LUCRARILE SEMINARULU! GEOGRAFIC "DIMITRIE CANTEMIR", Nr. 19-20, 1999-2000 Caracteristici ale umezelii acrului din Subcarpajii Moldovei de Mihail Apavaloae, Liviu Apostol, lon Pirvulescu Cuvinte cheie: umezeala aerilui, Subcarpasii Moldovei Cantitatea de vapori de apa din atmosfera depinde de originea maselor de aer, de distanta parcursi “de- acestea in deplasarea lor pe continent, deci de gradul de continentalizare, de frecvenfa si cantitatea precipitatiilor, de structura suprafetei active subiacente. Gradul de umezeala reflect caracterul circulafiei atmosferice, cele mai mari cantita{i de vapori find transportate in {ara noastra dinspre Oceanul Atlantic, Marea ‘Mediterand si in mici misur’, dinspre Marea Neagra. Evaporarea apei de pe suprafaja raurilor, lacurilor, mlastinilor, solului si transpiratia plantelor constituie surse locale de crestere de vapori. Variajia umezelii intr-un anumit loc si timp se produce sub influenja transportului advectiv si convectiv al vaporilor de api, amestecului turbulent si transformarilor de faz ale apei. Subcarpajii Moldovei sunt situaji-intre Carpatii Orientali, Suha Mare, falia pericarpatica si Trotus (Apostol, 1999) si se incadreaza in etajul climatic de deal, subetajul dealurilor joase’si subetajul dealurilor inalte (Veamu et al, 1970; Atlas - R.S.Romania, 1972-1979; Geografia Roméniei, vol. 1, 1983). Dintre parametrii ce caracterizeaza starea higrometrica a atmosferei, in prezenta lucrare se vor analiza doar cei mai importanji: tensiunea vaporilor de apa, deficitul de saturafie $i umezeala relativa. S-au utilizat datele climatice incepand cu anul 1961, end a inceput programul de masurAtori meteorologice cu patru termene climatice. Datele anterioare, provenind din méasuratori la trei termene (Clima R.P, Romane, vol. I, 1962, vol. II, 1966 si Atlas climatologic, au fost utilizate doar orientativ. Perioada incepand cu anul 1961 este suficient de lung pentru a oferi reprezentativitate rezultatelor (Kostin, Pokrovskaia, 1964 si Marin, 1986, 30-35 de ani pentru umezeala relativa si 10-15 ani pentru deficitul de saturatie; Dumitrescu, Glaja, 1972, 30 de ani pentru umezeala relativa etc) ‘Tensiunea vaporilor de api ‘Tensiunea vaporilor depinde de intensitatea evaporatiei sia schimbului turbulent, prezentind un mers zilnic si anual dependent, in general, de variatiile periodice ale temperaturii aerului, Prelucrarea datelor acestui patametrt s-a ficut pe baza observafiilor de la cele trei stafii meteorologice din Subcarpa{ii Moldovei, Tg. Neamt, Piatra Neamt i Tg. Ocna, pentru perioada 1961-1995. Variatia spatiala si temporard a tensjunii vaporilor este legat direct de variatia altitudinii. Valorile anuale scad cu altitudinea, dupa un gradient mediu de 0,20 - 0,25 mb/100 m altitudine, in arealul Carpatilor Orientali, iar in aria Subcarpasilor228. Mihail Apavaloae, Liviu Apostol, fon Pirvulescu Moldovei, cu valori mai ridicate (0,3 - 0,6 mb/100 m),(tab.1). Valorile medii anuale scad de la sud spre nord, de la 10,3 mb la Tg. Ocna, Ia 9,6 mb la Piatra Neamt si Tg. Neamt, Tab. nr. 1. Tensiunea vaporilor - media lunar si anuala la orele de observagie $i media lunara si anuala (M), (mb) Tirgu Oona (1970-1995) ‘Tg. Neamt (1961-1995) fora [Luna [Raval 1 u it fiv_ iv vi wa Vu 1X. x Xd [XID iL 14.0. 4156 [8.0 fii3 fiat 15,7 153. 12.4 1 6514.7 [9.3 7 2 142 $5.4 fen fi7 14,7. 16,2. 15,8 12.4 18,7 16,2. 6 193 3 A148 16.0 $8.5 [i121 15.2 16,7 fet 2.9 19.5 6,9 [5 19.9. 19 142 6 46,0 98,5 [12.3 15.5. 171 16.4 13.1 49,7 16.7 14.9. 2. IM__}4.1 515.8 98,3 firs fi49 fies 15,9. 12,7. 2. 6,644.8 [96 Regimul anual al tensiunii i urmireste pe cel al temperaturli aeralui, find caracterizat printr-un maxim in iulie de 16,2 - 17,7 mb si un minim in luna ianuarie (4,1 ~ 4,6 mb). Pe anotimpuri, tensiunea vaporilor este maxima vara (15,5 - 16,9 mb) si minima iarna (4,5 - 4,9 mb). Primavara, tensiunea vaporilor este mai scizuta decat toamna (tab. 1). Variagia diumi a tensiunii vaporilor de apa este si ea asemnitoare cu cea a temperaturii aerului. Valorile orare sunt minime in orele de noapte si de dimineaga (9,2 - 10,0 mb), indiferent de altitudine si maxime in timpul zilei (orele 13), (9,6 - 10,6 mb), (tab, 1). Variajiile interlunare ale tensiunii vaporilor de apa sunt mai mari in sezonului cald (2-4 mb) si mai mici in cel rece (sub 2 mb). in timpul iernii, masele de aer prezinta variatii termice mai mari decat variajiile higrometrice, in timp ce vara procesul este invers, intervenind variabilitatea mare a proceselor de evapotranspiratie si de condensare (tab. 1) Fluctuatiilor circulatiei generale a atmosferei produc variajii neperiodice ale valorilor lunare, anotimpuale si anuale, ale tensiunii vaporilor. Advectiile frecvente de ase de aer cald din anu! 1994, au determinat cele mai mari valori anuale, 11,9 mb la TgCaracteristici ale umezelii aerului din Subcarpatii Moldovei 229 Neamt si 11,2 mb la Tg. Ocna. Valorile minime absolute anuale s-au inregistrat in ani 1963 si 1964 la Tg. Ocna si Piatra Neamt ( 8,8 mb), iar la Tg. Neam(, in anul 1965 (8,4 mb). In acesti ani au predominat mase de aer mai reci gi uscate, continentale, din nordul si estul Europei, in sezonul rece, care au determinat o scdere accentuatd a temperaturilor medii anuale i implicit a proceselor de evapotranspiragie. Deficitul de saturatie Analiza distribujiei deficitului de saturafie pune in evidenta faptul cA cele mai mari valori se inregistreazi in regiunile joase si in regiunile sudice ale Subcarpafilor Moldovei. Cele mai mari valori medi anuale s-au inregistrat la Tg. Ocna (3,9 mb), iar cele mai mici la Tg. Neamf (3,3 mb), (tab.2) Valorile deficitului de saturafie se reduc in timp, spre sezonul rece, iar in spajiu, odatd cu cresterea altitudinii si cu deplasarea spre nord. in perioada decembrie-februarie, pana la altitudinea de 400 m, se inregistreaza valori mai mici de 1,5 mb. Din aprilie gi pana in octombrie, valorile deficitului de saturajie oscileaza intre 3,5 - 7,0 mb. Valori mai mici ale acestui indicator se inregistreazii odatii cu cresterea altitudinii, Vara, deficitul de saturatie atinge cele mai mari valori din cursul anului, ele osciland intre 5,0 - 7,0 mb. Toamna, concomitent cu sciderea temperaturit aerului, are loc 0 reducere accentuati a valorilor deficitului de saturatie. Valorile medii anuale ale deficitului de saturafie au oscilat destul de mult de-a lungul anilor. Pentru perioada 1961-1996, anul 1963 a definut cel mai ridicat deficit de saturatie, media anuala oscilind intre 5,9 mb la Tg. Ocna si 4,6 mb la Tg. Nam}, Anul 1963 a marcat valori minime si pentru tensiunea vaporilor si umezeala relativa. in acest an, la Tg. Ocna s-a inregistrat maxima absoluta a deficitului de saturatie (45,4 mb, in data de 16 august), (tab. 4). La Tg. Ocna, in intervalul iulie-septembrie, valorile acestui parametru depasesc frecvent 40,0 mb. In Subcarpafii Moldovei, luna cu cel mai ridicat deficit de saturajie a aerului este iulie (peste 40,0 mb). {iin luna ianuarie s-au intalnit valori crescute ale deficitului de saturayie (11,0 - 15,0 mb). Anii cu cele mai mari deficite de saturayie medii lunare au fost: 1963, cu lunile iunie, august si octombrie, la Tg. Ocna; 1968, cu lunile martie, aprilie, mai, iunie si iulie, la Piatra Neamt; 1989, cu lunile octombrie si decembrie, la Tg. Neamt (tab. 4). Tab. nr. 2. Media lunaré si anuald a deficitului de saturafie (mb) (Stajia/Luna_ fifa avs x san [Tg Oona is Its es 2 [56 tes 169 te7 Iso 2 po [isp Piatra Neam i 2 fi2 2 ho Ise fos Po fo7 Ist Bo fis fa Bs [rg. Neamt it ffs Bs ho 65 (60 bs hs ps fs ft Bs Perioada de observatit: 1961-1995230 Mihail Apavaloae, Liviu Apostol, Ion Piryulescu Tab. nr. 3. Deficitul de saturagie - media la ora 13 (mb) Tab, nr. 4, Deficitul de saturagie - maxima din observagii (mb) si data producerii (1961 1996) [Statiaviana [Tg. Ocna Er era P-Neamy [75,4 117.6 [21,7 3,2 axa It pepe peep tee ps] aegiaaae [Te. Neamy 10,7 22,1 [29,9 9,133.5 in cursul zilei, deficitul maxim de saturatie se inregistreazi la ora 13, cu ele mai mari valori in perioadele calde si fara precipitagi i. La aceasta ord, mediile sunt aproape duble, comparativ cu mediile lunare. Din mai si pana inseptembrie, mediile lunare ale deficituluide saturatie sunt mai mari de 10,0 mb, in compartimentul sudic (Tg. Ocna) si central (Piatra Neam{) al Subcarpatilor Moldovei. In compartimentul nordic, la ‘Tg.Neamt, aceleasi valori se produc doar in lunile iulie si august (tab. 3). Datele respective se coreleazi foarte bine cu repartitia nebulozitatii si umezelii relative a aerului, in lunile anotimpului de iarna, chiar la ora 13, valorile deficitului de saturatie sunt scazute, 1,5 - 3,0 mb, flind apropiate de mediile lunare, Umezeala relativa Umezeala relativa a aerului este conditionata in stratul inferior al atmosferei, in mare mésura, de gradul de umezire a suprafejei subiacente, _ caracteristicile evapotranspiratiei locale modificand trasaturile impuse de circulatia generala a atmosferei. Altitudinea relicfului este, ca si in cazul celorlalfi paremetri ai umezelii aerului, un factor principal de influenta si in cazul umezelii relative. Gradientul vertical al umezelii relative oscileaza intre 0,5 - 0,9 % /100 m altitudine, mai scdzut in zona montand gi usor crescut in cea subcarpatica. Uneori diferensierile impuse de factori locali estompeazi aceasta legitate. in arealul Subcarpagilor Moldovei valorile medii anuale ale umezelii relative variazi intre 72 % la Tg. Ocna gi Piatra Neamt si 78 % la Tg Neamt (tab. 5). Valorile medi anuale inregistrate in sectorul sudic al Subcarpajilor Moldovei, contureaz unul dintre arealele cu cele mai sc&zute valori ale medici anuale, la nivel de tara. Pozijia mai sudica,Caracteristici ale umezelii aerului din Subcarpatii Moldovei 231 expozitia estica, influenjele continentale, gradul marit de adapost si procesele foehnale, constituie aici, cauzele scAderii umezelii relative. De la un an la altul, s-au intalnit mari variagii ale valorilor acestui parametru, datorita variafiilor circulatiei atmosferice. Cresteri mai accentuate au aparut ca urmare a dominarii minimelor barice, iar valorile scazute s-au datorat frecventei crescute a regimurilor anticiclonice, cand au predominat migcari descendente ale aerului, Astfel, in anul 1963 s-au inregistrat cele mai mici valori medi anuale ale umezelii relative (68 % la Tg. Ocna, 71 % la Piatra Neamt si 73 % la Tg. Neamt). Cele mai crescute valori medi anuale ale umezelii relative (82 - 86 %) s-au inregistrat in anii 1991, 1995, 1985, sectorul nordic al Subcarpatilor Moldovei detinand cele mai ridicate valori, Deosebirile ce apar intre diferitele sectoare ale Subcarpatilor Moldovei, se datoreaza condifiilor de circulatie, surselor locale de: evaporare si evaporatici diferentiate, prezenjei proceselor de foehnizare etc. in tabelul umezeliirelative medii efectuate din trei observafii zilnice, in Clinma RP.Roméne, vol. II, (1966), valoarea de 63%, de la Tg. Ocna, constituie cea mai sciizuti valoare din Romania. in Atlasul climatologic (1966), pe hartile lunilor caracteristice, pentru ianuarie, Culmea Pictricia, iar pentru aprilie, ariile depresionare gi culoarele marilor vai apar in arealul cu cele mai scizute valori medii ale lunilor respective, din Romania. in Atlas-R.S.Roménia (1972-1979), aria Subcarpagilor Moldovei este incadrata in arealul cu valori reduse ale umezelii relative a aerului (74-76%, aria joasa si 76-80%, aria inalta, Este evident ci prin temperaturile relatiy ridicate din timpul iemii, cdind aria Subcarpatilor moldovei se afl de cele mai multe ori deasupra stratului de inversiune termica, datoriti expozitiei estice, barajului in fata maselor de aer ‘vestice, exercitat de citre Carpatii Orientali, proceselor de foehnizare, Subcarpajii Moldovei, constituie , pentru altitudinea lor medie, una dintre cele mai ,,uscate“ regiuni din Romania. Regimul anual al umezelii relative este invers proporional cu cel al temperaturii aerului, inregistrdindu-se un maxim iamna si un minim principal vara (tab. 5). Valorile medii anuale cresc odatii cu altitudinea si de la sud spre nord, Un caz special il constituie stafia meteorologicd Piatra Neam}, unde datorita proceselor de fochnizare, valorile sunt mai scizute, Aici umezeala relativa medie anual este de 77%, lacurile de acumulate de pe valea Bistrifei nereusind sa creeze un plus notabil pentru acest parametru. Maximul! principal se produce in lunile noiembrie si decembrie, cu valori de 82 %, in sectorul sudic si central, si de 84 %, in cel nordic. Cele mai mici valori medii lunare ale umezelii relative se produc in funile aprile-mai in sectorul sudi gi central (74% si respectiv 72%) si in luna aprile, in sectorul nordic (75%). Valori medii lunare scazute, sub 80%, se inregistreaza in tot sezonul cal, in intreaga arie a Subcarpafilor Moldovei (IiI-IX, la Tg, Ocna; III-X, la Piatra Neamt si IV-IX, la Tg. Neamt, (tab. 5). Laorele de observatii climatice (1, 7, 13, 19), regimul umezelii relative prezinta, variafii legate de temperatura aerului gi de tensiunea vaporilor. Pe timpul nopjii, cele mai ridicate valori'se produc la sfargitul verii si inceputul toamnei, iar cele mai scizute, iarna siprimavara, Dimineaja, cele mai ridicate valori medii se inregistreazi toamna, iar cele mai reduse, la inceputul verii. La amiaza, cele mai ridicate valori se inregistreaza iarna, iar cele232, Mihail Apayaloae, Liviu Apostol, fon Pirvulescu. mai scdzute, la sfarsitul verii. Seara, cele mai ridicate valori se inregistreazi la sfarsitul toamnei si inceputul iemnii, iar cele mai reduse, primavara (tab. 5). Evolujia orara prezinté, in general, oscilajii simple, cu un maxim de noapte, mai accentuat in a doua parte a anului si spre dimineaga si un minim diurn, accentuat spre amiaza si spre lunile de tranzitie (fig. 1). Circulajia periodicé local genereaz valori orare ridicate, in partea a doua a noptii. Dependent de intensitatea radiafiei solare, ora inregistrarii maximului dium varia in timpul anului, iarna producdndu-se mai tarziu, intre orele 6 - 8 iar vara mai devreme, intre orele 4-6. Valorile minime se produc iarna, intre orele 14-16, iar vara, intre orele 12-14. Marea variabilitate in timp, a umezelii relative a aerului, evidensiaza stréinsa sa dependena de factori cu. mare variabilitate, intre care se impune circulafia general a atmosferei. Daca valorile maxime ating frecvent 100 %, s-au intalnit si cazuri cand, in Subcarpajii Moldovei, valorile minime au atins 7-13%. Valorile minime absolute s-au inregistrat iama si au fost de 13% la Tg. Ocna, in data de 10 ianuarie, 1971, de 7% la Piatra Neamt, in 23 februarie 1990 si de 8%, cu o zi mai tarziu, in 8 februarie 1990, la Tg. Nea}. nu coboard sub 20% (tab. 6). Ele s-au inregistrat in situafii de fochn. Vara, valorile minime absolute lunare nu coboara sub 20 % (tab. 6). Tab. nr. 5. Umezeala relativd, media lunara si anuala la orele de observafit i media lunar si anualé (M), (9), (1961-1995) Tirgu Ocna AA FT SR CS SS CN CS ST CCS CC ee ee ee ee Flava Nea (Orattuna [JuJu Jv Jur Je pea Nn 84 485 f84 82 84 8648586 136486486485. 135 {7 83485485 482 480 479 80483. 36 487486 84 83 1 raps oc _[57—f57 [58 585s [so Jo1 fr Js 153 19 a a a CC IM i fer pe [2 23 fos fr re fo? Joo 177 ‘Tg. Neamt [Ora/LunaCaracteristici ale umezelii aerului din Subcarpajit Moldover 233 Tab. nr. 6. Umezeala relativa, minima din observapii (%), data (d) si anul producerii (a), 1961-1996) Stay/iuna Te.Ocna 4 a Neam{ Freeven{a zilelor cu diferite caracteristici ale umezelii relative prezinti -Aeasemenea o mare variabilitate in timp gi in spafiu, Zilele cu aer foarte uscat sunt evidentate ca zile in care, la oricare din termenele de observafii, umezeala relativa a aerului prezinta valori < 30%. Mediile anuale variaza in Subcarpatii Moldovei intre 3,9 $i 7,7 de zile. De multe ori, aceste ile sunt asociate proceselor foehnale, Probabilitatea de inregistrare este maxima in luna aprilie si minim& in timpul iemii, dar la Tg. Neam si vara sila inceputul toamnei. De aici rezulté consecin{a ca valorile minime absolute inregistrate in lunile de iam, sunt excepfii produse in mase de aer anticiclonic, extrem de uscat, cu timp senin si procese foehnale (tab. 7). in Depresiunea Craciu-Bistrita, cu deschidere favorabili spre est, cantonarea maselor de aer anticiclonic este posibili timp mai indelungat, ceea ce a dus la inregistrarea celui mai ridicat numar mediu anual de zile ou umezeala relativa la unul din termene, < 30%. Nuriirul zilelor cu umezeali relativi < 50 % la cel putin una din orele observatic, inregistreazii de obicei aceasti valoare la observafia de la ora 13. Pe intregul an, aceste zile totalizeaza medii diferenfiate, de la 80-120 zile, valori ridicate in Depresiunea Craciu-Bistrija si maireduse in Depresiunea Neamjului, Celemainumeroase zile cu umezeala relativa < 50 % se intdlnesc in lunile semestrului cald (6 - 14 zile), cu valorile medii cele mai ridicate la Piatra Neamt, in luna august si valorile medii cele mai se&zute, la Tg. Neamt, in luna iunie. fh anotimpul de vari, mai ales in prima sa parte, are loc o'dintinuare a frecventei acestor zile, ca rezultat a intensificarii evapotranspiratci, nebulozitatii crescute si cantitasilor mari de precipitaji. Se inregistreazt dou’ maxime anuale, unul principal, in luna aprilie $i unul secundar, in. august (septembrie-octombrie, la Tg. Neamf). La Piatra Neamt, maximul din luna august il depaseste pe cel din aprilie, Cea mai scfizutii medic lunard se inregistreazd in decembrie (tab. 8), Numarul mediu lunar al zilelor cu umezeala relativa 2 80 % la ora 13, scade ca frecvenfa dinspre anotimpul de iami spre cel de vari. Valorile medii anuale prezint cresteri odata cu cresterea altitudinii sia latitudinii. Valorile medii lunare cele mai scdzute se inregistreazi in iunie, la Tg. Ocna gi in august, la Piatra Neam{ si Tg. Neamt, Cele mai ridicate valori medii lunare se inregistreazi in luna decembrie (tab.9). Fafa de ariile deluroase din est, numérul mediu anual de zile cu umezeali relativa > 80% la ora 13 este234 Mihail Apavaloae, Liviu Apostol, lon Pirvulescu, mai scazut, mai ales datoriti valorilor din sezonul rece. Situarea in masa de aer anticiclonic, face ca in acest sezon, valorile medii s& fie ins mai mari decat cele inregistrate in zona montani limitrofa. larna, frecvenga zilelor cu umezeala relativa > 80% la ora 13 este in ariile joase sub 35 %, iar toamna sub 20 %, in aceste anotimpuri, Subcarpatii Moldovei ‘ineadrandu-se in aria cu cele mai scdzute asfel de valori, la nivelul Romianiei, valorile fiind relativ scdzute si in celelate anotimpuri (Atlas climatologic, 1966), Tab. nr. 7. Numérul mediu lunar si anual al-zilelor cu umezeala-relativd la unul din termene _< 30 % (1961-1995) Stayia Luna fe a xt [xii Jan ‘Ocna, fo3 for foo 7 fos fos fos Joa fos jos jos for _4o2 [PiatraNeamy 0,2 Jo,2 Joo fio fis foe Jos fos fos fot fos fo2 7 [Tz Neamt_ fo.3 Yo.3 fo.7 To fo2 Yo2 for for for fos fo3 Jor po Tg. Neamf, 1966-1995 Tab. nr. 8. Numdarul mediu lunar $i anual al zilelor cu umezeala relativé la unul din termene_s 50 % (1961-1995) Staiia tuna [tft i i ea [Tg Ocna, el oe iia es 7s fos fo7 ies fer 4.0 Jos.2 [Piatra Ne SBS fo [iat 3.8 fie fi20 faz fies fos jo7 a2 fie. [tg.Neam at Br Yo9 fio.s fies 167 1.7 [es 189 98.9 1.9 ps [93,7 Tg. Neamf, 1966-1995 Tab. nr. 9. Numéarul mediu lunar $i anual al zilelor cu umezeala relativé la ora 13 > 80 % (1961-1 294) Tg. Neamj, 1966-1995 in concluzie, in Subcarpajii Moldoyei se contureazi unele diferentieri ale parametrilor higrometrici ai aerului, generate in special de altitudine. Tensiunea vaporilor de apa are valori aseminatoare, prezentnd usoare cresteri spre sud si spre ariile mai joase, deficitul de saturatie prezentand aceleasi tendinje. Umezeala relativa prezinta cresteri odati cu cresterea altitudinii si deplasarea spre nord, Din punct de vedere higrometric, comparativ cu ariile invecinate si celelalte ari deluroase cu aceleasi altitudini din tara, Subcarpafii Moldovei apar ca o regiune mai uscata, Bibliografie Apostol L. (1999), Clima Subcarpayilor Moldovei, Rez. tezi doctorat, Univ. ..Al 1. Cuza”, lagi.Caracteristici ale umezelii aerului din Subcarpatii Moldovei 235 Apostol, L., Apiviloae M. (1995), /nfluenja umezelii relative, nebulozitapit $i cefii asupra proceselor de poluare $i depoluare a atmosferei, Luct. sem. ..Principii si tehnologii moderne pentru reducerea poluarii atmosferice” Agenjia de Protectie a Mediului - Stajiunea de cercet. ,,Stejarul” Piatra Neamt Apostol, L., Apivaloae M. (1996), Topoclimatele Depresiunii Cracau-Bistrifa, Stud. si cercet., vol. VIII, Muz. de {t. naturale, Piatra Neamt Bac, Gh. (1983), Influenja reliefului asupra principalelor caracteristici ale climei Romaniei, Edit. Academiei, Bucuresti. Davideseu,Gh. (1971), Depresiunea subcarpatica Ozana-Topolifa- Studiu de geografie fizica, Rez. tezi doctorat, Univ. ,,Al. 1. Cuza”, lagi. Dumitrescu, Elena, Glija ,Maria (1972), Metodica prelucraii datelor meteorologice, Univ. Bucuresti. Kostin, S. I., Pokrovskaia, T. V. (1964), Climatologie. Metode de prelucrare a datelor climatologice, Edit. st., Bucuresti. Lupaseu, Gh, (1996), Depresiunea Cracéi-Bistrifa - Studiu pedogeografic, Edit. Corson, Lagi, Marin, I. (1986), Masuraiori si calcule inmeteorologie si climatologie, Univ. Bucuresti Mihiileseu, 1. F. (1971), Caracteristicile umezelii relative a aerului in sectorul mijlociu al véiii Bistrifei, Lucr. Stat. de cercet. ,,Stejarul”, ser. geolog.-geogr., nr. 4, Pangarati. Mihiileseu, I. F. (1974), Contribupiila studiul climei si microclimatelor din zona lacurilor de pe valea montand a Bistrigei, Rez. teza doctorat, Univ. ,,Al. 1. Cuza”, Iasi, . Neamu Gh., Bogdan, Octavia, Teodoreanu, Elena (1970), Harta topoclimatica a Roméaniei. Principii si metode, S.C.G.G.G., ser. geogr., t. XVII, *** (1961-1972), Anuare meteorologice, Inst. Meteorologic, Bucuresti, * ** (1962), Clima R.P. Romédne, vol. I, C.S.A., Inst. Meteorologic, Bucuresti *** (1966),Clima R.S. Roménia, vol. Il, C.S.A., Inst. Meteorologic, Bucuresti *** (1966), Aas climatologic, C.S.A., Inst. Meteorologic, Bucuresti *** (1972-1979), Atlas - RS. Romdnia, Edit. Academiei, Bucuresti * ** (1983), Geografia Romdniei, vol. |., Geografie fizica, Edit. Academiei, Bucuresti