Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Articol M Apostol CDF

    Uploaded by

    gemol2012
    7 views4 pages
    Articol M Apostol CdF

    Original Title

    Articol M Apostol CdF

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Articol M Apostol CdF

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    7 views4 pages

    Articol M Apostol CDF

    Uploaded by

    gemol2012
    Articol M Apostol CdF

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    Ziele acestea se dezbate nove lege a educate. Considerim <8 0 educate .sinitoasd’ trebule sa pomeasca de Ia elite “sénitoase” Obfinetea unui doctorat este prima treapt de selectare a eltlor intelectuale ale unei far. Din acest motiv vs pprezentim mai jos un punct de vedere legat de doctorate. Despre doctorate ‘Varii autoritati quvernamentale, academice, universitare, ‘Se obignuieste, mai ales in Rorndnia dar si aiurea, ca In de cercetare stinffic3, grupuri de polticent si administrator’ astfel de chestiuni quvernul s& dea un proiect, cu destui de cercetare 5 invyimint superior iaurecentin discuje ‘pro- ban, unui grup, unor persoane, chipurle pentru 2 \smuri blema’ doctoratelor in Romania, Intr-un onorabil elan derno- problema. Pentru a-si duce proiectul la ‘indeplinire aceste cratic sint invitati la aceasté discutie $1 cercetétor, profesori _persoane colecteaza pater, opini de-a valma, democratic Univeritar, conducStori de doctorate si doctoranai, cBtora de la totj pe care fi prinde. Aceste ziceri, acest folclor sint Iisa pune la dispoatie 0 serie de documente, ‘materia, al apolstrnse de secretare In documente electronice frumos cBtor continut ar face obiectul discutiel, Aceste documente formatate, Un aer semdoct © dat acestor documente de sint volumninoase, fara prea mare inteles, daca vor avea vreu- “CBire delfici, Astfel apar rapoartele de faz ale proiectului, pe nul ima ales nu definesc problema: de ce kuim in discutie care manage Iu ls! incaseaza bani Din aceste “materiale” ‘organizarea doctoratelor in Romania, care arfi problema cu nu se inyelege nimic. Ele sint o colectie de vorbe goale. doctoratele, ce neajunsuri prezinta ele asa cum sint la ora Complet inutile pentru chestiune, perfect remuneratorit actual? Cea ce pe mine ma face si fiu prudent. Organiza- celorce deruleaza proiectul, Pare afi cazul si cu documentele ‘oti acestei discutl vor voi poate si aib3 un vot democratic ce ni se aduc la cunostinté cu acest pile) Din pacate pentru o serie de misuri de interes personal. S3u, vor fi pri- Pe cit de slaba intreprinderea se vede chiar cin capul Frit fondu pentru derularea unui ‘protect de cercetare” in loculu: aceste documente nu definesc problema, Ce rezol- ‘aceastl chestiune $1 au nevoie de rapoarte de executle, pre- vam? Nu se stie, doar dim soluti. La ce? Nu se cunoaste. fy cumo lirgitd sedint’ democratic’ §1 procesul ei verbal. Sau Nue bizar hilaré aceastd atitce tist8 stuaiie? Ba a #4 poate vor voi s8 bifezeInc& o actiune tasaté de “organele” Tate de "90 shau facut doctoratul cu mine vreo 5-6 superioare. colegi, neoticial, pentru cB organele de partid de atunci nu Find’ reusesc 8 resin din Recomandétle ce ar trebui_obignviau s& promoveze oameni ca mine, ca uimare eu ris votate la aceast’ sedinf2 numai inlocuitea denumini de», aveam oficial dreptul sé conduc doctorate, Dupa 90 s2 dat profesor asociat cu aceea de research profesor, care pe [ drumul la lbertate, eu am primit dreptul s8 conduc Oficial Tomanesté este destul de intraductbils. Precum sf 0 vag’ | doctorate, dar cu mine tnc8 zec,sute, mil in toats fara. Am Corganizare a unor Scoll de Cercetare in univers, adic} ajuns's avem tn Roménia mai mull profesor deck student. peoct acolo unde ruaexistarsinuexist& cercetare stiniicain | Chiar pot oare toy acesta sé conducé doctorste? N-or fi oare Romania SI, de asemenea, o vagé formare de Consortitntre apo masé de impostori? Bupa '90 am mai condus inc vieo 4-5 institutele decercetare pedeo parte siuniversitatisiAcademie |)Hoctorate. Unii doctorandi de-ai mei au fenunfat pe parcurs pe dealt parte, nemotivatS Desigut, colaborareae de dort, | NiciodatS n-am avut inscris lb doctorat mal mut de 23, cel ar “consortionari’, consortari" nu-i vid motivatia. In vreme || mai adesea m3 ocuparn numai de cite unul, N-as fi teusit ce probleme reale ale organiza studilor doctorale, precum } 55 coordonez mai mui. La acest moment nu mal am pe sub-mediocritatea conducstorior st implicit a doctoranzilor_ | nimeni inscis la doctoret, $i cred 3 aga va famine situa in fa tezelor, ciclul fortat de Scoala Doctorala unde doctoranzit_ | vitor. In acest timp, tovardgi de-ai mei cin institut au nsctisi Sint intexicai cu doctrine nestingfice,iterzicerea conduceri_} la doctorat cite 17. Chiar credeti c& e normal? Bu cred c&.€ 0 ‘de doctorate in institutele de cercetare, adic exact acolo 4 aberatie si un enorm deserviciu ce se face acestor tine Unda s-ar mai putea face inc8 cercetare stinfic’ in Romania, Desigui, exists o mare presiune din partea societati de corupia $iadesea frauda asociate din plin cu actualul sistem} a capita un ttlu de doctor, n singe in arte, n orice. 9 0st de doctorate din Romania nu sint late In discupe ‘mai mare presiune sociala de a deveni profesor la facultate, cu acest prlej side un text mai vechi al meu tn aceasti_{ sint avizi de stint, de instructie, de educatie, de culturé, Dar chestiune. [1] ac’ ar vedeo c& toate astea cer si muncd gi talent, sar face ‘Chestiunea studilar doctorale este complexa. Deoarece 0 selectie natural. Aratém noi, profesorii, organizatorii de ‘ea este legaté de chestiunea cercetdristintifice, a rvaxsmin- doctorate acest fucru? Nu, nici pe departe. Din contra, le tului superior de starea sociald general Ct de complex’, nu /-aratém cB doctoratul este un stagiu conventional de ruting in Inseamna c& nu putem spune cite ceva fezonabil in wea()) ‘uma c&ruia, noi profesorii t3iemn diplome, precum precupetii ei. Inastfel de opinii ne bazam pe educatia, instructia, expe- chitange. Ca urmmare, marea masa a acestor persoane care rienta si puterea noastrS de judecata. preseaz’ atit de mult nu este interesatd in perfectionarea Fiecare isi d3 cu parerea dupa puterea lui. Pe cine sé profesional, nici in stint, ci doar In cariera log, care ar fi ‘credem mai mult? Desigur, pe cei cu astfel de puter! mai promovatd cu un astfel de til. Aceasta situatie a existat din mari, Cum s8 msurim aceste puter!? Dup3 claritatea,logica, _totdeauna. Gloata de pe malurile Senei dorea titlul de doctor adecvarea, proprietatea vorbelar i faptelor. de la Sorbonna, si cum acesta le era frecvent refuzat, i cum rer da Ftc 66 Ap rtt— 010 8 le lau eu, pe scurt, in discutie acl $i s8 amintesc | Sao doctor. n princip, asta rar fi rau. amenii—\ A » ni « Cc ‘aceastd gloat devenea tot mai periculoasa, regele Francisc le-a infintat Collége de France, unde pSduchiosi sau luat Ge titluri au rut. $ societatea modem’ a cedat tn aceast’ chestiune, aga se face cavern enorm de multe institutt care acord doctoratul, cu un num&r enorm de conducstori de doctorat, cu un numa enorm de discipline si subcisciptine care de care mai fanteziste si cu un numér si mai mare de ‘eze proaste. $i asta nu numal in Romania, Continuing aga nus ma voi mira dacé vom ajunge s8 oferim doctorate iin spor. sau In muzic3, de exemplu in fotbal sin manele. Evident B aceast’ degringolads trebuie stopati, intr-o manier’ rezonabilg, $i asta nu 0 pot face dectt autoritatile statu. In nici un caz prin discufi ci prin actiune directa, prin forta leg In clipele lor de sinceritate,tinerii de pe Platforms imi spun de-a dreptul “e frumos ce faceti th fizicS, dar e qreu $1 avem ci mal usoare ca 58 ne lum titlul de doctor. Exista colegi de-al DvoastrS. care ne dau doctoratul pentru. un calcul numeric, pentru o statistics de date, pent grafic, ne mai trimit sin Vest, acolo facemn tot de-astea dar ne mai $i plimbam, Viaga e mai usoari cu alt. € drept cB riminem keybord-isti gi blackboxcst, dar ce contea2d, cul fi mal pass dupa ce ne-am vzut cu titlul si cu legitime (mai exact legitimate) aspirati lao cariera superioar’? Apoi, acesti colegi au bune conexii in cercurle de influent’ intemationale, spre deosebire de Dvoastrd, care nu prea aveti (nici nu. dort sé le cultivat). Ei ne pot lansa ugor in carer’, prin publican feviste faimoase (mai exact fals faimoase), prin aceste rela (se cheamé lansare telationalé 31 oublicare consensual) Dimpotrivg, Dvoastra. credei in lansarea pe baza meritull, el, au trecut viemurle alea” Am invagat mult de la acest prieteni ai mei mai tiner. Cu adevérat ei ridic3 0 problema sefioasd. Ce credeti cde de facut din moment ce sacietatea NnoastrS promoveazd facilui, superfcialtatea, impostori, daci nu frauda de-a dreptul tn chestiunea doctoratelo? Va spun eu: nu e nimic de facut, pentru simplul motiv c& avem o problema pe cate nu vrem s-o rezolvamn: problema impostorior. ack tinerii doctoranai din jurul meu tn Romania més ocolesc (fipe buna dreptate), exist’ striinicare ar dori s8faca doctoratul cu mine. In anil recent) am fost abordat de vreo 45 persoane din alte fir, pe care nu kam intinitniciodet personal, care miau cerut permisiunea sé-i examinez in vederea accepidti lor la doctorat sub conducerea mea (strain, nu mi cunosteau bine, nu stiau ce-i agteaptal). Am |uat legatura cu autoritatile din Romania si am ingeles c3 nu se poate, c8 un astfel de cru e imposibil in Romania, Mai inti, Romania le cere acestor strain s8 invefe limba romana, ‘ntr-un an pregititor. Apol, Rona le percepe acestorstr3ini taxe substantial, f&r8 s3 le ofere nimic In schimb (le ofers limba romand), Nici vorb8 ca eu s8 primesc un procent din aceste taxe, nici institutul meu. In sfirsit, Romania fe pretinde acestor student strnis8 urmeze cursurlle scolilor doctorale, jn limba romana (n-au profesori de fizic’ pe englezeste, au numai de engleza pe fiziceste). In final, unui a renungat fiinded nu avea bani, altul a spus 3 nu! intereseaza limba romana (sivede cB eu m& descurc pe englezeste, nutntelege de ce limba tor8nd?), pe vieo doi ram refuzat eu. Utimul ‘ns m-2 impresionat. Dup un an mi-a spus c8 a ficut rost 4 de bani (9000 Eure) si crede cH sint suficienti pentru a tai in Romania citva ani ca s8-i fac3 doctoratul cu mine. Cin nefericire, acest tindr nu a primit viza romana, A propos de doctorat, de bani si de Romania, In 1986 m& abordeaz’ un thr necunoscut tala, din Sicilia, cu rugamintea sé-primescla un stagiu doctoral sub indrumarea mea. Avea bani dintr-o bursa european’. Cer aprobarea autoritatilor, care sint surprinse, contrariate, m’ acuz’ de tradare si de racolare de straini (bine c& nu era fatd, nici minor. Primesc totusi aprobarea int-un final, dupa indelungi discusit analize de partid, procese verbale de hotériri de mésuri, etc, etc. Primesc aprobarea, dar cu multe conditi Inte altele i se facuse acestui viztator 0 schita de trasee pe hinie milimettic’, de la care el nu trebuia sa se abat§. In plus, un insofitor roman trebuia $8 fe in permanent’ cu el (ou si opti), Faceam asta eu si alt ctjva colaboratori de-ai mei, ‘cu schimbul, Era infernal, italanul se amuza copios. La un moment igi gasise pe aici un fel de iubit8, pe care o ducea la schi. Eu trebuia s8 merg cu el la schi, desigur Impreuns ‘cu nevasti-mea (nicl eu, nici nevast’-mea nu schiar N-am mai suportat. Facuse cu mine deja dou’ publicatitipul era foarte bun, se nimerise in 1986 0 iam’ grea, era un frig atroce fn institut si in case, aga cB prietenul meu siciian a plecat dup’ 6 luni. A renuntat. Sra fEcut doctoratul undeva in Belgia, a apucat pe alte cin fizic8, acum e sef de grup mare slinfluent into universitate italiana si nu ma mai cunoaste Stie c& aver pare diferte despre lurne giviatS i ma evita. A Venit de curind in ard gi m-a ocoot De ce va spun toate astea? Pentru a face 0 comparatie. Inainte de'90 era inc3 posibil,e drept in conditifoarte dficile, s8 se fac’ totusi un doctorat in insttutele de cercetare din Roménia, Asti, dupa '90 nu mai e posivil. De ce? Simply, pentru c& dupa '90 puterea 2 fost luaté integral de catre impostori, care e drept ci multi dintre ei se trag din cadrele secunde, terfe si cuartice ale fostulul partid comunist, dar cate sint mult mailacorr, mai avizi de bani, dar mai ales mult ‘mai putin pregatiti profesional Credeji cB se vor retrage vreadat’s impostor, s8 lase loc liber celor priceputi? Vor inceta ei vreodat3, din proorie initiative, asediul asupcavalorior stinpice, cuturale, morale? E naiv, ei nu vor face asta niciodata, legea lor de existent’ Je evact opusul acest Ivers sai bet, acest barbar " migratori vor n&vali in si mai largivalur. Asta e 0 tending’ natural, 0 lage a fir, binecunoscuta Societifile care au avut perioade de reugits, in acele perioade sin masura in care au reusit, au trebuit s& stopeze prin autoritate publica aceste invazi. Desigur, asta implica 53 ‘cunosti cine e competent si cine nu, s3 facem deosebirea intre elit si mase. Cum s& cunoastem acest (ucru? Asta © ‘© intiebare capcan’. No} de fapt chiar cunoagtem asta, dar parc ne convine s8 ne prefacern 3 nam st-o. Totus, eu Fspund la aceast8Intrebare. Cunoagtem diferenta ttre bun 5i prost in chestiunea doctoratelor ~ simplu: cine conduce 17 doctoranzi deodata e cert slab, foarte slab profesional, si trebuie 58 i se revoce definitiv dreptul de a mai conduce yreodatd doctorate; daca nu § statutul lui de afiiere intrun institut, into universitate. Cine d8 0 tez8 numal cu graficd, numai cu. simple calcule numerice, numai cu analiza (Curlerul de Fizicd /me, 66 / Aprilie 2010 Siatisticd ete. © cert foarte Sab profesional, e din rindurile impostorior. Aceeasi m8surd ca mal sus contra unar astfel de personaje. Gine la omul la doctorat gi tn loc s8 lucreze Impreund cu el il trimite s4 faci aberati pseudo-stintfice la prietenii din stréinatate, cine ia omul la doctorat: numal ca SiH bage in “qrupul tui sau al prietenilor din strainatate, numai pentru. asi construl reatile frauduloase, cine e geambas de doctoranzi, e cert slab profesional, e un mic impostor. Cine numird punctele (SI si e complet incapabil S&3i prezinte, ca profesor conducator de doctorat, propre rezultate In seminari in public este cert un impostor. De cé ‘mai sntfnut in universitat in institute de cercetare astfel imal batini igi amintesc lupta stalinsté necontenitd contra imperialsmului american, lupta proletara pentru surclasarea capitalismulu in stingé si tehnologie, cultivarea stahanovis rmului inttecerea socialist in munc3 gi creatie etc. etc, vedet| vyteo diferentd intre aceste slogane istoice gi cerintele Uniunit Europene? Nu existS nici o diferenta). Daca cerem cantitate, ‘cum s8 nu conduc’ personajul meu 17 doctoranzi deodat’? Cum si nu alerge oamenii dupa puncte ISI? (punctele se nu- mar’, nul? - deci au cantitate). Dac cerem vizbiltate, cum 58 ‘nusgi faci omul relat sis8 simuleze cu ele cercetarea stintfi- 3 [arcu cercetarea sa disimuleze aceste rela s8 le substitu- ie acestela? Dac& cerem competitie, cum s& ne mai oprim si coameni? Incompetenta lor e viziila, atestata pe depiin dé \_ invatm pe un tindr de fing noi, printrun doctorat onest, 8 indelungatul timo in care au mincat de pomang bani public. Y ducd el mal departe stlinta, cind acel tindr ne poate deveni Eu am tovardgi th institut pe care nu Fam auait vorbind, 4 un adversary, in plus inarmat chiar cu armiele noastee, In aceas- Ticiodat8 in public despre rezultatele lor dar au in schimb ur {SI grozay, au ajuns profesor, acadericieni etc. etc. Vise pare firesc? E\, desigur, acestia sint impostor lat c& putem sé-i 18 competitie aberanté? Vedeti acum de ce farsi nu putem rezolva problema doctoratelor Pentru c& noiingine nu vem 8 0 rezolvam, Pentru c& cerem una, sine plingem apoi de affam. Daci viet! si-i depistati usor pe impostor v8 propun consecintele ei dureroase. Vedem acum din nou unde poate Un test infaibit rugati-is& va prezinte pe scurt 0 chestiune stlingiica, un rezultat, o metods, Daca nu vedi intelege ce vi Spus, nici dupa repetatele Dvoastra Intrebiri si coment, ‘nu mal insistati. Va aa sigur In prezenfa unui farsor. Acuma,

    You might also like