ROMANIAN BASIC COURSE Volume I Lessons 1-15 June 1970 DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE FOREIGN LANGUAGE CENTERPREFACE This is the first volume of the Romanian Basic Course and covers the Elementary Phase. The technical terminology used is the one currently used at DLIWC and in the Instructor's Manual. The objectives pursued are to enable the student to a. discriminate all significant sounds (phonemes) as spoken by a native Romanian, b. produce the sound patterns of the native speaker as near to perfection as poésible, ©. comprehend the spoken and written language of this volume, 4. engage in meaningful conversation and + answer in writing to written questions within the vocabulary range and structure complex of this volume. The content of the text is in three parts: a. A brief phonology of the Romanian language, chiefly for the instructor. b. Fifteen lessons, one for each day of the 4- week long Elementary Phase, not counting Fridays, which are set aside for review, and one day reserved for make-up at the instructors's discretion, Each lesson consists normally of the following part: be Es BhINTRODUCTION OF NEW MATERIAL (Perception Drill on Phonological and/or Structural Features). II, THE BASIC DIALOGUE (including a Translation, a Dialogue Adjunct and Cartoons). III. PATTERN DRILLS (ranging from Repetition to Materials which advance the Student from Guided to Free Conversation). IV. A NARRATIVE (with Questions). V. EXPLANATORY GRAMMAR AND/OR CULTURAL NOTES (in English). VI. ASSIGNMENTS FOR HOMEWORK. VII. VOCABULARY. c. Appendices, including vocabulary lists, a chart of the Romanian alphabet, and a sample of Romanian cursive writing. Classes meet 8-11 and 1-4 daily. The daily lesson cycle of six hours begins at 1 o'clock, or 1300 hours, and is normally conducted as follows: 1. 1300 - 1350: Introduction of new structures in "perception drill." After the first lesson, the pedagogi- cal principles employed here are to use familiar vocabu- lary and proceed generally from the known to the unknown, from the frequently used to the less frequently used patterns, and from the simple to the more complex struct- ures. 2. 1410 - 1500: Presentation of the dialogue, the backbone of the lesson which the student is expected to be able to recite the next morning.3. 1510 = 1600: Presentation of the dialogue "adjunct" and preparation for the homework assignment. Beginning with the 9th lesson, some few minutes may be given to practice in reading. ‘Homework, taking normally three hours, is accomplished evenings and consists, in the first two weeks, of the mastering of the dialogue, listening to tapes and answer~ ing questions orally on tape. After the first two weeks, assignments will include reading and writing. 4. 0800 = 0850: Recitation of the dialogue, correc- tive drills and practice toward mastery of the new vocabu- lary. 5+ 0900 - 0950: Pattern drill. 6. 1010 = 1100: Recombination drills or application of what has been learned,TABLE OF CONTENTS Text item Page Introduction Phonology xiii The Romanian Alphabet E xviii Romanian Script xix Map: The Regions Where the Romanian Language is Spoken xx Map: The Regions Where the Romanian Language is Spoken in the United States of America xxi a . + Introduction of New Material 1 II, Dialogue 3 III, Pattern Drilis 5 IV. Narrative 9 Vv. Grammar Notes 10 VI. Homework 11 VII. Vocabulary 12 ra I. Introduction of New Material 15 II. Dialogue 19Item Text Page III. Pattern Drilis 21 Iv. Narrative 27 Vv. Grammar Notes 28 VI. Homework . 30 VII. Vocabulary 31 Lesson 3 ee ee eee ee ee te ee ee 8B I. Introduction of New Material 33 II. Dialogue 37 III. Pattern Drills 39 “Iv. Narrative 44 Vv. Grammar Notes 45 VI. Homework a7 VII. Vocabulary 48 Lesson 4 2 eee ee ee ee ee ee eee eee SL I. Introduction of New Mate: 51 II. Dialogue 53 III. Pattern Drills 55 Iv. Narrative 60 Vv. Grammar Notes 61 VI. Homework 62 VII. Vocabulary 63Item . Text Page rrp ooo Oooo ooeadddudcagG WH I. Introduction of New Material 65 II. Dialogue 69 III, Pattern Drilis 721 Iv. Narrative 78 Ve Grammar Notes 79 VI. Homework 79 VII. Vocabulary” 80 Renson SO eeretey sitter tees tte chet 2 0Gs I. Introduction of New Material 83 II. Dialogue 85 III. Pattern Drilis 87 Iv. Narrative 92 ve Grammar Notes 93 VI. Homework 95 VII. Vocabulary 96 Lesson 7 Se ew ew we ee we ee ee we 99 I. Introduction of New Material 99 II. Dialogue 103 III. Pattern Drilis 105 Iv. Narrative 110 ve Grammar Notes iil VI. Homework 112 VII. Vocabulary 113Item Text Page eGR ee ee oe cee 115 I. Introduction of New Material 115 II. Dialogue 119 III. Pattern Drills 121 Iv. Narrative 126 Vv. Grammar Notes 127 VI. Homework 128 VII. Vocabulary 129 fDeseom Ole easier tet) tase eee! I, Introduction of New Material 131 II. Dialogue 135 III. Pattern Drilis 137 Iv. Narrative 142 Vv. Grammar Notes 143 VI. Homework 144 VII. Vocabulary 145 Lesson lO. . 2. ee ee eee ee ee ee eee 147 « Introduction of New Material 147 II. Dialogue 149 III. Pattern Drills 151 Iv. Narrative 156 Vv. Grammar Notes 157 VI. Homework 158 VII. Vocabulary 159Item ee seomel lh te eee te ieee eee) eee I. Introduction of New Material lol II. Dialogue 165 III. Pattern Drills 167 Iv. Narrative 172, ve Grammar Notes 173 VI. Homework 175 VII. Vocabulary 176 Lesson 12 Serre ee renee ae 179 I. Introduction of New Material 179 II. Dialogue 183 III, Pattern Drills 185 IV. Narrative 190 ve Grammar Notes ae VI. Homework 191 VII. Vocabulary 192 Lesson 13 ee eee eee ee ee eee ee ee 193 I. Introduction of New Material oe II. Dialogue 197 III. Pattern Drilis 199 IV. Narrative 202 Ve Grammar Notes 203 VI- Homework 205 VII. Vocabulary 206Item Text Page Lesson 14.6 + ee eee eee et eee ee eee 27 I. Introduction of New Material 207 II. Dialogue 211 “8 III. Pattern Drilis 213 IV. Narrative 219 Vv. Grammar Notes 220 VI. Homework 222 V. Vocabulary 223 Lesson 15 . 2 6 ee ee eee ee ee ee ee we 225 I. Introduction of New Material 225 II. Dialogue 229 III. Pattern Drills 231 Iv. Narrative 236 V. Grammar Notes 237 VI. Homework 238 VII. Vocabulary 239 Vocabulary: English-Romanian 241 Idiomatic Expressions: English-Romanian 250 Vocabulary: Romanian-English 251INTRODUCTION The Romanian Language and its Phonology Romanian is a Romance language spoken by about 22 million people, mainly in the area west and northwest of the Black Sea. Some Romanian dialects (Macedonian) are spoken in various parts of Macedonia, especially around Bitolia and Salonika and also in Istria, where a dwindling number of inhabitants speak an Istro-Romanian dialect. The Romanian spoken today in Romania proper and in the surrounding countries is called the Daco-Romanian dialect and comprises three main subdialects, all mutually intelli- gible: Southern Romanian, whose cultivated speech is considered standard Romanian, Transylvanian Romanian and Moldavian Romanian. The Romanian language derives its structure (grammar) from Latin, as also over 80% of the vocabulary if it is counted on a frequency basis. On a dictionary count basis, however, Slavic elements in the vocabulary pre- dominate: 43% followed by Latin 22%. Romanian uses the Latin alphabet with slight additions in diacritical marks and a few deletions (except in foreign words). The Romanian phonemes (sounds that make a difference in meaning) can be classified as segmental (vowels, semi~ vowels, and consonants) and supra-segmental phonemes (stress, pitch, juncture, and pause).The segmental phonemes are: a. Vowels (7): Romanian (near) Orthographic English IPA System Description Equivalent high, front, unrounded machine e e mid, front, unrounded bet a a ow, central, unrounded arm ° ° mid, back rounded bore u a high, back, rounded food » » high, back, unrounded = - - a a mid, central, unrounded account, mature, sofa; cup Vowe1 Chart b, Semivoweis (2): j i (or g in semi-vowel, yell some cases) lamino-palatal . w u semi-vowel, won high, roundedrade oe oo ce Consonants: P b ao voiceless bilabial stop voiced bilabial stop unvoiced apico-dental stop voiced apico-dental stop voiceless dorso-velar stop voiced dorso-velar stop voiceless apico-alveolar affricate voiceless lamino-palatal affricate voiced 1amino-palatal affricate voiceless labio-dental fricative voiced labio-dental fricative voiceless lamino~alveolar grooved fricative voiced lamino-alveolar grooved fricative palatal 1amino-palatal grooved fricative lamino-palatal grooved fricative voiceless glottal spirant voiced bilabial nasal xv spot bob stop dud skip Bg cats church sauce zones shush neasure, vision he muma n voiced apico-alveolar nun nasal c r voiced apico-alveolar flap 1 a voiced apico-alveolar lateral Romanian Consonant Chart (Romanian Orthography) : 4 4 alia] ,4] 08 rs fe 2 Sas ]as] os of 4 £ Bloflos] as 23 | od 2 @ fae |e] as sao} a8 8 S88 ]34] 84 ge | ke 3 alas | ad 3 & | 38 ® aja je") 3 4 a | [Stops Voiced bd a (gh) |g(a,o,u,a, a) Voiceless P t (ch) |e(a,o,u,a, ———_—- |Fricatives v z j Voiced Voiceless f£ s sj] h laffricates g(e,id Voiced Voiceless t c(e,i) pf Tateral(voiced) 1 7 Flap (voiced) r Nasais (voiced)|m | n xvich gh voiceless lamino-palatal stop voiced lamino-palatal stopThe Romanian Alphabet The Romanian Alphabet consists of twenty-seven letters: os Capitais Pron, Small Capitals Pron. a A (a) n M (ne) a ‘ «@ 2 N (ne) b B (be) ° ° (0) - c (ee) P P (pe) a D (de) r R (re) . | 1) s : (se) a : (fe) 8 § (se) e 6 (ghey) t 1 (te) h H (ha) t T (ted é _ @ u v cu) 2 i @) j J Ged v v (ve) k K (ca) x x (ies) - L (le) z Zz (ze) Four letters are formed with diacritical marks: 2, 3, s) $) t, Te ak, In certain Romanian words of foreign origin the letters a, Q (cl w, W, C niu), dublu ve) y, ¥' Cigrec) are generally preserved.Hodel de soris in voninesde. eile oplictre i. locuiow in Monleroy Salil duh. Noi anim Mei case in orasul, isle, In una Locuiosle Hralile men. 1 Alia we din Kominia Ai verbeste tine romineste, Gonna Leritonle aint dn Limba renin. si sink foarte tinge ba ci- womans. ta esl o- mama tuna.Regiunile unde se vorbeste limba romana. 1. Romania si tarile vecine. 2. Grecia de nord si Jugoslavia de sud. (Dialectul macedoroman) Regiunea rfului Vardar (Grecia). (Dialectul megienoroman) Istria, la sud-est de Triest. (Dialectul istroroman) xvozaouy Jo s93v3g paqTun 9uz UF uayods st aSenSueyT ueruemoy ayy azdym suoT3ez ayy, Fea) et avy’ me CAB [oa simon a8 soe eae sea} ED 7 honing ly | tee om MSncrnneed) SEE oowsIH> ONsEBNs ol idu13d \ ee ee BS wna SF IEZB) | moon sradavaNNi ae .. i oe BN wong | om uwvas. xxigLECTIA 1 In the Classroom I. INTRODUCTION OF NEW MATERIAL: A. Phonological Perception Drill. 1. a. dom 4. a. an a. re dom an re dom an re b. domau b. min b. ro domnu nin ro domnu nin ro c. domnule c. romana re, ro domnule romana re, ro domnule romana re, ro 2. a. ese 5. a. esti pro esc esti pro esc esti pro b. esti b. este e. profesor esti este profesor esti este profesor c. esc, esti c. esti, este esc, egti esti, este esc, esti esti, este So d. locuiesti un locuiesti un locuiesti b. in e. locuieste in locuieste in locuieste c. un, in un, in un, inII. DIALOGUE : A. Dialogul: Profesorul Capitanul Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. ma tn clasa. Bund ziua, Domnule Capitan. Buna ziua, Domnule Profesor. Esti student, domnule Capitan? Da, sint student. Este si domnul maior student? Da, gi domnul maior este student. anveti aici in clasa? nvat limba romana. Ce-invata camaradul? §i camaradul invat’ limba romana. Unde locuiesti acum? Acum locuiesc in orag. Multumesc. La revedere, Domnule Capitan. Cu placere. La revedere, Domnule Profesor. ADAOS Bun& dimineata! soldat, soldatul caporal, caporalul sergent, sergentul plutonier, plutonierul ofiter, ofiterul locotenent, locotenentul colonel, colonelul general, generalul erou, eroulLi Il. B, Dialogue: In the classroom. Professor: Captain Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. How do you do, Captain? How do you do, Professor? Are you a student, Captain? Yes, I'm a student. Is the Major also a student? Yes, the Major is also a student. What are you learning here in the classroom? I'm learning Romanian. What is your friend learning? My friend is also learning Romanian, Where do you live now? Now I live in town. Where does this student live? This student lives (here) in the school. Thank you. See you again, Captain. It's been.a pleasure. See you again, Professor. Dialogue Adjunct Good morning! soldier, the soldier corporal, the corporal sergeant, the sergeant master sergeant, the master sergeant officer, the officer lieutenant, the lieutenant colonel, the colonel general, the general hero, the heroIII. PATTERN DRILLS A. Questions and Answers (1st and 2nd person). Example: Esti student? Da, sint student. Are you a student? Yes, I am a student. Esti soldat? Da, sint soldat. Esti caporal? Da, sint caporal. Esti sergent? Da, sint sergent. Egti plutonier? Da, sint plutonier. Esti maior? Da, sint maior. Esti colonel? Da, sint colonel. Esti erou? Da, sint erou.B. c. Question and Answer Drill (3rd person). Example: Este gi colonelul student? Da, gi colonelul este student. Is the Colonel also a student? Yes, the Colonel is also a student. Este gi maiorul student? Da, gi maiorul este student. Este gi plutonierul student? Da, gi plutonierul este student. Este si sergentul student? Da, gi sergentul este student. Este si caporalul student? Da, si caporalul este student. Este si eroul student? Da, gi eroul este student. Este si ofiterul student? Da, si ofiterul este student. Question and Answer Drill (3rd person). Example: Unde locuieste profesorul? Profesorui locuieste in ora. Where does the professor live? The professor lives in the city. Unde locuieste colonelul? Colonelul locuieste in orag. Unde locuieste maiorul? Maiorul locuieste in orag. Unde locuiegte soldatul? Soldatul locuieste in scoala. Unde locuieste caporalul? Caporalul locuieste in scoala. Unde locuieste sergentul? Sergentul locuieste in scoala.Unde locuieste eroul? Eroul locuieste in scoala. Expansion Drill: Example: Unde invat’ camaradul limba romana? Camaradul invatd limba romana in clasa. Camaradul invata limba romana aici in clasa. Where does the buddy learn Romanian? The buddy learns (is learning) Romanian in the classroom. The buddy is learning Romanian here in the classroom, Unde invata soldatul limba romana? Soldatul invati limba romana in clas. Soldatul invat& limba romana aici in clasa. Unde invat& caporalul limba romana? Caporalul invaté limba romand in clasa. Caporalul invaté limba romana aici in clasa. Unde invata capitanul limba romana? Cépitanul invati limba romana in clasa. CApitanul invata limba romana aici in clasa. Unde invata generalul limba romana? Generalul invat& limba romana in clasa. Generalul invatd limba romana aici in clasa. Question and Answer Drill (1st and 2nd person). Example: Unde locuiesti, domnule caporal? Locuiesc aici in scoala. Where do you live, Corporal? I live here in the school. Unde locuiesti, domnule sergent? Locuiesc aici in scoala. Unde locuiesti, domnule plutonier? Locuiesc aici in scoala.Unde locuiesti, domnule locotenent? Locuiesc in oras. Unde locuiegti, domnule maior? Locuiesc in orag. Unde locuiegti, domnule colonel? Locuiesc in oras. Unde locuiesti, domnule capitan? Locuiesc in orag. Question and Answer Drill (1st and 2nd person). Example: Unde inveti limba roman, domnule maior? nvat limba romana in clasa. : Where are you learning Romanian, Major? I am learning Romanian in the classroom. Unde inveti limba rom4ad, domnule colonel? fnvat limba rom4nd, in clasd. Unde inveti limba romani, domnule capitan? Ynvat limba romana in clasa. Unde inveti limba romana, domnule locotenent? nvat limba romana in clasa. Unde inveti limba romana, domnule plutonier? ‘{nvat limba romana in clasa. Unde inveti limba romana, domnule sergent. Invat limba romana in clasa. Unde inveti limba roman, domnule caporal? {nvat limba romana in clasa. uestion and Answer Drili (1st, 2nd and 3rd person singular) Example: Unde invata camaradul limba romana? Unde inveti limba romana? fnvat limba romana aici in clasa Camaradul invata limba romana aici in clasa.Where is the buddy learning Romanian? Where are you learning Romanian? I am learning Romanian here in the classroom. The buddy is learning Romanian here in the classroom. Unde locuiegte domnul locotenent Pop? Unde locuiesti, domnule locotenent Pop? Locuiesc in ora. Domnul locotenent Pop locuieste in orag. Este sergentul Pop student? Egti student, domnule sergent Pop? Da, sint student. Da, domnul sergent Pop este student. Unde este domnul locotenent Pop acum? Unde esti acum, domnule locotenent Pop? Acum sint in clasa. Acum, domnul locotenent Pop este in clasa. Iv. Lectura: Sint student gi 2nvit limba romana. fnvat limba romana in clasd.- §$i domnul sergent Pop este student si invat& limba romind. Acum, domnul sergent Pop este in clasa. Domnul locotenent Popescu este ofiter si locuieste in orag. §i profesorul locuieste in orag. Domnul sergent Pop locuieste aici in scoala. Studentul asta este erou: invata limba romana! Questions 1. Egti student? 2. Inveti limba romana? 3. Unde inveti limba romana? 4. Este gi domnul sergent Pop student? 5. Unde este domnul sergent Pop acum? 6. Este domnul locotenent Popescu ofiter? 7. Unde locuiegte domnul locotenent Popescu? 8. Unde locuieste profesorul? 9. Unde locuieste domnul gergent Pop? 10. fnvata eroul limba romanaV. GRAMMAR NOTES §1. The Romanian noun (soldat, domn, camarad) may or may not have an ending. §2. In this lesson, two endings are introduce and -ule. oul ul is roughly the equivalent of the English "thet: soldat soldier soldatul the soldier It should be noted that the equivalent of the English ‘the’ is not always translated in Romanian, nor is the Romanian -ul always translated by 'the' in English. b. ule, another form of -ul, is used when addres- sing someone. For example: Unde locuiesti, domnule maior? (Where do you live, Major?) §3. Romanian nouns are either masculine or feminine. In this lesson only the masculine singular form is formally treated. 10verb form vars §4. In Romanian, the subject may be left out, if the ending clearly identifies it. Examples: Unde locuiesti?* Where do you live? Locuiesc in oras. I live in tne city. Unde inveti limba romana? Where are you learning Romanian? Invat limba romana in clas’. I am learning Romanian in the classroom. *Only the 2nd person singular has the ~i ending. §5. The Romanian verb has a root and personal endings. sint I am esti you are este* he is invat I learn; study inveti you learn; study invata He learns; studies locuiesc I live (reside) locuiesti You live (reside) locuieste he lives (resides) *Note that some verbs are quite irregular. §6. In the vocabulary section, verbs are listed in the of the infinitive. HOMEWORK: 1. Listen to the entire tape of Lesson 1 until you are familiar with all sounds and utterances. 2. Study the dialogue so that you are able to recite it in the first class period in the morning. aVII. VOCABULAR Expresii idiomatic limba romana locotenent, locotenentul maior, maiorul ofiter, ofiterul orag, oragul plutonier, plutonierul Bund ziua good day, hello Bund dimineata good morning Cu placere with pleasure La revedere good~bye Multumesc thank you Vocabular, aici here asta this caporal, caporalul corporal capitan, capitanul captain clasa, clasa classroom colonel, colonelul colonel da yes domn, domnul mister erou, eroul hero general, generalul general an in Limba language the Romanian language lieutenant major officer city; town master sergeant profesor, profesorul professor sergent, sergentul sergeant soldat, soldatul soldier student, studentul student gcoald, scoala school gi and unde whereVerb: £i (a) nvata (a) locui (a) eu dumneata el, ea noi dumneavoastra ei, ele sint esti este sintem sinteti sint 13 to be to learn; study to live; reside invat inveti invata invatam invatati anvata locuiesc locuiesti locuieste locuim locuiti locuiescValea Oltului 14LECTIA 2 + INTRODUCTION OF NEW MATERTAL A. Phonological Perception Drill. le. ae a 4. a. masa a masa a mas& b. ata b. masa afa . masa ata masa c. dimineata c. masi, masa dimineata masa, masa dimineata mas, masa 2. a. da d. clas&, clasa li clasa, clasa 1 clasa, clasa b. limba e. tabla, tabla limba tabla, tabla limba tabla, tabla org eac) car, car car b. carte carte carte c. cartea cartea cartea 15L2 B. Structural features 1. oa. Aici este un domn si aici este o doamna. Aici este un baiat gi aici este o fata. Aici este un student. Studentul invata romaneste. Aici este un maior. Maiorul locuieste in oras. Aici este un profesor. . Profesorul invata studentul romaneste. Aici este o carte. Cartea este pe masa. Aici este o tabla. Tabla este in clas4. Aici este o masa. - Masa este in clasa de limba romana. 16De Peisaj. Muntii Apuseni Transilvania 17Il. DIALOGUI A. Dialogul: Profesorul: Sergentul Prof. Sgt. Prof. Set. Prof. Sgt. Prof. Sgt. Prof. Sgt. Prof. Sgt. Prof. Sgt. fn clasa. Bund dimineata, Domnule Sergent. Bund dimineata, Domnule Profesor. Ce faci? Citesti? Da, eu citesc o carte. Ai dumneata o carte de limba romana? Nu, n-am. Am un dictionar. Are camaradul o carte de limba engleza? Da, el are o carte de limba engleza. Citeste el cartea in clasa? Nu, el nu citeste cartea in clas’. Unde citeste el cartea? El citeste cartea acasa. Locuiesti departe de scoala asta? Nu, eu locuiesc aproape de scoala. Foarte bine, multumesc. La revedere. La revedere, Domnule Profesor. Buna seara! biseric’, biserica casi, casa doamna, doamna domnigoara, domnigoara fata, fata lectie, lectia mama, mama primirie, primaria scrisoare, scrisoarea baiat, baiatul copil, copilul la 19ie B. Dialogue: In the classroom. Professor: Sergeant Prof. Sgt. Prof. Sgt. Prof. Set. Prof. Sgt. Prof. Set. Prof. Sgt. Prof. Sgt. Good morning, Sergeant. Good morning, Professor. What are you doing? Are you reading? Yes, I am reading a book. Do you have a Romanian language book? No, I don't. I have a dictionary. Does your friend have an English language book? Yes, he has an English language book. Does he read the book in the classroom? No, he does not read the book in the class~ room. Where does he read the book? He reads the book at home. Do you live far from this school? No, I live near the school. Very well, thank you. I'll be seing you. Good-bye, Professor. Dialogue adjunct: Good evening! church, the church house, the house lady, the lady Miss, the Miss girl, the girl lesson, the lesson mother, the mother city hall, the city hall letter, the letter boy, the boy child, the child she 20III. PATTERN DRILLS A. Repetition (Negation, 3rd person singular). Example: Sergentul locuieste in oras. Sergentul nu locuieste in scoala. The Sergeant lives in town. The Sergeant doesn't live in the school. Caporalul invat& limba romana. Caporalul nu invata limba engleza. Domnul Colonel este student. Domnul Colonel nu este profesor. Domnul Maior citeste o carte. Domnul Maior nu citeste o scrisoare. Domnul Locotenent are o carte. Domnul Locotenent nu are o lectie. B. Repetition (Negation, Ist person singular). Example: Eu sint profesor. Eu nu sint student. I am a professor. I am not a student. Eu _locuiesc in oras. Eu nu locuiesc in scoala. 21L2 Eu invat limba romana. Eu nu invat limba engleza. Eu_citesc o scrisoare. Eu nu citesc o carte. Eu am o carte. Eu nu am un dictionar. C. Repetition (Negation, 2nd person singular). Example: Dumneata esti student. Dumneata nu esti profesor. Dumneata ai o carte. Dumneata n-ai o lectie. Dumneata locuiesti in scoal: Dumneata nu locuiesti in oras. Dumaeata inveti limba romana. Dumneata nu inveti limba engleza. Dumneata citesti o carte. Dumneata nu citesti o scrisoare. D. Question and Answer Drill (Positive and negative answers in the 3rd person singular). Example: Are studentul asta o carte? Da, studentul asta are o carte. Nu, studentul asta n-are o carte. Does this student have a book? Yes, this student has a book. No, this student doesn't have a book. Are camaradul asta o casa in oras? Da, camaradul asta are o casd in orag. Nu, camaradul Asta n-are o cas4 in oras. Are doamna asta o fata? Da, doamna usta are o fata. Nu, doamna asta n-are o fata.Are fata asta o Da, fata asta Nu, fata asta Are doamna asta mama? are o neare mama. © mama un baiat? Da, doamna asta are un bi Nu, doamna asta n-are un baiat. Are doamna asta un copil? Da, doamna asta are un copil. Nu, doamna asta n=are un copil. E. Question and Answer (Positive and negative, Ist and 2nd person singular). Example: Ai dumneata o cas’ aici in Mamaia? Day eu amo casi aici in Mamaia? Nu, eu n-am o casa aici in Mamaia? Do you have a house here in Mamaia? Yes, I have a house here in Mamaia? No, I don't have a house here in Mamaia? Ai dumneata o carte de Limba romana? Da, eu amo carte de limba roman Nu, eu n-am o carte de limba romana. Ai _dumneata o scrisoare? Da, eu amo scrisoare. Nu, eu n-am o scrisoare. Ai dumneata un baiat? Da, eu am un baiat. Nu, eu n-am un baiat. Ai dumneata un copil? Da, eu am un copil. Nu, eu n-am un copil. F. Questions and Answers (Positive and negative, 3rd Person singular). Example: Citeste camaradul in clasa? Da, el citeste in clas. Nu, e1 nu citeste in clas. Does the friend read in the classroom? Yes, he reads in the classroom No, he doesn't read in the classroom. 23Citegte ofiterul scrisoarea in clasd? Da, el citeste scrisoarea in clasa. Nu, el nu citegte scrisoarea in clas Citeste profesorul lectia in clasa? Da, el citeste lectia in clasa. Nu, el nu citeste lectia in clasa. Citeste maiorul o carte de limba romana? Da, el citegte o carte de limba romana, Nu, el nu citeste o carte de limba roman: G. Questions and Answers (Positive and Negative, 1st and 2nd person singular). Example: Citesti dumeata in clasa? + Da, eu citesc in clasa. Nu, eu nu citesc in clasa. Do you read in the classroom? Yes, I read in the classroom. No, I don't read in the classroom. Citesti dumneata o carte acum? Da, eu citesc o carte acum. Nu, eu nu citesc o carte acum. Citegti dumneata lectia acasi? Da, eu citesc lectia acasa. Nu, eu nu citesc lectia acasa. Citesti dumneata scrisoarea in clasi? Da, eu citesc scrisoarea in clasa. Nu, eu nu citesc scrisoarea in clasa. H. Questions and Answers (Positive and Negative). Example: Este biserica aproape de scoala? Da, biserica este aproape de scoala. Nu, biserica nu este aproape de scoala. Is the church near the school? Yes, the church is near the school. No, the church is not near the school. Este primiria aproape de biserica? Da, prim&’ria este aproape de biserica. Nu, primiria nu este aproape de biserica. 24Este scoala asta departe de bisericd? Da, scoala asta este departe de biserica. Nu, gcoala asta nu este departe de biserica. Este biserica departe de primirie? Da, biserica este departe de primarie. Nu, biserica nu este departe de primarie. Questions and Answers. Example: Unde-i profesorul? Profesoru-i in clasa. Where's the professor? The professor's in the classroom I Unde-i studentul? + Studentu-i acasa. Unde-i colonelul? Colonelu-i in oras. Unde=i cartea? Cartea-i acas Unde-i fata? Fata-i in clasa. Unde-i doamna? Doama=i in ora. uestions and Answers (Positive and Negative, Ist, Sad and “Sead Person) Example: Are camaradul o carte de limba romana? Ai_o carte de limba romana? Da, amo carte de limba romana. Da, camaradul are o carte de limba romana. Does the friend have a Romanian language book? Do you have a Romanian language book? Yes, I have a Romanian language book. Yes the friend has a Romanian language book. J. Citeste ofiterul in clasa? Citesti in clasa? Nu; nu citesc in clas&. Nu, ofiterul nu citeste in clasa. 25Este maiorul student? Esti student? Da, sint student. Da, maiorul este student. fnyata caporalui limba romana? nveti limba romana? Da, invat limba romana. Da, Caporaiul invata limba romana. Locuieste sergentul aici in scoala? Locuiesti aici in scoala, domnule sergent? Nu, nu locuiesc in scoald, locuiesc in oras. Nu, sergentul nu locuieste in scoala, ‘locuieste in oras. 26Iv. Lectur: Eu sint student gi invat limba romana, nu invat limba englezi. Eu amo carte de limba romana si o carte de limba englez’. Acum cartea de limba romana este acasd. ‘In clasd am cartea de limba engleza. Seara, eu citesc lectia si dimineata eu invat dialogul. ‘Domnul locotenent, Pop invata dialogul seara gi citeste lectia dimineata. Domnul locotenent Pop are un baiat si o fata. Baiatul locuieste aici in Mamaia cu domnul locotenent Pop si fata locuieste cu mama, in Arad. Casa unde locuiesc este in oragul Mamaia, departe de scoala gi aproape de primirie. Domnul locotenent Pop locuieste aproape de o bisericd in oragul Mamaia. tntrebari: 1. Ce limb inveti dumneata? 2. Ai dumneata o carte de limba romana? 3. Undé este cartea de limba romana acum? 4. Ce ai in clasi? 5. Ce faci seara? 6. Ce faci dimineata? 7. Are domnul locotenent Pop un baiat? 8. Are domnul locotenent Pop o fata 9. Unde locuieste baiatul? 10: Unde locuieste fata? 11. Locuiesti dumneata departe de scoala? 12. Unde locuieste domnul locotenent Pop? 27V. GRAMMAR NOTES §1. As with the masculine nouns learned in Lesson1, the feminine nouns have a root and an ending. Note the three categories of feminine nouns by definite article: a. cart/e book cart/ea the book scrisoar/e letter scrisoar/ea the letter Feminine nouns ending in - ¢ add carte, cartea. b. fat/a girl fat/a the girl mam/a mother mam/a the mother Feminine nouns ending in -4 change -4 into a: fata, fata. c. lectie lesson lectia the lesson primarie city hall primaria the city hall Feminine nouns ending in ~ie become ~ia: lectie, lectia. 28Summary? ne oa mie §2. indefinite article a ( an ). -ea ma via Un, 0, are roughly the equivalent of the English Written case of the definite Tan ) is not always translated in Romanian, nor is the Romanian un, 0, always translated into article, the English a English. §3. Asta, asta, are the There are things to remember: a. studentul Asta sergentul asta clasa asta lectia asta Note: Ro! manian equivalents of 'this.' Asta agrees with the masculine nouns: this student this sergeant Asta agrees with thé feminine nouns: this class this lesson The Romanian noun uses the article additionally; the English noun does not have the article. §4. In a prepositional phase, the unqualified Romanian noun does not use the article: an clasa in the classroom an orag in the city aproape de scoala near the school departe de profesor far from the professor §5. On the other hand, when the noun is qualified (has something after it that modifies it), the article appears: an clas& in the classroom in clasa asta in this classroom an orag in town in oragul Pagiras in the town of Fagir&s 29Pea] aproape de profesor near the professor aproape de profesorul near the Romanian Language de limba romana teacher Summary: Preposition plus noun, or preposition plus noun plus article plus qualifying expression, Locuiesc in oras. I live in town. Locuiesc in oragul asta. I live in this town. VI. HOMEWORK: =~ 1 Listen to the entire tape of this lesson until you are familiar with all sounds and understand all utterances. Listen to the dialogue of this lesson often enough to be able to recite it the first class period in the morning. 30VII. VOCABULAR Expresi: omatice Foarte bine Ce faci Buna seara limba englezd mama, mama Very well. What are you doing? Good evening. Vocabular: acasa (at) home aproape de near the asta (£) this (see §3 and §5) baiat, baiatul boy biserica, biserica church camarad, camaradul buddy carte, cartea book casd, casa house; home copil, copilul child departe de far (from) dictionar, dictionarul dictionary domnisoara, domnigoara Miss doamna, doamna lady dumneata you el he eu s ea she fata, fata girl; daughter lectie, lectia lesson (the) English language mother nu no ° a (see §2) primirie, primiria city hall scrisoare, scrisoarea letterVerbe: avea (a) citi (a) eu dumneata el, ea noi dumneavoastra ei, ele to to ai are avem aveti au 32 have read citesc citesti citeste citim cititi citescLECJIA 3 I. INTRODUCTION OF NEW MATERIAL A. Phonological Perception Drill. lea. ati 4. a. maior, maiori iti maior, maiori iti maior, maiori b. vorbiti b. domn, domni vorbiti domn, domni vorbiti domn, domni 2. a. deta c¢. caporal, caporali ieti caporal, caporali ieti caporal, caporali > i d. profesor, profesori baieti baieti profesor, profesori baieti profesor, profesori 3. a. oa Sea. oa 7 oa t b. voastra b. studenti voastré studenti voastra studenti c. dumneavoastra c. tigara dumneavoastra figara dumneavoastra tigara d. profesoara profesoar& profesoara 33Structural feature: Eu am un camarad in Mamaia gi wn camarad an Constanta. Eu am doi camarazi. Eu am o carte.de limba-rom&pa si o carte de limba engleza. Eu am doua carti In clas& este un student. In clasé sint doi studenti. Eu am un profesor de limba romana. Camaradul are doi profesori de limba romana. Eu amo casa. Camaradul are doua case. Studentul are o carte. Profesorul are douad carti. 34Sat romanesc 35Il. DIALOGUE: A. Dialogul: Plutonierul: Profesorul Plut. Prof. Plut. Prof. Plut. Prof. Plut. Prof. Put. Prof. Plut. Prof. Plut. Prof. La club. Bund seara, Domnule Profesor. Bund seara, Domnule Plutonier. Esti cdsitorit, domnule Profesor? Da, sint casatorit. Aveti copii? Da, avem. Doi badieti si dowd fete. Vorbifi romanegte cu baietii si cu fetele? Da, acas& vorbim numai romanegte cu copiii. Despre ce vorbiti dumneavoastra? Noi vorbim despre Romania. tie sotia dumitale limba englezi? esigur! Ea gtie si limba engleza si limba romana. Ce face ea? Ea este profesoard 1a o scoala in oragul Mamaia. Profesoara de limba romana? Nu, profesoara de limba rusa. ADAOS frate, fratele fruntas, fruntagul perete, peretele pregedinte, presedintele tata, tatal casatorita sora, sora tigard, tigara uga, usa ei ele 37It. B. Dialogue: Master Sergeant: Professor M/set. Prof. M/set. Prof. M/sgt. Prof. M/Sgt. Prof. M/Sgt. Prof. M/sgt. Prof. M/Sgt. Prof. At the club. Good evening, Professor. Good evening, (Master) Sergeant. Are you married, Professor? Yes, I am married. Do you have children? Yes; we have. ‘wo boys and two girls. Do you speak Romanian with the boys and the girls? Yes, at home we speak only Romanian with the children. What do you talk about? We talk about Romania. Does your wife know English? Certainly! She knows English and Romanian. What does she do? She is a teacher at 2 school in the city of Mamaia. A Romanian language teacher? No, a Russian language teacher. Dialogue ad junc brother, the brother : private first class, the private first class wall, the wall president, the president father, the father married (f). sister, the sister cigarette, the cigarette door, the door they (m) they (f) 38L3 III, PATTERN DRILLS. ae Transformation Type Drill (Singular/plural). Domnul profesor are un baiat. Domnul profesor are doi baieti. Profesoara are o carte de limba romana, Profesoara are doua carti de limba romana. Transformation e_ Drill (Singular/plural, positive, Taegativey : Are domnul profesor un baiat? Da, domnul profesor are un baiat. Nu, domnul profesor are doi baiet: Are sergentul un copil? Da, sergentul are un copil. Nu, sergentul are doi copii. Are camaradul un frate? Da, camaradul are un frate. Nu, camaradul are doi frati. Are profesoara o carte de limba romana? Da, profesoara are o carte de limba romana, Nu, profesoara are doua carti de limba romana. Are doamna Pop o fata? Da, doamna Pop are o fata. Nu, doamna Pop are doua fete. 39Are domnigoara Pop 0 sora? Da, domnisoara Pop are o sora. Nu, domnigoara Pop are doud surori. Substitution Type Drill. Acas&, eu am doi copii. Acas&, eu vorbesc romaneste cu copiii. n clasd, eu am doi camarazi. in clasd, eu vorbesc romanegte cu camarazii. Acasa, eu am doua fete. Acasa, eu vorbesc romAnegste cu fetele. jn clasd, eu am dou’ profesoare. In clas&, eu vorbesc romanegte cu profesoarele. uestion and Answer Drill (1st and 2nd person singular - positive/negative). Vorbesti romaneste cu profesorii? Da, eu vorbesc pomeee gee] cu profesorii. Nu, eu nu vorbesc romaneste cu profesorii. Vorbesti romaneste cu profesoarele? Da, vorbesc romanegte cu profesoarele. Nu, nu vorbesc romaneste cu profesoarele. Vorbesti romaneste cu studentii? Da, vorbesc romanegte cu studentii. Nu, nu vorbesc romanegte cu studentii. Vorbesti romanegte cu fetele din Bucurest Da, vorbesc rondnegte cu fetele din Bucuresti. Nu, nu vorbesc romaneste cu fetele din Bucuresti. westion and Answer Drill (3rd person singular Sigesis positive = nemtived—— Este studentul in clasi acum? Da, studentul este in clasd acum. Nu, studentul nu este in clasd acum. Sint studentii in clasa Da, studentii sint in acum. Nu, studenfii nu sint in clas’ acum.fnvata ofiterul limba romana in clasa? Da, ofiterul invat% limba romana in clasa. Nu, ofiterul nu invata limba rom&na in clasa. fnvat’ ofiterii limba romana in clasa? Da, ofiterii invata limba romana in clasa. Nu, ofiterii nu invati Limba romana in clasa. Locuieste maiorul in oras? Da, maiorul locuieste in oras. Nu, maiorul nu locuieste in orag. Locuiesc maiorii in ora? Da, maiorii locuiesc in oras. Nu, maiorii nu locuiesc in oras. Are doamna o fata? Da, doamna are o fata. Nu, doamna n-are o fata. Au _doamnele fete? Da, doamnele au fete. Nu, doamnele n-au fete. Citeste profesorul o carte in clasa? Da, profesorul citeste o carte in clasa. Nu, profesorul nu citeste o carte in clasa. Citesc profeso: Da, profesor: Nu, profesor: ii carti in clasa? citesc carti in clasa. nu citesc carti in clasa. Vorbeste sergentul romaneste? Da, sergentul vorbeste romanegte. Nu, sergentul nu vorbegte romaneste. Vorbesc studentii romaneste in clasa? Da, studentii vorbesc romanegte in clasa. Nu, studentii nu vorbesc romanegte in clasa. gtie camaradul unde este biserica? Da, el gtie unde este biserica, Nu, el nu gstie unde este biserica. 41 32 §tiu studentii unde este primaria? Da, studentii stiu unde este primaria. Nu, studen{ii nu gtiu unde este primaria. £. Question and Answer Type Drill (1st and 2nd person, positive - negative’. Esti student? Da, sint student. Nu, nu sint student. Sinteti studenti? Da, noi sintem studenti. Nu, noi nu sintem studenti. fnveti limba romana’ Da, eu invat limba romana, Nu, eu nu invat limba romana. fnvatati limba rom4n% in clas: Da, noi invatam limba rom4nd in clasa. Nu, noi nu invafim limba roman’ in clasa. Locuiesti in scoala? Da, eu locuiesc in scoala. Nu, eu nu locuiesc in scoala. Locuiti in orag? Da, noi locuim in oras. Nu, noi nu locuim in oras. Ai_un frate? Da, eu am un frate. Nu, eu n-am un frate. Aveti tigtri? Da, nod avem tigar. Nu, noi n-avem tigari- Vorbegti in clasi? Da, eu vorbesc in clasd. Nu, eu nu vorbesc in clas. Vorbiti romaneste? Da, vorbim romanegte. Nu, nu vorbim romaneste. 42tii unde este primiria? Da, stiu unde este primaria. Nu, nu stiu unde este primaria. titi unde este biserica? Da, stim unde este biserica. Nu, nu stim unde este biserica. uestion and Answer Drill (1st, 2nd and 3rd Persons ~ positive/negative Vorbeste camaradul romaneste in clasa? Vorbesti romaneste in clasa. Da, eu vorbesc romanegte in clasa. Da, camaradul vorbeste romaneste in clasa. gtie studentul Asta unde este biserica? §tii unde este biserica? Nu, nu gstiu unde este biserica. Nu, studentul asta nu stie unde este biserica. Citeste ofiterul o carte acasi? Citegti o carte acasd, domnule ofiter? Da, citesc o carte acasa. Da, ofiterul citeste o carte acasa. Are camaradul o sora? Ai o sora Nu, n-am o sora. Nu, camaradul n-are o sora. 43L3 Iv. Lectura: Eu sint profesor de limba rom&n4 1a o scoala in oragui Mamaia si sotia este profesoara de limba rus 1a o scoala in orasul Constanta Noi locuim in oragul Negru Vodi, aproape de primirie. Noi avem doi baieti gi doud fete. Baieti gi fetele sint studenti la o scoala in oragul Mamaia unde invata limba engleza. Acas4, noi vorbim romanegte cu copiii. Acum ei gtiu si limba romana si limba engleza. Seara, eu citesc o carte si sotia yorbeste cu copiii despre America. Eu am un frate in America gi sotia are © sora in America. Fratele locuieste cu tata si cu mama in oragul New York. Intrebari: 1. Unde esti profesor de limba romana? 2. Unde este sotia profesoara de limba rusa? 3. Unde locuiti dumneavoastra? 4. Aveti copii? 5. Ce invata copiii 1a scoala? 6. Acas&, vorbiti romaneste cu copiii? z. gee copii romaneste? 8. faci seara? 9. Despre ce vorbeste sotia cu copiii seara? 10. Cu cine locuieste fratele in America? 44V. GRAMMAR NOTES §1. Palatalization is one important phonological feature of the Romanian language which has grammatical implications. It is used to determine the second person singular of verbs, a great number of plural nouns, and some adjectives. Palatalization, unknown in English, is characterized by the raising of the tongue when pronouncing the consonant and some- times followed by a very short high front vowel /i/ which is unvoiced, after voiceless consonants such as: p, ts, s. Certain Romanian consonants are not palatalized: /t/, /s/, /i/ which instead become respectfully: +, §, z- t Summary: Second person plus verb plus s a consonants (others) t 8 Zz palatalized consonants The palatalized consonant occurs in Romanian only at the end of words and is represented in the orthographic system by the vowel -' 45§2. In this lesson we learn the plural form of the verb. The only general rule that we can give at this time is that first person plural ends in m. The second person plural ends in ti. The third person plural is like the third person singular, if the third person singular ends. in ~3. el invata ei invata otherwise, it is like the first person singular: ew sint ei sint : eu locuiesc ei locuiesc eu vorbesc” ei vorbesc §3. The plural of Romanian masculine nouns is formed by the process of palatalization as described in §1. §4. °° The plural of the Romanian feminine nouns is formed either by the process of palatalization (carte be carti) or by replacing the last vowel by an e (casi = case). Sometimes there are some internal changes in the root of the noun fata - fete carte - carti. 45, The plural definite article in Romanian is: -1, for masculine nouns and le for feminine nouns. When le is added to the feminine form of the plural nouns, the palatalization, if present, is replaced by a full syllable. Ex. c&rti - c&rtile tigiri - tigdrile $6. The preposition cu (with) is an exception from the rules given in §4 and 5, of Lesson 2. Cu, takes > noun with the article in almost all cases. 46VI. HOMEWORK: 1. Listen to the entire tape of the Lesson until you are familiar with all sounds and utterances. 2. Memorize dialogue three, lesson three, so as to be able to recite it the first class period in the morning. 47ci VII. Expresii idiomatice: Vocabula: Bund seara Desigur! cisitorit, cdsatorita club, cluburi despre despre ce doi (m) doua (£) dumitale dumneavogstra frate, frati fruntas, fruntasi ei (m) ele (£) la numa noi perete, pereti pregedinte, pregedinti profesoara, profesoare Romania. rusa, rusa limba rusa sora, surori tigart, tigdri ugd, ugi VOCABULAR Good evening Certainly! married club about (concerning) about what two two your you brother PFC they they at only we wall president teacher (£) Romania Russian Russian Language sister cigarette door 48Verbe: gti (a) vorbi (a) eu dumneata el, ea nod dumneavoastra ei, ele stiu gtii gtie stim stiti gtiu 49 L3 vorbesc vorbesti vorbeste vorbim vorbiti vorbescBucovina Razes. 50LECTIA 4 I. INTRODUCTION OF NEW MATERIAL: A. Phonological Perception Drill. a ae Structural Features at 3. a. ua t ua t ua b. ti b. nous ti noua Hi noua c. inveti 4. a. che -inveti che inveti che b. cheie a. zi cheie zi cheie zi ci b. fumezi ei fumezi ca fumezi Eu_am un frate. Camaradul are doi frati. Eu_am o carte. Studentul are dowd cart Eu_am un nar. Profesorul are doud dictionare. Aici la scoala este un club. La primirie sint doud cluburi. Eu_am un creion. Camaradul are doud creioane. La gcoald am un telefon. Acasd am doua telefoane 51Il. DIALOGUE : A. Dialogui: fn oras. Profesorul: f{nveti limba rusi, domnule Maior? Maiorul : Desigur ci nu! fnvat limba romana. Prof. : Citi profesori are departamentul de limba romana? Maior. + Patru. Trei profesori si o profesoara. Prof. : Citi camarazi ai in clas’? Maior. : Opt. §ase soldati si doi fruntasi. Prof. : Unde mergi acum? Maior. : Merg la restaurantul ,Tic-Tac". Prof. : Minined la restaurant? Maior. : Da, seara maninc cina la restaurant. Prof. : Ce faci dupa ce maninci? Maior. : Fumez o tigara si citese ziarul. Prof. 53 dupa asta? Maior. +: Merg acasd si invat lectiile. Prof. : Cite ore inveti seara? Maior. : Cel putin trei ore. ADAOS cinci sapte noua zece ce ceas, ceasul cheie, cheia chibrit, chibritul creion, creionul geam, geamul scaun, scaunul scrisoare, scrisoarea tabla, tabla telefon, telefonul 53La Ir. B. Dialogue: In the city. Professor: Are you learning Russian, Major? Major Certainly not! I'm learning Romanian. Prof. : How many professors does the Romanian Language Department have? Maj. : Four. Three professors (m) and a lady professor. Prof. |: How many friends do you have in the class~ room? Maj. : Bight. ‘wo PFCts and six soldiers. Prof. Where are you going now? Maj. I'm going to the Tic-Tac restaurant. Prof. Do you eat at the restaurant? Maj Yes, in the evening I eat dinner at the restaurant. Prof. What do you do after you eat? Maj. I smoke a cigarette and read the newspaper. Prof. And after that? Maj. I go home and study my lessons. Prof. How many hours do you stidy in the evening? Maj. At least three hours. Dialogue Ad junc five seven nine ten what watch, the watch key, the key match, the match pencil, the pencil window, the window chair, the chair letter, the letter blackboard, ‘h~ blackboard telephone, the telephone 54III. PATTERN DRILLS A. Transformation Drill (neuter nouns). Eu am un ceas. Camaradul are dowa ceasuri. Eu_am un creion. Profesorul are doud creioane. Clasa are un geam. Primaria are doud geamuri. In,clasa de limba rom&n& este un scaun. in clasa de limba rusa sint doud scaune. Acasa, eu am un telefon. ‘Acasi, ofiterul are dou& telefoane. Dimineata, eu citesc un ziar. Seara, camaradul citegte dowd ziare. Eu_am un dictionar. Profesorul are dowd dictionare. Domnul Pop are un restaurant in oragul Sibiu. Doamna Munteanu are doud restaurante in oragul Victoria. Scoala asta are un departament de limba romana. Scoala asta are doud departamente de limba rusa. 35B. Cc. Question and Answer Type Drill (3rd person singular). Maninca camaradul 1a restaurant? Da, camaradul manincd la restaurant. Nu, camaradul nu manincd la restaurant. Maninc& ofiterul 1a club? Da, ofiterul m&ninc& 1a club. Nu, ofiterul nu maninca 1a club. Merge sergentul acasd 1a ora cinci? Da, sergentul merge acasd 1a ora cine Nu, sergentul nu merge acasd la ora cinci. Merge doamna Pop seara la restaurantul ,Tic~Tac"'? Da, doamna Pop merge seara la restaurantul Tic-Tac". Nu; doamna Pop nu merge seara la restaurantul »Tic-Tac". Fumeazi profesorul in clas? Da, profesorul fumeaz& in clasd. Nu, profesorul nu fumeazd in clas Fumeaza profesoara acasa? Da, profesoara fumeaza acasa. Nu, profesoara nu fumeazd acasa. uestion and Answer Type Drill (ist and 2nd person singular) M&ninci cina la restaurant? Da, mininc cina la restaurant. Nu, nu mininc cina 1a restaurant. M&ninci cina acasa? Da, mininc cina acasa. Nu, nu m&ninc cina acasad. Mergi seara in oras? Da, merg seara in oras- Nu, nu merg seara in oras. 56Mergi dimineata la scoala? Da, dimineata merg 1a scoala. Nu, dimineata nu merg la scoala Fumezi in clasa? Da, fumez in clasa. Nu, nu fumez in clasa. Fumezi dupa ce maninci cina? Da, fumez dupa ce mAninc cina. Nu, nu fumez dupa ce maninc cina. Question and Answer Type Drill (3rd person plural). Manincd studentii seara in oras? Da, studentii manincd seara in orag. Nu, studentii nu m4nincd seara in oras. Maninc& studentii cina la restaurant? Da, studentii m&nincd cina 1a restaurant. Nu, studentii nu maninca’ cina la restaurant. Merg studentii seara in oras? Da, seara, studentii merg in oras. Nu, seara, studentii nu merg in oras. Merg studentii 1a bisericd? Da, studentii merg la biserica Nu, studentii nu merg 1a biseric& Fumeazi ofiterii in clasa? Da, ofiterii fumeaz& in clas’. Nu, ofiferii nu fumeazd in clas’. Fumeazi camarazii dup ce manincd? Da, dupa ce manincd, camarazii fumeaza. Nu, dup& ce mininc’, camarazii nu fumeaza. estion and Answer Drill (1st and 2nd person plural) Dumneavoastra mincati acasa? Da, noi mincim acasa. Nu, noi nu mincdm acasa. 57Dumneayoastra mincati cina la restaurant? Da, noi mincdm cina la restaurant. Nu, noi nu mincim cina 1a restaurant. Dumneavoastra mergeti seara la club? Da, seara noi mergem la club. Nu, seara noi nu mergem 1a club. Dumneavoastri mergeti acasi la ora noua seara? Da, noi mergem acasd la ora noua seara. Nu, noi nu mergem acas& 1a ora noua seara. Dumneavoastra fumati dup& ce mincati? Da, noi fumam dupa ce mincam. Nu, noi nu fumam dupa ce mincam. Question and Answer Driii. caps studenti sint in clasa de limba romana? n clasa de limba romana sint sapte studenti. Gigi seudengi fumeack tn clase asta? nclasa asta, zece studenti fumeaza. Citi ofiteri manincd’ seara la club? Cinci ofiteri mininc&’ seara la club. Citi profesori sint in departamentul de limba roman’? in departamentul de limba romana sint trei profesori. Cite fete invata limba romana? Opt fete invata limba romana. Cite doamne vorbesc limba rom4na in oragul New York? apte doamne vorbesc limba romana in oragul lew York. Cite creioane ai dumneata? Eu am cinci creioane. Cite chei are camaradui? Camaradu! are dowd chei. 58Cite scrisori scrii in fiecare zi? in fiecare zi scriu ase scrisori. estion and Answer Type Drill (1st, 2nd and 3rd Person) a Fumeaza camaradul in clasa? Fumezi in clasa? Da, fumez in clasa. Da, camaradul fumeaz% in clasa. M&ninci studentul cina la restaurant seara? M&ninci cina la restaurant seara? Nu, nu mininc cina la restaurant seara. Nu, studentul nu maninc’ cina seara la restaurant. Merge camaradul acasi 1a ora patru? Mergi acasi 1a ora patru. Da, merg acas& la ora patru. Da, camaradul merge acasd la ora patru. 59Iv. LECTURA Eu sint student in departamentul de limba romana unde invat limba rom4ni. In clasa de limba romnd sint noua studenti: trei ofiteri (un locotenent si doi capitani), patru soldati (un fruntas si trei caporali) gi doua doamne. Noi invatdm limba romana sase ore in clas& si cel putin trei ore acasa. Eu locuiesc aici in scoala cu un camarad. Dupé clasi, 1a ora patru noi mergem acasi si mincim. Desigur c& la masa noi vorbim romaneste, nu vorbim englezeste. Dupace mincim, fumim o tigaré sau doua si citim ziarul wRomania Libera". Seara, citim lectia gi invdtam dialogul. Dimineata, in clasd, noi stim dialogul foarte bine. fn clasa este © mas, dou table si zece scaune. Pe perete este un ceas. Clasa are o usd cu un geam si un perete cu patru geamuri. intrebari: 1. Unde inveti dumneata limba romana? 2. Citi studenti sint in clasa de limba romana? 3. Citi soldati si citi ofiteri? 4. Cite doamne sint in clasa de limba romana? 5. Cite ore invefi in clas si cite ore inveti acasa? 6. Dup& clasi, la ce ord mergi acasa? 7. Lace ord mininci seara? 8. Ce faci dupa ce maninci? 9. Dimineata in clasi, stii dialogul? 10. Unde este ceasul din clasa? 11. Cite scaune sint in clasi? 12. Are uga un geam? 60V. GRAMMAR NOTES’ §1. One group of Romanian nouns is masculine in the singular and feminine in the plural form. Ex. Un departament Un.creion Doud departamente Dou’ creioane Un geam Dowd geamuri. They are being referred to as "ambigen," meaning that they have both genders. This is a more accurate term than "neuter." §2. "Ambigen" nouns form their plural in one of two ways? a. by adding -e to the singular fori departament, departamente restaurant, restaurante ziar, ziare. b. by adding -uri to the singular form (final palatalized): geam, geamuri ceas, ceasuri 61§3. The nouns take the definite article le. Ex. departamente, departamentele restaurante, restaurantele geamuri, geamurile ceasuri, ceasurile. VI. HOMEWORK: Listen to the entire tape of Lesson 4 until you are familiar with all sounds and utterances. 2. Memorize -the dialogue, so that you are able to recite it in the first class period in the morning. 62VII. VOCABULAR Expres omatice Cel putin at least Desigur certainly Desigur ca nu! certainly not Vocabular: ce what ceas, ceasuri watch cheie, chei key chibrit, chibrituri match cina, cine supper cinci five cite (£) how many citi (m) how many creion, creioane pencil departament, departamente department geam, geamuri window nous nine patru four opt eight ora, ore hour restaurant, restaurante restaurant scaun, scaune chair gapte seven gase six tabla, table blackboard telefon, telefoane telephone trei three zece ten ziar, ziare © newspaper 63L4 Verbe fuma (a) merge (a) minca (a) eu dumneata el ea noi dumneavoast ra ei ele fumez fumezi fumeaza fumeaza fumam fumati fumeaz& fumeazi 64 to smoke to go to eat nerg manine mergi m&nined merge m&nincd merge m&nincd mergem nincan nergeti nincati nerg mani ncd merg manincdLECTIA 5 I. INTRODUCTION OF NEW MATERIAL: A. Phonological Perception Drill: geamurile geamurile geamurile 65 de jun dejun de jun sotie sotie SotieLS B. Structural Features: fl ao Domnul capitan are un baiat. Domnul capitan are un baiat mi Doamna Pop are o fata. Doamna Pop are o fata mica. Domnul cépitan are un baiat mic. Doamna Pop are o fata mica. Oragul Victoria este un oras frumos. Limba rom4na este o limba frumoas’ Eu_am un automobil alb. Profesorul are o casa alba. fn,clasi este un scaun galben. in clas nu este o masd galbend Eu_am un automobil negru. Camaradul are o carte neagra. Eu invat un dialog lung. Camaradul invatd un dialog scurt. Bu fumez o tigard lunga. Camaradul fumeazad o tigara scurta. fn,clasa, eu vorbesc mult. fn clast, camaradul vorbeste putin. in,Victoria, vremea este frumoasa. in Dacia,’ vremea este urita. Pe,perete este o tabla verde. tn clasd este un scaun verde. Camaradul are un creion verde. Acasa amo mas4 verde. 66Ls Castelul Corvinestilor din HunedoaraLsTDs DIALOGUE: A. Dialogui: Dimineata 1a Biserica. Domnul Pop: Caporalul D.1 Pop cpl. D.1 Pop cpl. D.1 Pop Cpl. D.1 Pop Cpl. D.1 Pop Cpl. D.1 Pop cpl. D.1 Pop Cpl. Lucrezi milt la scoala, domnule Caporal? Ce-ntrebare! Lucrez gase ore in clasd si trei ore acasa! Asta~i mult! Desigur! Cursul de limba romana nu~i ugor! Ce faci dupa ce inveti lectiile? Dac& vremea este frumoas’, spal automobilul. i dac& vremea este urita? rg cu copiii la cinema. “Ce face sotia singura acasd? Ea spala vasele sau geamurile. Dimineata, pregiteste ea micul de jun? Da ea pregiteste micul dejun. Ea lucreazi foarte mult. Adevarat. In casi este mult lucru. Dumneata ai o sotie buna. Bund si frumoasa! ADAOS unsprezece alb ~ alba doisprezece albastru - albastra douasprezece galben ~ galbena treisprezece negru - neagra patrusprezece rogu - rosie paisprezece verde cincisprezece lung - lunga gaisprezece scurt - scurta gaptesprece optsprezece usoara nouasprezece mare douazeci de jun 69Ls Ir. B. Dialogue: Mr. Pop Corporal: Mr. Pop Cpl. Mr. Pop Cpl. Mr. Pop Cpl. Mr. Pop Cpl. Mr. Cpl. Pop Mr. Pop Cpl. Mr. Pop opi. In the morning at church. Do you work much at school, Corporal? What a question! I work six hours in class and three hours at home! That's a lot! Yes it is!: The Romanian Language Course isn't easy! What do you do after you learn the lesson? If the weather is nice, I wash the car. And if the weather is bad? I go with the children to the movies. What does your wife do at home alone? Shé washes the dishes or the windows. In the morning, does she prepare breakfast? Yes, she prepares breakfast. She works hard. True. In a house there's much work. You have a good wife. Good and beautiful. Dialogue Ad junc eleven white twelve blue twelve yellow thirteen black fourteen red fourteen green fifteen long sixteen short seventeen eighteen easy nineteen big twenty lunch 70III. PATTERN DRILLS’ A. Question and Answer Type Drill (3rd person singular positive/negative Lucreaza profesorul mult in clasa? Da, Nu, profesorul lucreazd mult in clasa. profesorul nu lucreazd mult in clasa. Lucreaz& studentul mult acasa? Day Nu, studentul lucreazi mult acasa. studentul nu lucreazd mult acasa. Pregdteste studentul lectia acasa? Da, Nu, studentul pregateste lectia acasa. studentul nu pregateste lectia acasa. Pregiteste doamna Pop cina seara? Day Nu, Spala Da, Nu, Spal Da, Nu, seara, doamna Pop pregategte cina. seara, doamna Pop nu pregategte cina. sotia vasele? sotia spali vasele. sofia nu spala vasele. camaradul automobilul in fiecare zi? camaradul spala automobilul in fiecare zi. camaradul nu spala automobilul in fiecare zi. 71Ls B. westion and Answer Type Drill (1st and 2nd person aguas + positive7aceative) Lucrezi mult la scoala asta? Da, lucrez mult 1a scoala asta. Nu, nu lucrez mult 1a scoala asta. Lucrezi mult acasa? Da, lucrez mult acasa. Nu, nu lucrez mult acasa. Pregitesti micul dejun dimineata? Da, pregdtesc micul de jun dimineata. Nu, nu pregdtesc micul dejun dimineata. Pregitesti cina seara? Da, pregdtesc cina seara. Nu, nu pregatesc cina seara. Speli automobilul in fiecare zi? Da, spal automobilul in fiecare zi. Nu, nu sp4l automobilul in fiecare zi. Speli geamurile acasi? Da, spl geamurile acasa. Nu, nu spdl geamurile acasa. uestion and Answer Type Drill (3rd person plural, positive/negative) Lucreazi studentii mult in clasa? Da, studentii lucreazi mult in clas. Nu, studen{ii nu lucreazi mult in clasa. Lucreazi soldatii mult 1a scoala asta? Da, soldatii lucreaza muit 1a scoala asta. Nu, soldatii nu lucreazd mult la scoala asta. Pregitesc studentii lectiile? Da, studentii pregdtesc lectiile. Nu, studenfii nu pregdtesc lectiile. Pregitesc doamnele cina seara? Da, doamnele pregatesc cina seara. Nu, doamnele nu pregitesc cina seara. 72Ls Spal& soldatii geamurile 1a scoala asta? Da, soldatii spala geamurile 1a scoala asta. Nu, soldatii nu spala geamurile 1a scoala asta. Spala camarazii automobilele in fiecare zi? Da, camarazii spala automobilele in fiecare zi. Nu, camarazii nu spala automobilele in fiecare zi. estion and Answer Drill (1st and 2nd person Plural, positive/negative Lucrati muit in clasd? Da, lucram mult in clasa. Nu, nu lucram mult in clasa. Lucrati dumneavoastra mult in clasi? Da, noi lucrdm mult in clasa. Nu, noi nu lucram mult in clasa. Lucrati dumneavoastra acasa? Da, noi lucram acasa. Nu, noi nu tucrém acasa. Pregatiti dumneayoastra lectiile acasi? Da, noi pregitim lectiile acasa. Nu, noi nu pregitim lectiile acas’. Pregititi dumneayoastra micul de jun? Da, noi pregitim micul de jun. Nu, noi nu pregitim micul de jun. Sp&lati dumneavoastrd geamurile? Da, noi spaldm geamurile. Nu, noi nu spilim geamurile. Spilati dumneavoastra peretii? Da, noi spalam pereti: Nu, noi nu spalam peretii. estion and Answer Drill (1st, 2nd and 3rd Person singular Lucreaz& camaradul dimineata? Lucrezi dimineata? Da, lucrez dimineata. Da, camaradul lucreazi dimineata. 73LS Spal ofiterul geamurile acasi? Speli geamurile acasi? Nu, nu spal.geamurile acasi. Nu, ofiterul nu spali geamurile acasa. Pregiteste doamna cina? Pregitesti cina? Da, preg&tesc cina. Da, doamna pregitegte cina. estion and Answer Type Drill (adjectives, positive/ aegttivey: sees! Ai_dumneata un creion alb? Da, eu am un creion alb. Nu, eu n-am un creion aib. Ai dumneata o masi alba acasi? Da, eu amo mas& alba acasd. Nu, eu n-am o masa alba acasa. Ai dumneata un automobil albastru? Da, eu am un automobil albastru. Nu, eu nam un automobil albastru. Ai dumneata o carte albastra? Da, eu amo carte albastra. Nu, eu n-am o carte albastra. Este un scaun galben in clasa? Da, in clasd este un scaun galben. Nu, in clas& nu este un scaun galben. Ai dumneata o cheie galbena? Da, eu amo cheie galbena. Nu, eu n-am o cheie galbena. Are camaradul un automobil negru? Da, camaradul are un automobil negru. Nu, camaradul n=are un automobil negru. Acas’, are profesorul o mas’ neagra? Da, acas& profesorul are o masi neagra. Nu, acas& profesorul n-are o mas& neagra. 14G. Are profesorul un creion rogu? Da, profesorul are un creion rogsu. Nu, profesorul n-are un creion rogu. Are profesoara o carte rosie? Da, profesoara are o carte rosie. Nu, profesoara n-are o carte rosie. Are camaradul un dictionar verde? Da, camaradul are un dictionar verde. Nu, camaradul n~are un dictionar verde. Este tabla verde? Da, tabla este verde. Nu, tabla nu este verde. eation ahd Answer Type Drill (adjectives, positive/negative). Este cursul de limba rom&nd ugor? Da, cursul de limba roman& este ugor. Nu, cursul de limba romand nu este usor. Este limba rom4ni ugoara? Da, limba romana este ugoara. Nu, limba rom3nd nu este ugoara. Este studentul asta un student bun? Da, studentul Asta este un student bun. Nu, studentul Asta nu este un student bun. Citesti o carte bund acum? Da, citesc o carte bund acum. Nu, nu citesc o carte bund acum. Ai_un automobil frumos? Da, am un automobil frumos. Nu, n-am un automobil frumos. Este vremea frumoasi in oragul Victoria. Da, vremea este frumoas& in oragul Victoria. Nu, vremea nu este frumoas&’ in oragul Victoria, Este domnui Pop un om urit? Da, domnul Pop este un om urit. Nu, domnul Pop nu este un om urit. 75Ls Este oragui Craiova un orag urit? Da, oragui Craiova este un oras urit. Nu, oragul Craiova nu este un orag urit. Este primAria din oragul Craiova urit’? Da, primiria din oragul Craiova este urita. Nu, primiria din oragul Craiova nu este urita. Speli un automobil alb? Da, spl un automobil alb. Nu, nu spl un automobil alb, sp&1 un automobil negru. Acasi, ai un telefon alb? Da, acasd am un telefon alb. Nu, acasd nam un telefon alb, am un telefon negru. Acasa, ai o mas alba? Da, acas& amo masd alba. Nu, acas& n-am o masa alba, am o mas& neagra. Are profesorul o carte alba? Da, profesorul are o carte alba. Nu, profesorul n-are o carte alba, are o carte neagra. Ai dumneata un creion lung? Da, eu am un creion lung. Nu, eu n-am un creion lung, am un creion scurt. Citesti dumeata o scrisoare 1ungi? Da, eu citesc o scrisoare lunga. Nu, eu nu citesc o scrisoare lung&, citesc o scrisoare scurta. Are profesorul un automobil rogu? Da, profesorul are un automobil rogu. Nu, profesorul n-are un automobil rogu, are un automobil albastru. Locuieste profesoara in o casi rosie? Da, profesoara locuieste in o casi rogie. Nu, profesoara nu locuieste in o casi rogie, locuieste in o casi albastra. 76Ls Este tabla de pe perete verde? Da, tabla de pe perete este verde. Nu, tabla de pe perete nu este verde, este neagra. Este scaunul din clas4 verde? Da, scaunul din clasd este verde. Nu, scaunul din clasd nu este verde, este galben. 17Ls Iv. Lectura. Departamentul de limba romin& este un departament mic. Are numai doud clase: o clasd are sapte studenti gi 0 clasi are noua studenti. Departamentul are trei Profesori $i o profesoara. Limba romani nu=i ugoard! Eu lucrez gase ore in clasi gi trei ore acasi, in fiecare zi. Seara, sotia pregiteste cfna: eu citesc lectia gi inva dialogul. fnvat un dialog in fiecare zi. De obicei, dialogul este lung, nu este scurt. Dacd vremea este frumoas gi dialogul este scurt, sp&1 automobilul si merg cu sotia si cu copiii 1a cinema. Daci vremea este uritd, dupa ce mininc cina, citesc o carte bund sau vorbesc cu sotia si cu copiii despre scoala, despre camarazi si despre profesori. Eu am o.sotie bund gi frumoasd care lucreaza foarte mult in casa. tatrebari 1. Este departamentul de limba romfnd un departa- ment mic? 2. Cite clase de limba romana sint 1a scoala asta? 3. Citi studenti invatai romanegte? 4. Este limba romana o limba usoara? 5. Ce faci dupi ce mininci cina? 6. De obicei, este dialogul lung sau_scurt? 7. Ce faci dack vremea este frumoasi? 8. Ce faci dacd vremea este urita? 9. Despre ce vorbegti eu sofia a1 copiii? 10. Ai dumneata o sotie bund gi frumoasd? 11. Lucreaz’ ea mult? 12. Unde lucreaz& ea mult? 78Ls V. GRAMMAR NOTES §1. The Romanian adjective agrees in number and gender with the noun it modifies: Ex. Un student bun. © clasa buna. §2. If the adjective ends in e (mare), it remains the same for both masculine and feminine forms: Ex. Un orag mare O cas& mare Un dictionar verde O cas& verde In almost all other cases the masculine form ends in a consonant or in u, and the feminine form ends in a. Exception: rogu — rosie. VI. HOMEWORK: 1. Listen to the entire tape of Lesson 5 until you are familiar with all sounds and utterances. 2. Memorize the dialogue so that you are able to recite it in the first class period in the morning. 79VII. VOCABULAR mult! Ce-ntrebare! Desigur Micul de jun Vocabular: adevarat, adevarata alb, alba; albi, albe albastru, albastra; albastri, albastre automobil, automobile cinema, cinematografe curs, cursul curs de limba romana de jun, dejunuri foarte frumos, frumoasa; frumogi, frumoase galben, galbena; galbeni, gaibene ducru, ‘lucruri Jung, lung&; lungi mult, multi; multi, multe negru, neagr4; negri, negre rogu, rosie; ros: scurt, scurté; scurti, scurte singur, singura; singuri, ‘singure urit, urit’; uriti, urite ugor, ugoara; usori, usoare vas, vase - verde, verzi vreme, vremea 80 This is a lot! What a questior Certainly! breakfast true white blue car movie theater course Romanian Language course lunch very beautiful yellow work; thing long much black red short alone ugly easy; light dish; vase green weatherVerbe: lucra (a) pregati (a) spala (a) noi dumneavoastra ei ele lucrez lucrezi lucreaza lucreaza lucram lucrati lucreaza lucreaza 81 to work to prepare to wash pregitesc spal pregitesti speli Pregiteste spala pregateste © spala pregitim spilam pregatiti spalati pregatesc spala Pregitesc spalaC, Brancugi, Coloana,infinitului Tirgu Jiu-Romania 82LECTIA 6 I. INTRODUCTION OF NEW MATERIAL A. Phonological Perception Drill. 1. a. an 2. bea in bea in bea db. tz 3. beau tt beau tt beau c. int? fatt- inti d. intii intii intdi B. Structural Features. 1. Eu am un automobil. Eu spl automobilul in fiecare zi. Eu mi spi in fiecare zi. Seara, dupa cina, eu spal vasele. Dupa ce spal vasele, ma spl. 2. Domnul Pop spald vasele la un restaurant. Dupa ce domnul Pop spala vasele, se spala. Camaradul spala automobilul. Dupa ce spala automobilui, se _spala. 3. Speli geamurile in fiecare siptimina? Te speli in fiecare dimineata? Speli vasele cind sotia nu-i acasi? Te speli cind mininci? . 83Ir. DIALOGUE: A. Dialogui: Profesorul: Sergentul Prof. Set. Prof. Sgt. Prof. Set. Prof. Sgt. Prof. Set. Prof. Sgt. Prof. Sgt. tn clasa. La ce ord ajungi acas&, domnule sergent? De obicei ajung acasi la ora cinci sfert. Aga de tirziu? ra un Da, pentru c& locuiesc departe de scoala. g faci dupa ce ajungi acasi? ntii, spal automobilul. gi dupa asta? spal, apoi m&ninc. : Nu te witi la televizor? MA uit 1a televizor numai cind sint filme Dune. La ce or& te culci seara? Cinci zile pe saptamind m4 culc 1a ora zece fix. Dimineata, la ce ord MA scol la ora gapte te scoli? fix. Ce mininci 1a micul de jun? Beau numai o cafea neagra. ADAOS bere, berea birou, biroul dowazeci gi unu douazeci si una dowazeci gi doi dowazeci si dows douazeci si trei dowazeci gi patru dowazeci gi cinci douazeci si gase dowazeci gi gapte douazeci gi opt douazeci gi nous treizeci 85 patruzeci cincizeci gaizeci gaptezeci optzeci nowazeci o suta doua sute trei sute Patru sute, etc. o mie dows mii trei miiL6 It. B. Dialogue: In the classroom. Professor: Sergeant Prof. Set. Prof. Sgt. Prof. Sgt. Prof. Set. Prof. Set. Prof. Set. Prof. Sgt. At what time (hour) do you arrive home, Sergeant? Usually I arrive home at a quarter to five. So late?, Yes, because I live far from the school. What do you do after you arrive home? First, I wash the car. And after that (this)? I wash myself, then I eat. Don't you look at TV? I look at TV only when there are good films. What time do you go to bed in the evening? Five days a week I go to bed at 10 o'clock sharp. In the morning, at what time do you get up? I get up at 7 o'clock sharp. What do you eat for breakfast? I drink only a cup of black coffee. Dialogue adjunct beer forty office fifty early sixty twenty-one (m) seventy twenty-one (f) eighty twenty-two (£) ninety twenty-two (m) one hundred twenty-three two hundred twenty-four three hundred twenty-five four hundred, etc. twenty-six one thousand twenty-seven two thousand twenty-eight three thousand thirty 86L6 III. PATTERN DRILLS A. B, Repetition Drill. Eu sp&1 automobilul in fiecare saptamin Eu mi spil in fiecare dimineata. Speli automobilu1 in fiecare s&ptimina? Te speli in fiecare dimineata? Spal& studentii geamurile la scoala asta? Se spala studentii cind ajung acas4? Splati dumneavoastri automobilele cind vremea este urita? Va spilati dumneavoastra in fiecare seara? Question and Answer (3rd person, positive/negative). Se uita camaradul seara la televizor? Da, camaradul se uitd seara la televizor. Nu, camaradul nu se uita seara la televizor. Se uita studentul seara 1a lectie? Da, seara studentul se uita la lectie. Nu, seara, studentul nu se uit& la lectie. Se culcd camaradul devreme seara? Da, camaradul se culcd devreme seara. Nu, camaradul nu se culcd devreme seara. 87c. D. Se culc& profesorul tirziu seara? Da, profesorul se culcd tirziu seara. Nu, profesorul nu se culc&’ tirziu seara. Se scoala camaradul devreme dimineata? Da, camaradul se scoala devreme dimineata. Nu, camaradul nu se scoala devreme dimineata. Se scoala ofiterul tirziu dimineata? Da, ofiterul se scoala tirziu dimineata. Nu, ofiterul nu se scoala tirziu dimineata. estions and Answers (positive/negative, 1st and SS fersen singuian)s Te uiti 1a televizor seara? Da, mi uit la televizor seara. Nu,‘ nu m4 uit la televizor seara. Te uiti la fete in oras? Da, mi uit la fete in orag. Nu, nu mi uit la fete in oras. Seara, te culci devreme? Da, seara mi culc devreme. Nu, seara nu ma culc devreme. Seara, te culci la ora zece fix? Da, seara mA culc 1a ora zece fix. Nu, seara nu ma culc 1a ora zece fix. Dimineata, te scoli devreme? Da, dimineata md scol devreme. Nu, dimineata nu m4 scol devreme. Dimineata, te scoli 1a ora sase fix? Da, dimineata mi scol 1a ora gase fix. Nu, dimineafa nu m4 scol 1a ora gase fix. uestions and Answers (positive/negative, 3rd paeeea plural). Se uitd studentii seara la televizor? Da, seara studentii se uit& la televizor. Nu, seara studentii nu se uita la televizor. 88Se uit& studentii 1a fete in oras? Da, studentii se uit la fete in oras. Nu, studentii nu se uit’ la fete in oras. Se culcd studentii tirziu la scoala asta? Da, studentii se culci tirziu la gcoala asta. Nu, studentii nu se culcd tirziu 1a scoala asta. Se culcd soldatii devreme? Da, soldatii se culcd devreme. Nu, soldatii nu se culc’ devreme. Dimineata, se scoali studentii devreme? Da, dimineata studentii se scoala devreme. Nu, dimineata studentii nu se scoali devreme. Se scoala profesorii devreme? Da, profesorii se scoala devreme. Nu, profesorii nu se scoald devreme. uestions and Answers (positive/negative, 1st and Ses person plural). — Seara, vi uitati la televizor? Da, seara noi ne uitdm 1a televizor. Nu, seara noi nu ne-uitam la televizor. fn oras, va uitati la fete? Da, in orag noi ne uitdm la fete. Nu, in orag noi nu ne uitam la fete. Seara, va culcati tirziu? Da, seara noi ne culcdm tirziu. Nu, seara noi nu ne culcdm tirziu. Seara, vi culcati 1a ora zece fara un sfert? Da, seara noi ne culcadm la ora zece fara un sfert. Nu, seara noi nu ne culcdm 1a ora zece fara un sfert. Dimineata vi sculati devreme? Da, dimineata noi ne sculim devreme Nu, dimineata noi nu ne sculam devreme 89Dimineata vi sculati 1a ora sase fix? Da, dimineata noi ne sculdm 1a ora sase fix. Nu, dimineata noi nu ne sculdm la ora gase fix. Expansion Drill. La ce ora ajunge camaradul acasa? Camaradul ajunge acas4 1a ora cinci fara un sfert. La ce ora ajunge sotia acasa? Sotia ajunge acasi la ora sase fix. La ce ora ajungi dumneata 1a scoala? Bu ajung la scoala 1a ora opt fara un sfert. La ce ord ajungi acasa? Eu ajung acasd la ora gase fara un sfert. La ce ord ajung studentii 1a scoala? Studentii ajung la scoala la ora opt fara zece. Ajung studen}ii devreme 1a scoala? Da, studentii ajung devreme la scoala. La ce ora ajungeti dumneavoastra acasi? Nod ajungem acasi 1a ora cinci fix. De obicei, ajungeti acasd devreme sau tirziu? De obicei, ajungem acasd devreme. Questions and Answers. Ce bea camaradul la micul de jun? La micul dejun, camaradul bea o cafea. Bea el o cafea neagri? Da, el bea o cafea neagra. Ce bei dumneata la micul de jun? Eu beau o cafea neagra 1a micul de jun. Bei dumneata cafea neagré seara? Nu, eu nu beau cafea neagr& seara. 90Unde beau camarazii cafea seara? Seara, camarazii beau cafea la restaurant. Unde beau profesorii cafea? Profesorii beau cafea acasa. Unde beti dumneavoastra cafea? Noi bem cafea acasa. Unde beti dumneavoastra cafea neagra? Noi bem cafea neagri 1a club. Questions and Answers (1st, 2nd and 3rd person). Se uit& camaradul seara la televizor? Te uiti seara la televizor? Da, seara mi uit la televizor. Da, camaradul se uita seara la televizor. La ce ora se culcd camaradul seara? La ce ora te culci seara? Seara, mi culc la ora zece fix. Seara, camaradul se culcd la ora zece fix. La ce ora se scoali camaradul dimineata? La ce ord te scoli dimineata? Dimineata, m& scol 1a ora sase. Dimineata, camaradul se scoala la ora gase. I. Lace ord ajunge camaradul acasi? La ce ora ajungi acasa. ‘Ajung acasi 1a ora cinci fara zece. Camaradul ajunge acasd la ora cinci fara zece. Ce bea camaradul 1a micul de jun? Ce bei 1a micul de jun? Beau numai o cafea neagra. La micul de jun, camaradul bea numai o cafea neagra. Ce bea camaradul la restaurant? Ce bei la restaurant? Beau bere 1a restaurant. La restaurant, camaradul bea bere. 91Iv. La ce ord ajunge profesorul 1a birou? Lace or’ ajungi 1a birou? Ajung la birou 1a ora opt fara un sfert. Profesoral ajunge la birou la ora opt fara un sfert. Lectu Pentru ci locuiesc departe de scoala, in Mindra, dimineata mi scol devreme, mi scol 1a ora gase fara un sfert. Dupi ce mi scol, m& spal, apoi scol sotia si copiii. Dupa ce sotia se spald, ea merge si pregiteste micul dejun gi eu sp&l copiii pentru ca ei sint mici. La micul dejun eu beau dowd cafele negre, fumez 0 tigard si dacd am timp, citesc ziarul. De obicei, ajung ia scoala 1a ora opt fara zece. Cinci zile pe saptamina lucrez gase ore in clasi si trei ore acasa. Seara, ajung acasi la ora cinci. Daci vremea este frumoasi, spai automobilul, dacd vremea este urita, merg an casa gi m& uit 1a televizor. Maninc 1a ora gapte fix cu sotia si copi: Dupa ce mininc, sotia spald vasele si eu invdt lectia. - Daca lectia este grea, eu beau cafea si fumez multe tigari. La ora noua fix, cule copiii. Sotia se culcd 1a ora zece si jumitate si eu mi culc la ora unsprezece sau unsprezece gi jumatate. Intrebari: 1. Unde locuiesti? 2. Dimineata, te scoli devreme sau tirziu? 3. Ce faci dupa ce te scoli? 4. Gine pregiteste micul de jun? 5. Gite cafele negre bei la micul de jun? 6. Fumezi dupi ce mininci micul de jun? 7. La ce ora ajungi 1a scoala? 8. Ge faci dupa ce ajungi acasd seara? 9. Dup& ce mincati, ce face sotia? 10. La ce ord culci copiii? 11. Lace ord se culcd sotia? 12. La ce ord te culci dumneata? 92V. GRAMMAR NOTES §1. For the purposes of the course, so far, some verbs in Romanian are used only in the reflexive form, such as? MA uit la televizor. (I am looking at TV) §2. The reflexive form, in Romanian, is characterized by the reflexive pronouns: mA, te, se, ne, va, Se, used before the verb at the respective person. Some verbs can be used now in either reflexive or non reflexive form, such as: Spal automobilul I wash the car Ma spal I wash (myself) In their usage, the Romanian reflexive verbs are similar to the English verb "to cut". I cut something. I cut myself. That is, if a verb is transitive, it either has an object, or is reflexive. $3. The Romanian adjectives agree not only in the mascu- line and feminine singular (Lesson 5), but also in the plural. 93Special care should be taken with the neuters, which in the plural take the feminine form of the adjective. Summary Chart I Adjectives General Rule Adjective ending M F singular = u_or consonant Plural i e Chart II , M. FE. Singular e mare Plural iz verde $4. Numerals. After numerals from O1 - 19, the plural of the nouns counted is used. Cinci studenti Five students Saisprezece ofiteri Sixteen officers After numerals from 20 - 100, de plus the plural of the nouns counted is used. Dowazeci si patru de carti ° Twenty-four books Optzeci si opt de case Eighty-eight houses CHART - TS| Studenti foae2o| - De studenti $5. Asa de tirziu_ (so late). . Aga plus adverbs or adjectives in Romanian employ the form: aga de. Ex.: 94aga de mare so big aga de mic so small aga de departe so far aga de aproape so near VI. HOMEWORK: a Listen to the entire tape of Lesson 6 until you are familiar with all sounds and understand ali utter- ances. Listen to the Dialogue, Lesson 6 often enough to be able to recite it the first class period in the morning. 95Vocabula: VII. Expresii idiomatic cinci f4ra cinci fara cinci cinci fara zece cinci fra un sfert asa bere, berea birou, birouri cafea, cafele cind : devreme douazeci dowazeci si unu dupa dupa ce dupa asta film, filme fix antai nie, mii numai pentru c& siptamind, siptamini suta, sute televizor, tirziu televizoare Verbe: ajunge (a) bea (a) culca (a se) scula (a se) spala (a se) uita (a se) VOCABULAR 96 five (minutes) to five minutes to five ten minutes to five a quarter to five so beer office coffee when early twenty twenty-one after after after this film sharp; exactly first thousand only because week hundred television late to’ arrive to drink to go to bed to get up to wash (oneself) to look (at)ew dumneata el (ea) noi. dumneavoast ra ei (ele) eu (ma) dumneata (te) el (ea) noi (ne) dumneavoastra (va) ei (ele) (se) a jung ajungi ajunge ajungem ajungeti ajung scol scoli scoala sculin sculati scoala 97 beau bei bea bem beti beau spal speli spala spalan spalati spald cule culcd culcd culcam (ne) culcati (va) culca (se) uit uiti uita uitam uitati uita 6LECTIA 7 INTRODUCTION OF NEW MATERIAL Phonological Perception Drill: cheie cheie cheie gheorghe gheorghe gheorghe om om om omul omul omul Structural Features: Eu am un creion. Creionul e pe masa. Creionul meu este pe masa. Eu amo carte. Cartea e pe masa. Cartea mea este pe mas& Eu am gapte camarazi. Camarazii sint in clasa. Camarazii mei sint in clasa. Eu am doua dictionare. Dictionarele sint pe masa. Dictionarele mele sint pe masa. Baiatul se numeste Gheorghe. Baiatul meu se numeste Gheorghe. Fratele se numegte Alexandru. Fratele meu se numeste Alexandru. 99Fata se numeste Doina. Fata mea se numeste Doina. Sotia se numeste Victoria. Sotia mea se numeste Victoria. a. in clasa de limba romana sint opt studenti. Toti studentii invata romaneste. Toata clasa invat& romanegste. b. fn clasa sint opt cart Toate cartile sint rosii. in clas4 sint opt scaune. Toate scaunele sint galbene. 100101II. DIALOGUE A. Dialogul: Studentul Profesoru. Studentul : Profesoru: Studentul Profesoru, Studentul : Profesorul: Studentul = Profesorul: Studentul : Profesorul: Studentul : Profesoru. Studentul Profesorul: Studentul Profesorul: In Clas Bund dimineata, domnule profesor. Bund dimineata. Esti csatorit, domnule profesor? Da, sint casdtorit cu o fata din Transilvania. Cum se numeste sofia dumitale? Sotia mea se numegte Doina. Unde-i sofia dumitale acum? Eani acasd cu baiefii mei si fetele mele. Locuiti aici in Sibiu? Da. Vezi acolo trei case albe? Da, vad....toate casele sint albe in Sibiu! Casa mea este casa din dreapta. Cine locuieste in casa din stinga? Fratele meu, Gheorghe. Unde lucreazad el? El lucreaza la primarie. Lucreazd mult? Da, foarte mult! ADAOS care floare, floarea inalt, inalta mare, marea munte, muntele ochi, ochiul om, omul tablou, tabloul toti 103Ir. B. Dialogue: In the classroom. The student The professo Student Professor Student Professor Student Professor Student Professor Student Professor Student Professor Student Professor Student Professor Good morning, professor. Good morning. Are you married, professor? Yes, I'm married to a girl from Transylvania. What is your wife's name? My wife's name is Doina. Where is your wife now? She is at home with my boys and my daughters. Do you live here in Sibiu? Yes. Do you see there three white houses? Yes, I see here in Sibiul My house is the house on the right. all houses are white, Who lives in the house on the left? My brother, George. Where does he work? He works at the city hall. Does he work hard (much)? Yes, very hard. logue Adjunct which flower, the flower tall; high ocean, the ocean mountain, the mountain eye, the eye man, the man painting, the painting all (m) 104c Brancusi. Masa Tacerii. Tirgu Jiu-Romania III. PATTERN DRILLS A. Repetition Drill Cum te numesti? MA numesc Gheorghe Munteanu. Cum te numesti? MA numesc . Cum se numeste camaradul? Camaradul se numegte Ion Popescu. Cum se numeste camaradul? Camaradul se numeste Repetition Drill. {n clas& eu vid gapte scaune. n clasd eu vad patru geamuri. n clas4 eu vad doua table. tn clasi, camaradul vede sapte scaune. fn clas&, camaradul vede patru geamuri. In clas’, camaradul vede doua table. 105Cite scaune vezi in clas’? Cite geamuri vezi in clasa. Cite table vezi in clasa? Question and Answer. Cum se numeste camaradul din dreapta? Camaradul din dreapta se numeste..... Cum se numegte camaradul din stinga? Camaradul din stinga se numeste........ Cum se numeste profesorul? Profesorul se numeste - Cum se numegte profesoara? Profesoara se numeste.... Question and Answer. (1st and 2nd persons). Cite scaune vezi in clasa? Yin clasi vad gapte scaune. Cite table vezi in clasa? In clasa vad doua table. Cite mese vezi in clasa? Yn clasi vad o masa. Question and Answer. (3rd person). Cite scaune vede camaradul in clasa? fn clas, camaradul vede sapte scaune. Cite table vede camaradul in clasa? In clasé, camaradul vede dowd table. Cite mese vede camaradul in clasa? In clasd, camaradul vede o masa. Question and Answer. (1st and 2nd person plural). Cipi ofigeri vedeti in ciasi? in clasi vedem doi ofiteri. 106Citi sergenti vedeti in ciasa? fn clas vedem patru sergenti. Cite doamne vedeti in clas? In clas’ vedem dowd doamne. Question and Answer (3rd person plural). Vad studentii tabla? Da, studentii vad tabla. Vad studentii usa? Da, studentii vad uga. Vad studentii masa? Da, studentii vad masa. Substitution. Cum se numegte’ baiatul dumitale? Baiatul meu se numegte Alexandru. Cum se numeste fratele dumitale? Fratele meu se numeste Gheorghe. Cum se numeste camaradul dumitale? Camaradul meu se numeste.. Cum se numeste profesorul dumitale? Profesorul meu se numegte....... Cum se numegte fata dumitale? Fata mea se numegte Maria. Cum se numeste mama dumitale? Mama mea se numeste Elena. Cum se numegte sora dumitale? Sora mea se numeste Victoria. Cum se numeste profesoara dumitale? Profesoara mea se numeste.....-. Unde sint copiii dumitale acum? Acum, copiii mei sint acasa. Unde locuiesc fratii dumitale? Fratii mei locuiesc in Romania. 107Ce limba’ straina invata camarazii dumitale? Camarazii mei invata limba rusa. Merg buietii dumitale 1a scoala? Da baietii mei merg 1a scoala. Unde sint fetele dumitale acum? Acum, fetele mele sint acasa. Unde sint c&rtile dumitale de limba romana? Cartile mele de limba romana sint aici in clasa. Unde sint creioanele dumitale? Creioanele mele sint pe masa. Unde sint dictionarele dumitale? Dictionarele mele sint acasa. Question and Answer. Citi profesori yorbesc romaneste? Toti profesorii vorbesc romanegte. Citi studenti locuiesc in scoala? Toti studentii locuiesc in scoala. Cifi studenti fumeaza? Toti studentii fumeaza. Cite fete invata romaneste? Toate fetele invata romaneste. Unde sint cdrtile? Toate cartile sint in clasa. Unde sint profesoarele? Toate profesoarele sint in birou. Fumezi toata tigara? Da, fumez toata tigara. fnveti toata lectia? Da, invat toata lectia. Lucrezi toaté dimineata? Da, lucrez toata dimineata. 108aa Question and Answer (2nd and 3rd persons). Cum se numegte camaradul din dreapta? Cum te nume gti? Ma numesc Munteanu. Camaradul din dreapta se numegte Munteanu. Cum se numeste camaradul din stinga? Cum te numesti? Ma numescu Popescu. Camaradul din stinga se numeste Popescu. Vede camaradul tabla verde din clasa? Vezi tabla verde din clasa? Da, vad tabla verde din clasa. Da, camaradul vede tabla verde din clasa. Vede camaradul muntele Gaina? Vezi muntele Gaina? Da, vad muntele Gaina. Da, camaradul vede muntele Gaina. 109L7 Iv. Lectura: M& numesc Gheorghe Popescu si sint profesor de limba rominad la o scoala in oragul Brad. Sint c&sdtorit cu o fata din Transilvania, Sofia mea se numeste Elena. Ea este frumoasd, inalta si are ochi albastri. Avem trei copii: doi biieti si o fata. Baietii mei se numesc: Alexandru si Gheorghe si fata mea se numegte Maria. Baietii merg 1a scoala si invat’ foarte bine. Fata este micd gi nu merge la scoala. Casa mea este pe muntele Gaina, aproape de oragul Brad. Este o casi micd gi frumoasd. Casa are multe geamuri mari si induntru pe pereti am tablouri din Romania. Din casa mea, vad marea albastra si flori. Florile sint: albe, rogii, galbene gi albastre. In casa din stinga locuieste un om din Rusia. Noi nu vorbim pentru cd eu nu gtiu iimba rust gi el nu stie limba romana. intrebari: Unde este domnul Gheorghe Popescu profesor? Cu cine este el cadsdtorit? 3. Este doamna Elena Popescu o fat& inalta si frumoasa? 4. Ce fel de ochi are doamna Elena Popescu? 5. Citi copii are domnul Gheorghe Popescu? 6. Citi baieti gi cite fete? 7. Cum se numesc baietii si cum se numeste fata? 8. Unde este muntele Gdina? 9. Ce fel de casa are domnul Gheorghe Popescu? 10. Ce vede domnul Gheorghe Popescu din casa? 11. Ce fel de -flori? 12. Vorbegte domnul Gheorghe Popescu limba rusd? 110v. ee Peek Cee eee és GRAMMAR NOTES. §1. Like adjectives, the possessive adjectives agree in gender and number with the nouns they modify: the Creionul meu My pencil Cartea mea My book Fratii med My brothers Fetele mele My girls Notice the similarity between the definite article of noun and the ending of the possessive adjectives? C&rtile mele My books Cartea mea My book Studentii mei My students Studentul mew My student Note: Obviously, masculine nouns ending in le, such as frate, pregedinte, etc. will take the masculine form: Fratele meu My brother Presedintele meu My president aitL7 §2. After toat&, toti, toate, tot (a1) the Romanian noun takes the definite article Toata clasa Tofi baietii Toate fetele Tot muntele VI. HOMEWORK ci the whole class all the boys all the girls the entire mountain Listen to the entire tape of Lesson 7 until you are familiar with all sounds and understand all utterances. Listen to the Dialogue, Lesson 7 often enough to be able to recite it the first class period in the morning. 112VII. VOCABULAR Bund dimineata Good morning! cum se numeste What is his (her) name? foarte mult very much Vocabular: acolo there acum now casatorit, cdsatorita married care which cine who dreapta (1a) on the right floare, flori flower analt, inalt&; inalti, inalte tall, high mare, marea , ocean; sea mult, multa much munte, munti mountain ochi, ochi eye om, oameni man sotie, sotii wife stinga (1a) on the left tablou, tablouri painting tot, toata; toti, toate all 113Verbe: lucra (a) vedea (a) ew dumneata el ea noi dunneavoastra ei ele lucrez lucrezi, lucreaza lucreaza lucram lucrati lucreaza lucreaza 114 to work to see vad vezi vede vede vedem vedeti vad vadI. LECTIA 8 INTRODUCTION OF NEW MATERIAL AL Phonological Perception Driil. ip ae a. camarad aaa camarad camarad camaradul b. camaradul camaradul camaradului Ge camaradului camaradului student 5. a. student student studentul b. studentul studentul studentului Co studentului studentului ofiter 6. a. ofiter ofiter ofiterul > ofiterul ofiterul ofiterului on ofiterului ofiterulua 115 doamne doamne doamne Tea. ju doamnei ju doamnei ju doamnei b. jum doamnelor doamnelor doamnelor jumatate jumatate jumatate fete fete fete fetei fetei fetei fetelor fetelor fetelor gcoli scoli scold gcolii gcolii gcolid gcolilor scolilor gcolilorL8 Be Structural features: 1 Studentul are o magina. Masina e acolo. Magina studentului e acolo. Profesorul are o carte. Cartea e aici. Cartea profesorului e aici. Studenfii au cart. Cartile sint aici. Cartile studentilor sint aici. Ofiterii au un club. Clubul e aproape de biserica. Clubul ofiterilor e aproape de biserica. 3. Fata are o carte. Cartea e pe mas: - Cartea fetei e pe masa. Doamna Pop are o magina. Magina este rosie. Magina doamnei Pop este rosie. 4, Fetele au cirti. Cartile sint in clas Cartile fetelor sint in clasa. Doamnele au copii. Copiii sint acasa. Copiii doamnelor sint acasa. 116Dans romanesc. 117118II. DIALOGUE: A Dialogul: Profesorul: Capitanul < Prof. capt. Prof. E cpt. : Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. LB tn fata clubului ofiterilor. Vad ci ai o magin& noua, domnute C&pitan. Este nou’, inst este magina camaradului Pop. Magina cui? Magina domnului maior Pop din compania A. Ce faci cu masina? Mergi la Bucuresti? Glumesti? La ora asta? Dac& nu mergi 1a Bucuresti, unde mergi? fatii, merg la cinema, apoi la Clubul Ofiterilor. Singur? Desigur c& nu, merg cu o fata. Cu fata cui? Cu fata doamnei Munteanu. La ce ord incepe filmul? Filmul incepe 1a ora 7 fix. Cit costa biletul? Biletul cost& un leu si 30 de bani, doui bilete cost 3 lei. Noroc gi la revedere. ADAOS fiecare inapoia in fata repede 119Dialogue: Professor: Captain Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. Prof. Capt. In front of the Officer's Club. I see that you have a new car, Captain. It's new, but it's my friend Pop's car. Whose car? Major Pop's car, of Company A. What are you doing with the car? Are you going to Bucharest? Are you kidding? At this hour? If you are not going to Bucharest, where are you going? First, I'm going to the movies, and afterwards to the Officer's Club. Alone? Certainly not, I'm going with a girl With whose daughter? With Mrs. Munteanu's daughter. What time does the film start? The film starts at seven sharp. How much does the ticket cost? . The ticket costs one leu and 30 bani, two tickets cost three lei. Good luck and I'll be seeing you. logue Adjunct every; each behind of in front of fast 120Ir. Dunairea 1a Cazane PATTERN DRILLS. A. B. Repetition Dril1: Eu incep lucrul 1a ora opt fara un sfert, dimineata. Eu incep lucrul 1a ora opt fix, dimineata. La ce ora La ce ora La ce ora La ce ora incepi lucrul? incepi clasa? incepe filmul? incepe clasa de limba romana? Noi incepem lucrul 1a ora opt fix. Noi incepem lucrul 1a ora gapte si jumitate. La ce ord La ce ora La ce ora La ce ora incepeti lucrul? incepeti clasa. incep studentii clasa? ancep studen{ii lucrul? Repetition Drill: Cit costa Cat costa Cit costa Git costa Cit costa Cit costa un bilet de cinema? un automobil? © magina? dowd bilete de cinema tablourile de pe pereti florile albastre? 121Repetition Drill: ~ Magina studentului este in fata clubului. Automobilul camaradului este inapoia clubului. Cartea doamnei Pop este pe masa. Ceasul domnigoarei Maria este pe scaun. Cirtile studentilor sint in clasa. Fetele profesorilor vorbesc romaneste. Ugile claselor sint galbene. Cartile fetelor sint in clasa. uestion and Answer (1st and 2nd persons, positive/ negative )-peerene fncepi, 1ucrul la ora opt fix? Da, incep lucrul la ora opt fix. Nu, nu incep lucrul la ora opt fix. Iincepi clasa 1a ora opt fara un sfert? Da, incep clasa la ora opt fard un sfert. Nu, nu incep clasa la ora opt fara un sfert. uestion and Answer (3rd person, positive/ Sgstivey eee incepe filmul 1a ora sapte fix? Da, filmul incepe 1a ora gapte fix. Nu, filmut nu incepe la ora gapte fix. incepe clasa 1a ora opt fix? Da, clasa incepe 1a ora opt fix. Nu, clasa nu incepe la ora opt fix. uestion and Answer (1st and 2nd person plural, Positive/negative). incepeti lectia 1a ora opt fix? Da, incepem lectia la ora opt fix. Nu, mu incepem lectia 1a ora opt fix. Incepeti clasa 1a ora opt dimineata? Da, ancepem clasa 1a ora opt dimineata. Nu, nu incepem clasa la ora opt dimineata. 122Ls estion and Answer (3rd person plural, positive/ 7 gative). fncep studentii lucrul la.ora sase dimineata? Da, studentii incep lucrul 1a ora sase dimineata. Nu, studenfii nu incep lucrul 1a ora gase dimineata. incep studentii clasele la ora opt fix? Da, studentii incep clasele 1a ora opt fix. Nu, studentii nu incep clasele la ora opt fix. juestion and Answer (3rd person singular, positive/ este ee 5 Costa mult o magin& noua? Da, 9 magind noua costa mult. Nu, ©. magind noua nu costa mult. Cost’ mult un automobil nou? Da, un automobil nou costa mult. Nu, un automobil nou nu costa mult. estion and Answer (3rd person plural, positive/ negative). Automobilele noi cost& mult? Da, automobilele noi costa mult. Nu, automobilele noi nu cost& mult. Casele noi costa mult? Da, casele noi costa mult. Nu, casele noi nu cost’ mult. Question and Answer. Ce, vezi in fata clubului ofiterilor? in fata clubului ofiterilor vad un maior. Ce,vezi in fata clubului sergentilor? in fata clubulud sergentilor vad un automobil alb. Ce,vezi inapoia scaunului? inapoia scaunului vad o tabla verde. 123L8 Ce, vezi inapoia mesei? mapoia mesei vad un profesor. Cum se numeste b&iatul domnului profesor? Baiatul domnului profesor se numeste Alexandru. Cum se numeste baiatul profesoruiui? Baiatul profesorului se numeste Gheorghe. Cum se numeste fata doamnei profesoare? Fata doamnei profesoare se numeste Maria. Cum se numeste fata profesoarei? Fata profesoarei se numegte Elena. Unde-i cartea domnului profesor? Cartea domnului profesor este pe masa. Unde-i cartea profesorului? Cartea profesorului este pe mas’. Unde-i ceasul doamnei profesoare? Ceasul doamnei profesoare este acasa. Unde-i ceasul profesoarei? Ceasul profesoarei este acas&. Question and Answer: Unde este Clubul Ofiterilor? Clubul Ofiterilor este aproape de biserica. Unde este Clubul Soldatilor? Nu stiu unde este Clubul Soldatilor. Unde sint cartile fetelor? Cartile fetelor sint in clasa. Unde sint automobilele doamnelor? Automobilele doamnelor sint in fata Clubului Ofiterilor. 124L8 L. Question and Answer (1st, 2nd and 3rd persons). La ce ora incepe camaradul lectia? La,ce ord incepi lectia? fncep lectia la ora opt fix. Camaradul incepe lectia la ora opt fix. La ce ord incep camarazii lucrul? La,ce ora incepeti lucrul? neepem lucrul la ora gase dimineata. Camarazii incep lucrul 1a ora sase dimineata. Cit costa un automobil nou? Cit costa un automobil nou? Un automobil nou costa mult. Un automobil nou costa mult. Cit costa un bilet de cinema? Cit cost’ un bilet de cinema? Un bilet de cinema costa un leu. Un bilet de cinema costa un leu. 125L8 Iv. Lectur: fn fiecare dimineata cind merg 1a scoala, eu vad in fata Clubului Ofiterilor o fata frumoasa, inaltd cu ochi verzi. Este fata doamnei si domnului maior Gheorghe Bucur din Compania B. Este o fat& bund. Ba lucreazd la primSria orasului Bucuresti in un birou cu fratele meu Alexandru. ‘tIncepe lucrul devreme, la ora gapte gi jumatate. La ora 12, maninca de junul la un restaurant mic aproape de primarie. Dejunul la restaurantul Asta cost& numai un leu si jumatate. Seara, ajunge acasd la ora cinci si jumitate. Daca doamna Bucur nu este acas&, ea pregiteste cina. Dupa ce minincd cina, spali vasele, apoi se spald gi se uita 1a televizor dacd este un film sau un program bun. Dac& nu, citeste o carte sau vorbeste la telefon cu o prietena. Seara se culcd devreme pentru ca se scoala devreme. intrebari: 1. Pe cine vezi dimineata cind mergi la scoala? 2, Este fata domnului maior Bucur o fata frumoas’? 3. Ce fel de ochi are fata domnului maior Bucur? 4. Unde lucreazi ea? 5. Dimineata, la ce ord incepe lucrul? 6. Unde m&ninc de junul? 7. Cit costa dejunul la restaurantul Asta? 8. Seara, la ce ord ajunge acasa. 9. Cine pregiteste cina cind doamna Bucur nu~i acasa? 10. Dup& cin’, cine spali vasele? 11. Se uitd domnigoara Bucur la televizor? 12. De ce se culcd domnisoara Bucur devreme? 126V. GRAMMAR NOTES §1. The Romanian possessive by using certain endings. Ex.: Cartea studentu/lui e acolo. Clubul ofiteri/lor e acolo. Cirtile fete/lor sint acolo. Cartea fete/i e acolo. §2. The endings are: case (genitive) is formed The The The The student's book is there officer's club is there. girls books are there. girl's book is there. ~(u)lui after masculine singular. nouns ~‘Ior after masculine and feminine plural nouns -i after feminine plural form of noun to denote singular possessive. §3. The Romanian possessive form normally has three English equivalents: The student's book is there. Cartea studentului e acolo. b. The book of the student is there. Cartea studentului e acolo. 127c. 1. The classroom door is green Usa clasei e verde. 2. The door of the classroom is green. Usa clasei e verde. SUMMARY M F Singular (sing) = ului (Pl) ea Plural (plural) = lor VI. HOMEWORK 1. Listen to the entire tape of Lesson 8 until you are familiar with all sounds and understand all utterances. 2. Listen to Dialogue, Lesson 8 often enough to be able to recite it the first class period in the morning. 128VII. VOCABULAR desigur ci nut Certainly not! glunesti? Are you kidding? noroct Good luck! Vocabular: ban, bani (monetary unit) cit, cata how much citi, cite how many companie, companii company. cui to whom, whose dolar, dolari dollar jumitate, jumitati half insa but, however eu 7 leu’ (monetary unit) magind, magini car, automobile nou, nous; noi new ord, ore hour singur, singurd; singuri, alone singure Verbe costa (a) to cost incepe (a) to start eu --- incep dumneata --- incepi el, ea costa ancepe noi --- incepem dumneavoastra --- incepeti ei, ele costa ancep 129Vedere Poiana-Bragov.- 130LECTIA 9 I. INTRODUCTION OF NEW MATERIAL: A. Phonological Perception Drill. Meeee et 3. a. iu ri iu ri iu b. scri b. scriu seri scriu seri scriu 2. a. ie ie : ie B. Structural Features. 1. a. Vorbesc romanegte. Vorbesc romaneste cu studentul. Vorbesc studentului romaneste. Vorbesc romanegte. Vorbesc romanegte cu ofiterul. Vorbesc ofiterului romanegste. b. Vorbesc romanegte. Vorbesc romaneste cu studentii. . Vorbesc studentilor romaneste. Vorbesc romaneste. Vorbesc romaneste cu ofiterii. . Vorbesc ofiterilor romaneste. 2. a. Vorbesc romaneste. Vorbesc romanegte cu fata. Vorbesc fetei romaneste. 131a. Vorbesc rom&aneste. Vorbesc romaneste cu doamna. Vorbesc doamnei romaneste. Vorbesc romaneste. Vorbesc romaneste cu fetele. Vorbesc fetelor romaneste. Vorbesc romanegte. Vorbesc romanegte cu doamnele. Vorbesc romaneste doamnelor. Citesc din carte. Citesc studentului din carte. Citesc din carte. Citesc ofiterilor din carte. Citesc din carte. Citesc fetei din carte. Citesc din carte. Citesc doamnelor din carte. 132Oradea-Piaga Unirii 133aS PesIt. Lo DIALOGUE A. Dialogul: fn clas. Popescu: Noroc! Ce faci? Ionescu: Dau studentilor o lectie noua. Popescu: $i dupd asta? Ionescu: Bupa asta, merg acasa. Popescu: Ce faci acasd la ora asta? Ionescu: Ce fac acasd. Un om cAsatorit are mult lucru acasa. Popescu: De exemplu? Ionescu: Pregitesc cina. Popescu: Asta-i tot? Ionescu: Nu, spal vasele, scriu scrisori.... Popescu: Cui scrii scrisori? Ionescu: Scriu tat&lui meu, mamei mele.... Popescu: fn timpul Asta, ce face sotia dumitale? Ionescu: Sotia mea lucreazd la o banc’. Ea vine acas& numai la ora gase. Popescu: Slava Domnului c& nu sint casatorit? Ionescu: Da, ins& ce faci dumneata singur acas& an fiecare seara? ADAOS = cog pentru hirtii, coguri pentru hirtii de obicei dupa mas& hirtie, hirtii jos mare mic, mict; mici sub sus tavan, tavane repeta (a) 135Lo Il. B. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof. Prof, Prof. Prof, Prof. Prof. Prof. Prof. Dialogue: Popescu: Ionescu: Popescu: Ionescu: Popescu: Ionescu: Popescu: Tonescu: Popescu: Tonescu: Popescu: Tonescu: Popescu: Tonescu: Popescu: Tonescu: In the Classroom. Good luck! What are you doing? I am giving the students a new Lesson. And after this? After this, I am going home. What do you do at home at this hour? What do I do at home? A married man has a lot of work at home. For example? I prepare supper. Is this all? No, I wash the dishes, I write letters... To whom do you write letters? I write to my father, to my mother During this time, what does your wife do? My wife works in a bank. She only comes home at six. Thank God that I'm not married! Yes, but what do you do alone at home every evening? Dialogue Adjunct: waste paperbasket usually (in) the afternoon paper down big; large smail under up ceiling to repeat 136II. Lo PATTERN DRILLS A. Question-and Answer (1st and 2nd person singular, Sosttive7: negative) Scrii scrisori seara cind esti acasi? Da, scriu scrisori seara cind sint acasa. Nu, nu scriu scrisori, seara cind sint acasa. Scrii camaradului despre oragul Fagiras? Da, scriu camaradului despre oragul Fagaras? Nu, nu scriu camaradului despre oragul Fagiras? Vii 1a gcoald devreme? Da, vin la scoald devreme. Nu, nu vin la gcoald devreme. Vii la gcoald cu magina? Da, vin la gcoald cu magina. Nu, nu vin 1a scoala cu magina. Dai cafea copiilor dimineata? Da, dau cafea copiilor dimineata. Nu, nu dau cafea copiilor dimineata. Dai o lectie studentului Da, dau o lectie studentului. Nu, nu dau o lectie studentului. 137Lo Repeti lectia in fiecare dimineata? Da, repet lectia in fiecare dimineata. Nu, nu repet lectia in fiecare dimineata. Seara, repeti tot vocabularul? Da, seara repet tot vocabularul. Nu, seara nu repet tot vocabularul. uestion and Answer (3rd person singular positive/ negative). Scrie camaradul scrisori seara? Da, camaradui scrie scrisori seara. Nu, camaradul nu scrie scrisori seara. Scrie profesorul sotiei? Da, profesorul scrie sotiei. Nu, profesorul nu scrie sotiei. Vine ofiterul la scoala tirziu? Da, ofiterul vine la scoald tirziu. Nu, ofiferul.nu vine la scoala tirziu. Vine colonelul 1a scoala cu doamna? Da, colonelul vine 1a scoala cu doamna. Nu, colonelui nu vine la scoala cu doamna. Repet& soldatul lectia in clasa? Da, soldatul repeta lectia in clasa. Nu, soldatul nu repet& lectia in clasa. Repet& locotenentul toat& lectia? Da, locotenentul repeta toata lectia. Nu, locotenentul nu repeta toatd lectia. D& maiorul cafea copiilor dimineata? Da, maiorul da cafea copiilor dimineata. Nu, maiorul nu d& cafea copiilor dimineata. Da profesorul o lectie noud studentilor 1a ora trei? Da, profesorul di o lectie noua studentilor 1a ora trei. Nu, profesorul nu d& o lectie noua studentilor ia ora trei. 138Ch D. estion and Answer (1st and 2nd person plural, Ppositive/negative Scrieti scrisori seara cind sinteti acasi Da, seara cind sintem acasa scriem scrisori. Nu, seara cind sintem acasa nu scriem scrisori. Scrieti cu un creion albastru? Da, scriem cu un creion albastru. Nu, nu scriem cu un creion albastru. Veniti 1a gcoali cu automobilul? Da, venim la gcoald cu automobilul. Nu, nu venim la scoala cu automobilul. Veniti 1a Clubul Ofiterilor? Da, venim la Clubul Ofiterilor. Nu, nu venim la Clubul Ofiterilor. Repetati lectia acasa? Da, repetam lectia acasa. Nu, nu repetam lectia acasa. Repetati dialogul in clasa? Da, repetdm dialogul in clasa. Nu, nu repetim dialogul in clas. Dati copiilor cafea dimineata? Da, dam copiilor cafea dimineata. Nu, nu dam copiilor cafea dimineata. Dati flori fetelor? Da, dam flori fetelor. Nu, nu dam flori fetelor. uestion and Answer (3rd person plural, positive/ Seestivey Scriu camarazii multe scrisori? Da, camarazii scriu multe scrisori. Nu, camarazii nu scriu multe scrisori. Scriu studentii pe tabla in clasa? Da, studentii scriu pe tabla in clasa. Nu, studentii nu scriu pe tabla in clasa. 139Vin profesorii devreme 1a scoala? Da, profesorii vin devreme la scoala. Nu, profesorii nu vin devreme ia scoala. Vin profesoarele tirziu la scoala? Da, profesoarele vin tirziu 1a scoala. Nu, profesoarele nu vin tirziu ia scoala.. Dau studentii flori profesoarelor? Da, studentii dau flori profesoarelor. Nu, studenfii nu dau flori profesoarelor. Dau profesorii lectii studentilor? Da, profesorii dau lectii studentilor. Nu, profesorii nu dau lectii studentilor. Repeta studentii lectia in clasa? Da, studentii repet& lectia in clas’. Nu, studentii nu repeta lectia in clasa. Repeta studentii vocabularul? Da, studentii repet’ vocabularul. Nu, studentii nu repet4 vocabularul. Qued Driits Cui scrii scrisori? To whom do you write letters? Tatalui meu To my father Mamei mele To my mother Fratilor mei To my brothers Profesoarelor mele To my professors (f).- Student's answer: Scriu scrisori tat&lui meu. Scriu scrisori mamei mele, etc. Gui scrii scrisori? Camaradului meu. Baiatului meu. Fetei mele. Fratelui meu. Sotied mele. Profesoarei mele. Camarazilor mei. Ofiterilor mei. 140F Question and Answer (1st, 2nd, and 3rd person). Cui scrie camaradul scrisori? Cui scrii scrisori? Scriu fratelui meu. Camaradul scrie scrisori fratelui. Cui da camaradul florile? Cui dai florile? Dau florile fetei mele. Camaradul d& florile fetei. 141Iv. Lectura Clasa de limba roman nu este mare si nu este mici. Jos este podeaua neagraé si sus este tavanul alb. Clasa are patru pereti verzi. Be pereti sint doua table verzi si doud sau trei tablouri. Clasa are de obicei zece scaune, noua scaune galbene pentru studenti gi un scaun verde, scaunul profesorului. Sub masi este un cog pentru hirtii. Clasa are patru geamuri mari gi o usd galbena cu un geam mic. fn clasd nu este un telefon. Studentii vin la scoala dimineata si incep clasele la ora opt fix. Ei lucreazi gase ore in clasa, trei ore dimineata, de 1a ora 8 la ora 11 si trei ore dupa masa, de la ora 1 1a ora 4. In clasi, studentii vorbesc, citesc si scriu romaneste. Studentii scriu lectia, nu scriu scrisori camarazilor. La ora 3 dupa masa, profesorul da studenti- lor o lectie noua. Profesorul citeste lectia studenti- lor gi studentii repeta. e obicei, 1a ora 4 studentii gtiu lectia. Dac& ei nu stiu lectia, ei repeta lectia acas&. In departamentul de limba rom4n4, dimineata la ora opt, toti studentii stiu dialogul foarte bine. intrebari 1. Cum este clasa de limba romana? 2. Cum este podeaua? 3. Cum este tavanul? 4. Cite scaune galbene gi cite scaune verzi sint in clasa? 5. Unde este cogul pentru nirtii? 6. Cite ore lucreazd studentii dimineata? 7. Gite ore lucreazi studentii dupa masa? 8. Scriu studentii scrisori camarazilor in clasa? 9. La ce ora da profesorul studentilor o lectie noua? 10. Citeste profesorul lectia studentilor? 11. Repeta studentii lectia acasa? 12. Stiu toti studentii dialogul dimineata 1a Ora opt? 142v. $1. or indirect §2. identical with the Genitive Case. For the formation of the Genitive Case, see Lesson page 127. ae ei GRAMMAR NOTES: Note the following sentences: I give something to somebody. I give somebody something. The underlined words are called in English the object. The Romanian equivalent is the Dative Case. As form, the Romanian noun in the Dative Case is There are no exceptions. 8 Ex. Cartea studentului e aici. (possessive case). The student's book is here. Dau studentului o carte. (dative case). I give the student a book. Creionul doamnei e acolo. (possessive case). The lady's pencil is there. Dau doamnei un creion. (dative case). I give the lady a pencil. Dictionarele studentilor sint pe masa. (possessive case). The student's dictionaries are on the table. Dau dictionare studentilor. (dative case). I give the students dictionaries. 143Lo Cartile doamnelor sint pe masa. (possessive case). The ladies’ books are on the table. Dau doamnelor carti de limba romana. (dative case). I give the ladies Romanian Language Books. VI. HOMEWORK: i Listen to the entire tape of Lesson 9 until you are familiar with all sounds and understand all utterances. Listen to Dialogue, Lesson 9 often enough to be able to recite it the first class period in the morning. 144VII. VOCABULAR Expresii idiomatice Ce faci? What are you doing? Cog pentru hirtii Wastepaper basket Dupa masa Gin) the afternoon Slava Domnului! Thank God! Vocabular: bane&, banci bank de obicei usually exemplu example de exemplu for example fiecare each hirtie, hirtii Paper jos : down mare, big mic, micd; mici small podea, podele floor sub under sus up tavan, tavane ceiling Verbe da (a) to give repeta (a) to repeat scrie (a) to write veni (a) to come eu dau repet scriv vin dumneata dai repeti serii vii el, ea aa repeta scrie vine noi dim repetan scriem venin dumneavoastra dati repetati scrieti veniti ei, ele dau repeta scriu vin 145Ardneasca. + Interior de casa 146I. LECJIA 10 INTRODUCTION OF NEW MATERTAL A. Phonological Perception Drill: a au au au auto auto auto automobil automobi 1 automobil B, Structural Dril1 a 2. Masa este aproape de Masa este aproape de Masa este aproape de Scaunul este Scaunul este Scaunul este Locotenentul Locotenentul Locotenentul aproape aproape aproape au au au b. auto auto auto autobuz autobuz autobuz, tabla. profesor. mine. de masa. de profesor. de mine. este aproape de geam. este aproape de profesor. este aproape de mine. Merg 1a scoala. MA duc 1a scoala. Merg 1a Brasov. MA duc 1a Brasov. MA duc simbita 1a Sibiu. M& duc duminicd la biserica. 147L 10 II. DIALOGUE A. Dialogui: tn clas, vineri la ora trei. Slava Domnului ci astazi este vineri! Adevarat! Inc& o ora in clasa gi ave doua zile libere! Maiorul Lt. Colonelul: Maiorul Unde te duci simbata si duminica? Lt. Col. M& duc cu sotia si cu copiii la Constanta. Maiorul Va duceti cu autobuzul? Lt. Col. Nu, ne ducem cu automobilul fratelui meu. Maiorul : Ce faceti dows zile in Constanta? Lt. Col. - : Ne plimbam, cumparam haine, mincdm la restaurante bune.... Maiorul : Unde vA plimbati? . Lt. Col. : Ne plimbam pe malul marii sau in parc. Maiorul : Este adevdrat ci in Constanta hainele sint scumpe? Lt. Col. : Scumpe, dar bune? Maiorul Ce faceti seara in Constanta? Lt. Col. Seara, dupi ce se culcd copiii, merg cu sotia la un club. Maiorul : interesant, ins& aga nu inveti limba romana. Lt. Col. : $ase ore in clas4, trei ore acasa, cinci zile pe saptamind, treizeci gi gapte de saptamini este destul pentru mine! DAO: quni ieftin, ieftind marti miercuri excursie joi 149L 10 II. B. Dialogue: In the classroom, Friday at 3 o'clock. The Major : Thank God that today is Friday! The Lt. Col: True! One more hour in the classroom and we have two free days! Where are you going Saturday and Sunday? I'm going with my wife and children to Constanta. Are you going by bus? No, we're going with my brother's car. Maj. : What are you going to do two days in Constanta? Lt. Col. +: We stroll, buy clothes, eat in good restaurants. Maj. ‘Where do you take a walk (stroll)? Lt. Col. + We stroll on the seashore or in the park. Maj. : Is it true that in Constanta clothes are expensive? Lt. Col. + They are expensive, but good. Maj. : What do you do in the evening in Constanta? Lt. Col. +: In the evening, after the children go to bed, I go with my wife to a club. Maj. : Interesting, but in this manner you don't Jearn Romanian. Lt. Col. : Six hours in the classroom, three hours at home, five days a week, thirty seven weeks, is enough for me. alogue Adjunct Monday Tuesday Wednesday Thursday cheap excursion 150L 10 III. PATTERN DRILLS: A. B, Transformation Drill: Astazi este vineri. MA duc la scoala. Simb&ta dimineata mi duc 1a Cluj. Acum este ora patru fix. La ora gase pregatesc cina. Astazi este simbata. Duminicd nu merg 1a Oradea. Astzi este vineri. Simbata nu lucrez. Question and Answer. Te duci simbata la Cluj? Da, m& duc simbata la Cluj. Nu, nu mi duc simbata la Cluj. Te duci acasi? Da, mi duc acasa. Nu, nu m& duc acasa. Cumperi un automobil nou? Da, cumpér un automobil nou. Nu, nu cumpar un automobil nou. 15110 Cumperi o casi in oragul Eforie? Da, cumpar o casa in oragul Eforie. Nu, nu cumpir o casi in oragul Eforie. Te plimbi seara pe malul oceanului? Da, mi plimb seara pe malul oceanului. Nu, nu ma plimb seara pe malul oceanului Te plimbi in oras? Da, mi plimb in orag. Nu, nu m& plimb in orag. Question and Answer (3rd person, positive/negative). Se duce camaradul acasd seara? Da, camaradul se duce acasd seara. Nu, camaradul nu se duce acas% seara. Se duce locotenentul miercuri 1a Cluj? Da, locotenentul se duce miercuri la Cluj. Nu, locotenentul nu se duce miercuri 1a Cluj. Cumpairai profesorul casa domnului maior? Da, profesorul cumpiraé casa domaului maior. Nu, profesorul nu cumpara casa domnului maior. Cumpira fratele dumitale un automobil nou? Da, fratele meu cumpird un automobil nou. Nu, fratele meu nu cumpara un automobil nou. Se plimba sora dumitale pe maiul oceanulu Da, sora mea se plimba pe malul oceanului. Nu, sora mea nu se plimba pe malul oceanului. Se plimb& camaradul dumitale in orag? Da, camaradul meu se plimba in orag. Nu; camaradul meu nu se plimba in oras. estion and Answer (2nd person, plural, positive/ negative). Va duceti simbata 1a Bragov? Da, ne ducem simb’ta 1a Bragov. Nu, nu ne ducem simba’ta 1a Brasov. 152L10 Va duceti 1a cinema? Da, ne ducem 1a cinema. Nu, nu ne ducem 1a cinema. Cumparati o cas& noua in Negru Voda? Da, cump&ram o casi noua in Negru Voda. Nu, nu cumparam o casi noua in Negru Voda. Cumpirati haine in Constanta? Da, cumparaém haine in Constanta- Nu, nu cump&ram haine in Constanta. Va. plimbati pe malul oceanului? Da, ne plimbam pe malul oceanului. Nu, nu ne plimbim pe malul oceanului. va plimbati in parc? Da, ne plimbam in parc. Nu, nu ne plimbam in parc. westion and Answer (3rd person plural, positive/ negative). Se duc studentii duminica 1a biserici? Da, studentii se duc duminica la biserica. Nu, studentii nu se duc duminica la biserica. Se duc ofiterii 1a Clubul Ofiterilor? Da; ofiterii se duc 1a Clubul Ofiterilor. Nu, ofiterii nu se duc 1a Clubul Ofiterilor. Cumpira studentii cafea profesorilor? Da, studentii cumpira’ cafea profesorilor. Nu, studentii nu cumpaéra cafea profesorilor. Cump&r& doamnele din Iasi haine ieftine? Da, doamnele din Iasi cumpird haine ieftine. Nu, doamnele din Iasi nu cumpara haine ieftine. Se plimba studentii cu fetele in parc? Da, studentii se plimbaé cu fetele in parc. Nu, studentii nu se plimba cu fetele in parc. Se plimb&’ fetele pe malul oceanului? Da, fetele se plimba pe malul oceanului. Nu, fetele nu se plimba pe malul oceanului. 153F. Question and Answer. Unde este masa? Masa este aproape de mine. Unde este tabla? Tabla este departe de mine. Unde este uga? Usa este departe de mine. Locuieste profesorul aproape de dumneata? Da, profesorul locuieste aproape de mine. Nu, profesorul nu locuieste aproape de mine. Locuiegte colonelul departe de dumneata? Da, colonelul locuieste departe de mine. Nu, colonelui nu locuieste departe de mine. Vorbeste profesorul cu dumneata? Da, profesorul vorbeste cu mine. Nu, profesorul nu vorbeste cu mine. Lucreazi domaul Pop cu dumneata? Da, domnul Pop lucreaza cu mine. Nu, domnul Pop nu lucreazd cu mine. Question and Answer (1st, 2nd, 3rd person). Se duce domnul maior simbata la Cluj? Te duci simbat& 1a Cluj domnule maior? Da, simbita mi duc 1a Cluj. Da, domnul maior se duce simbata 1a Cluj. Cumpari camaradul un ziar dimineata cind vine 1a gcoala? Cumperi un ziar dimineata cind vii la scoala? Nu, nu cumpar un ziar dimineata cind vin la scoala. Nu, camaradul nu cumpira un ziar dimineata cind vine 1a scoala. 154L 10 Se plimb&’ camaradul seara in oras? Te plimbi seara in orag? Da, mi plimb seara in orag. Da, camaradul se plimb’ seara in orag. Roman in costum national. 155L 10 Iv. Lectura: Slava Domnului c4 astazi este vineri! Treizeci de ore de limba romani pe sdptimind este mult pentru mine. Acum sint liber pind luni dimineata 1a ora opt fix. Cind nu lucrez simbata gi duminica in companie, de obicei mi scol tirziu, la ora noua si jumitate. Dupa ce m& sp&l, m& duc la un restaurant mic in oragul Constanta gi mininc micul de jun, beau o c neagri, fumez o tigara si citesc ziarul. Dacd vremea este frumoas&, mi plimb pe malul Dac& vremea este urita, mi duc acasd si mi uit 1a televizor. Seara, dupi ce maninc cina, cumpir un bilet si mi duc la cinema, Duminica dimineata m& duc la bisericd si dupa biseric’ fac o excursie cu automobilul. De obicei, merg in munti. Aici in Transilvania, muntii sint inalfi si frumosi. Vin acasd seara tirziu, repet lectia si mi cuic. Luni dimineata incep o saptamina noua. intrebari: 1. Ce zi este astizi? 2. Cite ore pe siptamind invat& un student limba romana? 3. Cite zile pe siptimind sint studentii liberi? 4. Lace ora te scoli simbata gi duminica cind nu lucrezi? 5. Unde mininci micul de jun? 6. Ce faci dupa ce mininci micul de jun? 7. Ce faci daci vremea este frumoasa? 8. Ce faci dacd vremea este urita? 9. Cind te duci 1a biserica? 10. Cum sint muntii din Transilvania? 11. Cind repeti lectia? 12. Gind incepe o saptimind nova pentru un student 1a scoala asta? 156L 10 V. GRAMMAR NOTES: §1. The Romanian present tense form may be used to indicate the future. Ex: Duminicd mininc la club. Sunday I'm going to eat at the club, or Sunday I will eat at the club. Simbata nu invat lectia. Saturday I'm not going to study the lesson, or Saturday I will not study the lesson. §2. The first person singular pronoun eu, I , when preceeded by a preposition, is mine. Ex. = El merge cu mine la scoala. He goes with me to school. El locuieste aproape de mine. He lives near me. Asta nu-i pentru mine. This is not for'me. Note: All other persons or nouns do not change. Ex.: Locuieste departe de dumneata. Locuiegte departe de el. Vine la gcoald cu ea. Vine la scoala cu noi. cu dumneavoastra. cu ei. cu ele. 157§3. The preposition cu is followed sometimes by the unqualified noun with the article (and this is an exception from the rule mentioned in Lesson 2, page 29 ). Ex. El se duce 1a automobil. El se duce cu automobilul. HOMEWORK: 1. Listen to. the entire tape of Lesson 10 until you are familiar with al1 sounds and understand all utterances. 2. Listen to Dialogue, Lesson 10 often enough to be able to recite it the first class period in the morning. 158VII. VOCABULAR Expresii idiomatice: Inc& 0 ora Vocabular: astizi autobuz, autobuze ch destul,. destula; destui, destule duminica excursie, excursii haind, haine deftin, ieftina; ieftini, ieftine interesant, interesant’; interesanti, interesante joi liber, libera; liberi, libere luni mal, maluri marti miercuri ocean, oceane Parc, parcuri scump, scumpé; scumpi, scumpe seara, seri simbata vineri zi, zile Verbe: cumpaira (a) duce (a se) plimba (a se) 159 one more hour today bus that enough Sunday excursion coat; clothes cheap interesting Thursday free Monday shore Tuesday Wednesday ocean park expensive evening Saturday Friday day to buy to go to strollL 10 eu dumneata el, ea noi dumneayoastra ei, ele cumpar cumperd cumpard cumparam cumparati cumpard ma te se ne va se 160 duc duc duce ducem duceti duc ma te se ne va se plimb plimbi plimbs plimbim plimbati plimbate) LECJIA 11 INTRODUCTION OF NEW MATERIAL A. Phonological Perception Drill. a. b. rau rau rau 3. a. cheie cheie cheie chi chi c. kilo kilo kilo d. kilometru kilometru kilometru 161eta B.. Structural Drill. i soe) Oragul este frumos., fmi place orasul. Cartea este bund. Imi place cartea. Camaradului Zi place oragul. Gui Zi place oragul? a Camaradului ii piace oragul. Doamnei #4 place scoala. Cui ii place scoala? Doamnei 2i place scoala. Camarazilor 1e place oragul. Cui Zi place oragul? Camarazilor le place oragul. Doamnelor le place scoala. Cui i place scoala? Doamnelor le place scoala. N-am magind ins’ imi trebuie masina. Camaradul n-are magini ins& 2i trebuie magina. Camaradului fi trebuie masina. Gui 2i trebuie magina? Camaradului. Studentului ii trebuie un dictionar. Cui 24 trebuie un dictionar? Studentulu: Fetei ii trebuie o carte. Cui 2i trebuie o carte? Fetei. 162Ulita de sat. cryate DIALOGUE A. Dialogul: Studentul Prof. Pop Studentul Prof. Pop Studentul Prof. Pop Studentul Prof. Pop Studentul Prof. Pop Studentul Prof. Pop Studentul Prof, Pop Studentul Prof. Pop ADAOS. imi pare bine ianuarie februarie martie aprilie mai iunie Lit Un student vorbeste cu profesorul Pop despre clima din Brasov. iti place clima aici in Brasov, domnule profesor Pop? Desigur? tmi place clima foarte mult. Cui nu=i place? Camaradului. De ce? Pentru cd este in iulie si este frig! Este adevarat c& vara este putin rece.. fin fiecare zi, ceata, ceatd...Unde este goarele? mn Poiana Japului. Poamnei Pop ii place clima asta? {i place pentru c& noi locuim in Poiana Japului . Este Poiana Tapului departe de scoala? Nu prea.depafte, aproximativ 16 kilo~ metri. = 16 kilometri? Atunci iti trebuie o magina Da; iti trebuie, insd eu vin la scoala cu domnul Munteanu. De ce nu cumperi o magina? imi pare rau, ins& n-am bani. iulie anotimp, anotimpul august primavara, septembrie primivara octombrie toamna, toamna noiembrie darna, iarna decembrie timp, timpul an, anul cald, calda 165Lin Ir. B. Dialogue: A student is talking with professor Pop Student : Prof. Pop: Student = Prof. Pop: Student Prof. Student Prof. Student Prof. Student Prof. Student Prof. Student Prof. about the weather in Brasov. Do you like the weather here in Brasov, Prof. Pop? I like the weather very much. Who doesn't like it? My ‘buddy. Why? Because it's in July and it's cold! It's true that in the summer it's a little cool Every day, fog, fog. Where's the sun? In Poiana Tapului. Does Mrs. Pop like this weather? She like's it because we live in Poiana Tapului. Is Poiana Tapului far from the school? Not too far, about 16 kilometers. Sixteen kilometers. Then you need a car.. Yes, you need one, but I come to school with Mr. Munteanu. Why don't you buy a car? I'm sorry, but I don't have the money. DIALOGUE ADJUNCT: I'm sorry January February March April May June July warm August season September spring Octomber fall November winter December weather year 166Liz III. PATTERN DRILLS A, Question and_pnswer Deill, (1st and 2nd person singular, ‘positive/negative). iti place vremea aici in Fagiras, domnule sergent? ‘Da, imi place vremea aici in Fagiras. Nu, nu-mi place vremea aici in Pagairas. tei place scoala asta, domnule caporal? Da, imi place scoala asta. Nu, nu-mi place scoala asta. 4, ffi trebuie un dictionar, domnule plutonier? Da, imi trebuie un dictionar. Nu, nu-mi trebuie un dictionar. fti trebuie un creion rogu, domnule profesor? Da, imi trebuie un creion rogu. Nu, nu-mi trebuie un creion rogu. {ti pare bine ci inveti limba roman’, domnule locotenent? Da, imi pare bine c& invat limba romana. Nu, nu-mi pare bine ci invat limba romana. ffi pare bine ci locuiesti in Pagiras, domnule profesor? Da, imi pare bine c% locuiesc in Fagaras. Nu, nu-mi pare bine cé locuiesc in Fagdras. itd pare réu c& nu gtii dialogui? ‘Da, imi pare rau ci nu gstiu dialogul. Nu, nu-mi pare rau cA nu gtiu dialogul. iti pare rau c& n-ai o magin’ bund? ‘Da, imi pare rau c& n-am o magind buna. Nu, nu-mi pare rau ci n-am o maginad buna. B. Question and Answer (3rd person singular, positive/ negative) fi place sotiei dumitale vremea aici in Deva. Da, sotied mele ii place vremea aici in Deva. Nes sotied mele nu-i place vremea aici in eva. 167Es c. fi place camaradului dumitale scoala asta? Da, camaradului meu ii place scoala asta. Nu, camaradului meu nu-i place scoala asta. £i trebuie studentului un dictionar roman-englez? Da, studentului ii trebuie un dictionar roman- englez. Nu, studentului nu-i trebuie un dictionar roman- englez. {i trebuie ofiterului o magin& noua? Da, ofiterului i trebuie o magind noua. Nu, ofiferuiui nu-i trebuie o magina now’. fi pare bine camaradului cd Anvaf% limba romana? Da, camaradului ii pare bine cd invata limba romana. Nu, camaradului nu-i pare bine ci invat& limba romana. fi pare bine profesorului cd studentii stiu dialogul? Da, profesorului ii pare bine c& studentii stiu dialogul. Nu, profesorului nu~i pare bine ci studentii gtiu dialogul. 4 Ti_pare rau sergentului ci n-are un automobil bun? Da, sergentului 2i pare rau cd n-are un automobil bun. Nu, sergentului nu-i pare rau ci n-are un automobil bun. estions and Answers Drili, (1st and 2nd person Plural, positive/negative Va place casa in care locuifi? Da, ne place casa in care locuin. Nu, nu ne place casa in care locuim. V& place orasul Oradea? Da, ne place oragul Oradea. Nu, nu ne place orasul Oradea. 168Va trebuie haine noi Da, ne trebuie haine noi. Nu, nu ne trebuie haine noi. Va trebuie o cas& aproape de scoala? Da, ne trebuie o cas& aproape de scoala. Nu, nu ne trebuie o cas& aproape de scoala. Va pare bine c& aveti o cas& in oragul Arad? Da, ne pare bine cd avem o casa in oragul Arad. Nu, nu ne pare bine ci avem o casa in oragul Arad. Va pare bine cd aveti copii mari? Da, ne pare bine ci avem copii mari. Nu, nu ne pare bine cd avem copii mari. Va pare rau cd nu aveti o casi in orasul Buzau? Da, ne pare réu ci nu avem o casa in oragul Buzau. Nu, nu ne pare réu ci nu avem o casa in oragul Buzaus Va pare riu ci astazi este luni? Da, ne pare rau c& astazi este luni. Nu, nu ne*pare rau cd astazi este luni. D. Question and Answer Drill, (3rd person plural, positive/negative, Le place studentilor vremea aici in Buzau? Da, studentilor le place vremea aici in Buzau. Nu, studentilor nu le place vremea aici in Buzau. Le place doamnelor oragul Bacau? Da, doamnelor le place oragul Bacau. Nu, doamnelor nu le place oragul Bactu. Le trebuie fetelor haine noi? Da, fetelor le trebuie haine noi. Nu, fetelor nu le trebuie haine noi. 169Li. Le trebuie studentilor dictionare? Da, studentilor le trebuie dictionare. Nu, studentilor nu le trebuie dictionare. Le pare bine studentilor cd vorbesc limba romana Da, studentilor le pare bine cd vorbesc limba romana? Nu, studentilor nu le pare bine c& vorbesc limba romana. Le pare bine studentilor c& merg luni 1a Focganiz? Da, studentilor le pare bine ci luni merg la Focsani. Nu, studentilor nu le pare bine cd luni merg la Focgani. Le pare rau studentilor c& astazi este vineri? Da, studentilor le pare rau ca astazi este vineri. Nu, studentilor nu le pare rau ca astazi este vineri. Le pare riu studentilor ca vremea este urita? Da, studentilor le pare rau cd vremea este urita. Nu, studentilor nu le pare radu ci vremea este urita. Questions and Answers (1st, 2nd and 3rd persons). 4 Ti,place domnului maior oragul Uriati? tti place oragulUrlati, domnule maior? Da, imi place oraguiUrlati. Da, domului maior ii place oragul Urlati. fi,piace doamnei Pop vremea aici in Mizil? Iti place vrewea aici in Mizil, Doamnd Pop. Nu, nu-mi place vremea aici in Mizil. Nu, doamnei Pop nu-i place vremea aici in Mizil. fi,trebuie camaradului dumitale haine noi? ffi trebuie haine noi? ‘Da, imi trebuie haine noi Da, camaradului meu 2i trebuié haine noi. 170paid fi,trebuie fetei dumitale un ceas? Iti trebuie un ceas. ‘Nu, nu-mi trebuie un ceas. Nu, feted mele nu-i trebuie un ceas. 4, pare bine camaradului c& invat4 limba rom4na? tei pare bine cd inveti limba romani? Da, imi pare bine ca invat limba romana. Da, camaradului 2i pare bine c& invat% limba romana. fi pare bine doamnei Pop ci astizi vremea este urgea? qi pare bine cd ast&zi vremea este urita? Nu, nu-mi pare bine ci astazi vremea este urita. Nu, doamnei Pop nui pare bine cM astazi vremea este urita. 44 pare rau profesorului cind studentii nu gtiu diglogut? Tei pare rau cind studentii nu stiu dialogul? ‘Da, imi pare ru cind studentii au gtiu dialogul. Da, profesorului #4 pare rau cind studentii ou gtiu dialogul. fi pare rau studentuiui ci nu vorbeste bine ste? ti pare réu c& nu vorbesti bine romaneste? Nu, nu-mi pare riu ci nu vorbesc bine romaneste. Nu, studentului nu-i pare rau c& nu vorbeste bine romfnegte. 171Lit Iv. Lectura: Eu locuiesc in oragul Fagirag. Oragul Pagiras este in Transilvania aproape de Muntii Carpati, intre oraggle Sibiu gi Bragov. imi pare bine c4 locuiesc in oragul Fagiras, pentru c& aici anul are patru anotimpuri: primivara, vara, toamna si iarna, Vara este cald si iarna este frig, fnsi foarte rar avem ceat& si nu vedem soarele. Prima- vara este scurt& si toamna este lung’. Vara cind este cald, oamenii din Fagirags merg la munte sau la Marea Neagra; iarna cind este frig, camenii stau acasd i beau vin caid. fntrebari 1. Undé locuiesti? 2. Este oragul Fagirag in Transilvanii 3. Este oragul Pagarag aproape de Muntii Carpati? 4, Intre ce orase este oragul Figirag? 5. iti pare bine cd locuiesti in oragul Fagaras? 6. Cite anotimpuri are un an? 7. Cum este vara in ofasul Pagtras? 8. Cum este iarna in ordguh Pagarag? 9. Cum este prim&vara in oragui Fagiras? 10, Cum este toamna in oragul FAgaras? 11. Vara cind este cald, unde merg oamenii din orasul Fagiras? 12. Ce fac oamenii din Fagirag iarna cind este frig? 172» ye oe oe TeX V- GRAMMAR NOTES: §1. {mi place oragul or: eid XS = I like the town, The town is pleasing to me. The second translation (the town is pleasing to me) reflects the Romanian grammatical structure and exemplifies an important but limited class of Romanian verbs. learned in this lesson are: {mi place {mi trebuie Imi pare bine i pare rau The ones I like I need I'm glad I'm sorry The conjugation of these verbs is as follows: mi place qi place studentului i place doamnei Ne place va place studentilor le place doamnelor {mi trebuie ft trepule studentului fi trebuie (automobilul, cartea) 173Laz ne trebuie (automobilul, cartea) vai trebuie t " studentilor le trebuie " " doamnelor §2. To formulate questions with these verbs, the following pattern is used: Cui Zi place magina? Studentului ii place magina. Doamnei ii place magina. Cui Zi trebuie cartea? Studentului ii trebuie cartea. Doamnei ai trebuie cartea. Cui 2i place oragul Monterey? Studentilor le place oragul Monterey. Doamnelor le place oragui Monterey. Cui Zi trebuie un dictionar? Studentilor le trebuie un dictionar. Doamnelor le trebuie un dictionar. §3. You may have noticed that what in English is the direct object: I like the book in Romanian it becomes the subject: fmi place cartea ie I 0 me +! ook is pleasing. ILar VI. HOMEWORK: a. Memorize dialogue. b. Copy and translate into English the narratives of Lessons 1 and 2. 175Lar vit. Expresii_idiomatice: {mi pare bine imi pare rau Vocabular: an, ani aprilie aproximativ august ban, bani VOCABULAR cald, cald’; calzi, calde ceata, ceata clima, clime decembrie februarie frig ianuarie iarna, ierni iulie iunie kilometru, kilometri mai martie noiembrie octombrie primavara, primiveri putin, putind; putini, putine ) rece (adj septembrie soare toamna,. toamne timp, timpuri vale, vai vara, veri 176 I'm glad I'm sorry year April approximately August coin; money warm fog climate; weather December February cold January winter July June kilometer May March November October spring little (a) cold September sun fall; autumn weather; time valley summerVerbe: imi ata a ne le aci ani ani aei placea trebui parea bine Pirea rau place place place place place place trebuie trebuie trebuie trebuie trebuie trebuie 177 pare pare pare pare pare Pare to like to need to be glad to be sorry bine pare bine pare bine pare bine pare bine pare bine pare rid rau rau rau rau rau raucote Casi t&raneasca din Avrig-Transilvania 178LECJIA 12 I. INTRODUCTION OF NEW MATERTAL A. Phonological Perception Drill. a iel 1 del jer ier ier aer aer eer) aerul aerul aerul B. Structural Drill. 1. oa. db. c. eae {mi place cartea. int plac c&rtile. fmi place fata. mi plac fetele. Studentului ii place fata. Studentului Zi plac fetele. Studentilor le place magina, Studentilor le plac maginile. Fetei ii place cartea. Fetei 2i plac cartile. Fetelor le place masina. Fetelor le plac maginile. Luni m& duc 1a club. M& duc la club in fiecare luni, or Lunea mi duc la club, or M& duc 1a club lunea, Ma duc la club martea, joia, simbata, etc. 179Liz a. tn fiecare seard invat lectia. Seara, invat lectia. M&_spa1 in fiecare dimineata. Dimineata, ma spal. fn fiecare vara este frig aici. Vara este frig aici. 180Li La seceris 181II. DIALOGUE: A. Dialogul: Seara 1a clubul ofiterilor. Prof. Lt. Prof. Dena. Prof. Lt. Prof. Lt. Prof. Lt. Prof. Lt. Prof. Lt. Bun& seara, domnule locotenent. Bund seara, domnule profesor. {mi dai voie si-ti prezint pe sotia mea? fu pare bine de cunogtinta, doamna. imi pare bine de cunostinta, domnule profesor. Veniti de 1a terenul de golf? Da, amindoi jucdm golf vinerea dup masa. Va plac terenurile de golf aici? Ne plac foarte mult, mai ales vara. gi eu joc putin golf. fmi place aerul urat. . nteleg foarte bine. Iti place oceanul? Nu, pentru c&-i prea rece. Nu-ti place apa rece? Nu, nu-mi place deloc? Este tirziu, la revedere, domnule profesor. ADAOS disear& nimic pantof, pantoful peninsula, peninsula probabil problema sau sport, sportul 183Li2 II. B. Dialogue: In the evening at the Officer's Club. Prof.: Lt. Prof. Prof Prof, Good evening, Lieutenant. Good evening, professor. Will you allow me to introduce my wife? I'm pleased to make your acquaintance, Madam. I'm pleased to make your acquaintance, professor. Are you coming from the golf course? Yes, both of us play golf Friday afternoon. Do you like the golf courses here? We like them very mich, especially in the summer. I also play a little golf. I like the fresh air. I understand very well. Do you like the ocean? No, because it's too cold. You don't like the cold water? No, I don't like it at all! It's late, good-bye, professor. Good-bye. Dialogue Adjunct tonight, this evening nothing shoe (low quarter) peninsula probably problem or sport 184III. PATTERN DRILLS Ae uestion and Answer Drill (1st, 2nd person singular, ‘positive/negative). Ypi plac pantofii negrii? Da, imi plac pantofii negrii Nu, nu-mi plac pantofii negr: fyi plac filmete cu Bing Crosby? ‘Da, imi plac filmele cu Bing Crosby. Nu, nu-mi plac filmele cu Bing Crosby. 12 B. Question and Answer Drill (3rd person singular). ¢i plac studentului muntii din Romania? | Da, studentului ii plac muntii din Romania. Nu, studentului nu-i plac muntii din Romania. fi plac fetei hainele noi? Da, fetei 2i plac hainele noi. Nu, fetei nuri plac hainele noi. C. Question and Answer Drill (1st, 2nd person plural, positive/negative). V& plac terenurile de golf de pe peninsula? Da; ne plac terenurile de golf de pe peninsula. Nu, nu ne plac terenurile de golf de pe peninsula, 18512 F, Va plac casele albe din Azuga? Da, ne plac casele albe din Azuga. Nu, nu ne plac casele albe din Azuga. Question and Answer Drill (3rd person’ plural, Positive/negative). Le plac studentilor masinile de sport? Da studentilor le plac masinile de sport. Nu, studentilor nu le plac masinile de sport. Le plac fetelor baietii inalti? Da, fetelor le plac baietii inalti. Nu, fetelor nu te plac baietii @naiti. uestion and Answer Drill (1st, 2nd person singular, positive/negative). Joci golf? Da, joc golf. Nu, nu joc goif. Joci golf in fiecare z Nu, nu joc golf in fiecare zi. intelegi limba romana? Da, -inteleg limba romana. Nu, nu inteleg limba romana. intelegi tot ce citesti? Da, inteleg tot ce citesc. Nu, nu inteleg tot ce citesc. Gasesti ugor un restaurant bun in Bucuresti? Da, gasesc ugor un restaurant bun in Bucuresti. Nu, nu gasesc ugor un restaurant bun in Bucuresti. Unde gasegti mincare bund in Bucuresti? Gasesti mincare bund la restaurant. Nu gtiu unde gisesti mincare bund. westion and Answer Drill (3rd person singular, positive/negative Joac&é camaradul golf? Da, camaradul joacd golf. Nu, camaradul au joacd golf. 186L 12 Joact camaradul golf in fiecare zi? Da; camaradul joacd golf in fiecare zi. Nu, camaradul nu joaci golf in fiecare zi. intelege ofiterul limba rusa? Da, ofiterul intelege limba rus. Nu, ofiferul nu intelege limba rusa. intelege baiatul dumitale limba romana? Da, baiatul meu intelege limba romana, Nu, biiatul meu nu intelege limba romana. Gisegte studentul ugor clasa de limba romana? Da, studentul gaseste ugor clasa de limba romana. Nu, studentul nu gisegte ugor clasa de limba romana. - Dimineata, gisegte studentul profesorul in clasa? Da, dimineata, studentul gaseste profesorul in clasa. Nu, dimineata, studentul nu giseste profesorul in clas’. estion and Answer Drill (1st, 2nd person plural, positive/negative Jucati golf 1a Bucuresti? Da, jucim golf 1a Bucuresti. Nu, nu jucdm golf la Bucuresti. Jucati bine golf? Da, jucim bine. Nu, nu jucdam bine. Intelegeti dialogul? Da, intelegem dialogul. Nu, nu intelegem dialogul. intelegeti lectia? Da, intelegem lectia. Nu, nu intelegem lectia. 18712 Gasiti mincare bund 1a restaurant? Da, g’sim mincare bund 1a restaurant. Nu, nu g’sim mincare bund 1a restaurant. Gasiti cafea bund 1a restaurant? Da, gisim cafea bund 1a restaurant. Nu, nu gisim cafea bund la restaurant. estion and Answer Drill (3rd person plural, Positive/negative Joacé camarazii golf 1a Bucuresti? Da, camarazii joacd golf 1a Bucuresti. Nu, camarazii nu joacd golf 1a Bucuresti. Joact camarazii golf in fiecare zi? Da, camarazii joaca golf in fiecare zi. Nu, camarazii nu joac& golf in fiecare zi. fngeleg studentii lectia? Da, studentii inteleg lectia. Nu, studentii nu inteleg lectia. Inteleg studentii limba romana? Da, studentii inteleg limba romana. Nu, studenfii nu inteleg limba romana. Dimineata, gasesc studentii profesorul in clasi? Da, dimineata, studentii gasesc profesorul in clasa. Nu, dimineata, studentii nu gisesc profesorul in clasa. Gisesc studentii mincare bund la restaurant? Da, studentii gisesc mincare bund la restaurant. Nu, studentii nu gisesc mincare bund la restaurant. Question and Answer Drill (1st, 2nd, 3rd person). fi,plac studentului maginile de sport? ffi plac maginile de sport? Da, imi plac maginile de sport. Da, studentului 2i plac maginile de sport. 188Li2 Joaci camaradul go1f la Bucuresti? Joci golf la Bucuresti. Nu, nu joc golf 1a Bucuresti. ingetege ofiterul dialogul? ntelegi dialogul? Da, inteleg dialogul. Da, ofiterul intelege dialogul. Gasegte camaradul cafea bund la restaurant? Gasesti cafea bund 1a restaurant? Nu, nu gasesc cafea bund la restaurant. Nu, camaradul nu giseste cafea bund la restaurant. J. Transformation Drill. Luni vin 1a scoala 1a ora opt fara un sfert. Lunea dup& mas& joc golf 1a Bucuresti. n fiecare simbata, merg 1aSibiu. Simbata m& culc devreme. Miercuri mininc 1a restaurant. Miercurea scriu scrisori camarazilor mei. invat lectia in fiecare seara. Seara, mA duc la cinema. fn fiecare primivard cumpir haine noi. Primivara, cumpar haine noi. 18912 Iv. Lectura: Pentru ci imi place aerul curat, cind am timp liber, joc golf. Jog de obicei vinerea dupi masd sau simbita dimineata. Imi plac terenurile de gold de pe peninsula foarte mult. Pentru cd de obicei aici vremea este frumoasd, nu este frig si nu este cald, oamenii joacd golf tot anul - primdvara, vara, toamna gi iarna. Sint foarte multi oameni, domni gi doamne, care nu inteleg ci jocul de golf este un sport, Ei joaca, ans& ei nu invat& nimic. Acum insd eu am o problemi, Simbita dimineata la ora opt, joc goif cu domnul maior Munteanu gi n-am pantofi'de golf si nu gisesc aici in Fagiras. Probabil c& diseard mi duc 1a Sibiu sau la Brasov. Acolo gasesc. Imi place s& joc golf cu domnul maior Munteanu. E1 joacd foarte bine gi eu invat mult de 1a el. intrebari 1. De ce joci go1f? 2. Cind joci golf? 3. Unde joci golf? 4. Ii plac terenurile de golf de pe peninsula? 5. Este jocul de golf un sport? 6. Sint oameni care joacd golf si nu invata nimic? : 7. Cu cine joci golf simbat% dimineata 1a ora opt? 8. Gasesti pantofi de golf in oragul Fagiras? 9. Inveti mult de 1a domnul maior Munteanu? 190Li Ve. GRAMMAR NOTES: §1. You may have noticed that in the previous lesson we used the verb a-i plicea (to like) with a single object: imi place cartea I like the book. Studentilor 1e place magina The students like the care In this lesson, this verb is used with plural nouns: fmi plac cartile I like the books. Studentilor le plac masinile The students ‘like the cars. Whereas in the first example the English equivalent may be: The book is pleasing to me, in the second example, the English eqeival ent may be:’ The books are pleasing to me. §2. Nouns indicating tim luni (Monday), marti. (Tuesday), simb’ta (Saturday); seara (evening), dimineata (morning), dupa masa (afternoon); vara (summer), foamna (autumn), change the meaning to "every 4 Wduring ", by adding the definite article. Ex. Lunea mi duc 1a club. I go to the club every Monday. Seara mi uit la televizor. Every evening I watch TY. ~ or Evenings I watch TV. Vara joc golf. During the summer I play golf. or Summ T play golf. ‘VI. HOMEWORK: a. Memorize dialogue. b. Copy Dialogues 3 and 4 and translate into English. 191.Li2 VII. VOCABULAR Expresii idiomatice fu: dai voie sa-ti prezint.. Allow me to introduce... ‘mi pare bine de cunostinta Glad to make your acquaintance. Vocabular: aer, aerul air amindoi (m) both amindous (£) both apa, ape water curat, curat&; curati, curate clean detoc (not) at all golf golf teren, terenuri terrain Verbe: gasi (a) to find intelege (a) to understand juca (a) to play ew gisesc inteleg joc dumneata gasesti intelegi joci el, ea gaseste intelege joacd noi gisim intelegem juctm dumneavoastra Basiti intelegeti jucati ei, ele Basesc inteleg joaca 192LECTIA 13 I. INTRODUCTION OF NEW MATERIAL A. Phonological Perception Drill. a a. radio radio radio b. radioul radioul radioul c. radio radio radio d. radioul camaradului radioul camaradului radioul camaradului B. Structural Drill. fg Studentul locuiegte departe de scoala. Studentul locuieste departe. El este aproape de geam. El este aproape. Fata locuiegte aproape de scoala. Fata locuieste aproape. Ea este departe de usa. Ea este departe. Vad profesorul, sau Vad pe profesor, sau Vad pe profesorul Ungureanu. Vad profesorii, sau Vad pe profesori, sau Vad pe profesorii Ungureanu si Olteanu. 193L 13 3. 4. Eu sint profesor. Eu invat studentul. Eu invat pe student. Eu sint profesor, Eu invat studentii. Eu invit pe studenti. Eu invit pe studentii din clasa asta. Fumezi? Fumez. Cine fumeaza? Eu fumez. Studentul fumeazi? Da, fumeaza. Cine fume az’? El fumeaza. Fumezi? Nu, nu fumez, ins’ el fumeaza. Nu, nu fumez, insi ei fumeaza. El nu fumeazi, ins& noi fumam. Nu, nu fumez, ins& domnul Pop fumeaza. 194Ateneul Rom4n-Bucuresti 195It, DIALOGUE Ae Dialogul: Barbu Bumbac Barbu Bumbac Barbu Bumbac Barbu Bumbac Barbu Bumbac Barbu Bumbac Barbu Bumbac Barbu Bumbac Li3 Doi studenti, Ion Barbu gi Vasile Bumbac yorbesc 1a clubul ofiterilor. Vezi pe profesorul Ungureanu? Nu, Unde=i? Acolo, aproape de ugi, Danseaza. cu cine? cu fata cu haina rosie. Ah, da, vad. Cine e? Domnigoara Sirbu. Ea danseazi bine ins& el nu danseaza .Prea bine. Gtiu. Asta-i pentru ci el vine rar la elub. Ce face el acasd seara? Ascult& la radio, citeste carti.... De unde stii? Pentru cé locuiesc aproape. Vorbiti citeodata afaré din clasi? Foarte des. 10 sau 15 minute in fiecare zi. Foarte bine! fncet, incet, departe ajungi ADAOS. depinde induntru 197L13 II. B. Dialogue: ‘wo students, Ion Barbu and Vasile Bumbac are talking at the Officer's Club. Do you see Professor Ungureanu? No. Where is he? There, near the door. He's dancing. With whom? With the girl in the red coat? Oh, yes, I see. Who is she? Miss Sirbu. She dances well but he doesn't dance too well. I know. This is because he very seldom comes to the club. What does he do at home in the evening? He listens to the radio, reads books... How do you know? Because I live nearby. Do you talk sometimes outside of the classroom? Very often; 10 or 15 minutes every day. Very well! Slowly, slowly you go far. Dialogue Adjunct: it depends inside 198PATTERN DRILLS A. Question and Answer Drill (1st, 2nd person Singular, positive/negative). Seara, asculti la radio? Da, seara ascult la radio. Nu, seara nu ascult la radio. Asculti profesorul in clasa? Da, ascult profesorul in clasa. Nu, nu ascult profesorul in clas. Dansezi vineri 1a Clubul Ofiterilor? Da, dansez vineri seara 1a Clubul Ofiterilor. Nu, nu dansez vineri seara la Clubul Ofiterilor. Dansezi cu sotia dumitale? Da, dansez cu sotia mea. Nu, nu dansez cu sotia mea. B. Question and Answer Drill (3rd person, positive/ negative) Ascult4 camaradul seara la radio? Da, camaradul asculta seara la radio. Nu, camaradul nu ascultaé seara la radio. Asculta profesorul dialogul dimineata? Da, profesorul asculta dialogul dimineata. Nu, profesorul nu asculta dialogul dimineata. 199L 13 Danseaz& profesorul bine? Da, profesorul danseaza bine. Nu, profesorul nu danseaza bine. Danseazi fata toat’ seara? Da, fata danseazi toat’ seara. Nu, fata nu danseazi toat& seara. uestion_and Answer Drill (1st, 2nd person Plural, positive/negative) Ascultati la radio in fiecare seara? Da, ascultam la radio in fiecare seara. Nu, nu ascultam la radio in fiecare seara. Ascultati ce citeste profesorul? Da ascultam ce citeste profesorul. Nu, nu ascultam ce citeste profesorul. Dansati la Clubul Ofiterilor? Da, dansam 1a Clubul Ofiterilor. Nu, nu dansim la Clubul Ofiterilor. Dansati bine? Da, dansam bine. Nu, nu dansam bine. uestion and Answer Drill (3rd person plural, Soshtiveyaegatives Ascult’ fetele dumitale la radio seara? Da, fetele mele ascult’ 1a radio seara. Nu, fetele mele nu ascult’ la radio seara. AscultS soldatii radio Romania? Da, soldatii asculta radio Romania. Nu, soldatii nu asculta radio Romania. Danseazi ofiterii 1a Clubul Ofiterilor? Da, ofiterii danseazi 1a Clubul Ofiterilor. Nu, ofiterii nu danseazi 1a Clubul Ofiterilor. Danseazi baiietii dumitale? Da, b&ietii mei danseaza. Nu, baietii. mei nu danseaza. 200L 13 Transformation Drill: Vezi profesorul? Vezi pe profesor? Asculti profesorul? Asculti pe profesor? Ingelegi profesoryl? ntelegi pe profesor. Inveti studentii? Inveti pe studenti? Vedefi profesorul? Vedeti pe profesor? Ascultati profesorul? Ascultati pe profesor? Intelegeti profesorul? Intelegeti pe profesor? Invatati studentii? Invatati pe studenti? Transformation Drill Locuiesti departe? Locuiesti departe de scoala? Locuiesti aproape? Locuiesti aproape de scoala. Te duci departe? Te duci departe de orag? 201E113) Iv. Lectura Mi numesc Alexandru Bogdan, am 26 de ani, sint student si invat limba romani. ‘Pentru cd nu sint c&sitorit, locuiesc in scoali. Seara, dup’ ce invat dialogul si scriu lectia in caietul meu, ascult la radio. Ascult o ord sau o ord si jumitate, apoi ma culc pentru ca dimineata mi scol devreme, 1a ora cinci gi un sfert. Vinerea seara merg la Clubul Ofiterilo: Maninc acolo pentru ci mincarea este bund si ieftind: costa numai doi lei si 45 de bani. Foarte multi studenti ofiteri si profesori vin 1a Club vinerea seara. Cite- odata, vad pe profesorul meu, pe domnul Ion Olteanu la Club. El vine din oragul Brasov, De obicei vine singur, ins& citeodata vine cu o fat% inglt’, frumoasd cu ochi albagtri. Ea vorbeste numai romaneste si eu nu inteleg nimic pentru cd ea vorbeste foarte repede gi mu repet& ce vorbeste. Dupd ce maninca’ ei danseazi de 1a ora opt seara pind la ora unu dimineata. Domnul profesor Olteanu nu danseaz& prea bine insd fata danseazi foarte bine, danseazd ca o artista de cinema. Pentru ca seara tirziu, aerul induntru in club nu este prea curat, multi domni si doamne fumeaza tigara dupi tigard, eu merg acasd devreme, citesc putin, apoi m& cule. intrebari: 1. Cum te numesti si citi ani ai? 2. De ce locuiesti in scoala? 3. Ce faci seara dupa ce inveti dialogul? 4. Lace ord te culci si la ce ord te scoli? 5. Unde mergi vinerea seara? 6. Cit costa cina vineri seara 1a Clubul Of iterilor? 7. Pe cine vezi citeodat% vineri seara 1a Clubul Of iterilor? 8. Locuieste domnul profesor Ion Olteanu departe de Club? 9. Cu cine vine el citeodatd 1a Clubul Ofiterilor? 10. Intelegi tot ce vorbeste fata? il. Danseaz& domnul profesor Ion Olteanu bine? 12. De ce seara tirziu, induntru in Club aerul nu este curat? 202GRAMMAR NOTES §1. In Lesson 2 we learned the prepositions aproape de 'neart departe de ‘far from’. Actually, these preposi~ tions are the adverbs aproape, departe plus de. Ex. E1 locuieste aproape. He lives nearby. BI locuieste aproape de scoala. © He lives near the school. E1 locuieste departe. He lives far away. EI locuiegte departe de scoala. He lives far from the school. §2. Since the Romanian Direct Object is generally not different from the English pattern, it has not been given specific treatment in this text. But there's one alterna~ tive form of the Diréct Object in Romanian used with persons: pe ~ personal noun. see the professor see the professor Ex. Vad profesorul Vid pe profesor teach the students teach the students HH OHH fnvat studentii fnvat pe studenti Note: Since pe is a preposition, the rule in Lesson 2 applies. Ex. 203L13 Vad pe profesor. Vad pe profesorul asta. Vad pe profesorul meu. Vad pe profesorul din Ohio. Vad pe profesorul Pop. §3, Since the Romanian verb already contains in its ending an indication of person and number, the subject of the sentence may very well be omitted. In most cases it is used as a matter of emphasis or style, but in some specific instances its use is required: a. In all answers to questions starting with cine. Ex. Cine citeste? + Eu citesc. El citeste. Ele citesc. Ea citeste. Noi citim. Domnul Pop citeste, etc. b. The sentence following insi, and changes of persons must use the subject. Ex. Eu locuiesc in Fag’ras ins el locuieste in Brasov. Pumezi? Nu, nu fumez, ins& domnul Munteanu fumeaza. - 204vi. L13 HOMEWORK: a. Memorize dialogue. b. Copy Dialogues 5 and 6 and translate. c. Please answer in Romanian the following questions: 1. 2. 3. 4. 5. 6. ie 8. 9. 10. Cum te numesti? Esti casitorit? Unde locuiesti? Unde inveti limba romana? Ai un caiet si un creion? Citesti lectia in fiecare sear? gett unde este primiria? lorbegti romaneste sau englezegte in clasa? Unde mininci seara? Fumezi in clasd? 205L 13 VII, VOCABULAR Expresii idiomatic: Foarte des Foarte rar Yocabular: afara citeodata depinde des incet, inceat’; inceti, incete radio, radioul rar minut, minute Verbe: asculta (a) dansa (a) eu ascult dumneata asculti el, ea asculta noi ascultam dumneavoastra ascultati ei, ele asculta 206 very often very seldom outside sometimes it depends often slow radio seldom minute to listen (to) to dance dansez dansezi danseaz& dansim dansati danseaziI. LECTIA 14 INTRODUCTION OF NEW MATERIAL Phonological Perception Drill: A iG a. tate 2. a. ro tate ro tate ro b. versi b. roman versi roman versi roman c. universitate c. romand . romana romand a. Romgnia Romania Romania Structural Drili: 1. Cartea este pe masa. Acum cartea este pe scaun. Cartea a fost pe masi si acum este pe scaun. Creionul este pe scaun. Acum creionul este pe masa. Creionul a fost pe scaun i acum este pe masa. Eu,sint profesor. in Romania eu am fost profesor. Bu,sint profesoara. n Romania eu am fost profesoara. Aigi inAmerica eu amo cas&. n Romania am avut o casa. aigh an America eu am un automobil. n Romania eu am avut un automobil. 20714 fn Romania am avut cas’ ins n-am avut automobil. n Romania am avut automobil insd n-am avut casi. 5. Aled in America, domnu1 Pop este profesor. ‘n Romania, domnul Pop a fost profesor. ici in America, - domnul Pop are un automobil. n Romania, domnul Pop a avut un automobil. 208Uligé de sat (Transilvania). 209 14II. DIALOGUE A. Lia Dialogui: Un student vorbeste cu un profesor. Studentul + Profesorul: Studentul = Profesorul: Studentul + Profesorul: Studentul : Profesorul: Studentul Profesorul: Studentul : Profesorul: Studentul : Profesorul: Studentul = Profesorul: Cind ai venit in America, domnule profesor? Am venit aici in aprilie, 1956. De unde ai venit? Am venit din Romania. Ai fost profesor in Romania? Da, am fost profesor de limba romana. A fost si sotia dumitale profesoara? Da, si ea a fost profesoara. Unde ati locuit in Romania? Am locuit in Bucuresti. Ati avut casi in Bucuresti? Nu, n=am avut. Ati mers 1a scoala in Bucuresti? Da, amindoi am mers la universitatea din Bucuresti. Ai vorbit limba englezd cind ai fost in Romania? Am vorbit foarte putin. ADAOS armaté - armata stat, statul Statele Unite uniform’, a 211Li4 II. Dialogue: Student: Prof. + Student: Prof. Student: Prof. : Student: Prof. = Student: Prof, = Student? Prof. : Student: Prof. Student: Prof. = A student is talking to a professor. When did you come to America, professor? I came here in April 1956. Where did you come from? I came from Romania. Were you a professor in Romania? Yes, I was a professor of Romanian. Was your wife also a professor? Yes, she was also a professor. Where did you live in Romania? We lived in Bucharest. Did you have a house in Bucharest? No, we didn't. Did you go to school in Bucharest? Yes, both of us went to the University of Bucharest. Did you speak English when you were in Romania? We spoke very little. Dialogue Adjunct army, the army state, the state ‘The United States uniform 212Soe FeO ‘ty WC Oo ye Mees cr ome KOE CORO RZ III. PATTERN DRILLS AL Transformation Drill. Eu sint soldat. Eu am fost soldat. Eu sint in clasa. Eu am fost in clasa. Eu sint profesor. Eu am fost profesor. Dumneata esti ofiter? Dumneata ai fost ofiter? Dumneata esti sergent? Dumneata ai fost sergent? Dumneata esti plutonier? Dumneata ai fost plutonier? E1 este colonel. E1 a fost colonel. El este in clasa. El a fost in clasa. Ea este cdsdtorita. Ea a fost cadsatorita. Ea este frumoasa. Ea a fost frumoasa. Noi sintem studenti. Noi am fost studenti. 213Lia Noi sintem soldati. Noi am fost soldati. Noi sintem ofiteri. Noi am fost ofiteri. Dumneavoastra sinteti studenti. Dumneavoastra ati fost studenti. Dumneavoastra sinteti soldat Dumneavoastra ati fost soldati. Dumneavoastra sinteti ofiteri. Dumneavoastra ati fost ofiteri. Bi sint studenti buai. Ei au fost studenti buni. Hi_sint copii bun: Ei au fost copii buni. Ele sint studente. Ele au fost studente. Eu_am un ceas. Eu am avut un ceas. Eu_am un automobil. Eu am avut un automobil. Bu_am un dictionar. Eu am avut un dictionar. Ai dumneata un ziar? Ai avut dumneata un ziar? Ai dumneata un creion rogu? ‘Ai avut dumeata un creion rogu? Ai dumneata o carte de limba romana? Ai avut dumneata o carte de limba romana. Are camaradul un dictionar? A avut camaradul un dictionar. 214