SISTEMUL CIRCULATOR

Inim
Arbore vascular
Artere
Vene
Capilare

INIMA

Inima este un organ musculos,

cavitar, tetracameral, care
pompeaza
ritmic n artere sngele pe care l
primeste prin vene.
Este situat in cutia toracic, in
mediastin, are forma unei
piramide triunghiulare sau a unui
con turtit.
Desi la om cntareste
aproximativ 300 g si are marimea
pumnului unui adult, inima
efectueaza o activitate uriasa,
zilnic contractndu-se de peste
100.000 de ori si pompnd peste
7200 de l de snge.

Inima este adpostit de un sac

fibros,fixat de muchiul diafragm,numit
pericard.

Peretele inimii

Peretele inimii este alcatuita din

trei straturi concentrice:
endocard, miocard si epicard.

Endocardul foita endoteliala

care captuseste incaperile inimii

Miocardul muchiul inimii

Epicardul - foita viscerala, subtire
a
pericardului ce acopera
suprafata cardiaca

Miocardul
Cuprinde
miocardul contractil alctuit
din celule care rspund la
stimuli prin contracie
miocardul de comanda (tesut
nodal) alctuit din celule care
iniiaz i conduc impulsurile
nervoase.
esutul nodal cuprinde:
nodulul sinoatrial (n peretele
atriului drept)
nodulul atrioventricular (n
septul interatrial)
fasciculul Hiss (n septul
interventricular)
reeaua Purkinje (n fibrele
miocardului ventricular)

Proprietile miocardului
1. EXCITABILITATEA: este
proprietatea celulei cardiace de a
rspunde la un stimul printr-un
potenial de aciune propagat. Inima
este excitabila numai in diastola, in
sistola nu raspunde la stimuli legea
inexcitabilitii periodice a inimii.
2. AUTOMATISMUL: proprietatea
inimii de a se autostimula ritmic,
continund s bat chiar i in afara
organismului.
n inim exist 3 centri de automatism
cardiac:
nodulul sinoatrial
nodulul atrioventricular
fasciculul Hiss i reeaua Purkinje
3. CONDUCTIBILITATEA: este
proprietatea miocardului de a propaga
excitatia in toate fibrele sale.
4. CONTRACTILITATEA: este
proprietatea miocardului de a
raspunde la actiunea unui stimul prin
modificari ale dimensiunilor si tensiunii

Sistemul de valvule al inimii

Inima este echipat cu doua

seturi de valvule
atrioventriculare si sigmoide ce
impun sensul unic al deplasarii
fluxului sangvin.
Valvulele atrioventriculare se
nchid n timpul sistolei
ventriculare mpiedicnd
ntoarcerea sngelui n atrii.
Dreapt tricuspid
Stng bicuspid (mitral)
Valvulele semilunare
(sigmoide) situate la baza
arterelor mari, aort i pulmonar
se nchid n timpul diastolei
mpiedicnd ntoarcerea sngelui
n ventricule.

Valvule semilunare

Valvula tricuspid
Valvula bicuspid (mitral)

Ciclul cardiac

Rolul fundamental al inimii este

de a pompa sangele
Ciclul cardiac este format dintr-o
sistola si o diastola. La un ritm
de 75batai/min. ciclul dureaza
0,8 s.
Ciclul atrial: 0,1 s (sistola)+0,7 s
(diastola)
Ciclul ventricular: 0,3 s (sistola)
+0,5 s (diastole
Diastola general: 0,4s
Perioadele de relaxare
(diastolele) sunt mai lungi dect
cele de contracie (sistole), fapt
ce face ca inima s bat o via
ntreag fr s oboseasc.

Ciclul cardiac

Valori msurabile ale

ciclului cardiac
Debitul sistolic: volumul de sange expulzat
de inima intr-o sistola (75 ml).
Debitul cardiac: volumul de sange trimis in
organism/min.-5,5 l/min
Travaliul cardiac:lucrul mecanic al inimii in
sistola ( 86g/m) ( 10000kg/m n24h)

Manifestri care nsoesc ciclul

cardiac
Electrice: nregistrarea grafic a curenilor de depolarizare
i repolarizare reprezint electrocardiograma (EKG).
Mecanice: ocul apexian (lovitur a vrfului inimii n
spaiul intercostal cinci) i pulsul arterial ( expansiunea
sistolic a peretelui arterial datorat creterii presiunii
sangvine).
Acustice:
Zgomotul I, sistolic, este mai lung i de tonalitate
joas. Produs de nchiderea valvulelor atior-ventriculare
i de vibraia miocardului ventricular la nceputul sistolei.
Zgomotul II, diastolic, este scurt i ascuit. Produs de
nchiderea valvulelor semilunare.

Electrocardiogram
EKG