CULTURA AGRICOLA Culturile sunt plante crescute de oameni pe cmpuri, pentru hrana (gréul si eartofii) sau pentru alte materi- ale folositoare (bumbacul si inul} f Cr! rete in oat lumen, in an cu em bance, Lumede giver scat Oreau erste zone urrade cal, cain (China, unde esie un aliment CCarot,eriginas an Peru, av fost mula weme o out turk important n Europa Slecia de zair se cutva pent ridacina bogata in za Soe Caeaua este ptnepala cu {ur in egunie teprale Ea crest n planta Stuguri cose tn vi bunt recotat peru virun, sa eg ca tact proaspete ipul de cultura depinde de clima tari, de calitatea solului si de cererea exis- tenta pe piata. in tirile in curs de dezvol- tare, in special in regiunile tropicale ale lumii, oamenii cultiva doar atit edt le este lor necesar. Aceste culturi se numese cul- turi de subzistenta. Alti oameni, fermieri, cultiva mari cantititi de grane, pentru a le vinde. Aceste culturi se numese culturi intensive. CEREALE ESENTIAL! Cele mai importante culturi sunt cereate- le, cultivate pentru seminte sau boaBe. Cerealele includ grdu, orez, porumb, sore si orz, acoperind cam trei sferturi din suprafata cultivata a lumii. Graul este cea mai cultivata cereala, cu cele circa 590 milioane de tone anuale, pentru hrana ‘oamenilor, insa gi pentru hrénirea anima- lelor. Orezul este principalul ingredient in alimentatia a peste jumatate dintre oamenii lumii, in mod special in Asia. RECOLTAND CULTURA Combnae gies tae, wir curd cereal, de enema 3u pregtinds pet traneporares in pial. Se pot 268190, ese speciale pent a econ dveree cult ca coe de sia ‘1 do porumb Conte se face ain cabins levator palorrans- per rd tit spre at + Bunbacul este cutvatiteniv Este cresct pentru rele sale, care sunt oar ‘se porta so obtine material sau Jénd* y de bumbac. Din seminje zrobite se ob ne uel § mincareuscala pent anmale DE LA RADACINI LA FRUCTE alta sursi de hrand sunt ridicinoasele, gare au ridacinile cdmoase, comestibile. In Europa o astfel de hrana este cartoful, iar in Africa cartoful dulce si tapioca Bumbacul si inul sunt cultivate pentru flo- rile fibroase din care se obtin firele tex- tile. Alte culturi importante sunt cele de ceai si tutun, crescute pentru frunze, si culturile de fructe, ca bananele si merele. STRAMOSI SALBATICI Toate plantele de cultura provin din plante salbatice. Ele au fost selectionate pentru a furniza recolte mai mari pe soluri si in conditii climatice, eare nu sunt proprii regiunii lor de origine. Unele plante s-au schimbat atat de mult, ineat este greu si se precizeze din ce plante silbatice au provenit. Pe misurai ce au erescut supra- fetele recoltate si cantitatea culturilor, au inceput sa fie folosite si pesticide Boabele sunt inet Pale sipleave sunt ate prin-un brat anuncate obi, intn Theierdtoarea camon separa boabele oe tipin. VEZI: “Agroulars, Han’, Fruct, Fung, Genetics, Nut, Legume.FLOARE Florile sunt partile reproductive ale unor tipuri de plante. Ele produc seminte, care vor forma 0 nou generatie de plante din aceeasi specie. Lec sunt tag ni ul notice miosul sou {i casarea inrarop= a nor fo ext, ‘Mute for aipine sunt ta intinse pe pam ent ase apara de i Plantele de degen, cum arf cactus, au cule stigerte pent a atrage insecele In cal citova sdptamani cand sunt ilo. Flotile de ap, ca nur, tes: pe supraftaapel Saag nsectale pants polenaare. Ccarpela: Sigmat sil var lorile sunt de fapt frunze specia- lizate, care au evoluat in mili- ane de ani pentru a ajuta plan- tele si se reproduc, Existé mai mult de 250.000 de speci de & plante cu flori, numite angio- sperme, care triiese mult, aseme- nea arborilor, sau sunt anuale. Florile par diferite, dar toate contin aceleas de baza, parti PARTI FEMEIESTI SI PARTI BARBATESTI Principalele organe reproductive ale florii sunt carpelele femeiesti si staminele bairbatesti. Fiecare stamind are antere, care produc o pulbere fina, alcatuita din granule de polen si filament, Carpela are tun stigmat, care este in mod obisnuit lipi- ios si colorat in varful stilului — un fel de tub care conduce Ia ovare, fn ovare se giisese celule-ou, care se vor transforma in seminte. POLENIZAREA. Pentru a forma seminte, granulele de po- Jen din antere trebuie sa ajunga in contact 4 Una din petals omidae-abin seamang perfect ‘eo ana. Acest ers atrage al poleizator, sernaiind 0 sure de nectar file fon arog abiele cu maeele ltravilte de pe petale pe care dost atone le pot vedea, Petal [ recnaat fruit onto Sepale (celle oo) 4 Flore au ptt pat pincpate: sepa petal (parle enteieae)¢\ carpe 9 stamine (parle reproductive), ‘Starinele sunt babatest 3 carpelee sunt femeiest cu stigmatul. Acest fenomen poarti de- numirea de polenizare, Multe plante cu flori sunt polenizate cu ajutorul. insectelor. Cand ele intra in floare in cautare de nectar, insectele se umplu de polenul de pe antere, pe care il transfer pe stigmatul altei flori ATRACTIA FLORILOR Culorile, mirosurile si formete floritor s-au dezvoltat in asa fel inedt s& atraga polenizatorii ~ acestia sunt insecte obis- nuite, dar si pasari si mamifere mici, cum ar fii Mule flori au glande numite nectaride, care produc nectar ~ un lichid dulee, din care se hranese polenizatori Polenizatorii trebuie sa treac’ peste piirtile femeiesti si partile barbatesti, pentru a ajunge la acesta, DATE DESPRE FLOR! + Prima fare care atflor — se crede a flo magnolia a aparut acum 160 de moane de an + era mar ose ye ie at creer nga m {Isher ou ome Papa fs ez rmusieer. cave e polenizeaza, + Opium, care se frmeaza fotos pena faba a cadens: é + Petvingea de Madagascar Gera ouiore, se folosegte azFLOARE Muguri rior de mae rama inci pind end granule de olen sunt coapte, Posenzaton abn Mugu incep sa se seschida elevana Peale puteric colorato gl ae par ‘le fri Flori rgl atrag abinee 5 mustee cae inva in foae in chutae de nectar. olen de pe aceasta CICLUL REPRODUCTIV fare este depus pe stgmatl uratoare fog pe care 0 vitteara Aceasia se rumeste polerzare, Tost plaiele cu on erese an strana cae germina i formeaea pane mic fecae avnd dacs, tpi 9 one, Nol mogun de pe ‘please dezvoa in unc, ram mg, Cn lana este mata ‘uni mupun infers. Pail masoulne ae fr (atere gi tlamens) eereazs 2% de olen, Cn aeastaa aung pe sgmat un mic ib a sil eeste naa celile-ou din ovar. nd tubular ao colut-ou, cout lor seamestecd,Acessaeferliate, cn cae fe2ua na sami SUFLATE DE VANT Unele flori sunt polenizate cu ajutorul : pias : upd plenzae vantului, care imprastie polenul in aer. ee Aceste flori nu sunt de obicei aspectuoase reproductive as asind sinu au miros, Majoritatea au stigme in oat carpla cu semi forma de pani, pentru a prinde valurile de polen din aer. ind bate vant, cap sla satura semitle caapte pin ite gun. 358 sea 3 cum cade pieru mécinat 0 GRADINA iNFLORITA «in pert Plantele sunt des folosite pentru gradini, pentru cand si cat de des inflorese ele. ‘Aceasta depinde de durata vietii plantei. Plantele anuale sunt acelea care incoltesc, se maturizeaza, inflorese, produc seminte si mor in acelasi an. Cele bianuale tra- iesc doi ani la rand, iar cele perene traiese trei sau mai multi ani. Plantele multor gradini sunt perene, pentru ci odata ce au inflort, ele inflorese mai multi ani la rand, pina mor. ii mac sunt ante Januale (raise doar un an). Asta inseam planta Ig ooseste toalé energa ina infor 918 produce somite \ Petaele cad pentru 2 elbera semintle VEZI: Degert, Frit, Pale, Frunza, Planta, Padre, ‘Samanta gl polenizare. 153FRUCT Fructele contin semintele plantelor cu flori, Ele pro- tejeaz semin{ele in dezvoltare si le ajuta si ajungi in locul potrivit pentru a da nastere altor plante. a Pare sunt ute oe rnoase, ca perele, cre av ‘seninte in terol format tin recaptaull fr Bacele, ca toate, cas trae! portal, au mal mute samira in intron Unus rust ev mez male, o Drupele au 0 singur semana care canine sémburele Mule au mal mute eruce me, [Pees eee nese oe plat se dezvolte, seminfele trebuie sa fie imprastiate la 0 anumita distanta de planta ‘mama, astfel inct plantele noi s& nu fie grupate toate impreuna. Fructul e modali- tatea prin care planta cu flori asigurd substanfe nutritive semintelor coapte. FRUCTE CARNOASE Fructele pot fi imparyite in doud grupe principale: camoase gi uscate. Fructele ‘c&moase sunt zemoase si sunt preferate de mamifere gi pasari, care le mandnct in intregime, atat fructul cat si semintele Seminjele trec prin corpul animalelor nedigerate si ajung pe pimant, de unde se dezvolt& noi plante. Zmeuta ¢ un fruct fals. Se dezvoltd in stigmat, iat adevaratele fructe sunt doar bobitele de la suprafapa. FRUCTE USCATE, Fructele precum capsulele cu seminte de mac sau nucile devin uscate cand se coe. Pastaile de mazre se desfae gi seminjele sar in toate directiile. Seminfele de arjar Frusiee ecste. sunt usoare gi pot fi purtate de vant. Si elsaurepar@ lunele sunt fructe, dar au 0 carcasa tare, feesemne care putrezeste cAnd simanfa din interior © coapta gi pregatita sa germineze. CONSUMAREA FRUCTELOR Ccusarea pater mos plac lunar fc pracum murle aap pire mimalee pent ‘lemanca, Due ce digera pate moale de a spr sence sunt eeiala dn corp oat curesurle Ele ng de oie lo anu stan de planta mama MAGAZII DE SEMINTE. Fructele erese din ovarele florilor dupa ce au fost polenizate. Semintele din inter orul fructului se dezvolta din celulele-ou fertilizate din ovar. Unele fructe, ca piet- sicile, ciresele si prunele, contin o singurd simanfa. Totusi multe fruete, ca merele, fragii, tomatele 5i pepenii, contin mai mult decat 0 séménja. Uneori sepalele (frunzele din afara petalelor florilor) ra- man dupa ce petalele florii cad, pentru & inchide fructele, ca la ghinda. FRUCTE COMESTIBILE Unele fructe sunt otravitoare pentru oa- meni, dar sunt multe care sunt deticioase si nutritive. Fructele edrnoase contin de obicei zahir din fructe, acesta find o utila sursii de energie, iar fibrele provenite din coaja, miez si uneori seminte asigura o buna digestie. Fructele congin vitamine, minerale gi alte substante nutritive, care ajutd organismul si lupte impotriva bo- lilor. Nucile sunt de asemenea 0 sursi bogata de proteine. Ssmirfa cade pe Fp Flonle de pe Petal cd gi Fructu devine soul fat gt planta mara ruc se formea- — Psuculet ice primele rurzuife -—surtplerzate giz. Acume fare gira alu cand se poate spat prod seme trage pasarie manca Flore, Hrana, Fra, uti, Plant, Samant 9) poleizareFUNGI Fungii nu sunt nici plante, nici animale, ci au propri- ul lor regn, cu peste 100.000 de speci: perci mestibile, ciuperci otravitoare, mucegaiuri si drojdii. ‘Stenva pémdntul ii ca rut ceasupra soli pe nist taze ca sllele oss sag pute afl de mae ca capul unui om i face miioane de spor Tree sunt considerate cale ma gustoase, Ble cresc apts. pede rdicile copacior CUM SE INMULTESC CIUPERCILE Ca grape tate cugeale, pra srel are un i: cela lamers, pin cave se nese ca mate ge ed. Pet reprosucee, eiberead spor dn tamele lr sal. Ce jung pe pis I eevak tical to celia spe Lame in dezvotare Pelton doz ohare Malu pre deosebire de plante, cfupercile au nevoie de un suport de hrand organicd, pentru a creste si a se reproduce. Plantele au un pigment verde, numit clorofila, care le ajuta sa-si procure hrana, folosind ener- gia solara. Ciupercile nu au clorofila, aga 4 ele isi procura hrana din plante sau animale, UNDE TRAIESC Exista mai mult de 100.000 de specii di- ferite de ciuperci. Unele, ca drojdiile, sunt unicelulare, Cele mai multe formeaza 0 masa de fire, numite micelii, care se ihfil- treaza in orice substrat nutritiv. Multe t12- iese in plante sau in sol, unde se descom- pune materia vegetala si animala moarta. CUM SE iNMULTESC Pentru a se reproduce, ciupercile trebuie sii elibereze spori in aer. Unele dintre ele, ca ciupercile otravitoare, crese mari pentru a ajuta sporii s8 se impristic mai departe. Altele cresc in inaltime, flind inalte si fibroase, cu capsule “= mucapaul de pe aceste rectaine rovne dele pet puta de vant, exe au inceput $8 se dezvote de spori la varf. Daca sporii ajung intr-un loc potrivit, ei vor da nastere altor ciu- perci de acelasi fel. Exist’ spori de ciu- perci in jurul nostru, tot timpul. CTUPERCI UTILE Unii fungi sunt folositori pentru ca ei ajuta la descompunerea rimigitelor ani- malelor si plantelor sau pentru medica- mente. Un exemplu este antibioticul peni- cilind. Unele drojdii sunt folosite pentru a face pine sau alcool. Unele ciuperei sunt comestibile, dar altele contin otravuti mortale gi ¢ dificil sa le diferentiem CIUPERCI NEPLACUTE Ciupercile pot creste distrugand hrana, tia, lemnul din constructii sau umezind hainele. Bolile produse de ciuperci pot ucide plante, culturi de cartofi gi capsuni. Unele afecteaza animalele si oamenii: 0 boali micotica produce aparitia unei piel solzoase, uscate, intre degetele picioarelor. Pasi intoarsa per rte sporlor se Asperseze depare se gases sport — spei Picir (stem) Medicament, Mies ‘organism, PlantaFRUNZA Frunzele folosese energia solar pentru a hrani plantele gi sunt sursi de hrand pentru animale. Ele produc oxigenul necesar respiratici noastre. CCostanal are o runes compusd, formats din folk oe separate Frunaele de afar au forma tunel mari~ sunt palmate ~cufole neseparate Frunza de asin ete acd ‘ut din citeva foc enate (deforma un us) Crepe o tunes sina seri cu dingr mich, ca a ferastrauu, pe margin. wz ‘Acse pili sunt funee lung, sui, merou vr scree in gain Frum sunt fibril alimenanre ote plantetor. Ele au forme si marimi vari- ale, ajutindu-ne sa identificam speciile de plante. Modelul ramificat al nervurilor pe frunze este o parte din reteaua de tuburi care transport apa gi hrana in toate partile plantei. Nervura mare din centrul frunzei se numeste nervura principala. PRODUCAND HRANA Principala funetie a frunzelor este pro- ducerea hranei plantei. Acest proces, numit fotosinteza, are loc in organite mici, numite cloroplaste, din celulele frunzei. Ele contin o substanta verde, numita clorofila, care absoarbe energia luminoasd. Energia este folositd la trans- formatea apei si a dioxidului de carbon ‘STRUCTURA FRUNZEI Frunael sunt concept pant capt ct al mus unin solara 2 pede mel pune ap, Newt ride meni f- 22 uma, a elle sunt wanspaeris, pty ca lumina 38 ata lunge la eropiasie. Satu exten, cates, ese inet meal ar majortata siomate se gsc in itr Fura frceate de vntrle carla sca (gaz) din aer in molecule nutritive, ca amidon si zahar. Produsul intermediar este oxigenul, din care o parte este folo- sit de planta pentru respirajie, Restul trece in aer. Aproape toate fiintele vii au nevoie de oxigen. TRANSPIRATIA Frunzele ajuta si la aspirarea apei din sol, printr-un proces numit transpiratie. Pe ‘misura ce apa se evapord prin pori mi stomate, Ia suprafata frunzei este supta ‘mai multi apa de eatre ridacini, pentru inlocuirea apei pierdute. Fiecare por este marginit de doud celule ,paznic™, care pot deschide sau inchide porul pentru a con- trola pierderea de apa. Apa circula in sus prin tulpina, prin tuburi fine, numite vase ale xilemului. Alt set de tuburi, vasele floemului, transport hrana in toata planta Cutcua oat proteeazs Funze ‘imptiva usc Celiele ep rma enerne sunt pia 3 transparent coropiasele con fn doroia, care av euloarea verde frunzeor Fotesiniza ae loc nine celle lor palsacce gal doropasier Stomata per rite voces gazetr 9 pet in gid fanz Gazele se mised Into un sat bure- tos de calle de ‘Jessup stomatet. VEZI: Flosre, Fruc, Planta, dure, Sémant gi po lenizare, AbovePLANTA Plantele sunt organisme vii care exploateaza energia Soarelui pentru a se hrani, Fara plante cu care si se hrdneascd animalele, nu ar putea exista viata animala, ae ‘Apri acum aproape 350 ‘ge miloane de ani, fergie sunt pra cele mai vech parte. , Naess a bsoarbii lumina solara prin interme diul unei substange numita clorofila, Ele folosesc energia solard pentru a-si produ- ce hrana, printr-un proces numit fotosin- tezi. Rezultatul este producerea oxigenu- lui, de care toate plantele, animalele, in- clusiv oamenii au nevoie pentru a trai PLANTE DE TOATE FELURILE Exist cca. 400.000 de specii de plante, de la muschi minusculi, lungi de doar cativa mm, la uriasit arbori mamuti (cu lemn ro- su), care crese pana peste 100 m. Fiecare planta s-a adaptat la procesele de absorb- jie a luminii, la gasirea apei si substante- lor minerale si la variatiile de temperatu- ra, Plantele de desert, cum sunt cactusi au radacinile lungi, larg rispandite, pentru a colecta apa pe care o depoziteaza in tulpinile lor umflate. Plantele suculente inmagazineaza apa in frunzele lor groase. Plantele din zonele reci cresc in perne groase, protejndu-se de frig yi vant Cuscuta este 0 planta para ait Ea insereaza sugaton in ate pam, pent ase tant % ‘Venus, planta camived, se haneste cu insecte pe care lepine in unas sale 4s Din Forel fructlor coapte ae bumbacubi se Fabrica ratte textile GERMINATIE In itrirul seins se gsesc toate rile necasare fr mrt une pare ol. Etapa in care pares inoep 6 Incotasel se numegte germina. Penru a ncepe proces de germinare, 0 sini neces alr mazeal al xgen eae, Po Hipocott Une plate sunt oritoare ~ cucula poate fiflost penta fabrica crava, 3 Pane furrzeazd cheres tea. Lermul de sleja ese gu, dur putemic. taps ¢ Cana strana inepe 82 gemineze, 2 Se desface gn hpoeatl se fermaaza rasicnia sar de acest, 157 tape 2 ‘pra regen sus rn scot oni spare nvlgul serif isin CAPTAREA LUMINIL Plantele trebuie 8 capteze cat mai multa luming. Ficcare are frunze formate si aran- te pe tulpind, astfel incdt s4 umbreasca it mai putin frunzele de dedesubt, Copa- cii inalti au puternice trunchiuri lemnoase, pentru a le sustine frunzele mult deasupra solului si altor plante. Plantele, asemeni lor, Se catira pe copaci cu ajutorul lu- jerelor agajatoare, Plantele numite epifite cresc in intregime suspendate intre ra- muri, fara sa atingd pamantul. ALTE SURSE DE HRANA Anumite plante parazite, ca vascul, obtin cantitati suplimentare de hrana, crescand tesuturile unor plante mai mari. Alte plante, ca cuscuta, nu sunt capabile sa-s producd propria hrand. Pentru a se hrani, cuscuta se ataseaz de alte plante. Exist si plante carnivore (mancitoare de carne), cum ar fi planta ulcior si Venus, care pot prinde gi digera insecte. PLANTELE $1 OAMENIT Oamenii au invajat si creased plante de cultura acum 10,000 de ani. Azi, peste 4 cincimi din alimente provin din plante ca Pome funze Ccledon Mugureg etapa 3 Magura se ebewazi de cctedon, ‘pina crept deasurs gs armoaza rimel fuze.PLANTA CLASIFICAREA PLANTELOR Parole se dosik in func dearumte cacti’ comune, O malate de ‘sauicare et ipsa lon 10 gripe ea nerengtur Irena traelor ‘cupid art veeclre, Aces ru au tau care 2 wansperehae gi 98 in paren ata a late Toate cella 9 ncengur cupid art asc lore. Inrengitre Ano conne cate pain caeIfloresc(denumte $ = : argespere). cae au calle repreaucatere in fon Aiospermele sunt dvzae fn ieiree “andiRone ia ‘ua care: monoctledonat 9 ceatledonate Piacoa deren consi in ie ura de coledoane sa sais ce frnce, Menocatiedsnaal au una = ‘catlesonatle a dou Monocoiedonatl, ca rule, au od nora ‘rnze ings ar furl dlatederateo sunt de aie te ere param Muse shi de uta ln ieaeapre Pl Incengéura —GINKGOFITE —faregitra, ANT PTEROFITE crcaporire (GNETORTE amare Pha yeas graul, orezul si cartofi. Oamenii consuma fructe, & nui, legume si prepara bauturi din ceai,cafea si AIG eee grdne, Plantele furnizeaza produse ca uleiurile xe Sena vegetale, bumbacul, cauciueul si ~ probabil cel reproduce ae mai folositor — lemnul. Multe medicamente pen- —_ tru tratarea bolilor provin de la plante. Chiar si Hee meee combustibili, cum ar fi cirbunele, sunt reminis- ‘npnpal in cente fosilizate ale plantelor preistorice ‘nr Rédécina transport apa {9 saruie mine- fale spe nae, CULTIVARFA PLANTELOR Majoritatea plantelor pe cate le folosim azi sunt Rgfiducuass, diferite fata de stramosii lor. Prin utilizarea unor apa strut mie metode, ca ingineria geneticd, cultivatorit de ‘ae dn sa, VEZ: plante au adus imbunatafiri cerealelor, pentru a cal ae le face mai productive si mai rezistente la boli. Fos, Pasture, Frit Gene- tea, Fuca, Sina rizr, Sl Artore, Legume 158SAMANTA $I POLENIZARE Semintele reprezinti mijlocul prin care se reproduc plantele cu flori (obtinandu-se alte plante). inainte de formarea unei semin{e trebuie sa aiba loc polenizarea. Fete cv sau (drne), capersca, auun sénbure mare, cu 0 singura samara Nuca de coco este 0 53+ ‘mint foarte mae, tare, oo ula comes cu late Ghinda este ctl stent In capacul el emnos, seas nua nets 9 ta, Serinfle de tras au ‘2p subj sca, cu cares Imprage in var. an mine, petra mai sansele de reproaucere ale acestua IMPRASTIEREA SEMINTELOR One me minuscul, now’, denumitd embrion, si un depo- zit de hrana, ambele continute intr-un inve- lig tare, protector. Unele seminte pot ri- mane inactive (intr-o stare de odihna) timp de peste 100 de ani, inainte de se dezvolta Intt-o noud planta. Pentru a produce 0 sa- mana, polenul (celulele masculine) dintt-o planta trebuie sa fertilizeze sau s4 poleni- zeze ovulul (celulele feminine) altei plante. POLENIZARE, La unele plante, ca ierburile gi arborii, ‘vantul transporta polenul. Alte plante aut flori mari, avand culori stralucitoare, mi- rosuri gi nectar, pentru a atrage insecte, lilicci, pasari sau animale miei. Acesti vizitatori se hrinese din nectar, astfel c& polenul se lipeste de ei gi este transportat pe urmatoarea planta pe care o viziteaza. 0 samanta do gu se compune Gin amicon fost la fabicarea \ fain) acoper oy Ne cog arta Cand o graunta de polen se lipeste pe capatul lipicios (stigmat) al altei plante, acesta va trimite un tub ce va ereste in stil, ajungnd la ovar, astfel incdt celulele masculine ajung la ovul, fertilizandu-l, Aici se va dezvolta noua samanta GERMINARE Pentru a se dezvolta intr-o nous planta, o saimanf& necesita umezeala, edldura si oxigen. Acest proces, denumit germinate, incepe cu absorbtia apei de cate siimanta. Embrionul incepe s& crease si ridicina lui iese din coaja semintei. Dupa aceea ti vor creste frunzele sau cotiledoanele si planta ténara va apdirea curdnd, SEMINTELE CA HRANA Cand o simanfa cade pe pamant, depozi- tul de hrana cu amidon va hrani tandra planta, Amidonul e folosit pentru alimen- tajie. Seminjele de griu, orz, porumb, ore7 sau alte cereale sunt macinate pentru pine gi paste finoase 4A Cinco simint prt de vant cae pe supatata solu, depoztl de trand al acesteia iva sguza utenti neces. 4 Soll asigur utr eine, astfel net planta vacrese deasupra Ponsa dsperseand sa impr semi pin mal alle retoce. Sorel sau te animale mii ménincd serine de cereal cle de pre, a uli pos parr se ‘gee ce bana acesor, Mai ira, gore, xn exce- Imi vr ouce sana ata pare, n inp ce vor plete cn pe rou, Saree de papa au secur ltoase, moar macu re uyoare serine minuscule, cae pat ur puta do vantARBORE Un arbore este o planta mare, verticala, cu o singura tulpind lemnoasa. Cei mai mari arbori sunt si cele mai _ grele si mai longevive organisme de pe Pimant, Ace au forme si marimi diferite gi . conici, cu trunchiuri inalte de 100 m si eu 0 grosime de 9 m la baz CLASIFICAREA ARBORILOR Cele 2 familii de arbori sunt: coniferele, arbori cu lemn moale, si arborii cu frunze cazatoare si cu lemn tare. Coniferele sunt gimnosperme (insemnénd seminte dez- golite), deoarece semintele lor formeaz solzii lemnogi din care sunt aleatuite conurile lor. Arborii cu frunze cazatoare sunt numiti angiosperme (seminte in- chise), deoarece semintele lor sunt in- chise in interiorul fructelor. Pinii, brazii, molizii, zadele si cucutele sunt toate conifere, vegnic verzi, care isi pastreazi frunzele subfiri in forma de ace tot anul Arborii cu frunze cazatoare, cum sunt stejarul, frasinul, arfarul, fagul, ulmul si castanul salbatic, igi las toamna frunzele sii cada. Mesteacarul arg ae scoara al, deseo cut cu senne neg. Are 0 forma ina, elegant, (as ara duice, ara agin esterenurt pent siopul sau. Frunzele cu 5 lob sunt ade cntate. PREI PARTI Cele 3 parti principale ale unui arbore sunt rédacinile, tulpina gi frunzele, Rada- cinile iau apa si substanfele hranitoare din sol. Trunchiul suporta greutatea arborelui i transporta apa 51 substantele hrinitoare. > Ghindle sunt fuc 2 ae tele star. Pe ‘on, ele sunt State ramon. | — Fruned do stjar Scoarta stejaruiu este Spock de ot fsurata side culeare oi ‘etl 1000 de an. Trunenil sau este tare gi zgruntus. 160 | Mute speci de sear ces in cele dow’ Americ in Eup. ‘aprtatea au tunze cézétoare, ca gounu, cae poate supa 4 Castaulsaloabe are ramun rastvate | inoesoenye ror sau ‘atu, pamavara, Seminole Sale, castanele saloater, sunt vel io coaa fepoass, lar fronzse au 5 fll 4 Ramunle dezgote ale sarbonioe cares piers frunzeetoamna sunt in mpl er ‘bot cu france czatoae au furze late, corcane ridden rasa, recum gilt in tmp p= Franz moana 4 Caderea frunzeler ata arbor si conserve apa in timpul ier, Frunza este iz lata de la almemarea eu rae ni dn ignd in aoropierwa ‘mugurel ea moare 5 cage. 4 Arborele banian,oiginar dn Ina, ae ramus care atin Ins pe pamant gi proauc chiar el edacin, La. un rian din Sti Lanka au ost umarate peste 3000 ¢e tune.Conufeminin a arborel chnezese numt ah mnoara de vint artoreui eucaria Tuna A Frunzele jepoase infor sma de evant 38 paimiens Luichinazese numit moara de vant e pet aspindi pe (raza de tm. 1 Araucata © un corer cu rune ta ascutie. Conurie masculine 1 fernine crac pe arbor separa scoaaaboreli nears FOTOSINTEZA Frunzele sunt uzina chimica a arborelui. Printr-un proces numit fotosinteza, lumina Soarelui reactioneazi cu substanta chimica numita clorofila (care confera frunzelor culoarea lor verde), pentru a descompune moleculele de apai si CO5, rearanjand ato- mii acestora pentru a produce amidonul si zaharurile de care are nevoie arborele pentru a creste, Oxigenul este produsul rezidual al acestui proces si trece in aer. “= Mortatesconfereor sunt vec vere i aor) ‘ova runzele (cele) Ele ‘a idicn supereiae roduc semi in conut Lem moaie Lem tare 4 Lemnul tare de intenarl ranchiui este inconurat de lem moa, Un nel noucrescut este aaaugat In ecare fan: numa de ele arata virsta atborei Frunza informs de evar’ “= Piniouconunfepoase din “America de Nord sunt ea mai btn arben, Uns ire e au poste 6000 dan Fructpe Grupa de ‘ups fuze 1 Bonsai este ara crest i araoror minal, ‘Aproape orice put oe arore poate fi crescut ca bonsal prin otezarea ramurio sradacinor, ‘arin specal conferee. » Bacpabul este origina din Aca Austala. ate un trunehi goss! bulbos gia mun sere groase 161 Frunzee palmer ARBORE 4 actor cu runze cazatoae produc superbe curv ale ‘came! in padre Amici de N, Ele oe pot srimaa ce a culoarea verde i toate nuarele de roqu, portocaiu = gaben LA CE SUNT FOLOSITI ARBORIL Arborii au fost printre primele resurse de combustibil necesar focului; len pentru adaposturi, unelte si arme; si fructe si alu- he pentru hrand. Azi, 2 miliarde de oa- meni din tirile in curs de dezvoltare folo- esc ined lemnul ca si combustibil. Lumea industrializata foloseste cantitati uriase de cherestea, placaj si plici aglomerate. Celuloza este folositi la fabricarea hartiei si fibrelor. ARBORII SI MEDIUL Arborii ajuta la pastrarea unei atmosfere indtoase, indepartind COy din aer si eli- minand oxigenul neutilizat in fotosinteza Arborii protejeaza terenul impotriva ero- Ziunii. Bolle lor largi de frunze si ramuri absorb precipitatile abundente: radicinile Jor intarese solu! gi previn spalarea aces tuia, Este importanta conservarea paduri lor tropicale din Brazilia si Indonezia. in Africa, unde paidurile naturale au fost de- frigate, se planteazd arbori care crese repe- de, impiedicand raspandirea deserturilor 4 Gnigo biota sau arto- rele feng a ras nemo Aiea do 160 demileane EZ de ani Timp de secae, acest arborea fost outvat In gradinie temolelor chineze ‘Gonservare, Ecologie, PB ure, Fruct Habitat, Frun- 128, Planta, Paine tropica- ta, Samanta gi polenizare.LEGUME Sunt plante cultivate pentru hran crese din semin{e, bulbi Majoritatea sau tuberculi si sunt recoltate anual. Doar cAteva sunt plante perene. Pre Ustira RADACH ‘tea rope Pastrnac (DESPRE LEGUME cath ol, a3 powmbul dice prin in Pet find ecunosee in Europ rate de anal 1500, + ule tour de fase su sumate ude + legurala rg sun INFLORESCENTE Conopi SEMINTE a Rigen! hg Faso Lima Ue apa er emer t= 0 dieta stngtoasti: au putine grisimi, iar unele au proteine si carbohidrati sub forma de amidon si zaharuri, vitamine, minerale si fibre. Unele legume, precum cartofii, trebuie gatite, altele sunt mai bune crude, iar multe pot fi consumate in ambele feluri. Gatite timp indelu va reduce confinutul de vitamine. LEGUME DE SEZON Legumele sunt recoltate in diferite ano- timpuri. Unele, ca salata, sunt con- sumate proaspete, insa altele, cum ar fi fasolea sau mazarea, pot fi us- cate sau congelate si preparate mai 162 FRUCTE Fane celeina PARTILE COMESTIBILE ALE LEGUMELOR ‘Se pt corsuma op pat ier leaguer tu cael fia! usr ore conopi coke de broccal runaole pti ie vrai r,s orca ale apick séloatce,seminfle = paste de fave ae mazar: pele Jolie’ 91 le babe respect tuberul cate signa br Rogie ard, nese dou sur ete asevarae ‘moment oe conn ele serine darfoateaceses sunt clbate Dowleae Ard ora Castavete Dowece! Bane TUBERCULI Cattle pparinare ‘ler arf tirziu, Radacinoasele se pastreaz’ un timp. indelungat in conditii uscate, racoroase ele pot fi chiar si ingropate. Congelarea si conservarea permit consumarea unei mari varietati de legume pe tot parcursul anu- lui, eu toate c& legumele proaspete au cea mai mare valoare nutritiv CULTIVARE $1 RECOLTARE ‘Toate legumele contin hrand inmagazinata, mai ales cele cultivate si cele silbatice. Multi oameni se bazeaza pe propriile culturi pentru a-si asigura hrana. Daca recolta este compromisa, acestia se con- frunta cu inanitia, de aceea de mii de ani fermierii au selectionat si cultivat plante comestibile cu cea mai bund productie, in conditii climatice diferite, Prin tehnicile de cultivare ale plantelor, oamenii de stiinfa au dezvoltat noi varietayi de legume, rezistente Ia atacurile diunato- rilor 51 bolilor. VEZI: ‘Cut agiola, Agicu turd, Nutnie Panta, ‘Samanta gi polenizave Legume uiage a fa sola verde, sunt cutvate Peni competi, find prea {an pentru af consumate.ANIMAL Animalele sunt fiinfe vii, pluricelulare, care se pot deplasa si hrani, au simt de orientare gi se reproduc de obicei prin imperecherea cu un partener, ai mult de un milion de feluri de rice altele sunt descoperite an de an, Fiecare ae animal este unic in felul sau, dar tras turile lor comune fac ca ele sa fie sepa- rate de alte finfe, ca plantele, ciupercile si organismele unicelulare, JOCUL IMPERECHERU Cai alte finte, animalele se reproduc. Majoritatea se imperecheaza eu un par- tener. De obicei, femela alege partenerul iar masculii sunt puternic colorati sau claboreaza ritualuri de curtare, atragand atentia Caracatta# un tip de rrolusea, un grup ce Curie mele caiman MILIARDE DE CELULE MICI Toate animatete adulte sunt multicelulare, ce inseamna ca sunt formate din mai multe celule. Unele animale, ca rotiferele si hidrele (animale acvatice), au doar pu- fine celule, dar animalele mari, ca si oa- menii, pot avea pind la SO de milioane Peele Inger aparine nia an cole 20.000 de speci oe pest de celule. Posntsaparne unui mare ge sere capesit DRAGOSTE MATERNA i Mute aria fa man eorur pent ae pu in vgs. De ‘exerplslenelaScoen,cunoscua pnt vernal oh este 0 mar foarte qui, Ea card nou-necui pe spa. ing do 12 zle pina indo pot supravietu sngu aun este una dite cle 9000 de speci de pasar, incare majortatea zboar g leputsle ce emp este un smarifer. Ce mi sunt rani cu aptle mame, 163 4 Loris! este un animal ctu tse noaptea 8a 52 hraneasca. Ochi mar gion un bun sit al micas = tun auz exceptional sunt arme" esentiale penta vana pe timp de noapte HRANA PENTRU A TRAL Spre deosebire de plante, animale! pot produce singure manearca ~ ¢ buie sa manance plante sau hrana ani- mala. Majoritatea au un fel de gurd, dar modul in care le intra hrana in stomac este diferitt, PX hrana este miicin: ile nu au dinti, asa ed i de pietrigul din sto- macul lor. Serpii isi inghit prada vie intreaga, digerind-o ineet, cu ajutorul sucurilor gastrice. Teniile nu au gura, dar ele traiese in intestinele altor animale, sugindu-le hrana digerata, prin piele.ANIMAL NERVI SI SIMTURT Toate animalele iau contact cu mediul inconjurator printr-o serie de organe de simt, adaptate potrivit stilului de viata Spre exemplu, multi vansitori nocturni au mustati pentru a se ghida in intunerie, iar unii serpi au senzori infrarosii pentru a detecta caldura corpului prazii Rechinii pot simti mirosul de singe de Ja multi kilometri distant, in timp ce ani- malele migratoare au un excelent sim al orientarii, care le permite sa parcurga tante lungi fara sf se ritaiceasca, CELE MAI RAPIDE ANIMALE. iN MISCARE Toate animalele, de la cel mai lent lenes la cea mai rapida gazeld, se misc cu ajutorul unor muschi. Felul in care se mised diferd: unele se tarase sau merg, altele aluneca, in timp ce altele sar sau fug —racii au mersul inapoi. Aceasti abilitate a dat posibilitatea speciilor de a se raspandi in lumea intreaga. Chiar si meduza pulseaz pentru a se deplasa in ‘masa apei. Animale ca buretii sau co- ralii se pot migea doar cand sunt tineri, iar adultii raman intr-un singur loc, = Animale de pra oosesc mute melode peu 2 prnée ana, Une aneale se ascud, stele se carulesr, dor sata gheparduu este vieza. Gheparal ete cl mai apd potted, care, cndvineats, gone aera 110 kh. Mince i favors ere anor ‘nar, ce pate in savan arcana. Or rezistra ghoparil este mica dec ru pind stop in maton sta era dooce! sana, Gnepardul se apropeIncet de vicima, Ia distant ct mai med, inainte 4 satace cu wera Curse se Inenele. Gheparul sare u abele puerrice pe picoarleantlpel pert #0 Furicarl este umederiat Acosta ste un agin de ani ae cu nt puta sau ‘ara cng. Atimemon a ces grup sunt ees ane sunt ebivor (marcato de plate $i tau. Fuicarl este un insectvor {minor do inecto), care se trdnegte door cu furn termte pe ‘are le coats cu bot ls pende eu lena lunga gi ipcioasé. Ghee ree liputemice ci fat sum fooste a sat 165 Vertebratele cuprind: pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Toate celelalte animale sunt nevertebrate. MISTERIOASELE BUBULITE DE MARE Zoologilor le este greu uneori sa decida daca unele fiinte sunt animale sau nu, De exemplu, bubulifele de mare, atasate de stanei pe malul mari nu arata deloe vii i nici ca find animale. Studiindu-le ciclul de viala, zoologii au des- coperit ca, inainte ca bubuli- tele S& se ataseze pe stinci, cle aratd ca un crevete mic. Aceasta demonstrea- 2 ci bubulijele sunt crus- tacee, ca si crabii gi homarii CINE CU CINE SE INRUDESTE ‘Oamenii de stiinta au studiat constitutia geneticd a diferitelor animale, pentru a afla ce animale se inrudese. De multi ani, zoologii au discutat des- pre ursul panda rosu, dacd este inrudita cu urgii, cu ratonii sau cu mangustele,ANIMAL Studiile genetice au dovedit c& ursul anda rosu apartine familici ratonilor. ntr-un alt studiu, la pasari kiwi, se credea ca exist o singura specie, dar s-a dovedit cA exist doud specii — ele seamand foarte mult, dar nu se pot reproduce intre ele. COMORILE MARIL {in 1970, oamenii de stiingd au trimis un echipaj pentru a sonda fundul mari. Mai mult de 200 de tipuri de animale au fost descoperite la mare adancime, in jurul izvoarelor hidtotermale (jeturi de apa fierbinte, bogata in minerale, care ies din forma oceanic’). Pesti transparenti, viermi tubulari de 2 m, scoici plate si crabi orbi se aflau printre acestea. SPECI AMENINTATE, Multe animale sunt acum rare sau aproape disparute, Odatd ce o specie a dispirut, ea 4 Uncle anmate,numte dettvre, as fa eicaea duno ator animale. Searabaul manana reisu Unele spac mananca rezdaie cand Ie gsesc ale apa ogroapa le ngroapa acolo peru ra tz orn este pierduta pentru totdeauna; din aceasta cauza, gradinile zoologice au programe de procreare pentru speciile amenintate. Exist poate mai mult de 5 milioane de specii de animale cate inca asteapta sa fie descoperite. Dar si acestea sunt amenintate, mai & plidurile tropicale, ca si coral sunt distruse sau poluate. > Girata extn col mal nat animal. E un mamifer care poate ange 58 m iagjime. Taisen afica 51 rmanénes funzee de pe ceng, cu lb ei ung de sem ANIMALE UIMITOARE > insecike sunt ele mal numeroase animale lde pe Pamant. Sa esimat 8 unui om Wi revin [200 de miloane de insecte + Cal mai mave animal e@traiaste pe Pamant leste balers albastra. Aparinnd unui ordi de mamifere numit celaoee, balena albasra poate ajunge la peste 30 m lngime + Cal mai rapid animal este soimul peregtin, cere poste zbura cu 0 teza de 360 kr + Spre deosebire de ale animale, un spangiee se poate regenera dit-un mic fragment ce sparing + Calmarl uriag are cei mal mari ooh, avand 40 cm in diamet si fd de 10 ori al mari decat och! uman, VEZI: ‘Amfibin, Animal pres tori, Pasare, Evalue, Micraorgarisi, Marte, Reptla, Zooloie 166MAMIFER Mamiferele sunt vertebrate (au coloana yertebrala). Ele s-au adaptat unei mari varietiti de habitate si au mai multe speci decat orice alt grup de animale. e au singe cald, ceea flee mamifer ce inseamna c& au corpul cald si pot fi active chiar $i pe vreme foarte rece. Singu- rele dintre celelalte animale care au accas- 14 proprietate sunt pasarile, Majoritatea mamiferelor au corpul acoperit cu par sau blana, care le tine de cald. Spre deosebire de alti pui de animale, mamiferele mici se hrdnesc cu laptele mamei. Mamiferele au creier mai mare decat alte animale ‘Orangutans sunt 0 specie {in famia cele 180 e primate Aces! grup ‘ode § mul UN GRUP DE SUCCES. Primele mamifere au aparut_pe Pam@nt acum 200 de milioane ani, ca niste fiinte mii, insectivore. Cand au disparut dino- zaurii, acum aproximativ 65 de milioane de ani, mamiferele au inceput 8 explore- ze diferite habitate si s& incerce hrand diferité. Ele au devenit mai mari si au fat mai multe infatigari. Mii de ma- sxperimental ultimii ane de ani, dar numai 4200 de tiiese astizi pe Pamant. Liou este singural ma- infer care 2boara. Bratele 1 sunt ca nite ai. yo = st aproxenaty 250 de ‘pect de marsupial; maj fates acesora rae in usta 4 DIFERITE HABITATE Mamiferele nu sunt la fel de numeroase ra rena u anf perc. unt ean <> Mamferele marine, c@ foea, au bana scut gi cexpur alungite >, Cmte e ue din este tre speci de mamfere care cepun ous = Armatilo este acopert cu mci acl ososse, cate Tpragjea- za de pracaton, Cand e atacat, strange chem, caominge ca pasarile sau pestii, dar ele s-au adaptat siteiese in aproape orice mediu: unele traiese in mari gi rauri, altele in copaci si in paduri; antilopele si alte mamifere Tumegatoare formeaza uriage turme pe campii. Unele mamifere supravietuiese in cele mai uscate deserturi, iar altele pe cele mai friguroase varfuri de munte. Liliecii traiese in aer, iar focile, balenele si delfinii in mari. DINTI POTRIVITI Mamiferele mandnc& hrand diferita si ma- Jjoritatea au dinti adeevati hranei lor, Mu te mamifere erbivore, precum caii sau ele~ fantii, au dinti lati si puternici in spatele gurii, Rozatoarele au dinti ascutiti gi i gusti fn fat, pentru a sparge nuci si alte alimente tari, Mamiferele carnivore, ca lei $i lupii, au eanini mari si ascutiti, pen- tru a strapunge si a ucide prada, si premo- lari cu colturi ascufite, pentru a rupe camea. GRIJA PENTRU PUL smieel ore iva 8 supravieused ined cn esac in cate sun ate mama sunt apa. Mama i transponan gr. pe rand cnn adpost In ‘ft iar mec! ig protean fais de tin. oar cn pul vor ave in 18 {9124 en eaica poate avea ai outMAMIFER MAMIFERELE DESERTULUI (Cima becons cu dous cocoege dn Asa Cental este bine adapt viel in dagen. Ea poste cto ale sau satamani reg, fr wana sau 28, pet ca duce maf prov de gtsimein cacoage pe ciel alma nad, La fal Ural parade lung fr hand, coc por drt gi se pot sa Ino pare. Cu srarcerle gence o dese clin proleaza ‘ox dens. Ea pote incide rare umpul uel urun ce sp ru aera a amie bocrene exe cain arabe au oacer car ae coer a sing eneoans OASELE GATULUI Toate maniferee, mai put lamar lene, fu ante verter cer ‘ale (case oe alcatuese atu. IN CAUTAREA HRANEL Animalele erbivore, inclusiv omul, ma- nnanca si plante si animale. Insectivorele, ca chiteanii si aricii, au multi dinti ascutiti, dar furnicarii nu au dinti deloe; ei prind furnicile cu limba lor I balene nu au dinti; ele separa micile cre- aturi de apa prin placi de material coos, numite fanoane, OUA SI MARSUPIL Un mic numdr de mamifere, cum ar fi ornitorincul, sunt neobisnuite pentru ed depun oud. Alte mamifere, care sunt marsupiale, se numese si mamifere eu marsupii, pentru c& femela isi creste puii intr-un buzunar sau marsupiu din corpul ci, Cu 50 de milioane de ani in urma, ‘marsupialele traiau in toata lumea, dar acum ele trdiesc in special in regiunea ‘Australie’ si mai putin in America de Nord gi America de Sud. Toate celelalte mamifere, numite mamifere placentare, nase pui vii - 5 CEL MAI MARE GRUP Mamiferele placentare sunt cel mai mare grup. Atata timp cat puiul traieste in inte- riorul mamei, el primeste hrand si oxigen din singele ei, printr-o structura numita placenta, Un pui de mamifer placentar poate sta in interiorul mamei mai mult timp decat un marsupial. Un pui de ele- fant, de exemplu, creste in mama lui aproximativ 22 de luni, iar ednd se naste este bine dezvoltat. Unii pui de mamifere pot umbla la putin timp dupa ce se nase, dar altii, inclusiv copiii de om, sunt neputinciosi cand se nase. 168 [ACOPERITE CU BLANA, Una din caracterisicile pneiple ale mamfeelor ‘ete biana Une: camie bactiene i poate crete © bland de pana Ia 25 cm pe cap, git 3 cacaase (Camel ig seni part 0 data pean LAPTELE MAME! Manferele sunt sr gurle animate care Ig hraneze pul cu Lape ~protus de lande speciale mite glande [DATE PE SCURT imajama ore et sein Sow anaes sage VEZI: ‘Animal, Lilac, Urs, Pl: sled, Caine, Hipopotam Cal, Cangur, Maimut Ornitocine, Animal preis- toric, Sobolan, Rinecer, Tir, Balena 5 dein, Lup, ZooI0gORNITORINC Ornitorincul este un animal neobisnuit, cu un cioe ca de rata 4 Ornitrine sunt foarte bun inten impingarau s pin ap cu prscael lor dina ete, in forma de vse $i clrmind ov picaree din spate gicu aca IESIREA DIN GAOACE Cindfomel st preg pony a depune 08 $98 Un une! naa ul de pan a 20 La ‘apitlunaui,e face un cub de fur, incre depune ote, Oop ei smu at une a iogrea an ganace, pul sun gaa s pareseasca cob citeraségtimin fig In care vor inva sat 52 sBseasca tana, rumsi2 em, Ineep sa acd Gin ova sé se maneasca culapele mame. © coada ca de castor, Depune o ni si isi hr’ineste puii cu lapte, asemeni altor mamifer’ dar are bla- atorita falcilor asemanatoare ciocului de rata, ornitorincul este numit si ornitorine cu cioe de rata. Este unul din cele trei mamifere care depun oud. Cele- lalte doud sunt specii de echidna sau fur- nnicar tepos. Ornitorincul traieste in Aus- tralia gi in Tasmania, pe lng’ rduri sau lacuri, unde sap o vizuind in mal cu ghea- rele puternice. Cea mai mare parte a zilei doarme, iar noaptea iese afara pentru a se hrani cu ajutorul botului plat, cu eare prinde un mare numar de insecte gi viermi, UN FAL! Omitorincul poate ajunge pana la 75 em lungime, cu coada cu tot, iar greutatea sa este de pana la 2,5 kg. Vazand un ornito- rine pentru prima oara, oamenii de stiinta europeni au crezut c este vorba despre un fals ~ ca si cum cineva ar fi cusut ciocul unci rate gi 0 coada de castor in > Femela omitoine nv are manele ~ in schimb, puii sorb laptele ce se Bi 169 4 Echidnele sur nti n Australia Nova Guinee, Femolele epun un ou pe an care se clocese ino pung’ Ge pe stomacul si Pullip dn glcace raman In punga caeva stptaman, haniaduse eu laptle mame corpul unui alt animal, Ciocul omitori cului nu este atat de tare ca cel de rata. El este moale ca pielea, foarte sensibil gi nu are dinti. In coada mare, ornitorineu! inma- gazineazi grasime datatoare de energie ACE OTRAVITOARE Femelele ornitorine au cate un ae otravi- tor in fiecare picior posterior. Animalele folosese aceste ace in petioada de creste- re, cand se lupta unele cu altele. Ornito- rincii ranii nu sunt serios afectati de otra~ Va, cu toate cd in fiecare ac exista sufi- cientd otrava pentru a ucide un caine prcinge de pepo Corp $8 VEZI: ‘imal ManeCANGURI $1 ALTE MARSUPIALE Marsupialele sunt mamifere care isi poarti puii in marsupii. Ex aproape 250 de speci, din care multe traiese in Australia, Noua Guinee si America. > possum aes in Ae rca de Nowa gi Conta Cae alates uncle specii ajungand la aproape 2m inaltime. Ei sunt echivalentul austra- lian al turmelor de antilope ce traiese in cimpiile Afrieii. Cangurii nu au copite, iar ei se deplaseazd sirind, nu fugind: ei pase si se hrinese ca gi antilopele si au falei si cap asemanator. Fermierilor nu le plac cangurii pentru ca ei mandnea iarba oilor TOATE FELURILE DE CANGURL Exista aproape 60 de specii de canguri Cel mai mic ¢ de talia unui iepure si se numeste cangur-sobolan. Cei de marime medie se numesc wallabii, Cangurul rosu si cel gri sunt cele mai mari specii se de obicei in grupuri mici, numite familii. Cu toate e& sunt la fel de mari cit un om eand stau in pieioare, puil lor au miferele din alte parti ale lumii, marsupi- alele Australie’ au adaptat o serie de obis- nuinte ciudate. Opossumul si edinii zbura- tori tréiese in copaci, ca maimuele gi ve- veritele, in timp ce koala seamana cu un urs mic, ce de asemenea traieste in co- paci. Bxista chiar si 0 catita marsupial. Sunt si multe marsupiale carnivore sau maneatoare de carne, de pilda diavolul tasmanian, ce se ascamana cu un caine. SPECI DISPARUTE Lupul tasmanian sau thylaeine este un alt ‘marsupial asemanator cu cainele, dar nu a fost vazut viu din 1936 si probabil ca a disparut, Fermic rau convinsi e& le ma alte marsupiale australiene au murit pen- tru ci erau omordte de pisici sau caini, flind inlocuite de om cu alte mamifere. doar 2,5 em lungi- Urgi marsupial suntroc- me end se nase. O MARE VARIETATE Nu toate marsu- pialele sunt erbi vore. Ca gi ma- Diavoll tasmanian a dint fare puter. LUNGA CALATORIE angels nag or naira i araldmat ca un verme, deci aun cangur Curse nal, tebe sauna In marupul mame’ pau ase ania cope, WrescTh ‘ste par ing cond une la ase unex pregstt rt 8 prt matypul poi prima asa 4 angus ros pots sara cup Sool or a, tuo uleza de 40 enh pot acopen 8m in.o entre In intererl marsup a, pull se ape rams: ncope sa creased rapid Cangurl nouniscut se cata pe mama na cand ajunge a sv ‘anja marsupial, La ge un ui @destl de are peri paras marsu- pulmamey darn curénd el se 1 Inoare dics percobeor 170 VEZI: ‘Animal, Australia, IManiter, ZootogieLILIAC Liliecii sunt singurele mamif nocturni (activi noaptea). Ei triiese in toath lumea, exceptiind marea si regiunile polare. ritatea sui nase doar edt Un pu. Lael ert Kt on Tralanda, este cel rai mic mame dn une. El fst ‘au prin dat in 1974 Ue ev coat era au coods ce senting cup membrana ari Aces I 20 pot zbura sus gi epede S- tesipatcoave su plun de pele In jr rasv, penny a deco: mpl vation aul giver, Ro Arguez, vase 20 6 insula dn Gceanul Idan. Adapostl i din pur 3 spin acum complet bile si zboare. Majo- Un doget cu greara exe oes clara spiel dn pester, Undele sonore eeu 3 pling la fare do ~ apt nape aac , Cove tnt de ozsele ng! ale deg telor ~liliccii sunt singurele mamifere care pot zbura cu adevarat. Sunt multe specii diferite de lilieci care, adunate impreund, formeaza aproape un sfert din intregul grup al mamiferelor aripile lor mari din piele ~ pielea ANIMALE CU ARIPI in afara de aripi, liliacul are structura unui mamifer. Are corpul acoperit ou bland singe cald, ar puii se hranese cu laptele mamei. Cand se odihinese, liliecti igi aduna aripile in jurul compului si ataena cu capul in jos, findndu-se cu ghearele de o creanga, pesteri, in scorburi pe acoperig sau in pivnite. puri principale, in funectie de marime. Liliecii frugivori sunt mari, numigi vulpi zburatoare, deoarece au o figura ce seamana cu 0 vulpe, Majoritatea traiese in paduri tropicale si mananca fru ze si fructe. Ceilalti, numiti micro- lifieci, sunt mult mai miei gi ‘mandncd in principal insecte, pe care le vineaza in zbor. Fi arata Urecie man sua lacus a ecoul sunetalor Lect f= eae cozle pent a rina pul baru ECOLOCATIA Lsjttatea ted pot ves In inure, dar sesc de asemenea eclocaba pent 2g rumul Ei emt ‘sureefoae ascuft (ultrasunete)~ u tecventa de $00 Hz po secunoa,Undle acer sunete ves oblectesBu timate, rosin ecun, Lieu poste 8-9. zoama exe, cua ‘cee occur nde 2 a prods roe foo ca niste soareei cu aripi. Unit se hrainese intr-un mod mai special. Litiecti-peseari din America de Sud, prind pesti cu ghea- rele. Liliecii-vampiri din Am si de Sud se hranese cu sing al cailor, foarte rar cu singe uman. central telor si PASTRAND CALDURA Liliecii care traiese in climate reci hiber- neaza iarna in locuri useate si ricaroase. Liliacul mexican cu coada liberd migrea- ZA, Multi lilieci dau nastere unui pui pe an, la inceputul sezonului eald. Puii se adund impreund, pe crengi, ca la 0 gridi- nif, in timp ce parintii lor caut’ hrand, Multe specii sunt amenintate deoarece habitatul Jor a fost distrus de oameni. Liliecii sunt tratati adesea ca daundtori. in special cei frugivori sunt acuzati de distrugerea culturilor si a copacitor. in multe tari, liliecii sunt protejati de lege VEZI: Canservare, Hiberna Marifer, Migrare, Radar si sonar, Samanta 3 polenizareSOBOLAN $1 ROZATOARE Roritoarele sunt mamifere cu ineisivi ascutiti ea niste dalte. Le folosese pentru a roade hrana si orice obieet ce le sta in cale, ‘Seeeani neg (ei mato) transport merebi uno bo, prnte care sul Veverta roscats europeans este una in cele e&teva ‘speci de veverte arborea ‘arc de casa ~ cura {ul goarce” la ogine ae sensu deaf # Mojitates hamster au ang mala obra peru a Pret sero au ep) apse “Tir rece regi nr ce, leringi mareaza pe twa proven’ suprapopua mifere, numite rozatoare, Existé cea (00 de tipuri de rozatoare: sobolani soareci, soareci de cdmp, hamsteri, veve- rite, castori gi porei tepogi. Cel mai mie rozitor este soarecele grinelor din Europa si Asia, care incape intr-un paharel. Cel mai mare este capybara din America de Sud, care poate cantari peste 75 kg. im- preuna, alcdtuiese peste 40% din speciile Sa apartin unui mare grup de ma- H de mamifere ale plane! DINTIASCUT Toate rozatoarele Impartasese o trasdturd comuna — un set de patru dinti bine ascu- titi, numiti incisivi, care luereazt asemeni Uunor dalti. Ei igi folosese incisivii pentru a roade mancarea, pentru a tia material pentru cuiburi si pentru a patrunde prin orice le sta in cale. Castorii isi folo~ sese incisivii pentru a roade : trunchiurile arborilor, in timp ee sobolanii gi soarecii fi folosese © sobolani au 4 devi nisi ascufl Acegtia se autos aseut rest inet pul iti arma. TAIETORI DE SARMA ‘at goalanl nag ci 9) rl mal esi gabon ‘mara agin cn ceapta) rdndncd apcape ore fl de plane anima Cu dior pure pot ia mateale ‘a sma, pent a ajuge lo mincore Cind manana, folosese dese parle infos gent a ioe ara i mp ce ditt brig fac reaba 2 Pent apovniona cubul cu hana gai ace agconzionarea ent and, castor ig eases sib aranind ramur gi chiar daramand eopac mic, pentru a roade cheresteaua, ambalajul rurilor si chiar cablurile electrice ssi gi din preajma acesteia, INMULTIRE RAPIDA Comparativ cu multe alte mamifere, rozai- toarele se pot inmulti foarte rapid, dact au sufieienta mancare. Femela sobolanului maro poate incepe sa zimisleasca, cand are doar 2 luni si poate fita de 5 ori pe an pani la 12 pui odatd. Otraivurile sau cap- canele utilizate pentru a menjine sobolanit sub control sunt deseori insuficiente =BALENA SI DELFIN Balenele, delfinii si marsuinii in mod colectiv fied in doud grupe: balene cu dinti si balene cu fanoane. “ap Un dein ab mndnca pet $n 92-128. ding Treg in man bau e na la 1000 do co xista cea 37 de specii de delfini, 23 de alene mari cu dinji, 10 de balene cu fanoane $i 6 tipuri de marsuini. Ele pot arata ca pesti, ins balenele i delfinii sunt mamifere cu singe cald, care respird aer. DE LA PAMANT IN APA Balenele au apdrut pe Pi mant acum 50 de milioane de ani. Stramosii lor cind- va au trait pe pamant, dupa care 2 : au intrat in apa gradual, pierzindu-si pi Detinu cu det ta esteo —cigarele din spate, iar picioarele din sence topeag demain ay devenit inotitoare. Acestea sunt ps Eien are si echlibru, nsd puterea stain marea coadi eu inottoare orizontale, care e migcata in sus gi in jos, pentru deplasa- tn tea tn fafiia balenei. Pestil au ints toare codale verticale, care se smigedidinirarparte fr lia i he tora taoecse ma elie cecioe pins bon) Ext sase speci -aes Betyg atu sau balena bs eee evden’ a8, inst ue sunt de enare gr, Ee nu al ncttoare dorsal ‘Somae Ries Intestin Bata o cs (a True) unt denumit cetacee, care inseamna animal marin urias*, Ele se clasi- Plan > Balenee negre apain fame de balene crept ult! speci Ele got ajunge ta 18 m asian sunt foarte re “Cale cuangioare apatn fae: de bane cu cocoa, pana a 20 Baloree cu cap arc ese pin la TE. pao See lr pol i ge-3im Apart famieldetaine cep Ihottoare (Grier SISTEMUL SUNETULUI NAZAL Gavi de respite ‘Sunol se eeear8 ais ‘oma sre o snguraperecne de ‘nn tia nero, Te ele in nord Aantal Masculbaene unas bore? tat poaie ange 8m femaice suntan). Se hraneste cu ‘ainan spi, henng. ‘COMUNICARE: Delf au organe de dtuzae gi receptionare, pent a aj In ‘a vee gen apa tbr, VAZAND CU AJUTORUL SUNETELOR Doli coma, caus ana naugheaa forse de un fl stem sbacvaie se nee radar i profuc sunt cioare dena rerena pin sfarea sen penn upa aces, mloul(o cave certs din caput etn) focaizoae suet rt rca erate de sure se propaga in apa refletanse pe chet, Delinulrecepineaza cone suet pinto 208 dn fale I, unde cael unt mt bt. Cups eeeeaecaul roe spre rece tens cour reverite | cavtt umpute ou inter ln fala infriara 173ACOLO RESPIRA Balenele trebuie si inoate la supra pentru a respi expira, un suvoi inalt (pang la 10 m) de aer umed cald trece prin natile asezate partea superioara a capului numite orificii de respiratie. La supra fata, ele inspira de cateva ori prin ‘gduri, apoi se scufunda edteva minute. Balenele cu dinti au o gaur de respiratie, iar cealalta specie are doug. ste URIASUL PRIETENOS Balena albastrd este cel mai mare animal care a trait vreodata pe Pamant, Poate ajunge la 0 lungime de 30 m si la 0 greu tate de 150 de t ~ greutate echivalenti ew cea a 20 de elefanti maturi. Ca si alte Dalene uriase, nici balena albastrd nu are dinti. Se hraneste cu plancton. Alte balene si delfini au numerosi dinti gi se hranese cu pesti, ealmari, foci si pinguini. 4 Narva crese ping a 5.5 m, au icin 5 nau anpicare aorsae, in cazul mascot un ite $6 enol intvan cal spraat de 3 m + Orcle sav banele ucigage sunt dein cu 0 arpioera nats 2m), de ech. lau dn ung. ascuth § $6 frdnese cu balene tee, fs, calm sau pest BALENA $1 DI STRECOARA SAU MUSCA Eset dus pur de boone bole cu fanoane ‘9 taeree cu cr. Baleale cu taneare se hraneac rnd minuscule eat din ‘98 cu ator une prdle"Franjurte, inn mate asp, dure fanoone balena albasira 1 Nurarul gi marmes an tlorvaraza Ge 0 spoce [a ata, Defi (mai sus) au incon, ntercanectat mats au di i forms de spat ar mejorates balenelar ev soe a doar oud pereci de dint vib, DELFINI ZAMBITORL Delfinii sunt mici balene care aut bot! ascutit $i par sai zimbeasca tot timpul Sunt jucitusi si inteligenti. Delfinii traiese in catduri, comunicand intre ei prin nume- roase tipuri de sunete facdnitoare gi fluie- ratoare. in navigare si in cutarea hranei, ¢i folosese un sistem de localizare a sunetelor. De obicei, un delfin ranit va fi ajutat de alti membri ai cardului. Unii delfini chiar au salvat oamenii cdzuti in apa. Ca toate balenele, nici delfinii nu ies la mal. Ei se imperecheaza si isi nase puii in mare. Un delfin mama igi hraneste puiul cu lapte timp de 1 an, A -< Casale sunto fame de 3 speci ‘Sun oe mal mat balene cu dit (pana 1a 20m) se scur ala celemaimar ‘sane, In general fe hase cuca at, chi gel unig. VEZI: Avimal, Conserve, om Mamiter, MigrateMAIMUTA $l ALTE PRIMATE Maimutele cu si fara coada apartin unui grup de mamifere numite primate, care includ si maimutele loris, lemurieni, galago, precum $i fiintele umane. Iinoasi este o ma ima dn Lumea Nowa ‘Mamuta.pianen dn Ame. rea d Siig flosogtecoa aca o mana supimentara a Maimua .olobus dn Luumea Veche raven adi jos din copa ® Mandl este na dine fale mai mari mame an Lumea Veche Mitzi: sitet anropoide prin existenta cozii, cu toate c& aceasta este uneori foarte scurta. Ambele au ochii in part lui, conferind fejelor lor un aspect foarte asemanator cu cel uman, Ele sunt fiinte foarte inteligente, cu ereiere mari, capabile sa invete usor Trdiese in grupuri familiale sau cete mai mari si pettee mult timp puriedndu-se gi ingrijindu-si puii. Antropoidele sunt cele mai apropiate rude vii ale omultut VIATA IN COPACI Maimutele si antropoidele sunt animale foarte active gi sprintene, cu o vedere ex- celentd. Cu excepjia maimutei de noapte sud-americane, numita ,douroucouli™, ele se hrinesc in timpul zilei gi dorm noaptea. Cele mai multe traiese in copaci, unde pot alerga pe crengi si se pot legana de la o ramura la alta, cu o usurinta incredibi Ele inhata crengile cu mdinile si picioare- le, iar unele maimute sud-americane chiar pot prinde crengile cu coada. Babuinii, fiind cei mai mari dintre maimute, traiese in general pe pamant, desi noaptea ei dorm adesea in copaci. Cu boturile ascu- {ite yi dint uriagi araté mai degraba ca niste cdini domestici, decat ca maimute DOUA GRUPE DE MAIMUTE Se cunose aproximativ 130 de feluri sau specii de maimute, dintre care majoritatea traiesc in zonele tropicale si subtropicale ale lumii. Ele se pot imparti in doud grupe: maimuele din Lumea Noua din America Centrala gi de Sud, respe tiv maimutele din Lumea Veche din Africa si Asia Cele dowd grupe se pot deosebi cel mai bine “= Babuini ies in erupun fara, rumte cate Casi alle rmaimute ¢ anropade, feels) ar pu pra card acest sunt destl de mari peru ase gt Singur 175 4 Lomuseni cu coadd inca g se deplaseaza pe pant tindndugicoada tn sus. Cuvarullemsianinsesmina [Slae,nume derivat dn sing staniy al unr specs dupa nasurile lor. Maimutele din Lumea Nou, care includ micii tamarini si sav- guinii, au nasuri pronuntate, cu nile indreptate in lateral, Maimufele din Lumea Veche au nasuri mai fnguste, cu narile orientate in jos, CEA MAI MARE ANTROPOIDA, in padurile din Lumea Veche traiese treisprezece specii de antropoide, iar in ‘Americi nu se gaseste nici una. Gorila, cimpanzeul si maimuja bonobo sau eim- panzeul pitie traiese in Africa. Cantarind tuneori peste 200 kg, gorila este cea mai mare si mai puternica dintre primate. Ea se deplaseaza pe toate cele patru labe, cu articulatiile degetelor pe pamant. Gorilele 4. Un empanzeu ad, cbservandui pu defeat apoape, foloseste un bat ca une pentru cautarea trmtoor. Cin panzel sunt prince cole mal intebgenteartropace, fra Cot unui lta sur, ‘luni euro, is Incsiv, Camo weime dn col este ascuns in eran RACORINDU-SI Deoarece elefantii nu au glande sudoripare, ci pierd foarte putind caldura corporala. Se racorese ascunzéndu-se la umbra si flu turindu-si urechile, ori icdnd baie tn apa $i folosindu-si trompele pentru a face dus, BATRANETEA Toti elefantii, exceptind masculit batrani, sunt animale sociale gi traiesc in turme conduse de cea mai in varsta femela. pot trai peste 60 de ani, ins mulfi sunt omorati pentru coltii lor de fildes. in mul- te locuri, elefantii maseuli care au cei mai mari colti au devenit rari. Raspandirea agezarilor umane a pus in pericol si speci- ile de elefanti africani si asiatici. VEZI: ‘ives, Animal, India, ‘Mamterunt mamifere erbivore cu patru picioare gi o singura copita la fiecare picior. Mai demult, ei erau silbatici, dar astiizi aproape toti caii sunt domestici. REA RNPELD. Nf ploviaen maniferelr erbivore au oo eee mai multe copite, cea ce inseamnat giecanmacntaze ca picioarele lor se termina ino pereche lecatainsor-guesl” de degete. Picioarele cailor au o singuta rum Eaucae copita mare. Aceasta trasatura, combinata cu picioare lungi si puternice, fac din cal un alergitor rapid si neobosit. Ei sunt per- fect adaptati si trdiasca in spatii deschise, unde nu pot si se ascunda de pericole. CAI SALBATIC Cail sunt animale sociale si in salbaticie, unele traiesc in grupuri de cate 10-20. lepele (femelele) se pot reproduce in erected saad bignuit la vérsta de doi-ire ani si ‘Bball nase efte un manz pe an. in trecut, her- gheliile de cai paisteau pe cdmpiile in- verzite din Europa de Est si Asia Centrala Ei au fost pridati de lupi gi alti pradatori si vanati de oameni pentru hrand, Dar acum 6000 de ani, oamenii au inceput i domesticeasca caii. Din acel moment, istoria eailor s-a schimbat in mod radical CALUL PRZEWALSKI aii domestici, curand au depagit numeric Magar este mai mic decat ‘al, are wech nai s'a"® he cei silbatici, acestia devenind tot mai oes ri. La origini erau trei rase diferite de cai silbatici. Dar la sfarsitul anilor 1800 a rimas doar una, calul Przewalski, care triia in partea indepartata a Mon- goliei. Astizi sunt peste 700 de cai Przewalski in toate gradinile zoologice din lume. Poncil de Shetandesteo — PUTEREA rasa de cal rezitent, cu com DE A TRAV maknaasini’earosss. aij au fost crescuti pentru diferite uti~ lizari. Unii au fost crescuti in special pentru puterea lor de a trage gi erau i) folositi de cAtre fermieri pentru a trage plugurile sau carele, inainte ca tractoa- rele sa apara, Astazi exist aproape 200 de specii de cai, incluzand caii uriasi, re masoara pana la 2 m indltime, la =" a greaban, ponei gi calul Falabella, ori- GeaPoemashioistin ginar din Argentina, care este chiar mai ‘gurul cal saibatic ramas. mic decat multi caini, 181 A tte spectacle nra-amerieane de roe, ca Denderea Wiel, au apart dato cul cu vee CAM ASTAZL Astizi caii sunt folositi fn toatd lumea, in fara de Antarctica. in multe fri, ei ined trag cdrutele, asigurdnd transport si veni- turi stipdnilor lor. in America de Nord, ei au avut un rol important la fermele de vite inca din 1800, in timp ce australienii inca folosese caii rezistenti, numiti Wales, care au fost adugi de locuitorii anteriori. Alte utilizari includ ceremoniile in evenimen- tele sportive, vanatoarea si cAlaritul de placere. Dar cel mai popular eveniment este cursa de cai. Cei mai folositi cai pen- tru aceasti competitie sunt urmasii cailor pur sdnge arabi, din secolul al XVIII-lea, Cai fost la sarturtrebui sf tn gala masura pute: reisteny craiog! al, pana a putea face fata cerintelor ure ale sportiCAL PARTILE CALULUI Forma extesoe 9 pestanta un ae numest calor, n trp pale cpl sa mest puncte. Schell nu cal fr infor despre specu. De oxempla, un cl de racune are case mai grasa peta asprin geutaea Ta mp ce un cl de curse so ote subt png, creas inte moar seta J ‘A Dintele incisiv (din fats) al unui cal poate f cbservat pon a pune vista eal (data ce call ces, elf schimba form, evening mai ung i ma pW, Loou ber sin te nds gma este local unde se pure bal, ln Innanat Une Genunehi [DATE PE SCURT | Se spune o& imparaul roman Caligula ga facut cal Inctatus, consul ~ un rang foarte natin ‘guvarnul roman. + Cel mal indepartat sir ‘og al calli avea patty dagete gi era de mamea une lp + Cal sunt maura in iain, dela pSmdntp. i la. greaban Omang are 10-em. + Un cal rece prin pat asi, de ls repede lancet mers, rap. galep U90" 9 4.Cal au potcave de metal tute Th gap, capt, pentru a prota copte sa nu se ‘cease po part tare sau ruses A alu modem st doar pe un deget (cop Ptcoavee trebule sf Tnocuteo : ‘ar cele dous cate metecarione deo pare ‘etd a cdteva sdptimany inainie ca es [vezi ______ fide ale a osu canon, sunt image ale fe fata, copie rebuie nee‘ § ‘Animal, Evolute, Mamifr egetelor recuse remade, Mengoll, Sport, Transport, Primal Razb0i Mondial 182RINOCER Rinocerul este un mamifer urias, cu piele tare, find 0 ruda indepirtati a calului, Are unul sau doua coarne pe bot si trei degete cu copite la fiecare picior. ) Racer negru cu dou Corre are 0 buz8 superoa’8 ineavoata trast n Acs ss wa: Rincerl a cu dova coare ‘ae bu pate ries In ane acoperte cu tug. inocu nein eu un sngut cam are mar cute pe pol {regia nung miastnoase Roce suatian cu dou oare are ple piroasd tae In pac wopicale Rineerul ge Java cu uncom trig in paaun vopicale find pe eae de cspante RINOCERUL NEGRU Greaners Sap de rinoceri, numiti sirino. Doua specii traiese in Africa si 3 in Asia de Sud. Toti sunt erbivori, Rino- cerul african alb, care de fapt este sur ca toate celelalte specii, trdieste in general in zone acoperite cu tufiguri, unde se hr neste cu iarba, Este cel mai mare dintre cele 5 specii, avand o inaltime de 2 m, 0 lungime de péna la 4 m si cantarind peste 2.1. Rinocerul sumatrian este cea mai mica specie, cantarind doar | 1 si, fata de de ceilalti, este destul de paros. CORN SAU PAR? Cornul rinocerului nu este osos sau cornos. Este compus din fire de par foarte aspre, prinse Impreund, Rinocerii alticani negri si albi au 2 coarne, iar cel din fafa poate ajunge la o lungime de 1,5 m. Rinocerul sumatrian are de asemenea 2 Rinonerul ip ooseste comul pent autoapara re gipenta a dezas- ‘ina Agu Boch Un ineeer negra gf loses buza ncovota ca sd apuce runzele, ‘Aeron ure ince, noes ragratican ae un sim} fxr suze a hos, Vaderesaceeuia nese prea bard ir ania aaa lacs apoape ort tur cind ese rr de un mites sau oe un suet neconescul Un nocar ‘ensorat est alge Ingrotoar, a moment oe cesta poate args cu 0 veza de 4 kh, mal epede dest oral 1 Rinocet se pot lupta ine el folsindu-icoamele, cae, neon, pot sul in impute coarne, in timp ce rinocerii indieni si cei din Java au numai un singur corn. Unui pui de rinocer incepe sa-i creascd coamnele de la varsta de 4-5 saptaméni SPECH iN PRIMEJDIE ‘Toti rinocerii sunt animale rare. Probabil au mai ramas in lume doar 50 de rinoceri de Java si 150 de rinoceri sumatrieni. Au fost vanati pentru coarne, care deseori sunt macinate gi folosite in Asia pentru fabricarea unor medicamente traditionale. Rinocerul alb traieste in Parcurile Nationale din Africa si este cea mai numeroas& spe- cie, in timp ce celelalte sunt periclitateHIPOPOTAM Hipopotamii sunt a picioare scurte, iar Ei traiese in lacu Higopotamul mare sau eel e rv are o pele groasa 8 99 petece mult mp seainduae In apd mics, Hipopotemul mig sigma sre opel cca 51 neg ‘icasa gig petrece mai putin timp In apa decat Ppopotemol de rau LUPTATORI FEROCE nimale mari, cu piele groasi, botul si capul sunt masive. i rauri, in Africa tropicala. Hiern insearn eat de i i provine din grecescul hippos (eal) gi potamus (rau). in realitate animalul sea mand mai mult cu un pore urias, deeat cu un cal TUN CU PICIOARE SCURTE Dupii elefant si rinocer, hipopotamul este cel mai mare animal terestru din lume. Bl este ca un tun cu picioare seurte, de aproximativ 3,5 m lungime, pana la 4 tone gi inalt de doar 1,5 metr Hipopotamii traiese in general in grupuri de cate 5 pind la 30 de indivizi. igi petree aproape toata ziua sealdandu-se int noroi sau intr-o apa mic’, de obicei stind ew capul la suprafata. Ei au ochii, urechile gi narile in varful capului, asa ca pot vedea, auzi si respira Piri sa fie vazuti. Au un dezyoltat simt al mirosului, cu toate ea vazul le e cam slab. Hipoptaral ste un cap uray is poate deschide gua foarte lag pnts 3 aaa colt cuba, dep a $0 om gine. Cu guar des popetarul ara de parc ar i, da ce fopt acoasta e doar oprovacare gern at maul, Masoul 86 tas 9g eauteas nadine cu cot 1 Néie hipopotam se inch sub apa, ae ae Y A Hioopotami pot sta sub apa, pana a gase minute, faa 88 respi si et potpracte sug pe sub apa MODURI DE HRANIRE Seara, hipopotamii parasese apa ca sa se hhraneased. Jarba este hrana lor preferat, dar mandned si cereale, pe care de multe ori le distrug, navalind peste ele. Puii sunt uuneori maneati de lei, pe uscat gi de cro- codili, in apa, dar de obicei sunt bine protejati de adulti. Hipopotamul adult ‘nu are dugmani in afar de om. Hipopo- tamul poate musea usor un crocodil si SiH sfasdie in doud, cu faleile puternice UN VERISOR MAI MIC Hipopotamul pigmeu nu are mai mult de 1,75 m lungime, are piele uleioasa si n 2rd gi cap rotunjit. El traieste in mlastini si in padurile intunecoase din Africa de Vest, dar igi petrece mai putin timp in apa decat ruda Tui sura, mai mare. 4 Urectileraméninchise sub apa 4 Fiecate pirate pata agate pte VEZ ‘ca, rial, arenTIGRU $I FELINE MARI Tigrii, leii si leoparzii apartin unui grup al familiei feli- nelor, denumit ,,feline mari‘. Familia felinelor cuprinde multe pisici silbatice mai mici si pisici domestice. i felinelor (Felidae) pest apa i alaturi de alte 6 feline mari ~ lei aheparzii, jaguarii, leoparzii, leoparzii za pezii si leoparzii norosi si 28 de tipuri de pisici silbatice mici: puma, inx, micile margay (pisica-tigru americana), kodkod si sundeat (pisica de nisip). Pisica cu pi- cioare negre din sudul Afrieii este chiar mai mica decat o pisica domestica. CGheparul este singua te: na eae ig pndeste prada, fasted urarasses, CARACTERISTICILE FELINELOR Toate felinele sunt carnivore. Ele traiese din vanatoare, desi unele (putine) consu- ma si mortaciuni. Au simturi ascutite, cu © vedere excelenta chiar si noaptea si un uimitor echilibru la catarat. Mustajile lungi simt drumul pe intuneric, Corpul este suplu si agil cu migcari rapide. Blana Pantera neagra este 0 Specie de leopard, cu bland feane inca a lane VINATORUL NOCTURN (2 ate psc, vind mal als la apul Soar sau oat, El prefer’ pile dove, migtnoase 9 harweste cap ‘are, mise esate goravional cir pu de ellant sau cer. Foal ar tg ve pute asupa onl, Col co dob re recardul near da caren" @ ude paste 400 de men Lymal ete opisiea slot ¥ ind n durian Asi, Europe America de 4 Gu toate ca nu este clas: y feat dept felina mare’, puma este ia 7” fel de mare ca leopard. Denumta si cuguar, eu de ‘munte sau pantera, ea exe inainta pe tot cuponsul Ament! mrdncd cdovioare, put SEN. este dungata, patata sau impodobita cu diverse modele ce asigura un bun camu- faj, astfel e@ felinele se pot furiga silentios 51 fra sa fie observate. Ghearele lungi apuea, zgarie si taie si pot fi trase sau retrase in teacd, pastrdndu-le astfel ascufite. Dintii lungi, ascutiti mus sfisie carnea CELE MAI MARI FELINE ‘Tigrii trdiese in India, pe unele insule din Indonezia, in sudul Chinei si in Manciu- ria. Tigrii siberieni din Manciuria sunt pridatori uriasi si puternici, avand pana la 4m lungime de la nas la coada si peste 300 kg. Ca toate felinele, ei sunt singura- tici, traind impreuna doar pentru impere- ‘au cand o femeld este langa puii ei.TIGRU $1 FELINE MARI Familia finelor (Foleo) 4 Lei sunt singe fle cate tree gvaneaza in puri (sau ture) Leoaiele vine328, de ob ‘ei noapea. © leaiea Urmaregte prada, cond cnd.o spre ale eoaice, cae sau in asleptare. Mascull dur Ie a ‘ura a vanatoare. dar pretinde o parte cin prac. Let drm in tinue Ghepardu Pisice sabatica ‘aheand Pista domestics bee” Leopard tow Leu siaguar Leopard zapeai LEOPARDUL FAMILIA FELINELOR Leopardul este cea mai raspaind mare, de-a lungul Africii si Asiei de Si Femi feinelar este pita nel gupe eu ghepardu frmand 0 grupa prove. Gupulcunoscat {ub danumies oe Pals ncudepsca domestic, precum ee 2? de tu de pic me Falnele pana in China si Indonezia. Este adapta- an aparn rp Panta, ewe neue 6 felra mar cae poze in chard — ep bil, trAind pe dealuri inalte, deserturi, tere- 4 91s nuri acoperite de arbusti, paduri tropicale si chiar in apropierea oragelor gi satelor. din sudul desertului Sahara, in Attica, $i Leoparzii mananca animale variate si vor in pdurea Gir, din India. Ei traiese in tari o parte din prada intr-un copac, pentru cimpii, unde au apa la dispozitie si iyi 1 Leopard! are urgimes ind casa weeaiae at 410 depozita de mancatorii de morticiuni._protejeaza arile de vandtoare. Vancaza, apa. Ele ce hrinesc cu insecte intrun pir Qvale sunt 0 span, mor le. Els tvdnese ou ‘oar, ag cat sd post@ mic nu se vor reproduce proljte de un ge! spe role ie ie pind var gi alge frlipe uscat Coada se pandla vista de un an, al pe plate resoarbe. depune ovale oreo in-o bata sau VEZI: “Animal, Brossca gi broas| a rioase, Hivernare, 190BROASTE Brotacii si broastele rdioase apartin grupului de amfibieni. Multe isi petree tineretea ca mormoloci in apa, dar ca adulfi traiese mai mult pe uscat. Pecans ea aa ioase, dar au de obicei corpul lucios, cu o piele moale, in timp ce broastele raioase au o piele useat si mai aspra fibienii au o astfel de piele. Pentru ca plimanii lor sunt ineficienti, ei igi folo- sese piclea pentru a respira. Oxigenul din aer trece prin piele in capilarele aflate de~ desubt. Acest Iucru se intampla doar dace pielea este umedi, aga c& broastele se gases de obicei in zonele mlastinoase, Brcastoe catratoare au vertuze pe degete,ceea cele apie catarat LIMBI LIPICIOASE Majoritatea broastelor se hranese eu mélei, si viermi, pe care fi prind eu limba si lipicioasa. Broastele mai mari, ca broasea-taur, se hranese si cu soareci sau chiar eu pui de rate. ‘sreasca tar poatecreste pina la 20 em si manénca nar gi rece nou-nascut PICIOARE MUSCULOASE Broastele sunt buni saritori.. Cu picioarele posterioare musculoase sar Ia o distanta de 12 ori mai mare decat propriul lor corp. Broagtele get sunt prin cla mai colorat gi mia veninoase animale IN INTERIORUL BROASTE! Cigale tar ale boa sin aserdndtone cae ator animale mi mc rec cel La elricoei lr bulbuet eat vad in mute See ar cu de deasiora ochior este paul nel bose a lena ncioasdl vit alagaté opi din a gu Braye sot riba pert a pine reds Testoul Fiat inch Membrana dine ogete jut la not. 191 =< Maseuis rosso comes: tiie are pug vooale mar eu care cheama fe rele n temp sezanuli de in parechere. Membranele de la picioare le ajuta la inot, iar broastele de copac fac salturi pe crengi, ajutate de ventuzele de pe degete. Broastele raioase au picioare mai putin puternice decit majoritatea broastelor. CULORI PUTERNICE Culorile tipice ale broastelor sunt verde sau maro, dar cele tropicale sunt puternic colorate, Unele igi schimbi culoarea pielii, in funcjie de lumina sau tempera- turd, Toate broastele igi schimba pielea de mai multe ori pe an CURTARE ZGOMOTOASA Broastele si broastele raioase sunt foarte zgomotoase in timpul imperecherii, cand masculii ordcdie pentru a atrage femelele. Broasca de mlastina europeand ¢ una dintre cele mai zgomotoase. Umi cu vac p= Mandbuld 08 iese fara cu (isla) repezciune Laing (cuta woos!) nim ‘Stomac lamin — Peoaree din fat nu ay membran 914 pat degre. or picoarle ain Spate au cna dogete. \VEZI: fAmncien, Animal, Auz—_| |REPTILA Reptilele sunt animale vertebrate, acoperite cu solzi, care respira aer. Majoritatea triiesc pe sol, dar uncle triiese in apa mirilor sau in ape dulei. eptilele sunt de obicei descrise ca find fiinte cu singe rece, dar aceas- ta nu inseamna decat c& temperatura corpului lor creste si scade in funetie de schimbarea temperaturii mediului in care trdiese. Multe reptile preferd sf traiasea in locuri calduroase, dar ele se intalnese pretutindeni, cu exceptia nordului si sudului indepartat. Cele care traiese tn Jocuri mai reci trebuie sa se incalzeas stind la soare, Reptilele sunt vertebrate (ceea ce inseam 1 coloandi vertebral) gi exista 6500 de specii diferite, impart in 5 grupe principale: broaste testoase, soparle gi gerpi, crocodili gi aligatori, soparle, viermi, tuatara ~ 0 specie unica in grupul ei. Tuatara este descrisa ca 0 fosila vie, deoarece de- abia s-a schimbat in 200 de milioane de ani. Cand este sprit, ven- noasa cobra se rica gi is destasoara glean rc este un mare man Catr de paste, cares apuca raga ou fale puternice CREATURI CARE INTRA iN MARE Maja reper dap ouk 1. Grosse tests mana vine arm pei gb oe ‘sgur in ri payout et car ies in ov8, 2, E99 sepune ule mr oe asspost 3. teva spin ups ace, broseuele is dn gsoace. 4 ete ain eu, cle ‘eat sre apa. 5 Tote bongs tstoase avai au membre ce acjoneard |seren inlatcareor facing le excelente ioatoae 4 Sopa quleraté australian ig cba quer nto mani fesiareagresva, care i sgeie pe atacatn BROASTELE TESTOASE — UN GRI UP STRAVECHI au aparut pe Pamént cu 300 de in urma si de atunci au rut si disparut multe speci. Cele mai vechi reptile care traiese inc’ sunt broas- tele festoase, care nu s-au schimbat prea mult in ultimit 200 de mil. de a uyor de recunoscut datorita caraps osoase formate din solzi. Exista cca 240 de cu denumiri diferite pentru cele ea- s¢ in apa marilor, in apa dulce sau pe uscat. in SUA, denumirea de broas testoasit este folosita pentru toate reptilele cu carapace. Broastele testoase care traiesepe useat se hrinese mai ales eu plante, iar alte speci sunt in principal carnivore. Broastele festoase nu au dinti, ele mus- cand hrana cu ciocurile lor tari gi aseutite. RUDELE DINOZAURILOR Uriasii dinozauri care au dominat Paman- tul cu milioane de ani in urma erau reptile Cele mai apropiate rude ale lor dintre rep- tilele de azi sunt crocodili $i aligatorii Aceste carnivore periculoase trdiese in si in jurul rdurilor tropicale, Exist 22-23 de speci, unele avand lungimi de pana la 9 m SOPARLE $I SERPI Aceste animale formeaza cel mai mare grup de reptile existente astazi. Existé cca 3750 de specii de soparle si 2400 de speci de serpi. Cereetatorii cred cd serpii provin dintr-un grup de sopérle sApatoare, care gradual si-au pierdut picioarele cu ceca 100 de mil. de ani in urma. Unii serpi sunt veninosi si muse& cu colti crestati, injectind veninul din glande. Aproape toate soparlele sunt terestre si majoritatea sunt foarte active. Ele sunt atat erbivore. cat si camivore. Cea mai mare soparla din lume este dragonul Komodo, cate traieste fn Indonezia. Cu o lungime de pand la 3 m, ea manfinc animale de marimea unui pore. Face parte din grupa soparlelor ,observa- tori", avand gatul lung gi dinti puternici. Unele dintre acestea furd oudle de croco- dil si mindnea chiar pui de croco | Un cameleon I scote limba pentua prinde o insects Lia scesua este aproape egal cu ngmea caypu su REPTI ANATOMIA UNEI SOPARLE TIPICE pre doossite do gp, opie au urache exes fs leoaze mobil snug po escrde fle penta Fnghfio prada mare, De obec! sopivele au 4 membre bine devote, dar uele au membrle madcate pent oe je fag, 98 se catve sau 88 ape ( gop pd reo coda fos ung toracies coaste ‘iermele de pan rata ca un garpe dar esto de {ag o Sopris fr pcioare femur vertebra codala (e088) 7 roagtle fstoase Il pot rf trage cap, picioarse gi pailele mici se hrinese in general cu insee<\\, coaca in carapacea lr 8 te, limacsi si alte speci de nevertebrate. CAMELEONI Sunt goparle care se mised incet, unit a- vand capacitatea de a-si schimba culoarea. Un cameleon inconjurat de frunze verzi prezinté o culoare verauie, pe ciind u- nul asezat intre frunze uscate saut crengute desfrunzite va deve maro. Se hriinesc cu insecte, pe gp care le prind scotindu-si limba lunga si lipicioasa cu o vitezi fantasticd. Ochi lor umflati sunt de asemenea foarte neobisnuti pentru ca se pot misca independent until de celalalt: un ochi poate privi inainte, iar celalalt in spate, o calitate foarte utila in gisirea insectelor si depistarea dusmanilor. Geko se poate sui pe pereb cu per {ele ca ng vent DATE PE SCURT Unel esto Tonge; tress mai ml de 1206 an sunt foots Monat Gla 9 gpa ‘margele po oor osmen: cu saiva tr ovavteae + Sngura sop acvaticd te uaa marina are UN TRUC CIUDAT Multor pasari si mamifere le place si. ma |_| itn isle nance sopérle, ins majoritatea soparlelor | Osssnes. vor fugi rapid indata ce au fost speriate Dusmanii lor adesea reugese sa le prinda doar coada. Soparla isi va ceda coada VEZI: dusmanului si va fugi. $opé iiva Aligator gi crocodil, Desert, creste 0 noua coada ossan# nv, Save 193ALIGATOR $I CROCODIL Aligatorii si erocod falci puternice. Traiese pe malurile raurilor gi du-se cu peste, mat nilor hra Din infer ai unl aige tornu sunt waa cana are fale incise a lueste eg n ata, ee Inuit eu aligatoi caiman se hranese os poste sau eu ate paz, 2s aval are gion subir gsehrneste ma es cu peste PARINTI DEVOTATI ‘gate pun nes 20980 sunt reptile mari si solzoase, cu lasti- re, broaste gi ligatorii si crocodilit sunt unele dintre ele mai mari reptile ce traiese pe planeta. Cel mai mare crocodil poate si alingd 7 m si sa cdntareasea peste 1120 kg. Aligatorii sunt de obicei mai mici impreuna cu caimanii si gavialii, aligatori si erocodilil apartin erocodilienitor. Alis toriidifera de crocodili, avaind un bot turtit pai lat, iar dintii sunt ascunsi atunei ind are Palcile inchise ALCI PUTERNICE, Ca si crocodilii, aligatorii inoata menti- \dusi ochii si varful botului deasupra eptind si se repeada asupra pri- Desi se stie c& crocodilit atacd oameni, aligatorii rareori fac acest lucru, cu toate cA falcile lor sunt destul de puternice pentru a 2drobi oasele unui pore. Aliga- torii mananed o mare varietate de animale Cai tineri se hranese cu insecte, raci, broaste si pesti, in timp ce in dieta unui adult intra pasari, broagte festoase sim mifere mici, inclusiv caini ritacit up incubate ae 80 ez, a claura soar, pres sa scota sure nercarea de aig in ud In acest marant, rama dao pane pamanal = astesp ut s asa pena putea an ur 2 {use napa. Ea we grace inprimsan AN patrla dnt de pe tals inferior 52 potveste into seabtura ain flea supercar steed un an Fal satatc f imobiizandu puterce gi Ineacs in ana CULCUSUL ALIGATORILOR in timpul icrii, aligatorii stau in apa pen- tru a le fi cald, afundindu-se in noroi s: in gropile pe care le fae cu corpul lor. Pe timp de secetd, aceste gropi sunt deseori singurele locuri unde se poate gsi apa gi cle sunt folosite ea refugii de catre aliva- tori gi alte animale acvatice, pan’ cand vine ploaia ANIMALE PE CALE DE DISPARITIE Exista 12 specii de erocodili si doar 2 spe~ ii de aligatori: aligatorul american din SUA, din America de Sud-Est si cel chi- se din raul Chang (Yangtze). Toti cto- codilienii sunt vinati pentru piele si carne, $i habitatele lor sunt amenintate, Aligato- rul american a d fost protejat prin lege intre 1969 si 1987, COasele 9 soi sunt vezi: ‘Afica, Animal. Repti MiapinaSARPE Serpii sunt reptile zvelte, fri picioare si, asemeni celorlalte reptile, acoperite eu solzi. Exist aproxima- tiv 2800 de specii, toate fiind animale de prada. (Ces mupslonrenscriegt aluneca surprinzator de repede pe suprafata solului, Majoritatea se migea curbandu-si corpurile si impingandu-se contra solului, Altii se deplaseaza impin- /windu-si pantecele solzoase in pamént, Multi serpi pot chiar sa se catere in copaci * in acest mod. Serpii sunt in general inac- ¢ tivi, fiind rareori vazuti, cu exceptia cazu- rilor cand vaneaza sau sunt deranjat Mapetateaserpir sunt srg ‘a, dar ea pote ce a cmp hibemeaza in up IBRATISAREA MORTIL in cele mai multe cazuri, un sarpe igi g8- seste hrana dupa miros. El adulmecd cut limba bifureatd, pe care o ghideazi dupa mirosul prazii. Unii serpi pur gi simplu apuca prada in maxilare si o inghit de vie. Alli igi otravesc sau sufoca mai intai pra- da, Serpii care-si sufocd prada se numese constrictori, Din aceasta categorie fac parte: boa, pitonii si anaconda — cel mai mare sarpe, putind ajunge pang la 9m lungime. Bi se incoliicese tn jurul viet melor si le string, Vipers cu gene, de cuore saben ete bine cams Un pu de 2b poate 58 fe ‘mast suficenta unui ton en mat mut de g3s8 ln. ‘Serb nu au pleoa pe tel od ‘rend node ‘a xn simu cise rr cae e ints Igamente ease 4 Pert a res, gepi napiesc in od reguat as 58 le caddepidarma, inchs soli le acoperd chi INJECT MORTALE, Serpii veninosi, care includ viperele si cobrele, injecteaz venin in corpul prazi cu ajutorul dintilor mari, numiti colti sta aproximativ 270 de speci de serpi, al cfror venin este daundtor sau fatal omului. Vipera afficand cu erust& dintata, cobra indiand si taipanul australian sunt printre cei mai periculosi serpi. INGHITE CU TOTUL Deoarece nu au dinfi lai in spate pentru a zdrobi hana, toti serpii isi inghit prada intreaga, chiar si animale mai mari, putin- du-si deschide foarte larg gura. Neavand coaste unite, ei se largese pentru ca hrana sd treaca prin corp, O INGHITITURA MARE Viera Wager dn Asia de suds so dnote n special ups gpd gl ozoae, pe ate ngite tot, Onset eferoae nu sat fate de cris, pun separate nee de ale in panes df Felsina cir ireroptt in spate, spel i deschidetrepiat gus. oo prinénd rade Inghiingo. Enamele lescompun ped, sac acoasts pani gerd cu except pene CO singuea masa poate sa nga unt sarpesaotaman ines ‘Animal, Hiberare, Repl, Pele gi parPasarile sunt a vertebral), cu aripi si sunt singurele animale eu pene. Ciccul mare al tucarul este folosiorpenitu cul- ‘etea Fucelr din copac oe ung subjte al eoeantor. ‘ul eau in mal eus- ‘aces, y Ulu gt folosegte coca Incoveat pent a aia came tn busa © rind = @ rica ad In ciel arg desehis,n timpulzbonu nimale vertebrate (cu coloana singe cald, care depun oud. Ele au 8800 de specii diferite de e gilsese peste tot in lume, chiar i la calotele polare. Doar citeva paistiri nu pot zbura deloc, Aici sunt incluse struful african, cu picioare Iungi, alergator rapid, thea din America de Sud, emu din Australia si pinguinii din emis- fera sudicd, care-si folosesc atipile ca inotatoare, pentru a ,zbura" prin api. OASE PNEUMATICE pasaire este cldditd si fie ugoard. Oasele ci sunt subfiri gi goale, iar ciocul nu are dingi. in membrul superior, oasele bratulii si ale antebrayului sunt lungi. Oasele in- cheieturii mainii gi ale celor trei degete sunt unite pentru a susfine penele. SIMTURILE PASARIL Pasarile au vedere excelent’ i auz bun, ‘nsa simul mirosului este mai putin dez- voltat, Obiceiurile de hranire ale pasarii variaza in funetie de habitat si specie. Unele, precum papagalul, manned alune, CIOCUL $I DIETA PASARII FLAMINGO Fema doe wei taringo deine de ceea ce manic seasia Faring i itrozz hana n ap, coc su cand un lu de ‘Alger, pert a pre lant mi cstacee, Dato erst ‘oot, pea faringo au cuatea oz erauctor. Cac8 mu rindnca eusiaee, peel lo den cena ‘Apa sup tece prin five giese an coc in partea sa superar Carigele fine fe fit \Vertsrele sete (ain coloana vertebralé umn] confers gatuli feoitate Randul dublu de spinal bi Placa asora sub val en O parte caun sae! esofagull (ua) ‘colecteaz ran, Pesdroa coli poate da din ‘ii de 100 os, erednd un ~zumael, in timp cot lag oc, pent a bea nectar. altele, ca becata se delecteaza cu viermi. Unor pasairi le place si consume cadavre. Corbul are reputatia unei pastiri malefice, deoarece ciugulea cadavrele criminalilor executati in Evul Mediu, PIETRE PENTRU MESTECAT Deoarece pisirile care mindned seminte nu au di © parte musculoa fi, hrana este macinata in pipot’, a stomacului, Digestia este ajutatd de pietricele pe care pasarile le-au inghifit in acest scop.= (parte a stomaculu) Matele pectoral (rug pieptui hraneasca in ape ‘mai adn: cecat ale pass, Piciarele eu membrana o ata sa pageasc pe mat mae.CUIBURI Cure psi sunt foarte Slr, coe oe pe tn fl gag ale andi de are, cubure wig alo vere Put Pene 4 contr PENE Pasi au ei eit de pane. Pull mosie merine cura corp Réndunicte au cuburi Penale de pe margine dau corpo \ fue din nor, pe tei supe latrla clasirior. forma asonaniea Pane pon or ab pi cube a ormeaza supra fe plate Pene curbate CULORI $I IMPERECHERE Culoarea penelor unei pasari o ajut sa se ascunda sau sa se camufleze in mediu, Unele igi schimba penele anual, inlocuind penele vechi cu altele noi. Aceast .ndipar- lire poate avea legatura cu tmperecherea, la unii masculi ~ ca pastirea-paradisului sau pdunul ~ crescandu-le pene foarte colorate, pentru a-si atrage partenerele. Femelele tind sa fie sterse, pentru a nu fi remarcate cand cuibarese, Pasir cote, én nda, fobsese pinzd de paren penin cose turzae =CUPLURI Primavara, in sezonul de imperechere, un mascul si o femeli se cautd pentru repro- ducere. Masculii curteaz& partenera cu chemari si migcairi. Isi etaleaza culorile, miiestria in zbor gi construirea cuibului, isi intree rivalii in cantee si dans. Cufun- dacii au un dans complicat, cu ghemuiti, scuturari ale corpului si rasuciri ale gétu- hui Fuser ig depune ovale pe pei, singra ll pro- tec fied cam Unele rae, cuts si ‘opis de apa con sirusec ovbuti pultoare DEPUNEREA OUALOR Majoritatea pasdrilor clocese singure, ins unele, precum corbul gi papagalul de ‘mare, clocese in grupuri numite colonii, Femela depune oua gi st pe ele, pentru a le pistra calde pana cand vor iegi pui Aceasta se numeste incubatie. Numarul ‘oudlor depuse deodata variaza — kiwi depune un ou, in timp ce un bobwhite nord-american poate depune 25 de oud. Pani cnd ouale eclozeaza trec cel putin 10 zile; pentru ouale de albatros sunt necesare pana la 70 de zile — cea mai lunga perioada. Pastrea cuptor constueste un cu in forma oe curr, pe crengi sau pe gard. 197 PASARE CCARLIGE MIcROSCOPICE Flecae pand ese fut dn chersin (care se gaseste In pra 9: unghie umane) gare © a3 nad gflxbl iar pe pile aterale prezintéfornafuni nur bare, care rind unele de allele prin cfrige marunte,numte barbule, FORMAREA PERECHILOR Pasarile care traiese mult, ca de pilda cormoranii, berzele, cocorii si albatrosii, se intore des la avelasi cuib si la acelasi partener. Cu toate acestea, strujul mascul curteazi mai multe femele, care vor depu- nee oud in acelasi cub. Masculul suprave gheaza toate ovale (pana la 30) si puii cand ies din ou’. 4.0 passe-paracs mascul are pene minunate, Eile eta leaza In timpul dansusi pentru alegereauneipartenerePASARE, CUM ZBOARA 0 PASARE sca, precum sate pis. coboara arp floss! musch nc: Arla 20988 9 no nebo. depisssna pare in N 4 Migcarea pu tered in jos ried pasar. CASA CALATOARE Pasarile au sange cald. Media tempera- turii corpului lor este de 41°C, putin mai ridicata decat a corpului uman. Aceasta inseamnd cA ele pot sta active in clim& rece, ins au nevoie de mancare, aga multe pasari igi parasesc locuintele inghe- tate si migreaz spre locuri mai calde. HRANIND PUII Cioaraaparine gu de pasan, Doge ot staat esting, Pus sen Piri ctl Ca may Interior eoeuh paul este regu ‘pnns, penta atage atone pannel Panel ai al cui pt fi earteseuetorse pei de past cunosst ida, cos mal mae dn cole 28 de grup rv agtiane, corks eonsrsndu- ubure in coal su escort 9 neora,r pan le Sie hand pn eb pot cao psc, cone au ma mul pu ce pene Migcarea in sus este mai 208, Penele sunt su Pinal gicoada sunt ‘Ha aru rece pen le ainvate cu eorpul men {intra forma serasinamca INTRE CONTINENT! Gastele gi albatrosii zboara din Arctica in Europa, Asia si America de Nord Pasarile din Europa, ca lastunii si pri- vighetorile, zboara in Africa si India. Randunica de mare este cel mai mare migrator, zburand 15.000 km spre Antarctica ‘Oasele sunt sub $i goale in inter pasar find astel pent rare DATE PE SCURT +O paste mare, caleba a, ae in jur de 25.000, «e pene, in timp ce un colon are cam 1000 + Cea mai mare pasire, struul, este prea grea pentru a zbura. Cea ma mare pasare zburétoa este Kor, care cant reste 18 kg + Pitonul, din Nous Zeeland, este singura paste orduitoare Ca tose psa mi de pene, ui de doua sdptimani fate pene mo, iar och i aba ‘acum s-au deschis, ‘Avimal, Uh, Migrare, ‘Animal preston, Zoolosi.VULTURI $1 Are PASARI DE Vulturii si alte pasari de prada supravietui alte animale, Ei se npustese asupra pr: prinzdnd-o cu ghearele lor ascutite, vandnd din aer, Pri fe pentins nena viride au vedetea ascutita, vid prada de departe, au gheare curbate, ciocuri puternice, in forma de cérlig, cu care pot sfasia carnea, Majoritatea au aripi mari, cu pene care se rsfird in timp ce ured. in grupul pisarilor de prada se includ acvilele, soimii, uliii, vantureii gi vulturii. Tot aici intra gi bufnitele, care apartin insti unui alt grup de pasar Condos dn An eo 63 mal rare pasae de pra. (8 citroen 12. ABILITATI DE VANATOARE Majoritatea pasirilor de prada urea foarte sus in aer si apoi se napustese asupra pr dei de pe pamint, eu o vitezi foarte ma re, Soimul peregrin poate ataca pisiri si in aer, Vanturelul pluteste la doar eftiva metri de pamant Mnainte de a alaca Vulturii de obicei manned animale roarte (re sunt in ia cabo te apreape verti), 50 ‘ni peregrin pt ating 250 fo, ff Ulu pasar poate ataca prada in ar, deseon acid de desesutt 6 regu se hranesc cu cata ele anmalelor moarte y 4 ‘Yur aur ete ca mal repaint vatur gin Emsers Nowaica GUSTURI DIFERITE Exist mai mult de 50 de speci de vulturi pe Pamant, multe find ameninfate cu disparitia. Majoritatea traiese in locuri salbatice, izolate, unde oamenii nu le pot deranja. Vulturii mandnea multe animate. Vulturul auriu ataca iepuri, rozatoare mici si pasari, in timp ce serparul mananea serpi. Uni sunt experti in prins peste, iar soricarul prinde maimute PESTE LA CINA ‘utr ples. pasivearajonalé a SUA, ete uns dnt eae mat ane nine psd prada. Se anes 9860 gaia mi, ne i la0 in mod special peg rine a supa apelsapei aboard creingheare 199 PRADA » Butitl, spre deosebie Ge gam wut, pen prada noaptea (de exerts coast bu pica). REFOLOSIREA CUIBULUL Mulji vulturi folosese mereu avelasi cui, adiugind mai mult material de cate ori clocese. Cuiburile pot deveni enorme cuib de vultur plesuy poate avea 3 m in diametru gi o greutate de mai mult de o to- ni, Majoritatea vulturilor depun doar do- ui oui, Odata ce au iesit din oud, puit mu parsese cuibul in urmatoarele doua luni Pasir.PESTE Pestii sunt vertebrate (animale cu coloand vertebral), care respiri oxigenul dizolvat in apa prin branhii si se gasese in toati lumea, in ape sarate si dulei. PATRU TIPURI DE PEST! Pest pat fiat n ru ur, dupa stuctura cou Exerpe: pst fra fale rechin i caleai, post 809 ~ pit g’mogern = Chigcari(dsasupr) si pest ‘wajton sunt pegt pri. ru au fle 9, 2 i rechni ‘Bu Scheel din cable mo. De oboe, echinia un corp 6 forma une opi, cu un scheletcatiagines. Tot au {ale puternice, mult avand $s eslevarandun de cin. Pest oso prt, ca alacant (deasupra)§ ‘cambona, sunt nuit eu Dest cae au rat acum 400 ae miloane de ‘Bani (deasupra) sunt pest c20gi medern. Sore deose- bre de cei prim, e ru au la bara fectte iniatore ete un beans. LEGENDA PENTRU MARI TEMPERATE + CALCAN 2ANGHILA DE NISIP 3 SCRUMBIE 4cop SANGHILA 6 HERING! TMACROU ea eto pentru a se migca mai usor prin apa. Coada ii impinge inainte, iar inotatoarele controleaza directia gi echilibrul. Majori- tatea pestilor au doua perechi de inota- toare pe laturi, Mai existé 0 inotatoare dorsal pe spate si 0 aripioara la baza cozii, Coada este de obicei bifurcata. CREATURI CU SANGE RECE, Deoarece sunt fiinte cu singe rece, pestii au aceeasi temperaturdi ca gi apa tn care traiesc. Daca apa ¢ foarte rece, igi inceti-, esc migcarile, pana la imobilitate. Pe anga vaz gi miros au un sir de senzori pe parle laterale, numit ,linie laterala, care culege vibratiile din apa, chiar daca pestele nu poate vedea clar. OS SAU CARTILAD Se cunose peste 22,000 de specii de pesti mai multe deeat celelalte vertebrate la un loc. Ei pot fi impartiti in pesti cartila- inosi si osogi. Cei cartilaginosi, cu sche- letul din cartilaj moale, sunt rechinii, pi- sicile de mare si caleanii. Exist cam 800 de specii, toate marine. Pestii ososi sunt PESTII MARILOR TEMPERATE Uni pest supravieuiesc pe de SucEst, espa aer 5 flosind Intatoaree pecto ‘ale cabal’, pentru ase edtara cupa hana in copack unele dintre cele mai colorate animale de pe Paméint, iar cel mai rapid peste ~ pes- tele spada —atinge 100 km/h, MARO SI CARTILAGINOS Majoritatea pestilor cartilaginosi sunt ma- ro sau cenusii si au 5 sau mai multe fante branhiale, pe fiecare parte. Inotatoarele lor sunt puternice, iar corpul le este acoperit cu solzi aspri, ca niste dintigori. Odata, marinarii foloseau piei de rechin pentru a freca puntea corabiilor de lemn, Rechinul balend este cel mai mare peste, masurand 12 m lungime si cdintarind pang ta 20 t PESTI OSOSI Pestii ososi au solzi fini, inedlecati unul peste altul. Inotatoarele lor sunt membra- ne ce se intind de-a lungul tepilor ososi Branhiile sunt acoperite de cate un capac numit opereul Pepi sunt adept mec tor incon, Pesb atin pled constant ap bul a bea mul, n np ce agi duit priau app pile. Apo ‘omperte car ge races In mpl emi, sunt scapost pent pest ml ina pig de bie pentru of mines Aces pap iosta desaon 0 : -Je brachial Brann ‘Curent de pa | Osigenal din apa trace pn ere subi ai brannilr (ame subi vasculanzate,ararjate in nigte buznare, de fecare parte a gut, ‘p01 in sange. Apa es la exterior pee, tanto’ branhile brani tnima Majoritatea pestilor ososi au 0 vezica {inotdtoare plin’ cu aer, care le permite si pluteasca in apa. Rechinii nu 0 au, ei scu- fundindu-se daca se oprese din miscare. PESTI FARA FALCI Alt grup de pesti include cam 70 de spe- cii de chiscari, fiinte de forma anghilelor, fra falci. Ei au guri rotunde, ca niste ventuze si limbi cu dinti, cu care rizuie camea de pe alti pesti. Pestii-vrajitori au guri ca nigte despicaturi si dinti ascutiti. Ei mandnca pesti morti MARI TROPICALE Ceira vs cola pet aac a Wopice,arestecan- 560 eile de cra clara. Cars lr Color agar de pradr, Micra spina INTERIORUL UNUIPESTE TIPIC.inottoare dorsal (pentru echitor), Inotitoare i Inotatoare ye, pavers at Pectoralé (ata pestele (pentru ‘echilibru) MILIOANE DE OUA Unii pesti nase pui, ins majoritatea speci- ilor depun oud, eliberate in apa de catre fe- mela si fertilizate de mascul, Intrucdt sunt abandonate si maneate, depun foarte multe ould. Pesiele-soare depune 300 de mil. de oud. Pestii care-si apa ouale depun mai pufine; masculul le ingrijeste. Masculul de ghidrin construieste un cuib pentru oud. ‘lutul-ce-mare femel depune oudle Intr- ‘un marsupiu de pe abdomenul mas- culului, unde sunt protejate pana ce eclozeazi. PESTE PESTIDE APA DULCE ‘Cam doua trem dite tof esti raescin curen de 2 tule, lacur, ru, bal ‘marc $ gti (Guopi origina din Insole arabe, sunt pes de saevatu popular, traci Pirsnina reste n rule sd.amereane, hranidu-se tu alle animate, eu ator! ins tiog cao lama, ‘Ast pest id aticana pe pir grup uy, are must lungl gnot- {ware orintate tn sus. Psravl cuteubeu,enginar Gin America de Ner,dato- "a cescatoior,populeaza 204m raul europene Booans cider poate vazutfacand part scur- te pe pamant clare 0 ca mera banal de respira. LEGENDA PENTRU MARI TROPICALE 8 PESTELE-CORAL § PESTELE GENST 10 PESTELELEU i Guem 12 MANTA URSA 15 PESTELEPAPAGAL 1 PeSTeeRLUTURE 15 CALUPOENARE 16 PESTELE-CLOWN VEZI: ‘Anil, Industria pescul- tulu, Fost, Meduza, (Ocean gi mare, Animal preistorc, Rechin.RECHIN Rechinii unt pesti ale cdror schelete sunt aleatuite din cartilagii in loc de oase. Cei mai mulfi traiese in apele mirilor si eat ‘Agresivlrechintig poate ‘rege pan la peste 7 m lungime geste cunescut ca lun minedtor de oat. Sete Rechinukcap de cioean poate crete pana lam lunge 3 re capa tut, Sse Rechiulnsont poate erste na f peste 107 gi inoat aproape de suprafata, pent 2 se hrancu plancton Rapid puter reene ‘ako crete pind ia 35. Ungime § enrstiuie 0 cap- 18 de admiral a pescarioe Rechnulbatozs crest pind Ia 6 matig folosesie coada |unga pent amet pegticu cae se Meneste \ aieaa ae Inofensivu rechin-balens case pind le 12 m lungime ‘dar se hvaneste numa cu Pianelon§1 Gandect fomenza ceimai mare dn 6 Insect, cu mal mut S 4 260.000 de speciINSECTA RS “+ Catugarta are fl puternice, afl nc poate patrunde sub a INDENI Putine insecte trae: mare, dar ele traiese aproape oriunde si se hra- nese cu orice, Multe sunt daunatoare cauzind pagube ind hrana gi culturile. Termitele si diferitii gandaci, ca }\ viermele de lemn sau cariul de lemn, pot si ne distrug chiar gi casele. intarii sug singele si pot transmite boli periculoase. Dar, exist’ de asemenea gi insecte foarte folositoare. Albinele polenizeaza culturile i produc miere, viermii de matase ne dau matase, buburuzele mandnca un mare numar de afide 51 alti gindaci daundtori, iar gan- dacii de balegar si larvele lor curdta solul de balega vacilor si de fecalele altor specii de animale PARTILE GURI ingectele au gui ert, scape neces de brave, Unele au ak isu mesteca, alee au ace de inteat Gindaci-igr sunt camvon (rnareato de ear) rh cu mantle) proemente APARITIA UNEI INSECTE, Majoritatea insectelor igi incep viata ca oui, dar insecta ce iese din ou nu seamand cu parintii — o larva, de exemplu, nu seamana deloc cu un fluture de zi sau de noapte, Ea nu are aripi gi, in loc sa extraga nectar din flori, isi croieste drum prin frunze, cu falcile puternice. Inainte sa devin adult, omida trebuie s& treaca printr-un stadiu de crisalida saw pupa, in care corpul fi este distrus si reconstruit in forma adulta. Albinele, mustele si ndacii tree prin stadii asemanaitoare in timpul cresterii Gura une) gargs este ‘extn into trom. Ele oa mat da onsumnd sina gr! INSECTA iN TIMPUL CRESTERI Insectee, ca nevopterel, npr de multe o in timpulereteri, pent ea invaligul dur sau exescheetl rile pete creased, Lafecare rapatre, vechea piel se desprinde gi nsecta ies afar tunel mugte este ca ete hana, 0 zal gi apoto suge 204 clctuL OE VIATA AL INSECTE! Insectle evluate, ca mugiele, a sta de vas. Ouse dau naglere lt velor coe ip) schimba Inve Figul de dou ov pe paeursu reste. Apo meaza stadia se pupa, din care rece informa ad Insectele tinere in stadiul de vierme se numese larve, iar acest mod de dezvoltare se numeste metamorfozi, ceea ce inseam- na ,schimbare completa". ADULTI MICI Lacustele, libelulele si unii géndaci au un ciclu de viata diferit. Insect ‘nu au aripi, dar arata aproape ca adultii, doar eX sunt mai mici decat acestia. Ele se numesc nimfe si devin adulti gradual ffiri a trece prin stadiul de crisalida. Acest mod de dezvoltare se numeste ‘metamorfoza incompleta — insemnand 0 schimbare incompletiINSECTA ARR. CASELE INSECTELOR Fumie sunt cela at exci ineca. hcaeacomund a furs tactoare de rua, gna epine out, file munctoare ay griB de ee, rancor ma mart funze $e au in cub, lisnd ue de mos rin atagerea pana cu vat abdomen. Fume clsa au un xp rare, cua puterice mugca penta protja cub, n imp ce uncer mai mic consiu- Furicte rmunetoare a Furnicle-slda ig lnectunel 9au gn 6 orcinie cu super, pani a rn pe cen Fumicla mesteca frunzele gle amastecs ‘eu salva lor O cupercd ceste pe aceastd miu i fuicle manana ciupers Munetori mi prot Jeazd funzele, Un tietr de frunze mare oateaunge pana la 2.om gi poate auce mai greta in aur ( fumics munetoare duce cutie n camera special gi fr gra ce are, Cutt are propri sistem eer condtonat —tunelele uaer meng 0 temperatra 0 ussite conetante Furie pot tanspora fru 2e pin efeaua ce tele DEVENIND MAI MARE, in procesul cresterii, insectele igi pirisesc vechiul corp ~ dar nu inainte si le creascé un altul, mai moale. Insecta se umfla cu aer sau apa, cu cateva ore inainte ca noua piele si se intirease’, apoi elimin’ aerul sau apa pentru a avea loc si creasca in alt stadiu. Majoritatea insectelor naparlese de patru pana la zece oti pe parcursul cresterii, dar altele naparlese pana la 50 de ori inainte sa devind adulte. MICI $I MARI Cea mai grea insecta este gindacul Goliat, aproape la fel de mare ca pumnul unui om, cdintarind aproximativ 100 g, Unele insecte-betisor sunt foarte lungi, cu corpul foarte sublire. Cele mai mici insecte sunt mai mici decat un punet de pe pagina. folsesc acu gi fa cle puterice pent si apara colonia SINGUR ACASA Multe insecte sunt solitare, traiesc singure si gisese un adApost pentru a-si depune ouile. Acest lucru se poate face si in inte- riorul altei insecte, ca in cazul viespei ta- rantula, care depune oud pe un paianjen paralizat, dar viu. Insectele sociale, ca nicile, traiese in grupuri mari. Fiecare in- sect are un rol si doar regina depune oud. “= Bona sunt insecte socal care au pungi (per) de polen pe ‘coaree din spate, ‘enirculagerea olen © regina poate depune cite un ou la fiecare 2ece secunde, rexidust DATE PE SCURT “ Albinele gi furl Ig recunose meme pro- rie cole prin tos. “+ Numarul de lente din ‘chiul une! insectevari= ara dela gas, la 0 fur- ic munctoare, pand la 30.000, la unele belie. +0 singuré speci de t- ‘uste poate f mai nume- fas’ decat intteaga po- pulate umana. VEZI: Moariea neagr®, Futur Ge 2i si utur de noapte, Bol, Animal prestoic.FLUTURI DE ZI $I DE NOAPTE Fluturii sunt insecte zburdtoare eu doua pert adesea frumos colorate, Ei ies din oud, ca omiz transforma in fluturi de zi sau de noapte, ca adu Ex mai mult de 170.000 de specii de luturi de zi gi de noapte. [i for meaza un grup al insectelor numit lepi doptere, care inseamna ,aripi cu solzi*. Acipile lor sunt acoperite cu mii de solzi mici, care le confera aspectul colorat ‘bast tteoar’ a fost wnat pana ean aproape eB adsparut de catre calectiona, pentru arple sale rumoase FUTURI COLORATI Majoritatea fluturilor zboard ziua si au aripi putemic colorate, care se apropie una de cealalta pe spate, nd se odihnese. Au corp suplu si antene subjiri, cu varfuri rotunjite, folosite pentru a detecta mirosuri. Cateva specii: fluturele-imperial, albilita, flu- turele-carapace, fluturele-paun. Petee canst och ale unui ture chide pun spere pasarie mic, cin ip desene ape FLUTURIDE NOAPTE INTUNECATI Majoritatea Muturilor de noapte au culori inchise, zboard noaptea, au antene penate sau paroase si un corp puternie si piiros, in repaus, un fluture de noapte igi tine aripile deschise. Aripa din fata este dese ori atasata de aripa din spate, pe fiecare parte prin peri mici, ca niste edrlize Spee, ‘ial ete un future de pSdure. Omida | este acoperta cu fei protector = Acensta om af ‘wetsim (de aproa- pa) ara es 0 viper’ Dentu a4! convnge ina ici $8 ase In pace Furi coadaréndunc sunt man coor sgasindu se in Arca de Nord. Europa gi Asia Fuurale-ats al verze (abl deste un future comun- Ome bie ase hres in grr, deseon cu fun de ved 2 Fluturisrpical, cu arp de passe, precum Rajan Brooke, pol avea o anvergi® 8 anplor 6e pina a 28 om Fluturii de noapte sunt Muturele-soim, hermelina, eggarul si molia cu larve motate, Fluturii de noapte ea tigral rogu scarlat $i sorbestrea sunt puternice colorati si zboara si ziua, PERCEPEREA LUMIL Un fluture adult vede bine cu ochii sai mari. Antenele lui simt mirosurile florilor si fructelor si pot detecta mirosul unui partener. Majoritatea speciilor se hranese cu nectarul care este supt printt-o gurd Junga, ca un pai, numita ,.proboscis* DE LA OU LA OMIDA Dupa imperechere, fluturii femele, de 2i si de noapte, igi depun oudile pe o plat pe care o plac si omizile. Sfredelitorul verde al stejarului se hrineste, de exem- plu, cu frunze de stejar. Unele speci se vor hrani cu o singura specie de planta TRAIND PENTRU A MANCA Din ouale fluturilor ies larve cu pielea moale, fra aripi, numite omizi. Ele tre- buie si mandnce, traind pentru aceasta un grup mare de omizi poate distruge culturi agricole in cateva saptimani omida igi indeparteaza pielea (napa leste) de patru sau de cine’ ori, pe ma- surd ce gi creste + Acset future de noape pal este coloratint-un cenusiv deschis,punctat pens 8 se camutape scoaiacopaciorDURATA VIETH Majoritatea fluturilor de zi si aproape tofi cei de noapte traiese doar un sezon sau un an, Fluturele .ochi de paiun" si fluturele-imperial supravietuiese iernii ca adulti, Inamicii lor sunt pasarile, ziua, gi liliecii, noaptea. Perioada de imperechere este in mod obignuit primdvara sau vara, insa speciile tropicale se pot inmulti in orice perioad a anului. DE LA OMIDA LA FLUTURE Fuss ingerii depune ovale peo plana cu sev siptamang mati, din fects ou ose cto 0 amido, Ma aru i mananca cana au apa) mananca plana tats decitata complet omit davne sald (pup). Inter, e® se metorer: fezeaa(sonmba forma, inane de a ii sub foro ature. tegu e, ois culn aout ureana cam cr sttamn, Fiecare omida micd (lava) jese dn ou $incepe sa rmanance. Eava crest repede até crescuta, eid se Inve este cu un fr matasos gi se atageaz farm pe 0 ramurs FIUTURI DF ZI $I DE NOAPTE ‘TOTUL SE SCHIMBA, La maturitate, omizile intra in stadiul de pupa (crisalida). Multe omizi ale uunor fluturi de noapte se inconjoara in coconi de matase, Omizilor fluturilor de zi le creste o piele dura. in interior, ele se schimbai gradat. Dupa céteva saptamdni sau in primvara urmatoare, crisalida se deschide si apare adultul timago) cu aripi. Sgr a ol futur ae nate, ‘urele-goim este bun 20u- ‘lor. Omida are la capatu postecor un com curat Femela imperial epune oud quate pe Frnzte une plante (Omida il ndepateaca pelea, cara cu 0 craic (pupa), Ea pare nemigcats gi fara vat In interior esate se Intnl pelea cop8 § apsre ve fase ac Fllurele se agape amu asad) noe arp 68 ale ne nos. pent a ata sangele 4 patrund in ee ‘Cand apie sav uscat gi av int. metamorfaaa este com pletd si adult futurelitimperal [[ VEZIE paras ‘Animal Floare, Insect, 207CRAB §I ALTE CRUSTACEE Crabii apartin unui grup de animale numite crustacee. Aceste fiin{e nu au oase si sunt acoperite cu 0 carapace tare, numita ,crusta%. Maseull eu vea are un ‘este foarie mare, pe ear! migod cu scopul dea aage femele Pgurul aes Ino sen ‘8 goal pe care o taste up el cu cee dowd porechi de picioare. Homan are un elsle mai rie, peri atl peter ‘mot sun deste mai rare, pent zrob scale Facul crete pind a 40 Em lung, tegen 2 dl i ae zace pico Fe ca homanig erat PPurcole 0o apd este una inte cle ma mic rvs faces, and lingea Inte 0.2mm $18 mm, ee laopodele sunt singurele cstacee cae test pe seat Ele se pot shemu, pony a se apara, ous stu de Prima pereche de Ochipedunculati lest bucale Peoevetences. — ssguauncine mle mang vzualmai larg ‘fanain gua ata avin gheare cu let cpa. cont roteate de cos Cela homarii, izopodele, puricii de apa, bubulitele- de-mare. in total sunt eam 42.000 de spe- cii de crustacee. Corpul este divizat in interiorul carapacei solide in segmente, cu picioare articulate. Crabii, homarii $i bubulitele-de-mare au carapacea groasd, cu foarte mult material ce seamanai cu creta. Aceasta face carapacele si pari nite crust. OCHI PEDUNCULATI Exist cam 4500 de specii de erabi. Cei mai mici sunt crabii-mazire, sub lem. Cei mai mari sunt crabii-paianjen, care traiese pe fundul mari, au pind la 4 m lungime de la un varf al piciorului la celalalt. Cra- bii au 10 picioare, 2 cu clesti, iar ochii se pot migca in sus si in jos pe pedunculi. OBICEIURILE CRABILOR De obicei, crabii triiesc in apa sau in apropierca ei, pe tirm. Cei mari mandnci animale moarte, pe care le sfaigie cu cles- ti, iar cei mici culeg bucatele de hrand de pe fundul mari, Multi crabi merg pe uscat in directie laterals. Pagurul-hot se urea in palmieri si culege mici nuci de cocos, pe care le gaureste cu clestii. 208 (Ouslesurt putat lipte de partea ‘abulu-femels gt sn TRAIND PE LITORAL Noort eslorwaesc in sau brad mar, Ine mut su adapt pete vata pe usa! Crab erm, cre iste mat mtn afara ape, are poate asapate pene mes, ining ‘8 rai ear do iia din sal in forma de vas ‘Gusta eral (orapacea) roejead, arta inferior 2 cyabull este mai masta $\maivineabi ‘taculprdttorir. Ploarele sunt a: culo, cu porectle fn spate adaptte pentru mer su nt, FARA CARAPACE Capul unui crab este protejat de 0 carapa- ce schimbati pe mésura cresterii. Pagurul ru are carapace si locuieste intr-0 cochilie goald, pentru a-si proteja abdomenul. Pe maisurd ce creste, el isi cautt o cochilie mai mare. TESITI DIN OUA Crabii gi alte crustacee se inmultese prin oud. Larva ce iese din ou pluteste in apa si trece prin mai multe schimbari, inainte de a deveni adult. La unele specii, cum ar fi izopodele, larva seamana cu adultul Creve. Naupius mel depu- vine re ogra a 2008. a coud, Ouconjne — lar nae plus. Lava ysis 50 a transforms oe po foxmain mys. 1.0 lava de covet ebuie satteacd pon céteva stadt, | WEI: ‘nante dea deveniaduta, | Animal, Tam,STEA-DE-MARE $I ALTE ECHINODERME Stelele-de-mare sunt nevertebrate in forma de stea, aynd intre 5 si 40 de brate. Alte echinoderme includ stelele ofiuride, aricii: A Uncasravete-de-mare poate avea 50 em fg folseste Picarele cu ventuze pentru asecaia an Un ofr nu ae venture. E ig fesoqe bral ung pena so épiasa, @ Un arcse-mare are te 5 teste pind la 6 cm. Se frea- die age pentu ale marca, Un ade-are deforma Liner are tea pro in ates superar. Acesta ‘ap gales nisip in ml O STEA SIMETRICA eemnter tur echinademsoy, steaua-deonate seo ford icra, fr cap sau cro, cu tata cd 29 0"eea simp de ner in comput el, Gua se ‘taza pe pata nro corpul. Steele demate cbignute au cn! brae, care se otrognera tn ca cf sunt tite de-mare si castravefii-de-mare, (Lil yeehinoder oscars cu piele tepoasa, deci o piele pro tectoare. Echinodermele traiese in mare, desi ofiuridele traiese in adancime si ma- Joritatea stelelor-de-mare gi a aticilor tra- iese in ape mai putin adanci. Exist cca 1700 de specii diferite de stele-de-mare, delem=1m, VENTUZE PUTERNICE Folosindu-si ventuzele, 0 stea-de-mare se poate deplasa in orice directie. Ba se hraneste cu alte animale marunte, pesti si viermi, si chiar poate sa desfaca cochi liile scoicilor. Ea igi infagoara bratele in jurul unei scoici, apucand-o cu ventuzele, care, gradual, vor desface cele 2 valve ale cochiliei. Apoi igi introduce stomacul prin crapatura i digeta corpul moale din cochilie. PUI PURTATI DE APA Stelele-de-mare nu se imperecheaza, Femelele si masculii igi elimina norii de spetmatozoizi gi de oud in apa, iar fer lizarea are loc acolo. Puii de stea-de-mare sistem nervos — 209 4 O sten-de-mare digerand 0 mice. Aceasta is scoatesto- ‘acu in exterior impinge ine vale coches (sau larve) au forma de bule fara braje si, in loc s& traiasca pe fundul marii, plutese n apropierea suprafe(ei apei, imprastiin- du-se in noi zone. Odata ce crese, ei igi schimba forma, devenind adult RUDE FIRAVE, Ofiuridele se aseamiind cu stelele-de-mare, insd bratele for sunt mai firave si sunt elar separate de discul central. Unele apuca mici animale eu brafele, dar majoritatea speciilor igi imping mal in gura, digerdnd orice creaturd minuscula existenta in acesta. Castravelii-de-mare au tentacule in jurul gurii, cu care se hrinese, filtrand hhrana din apd. Unii arici-de-mare se hrd- nese aseménator. YVENTUZE MO! De lungulbratelor Intalrim mai mute radu de peiorge rculare, ip ub, ca ventuze ia capete GURA IN sTOMAC (Gara une siledenmare se aff Tn mjocul pani inferoare a corpul, find atagata stomacu. VEZI: ‘Animal, Ocean §1 mare, TemMELCI Molustele sunt nevertebrate mi $1 ALTE MOLUSTE care nu au nici oase si nici picioare. Din aceasta categorie fac parte melci, scoi mm Maree mele negra (care poate fi gi ortocalu) are pe spate o manta dn pile Miia big, o iva ‘xe vavelecechle pone In fafa cispus in dous pat Spingsul murex. 0 mouse manna este un melc~ are o ‘Singur coche ruc, Spi, caracattele gical ‘mat sun ole mai acive gi fral mobile mauste ‘Stemac Granda digestva ta (majotatea rmoluteoe ere ‘he sunt herma: ‘rede — au am- ‘ele organe se. vale gi mascu ine feminine). gastropode marine, stridii, caracatite si sepii. ajoritatea molustelor sunt protejate de cochilii dure. Melcii au 0 singura cochilie, de obicei risucita; bivalvele, cum sunt scoicile comestibile si midiile, au co- chilia formata din doua parti prinse de-a lungul unei muchii. Sepiile si calmarii au 0 cochilie ce ereste in interiorul corpului lor, iar anumiti limacsi au 0 cochilie mica si plata sub piele. Putine moluste, caraca- titele si anumite tipuri de limacgi, nu au cochilie, doar un invelis de piele dura, care acopera gi protejaza organele interne. DARE MURDARE Meleul se migca alunecdind pe muschiul corpului sdu, numit talpa. El igi lubrefiaza (unge) cdrarea cu o substant’ mucoasa, care se scurge din glande. Capul este in fata si poartd 1-2 perechi de tentacule. Melcii de uscat au ochi la capetele tenta- culelor, iar cei de mare au ochii la baza. ima Ines (Canal hermatroat Glande salvare | Pui de mel ies cint-un orhine de oud asomsntr par lelor Ouale de mele au nevoe de 30 de nie pen ase ck MII DE DINTI Meleii de useat sunt activi noaptea sau pe vreme ploioasti gi se hréinese mai ales cu plante, Limba unui mele, radula, poarta mii de di neaza ca 0 bucata de smirghel ce taie tulpinile gi frunzete plantelor. Limbile unor melci de mare sunt atat de puternice, neat pot chiar sfredeli cochilii ale altor animale MOLUSTE CU COCHILIL DIN DOUA BUCATI Toate bivalvele traiese in api, majorita- tea in mare. Unele sunt fixate de roci, dar altele se ascund in nisip si mal ‘Trigdnd un curent de apa in cochilie, ele filtreaza particule de hrana si oxigen. COCHILIA IN SPRIJINUL MOLUSTELOR Mougaeau'o manta aseranézoare pti care prosuce coca, Maples organeornteme ale melouls sunt cacoaga ‘uct cre se afin tron cori. Aun cn sie media, mle Toate rage oul in resin coc (Ochi ta capa tetacuelor i sunt rain interior cand mele est derniat ‘Animal, Evolute, Ocean si mare, SolMEDUZE s1 aure CELENTERATE Meduzele, anemonele de mare si coralii apartin unui grup de animale numite celenterate. Toate au corp moa ‘Coat potughezd nu e 0 maduzs adevirta. Ca gi ‘nfl ea ese o clone de ‘rina ce traiesc la un le. Hira un celerterat de ‘98 dice; ea formeaza ol rmuput ce se dezot 9 ‘escin no animale ‘Anemone de mare, in forma de ub se ataseazs ‘eu venluzle or de pitele ‘nate , cu tentacule urzicitoare. (Coase eee adica ‘nu au coloand vertebrald. De fapt, ele ‘nu au nici un fel de schelet, exceptaind coralii al earor corp moale ¢ acoperit de © careasa de calear. Celenteratele nu au creier, dar au nervi si muschi. Cele mai mari speci sunt meduzele, care de obicei au forma de umbrela sau clopot, avand sub acestea o gura. Exista cam 250 de specii diferite, Multe dintre ele nu sunt ‘mai mari de o farfurie mica, dar sunt gi adevarati giganti, cu corpul pand la 2m pe diagonala 5i tentacule lungi pana la 70 m. FIRE TEPOASE Mute celenterate igi folosesc tentaculele pentru a prinde prada. Chiar si coralii sunt camivori, folosind celulele otravitoare de pe tentacule, pentru a paraliza animalele microscopice din apa. ‘Tepii unor meduze sunt foarte periculosi pentru inotatori, Cele ale meduzei australi ene, viespea de mare, pot omori un om in cateva minute. CAPTURAREA PRAZII Tinie meduzelo unt acoperte eu el uzitare gi sun fost pent 3 prnde 513 uid pet, cove gall einai mis, Meduza cama de eu, de ic. are un corp de 2m lunge it tentacle ang la 0m. Tentacle adve visa lagu are eaxcuns# sub opal ca un clopot. ‘Tentacuele sunt acopeite de celue oautoar, 2 cont tre tepoase, incolicte Clu orvitoare tap- ‘tin prada ca un mic harpon. Odata ce a fost ‘alos, 22 nu mai poate R | funebona, Ea moare // Inloc cope ai could Pm, > Meduzee se depiaseaza imoingdnd spa cu cop lr. iNVELIS LIPICIOS Unele meduze au corpul acoperit cu 0 substanti lipicioasa, ce atrage ani- male mici, care se aseazdi pe ea, Aurelia, meduza comuna pe litoral, foloseste celulele otravitoare gi apoi inveleste prada paralizata in mucus. DEZVOLTAREA Meduzele fac oud sau mici pui in apa, dar acestia nu dau direct meduze. Micile crea~ turi ce ies din oua se ataseaza de o piatra sau planta si crese in forma de con. Se ivid treptat pana cdnd arata ca nigte far- furii, Fiecare se desprinde si pluteste, iar din ea se va dezyolta o meduza. ‘Arima, Evolutie, ‘Ocean si mare,VIERME Viermii sunt nevertebrate (animale care nu au coloana vertebrali), fird picioare. Exist patru grupe de viermi: nemertieni, plati, rotunzi si inelatie= “Cotton ners el spor sernase sede laun capa sh = vere te Eni tea de tert Cet mal impli, ca viermii plati, trliese mai ales in apa sau sunt paraziti in corpul ani- malelor sau oamenilor. Nemertienii sunt viermi plafi, lungi —viermele siret creste —_ pana la 25 m lungime. Un vere olgochet{seqmen- tat are bran in evant O fiitoare acaior(segmen- = RAME tata) poate ange la S0en.Ramele care sapai tuneluri in gradini sunt e, _vietmi aparfindnd grupului numit anelide sau viermi segmentafi. Corpul lor este al catuit din multe segmente inelare. Exista sute de specii de rme gi toate se hriinese inghitind pamant si digerdnd orice materie de putrefactie din sol sau frunze moarte. Ramele sunt importante pentru agricultori i gradinari, deoarece tunelurile lor dre- neaz solul si adue aer in interiorul aces- tuia, permitand radacinilor plantelor s se dezvolte corespunzator. Nu exist femele sau masculi de réme: ficcare are atat forgane masculine cat si feminine, Dupa ‘imperechere, noaptea, la suprafafa solului, fiecare rma igi depune propriile oui. Vern pla pot provoca Imbolnd grave oamenice. on ‘Vier rotunaleatuieso os! rai mare grup de vier: Nemertens triese in ap ces pana la 2 m ung LIPITORI SUGATOARE DE SANGE, Lipitorile sunt inrudite cu ramele, dar in loc s& aiba perisori pentru a se deplasa, ele au cate o ventuza mare la fiecare ca~ pat, Trdiese in apa sau in soluri ma se si se hranese pe seama altor animale Uneori sug singe chiar gi de la om. 212 nee polite (segrenta) fle puternice. Feiteun — proce invelqul de protec pnt oute vert Sob negates in ‘emul vee ins pus su era de res- tun pe supra sl Mugehi cular SEGMENTE ALUNECOASE Fecare sogmant al une re are msi mul pe tpod pe pase ‘efereara, care permt rameter sa se mite pn tree a. Priori cul sapment oe pind de pele asemen unorancre, ‘ntip ce meh puter imping sau tag clelatesegmerio ‘nas. Ramele nu su pls: espa se ace pe euprtes copa VIERMI PARAZITI Multi dintre viermii plati $i rotunzi (ne- matode) triesc in corpul altor animale ca paraziti. Carligele sau ventuzele din varful capului lor se agata de intestinul anima- lului gazda gi sug mincarea digerata di aceste intestine. Teniile, de pana la 30 m lungime, produc cantitati uriage de ous, eliminate odata cu exerementele gazdei. Unele pot ajunge in corpul altor animale. 2 Viermipaun isc mare. Ei pnd hana cu aj E ‘onl peslr topos itriese | WEZI: inteantub facut din secreti [anima Pamank Van 2odlosio,DIPLOPODE $I CHILOPODE Diplopodele si chilopodele sunt animale cu corp lung si multe perechi de picioare. Diplopodele se hrinese cu resturi vegetale, iar chilopodele sunt priditori. Cus miriapod inseamna ,o mie de picioare*, iar chilopod inseamna sut&i de picioare. Nici unul dintre aceste animale nu tinde atitea picioare cite le sugereaz numele, dar ambele au un numar impresionant de picioare, care simplifica identificarea lor. CORPURI SEGMENTATE Diplopodele gi chilopodele apartin unui grup de animale numit artropode. Ca si alte artropode, au un invelig extern dur sau exoschelet si corpul lor este divizat in segmente. La cele mai multe diplopade, aceste segmente sunt circulare in sectiune transversala si fiecare segment are dowd joruse. La chilopode, seg- mentele sunt mai plate si, in loc de patru Picioruse, fiecare segment are doar dous. ‘cesta sut dud dn cole 5500 ce speci de cplopoce. Najprtatea au 120-180 de plore; recor este 750 PERICOL DE A SE USCA Diplopodele si chilopodele nu au corp rezistent la usciciune, deci ele trebuie si VANATORI FEROCE Corp pa a unui chicpod i permite acest 5 se sracare cu ujurinn icin riptu i inp ce vanea, Copodel sunt oat eu oop specs, pe ambele pi al caput, cae nee 2 oars in prado sestra. Cele ms alte hlopade se trénese ulcer minuscule precum vier, mel girded ar specie ai, wpicale~ cave pot ajunge lao ungre de 25 om = ctao- i ata bossa, are sau char pas Clot aoestors sunt dest tan pent astapunge gi plea uaa, os rezu sat foene aureroese oud dine cele aproxmar ‘ir 900 de speci de clo- pore Cole mai mule au Ine 30-50 de icioare, cu {pat 0 unele pat avea 177 da proc lopod sunt picoare ‘cefalce modieate. O scolopenera are setene lng, pe care le foosest a cautarea tanel Jur eapul unui chi > cind sunt sprit, dlplopodele de obce se Infagara in inveigu or tare dea exterior fie precaute si nu se usuce, Pentru a evita acest pericol, ele trdiese in zone umede, cum ar fi frunza- rul si solul, fiind active in special noaptea. STILURI DE VIATA DIFERITE Altfel spus, aceste animale traiesc in mo- duri diferite. Diplopodele au falci mici gi se hrdnesc cu rimagitele plantelor des- compuse. Ele se deplaseazs incet gi, in caz cA sunt speriate, rareori vor fugi. in schimb, adesea se protejeaza prin infasurarea in forma de spirala. Unele au glande speciale, care produc un fluid otravitor. In caz ca un alt animal incearea sa le manance, flu- idul va impiedica atacatorul. Pe de alta parte, chilopodele sunt vanatori agresivi, avind clesti uriasi inconjurdindu-le capul. Multe dintre ele se pot deplasa destul de rapid, fie pentru a prinde prada, fie pentru a sciipa de pericol. "Muschi pctoareloranco rate In pero gd al compu permit mer brlor #8 se dep seze in med Iber Meméranete inte pavunce ante segments atmit omai mar fex- litte 2 mpd _VEZI: x ‘Animal, Insect.PAIANJEN $1 SCORPION Paianjenii si scorpionii sunt nevertebrate (animale fara coloana vertebral), din grupul arahnide, Ei au patru perechi de picioare — in schimb insectele au trei perechi. ‘oti paianjenii si scorpionii sunt ani- male de prada, hranindu-se in general cu insecte. Unele dintre speciile tropicale mari mananeai goparle si soareci sau rpese pui de pasdri. ‘ Scorpion devant” (psian- eu sare) se deplaseaza PANZA MORTIL Gu van are lige Paianjenii sunt renumiti pentru panzele lor de matase, pe care le tes pentru a-si prinde prada. Cele mai cunoscute sunt panzele globulare, circulare, cu fire lipicioase, in spirala, CCépuyele, cum arflaceasts fixate printr-un set de rags copuga de degen, fire radiale, agezate ase- sunt membre ale fail mneni spitelor unei roti. sande. Ele sunt proiectate pen- tru a prinde insecte \_zburatoare sau ca- ~ pe pamant, Fees CAPCANA Sovcata 9 Bpicoare ang. CAPC “ out '* Paianjenul ,dinopis' Ghalcere (cst pont ra a) ‘Corp paianjeior are dous pt un abdomen (partes cin spate) sun cefaiotorace (cap $:9ep) Pcioaele se leaga de cotaltorace Stomac sugator nina gheare lava australian tes o plas : TESATORI DE MATASE carcotine in fal Cid CopbSjeaernes: Tepe atacd, arunc’ plasa asu- tone pasar sunt incre ee oe pra unei insecte, Dar nu toti hinge tate spect ‘es pine paianjenii tes panze. Paian- jenii-lup alearga dupa prada PAROSUL MANCATOR DE PASARI lor, iar paianjenii-crab se aseaza de obicei pe plante, capturdnd insectele trecatoare. Un scorpion aren ata clog sia, pert a rob rade, sium fep in coads COLTI OTRAVITORI Un paianjen isi omoara prada cu otrava injectata cu ajutorul unei perechi de colti in forma de ace, agezate in apropierea guri sale. coitel on pEieaionul af sot zeama, cici nu poate manca hhrana solid’. Otrava unor “= Paianoni- Lene sunt o fame de animale sus-amercane, care 9¢ migcd lent gi se atra de ‘rengle expen or 4 Ausvala are mute marsupial, cum arf sobolanul eangur, care $e g3seqte numa in zona Austaie, GRUPAREA ANIMALELOR VIATA $I MOARTE 1 Un ingitor de a grddina Conform casi cute de expert btn Aled Russel Unele ramuri ale zoologiei sunt foarte mea tein \Walae in ani 1800, zl! impart Pan in6 zoe dstncte. vaste. Etologii analizeaza comportarea ral en pul de ok i El chservat i ncepu ctoae ordi saufanile ainale, animalelor — actiunile si instinctele lor. imal afican feat ra Rol ceeee eee ese Evolog stulazA modu in care un ilo folk roca zond animal se adapteazti mediului in eare apcye uu seas traieste. Paleontologii studiaza ramasitele ‘ta. Multi exese animale in a fosile, ale animalelor preistorice, ca captivate. I= ia animalelor este vasti, variata: dinozaurii. Fi lucreaza cu ramasite moar- si complicata. Zoologia are multe ra- te, dar trebuie sa aiba cunostinte foarte muri specializate. Unele trateazi anumite une despre viata animalelor vii, pentru grupuri de animale. De exemplu, entomo- _ a putea reconstrui ramasitele logia este studiul detaliat al insectelor. aiisite. Ihtiologia este spevializati in studiul pestilor. Herpetologia este studiul amfibi- CE FAC ZOOLOGIL enilor gi al reptilelor. Unii zoologi lucteaza la birou, . i scriind rapoarte sau carti. Altii iNVATAND DESPRE ANIMALE lucreaza in laboratoare, desf’- Alte ramuri ale zoologiei se ocup’ cu tra- _gurdind teste sau experimente. saturile caracteristice ale animalelor. Ana- Unii lucreaza in muzee, gradini tomia studiaza structura corpului animalu- —zoologice sau parcuri naturale, lui, inima, nervii, tubul digestiv si iar alfii sunt pe teren — privind, chii, Fiziologii analizeaza cum functio- luand notife gi fotografiind ani- neaz aceste parti, cum viermii isi iau malele salbatice. Multi lucreaza in VEZI: hrana din sol sau cum pestii igi iau oxige- _mediile de informare, in campanii pentru [ima Consoware nul prin branhii, Embriologii studiazi salvarea speciilor in pericol sau dau sfa- Evolutio, Mamifer, Animal dezvoltarea animalelor inainte de nastere. uri pentru eresterea animalelor. preiston. 216HIBERNARE in pirtile mai reci ale lumii, multe mamifere petrec lunile de iarna intr-un somn profund. Acesta se numeste hibernare, Mute flr de ies sunt ‘act in tpl nop § Ink nun el de ‘nbernare in rp 2. Uni Nut, ca moral hibereacs in grupur mar, In scour de copaci sau in rmansade, in impale ‘un urine in-unsorma ‘ding, numit hberare, In ‘impuliemi, dar temperatura coul for seade dear pun Ser, ca vparle hier esz8 sub pire sau in (ut sob part, atc ‘ind vremea e rece Une aneale,precurn ‘cambong,estieazA (cen inact yra, pentru supraetu secets) Mitzna bibereacs ta simp ii, cand este frig si exist putin hrand. in timpul hiberndirii, temperatura corpului lor scade pana cand este doar putin mai mare decat a mediulu PREGATIREA in timpul toamnei, animalul ménanea mai mult pentru a-si mari stratul de grasime in corp, care fi va da energie in timpul hibernarii, Pe urma, isi cauta un loc sigur unde si se adaposteasca. Majoritatea rozatoarelor igi iau rezerve de hrand in locurile unde hiberneaza ABIA IN VIATA, in timpul hibernarii, bataile inimii si res piratia animalului scad foarte mult, Poate cc se mai migca sau se intinde din cénd in ind, dar nu se trezeste decat atunci cand temperatura mediului creste, primavara, SOMNUL CALD DE IARNA inane Ge 2 ibe veverta sapéun tne! subteran gs certs un 1a, e8culege Semin pe cate e cepazieazs in ur Dus co spat, ceseon i cope inrare cu pant. Vevera doame aproape ptt parcursuliemi ain aele mai cal, ee rezeie eutug. De ase 238 mandoce, Culpa iam’ Irae In tunel Atunei, majoritatea animalelor si-au con- sumat rezervele de hrana si sunt foarte slibite. Ele trebuie si-gi caute hrand ime- iat, iar dacd nu vor gsi, atunei vor muri CINE HIBERNEAZA? iberneze in perioadele reci pentru ci nu sunt des- tule insecte ca si manance in timpul iemnii. Harciogii, aricti si veveritele de Amant hiberneaz de asemenea. Printre pisiri, doar noctilucile. Micutele pisiri ri de asemenea se strang impreuni in fiecare noapte, intr-un fel de hibernare de noapte. ANIMALE CU SANGE RECE Reptilele, amfibienii si multi pesti ce tra- iese in climate reci devin inactivi in tim- pul iemnii. Cum temperatura aerului sau a apei scade, animalele igi incetinese activi- tatea pnd cind se oprese complet. Asta nu le afecteaza nsa, ca in cazul mamifere- lor, cdci ele au sange rece gi temperatura lor ¢ intotdeauna identica cu a mediului Rezowa de brand constind In semine gl alune Pamantultoghetat ~Y “Amfibien, Lilac, Urs, Pasire, Future, Poste, Mamiter Repti. Sarpe.MIGRATIE Migratia este miscarea periodica, instinetiva a animalelor, intre doud locuri. Calitoriile acestora, jn general, corespund anumitor anotimpuri. 4 Balen cu cocoasa rigteaza ri de korel pentru a ajunge a ape ale, dar ele nu tree de custo. 1 Flituri mona’ zboaré mai ult {de 3000 kn. este munt gorge, penta a aungela loool de erat GASIND DRUMUL Hara erat use uner animale migrtoare in toile lo fe feloses o sre de mots de af gas drumul Ure Uumesca svc ale eifub, ca de exempla muti sau coas {i mérlor, aoe ge fteasc de mies Psa in speci hier pa Soa stele seu dup cpu magnetic (DATEPESCURT-) J" ficcare an, multe animale calatorese DATE PE SCURT | J nS odata mi de kilometri pentru a evita iernile racoroase ~ cfd hrana este tgreu de gsit— sau pentru a ajunge la lo- curile de imperechere de var8. De obicei, animalele cdlatorese intt-o singura dire fie inainte de ineeputul ierii, iar prima- vara urmatoare se intore. ~ Aatilopa niglau migrator in cautarea ape’ presime plosia dela 100 km. + Testoasele ver pot ‘ncta peste 2000 km penis ag depune ousle pe Insula Ascension, In ‘cul Antu + Ziele mai scute ale toame deciangeaza comporiamentul migra ‘a mutter animale PASARI MIGRATOARE. Pasarile sunt cele mai obisnuite migratoa- re. Cueii, randunicile gi multe altele care se hranese cu inseete triiese in Europa gi ‘America de Nord in timpul verii, cand insectele sunt freevente, dupa care zboar spre sud, pentru a ierna in zone calde. Anumite gaste gi rate trdiesc in nordul indepartat vara, iar cand lacurile tnghear’, zboara spre sud pentru a-si guisi de man- care, Randunica de mare polara parcurge cel mai lung drum dintre toate pasar. In fiecare an, ea zboatii din Artica spre Antarctica si inapoi, bucurandu-se de placerile verii in ambele zone. 1 Someni mgieaza contra eure, por-uajnge la lccrie lt de imperecnere 218 pnd ta 40000 km. Renu rumit carbo in America Ge Nora) rigreaza in ture cringe dela uncea polars cas lemeze in pacurle de contere tase, tute mu maila su 1 Cand insecele cu cate se hrdnese rand: nice dspar tara, pt ‘nie zooard Insore sue penta 98s ni Spade <—Raurics polar este un euro. Renianitou [A Ge distorts unga, rea: Fltrele mara Hednd un crest anual = “XP Randunicaarcios Balena cu coccass PERIOADA DE IMPERECHERE Balenele se hrinesc in apele reci din nordul si sudul indepartat, dar pentru impereche- re migreaza in ape subtropicale calde. Fo- cile calatorese pe distante uriage de-a lun- ‘Bul matilor, spre insulele stancoase, unde hase, iar testoasele se indreapta spre plaje nisipoase, calde, unde depun oud. Uni pesti migreazi, dar nu anual. Somonii traiese in mari, dar se intore in aceleasi rauri unde au iesit din icre, pentru a-si depune si ei ierele (si se reproduca). Tiparii europeni traiese in ape dulci, dar ealatorese spre Ma- rea Sargasselor, pentru a se imperechea. INSECTE MIGRATOARE ‘Anuimite inseete migreaza. Milioane de fluturi monarhi zboara spre sud, din Canada si partea de nord a SUA, pentru a ema in zone calde. Ei se reproduc prima vara si mor in scurt timp. Dupa aceasta, | VEZI puii pareurg acelasi pasar, Fue, Repl drum spre nord. Balond 5 dtSANGE Singele este un lichid vital, pompat de inima, prin artere si vene, in intreg corpul. Sfngele transport oxigen, nutrienti, hormoni si reziduuri. Mie animalelor au un lichid asemnator singelui. La vertebrate (animale cu coloana insd poate avea culo animale. Homarii au sange albastru, melcii au sange gti, unele insecte au snge verde, iar la viermi este incolor. KARL LANDSTEINER, PLASMA SANGUINA pate, 5-2 nasal in Peste jumitate din sngele uman (55%) ‘ost (1868-1983), a ichid galben deschi pore ata s este un lichid galben deschis, numit Bice d ciatpes plasma. El confine sute de substante, ca tanstune de sarge nutritienti, zaharuri, sdruri minerale, hormoni si substante chimice DATE PE SCURT | TRANSPORTATORI DE OXIGEN [-Unomdetaiemede | Cam 45% din singe este format din celule ‘xe cca 5 ride singe. | sanguine si trombocite, Majoritatea ce- + Opatadesingede | lulelor sunt mici, rosii, de forma unei pains cae le sunt fabricate in oase si elibe~ eS teps, Toco, | rate in singe, unde transporta oxigen de calle abe i 20.000] in corp. Cand ele contin oxigen, ca in de tromboote artere, atunci au culoarea rosu aprins. + Anemia este oli de | Cand continutul de oxigen este scaizut, ougen dn si i Es oa ca in vene, atunci au culoarea rogu inchis. Stat eteme epee, Seat iene avenior ‘SANGELE INTR-O VENA Single ete wensprta spre nia do care von fi Valva care ipienicas Ge rina decir atere. Coolers even a ‘ngele sé creule in Hire er au ouestearogu inchs, deoarece roche opus ra Wenspoé eigen Single cone plasm. Yom bet, cule oi ceva pr de eee abe ‘Trombociele ata singel 33 se coaguleze 219 Cele abe care stacd nvadaton = Substanjeechimice din singe frmeaz3 o ‘ee In jul ni, Re- {eaua pride cele 9H frombocie gi celule abe (gakene in imagine) $1 formeazs un cheag APARAND CORPUL Mai putin de un procent din sange este format din celule albe si trombocite. Sunt céteva tipuri de celule albe, fiecare dintre ele apairind organismul, Unele tuptai cu bacteriile si virusii invadatori, bombar- dandu-i cu substante chimice. Altele inconjoard invadatorii si ii mandnea. COAGULARE $I VINDECARE, ‘Trombocitele sunt fragmente celulare care ajuta rinile s& se vindece. Ele se adund in jurul unei taieturi si elibereazd substante care impiedica pierderea de sdnge si for- ‘meaza un cheag. Acesta opreste sfingera- rea si sigileaza rana, oprind patrunderea microbilor pana cand se vindecd rana. GRUPELE DE SANGE Exista cateva tipuri de singe uman: A, B, AB si O. Grupa de singe depinde de sub- stantele produse de celulele albe. Daca 0 persoanii are nevoie de singe in timpul nei operatii trebuie sf i se dea grupa potri- vit, pentru ca anumite substante sé nu se amestece. Altfel singele s-ar putea coagu- la, agravand boala sau provocdnd moartea. Clu alba care fabricd substanle chimice pentru a luptacuboala ~ Celuaatba care marancs ricobi muribun sau morbCREIER $I SISTEM NERVOS Creierul este centrul de comanda responsabil pentru actiune, gindire, memorie, comportament si emot Este conectat cu corpul prin sistemul nervos. as bos av nt ip ear prceenss rood toa Srevarrt Serpi au esie ev ari mani ae vazui, demonstand important vazuli in vanalosre asda au un eer ant mat ai miscar, cae contolaazd mica com. ple ale zou. nereier uman al unui adult 1,4 kg, arata ca o nucd uriag sie, si are consistenta amorfa, omogent fe alcatuit din celule mici, care trimit semnale elecirice corpului, printr-o retea de nervi numitd sistem nervos. IN TREI PARTI ‘Toate vertebratele (animale cu coloana vertebral) au un creier impart in trei pirfi: trunchiul cerebral, cerebelul gi cortexul. Trunchiul cerebral si cerebelul mentin functionarea corpului. Cortexul se ocupa de gandire, memorie si senzati TRUNCHIUL CEREBRAL, Trunchiul cerebral este situat la baza ore- ierului, unde este unit cu maduva spinarii (structura nervoasa care conecteaza creie- rul cu corpul). Trunchiul cerebral contro- leazi activitati automate ca: bataile inimii, respiratia, temperatura, tensiunea arterial’, CEREBELUL Cerebelul este situat in spatele creierului Cand instructiuni de migeare vin de la creier, cerebelul le sorteaz, completeazi detaliile gi trimite semnale muschilor, pentru a efectua migcari fine, coordonate. Cerebelul controlea7 de asemenea pozi- fia si echilibrul. CORTEXUL Cam 90% din creierul uman este ocu- pat de cortex, centrul gindiril. Este sepa- rat in 2 jumatati, numite emisfere cerebra- le, care contin materie cenusie si materie alba, Materia cenusie este situata la suprafata si este aledtuita din corpurile celulelor nervoase, care creeaza mesaie Materia alba, interna, este impachetata in fibre nervoase, purtatoare de mesaje eatre corp. CENTRI CEREBRALT Cortexul uman arata identic de jur impre- jurul sdu, insi arii diferite au functii spe- ciale. O arie receptioneaza si proceseaza semnalele nervoase primite de la ochi. Alta arie este pentru atingere, analiznd digestia si climinarea reziduurilor. Pisco, cag cllate ma- infer au seer cueotex — Fbradece > Gepulelei — trae, pent comporamen- id nencars ane ‘ul complex i adaptan DATE PE SCURT = circa 0,85 itr de sn (e tee prin creer Intr-un minut. + Aivitatea creiruli foloseste pana lao ‘ince din rezerva de energie 8 compl * Cel mai ung nery, sc ‘atl, se Inne dela CUM TRANSMIT CELULELE NERVOASE MESAJE Creer stem eros sunt alee dn clue nervoase miroscpice, rut neon. Ficare cll nerves are Goud par uncom cela aif ak. aun plajen, sh fr naroash ungA, Compl eer reeptioneaza ‘esac ge rane pn free sale, ca un cable rie sub, alr calule neroaee, pana ena messi A wil baza maduvel spina pana la genunchi. Unele Eemnale nervoase ating viteze de pand la 400, eh — | + Meningita este ina ‘narea meningel. Encefaia este fia area ceierulu Mesaj sare peste spabul mic (snaps) ‘inte do neuron. timise prin fora nervoasé (axon) cite una newon 220 es ro pf Rone ald Musil ee peconsewes Aeurtoe, tr Ofarons sia Zatncansapoice riniunlrcodcs cement oa Setamene” Tvetuamie, eure mareCREIERUL $1 CRANIUL iver este protjt de un eran os, te stat subi de ‘merkranerumte meninge, un spay cy un ti. Cele oud pr le cornu orto corel surt ute pr carpi cals. Pata sng a creerutconoeaza in me tig ga, inp ce paren ceapi este resgorsaba main de domeril cea, Hipotalomusu este sel emior sa instinct Hivos contoleaza ormoni semnalele primite de la piele. in fata acesteia se gaseste centrul motor, care trimite semnale nervoase mus- chilor. Se gasese si arii pentru auz, gust si vorbire. Constiinfa si gandi- fea se crede cd igi au originea in par- tea din fat a cortexului ‘TRAVERSAND CORPUL CALOS Semnalele nervoase ajung sau pardsese 0 parte a creierului si traverseaza fn cealal- 1, coordondnd jumatatea opus a corpu- lui, deci semnaiele din jumatatea dreapta ajung in emisfera stdngi si invers. Juma- titile creierului sunt unite de o bands de fibre nervoase, numitd corp calos. INSTINCTE $1 EMOTIL Instinctele primare ca: foamea, setea gi somnul si emotiile puternice: frica, mania si bucuria vin din hipotalamus, situat in 4 Reflex este un rispuns autemat.Caiura can stimu. leazdsenzot curt dn deget (1), rimite un seminal mau el sini (2)-Sermalul ajunge la un nerw meter (3), care rovoacd conracia moschivs (4) relrigand mana. Sam lee sunt Wansmis gi creierul, nregistand durerea, TTrunchi cerebral varful trunchiului cerebral. Dedesubt se giseste hipofiza, o glanda de marimea unui bob de fasole, care controleazi hormonii corpului (mesaje chimice).. GANDURI SI AMINTIRI Creierul uman confine 100 cclule nervoase gi este mult m decat cel mai avansat supercomputer. Un gdnd sau 0 amintire implicd milioane de semnale care citculd foarte rapid prin mi- liarde de celule nervoase, de-a lungul a miliarde de cai de transmitere. Un electro- encefalograf (EEG) este un aparat folosit Ja inregistrarea acestor semnale nervoase. O RETEA DE NERVI Creierul este conectat cu o retea ramifica- ta de nervi, prin maduva spinarii. Nervii senzotiali aduc informatii de la organele de simt catre creier. Nervii motorii poarté semnalele de la creier cdtre mugchi. Cre- ietul si maduva spinarii constituie sisterul nervos central, jar nervii formeaza siste- mul nervos periferic. 221 CREIER crate! Maduva . spina Fre nervoase (axon) Trei mem: Manunchivi de brane pr ner mergind fecioare spre cop 1 Maduva spina se Intinde tn teu cloanei vertebrae pon-un canal [Nerw sunt incojurat! de membrane protectoare VEZI: ella, Gland, Auz, Corp luman, Vaz, Gust gi miros, PipaGLANDA Glandele sunt organe ce produc substante chimice ne- cesare organismului. Un grup de glande produce hor- moni, care controleazd cresterea, viata si dezvoltarea. Users nigte tuburi mici, numite ducte, prin care elibe- reazi substantele chimice direct in zona unde este nevoie. Acestea sunt glandele exocrine. Ele includ glandele sudoripare din piele $i glandele salivare din gura. Alte glande nu au ducte si elibereaza substantele chimice, numite hormoni, in sdnge. Acestea sunt glandele endocrine. 1 Pele ave doud tpur de ange exogine sub epier- tna. lande sebacee, care produc grasime penta entre plea piu Imoale glade susorpare care ment corul rors, CEA MAI IMPORTANTA GLANDA Glanda pituitara este cea mai mica, dar cea mai important& glanda din corp; este atasatd de hipotalamus. Aceste doua parti ale creierului controlea7a toti nervii cor- pului gi glandele endocrine. DATE PE SCURT * Glandetelacrimare sunt exocrine gi produc lactim peru a cust chi ZAMARUL DIN SANGE Corpul depoziteaza si foloseste energic, ca glucoza (zaharul din sange). O glanda din gat, numita tiroida, produce + Glandole endocrine mane produc peste 50 de harman + Sani femelor sunt care | un hormon numit tiroxi- 1nd, care controleaza rata metabolismului GLANDE ENDOCRINE Herren ecula rn cop in star sanguin. Neste ret de abe prit-un meson nurt feedback Aowasta instarnd cf ale senzole vet ive ecru ern Gin singe» transmit glandeor sa ebereze ml mut sau ‘a putin armor, nfunee de nevi Tiusul jut ta dex volarea sstemulu ‘munitarin copie poi regreseard redat Pancreasule att (cit de repede folosesc celulele glucoza). Fluxul de glucoza tn singe este reglat de alfi doi hormoni, numiti insuling si glu- ccagon, care sunt produse de panereas. OASE $I DINTI SANATOSI Pe wlanda tiroidd se wisese patru glande mici, de mirimea unui bob de maze, numi- te paratiroide. Impreund, tiroida si parati~ roidele produc hormoni ce afecteaza nive- lul de calciu pentru dinti gi oase sainatoase. POMPAND ADRENALINA. Deasupra fiecarui rinichi exista cate o glan- da suprarenala, Suprafata fiecarei glande produce hormoni steroizi, care controlea~ ZA nivelul de apa din corp si reactile conditii de stres si boala. Interiorul fieca- rei glande produce hormonul numit adre- nalina, care pregateste corpul pentru situ- afiile de urgenfa, Efectele adrenalinei sunt: aecelerarea batailor inimii, transpiratie si nevoia de a urina frecvent. Asti simtim aceste efecte in condijii de stres, ca exa- menele, dar scopul de bazi al adrenaline’ este de a pregati corpul pentru fuga in fafa pericolului, asemenea animalelor 4 Ovarleproduchomoni feriii ear conraleaz3 cd mental ide F iands pita po ‘luce peste 12 hr 0) Glenda tid produce Seoxna, cae con troleaz consul de energie al xxi ‘otarea snr Ptr paratiode sunt pe glanda twoid stu Testicle roduc hormo- ‘i masculi,care contro Veaza producerea spermei ‘creslerea piozigh aca, seenceencocina / Ge guns rooms sraenal se zi producand sucul afld deasupre vez ‘est thu ‘rein, Az, Corp uma, Mamiter, Renroducere, ‘Vaz, Pele, Stomac.INIMA 51 sisteMUL CIRCULATOR Inima este un organ musculos, ce pompeazi singe in corp. Se strange cel putin o dati pe secunda pentru a pompa sAnge in corp. Daca se opreste se va opri si viata. ‘WILLIAM HARVEY (1576-1857) doctor engl cae demonctrat hin comp singee crcula oar intro arecte, dea lungul aerelr§ vento. ners brani [emg oe eal ar camere (parti), care dirijeazd sangele in intreg corpul printr-o refea de artere, vene si capilare, numite sistem circulator. INAUNTRU $I AFARA. Cand muschii inimii se contracta, sangele e Impins din inima in artere, care due san- gele in corp. Cand mugchiul inimii se re- laxeaz, sdngele intra in corp prin vene. Fiecare ciclu de relaxare gi contractie reprezinta o bataie a inimii UN MUSCHI NEOBOSIT Mugchiul cardiac (al inimii) nu oboseste niciodata, intr-o viata normala inima ‘omului bate de mai mult de 2500 mili- ane de ori. in general, inima are 70 de DOUA POMPE INTR-UNA batai pe minut, cu toate c& ritmul cardiac variazi odati cu varsta sau sinitatea. Fie- care bataie a inimii pompeaza aproxima- tiv 70 ml de singe. Cum corpul ate doar 5000 ml de singe (5 litri), tot singele trece prin in timp de un minut, Un corp activ foloseste mai mult energie si oxigen, aga cA inima pompeaza mai mult singe la fiecare bataie, CONTROLAND INIMA Piecare bataie a inimii incepe intr-o mica portiune a peretelui din atriul drept. Aceasta este stimulatorul natural al inimi Ea trimite mici semnale electrice prin pe- refii inimii, faicdndu-i sa se contracte. Acti- unea ¢ controlati de semnalele nervoase din creier gi de hormonii din ange. Sen- zorii electronici plasati pe piele pot detec- ta semnalele electrice ale inimii. Semnalele sunt inregistrate pe o diagramd, cu ajuto- rul EKG-ului (electrocardiograma) Vena cava superioard Sige spre cap transport sange dni gat Tria nu ste o pap snp, cl una dul, sopaat print-un pele muscular Para ceapaprimeste singe sib o> ‘ena din corp. prin veneepncpale, hme acest singe prin rere pumonare la aman, de unde pepe x 101g se toa in na inpartea sing cesta @ trim din ron or, ‘Astra carota spre cap Berta duce sange a celulele ta ene cova ‘tere plmonare is pera ee rons spre ai plamani Vene pu \ rronate de Si Aner ena spre eich tapi i ona do laplaman’ i Vena renal del rich Vera aca ‘ange sre partes Vena cavdinferiard Gojoe a tunes lransport sdnge din Bee pateainferioara a ‘compu VEZI: ‘Sange, Greie, Gland, Corp uman, MuschiCORPUL UMAN Corpul omenese este format din sehelet, organe, piele la exte- rior i sisteme specializate, toate acestea Iucrnd impreuna pentru a forma una din cele mai complexe forme de viat: 1 Difertle grupe etic sunt ca omenese este aseminator cu dstncte in aparents deseon el al altor mamifere, in special al acesten find rezutat 840>- a ‘aimutei, dar este, din multe puncte de tan de sue de anita cima en pun Pe Weal iavul vedere, si unic. Poate umbla drept, pe eal ean doua picioare. Degetele pot executa deri foare sp 5 migedri precise, fine, iar creierul mare ¢ _¢#pab de suc 6 mult mai complex decét al oricarei alte oie fiinje. Aceste trasdturi fac diferenta dintre specia umana si alte finte din regnul animal, numit Homo sapiens , BLOCURI CONSTITUTIVE Arab Corpul uman este construit din pes- te 50 de miliarde de blocuri mici, numite celule, Acestea au di mensiuni microscopice si variaza in structura gi forma, dupa functia pe care 0 indepli- nese. in fiecare cunda, corpul pro- duce mai mult de 5 milioane de celule de diferite felur care le inlocuiese pe cele moarte. ‘ican TESUTURILE CORPULUT Celule de acetasi fel sunt grupate astfel neat si formeze jesuturi. Tesutal osos este puternic si tare pentru a sustine corpul printr-o structurd interna — scheletul European > Ateti se antenesza mmultca ssi deze rmugei 3 aga per fecbunes trupul lesian regulate de inindore, Indoin in averse) exerci me most Tesutul cartilaginos este de asemenea puternic, dar mai moale si elastic. El acopera -capetele easel, acolo unde ele se se gaseste gi in zone ale nasului si ale urechii ORGANELE CORPULUI Grupe de fesuturi formeaza par tile principale ale corpului, numite organe. De exemplu: intestinele colecteaz hrana digerata; rinichii filtreaza substantele nocive di sange; iar inima pompeazi singe. Diferite organe functioneaza impre- STEMELE CORPULUL Fiecare sistem are un rol important in nfinerea vietii si sinatatii corpului De exemplu, sistemul respirator, format din nas, trahee si plamani, absoarbe oxigenul din aer prin inspiratie. Oxi- genul este necesar pentru eliberarea de energie din hrana digerata, pentru buna functionare a organismului.SISTEMUL DIGESTIV Corpul trebuie s2-si mentind celulele si fe- suturile si sa le inlocuiasea pe cele moarte. Substantele necesare cresterii si refacerti provin din hrana, care e procesata de sis- temul digestiv: cavitate bucald, dint, eso- fag, stomac gi intestin, Hrana este des- compusa tn substanfe nutritive si chimice, hhogate in energie, care trec in singe. Rezi- uurile ies din corp prin materiile fecate DATE PE SCURT + Corpul uman e format in aproximativ 50 de mit larde de celule miero- scopice + Viaa incepe dint sin- uta veld ~ cela ou ferlzaa + Corputile varia tn r- | stun ca indkime, const | tube § culoarea pie, dar | Inintenar sunt gente. + Camoni gi schimbs | specie prncfeie | tunson, machiaje si! acce- set SISTEMUL EXCRETOR in urma proceselor organismului rezulta reziduuri, din care o parte sunt eliminate prin sistemul excretor sau cel urinar. Acesta e format din rinichi, eare filtreaza substanfele nocive din sange pentru a forma urina si vezica, care depoziteaza urina pana cind e eliminata din corp. PIELEA $I MUSCHII CORPUL UMAN COORDONARE $I CONTROL, Panjile corpului si organele nu functionea- 2a singure. Doua sisteme de control le menfin in functiune si le coordoneaza, Sistemul hormonal e format din parti ale corpului, numite glande endocrine, care produc substante numite hormoni. Acestia trec in sangele din intreg corpul. Fiecare hormon influenteaza activitatea chimici a anumitor celule si tesuturi, Picdndu-t ‘incetineasca sau si accelereze, SISTEMUL NERVOS Al doilea sistem de control, sistemul ner- vos, este 0 refea de nervi in intreg corpul, avand creierul ca centru de control. Cre- ierul primeste informatii sub forma unor semnale nervoase, de la senzori — ochi urechi (pag. 240), nas, limba i piel. Pele pokes intel compl de mize, prea mul umezala sou use lecun d@unstoare mcr, De asermenes, nine caus corpuli in cond de fig areste cin e prea cal. Ssemul muscular are mat mut de {640 de musi marist cazuio,fecre capt do muschie atagat oun os, Cand mush se suena sau se contac pings ‘osu face ca acea pare a corpus eit Musehi ee ‘Mugen git ORGANELE Un eran format in deus sau mai mute tpur de Yesutut care uoeare Irpreud pony 2 avea 0 ‘unc. nia, de exert, Unorgan aca fnetie este 8 pompeze singe Incarp. ete format in tetut muscular coqunctn sepia ‘Mugu uma eet.) ‘Mugetiul baju (biceps) muses epi (pectoral) Mugehi abeominal (rugeni deep abdominal Muschi coapse (cvecicens) Intestinal subtre Muschi gambet (gastocnemian) Intestin gros \.CORPUL UMAN Acestea detecteaz ce se intampla afara corpului. Creierul transmite semnale muschilor, ordonndu-le cénd si se con- tracte. El este si locul proceselor mentale, cum ar fi: géndire, sentimente, emotii si memorie. REPRODUCEREA ‘Omul se reproduce ca orice alt mamifer. Sitemul reproducator confine organele sexuale masculine sau cele feminine. Cele masculine produc celule spermatice. Cele feminine contin ovule. Cand 0 celula spermatica fertilizeaza ovulul, acesta incepe sa se multiplice rapid. intt-o perioada de noua luni, el creste si se dezvolta in corpul mamei, intr-un embrion, apoi in fetus si se naste ca un copil ‘SISTEMUL CIRCULATOR $I LIMFATIC ‘Sister eeu fomst in rim, vase do singe sarge E transort ongen da plan, sustanie rate gbogte neg, sr cate ple comp. Site fai} muntar produce ertieors, ear aunt sber Insite sangun pant a ‘ta impor bole. BH Sange oxigenat Ml singe cu C0 I Sister intatc Vase ae sange per- fetes, in membre, Vase lintatice + Corpul ange aposeul dezvotaripsice 9 zee Ine 18 125 de an. Dupa aces el incepe sé imoatranesses,Sermele Imeatrai sunt ueie fete, paul cart, chet la barbs seaderea in ‘nal, a puters muscu lar, reach) ioe g ‘Simluci mai putin ascot CRESTEREA Unele animale devin active si indepen- dente, doar la céteva minute dupa nagtere, dar un copil are nevoie de hrana, caldur’i si ingrijire multe luni, Cand creste, el in= Vala sf se ridice, s umble, si vorbeasca, pear ut atu si citeasca i si dobindeascd alte cunos- ae tinje, ceea ce dureazd mul ani, caci gi societatea umang¢ foarte complexé. Ua rans Casele degetelor (falange) | Oasele pains (metacarpene) Caste Coloand vertebral SCHELETUL Schaal mane format (in 208 000. Acestos unt rage puterce aig 0 sced “uct ita a ‘com: le sunt une la ncheetir, cae oul patel) peomt oases so gl in aru ious fet ‘Osu clio (Caeaneu)RINICHI Rinichii sunt organe vitale ce curata sngele prin filtrarea 4 Uneifette ai cre snc ru funejoneaza normal, Se un tratement roguat de dala, Aceasiapresu- pune alagarea nel magi speciale numte hemodal: 2a cate fireaza substar- ‘ele dhinatoae dn sage (eta gas un donator pore se poate face Uintansplant de rnch, ubstantelor no Acestea sunt eliminate di fe sia excesului de apa. corp prin urina, rocesele corpului, ea digerarea hranei Pieces energiei, produce diferite substante nefolositoare, Acestea sunt colectate din toate partile corpului sistemul sanguin si duse la rinichi, unde sunt filtrate. Rinichii sunt cele mai im- portante elemente ale sistemului exere- tor, care e responsabil de eliminarea sau excretia substanjelor lichide nocive. UN MILION DE MICROFILTRE in ficcare rinichi se afla doud stratu Stratul extern — cortexu! renal ~ confine aproape un milion de unitéti miei defil- trare, numite nefroni. Fiecare nefron are 0 mica refea de vase de singe microscopice sau capilare, numite glomeru, care sunt inconjurate de un invelig dublu in forma de cupa — capsula glomerul sau Bowman. Cand sangele trece prin glomerul apa, mi- neralele, sarurile si substantele nocive tree in capsula glomerulara. Aceste sub- stanje ies din capsuld printr-un tub subsire sub forma de U, numit ansa nefronului sau ansa lui Henlé, care se afla in stratul interior al rinichiului — zona medulara. PASTRAREA SUBSTANTELOR FOLOSITOARE Fiecare ansa de nefron ¢ inconjurata de multe capilare, astfel incat substantele folositoare, ca mineralele i sarurile, s& treaca din ans in singe. O parte din apa ¢ si ea retinuta sau resorbita. Retinerea depinde de resursele de apa ale sangelui sie controlata de mesagerii chimici, numiti hormoni. COLECTAREA REZIDUURILOR tubstantele nocive sunt eliminate prin urind. Acestea trec in tuburi mai mari sau conducte colectoare si se aduna in pelvisul renal — un loc in central rinichiu- ui, De aici, trec intr-un tub numit ureter si sunt transportate la vezica, un organ cavitar cu pereti elastici, din zona infe- se goleste contractandu-si peretele muscular, pentru a forta urina in alt tub, uretra, la exterior, rioara a trunchiului. Vezica Peli ronal — RINICHII IN FUNCTIONARE rich a fore Boab oe fascia sunt pozitonad een, n partes prslrioars cori de a pane gide aia as! sping Ei prerescs3npe inane rani gi, dup ce stngele a fos iat, este transport de Zena venelerenale Tot singel din cre ree pn inci de aroape 260 e mai mt le 17OD de i, lets cust frat conta. Cortex renal = inch ie apronnat 15 de un pe Capiare venica ‘Ansa neon (area u Henle) ret Capsula glomerular (ownan) Sange, Inima, Corp oan uman, Medicin’PLAMANI, SISTEM RESPIRATOR Pliménii sunt niste organe de culoare roz, buretoase, de forma conica, in interiorul pieptului, Sistemul respirator este aledtuit din nas, gat, trahee, bronhii si plimini. tient ee esental pentru aproape orice fina vie, ineluzand corpul uman, Cand inspiram, plamanii primesc aer curat, absorb oxigenul din el si il tree in singe, care-| transporta in intreg cor pul. Aerul curat ¢ trecut in plamani prin respiratie. Acest proces este ajutat de doud perechi de muschi — diafragma de sub plaméni si muschii intercostali dintre coaste, din fafa plimanilor, see 1d eins, cta toss se gee diatogme coven. azemecwemge. _ INAUNTRU SLAFARA Pentru a inspira, diafragma se incoarda, se scurteaza gi se lateste. Intercostalii de asé- menea se scurteaza si imping sus si in fat coastele. Aceste miscari destind plamanii, facéndu-i mai ineapatori si trag aerul cu- rat prin nas gi gura, prin gat si trahee, spre pliméni. Pentru a expira, diafragma se relaxeaza gi pliménii mariti tree la forma initiala, cu un volum mai mic, impingand aerul consumat afara. DATE PE SCURT Pléménil unui adult pot prim tei sau cnc tn de ser + Cand e relaxat, 0 persoand respi de 12. 15.0 pe minut. Fiecare inspirae este de cam 0 jumatate de li de ae, + upd un efor, resp Falla poate alunge Ia 60 de respira pe minut, cu peste 3 li de aer pe respite, ‘er pulmonar Singe slab oxgenat fd n plan Bromiols Trahee bul superior al plamanuts Bronte ~ Lob infer al plamanul OXIGENUL INTRA Singele slab oxigenat, de culoare rosie albastruie, curge spre pkimani prin artera pulmonara, Aceasta se divide de multe ori pentru a forma o vastd retea de vase de singe, microscopice sau capilare, care hranese niste mici balonase numite alve- ole, Oxigenul din alveole iese usor prin peretele acestora si prin peretele cap larelor in singe. Oxigenarea face ca san gele si aba culoare rosie. Capilarele se lunese pentru a forma vena pulmonara, care duce séngele oxigenat mai departe DIOXIDUL DE CARBON IESE in afara de inhalarea oxigenului, sistemul respirator de asemenea elimina o substan- {4 nociva, dioxidul de carbon. Acesta cir- culd in sens opus oxigenului ~ din sin, in alveole ~ si este eliminat prin expiratie. Vena pulmonara ~ SAngele ox genat oe nesie din pleman LL Perete ates ANeoie Coplare ‘cin pulmonar IN INTERIORUL PLAMANULUI ‘rl ooo pin eahes, nt-an sistem de but num ran ‘Acestea se dvi, de mute oi Severin ml su ia rc neil lamer ee fomeaz8 tabu ean ‘ub, numte broil, are eapal ects se gésese un sac de ae miroscopic, num aves, Eta peste 350, Ge milone de siene in care saman.1 n-un muse se glsesclagtur de fre Lungi (motbrie}, mai subi decat aru une de un esut Se legatur, MuscHI Corpul are 640 de muschi, fiecare specializat in contrac- tare (scurtare), pentru a determina miscarea. Toate acti- unile, de la clipire la accelerare, sunt dirijate de muschi. Biceps so olaxoans sohelete 5 x Museni cardiac ‘Mugeti netea Mush scheltic rag oasele = 6! mica degeiee, baal gate pt al sheet sau miofilamente. La réndul lor, filamen- tele sunt alcatuite din legaturile unor structuri fibroase, numite actina si miozina. PUTEREA MUSCHILOR Pentru ca un muschi si traga, flecare mi- ozini ,inhat& actina vecind, ficdnd-o s& alunece, ca si cum ar trage o sfoara cu mana, O asemenea actiune a milioanelor de miozine si actine va determina incor- area, Cantitatea gi puterea contractaiii sunt controlate de semnale de la ereier. Biceps se contracts Y-Tricepsul se contracts TREI TIPURI DE MUSCHI Muschi scheletului, observati cu un micto- scop, se prezinté in formd de dungi, deci ei sunt cunoscuti sub numele de muschi dun- Ticepsu se relaveaz, Misti sore wan varia in ma~ gai sau stiati, Deoarece putem sivi eon- ime si forma. Ei pot fi mai subjiti___tractam de voie, ei se mumesc muschi volun- decat firele de bumbac, lungi si umflate in tari, Muschiul cardiac (numit miocard) mijloe sau late, in forma de felii. Cel mai formeaza peretii grosi ai inimii. El se eon- mare, gluteus maximus, este situat in fese. tract regulat, pentru a pompa singe. Mus- Cei mai multi sunt atasati ferm de schelet, chil viscerali formeaza straturi in pereti cu capete ingustate, numite ten- partilor interioare ale corpului — viscere, doane cum ar fi stomacul, intestinele si vezica urinara. Bi lucreaza in mod automat, -.. deci sunt mugchi involuntari LUCRU iN PERECHE Muschii pot numai sa traga, nu sa si impinga. De aceea, ei sunt aranjati in perechi opuse Unul din pereche trage o parte chil are gase mugen, are jt la %_rofrea globutui ocular a corpului intr-o directie. Pentru inobea a migea partea inapoi, perechea 0 hace va trage in directia opus. Muschi ani- malelor au o structura asemanatoare si ‘Tendanee gi ligamen- give lucreaza la fel ca mugchii umani, esa a rmugchi biops dn patea Ugameniee Lisweroaa rage avs = INTERIORUL UNUI MUSCHI conecteaza ‘bratul, Indoind cotu, Muschii sunt alcatuiti din legaturi de fibre un os cu altul, wiAile aero Mer: e Iungi, numite fibre musculare sau miofi-tioone ‘parlea opusé, indreptand brele. Fiecare contine legdturi de parti mi- ge unos. VEZI: ‘ cot, croscopice, denumite filamente musculare Tima, Comp uman, | Tendoane Lentils, Plamni, Vz, Stomac, Pipait 229