BELLUM GALLICUM BELLUM CIVILE “#72 7 ~ ack a CAESAkrs | C. LULIUSCAESAR_ | RAZBOIUL GALLIC RAZBOIUL CIVIL Wut Mash / EDITURA STIINTIFICA ‘BUCURESTI, 1804 ) eee oeisola wal, trades mate a inioe sTUDIU INTRODUCTIV (oui ence mae pesos sl Malo si ofa seal pcan ce Cane ae | Go Soothe nag nunel epee SS ea eh cl gery Perma: Selina gm Seciata Solempatnal ate Sak, Siu eee, AR a Spel See doe Shar pte gene ee wr ses tae guia foal aia asia ca te ate 2h, yl pedal. Yor epee ele oe Sete a Bett i et a ca Sha Spadina Salton Oley staat Pik SoM Be TA Seal toa oa, Te SO deplae' Goth Hane Sipe gate ‘he Bel patel nt ofc seat dots ‘ural ba ate ia Coa Treg, Pet 2 eaten ee aH RATT Bit Ste ee ate cad gee Tadao ies imp féra ‘ula gl fara invidie™. Cicero se tnsela tn sceast “pri GES ES as mee TRAST E rune smmurte sty oan 2S Se ee EE Son poe e one Se aac anuprasoartel aime tt Gaetan’ dvs gat emia oe EER crca a alt AG Sao ee SO GL Ba a Bel ce ae Cee Bee ee oh Ss SE Rae cat itt ee [raat GreDe atunci si ping astis! admiratorti tae din el o flint aproape supraumangs, un zeu, in tmp ce adversarl vad Th'el un tran sau, In Gel mal up caz, dupa expresia unde Gintre ely un tatat de geniu" (Usudele’ ca qt imputirile are | se auc, gasese Justifieare Tn peraoona, ca si in det ‘WHlatea’sq, care Imbratiqeasd o Intreags epocs, una cin ele mal frémintate epod ale storie, Numele Iii deve fit un cubstantiv cqmun (cezan. Kaiser, aps ) $1 dona flea unel forme de guverngmint (cezarismull: Perma hhenja gi violenfa pasunllor etimmite de aceasta. problema Se explicd prin faptul ef dlscutia in jurul persosne! Tat Cacaar este, de fapt, alsputa veynich dintro ranie gi Ne bertate, Infeleasi de'tiecare epocd in felul el. in tal adincd a activitagit lut ql @ influengel pe care a exerci- ato asupra epocii nu poste rezulta ald din acceptarea ‘accondifionata, nici din negeres absoluta si aprioricl, ct ‘Bumal din ineadrarea omulul sia faptelor'sale in mijlo- ful acelor forfe sociale el evenimente Istorice al carer produs este IZVOARELE, (Bpoes tai Caesar esto una in ale mat bi ie brace, ‘esto una in cele mal bine cunoscut ‘din Istoria Romei. Asupra el s-au pistrat din antichitate serie de serieri, nu toate tase de aceeat Valoare. Tegre~ fabile este mal ales plerderea uno! importante Izvosre eontemporane, Docomenttl principal In acoasta privings flconstituie chiar operele lui Caesar, slngurele care deseriu in mod sistematic @ amanuntit o bund parte a evenimen- felon veemig] Ele repreainta Insd, mu trebule sf uitam, Punctal de vedere al ial Caesar aeupra acestor even!- rento Pnteresante date esupra sore potion tl Caesar a = sparifia mullor opere cu pronuniat caracter repubi- an trebule pus’, fara tndoiald, in legatura eu dictanira Imperiala, Stim astfel cd opera istariculul Cremutius Cor ‘Sar a fort area din porunea la ‘Tberius, pentru cf Tn ea Brutus qi Costlus grau sumiil ,ultiei’ dintre. romani Tavearele mat Ural nt aproapé fara exceplie favorabile imporiulst sty implicit, a Cassar, aumal Indimplitor ele eset nt colo idee “puse, atune ind mene Tndeaproape ‘weun [vor repabliean. In pls, seriindsie (Gu mult mai tlealu deat evenimentele la Gare se refereay, futoril lor, waeor! straint (grec), nu erau implies pole Glrect in evenimentale seepectirs Astfel, Velleius Paterculus, care descrie in istoria sa 1 epoca lt Caesar, este istoricul de itte ol imparatulat ‘Tibects, Florus (Gecolul al TT-lea esn) $1 Butropius (cecolul al'Tv-lea en) ‘air unor soci rommate ale lstorei Fomane, sint sei partizan! ei segimulal imperial, serind Intro epoca In ‘care ecoul razboalelor elvile se stineese ‘30 mule Shetonlus, aulorel vietlor color 12 imparati®, este tor tun partizan’al rogimalul imperial, deel biografille Tol tnntin destule date care nu-t pun pe lnpérali Intr-o Io- fina favorabila. Ceca ce este inst’ mal supsrdsor la el ‘eta lipon do atitudine critica faft de Lavourele folate Sipgural eeou al ecrierlor republicane esupraepoctt Iu Goesar H conatitle epopees fal Lucan. Pharsalia (Gecolil Ten). Dest opera poctics, ea urmesca Indeaproape ‘evenimentele rézbolulul civil propriu-sis™, oferind adesea Sgt Perocha me—116 vol, Y, Bature hints, Bus HS; Vent traduceron cominetsck a operei aparuti In Baiturs SRS aueatc a Iucrfrih pare aff fst dene ca ca, a) opera I Cassar De Beye, constund ty Intentia atorate ‘Stead ee alt pone ta opera needs 4 posibiltati de control si uneort chiar de completare a Eitelorluerdsi Il Caesar. Senea de un aartocral evident nemulfumit de regimul imperial, opera iul Hales in lava Iealutie’ serail republicant (Cato at Brutus in primal Hind). Ea consitule tn document arte. prelios; thirudt Teflectd adeseoct izvoare republicare astazl prontuie. ‘Un loc aparte il constitu lzvoarele gees ale epoct hui Caesar: Appian, Platarh #1 Cassius Dio, primi doh cin secolul al Ilene, ulliel de la incepuial celul de-at Ueilea secol. Opera tat Appian, inttulaes Rasboaiele cite, ‘constitute un document de prim ordint, Deg! inspirat 6 buna edsurd din. scrirt favorubile lui Caesar (uncon fine, Supa expresia” nora, mal cezatian ‘Soc Cassar Insisi, el & folode, dupa cim se veda, tzvoare de pricy trina, astéal plerdite, ‘Avcuital abusing poll tnt inie legerea eventmentelor st tmeorl seszarea' chiar a causclor conomice, ale acestor evenimente a airas ‘admiratie iy enact 7Un, material extrem de bogat 9 de interesant, caer din cele mat variate surse, contin biogratile tsi Plo terh', Dest ele nu sint lterie propriu-asl forma bi fied st permanenta.tendinja moraliztoare, sneor des dreptit fupsedtoare, dovedesc acest incrs),’ ele sonstiale © ullld #1 comodé culegere @ datelor qi faptelor mal im portante ta lepaturd et principalele personaje ale epociy’ O'probiema nedeslogaté Inch 0 constifuie aocea 2 surselor tra? Blutary, ntrucl dupa com marturigete of insite. ‘Gta suflclent latinenie pentru pata coveuleacnec Scnrie laine cant Ries leone ln epoca tut Gace ene uprima, fe {Weaken Stages "en TT & etn WK Mare aE Ragels, Opere alese tm cous volume, et. 3, You, ESELE, Bidunust, 90 pas, 3 Blograile carg "iteeseaxd probleme sat in afard, de "omtveasa itu Caesar aperata “Sungiieg in ‘oot atielel "introaseay” al poo Non Barbu Gp. toa) iW'Prutarn, Vise in Domostens, 2,= © suri valoross este de atemenea Istoria romana a lui Gasslus Dio, care Im partea co ne intereseaza (carte ZXKVIXLI) pare sf fi fost inspirat_mai sles ln Jiutee republicane. Din pleate, "i acearta #0 pistrat doar {ub fornia tnor sezumate s excerpte tra Dintre izvoarele citste, singurele monografit dedicate ‘exclusly Jul Caesar sint biografile ecrise de Suetonius 31 Phatarh, ‘Deel incomplete si aneori contradictori, toate aceste jevoare ne dau posibilitstea si ne forma o imagine des il de class daspre viafa gi epocs Iul Cassar , EPocat ‘Vromea tn care gia decfdgurat activitatea Coosar a ‘una din cele mal fraimintate epost din istorla Romel. ‘epoca siligitului republic si a primelor inceredri de in- ‘Skurare.@ impertulalMPestra “a ingeiege evenimentele Somplicate of contredi@ianii care au duo le aceasts ochim- ‘Bare, precum sl rolul unor personalitati de seama ale ‘wremii, ca Caesar, Pompelus, Cato, Cleero, trebule avute Tn'vedare citeva hicrurt eventiale. ind. vorbim aici de republied, nu trebule si wition ca ea era departe de a fl siaoniind cu democratia. Rept: ‘ilies vomend era et Uristocrailea, © forma de’ guvernd ‘Rete di Congres yo, de Faiasration Gtiaume Bude 030 es 2a, pe aa ‘a ASupra intgeg epochs, in afara tratattor generale de Sgorie, “tat guar lurarceindambentalt's Wl Ronald Some ‘Fhe oman Recelution, Cxlors Sh mint prin care aristodratia remand, sub institut) republi- ane gt aparent democratice, de(iaea pulerea polltics real aeigurinduvsl dominctia economied. nteresele economics ejmorlion propriciart de sclavs a fonmele Poin de {nfapuiz Horo ininpinat pe plan, pli shotdenane © epozitie inversunata din partea paturii sirace imal ‘les a Mlclor proprietari de pamint Istoria instiauyilor ‘eciale, a formelor de organizare. politica a Romel ate storia’ luptel nelntzerupte dintre patriclen! sl plebel. 19 ‘cate primi cauti sivel asigure posturile-chele in condi ferea’statului (consulatul, pretara, guvernaresprovin- lor), Jar cella ineeares oa smulga aristocrtilor 0 parte din putere, of tnsiltule nol mogistraturi. sa 98 Capote acces la cole rezervate exdusiv patriclenilor gi sa [promulge leg prin care s8 reduca drepturile magistsatie Flor aristocrat ol sf aulgure apirarea interecelor propri. ‘Gind acest Tucru Te reugesle, ca In cazol fnstituiri) wba Aatulul plebel (494 Len), care, prin dreptul sau de veto, mite hi mare masurd puterea aproape abseluta a consa: lor, senatul, ca exponent al sistocratiel, gleeste nol forme care si contracarezs efectul legllor 1 magistrata- tllor plebeiene, cum era acel senatus coneultum wllemun, prin éare consti erau investi eu puter! dlctatoriale, im- potriva eérora dreptul de veto al tribunulat devenen mul Deei consutatul este tn principlu accesibil plebel inci in anul 367 Len, realizarea practich @ acestul fapt the Imine Permanent 6 exceptie sf plebell ‘jung conmili de fobicet ‘abla. In momentul ind, prin averea i intereecle Tor economice. au st uwcut de parton aristocrat! tn pins, entra mal multé siguran(s, dupa ce consulatul a gjuns Accesibil plebellor, senabul a Juat consullior puterea judi jard, deasebit de importants entra. ltigiic economice St politice, sf a transterat-o protarulul. Tet actfel, pentru 4 slsbi puterea edilior plebsienl, ajutor pretios al rribu- hilor plebel, senatul ergeact cailtatoa curuld, rezervata patriclenilor. Chlar in Torma aparent cea mei democratic, ceca a alegeriior, aristocratla fel late ‘toate. masurle entra ca majoritates 2drobitoere a plebel sf ramind al ‘ict neputineloaca. Alegerea magistratilor superior! — con uli, pretorl, cenzori — se fcea in comitiie centurlate, ‘prezidate den consul (uneor! dictator eat interrege). | | j | |rr rl care molonitatea era asigurats svistocratie!, cdct centurille formate din oamenii ‘mei bogat! voiau primele st aveau majorite voturiior, aya inet. votul cestumilor de oa: {neat ial aired, care cuprindeau ca numar de chembel ‘marea'majorfiaie @ poporulul, rémineau intotdeauna In ‘ninoritate la vot, Comifiie tribute, convocate in general Ue tribunul plabel {in care caz ve mumeau concilla plebis) Stim case piebea aven cavintal hotasiter, alegeau doar pe Eibuni, ovestor), edill 31 magistratil Inferion. Forta loro ‘constiuia mal ca seama drepful de a vota legi (plebiscite), ‘cere de In 0 snume epecd nu mal aveau nevole de sanc= {Gunes senatulvi, Cum tnd trbunil.plebel erau departe (Ge a veprerenta intotdeauna interesale maselor populare. iar pe de alta parte alegitarii, In majorite oament lip- fi de mijloace de trai, erau camparatl de candidat bo- ai, efleattaten comiqilor tribute era adesea foarte rela~ ie. Desvoltarea selavegismulul, concentrarea proprietatit ‘agrare sub forma de mart latifundi, decvoltares comer {elute baa prodsctiel agricole @ maellor itifundl eels Vagiste ql a procimelor ‘mestesugGresti realizate In ale- liehe, cafe foleseas in primul rind mina de lucru servila, ‘au dus la continua sardcire a miclior proprietart de pamtnt aU Oe clasts la ingrogaren patusil de proletard feetatent fibon lips! de proprietatey, Acestia, neputinducdt clstige ‘eeistenja munciad ih echimbul unl salariu pe marile lat ‘fundll tau in ateliere, Intrucit munca lor era alel concu Tata de mina de Iuera aprospe gratulld a selavilor, erau ‘Sig Si-g1 duct vista din Sempéetirile de grine pe care le Hicea statal celor saracl (ca 0 supapi de Siguranfa pentry ‘Bimal potol) nemmulfumirle), precam si vinzind\-ql votul cela candidat care se arita dispus si pléteascd mal ‘rule Dupé reforme militard@ Tal Marius, prin care si Soest protetarit avenu dreptul dea f] inrolati In armati, fe mai capatara o postllitate de existenta: solda militars pe timpul servicidisi gi speranta capatarit unul lot de pint la tnehielerea svegiulut Dependents economies a iniensel majoritatt a plebet de aristocrat luase, de alsel, 1g Roma de multa vreme orme specifce, Inchegindu-se in Institutia patronatulul st a ed clientele”, Lipelt practic de drepturile politice reale Plebeul era nevolt si se pund, fn calitate de client, sub Brotectia unui “aristocrat (patronus), care. prin infldenta [ur putes sic apere in diferitele Utigi gl mai ales Ta con Hictele juridlee cu camatarlt la care era nevoit si recurgé pentra aa putea susjine existenja. Dae Intr-o epoct Sint veche cliental ere cel care I ajuta <1 material pe Detroa, filnd obliga’ si-i fact darul perlodice cu diverse See saat a Imprumate cu ben! in moment cn Soesta avea nevole, Gupl ce dezvoltarea sistemului scla- Yagist a dus la conceniracea mijloacelor materiale in rtl- bile citorva faznlll de aristoceaft i cavaler! sl la aproape fotala sdracire a majorititi plebei, eliental nu numal a mal are din ce il ajula pe patron, dar ajunge sé fle {ntreyinut de acesta, ducind 0" existen{a paraaitaré, Tn schimbul. pomeniior al protectielpatronulul, clientul ‘Burl putes cles! seestuia, dupa cum remare Cleoro, decit ota ab segs spinels tinh agri Hunite, | Antagonismul esenfial al societstit sclavagiste nu era, absigun conflictal eintse ‘patricent ql plebel, cl acela Gintee clase proprictariion Ge selavi th tntragimes © si ‘el pe spatele efore trélau toll acest, sclaviiwDupa cum Se stie inst, sciavil nu aves 0 forma de organizare 0 {dedlogie proprie, namutfumirilo Tor manifesiinducse dose in cind in cind sub forma unor conflice individuale cu Dropeial lor stapin sau sub -accea a unor rabufnlcl oarbe So inari rascoale de sclavi, care agudulau din temelll orn duites sdlavegistd, dar na duceau al iu putoau sf ducl In inlaturarea el si la inttaurarea nel forme de guvernd- ‘mint in care clasa eelor care rouncest, sclavil, sa. alba Conducerea, Acest Iuera #8 oglindit sin mares rascoala Peclavilor de sub conducerea lui Spartacus (74-71 Len), ‘ind risculafit sa seuslt pentru moment s4 Infeinga arma” {ele consullior, dar nast fest in stare 38 géscased 0 forma polities propria, capablla sa le asigure dominaiiay In gene Fal, selavil erat, dupa expresia Tal Lenin, simpli piont tn ‘linfle stépinitorlor. care 1 foloseau nil tmpotriva altora 7 Azspra tor veal NA. Makin, Prinepatul lt Augustur end) HAP Tle St este tb, "pp aecre in contictale dintre ele plan politic si ideolosic, anta- gonismul dintre acavi q stapind be sefieets mol dograba Sub forma conilictelor dintre alferitele paturi ale clasol ‘smeniion Uber” Lupta pentru putgre dintre patricient st plebel a fost ust ulti vreme in forme mal mult ‘sat_mal putin legate Gind inst contradictiie cconomice dintre cele dows paturi'ale clesei proprietarlor de sclavt a4 ajuna la maxi- ‘um, lupta polities. a Iuat forme viokente, transformin= ose fo. razbol clvil\ Cu. aceasta “qeszie,” dedestbeurile ‘economice ale conflictelor palitice de" pind afuncl ies mai sett ei Prtlemel ena In hua crore fe ducea Tupta plebel In aceste.imprejurai erat frapare (rea piminturilor qf anularea ‘datoriilor. Pultnele ‘bat- ‘sit vlolente de mari propor pe aceste teme au avat loc pe vremea Gracchilor (a doua jumétate.s sccolului al H-lea fen). Ping la aceasta epoce ‘atistocratia ere singura pee ‘irda societil romans ‘care posed 0 adeviraid’ organi: zare politic sub forma senatiial si/a magietratusior pe ‘are Ie definea gi prin care dinja vista publick. Apart ‘dus! interesele praprii, ea action totusl in epoca veche., In lint! mark, ca representanta a intereselor ‘eregil clase somenilos ber a Tntegulut populus Romanus tn up impotriva sclavilor, ca sl a popoarelor straine pe care le subjugs. bla in periosda Gracehilor plebea. & paturile ‘populare in general incep 28 oe manifeste din ce tives al Grgenizat in. lupte politica, afirminds-s) tot tal hotarit Snteresele propri, specifice In soeasta perioads, in urma indelungatulul proces de scindare tot mai accentuata. a clase\ oamenllor iiberi Tn dowd paturl ca interese vedit fee acetal eveniment ves! mai ales clasca crore I g pofivlte, ta eonuraton as Calne ces 5 Bunn 168 42, Migearea ora simpatizaté tacit de toti col care, urma- Teau Siabirea arisiocratiel senetoriale, si uncle izvoare Entice afirma of Cassar st al st eh ameste= atl In. consplrate. Comportarea lor in aceasta Tmpre~ farare a Tow ines deooehit de pradenta, cael, atunel clad Gonspleatia’ a fost inabusita datorita interventielener~ igice a coneululut Clesro, mu Sau gasit_dovealgréitoare Gmpotriva loz Maj mult’ dectt att, uncle izvoar aflrma ch penteu avd doved! nevinovitia, Cramue # Cacest ar th furpizat ef ings lus Cicero unele date ssupra con- Spiratiel®, Clad ined in gedinta senatului sa” propus condamnarea 1a toarte a" sefllo: conspirajiel, Caveat a OBE te ‘mal grea decit moartea. Interventia. Iu! cfstigase”majo- ‘Hitgtea senatulul ar fi telumfat daca discarsul. violent al iat Cato nar fi foul si se impans propuneres ‘con tank arr Aproperes dintre Crass Gace, Soul 9h de alts irs sai cu npr, Coe BeBe treet a Pompciur pe salsie te Monta eae T'Se soprano ae 18 actos SRE ES ola conus Ud bittinte incre 9 ope Fieve oe cule Guyane Coors tar ini te, ree Eee de un alist poate ascent infin a al BF TE atlas ele Ge prc si be ineciteass pre Sieben cen ual G2 vard"Acionle ion proar Epc Gpamanlon, Satie Je'iontol pice te ‘lor Npon tae 28" o utrd we pede Sait Gomagl as nie ‘Macias fue is Bompaies dat Cactee adi e's imple lucarde pret Some Se Sc Hatin seactak ose cera in cals absindutee den once salune public, Suptneres ir it redslghicrederen Soma, Rare il ears ia Hindle" adil ch ea ablnut de is tuburtt st ac HOt epee a Discapsil’ 9a" pastrat le ‘Sellustius, De contvratione cating Bee eta: ast dc erat pensBeye ineheerea, magitranurt ae geordt guvernaree Spanici ca Ulu de propretor Delorile sale ined rau put Hiseu sd plece diz oma. Alianja cu Crassus fl salveaza ined. cdl acesta {iia pe oautiane si Cassa? poste pleca, Ajuns in Spans fl nu se limiveezd la guvernares pagnica 2 province, cl Incepe ‘un Fsbo! pein care supune telburile dia Lisita- fla ramace inet Ubere. Aceste lupte, pe ling’ meritul Ge af adus importante venituci satulal din’ prada de ‘aboi, ti procura insemnate bogatil personale, "util de imporator st areptal de a obtine erursta fn anul "60 en, ups abla un an de cind plecase pa de” datartt sspara, ‘se satoat, Boga Is oma, ‘speranfa ci va oud dintse cele mai mati ‘qnoruri: triumfal gf consalatul. Pentra.s objine trium= fal insi ‘tebula sf astepte in fara Romet fied saat Gemobilizee ‘armate, ‘pastsind comands’ militara pind ind) senaful ‘even i" hotdrascd ccordares triumful Pentru a candida la consulat tebula, dimpotriva, sf tm brace toys civil gi sa se prezinte la Roma penta ale- ger. El Inceare si objina eprobares.speciald dea. can Sas in Uped, Yaveare care se mal scordace anterior, da ‘pozitia optimatilor, et in primal rind a. Tol Cato, edver- see iol acer eo Se seeds cet rept." Caesar’ renunfa “atuncl la ‘riumf, onosre Se vreo putore recla, preferind consulatal. t ‘Pantru a-l gbtine {nei ji trebuiats aliatl caF® af-l ajute Impotriva ‘oplimajiior. Bl giseste la Rema dol nenl- {inl, Crastus ql Pompelue" Crasus, vechiul 280 ‘aliat, fora nemuljumit ‘pentru’ faptul ce, desl posesor al unor Dbogatit Imense, Gra. tinut in umbris Pompelos, recent fniors din Orient dupa. victoria fmpotsiva’ Tul Mishei= data, era nemuljumit cd, dupe ce avusese generozita” tea" eivei demobilizese armata in loc #h se indrepte cu fea asupra ‘Home! qi sf pund mina pe putere, com oe fsiepta mulld lume, Senatul nuvi nafifiesse nich car @upé dot ani de Ia'intoarcere mfsurile luate in Orient si nu acordase paint veveranilor sil, ceea ce Ti scides = El nmus firma cid tabulate 28 00000 de sasterti ca a8 pu poese nimi. r ‘2G arn ben stig at In ata ‘armatel, et a a clenie ah Sra a ath Site Staten Seana tase cs am oe Sanmtnens ime ty o recngee aettae soaie erties Sone Seal Wi capt Gein Sopra ae SS. in cae’ igafon cana seer cameo Tatpeetee ae SE See seman at cal au rtd nobvenit Seema abs, ae Bran sca set hatse en Coan Spe Ce Fenty ana ula Senge reheat et Bert tropics wesrtse Coats Sane Get Sahara” Cem, Cul toute i, Si Pompelin Cat Eas Ste Parle Pea Gone froma ind iit deren Pasee yet Sintre ef nu poate prin propriile forte pune mina pe Pas fete, sau docis si Pealizene acest lucra linpreuns. Lagi fara politica a fest intarits printi-una de fomilie, ciel Goeser a dat in cisitorie Iai Pompelus pe files ea Tula, al fntust clsatorinduse eu fileg Int Calprnis Piso, care 1 fost ales consul pe anul viltors Imediat insé ce raportul de forte s-2 moditicat si unut dintre ei a devenit mat puternie, triumviratal st dee ‘ramet njelegerea Yor, initial cecret2, a devenit én curind’ ‘Gunoseutd, cum ‘se vedo din serisorile lal Cicero, care Vorbeste. despre subordonarva Tats de triumvirs ca de roblet!, Theep si cireule pamaflete Impotriva. tshimvinilor hatin 98, 2 Lenses,be ce fe 208, Ht Marcus Toren: Sugars Terensiuy Varro compuge 0 satird intiulats phonotrul eu sel capotees aeviee Mine 'a ‘collie! Cacear™reugeste in alogert 91 SEP coosl ia any 30 Lon Asktoctaia, peputtad el SERS, pire eae oat Sen conta run ‘conservator’ tnclpatinat fost eo seca AS, pretra Casour si sdversar al Il fone lor, Cassar re $04 Sf Mapund otaren Misurlor houatite uscos sepa Rndure disc. sorebart popocthal. fied’ cuvtinteese foetal Ho(SuR era ebicluly Bt obtine ratificarca,Seie- 22% eh Lompelon in Orient fi intseduce o lege prin cae BINNS cule etme sana pe care pullers RUE £0 Vers te aontelinipeitalor@ eros attngeey Evite woislonaid Prin’ seas lege “rau tavern SHAGHL cre"ve-supau de blot tu eingers iat Freee 208 cite’ Camar ceugeyie sd 4 aptople™. ta “Sia d2 Seeaces, Cassar mal propune 0 loge agreed care Sieh 2 Weiere mult mat muly det simpia tmpropeiets {er a ‘Smtr uf Pompei. presenting un cara Hit Stmncraie. ‘Pr aceasta loge se tmplrieon pie Iinturile tatulut gin Campania. celdtenlor euteel ces SES TE Bue ot eoplt agen ntipind oposite Sch. eeimatr ie primal rind a ha Blouse Su son Pore, Cua argo avg ae feign cee Upa eUE, De te acest incident, Bibulus nea’ mat port, Sohne 9 saiviiate publes, tamitind sot Festal Gal Highs 12 C056 fap carga facut ca anil 88 tomy ah fe Tyee? M8 emul “consulatulul Tul Gaus a el fe Actunile sale tn timput cons tile sae tn onsulatulut a fost mat de- eoer dugg 'R4l, tribun ‘rlavratitor decit ale nul consul, * S8Pt tnaife, representa intersele senatulul So oni tant e2 een Tae ox don nut ata cum se ‘pum UE coe da'conell, Sasaat Wi ‘Biba hace oi is Vou Plutern, Cassar 1, {orga din for Prinere porsoaneie tassel” rsh_consulatulul tsi ategeres iteeeat Marius Cinna, fui Caesar insemna, In Zapt, 0 victorie a popularilar Te Corser emp, fg, wag pepuarie. Bund 0 Eon Se eiocates annie suite ae Str ee Ss Ses een shad Sorel ade Ort ie Spee eae anal end ed tie ae Pere Set ctincy pings ate eee oe fo tems Dineen aae Bota ateg Wa cunenni eee ep enbedadr gral pe Gatto! ete’ Satna eat Someta te be dora Pnze tet care Se Pee nGeta patudia ane ae umes Sa! sete Hie aid cata tae ee ae Shale Aleit n cat ae ona" Se ts BS a vad ul de ogo a hdl a pe Lemania schimpal a €000" de lade tr nplher ne Tat ga Wald, care acest nae ee sree ca Gaui’ faced fp See ec SoOOP at pe Callas Gah Sey patra are ot Sock uy Shenae a poet ars tae, paree comics Hak Antoni, os Te tal pra Seine iad aot, ee te 2S" aes pobs pe SM aes ae has ae Sy Sohcethat Bore Pe wat dame af Be eet en SR, aa Boge ne is Ge Pe Sees, ltd Peers oe ee eae fe one Sct iemraaey del al ¢ Gat Hci ctniared tor SP Sat Tae he Pha cide Sdunates poporta” Murad garear Gillet atanmige eRe ence user, ces eaieie i early cae peonae RS a ac pope “Then Cael nine conte Cn Aaa pnatsca Ca uel poate Eat Stee pape ach ds nondanGat Me e, EE Ses" ala,“oemaid ott enced SH cata Bini Uta’ pent wna ae ites Gallet ea a cue ea “Wpplen, Risbocile ciote, 1, 12 Ves Suetonius, Cassar, 22, .|F cer ani, Evenimentele ne sint bine cunoseute din Comen= ictine ‘asuprerasbotutad‘gollc, scrse, de. Caesar. Snag In cimpl absenyel iat Canad ‘sapotnes fa Roma eu nimente deoteit de importante, Luptle ante optima Ei popular reincep cast mal mare furie, in druntea Popularilor afindu-se, in ‘lpes ui Caesar,” Clodius Filsher, ave ahige tun, al pbs in anal 38 Se. in fimpulthingtulut sau cl “reuseyte sa Impung teva Inigus care lovee vadlt in optima, ind in intereral Piste: Sstribuires. gratuits de grine In. 920000" de Eten: tefnflintares colegtilor de cartier (on fel de clue Sar polite popular, cre lity nel. erte char Rsclvit deeintate tn ‘Empl conapirat uk Cal lina; exilaren Iai ‘Cicero, purtétoral de cuvint al opli- Iijilor in aces. wreme, fdeuta ct consimtamintal thle al tui Caesar si Pompeius, pentru faptul de a fl con~ Gemnat la mosrte Tare aprobarea edunaril Poperalul pe compli iu) Catiina; Honitarea putenti cenzorior In alcoe ules elo de sensi: iderleres constr seseior erent de catre magistrail superioIn aiele lunacy con Inifiior, eosrece, sub. presextal semnelor’ netavorabie, eclarausdeseori nue Tegile volate de popor. Toate fests masori Clodius te impunea es forta, aparind per= manent Tnconjurat, de detayamente Tnarmate formate’ din Scliv! sf dim palurile de jos ale plebel. Actiunie, (9 bung parte Semagogice, ale ial Clodius mergeau mult. tal Beparte deel Snvsnfile Ist Caesar, gefal popularion, st ie oplindesu Sntt-o amume marara’ a nemaltemiele Ble bbe nan fata de politica dictatoriala @ tumviciion Lapa * tale. de stradd Se fineau lan{ In aceasta vreme, Lar omo- rile politiee erau la ordinea ile In aul 92 Len, Clodius’este omorft_ de gladiatorsi lu! Titus Annius Mito, Junul dintre acistocratt ‘cel mal Invergunai, st moartea Iut stimeste ‘9 adevareta revolts In rindurile plebel™ Anarhia devenise atit de mare Ia Roma, foclt erau ant dnd, din cquza clocnirlior de strada al @ curodraell {a- {re a voturllor, nu se mal puteau efectua alegeriie de Inaglstrat “Azapra mpttul vest @ Schert}, Dis Stelling der Shia sen din la hee Sane, ot “et Jn aceste imprejards} are loc fntinirea teiumvictlor ta Luce in anul 86 fem Atessta inuinire are cy ope Intiriven legaturt!_dintse tauroviel stables progea Imulul pe itor, Ea a insernnat 0. recuncastere donesps cligaia’s putes taimilon cic einve St nt arte 200 Ue sensior, dintee are mul magisirai a 725 de eter laneeepbes ei tre aa otirt c& Pompelus sf Crassus vor fi con- sulin nul umator, ups cate pel va pasa saver: ‘amnintul Spaniel si ai Afric, fae‘al dilea guveraataineal Sidel s) comands. io résooiul impotiva “partion Lat Caesar se"prelungea comand in’ Gallia da net olseh Sn Tendingiie “sulocrsie vale. tumvinlor au siesit hemulfamist ng sual In rindularitocraloe et chiar fle plebei, Pompelu ‘st Cressus mau fost sles deat u mare greutate, abia in ianuarie 96 bens mal mult seb Bresiunea soldatiior trims! de" Caesar in permniee ca's8 Notese in caitate e ostifert Tntitnivea celor irl ts Pist avusese Joc tnsd tn vechite conditis Dack 1s prima Tntclegere. pe Cacsar usnel abil pmnetrare _forlorpopalaioe' punen ind et "ompatus st Crastin, core il era net duperion! ce poste fi miloace, materiale Ia cea devs dous intinise Costar fra evident, personajul eo! msi Jmnpertant, diepunid Gs o"aemata ‘aro fi facea oricind accenbliapaterea perso. hala. Telumvtratu, sarbtorit in public ca Sita fost ved ff destrome fs acura rem, cdl Crohin ea a8 ‘oard in" expeditia Impotriva. pact, ier Pompelus, ft Special dupa moerica” stick sale Tia (checasie Tegaturl Feu Cacia vasind ch cesta 10 fa ca mat fale in ge priveste teres, se apropia tot mai mult de. partga Senatorial, mal sles Im urma agtatie! populatlor Te oss {urd cu moartea. fal Cledius Dest mms guvernsior al Staniel, el'ramfsese la Roma pentru a-ql Henne sitor Piaiea, suvermind provineis pris misery Gresterea nemasurata e poten presigialal ll Cee- in urma actlunilor sala tn Calis. nelinistea ine Ta Primo vind snatuh Primele ale victor miserd. mine ria ed romani, care altadats putea Ca grew 2 a 4 gall atacaw mom shiar'la ot acasts supusind cea fnal'mave parte a Galle, parte care pind aun) reusoe