Vasile

ALECSANDRI
MUNTELE DE FOC

APRECIERI
Poate c[ cea mai durabil[ parte a operei lui Alecsandri este aceea ]n
proz[. Scutit de risip[ de silabe =i de obliga\ia gravit[\ii lirice, scriitorul ]=i
revars[, slobod de a divaga, toate darurile: umor, pictur[, ]nlesnire oriental[
de povestitor. El n-are inven\ie, de aceea ]n substan\[ toate nara\iunile sale
sunt jurnale de c[l[torie. Genul era la mod[ atunci, ilustrat de Chateaubriand
=i de Lamartine. Dar lui Alecsandri ]i lipse=te sentimentul geografic, marea
evocare romantic[. Ochiul lui e al unui desenator pasionat de detalii inedite,
al unui reporter superior, care surprinde exoticul f[r[ a transfigura. C[l[toriile
lui urmeaz[ spiritul acelora ale lui Al. Dumas, foarte gustate atunci, imitate
de Ed. About. C[l[torul are o predispozi\ie statornic[, de categoria spiritului
critic, de a nota grotescul =i pestri\ul, f[r[ a strica impresia de studiu a
tabloului, o preten\ie de humour flegmatic.
George C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent.
Edi\ia a doua rev[zut[ =i ad[ugit[. Editura Minerva, Bucure=ti, 1986, p.
317.
Ceea ce dore=te foarte deseori s[ pun[ ]n lumin[ V. Alecsandri este felul
fantastic ]n care ]i apar peisajele =i aspectele generale ale naturii. Cuvintele
fantastic, fantasm[ etc. revin necontenit ]n scrisul s[u. Umbrele nop\ii se
z[resc ca fantasme din alt[ lume. }n timpul c[l[toriei cu diligen\a tropotul
cailor =i sunetul zurg[l[ilor aveau ceva fantastic. Autorul are impresia c[ se
g[se=te ]n ]mp[r[\ia fantasmelor. }n timpul apusului natura-ntreag[ se
acoper[ cu o hain[ fantastic[. Luna r[sp`nde=te asupra peisajului un v[l
luminos =i fantastic (...). Aceast[ stilizare ]n fantastic a at`tora din ]nf[\i=[rile
pe care le observ[ dovede=te ]n ce m[sur[ sim\ul de observa\ie colaboreaz[
cu fantezia ]n descrierile lui Alecsandri.
Tudor VIANU, Arta prozatorilor rom`ni, Casa de editur[ Litera, Chi=in[u,
1997, p. 75.

340

Vasile Alecsandri

Ca =i poezia =i teatrul, proza lui Alecsandri se def[=ur[ pe cele dou[ direc\ii

ale epocii ]n care a scris (1840-1880), romantismul =i clasicismul (...). }n
nuvela de debut, Buchetiera de la Floren\a, publicat[ sub titlul Suvenire din
Italia ]n primul num[r al revistei Dacia literar[, descoperim aproape toate
caracterele prozei lui Alecsandri =i anume: subiectivitatea (raportarea
continu[ la propria persoan[), observa\ia naturii exterioare, gustul pentru
senza\ional sau anecdot[, darul povestirii, dar =i lipsa inven\iei epice,
sentimentalismul unit cu ironia =i umorul, predilec\ia pentru pitoresc =i exotic,
aspectul general memorialistic de jurnal.
Al. PIRU, Analize =i sinteze critice, Ed. Scrisul rom`nesc, Craiova, 1973, p.
42, 43.
Proza lui Alecsandri trece drept partea cea mai viabil[ a literaturii sale,
]n sensul c[ se deschide cititorilor de ast[zi chiar peste considerentele istorice
care pot conferi anumitor texte un interes ce amestec[ preocup[rile de =tiin\[
cu bun[voin\a estetic[ specioas[. +i cumva este drept s[ fie a=a dac[ ne
g`ndim c[ proza aceasta suport[ at`t lecturile par\iale, ca poezia bardului
de la Mirce=ti, c`t =i una global[, ca dramele =i comediile. Se ascunde ceva
]n ]mprejurarea c[ nuvelele hiperromantice sunt incon=tiente =i lipsite de
seriozitate epic[, precum Buchetiera de la Floren\a (1840). Deoarece Alexcsandri este un povestitor ce-=i c`=tig[ lectorii prin deranjarea aristocratic[, picant
superficial[, l[s`nd pe cititorul de profesie discret ascuns ]n frazele corect
elegante, integrate unui discurs de o acurate\e diletantic[, ]n=el[toare cu folos.
Lui ]i place s[ fie ascultat, f[r[ s[ abuzeze de artificii preten\ioase ale oralit[\ii:
pitorescul material, tematic se acoper[ de o fin[ p`nz[ transparent[ de ironie
care nu e dec`t humor bl`nd, ]nc`ntare la aspectele lumii =i ale vie\ii. El
petrece cuviincios, ca un patriot epicurian, la vederea naturii umane =i fizice
(Istoria unui galben, Ia=ii ]n 1844, Un salon din Ia=i, O primblare la mun\i,
Borsec, Balta-Alb[, Porojan), mizeriile =i frumuse\ile, regretul =i ]nduio=area
desfoliindu-se de la conturul minu\ios f[r[ pedanterie la grotesc. Bun[tatea
=i dragostea curat[ de via\[ ]i ]nnobileaz[ stilul, d`ndu-i acea eleva\ie
seniorial[ de ins cult, foarte deprins cu ]n\elepciunile ]nlesnitei existen\e de
mo=ier f[r[ voca\ie acaparatoare. Iubitor de priveli=ti str[mo=e=ti, curios fa\[
de suflete=tile reverbera\ii ale firii, dar =i pasionat c[l[tor, amator de exotisme
policrome ne]mpov[r[toare, cump[nind descrierea Spaniei =i a Africii arabe
]n balan\a anecdoticii sub\iri, cosmopolit sedus de aventuri suportabile, cu
dulci primejdii, doritor de tov[r[=ii rememorante, chiar excentrice ]n limitele

Muntele de Foc

341

agreabilului, ]ns[ mai cu seam[ civilizat convenabile, Alecsandri se preumbl[

parc[ uneori ]ntr-o patrie =i alteori ]ntr-o str[in[tate cu fa\[ de Halima laic[,
domestic[: miracolul s-a ]nlocuit cu neprev[zutul, cu pl[cerea itinerariilor
fortuite.
I. NEGOI|ESCU, Istoria literaturii rom`ne, Editura Minerva, Bucure=ti,
1991, p. 89-90.
Proza literar[ a lui Alecsandri debuteaz[ cu Buchetiera de la Floren\a,
din1840, juvenila povestire romantic[, ]mbibat[ de miresmele peisajului
italian, =i sf`r=e=te cu ultima fil[ de coresponden\[, ce-nchide, ca-ntr-o
pre\ioas[ arhiv[, paginile cele mai diverse =i mai vii ale biografiei sale. Mai
spontan[, mult, cum e =i firesc, dec`t poezia cu ne]nduratele ei canoane,
proza literar[ a lui Alecsandri e c`nd plin[ de farmec descriptiv, c`nd de
nota\iile realiste trecute prin filtrul satirei u=oare, =i c`nd de accentele celei
mai autentice confesiuni. Un studiu al limbii literare la Alecsandri trebuie s[
purcead[ de la chiar aceast[ tinereasc[ Buchetier[ de la Floren\a, f[r[ de
care evolu\ia spiritual[, poetic[ =i de stilist a lui Alecsandri nu poate fi
]n\eleas[. () }n Buchetiera de la Floren\a sunt concentrate toate semin\ele
temelor =i motivelor ulterioare.
PERPESSICIUS, Alte men\iuni de istoriografie literar[ =i folclor (II). 19581962. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1964, p. 44.
Rom`nii =i poezia lor (1849-1850) constituie, din numeroase puncte
de vedere, ]n cadrul ansamblului scrierilor lui Alecsandri, o adev[rat[ cupol[
central[ a crea\iei sale ]n proz[. () Rom`nii =i poezia lor este poate unica
sa bucat[ ]n proz[, ]n care nota de umor sau ironie este cu totul absent[.
Dar, ]n afar[ de aceasta, tot ce este esen\ial ]n Alecsandri vibreaz[ intens ]n
paginile acestea, consacrate \[ranului rom`n =i crea\iei lui artistice cea dint`i
scriere mai temeinic[ pe aceste teme din literatura noastr[, de o a=a mare
consisten\[, de un a=a puternic r[sunet, c[ ea reprezint[ o incontestabil[
uria=[ piatr[ de hotar nu numai ]n dezvoltarea folcloristicii la noi, dar =i ]n
cre=terea aten\iei pentru \[ran ]n literatura noastr[, dac[ nu cumva chiar ]n
genere ]n |ara noastr[.
G. C. NICOLESCU, Proza lui Alecsandri. }n cartea: A l e c s a n d r i , Proz[.
Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1966, p. X, XI.

342

Vasile Alecsandri

Povestirea lui Alecsandri (Istoria unui galben) e o c[lduroas[ pledoarie

pentru desfiin\area =erbiei \iganilor, pentru egalitatea ]n drepturi a oamenilor
=i pentru demnitatea uman[. Pe fundalul gotesc al unei societ[\i ]napoiate,
unde tortura =i batjocurirea celor mai mici de c[tre cei mai mari e ]ndrept[\it[
secole de-a r`ndul de obiceiurile p[m`ntului, figurile tinerilor \igani =erbi
Nedelcu =i Zamfira apar zugr[vite contrastant ]n culori romantice. Pentru a
reliefa =i mai mult contrastul social revolt[tor, scriitorul mic=oreaz[ comic
trufia =i l[comia boiereasc[. }n felul acesta ideea fundamental[ a povestiri
se contureaz[ impresionant de puternic. Cu toate c[ satira exagereaz[
lucrurile, ea presupune o concepere realist[ a vie\ii. Istoria unui galben
deschide calea literaturii realiste. Dialogul viu =i plin de seva vorbirii populare
constituie elementul principal realist din aceast[ oper[.
Vasile COROBAN, Romanul moldovenesc contemporan, Editura Cartea
moldoveneasc[, Chi=in[u, 1969, p. 86.