‘smvomhpaus yop ‘ind un zu (ajoun) angayfnsuyau a1201go ~ (212 12}08 ‘yoqu0f) sinyaods ap oumnu "nusnau jnua8 ap aattupisqns uns ¢ eanjd vy gop i$ zejnSurs vj un osaursd — TayMBH ~ RMIT FASTA :(aaysoalpo wip axouof) apoarsoofpo axyquvysgn URIAT) a4 mcs + ayy 0] quan wap arouuios) epoquad aaprupgsqns - {Uns / TUNSAES BUSTS ISAT / WHI — PSVITD :aponsf = {(zpvoypou) DIOS PHVATTM PONISI PUATAOS DPIAVAS sourunuas aysnpoxo aazsunysqns = ‘(vou ‘aasgny ‘pueoa1 ‘oamang) opuoueguas « {{wioaujuyp ‘D4vas) rape ayayuatuout = aopuindunyoun ayoumu - rupuupydys soqapr2 apauinu + ural pmuo8 ap aaamup4sgns 1S +eanid e| nop 6 seynaurs eo asauutad ~ “pogn ap aun - STOTOTS: TOPOS THUTO WONT TOUR ‘auymasoua agsnpoxa oaysupisqns - {(a]aun) woyf 96 umgd ap oun ~ “uojapauow ajauenu ~ omoxznut 4opqou ajoumnu ~ “gnjmuo aogpuny ayaumnu ~ aojaaamy 16 sojeafio ajauunu ~ Fuyonour UBS ap aassuoisgns Tun » -yeanyd vp yop 16 seynSuys vj un sound ~ TREAT - Pay TTT ‘DION ap vane ‘1ouuvog Imo ‘2D vIVg “rBUOpLogns mqutD no asndwor aayumsqns {AD ‘AEP PE uBprg “ps-s9uFTUT :ppeir up nes ‘auuqana aynur your wip eywuoy — asnduos - Syuyano un-nump areauoj —ayduns - aod rew appapineysqng “ailrzodaxd uy pie 98 apun quasoyipuy “pjnosnfeur no nuios os 1§ (Imuasut ‘gwITEdO ‘ayeuue ‘sueosied ap awnu) asarqo aijumnue oseunuap — yadosd fyzodoxd ymndaous ey Tans nu goeP gor gyerirur no nusas as x6 Ja} Wefooe 2p eldaiqo asauunUap—suMNOD - HoPAnUEISGnS PAL -totfrzodoud jrupeo utp aononrurs apsfouny oreo tuyjdapuy ayeod #$ zea ‘sean “uo am ynanunisqng “(aSs}ayns UBS “jefar “ept“Tungfou yuNIeU afe auoutoUay “ENON ‘suny) ajoargo axoumuep aie BIIQIXay, aNFGION ap voued aso MARUESGNS "IMALINVISAAS © SS OFC aE oar a ES) eTaHTaLCapitolul C = mume de vanturi (erivaj, austru etc.) «substantive de gen comun: un /o zedrie-branza, un / 0 papd-lapte NB. Pentru a nu gresi, este bine sé numérim la singular si plural. ‘Substantivele comune se pot impart in: = motionale sau mobile — care formeaz& femininul de 1a mascutin sau invers ley ~ eleva, doctor — doctorit, mire — mireasi, rati — ri(ol ~ substantive epicene — au aceeasi form’ pentru ambele sexe: fanfar, furnica, lefant, papagal, vultur, cimili, privighetoare, cue, Hicusti, parinte, rector, decan, ruda, balend, cegi, mused ctc.; ~ substantive heteronime (hetero = diferit, nime = nume) sunt substantive perechi, cu forme total diferite: tat — mami, frate ~ sor, bou — vad, cal —iapa etc; + substantive colective: stol, grup, grupi, mulfime, bridet etc. fac acordal cu predicatul astfe: ~ dacd substantivul colectiv este articulat eu ayticol hotarat, predicatul e la singular: Exemplu: Mulfiitea de oameni pleaci) - daci substantivul colectiv este articulat’curarticol nehotirat, predicatul e la plural: Exemplu: O mulfime de Numirul substantivelor: = singular — indica un singur exemplar din obiecte: carte, pom, tablou, mast; - plural ~ indica mai multe exemplare sau mai multe obiecte de acclasi fel: ert, pomi, tablouri, mese, oament, * Substantive defective de plural (au nunal nundr singular): ~ substantive proprit: Ton, Toana, Mihai, Dundrea etc: = substantive comune: aur, argint, zahér, ulei, mélai, marmelada, lapte + sporturile (handbal, volei, baschet, tenis, atletism), cinste, crestinism etc. Substantive defective de singular: = substantive proprit: Iasi, Bucuresti, Carpati: ~ substantive comune: iere, ochelari, edt, zori, * Substantive cu forme multiple de plural, fiecare forma aviind alt sens si sunt ‘omonime partiale: eap ~ capi, capete, capuri; corn ~ corni, coarne, cornuri; cot ~ cof coate, eoturi; arc — arcuri, arce; banda ~ bande, benzi, ® Substantive care au la plural ingeles diferit de singular: lapte — lapri (de este); profil profile (contur de obiecte) - profitiri (domeniu de specializare). © Substantive cu 0 singura forma pentru singular si plural (invariabile) ‘un pui, doi pui, arici, unchi, nume, 0 autoare ~ dowd autoare; 0 invatitoare — dowd invdjatoare, marti, joi, un nene, 0 tant etc. N.B. in cadrul_,.categoriilor_gramaticale ale substantivului”, in afari de gen, numir si_caz, Gramatica Academici (GALR introduce si categoria de determinare ~ care corespunde unui anumit_grad_de_individualizare a _obiectelor_si_care_se realizeazi_prin_asocierea _substantivului_cu__articolul hotarat, cu_articolul_nehotirdt, in_opozitie_cu_absenta articolelor, numiti nearticulare, sau articulare 0 (zero): 113+i us mmpung uy ‘peadoap us nsof uy ‘pusns uy ‘pnouppo wy jnSuny p-op ‘outoud mp ‘v2nn9 uip “vps us ‘pnooyfiut uy “DowSaDue vy ‘oun uy oBups uy “ordvasp uy ‘2yaynds uy ‘Duan uy ‘Dinf uy (ayqa8 uy yo.oumnu nos ownuosd ‘agyunjsqns un op aymuuin = ypamjoy poy. na mnoyiv ayunysqns + ayfzodead usp aivuusof juns) THPRAPIOT VIYIOUS aOUOTLOTIAT FUATAIO] “aqua uy porournu nes aumucud ‘anueysqns Un ap eyeULIN = manfoadun ‘rypaypur ymqnsapop ‘niodouy ‘vajuspus ‘Dsynoduy “paguon ‘vadnsvop ‘vadnsn :TapRARTOS oyoods WOdaTy - “TN (gama) ‘prow a1sa mynsoyg vfof usp vusso yy “pyonaynuoo aingatt sopansoap n43uod Vsdhr] Jeuowjzoda.d jeapueysqns nqune — p -pywsouss of v ‘natu mmpnyodsu v paypo ‘142402 10] SED Teuorjyzode peanueysqns mnquye ~ ¢ (ano aye gyno we ano c4ne Ye) sured s50f D pny asus Jearuad peaneusqns ynqqne — z {mjnaop yo asso pnioxe) ~ styearpaad suru 7MATLINGD “onuemue v) ww294d nv (sop 104 ‘yun ma) Hon ry cap}unjunia tp atopaygns apouana 16 puns njrody joy, ‘wuiorep mmjnagpuoisqns jn2n9 ap moxofipu ‘N may wy arsaujpnyg as myftzodp ‘120190 2 x (una) “atlnod ap piuapooy m1 ppuapms PRs 0 PUITY 2d “rejuoujdns apeoypasd ywowapf ~sousasun 9159 ‘now pauasoqad 22820] (cams) “uoueunn 2589 ‘nosouoy ‘nau pmuateud (greqjoxzep nes yjduns atfizode) ywuoy}yzode feanuEysqns aque ~ ¢ “quapnys 9989 11240 ‘awoypaud oun ~ Z cau pjods muorayA, 99 {9119 — paqqNS — | ATLYNIWON Sypenas Hun, saqeaoa 1S apeznon ‘apep “Aruad ‘Ayeuturo ;]NZeD [OULD eySTX BUBLUOL WU UT ‘aritzodosd uy yonseuis axjouny gyyurnue © pudxo e nyuad jnanueysqns vl o are ad uno} a1so — Topayumysgas =D) ETC ru TERTOG ATSTS «fem “SFUES) jemid ap eanoajep ajannuersqns x6 (II ‘GIG nsus 2p ‘Sanoqzap aJ2aruEysqns uns — (a}eu9sIpuOU) pPquARUMEUOT aaruRysqns - ‘na SICOVEEAUT BHO — STOURIEAUY o “SUANUT HOP — SUNT WH DUE TOp — DUT-Um :jemjd 18 zeinduts nnuad aorun euu0) - SUSUTED TOP ~ WOU :yean 18 seynSuys nnnuad e1ounsip auu04 = ne amv (ayau9sip) ajqeagUMU aATITRSARS - cuyytigduiy uns aunur09 ayaapueysqns "PoUaKIAS® 2c, TRATFap) TENEIOT JOOTNE T= [UO 7 TOD pronCapitotul C Morfologia decursul, la inceputul, Ia sfarsitul, pe vremea, in folosul etc. * ATENTIE! Sai nu se confunde locutiunile prepozitionale specifice genitivului cu locutiunile adverbiale: in fayé, in spate, in mijloc sau cu adverbele: deasupra, tnainte, dedesubt, indarat, tmprejur etc ‘5 — complement indirect Tineritlupta impotriva corupsit.(impottiva cui 6— complement circumstantial de loe Masina s-a oprit in faa blocutui. (unde?) 7 complement circumstantial de timp Pe vremea bunicilor, oamenii erau mai credinciosi. (cAnd) 8— complement circumstantial de mod Pasdrea zbura contra vantului. (cum?) 9 complement circumstantial de cauzi: ‘Neam putut veni din cauza gerului. (din ce cauza?) 10 complement circumstantial de seop: ‘Am acfionat in folosul copiilor. (cu ce scop?) 11 — complement circumstantial conditional: fn locul tatatu, eu te-as fi pedepsit. (cu ce conditic?) 12 ~ complement cireumstanfial eoncesiv: An ciuda frigului, ew tot am venit. (in ciuda cirui fapt?) 13 — element predicatiy suplimentar:/ stiam contra fumatului. (cum?) 14—subiect (exceptie): Ai casei sunt plecati in excursi. DATIVUL 1 — atribut substantival (datival): one! este nepot mamei. (cui nepot?). Sommul vames viet. Nu stiu cine-i este prieten varului. 2~atribut substantival prepozitional: Succesul gratie (multumiti, datorit) perseverentei a fost mare. (grate cui?) 3. Prepozitii_specifice dativului: gratie, multumiti, datorita, conform. contrar, anterior, posterior, ulterior, potrivit, asemenea, asijderea, aidoma. 3 — atribut substantival apozifional: Fam adus colegului meu, lui Robert, un cadou vatoros. 4— complement indirect ~ cui? Lam dat Adelei 0 carte. 1 = complement indirect anticipat (asezat in fata cai celuilalt ci.) Adelei i-am dat o carte, {= complement indirect reluat (asezat dupa c.i.) Complementele indirecte anticipate si reluate sunt exprimate nuimai prin forme neaccentuate ale pronumelui personal in datiy_si_existé_numai_in_prezenta altui complement indirect, fata de care este pozitionat. ‘5— complement cireumstantial de loc (dativul locativ) Pui stau lipiti paméntului. Stai locului! (unde?) ‘6~ complement cireumstangial de mod: Ela procedat conform planului. (cum?) usou (eweprose) “9 uy “zode “9 uy asqns “4s ‘pnou asa natu TAAESOI C THAPUY MH] 72140-) (erepsose) “q uy “zode_ “gw isqns —"r2 nou fain) tun ‘nau TAENBOTOS THAPUY FH 10 wey-] UaRAAOT Ta apnea TTI Tas PUAN TOT PHY WIP PeZoToTA Fp vaERT BVT TOT UID ADH AEM 1S agp AATTIS I apmuoTizody—apmTUDGIS aaMqu oop ‘Tnuper aC “AN apy ad porpo ‘vou nuaiaud ad o-so1af Wy yeuoryode yearuysqns inqUyE — 9 ‘aunue a1s2 TORT BSUDTAp vanin.y “psn ad 2180 BART Op 02110.) gap [2} 29 auto — jouowjrzodaad jeanuesqns ynqusTe — ¢ ipod uy Funny Bj suas y jou PATH mzpo mo twansonf nda vy oy sen“ ‘exnenues asnoyea no “e] yIduts exirzodaud ap wpaoaid) jorqns ~ F jaup ang ap THBP Hp sosyoras ysof 0 ynyyo4axy Enno ours 9p ‘psvounaf sof v TazpAY Hp win19 ve1s280d awhunue soy 8 aurp ap -20aqd ps THAT Ap wlunun sof p jaspuy :Z2UD ‘aaygo ap “2aup ap :ojuzganuy vy apundses 1 midronsed un ap nes gaystd za}eIp e] qu9A UN ap TeUMU JnID9 eso — ywOTE ap juoutapdiuo) — ¢ “PELE miound ‘q myoudes aa) BpMOaOMaa Fyta Tap TUIOD soumu as ‘oy up avanpuy aparuawialdwos ‘yTVD Pang “EN auto 21 2p auoyaigof 0 BOOT UA DAP sud wry jo audsp ‘poo aASAB 12410 4900p FUME Ap w2i PIA cau e12p TPE AB WA {20 uD) vy ga0 audsap aura asdsap 90 nuquad ;2u19 aud {29 9P {219 aD {99 FL 2p fala 0] 3p {20 ty {aU Wy {90 no aUHO no ~ ypaxEPUE WouD}ALHOD — Z SaOp PADI Wap AAOAIATI 1S DHA FDaUpU sania MMOD T_T DyNTAL TDG PITT FS (qo2uip ywowaydwuoo yyeret29 ednp po sezoSv 9180) yenyau Joannp waLta|dw09 = 77 snp wn] WTA Goanp wwouayduioo meno wley uy weza8e po 3189) yeaLHUE HauIp WouIE|dwos = 7] Way aM wraps wey 29 cau ad — yoaatp quoua}duuos — "AMATLVZNOV zophusspd muopm aysa nidoz sanyeaypaxd aunu ~ 6 (gyzmea 209 up) usou v asvonsoofep psouyfoanes prsorep snposd D-S JMHPP!I¥ game 9p jesjueysuuma.9 yusTUD|dUOD — g (cadey rao pao uy) -p>z prow ion D'sopsapadanso svaruery Isou09 [e|suUysuuMa.9 yroLMayWOD — / BEsOTOpO DPTOATS‘apitolul C Morfologia La-m vézut pe Andrei, pe colegul meu, cd. / subst. in Ac. apoz. in Ac. (acordat) Dar: I-am dat lui Andrei, colegul meu, un caiet. caz.D. — apoz. in N. (apozitie neacordata) Cartea lui Andrei, colegul meu, este nou. caz.G.—apoz. in N. (neacordata) L-am vazut pe Andrei, colegul meu. caz. Ac. apoz. in N. (neacordat) Dupé GALR cuvintele subliniate din exemplele de mai jos nu Sunt apozitii, ci atribute substantivale in nominativ: luna mai, muntii Carpati, cifra cinci, anul 2006, doamna Maria, secolul XXL. poezia ,.Lacul” eic, 7—nume predicativ: Tarba pare de omét, vc. +n.p. Caietele sunt pentru elevit nevoiasi. Y.cop. + np. 8— complement circumstantial de timp — cind?, de cind?, pan cand?, cat timp? M-am intors acasé ta prénz ~cfind? Sosese acast futr-o siptimand, —- cind? Te astept pdinitin marti, - pana ciind? O séipedméind stat la mvunte ~ cat timp? 9 — complement circumstantial de loc — unde2, de unde?, pans unde?, {incotro? “Avionul vine de la Paris: Andrei std dincolo de Piata Unirit Avionul pleacd spre Paris ~incotro? 10— complement circumstantial de mod ~ cum?, cit? Elena a plecat fir umbrela. ~eum? Andrei este inalteét bradul ~cit de inalt? Masina merge brici. 11 — complement circumstantial de scop — cu ce scop? Am fost la piagé dupa cumpirituri.invat mult pentru examen 12— complement circumstantial de eauza — din ce cauza? inghet de frig 7 Exte negru de suparare. 13 — complement circumstanfial conditional - cu ce conditie? Féird efort, nu vei reusi tn vias 14— complement circumstantial concesiv ~ in ciuda cirui apt? Cu toate relatiile, tot n-aizbutit 15— complement circumstantial consecutiy — care e urmarea faptului ca? Cei doi colegi se inteleg de minune. 7811 HORA "A JOIEZ sO} CD aH “2Ior2y “VN Pu PR, Fa) ‘MEER Soy Bg wag jeowtowg A soqtlama rrp ianeg SVN ld jamerg "A mmeRg =cr5 Imemg 0 pULidxD “| “MALLYOOA DMAP AAT TG ws1s wo-7 PAIS a HOS Wi 101 vp M94 y DATTA won y—BGROAT IAP wwr2p.219 |] TORBAP WS vpwoos vp suas y—WAPBHFUBIP sony wer] GND — aequoUN ns apeoxpaad yuouray> — 91 BIsOTAROPT DOTACapitotul Morfologia * Substantivele proprii masculine, unele substantive proprié feminine (neologice) si unele substantive comune, primesc la G.D. articolul hotirdt proclitic ui: lui Vasile, lui Carmen, lui nenea, lui tanti, lui frate-meu, lui aprilie etc. - Declinarea cu articol nehotarat: N.Ac.: un baiat —o fat —nigte baieti — nigte fete GD.: unui baiat — unei fete — unor baiefi, fete. NB. Unele substantive au forme deosebite de G.D.: papusii, sitii, bunicii, tardncii, figincii, medicinei, foamei, ordinei, rusinii raici, Olgdi etc. * Declinarea sunstantivelor proprii la G.D. - simple: Mariei, Floarei, lenei, Leanei, Clujului, Carpatilor; - compuse: Anamariei, Campulungului, Turnu-Severinului, Targu-Jiului. 2.3. Locutiuni_substantivale — sunt grupurile de cuvinte care se contrag in ‘substantive (sunt sinonime cu un substantiv): aducere aminte = amintire bagare de sama = atentie pirere de ru = regret bitaie de joc = batjocura bitaie de cap = grija, necaz ‘invatare de minte = lecuire luare peste picior = ironizare ppunct de vedere tragere de ini Juare de mitd = ingelaciune trecere in nefiint’ pierdere de memori Iuare de cuviint = euvantare finere de minte = memorie trecere cu vederea = ingiduin{& Iuare-aminte = atentie Locufiunile substantivale se analizeaza dupa substantivul in care se contrag,