am oo] UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI wan@ FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE CURS 1 - UTILAJE SI TEHNOLOGII ECOLOGICE DE CULTIVARE A PLANTELOR Dring. MARINELA MATEESCU IINMA BUCURESTI Bucuresti, 2015 CONTINUTUL CURSULUI 1. Notiuni introductive 2. Utilaje pentru tehnologii ecologice de cultivare a plantelor + Particularitati ale folosirii utilajelor agricole la cultivarea plantelor + Agregate, indici de apreciere a folosirii agregatelor + Utilaje folosite pentru mecanizarea lucrarilor la cultivarea plantelor * Cinematica agregatelor + Exploatarea agregatelor agricoleCONTINUTUL CURSULUI 3. Tehnologii ecologice de cultivare (TEC) a plantelor, asemenari, deosebiri fata de alte tehnologii + TEC a cerealelor: grau, secara, orz, ovaz, porumb + TEC a leguminoaselor: mazare, fasole, soia + TECa plantelor uleioase: floarea soarelui, ricin, rapita + TEC plante textile: in, canepa, bumbac + TEC plante tuberculifere si radacinoase: cartof, sfecla de zahar + TEC plante de nutret + Tec plante aromatice si medicinale CAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE Agriculturd performanti, dar nesustenabit’ + Ca.urmare a dewoltariindustriei de ingraséminte chimice side pesticide in a ddoua jumatate a secolulu al Xa, in paralel cu extinderea si diversficarea mecanizari i automatizirii unor lucrar, agriculture a primit un tot mal accentuat caracter industrial, agro-ecosistemele naturale find inlocuit ‘reptat cu agro-ecosisteme artifciale, puternic antropizate. inmod + Acest sistem de agriculturd, caracterstc societal superindustrializate, este deosebit de performant, dar nesustenabil, deoarece necesitéinvestiii deosebit dde mari si foloseste canttatiapreciabile de energie din carburantifosili, care adeseori depagesc cuantumul de energie fata prin fotosinteza + Energia carburantilorfosii este incorporats in producerea de ingrdséminte side pesticide, in mecanizarea integral a lucrarilor agricole, in fabricarea, ambalarea sl deporitarea produselor etc, toate acestea contribuind la poluarea accentuat3) a mediului sla dezechilibre ecologice, greu de controlat si adeseari imprevizibite.CAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE Alternati tehnologii cu profituri sigure, riscuri minime pentru mediu > Obtinerea de producti mari, intr o situatie de crizé energetic’ prelungit8, far’ a prejudicia mediul ambiant si sinatatea publics, le impune specialistilor din domeniul agricutturii, ecologiei si igienei animale, si conceapi tehnologii optime pentru cultivarea Plantelor, asigurarea confortului productiv pentru animale si siguranta alimentelor. > Solutia 0 reprezinté tocmai agricultura durabila, sustenal integrata gi ecologic’, care permite profituri sigure si constante cu minim de efecte negative asupra mediului, asigurand securitatea alimentar& a populatiei > F.A.O. considera cd pentru o dezvoltare durabild trebuie amenajate si conservate resursele naturale, terenurile, apele si patrimoniul zoogenetic si fitogenetic si utilizate mijloace fara pericol pentru mediul inconjurstor. CAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE ‘CONCEPTUL DE ,DEZVOLTARE DURABILA” ¥ Lansat in anul 1992, la Summit-ul Terrei de la Rio de Janeiro, cind s-ainfiintat si Comisia pentru ,Dezvoltare durabila”, ca organism al ONU, conceptul de .dewoltare durabila” a fost definit de Lester Brown, directorul Institutulul ‘Worldwatch", care in cartea sa ,Planul 8° (2003 si 2006), sublinia c& actuala economie mondiali este nesustenabili din punct de vedere ambiental, deoarece iroseste resursele planetare si deterioreazi mediul inconjuritor. ¥ Ideea a luat amploare cu ocazia celei ,de-a 12-2 conferinte asupra climatului” de Ia Nairobi (Kenia) din anul 2006, cand s-au prezentat date privind o serie de fenomene negative din ultimele decenii care au o intensitate alarmants: inundati furtuni, uragane, secetd, progresul degertizari, ¥ Aceste fenomene au condus la perturbiri grave in agriculturs, exprimate prin: diminuarea cantitativd si calitativ’ a recoltelor, extinderea bolilor tropicale si subtropicale, cu influent negativa asupra sinatatii oamenilor si animalelor; periclitarea biodiversitati, inclusiv disparitia alarmantd a numeroase specii din flora si din fauna mondialCAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE > Cea mai cunoscutd definitie a dezvoltarii durabile este cea dat de Comisia Brundtland, in raportul§—,Viltorul —_nostru comun”: ,dezvoltarea care urméreste satisfacerea _nevoilor prezentului, far a compromite posibilitatea generatiilor viltoare de asi satisface propriile nevoi". > Pentru sintagma agricultura durabild inc’ nu s-a elaborat o definitie detaliat’, care s8 fie unanim acceptat, deoarece practicile agricole care se subsumeaz3 acestui concept si care tind s& asigure dezvoltarea durabili tn domeniul rural variazi tn spatiu si timp, eficienta lor putnd fi evaluat& corect, mal ales, retrospectiv. > Caracteristicile _definitorii__ale __agriculturii__durabile __sunt: productivitatea crescutd; rentabilitatea economic’; siguranta alimentelor si protectia mediului, CAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE Alternativa la agricultura conventional’ exist’... > De cateva decenii se practicd deja o forma de agricultura dural filnd denumit8, in unele t8ri, agriculturd ecologicd, iar in altele agriculturé organicd sau biologic, conform Regulamentului (CE) nr. 834/207, Aceasta a apdrut ca o alternativa la agricultura conventionalé, de tip intensiv, industrial, care s-a dezvoltat indeosebi dupa anul 1950. Agricultura conventional’ a dus la cresteri impresionante ale productiei ca urmare a folosirii de soiuri, rase si hibrizi de mare productivitate si chiar de organisme modificate geneti (OMG), in asociere cu mecanizarea aproape integrala a lucrarilor agricole si folosirea pe scar& larg’ a irigatillor, ingrasdmintelor chimice, pesticidelor si a biostimulatorilor. vCAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE > sistemul de agriculturé conventional’, desi este performant, s-a dovedit nesustenabil, deoarece necesita investitii deosebit de mari si foloseste cantitati apreciabile de energie (din carburanti fosili), care adeseori depasesc cuantumul de energie fixaté prin fotosinteza. > Energia carburantilor fosili este incorporaté in producerea de ingrasminte si pesticide, in mecanizarea integral a lucrarilor agricole, la fabricarea, ambalarea si depozitarea produselor etc., toate acestea contribuind la poluarea accentuaté a mediului si la dezechilibre ecologice imprevizibile si greu de controlat. CAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE > Aparitia agriculturii ecologice este considerat’ ca o expresie a neincrederii consumatorilor in masurile de siguranta alimentara, pe care le-a oferit agricultura conventional’, dupa ce au devenit tot mai frecvente unele imbolndviri prin consum de produse cu diferite noxe (substante cancerigene, bacterii multirezistente la antibiotice, prioni_ care produc __encefalopatii spongiforme, alergeni etc.). > in UE, aplicarea unitara a cerintelor privind produsele este statuat prin Regulamentul (CE) nr. 834/2007, iar normele de aplicare sunt prevazute in Regulamentul (CE) nr. 89/2008.CAP.1 NOTIUNI INTRODUCTIVE > Pe primele locuri in clasamentul tarilor cu cea mai mare suprafata cultivaté in sistem ecologic se afl Australia, Argentina si Statele Unite. > Romani inregistreaz una dintre cele mai mari oportunit3ti in acest domeniu datorits imprejurarii c& solul este mai putin poluat, in comparatie cu multe zone din UE, ceea ce reprezint8 un avantaj prin faptul c& este necesar o perioad’ de timp mai scurtd pentru disparitia reziduurilor de ingrasdminte si pesticide in procesul de conversie spre agricultura ecologic’. > jin prezent, suprafetele exploatate in sistem ecologic se ridicd la cca. 3,4% din totalul suprafetel agricole. Romania se afld in primele 20 de ‘tri din lume exportatoare de produse agricole certificate ecologic. CULTIVAREA ECOLOGICA A PLANTELOR Produsele ecologice sunt rezultat al aplicarii unor practici si tehnologii agricole prietenoase mediului, care exclud folosirea substantelor chimice sintetice. In agricultura ecologica de productie de plante este interzisa folosirea ingrasamintelor minerale. Fertilitatea solului se mentine prin: + cultivare de plante leguminoase sau plante cu radacini adanci in cadrul unui asolament potrivit; + aplicarea ingrasamintelor verzi; + introducerea in sol de gunoi de grajd, aplicarea unor materiale compostate sau necompostate si subproduse din activitatile de cresterea animalelor, dar provenite numai din fermele, care practica agricultura ecologicaCULTIVAREA ECOLOGICA A PLANTELOR Este interzisa folosirea produselor sintetice pentru protectia plantelor. In agricultura ecologica se aplica urmatoarele masuri pentru protectia plantelor impotriva daunatorilor, + selectarea unor soiuri si specii de plante - de recomandat sunt soiurile rezistente la daunatori si boli; * asolament potrivit; + lucrari potrivite ale solului; + protectia organismelor, care combat in mod natural daunatorii plantelor, creand conditii favorabile pentru dezvoltarea lor (locuri pentru cuibarit, garduri naturale, etc. ); * arderea buruienilor. CULTIVAREA ECOLOGICA A PLANTELOR + La cultivarea unor culturi ecologice in anumite conditii se admite folosirea unor ingrasaminte si adausuri pentru imbunatatirea insusirilor solului, precum si unor produse pentru protectia plantelor, dar numai acelea, care fac parte dintr-o lista speciala si ale caror inofensivitate pentru mediul inconjurator si pentru sanatatea omului sunt ferm dovedite. + Pentru protectia plantelor de exemplu sunt permise produse pe baza de extracte de plante, uleiuri vegetale aromatice, emulsii minerale uleioase, anumite pesticide clasice - pe baza de sulf sau cupru.CULTIVAREA ECOLOGICA A PLANTELOR + Rasadurile, semintele si materialul saditor folosit trebuie sa fie de asemenea produse dupa o metoda ecologica pentru productia ecologica de produse vegetale, + Semintele, rasadurile si materialele de semanat/plantat sunt considerate ca fiind produse ecologice, daca planta mama, la seminte, sau planta painteasca la rasaduri au fost cultivate dupa metode ecologice cel putin o generatie, iar in cazul culturilor perene in cadrul a doua perioade vegetative. + Si in acest caz este valabila interzicerea_folosirii organismelor modificate genetic si/sau produse derivate ale acestora. CULTIVAREA ECOLOGICA A PLANTELOR In multe alte tari, producatorii ecologici se confrunta cu o serie de greutati la procurarea de samanta si materiale de semanat (plantat) ecologice, care nu se gasesc inca in cantitati suficiente si nu satisfac cerintele in ce priveste diversitatea soiurilor necesare. Din aceasta cauza baza normativa permite organismului de inspectie si certificare folosirea si a materialelor de semanat (plantat), care nu au fost produse dupa metode ecologice. Se accepta a fi ceruta permisiunea si atunci cand producatorul sau furnizorul de material ecologic de semanat/plantat nu este in stare sa asigure producatorului acest material inainte de timpul potrivit pentru semanat.TIPURI DE SISTEME AGRICOLE + Sistemul agricol un ansamblu de sectoare, tehnologii, masini si agregate tehnologice, in care solul este folosit ca principal resursi de productie pentru culturile agricole, pomicole, viticole, legumicole, floricole ca si pentru cresterea animalelor. Structura sectoarelor poate fi diferit& de la o ferma la alta. Sistemele de agricultura existente: agricultura conventionala, ~ agricultura biologica, ~ agricultura durabila, agricultura de precizie . TIPURI DE SISTEME AGRICOLE in Europa, in domeniul agricol, in functie de tehnologiile utilizate, de nivelul lor de intensificare si specializare, de cantitatea si calitatea biomasei, de raporturile cu mediul jnconjurator, etc. sunt practicate urmatoarele sisteme de agricultura: conventionala; biologic’; de precizie; extensiva.TIPURI DE SISTEME AGRICOLE Agricultura conventional + intensiv mecanizat3, cu produse competitive, dar care se bazeazd {in mod deosebit pe concentrarea si specializarea productiel; + diferitele componente ale sistemului tehnologic sunt intens aplicate. Astfel, in mod regulat afanarea solului este efectuats doar prin aratura cu intoarcerea brazdei, fiind urmati de numeroase lucrari secundare de pregatire a patului germinativ si ‘ntretinerein perioada de vegetatie; + se practicé fertilizarea mineral cu doze mari si foarte mari; + se practic’ monocultura sau cel mult rotatii scurte de doi, trei ani; + se practic’ tratamente chimice intensive pentru combaterea buruienilor, bolilor si daundtorilor, TIPURI DE SISTEME AGRICOLE Acest tip de agriculturd a fost larg raspandit in Romania pana in 1989. Astazi, este unanim acceptat c& acest tip de agriculturd poate afecta mediului inconjurator, mai ales daci diferitele componente ale sistemului tehnologic agricol sunt aplicate frd a se lua in considerare specificul local: +clima, *s0l, *relief, + conditiile sociale si economice, care determini nivelul de vulnerabilitate sau de susceptibilitate fati de diferitele procese de degradare chimice, biologice, fizice a mediului.TIPURI DE SISTEME AGRICOLE Agricultura biologica + mecanizati mediu intensiv si astfel, mai putin agresiva in raport cu factorii de mediu; * rezultatele (produse) agricole mai putin competitive din punct de vedere economic pe termen scurt, dar care sunt considerate superioare din punct de vedere calitativ; * in raport cu mediul inconjurator acest sistem este mai bine armonizat; + tratamentele aplicate pentru combaterea bolilor si daunatorilor sunt de preferinta biologice, totusi sunt acceptate si doze reduse de ingris&minte minerale si pesticide; * pentru controlul calit3tii produselor este necesard certificarea tehnologiilor utilizate; + produsele sunt comercializate pe o piata speciala. TIPURI DE SISTEME AGRICOLE Agricultura organica + se deosebeste de cea biologic’ prin utilizarea exclusivi a ingras4mintelor organice in doze relativ ridicate; * se aplica in functie de specificul local; * se aplic& cu predilectie in scopul fertilizarii culturilor si refacerii pe termen lung a stiri structurale a solurilor degradate prin activitati antropice intensive si/sau datorita unor procese naturale.TIPURI DE SISTEME AGRICOLE Agricultura durabila (integrata) + productie intensivi de produse competitive, avand raporturi armonioase, prietenoase cu mediul inconjurator; + expresia intalnita frecvent “sisteme integrate”, semnific& utilizarea stiintificé, armonioasi a tuturor componentelor tehnologice pentru: > lucrarile solului, > rotatia culturilor, > fertilizare, irigare, > combaterea bolilor si daunatorilor inclusiv prin metode biologice, > cresterea animalelor, > stocarea, prelucrarea si utilizarea reziduurilor rezultate din activitatile agricole etc, > realizarea unor producti ridicate gi stabile in unitatl multisectoriale (vegetale si zootehnice). TIPURI DE SISTEME AGRICOLE Agricultura de precizie + cea mai avansat’ forma de agricultur’; * este practicata chiar si in cele mai dezvoltate tari ale Uniunii Europene si SUA pe suprafete mai restranse; * are la baza cele mai moderne metode de control a starii de calitate a diferitelor resurse de mediu; * poate sa execute aplicarea in timp optim a tuturor componentelor tehnologice; * astfel, detine un control riguros asupra posibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental.TIPURI DE SISTEME AGRICOLE Agricultura extensiva cu inputuri reduse - de subzistenta * cuo productie slab competitiva; * poate afecta intr-o anumita masurd mediul inconjurator, inclusiv calitatea biomasei, mai ales prin dezechilibre de nutritie; + ingrasamintele minerale si alte substante agrochimice (erbicide, insecto-fungicide, amendamente minerale) etc., nu sunt practic utilizate, sau aplicate doar in cantitati foarte mici (cu exceptia sectorului legumicol; + hibrizii si soiurile performante nu sunt raspandite pe scara larga; + sistem practicat si in Romania de catre producatorii individual. TIPURI DE SISTEME AGRICOLE * Sistemele agricole sunt strans legate de conditiile economice, sociale si de mediu. Solutionarea acestora este cea mai importanta conditie pentru introducerea si promovarea agriculturii durabile. * Alegerea sistemului de agricultura este conditionata de nivelul dotarii tehnice, nivelul de cunostinte profesionale, dar si de mentalitatea, educatia in general, ca si de respectul pentru natura, pentru mediul inconjurator al tuturor care lucreaza in acest domeniu.