ree, es) UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI wa” FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE CURS 6 -TEHNOLOGII ECOLOGICE DE CULTIVARE A TERENURILOR/3 - SEMANATUL SI PLANTATUL - INTRETINEREA CULTURILOR = COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE - COMBATEREA BURUIENILOR ~ RECOLTAREA PRODUSELOR VEGETALE Dr.ing-MARINELA MATEESCU INMA BUCURESTI Bucuresti, 2014 SEMANATUL SI PLANTATUL Semanatul este lucrarea prin care se introduc seminte in sol pentrua germina , a creste si fructifica, in vederea realizarii unei recolte noi. La unele plante se introduc in sol, pentru inmultire, organe vegetative (tubercului, ridiicini, rizomi, bulbi, etc), lucrarea purtand denumirea de plantare. Pentru a se realiza un seménat $i plantat optim trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: + pregitirea din timp a patulul germinativ de o calitate cat mai bun’; * executarea semanatului si plantatului la epoca optima; + folosirea unei seminte certificate; + pregitirea masinii de semnat si verificarea ei inainte de a intra pe teren; + controlul biologic al germinatie’ si risdririi plantelor pe parcela seménataSEMANATUL SI PLANTATUL Factorii care determina calitatea lucrarii de semanat si plantat se referd la: + adancimea de semanat, + cantitatea de smanti la hectar si desi (norma), + epoca de semanat si plantat- diferd de la specie la specie si variaz cu zona climatic’ si textura solului. Adancimea de semanat este determinat de dimensiunea semintei si textura solului: semintele foarte mici (in) se seaman’ la 1,5-3 cm, iar semintele mari (porumb, fasole) la 5-8 cm. Pe solurile usoare semintele se introduc mai adanc, comparativ cu cele grele, umede. ea plantelor SEMANATUL SI PLANTATUL Epoca de semanat reprezinta intervalul de timp in care culturile pot fi semanate in conditii optime si cu rezultate bune. Pentru con tice din tara noastra, epocile de seménat sunt scurte, iar a, Campania insiméntarilor de toamn: campanii se seamnd ( in ordine cronologics ) : rapita (august), secara de toamna, orzul de toamna, graul de toamna. Graul de toamna, care ocupa la noi cele mai mari suprafete, trebuie semanat in epoca optima (20 septembrie - 20 ‘octombrie in functie de zona) pentru a intra fortificat in iarn8. le \smantrile se grupeaz in dou’ campanii : in cadrul acesteiSEMANATUL SI PLANTATUL b. Campania InsméntSrilor de primivard cuprinde trei epoci ‘epoca I-a cuprinde perioada de la topirea zSpezt si pana cand temperatura solului atinge temperatura de 6°C. In cadrul acestei epoci se distng dous urgente : = urgenta La incepe chiar de la topirea z8pei si dureazs 7-12 zie, timp in care temperatura Solului se mentine intee 1 513°C. In aceasta perioada se seaman’ plantele care au temperatura minima de germinare relativ scdzuta : trifoiul, lucerna, mazarea, mazarichea, graul de primavar8, orzul de primavard, orzoaica de prim8var8, ovizul etc. = urgenta a lla cuprinde pericada in care temperatura solu se mentine intre 3-60. In cadrul acest pianteazd cartoful epoca a Ila incepe cand temperatura solulul sa stabilizat la peste 89%. in aceasti epoca se seaména porumbul, sia, fasolea. epoca a Illa incepe cand temperatura solului a atins 12°C. In cadrul acestei epoci se seamna orezul, sorgul, bumbacul, bosténoasele, se planteazs tutunul ifgente se seaméng inul, canepa, lintea, sfecla de zahar, se SEMANATUL SI PLANTATUL Stabilirea normei de semanat Se stabileste in functie de densitatea optim’ a plantelor Ia unitatea de suprafata. Depinde de specie, sol sau hibrid, zona pedoclimaticé, posibilitatea aplicari irigatiei, modul de pregatire al terenului, metoda de seménat folosit, valoarea culturalé a semintet folosite ete, Pentru calculul cantitatii de seminte necesare la semdnat se aplicd formula = D.MMB Cs nat) Vo unde: C,=cantitatea de samanta necesara, kg/ha = densitatea exprimata in numar boabe/m* MMB = masa a 1000 boabe v,=(?x6)/100 P= puritatea fzca = facultatea germinativaSEMANATUL SI PLANTATUL Metode de seménat si plantat Semanatul, pe suprafete mici se execut manual, prin imprastiere, pe suprafete mari, mecanizat cu ajutorul masinilor de semanat, ‘Seménatul se poate face : + in randuri obisnuite cu semandtoarea SUP-21, SUP-29 si SUP-48 unde distanta intre brazdare este de 12,5 cm. La aceast8 distant’ se ins’manteazi cerealele p3ioase, mazirea, SEMANATUL SI PLANTATUL + in randuri distantate , cu semanatoarea de precizie combinata (SPC-6, SPC-12), folosite la plantele prasitoare, unde distantele variazd in functie de specie, de la 45 la 100 cm intre randuri.SEMANATUL SI PLANTATUL + in benzi (fasii), cand 2-4 randuri sunt distantate la 12-15 cm intre ele, iar intre benzi se lasa intervale de 25 -80 cm care se prgesc, pentru culturi de fasole, rapita s.a. \netienpellor tiemSEMANATUL SI BEANTATOL SEMANATUL SI PLANTATULEMANATUL SI PLANTATUL Plantatpuiet Plantat salle energetica INTRETINEREA CULTURILOR Cuprind lucrarile care se aplicd solului si plantelor in timpul perioadei de vegetatie, cu scopul de a le oferi conditii optime pentru crestere si dezvoltare. Aceste lucrari se refera la: ~distrugerea buruienilor, - afanarea, nivelarea, tasarea, -eliminarea excesului de apa, -aplicarea irigatei, = protejarea culturilor impotriva inghetului, ~combaterea bolllor si déun&tortior, + - realizarea unei densitati optime a plantelor in cursul perioadei de vegetatie (rérit), ~ferilizari suplimentare, - aplicarea unor lucréiri cu caracter special (polenizarea suplimentar’, carmit, copilt, ciupit, mulcit, polit, etc). Pentru plantele de cultura care apartin aceleiasi grupe, lucrarile de ingrjre sunt foarte asemanatoare. Din acest motiy, lucrarile de ingrjre sunt ‘orupate in lucrari de ingrijire pentru: ~ culturile de toamna, -culturile de primavara neprasitoare -culturle prasitoare.INTRETINEREA CULTURILOR > Intretinerea culturilor de toamna Culturile de toamn3 ocupa terenul 8-10 luni in cursul unui an agricol, incat intretinerea lor necesita mai multe lucréri, comparativ cu culturile de primavars, ‘mai ales datorité faptului cd in perioada toamné-iarnd plantele suferd acjiunea ‘multor factor’ negativi, care pot provoca daune mari : temperaturile sczute din timpul ierit, atacul bolilor si daundtorilor, excesul sau deficitul de umiditate ete, Pentru perioada toamna -larna sunt necesare urmitoarele lucraride ingrjire = = combaterea daunatorilor mai ales la cereale, prin tratamente preventive si de combatere; = eliminarea excesului de api pentru a preveni, in toamnele ploioase, fenomenul de baltire - pentru a inlitura excesul de umiditate se deschid sanguri pentru a conduce apa spre puncte mai joase; + Acest neajuns trebuie prevenit prin crearea, dupa semanat, a unor rigole pentru scurgerea ape. + Indepresiunile unde nu exista posibiltatea de scurgere a apei, trebuie efectuate araturi adanci de desfundare pentru scurgerea apel sub nivelul radacinilor. INTRETINEREA CULTURILOR “Teren cu exces de apa Rigola pentru scurgerea ‘apelin excesINTRETINEREA CULTURILOR ~ protejarea culturilor impotriva gerurilor se realizeaza prin folosirea solurilor rezistente la ger, semanatul in epoca optima si retinerea z8peali pe teren, prin instalarea parazépezilor, mai ales acolo unde zapada este spulberats datorité vantului puternic. INTRETINEREA CULTURILOR Pentru perioada de primavard_sunt necesare urmatoarele lucrari de ingrijire: - verificarea still de inrddcinare a plantelor in functie de care se aplicd lucr&ri de afenare sau de tasare a solului; ~ fertilizarea suplimentard - asigurd obtinerea unor importante sporuri de productie mai ales atunci cand se constat’ o crestere lenté a plantelor, cand plantele sunt firave si prezinta o culoare galbuie; = combaterea buruienilor prin plivit sau erbicidat ; ~combaterea bolilor sia ddundtorilor prin aplicarea tratamentelor fitosanitare; ~irigarea culturilor pentru acoperirea deficitulul de apa mai de crestere si dezvoltare a plantelor. les in fazele criticeINTRETINEREA CULTURILOR > Intretinerea culturilor de pr In aceasta grup se incadreaza plantele care se seamana in randuri obisnuite : raul, orzul si orzoaica, mazérea,lintea, lucerna, trifoiul etc. Principalele lucrari care se aplic’ acestor culturi sunt: + t&valugitul - se aplic8 frecvent acestor culturi Imediat dupa seménat, mai ales daca solul este uscat sau plantele de cultura au seminte foarte mici; + grdpatul - se executd atunci cand solul a format crusté inainte de risdrirea plantelor, In timpul résériri plantelor, lucrarea este interzisé deoarece cauzeaz’ ruperea germenilor. Dupa rasérit, grapatul culturilor de primavara se practic mat rar si numai dupa ce plantele s-au inrdacinat si sunt suficient de fortiicate -combaterea buruienilor, bollor si dSundtorilor -se face cu ajutorul pescticidelor, folosind maginile de stropit si prafult sau aviatia utiltar3, = fertilizarea suplimentara - consta in aplicarea ingrasamintelor chimice cu azot ‘sau complexe; Irigatia aplicaté in zonele sau in anil secetosi INTRETINEREA CULTURILOR > Intretinerea culturilor de primavard prasitoare (porumbui, floarea- soarelui, cartoful, sfecla de zahar, tutunul) -se aplic§ urmatoarele lueréi - completarea golurilor - necesari la culturile unde seménatul a fost efectuat defectuos, datoritS atacului unor diundtori, sau altor cauze. Aceste goluri se completeaz3 manual, utilizand simanta umectat3; prasitul -reprezintd principata lucrare aplicat& acestor cultur Else executd cu scopul distrugerii buruienilor si realizarea unul strat afanat de sol la suprafata , care s& diminueze pierderile de apa prin evaporatie . ‘Numirul prasilelor in timpul perioadel de vegetatie este trei, dar poate varia de la dous pana la cinci in functie de aplicarea sau neaplicarea erbicidari,a irigatiei, sau de conditile climatice Prima prasilé se aplica de obicei dup’ rassrirea culturi La unele plante, care rsar greu (sfecla de zahér), semanatul poate fi fécut cu 0 plant’ indicatoare (mustar }, incat présitul se face tinand cont de randurile marcate de aceasta planté, care rasare foarte repede. Acest mod de executare a lucrarii este cunoscut sub denumirea de “prasila oarbé'INTRETINEREA CULTURILOR Intretinerea culturilor de primavara prasitoare (continuare) Prasilele pot fi: - superficiale (3-6 cm adancime), - mijloci (6-8 em adancime}, ~adanci cand se execut fa 8-12 em la porumb prima prasilé se executa cand acesta are 3-4 frunze, la adancime ‘mare, far urmatoarele prasile vor fi mijloci si superficiale La sfecla de zahar prima prasild se face superficial, iar urmtoarele din ce in ce ‘mai adanc. Intre randuri, prasilele se execut mecanizat cu ajutorul cultivatorulul echipat cu piese active de tip extirpator cu cutite bine ascutite care sa asigure distrugerea tuturor buruienilor in zona de lucru. Pe randuri, praslele se executs manual. - fertiizarea suplimentard se aplic& cu cu ajutorul cultivatoarelor echipate cu fertilizatoare. Odat’ cu executarea prdsitului sunt introduse in sol $i ingrisamintele suplimentare; - combaterea burulenilor, a bolilor si dundtorilor; - Irigatia reprezint8 una din importantele metode de sporire a recoltelor, INTRETINEREA CULTURILOR Lucrari speciale de intretinere a culturilor Reprezinta lucréri de ingrijire care au un caracter special si se aplicd: numai anumitor plante sau numai in anumite situa - Politul -lucrare de ingrijire folosit la tutun, constand in inl&turarea primelor 2-3 frunze de la baza tulpini, care nu prezinté valoare tehnologic’. Se efectueazd de obicei odata cu ultima prasil + Ciupitul ~ inléturarea varfului de crestere si mugurilor de la baza frunzelor. Lucrarea se aplici la bostanoase (castraveti, pepeni), tomate etc. = Cérnitul ~ se suprim’ varful tulpinii, al t3starilor. Se aplicd la bumbac, tutun, tomate, etc. - Copilitul- se inléturd lstariilaterali ai unei plante pentru a favoriza fructificarea sigrabirea coacerii. Lucrarea se aplicé la tutun, tomate, vita de vie etc. = Polenizarea suplimentaré - se foloseste la unele plante alogame, mai ales la floarea soarelui, in situatii speciale la secara, sau la tomate cultivate in serd si solari. = Mulcirea - acoperirea solului cu diferite materiale: paie tocate, mrani, gunoi de raid, turba, hartie specialé sau folie de polietilend. Are o influenta pozitivs asupra actiunil factorilor de vegetatie si in special al regimulul de umiditate si cSldur’, Aceasta lucrare se aplics frecvent in legumiculturs.INTRETINEREA CULTURILOR = Muicirea - acoperirea solului cu diferite materiale: paie tocate, mranit8, gunoi de grajd, turba, hartie speciala sau folie de polietilend. Are o influent’ poritiv’ ‘supra actiunil factorilor de vegetatie si in special al regimului de umiditate si cldur8. Aceast8 lucrare se aplicd frecvent in legumicultur. COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE Plantele cultivate si produsele depozitate sunt infectatesI infestate, apoi atacate de diferite organisme d3undtoare (boli si daundtor) care cauzeaz8. diminuarea sau pierderea total a recottei Combaterea organismelor diunatoare tine de strategia protectei plantelor, care cuprinde principii. si reguliprivind diversitatea miloacelor de lupts, combatibiltatea plantelor, animalelor si utiizatorilor la substantele chimice folosite, progresul tehnic si cercetareastinifcS in acest domeni Combaterea organismelor diundtoare trebuie s& aib3 in vedere urmatoarele aspect: intdrirea controlului biologic 5 a carantine!fitosanitare la granite sin interiorul tari; = semnalizarea imediat3 a intréril daunatorllor necunoscuti sau mal. putin necunoscufi pe teritoriul national; ~ evitarea arealului de rispandire si contactului culturilor dlundtoare in zona de infectare sau infestare; ~aplicarea strict a tuturor mijloacelor de lupta,COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE Bolile si diundtorii pot fi specifici pentru diferite culturi sau grupe de cultur. Exist slinsecte polifage care atacd orice cultur’ agricol. Cultura si boala Cultura si ddundtorul Graul: féinarea, rugina, septorioza, | Cereale: plosnita, afidele, buha ‘taciunele, patarea semanaturilor Sfecla de zahar: mana, Porumb: gandacul ghebos, sfredelitorul, cercosporioza; rozitoare, buha semanaturilor, cdrabusul Floarea-soarelui : mana de step’, Cartoful: mana, altemnarioza, ‘Sfecla de zahar: gargarita, musca, molia patarea brung a frunzelor, Hameiul : mana Cartoful: gandacul din Colorado Secara: ticiunele tulpini Canepa : molia Porumb: taclunele , rugina COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE METODE $I MULOACE DE COMBATERE Pierderile mari de recolt au impus elaborarea unor metode diverse de prevenire si combatere a atacului organismelor daunatoare. Combaterea dunatorilor incepe din momentul in care se depaseste pragul economic de déunare (PED), care exprima nivelul de atac sau de densitate care produce pagube egale cu costul tratamentului si se situeaz la nivelul a 3-5 % din productie, in functie de planta de cultura. Pragul economic de daunare este conditionat de stadiul de dezvoltare al daunatorului, starea de vegetatie a culturit si destinatia acesteia, toate in relatie direct cu factorul climatic. Metodele de combatere pot fi: ~ preventive; - curative; integrate.COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE > Combaterea preventiva se rezumé la actiuni de ordin managerial de o importants capitala: = prognoza de lunga sau scurta duraté - reprezinta prevederea aparitiel in masa a speciilor de organisme daundtoare, precum si estimarea gravitatii atacurilor pe care le pot produce; - avertizarea - se refer la stabilirea perioadelor de aplicare a tratamentelor de prevenire si combatere a organismelor; - functionarea serviciilor de carantina vamala - are drept obiectiv depistarea eventualelor organisme daunatoare care ar putea p&trunde cu materialele vegetale aflate in posesia célatorilor sau in/pe diferitele mérfuri de natur’ vegetal - monitorizarea - reprezint controlul, supravegherea si cercetarea micro si macrofaunei pe teritoriul t8rii si se bazeazi pe managementul integrat al protectiei plantelor (M.LPP). Sistemul national de monitoring, care cuprinde si sistemul national de prognoza si avertizare, este realizat pe calculator si introdus la toate statiile Laboratorului Central de Carantin§ Fitosanitar3;. COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE + protectia pasirilor insectivore utile - in sezonul de primSvard trebuie interzisi vandtoarea lor, alterarea cuiburilor, distrugerea plantelor care le folosesc drept adapost si hran8, O atentie deosebit’ trebuie acordatd folosiri cu prudenta a pesticidelor in zonele populate cu pasiri insectivore. Un lucru e cert : uciderea pasérilor duce la proliferarea insectelor déunitoare; + crearea de soiuri si hibrizi rezistenti genetic la boli - ameliorarea si selectia s-au perfectionat, practicand metode ultramoderne care s diversifice la maximum structura geneticd a populatiet vegetale utile, iar pe aceasta cale s3 impiedice actiunea agresiva a organismelor daundtoare gi adaptarea lor la nolle rezistente la plante; = lucririle agrotehnice - rotatia culturilor, arétura, semanatul executate la timpul optim; - igiena fitosanitara — constitule o masurd important de prevenire sau reducere a ataculul paraziilor vegetal. In acest sens trebuie avute in vedere: utilizarea semintelor libere de boli, ~resturile vegetale se colecteaza imediat dupa recoltare s1 se composteazé, dar fard fie infectate sau infestate; ~arderea resturilor vegetale contaminate,COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE > Combaterea curativa are un caracter relativ agresiv asupra plantelor gi solului si de distrugere a organismelor déundtoare. In acest caz se folosese metode si mijloace de lupta fizice, biologice si chimice, acestea din urm’ fiind preponderente. + mijloace fizice - tratarea semintelor la 0 temperatura medie ridicats, sterilizarea solulu, dezinfectia masinilor,utlaelor si uneltelor in cazul unor micoorganisme care réspund la aceste tratamente; - mijloace biologice - introduse in practica agricolé in ult perspectivi, apeland la metode biologie clasce si moderne; = mijloace chimice- utiizarea diferitelorsubstante fitofarmaceutice tinand sema de urmatoarele crite ce misurd se jusifcd actiunea de combatere prin tratamente chimice; ~ alegerea celui mai corespunzitor si eficace tratament in functie de déundtor sitipul de cultura; - stabilirea obligatorie a pragului economic de daunare (PED); ~ alegerea pesticidului cu cea mai mare eficacitate, cl mal redus consum, care ru produce dezechilibru in ecosistem ; -calculul raportului cost ~beneficiu in executarea tratamentelor 10 de ani si de mare COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE ‘Capeane cu feromoni (Feromon - substanta secretata in exteriorul corp de catee un individ si receptionata de catre un alt individ din aceeasi specie.) aaaCOMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE Capcane si momeli Tapcana pentru viespi ‘Capeana pentru melel (lian) COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE ‘Capsule cu gel anti cartta, soaredi de camp CCapcane pentru viespi Aparate cu viati joasa freeventaCOMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE a 5 ree COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE ‘Tratamentele cu pesticide se aplic’ sub forma de : - fumigante, -aerosoli, - stropiri, - prafuiri, ~ granule in sol, - momeli, - tratamentul la saminta. Se folosesc masini terestre, BaF avionul si elicopterul.COMBATEREA ORGANISMELOR DAUNATOARE > Combaterea integral - este un nou concept si o nous metoda in prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor Se imbind toate mijloacele de luptS punand accentual pe aplicarea mésurilor agrotehnice sia metodelor biologice. Din acest punct de vedere ea are un caracter ecologic, de conservare §/ apirare a ‘mediului agricol in special si a celui inconjurstor in general. Prin combaterea ecologicd se limiteaz’ intr-o oarecare masurd efectele negative ale tratamentelor chimice si reduce cantitatea de pesticide si se diminueazs poluarea culturilor, solului, oamenilor. COMBATEREA BURUIENILOR ra Dup’ provenients, buruienile pot fi: ~ propriu-zise - cele care provin din flora spontana = conditionate - sunt plante de culturé sau silbatice care au valoare economics, dar devin buruieni cand apar in culturi De exemplu: ~ orzulin grau, floarea-soarelui in grau, etc. = pirul tarator este cotat ca una dintre cele mai periculoase buruieni in culturi, prezent ins in paste naturale, acolo este considerat ca plant’ furajers. Diminuarea productiei agricole datoritd factorilor biologici se apreciaz’ la 35% din valoarea recoltei potentiale. Pagubele produse se repartizeazi astfel : 13,8 % perderi provocate de daunatori animali (insecte si rozatoare), 11,6% pierderi cauzate de boll (cluperciviroze ) $i 9,5% diminuari datorate buruienilor (N.Kramer). Cercetérile din fara noastré araté c& pagubele provocate de buruieni sunt : 10 -70 96 la grau , 30-95 % la porumb , 15 ~ 55 % la floarea soarelui , 53 96 % la sfecla de zahir, 42 - 72% la cartof , In sensul diminuarii recoltel intr-un singur sezon agricol pe terenurile neplivte si neprasite (N. Sarpel.COMBATEREA BURUIENILOR Cum reusesc buruienile asemenea performante (pagube majore): ~ buruienile consumé cantitati mari de apa (de 2-4 ori mai multi decat plantele de cultura) si substante nutritive (in medie de dous ori mai multe ); - buruienile au un ritm rapid de crestere contribuind astfel la umbrirea plantelor sau chiar “inabusirea" lor; - buruienile consuma o mare parte din cantitatea de dioxid de carbon sio parte din céldurS producand inrdutatirea regimului termic din sol si din partea supraterestrd imediati, respectiv scdderea temperaturii cu 2-4°C. Ca urmare se inrdutatesc conditile pentru activitatea bacterilor si pentru absorbtia ¢elementelor nutritive; - unele buruieni (cuscuta, lupoaia) paraziteaz’ plantele de culturé, reusind 35 ‘extragé_ prin haustor! hrana elaboraté de plant’, producand astfel daune apreciabile sau chiar pieirea plantelor; - unele buruieni (pirul)elibereaza in sol substante toxice (agropiren) care inhib cresterea plantelor de culturd (graul). Chiar piantele sau semintele buruienilor pot fi toxice pentru om si animale (neghina, brandusa de toamna); - buruienile constituie focare de inmultire a bolilor si daunatorilor, ele flind considerate “plonte gozdé” pentru numerosi diundtori si agenti patogeni ai plantelor de culturd; - prezenta buruienilor mareste costul produselor datorité sciderii recoltelor cat si ‘@ urmare @ numérulul sporit de lucrari necesare pe terenurile imburuienate. Seminte cuseuta Cultura infestata cu Houstaricuscuta cuscutaCOMBATEREA BURUIENILOR Lupoaie COMBATEREA BURUIENILOR METODE DE COMBATERE A BURUIENILOR Numarul foarte mare de buruieni cu o biologie atat de diferits, a impus elaborarea tunei game jargi de metode combatere, care pot si fe: -metode preventive - cand se urmareste preintampinarea infestiri solulul sia cultui agricole si constau in ~ curiirea materialului de semanat, ~ folosirea gunoiului de grajd bine descompus, + distrugerea focarelor de infestare cu buruieni, = organizarea serviciului de carantind metode de combatere (curative): ~ agrotehnice, = chimice, ologice. In actiunile de combatere trebule pornit de la pragul economic de dunare (PED). Din studile fécute, acest prag diferd, de exemplu de la 10-18 burvieni anuale si 2:3 perene la mp pentru cerealele de toamn, a S~10 buruieni anuale si 1- 3 perene la mp la cartoful de toamn.COMBATEREA BURUIENILOR U combaterea pe cale agrotehnica Metodele agrotehnice constau in : - lucrri adanci si superficiale ale solului, - aplicarea unei rotatii rationale a culturilor, - semdnatul cu respectarea densitatii optime a plantelor, - plivitul si pr&situl buruienilor, mulcirea, etc. Aceasti metod’ de combatere desi este in mare masura eficient&, totusi ridic’ cheltuielile de productie, cere mult timp pentru lichidarea focarelor de buruieni, mobilizeaza masini, utilaje si oameni in numar mare pe o perioad’ indelungata. COMBATEREA BURUIENILOR CO Combaterea pe cale chimica sau erbicidarea este foarte eficient’, simpl3, economic, permitand distrugerea buruienilor intr-o perioadé scurté de timp, Metodele chimice se bazeaza pe utilizarea erbicidelor si reprezinta metodele cu impactul negativ cel mai puternic asupra indicilor calitativi at produselor agroalimentare si asupra mediulul ambiant. Erbicidarea aplicat8 rational, in complex cu mésurile agrotehnice, contribuie la ridicarea productiei si inlStura efectuarea unor lucréri manuale care absorb foarte multd forta de muncé, Exemplificare: dac& pentru executarea a trei prasile manuale pe randul plantei de porumb sunt necesare 125,1 de zile-om, iar pentru executarea a dou lucréri de plivit la grau 57,0 de zile-om la suprafata de 100 ha, prin combaterea chimicd a buruienilor de pe aceeasi suprafati se consums rnumai 22 de zile-om,COMBATEREA BURUIENILOR Specialistit sustin c& erbicidarea este cea mai pretentioasd lucrare din intreg complexul de lucrri pentru protectia plentelor. De aceea, pentru executarea ei in conditii optime se impun urmatoarele masuri: ~ alegerea masinilor corespunzitoare; ~ alegerea erbicidelor in functie de gradul de infestare, de starea terenului, de efectul asupra buruienilor side costul lor; = respectarea cu strictete a regulilor de protectia muncii; - uniformitatea tratamentului pe suprafata tratat, cu respectarea dozei de erbicid; = respectarea epocii de administrare numai la suprafata solulul cu incorporarea imediaté la 5 cm cu ajutorul grapei cu discul Stabilirea dozelor omologate pentru fiecare erbicid, tip de sol si culturs agricolé trebuie sé fie in atentia deosebité a utilizatorului. Orice greseald in dozare poate duce la distrugerea culturii pe teren si la poluarea solului. COMBATEREA BURUIENILOR Masina de erbicidat autopropulsataCOMBATEREA BURUIENILOR O Combaterea biologica Combaterea biologic a buruienlor prin intermediul unor dusmani natural constituie 0 metods des utilizatd in ecotehnologie datort8 avantajelor pe care le prezinta: -est iefting, “este continua, “este nepoluant& pentru mediul ambiant Prin metodele folosite de biologia clase side biotehnologie sar putea renunga cu timpul la imensul consum de pesticide. Noile biotehnologi fac s8 se intrevad © lume in care nu s-ar mai pierde o treime din recoltS si in care cresterea plantelor ari accelerat, iar costul alimentatils-ar reduce. Metodele de combatere biologicé sunt complexe, ele facand parte din arsenalul clasic gi modern constituit de-a lungul unor ani de cercetare , fabricate si promovare in productia agrcol, CO Combaterea integral presupune folosirea tuturor metodelor agrotehnice, chimice si biologice, separat sau in acelasi timp. Ea are un caracter prevent si curatiy, cu tendinga spre ecologizarea mijloacelor de lupta contra buruienilor, cu scopul de a le distruge si de a reduce doza de ierbicid si consumul de combustbil RECOLTAREA PRODUSELOR VEGETALE RECOLTAREA este operatiunea finalé din complexul de lucriri al culturii plantelor, prin care se strang de pe teren produsele obtinute in procesul de productie agricola, Acestea trebuie stranse la timp, faré pierder' si cu cheltuieli minime. Recoltarea diferd de lao plant la alta: ~cerelalele se recolteaz’ in faza de coacere in pare, ~cartoful cand tuberculii sunt complet formati si coaja nu se exfoliaz’, ~tutunul cand frunzele incep s8 se ingillbeneascé, plantele furajere pentru fan cand sunt inflorte etc. Recoltarea majoritatii plantelor se face la maturitatea fiziologic& (la coacere). Unele plante se recolteazd la maturitatea tehnics, in special culturile destinate industrializiri ( sfecla pentru zahdr, tutunul, plantele medicinale etc). Recoltarea se poate face mecanizat, semimecanizat si manual, cu mijloacele adecvate. In vederea executarii recoltatului in cele mai bune conditi, se executd 0 serie de lucriri pregititoare. In acest scop: = se verifica sise reparé masinile de recoltat, = se face aprovizionarea cu catburanti si piese de schimb, = se asiguré spatile necesare, corespunzatoare pentru depozitarea si pastrarea recoltei stabilité pe baza evalusrilor.RECOLTAREA PRODUSELOR VEGETALE ‘combine pentru recoltat cereal Combina pentru recoltat Plante prasitoare RECOLTAREA PRODUSELOR VEGETALERECOLTAREA PRODUSELOR VEGETALE ay/is/