Professional Documents
Culture Documents
3. Srituri variate (cu ntoarceri, de pe aparate, etc.), dup aterizare luarea poziiei
fundamentale.
4. Deplasri n poziie fundamental (la nceput fr rachet i apoi cu racheta n mn);
5. Din poziie fundamental, deplasri n diferite direcii cu imitarea loviturilor (la nceput
fr rachet i apoi cu racheta);
6. Combinri de deplasri din poziie fundamental: pai adugai fandare; pai adugai
sritur; alergare fandare; etc., n toate direciile, fr i cu rachet;
7. Combinri de deplasri, n teren cu imitarea loviturilor (dup fiecare lovitur se revine
n poziie fundamental).
8. Simularea unui joc cu accent pe poziia fundamental i micarea n teren.
B. Elemente tehnice cu minge
B.1. Serviciul
Element tehnic de baz n jocul de badminton, serviciul nu este doar o modalitate de punere a
mingii n joc, ci i o posibilitate de luare a iniiativei. El trebuie executat astfel nct adversarul s i
se reduc orice ans de a ataca chiar de la nceput.
Se poate realiza att prin lovitura forhand ct i backhand.
Dup traiectoria imprimat fluturaului, serviciul poate fi lung sau scurt. Serviciile lungi,
folosite cu precdere n jocul de simplu, pot fi nalte sau joase, n funcie de adversar.
Serviciile scurte, trebuie executate ct mai razant cu fileul i se folosesc cu precdere n jocul
de dublu.
Faza pregtitoare
Din poziie fundamental, se retrage braul cu racheta, trunchiul se rsucete uor spre dreapta,
greutatea trece mai mult pe piciorul din spate, cordajul rachetei este paralel cu solul printr-o
extensie din ncheietura minii. Braul liber, ndoit din cot, ine fluturaul cu degetul mare i arttor
n dreptul pieptului.
Lovitura propriu-zis
Fluturaul este eliberat din mn, simultan cu mpingerea din piciorul dinapoi i ducerea
braului cu racheta spre nainte. Trunchiul se rsucete spre fileu, are loc translaia greutii dinapoi
spre nainte, racheta lovete fluturaul printr-o flexie a antebraului pe bra, umerii ajung paraleli cu
fileul.
Faza de ncheiere
Braul cu racheta i continu micarea spre nainte sus, greutatea este pe piciorul din fa,
piciorul din spate este ridicat pe vrf, dup care juctorul revine rapid n poziie fundamental.
Fora loviturii este diferit, n funcie de traiectoria imprimat fluturaului.
Metodica nvrii
- Balansul braului dinapoi nainte, similar efecturii serviciului;
- Balansul braului de lovire cu rsucirea trunchiului spre stnga;
- Idem cu transferul de greutate de pe piciorul din spate spre cel din fa;
- Eliberri ale fluturaului;
- Eliberri ale fluturaului cu balansul braului dinapoi nainte;
- Toate exerciiile efectuate fr flutura i fr rachet.
Cu flutura, cu racheta:
- Executarea serviciului fr fileu;
- Executarea serviciului n teren fr fileu;
- Servicii peste fileu la nceput pe tot terenul i apoi n zonele de serviciu;
- Servicii nalte, joase, lungi, scurte, etc.
B.2. Loviturile propriu-zise
B.2.1. Criterii de sistematizare a loviturilor
1. n funcie de priza rachetei:
- Lovituri forhand (de pe partea braului care ine racheta);
- Lovituri backhand (partea opus);
- Lovituri cu priza rush.
2. n funcie de nlimea la care se execut:
- nalte (deasupra capului);
- Medii (intre old i cap);
- Joase (sub nivelul oldului):
3. n funcie de traiectoria mingii:
- Lungi (n apropierea liniei de fund);
- Scurte sau stopate (n apropierea fielului);
- Razante (ctre marginile laterale, razant cu fileul);
- De atac (smeci).
4. Dup direcia n care se execut:
- n lungul liniei;
- n diagonal:
5. Lovituri speciale:
- Lovituri tiate;
- Lovituri neltoare;
- Lovituri forate (n situaii limit).
REGULAMENT
Terenul de joc - date tehnice
Stalpii de sustinere a fileului au inaltimea de 1550mm, fiind plasati la mijlocul liniei laterale
a terenului de dublu, indiferent daca se disputa o partida de simplu. Plasa din care este confectionat
fileul este din fir subtire de culoare inchisa, dimensiunile ochiurilor fiind de minim 15/15 mm sau
maxim 20/20 mm. Latimea plasei este 760 mm, inaltimea fileului la mijlocul terenului este de 1524
mm. Plasa are o banda superioara de 75mm, indoita peste un cablu care trece prin ea si pe partea
superioara a stalpilor, fiind uniform intinsa, fara spatii intre plasa si stalpii sustinatori.
Jocul propriu-zis
La jocul de simplu, de fiecare parte a fileului este cate un jucator, iar la jocul de dublu cate
doi jucatori.
Inainte de inceperea meciului, partile adverse trag la sorti. Castigatorul poate alege sa
serveasca, sa primeasca sau sa joace intr-o anumita parte a terenului. Partea care a pierdut poate
alege altermativele ramase.
Jocul este castigat de partea care care face prima 2 seturi din maxim 3.
Un set are 21 de puncte la toate probele. La 20 egal, partea care castiga doua puncte
diferenta fata de adversar, castiga setul. La 29 egal, partea care castiga punctul 30, castiga setul.
In timpul unui set, cand una dintre parti ajunge la scorul de 11 puncte, se poate face o pauza
de maxim 60 secunde.
Dreptul de a servi este decis de actiunea jucata anterior. Daca partea aflata la serviciu castiga
actiunea de joc, atunci castiga un punct si va servi pentru disputarea urmatorului punct. Daca
actiunea de joc este pierduta de partea care a servit, se schimba serviciul si partea care anterior a
fost la primire castiga un punct.
Mingea este lovita pe rand de partea care serveste si cea care primeste, pana cand se
produce o greseala sau mingea nu mai este in joc.
Partea care castiga un set serveste prima in setul urmator, iar terenurile se schimba la
sfarsitul fiecarui set.
Pauza dintre seturi este de maxim 120 secunde.
In caz de egalitate la seturi, in setul decisiv, terenurile se schimba cand una din parti a ajuns
la 11 puncte. Daca se uita schimbarea terenurilor in setul decisiv si greseala este descoperita, scorul
se pastreaza, efectuandu-se schimbarea imediat.
Serviciul este corect cand :
- mingea este lovita de sub sold,
- in momentul contactului cu mingea, partea superioara a rachetei este sub nivelul pumnului
care tine racheta,
- miscarea mainii care tine racheta este continua, fara intreruperi,
- se realizeaza pe diagonala terenului, in careul corespunzator.
In jocul de simplu, jucatorii vor servi si vor primi, din si in suprafata de serviciu din dreapta
fiecaruia, cand jucatorul care serveste a obtinut un numar par de puncte in setul disputat si vor servi
si vor primi, din si in suprafata de serviciu din stanga fiecaruia, cand jucatorul care serveste a
obtinut un numar impar de puncte in setul disputat.
La serviciu, atat jucatorul care serveste cat si cel aflat la primire trebuie sa fie cu ambele
picioare in contact cu solul.
In jocul de dublu, jucatorii trebuie sa decida mai intai cine va servi si cine va primi primul
serviciu din partea dreapta a terenului, (jucatorul A si jucatorul B, de exemplu).
Pozitia jucatorilor partii aflate la serviciu se va schimba cu fiecare punct castigat, parte aflata
la primire, pastrandu-si pozitiile de pana la pierderea serviciului, urmand ca la castigarea punctului
pe serviciul adversarilor sa serveasca, celalalt jucator din pozitia careului de serviciu dreapta sau
stanga, functie de evolutia scorului partii respective, par sau impar. Dupa ce serviciul a fost realizat
si returnat, mingea va putea fi jucata de oricare din jucatorii partii care a servit si apoi de partea
opusa pana cand se produce o greseala sau mingea inceteaza sa mai fie in joc.
Ordinea jucatorilor la serviciu si la primire poate fi schimbata la inceputul fiecarui set.
Oprirea jocului sau/si repetarea actiunii, poate fi facuta numai cu acordul arbitrului, in
conformitate cu Regulamentul Jocului de Badminton aprobat de IBF, (ex. daca partea aflata la
serviciu executa serviciul inainte a partea de la primire sa fie in pozitie de asteptare a serviciului;
daca o minge din alt teren deranjeaza jocul sau daca o minge lovita de o parte, nu din serviciu,
ramane agatata pe fileu de parte cealalta a terenului).