Professional Documents
Culture Documents
Si iar calendaru-nfloreste
Si cinii ne-aud pe la stni
Dar vai, tot acum, pe muteste
Mor grabnic attia batrni.
Dar bine-ai venit, amagire
Mai stai, mai dureaza un pic
Aceasta mintita iubire
Oricum e mai mult ca nimic.
Vin noptile scurte de vara
Si pasari se-ntorc de la sud
Dar daca e ultima oara
Iluzia verdelui crud ?
Cu lanturi legate de glezne
Orict de lumina ar fi
Noi mergem de-a pururi prin bezna
Mereu nelegitimi copii.
Mereu n aceeasi clipita
Urt si frumos, mort si viu,
Ne paste o soarta cumplita
Nimic nu-nteleg cei ce stiu.
Si iar a venit o parere
Si iar va pleca napoi
Prea mari impozit ne cere
Ca ninge n suflet la no.
Si o vad ca lumineaza
N-am puterea s-o consum.
Parca are-n ea ceasornic
Si al mamei plnset sfnt
Lumineaza si se stinge
O gutuie pe pamnt.
Luxul mamei cel mai mare
Cnd copii ne mai simteam
Era pinea de pe masa
Si gutua de la geam.
Cu tot ce nazareste
Din firea noastra veche,
Dam Romelor de stire,
Prin ierburi murmurind,
Ca numai oboseala
Ne-a asezat sub scoarta,
Dar daca e nevoie
Ne vom scula orcnd.
Si credeti ca si vine.
Hai, Mosule, apari
Sa-ti cnte vechiul nume
Copii cu ochii mari
Privind n alta lume.
Se arata timpul cnd
Din epoca saraca
Un om pe Mos jucnd
Devne ce se joaca.
Pasarile si pestii,
Bibliotecile si spitalele,
Mormintele si bisericile,
Nu pregetati, aruncati-va hainele de pe voi,
mbratisati-va, sarutati-va,
Si pentru ca pamntul e rece,
Iar tunurile care vor sa-l distruga sunt calde,
O, voi, tineri ai planetei mele
Convulsionata de-attea arme,
Sub ochii holbati ai armatelor,
Sfarimnd ochelarii gretosi ai generalilor,
Fara nici o rusine,
n numele singurei religii care ne uneste,
Credinta n continuitatea speciei umane,
Iubiti-va,
Iubiti-va pe tunuri!
Concediati tunarii
Si dezamorsati obuzele
Si dati-ne acest prim si netrecator
Semn al pacii universale.
Iubiti-va,
Iubiti-va pe tunuri!
Iubiti-va pna le veti hodorogi,
Pna le veti scoate din functiune,
Iubiti-va aruncnd din mini
Tot ce vi se-ntmpla s-aveti n mini,
Actele voastre, banii vostri, oglinzile,
Chiar si aceasta carte care nu are dect meritul
Ca apartine unui om
Care n viata lui, desi n-a avut norocul
Sa faca dragoste pe nici un tun,
Cnd n-a dormit si n-a scris,
A iubit
Cu disperarea conditiei umane,
Cu lacomia venitului de pe front,
Cu grija medicului
Si cu daruirea muribundului.
Faca-se profetia mea,
Fie o data pentru totdeauna a tinerilor
Iubirea pe tunuri!
Ca miroase a fin.
Si deodata-nteleg
Ca sint trist in zadar,
Pe pilonii mei tristi
Ma cuprind si tresar.
Tu simti tot ce simt eu,
Ba mai grav, ba mai mult,
Plansul tau permanent
Il preiau si il ascult.
Si dau parca ecou
Si vibrez in alt mod,
In picioare calcat
Ca un om, ca un pod.
Sint un pod peste riu,
Sint un pod peste mers,
Cite vanturi m-au scris,
Cite ploi m-au tot sters.
Dar tu nu esti pe mal,
Dar tu nu esti cu ei,
Dar tu nu ma strivesti,
Tu ma tii si ma bei.
Sint un pod ridicat
Peste-un riu incomod,
Sint un pod, esti un riu,
Esti un riu, sunt un pod.
baltile,
minile noastre ntinse.
Si sngera florile,
si sngera salciile,
si vinele noastre se-nvinetesc.
Cu fiecare an ce nu ma iarta,
Ca ntr-o adunare facuta monoton
Mi-mbatrneste numarul la poarta,
Mi-mbatrneste numarul de telefon.
Si din pacate oameni buni am ajuns la ultima poexie a lui Adrian Paunescu