ire Curs _L Evaluarea persoanei cu handicap. "rectille formarii 51 dezvoltarii stadiilor neuro-psiho-motorii a persoanelor cu disabilitai: Criterii de clasificare ~ Deficienta este un termen care semnifica absenta, pierderea sau alterare un Structuri, ori a unei funetii anatomice. fiziologice sau psihvlovice). Deticienta afecteaza pyacistea de munea, dereytand procesul de adaptare si integrare in mediul seoiar. ® locul de munca sau in comunitatea din care face parte persoana in eauza. Aspectul functional ~ Incupacitatea ( distunetia disabilitatea) o diminuare t Mintaie. sencoriaie, consecinta a unei def acnvitati, Aspeetul social ~ Dicabilitatea este un dezavantaj soci incapacitate. care limiteaza sau impied Dificuitati intainite de persoaneie tala sau partiala a posibilitatilor fizice, ente, care impiedica efectuarea_normaia a unor recultat dintr-odeficienta sau indeplinirea unui col intr-un context social ieuliats de ordin generai sue deplasare si de miseare sde exprimare ~ comunicare sde qdaptare la modul de viata cotidian si la rigorile viet sditicuitau de intretinere biditicuitati de or: smnsiruirea si pre sociale in profesional jonala a persoanlor cu diterite forme si gradede deticieta: sditicultati de plasare la jocuri de mun eoditicuitati de urdin psitvlagi ologice care apar intre persoanele cu si fara disabilitati anifesta, insa, si in absenta unei deficiente reale.atunci ari. mai matt sau mai bile de mediu social asa cum ar fi Hirer profe Starea + bariere ps de d cand ¢ Putintemporare. mai ales in prezenta unor cone la se poate m ¢ provocata de unele capacitati au der detavor sfamilii dezorg sinsticutii copii: ssituatie materiala precara care obstructioneaza motivatia pentru scoala acopitlor 2, Evoiutia reprezentarilor si actiunilor de interventie privind persoanele cu cerinte speciale nizate si achis si slabs organizare.care izoleaza Atitudinile fata de persounele cu nevoi speciale difera de la o perioada istorica la alta In antichiane predomina conceptia conform eareia indivizii deviant sau cu maiformatii treduiaw ‘tia lor reprezentand un obstacol pentru supravietuire. ui Mediu pana in secolui al XIX-lea se contureaza coneeptiat seg persoanele cu diferite probleme. in general handicapuri liziee’psihice si buii miniale. trebuiau supravegheati si separati de restui comunitatii. Boinavii psihici. de exempit. tu inchisi sir ‘lind considerati periculosi. boala lor neavand aici an tratament. In secolele VU - XIX persoaneie defavorizate devin obiect de interes: apare eerima educationaia sia tehnicilor speciaiizate. se vorbeste chiar de o posibila eficienta a unor tratamente medicamentoase. Perioada anilor 1900-1960 este perioada tebrei segregationiste si a instivutionalivarti reystionista, sonform car 1Persoana cu deticiente era considerata ea tind o persoana cu cerinte si nevoi speciale, Jit acceplat in comunitate. In ceea ce priveste persona eu nevoi speciale, se eontureaza (er NAN curente de actiune si gandire, -Curentul medicul promova ideea ca o asttel de persoana era 0 persoana bolnaya care necesita un tratament medical pe baza unui diagnostic precis. -Curentul categorizarii sustinea ca persoana cu verinte speciale reprezenta un STereour AE rizarii sale. -Curentul institutionalizarti conform caruia institutionalizarea reprezenta piasamenttl persoanei cu cerinte speciale intr-o retea de edueatie specials, serviciu de psiniatrie sau sanaroree de boli cronice. Procesul normalizarii isi are originea in Tarile Seandinave. Cercetarile reaiivate de itie si de Mikkelsen in Danemarea. au stat la baza enuntarii asa-numitului "prineiptu al si a principalelor elemente structurale si functionaie care Hl carae modele de viata si fa conditii de viata cotidiana 1976) . Conform acesiui prineipiu. at posibil - persoanelor ew re cat in Suedi normalizarii Nommalizarea semnitica accesul Is apropiate de conditiile si modurile de viata obisnuite” (Nir trebuie sa se intreprinda toate masurile pentru a se asigura - pe diverse deticiente conditii de viata normale, Normatizarea nu conduce la eliminarea handicapului sau ta sa antreneze schimbari pozitive la nivelul capacitatilor si comportamentetor unei persoane cu ndecarea Tu cerinte speciale Punctele de vedere din teoria scandinava a normalizarii webuie completate sis de vedere exprimate de o serie de teoreticieni amerieani dupa care esenta prineipiulu ilizarea tuturor mijloacelor posibile onstruire: net de vedere al normelor cu normalizarii consta in "ut formarii unor comportamente devirabile din societate” (Woltensberger. 1972) Aceste doua teorii asupra normalizarii. cea scandinav Atul pus pe uN asp. cea americana, pun in te sau altai. Ja un moment gat. laturi diterite ale aceluiasi prineipitt 1 practica, modalitati de actiune vari in urma eroriior comise de predee webuie reatizata din punet de vedere structural putand determina. Kebbon (1986) apiicarea in praetica a "pe patru nivele functionale”. dupa cum ures ica. care se rever csorii sai. a ajuns la conetuzia ca rincipiului normalizarii ai a la posibilitaten dea avea acces ka mijioacete Vormaiizarea inegrarea fiz entru satisfacerea nevoilor fundamentaie (primare) urarea accesului fa servieiile publice fizice (obiectuale) Normalizarew'integrarea fimctionala. care consta in asi ale societatii \ormaiizarewinegrarea sociala se vetera la posibilitatea de a avea contacte sociale spomane Si regulate. la dreptul de a percepe si de a {i perceput ca fficand parte dintr-un cor fera la nivelul partiviparii persoanelor hiandieapate la ext social 4. Normadizarece inegrarea societala se re procesui util. productiv. din cadrul societatii In prezent. specialistii din tarile avansate in domeniu integrarii sunt de parere ea este necesar sa fie reconsiderate strategiile lor de actiune. prin mutarea accentului de fa probleme! sociale si de mediu fizie. la cele psihologice. Persoane defavorizate exista in toate colturile lumi incapacitatilor variaza datorita diferitelor circumstante de ordin sociai. economic si a diteritelor jar cauzele si consecinele masuri pe care le iat statele in beneticiul acestor cetateni. Reubilitarea se retera la un proces complex. de natura medicala, educational, vpsihologica, sociv-economiea. care da posibiiitate p ‘rsoanelor la un nivel optim al functionalitatii lor fiziee, senzoriale, int acestora cu instrumenteie nezesare schimban independenta. Conceputa in acest mod. « acele porentialitati care nu sunt arectate de deticienta preventa si implica interacts une wren doua momente: 4) diagnosticarea exacta si cat mai timpurie a deficiente: si b) gasirea zapida si adecvata a modatitatilor de interventie in scopul inte Persoanele detavorizate social sunt accle persoane care nor cauze iologice sau patologice au suferit un dezechilibru inter. cusiunt ne funetionalitatii jor fizice. intelectual jonaie sau de alta natal imerventii se soldeaza cu 0 consecinta majora comuna: izoiat ‘ata cativa din termenii aceeptau de Organizatia Natiuniior | nite ineepand pentru a face o distinetie cat mai ciara intre conceptele cu care se opere {neapacitatea este un termen folosit pentru acoperirea unui numar ture mare de Ametionaie ce pot fi intainite la orice populatie a oricarei tari din ‘ume Termenui handicap inseamna pierderea sau limitarea sanselor de 2 ua parte la viata com ta un nivel echivaient cu ceilaiti membri ai sai Baza de la care se pieaca pentru a ameliora un segment in ineapactate fut ti exprimat asifel: cotiee individ care a asuferit o pierdere somatic sat: functional este es functional -pentru ca procesul compensarii sa fie posibi -Pentru a tavoriza dezvoitarea compensarii. pierderes somatic sa semnalata precoce -etapeie procesului de compensare vor 1 prow urmatoarea -compensarea nu este un process fix. Miscarea de substitutie devine 0 nu are la dispozitie un capital functional restant apr Indicatii metodice: ~ Testarea capitaiuiui functional restant > Stabilirea obiectivelor terapeutice + Selectionarea sistemuiui de mijloace si metode corespuns ndividuale ale pacientilor Ho anumita Jizabilitare Hectuale si setae. prin evhinarea tia obtinerii unui grad maim abilitarea include metodele utilizate pentrs a soutalize i vietii in ai i socvale emoi i care in ipsa une soviala, ala poate pabil sa compense |, SNC urebuie sa functioneze normal war dupa fix esive, sid nt antren ie penira kinettertpent daea misear, mitgic sale normaie partica deficientelor mintale: Ati, recuperare Curs 2. Taxonomi: Definitie, evaluare, clasificare, particularit Deficienta mintala-se caracterizeaya in piunul vietii psihice prin rasatur’ He specitice: rigiditate psihica. def Toate funciiile si procesele psi sia plan sencorial-perceptiv se remarea dificultati Je anal obiectului sau imayinii acestuia dar nesesizand clementeie companenie pul Warii se constata imp soaned de ustructura un camp de pe baat de simboluri. dovedind funetionaiitan -yandirea deticientuiui mintal cu grad de debilitate este dk la pereeperea ylobale sin pia jai interior a slaba structurala si absenta {itr uperioure imceinata este saraca .neproductiva ~apar tulburari aie imaginatie’ sub forms minciunii sia colubuiati tului montai difera de cea xt normaitlui nu prin performants. e nizarii imbanu deticientuiui mintal este + +Ca si wrectivitare. persoana ie inferioritate In functie de 10 ae: i poate prezenta disialie, digeutie. disiexie ve AaNxietate, 3 nil sdebrlitate mintata-handivap usor sau moder -handicap mintai sever-imbecilitate ndicap mintal protund-idiotie Reeuperarea ca si modalitate de imterventie se retera ia restabilirea sau recunsuiuire une ‘aa la premise ea aveasta sa pierdur ticares ia mat izies neater tunetii umane. piecand dh -Ncuput recuperarii consia ante! A -Metodviogia aul -Principai jtatiior inuividuiui cz handics ‘unctilior atveate, iva pentri sau medical forme die persoanei cu handicap mintal sunt realizate aie sunt gsit pia de vekavare -Pentru psiltoterapie-adee ie utila permitand doban fe vial cotidiana, ciementare, Lune! aulonomii person: pial & udet formarea abiiitatiior de munca posibiiitatiier de comunicare si relauenare suciala. -Recuperarea prin ierupie vcupationaia se utilizeaza pentr udotrapie, arterupic. dansierapie. ergotcrapie. sare. stimuland functiile se n nieyrarii in coleetis imbunatatirea controlului capului, gatului, centurii scapulare si a membrelor superivare: * prima etapa-imbunatatirea controlului capului. gatului si initierea miscarii in centura scapulara. © @ dowa etapa- initierea rostogolirii in jurul axului longitudinal © areia etapa- realizarea verticalizarii in asezat, patrupedie zarea corecta a putcupedie’ © etapa a patra- reall tidicarea cu indreptarea si verticalizarea zonei lombosacrate din stand, din pozitia pe genunchi > controlul pelvis-sold si a membrelor inferioare pana la ortostatism Tratamentul urmareste: schimbarea si imbunatatirea posturii anormale a copilului v reducerea hipertoniei, a spasticitatii sau spasmelor, miscarile sa se realizeze fara efort deosebit > pentru pacientii cu forme flasce, la ataxic se va lucre pentru cresterea tonusului muscular* educarea si dezvoltarea: * intoarcerii de pe o parte pe alta + pozitiei sezand + luarii pozitiei pe genunchi + statiunii bipede * mersului * educarea-reeducarea echilibrului static si dynamic 7 educarea si reeducarea sensibilitatii si a proprioceptiei * combaterea aparitiei contracturilor si a diformitatilor la copiii mici si ametiorarea lor la copii mari si la adolescent > prevenirea sau amanarea actuluii chirurgical % educarea si reeducarea miscatilor de autoservire si integrarea sociala si profesionaia Exisat mai multe scheme metodologice de influentare a psihomotricitatii.Astfel. dupa Suzanne Naville * prima parte- este alcatuita din miscarile globale care solicita organismul si ii permit Posibilitatea de a-si simti propriul corp si capacitatile acestuia prin exercitari motrice ~ cea de a doua parte-se retera la schema corporala si lateralitate, urmarind obtinerea constiintei propriului corp sia unor parti ale acestuia in raport cu timpul si spatia v atreia parte- se refera la organizarea spatio-temporala si va include exereitii care conduc la intelegerea prizei de constiinta a spatiului. la organizarea acestuia pe baza memoriei vizuale, contribuind la achizitia de notiuni spatial > apatra parte- se refera la educarea miscarilor. pune in evident exercitii educative terapeutice Asemanator cu schema precedenta este sistemul preconizat de Claude Kohler > echilibrul general, cu educatia senzatijlor plantare v7 dezvoltarea schemei corporale > organizarea spatiului si dezvoltarea orientarii spatial v coordonarea dinamica generala > educarea respiratie’ > relaxarea si inhibitia voluntaraCurs 4 Taxonomia deficientelor de vedere Detinitie, evaluare, clasificare, particularititi, recuperare 1.Definitie: deficienta de tip senzorial si consta in diminuarea in grade diferite( pana la pierderea totala) a acuitatii vizuale. Practic prin handicap visuall se intelege scaderea acuitatii vizuale {a unui sau ambii ochi. care are loc din perioada vieti intrauterine si pana la moarte 2. Clasificarea deficientelor vizuale-implicatii educationale ale afectiunilor vizuale ay Dupa gradui defectului vizual: -cecitate totala ~eecitate practica -ambliopie grava-vad foarte putin -amblioplie-vad putin 6) Dupa momentul producerii defectului ~congenital-pacientii nu au reprezentari vizuale. nu au experienta optica- nu au benef « niciodata de acest simt -survenite in copilarie-pastreaza unele imagini vizuale-ei pot interpreta unele imagini tactil- Kinestezice ~‘ardive- nu vad, dar deficienta s-a instalat dupa varsat de 3 ani, de aceea au experienta vizuala ©) Dupa ettologia, localizarea segmentul periferic. de transmisie. central) si dinamica efectuluiistationar. progresiv si eventual regresiv. ireversibil) @) Dupa complexitatea detectului-cu si fara deticient auditiva si/sau mintala e/Dupa conditiile de mediu si de educatie 3.Etiologia deficientelor de a)afectiuni ale analizatorului vizual > tulburari de formare a imaginii vizuale > tulburari ale functiei de receptie > tuiburari ale functiei de transmitere a excitatiei nervoase > tuiburari de tuziune binoeulara ale mecanismetor corticale ganice generaie care determina deficient vizuala lie vederii > distun biafectiuni or > factori ereditari tactori prenanaii > faetori perinatali > tactori patoiogici postnatali > traumatisme ocular 4. Particularitati ale exploatarii vizuale, percepetiei, reprezenta Evaluarea vederii functionale Analizatorul vizual furnizeaza cea mai mare cantitate de informatii care se pretucreaza si se interpreteaza la nivelul SNC. realizand integrarea organismului in mediu, Vazul subordoneaza experienta senzoriala a celorialti analizatori. Analizatorui optic reflecta realitatea obiectiva dar si analiza giobala a obiectelor in miscare Evaluarea functionala a vederii se realizeaza de catre encefalograma unde se prezinta schimbari ale proceselor bioelectrice cerebrale. dar si prin cercetari aupra formarii retlexelor 4.1, Particularivéti morfologice.izice si psihice ale deticientilor vizuali > In plan morfologic si functional -musculatura insuficient dezvoltata Y lor si memoriei ~~dezvoltarea fizica ramasa in urma cu cel putin 2 ani fata de cei de aceeasi varsta -atitudini globale rigide -deficiente globale multiple -mimica fetei schimbata ~respiratie superticiala, amplitudine mica spatele rotund, plan sau cifotic ~coloana vertebrala cu deviatii-scolioze. cifoze. lordoze > In plan psihic -sensibilitate emotionala crescuta -nivel de atentionare ridicat -afectarea mimicit fetei -se poate face apel la imaginative si limbaj vsistematizarea si Organizarea memoriei sunt realizate datorita unei solicitari intense > In plan motrie ~feactii lente. intarziate -miscarile sunt retinute -nu au precizie in executie ~au mers rigid. nesigur. ezitant. trunchiul nemiscat si capul aplecat inainte. picioarele sunt tidicate exagerat, taipile asezate cu grija pe sol -mers de barza -scaderea fortei si coordonarii ~prezinta ticuri(blindisme )-leganarea bratelor. trunchiului sau capului, trecatul mainilor. lovirea genunchilor. -miscari retinute, sovaitoare -invartire pe loc. saritura pe loc 4.2. Formarea imaginii corporale. a abilitatilor motorii sia notiunii spatial vizand mobilitatea la nevazatori-ei au memorie motorize. utila pentru orientarea in spatitt. dar nu foarte bogata 5. Particularitati ale reprezentarilor Structurarea psihomotricitatii la nevazatori este determinate de: -momentul instalarii deficientei -gradul deticientei -temperamentul -tipul de personalitate -experienta motrica individuala -posibilitatea insusirii experientei motrice sociale -volumui si calitatea reprezentarilor -nivelul de cristalizare a afectivitatii gradul de concentrare a atentiei in insusirea si executar - instruirea controlului voluntar al posturii si ai miscarii - atitudinea actica a copilului in insusirea cunostintelor motrice a miscarilor schema corporala se va realiza foarte tarziu -dezvoltarea verbalo-motorie este relativ normala vin perioada prescolara devine activ complexul tactil-kinestezic ‘ci nnta in orientarea spatiala -psihomotricitatea este foarte importa | : De aceea J. Pailhous propune urmatoarele idei despre antrenarea mobilitatii si invatarea st consolidarea gesturilor de catre copifi cu deticiente de vaz: / -la baza oricarui gest se afla o schema motorie. altfel ar fi doar o simpla miscare wvoe tinge de parametri ei. de structura ei si controlul gestualitat-controlul asupra celui exteroceptiv “Sccentul in miscare se pune pe aterentele proprio si exteroceptive “Programele motorii sunt implicate in orientarea si mobilitatea nevazatorilor Un caz aparte il constituie agnozia sau imposibilitatea de a recunoaste obiecte uzuale, des are vaz. Programul kinetic va urmari: ~ adaprarea la dorinta de miscare a elevilor ~ ameliorarea atitudinii postural ~ obtinerea echilibrului psiho-tizic normal ~ezvoltarea simrului tactil si kinestezie pentru a favoriza procesele compensator -cresterea increderii in fortele proprii ~dezvoitarea calitatilor motrice si psihomotrice necesare invatarii unei meserii ~castigarea independentei de deplasare in mediul inconjurator Activitatile tizice se vor axa pe: + Dozarea efortului-diferentiat de la un elev la altul * Continutui redus de mijloace pentru calitatile motrice si deprinderile motrice * Vor # folosite repere cunoscute(obiecte din sala sau de pe teren, propriul corp) pentru a intelege pozitiile. directiile si planurile * Se va insista pe invatarea corecta a mersului, alergarii, mentinerea directiei folosind reglatori(culoar din tranghie, semnale sonore) * Se vor practica jocuri si intreceri sub forma unor stafete cu mingi sonore. dar si clopotei montati pe bratari purtate de acesti elevi * Elevii vor executa exercitiile in ritmuri si tempouri diferite, marcate de tamburina. batai din palme. muzica. comenzi. tocmai pentru a se obisntsi cu componentele temporal * Se va lucra frontal. pe perechi. pe grupe. individual + Se va utiliza explicatia si demonstratia de catre elev sau professor Se pot practica: gimnastica, jocuri sportive. atletism, activitati care presupun expresie corporala. inot, judo adaptat strategiilor utilizate pentru situatii de instruire motriea diferita Pentru nevazatori. cuiturismul este poate una dintre activitatile tizice cele mai simpie de practicat sub aspect practic {nainte de a incepe activitatea cu greutatile. va fi necesara efectuarea unor examene clinice precum: Examen medical ® Electrocardiograma efectuata in repaus. dar si test de efort © Examenui de urina, Primul avantaj in ceea ce priveste activitatea fizica este ca aceasta nu face rau. In cazuri particulare. precum acelea ale unor dizabilitati tizice puternice. va fi necesar legatura stransa intre instructor si medicul ingrijitor. “Alt moment important va fi senzatia post-antrenament care alerteaza individul. Un antrenament efectuat corect nu trebuie sa fie finalizat niciodata cu dureri ci doar cu o lejera oboseala legata de cumulul de toxine si produse reziduale de dupa activitatea fizica inregistrata. Durata lor poate varia de la cateva ore la cateva zile. weCurs 5. Taxonomia deticientelor de auz si de limbaj Detinitie. evaluare. clasificare, particularitati. recuperare Deticienta de auz presupune afectarea totala sau partial a simtului care asivuea lewatura Omului cu mediul ineonjurator, Sunt 3 cateyorii de persoane cu dizabilitati avand deficient ce auz: ~Ssurdo-mutii-naseuti surzi si care nu au limbaj “Surzii tarzii-asurzitii-care si-au pierdut auzul ea urmare a unor boli . dar aveau limbaj insusit urzil partiali sau hipoacuzicii care prezinta resturi de auz si care poarta sau au proteze auditive Particularitatile elevilor cu deficient de auz: > In plan somato-tunctional ~surdo-mutii_nu au notiuni despre sunete. nu au auzit si nici nu au invatat niciodata sa vorbeasca -prezinta deticiente la nivelul gatului, precum si inclinarea acestuia In plan psibie -au memorie cu caracter mecanic -volum sarac de perceptii si reprezentari -atentia este instabila -nu au incredere in fortele proprii ~ au atitudine restransa. inchisa -au stare permanenta de agitatie. de neliniste In plan motric -au dificultati de coordonare -echilibrul este slab dezvoltat -au indiei scazuti de rezistenta la efort -prezinta un volum redus de deprinderi si priceperi motrice fata de elevii normali Exereitiile fizice au ca scop: ~dezvoltarea musculaturii si elasticitatii cutiei toracice -educarea actului respirator -educarea capacitatii de coordonare -educarea simtuiui echilibrului si a ritmului + dezvoltarea inerederii in posibili«uile individuale -cresterea dorintei de integrare sociala -participarea la actiuni colective - educarea vointei si atentiei -educarea capacitatii de decizie, a imaginatiei si a deprinderii de a actiona in cadru Activitatile sportive se vor axa pe: -alegerea de mijloace in functie de criteriul functionalitatii multiple -exercitii pentru musculatura gatului -exercitii pentru aducarea si dezvoltarea aparatului fonator -exercitii de mimica si de respiratie -exercitii de corectare a atitudinilor si deficientelor specitice -educarea calitatilor motrice. invatarea deprinderilor si priceperilor motrice -se va utiliza demonstratia cu semnale luminoase. iar pentru imbunatatirea comunicarii copiii pot primi copii scrise dupa jocurile ce urmeaza a fi executate -specialistul va trebui sa invete limbajul semnelor Activitati practice ce pot fi executate: gimnastica ritmica su elemente acrobatice simple. baschet, badminton, atletism, dans. inot, tenis de camp, volei, fotbal. patina. schi aipi 1 vDing in 4 ani se organizeaza Jocurile Mondiale ale Surzilor. Deficiente de limbaj Definitie: fs m e couaieh gases Git {a limbajul normal, standardizat, de la manifestarile verbale tipizate. dereglares componeienen iziala stat sub aspectul reproduce cat ial peeeperi incepand de la Talburati deg cavantelul si pana la imposibiltaea total de comunicare oraia sau serisa. vatiati in Himmel ce tinea 8° diferentiaza de partcularitatile vorbirii individuale. care prezinta creo ymitele normaluluisiau urmatoarele caracterstic icordanta aint eee ee de vorbire si varsta vorbitorului-daca pana la varsta de 4 ani 2 . : ea mete este in limitele fiziologice. peste aceasta varsta se impune corectie scaracterul stationar al lasing can a cement de limbaj-anumite imperfectiuni in pronuntare se lichideaza de wsuccesibltate toa eele ee se mentin peste 4 ani sunt consideratedeticiente pot inrevistra coma aa 7 Complicatit neuro-pihice-la persoanele care prezinta tulburari de limbaj se aceate 3 SomPlicatii neuro-psiice. tulburari de conduit si de personaltate cari plicarii unui tratament logopedic-in functie de natura si specificul tiecarei tulburari de limbaj Cauzele deficientelor de limba a)Cauze care pot aetiona in timpul sarein : npul sarcinii: -intoxicatii si intectii -sareina toxica. cu varsaturi. lesin -boli intiectioase ale gravidei -incompatibilitate de tactor Rh : -carente nutritive ~traumele gravidei(cazaturi, lovituri abdominale) ce pot leza organismul fatului -traume psihice suferite de gravid 7 -iramantari interioare. spaime ale gravidei b) Cauze care actioneaza in timpul nasterii -nasterea grea si prelungita ce pot determina leziuni ale SNC -asfixieri cu hemoragii [a nivelul scoartei cerebrale -hemoragii prelungite din timpul sarcinii -alimentatie_nepotrivita a mamei -consumul de alcool TBC ripa fectioasa -hepatite endemic ©) Cauze care actioneaza dupa nastere: ice, intecti si intoxicatii medicamentoase. tragilitatea > Cauze organice:traume mecani orzanismului copilului sia sistemului sau nervos, encefalitele acute. bolile infectioase Cauze functionale-pot determina tulburari de limbaj atat pe zona senzoriala ~receptoare cat si orie-efectoare:dereglari ale nutritiei, insuticiente de auz Cauze psiho-neurologice-se intalnese la cei cu handicap mintal, tulburari de atentie si memorie. cu timiditate excesiva. supraaprecierea persoanei. cu infatuare Cauze psiho-sociale: conditii de mediu si educatie. neintelegeri intre parinti, vorbirea rastita. aplicarea de metode gresite in educatie.regimul zilnic pe cea mot Vv v lipsa de atectiune, alcatuirea familiburari de fi Personalitate. deficite de receptie si expresie ale vorbirii, deticit de Clasi asificarea deficientelor de limbaj “sificare este cea a lui M,Gutui 1975) > Criteriul a natomo-fi i aoe Ziologic-tulburari ale analizatorului motor auditiv. tulburari central sau > CanecnSt ofganice sau funetonale Tul structurii lit fe = Cit Lingvistice afectate-tulburari de voce. de ritm. ale limbajului scris de dezvokeg Zant in funetie de aparitia tulburarilor de limbaj-perioada preverbala FCs mNoltare @ vorbirti(2-6 an), verbal >6 ani > Crite : S iin psihologic-gradul de dezvoltare a tunctiei communicative a limbajului ' a clasificare este a lui E, Verza91982) dupa mai multe criteria Tulburari ale pronuntiei: dislaia(pelticia ), dizartria’ tulburari de rostre), rinolaliet fonfaiala. vorbit pe nas ) Tulburari de ritm si fluent a vorbirii: balbaiala(tulburari de ritm ale vorbirii), bradilalia. tulburari pe baza de coree-ticuri. tahilalia( vorbire exagerat de rapida) Tulburari de voce: afonia-pierderea vocii prin lezarea laringelui, disfonia-tulburare a vocii pt Stari de soc, fonastenia-pierderea treptata a vocii : 4. Tulburari ale limbajului citit-scris: tulburari rotale(agrafia si alexia) si partialet serie. dislexia-a citi) Tulburari polimorte de timbaj: afazia-incapacitatea de a vorbi la o persoana care era normal anterior . alalia-imposibilitatea congenital de a vorbi 6. Tuiburari de dezvoltare a limbajului: mutism psihogen, retard sau intarziere in dezvoltarea generala a vorbirii Tuiburari ale limbajului bazate pe distunctii psihice: dislogii. ecolalit 3. sgratia-a Metode de corectare a deficientelor de limbaj A. Generaie B.Specitice ‘A. Generale © Gimnastica corpului sia organelor care participa la realizarea pronuntie’ Se recomanda exercitii de tonifiere pentru musculatura trunchiului, gatului si membrelor. asociate cu exercitii de respiratie. Asttel exista 2 categorii de exerciti -cut scopul de a relaxa organismul si musculatura aparatului de emisie -de incordare care se folosesc in special in timpul pronuntarii sunetelor surde. Exercitile se vor executa ritmic. Pentru dezvoltarea organelor tono-articulatorii se recomanda exercitii care se retera la dezvoltarea miscarilor expresivitatii facial. lingual. mandibuiare, labiale: umflarea si retragerea simultana a obrajilor. inchiderea si deschiderea ochilor concomitent cu ridicarea si coborarea ritmica a sprancenelor. imitarea rasului. a surasuiui, imitarea incretirii si descretirii truntii, umflarea alternative a obrajilor, retractia obrazului intre dinti spre interiorul cavitatii bucale. Pentru motricitatea linguala: scoaterea limbii neincordate si latite intre dinti si buze astfe! incat sa atinga cu marginile sale comisurile bucale.scoaterea limbii incordate si ascutite din gura sub forma de sageata. scoaterea altemnativa a limbii-sageata-revenire la loc- lopata-revenire la loc~ scoaterea limbii afar-retragerea ei la dinti. contractarea limbii in fundul cavitatii bucale unde weformeaza un ghem de muschi. varful nu se mai distinge. lipirea limbii | cu plescait, imobilizarea marginilor laterale ale limbii intre dinti latite de palat si despriderea ei € suflul face sa Educarea cespiratiei si a echilibrului dintre inspir si expir-in timpul_expirului sufl vibreze coardele vocale,. Presiunea expirului si inspirului se modifica in funetie de sunet. Exista 2 tipuri de resiratie in functie de sex: la barbati de tip costo-abdominal. rol important al muschilor abdomianli si costali inferior. iar la temei predomina respiratia de tip toracic. importanta este contractia musculaturii toracice. La copil nu exista diferentiere intre cele 2 tipuri de respiratie. . Exercitii de respiratie: inspir scurt si adanc. expir lung si uniform pe gura apoi pe nas. inspir scurt si expir lung cu pauze. Se ridica bratele rapid sus si se inspira, apoi se coboara pe expir. Durata 2-5 minute. Educarea auzului fonematic-adica a capacitatii de a identifica si diferentia sunetele limbii. contribuind la realizarea unei pronuntii corecte. Exercitiile sunt tolosite pentru emiterea corecta a sunetelor-3s35-locomotiva. sssssss-sarpele, gisca. vij+vantul | Educarea personalitatii logopatului-se urmareste redarea increderii in propriile posibilitati. educarea personalitatii, crearea convingerii ca tulburarea de limbaj nu presupune dericit de limbaj, crearea increderii in logoped. inlaturarea negativismului Specifice -evitarea efortului neuro-muscular ~crearea unui tonus favorabil ~telaxare, sugestie. hipnoza, terapie ocupationala -corectarea tulburarilor de schema corporala -corectarea tulburarilor de lateralitate -dezvoltarea unor aptitudiniCURS 6 Tulburari fees "1 Psihomotrice si metodologia recuperarii Exista 8 grupe sa 1 U tipuri Puri de tulburari ale psihomotricitati Tulburari Motori: + I ‘ntarzieri in dezvoltarea motorie * Mari deticite motorii * Debilitate motorie ©) Tulburari de echilibru, Tulburari de coordonare * Tulburati de sensibilitate Tulburari de schema corporala Tulburari de lateralitate Tulburari de orientare, organizare si structurare spatial Tulburari de orientare, organizare si structurare temporala Instabilitate psihomotorie Tulburari de realizare motrica + Apraxia * Dispraxia + Disgratia motrica 3. Tuiburari psihomotorii de natura atectiva np. ao 1 Tulburari motorii © Imtarzieri in dezvoltarea motorie Mari deticite motorii + Debilitate motorie Dupré exista 6 tipuri ci Tipul de infantilism motor Tipul de sinergie motrica si mintala ice, in functie de deficient unui sector motor cortical: Tipul extrapiramidal mediu Tipul extrapiramidal interior-(boala Parkinson) Tipul suprapiramidal superior ¥ Tipul cortico-asociativ-frontal © Tulburari de echilibru-imposibilitate de a mentine pozitia ortc izbire de lucruri, cazaturi trecvente, mers cu baza larga de sustinere. trunchiul SVAKRA tica, din mers. aplecat inainte * Tulburari de coordonare© Tulburari de sensibilitate 2. Tulburari de schema corporala- cunoscute si ca tulburari de somatognozie, si care pot fi determinate: de leaiuni ale cerebelului( manifestate ca iluzii kinestezice sau prin lipsa unui hemicorp) de leziuni cerebrale(tulburari de orientare spatial, disiexie. imposibilitatea de a numi. distinge si arata degetele de la mana proprie sau de la mana kinetoterapeutului In tulburarile de schema corporala, simptomatol: ia cuprinde imposibilitatea cunoasterii partilor corpului propriu sau al partenerului. au poate stabili corect relauile spatial dintre corpul propriu si obiectele din jur. folosirea incorecta a membrelor in executarea gesturilor. durata mare de gandire si incetineala in executie. nu se face finalizare actiunilor 3. Tulburari de lateralitate au cauze motorii si neurologice. consecinta unei leziuni sau infirmitati cerebrale, cauza sociala sau psihologica, 4. Tulburari de orientare, organizare si structurare spatiala-Spatiul se construieste si se percepe mintal in urma sesizarii pozitiilor. directiilor, distantelor, deplasarilor.Organizarea tui pleaca de la nivelul senzoriomotor al perceptiei legate de actiune. pe baza cunoasterii schemei corporale proprii si a partenerului, a pozitiei obiectelor intre ele. 5, Tulburari de orientare, organizare si strueturare temporala.-aceste tulburari sunt determinate de cauze motorii, de cauze psibologice. incapacitate de orientare si organizare spatiala, Pacientul nu poate stabili ordinea si succesiunea evenimentelor desfasurate .jnainte” dupa’. ..stanga-dreapta’. interval de timp. nu percepe distinct cuvinte din propozitie, nu are notiune de ora. nu-si poate organiza timpul propriu 6. Instabilitate psihomotorie-sindrom caracterizat prin dezechilibru al personalitatti prin deficit de inhibitie. 7.Tulburari de realizare motrica-formate din: pacitatea de a executa miscari, gesture cu un seop © apraxie-incay 1g de a exprima si coordona gestualitatea sau de a eteotua « dispraxie-incapacitate miscari cu un obiectiv precizat ‘e motrica- tulburari de seriere prin de origine afeetiva ~ de handicap motor, maturizare tardiva + diserati e ' terminate de mediu! familial. deficit 3.Tulburari psihomotor de inhibitie, dezechilibru emotiveActivitati zinice:ali 2ilnice:alimentatia, igiena eorporala, 1. Alimentati: ‘ ntatia-man. evrarea tacamurilor. paharelor. farfuriilor, canilor presupune Prehensiunea fi ina. De aceea pacientul va avea nevoie de adaptari ale ustensilelor: PERSOANA CARE SI : E HRANESTE N S eee PENTRU ALTIL SINGURA NU SE CONSIDERA POVARA. 2.Ambraearea si eee dezbracarea este importanta pozitia si eventual aparitia retleselor cu luc : : luctia brateleor cu extensia capului, Imbracarea va fi invatata din culeat pe o parte pentru copil chiar cu fata in jos. 3.Toaleta sa aiba adaptari pentru scaunul de toaleta, bare pentru ridicat si asezat, trapez de sustinere. Aceleasi elemente de sustinere si sprijin pentru cada Mobilizarea pasiva a pacientilor cu dizabilitati motorii Se realizeaza prin: mobilizari autopasive si manuale a)Mobilizari autopasive-se aplica de catre pacient prin sprijin corector. prin actiunes memorulut opus. prin actiunea altei parti a corpului b) Mobilizari manuale-cea mai folosita Structura programului de lucru cuprinde 3 parti: 2a actiunea de mobilizare pasiva articulara st a -Partea introductiva-pe aceasta parte se realize! rupelor muscular afectate. si are 3 parti importante: © Pregatirea pacientuiui si kt -pozitia pacientului -pregatirea generala a organismului-miscari respiratoni, miscati ale eapulut si picioure in toate planurile, contract gatului. miscari ale bratelor. miscati ds izometrie la nivelul picioarelor. abdomenului, feselor -pregatirea segmentului de mobilizat-constientizarea starii de relasare museulara prin alternarea contraetiilor si relaxarilor statice -captarea atentiei si interesuluit -Pentru fizioterapeut-pozitia corpului. prizele si contraprizele, baza de susting centrul de greutate. echilibrul -Va explica pacientului ve urmeaza a se executa -forta, viteza . ritmul. durata si frecventa depinde de afectiune si de pacient -foarte importanta prezentarea actiunilor executate anterior. deserierea dificultatilor aparute, prezentarea actiunilor pe care le azreaza si pe cele pe care nu le agreaza-Partea fundamentala Y Prezentarea si exersarea de noi stimuli -introducerea trepatat de stimuli in exercitiu -pacientul tb sa inteleaga motivele de utilizare a acerstora -miscarea se poate executa comparative cu partea sanatoasa -nu solicitati exercitii ce depasese posibilitatea de executie a pacientului. doar pta arata forta dvs ¥ Enuntarea indicatiilor metodice specific earei actiuni -concentrarea atentiei asupra actiunii de executat -observarea si corectarea greselilor de executie -memorarea miscarilor -formarea unor imagini de lucru Y Aprecierea progreselor-pacientul va sesiza progresele realizate prin -oresterea amplitudinii de miscare -diversiticarea exercitiilor ~efecte positive rematcate -implicarea afectiva -Partea de incheiere -organismul tb sa se linisteasca -se executa miscari de respiratie -se poate folosi si autosugestia -exercitii de relaxare prin scuturarea segmentecURS7 AUTISMUL Leo s 3 Kanner a descris in 1943 autismul infantile precoce”pe baza a tei criteri clinice incapacitatea de a realize si dezvolta relatii soci rea si detasarea de lumea le a realize si dezvolta rel ii fale reale, izolarea si In timp s- confi : ae facut confuzii cu alte afectiuni:psihoza infamtila, encefalopatie infantila, ‘otionale grave, copil fara contact. sehizotrenie infantil intarzieve p: ca. Termet = ‘ul de ,,autism” deriva din cuvantul grecese ..autos” care inseamina sine insusi” Kani iner a prezentat cateva semne clinice caracteristice psihozei autiste: ~debutul precoce 70. Este procesului psihotie Pubertatea poate aduce moditicari esentiale fie prin exacerbarea comportamentului agresiv. fie deviant, tie vagabondaj, automutilare, gesturi obscene. Copiti cu autism usor pot merge chiar la scoalaobisnuita. conditia este ca invatatoral i dea Seama ca intarzierea la invatatura nu poate fi compensata prin meditatie sau ore scopul fiind dezvoltarea copilului in acest mediu si posibilitatea de a trai alaturi de sa suplimentare. semenii sai, Copilul autist trebuie lasat sa-si exploreze posibilitatile de autocunoastere si de autoexprimareatunei cand manitesta disponibilitate pentru arta, Copilul trebuie sprijinit pentru a obtine eficeinta maxima in domeniile pentru care are atinitate Tratamentul psihomedical urmareste prevenirea aparitiei handicapuriior secundare si dezvoltarea finctiilor implicate in handicapurile primare, el rebuie aplicat precoce, chiar inaintea varstei de 4-5 ani si pana la 14 ani. Dezvoltarea motricitati Miscariie stereotipe. repetitive sunt caracteristice sindromului autist, Pentru a ameliora miscarea grosiera a copilului cu autism se vor practica jocuti care sa cuprinda si exercitii care se vor introduce treptat, cu exemplificare. si uneor’ insotite de cantece sau ritmuri ature cu palmele sau picioarele, Copilul trebuie recompensat de fiecare data cand reuseste.