You are on page 1of 40
REZUMAT Sa recapitulim pe scurt cateva reguli gramaticale invafate pana acum: 1. Ordinea euyintelor in propozitia afirmativa: P22 3 4 5 a, Er| sieht | heute | auf dem Tisch | cine Tasse Kaffee. 3 Droit A 4 5 b, Heute | sieht | et | auf dem Tisch | cine Tasse Kaffee. 4 ry 1 3 3 cc. Auf dem Tisch | sieht | er | heute | cine Tasse Kaffee. 5 2 1 3 io d. Bine Tasse Kaffee | sieht | er | heute | auf dem Tisch, La prima vedere se pare ca avem dea face cu patru propozitii diferite. Daci afi citit isa cu atentie propozitiile afirmative afi observat ca doar formatul propozifiilor difera nu si continutul lor. Ele contin aceleasi idei, se formeazA din aceleasi cuvinte, dar in ordine diferitA, in propozitie am despartit partile de propozitie cu cate o linie, numerele de deasupra acestora indica locul lor in propozitia a.” dn prima varianta (propozitia ,,a.”) partile de propozitie au urmatoarea ordine: 1. subiect, 2. predicat, 3. complement circumstantial de timp, 4. complement circumstantial de loc, 5. complement direct. In celelalte variantele (b., ¢., d.) partile de propozitii ocupa alte locuri. O parte de propozitie jnsi ramfne pe acelasi loc in toate variantele, Este vorba despre predicatul propozitici, exprimat printr-un verb conjugat, care ocupa intotdeauna locul al doilea in propozitia afirmativa. Daca cititi cu atentie propozitiile, veti constata urmatoarele reguli referitoare la ordinea cuvintelor in propozitii; + in propozitia afirmativa, predicatul (verb conjugat!) sti intotdeauna pe locul al doilea. Subiectul (1) sta fie pe locul intai (a) fie pe locul al treilea (b,c,d). Complementul direct (5) al propozitiei sti de obicei pe ultimul loc (a,b,c). Pe primul loc poate sta oricare parte de propozitie, cu exceptia predicatulului. Daci complementul de loc (4) si de timp (3) stau unul langa celalalt, atunci comple- mentul de timp precede complementul de loc (a, d). 2. Articolele nehotirate ale limbii germane: ~ein” = un” = (masculin), de ex.: ein Wagen seine” - 0” — (feminin), de ex.: eine Schule ein” ~ un” ~ (neutru), de ex.: ein Buch Declinarea articolelor nehotarate: nominativ: ein Sohn eine Tochter ein Kind acuzativ: einen Sohn eine Tochter ein Kind dativ; einem Sohn einer Tochter einem Kind LECTIA 13. - PARTEA INTAI Si incepem si aceasta lectie cuvintele noi: die Abteilung (das) Amerika der Antrag der Ausweis der Bekannte der Besuch der Fragebogen die Geschiiftsreise der Konsul der Kiihlschrank die Staatsangehorigkeit das Visum > [di: aptailun®) > [das amerika] > (de" antrak] > [de" ausvais] > [de" bekanta] > [de bezuH] > [de fra:gebo:gan] > (di: gesefraiz’i] > [de" konzul] > [de" kU:Isrank] > [di gta:tangehO:rihkast] > [das am] die Visaabteilung > [di: vi:zaaptailun®] — compartimentul America cererea buletinuV/actele cunostinga vizita formularul calatoria de afaceri consulul frigiderul cetifenia viza departamentul de vize SA repetim cuvintele in alta ordine. Atengie la pronuntie: die Staatsange- horigkeit die Geschiiftsreise die Visaabteilung > (di: vizzaaptailun®] der Kuhlschrank der Fragebogen der Antrag der Konsul der Ausweis (das) Amerika der Bekannte der Besuch das Visum die Abteilung > [di sta:tange- hO:rihkait] > (di: gesefjraiza] > [de" kU:lgrank] > [de" fra:gebo:gin] > [de" antrak] > [de® konzul] > [de" ausvais] > [das amerika] > [de" bekantia] > [de" bezuH] > (das vizzum] > [di: aptailun®] cetifenia calitoria de afaceri departamentul de vize frigiderul formularul cererea conzulul buletinul/actele America cunostinta vizita viza compartimentul Sa exersim cuvintele noi in propozit romana: Ich fahre nach Amerika. Ich brauche ein Visum. Er macht einen Besuch. Bitte Thren Ausweis! Hier ist mein Antrag. > [iH fazri naH amerika] > [iH brauba ain vi:zum) > Ie’ maHt ainan bezul] > [bita i:ran ausvais] > [hi:' ist main antrak] Unmariti pronuntia si sensul propozigiilor in limba — Calatorese in America. = Am nevoie de vizi. - El face o vizita. = Actele Dvs., vi rog! = Aici este cererea mea. Hast du einen Kihlschrank? > [hast du ainan kU:lgrank] = Ai frigider? Herr Kurz ist Konsul. > [her kurt ist konzul] — Domnul Kurz este consul. Deine Staatsangehérigkeit. > [dana — Cotitenia ta. staztangehO:rihkait] Der Bekannte ist schon da. > [de" bekanta ist s0:n da] - Cunostinta (mea) este deja ail > [voche' ist de" fra:gibo: gin] 1 Woher ist der Fragebogen? De unde este formularul? Er geht in die Visaabteilung. > [e" gE:t in di: — El merge de vizzaaptailun'] departamentul de vize. : — El trebuie sa caute acest departament. > [e° mus diiz’ aptailun® zu:Han] Er muB diese Abteilung suchen. > [iH maHa aina Ich mache eine - Fac o calatorie de afaceri. Geschiiftsreise. geseftraiza] ' ; 4 Completati propozitiile germane cu cuvintele corespunzitoare care lipsesc! ; Peste o siptaména calatoresc in America. — In einer Woche fahre ich nach > Amerika. — Ich mache dort > eine Geschiiftsreise. Aber ich habe kein > Visum. Also ich gehe in > die Visaabteilung. Eu efectuez acolo o calatorie de aface insi n-am vied. - ‘Asa ca ma duc la departamentul de vize. = Dort arbeitet > der Bekannte yon Herm Kurz. Thm gebe ich > meinen Antrag. Acolo lucreazi cunostinja domnului Kurz. - li dau cererea mea. - Ich habe rumiinische > Staatsangehérigkeit, Am cetatenie romana. = Consulul nu este german. = El imi da un formular si imi ia buletinul. Acum vine vizita (vin musafirii), N-am frigider. Ma duc in acest compartiment. > Der Konsul ist kein Deutscher, — Er gibt mir einen > Fragebogen und nimmt meinen > Ausweis — Jetzt kommt > der Besuch. — Ieh habe keinen > Kithlschrank. — Ich gehe in diese > Abteilung. Sa mai acordam pufina atentie cuvintelor noi! Traduceti din romani in german’: America > (das) Amerika > [das amerika] formularul > der Fragebogen > [de" fraga bo:gin] buletinul, actele > der Ausweis > [de" ausvais] departamentul de vize > die Visaabteilung > [di: vizzaaptailun®] consulul > der Konsul > [de" konzul] frigiderul > der KiihIschrank > [de" kU:lgrank] cetitenia > die Staatsangehdrigkeit > (di: sta:tangehO:rihkait] vizita > der Besuch > [de bezuH] cAlitoria de afaceri > die Geschaftsreise > [di: gesefiraiza] viza > das Visum > [das vi:zum] cererea >der Antrag > [de" antrak] cunostinfa > der Bekannte > [de" bekanta] compartimentul >die Abteilung > [di: aptaiun®} Substantivul ,,Bekannte”- ,,cunostinjd diferite terminatii in cursul declinarti: der Bekannte — cunostinfa (genul masculin) ein Bekanmter — 0 cunostinfa (genul masculin) mein Bekannter — cunostinja mea (genul masculin) die Bekannten sau Bekannte einen Bekannten Putem spune: Ich habe in Berlin einen Bekannten. Herr und Frau Kurz sind meine Bekannten. Er ist mein Bekannter, Eva ist meine Bekannte. Ich sehe einen Bekannten. format din adjectiv, primeste in limba germand die Bekannte ~ cunostinta (genul ferninin) eine Bekannte — 0 cunogtinga (genul ferninin) meine Bekannte — cunostinja mea (genul feminin) — cunostinte (genul ferminin) — pe a cunostinté (genul masculin) Am in Berlin o cunogtint4 (masculin, singular, acuzativ). Domnul si doamna Kurz sunt cunostintele mele (plural, nominativ). El este cunostinta mea (singular, nominativ). Eva este cunostinta mea (singular, nominativ) Vad 0 cunostinté (masculin, singular, Acum va facem cunoseute sapte structuri noi, invatati aceste structuri pe de rost: auf Besuch fahren bekanntmachen es wird bearbeitet ich hatte gern ein Visum beantragen Was gibt es Neues? a merge in vizita a face cunoscut/ cunostint se prelucreaza, se aranjeaza as yrea/ ay dori a solicita o vizi Ce noutiti mai sunt? Sa folosim aceste structuri in propozitii scurte. Cititi cu voce tare si aveti erijl la promuntia corect! Observati sensul propozitiilor fn limba roménd: Ich fahre zu meiner Tante auf Besuch. Darf ich die Herren bekannt machen? Der Antrag wird bearbeitet. > [de" antrak virt > [iH fa:ra qu maina' tanta - Ma duc in vizita la auf bezuH] mituga mea. > [darf iH di: heran bekant — Pot sa-i prezint pe maHén] domnii? — Cererea se prelucreaza. bearbaitat] Ich hatte gern ein Kilo > [iH heta gern ain kilo — Ag vrea un kilogram de Weintrauben. vaintraubin] struguri. Sie miissen ein Visum > [zi: mUsan ain vi:zum — Trebuie s& solicitati vizi. beantragen beantragan] Was gibt es Neues? > [vas gipt es noies) — Ce noutati aveti? Completati propozitiile germane cu structurile corespunzitoare! Calatorim la bunica in vizita. Pot si-i prezint pe domni? Ag dori un kilogram de capguni! Acest formular se prelucreaz’. Trebuie sa solicitim viza. ‘Va mulfumim pentru viziti. Care-s noutitile, domnule Schmidt? Wir fahren zur Oma > auf Besuch, Darf ich die Herren > bekanntmachen? > Ich hatte germ ein Kilo Erdbeeren! Dieses Formular > wird bearbeitet. Wir missen > cin Visum beantragen. > Vielen Dank fur Ihren Besuch! > Was gibtes Neues, Herr Schmidt? Acum traduceti expresiile din limba romana in limba germana: Care sunt noutati ag vrea, ag dori a solicita vizi se prelucreazi > Was gibt es Neues? ich hatte gern ein Visum beantragen es wird bearbeitet a face cunoscut, a prezenta a calatori in vizita ‘Sa invatam cateva cuvinte noi! ausfiillen auswandern legen fliegen tun deutsche bis ungeftihr > bekanntmachen > auf Besuch fahren ! Cititi cu voce tare: > [ausfULan] > [ausvandern] > [IE:gin} > [flisgan] > [tu:n] > [doitsa] > [bis] > [ungefer] a completa = aemigra = a aseza, a culea, a pune — a zbura, a Calatori cu avionul — a face - german — pana la aproximativ SA repetiim verbele, de data aceasta la persoana a treia, singular: er fiillt aus er wandert aus er legt er fliegt er tut > [e MUlt aus] > [e" vandert aus] > [e" LEKt] > [et fli:kt) > [ef tu:t] = el completeazi el emigreaza el aseaza, pune, culca el zboara, el calitoregte cu avionul el face Sa folosim cuvintele in propozitii afirmative. Citifi cu voce tare gi urmarifi cu atentie sensul ptopozitiilor in limba romina: Er flillt das Formular aus. Er wandert nach Amerika aus. Er legt das dorthin. Er fliegt nach Berlin. Er tut das gut. Ich tauche deutsche Zigaretten. Ich arbeite bis vier Uhr. Es ist ungeffhr sieben Uhr. > [e" fUlt das formula:" aus] > [e' vandert naH amerika aus] > [e’ IEkt das dorthin] > [e' flickt naH berlisn] > [e" tut das gu:t] > [iH rauHa doitsa figaretan] > [iH arbaita bis fic’ us’) > [es ist ungefer zizbin u:"] El completeazi formularul. El emigreaz& in America. E] il/o ageazi acolo. El calitoreste cu a vionul la Berlin. EI face bine. 1 Fumez figri nemtesti. Luerez pinii la ora patra. Este aproximativ ora sapte. in continuare, completati propozitiile germane cu cuvintele corespunzatoare! $4 completez acest formular? =/Soll ich dieses Formular > ausfiillen? El vrea si emigreze in Germania. — Er will nach Deutschland > auswandern, Pun sunca in frigider. — >Ieh lege den Schinken in den Kithlschrank. Calatorim cu avionul in America. — > Wir fliegen nach Amerika. Cu ce va pot ajuta? — Was kann ich fiir Sie > tun? EI fumeaza tigari nemtesti. — Er raucht > deutsche Zigaretten. Vin aproximativ la ora patru. — Ich komme > ungeftihr um vier Uhr. Nu lucram pana la patru. — Wir arbeiten nicht > bis vier Uhr. El completeazi formularul. — > Er fiillt das Formular > aus. El emigreaz4 la Berlin. — > Er wandert nach Berlin > aus. Verbele ,,ausfiillen” si ,,auswandern” sunt verbe compuse separabil, ca si verbul ,,vorhaben” ~,,a pldénui ceva”. Conjugarea lor este ideniicd: Ich fille das aus. — Completez aceasta. Ich wandere nicht aus. — Nu emigrez. Stiti deja verbele din aceast& parte a lectiei? Acum va puteti verifica. Traduceti din rom4n4 in german’: Trebuie si completati acest formular. > Sie sollen diesen Fragebogen ausfillen, in august calatorim la bunica in vizita. > Im August fahren wir zur Oma auf Besuch, Pot si-i prezint pe domni? > Darf ich die Herren bekanntmachen? Formularul Dys. se prelucreazi acum. > Thr Fragebogen wird jetzt bearbeitet. El vrea si emigreze in America. > Er will nach Amerika auswandern As dori un kilogram de rosii. > Ich hatte gern ein Kilo Tomaten. Ea pune carnatii in frigider. > Sie legt die Wurst in den Kithlschrank. Sambata calatoresc cu avionul la Bonn. > Am Sonnabend fliege ich nach Bonn, Pot s4-mi solicit aici viza? > Kann ich hier mein Visum beantragen? Cu ce va pot fi de folos? > Was kann ich flir Sie tun? Lucrez numai panda la ora trei. > Ich arbeite nur bis drei Uhr. Unmeazi un exercitiu recapitulativ. Stiti deja expresiile gi cuvintele din aceastd lectie? voce tare, iar apoi traduceti in limba romana: Herr Jan Wiktor will ein Visum nach Amerika beantragen. Im Generalkonsulat trifft er unseren Bekannten Herr Schréder. Guten Tag. Herr Schréder! Arbeiten Sie hier? Ach, guten Tag, Herr Wiktor! Was gibt es Neues? Ich will nach Amerika fliegen Wo kann ich das Visum beantragen? Wir gehen mal zu meinem Freund. Er ist Konsul. Die Herren gehen in die Visaabteilung. Darf ich die Herren bekanntmachen? Herr Wiktor, mein Freund Herr Team, unser Konsul. ‘Was kann ich fur Sie tun, Herr Wiktor? Ich mochte ein Visum nach Amerika beantragen. Wollen Sie auswandem oder auf Besuch fahren? Ich muB eine Geschiiftsreise machen. Wie lange wollen Sie in Amerika bleiben? Ungefuihr vier bis sechs Wochen Sie Sind Deutscher, nicht wahr? Ja, ich habe deutsche Staatsangeh6rigkeit. Haben Sie einen Ausweis? Bite, hier ist mein PaB! Filllen Sie bitte dieses Formular aus! Thr Antrag wird gleich bearbeitet. Vielen Dank! titi cu > Domnul Jan Wictor vrea s& solicite o vizi in America. > La consulatul principal se intélneste cu cunostinfa noastré, dommul Schréder. > Bun’ ziua domnule Schréder! Luerati aici? > A, buna ziua domnule Victor! Ce mai e pe la Dvs.? > Vreau sa zbor in America. > Unde pot sa solicit viza? > Mergem la prietenul meu. > El este consul. > Domnii se duc la departamentul de vize. > Pot s&-i prezint pe domnii? > Domnul Victor, prietenul meu, domnul Team, consulul nostru. > Cu ce va pot ajuta, domnule Victor? > Ag vrea sa solicit o vizi pentru America. > Vreti si emigrati sau si mergeti in vizita? > Trebuie si intreprind o calatorie de afaceri. > Cat timp vreti s ramaneti in America? > Aproximatiy patru-sase siptimdni. > Sunteti german, nu-i asa? > Da, am cetiitenie germana. > Aveti un bulet 2 > Poftiti, aici este pagaportul meu! > Completafi va rog acest formular! > Cererea Dys, se prelucreazi imediat. > Multumese frumos! Exercifiul urmitor confine problemele gramaticale ale primei parti a lectiei. Traduceti romana in germana: Domnul Victor vrea si cal&torease cu avionul in America. Unde vrea sa cAlitoreasca cu avionul domnul Victor? El trebuic s& solicite vizi pentru America. Ce trebuie si solicite? Pot sa fac totul. Fumez numai figari nemtesti. Nu vreau sf emigreaz in America. Vreau s& rimén aici cu tine. Cu cine vrei si rama Pani la ora unu se prelucreaz’ Azi mergem in vizitd la bunica. La cine mergem in vizita? ‘Tu sti doar! La bunica noastr’, Aici nu se poate face nimic. Pun carnajii in frigider. Unde pui carnatii? Pot s& va prezint? Ea este fiica mea. Completati, va rog, formularul acesta! Sunteti german? Da, am cettenie germani. Poftiti, aici este buletinul meu. Mergem la departamentul de vize. Domnul Team este consul. ‘As dori un kilogram de struguri. Ce mai face Muljumesc, bine. Ce noutiti mai aveti? Fiul meu are deja doi ani. Aga? > Her Wiktor will nach Amerika fliegen. > Wohin will Herr Wiktor fliegen? > Er muB ein Visum nach Amerika beantragen. > Was mul er beantragen? > Ich kann alles tun. > Ich rauche nur deutsche Zigaretten. > Ich will nicht nach Amerika auswandern. > Ich will hier mit dir bleiben. > Mit wem willst du bleiben? > Das wird bis ein Uhr bearbeitet. > Heute fahren wir zur Oma auf Besuch. > Zu wem fahrt ihr auf Besuch? > Das weifit du doch! Zu unserer Oma. > Hier kann man nichts tun. > Ich lege die Wurst in den Kithischrank. > Wohin legst du die Wurst? > Darf ich bekanntmachen? > Das ist meine Tochter, > Fillen Sie bitte diesen Fragebogen aus! > Sind Sie Deutscher? > Ja, ich habe deutsche Staatsangehdrigkeit, > Bitte, hier ist mein Ausweis. > Wir gehen in die Visaabteilung. > Herr Team ist Konsul. > Ich hatte gern ein Kilo Weintrauben. > Wie geht es Thnen? > Danke, gut. > Und was gibt es Neues? > Mein Sohn ist schon zwei Jahre alt. > Ach so? LECTIA A 13. - PARTEA A DOUA Sa incepem cu cuvintele noi. Cititi cu voce tare si memorati sensul roménesc al cuvintelor: der Brief > [de* bri:f] der Briefumschlag > [de" bri:fumglak] die Buchhandlung > (di: bu:Hhandlun®) die Biroklammern > [di: bU:re:klamern] der Chef > [de" sE:f] der Kalender > [de kalende"] das Notizbuch > [das noti:tbu:H] die Schere > [di sEra] das Schreib- > [das graib- warengeschift va:rangeseft] die Tube > [di: wu:ba] das Worterbuch > [das vOrterbu:H] die Zeitschrift > di: taitsrift] Sa repetim cuvintele in alté ordine! Atentie das Wérterbuch > [das vOrte"bu:H] die Buchhandlung > [di: bu:Hhandlun®] die Zeitschrift > [di: taitsrift] die Biiroklammern > [di: bU:ro:klamern]} der Kalender > [de" kalende"] die Tube > [di: tu:ba] die Schere > [di: sEra] der Chef > [de" 5E:f] das Notizbuch > [das noti:tbu:H] der Brief > [de" bri:f] der Briefumschlag > [de" bri:fumslak] das Schreib- > [das graib- warengeschiift va:rangeseft] scrisoarea plicul libraria agrafa de birou seful calendarul eaietul de notite foarfeca papetaria tubul dictionarul revista la pronuntie: dictionarul libraria revista agrafa de birou calendarul tubul foarfeca seful caietul de notije scrisoarea plicul papetiiria Acuin s& folosim substantivele noi in propozifii! Urmariti cu propozitiilor si exersafi pronuntia: Anja geht ins Schreibwarengeschiift. Ich méchte das »Deutsch-Rumanische” Worterbuch. Er geht in die Buchhandlung, Ich kaufe eine Zeitschrift. Ich brauche zwei Biroklammern. Er kauft einen Kalender. Ich brauche eine Tube ~Uhu”. Sie kauft eine Schere. Der Chef ist nicht da. Du hast ein Notizbuch. Hier liegt ein Brief. Sie braucht einen Briefurschlag. > [ania gE:t ins sraibya:rangeseft] > [iH mOHta das doits ru:mEnise vOrterbu:H] > [e' gE:t in di: bu:Hhandlun‘) > [iH kaufS aina aitgrift] > [iH brauHa qvai bU:roklamern] > [e" kauft aintin kalende’] > [iH brauHa ainda tuzba] > [zi: kauft ain’ sEra] > [de' sE:f ist niHTt da] > [du hast ain notitbu:H] > [his liskt ain bri:f] > (zi: brauHt ainan bri:fumslak] atenfie sensul romanese al Ana merge la papetirie, As dori dictionarul german-romén. El merge la libririe. Cumpar o revista. ‘Am nevoie de doud agrafe de birou. El cumpara un calendar. Cumpar un tub de lipici »Uhu”. Ea cumpirii o foarfect. Seful nu este aici. Tu ai un caiet de notite. Aici este o scrisoare. Ea are nevoie de un plic. Completati propozitiile urmatoare cu cuvintele corespunz&toare si exersati pronuntia: Ana merge la papetirie. Ea are nevoie de un plic. Ea cumpara o cutie de agrafe de birou. Ea are nevoie si de o foarfeca. Fratele Dvs. are nevoie de un caict de no- tie si de un tub de lipici ,,Uhu" Seful Dvs. azi nu este aici. Ea are © serisoare de la el. Ea merge dupa aceea la librarie. Acolo ea cumpara dictionarul german- roman. $eful Dvs. vrea revista Stem”. Ea cumpara inc’ un calendar. — Anja geht ins > Schreibwarengeschiift. I Sie braucht > einen Briefumschlag. Sie kauft eine Schachtel > Biiroklammem. Sie braucht auch > eine Schere. Ihr Bruder braucht > ein Notizbuch und > eine Tube ,,Uhu”. Heute ist ihr > Chef nicht da. Sie hat > einen Brief von ihm. Dann geht sie in > die Buchhandlung. Dort kaufi sie das ,,deutsch- rumanische” > Wérterbuch, Thr Chef will > die Zeitschrift , Stem” haben. Sie kauft noch > einen Kalender. F&rd indoiala stiti deja cuvintele. Traduceti din romana in germana: revista >die Zeitschrift >[di: taitgrift] calendarul >der Kalender >[de" kalende"] plicul >der Briefumschlag >([de" bri:fumslak] libraria >die Buchhandlung >[di: bu:Hhandlun®} serisoarea >der Brief >([de" bri:f] caietul de notite >das Notizbuch >[das noti:tbu:H] foarfeca >die Schere >[di: sEra] papetiria >das Schreibwarengeschift >[das sraibva:rangeseft] dictionarul >das Wérterbuch >[das vOrterbu:H] agrafa de birou >die Biiroklammern >[di: bU:roklamern] seful >der Chef >[de" sE:f] tubul >die Tube >[di: tu:ba] Acum invatim cdteva forme de plural: das Buch die Bucher > [di: bU:He'] — eartile das W6rterbuch die Worterbiicher > (di: vOrter- — dictionarele bU:He"] das Notizbuch die Notizbiicher > [di: notizt- — caietele de notite bU:He’} das Haus die Hauser > [diz hoize’) — casele Aceste substantive primesc la plural ,,Umlaut” (ii) si terminatia wer”, de ex.: RS das Buch = — cartea die Bacher — eartile De acum inainte vom nota in felul urmator aceasta forma de plural: | das Buch, (i) -er Pluralul substantivelor ,,scrisoarea” gi ,,calendarul”: der Brief die Briefe — scrisori der Kalender die Kalender — calendare ‘SA exersim pluralul substantivelor! Cititi cu voce tare gi clar: Frau Anja, ich brauche zwei Notizbiicher, In der Stadt gibt es viele Hauser. Hast du zwei Kalender? Wo sind deine Biicher? Er hat drei Briefe aus Deutschland. > > > = > Sie kauft zwei Worterbticher. > frau ania iH brauHa tvai notiz{bU:He'} [in de® stat gipt es fi:l& hoize'] hast du tvai kalende') vo: zint daind bU:He' e’ hat drai bri:fa aus doitslant] zi: kauft tvai vOrte'bU:He'] Doamna Anja, am nevoie de doud caiete de notife. in orag sunt multe case. Ai doua calendare? Unde sunt c§rtile tale? E] are trei serisori din Germania. Ea cumpara dou dictionare Unmeaza cateva cuvinte uzuale. Cititi cu voce tare si urmariti cu atentie sensul lor in romana: ein bifchen egal ‘morgen lesen schreiben schmutaig wann wieder > > > > > > > > ain bisHan] ega:l) morgan) [IEzin] sraiban] {smutiH] yan] [vizda] in lista cuvintelor anterioare ati intilnit doua verbe noi: Jesen schreiben - aciti — ascrie Forma lor la persoana a 2. si a 3. singular este: du liest er liest du schreibst er schreibt > > > > [du li:st] {et li:st] [du sraépst] [e' sraipt] un pie, putin indiferent maine a citi a scrie murdar cand din nou tu citesti el citeste tu scrii el scrie Verbul ,,lesen" este neregulat, el isi schimba vocala din rédécina la persoanele a 2. $i a 3. singular. Acest verb se conjuga ca si verbul ,,sehen”’, ‘Urmiriti cu atentie urmatoarel Ich méchte ein bifchen Butter. Das ist mir egal Er kommt morgen. Er liest eine Zeitschrift. Du schreibst einen Brief. Dieses Haus ist schmutzig. Wann kommst du? Er tut das wieder. Acum completati propo: ‘As dori putin cascaval. Mi-e indiferent, Maine suntem la voi. Citese revista ,,Stern”. Noi seriem bunicii o scrisoare. Caietul lui este murdar. CAnd calétoresti 1a bunicul? Venim din nou. je propozitii! Cit bute") cu voce tare gi clar: > [iH mOHta ain bisHin = - > [das ist mi:' ega:!) - v v {e' komt morgan] [e' li:st ainda taitsrift] P= > [du sraipst ainan bri:f] — — v > [van komst du] > [el tut das visda"] 1 [di:zes haus ist smugiH] — le germane! Atentie la pronuntie: Ich méchte As dori putin unt, Mi-e indiferent. El vine maine, El citeste o revistd. Tu serii © serisoare. Aceasta casa este murdara. Cand vii? El face din nou. > cin bifichen Kase. Das ist mir ganz > egal. > Morgen sind wir bei euch. > Ich lese die Zeitschrift Stem”. > Wir schreiben der Oma einen Brief. Sein Heft ist > schmutzig. > Wann filhrst du zum Opa? Wir kommen > wieder. Adesea folosim forma de prezent a verbului si pentru exprimarea timpului viitor, de ex.: Morgen sind wir in Berlin. — Maine suntem (vom fi) la Berlin Acum traduceti cuvintele in limba germana: murdar a citi maine cand indiferent a serie un pic, putin din nou > schmutzig > lesen > morgen > wann > egal > schreiben > cin biBchen > wieder > [smutiH) > [IEzan] > [morgan] > [van] > [ega:l] > [sraiban] > [ain bisHan] > [virda’] Acum sa ne ocupam de ordinea cuvintelor in propozitia interogativa! Cititi cu voce tare gi urméariti cu atentie sensul propozifiilor: Wohin geht Herr Wiktor? Unde merge domnul Victor? Er geht zum Generalkonsulat. El merge la consulatul general. Wen trifft er dort? — Cu cine se intalneste acolo? Er trifft dort seinen Bekannten. El se intlneste acolo cu cunostinta lui. Was ist Herr Wiktor, Deutscher? Ce este domnul Victor, este german? Ja, er hat deutsche Staatsangehérigkeit. — Da, el are cet&tenie germana. Afi observat desigur, cd la aceste propozifii interogative am rdspuns cu propozifii intregi si nu numai cu cuvintele Ja” — ,,Da” sau ,,Nein” — ,,Nu”. Aceste propozifii sunt propoztfii interogative partiale; elementul lor introductiv este un cuvdnt interogativ, in cazul nostru pronume interogativ. (Wer? Wen? Wann? Wohin? Wo? Wie? Was?) Pe locul al doilea se afla predicatul (verb declinat), de ex.: 1 Zz 3 4 5 Er | sieht | heute | auf dem Tisch | eine Tasse Kaffee. Wer sieht heute auf dem Tisch eine Tasse Kaffee? Er Wann sicht er auf dem Tisch eine Tasse Kaffee? — Heute. Wo sicht er heute eine Tasse Kaffee? — Auf dem Tisch. Was sieht er heute auf dem Tisch? - Eine Tasse Kaffee. La propozitiile interogative parfiale raspundem cu acele cuvinie la care se referd interogajia, Daca pe primul loc al propozifiei interogative se afla un verb, vorbim despre propozitie interogativd totald. Intrebarea se referd la predicatul propozitiei. Raspunsul se poate da prin Ja" — Da”, Nein” — Nu”, ,Doch” — ,,Ba da”. Deoarece in propozitia interogativd totala pe primul loc se afl verbul, ordinea cuvintelor este inversd, de ex.: Sieht er heute auf dem Tisch eine Tasse Kaffee? Ist Herr Wiktor Rumdne? Si exersiim ordinea cuvintelor in propozitia interogativa! Aledtuiti propozifii interogative cu ajutoral pronumelor interogative sau cu forma verbelor din paranteza! Folosifi filtrul rogu; Du | liest | jetzt | in der Schule | ein Buch. — Tu citesti acum la scoali o carte. (wer? wann? wo? was? + verb) > Wer liest in der Schule ein Buch? > Du. > Wann liest du in der Schule ein Buch? > Jetzt. > Wo liest du jetzt ein Buch? > In der Schule. > Was liest du jetzt in der Schule? > Ein Buch, > Liest du jetzt in der Bank ein Buch? > Nein, dort lese ich es nicht. > Liest du jetzt in der Schule ein Buch? > Ja, ich lese jetzt in der Schule ein Buch. Der Onkel | setzt | das Kind | neben die Mutter. — Unchiul aseazi copilul ling mama. (wer? wen? wohin? + forma conjugata a verbului) > Wer setzt das Kind neben die Mutter? > Der Onkel. > Wen setzt der Onkel neben die Mutter? > Das Kind. > Wohin setzt der Onkel das Kind? > Neben dic Mutter. > Setzt der Onkel das Kind neben den > Nein, Vater? > Setzt der Onkel das Kind neben die > Ja. Mutter? Herr Wiktor | triffe | im Konsulat | einen — Domnul Victor se intalneste la consulat Bekannten, cu o cunostinta. (wer? wo? wen? + forma conjugati a verbului) > Wer trifft im Konsulat einen Bekannten? > Herr Wiktor. > Wo trifft Herr Wiktor cinen Bekannten? > Im Konsulat. > Wen triffi Herr Wiktor im Konsulat? > Einen Bekannten. > Trifft Herr Wiktor im Konsulat einen. > Ja, er trifft ihn dort. Bekannten? Der Wagen | ist | schmutzig. — Masina este murdara. (was? wie? + forma conjugat& a verbului) > Was ist schmutzig? > Der Wagen, > Wie ist der Wagen? > Schmutzig. > Ist der Wagen schmutzig? > Ja, er ist schmutig. In raspusurile scurte pronumele poate inlocui substantivul yi in aceste cazuri el indied genul si cazul substantivului. Cititi urmatoarele intrebari si rispunsuri! Urmariti cu atentie traducerea propozitiilor: Ist das ein Bleistift? Ist das eine Schere? Ist das ein Buch? Hast du einen Bleistift? Hast du eine Schere? Hast du ein Buch? Hast du Biicher? Hast du Bleistifte? = Ja, das ist eine. — Ja, das ist eins. — Ja, ich habe einen. — Ja, ich habe eine. — Ja, ich habe eins. — Ja, das ist einer. ~ Acesta este un ereion? Da, este un creion (unul). — Aceasta este o foarfeca? Da, este o foarfec’ (una), Aceasta este 0 carte? Da, este o carte (una). Ai un creion? Da, am un creion. (am unul) Ai o foarfeca? Da, am 0 foarfeca. (am una) Ai 0 carte? Da, am o carte, (am una) 1 — Ja, ich habe welche. — Ai earti? Da, am cateva. — Ja, ich habe welche. ~ Ai creioane? Da, am cteva. (in raspunsuri se folosese des promume nehotirate, care inlocuiese substantivele. Aceste) pronume, prin forma lor, indica genul si cazul substantivelor, de ex.: Ist das ein Wagen? — Aceasta este o masin&? Ja, das ist einer. — Da, este una | Ist das eine Kirche? — Aceasta este o biscric&? Ja, das ist eine. — Da, este (una). Ist das ein SchloB? — Aceasta este 0 cetate? Ja, das ist eins. — — Da, este (una). Deoarece ,,ein”’ nu are forma de plural, forma de plural a acestui pronume nehotirat este welche” (,,welche” are gi alte sensuri si functii Sind das Wagen? S in propozitie!) — Sunt acestea magini? Ja, das sind welehe,— Da, sunt céteva, Completati raspunsurile cu pronumele ,,ciner, eine, eins, welche”: Hast du ein Heft? Brauchst du Notizbiicher? Ist das ein Kalender? Hast du schon einen Kalender? Schreibst du einen Brief? Liest du ein Buch? Haben wir noch Biroklammem? Ich méchte einen Kalender. Ich brauche eine Schere. Brauchst du einen Briefumschlag? Ich hatte gern einen Stadtplan. Wir brauchen Bleistifte. — Ja, ich habe > eins . — Ja, ich brauche > welche . — Ja, das ist > einer = Ja, ich habe schon >einen ~ Ja, ich schreibe >einen , = Ja, ich lese > eins . - Ja, wir haben noch > welche , ~ Hier ist >einer. = Hier haben Sie >eine . — Ja, ich brauche >einen , - Hier ist >einer, - Hier habt ihr >welche , in exercitiul urmitor veti folosi independent aceste structuri. Traduceti din romana in germana: Am nevoie de caiete de notife. Aveti? Cumperi un calendar? Da, cumpar unul. Doriti un dictionar? Da, as yrea unul. Acesta este un plic? Da, este un plic.(este unul) Am neyoie de un tub de lipici .Uhu”. Poftiti, aici este unul. Aveti o hart a orasului? Da, iat aici una. Mai aveti agrafe de birou? Da, aici sunt cateva, > Ich brauche Notizbilcher. Haben Sie welche? > Kaufst du einen Kalender? Ja, ich kaufe einen, > Méchten Sie cin Wérterbuch? Ja, ich méchte eins. > Ist das ein Briefumschlag? Ja, das ist einer. > Ich brauche eine Tube ,,Uhu”. Bitte, hier ist eine, > Haben Sie einen Stadtplan? Ja, hier ist einer. > Habt ihr noch Biiroklammern? Ja, hier sind welche. Sa recapitulim fnca o data tot ce am invafat in aceasti lecfie. Traduceti in limba romana! Frau Winter findet einen Brief im Biro. Thr Chef schreibt: Frau Winter! Ich bin heute in Bonn, Im Briefumschlag finden Sie 90,-DM. Bitte, kaufen Sie im Schreibwarengeschaft eine Schachtel Biiroklammern und eine Schere! Wir brauchen auch vier Bleistifte, und die Notizbiicher sind ein bibchen schmutzig. Kaufen Sie bitte welche, zwei oder drei! Haben wir noch ,,Uhu"? Kaufen Sie bitte eine Tube! Gehen Sie dann bitte in die Buchhandlung! Kaufen Sie ein Worterbuch, ,,deutsch- ruminisch”! Ich hatte gern noch die Zeitschrift Motor” und einen Kalender! Morgen bin ich wieder da. Auf Wieder- sehen! Thr Chef. > Doamna Winter giiseste 0 serisoare in birou. > Seful ei scrie: > Doamna Winter! > Azi sunt in Bonn. > in plic sunt 90 de mirci. > Cumpiarati vi rog de la papetiirie o cutie de agrafe de birou si o foarfeca! > Avem nevoie si de patru ereioane, si ecaietele de notife sunt putin murdare. > Cumparati va rog cateva, doua sau trei. > Mai avem lipici ,,Uhu"? Cumparati, va Tog, un tub! > Mergeti pe urmé, va rog, la librarie! > Cumpirati un dictionar ,.german-roman’”! > Ag mai dori o revista ,Motor” gi un calendar! > Maine sunt din nou aici, La revedere! Seful Dvs In exercitiul urmator vom recapitula toaté materia invajati in aceasti lectie. Acum veti avea posibilitatea si vi verificati cunostinfele. Traduceti din romana in germana! Folositi filtrul rosu! Daca reusiti deja si traduceti fri greutifi, va puteti apuca de rezolvarea temei pentru acasi, Mult succes: Domnul Victor vrea si solicite o viz in America. El se intilneste la consulatul general cu cunostinja noastri, domnul Schréder. Ce noutati aveti?”, il intreabi domnul Schroder: »;Vreau s& merg cu avionul in America”, spune domnul Victor. Mergem numaidecdt la departamentul de vize. Acolo lucreazé prietenul meu. Pot sa-i prezint pe domnii? Cu ce va pot ajuta? As dori 0 viz. Vreti 8 emigrati sau calatoriti in vizita? Trebuie s4 intreprind o calétorie de afaceri. Cat timp vreti si rimaneti in America? Circa 4-6 siptimani. Suntefi german? Da, am cetdtenie germana. Aveti un buletin? Da, este aici Completai, va rog, inca acest formular! Cererea Dys. va fi imediat prelucrata. Mulfumese frumos, domnule consul! > Herr Wiktor will ein Visum nach Amerika beantragen. > Im Generalkonsulat trifft er unseren Bekannten, Herm Schréder, > Was gibt es Neues?”, fragt ihn Herr Schréder. > ,[ch will nach Amerika fliegen”, sagt Herr Wiktor. > Wir gehen gleich in die Visaabteilung. > Dort arbeitet mein Freund. > Darf ich die Herren bekanntmachen? > Was kann ich fiir Sie tun? > Ich méchte ein Visum haben. > Wollen Sie auswandern oder auf Besuch fahren? > Ich muB eine Geschiftsreise machen. > Wie lange wollen Sie in Amerika bleiben? > Ungefiihr vier bis sechs Wochen. > Sind Sie Deutscher? > Ja, ich habe deutsche Staztsangehdrigkeit. > Haben Sie einen Ausweis? > Ja, hier ist einer. > Filllen Sie bitte noch dieses Formular aus! > Thr Antrag wird gleich bearbeitet, > Vielen Dank, Herr Konsul! in incheiere urmeazi un exercitiu de pronuntie. Cititi cu atentie: lic] Brief, fliegen, wieder [ai] Ausweis, Zeitschrift, schreiben, gleich foi] deutsche, Hauser U:] Kuhlschrank, Bacher, Biro {E] lesen, legen, sehen, gehen [s] Chef, Schere, sehmutzig 13, RECAPITULARE 13.1. Multe substantive primesc la plural ,,Umlaut” (ii) si desinenta ,,-er”, de ex.: das Buch — cartea, die Biicher — cartile (aceste substantive vom nota in felul urmiitor: das Buch, (i)-er — cartea) 13.2. Substantivele formate din adjective au urmatoarele forme: (bekannt) der Bekannte, ein Bekannter — cunostintd; mein Bekannter — cunostinta mea die Bekannte, eine Bekannte — cunostinfi (feminina); meine Bekannte — cunostinta mea die Bekannten, Bekannte — cunostinfele; meine Bekannten — cunostinele mele, Substantivul ,,der Deutsche” — ,,germanul” se declina la fel. 13.3. Ordinea cuvintelor in propozitia interogativa partiala: Pe primul loc st& pronumele interogativ, pe locul al doilea verbul conjugat, pe locul al treilea subiectul sau complementul circumstanfial si pe locul al patrulea obiectul, de ex.: Wer geht morgen in die Schule? — Cine merge maine la scoala? 13.4. Ordinea cuvintelor in propozitia interogativa total’: Pe primul loc sta forma conjugata a verbului, pe locul al doilea subiectul, pe locul al treilea complementul circumstantial, pe locul al patrulea complementul direct, La aceste propozifii interogative se rispunde cu ,,da” sau ,nu”, de ex.: Gehst du morgen in die Schule? - Mergi maine la scoala? 13.5. Conjugarea verbului .ausfilllen” - a completa”: ich fille aus = eu completez wir fiillen aus — noi completam du fiillst aus - tu completezi ihr fullt aus — voi completati er fullt aus — el completeaza sie fullen aus — ei/ele completeaz’ sie fullt aus - ea completeaza Sie filllen aus Dvs. completati es fllt aus — completeaza 13.6. Forma de prezent a verbului se foloseste adesea si pentru exprimarea timpului viitor. Contextul sau complementul circumstantial de timp indica timpul vitor, de ex.: Morgen fahren wit nach Berlin. - Maine cAlitorim la Berlin. 13.7. Promumele ,,einer” si ,,cins”: in rspunsuri scurte aceste pronume inlouiesc substantivul, forma lor indicd genul si cazul substantivului (are aceeasi terminatie ca articolul hotirai Ist das ein Kalender? — Ja, das ist einer. (Ja, das ist ein Kalender.) Ist das ein SchloB? — Ja, das ist eins. (Ja, das ist ein SchloB.) Ist das eine Kirche? — Ja, das ist eine, (Ja, das ist eine Kirche.) Deoarece ,,ein” nu are forma de plural se foloseste pronumele ,,welehe”, de ex.: Wo sind die Bucher? — Hier sind welche. (Hier sind die Biicher.) 13. TEMA PENTRU ACASA A. — Alcatuiti intrebari la urmatoarele propozitii afirmative: 1. Wir gehen heute in die Schule. BN i So ts SSP caesar Cee WORM; .- assnaniest-cert-- tape! d. Gehen.... eee. Esco 2. Frau Schréder findet einen Brief im Biro. Weis casicsercsansnsessstacescerstantsoreeserreencee e f: g. h. B. Traduceti in limba germana: . Pot sa-i prezint pe domnii? . Cu ce va pot ajuta? . Caietele noastre de notite sunt putin murdare. L 2 3. 4. MAine sunt din nou in birou. 5. Cat timp vreti si ram4neti in Germania? 6. . Completati va rog aceasta cerere! C. Completati propozitiile urmatoare cu pronumele .,eine, eins, einen, welche” 1. Hast du ein Heft? Ja; ich hahe.. oo 2. Brauchst du einen Briefumschlag? Ja, ich brauche.. 3. Willst du einen Stadtplan? Ja, ich brauch 4. Haben Sie Bleistifte? Ja, ich habe.. 5. Ich méchte ein Wérterbuch. Hier ist. 6. Ich brauche eine Schere. Hier haben Sie................. 7. Haben wir noch Biroklammern? Ja, wir haben noch.............. LECTIA A 14. — PARTEA iNTAI S& incepem lectia cu cuvintele noi: das Brett das Holz das Mai der Meister das Meter das Millimeter die Platte das Regal der Schrank die Schreinerei die Schutzbrille das Teil das Zentimeter Acum s& repetam cuvintele in alté ordine. pronuntie: die Schutzbrille die Schreinerei das Regal der Schrank der Meister das Holz das Brett die Platte das Teil das MaB das Meter das Zentimeter das Millimeter >[das bret] >[das holt) >[das ma:s] >[de" maiste"] >[das mEte"] >[das milimEte’] >[di: plata] >[das rega:l] >[de" srank] >[di: srainerai] >[di: gutbrila] >[das tail} >[das tentimEte’) >[di: guybrila] >[di: sraineraé) >[das rega:l] >[de' srank] >[de" maiste"] >[das hol{] >[das bret] >[di: plata] >[das tail] >[das ma:s] [das mEte'] >[das tentimEte"] [das milimEte’] scandura, sipca lemnul (material) masura maistrul metrul milimetrul placa, platoul, tabla raftul dulapul tamplairia ochelarii de protectie partea centimetrul Atentie deosebita Ia ochelarii de protectie tampliria raftul dulapul maistrul lemnul (material) seandura, sipca placa, platoul, tabla partea masura metrul centimetrul milimetrul $8 folosim cuvintele noi in propozitii scurte, Cititi cu voce tare si urmériti sensul cuvintelor in limba romana: Ich brauche ein Brett. Welches Mal hat dieses Brett? Das Brett ist zwei Meter lang, Wir sind in einer Schreinerei. Du brauchst eine Schutzbrille. Ich habe kein Regal. Er hat einen Schrank. Der Meister kommt schon. Der Tisch ist aus Holz Das hier, ist mein Teil. Das Regal ist 90 Zentimeter lang. Die Platte hat 10 Millimeter. > [iH brauHa ain bret} >[velHes ma:s hat dizis bret] > [das bret ist tvai mlEte" lan‘) > [vis" zint in aina* grainerai] >({du brauHst aind supbrila] > (iH hazba kain regal] >[e' hat ain&n srank] > [de' maiste’ komt so:n] > [de' tig ist aus holt] > [das hi:‘ ist main tail] > [das regasl ist nointin tentimEte’ lang) >([di; plat’ hat {En milimEte’] — Am nevoie de o scandura. — Ce marime are scandura asta? — Scandura este de doi metri lungime. — Suntem intr-o timplarie. — Ai nevoie de ochelari de protectie, — N-am raft. — Elare un dulap. — Maistrul vine deja. - Masa este din lemn. = Aceasta aici este partea mea. — Raftul are 90 de centimetri lungime. — Placa are 10 milimetri. ‘Completati propozitiile germane! Cu cuvintele corespunzatoare: Am nevoie de o sipci de 6 milimetri. Aceasté giped nu are 6 milimetri Lucrim intr-o tamplarie. Domnul Schréder este maistrul nostru. El ia o tabla. Aceasta tabla are doar 20 de centrimetri lungime, Ag vrea sa iau masurile. Scaunul este din lemn. Aceasta nu este partea ta. in birou nu am dulap. Dictionarele sunt pe raft. Unde sunt ochelarii mei de protectie? Nu ma mise nici un metru. Ich brauche cin Brett, 6 > Millimeter. > Dieses Brett hat keine 6 Millimeter. Wir arbeiten in > einer Schreinerei. Herr Schroder ist > unser Meister. Er nimmt > eine Platte. Diese Platte ist nur 20 > Zentimeter lang. Ich m6chte > Ma nehmen. Der Stuhl ist aus > Holz. Das ist nicht > dein Teil Im Biiro habe ich > kemen Schrank . Die Wérterbiicher stehen auf dem > Regal. Wo ist meine > Schutzbrille? Ich gehe > kein Meter mehr. Am acordat timp suficient substantivelor noi. Fara indoiala, puteti deja s& traduceti din limba romani in limba german: centrimetrul partea lemnul sedndura, sipea metrul maistrul milimetrul ochelarii de protectie placa, tabla raftul témplaria dulapul miasura > das Zentimeter > das Teil > das Holz > das Brett > das Meter > der Meister > das Millimeter > die Schutzbrille >die Platte >das Regal > die Schreinerei >der Schrank >das Mab > [das tentimEte’] > [das tail] > [das holt] > [das bret] > [das mEte’] > [de" maiste") > [das milimEte’] > [di: sutbrila] > [di: plata] > [das rega:l] > (di: srainerai] > [de" srank] > [das ma:s] ‘Acum sa invatim forma de plural a unor substantive! Aceste desinente de plural le-am invatat in lectiile precedente: die Platte das Regal das Teil das Ma der Schrank das Meter das Zentimeter das Millimeter Acum invatém pluralul unui alt grup de substantive: das Brett das Kind ITs die Bretter die Kinder >die Platten >die Regale >die Teile >die MaBe >die Schrinke >die Meter >die Zentimeter >die Millimeter eae ssCRy a | Acest grup de substantive primeste la plural desinenta.,.-er”, de ex.: | das Kind — copilul, die Kinder — copii > [di > [di plicile, tablele rafturile parile misurile dulapurile metri centrimetri milimetri — seindurile, sipeile ~ copii in exercitiul urmator completaji propozitiile germane cu forma corespunzitoare de plural a substantivelor. Nu uitati pronuntia corecta: ‘Unde sunt copiii t&i? Am nevoie de doua scanduri, Raftul are patru parti Dulapurile au doi metri lungime. De ce misuri avefi nevoie? Placile si fie de patru milimetri. La scoali sunt multe dulapuri, ‘Noi avem trei rafturi. in continuare si exersim formele de plural. Ci Die Kinder sitzen an den Fenstern, Wo sitzen die Kinder? Ich gebe den Kindern Bonbons. Wem gibst du Bonbons? Er kauft seinen Téchtern ein Wérterbuch. Wem kauft er ein Worterbuch? Du siehst meine Freunde nicht. Wen siehst du nicht? Der Lehrer fragt die Schiller. ‘Wen fragt der Lehrer? — Wo sind deine > Kinder? Ich brauche zwei > Bretter. ~ Das Regal hat vier > Teile. — Die Schriinke sind zwei > Meter lang. Welche > MaBe brauchen Sie? ~ > Die Platten sollen vier > Millimeter” haben. In der Schule gibt es viele > Schriinke. - Wir haben drei > Regale. cu voce tare si remarcati sensul propozitiilor: — Copii stau la ferestre. — Unde stau copiii? — Dau copiilor bomboane, — Cui dai bomboane? = El cumpira fiicelor lui un dictionar. — Cui cumpiré un dictionar? — Tu mu-i vezi pe prieten:i mei, — Pe cine nu vezi? — Profesorul intreaba elevii. — Pe cine intreaba profesorul? Din lectia anterioaré stim cé articolul hotarat der, die, das ” la plural are forma ,,die" pentru toate cele trei gemuri Articolul nehotdrdt ,, ein, eine" nu are forma de plural, de aceea in fata substantivelor la plural nu std nimic, de ex.: Bitte eine Zigarete! (singular) ra ; = { La plural, substantivele se conjuga in felul urmator nominativ: die Schiiler | acuzativ: die Schiller ks dativ: den Schiller — Bine Zigarettent (plural) see ee die Kinder Gie Téchter die Kinder aie Téchter den Kindem den Téchtern | La plural, cazul dati substantivul primeste un ,,-n™ (daca forma die Frau Re eee femeia, den Frauen — femeilor! initial de plural nu este ,.-n” sau ,-en") de ex.: die Frauen - femeile, ec Sa verifictm daci titi pluralul substantivelor! Completati urmatoarele propozitii germane cu forma corespunzitoare de plural a substantivelor: 3 Profesorul intreaba elevii. = Der Lehrer fragt > die Schiler, Tatal cumpir’ copiilor ciocolatd = Der Vater kauft > den Kindern Schokolade, Citese clrti. — Ich lese > Biicher, Rosiile sunt proaspete. ~ > Die Tomaten sind frisch. El da fratilor paine si cimati. — Er gibt > den Brildern Brot und Wurst. ‘Cumpaér struguri. = Ich kaufe > Weintrauben, El isi ajuti fiicele. — Er hilft seinen > Téchtern, Traduceti din romana in limba germana: Copiii stau la ferestre. > Die Kinder sitzen an den Fenstern. Dau eopiilor bomboane. > Ich gebe den Kindern Bonbons. El cumpira fiicelor lui un dictionar. > Er kauft seinen Téchtern ein Wérterbuch. Tu nu-i vezi pe prietenii mei. > Du siehst meine Freunde nicht. Profesoara intreba elevii. > Die Lehrerin fragt die Schiller. Plicile trebuie si fie de patru milimetri. > Die Platten sollen 4 Millimeter haben. De ce masuri aveti nevoie? > Welche MaBe brauchen Sie? SA ne completim vocabularul cu cdteva cuvinte noi. Repetafi-le cu voce tare ‘si urmarifi sensul lor in limba romani: breit > [brait] — lat, larg dabei > [dabai] — la aceasta, Inga denn > [den] — dar, cici, deoarece euch > [oth] — voua, va hoch > [ho:H] — inalt holen > [ho:lan] — a aduce kurz > [kurt] = scurt nach > [naH] — dupa, la (+denumiri geog.) schimpfen > [simfan] — a ocdri, a certa, a injura schneiden > [snaidin] 2h a pila stark > [stark] — putemnic, gros tief > [tif] = adine vergessen > [fergesin] ea pita mu > (ru) OK. > [okE] Sa repetam inc& 0 data verbele: holen > [ho:lan] er holt > [e' ho:lt] schimpfen. > [simfan] er schimpft > [e' simf] schneiden > [snaidan} er schneidet > [e’ snaidet] vergessen > [fergesan] er vergiBt > [e' fergist] la, prea, foarte in ordine a aduce el aduce a certa , ocara a injura, el ocireste = a thia — el taie — anita — el uit Verbul ,, vergessen” ,,a uita” este nergulat si fyi schimbd vocala din radécind (,,-e” devine wi” la persoanele a dova, si treia singular, modul, indicatiy, prezent. La fel se conjugd si verbul ,, sprechen"'- ,,a vorbi". S& folosim cuviniele noi in propozitii simple. propozitiilor: Das Brett ist vier Zentimeter breit. Ich helfe bei dem Antrag. Hilfst du auch dabei? Was machst du denn hier? Er kommt nicht, denn er ii Der Schrank ist nicht hoch. Dieses Brett hier ist zu kurz. Ich sehe euch nicht. In einer Stunde bin ich zu Hause. Das Brett ist 5 Millimeter stark. Dieses Regal ist ein Meter tief, Hier ist alles O.K. Er schneidet ein Brett, Ich hole gleich den Meister, Unser Meister schimpft leider viel. Er vergiBt mein Buch. Ich helfe euch nicht. Citiji cu voce tare si urmirifi traducerea — Sipea este lata de 4 centimetri. — Ajut la serierea cererii, Ajuti si tu la aceasta? Dar ce faci aici? = Elm vine pentru c& nu este aici. Dulapul nu este inalt. — Scdndura de aici este prea scurta. — Nu va vid. ~ fntr-o ora sunt acasa, = Sipea este groasi de 5 milimetri. — ‘Acest raft este adane de un metru. Aici totul este in ordine. El taie o scdndur’, Aduc imediat maistrul. — Din pacate maistrul nostru injura mult. — El uit de cartea mea. — Nu va ajut Prepozijia nach" ,,dupa” sta totdeauna cu cazul dativ, de ex. nach einem Jahr nach dir — dupa un an — dupa tine Atentic la faptul ci, in germani, prepozitia ,,in” se foloses te cu sensul de: peste”. in einer Stunde a in einem Jahr a peste 0 ora peste un an in exercitiul urmator, completati propozitiile germane cu cuvintele corespunzatoare! Cititi ou voce tare gi clar: EI vine peste un an. El aduce scandura. El taie bine placa. Ea taie cam prea adanc. Fiul meu este foarte puternic. Placa aceasta are doar de doi milimetri grosime. intr-o ord sunt din nou aici. Dar ce Kitime are acesta (aceasta)? Ea nu vine, pentru cA mai lucreazii. Ea va vede. Aceastd casa este foarte inalta. M& ajuti? Ce Batime are dulapul acesta? De ce injura asa maistrul? Va dau o tabla de ciocolata. Asta ou vreau sa uit. Dupa duminic& urmeaza lunii. - Er kommt > in einem Jahr. - Er > holt das Brett. - Er> schneidet die Platte gut. - Sie schneidet etwas zu > tief. = Mein Sohn ist sehr > stark. - Diese Platte ist nur 2 Millimeter > stark. ~ > In einer Stunde bin ich wieder da. — Wie > breit ist das denn? — Sie kommt nicht, > denn sie arbeitet noch, — Sie sieht > cuch. Dieses Haus ist sehr > hoch. — Hilfst du mir > dabei? — Wie > breit ist dieser Schrank? — Warum > schimpft der Meister so? — Ich gebe > euch eine Tafel Schokolade. Ich will das nicht > vergessen. > Nach dem Sonntag kommt der Montag. Promumele ,,ihr” -., voi” are la dativ si acuzativ aceleasi forme ,,euch"-,, voud"; ,,pe voi”, de ex.: Teh sehe euch nicht. Wir helfen euch gern. in aceasta lectie sA invatam inc doua structuri: in vier Teile schneiden in Ordnung ~ Nu va vad (pe voi). — Voud va ajutém cu placere. — a tdia in patru (parti) — in ordine Traducefi urmatoarele propozitii in limba romana: Er schneidet die Platte in vier Teile. Hier ist alles in Ordnung. Er holt jetzt das Brett. Er vergi8t deine Adresse, Unser Lehrer schimpf nicht. Teh hole euch. Er gibt euch Bonbons. > HI taie placa in patru parti, > Aici totul este in ordine > El aduce acum scandura. > El uit adresa ta. > Profesorul nostru nu injura. > Merg dupa voi. > El va da bomboane. Acum putefi si verificafi cat de bine v-ati insugit materia gramaticala si lexicala a lectiei. ‘Traduceti din limba germana in limba romana: Wir brauchen noch Holz. Holen Sie bitte ein Brett! Hier ist eins. Das Brett ist zu lang. Ist das hier gut? Nein, das ist viel zu kurz. Welche Male brauchen Sie denn? Zwei Meter lang, zwélf Zentimeter breit und vierunddreiBig Millimeter stark. Warum sagen Sie das nicht gleich? Schimpfen Sie nicht! Ich bin hier der Meister. Ja, ich wei, Ist das jetzt gut? Ja, das ist in Ordnung. Sonst noch etwas? Jetzt schneiden Sie diese Platte hier in vier Teile. In Ordnung. Aber vergessen Sie die Schutzbrille nicht. Die habe ich hier. > Mai aver nevoie de lemne, > Aducefi va rog, o sedndura! > [ata aici este una, (scéindurii) > Scdndura este prea lunga. > Aceasta de aici este bun? > Nu, aceasta este prea scurta. > De ce marimi aveti nevoie? > Doi metri, lungime 12 centimetri lagime $i 34 milimetri grosime, > De ce nu spunefi de la inceput? > Nu oc&raji! Eu sunt maisteul aici. > Da, stiu. Acum este bine? > Da, este in ordine, > inca ceva? > Acuma taiati aceasti placii aici in patru parti. > In ordine. > Dar s& mu uitati de ochelarii de protectie. > iam aici. Conjunctia ,,denn” inseamnd: ,,cdci, deoarece”. Dacd n-are functie de conjunctie nu se traduce totdeauna in limba romand, de ex.: Wo ist denn meine Uhr? ~ Unde este ceasul meu? , Acum traduceti in limba germana! Cititi propozitiile germane cu voce tare i cu at Klaus luereaza intr-un atelier de tamplirie, in Kronshagen Maistrul are nevoie de o scandura de 2 metri lungime, 12 centimetri latime gi 34 milimetri grosime. Klaus aduce una (o scAnduri). ScGndura este prea lunga. Dupa aceea taie o placa in patru parti. fntre timp nu wita de ochelarii de protectie. Dulapul este inalt de 2 metri gi addin de 90 cm. Raftul este lat de 61 de em. Unde lucreazt Klaus? Kronshagen se afl in apropiere de Kiel. De ce marimi aveti nevoie? Totul e in ordine la voi? Placa este din lemn. > Klaus arbeitet in einer Schreinerei in Kronshagen. > Der Meister braucht cin Brett: 2 m lang, 12 cm breit und 34 mm stark. > Klaus holt eins. > Das Brett ist zu lang, > Dann schneidet er cine Platte in vier Teile. > Er vergiBt dabei die Schutzbrille nicht. > Der Schrank ist 2 m hoch und 90 em tief. > Das Regal ist einundsechzig Zentimeter breit. > Wo arbeitet Klaus? > Kronshagen liegt in der Nahe von Kiel. > Welche Male brauchen Sie? > Ist bei euch alles in Ordnung? > Die Platte ist aus Holz. LECTIA 14.— PARTEA A DOUA in acest parte a lectici vom rezuma materia celor doua lectii anterioare. Exercitiile de lectura si traducerile vA vor ajuta si. va verificafi si sd sistematizati cunostintele. in cursul exerci de lecturd acordati atentic deosebitd pronuntici, intonatici corecte! Ca si va ajutam, am tiparit silabele accentuate cu caractere groase. Cititi cu voce tare: Herr Wiktor will ein Visum nach Amerika beantragen. Im Generalkonsulat triffi er unseren Bekannten Herrn Sehrider. A. Guten Tag, Herr Schréder! Was, Sie arbeiten hier? B, Guten Tag, Herr Wiktor! Was gibt es Neues? A. Ich will nach Amerika fliegen. Wo kann ich das Visum beantragen? B Wir gehen mal zu meinem Freund. Er ist Konsul. Herr Sehréder stellt die Herren vor. Darf ich bekanntmachen? Herr Wiktor, Herr Team! Was kann ich fiir Sie tun? Ich méchte ein Visum haben. Wollen Sic auswandern oder auf Besuch fahren? > oPpos Ich muB eine Geschiiftsreise machen. 9 Wie lange wollen Sie in Amerika bleiben? Ungefilhr vier bis sechs Wochen. im o> Sie sind Deutscher, nicht wahr? Ja, ich habe deutsche Staatsangehérigkeit Haben Sie einen Ausweis? Hier ist mein Pa. Fillen Sie bitte dieses Formular aus! Thr Antrag wird gleich bearbeitet. Pune pm ae Vielen Dank! Frau Winter findet im Biro einen Brief. Ihr Chef schreibt: Frau Winter! Ich bin heute in Bonn, Im Briefumschlag finden Sie 90 Mark. Bitte, kaufen Sie im Schreibwarengeschaft zwei Schachteln Buroklammern und eine Schere, Wir brauchen auch zehn Bleistifte, und die Notizbiicher sind ein bifchen sehmutzig. Kaufen Sie bitte welche, zwei oder drei Haben wir noch ,,Uhu”? Teh brauche eine Tube. Kaufen Sie bitte in der Buchhandlung noch ein Wérterbuch. ,,.Deutsch-Ruminisch”! Ich hatte gern noch die Zeitschrift Auto” und einen Kalender, Morgen bin ich wieder da. Vielen Dank! Klaus arbeitet in einer Schreinerei in Kronshagen. Diese Stadt liegt in der Nahe von Kiel. Heute macht er einen Schrank. Er braucht Bretter: zwei Meter lang, zwolf Zentimeter breit und vierunddreiBig Millimeter stark. Der Meister braucht cin Brett. Klaus holt es, aber es ist zu lang. »Welche MaBe brauchen Sie?”, fragt Klaus. Dann sehneidet Klaus eine Platte in vier Teile. Er vergiBtt aber seine Schutzbrille. Und der Meister schimpf. O.K., hier ist sie. Bitte schimpfen Sie nicht! Raspundeti la intrebari! Folosigi filtrul rosu: Wo trifft Herr Winter einen Bekannten? Was will Herr Winter beantragen? ‘Wer macht die Herren bekannt? Macht Herr Winter eine Geschaftsreise? ‘Was ist Herr Wiktor? Was wird gleich bearbeitet? Was liegt im Biro? Wo kauft Frau Winter die Biiroklammern? Wohin geht Frau Winter ein Worterbuch kaufen? > Im Generalkonsulat. > Herr Winter trifft einen Bekannten im Generalkonsulat. > Ein Visum. > Herr Winter will ein Visum beantragen. > Herr Schrider. > Herr Schréder macht die 4erren bekannt. “> Ja > Ja, Herr Winter macht eine Geschiiftsreise > Ja, er macht eine > Er ist Deutscher. > Herr Wiktor hat deutsche Staatsangehdrigkeit. > Der Antrag. > Der Antrag wird gleich bearbeitet. > Ein Brief. > Im Baro liegt ein Brief. > Im Schreibwarengeschatt. > Sie kauft sie im Schreibwarengeschift. > In die Buchhandlung. > Sie geht in die Buchhandlung, ein Worterbuch kaufen. Acum completati urmatorul dialog cu cuvintele ,,der, die, das, ein, eine, eins, welche”! Folositi filtrul rosu Hast du ,Uhu"? Ja, bitte, hier ist > eine Tube. Willst du > die nehmen? Danke schén! Aber, wo sind > die Biroklammern? Hier ist > eine Schachtel. Hast du > ein Wérterbuch? Nein, das ist nicht. Ich brauche > das Worterbuch deutsch-rumanisch, > Das hat Eva. Haben wir noch > eins? Ja, hier: Aber > das ist ziemlich klein. A B. A B. A. Hier ist > eins. B. A B. A B. Das ist egal. Ich will > einen Brief nach Kiel schreiben. B. Haben wir noch Briefumschlige? A. Ja, hier sind > welche. Bettina, hast du > eine Schere? B. Nein, > die hat > der Chef. A. So! Und jetzt brauche ich > einen Kalender. in incheiere traduceti structurile din limba romana in limba germana! Apucati-vi de rezolvarea temei numai dupa ce ati reusit si rezolvati aceste traduceri fara dificultate: Tabla este murdara. Poti si-mi dai o foarfeca? Seful nu este aici. As dori un diefionar german-romén. El merge in vizita la matusa, Ai pufin& supa? Fumez doar tigari nemresti. Ea pune gunca in fri; Nu pot citi aceast& scrisoare. Mi-e indiferent, cine vine la mine. Vreau sa merg cu avionul la Hamburg. El imi da din nou buletinul h Citesc doar revista Auto”, > Die Tafel ist schmutzig. > Kannst du mir eine Scher? geben? > Der Chef ist nicht da. > Ich hatte gern ein Worterbuch. deutsch-rumanisch. > Er geht zur Tante auf Besuch, > Hast du ein biBchen Suppe? > Ich rauche nur deutsche Zigaretten. > Sie legt den Schinken in den Kihlschrank. > Ich kann diesen Brief nicht lesen. > Es ist egal, wer zu mir kemmt. > Ich will nach Hamburg fliegen. > Er gibt mir wieder seinen Ausweis. > Ich lese nur ie Zeitschrift Auto”. Copiii nostri vin imediat. Scriu mamei 0 scrisoare. N-am nevoie de agrafe de birou. Caietele de notite le cumpar de la papetarie. Eva, ai un plic? C&nd mergi la librarie? Cu ce va pot ajuta? Maine sunt la birou. Acesta este un calendar? Da, este (un calendar) unul. ‘Completez acest formular. Ea nu vrea si emigreze in Germania. EI se intalneste cu cunostinta lui. Pot sa va prezint? Dulapul are un metru indltime. De ce masuri aveti nevoie? EI taie placa in patru parti. fn Kronshagen este un atelier de tamplarie. Klaus nu uita de ochelarii de protectie. El injura pe strada. Adue o sedndura. El trebuie s4 mearga in acest departament. > Unsere Kinder kommen gleich. > Ich schreibe der Mutter einen Brief. > Ich brauche keine Biiroklammern, > Die Notizbiicher kaufe ich im Schreibwarengeschiift. > Eva, hast du einen Briefumschlag? > Wann gehst du in die Buchhandlung? > Was kann ich flir Sie tun? > Morgen bin ich im Biiro. > Ist das ein Kalender? Ja, das ist einer. > Ich fiille diesen Fragebogen aus. > Sie will nicht nach Deutschland auswandern. > Er trifft seinen Bekannten. > Kann ich euch bekanntmachen? > Der Schrank ist ein Meter hoch, > Welche MaBe brauchen Sie? > Er schneidet die Platte in vier Teile. > In Kronshagen gibt es eine Schreinerei. > Klaus vergift die Schutzbrille nicht. > Er schimpft auf der Strabe, > Ich hole ein Brett. > Er mub in diese Abteilung gehen. in incheiere a lectici urmeazi, un scurt exercitiu de pronuntie: [i] tief, fliegen, wieder, Brief [i] bis, in, Millimeter [E] {e] Brett, vergessen legen, lesen 14. RECAPITULARE 14.1, Un grup de substantive primeste la plural desinenta,, -er, de ex.: das Brett — scdndura, die Bretter — scandurile (in vocabular aceste substantive sunt trecute in felul urmator: das Brett, -er - scandura) 14.2. Declinarea substantivelor la plural: nominativ die Schiiler die Kinder acuzativ die Schiiler die Kinder dativ den Schiilern den Kindern La plural, substantivele in cazul dativ primese un ,,-n”. 14.3. Conjugarea verbului neregulat ,,vergessen” — ,,a uita”: ich vergesse ~ eu uit wir vergessen — noi uitim du vergiBt — tu uiti ihr vergeBt — voi uitati er vergiBt — el uita sie vergessen ~ ei/ele uité sie vergiBt — ea uita Sie vergessen — Dys. uitati es vergiBt — uit 14.4. Pronumele personal ,,ihr” — ,,voi”, are la cazul acuzativ si cazul dativ aceleasi forme weuch” — ,,pe voi”, ,,voua”. 14.5. Prepozitia nach’ ,,dup4” sti totdeauna cu cazul dativ, de ex.: nach einer Minute — peste un minut nach dem Sonntag — dupa duminica 14.6. Cuvantul ,,denn’” de obicei nu se traduce, doar daca are sensul, ..pentru ci” de ex.: Wie heifen Sie denn? — Cum va numiti? Ich brauche kein Wérterbuch, denn ich habe schon eins, ~ N-am nevoie de dictionar pentru ci am deja unul. 14. TEMA PENTRU ACASA A Raspundeti la urmatoarele intrebari cu propozitii intregi: 1, Wen trift Herr Wiktor im Konsulat? Wohin will Herr Wiktor fliegen? Was ist Herr Team? Wie lange will Herr Wiktor in Amerika bleiben? . Was fuillt Herr Wiktor aus? Wieviel Geld ist im Briefumschlag? . Wo soll Frau Winter das Wérterbuch kaufen? 22M een Traduceti in limba german’: 1. Aici este o cutie de agrafe de birou, De ce misuri aveti nevoie? Maistrul meu vrea s& facd azi un raft Klaus taie placa in patru bucdti. . Acest dulap doi metri indltime gi 90 de centimetri ltime. Anew LP Kronshagen se afld in apropiere de Kiel. Completaji urmatoarele propozitii cu una din prepozitile ,,in, nach, zu, bei, mit”: 1. Er kommt......... einer Stunde, ,_Kronshagen liegt........ Kiel. Ich gebe.......... meiner Freundin. Er fithrt......... der StraBenbahn in die Stadt. .... dem Montag kommt der Dienstag. uUpwn VOCABULARUL LECTILOR 13, $I 14. dic Abteilung > (di: aptailun®) — raionul, compartimentul das Amerika > [das amerika] — America der Antrag > [de" antrak] — cererea ausftillen > [ausfUlan} — a completa er fullt aus > [e" fUlt aus] = el completeaza auswandem > [ausvandern] — aemigra er wandert aus > [e" vandert aus] — el emigreazi: der Ausweis,-e > [de’ ausyais] — buletinul, actele er wird bearbeitet > [e* virt bearbaitet] — se prelucreazi der Bekannte,-en > [de' bekanta] — cunostinta bekanntmachen > [bekantmalfan] = a aduce la cunostings der Besuch > [de" bezuH] = vizita auf Besuch fahren > [auf bezuH fazran] — a merge in vizitA bis > [bis] — pana Ia ein biBchen > [ain bisHan] = putin, un pic breit > [brait] — lat, larg das Brett,-er > [das bret] = scindura, sipca der Brief > [de® bri:f] = scrisoarea der Briefumschlag, (8)-e > [de* bri:fumslak] — plicul die Biiroklammern > [di: bU:roklamern} — agrafa de kirou dic Buchhandlung > [di: bu:Fthandiun®] = libraria der Chef > [de" 5E:f] = seful dabei > [dabai] — la aceasta, langi, intre timp denn > [den] ~ deoarece, pentru c&, dar deutsche > [doitsa] — germana (feminin), germani egal > [ega:l] — egal euch > [of] — voud, pe voi fliegen > [flizgan] — a zbura, a 2Alatori cu ovionul er fliegt > [el flickt] — el zboard der Fragebogen,- die Geschiftsreise.-n. gleich das Haus, die Hauser ich hatte gern hoch holen das Holz der Kalender,- der Konsul der Kulhischrank, (8)-e kurz legen er legt lesen er liest das MaB,-e der Meister, das Meter,- das Millimeter,- morgen nach was gibt es Neues? das Notizbuch, (ii)-er OK. in Ordnung die Platte,-n das Regal,-c die Schere,-e schimpfen schmutzig schneiden >[de" fra:gabo:gan] >[di: geseftraiza] > [gla] >[di: hoize") >[iH heta gern] >[ho:H] >[ho:lan] > (das holt] > [det kalende"] >[de" konzul] >[de' kU:lsrank] > [kurt] > [IEgan] > [et LEkt] > [IEsin] > [e" li:st] > [das ma:s] >[de' maiste"] > [das mEte’] > [das milimEte’] > [morgan] >[naH] >[vas gipt naies] > [das noti:{bu:H] > [okE] > [in ordnun®) >[di: plata] >[das rega:l] > [di: sEra) > [sim fan] > [smutiH] > [snaidan] formularul, cil&toria de afaceri imediat casa, casele ag vrea inalt a aduce Jemnul (material) calendarul consulul frigiderul scurt a pune, a ageza, a culea el ageazA, pune a citi el citeste masura, marimea maistrul metrul milimetrul dimineata. dupa ce noutafi aveti? caietul de aotite in ordine in ordine placa, platoul, tabla raft, etajer?. foarfeca a certa, a ceari, a injura murdar a taia er schneidet der Schrank, (a)-e schreiben er schreibt das Schreib- warengeschiift,-< die Schreinerei die Schutzbrille die Staatsangehirigkeit stark das Teil,-¢ in vier Teile tief die Tube,-n tun er tut ungefahr vergessen er vergibt vielen Dank das Visum die Visaabteilung cin Visum beantragen wann wieder das Wérterbuch, (ii)-er das Zentimeter,- die Zeitschrift zu e" snaidet] de" srank] sraibin] e* sraipt] das sraibva:rangeseft] di: grainerai] di: gutbrila] (di: sta:fangehO:riHkait] stark] das tail] in fi taila] [tif] (di: tuzba] tu:n] e* tut) ungefer] fergesain] e' fergist] fi:lan dank] das vi:zum] di: vi:zaaptailun®] ain vi:zum beantragiin] [van] [vi:de'] ‘das vOrterbu:H] [das tentimEte’] di: faitgrift] m] el taie dulapul a scrie el serie papetaria témplairia ochelarii de protectie cetdjenia puternic, gros partea in patru parti adane tubul a face el face circa a uita el uita multumese frumos viza departamentul de vize a solicita vizi cand din nou dictionarul centimetrul revista la, prea, foarte

You might also like