Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Obreja MESAJ IMAGINAR

    Uploaded by

    ana
    3 views10 pages
    un mesaj imaginar

    Original Title

    Obreja_MESAJ_IMAGINAR

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    un mesaj imaginar

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views10 pages

    Obreja MESAJ IMAGINAR

    Uploaded by

    ana
    un mesaj imaginar

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    ‘MESAJ, IMAGINAR, CREATIVITATE, REFLEXII ALE IMAGINARULUL LLINGVISTIC IN DISCURSUL JURNALISTIC Drd, Cristina OBREJA Universitatea, Stefan col Mare”, Suceava Creatvitatea lingistica, narmatele) i oatrea de la norma concept lingvstice irate de curind sb luna cersttorilor, determing studese ai profimd din perspective jasc. Pomnnd dela vere lansee de cercetitor aura imaginal Ingis. ne-am prop, in ere ‘Def scutem kumi all Ingiticgzetaese, avin ta baz serie de arto publica revttelepamfetare Acai Catavec Pie bo, x dre edd 9 tend spre agresiviae 8 ‘SurtateIingisicd, mete creat prs lin cre seed ele lini. Arai pre inedc spre abetere de ta normelelingitce, spre Wrontare $i vilen® verbal, bazatl pe ‘Principal cone ear fecare locator vrbeye propria salma, Se manfesta prin metforizare Prec iventre de coin, Lote par! mica eral, marednd damien Kini. progres permanent reimoir oni Cuvine-cheie: mesa, maginar, erative, discurs jamal I. ntroducere, conceptualizare Conceptul de imaginarlingvisic, privt ea eaportul dine subieetl vorbitr gi Kim,» fos introdus in domenial Hingis de eltre Anne-Marie Houdebine-Gravaud. ldea central prezentatt de teoria imaginanlai ingvstc are la bazA prineipiul conform crus ficare locator vorbeste propria sa limo Tip juralsticanalite, editorial impune o nous diecje de cercetare lings, din perpectiva imagistied Fenomenul editoralsie dateaza din secolul al XIX-Iea,cunoseénd 0 scensiune msi pregnant dup céderea comunismului, moment th care sa pus un accent deosebit pe liberatea de expres si de manifestarelingvstcd, preeum si pe dreptul la informare, Imagistca discursivd editorials gi face loc din ce tn ce mai pregnant fm presi, scordindusi drepul la cenzuri Pentru ihustrares acestor teri am aldtuit un corpus de suit din articole de presi selectonite din revistele pamfletare Academia Catavencu si Pla cu bo, tedijia electronica, pe care leam conserat reprezentative pentru acest tip de cercetare lingvstics 1. Esimologie. Nasterea cuvintelor sa sensulul prin discus, "Marius Sala fiend, inucrarea sa, 101 cuvinte mostente, inprumuate gi create, ein ipsa unor elemente clare cate si aleste etimologia cuvinelo, lingvigi .apetear8 des ta explicate flu lui «ereaieexpesiva."" Aceste creat expresve ale discursuluipamfletar se nase, triese si mor? 0 dati eu obiectl pe cae il desemneazi sau cu referent! lor. Tot referitor la nayerea cuvintler, exist 0 corelaie bazat pe necesiatelingvistics, deoarese “auwintele apar cénd este nevoie de ele."” De asemenea, pundnd in oglinda dous limi omanice surori, romna gi fanceza, Marius Sala susfine ef deosebirile dintre forma unui Mri Sola 1c moponiInpramaae rea Humans, Dace, 210,28 Terman zt de Maris Slavs vireo). » Sen Pagans Mara Sal op p34 ‘cudnt in fanceza i cea a cavintul echivalent din romAna se explicl prin faptl & in exe dua limbi-suror aw funcfionatrguli de transormérifonetice diferite. Aceste regu, mumite Tegifontice, sunt forte strict Sricttea acastor lei si norm lingvstce nu i pune fst in dlffculate pe gezetar, ci dimpotrivi, 1 indeamna Ia creativitate la tbertatea de izare 3 ccuvintului ea instrument de manitestarediseursva “Mi trebuie fit Ungvist ca st dai seama en orice limba, pe linga Gintle mostenite din limba-mama (acing, in cazul limbil roman), mai ‘exist gi alice, care sunt fe ereate in limba respectvd prin miloace interne de formare a cuvinelor (derivare ew prefixe saw sufie, compunere din cuvinte deja exsiente, etc) fle dobindite prin mijloace externe, acd prin Inprumut. Creatile interne. prima sursd de imbogafire a vocabularulul unet limb. sunt foarte numeroase datria fpr ci lira functioneaza ca un frganiam ve cao structard care se modifica tn imp. (..) exist in li $b Cuvinte virtuale, care pot aparea ovina." [Nastereacuvintlor, eteatialingvistic i creata semantic i-ayinctat pe cereetiri din dome tinclorlimbit prin ponderbilitatea maniestrlor langagare. Cu at este ma incitantstdiulTimbi actuale, din punctal de vedere al imaginarului creator (de euvinte, ss {1 mesa), eu edt limba, aflas in plin proces de imbopijire gi actualizare, manifest un Ginamism trazitoriy,interdamenial si interlangagiar. Domenie de interes imaistic ale ceditorialigtilor se nvdstde cele mai multe ofa sera politculi st implicit a vei sociale. De aici si avalanga tertnologie8 specific, mareat prin libetatea de uilizare a euvéntulu in procesullingvistie creator, .vrbitori vor eButa si elimine polisemia, mai als cind ifeentierea semantich se referd la nuanje de sens” Prin urmare, cretia lingvisicd presupune ,o remodelare a strcturi lexico-semantice"” $i imaginarul lingvistie mediatic se Supune oarecumideiic& ,aceste fenomene sunt, de cele mai multe ori, produsul, inovaia vorbiriiunei singure persoune, ulterior find acceptate (nt, sau mu) de eeilai membi ai comunitiic”* Gradul de avceptabilitate lingvistica@ produtllor langagiare jumaisie este telativ cu numralcittritor de presi, in general sia tipulu de presi, in particular. Desori acceplarea creafilorlingvistie se produce involuntr, in masura Tn cae un sens sau 0 ant {de sens mu poate fi redaté dect prin forme linguistic din limbajul colocvial, prin argou sas ‘rin regionalsme. HL, Dinamssm” gi imaginar lingyistic normi vs ereativitate) Societtca in pnd ascensune anteneazA dinamicalimbii tir evolueireverstils ‘Aflatd sub influena faeforilor extern, imba igi manifests caraterul adaptbilitit st al model, in functie de necesitiilevorbitoilor. Daca in secolul al XIX-lea se manifesta 0 ‘Marae Sao ot, 928 * tsdom p34 Mars Sala. it p49 1 Dama ling, consul ings gro, lepa semantic de concepts de dinamo fii si ‘cra in sce ie eee ta spats iit de adele ge aapare, tfc de necestge ‘ree le cuir a dc nb ee aan ve, cesta evegenerec i peaner rend ‘ol op prin capac mich de elmore emote 289 prietie penta fanjuzisme, find foloste mai ales in inalta societate i dovind a exprima un ipa riicat de cultura (Sau de snobism, incepind cu evotuta tehnologic8 st meditiss, Jnvadarea angliismelor (amerieanismelor, mai ine spus) reflectd © preponderen a limb rome de asimilare si chiar de fnlocuire a nor fermeni, manifesta Ia tate nivelurileg reaistrele de limba, Acest fonomen, numit de Marius Sala ,avalangt de americanisme din romglezd”, este catalogatdrept nic justificare a snobismulu.”" Trebuieremarcat pt Tima roménd este, din acest punct de vedere, foarte permeabila, locators favorizind {nloeuirea nor euvinte deja consterate in limbs, cu termeni mai ,cool”, poate gi din doriga de idenifcare lingvistica eu vorbitori de limbi occidentale. Imaginaral utlizatrlor de anglcisme este insi seit, preponderena adaptabilitiii scrieri la pronunfia autohtont mand la stadil de wopie lingvistics, Mijloacste de informate In mass contrite, in mod deosebit, la progress acest fenomen, editoraiul devenind un fel de dieionar expicaiv al evenimentelor, in terment actalizaf, din punctul de vedere al forme, conyinutlu gi statutlui lor in im cu jurul Cctora editrialstl, dnd friu Tiber imaginal, reugeste si transforme informatia in legorie, ‘Manifest ale imaginarata ite gi fn fiteraturd, in special in zea imexbetied, unde micite oral populare ig aroga dreptl la exstena.Lipsa cunostnilor lingvistce ale personajelor din acea perioada determina o abatere de la norma sau cearea net rorme propri,nescrise, pe fondul necesiailr lingvistice ale vorbitorlor, in cartea sa, Limaginaire lingustique francophone, Sandu Maria Ardeleanu ne vorbeyte despre inmaginaral Fingvstc al persongjeor de gradu al dolea ae lui Matin Preda, find refers la “imaginaral lingvistic al subictul vorbitoe.””" Este gti faptul ef, in exzul Hteraturi, mu personal este eel care vorbeste; aesta este doar un mesager, un purttor al covntalui Seritoruli care a rndul sy, este reprezentantul une societti, a unei epoct gi al unei ease sociale. Limhajal iranolui roma din periada inebelick rimine un subiect de stds preferat de lingvigtit contemporan, ci pind la vem, ceca ce se manifest dincolo de norm 31 care furioneazd into oarecare mésurk cu creativitatea, marcheaz& granita inte mb Academie gi vlgartate (Limba) comun, necleval), Acesteelementedistinetive dine vorbitori ‘sant numite de Anne-Marie Houdebine-Gravaud ,trisituriarhaice” eare funetioneazé ca emblem”, ea ,indii”lingistico-socil CCercetitori din domeniul lingvstiei fa dstneia dintre norma i creativtate, norma find peivita ca reguld de baci, In tmp ce crag reprezintd o abate de It norma, fire cele dona concept existind 0 noté de complementartate gi de reciprocitate, Cunoseand un proces td tansfrmare si imbogiie lingvistica continua, sub influent factorilor diversi, imagirara) Tingvistie al locutorului intervine fn discursal su, Gand astel noi forme, not sensu, anor strut lingvistice,ereind anumite eect siltce eu caactr tranzitori ‘Cerceavle Ruxandrei Cesercanu asupra. imaginarului lingvistic al roménilor av dezvaluito preponderentd gazetizeasca pentru limbajul pamilear, satiizant, Aceasta vorkeste Adexpre Finite, gazetar Ia Timp, in ole ora articole poeta uzeazt de vi Tmbaj violent, impregnat cu element sairice, yenofobe gi antisemite: ,EI [Eminescu] admite c& a flsit ‘espresile cele mai tari cu puting» in seop emofional, penru a miges public! ciitor. Ist jusiied pana « inmuiati in flere» si « estraordinara asprime » verbala, datorth compe svisic sunt aria Sala op. op51 "Soda Mari dlc inane ington francophone, casa Eitri Demir, tai, 206,» 55 1290 palitice si decidert din Romnia. n accast situate-limit, erede el, «rofl seitorului ar tecbui sbneeteze gi si-nceap& roll cll, »""? Nu tim cu exactitate dacd tonul violent ‘gazetirese, ineptat ma ales tmpottiva anumitorFormaYiuni polite, a fost dat de Eminescu, fnst in prevent, accasts manifesta Tingvistic& pamietar-ironied este des Tint, chiar specific editoraliglor, Nuanfele de Himba} agesivevidengiaza un imaginar impins ete 0 extrema lingvisticd, manifestta prin cuvnt, De aick si fora iTocuionar pe care 0 expats vant, 0 for metaforied, consructiv-istuctivs TV. Modari de manifestare HingvistieS, Marear al imaginarului lingvstc, hive continuturilor si formelor lingvistice imaginare exist conexiuni si ceoncordante de ordin fonetie (formal), semantic (de conjinu), functional (Fondul principal lexical), geosraic (imprumutur). semansco-onomasilogic, istorico-social, care ofers lacuonuli eadrul propice dezvoliritimaginarull lingvstc propri 4: posibiitatea accederit la crete imazistce dea eonsacrat, Imagistca diseutsivl, pe care ne-o oferd textele editoralstice selctionate pentru liza noast, is propane transite unui mess coletv, persuasiv, Porind de la deca et tovice discus public marcheaza, dint-o perspestivl pragmatid, infenfia Tocutorult de a influenfa pe celle” (Benveniste), eonstruirea mesa incal deseori normele lingvstce ‘admisibile,plecnd de la metaforizarea in relatare gi ajungnd pin la vulgarzar si rv ‘Aste, competena lingvsticd a emitatorul yi dezvaluie caacteral implicit st mizesz8 pe intereafonarea ct cititoral, prin espectarea sau inealearea anumitorregul discursive, (Ca modalitii prin eae se manifest imaginarullingvstic al editorialistilr inti, de reguld, metaforele,athaismele (cuvintele fnvechte stu ieite din uz), injurile i chiar faventarea unorcuvinte porind de lao ridin existent deja, recum gi folositesexeesivi a ‘anor termeni familia, aegotic, in seopul muatari semantic. IVA. Metafora, mare imaginarulul lingvisic violent ‘Conform teorei ed sstemul nostea conceptual obisnuit, pe baza etruia gindim si ‘acjionim, are o natueh fundamental metaforica™, in mass-media aceasta eapats noi valenje ‘expesive,avind un rol pregnant in canstruireaimagini reaitaitpolitice si sociale. Astfel, mmetafora devine parte existential i existena ns devine o metafora ‘Mecsnismele dupi care sunt construite metaforle reflects un mod de gindire, un jmaginar sustas din eapacitatea intelectual, pereeptiva si de relaionare din care relia imbindri de euvine eu sensurisimbolice, eprezeatr ale unui Timbaj nuanat,expresiea net realitij. Pentru ilustrarea ccestor teori am cules din textele compusului nostra exemple, sperim noi, elocvente, care si ofere o imagine de ansamblu esupra imaginarului metaforic cditoraisic cea de combativitat, inti in articolele supuse prezenteianalize, marcheazd trecerea de la imaginarul propre asupea reali (evidenjiat prin constructia enunfativi sta cantind a orasuli [..) tramtté de-o dreapla strdei) principale”. metafora petsoifieatoare depreciativi, fre un imaginar lingvistic apresiv, prin utilizar, inr-un ni de rizboi, sau prin imblinzitea” vizualéadust de exsten context difrit, «uno te 7 anda Cesena, Inga vil romdrer, Haan, Bac, 200, p15 Gauge Lio Mec Johnson, Metaphor fe fy, The Uns f Chea, Pes, Chisago London 1980, p 3 nao. tuna lies de cult, Prveistea © acum imblnitd de 0 biseried din apropiere.” Sensul rmetaforic al silage, frumcul til arhtectonic LV. Stalin” sugreaza agresivitatesimaginii fasupra viziuni generale, 0 viriune ionieS, depreciatvi tndreptats mpotsiva unui vechi sistem, Imaginarallingvistie popula, arc, pus in valore prin limba) publicist, este marcat prin metafors afr erdpaw pietree de fig sintagma des innit in limbajul Familiar, care te menirea de a evidengiastarea meteorologicd extrema, fnruchipnd o reaitate glaciard, imobild. Etimologia seestei sintagme poste avea caracter realistic (fenomenul inghet determind dilatarea pietrelor 51 implicit eripareaacestra, prin eontragereasensulu tral in sens metaorc. Tnenunul .domnul Boc a fpnit din ceaja autobucelor eu drept de vor, dndu-se rit de pared dowaspe mii de cauciuewi Lar fl edleat pe-o batdturd tnchipuita, pliads de constroctiilingvistice marcheazd, prin imagistca reinterpret aptelor gi prin retibuirea de sensut unor relat, o aresivitate fata de un persona din sera poltculu, Redactarea pout marca oralitit discursive (,dowigpe”) si populre (,a clea pe bataturd), segregind sensul litera, print imagistcd disinetiva Editrialistl, emiftor al discursului publics, arma e& .ardetenlpedeliyt n-aw in dotare seule ew cared mestereased a smecherie cu ghivent regafeand” cate i sevice Ia Ihimea astepttilor .ymecherayulul de port considtean” (Traian Basescu), defsimdnd stl, lt ideologia politic edt spe cei care fac parte din ea, Referira la oprofesie pe care referent a practial-o intnte ca acest si imbiigeze cariera polte8 ese, din punet de vedere lingvstic, 0 produce imagitica argotid, aproape vulgar (,gmecheras de port” find format dup modelul nenorma ined iat de eatir” stu iat de bia) Epitetele meaforice personificatoare,. hae ifligente™. .micwa bruxellezd” (Hens Biseseu), ,cometa blonda” (Elena Urea) care a sueit minfile gi ina defectat radarul atueui su” (Traian Basescu), .mioare pedelste” si mdncdtori germant de urda dezumanizeac’ teferenji $i personitick obiete(,haine inteligente"), tmbinares posticd de ‘uvinte menfinndviolenja verbal8 gi credo imagine astral, teatrala,sumbra. Asocierile de tereni eu sensuti opuse marchea78 tecerea din sferalingvste8 normat, tn sfera depravit lingvstce. deca de lup este meninut gin exemplul urmator: 0 voce de tunes o va timite Inapoi pe bance sco, se Iupte in continare cu acordul dinare subiect si predicat” (teferotl ind Elena Basescu). Lips tactlu gi anttenululdiscursiv al ,micuei bruxelleze", cattlogaté ca find mi puyin intligenta deeét hainele pe care le poart, 0 face pe fica ‘prejdintci tina irnilorjumaligior, in demersuril lor pamfletar sionizant, ‘0 imagine care mentne acelasi registra lingvistic ne prezint gi exemplele urmitoare: 1 meted’ sigurd sh ieflind de a comvinge papagaul occidental sa vind i si ne ehuguleascs bomboane agricole din palma, ,tdtucul Basescu bazdind ca albinua prin supermarket ‘ind nu abuzeazd de cirucon, abuceaci de tricolor, pe care are obcein at giugil doar fn Secuime, si+l doard la pipotd pe Marko Bela cand presedintele clipeyte cw subinfelesuri ‘adincl, cu un ochi spre sldnina ardelenease $i cu cella spre fina macinata fa moara nationalist a lui Vadim.” Prin metaforizarea elementelor din domeniulagricol si alimentar, jumalistltranspune o realitatesubietiva, individualist, impregnata cu compari si pitete, Imenite si scout la lumind, sf parodiez. Citcul lingvstc ereatastel evidenfiazA vcile ‘afuni, ale unui popor eu un imagina Hingvistc violent, vulgar, care insti la revolt, Rane nae afin, diagnosticata ingvistic de jumaligti, este materilizata seriptic prin artivole st teditoraleredactate intra limb} inciant. Se aseultim: dn rest perie si domnia sa ce poate filaoficaeuj in trans sa tnichit edagi in cap". Traian Baseseu a ajuns, i farsi. primal frizer miortc al Romdnil”; pe vremea cand era berbecu a yal de cadet ‘marin fos-a cu siguranl ras si tun, findea de frezat ma se punea problema Sar Jagat tn reactor in aplauzele oamenilor de sing sd extraga rddacina dim patrat eu patents! 4 sd lipeasc la foe ncleeleatomilar cw Super Glue?" Pentru un presedinte de fra inst Dostura fizereascd¢ de bur augur. el se aprople alegrile yt mui ru sd exersezi pe 0 Taine de-a tunde la zero 0 tm’ de douazee de miioane de capete” Plena lingviste cetlor a editrialistluirimine tsi un tren nebatatrit st neexploattindeajuns, Asover © de sensu si cuvinteerecazd imagini suprareliste, Expresiacelor mai profunde senimente provoacd iii langagire are sfideaz normele, att pe cele lingvistice ct si pe eel tice, Panorama imagstes creat astfel sbunds de sensu 1V.2. Injuritura, marci a imaginarull lingvstc saw alipseiacestuia? Tnjuritura, marcia otaliii, este mai pulin Tota in presa seis, jurali: manifestind eu precidere o afinitate pent alte elemente prin care si-si marcheze ura st

    You might also like