RODICA LUCA METODE LOCALE DE PREVENIRE A CARIEI IN SANTURI SI FOSETE - editia a Ta reviizuta si adiugitl - Editura Cerma BUCURESTIrad W2vauaNUHaIe9 WOIOEA p’E snsedojoumg eg a1asoy 18 umnjtes IP ofeznfoo some snp ap jnurstuRoayy * San eee ee ‘oenpa eo aroonpoud { Z0p}OS0} |e JS JOPLINJueS [JOY “ZT * soyte> eajprede uy asp1 9p 09203 - afezn/90 sopo}ayEIGns wPBO|O}AOYY | SNTadnd eS € I-€2-9976-€L6 NEST ‘marozas tans wunyoa msoow dase opMdOHp aI} 6661 "26610. nosouoy BURN :eezZLEOINdw09 areDepaLOUYE, vruodojoy FoyTA eUEPEY eULOY “3G :TPHONIpS soITISUOD YEP Woy “Ig 10,9"Poy,CAPITOLUL 1 MORFOLOGIA SUPRAFETELOR OCLUZALE - FACTORI DE RISC IN APARITIA CARIILOR fn practica stomatologicd se recunoaste cd santurile si fosetele ocluzale reprezinti zonele cele mai vulnerabile 1a proceselor carioase, Aceasti recunoaslere este urmarea epidemiologice efectuate 1.2. DATE PRIVIND PREVALENTA CARIET OCLUZALE fntr-un studiu asupra rez la sase luni ickerson din crescute a cariei ocluzale in raport cu celelalte topografii. intre acestea se retin: ~ studiul intreprins intre 1971-1974 de First National Health and Nutrition Examination Survey pe un lot de 20.000 de subie ca varste cuprinse intre 1 si 74 de ani care a aritat ca in jurul varstei de 18 ani mai mult de 50% din suprafetele ocluzale ale molarilor permanenti prezintd carii sau restaurdri, in timp ce suprafejele proximale rman sanatoa - studiul efectuat intre 1979-1980 pe copii din $.U.A, cu vi cuprinse intre 5 si 17 ani, care a demonstrat ci 83% din carii ‘aint plasate pe suprafete ocluzale si vestibulare sau orale; ‘A. rece in revista care se desprinde ideea frecvent:Moroes JoyNUE Pour UNFiORLaTUT osatorep a8 a[eZN}o0 Jaume v pinosaro elueproUT IS wluajeAesd “Tpuod oisooe Up amquap atapesdns aypejaqo 1gsap aurea x asndsipa ‘au afeznjoo ajajoyesdns ‘onauad arapoa op yound wip ‘yo wynzas a[eznoo sop qe arzonposd op npow putaud aqypms wig ROP op viuaAsaNy aySo1o TIE no ‘puerpidsn> vareUrTOUL aysalo 10 NO “Ro WAISqO B-§ “JO[TLeS BaMMJOAZep nnuad nipoutt ung fur [90 yroyo aisnBur 1$ toupe opuMiues yo rxeprsuos ag ‘Ise ‘sz ‘p] vunmopyjpems zounriouof op ojoomp apunxa aywod as azo “YS1e{ yzeq 0 puyuozaid rep essay ‘oummoy yoadse un quamde pupae iniues “zfons ap 1e8 nun mnuose aiwod as 18 1e]nduenis ap mIsap aise ,.[* ap eULLOY uy jniuEy vansnSuy ‘Jougpe “(9p uLog uy Lanjures - sJougpe urind 1$ ares uneurenp no ¢,,** op wULsOy ur Sze LINjues - tundyy pnop nuosap os qWaAoaNy TEU “oreo Us UROTSeTO INU TELL Indes Ne-s 18 a[ezZNJoO Joyjuniues eYZopoyiom yeipms v-s mnyndumy jasmoep ul Teanjo0 myniues vomouype IS wULIOS no woaNp eIMeFa] UL o1S9 IONICS varaonposd yo eaapt 2] snpuoo nv aotu THazasqo a1saoy {gZ] usar 18 oWaUNTTe UHfar area a[au0Z UIp 10}29 B Woop vor TeUT BluaAsaTy O no sep ‘aren ‘apolou ofoloyesdns ad 18 soytues erivede eazesqo uosucqoy ‘Segt U] ‘AreqUep TWIEIOAz9p v RANRULIOY epeoLTad Ut iadind e ,.pseorpuesaU atfovar o 9 Inmde myniqeurs ye jooyop un gutzoudar opunjues ¥O Blopisuo |g "ID ap amorous JOPOUT aye ,areuToeUt ap rojaiayeidns ajtiginenBarou* sussop ¥ xog ‘gogt Up “oan InpATooes rIndaouy vy op your JopTusconowd eHUoTe seNe e “oqeznjoo Yates foriurede ye juezuOARy WaUE|D [EqISOd vo “yeI01e] JoftiIp ee afeznjoo sojsiayeidns ye repaaruap |nyoury WIVZN100 TaRIV Vawsondowd NJ YOTHLASOT TV IS YOTANINVS TATION “ZT {2Z] aleznpoo forme & J01 aya azeut TEU v0 BjUEADaY Je “2p0S'Ep Feu ap arsa ejuapeaasd “eD|Lop Te [mio] e7] “woUdns 89 Teo9p MUI FeU WO BnOp ap HeIZaRe Pury HOLE HxejOU eT “plezn}D0 vEED pupAR RMoAdayy areUT YUE Bad ‘9,6¢"pY Op IRD ® Riuoqeaaid o yoy jnasyzd ef ywereisuoo ne OMY “We ¢ ap dum aleziuatSr mov} v-s axed B] (Tue OT 18 g ant Hdoo) apOp [e [MO] 2p anigesoap ards areziuorSt ap yoyousg # nu UE |] 18 ¢ aNUT aisiga no tidoo ap yeuttoy *jo} ntutig “doo ap mor ynop ad {tte asv8 op JoyLEjour JoyTLIea vadnse vo!Tojonuapide ari99109 0 Z86I W P2voMID9F9 HoTwIOqe}O> 15“ NALD “eIUEWOY UL “Eep] queuoden jor un -npumuaaar amps op poruysy ‘oanuanard umspus op wesSord un-nund yeznjao ww grejonuod ¥y areod - £9506 0p attiodoud ur nro pruyzaud JopLejout som ope ayezn]90 ajaiageadns we gy sp vIsHEA el - yur gf ef eed 99] ne 1S rue 99 wissga vdnp doour a1asoj 18 umn}tes up asvou ojeszoosd - ‘yzundes JopLrejout ae ayeanjoo afotoyexdns ‘iu ¢] op wIsIeA dnp sey “uejour sopmud ape apeznjo0 ajotosedns quns re Oy] 9p FISIEA qns eLTeD vf inosala six no anEIUap apoiayeadns 18 wuEp - 9 asafar nipms se08 ug] “‘epurrury mp oodsy varentyes0y ur ndoo ap undnus ad yenisej0 ‘anes ud aropored 18 wsewap arereups op Jepout nun zidnsv njdure nipms un vognd pe|qpioNn ouUY “Oger Uf [ep] azeiuewaye afrjoos Up s0pA2[9 ape aRRUEP ayFLBeD vUIUNTD ‘anoesd “oC as “tidnza qua0a IO]HUIP e]aresoy 18 opLMjuRs uT JOpLfURPLBIS vaxIsoJO} no vjecgurmdes amo ap umesford mun vareuiquioo und “po wiznjouco vy Sunfe Lome ASooy “ymuUes 1$ arosoy puradno ayemeysay Nes ayeLeD apaioyeadns uIp ay p6 vo pmidey eZeIUNTGNS ‘sony no zin8 op ade negin o> amuowsfo yoos mp 14912 9P OOO'L oP 10] un ad “tur 7 op ypeorad o ad rypms mun uLIN UE ‘OLVSOdS “FAST ‘VaIe ap o1euodes ajareqnzos - 98 9 - capacitatii de retentie a microorganismelor si alimentelor in fosetele si santurile adénci ca intr-o nisa retentiva; - imposibilitatile realizéirii unei curatiri foarte bune indiferent de mijlocul utilizat, ceea ce face ca procesul carios sf apara in santurile si fosetele susceptibile curand dupa eruptia dintelui; = cantitatii de smal} mai mici intre suprafaya dintelui si jonctiunea smalt/dentina in cazul santurilor, comparativ cu cantitatea de la celelalte suprafete (0,6 mm fata de circa 2 mm pentru varful cuspidului sau 1,5 mm pentru suprafati nereda). Aceasta permite 0 progresie mai repida spre dentind a ceriilor din santuri si fosete; - concentrafici mai mici a fluorului in smaltul ocluzal dec&t in cel proximal (4, 25] 1.3. MECANISMUL DE PRODUCERE A CARTILOR OCLUZALE DIN $ANTURI $I FOSETE Initial se credea c& debutul leziunifor din sanjurile ocluzale are loc in adéncimea santului si cuprind zonele profunde ale suprafetei ocluzale inainte ca procesul carios si afecteze peretit fisurii si pantele cuspidiene. Acum, ins&, se stie ci debutul se produce ta orificiul santului prin doua leziuni bilaterale independente in smaltul pantelor cuspidiene opuse. Ulterior leziunea cuprinde peretii santului. in progresiunea sa, procesul urmareste structura prismatica, extinzandu-se. Baza sanjului se demineralizeaza dupa ce cele doua leziuni bilaterale se unesc la baza acestuia, Se crede c& orificiul si peretii santului se demineralizeaza inaintea bazei santului deoarece prezenta unui corp organic poate tampona metabolitii acizi ai plicii dentare si, de asemenea, actioneazA cao bariera de difuziune avand drept rezultat reducerea atacului acid la baza santului. Evolutia leziunii poate fi influenfata prin prezenta in mod obisnuit la baza santului a unor cantitati crescute de proteine ale tufelor de smalt. Acest tip de proteine asigura: rezistenta fata de progresia cariei faverizénd redepunerea fazei_ minerale (remineralizare) si limitand accesul acizilor produsi de placa bacteriand la cristalele ce smalt [25].saommuryo alueisqns ayLoyIp WezyyHn nv “TeODS IN|MID9F ‘warautigo Uf seoonsut efI0e ND a1eplos sep ‘ayasoy 18 Uniuvs uy soiree writede risasud w nnued amnoey poss: . [or] Cousd Hedeorpuet doo jereds ut) pjesous8 arzaysaue gns a21SojoyeUIOIs Oya) “uoureyen waxenjoofo wysaoalt Besos oyereURS Jos ¥ HIdo - no doo - snus iqnp Jun wUaIsixe - ‘piowURUD yNeUIaT arerpurs ap afauresosd uy vazez af avo roppsms09 yeumsuoo Injndump HELOWep ‘eyTe ap ad ser ‘ayred o ap od ySoreurs qwosede tiuip od waarut v ep JopUaronoead farhizodo muoMp Brey wreos ad aysofoy rs0j ne nu apo ynop aiseoy “erlemmqo ap EyeMIN ay] BS AUT BOTY) piseoor wo BiRy ‘ANION MpRuEjwauNNysuT [rsoM[e no RoTuROUE Jo] vosIZa}ou 1S voNBy] upd sopM}ues w oxeztAnuorerop © oundoid os ,injniues e ameorpeso* ap voluyo) Ung ssopmo saocad tnun eyjumede wdnp wzyyeau ze-s earesedaxd woop 102p ‘prequop Bmp Riueysqns ap opur year yNu MjayLONs Un-stMad oyasop 1S Unlues Uy Touwo vamyarS Jo is9oe wy pugUIdUMEL wT ‘ap wreSpeure no Jof eareamyqo 18 aperoyiedns riytavo zoun vamesaud und tdnzo nou Jopiutp sojarasog 18 sopEiues sosnMy w yoru varerdaid uy msuoo sonoeyord yomuorortiopo vouye, -reyoopog ap vsndod ,opsmiues nvoipeo™ voruyo op 676 uy peu ‘oonoe|YOId JoruroVoIUopo wotUYar sHIOSep B EZGT UE amo ‘HRAEL IN] v BaD aIS9 apEZNID0 TaLTeo v azTUaAaid ap apoyout soun v amisyS ap areoroous yu o “MNSOU jnjodes Uy ep ‘auriap sojLmonus v 2921 ‘89 PPO}OUT ALI No soOjerzs0} 1S JO}LMIueS PoroRlum aundosd ja yndumy ur Sanstp ‘nyjuod riuaueunsod ‘aueo golay Unies 18 uTuE, ap * sngou us ajaqutp ezRar0j09 aueo “apemyeU Jo|TUISps omoRURMIOSE piNEISqns ‘arDasUT your sfepuE|s op aypjazsas sjumsqns toun e oz Jan op dum ‘vamoyde - Jous|LeD9}Y = [BLL o © o a0 40 B) 2 2) 2 At+~9HD- OHO~ 4G ~OTHO~ 9*HO- “HO "HO “HO SHO (1661 ‘TOWHO 8 ONAZIN vednp) sony wznozsqy9 axe ynjnsouryod v ouRY eINALIOG + 1 *HO-0 6 10 2 ) “19 “HOI -"ID -“HOI- “HO "HO nuony wzear -ogifo 2s amo uLid ynursqumoou 1S only PZBALAGD O1RD Jo mun ® poRUNYo wfnKUsOJ aversazaud yuns Z IS | oNsIy Uy ({g1] ap eH L861" 4FI00 8 YAVNV.L) 2189 ¥| piuarsyzay supUET qos op vivpeudns ‘arepiais op mynreuiayeur ywopundsep apiipuoo uy servo ‘snjd uy ezyesourutop iayniyeus ye ameayetounar op jnsoooid yzeoztOARy teraqtfe JONI ap UOT “eIssow INI} UY ‘[pz] uni g ap ourtougpe 0 v] wad QoL1 8 wrigy ap austouype o ey sony ap uidd QoSE yourED}op ne jews od aremoaja Tisdorg “Ipeuts uw, yeod09u1 aysa reagye Ingony{ “([g1] ap THO L86T “STMV) ainjos UL yelaqya aise 18 vieyesdns ards ezeaznyip Jong ap juoy “aseyLsIs op [REuACU UIP JON op |NUOT asainso[UF ,,LIMIO]I" |TUOL 1S ,[Exoupny uoy “asmmnsqnsyounyzngip op wsrueau un-nuLd Do] aue aue[iSis ap a[fuises tp sonyy ap JoLLWOY wazesoquTEL (C1) 9p eno - e661 “WaTU ‘S86r “YorPesey [eIUaq] Jo aIMIASU feuoneN) Prezuouodou euIser vy erEZoNy ares ep ofipe ud er kad24 TEETHMATE F, comparat cu un material conventional de sigilare (White Sealant) si cu dowd materiale glass jonomerice (Fuji ionomer III si Fuji ionomer If LC), prezinta 0 adeziune inferioara sigilantului conventional si elibereaz mai putin fluor fn api deionizatd decat Fuji II si decét Fuji IT LC [49]. intr-un studiu ,,in vitro“ asupra eliberarii fluorulu: pe o perioada de 30 zile din mai multe materiale de sigilare care elibereazd fluor (Fluroshield, Helioseal F, Ultraseal XT, Baritone L3, Teethmate F) GARCIA-GODOY si colab. (1997) au constatat ca toti sigilanfii testati elibereazi fluor, dar cé “Teethmate F elibereaz4 cantitatea cea mai mare, incepind din a doua 2i a testirii si pana in ultime zi. FLUROSHIELD (Caulk/Dentsply), sigilant fotopotime- rizabil care confine NaF 2%, comparat cu un sigilant conven- tional , prezinté dupa patra ani o retentie inferioard acestuia din urmi (76.5% fati de 88,8% pentru retentia completa a sigilantului si 14,1 % fata de 5,5% pentru retentia partial) fn schimb, in privinta protectici anticarie nu se inregistreaza diferente semnificative statistic intre cele dowd ma‘eriale. Retentia scizutd a Fluroshield-ului se pune pe seama defectelor microscopice apirute in suprafafa materialului sub actiunea gelurilor fluorate aplicate local cu ocazia fiecarui control cfectuat o dati Ia sase luni pe toa:d perioada de urmarize. Din acest motiv, se subliniaz’ cd, pentru eficient’, acest gen de materiale treauie si se aplice numai in cadrul acelor programe in care nu se asociazi in mod regulat aplicatii locale de preparate fluorate (31). in cazul Fluroshield-ului, rezistenta 1a forfecare si adaptarea la suprafata de smalt demineralizata acid sunt mai bune decit cele ale materialelor de sigilare negranulare (Delton Pit and Fissure Sealant) si similare cu cele ale sigilantilor granulari (Prismashield - L.D. Caulk, Milford, DE). 25 in privinta micropenetrabilitatii marginale (,micro- leakage"), Park si colab. (1993) au constatat cd nu sunt diferente semmificative, in schimmb COOLEY si colab. (1988), citati de {18] au demonstrat prin studi de microscopie electronica (SEM) ca Fluroshield-ul, comparat cu un sigilant fari fluor (Helioseal), nu se adapteazi atét de bine si permite micropenetrabilitate in multe dintre mostre. DELTON PLUS, care contine un amestec de NaF si o sticl& cu alumino-fiuoro-silicat de bariu si un sigilant experimental (Formula 6) care contine o sticla fluorata cu dimensiunea particulelor mai micd de 106 im si solubilitatea relativé 200 adaugata la Delton (sigilant conventional) nu prezint& diferente semnificative in prezenta retentici in comparatie cu sigilantul conventional (41 }. Desi rezultatele de laborator si clinice obfinute prin folositea risinilor de sigilare care elibereazi fluor sunt inctrajatoare, se impun in continuare studii clinice pe perioade mai lungi de timp pen:ru a le confirma. 3.1.1.2, Produse comerciale Din multitudinea de materiale de sigilare existente, Asociatia Dentari Americana (ADA), Consiliul pentru materiale dentare, instrumente si echipament au ,acceptat" 0 serie de produse comerciale, considerandu-le sigure si eficiente. De asemenea au acceptat provizoriu unele produse comerciale cu posibilitatea reconsiderarit calificativului pe mnisura ce se primesc informatii suplimentare favorabile asupra siocompatibilitatii, eficientei carioprofilactice si retentiei (36, 39, 61]. Tabelul 1 contine o sintezd a produselor comerciale acceptate™, ,acceptate provizoriu sau in curs de testare sfectuat de HICKS (1994) prin coroborarea datelor fumizate de ADA, Consiliul pentru materiale dentare, instrumente si echipament in 1987, 1988 si de RUEGGEBERG si HOFFMAN‘Tabelul 4 Iker tanutoctring Co Producator (SS We Deval Products [iD Gack Co, Denti [C0 Gack oa, Denti fou Dental Products Liohason & Jetson Ivivadent SUA [eSPE Prenver Corp vi los es [Opes [ones Ft ont 7 ans eis-stta, isaw, 3 granular VSS. GMA [ureters GUA, iss-GiA, 12% granular Isom granvie Bis cua exranutr Tas oHR Ioegranuar BS-ENR lnogranutar isch, ik fre i (dupa Hicks, 1994) [24] olan ca ain jee Tovidepaeraae | Touldertsna” | Guotioe int] Fotopelmenati eu min jst Fotopatmerea ca ang eat Fotopoimeizab cami Fotopamertesbi cu ura Webi Webs Fstopaimerse cu urn \ablsAulepotmerizasl Fotopokmercab eu turin \absAulopolmerzah Folopoimenaaby enamine fas PRODUSE PENTRU SIGILAREA $ANTURILOR $I FOSETELOR [Concise white sealant [incre de astra ADA: : i [Prema Shots \Visio-shies i [retosea! ; [ortin [seate re “apiqeaauos ezud 18 niony op dun - ‘sesnpox aqpyjospry - ‘arezyounjod ef vont axisenuco - ‘oreupmy ~ sormitqnedaroso1g - ‘eluaysizar - ‘aresuma ap ayentoedvo - ‘seung sunrzape - seuouinua as ‘areoygonpoud euunyy ap ap -uouiorar “Ingn-repSig optigandosd anuy “opeySisou ajouoz op iigasoap yj vaind v nguad yuerojoo un 1S ouT}uOO [HPELIOEPY “axwzyrourtjod op jnaowerajaooe [Mprysy] ter ‘pruoyeritur puyuriuos vasogind ‘ponurTyp oserituT wud vzeoquourtjod aro (prysy ‘aroqind) qouodwoorg woysis ¢nun ULOy qns erejuazard orLISEIp eUISEL O aIso snpoud ys2oy "AVTIOIS wunwop apis 9p mjayeayeut v wooden-fnig wip ,uedry eonjey* aramyg 9p jaimns bf vameztjear wud yezyassuco ysoy w JO|HIpMIs IMENZAY “69 "Zh °L ‘9 *p-C] woryome azep is op jeuoeU iran varoonpoud najuad 18 panuaxaud guamo vonoesd wy JOT uEpss vatoonponut nunuad rspdnooaid yeisixo ne viuywioy UL 1S wSoupuios apmsonyy €TTE [39] eiuayord ep purojgosd o reumna yurzaxdou inpnyerroyeur waraBaye ‘woaoe oq “omvonmuyuiase Sofuryo syerpnzar ne PULOUSUIY BIEIUEC| et}eII0sy ap aredaooe arepiSis ap ajapetzareur ayeo1 yo Braptst09 og “opoIU ayUTUT LoFaqaqOALOoNT MLO ypueUooal TeUI 9s nu (JPag-RANN' ‘d10D-tANN) aoJoIABNIN 2jozed aueanise ngued asasojoy area 18 9g61 UE ,,oreIdaooe™ gyeereu ojoun yo yzyoaxd ap iuesazowUY aq “1661 UL 9%2 ‘Materialul este livrat intr-o cutie care contine mai multe flacoane, in care se afla pulberea s: lichidul pentru SIGILAR, acidul fosforic 37% pentru demineralizarea smaltului si instrumentarul accesoriu (lingurite pentru dozarea pulberii, flacon cu pensule, flacon cu bureti) Studii ficute in Clinica de Pedodontie a Facultajii de Stomatologie din Bucuresti subliniaz ca, aplicat in conditiile respectiitii indicatiilor de folosire, Sigilar-ul este un material cu care se lucreaza usor, rezultatele in timp, in privinta retenti adapta si protectiei contra cariilor ocluzale fiind bune. 3.1.2. Cimenturile glass ionomer Desi nu sunt materiale de electie, in anumite situatii clinice cimenturile glass ionomer constituie 0 alternativa in sigilarea santurilor si fosetelor. Cimenturile glass ionomer au dowd calititi importante care le recomanda pentru a fi folosite in stomatologia preventiva: adeziunea chimicd la structurile dure dentare si capacitatea continua de a elibera ioni de fluor. Datorité acestor calititi, cimenturile glass ionomer se comporta ca materiale dinamice, spre deosebire de sigilantii din grupa materialelor compozite care sunt inerte din acest punct de vedere. Prin avantajele oferite, cimenturile glass ionomer reprezinta ¢ mare tentatie pentru practicieni, Pe de o parte pentru ci ar putea rezolva mai bine problema retenfiei materialului la suprafata de smalt, pe de alté parte pentru ci ar asigura o protectie anticarie mai eficienti si, in plus, ar simplifica tehnica de lucru prin eliminarea fazei de demineralizare a suprafetei de smalt [63]. Totusi, datoriti unor dezavantaje, retentia sigilarilor realizate cu cimenturile glass ionomer este inferioara retentiei sigilarilor efectuate cu materiale din categoria rasinilor compozite. Studii ,in vivo" publicate in 1990 subliniaza retentia 29 slaba, in jur de 6 luni, a glass ionomerilor (TORPPA- SAARINEN si colab.; MEJARE si M/OR; OVREBO si RAADAL ~ citati de [58}). O retentie destul de redusi a sigilatilor realizate cu glass ionomeri se observa si din analiza rezultatelor centralizate in tabelul 2, Intre dezavantajele cimenturilor glass ionomer conven- fionale, cu reactie de pri2a chimica (cimenturi glass ionomer autopolimerizabile), se pot enumera: + aplicare mai greoaie: - timp de priza lung; - sensibilitate in mediul umed; + deshidratare in timpul stadiului initial al reactiei de priza; - finisare slaba datoriti rugozitatii superficiale; istenta sciizutd in zonele supuse direct solisitarilor masticatori Chiar glass ionomerii care au in compozitie particule metalice, desi au rezistent mai bund la compresiune decat glass ionomerii de tip Il nu sunt suficient de rezistenti pentru a inlocui amalgamele sau rasinile compozite posterioare in zonele supuse solicitirilor masticatorii, Studii de laborator orivind rezistenta la compresiune si la fntindere a unui glass ionomer tip cermet (Ketac-Silver) si a unei risini conventionale, negranulare, de re (Delton) au dus la concluzia ea, datorita rezistentelor mai selzute, Ketac-Silver nu poate constitui o alternativa pentru naterialele de sigilare pe baza de rasint bis -GMA [52]. Cimenturile glass ionomer modificate cu risina, cu mecanism de prizi dublu sau triplu (glass ionomeri fotopoli- merizabili), reduc o parte dintre dezavantajele amintite, avind calitati Imbundtdtite, Astfel, ele prezinta urmatoarele caracteristici - manevrare mai usoari; timp de prizat mai redus; - sensibilitate mai redusa in mediul umed datorit polimerizarit initiale a matricei rasinoase [11]; -adaptare marginala mai bund;‘un pugo ‘arwoasd quns arjoz} ap o{Lsitpuco pugs ‘Tidnse jertred Huoueuuied JojejOW juz WY “Menus oyCIUE UE PAnPUrOTTE > vo Hezin y jod wroMouor ssejs “EESIS varoprad edup 16 fz | 22 |.<8)28) 7 aeqyo BseouRanuD vHsoiosd winsise & Op 18 JONyy wIOqY{9 & BP 40} ae | ae 858/38) 2 nieroedes pnowg “are[sIs ap apeusreur v JofeuTOUOT seis ge | 82 §2| 2 1 aitso[og op wioys Supasau ashiosap ajowro‘AAMOOUE aye aa s Sa OF Z| = e338 we| = (8865 “aeI0> 1S wostEAy Fdnp) yoHTIS jasuEg “q 2 bebieg § [de] @ nja}ues jnpEI0 wy apunsned mywod epuos “= eonud 2 2b) sourouoy sey no asny/aIs najuod Injnjues w weapy BMLIOG ELT eee & ze lele] ele/éz]: jee] a] eles Tot g | alel é (el ‘wig 8 % “Tyereae a . Tuay orenjens 2 epeoHog “[o¢] wal got urind yoo od jrqisod arse ynsaooe azzo uy punts 24008 Ul Ivop JO|USWOUO} ses areZyLIN Reva av NOIR guns ‘renyo yn EVA “[e9 “Le] (€ By) sONYg zp azexeguIa no “oIUOL InqumyDs [aNIse puyzZLoaey “ous op Wlosd no wMUE 1RIUOS UE pura ys 1S aurrzunyoid uy opunad yeod ps njerroyeus vo nnued Japtios afiqisaooe ‘asiyasap runs ofLINiuRs puyo rHisojoy a1 Bs WawIOUO sseIS vo "PUCUIODO! as AOU Is<9e UIC] [RZ] [eZN}OO a ow os , ew USWONO! SSV19 ND HOTY NSIS VILNSLaa zee oe cy njniues vouzanyoud ur apunanyd v ap ysnpar rear oyeytoedeo ss 18 BINZN Pv] ROT TUL pfUAIsIZaI Ne JOMIOUOL sse{s opLMUEUIID Llelel s/s ~ g ‘arepiSis nnuad szoduroa ajmuiser no } AOIAUIOUO! sseIE vIlUOIAT Yo “Ua rs908 ep 1S Bo “PO|UN|gNs amrjaaiao BISPADY “INpIO!d 1805 v |npeLONLUE aE yo fe me mugen, aya ‘spun ojooe ayo} “1n99} juan jnzea uy 29 np ores © Yoru wf ‘asvoreont elap 926 9 attiodaxd ups tue yop sratid se %001 ae 180} rnp 3s1oU10D no opLrEpSIs puogant, ap artgasoap aud “2, 16 ~ Yun] 9¢ inp ‘9,98 - Tuny pZ Bdnp “IBpz - TUN] Z] Ednp “y,1¢ - funy 9 vdnp peor inpuotd nes tats ump 949 ‘arwayyde w] ap wun] o veincy ‘yondo gy no eduey © no apunses ap OE ap dumm rezzraujodoroy 1s0} resourusapou eivzesdns ad woyde w-s Jy "BOISE No IEA \qeztrounjodoro} 1ourowoy sse{B yuoUND UN aIs9 PuogaNtA, “(¥SQ ‘Sonpoyg [UAC We “TuPpeag aYAA estoUOD) EUSEL Op avg ad figezusurjodoioy wepSts mun waPzzNN yn7eo wr EuNg TeUL 1 erUa}aN No atferedutoo wy ‘puogantA nd ¥: dnp (9661) qos 18 TWWCWY 1S weIsuoo EMZRIs oHluaIar Seay “yoptinsy jmuoureen awed ,tony op yzodep wnt ap [iqisod afaunu purumud ‘sony qo yzearogr9 axes areoasazar aqwiopistios aingan nu awouaypedjod vanuoaaid aunsido o puguazaidar ssuj3 voridvar omod os ‘sue PI MosaID OSL WOpTAA m: vavourase uy -outajqoad tnd areo ridoo vamzi{in ypuewiosar a] pauun ajatuip ad wiuarape 1S wo nich] op jndury go gree fg “ews ap Joiopesdns v anezrerowop 2p myndum rareupuya und arvosn ide nfowene Te TOWLOUOT sse}S YO UTIsHS TLBION] TOMY “azeUT Te INU ISOy P atiuayar 1019 & WOIaC] No a[LaKlISIs 9p gAaJO Bad No aneAeduIO rez vameorjde vj op tue + 18 z pnp (okyo, ‘Suoneiodi0y yemnsnpyy eta OH ‘1aMCHO] sseID fa.) wsvol oyenzoosea no yeruourtiodxa yuaMo9 “WouDxTeXjod 18 eiuaier no Bay ud (9661) “qvIO9 IS SINVITIIM s nnd ersads tindaouoo uns 1oWO ay ssep8 18 ez yod as 315 anid “Z-T¢ Imound vy revere v-s wma vse ‘Ismoy [Zt] jmrepAsowy oueqpem nes (VWO-sIq) awiroepouNApIoss-y Touaydsiq Erm a Inzeo Us 2°01 2p ivy “tuo mugde ne 7 {UL Bap ‘epepaneur enop aja0 nes no 3 muquad 20 dum ur ‘% [py ua!aI Op 18 %oL ap aya o1a[dwioo Jorhuelal eer PpaysomNjy nqWag ‘JeuoHUaAUOD mjyrUCUT vaIOARy uy onsnels aaneoyruutos ap oynyetoeu 9 cae [Nun ‘arepSIS op opeuareur 9 SJeluaLO}ied wenpeAs me-s rue > ap xpeoLed Is os52 care se pierde, eficienta fiind pusi pe seama resturilor microscopice d> ciment prezente pe suprafaja dentara care elibereaza fluor in cantitate suficienta pentru a preveni caria. “Totusi, faptul cd retentia totald seu partiala a Vitrebond-ului dupa o lund si dupa 6 luni este de 94% si, respectiv, 49% si mu se observa leziuni carioase incurajeazi autorii si recomande utilizarea glass ionomerilor ca sigilanti 4e .prim ajutor* in cazurile dificile: imposibilitatea unei bune izolaci la dintii partial erupti sau cind exista probleme in colaborarea cu copilul. Ulterior, cdind situatiile respective pot fi controlate se pot face sigilir. cu ‘materiale pe bazii de rasind care sunt acceptate ca metoda cea mai bund de prevenire a cariei pe termen lung. 3.5. ATITUDINEA STOMATOLOGILOR FATA DE APLICAREA SIGILANTILOR Aplicarea pe scard largi a sigilantilor s-a izbit si poa'e se mai izbeste de rezistenta practicienilor. Un studiu intreprins de ADA in anul 1982 pe un lot de 3.000 de stomatologia condas la urmatoarele concluzii deloc incurajatoare: - cel putin 50% din stomatologi nu folosese sigilantii in practica curenti: - numai 10% din stomatologi recuncsteau eficienta sigilantilor in prevenirea cariilor, in timp ce 77% credeau mai mult in ficienta fluo:izarii apei; - doar stomatologii care afectau mai mult de 75% din activitatea lor zilnicé tretamentului copiilor au recunoscut in majoritate rolul pozitiv al sigilantilor [46] Justificarea acestei atitudini se datoreazé urmatorilor factori stabiliti de Institutul national pentru sandtate din SUA: - lipsa unor date care s& demonstreze eficienta sigilantilor; - teama aplicarii sigilantului peste un proces carios nedepistat; ~lipsa de familiarizare cu ideea si tehnica sigilarii; __—~acordut oficial, tegat af sigurantet sf eficientei sigilantilor din 53 = incredere maxima, preconceputd, in obturatiile ocluzale cu amalgam; = date insuficiente privind eficienta costului si cuprinderea sigilantilor in sistemul de asiguréri sociale (10) “Totus, in ultimii ani se pare cd a crescut interesul medicitor stomatologi pentru aplicarea sigilantilor. fatr-un studiu pe aceasta problema, publicat in 1987, Martens L.V si colab. subliniaza cresterea numérului de stomatologi care folosesc tehnica sigilarii {n practica privat in statul Minnesota, Dupii acesti autori, cauzele cresterii interesului pentru sigilare sunt: ~ cursurile de instruite asupra sigilirii declansate pe scard larga dia martie 1984; ~ informatiile publice, congresele in legitura cu prevenirea jilor dentare, incepand cu iunie 1982; - rapoartele A.D.A. asupra metodelor cario-preventive prin sigilare; partea Institutului national al sinatatii (decembrie 1983); ~ Hirgirea continu « acoperirii prin intermediul sistemului de asigurari sociale a asistenfei medicale stomatologice, avandu- se in vedere si includerea sigilantilor, - combinarea activitétii de stimulare profesionala cu publicitatea facutd sigilantilor (33] La aceste cauze se mai pot adduga rezultatele cercetirilor din ultimii ani in legituré cu evolutia posibilelor procese de carie acoperite de sigildri, precum si cu aprecierea beneficiului objinut prin sigilare sau obturare cu amalgam de argint. Jn legatura cu primul aspect, studii bine documentate au dovedit c& teama practicienilor de a sigila accidental cariile incipiente din santuri si fosete nu este justificata, deoarece microorganismele rezente sub materialul de sigilare isi piere viabilitatea si potentialul de demineralizare. Studii_micro- biologice au evidenfiat cA la doud séptiméni dupa sigilare viabilitatea microorganismelor scade de 23 de ori, iar dupa doiured yeure no Jo] vaYeIMIgo 1S aUHUTU HeWAeo ap varemdad nnuod nut 18 taepSis woruya nuad ezeaido os ‘tHypuoo amtunue Ut ‘puS Tounye a1ayo ajaleiuene FzetUNqNs aympnzar asaoe a1wO], [19 ‘op} resis nun ef yysap aru eur LO. PO'T ap aise gepSisou op un vy MrytoUTEyE Jmrsoo “HEPES! 199 BL 1BDep axeUL [eu Lo g ap aysa HepSisou tue 9 9p sOTLTEjOU 1 euto as B op eaIENpqeqoud “MezuONYy oimuNUICD o-nU - 'S€TOL op sopETTSIs In2e9 UY er “SCT "TZ op asa UIBIe ap weSpeuR no sopTheIMgO RUSo[O} ze uy ye ¢ 9p "pLoLad o munuad y1do9 sod nys09 - ‘areyuap amp qunionns vommasowur puynsyd ‘natzeauran goruya. o-nuud yzvezt|eat as vampiSis ‘snjd uy -a}se9 ap viey 9400 atlooieud exajo quatyos Ur ‘ORU TEU %6Z no aiwoyde op dum un yyssooU vas - ib] 9p wiesprue op Teunygo faun wasmnoopur 18 vazesiuTy ‘eaworide naued sv *,Z,91 ap asa uppsdis toun e amondeas op 8 awoyde op jnduay ‘tue y ap ypeottad o ad rpms sown wun Us - sarouyn apmoopuy und vitiods pluysqns ap azeproid “yseowwuys gimp giumsqns 9p olproid und yzeazypar * as ureSyeure op setfeimgo wrtuarar - 1uyep" ope no etfeymgo ap vamunuap LayuoD ayeod wet HL NU a9 099 ‘ooyporied LuIMooTUE pugrisssau ‘aparo 2s ywoop ung urind Feu aise ureSyeure no sopHeMgo je dum uy jnyuourrodutoo - =Iyznppuoo ajareongutmn, BI snpuod ne sopfuepSis e 18 uwpeue no sopreImgo TuYZTAN yNzeD uy ageywaP [OURO WIUOAaAd viuoroYo 16 asearde ap aqyomyjeys “vereaesuoy puraud aaneredaios upmg “WNTBIS Hrezypear mUAWOUT UE mjnipeUs wodosomu uy asunmned yuep ats ap ,zoj2osen wrensed gop umpdis joun e puarde earapioid rdnp aseoueonue rarjoooxd quouTjuou Hep vidnse 18 ysisul Joye Sejooy “YoureU JO]LUIP kaa no Anemduiod BIeOLAFM asa Takes TEI “ystuuod ais TeUr nu vareIM EU Kop ‘eps ‘riurp ey Ro weMIT|QNs ne Suto my 2qtmooueo "wepLsts op varvoy|de ednp ereorparduyy ayso mnyniqews voreINyeUt ¥o LORojoyeUors wasesofusur v] “vauauose O¢y (tummpyuig op HED ‘Zg6T “dUOISTAATIS 8 SPIE) ApuINM INIMTENSANS v yeZN]20 fHjUES UT var20IN LIE US JO]WSTUER:OOrOHU TPZTHOFOD PALNodun atjoor01d ap BOLE © Peeoais punsesjqewUs ejeproW: Bf eI ‘plow jnowre vy MIURISIza pAoFUOD 9; 18 jfeUIS op ajopeIstIO eIN{uooUT “In[MUEPSIs e yorURZOU aiuaiar op jnjor ySuy ad ‘,aasen* assay “(lo,\) azepisis 9p [euereU ep soppasen" v Injnipeuus eounzunjoud ur wopunned 18 Bales no JoRIUOO UL IeZARIUTEP Injnyews TEZFEsOUTUTAL THOT IezzferauTOpaU SOURS [NipELUS yep sOLAYN plow Dee Un P| atuarsizar Tul jus apis 18 OLA WUE aTezyPIOURUOp tpeUS 9p ojoiageidns ‘peiaua8 ur apazo as 20 va90 v renuo9 ‘snd Uy [op] vonse|qoiwopo eareyianoe uid otfesedar o conposd as 18 aysaudo -s querdiour sopneo mynscooud vrinjoaa “(rupyisis mremo9j9 JousjUe on] ReIsidepau) YeuNUEp TsasoUE [NZD UL Ie “rym 2jenyuaAo foun vaUETEBIS qrs visasoad vorporduut sopieysSis Te JOLAA paONUCA 18 EJOAIO2 vamoyde yO Imdey ezerUTGNs IAVHDINd ‘Barseoe ayeo1 azopon ur pupay swuooeigns wzora}os ap auoz no 18 ysvorony eiso ‘ieosn yoedse Un are [EI ‘vunUSP Yo 1wIE}suOD v-s “uRT|eUNR ap aliesMgo no 40) valepon uf Joyuep is vomuedapuy ug “snoeur puruarsp ANOBOL 2[STWIP "4468 NO BAYSAe varsONpar v[ atnguNuoD asvous ajaseooid arsed injmuepisis rarwoyde yo qeisu09 Bs ‘que ¢ ap ypeouiad o vdnp sopurllsis v arenyeas o Fy] 2fIqeIA opotistueBsooron uIp apC/. iues WIP [BUILT] 05 ‘axESTS ap HoRNyaT juupwo Us ‘areztPeIOUTUIDp ap wZey ISpsuT uLd yo Mpadop e-s “Jape ect %H6'66 ARPUNXOIdE no THE se vs3.6. INDICAT. Indicatia major’ a sigilarii o constituie santurile si fosetele molarilor (ocluzale, vestibulare, orale), ale premolarilor si ale incisivilor permanenti, aplicaté cét mai precoce dupa eruptia acestor dinti, cu conditia ca aceste formatiuni anatomice sa fie retentive. Din acest punct de vedere, sigilarea se recomanda in urmatoarele situatii clinice: ; - santuri si fesete adiinci in forma de 1", amford, picture, - santuri si fesete adanci cu proasti coalescent, --sonda ,agata, dar nu sunt alte semne de carie dentara; - dintii sunt erupti suficient pentru a se obfine o suprafatd uscati. CO altd indicatie este dat de existenta unor santuri si fosete aberante, care se incadreazi in conditiile enumerate mai sus, _precum si de sitnatiile in_care sarturile si fosetele,-desi-nu-au—— indicafii de sigilare, se afld in vecinitatea altora care se restaureaza [10]. Sigikirile se recomanda la pacientii care prezinti semne de activitate carioasé moderati, eficienta lor find maxima la copii si adolescenti in Protocoalele pentru Stomatologie Clinica Pediatric din 1996 se subliniaza ca sigilarea far& discriminare a dimtilor cu isc scdzut de aparitie a cariei duce la 0 reducere a eficientei datoritA costului. De altfel, ta Workshop-ul dini994 sa atras atentia asupta {intirii* sigilarii la indivizii si dintii cu rise de aparitie a carieé in santuri si fosete. i SURMONT P. si colab, indic& aplicarea sigilérilor Ia ‘grupul persoanelor cu grad inalt ¢e risc, care cuprinde: = pacienfi cerioactivi cu nivel crescut de streptococ mutans; ~ pacienti care consuma zilnic mari cantitati de duiciuri, = pacienti handicapati psihic sau fizic, care nu isi pot efectua igiena oralé [57]. 37 ‘Tinand cont de aceste indicajii, medicului ti revine sarcina dea stabili dacd face sau nu sigilare, in functie de riscul aparitiei cariei pe o anumit& suprafata dentara. Din acest punct de vedere, medicul poate adopta dowd atitudini: - asteptarea primului semn de carie si apoi sigilarea tuturor suprafetelor suspecte cu riscul sigildrii unor leziuni incipiente; - considerarea tuturor copiilor potentiali candidati la sigilare. Unul din sustinatori, Ripa (citat de Wei) [61] isi argumenteaza atitudinea prin constatarea cd 89% din copiii americani au cari Ja varsta de 17-18 ani, 94% dintre ele find in sanquri si fosete. in vederea stabilirii situatiilor de sigilat, acelasi Ripa a formulat niste criterii coreland cele trei diagnostice posibile (suprafata cariatd, posibil cariatd, séndtoasd) cu morfologia ocluzala, starea suprafetelor aproximale, carioactivitatea si varsta pacientului. Cand suprafata ocluzald este sinatoasd, se sigileaz’ dintii recent erupfi cu santuri si fosete adanci, care nu au catii aproximale, la indivizi care prezinta multe leziuni ocluzale si pufine aproximale. Na se sigileaz3 dintii singtosi erupyi in urma cu 4 ani sau chiar mai mult, care au santuri si fosete largi, coalescente si prezitta carii aproximale la indivizi cu multe leziuni aproximate, Cand suprafaja ocluzald este ,posibil* cariatd, adica sonda este ,agatatt,, in sant si foseta, dar varful ei nu detecteaza 0 zona moale, iar la intrare nu se observa culoarea albi a smalfului demineralizat, se sigileaza dinti cu suprafeje aproximale sandtoase la indivizi cu multe leziuni ocluzale si putine aproximale. Nu se sigileaza dintii cu suprafete aproximale cariate la persoane cu multe Jeziuni aproximale. Cénd suprafata ocluzald este cariatd, nu se mai pune problema sigilari, ci a tratamentului prin pregatire de cavitati pentru amalgam, obturatie preventiva cu risind sau compozit posterior in functie de situafia clinica, de posibilitatile tehnice si materiale, de optiunea medicului si a pacientului.ip nes orzyy ystuorduroo ayse ayereuys op axvys 01g v Miuatoed nujuad axpoa UL EMNAR Ingan ze HusueULIAd sOpLIUTp aye 9[VZN}IO sojlay Jom varepsis - apetoeds toxeu no doy 1 uojuajond » aavuorsoa]as ap man) “years jrypaur i$ yseoues piuayiodxa ‘Tporpauu [noworst ap “Inymyuaised varentiqniedoos op vureas puptn| 1 jnzvo a1se puyo founye Jo}TFRoIpes jasornfe No ys asvomdy soruyo UmUTUEEX Youn RULIN uy ‘eoquHD ZOpETHEAFOSqO aeq ad ven] mqan s7 avpsis o voyde v ep elz09q oiurf asapaa ap round uyp amuaiio ap Woamq* AMUIMDOP IMIS20e JMO} eUazaId vA Os arENUNUCD UT “atinjoaa ap Inn TETUTOOM POP ILIEML B-S DEIR ‘aiipiqndessns op epvouad go eijeasasqo ad as-npuyzeg oreuutye nsrooe ov, “aljdrua Bf ap psinos epvoLtod ep qUalayIpur ‘oreTBIS aly {BS aflqeIoU|NA a[ares0y 8 aTLNiuES areor vo ypuvUODAL HOWE, ‘ajdnso vj ap Tue top wuutid ur rewunu ofolUEp BIBI w ap TorlwoIpUT vennziaar puIALMd ppurwtosar no wauINdop pry un yworgnd 1 pouyvspod alSojoreuioig ap RITUEILEE BaNEIEIOS “E661 UL “{1Z] wearer op nord eau aly Bs voruya) 2085 99 va09 “InI}doo no ners peut ezBared009 os WISIBA HISOge wT YIuopYa Ye nnuad ymoRy cingan puyO IOI TaIsHeA yILOIep saidxa pow uy pyepUELIODaT aIs9 ‘nu pysvooe “tmxodwioy Jopejou RampSIs no yIMySo]_ Uy “pjuaasajeoo ap ‘ase1]0Azap ap a1ayap no TUTp ~ ‘prueyrodury aureoy ‘aso tunuoaaid voyeusooau axvo vy yrrauas deoipuey no Husrsed - ‘(ea1psou fafutayu09 ‘varepueurooar 1z0A) sues ey Sndsqpaid top 1S nun qHE|ouT - :injenis ojameoypunm Wy varepiSis ypuruosar EAeUIpueds wpeOds “yZAIUIS UT -varefifls ypueurosal 3s ojpajues wBojoHIour ‘op WoryIpUT ‘eMOsaio aEHANIvOUeS Nd JOPZIATPUT [NZ Ut - ‘aqeronyy sopEMsey varvorde - ANpUsorpe Bo Ter ‘earey(S}s epuBUTOdaA 9s ‘OUTED asndstpaxd ‘oisnéur ‘fougpe rans apmues exc “ayexonyy noe] ap Weoyde reumne 1 ‘earep8is ypueutooay os au 1810] jUns aftuniues ser ‘gynzeos aperratovoLseo ne axe SOqzIA;pUL |mzED Wy - sgjaeoeuuin ezeaztoard 28 $661 WIP ROIpIOU PIULAJUOD Bl ESW “Yo}ersoy ¥ JopLNeTEs eiSojoplour 8 PlenpraIpur ayejatnovouNs ep yndn aresopisuos ‘uf oveny aingan wisvaoe nntiag “OStr yS90e FISIXA poe azaroaude ‘98 BS TeIUL TU angen are]EEls ep vIieorput yiqers ¥ nuod yo pI9pIsuod HIABUIpUBDS “e}uIIostoD Uy “yduINdS 18 BreSDdOuOH Isa ponjaead ap fas ow nu 1 sunfe v ‘apm ap astr wnuzard aif ps ajaiasoy 1$ afluniues avo} vo epieorpuT purzipeur ‘RaeurpuRas B09s “{19 ‘96 ‘e¢] Hepouraid 8 rfuoueuzad z yrejou nguod roe ¢ 1-11 - ‘qicoueuuiad wrejour nayued Tue £-9 - surezoduiay suzejour najuad rue y-¢ ap wIsTeA - ‘aropiSis nnuad oytaqod apeotiad vo ypuewiooas NASNOWIS 3E ‘ue zy 99 JO[R[OUE e 18 JopERFouONd B TUR 9 ep JOpLIejour exidnz9 0] are axa Wl wpeoLed “Tue Cj 15.9 nur oyemoage aingan aysepiSis vo wropisuoa SNALUVN -unyoduton quvjout 1 quejoulesd nmuad sowuun joy puyse] “ayo BI qndsosns rear uns 1a eo puyps “Hidnue qwooer Huaweutiod Jop 1$ nun Jopejour ayeyLoUd pugpe ‘“opLepBIs Tyo de voupI0 po] BS aINgaN |Noqpeul “EpLONg aTeHAvs ISeI0ou UT ‘otpouied aayeonuos P| ICA e ap mnjmuatoed vareuaridsoor 9p 1S armuaunfe apntesIgo ap “E[eIO RUDIS! ap npeIs ap 18 UOD ‘pun 98 ys pugpuetiodas ‘ezrara|dutod of @1v2 ‘NASNONIS °P ayejimue ago UL 18 asaspBax os YaTY ap osndoxd aya ‘2]eZNI90 2[21950} 16 a|tnjues psedas oreo oyessoAsuEN eisai murzed amo iuIp zr] aseomuyS Jo}esoy 1S mjniues varnpiSis epuvurooos yary “aiiemas wIsease UE 1S “SMO, og 8sen punct de vedere stomatologic, pentru cei cu dificultati in ceea ce priveste fnvatatul si pentru cei provenind din medii sociale dezavantajate. 2. Copiilor cu cari multiple la nivelul dintilor temporari ar trebui sé li se sigileze tofi molarii permanenti cat mai curand dupa erupiie. 3. Copiii cu dentitie temporari indemnd mu necesiti neaparat sigilarea molarilor de 6 ani; mai bine ar fi ca acestia sa fie controlati periodic. Criteriile de sectionare a dintilor: 1. Sigiliile au efectal cel mai benefic 1a nivelul fetelor ocluzale ale molarilor permanenti. Nici celelalte suprafete nu trebuie neglijate, mai ales fosetele supracingulare ale incisivilor superiori. Nu se recomanda in mod normal sigilarea molarilor temporari. 2. Materialele de sigitare ar trebui aplicate in mod normal de indaté ce dintele selectionat a erupt indeajuns pentru a permite o uscare adeevat’. 3. Orice copil cu carie ocluzala la nivelul unui molar de 6 ani ar trebui sk beneficieze de sigilarea molarilor de 6 ani sanatosi 4, Cariile ocluzale afectand unul sau mai multi molari de 6 ani indica necesitatea de a sigila molarii de 12 ani imediat ce acestia au erupt suficient. Criteriile de apreciere a situasiilor clinice: 1. Cand exist dubii privind integritatea vreunei suprafete ccluzale, trebuie recurs la radiografii bite-wing. Daca in urma examenului clinic reiese cA leziunea este limitata fa smalt, sanfurile trebuie sigilate ca masuri profilactica si tinute sub observatie clinica si radiologica. 2. Dac se suspecteazi o afectare precoce a dentinei, sanfurile trebuie investigate cu ajutorul frezelor mici. Daca se 61 oo constat un proces cacios minim, trebuie aplicata o obturafie cu compozit, iar suprafata webuie sigilati, Dac se constatt prezenta unui proces carios extins, se va aplica o obturatie ocluzala, Dispensarizarea pe termen lung a 1. Dintii sigilati tebuie mentinuti sub observatie clinicd la intervale regulate si ia nevoie se vor face si controale radiologice. ; “ 2, Sigilatile deteriorate vor fi controlate si se va aplica din nou materialul de sigilare pentru a menfine integritatea sigilarii* (66).“fag ‘Ce *p] ping eu “eppuesZou Woduoo jeuoTeUL U1 nd J[eZNIOO JO[aascy 1S JO[LMIURS varepSis 18 ounIZRIqe Ty uoysizad Your sens yzodwoo peuayeut un No HAWES PamIMIGO - 1 sunfe soueo qnsacosd pups ezeq ap fo¥ieimiqo vareande - sorepozt - ‘womar yout 21s sep “PuNuep Ut qwsauford v aumwo ap vaunizay puwo “g{ jndn ~ 3 PUBD “V 1RK ONa Y UW NISNOWNIS @P awoyrsefo “pursps no eanuanaud qermgo 99 wind fan asaqasoap as ‘otsonnsoydxo ameardand usd axsidap souva injnsasord wat “(ea) P ereq od ‘nyeiop uy NASNOWIS 2P Brep wun niyuad ysHOsap as05 v voIHDY, “(UEZ] SOOLAS 8 NOSWAGNAH - ,wontsnisas ‘ujsax ayfsoduioo payeas") reyidis yitzodiwos purses no vareineysar nes [Sb “pe “PT ‘TZ “T] BUTS No ranuodaid arfesmgo. ap oqatunu rumvod voruypr ‘azoduioo afaepsoreat RZvOzZATAN 28 Sop TUT Joo soaIROOG] “S|PLIIUUT ayS9NR ANUIP PINOY opaiULIO PsUE povioodsar pururur vareredaid ‘wreSyoure seiyo nes HawOUOr sses ‘ayrzodwioo apeuayemt no wimgo aywod as vayyAKD “ESeomUES inp wmjoaNs ap ununeur yaansed as Sade |NIPY UT] “SOURS seooid mnunara v axeouayn toliumde vamuoaaid nnuad 3[eznI90 apprasoy 18 oft is mun ramoyde up as pore ayeavo o predaid os qeeard ur a9 vdnp soue mynsaoasd vomnimgo UL wIsHoD yanuasosd wyfeimgo “ejussa Uy “moda uu PSU opnjoxa v esRy “OUR TitauEuLIad quejow ad op gb] d1sof 18 Mjues ump ,orarosIp voo murzaidar eq “ganuaaad oxiemnigo ap ajoumnu pueod gunuap ap nies fetus 9p apeznfoo oumTUNE temo TouN [yWAUTEMN No OTPZN|IO Sono inyrsagoud varerpuioaA UIp aseoreuE SUNN [eZNJ90 JO[EER |mUSUIEREN UE “axEpUNDdS FOU t Turuosaid & 18 Fep ‘LnyonNs scysa9e TsRALEsUOS RalaeA UY [67] esvorgues aceiwap ainp JoyLIonns e aru yur 19 warearesuoo ame areo 1UDUNEEN “LOU B ‘ye10Wa8 uy syzodwos sojejeyaeM vareLorioo}i0q YNISY¥ 20 DALINGATYd THLVAOLIO + INIOLMdvo 9 ©64 Initial, SIMONSEN (1978), citat de MATHEWSON si PRIMOSCH (1995), a folosit pentru tipul A de obturatie un sigilant neg-anular, pentru tipul B - o rasina compozit diluata, jar pentru tipul C - 0 risina compoziti granulard (fig. 6). Fig. 6 Obturatie preventivl cu risind 2) Seciune longitudinala prin procesul carios; b) Sectiune longitudinal’ prin obtoratic; ¢) Obturatie preventiva - vedere ocluzala tie de baz (Ca(OH), sau ass fonomer) lare (dupa Henderson si Seeos, 1994) Prin introducerca in practica stomatologica a risinilor compozite posterioare rezistente la uzuri sia polimerizarii cu lumina vizibité, SIMONSEN (1985) propune utilizarea a rei tipari similare de obturalii preventive cu risina (tipul 1, 2 si 3), Fata de tipurile A, B si C, in tipurile , 2 si3 se recomandi folosirea noilor tipuri de comporite destinate folosirii pe dinti posteriori. ‘Tipul 1 de obturatie preventiva cu rasind const in: ~ indepartarea cat mai conservatoare a fesutului alterat cu o frezdi 65 sfericd si palparea exploratorie pentru a preciza intinderea procesului de carie; = dac& leziunea nu se intinde pina la den ad, nici cavitatea nu se va extinde pind acolo, asa; cum s-ar fi fcut in cazul folosirii obturatiei cu amalgam; - izolare; - demineralizarea in vederea aplicarii sigilantului; - spalare si uscare; - aplicarea sigilantul (fig. D, Fig.7 Tipul 1 de obtaratie preventiva cu sini (dupa Mathewson si Primosch, 1995) 1. Material de sigilare Tipul 2 de obturatie preventiva cu rasind presupune urmatoarele etape: - indepiirtarea dentiaei alterate; - izolare; - aplicarea obturatiei de bazd cu hidroxi¢ de calciu sau cement glass-ionomer, care realizeazé o legdturi mai bund cu dentina, - demineralizarea smaltutui: - spilare si uscare; - aplicarea agentulai de legatura (nu se aplict cand baza se realizeaza din citrent glass-ionomer); - aplicarea in portii mici a rasinii compozite granulare,eopseur areoHOS ep JOjeUoZ vaIIAa no sIZMfoo UE [jonUOD - sauarprdsno ajaqued ad pupd areziezauturap ajaiayesdns aased iqezuowuTjodoyoy nvs -oyne ‘areysBis ap tnynyerroywur vamoyde - ‘av no ayeosn ode ‘apungos op o¢ op dump auntsaud yay ede op rol no axejeds - Sanu un op di =[¢ ap attenusoues uy "Og*H ap [a8 no areurpaaw 1 soptinjues eS EIU ‘ap JOWOUO! sseps un yyoop widnseap snd y vA avo jmUE; no pung Tur yMPBo] oO RNdIse eIsaav aoaOEp “(BUD nauad) IT dy ap wzayaud op ‘mnjnsewoUoy ssej8 voronde - epuzig owosn tode ‘apunoas ap og op dumm ede ap 19f no ereosn arepeds = S@CHO)"D 9p sens un voI rus ‘opunjosd eur a[tieitae us) opunoas ie uid (,,10Ae] seacus*) Husojoy. va OL 9p dum oypoeyod prov ap varest Wigtaeo mlored od arse; an ‘oxvjozt - giao v amorwealesuos vamnesoad - sede no orepeds - ssouod gneid op gised no jeuoysayoad foprod - sporeredo dump quorum undasaid aurouor ssej3 no aanuoaosd apfiiesmqo ‘ung Feur 1uns ‘prewSreur asapryout 18 punuap Bj ouNZape JoIRS v J9UIOUOT s einigo varezyyear sndoad vs alow! ys9oR UIC] (CLL) ap Wend ‘og6i “geo 8 PYAZNS) (e1eGeNeuedosoH) »oSeyeajoxoru™ ap nuauouaz vorpardumy v nquad rwso900 se 7e9 od eum op 1y-¥ aiso nu BMIEsO] YIseaoE “SMI “FeWUOP BG ajerored 1S prenues8 eyzoduoo wuyses anus vino] vinsise v nqued yunuap 18 jyeuls ¥] einyeBo] op quad un varoyde no vontumyp emypSal o eULIOS e nuod oMIARD UL aronponur ednp qeIpourl aoqde as ws omgan jmWLsIS axopsts op joHsoreW “> sjnuesd yrodwioy *¢ eammpSof op 1u9By 7 *HO)RD “B74 ap HAMAD "T |S wosmayyeyy ednp) euyse no exruoaasd afieam ape indy gta niued “Hees varermgo naued wumu aysesojoy 2s pulse! 9 angasoap emus no °Z Injndy arwowupwase por © awsomutin purser no pantzaaid atjeimgo ap ¢ indus, "wio|sooe vaxUTESYS JOpise pURZETTAr “SCIWUTOOA UIP a[aIasOy 1S ojtiniues ur 8 yuuay Yeur vinqrad o no nes onse|d ap quawsuT uN ‘no opunME ap [EuareUE ap [ns20Ke “tod “sae ap aing azago|Sul as nou ys pfh3 pupae ‘arenavo uy afmduy as wroqnuess vuises avo no Our 1UAUINASUT UN axsasoToF as “eISeagR ANUAY "EmMIPEO] ap ae ap altiqrs yens tn no aytiadose arezzqerourtsap jpeus ap ajouistid wourep nu e nntied atfuaye no awoyde oingan amo ‘ginzn B{ auoisizex ay_zodaioo sopUer varSO[O} ypMEWODA! ag68 GARCIA-GODOY (1986), care a descris timpii operatori amintiti, tecdnd in revisti datele din literatura, enumera urmatoarele avantaje ale obturafiilor preventive cu glass ionomer - adeziune excelentd la dentina si smalt; - aplicare intr-un singur timp (nu necesit& agent de legitura), - posibila actiune cariostatica prin eliberare de fluor [17]. Ca dezavantaje, obturatiile preventive cu glass ionomer sunt mai putin rezistente ca cele realizate cu ccmpozite posterioare. Totusi, santurile si Zosetele nu sunt supuse direct fortelor ocluzate puternice. Obturatiile preventive, prin caracterul lor de conservare la maximum a structurii dure dentare si de prevenire a apatitiei cariei ocluzale ar putea constitui metode foarte utile la indemiina pedodontului pentru abordarea dintilor permanenti tiner:. Totusi, pentru ca ele si fie eficiente, si corespunda scopului pentru care au fost imaginate, sunt necesare o serie de cerinte: = indicatie de tratament corecta in conditiile unui diagnostic aplicat corect. Pentru aceasta este nevoie de vizibilitate foarte buna, sursd de iluminare ideala (fibra optic’), instrumentar cexplorare adecvat; ~ experienti clinica pentru aprecierea cu exactitate a situatici clinice; = respectarea tuturor detaliilor dz tebnica, fiecare etapa avind rolul ei bine stabilit in rezultatul final; - controale periodice pentru eventuale corectari saw fnlocuiri; - igiend orld foarte bund [54]. Positilitatile de remineralizare in caria incipient, tehnica obturatiei preventive constituie elemente care obliga la reconsiderarea atitudinii terapeutice fat& de procesul carios simplu incipient sau cu intindere limitata si impun medicului stomatolog 0 analizi serioasd a situatiei clinice in vederea alegerii tratament o SURMONT P. si colab. propun o schema, un ,arbore decizional in alegerea tratamentului prin metode preventive ale eventualelor carii pe dintii laterali. Pentru ei un lucru foarte important este sd se stabileasca dack pacientul prezinté carioactivitate crescuti, daci dintele este carioactiv si dact procesul carios poate fi oprit prin imbunititirea igienei orale si a obiceiurilor alimentare ale pacientului, Dupa o apreciere judicioasi a acestor parametti si o evaluare corecti a potentialului cariogen al dintelui respectiv, autorii recomanda utilizarea strict individuala fie a sigilari, fie a obturatici preventive cu risini, fie a obturarii conventionale a cavitatii dupa pregatirea ei respectind principiile clasice, scopul final fiind prevenirea aparitiei cariei sau/si limitarea la maximum a sacrificiului de substanti dura dentard séndtoasd [27] Noile metode preventive de tratament impun inst controale periodice atente si o colaborare foarte bund cu pacientul, cAruia fi revine rolul principal in respectarea indicafiilor date de medic in legaturd cu utilizarea preparatelor fluorate pentru aplicatii locale (paste de dinti, ape de gurd), a musurilor de igiend orala si a alimentatie! corecte.1661 ‘Aqsoyy ‘po eng “uoneindraeu pue sopiadosd ‘sjenowea jaUag - “WIE StONod “EAL HBG “OA BATT "887-982 ‘p ‘61 *q661 ‘og aunepog “IABuaNs puog s2=yS IUe|Ces UO seUTL Jo KORE aU, - WE Hos “T Maung “Y Aoood “TT puowmunsg “AL UD TE 886] ‘NORIPA pH, 298urqo pur xy ‘Anisnwoc aanesodg Jo aonzeig pur soidioung ~ “ps NEDNOGIEN‘OT 16-67 1 '81 ‘9661 "W2q SuNRIpag “BuIpUOG We|EAS 10j sauMpoDoAd ueunean [aureua xis Jo uosuedmoD Y - “AAA TOPoURTV “AL UsOIE'S “60L-LOL ‘OL ‘81 “L861 TUL ss amiss: st yuoUIaD JaUoUD] sus JO woRE;TAD ID - "HO NAL “A osIPINDAW “YG KoeAD “] WoUISHOT iD "wrmueyuy aojowuors op sing ‘areas oqeurSiem Hropryouy vaseoyUO, ~“O MAND “a MIPAE'L “Teor “BH ‘aBojowmiois uy aaizope foUNpY, ~ “q nUDIUNYA “T LL, “Boe e301, 1-801 *LE-TE “PGT “WOOO WW MUM “A aaseSOID “A MIEIE'S goad 18 Sta myeag “qm ‘ong) erfojowucy oy pHepeney, 1861 ‘0} ‘9p Sun “so}a19s0} vere 001 9-LS "966T ‘SUOISSUTAL nog "Ansnuag smneIpag JO TeNUC V = “AL rngquod snpoig ~ "qRjoo “TY aueasoysI0gZ WO ‘voRIpa RECA MePPUY GAVYSOMala “ynpe imusioed nnusd ciofeus qvordunr no “yuaossjope 1S doo injmuatoed v ereuap arerpugs ap wares anued njorjausq no 1890} s04giRo! 18 sopunjues e -yurSze ap urepeure no apirieimgo ‘areoyearasto> yoruqay o-nazad * sgoons no putnooruy ‘ayesruryy aseolteo Jopesooud ynze9 vo Isoo ayvod os feamgo wusog 7 eaquanand torSojorewors ope ayueiodur apeporotu anu QuOSUL 2s B[eZNIOO JO[AIAsoy 1S JOPLNJuRS vaIEpLSIs ‘oseomsir nivorpe: foun aymipuco uy rurorde voreyduns ung “apeznqoo s0pnIeS PAModuy pluatoa Yu veo voHOeyoId porwr emITsU0S eq ‘omuep jouwo vamuaaid quad qiewues 2 rTeIPUOWY zrfezime3s9 ap arepueurosar epoyaut nayed ofeo wip un “zeUIP -cong wusIST 1S tarfeuounye evar! “EYeD0] 18 EeIOUAs varEZLIONTT ‘op unigye ‘euyzaidar sojso} |S JoLINIuNs vawesIg TIZATINOD § INTOLIdVO OL