Coperta de Vasile-Socoliuc
ISBN - 973-48-1014-6
EXPRESIL.. EXPRESII
Dictiouarul roman-francez de expresii se adreseazA tururat locutarilor
de limba francezi si in special celor care doresc si se perfectioneze in
cunoagterea si folosirea acesteia, gi care pornind de la un nivel mai
Tidicat, tree de la competengi la performang’, una din componentele
acestui salt lind stipinirea @ ceea ce este profumd specific in fiecare
limbs, fondul et idiomatic, patrimoniul ei de expres
Expresiile verbale sint sinlagme exprimind o idee, compuse dintr-un
‘grup nominal de elemente lexicale sudate futre ele, dintre care wanl
principal gi un verh care le vehiculeaz4. fn dictionarul de fatd expresiile
sint ordonate alfabetic dupa verb (unde nu s-au luat in considerare gi
formele diferentiate prin distez& pronominala, folosirea proaumelui sau
forma uegativa); pentru acelagi verb expresiile stat ordouate alfabetic
upa clementut lexical principal al grupulti nominal, tndicele de la
finele dictionarului cuprinde, ordonate alfabetic, elementele principale
ale grupurilor nominale intrind in alcituirea expresiilor yi indicé verbul
care le vehiculeazi.
Exptesiile pot fi studiate intraligual, din punct de vedere al mecanis-
malui de formare, al evoluties, al loculti lor in tmbogitirea, nuantarea
dar aceastit inventariere, ordonare gi explicare este
specificl unei culegert si uu unui dictionar.
Expresiile sint denotate, cind sensul lor exprimA direct ideea; ele sint
conotate, figurate, idiomatice, cind elementele lor lexicale isi piert
5semnificatia propri¢ in favonrea tnei semnificatii globale, care nu mai
sste insh suma semnificatilor partiale. Apare astfet o posibili mulipli-
care a cimputilor semantice:
expresic DENOTATA: oat da: pra peste ‘cap
Moificarea formei verbului, sau interventia unor elemente lexicale
suplimentare care se pot insera in expresie, pentru cl sudura clementelor
ci se arathIabild in acest caz, multplicd in alt mod cimpurile semantice:
[BER rark tsceat
‘Apaliza interfinguali a expresiilor priveste transferarea dito limbi
‘fn alta a aceleiagi idei prin expresii specifice ficcdrei limbi. tn unele
cazuri transferarea este ditecth, literal: .,a Ina taurul de coame =
.sprendre le taureaus par kes cores". fn alte cazuri transferarea este tot
dipectK dar formularea este specifick ficcirei limbi: ,,a face (0) baie,
(un) dug" = ,,prendre un bain, une douche", ,,a disenta de in égat In
egal = ,tralter de puissance & puissance", ,,a se dx din dramul
cuiva = lalsser la voie libre, .n cere souze = fore des excuses".
nsk im cazul expresiilor idiomatice transferarea directh si mai ales
titeralé a unci expresii dintr-o limb&, duce Ia formuliti absarde, inexis-
tente in limba cealalt: transferarea cocrentl trebuie si fie deci 0 echi-
vvalare de sens. Ca in schema‘Accasté complexitate a problemei expresiilor face gi mai mul simeica
nevoia unui dictionar elaborat pe baza echivalentei de sens.
Jn confruntarea dintre cele dou limbi pe ling’ stabilirea echivalentei
de sens intre expresii, mai trebuie cunoscut — si dicyionarul de fafa il
mentioneazA — nivelul de limba astfel:
ase da peste cap (fig..fam.) = faire un tonneau (fig.); aller a Ver-
sailles (fig.,pop.); mettre toute la gomme (arg.); faire few des quatre
fers; se donner un mal de chien; se mettre en quatre; remuer ciel et
terre; s‘agiler comme un bean diable (fig.fam); suer comme dix
‘craches; se fouler la rate; se easser le cut (fig.,pop.).
Ca instrument de Iucru Dicgionarul romdn-france de expresii se a-
dang’ Dicyionarului francez-romdn de expresii si unui volum de Exer-
citii asupra expresiilor idiomatice, ambele sub tipar. Acest set de trei
4ucrri pe care e-atn elaborat vine s& contureze gi si fixeze probleme
‘ale expresiilor, matetial pe care orice romfa locutor de limba francezit
ce bine gi si-1 studieze, nu numai si-1 consulte.
Expresiile ii fac loc fn limba dupa itinerarii complicate si mu totdeau-
na usor de sesizat, existenta gi circulayia Jor ilusteind viata limbii: unele
‘expresii se fuvechesc gi dispar, altele igi altereard forma, iar allele noi
apar pentru un timp nedeterminat.
Echivalengele de sens se percep uneori chiar din probabila origine gi
mecanismul de formare. Pentre c&, oriunde gi oricind, oamenii au in-
ventat, su indrigit yi au adoptat acelagi gen de figuri de stil —,,a-icregte
iarba pe piept"' = ,, manger les pissenlits par les racines‘-, gi-an tumat
fn tipare expresive acelagi sim de observatie — ,a ride cu gura pind la
urechi" = ,,rire de routes ses dents''— sau si-an ilustrat acelasi sim al
umorului cum face roménul in —,,a-i merge gura ca o melifa", iar
francezul in ,,étre vacciné avec une aiguille de phono’. Dar cum au
fost create unele expresii $i ce tribulafii au parcurs cle ca sii ajungi, de
pila, la forma ,,ne pas flaner le dé", asemnind ,,a vorbi verde, des-
8
chis", nam reusit s& aflu, iar um francez (specialist... pe care lam
consukat m-a Himurit doar cu un aller savoir™...adich pe romfineste
pintreabi-mii sa te intreb™.
‘Axistiga NegreanuAbrevieri
arg. ~ argotic vulg. - vulgar
arg.sool. - argou scolar abrév. — abréviation
auto. ~ automobitism an. - encien
eufern. - eufernism arg. ~ argot
fam — familiar ‘euph. - euphémismme
fi. ~ figurat fam. ~ familier
iron, — ironic fig. ~ Gguré
inv. ~invechit iron. — ironiquement
Tit. ~ Berar lit, ~ lttéraire
peior. - peiorativ péj. — péjoratit
pop. - popular Pop. ~ populaire
reg. ~ regionalism aeh. - quetque chose
spect. ~ spectacol qe ~ quelgu’un
sport - sport spect. ~ spectacle
A
‘anu se abate de la drumul drept (fig.) - marcher droit (fig.)
a abdlica de la daiorie (fig.) ~ manquer a son devoir
anu accepta ceva in ruptul capulaé (fam), nici wiat to
racist se faire plut6t hacher (fig.,fam.)
accepts ceva ca jumtiste de gurl (am.)— accepler qgch. du bout des
* Sone des levees ian, )
abe achita de ceva (fig.) ~ mener qgch. A boone fin (Gig.)
‘ase neoperd cu acte in regulA (fig. ~ s'abriter dersiére la toi (fig)
acopert cheltuielile - couvrir scs frais; rentret dans ses frais
acoperi de glorie - se couvrir de gloire
ff scnpert retrageret, spatce (lig) ~ assures ses aes, ses der
nieres (fig.)
Ai se ace! cuiva de ceva (fam) — en avoir ras le bol, jusque par-dessus
Tépaute, Ia tete (farm-fig.)
‘a actlona pe fapt (fig.) ~ agir & déconvert (fig.)
‘2 neflona dup cum fi dicteazii inima — agit au gré des impulsions du
crear
‘asejiona sub nasul cuiva (fig. far.) — agir A la barbe de qn (fig.fam.)
‘a actiona orbeste (fig.)-- agir a l'aveuglette (fig.)
‘4 actiona cu responsabilitate ~ ne pas agir i la légere (fig.)
= alam pe Ia spo gata) ~ apr en desous, daus Ie dos de
a adorml banuielile (fig.) - eudormir In méfiance (fg.)
se adresa tn ak’ parte (fig.) — porter ses chandelles & un autre
saint (Gig. fam.iron.)
‘nu aduce avantaje (fig.) — ne pas payer (fig.)
4 aduce numai necamri (fig.) - n'amener que des tuiles, que des
timbres (fig.,fam.)
u"aduce
‘a aduce pe cineva la sapé de Jemn (fam.) ~ mettre qgn sur la paille, en
chemise (fig.,fam.)
1 aduna bani cu ghiotura - ramasser de {argent comme s'il en pleu-
vait (fam.)
a se aduna de pe drumuri (fig) - se ranger (fig.); faire une
fin (fig.,fam.)
cineva (fig.fam.) ~ mettre qqn en bouil
* ci) pe frag ((ig..fam.) ago
aduna de *
* Some se Sha
a. afirma sus gi tare (famn.) - dire qgch. pluto deux fois qu'une (fam.)
a afirma cu frie ~ affirmer mordicus
1 se allga ostentatiy — faire V'affiche, jeter de Faffiche (fig.fam.)
18¢ afla in reabé (fig. fam.) ~ faire la mouche du coche (fg...)
a se afuma (fig..fam.) - avoir un coup dans le nez; se piquer le
nez (fig. .pop.); prendre unc brosse (arg)
avagita pe cincva (lig.pop.) ~ faire une touche (fig.fam.); aller au
‘persil (ig. pop)
a se agita de cineva (fig..fam.) —s'accrocher & qqu (fig..fam.)
se aghta si de un pai (lig.fam) — s'accrocher A toutes les
"ranches (0g. fam.)
acd ajunge (fig.) ~ en avoir son blot Grou.): 0 avoir ras le bol (Lig.)
‘nui ajunge nici pe o mésea (fig..fam.) — ne pas avoir de quoi remplir
‘une dent creuse (fig.,fam.)
a. ajunge in mintea copiilor (fam.) — tomber en enfance, radoter; sucrer
le fraises (fig..pop.)
nue ajunge nici cu prajina 1a nas (fig. fam.) ~ se eroire issu de la
cuisse de Jupiter, se croire le premiex ier du Roi, du Pape; 3.
Je roi a?est pas sn cousin (fig fam )
-1 ajunge oboseala (fig.) - tomber de fatigue
a ajunge de ocard (fam.) ire le dindon de la farce (Bg. fam.)
u wa nena ee aie: 1 ie mao a
a ajunge la capétal riba ~ en venir aux extrémités (Gg)
i ajunge culitul Ia os (fig. fam.) ~ etre dans Je wente-sixidme des-
sous (fig. fam.)
2
iduna oasele (dupa o bitaic) (fig.fam.) -
tr
a pe ahnge nc i degen! el nical viva (5g fam) ne pas aver
‘Ala ceinture, & la cheville, aux genoux de qgn (fig.,fam.
a ajunge departe (fig,) ~ faire son chemin (fig.)
a ajunge in gura tirgului (fig.,fam.) — défrayer la chronique (fig.)
a ajunge la liman (fig.) — Gre au bout de ses peines; atteindre son havre
de grice: arriver & bon port (fig.)
a ajunge ras: (fig.,fam.) - tomber bien bas (fig.fatm.)
a ajunge dintr-un salt (fig.,famn.) — ne faire qu'on bond (fig.,fam.)
a ajunge in sapii de lemn (fam.) ~ ére sur la paille (fig..fam); tomber
dans la débine, la dche (fig..pop.)
argi ajunge scopul- arriver A ses fins (fig. fam.}
‘ai ajunge la ureche (fig.,fam.) ~ avoir vent de qach (fig..fam.)
.no- ajuta capul, mintea (fig.sfam.) - etre bas de plafond ffig..pop.)
a ajuta ca ventuzele la mort (fig fam.) — aider comme un cautire sur
‘une jambe de bois (fig.,fam.)
a lege ce-i mai bun (fig.,fam.) — manger Jes raisins et laiser les pé-
pins (fig,fam.)
1 se alege cu ceva (fig..fam.) - avoir une miette du giteau (fig.,fam.)
a se alege cu facile mutate (fig.fam.) — avoir la machoire en marme-
lade (fig. fam.)
a se alege numai cu frica (fig.) - en @tre quitte pour ta peur (fig.)
a se alege fu si scram, praf gi pulbere (fig..fam.) —s’en aller en
fuméc (fig..fam.)
aalege grist de neghind (fig.lit.) - séparer Tivraie du bom
grain (fg. hilt.)
1 sc alege cu o mustruluiald (fam.) - se faire sonner (fig.,fam,)
4 se alege cu praful de pe toba (fig. fam.) ~ en tirer trois fois rien; a'en
firer rien de rien (fig.sfam.); travailler pour le toi de Prusse, pour des
prunes (fig.)
a alege pe sprinceandt (fam.) — trier sur le volet (fig)
aalerga furs 4 doi iepuri (Gig.fam.) — miser sur ies deux ta
bleaux (fig.,fam.
1 alerga de mana focal, dei sfirtie c&lcticle (fam. ~ avoir le fen au
demitre (fig..pop.); comrir & fond de train (fig fam.)
aalerga de sii iast sufletul (fg,fam.) — courir A penire ha-
Ieine (fig. fam.)
Bsduneca
wi aluneca printre degete (fig.fam.) ~ glisser comme une an-
Buille ig.)
agi amiigi foamea (fig.) — ttomper sa faim (fig.)
4 se amiigl singur (fig.) — se bercer illusions (fig.)
4 uu se amesteca cu alfii, a face opinie separatA (fig.) — faire bande &
part (fig.,fam.)
a nu se amesteca fn ciorbe altuin (fig.fam.) - s'oceuper de ses oi-
‘gnons (Gig.,fam.)
a amefi (un client) cu vorba (fam) ~ baratiner un client; faire le boni-
meat (fam.)
aamfna La calendele grecesti, Ia cailor (fig.,fam.) ~ _ceavoner
aux calendes ala saint a Jes poules auront
ae Pea a ate ae rans
mois (fig.faum.)
ase angaja voluniar — devancer l'appel
& anula o permisie — sucrer ne permission (fig.,fam.)
‘qi apdra spatele (fig.) - protéger ses artitres ({ig.,fam.)
‘& aplires in pagina intfia a ziarului ~ paraitre & la une (fig.,fam.)
‘ apiirea rar (fig.) ~ se faire inre (fig.)
‘4 apésa pe trligact (fig.,fam.) - appuyer sur la gichene (fig..fam.)
+ gion tcc fhrk vorbl maki (ig.fam.) — avoir Is ptcbene
facite (fig..fam.
aplana un conflict — assoupir un différend (fig.)
a aplana dificuliifile — arrondit les angles (Gig.)
aplanda frenetic - applaudir A tout rompre (fig.fam.)
aaprecia din ochi (fig) — avoir le compas dans I'cxil, croire au
Jugé ig.)
1 se prinde ofl (6g pop) — pera les piss pour qa en pincer
we aprinie pales wien ) ie fam.) —
asi a rep ch ane) ie: se mettre qgn & dos;
Gre dans ie tabac; mettre le doigt dans l'engrenage (fig.,fam.)
aaproba 0 cerere — faire doit une demande (ig)
at apuca damblaua (fig.pop) - se payer un coup de
‘sang (Gg. fam, iron.)
a-L apuca dracié (fig.,fam.) ~ se facher tout rouge; se mettre en rouge;
meee sar st ands cheveex; wat rouge (B.fem.; ee fiche en
14
‘1 epuca foamed (fam.) - avoir la fringale (fam)
t-1 apuca furia (fam.) — prendre une colxe (fam.)
a apuca sopenul (fam.) ~ succomaber a sommeil; tomber de som-
mil (Gg.fam.)
ase apuca de wreaby (fam.) ~ mettre 1a main a la pate (fig.fam.)
se apuea de treabd voiniceste (fig.,fary — prendre fe travail a bras-~
"oops (ig Sno.)
a1 aranja (ceva) (fig fam.) — faire I'aftaive (fig..fam.)
a noel aranja sf (fig. fam.) ~ ne pas avoir intéet & .
saa cineva (fij .) ~ casser du dos
rae tables de ln bello ence (Spam een)
ame se faire réparer la rue du bec, se
se aranja cu Dumnezeu (fig.,fam.) — trouver des accommodements
“Ne Je ciel (fig..farm.)
‘ave aranja nifel, un pic (fig. fam.) ~ faire un brin de toilette (fig..fam.)
agiaranja_ ploile (Gigfam.) - mettre de I'huile dans kes
rouages (fig..fam.)
1 se aranja pe socoteala statului (fam.) - faire qgch. aux frais de ta
princesse (fig.fam.)
aria ca aid! aia" (fam) — avoir une drbte de degaine, une drble
allure (fam)
i arfita cuiva cu cine are de-a face (fig.,fam.) ~ montrer & qqn de quel
‘bois on se chanffe, comment on s’appeile (fig fam.)
‘a-qi arkta colfii (fig. fam.) ~ montrer les dents, ses griffes (fig..fam.)
aarita pe cincva cu degetul (Gg.fam.) - moter qgu du
doigt (Hg. fam.)
A are ca drut, co sperietare (Cam) ~ be Gceé(e) comme Fat
de pique; ée fichu(e) comme quatre sous (Big.,pop.)
aig arta grotay (cine que ce) (famm.) - uc pas payer de
‘mine (6..fam.)
4 arlita nazol (pop.) ~ étre moche (comme ut pou) (pop.)
a ariita ce poate (fig.fam.) ~ faire ses preuves (lig.)
‘a arlita cuiva ce-i poate piclea (Gig.fam.)— montrer a.qqn de quel bois
on se chauffe (fig..fam.)
« arkta prost (fig. fom.) — avoir une mine de déterré, de paille, de papier
méché, one sale mine (fig.,fan.)
1sanita
a arSta pumnii (fig..fam.) - montrer le poing (fig..fam.)
‘a ariita cuiva réceald (fig.fam.) ~ battre froid & qan (fi
‘A arkita ca scos din cutie (fig.,fam.) ~ avoir Pair de sortir d'une boite;
‘ire mis A quatre épingles (Lg..fam.)
a arta splendid (fam) ~ avoir une‘de ces mines! (fam.)
‘a nu ariita ce are pe suflet (fig fam.) ~ faire bon visage contre mauveis
ceceur (Big.)
a arkta virsta (Gg.) — accuser son fge (Rig.)
ase arde (fig. fam.) se faire échauder, 2tre frit (fig.,fam.); passer a la
casserole (fig..pop.)
tri arde cuiva 0 amenda (fam.) ~ colter une amende 4 qgn (fam.)
ai arde de (ceva) (fam.) ~ avoir l’esprit & (qqch)
4 aud arde cava (de cet) (fam,) — ne pas avoir le coeur Ala fate, &
aac
a-iarde (cuiva) cfteva (am.) - administrer, mettre des coups &
qqn (fam.)
a nw-i arde de distracfii (farn.) — ne pas avoir lair & la fete (fig.)
aarde de doringd, de neriibdare (fam.) ~ sécher d'eavie, ‘impa-
tience, (il lui tarde de +inf.)
1 arde gazu! de pomani (fig.fam.) ~ coincer la bulle (fig fam }; se
rouler les pouces (fig.,fam.), se les rouler (iig..pop.)
a nu-i arde de nimic (fam) ~ en perdre le boire et le manger (fig. fam.)
a arde o palm cuiva (fam.) ~ allonger une gifle &.qqn (fam.)
a arde clteva patme cuiva, s4-i zbiraiic urechile (pop.) ~ gifler qqn a
toute volée; donnet une toumée, une volée de coups gan (pop.)
ne (fig..fam.) - étre rouge de bonte
a arunca ancora (fig.)
‘a arumea cu Aanii (fig.fam.) faire valscr argent (fig.fam.); verser
de Yor A pleincs mains (fig fam.)
a arunca bani pe fercasted (fig.fam.) — jeter Vargent par les fené-
tres (fig.,fam.)
ase arunea cu capul inainte (fig.) ~ courir tote baissée (fig fam)
ase arunca de gitul cuiva (fig.fam.) - se jeter A la t8te de
ga (fig fam.)
a arunca I gunol (fig.{am.) - mettre au rancart(fig.)
se arunca singur in gura lopului (fz..fam.) ~ se précipiter dans la
gueule du loup (lig. fam.)
16
asculta
‘arunca cuiva mdnuga (fig.) — jeter le (ton) gant a qq (fig.)
‘aarunca margaritare la porci (fig. fam.) ~ jeter des perles aux cochons,
‘aux pourceaux; jeter des wparguerites devant des pourceawx (fig.,fam_)
‘a arwnea moartea in tigani (fig.,fam.) ~ se renvoyer la balle (fig.fam.)
‘2 arunea cu noroi in cineva (fig. fam.) — couvrir qgn de boue (fig. fam.)
‘a arunca cuiva in obraz (fig.,fam.) — jeter A la tte, au visage, mu nez
de qn (Gig.fam.)
aarunes ockeade (fig. fam.) - jouer de Fl, de la prunelie; lancer une
czillade (fig..fam.)
‘ase arunca cu ochif iuchigi ((ig.,fam,) ~ faire le saut (Gg.)
ase arunca orbeste (Bg. fam.) — sc Lancer & I'aveuglette, a corps perdu;
se jeter A Teau (fig.famn.)
arunca orzul pe giste (fig.fam.) - faire de ta bouillie pour les
chats (lig. fau.)
‘arunca piatra (lig.) — jeter la (premitre) pierre a qqu (ig.)
aarunca praf in ochi (Cig..fam.) ~ faire de l'esbroufe, jeter de la poudre
‘aux yeux (lig.fam.); en mettre, en jeter plein In vite; la faire & l'o-
seille (ig .pop }
‘a arunca 0 privire pe fereastrA (fam) ~ risquer un ceil, sa téte, & la
fenétre (fam.)
alarunca cniva o privire furige ~ glisser uo tegard en coulisse & qqn
‘a arunea ceva cu pulere = lanser qgch. & tour de bras (Gig. .fam.)
a arunca iu strada pe cineva (fig.,fam.) — jeter qun a la rue (Cig.,fam.)
aarunea o vind in spinarea cuiva (fig. fam.) — faite endosser une faute
Aiqum: faire porter le chapeau a qaqa (fig..fam.)
alarunca o vorbé cuiva despre ceva (fam.) — toucher un mot & qqa sur
geh. (fam)
a‘arunea vorbe in vint (fam.) — parler & la légze (fig.fam.)
‘a asculta de cineva ca un cijel (fam) ~ filer dovx comme un tou-
tou (fam)
‘a asculta [ici a eréeni (fam.) ~ écouter sans broncher (fig.fam.)
ano aseailta de nimeni (fig.) ~ n'en faire qu’a sa téte (fig.fam.)
a asculta orbegte de cineva (fam.) ~ obéir & qgn au doigt et A ceil; ne
‘Voir que par les yeux de qqu; ne jurer que par qgn (fig. fam.)
‘a agenita pe cineva numnai cu o ureche (fig.,fam.) ~ préter & qqn wae
oreille distraite (Gig.fam.)
‘a asculta pe la xsi (fig.fam.) ~ écouter aux portes (fig..fam.)
"sscunde
‘aascunde aderirul (6g,) - mettre In lumize sous le boisseau (Gg.
a. ascunde ceva, a escamota (fig.) — passer A I’as (fig..pop.)
4 3 gseunde in pour de gurpe (fi.fam) ~ entrer dans un trou de
4-gi ascunde intenjiile, convingerile — couvrit son jeu, sa marche (fig.)
afi asigura buativoinja caiva — se coucilier les bonnes grices de qqu
a-4i aslgura o distangd de apreciere (fig.) - garder du recul (fig)
a-gi astgura o margine (fig.) — prendre ses distances (fig.)
8 aaigure 0 port de salve (Gg) ~ se ménager une porte de
‘gi asigura simpatia cuiva — se concilier les bonnes grices de qqn
argi aslgure spoiele (fig.,fam.) - proteger ses arridres (fig. fam.)
$i astgnra votul cuiva — calever les saffrages de gan (fig.,fam.)
astupa gura cuiva (fig..fam.) ~ faire taire qo; réduire qqa au silence
di (a i-
"Bafa doce o vial mai agra (gf) ~ se rnger des vol
a. aseza cu punet gi virguld (fig... — mettre bon ordre A qqch. (fig.)
aapepta sh se coacd strugurii (fig.fam.) — laisser mitir la
poire (fig.,fam.)
ase aptepta la ... ~ voir venir (ig.)
s zatepta pe cineva ca pe Hrstos (fg.)— attendee gn comme le Mes:
8 astepta mult 51 bine (fam.) — pouvoir toujours se taper {pop.)
dei - i-
sagen dei ese pal rin clit (Gg.fam) ~ (Se le ok
s agepta sb pce murda gu (fig. fom.) - aitendre que les aloucttes
a aglepta st-i vind bine si... (fig..fam.) — recaler
ee ~ (Big.fam.) our mieux sam
aaplepta de-i rine ra (fam/) ~ compter les cloas dela
“tlre ped degne (tgp) pone Gem
A ajlerme ceva pe hire (fig.fam.) — coucher qgch. par crit (fam)
se agterne vintziui, a goni (fig fam.) ~ coutir vente a tre (Bi)
tace direct ~ y aller franco (pop.)
a ataca subiectal favorit ~ enfourcher son dada (fig fam.)
‘tinge pe cineva la coarda simaitoare (Gig..fam.) ~ fare vibrer ta corde
seusible; preadke qqa par son point faible (ig. fain)
6
sven
#1 atinge unde-| doare (Gig.) ~ savoir od le bat le blesse (fig.)
qi atinge scopul ~ arrives, parvenir & ses fins
4 aul atinge soon - faire long feu (Bg.fam.), mettre & cbté de la
ig-POP..
a.atirna grew (fig. ~ peser lourd (Gg.)
seg ate opiate (Gig, fam.) —¥'stacher, se mete Un pavé au
‘eon, un boulet au pied (Gg.,fam.
aatirna cuiva 0 tnichea de coadt (Gg. fam.) - acctocher une casserole
A qan (fig. fam.)
atrage atenfia — se faire remarquet
trage alentia cuiva, a pune in gardk (fig.) - mettre Ia pace a I'o-
reille (Gig fam.)
anu atrage atenfia ~ nc pas donner ’éveil (Gg)
a atrage privirea (ig.) - accrocher I'ceil (Gg.,fam.)
agi atribul meritele — se doner les gants (de gach.) (Gg.)
a aa an brat, rdica con (pop) lever Iie (6820p):
enflammer un homme (fig.fasa.)
‘a agifa pe cineva fmpotriva altcuiva — monter qqn contre un autre
sau se sual gure (fig.) ~ avoir avalé sa langue (fig.