Sti sub impactul traumei, corespundeau intr-adevir raumatice. dupa parerea autorilor DSM, cuvantul ,nevrozi” mprenta freudiana. La polul opus, s& mentiondm c& cuvant , tres” favorizeaz4 opfiunea pentru o ipoteza pato- lent biologic’. Evitand s& intervin cu partinire in aces- intre adeptii diverselor orientari, am propus (Crocq, in interiorul categoriei generice ,sindroame psihotrau- ‘mediate, postimediate sau aménate, acute sau durabile, ice, 88 distingem un ,sindrom psihotraumatic amanat bil” care s& acopere ansamblul diagnosticelor mentiona- sus (nevrozA trauamtic’, tulburare de stres posttrauma- imbarea personalitati dupa o traire catastroficd) si vari- lor (tablouri clinice incomplete sau atipice). De aceea, nevroza traumaticé drept model de descriere clinica si iona apoi ,,variantele“ pe care le reprezinta celelalte ca traumatic’ si perioada de latent& criul etiologic: unei experiente psihotraumatice nul criteriu indispensabil stabilirii diagnosticului de 4 traumaticd este trairea, in prealabil, a unei experien- traumatice, adicd nu doar expunerea subiectului la un iment , potential psihotraumatizant” pentru individ (eve- ent extrem de violent si amenintitor pentru via(a sau inte- tea fizica sau p: a individului, precum agresiunea, 16 conferinte despre trauma = Nevoza traurnates68 accidentul sau evenimentul de razboi), ci si trairea acelui evenie ment ca pe o fraumtt: cu spaim&, oroare, sentimentul de neputi i impresia cA nu primeste ajutor de nicaieri. Evenimentul foarte violent, care poate fi trait ca victim, tor sau chiar actor, nu este ipso facto trait ca o traums, ba evenimentul poate fi o trauma pentru un subiect, dar nt tru altul. Mai mult decat atat, in alte circumstante de dis litate de energie sau de sustinere psihosocial’, el poate um pentru un anumit subiect azi, dar poate si nu fi fost s& nu fie nici maine. 1ic al nevrozei traumatice = nevroza traumaticd drept subject si mod pentru c& tabloul su clinic este comy 1999, 2003). intr-adevar, este un tablou clinic com- rativ cu cel al tulburarii de stres posttraumatic), asa inventariat $i delimitat in a patra edifie a sistemului Regula perioadei de iatenta tructurala intre cele trei elemente ale sale (Crocq, 1986, legdtura care lipseste din descrierea americana a TSPT, le sunt doar juxtapuse. ic al nevrozei traumatice cuprinde tei Experienja ne-a aratat c4 simptomele nevrozei traumatice: nu apar imediat dupa evenimentul traumatic, ci dup’ o perioa a de latenfa sau incubafie variabil8. Am facut aceasti menfiu- ne in conferinfa precedent’, in care am vorbit despre perioac postimediata, aga ci este inutil s& mai intram acum in detalii Sa amintim insd cd simptomele reactiei imediate (simptome stres adaptat sau depasit) sunt total diferite de cele ale n traumatice (simptome de repetitie si alterare a personali viromul de repetitie c& este 0 gregeali ca faza postimediata si fie consideratd ca silentioasa clinic. $i si mai spunem c& durata perioadei de laten- 8 variaz& de la un subiect la altul si in functie de conjunctura Existi nevroze traumatice care incep si se evidentieze ine din sila cAteva luni dupa eveniment. Lourscrocq care apar la citeva siptimani, chiar 4 \umim ,sindrom de repetitie” (Croeq, 1974, 1999) un ansam- cle manifesta clinice prin care pacientul traumatizat retra- intens, impotriva voinfei sale si in mod iterativ, experienja 4, In acest sens, denumirea de ,sindrom de revivis- ruminatia mental, trairea ca si cum evenimentul ar urma 16 conferinte despre rau = Nevrors traumatic7 s& se produc din nou, actionarea ca si cum el s-ar produce di nou si cosmarul repetifiei. Ma voi multumi, pentru moment, Je menfionez gi sé le comentez pe scurt, urmand si aprofunds problema sindromului de repetitie (natura si functie) intr-o co ferint& viitoare. x aceleasi reacfii (,.am ritmas cu gura citscata, 3 prin iluzie cau ;cinafie pentru c& subiectul are halucinafii cu ic sau agresorul, pornind ins& de la un peisaj ‘4 in mod real. De exemplu, trece pe strada pe percepe ca pe un agresor care se ndpusteste Cele sapte manifestari ale sindromului de repetitie * Retrairea halucinatorie Apare adesea ca o halucinatie vizual subiti care reproduc decorul si scena evenimentului traumatizant, in care pacient se vede acolo (crede c& e acolo), cu intreaga traire a distre: lui care a marcat experienta scenei inifiale. Imaginile sunt fo te precise, redand cu fidelitate acelagi decor, prezentand a leagi personaje si aceleasi scene, care se deruleazé ‘Uneori, aceasti halucinatie vizuala este inso} auditiva (,aceleasi zgomote, aceleasi striga olfactiva (,mirosul prafului sau al singel zitiva (,cildura incendiului sau senzatia fi punge corpul...”) si chiar halucinatie gustativa (,,gustul ce- And il simi pe limba...”). Se intémplé ca halucinatia au. 8a fie singura care se manifesta (sau cea olfactiva sau senzit ceea ce face ca aceste reviviscente si para ciudate, evenimentului care se iveste deodata in minte, fir sunet, Tot o amintire forfatd o reprezint& si lor ucigi, care iau cu asalt amintirea soldatului ct evenimentul, cauzele gi consecintele sale si se irebari pe care victima gi le pune -a facut tocmai mie asta?") gi att cazul unui subofiter frances pe a ca ¢i cum evenimentul ar urma si se produc in now o alté forma a sindromului de repetitie: brusc, subiectul resia c& este aruncat din nou in mijlocul evenimentului imte aceeasi stare de distres. {6 conferinge despre traumé = Nevoza traumaticsn * Actionarea ca si cum evenimentul s-ar produce din indromului de repetitie 2 Poate fio trdire elementar8, precum reactia de tresarire sa chircire, dar poate fi si o trdire complexa: fugi anticipativ: povestire repetiti sirea acelorasi cuvinte, care i obose pe cei din jur) sau puneri fn scena iterative, contemplare ob: nat a amintirilor de rizboi si, in cazul copilului, joc repetitiv care reproduce accidentul sau agresiunea, wceste manifestari ale sindromului de repetitie sunt tri- pacientul retrdieste trauma, cu una dintre manifesté- ionate mai sus, nu este deloc un spectator indiferent. iva, se crede din nou fn situatia agresoare care La tra- pe care o traieste din nou cu surprindere, spaim’ gi simfindu-se iarigi fr ajutor, abandonat, astfel incat viviscent’ iterativa” ar fi mult mai potrivit decat cel, In acest fel, cuvantul ,,distres”, preluat de DSM curent si reintrodus in vocabularul psihopatologiei, este intreaga sa legitimitate. In 1898, Pierre janet citeazd cazul unui btrbat care, de ind se viotima atentatului anarhist cu explacio la restaurantul Very di Paris, in 1892, se simtea dintr-odatd amen. hist gio lua la fugi nebuneste, parcurginad mai * Cosmarul repetitiv Este mai degraba un cosmar trait intens decat contemplat 3! simplu. Subiectul retraieste evenimentul cu aceleasi decoruri si personaje, cu aceeagi spaima gi aceleasi gesturi de aptrare. cosmarurile lor, fostii combatangi se agit in timpul somnului; lip, se zbat si se bat, trezindu-se brusc, nipaditi de sudoare § cu bat&i puternice de inima, Cele gapte manifestari pot coexista in tabloul clinic al Tuiagi pacient. Dar, de multe ori, pacientu! este , fidel” sau alteia sau chiar mai multora dinére aceste manifestar Pacienti vor avea halucinatii vizuale si auditive, al i ari vor cufunda in ruminafia mental obsesionala, iar alfii vor fi bantuiti de cosmaruri, acelasi cogmar care se va repeta noapte de no: lentic cu scena originara a traumei. Furtuna neurovegetativa, manifestarile sindromului de repetitie transpira in exces. izarea corpului \d sindromul de repetitie se manifest, de obicei pe neas- corpul care inainte era suplu si destins devine, in mod feapan gi tensionat, intr-o atitudine de alert’. Pe strada, i 4 Louts cracq 6 conferinge despre traumi Nevroza raumaticsptomele nespecifice ei rumim astfel pentru céile putem observa si in alte afectiuni Este vorba despre astenie, anxietate, simptome psihone- tulburati Psihosomatice si tulburdri de comportament. enia sau oboseala morbid’ apa sindromului de repetitie declar§ ci simp! mul apare brusc, fara prodromuri si fara s& existe vreo circum: stan{a declangatoare sau vreun motiv. ape toate bersoanele traumatizate sunt obosite, epulza ‘orba despre o tripla astenie — fizicd, psihica si sexual. se plang de oboseali fizick anormal, survenit inca de 8&1 $¢ Simt epuizati dup’ cel mai mic efort. Se plang oboseala psihica”, nu-gi pot concentra atentia cand u cineva, cand citesc sau urmaresc 0 emisiune Ia tele- ‘cuz © S\dere a memoriei de achizitie, mai ales in ce * Aparitia ca rispuns la un stimul evocator Este destul de frecventa. Pentru unii pacienti, manife repetitiei apare ca rispuns la un stimul care le-a amint care evocé trauma. Poate fi sunetul unei sirene de ambul: un zgomot neasteptat, scartaitul parchetului la orice pas mirosul de praf sau fum, imagini de rizboi vizute la telev! © conversatie despre evenimentul respectiv etc. mand gi nu mai voiam sa fac), si dificultate de concentrare. in sfarsit, se oboseal sexual gi de sciidere a libidoului: sunt cazuri © care au devenit frigide gi tineri care au devenit iy nemaiavand nici dorinta, nici plicere sexuala. * Scdderea nivelului constiinfet Adormirea sau somnolenta poate favoriza aparitia sindrom lui de repetitie, adic atunci cand pacientul se controle: putin. La fel se intampl& daca este sub influenta alcoo! drogurilor ori daca este epuizat psihic. :- # Lourscrocg wtatea TaUmatizate au devenit anxioase. Supuse in per- une! tensitinj anxioase. ‘semnificative, nu mai sunt capa- Siascd fr si-si faca griji gi si se teama gi se gandesc Ta tot ce e mai riu (,cind copiii nu se intore la timp m& Bandesc ci poate au cizut sub rotile tramvait- lefonul sung, inseamna c& primesti o veste proasta {6 conferinge despre traums = Neviozs traumatic®printre care gi Jack Aun 7? ctizut de pe o tribund ridicata in grab pe sta- itrut ci a durat 0 eternitate. Nu gi-a pierdut cxnostinja trezit aruncat pe sol, m ciuda unei dureri violente de spate. iberat dintre fiarele tribunei, -a ales cu contuzii usoare gi a iri de urgen}a. Creden ct. scifpat doar cu frice”, Dar apirut doud simptome de care nu mai re zt Psihice asupra organelor gi fui ilor corpului), fobii,ritualuri obsesionale. Feniche! vorbeste fe Pre »complicatii psihonevrotice” (1945), eu prefer ins& terme Suprastructuri“ (1974, 1999) last pe spate sie ‘balcoane, iar dack anterioara? Sau poate ci sunt sugerate de insig experienfa ‘umaticd — legitim histerogena (un subiect cu 0 contusi © persoane traumatizate exprima acuze somati Picior aparuta in timpul evenimentuiui va face mult mai ugor i, gastralgii etc.). La cdteva zile sau s&ptamani dup’ conversie asupra acestui picior, ,in amintirea evenimentul ‘ntul traumatic, se poate constata, in anumite cazuri, sau fobogend (unei victime a unui atentat terorist cave are unor tulburari psihosomatice cu leziuni de organe: intr-un metrou ii va fi fricl, ulterior, de acest pertensiune arterial, angor, ulcer gastric, colité spasmo- Port) sau, in fine, generatoare de titualuri verific ‘eme, urticarie, psoriazis, canitie, alopecie si chiar gus i (spre deosebire de conversie, tulburarea psihosomatic& | --vults dintr-un mecanism de transpunere a anxiettii asu- > vel funcfii a corpului, ci este cauzata de o leziune de organ tours croc 36 conferinge despre traumi = Nevioze traumaticd™® Produsi in mod direct de perturbarile biologice i t oment alimentar (sau, mai general, ,orale”) — anorexie 79 land nastere unor semne de suferinta ). ies — insofite de modificare ponderala semnificativa Acuza somatici ar fi deci un limb: at de ajutor ae fa luni de zile, tabagism, alcoolism sau consum de copiilor, care nu identifica in mod clar i : droguti(toxicomante posttraumal incd vocabularul necesar pentru a . ment autoagresiv (tentative de si in cazul clrora cultura repri chiar comportamente agresive ce. Tulburarea psihoso 1u criminale, Boman (1990) a numit aceasté agresi- cenit’ valexitimice’, adica fra i lbatic& a fostilor combatanti in Vietnam, care a dus la unor acte de agresiune armati in magazine sau ban mitralierea simplilor trec&tori, ,,sindromul Rambo". Singur mijloc de exprimare: strigatul organului. Oricum, a tulburai psihosomatice generate de o trauma sunt mai rus roase decat credem; mi a rea personalitatii sa se gandeasca 88 caute o cauzi psihica, Psihiatrii militari am ibidinalé, puerilism mental si membrané invizibild deat oie LAs Alacer : _ Siajotitatea celor traumatizati declard c&, in urma traumei, e s ean american din al Doilea Raizboi Mondi nalitatea lor s-a schimbat”. De fapt, este un mod de a se mai evoluat mental decét cel din Primul R8zboi Mon : Pentru a semnala profundia alterare a personalitajilor. Lar i rusine si se lase in voia conversiilor isterice Reprimand acest canal de ex i, ca in cazul ,,personalitatilor altenante’ de la sfar- lului al XDX-lea sau al , personalititilor multiple”, care din nou la moda in unele cercuri psihologice america fel, daci cineva declara c& si-a schimbat personalitatea, implic& faptul cd igi aminteste de cea de dinainte, pe care ervat-o mai mult sau mai putin. De fapt, acesti pacis ru se mai recunose evenimentelor, inregistreazé ulcer aparut in 24 de ore), adic’ unu din patru, Tulburari de comportament oriamentului gi al relafionarii cu ceilalf \ccasta alterare a person: hot remarcata de clit Majoritatea persoanelor traumatizate prezinté tulburs de comportament si tulburdri caracteriale. Pot fi tulburéri de tours cr wa {6 conferinte despre traum = Newroza taumatics ET SERS SEE80 fin armata austro-germané in timpul Primului R3zboi Mondial, vorbeau de o atingere adusi narcisismului si de regre- sie ala. La randul siu, francezul Charpentier (1917) evoca Examinand nevrozele de rizboi la spitalul militar din Poznan, Simmel (1917) afirma c& ingroparea mecanica provocaté de uz. a fost urmatd de o ,,ingropare a persona- schimbare de suflet“, ari. In 1974, psiha- simptomelor sindro- ietam, cu impresia de care ii impiedicd si comunice cu ceilalfi. In acelasi an, eu insumi am numit cea ce ‘Cea mai buna analiza descriptiva a acestei alterari de perso- nalitate i-o datordim lui Fenichel, care a consacrat nevrozei trau- matice doua capitole din lucrarea sa Teoria psihanalitica a neoro- zelor (1945/2013). El consider’ c& nevroza traumatic’ provoaci © tripla blocare a funcfia de prezenf’ relafionare cu cei Lourscrocq | © intoarcere la puerilismul mental in sensul folosit de Dupré a devenit personalitatea dup’ impactul cu o trauma ,personali- tate traumato-nevrotica”. 4 Blocarea functiei de filtrare a Persoana traumatizatd nu mai este capabila si disting’ in inconjurator ceea ce este periculos de cea ce este inofen- ‘otul este pericol gi amenintare in asemenea masuri, incat timpul in stare de alert, supravegheaz cu suspiciune jurimile, tresare la cel mai mic zgomot, se lipeste de zid rude pe cineva mergand in spatele su si rezist& cu incdp’- re si adoarma seara, de teama de a nu fi surprins si agresat 1, somnul acestei persoane, tardiv, este un somn superfi- cu treziri anxioase la auzul celui mai mic zgomot. + Blocarea functiei de prezenti "ersoana traumatizata si-a pierdut vointa de a fi prezent me, care i se pare indepértatd (uneori chiar considera ci e :inu mai corespunde realit&tii) si neinteresantd. Renuntd letnicirile plicute si preocupirile care o motivasers inain- auma; munca nu o mai intereseaza (ca dovada si schim- frecvente, aparent capricioase, de locuri de munca gi pro- pe care le fac multe persoane traumatizate) si nu mai are fel de perspective. Asa se explicd demotivarea, pierderea :tivei, inhibitia si intoarcerea in sine, in amaraciune si rumi- mentale posace. inale” de iubire ‘rauma determina o tripli pribusire narcisica: prabugirea mentului de invulnerabilitate, pr’busirea convinge ste binevoitoare si pribusirea increderii intr-un ajutor artea cuiva. Prabusirea narcisic’ il face pe cel traumatizat consacre toat iubirea refacerii Eului su ranit. Nu mai are {6 conferinte despre trauma « Nevioza raumaticsmult: acea impresia cf s-a schimbat total, cf este incapabil’ #3 ubeascitsoful si copii, in ciuda semnelor de afectiune pe care fest fait de acestia, Intro 2, ipuia oi va fi feré- ind ct varstt de un an, pe cu ceilalfi, adic& nu mai are capacitatea de a-1 considera re celallalt ca pe o fiint§ liber’, un alt Eu. in concluzie, dup’ trairea traumaticd, pacientul nu mai a acelasi mod de a percepe lumea, de a 0 aprecia, deao gandi, de @ jubi, a vrea gi a actiona. El a stal lumea, cu ceilalti el insusi un alt tip de relafie, marcata de r0cq, 1986, 1999). Raportarea la lume, redus& la fixa- vd la amintirea traumei, determing astfel simptomele dar si alte diverse simptome: oboseala, urmare a lume, anxietatea, urmare a fricii sia neincrederii, ‘ucturile psthonevrotice, care imbina sugestiile anticipate gitim” histerogen, fobogen etc.) cu tendinfele anterioare, acuzele si limbajul somatic, care apar Timbajul nu mai este posibil sau permis si tulburs- onduit’, impulsul de a Dau ca exemplu cazul unei femei de 42 de ani care spunea of Gout noroe in timpul atentatului cu bomba dintr-o cafenea paris de masa la care se afla in acel mom Sau prost tratata, nevroza traumatic’ poate avea 0 cd pnd la sfarsitul viei, cu reactivari si intémplari toutscrocq 26 conferinge despre raumi = Nevioza raumaticssurvenite in functie de evenimentele evocatoare sau de pensio nare, care il priveaza pe pacient de activitatile sale derivative. Dacd pacientul s-alimitat la obsesional la trauma sa, nu s-a des- intrebarile care ar fi ransferului raman Se intampla rar ca pacientul si reugeasc4 s se elibereze, pe parcursul cétorva luni, de sub tirania traumei printr-un efort de sale (descoperindu-I prin limbaj, nu c&zand in capcana repel lor unei povestiri factuale). Variantele: panorama sindroamelor psihotraumatice amAnate si cronice Nevroza traumaticd, aga cum am descris-o mai sus, reprezin- t& forma cea mai reprezentativa a sindromului psihotraumatic aménat gi cronic. Au fost descrise, de altfel, variantele particula- re, precum nevroza de rizboi, nevroza deportatilor si sindromul sathomnnienccadiaeiancah sutith tea de separare si conduitele principal pe scena clinic’. Tulburarea de stres posttraumatic (TSPT) din DSM const © entitate care corespunde, grosso modo, nevrozei traum: exceptind faptul ci da la o parte simptomele nespecifice Loutscrocg ~~ exceptia dificultatii de concentrare $i a iritabilitatii cu accese de 8 ie) si le scoate din TSPT, incadréndu-le in ,patologia asocia- ‘Trebuie si facem acum o mentiune: criteriile C de evitare a i pentru lume $i restricfionarea afectelor ) corespund — daca adzugam criteriile fe din nevro- dacd diagnosticul TSPT are meritul de de diagnostic strict definite, pretan- Am semnalat deja c& ICD-10 a identificat o tulburare de stres | posttraumatic care este, in mare mAsur3, 0 calchiere a TSPT ame- ‘ani, dar a adaugat, pentru cazurile severe, un diagnostic de schimbare durabili de personalitate dup o traire catastrofic’”, | ronic& si ireversibil8, care, da idinea neincrezatoare fafa de lume, de retragere social’, de timentul pierderii speranjei, de stare permanenté de alerta gi le detasare afectiva, corespunde mai bine nevrozei traumatice. Concluzie Realitatea clinica ne ofer’, intr-adeviir, o gama lang’ de cazuri, yramai“ (Crocq, 1992): mai mult sau mai putin aménate in «e priveste aparitia lor, benigne, moderate sau severe, tranzitorii 16 conferinge despre trauma + Nevroza traumatica8 sau durabile, chiar cronicizate, putin perturbatoare social sau~ foarte invalidante, unele dintre ele corespunzand unor criterii clinice ale nevrozei traumatice ale TSPT sau altor entitati defi- nite prin ICD-10, altele doar unor elemente semiologice (cazuri numite incomplete), iar unele ascunzand semiologia Sub forma unior patologii asociate, psihosomat sau depresive (cazuri numite atipice). [ata de ce termenul ,s pentru a desemna acest ansamblu decat termenul ,nevrozi tra~ umatici“, acesta fiind mult prea restrictiv, dat find c& se refera doar Ia cazurile complete si, dup’ cum am vazut, structurate in| nevroza. Dar termenul ,nevroza traumatica” are o istorie atat de frumoasa gi o pregnant atat de putemica pentru clinicieni, incat merita s figureze in continuare in traditile si obiceiurile noastre gi — de ce nu? — in manualele noastre. : | vouscrca drom psihotraumatic aménat si durabil” este mult mai potrivit CONFERINTAA 5-A. Trauma la copii Am iesit cu greu dintr-o hunga perioada de necunoastere si negare a traumatismului la copil. inci din secolul al XIX-lea au fost menfionate intarzieri in dezvoltarea fizicd si mental la copi- ii abandonafi sau maltratati, crescuti in orfelinate, iar Briquet, Charcot gi Janet au facut cateva observatii clinice asupra isteriei jraumatice la copil, dar aceste date au ramas mult timp anecdo- lice gi cu caracter de exceptie. ia odata cu izbucnirea celui de-al Doilea Rézboi Mondial siin perioada imediat urmitoare au apérut preocupéti in acest is. Anna Freud si Dorothy Burlingham (1942) s-au ocupat de separati de parinti in timpul blitekrieg-ului londonez si de deportati care au ajuns in centre de primire dupa iesi- din lagarele de concentrare (1951). Anna Freud considera in timpul bombardamentelor copii mu faceau altceva decat reflecte reactia parintilor (ceea ce ar insemna ins si negim jpria traumi a copilului) si c& acei copii care scépasera teferi Jin lagarele naziste puteau si se dezvolte gi si aibi o stare psi- hied normala daca erau adoptati intr-o familie intr-un interval scurt de timp. Este o asertiune dezmintitd ins& de cercetirile lui Moskowitz (1985), care a examinat, 30 de ani mai tarziu, ace- iagi subiecti de care se ocupase Anna Freud, identificnd, in {6 conferinte despre traumé = Trauma la opicazul tuturor, un ,sindrom Buchenwald’, cu anestezie afectivi si agresivitate. in Franta, Brauner (1994), care ii examinase pe copiii spanioli in timpul razboiului civil din 1936-1939 si apoi, in 1945, pe copiii sc&pati din lagarele de concentrare, a stiut si discearni, sub aparenta unui comportament normal, 0 angoasé profunda: copii refugiati in adaposturi in timpul bombardamen- inandu-si mana in gur’, copii care au trait in lagare de concentrare care povestesc, aparent indiferenti, cele mai incre- dibile orori suferite acolo, dar care ascund o tulburare profunda. In ciuda acestor revelatii, pana in 1980, postulatul admis de comunitatea psihiatrica a fost c& un copil este diferit biologic si psihologic de adult, c& nu are maturitatea necesara pentru a-si imagina moartea — ca urmare, nu poate fi vulnerabil la trau- ma — si cd, oricum, maleabilitatea personalitatii sale in deveni- re il inzestreaza cu o mare capacitate de a reactiona pozitiv la intamplarile din existenta sa. in 1980, aparitia diagnosticului de tulburare de stres posttrau- matic la veteranii din Vietnam si extensi situatiile trauma- tice din via(a civild (catastrofe, accidente, agresiuni) au permis evidentierea traumei la copil. Mentionez lucrarile remarcabile ale lui Pynoos (1996) si Leonore Terr (1991) in Statele Unite si ale lui Bailly (1996) in Franfa. Dar toate aceste descoperiri au ramas la stadiul de comunic&ri ale unui grup restrans de specialisti, in timp ce majoritatea medicilor si psihiatrilor continuau si le ignore in practica lor curenti. La aceasta situafie se adauga gi negarea realitafii abuzurilor sexuale exercitate asupra copiilor, venita din partea atat a familiilor, cat si a medicilor, politistilor iar a judecatorilor. S-a ajuns astfel, in ansamblul corpului lao ,conspiratie a tacerii”. a i Hela. fei Loutscrocq eben paibat isn NSS OK ~ Recrudescenta violentei in lumea contemporana si ridicarea 89 i orbirii pudice, din cauza cireia admiterea realitétii mal- ‘i copiilor era refuzat4, au facut ca societatea s4 inceapa 1 se intereseze de problema copilului traumatizat si suferinta vwestuia, lourile clinice ale copilului traumatizat Impactul unui eveniment sau al unei situafii traumatice asu- copilului pare s& determine tablouri clinice care, la prima iere, sunt comparabile cu cele ale adultului, cu un nucleu logic comun, dar si cu simptome specifice con iferite in functie de intervalele de varsta sau de tipurile agresiune. Voi lua ca exemplu tabloul clinic al copilului de st scolar (6-12 ani) si voi mentiona apoi variantele specifice varstelor mici gi adolescentei. Clinica reactiei imediate Reactia imediaté este marcata de spaimé, oroare si sentimen- absentei orickrui ajutor. Tabloul cuprinde, la fel ca in cazul tului, simptome de dezorientare spatio-temporal3, de 0} a gandirii cu neinfelegerea situatiei, de traire a dereal i depersonalizarii (disociere peritraumatica) si simptome neu- sgetative — paloare, transpiratie si spasme viscerale diver- remuraturile convulsive gi pierderile de urind sunt cele mai ortante simptome neurovegetative. in aceasta perioada imediata putem constata la copil urma- ‘oarele simptome specifice: o stare de siderare total, cu privirea it 16 conferinge despre trauma + Trauma la copii= 90 r&tdcit8; alteori, dimpotriva, o excitatie psihomotorie intens’, ei ‘apt, o etap& pregatitoare a intrarii intr-un sindrom psiho- imatic durabil. Aparent calm, mult prea calm, copilul este -o stare de perplexitate, izolat, mu are chef sa se joace gi nici ‘i vorbeasc&. Uneori va m: primele simptome ale unei psihotraumatice aménate si durabile abia dupa o perioadi pana la 15 zile, cu tulburéri de somn, manifestari arxioase, sete si atitudini regresive sau agresive. agitatie, fipete si logoree inepuizabila. Alte simptome sunt: nebuneasca, un comportament dezorganizat si automat, con! nuarea unei activit’ti neadaptate contextului timp de mai mi minute, intr-o stare de aparenta indiferent’. Manifestarile de anxietate de separare sunt prezente inca di faza imediat&: teama de a fi abandonat de parinti, teama de rim4ne singur, cu comportament de agatare de adult. roamele psihotraumatice cronice Piirintii a doi baiefi de 6 gi 8 ani au venit sit ma consulte du urmit cu 0 siipttmdnt familia fusese victima unui accid t pe o autostrad ia al in stadiul cronic, tabloul clinic observat la copil poate fi struc- pe trei axe: simptomele de reviviscent’, simptomele nespe- perturbarea personalitatii in devenire (incluzand atitu- ‘poi pe iarbat rmartori s-au grabit vviscentele clasice nu apar in prim-planul tablo vorba despre imagine si ginduri intruzive, trairi gi actiuni cum evenimentul ar urma s& se produc din nou si cos- ri repetitive. Multe dintre gandurile intruzive evolueaza re construirea imaginativa a unor scenarii in care copi- tribuie un rol activ, defensiv sau vindicativ, vizandu-se Pericada postimediat’ si faza de latent’ in numeroase cazuri, copilul poate intra direct in sindrom psihotraumatic cronic, fara si mai treacé prin faza de latent imeditatie”. Aceste observatii au fost facute mai ales de Crocq 4 redusé, cu jucdrii care devin personaje (cu soldafei oO Lourscrocq a 16 conferinge despre traumé + Trauma la copiiCARRERE I rat: hoes coe eRe RA MM EETEr MRE ne rien: weno: 52 din plastic, de exemplu), pe care le izbeste violent una de alta (Arroyo si Eth, 1984), fie in organizarea unor adevarate puneri in scend teatrale, folosind decoruri (mobile) si antrenandu-i in rorile sale sau pe prieteni (jocul de-a cutremu- acelagi gen, o scend de urmarire, 0 agresare de cétre monstri sau 0 cidere in gol, care genereaza treziri angoasate. Se observa, de asemenea, teroare nocturné, cu fobie de intuneric. Simptomele nespecifice mod deosebit, copil tra- Simptomele nespecifice se evidenti reprezentand o problem’ importanta in clinica ur umatizat: ele disimuleaza exteriorizarea celorlalte simptome. Simptomul cel mai frecvent exprimat de copilul traumatizat este plangerea somatica: ,Ma doare capul”, ,ma doare burta‘’ sau ,m& doare spatele”. Uneori apar simptome functionale, pre- cum spasme digestive, great, vomismente sau diaree, ba chiar” si tulburari psihosomatice reale, cu leziuni organice (psoriazis, eczeme, alopecii in placi, astm si diabet — am avut dows cazuri de diabet la copii care tocmai scapasera teferi dintr-un atental), in general, acuzele somatice sunt primele pe care le semnalea- z& copilul, dat fiind ca, adresandu-se medicului sau infirmierei, crede c& nu trebuie si vorbeasci decat despre ce este somatic. Factorul cultural intra si el in joc, mai ales in comunitatile in care nu se cuvine sa-ti descarci sufletul vorbind despre problemele tale psihice (indeosebi in Magreb i in Orientul Mijlocit:). Copilul se plange adesea de oboseala: oboseala fizicd gi psi- hicd, cea din urma manifestndu-se prin neatentie la scoala, Louis crocg de-a tornada). De obicei, visele sale nu reproduc evenimentul insusi in detaliu, ci mai degrab’ un eveniment de ah sificultafi de achizifie mnezica, imposibilitate de concentrare pe sctivitatea scolard, avand ca repercusiuni blocajul achizitilor gi chiar pierderea celor dobandite anterior traumei. Copilul traumatizat devine anxios, cu accese de angoasa psi- hiicd (spaime irationale) si somatica (accese dispneice, ,sigeti in ‘ept’) si indeosebi o anxietate intensd de separare, cu sentimen- de insecuritate cand parintii nu sunt alaturi de el (sau cand fi pierde din vedere), precum si cererea de a dormi in camera, ba ai asa siin patul parinfilor. 1996, soldat cu 200 de morti. Copilul se afla in kangarul ON care s-a inregistrat cel mai mare numir de morfi. Nu a fost r ei doar asurzit de explozii. In timpul bombardamentului,i-a fost foarte frict, dar nimeni, niciun saloator si niciun copil mai mare, nu 5-2 ocupat de el. L-am vitzut la o lund dupit bombardament la scoala unde invita, Venea din now la ore, dar avea multe momen- fe de neatenfie si nu mai reusea si retina aproape nimic. In timpul recreafiilor, riménea izo ‘mobil, fart st se joace impreunt cu ceilalti copii. Eva terorizat cénd auzea sau vedea un avion in zbor. Asistenta sociala ne-a spus ca plingea frecoent gi cl, data intors acasd, cerea imperios sit doarmd in camera La testul celor trei desene (1. Deseneazit casa t tine inainte de rizboi; 2. Deseneazit casa ta, fa timpul rizboiului; 3. Deseneazit acum casa ta, familia ta gi pe tine si fie de acum inainte) a aout dificultafi de a desena ial de dinainte, apoi a desenat scena bombardamentulti, trusil, ct peretii strépunsi de obuze, corpuri amputate cu contururi tremurate $i acoperite de mézgalituri 16 conferinte despre trauma + Tuma la coail| RSNA IE I, (Fe Sm he RON nm Rr ORR ss, Singurele culori folosite erau rosu si negru, iar trasat nu vag desenate. Nu a fo jor plin de viata: totul era lipsit de culoare, iar personajele era reprezentate sub forma unor plante cu radcinle infipte in pamén (personaje-floare). $-au observat gi alte simptome nespecifice: conversii si crize isterice, fobii care aveau legaturd cu evenimentul traumatizant (fobie de intuneric, de scoala, de spatii deschise si inchise, de schele, de cutite etc.), precum si ritualuri de protectie obsesio- nale, aparute dup& trauma si legate in mod clar de ea, facilitate de propensiunea copilului spre gandirea magic Multi autori menfioneaz& depresia in tabloul clinic drept patologie , asociat&”. Tinand cont de experient, parerea noas- tr este c& depresia veritabil’, cu taedium vitae, este rar’. Se pot observa mai degraba inhibitia, o retragere fricoas’, pierderea _ gustului pentru activitatea scolar si chiar a dorinfei copil de a se juca. in sfarsit, ultimul grup de simptome nespecifice sunt tulburarile de comportament: tulburari de comportament alimentar (anorexia sau bulimia), tulburari de comportament social, implicand atitudini de opozitie fafa de adult, accese de furie explozive si trecerea la acte heteroagresive sau, mai rar, autoagresive. Alterarea personalit Mai mult decat in cazul adultului, alterarea personalitatii are © importanfa capitala in tabloul clinic al copilului, pentru ci vor- bim despre o personalitate in devenire, ale cirei perturbari risc& 88 afecteze intreaga viatS ulterioara a copilului traumatizat. Louis crocg abil sit intrevadit in desen un Tulburarea de personalitate cel mai frecvent observat& este 95 sia: copilul vorbeste ca un bebelus, isi suge degetul, reapa- enurezie care disparuse, cere si se culce in camera pirinfi- 1. Se mai constata si o atenuare a elanului vital, care se tradu- prin pierderea interesului pentru gcoala si a dorintei de ase wa atat in curtea scolii, in timpul recreafiei, cat $i acasi. Jablouri clinice in functie de varsta -n&scutul (pand la varsta de 1 an) Impactul unei traume asupra nou-nascutului a fost mult np contestat sau banalizat. De altfel, simptomele observate ropiau mai mult de o clinicd a carenelor afective decat de | tulburarii de stres posttraumatic. La aceasta varst, copi- cA nu este capabil s& evalueze pericolul si nu dispune de iloace nuanfate pentru a-si exprima suferinta. Semiologia se manifest uneori prin apatie si retragere, ri prin hiperexcitabilitate, cu plansete si tipete co1 rarile de somn gi apetit, vomismentele, precum stirile psihosomatice (eczeme) sunt un mod privi eprimare a suferinfei la nou-nascut, care nu are acces la intro- pectie sau la verbalizarea emotiilor. A fost folosit termenul smorie comportamental&” pentru a descrie comportamen- ie repetitive care reiau anumite aspecte ale traumei traite, ca i cum copilul ar pastra in memorie scena traumatic’, scend ure gi-ar impune prezenta doar prin rememorarea atitudinilor «i gesturilor, fara participare afectiva observabila. Intarzierile in czvoltarea psihomotorie, cele de crestere si regresia achizitiilor cunt foarte frecvente. 16 conferinge despre traums «Trauma cop96 Pe plan teoretic, cercetirile psih: litice ne indreapta spre 6 psihopatologie care dateaz de dinaintea achizitionarii limbaju- Tui: fantasmele de devorare si faramitare. Copilul cu varsta cuprinsd intre Lan si S ani ‘dat cu achizitia limbajului, copihul ajunge, progresiv, nu doar s construiasca reprezentiri mentale siunilor, ci, mai ales, si-si exprime frica gi suferinta. Mult timp = s-a crezut ci un copil nu poate fi traumatizat. Contrar acestei idei, el este capabil si realizeze c3 are de-a face cu o situafie de 2 agresiune sau amenintare la adresa integritatii sale corporale, chiar daca nu infelege aceasta situatie. Aceasta Iuare la cunog- __ tint& se face adesea ,,in oglinda”. fn cazul catastrofelor, acciden- Z = prezenta lui, copilul constat& brusc c& parin disperati si nu au cum sa il ajute. in acest sens, copilul mic va suferi dou traume: propria sa trauma gi, in oglind’, si pe cea a parintilor. Vor apirea astfel, pe parcursul unei faze imediate de sidera- re terorizata, simptome anxioase a ciror tematic graviteaza in jurul separdrii, cu cererea de a fi alturi de parinti sau ca macar si fi poat& vedea, cu frica de a fi abandonat si — eventual — cu ‘spaima ca nu cumva parintii lui sé fie victimele aceleiasi agresi- uni la care si el a fost supus. in plus, manifestirile somatice dureroase sunt frecven- te, la fel si tulburarile de somn gi cele sfincteriene secundare. “Modificarile de caracter si de comportament sunt $i ele prezente jn tabloul clinic (agresivitate, iritabilitate, accese de furie violen- t& sau opozitie sistematica), alaturi de modificarea sau pierderea Lourscroca sreselor obignuite, cu o tendinta de retragere sau cu j petitive care reiau tema traumatismului. Adolescentul Adolescentul (12-18 ani) traverseaza o faz de revolutie bio- ic&, plina de transforméri importante si rapide ale corpului 0 faz de dezinserfie social’, in care dorinta de aparte- a celelalte grupuri de adolescenti contracareaz’ supune- fata de familie gi adeziunea la valorile lumii adultilor. in Je noastre, ca urmare a aparitiei unei culturi centrate pe ado- escent gi a unei piete specific, rispunzand puterii de cumpara- «a acestuia, situatia se comp! in tabloul clinic, fenomenele disociative sunt freevent rise la adolescentul traumatizat, fie in cazul reviviscente- luzii, flashback si ,trairi ca si cum”), fie in cel e (stiri secundare, experiente de de apairare psihologicd predomi- fn acest interval de varsta, pe care il regisim in tulburarile comportament posttraumatice. El va fi voit impulsiv, fie sub a automutilarilor si comportamentelor suicidare (inspirate in sentiment de culpabilitate), fie sub forma agresi © poate reprezenta, de asemenea, o alternativa care-i permite ulolescentului si fuga de o experi Alte simptome sunt somatizarile dureroase $i interogiri- lo perplexe referitoare la propriul corp, perturbarile functiilor uistinctuale (tulburari de somn si apetit si hipersexualizarea, cu 6 confernge despre traumé =Trouma8 Lourscroca tendint& de expunere la risc gi relatii cu tot mai multi parteneri, mai ales in cazul abuzurilor sexuale). i adolescentii cei mai fragili regasim tulburarile de ite. Trauma nu face decat si decom- penseze un echilibru psihologic deja precar. Este posibil, in acest az, s& asistam la ecloziunea brutal sau insidioasa a unui epi- sod psihotic acut sau subacut si, uneori (ceea ce este ins foarte discutabil), la un mod de intrare in schizofrenie. chiar tulburari psihosomatice. Se pot observa gi tulburari de comportament, cu violenta gi agresivitate major’. Abuzurile sexuale Este vorba despre exploatarea copilului de cétre un adult in ul satisfacerii sexuale, exercitata sub constrangere (cu sau violenfé fizicd) sau prin viclenie. Adultul implicat in acest » de abuz este, de cele mai multe ori, o persoand apropiata sau iar un parinte (incest). Consecinfele abuzului sexual depind » mai multi factor: gravitatea si repetarea actului, varsta copi- in momentul abuzului, gradul de vulnerabilitate individu- alitatea structurii familiale gi a reactiei dupa descoperirea rului, care este adesea intimpltoare, dat fiind c& se intam- rar ca victima s& vorbeasca spontan despre acest lucru cu dintre parinfi. Exist ins& unele indicii in comportamentul lului, precum struturile erotice si atingerea organelor geni- le, care evoca existenta unui eventual abuz, in cazul agresiunilor sexuale, scena traumatica provoa- 4 © dubli dezorganizare a reperelor dobandite pana in acel yuoment: zdruncinarea lumii interioare, mai ales in dimensiunea Variante in functie de natura traumatismului Copilul victim’ a maltratdirilor fizice sau psihologice Copilul care a fost victima unor violente fizice sau morale este un copil traumatizat, care va raméne cu sechele psihologice pe termen lung. Dupé o lunga perioada in care au fost subes- timate, ascunse din cauza ticerii victimelor si chiar a reticentei adulfilor de a le recunoaste, ele au iesit din sfera tabuurilor care Te inconjurasera pana acum. Este greu de determinat frecventa unor astfel de abuzuri, cict multe dintre ele trec neobservate. Vorbim despre abuz in cazul in care violenta la care este supus copilul este excesiva sau dack ea ii compromite grav stinatatea. Abuzurile psihologice (insulte, devalorizare, exigente exagerate etc.), desi mai insidioase si greu le, sunt si ele traumatizante pentru copil. Ipoteza diag- Din punct de vedere psihodinamic, copilul abuzat este bul- ersat de iruperea realului violentei umane in existenta sa igiend defectuoasd), de tristefea lui, de atitudinea parintilor, de carentele de ingrijire gi de opozitia la actiunile serviciilor soci- ale. Tulburarile dezvoltate de copilul care a fost victima unor ~~ smbolizeze aceasti agresiune genital, iar capacitatea sa de a a a pus prematur dorinfei egoiste a unui adult, este incapabil sa Sconferinte despre trauma» Tuma ls copii100 ERR eee a NO RRS NNN aeR eS { | | | i ‘| realiza un echilibru intre atractie si respingere este perturbuiy t&, Aceastd experient& angoasanté suscit o explozie de emi imposibil de stavilit: frici, suspiciune, rusine si culpabilitate. Modul de agresiune va influenta $i tabloul clinic: viol brutal va determina, in general, o puternicd reactie posttray matici, caracterizaté prin simptome explicit care sunt de obi . Si invers, relatia s& cu regularitate de un tat incestuos sau un prieten ,,intim’ familiei, uneori pe o perioada de mai multi ani, dezorganizeaz. mai disimulat fundamentul personalititii copilului. Actiunea di seductie traumaticd duce la construirea, in timp, a unei verit: bile relatii de autoritate, in care se amesteci santajul afectiv ¢ amenintarile deghizate, dar care ,,initiazi” si emofii vinovate, obligand copilul sa se construiasc’ ,impreund cu” aceasta expe rient& a transgresiunii asociate cu o traire a sentimentului ci este transformat intr-un obiect al placerii. in acest caz, simptomel psihotraumatice sunt, de multe ori, mai putin perceptibi manifestirile somatice constituie, de cele mai multe ori, singurul limbaj care exprima suferinta copilului. Exist’ si cazw cand, activand mecanismele defensive ale Eului (clivaj, disocie- “= re), copilul va reusi si continue s& traiasci de parca nu s-ar fi _ intamplat nimic si sd-si pastreze capacitatea de a avea o viata familial aparent normal, respingand, int La copiii de varst& prescolar’, putem mentiona erotizarea relatiei cu mama gi atitudinea de hipersexualizare a relatiilor cu tours crocq -va, mai ales la copiii care cauta si reproduc aceleagi atin- 101 care au fost supusi de abuzator gi la cei care manifesta 0 ‘te exagerats pentru tot ce este legat de sex. Secundar, ista alterarea nivelului de activitate (inhibitie sau excita~ cuze somatice gi comportamente agresive. copiii de varsta scolara, simptomele cele mai frecven- it tulburrile functiilor instinctuale (somn, alimentatie, 1 sfincterian) si somatizairile, teama de a se dezbrica in nta unui tert, reticenfa suspicioasé faté de persoane care nu it apropiate gi de perspectiva de a trebui si mearga intr-un .cunoscut, comportamentul seducitor si interesul surprin- or pentru organele genitale ale persoanelor sau animalelor. observa si tulburari de comportament (fuga, minciuni, ari etc.). 1a adolescent’, simptomele depind de mai multi factori: 1 punctual sau abuzuri repetate in timp, abuzuri cu sau fara Jen{d fizic’, incest sau abuz din partea unei persoane din 1a familiei. Situatia cea mai grava si mai dramaticd este cea incestuoase care a rmas mult timp secret (uneori cu mplicitatea mai mult sau mai putin constient a mamei),fiind valuita abia la adolescent’. Dupi revelare, constiinta efrac- corporale poate genera sentimente de culpabilitate, rugine levalorizare. Pe plan comportamental, adolescentul poate si intre intr-o stare de marasm, cu indiferenf’ afectiva fafa de antu- dar la fel de bine poate incerca si recupereze vechile reac- oi prin izbucniri agresive: fuga, toxicomanie — cu frecventarea rupurilor marginale. El poate reacfiona si prin prostitufie, cres- a numérului de parteneri ocazionali putand suscita nosofo- printre care si frica de a contracta HIV. 1G conferinge despre rau = Trauma le optiCESAR ERERRER AIRE: ee SE PNR aMae 8) b 12 Variante tn functie de frecventa expunerii la situatia traumatizant’ Leonor Terr (1991) propune clasificarea traumelor copilulii in functie de intensitatea lor gi de frecventa expunerii. Ea iden- tificd doua tipuri de tulburir Tulburdri psihotraumatice de tip 1 Aceste tulburari sunt provocate de un eveniment trauma- tic unic gi punctual. Semiologia lor corespunde tabloului cli- nic clasic: faza imediata de spaim&, oroare si traire a lipsei de ajutor, a derealiz&rii c& — cu reviviscente, anxietate, fobii, somatizari si tulburari de comportament. Tulburéri psihotraumatice de tip IL Aceste tulburairi sunt determinate de repetarea agresiunilor pe 0 perioada indelungaté de timp (mai multe luni, mai mulfi ani). Faza imediata inifialé este discret, marcaté, eventual, deo trdire a lipsei de ajutor. Perioada postimediata este marcati de perplexitatea si ambivalenta fata de adultul agresor. Faza ama- naté-cronic’, desi presupune cele trei aspecte clasice ale nevro- zei traumatice, prezinta in prim-plan accese disociative gi lacu- ne mnezice referitoare la parti intregi din biografie, o puternica regresie a investirilor intelectuale gi afective, o atitudine de pasi- vitate si resemnare, o anulare a spontaneitatii exprimarii (vezi mutismul) si depresie, putind s& conducd la disperare silentioa- sa. Pe termen lung, impactul traumelor repetate poate duce la Loutscrocq t vvoltarea in perioada adolescentei a unor personalitati pato- 103 ice borderline sau antisociale. -- tvolutie: rezilient& sau sechele, uitare sau trezire | t volutia traumel infantile Constatirile si cercetirile referitoare la evolutia traumei infantile sunt divergente. Unele studi, care aduc in discutie ipo- evaporarii spontane a simptomelor”, constat& atenuarea \poi disparitia unor anumite tulburari de stres posttraumatic copilului (de exemplu, observatiile lui Scharzwald f&cute in urma examinarii copiilor israelieni victime ale bombardamen- tclor cu rachete Scud irakiene in timpul Razboiului din Golf, 1994), pundnd problema , nnfei infantile”. La polul opus, \chete statistice americane efectuate pe esantioane de copii re au suferit de pe urma razboiului civil din Salvador eviden- liaz persisten{a a 33% tulburari posttraumatice intr-un inter- de cinci ani (Arroyo ¢i Eth, 1985), 54% intr-un interval de ani la copii veniti din Vietnam (Kinzie et al,, 1984) si 87% in sul copiilor si adolescentilor care au supravietuit genocidului cambodgian (Realmuto si Masten, 1992). Aceste studi confirma bservatiile empirice ale clinicienilor care au urmérit pe termen ig Copii traumatizati. Anestezia afectiva in ce priveste efectele pe termen lung, am mentionat deja \statrile lui Moskowitz (1985) si ale Ini Brauner (1994) facute in urma examindii copiilor scipati din lagarele de concentrare, 16 conferinge despre traums «Trauma cept108 pe care i-au reintélnit 40 de ani mai tarziu: tofi erau marca itd deo ,,anestezie-afectiva care ti protejase, dar care lalti si sd se reintegreze in societate. Eu insumi am facut propri zie afectiva (pe care am numit-o © viafd intreaga intr-o izolare noci Cénd avioanele americane au bombardal, in august 1944, soseaut pe care mergea impreunil cu fratele ei de 10 ani, Raymonde X. a 6 ani, Ciind s-a trezit, zea lungitt in groapa, rant la un brap 0 schiji, iar fratele stu era intins deasupra ei, in incercarea de ai apiira. Ciind a orut sit se ridice, a pus mana pe umérul duci numele, dar el nu i-a rispuns: era mort. A reus inwindu- de cele mai bune inter lor, nemaivorbind nic ar si fotografiile acestu pus 0 proteza pentru La scoala, Raymonde a suferit copii, care 0 protejau ca nu cumea sit o loveascit in timp ce se jucau impreuna. Seara, inainte de a adors povesti cu ,o prinfesit care avea dowd brafe...”. Nopfile erau per- turbate de cogmarari in care retrta bombardamentul, iar in timpul Lourscrocq iedicase, pe de alt& parte, sd aiba relafii transparente cu cl, ile mele observatii dup examinarea unor subiecti care, la cine sr i era frill de avioane, tresdirea brusc la zgomote si De multe or, se ascundea de pa je, fir sl Fe dojenttl. {erminarea studilor primare si secundare, Raymonde a orut ind invdtatoare gi a fost admisé la concurs, dar, in cele din i dezamiigire, a fost refuzati pe motiv de inca- spulberate, viata sa ivosita gi universul sau vid pe un ton monoton sirece, cu detasare, ca si cum ar fi fost vorba despre altcinevn. ul: 0 personalitate tn devenire Anestezia afectiva nu este singurul simptom al perturba- ir de personalitate la copilul traumatizat. In toate cazurile, important si examinam evolutia patologiei psihotrauma- a copilului finand cont de desfagurarea dinamic3 a unei rsonalitafi in devenire. Pynoos et al. (1996) au identificat trei uri de transformari ale acestei de: s, ei mentioneazé lucr: personalititilor borderline hoz) de traumele din copilirie. In fine, pentru marele public lin Statele Unite prevaleaza opinia c& sindromul personalit&tii 6 conferinge despre traums * Trauma la cop| tie ARAM re aaa Rs NRCC 108 multiple ar 4, de multe ori, consecinfa unor traume sexuale din prima copilirie. cd Problema fenomenului ,,retroactiv” Un ultim element in evolutia traumei infantile pe care trebuie si il mentionam este fenomenul ,aprés-coup”, care a devenit cele- bra datorita cazului Katharina Freud, 1895): o tandrd de 18 ani, surprinzandu-si tatal in timp ce intrefinea relatii sexuale cu veri= soara ei, a inteles sensul unei tentative a acestuia de a 0 seduce, care avusese loc cu patru ani inainte. Abia din acel moment fata rie traumaticd. Mulfi exegefi ai lui Freud au 7 vrimul eveniment a fost traumatic, el progre- sand féra manifestéri vizibile pan’ in momentul in care a fost reactivat de al doilea eveniment, cel secundar. Dar Freud nua) facut niciodata aceasta afirmatie. in alt text (1896), el a precizat = 3 ,aprés-coup” nu este decat o prelucrare a unor evenimente trecute, o rescriere a urmelor mnezice, conferindu-l moment, o putere patogend. fn cea ce ma priveste (1965, 1985), am respins aceasti conceptie de ,apr’s-coup”, considernd-o un lor traumatizati cand acestia, de bun3-credin- recut selectionat si clarificat plecénd de la trau- ma recent. Trecutul, spunea Lacan intr-o formula militireascd, este dat disparut”, viitorul este cel care determina retrairea unor evenimente trecute, accentuand sensul lor de amanare sau conferindu-le un sens nou, in timp ce altele sunt lisate in umbré ca si cum ar fi niste nonsensuri derizorii. Louiscrocg sees. ai oncluzie: destine compromise nntru a conchide, daci ne referim la curentul care glorifi- jenfa infantil, vrand s& stearga urmele traumei, cred c& Himand fixat la 0 imagin — s§ dea nume evenimentuh iA a povestii sale de viaté. 6 conferinge despre trauma » Trauma lacopit(Foch aajenpitanetne agg pee rege nk CHER RR a RS CONFERINTAA6-A Viol si trauma in conferinta precedent am evocat violul ca pe unul dintre cazurile de traumd la copil, dar victimele sunt, de cele mai multe ori, persoane adulte. Numérul din ce in ce mai mare de cazuri semnalate sau revelate — din cauza dezlintuirii violentei din societatea noastr’, dar gia faptului c& ele nu mai sunt invaluite fn tAcere — nelinisteste opinia publica si ii preocupa pe guver- nanfi. Sentimentele de umilire, rusine si, uneori, culpabilitate agraveazi efectele perturbante ale traumatizarii victimei, per- soand redusi la starea de obiect, negati si batjocorita in statu- ‘tl sau de fiinfa sexuati, care are libertatea de a avea dorinte, si de fiinfa rational, care are dreptul de a face propriile alegeri si de a avea relatii sociale. Violul este un obstacol in dezvoltarea personalitatii si in calea integrarii armonioase in societate $i, in continuare, destinele afectate de el sunt ,,destine compromise”. Istoric, definitie, circumstante si cazuri Cateva date istorice si statistice Violul este menfionat in texte foarte vechi, mai ales in cele juridice (Bardet $i Giraudon, 1983), precum Codul lui Louiscrocg spares st aecasoloda ata i i ll be aa Ho Hammurabi (1760 i.Hr.), Biblia (Deuteronom 21, 10-14) gi drep- \ul roman, intrand in categoria violentelor private (ois pricata) in Evul Mediu, violul era pedepsit cu moartea prin sfartecare, iar in Vechiul Regim, prin tragerea pe r0at8. Codul din 25 sep- tembrie 1791 (Directoratul) pedepsea violul cu gase ani de tem- nif si 12 ani daca victima avea mai putin de 14 ani, jar codul din 1810 stipuleaz pedeapsa cu mune’ silnicé, aceasta find pe via(& dacs violatorul avea autoritate asupta victimei. Ordonanta din 2 iulie 1945 ridic& pragul varstei pan’ la care un copil este considerat legal minor de la 13 la 15 ati. i in ce priveste datele statistice, in lucrarea sa Etude médi- co-légale sur les attentats aux macurs (Studi medico-legal despre atentatele la moravuri) (1878), A. Tardieu (citat de Darves-Bornoz, 2003) face un recensmént al persoanelor acuzate de viol sau tentativa de viol in Franfa intre 1858 si 1869. Din 11 576 de per- soane, 9 125 au fost acuzate de viol asupra copiilor. Mai aproa- pe de zilele noastre, un studiu al INSERM (Spira etal, 1993) releva faptul ci dou milioane de femei din Franta au fost vio- late sau agresate sexual gi ca sechelele psihotraumatice sunt aproape constante. Definitie Putem defini violul ca fiind actul de a se impune unei per- soane un raport sexual cu penetrare, prin violen}a, constréngere, amenintare sau surprizi. Penetrarea sextala poate fi vaginals, anal sau orala, puténd fi efectuaté cu penisul, cu un deget sau cu un obiect. Pe Langa viol, agresiuna sexuala far penetrare poate consia in atingeri sau lovituri peste parjile genitale (vulva, testicule) 109 | j | | \ | | bene pete |To sau alte parti ale corpului care pot avea o conotatie sexua -Sai.c~ ani, anus). Tentativacde-viol-(viol-tirs-ca penetrarea si fi-a Ja contuzii ale vulvei sau ale marginilor anusului. in ce pri si mai rare cele in care este vorba despre un adolescent. Multi violatori sunt psihopati sau personalitati patologice care cede 24 pulsiunilor, dar care sunt constiente de actul sivarsi ce — pe plan juridic — nu este incompatibil cu responsabilita: tea. De multe ori, sunt persoane care au fost ele insele victim ale unor violuri sau agresiuni sexuale in timpul copiliriei, Unii indivizi recidiveaza in mod compulsiv cu victime diferite (.vio- latori in serie”). Constrangerea morala (datorii, santaj asupra copiilor, dé = exemplu) poate facilita violul, care a fost mai degraba suferit decat consimtit. Violul sodomic asupra adolescentilor (intro- ducerea in anus a unei cozi de matura), de exemplu, poate fi suportat de noii elevi ca rit de trecere in unele internate gcolare, find chiar tolerat de personalul care se ocupa de ele (Mucchieli, 2008). Violul prin surpriza nu este nici el lipsit total de violent3, cici implica intotdeauna o oarecare constrangere fizic’. Complicitate si violuri colective Complicii il pot ajuta pe violator si-si imobilizeze victima si S80 tind imobilizata in timpul actului. Ei se fac vinovagi de com- plicitate la viol. Violul colectiv este 0 suita de violuri asupra aceleiasi victime, eo Joc) este considerata agresiuine sexual& chiar si atunci cand a dus. gura si buzele, sérutul impus este o forma de agresiune sexual Sunt mai frecvente cazurile in care violatorul este un birbat = comise succesiv si pe rand de mai mulfi indivizi. Acestia s-au f LoutscRocg = pees ‘eats ules pentru a-gi alege prada (0 femeie, de cele mai multe ori). ‘sau unit eforturile pentrira o hartui si imobiliza, Apot 6 vio- ‘v4 pe rand, in timp ce complicii lor continua, eventual, si 0 bilizeze. Astfel de violuri colective, care au umplut paginile rrelor in perioada 2001-2002, sunt numite in limbajul argotic (Mucchielli, 2008). in situatie de razboi, se poate intémpla ca unii soldati si mit violuri asupra femeilor din populatia civil& a farii ina- O pot face individual sau in grup (isi impart femeile sau ica violul colectiv asupra aceleiasi femei). Sunt, in general, iafi indisciplinafi care actioneazi astfel in ciuda interdi retate de superiorii lor sau f&r& stiinta acestora. Dar se mai e intampla ca ingisi superiorii s8 incurajeze aceasta practic’ lul ca arma de razboi) pentru a scdea moralul populatiei wvinge si pentru a o umili. Aceste violuri ,sistematice” au fost raportate in timpul vic- asei ofensive sovietice impotriva armatelor germane din ie 1945, in nordul Germaniei, in Rwanda, in timpul rézbo- ibal din 1974 (Bouchet-Saulnier, 2000) gi in Congo sou et al., 2003). Se constata, cu aceasta ocazie, specificitsti wale in psihologia victimelor violului (Baubet ef al., 2003), ‘estea invinovaitindu-se — in Africa, de exemplu — cf au deve. t simboluri ale nenorocirii,c& il au pe diavol in corp gi cd atrag :supra lor rizbunarea streimosilor. Tablouri ‘Tabloul clinic al victimei violului este cel al sindromului psihotraumatic, organizat in cele trei faze ale sale: imediaté, postimediata gi amanat&-cronic’. 6 conferinte despre trum = Viol; | | Faza imediata: surpriza, suferinta, disociere Faza imediat& propriu-zisi acoperd, in esenté, durata agres unii, a eventualei lupte si a violului cu penetrare sexuala (de céteva minute la zeci de minute). in fapt, ea se continua timp d mai multe ore prin starea psihici de dupa viol. Pentru a realiz © armonizare cu ceea ce am menfionat in conferinfele preceden te referitor la durata conventionald a fazei imediate a traumel voi extinde aceasta durata la primele 24 de ore. in general, violul este trait cu surpriza, teroare, cu sentimen- tul de neputint’ gi lips& de ajutor si cu suferintS. Astfel, exist g variante ale acestui tablou, in functie de circumstanfe, de cat d periculos este violatorul si de vulnerabilitatea psihicd a victimei. Cazul cel mai simplu este cel in care victima este constienta de agresiune $i de caracterul sexual al acesteia, riménénd con- stienta gi lucida pe toatd durata actului. Mai inti, va incerca si se apere gi si fl respinga pe atacator, dar va trebui sa cedeze in fata forfei fizice. Urmeaza violul, cand victima este constient& de neputinta ei gi, constatdnd ci mu e ajutaté, resimte oroare, umilinfa si suferinta. Apoi, dupa viol, este cuprinsi de rusine. Contrar la tot ce se scrie de obicei, culpabilitatea nu face parte din trairile fazei imediate din prima zi. Abia mai tarziu, odati cu intrebarile pe care si le pune si cu ruminatiile mentale, victi- ma incepe si se intrebe daca nu cumva a fost in mod inconsti- ent seducitoare sau chiar dac& frumusetea ei nu a jucat cumva rolul de momeala. Exist gi o varianta a acestui caz simplu, in care victima a fost violata sub amenintarea cu moartea (cu cutitul pus la gat, de exemplu). Frica de a fi ucis’ sporeste oroarea de a fi vio- lata sau chiar este principala preocupare a victimei in acel Lourscrocq akc aioe ent (oricum, aceasta amenintare inhiba vointa gi capaciti- le aparare). Cazurile complexe sunt c in care, sub impactul surprizei «+ al socului emofional, luciditatea victimei a fost zdrobita sau lat’. Victima traieste atunci violul intr-o stare secundara, ai este prezenta in realitatea momentului, are perturbari de are in spatiu gi de evaluare a timpului gi reactii de siderare. dst& o disociere intre trairea senzoriala a violului i psihism re ar trebui si géndeasca gi s& vrea), cu trairi de derealizare si e Daligand (2001b) vorbeste, pe buna dreptate, despre islocarea” ,,corpului feminin vorbitor”, in masu- care, dati fiind prabusirea psihismului siu, victima traies- » divizare brutala a corpului siu ca loc coerent al senzatiilor | surs de inscriere a limbajului. Corpul sexuat coerent devi- rp atomizat, dezorganizat, redus la 0 infinitate de markere , dar si dezorganizat in calitatea sa de sanctuar al limba- ‘Transformata in ,,degert al vorbirii”, victima este redusi la Je ce nu a fipat, de ce nu a strigat dupa ajutor?”. Implozia pului séu sensibil si vorbitor nu i-a permis si faci acest lucru. timpul violului, ea mu a mai ,existat” (etimologic, ex-istere, a in sine”) prin vorbire. ‘azul urmator ilustreaz depersonalizarea traita int-un viol violent gi insotit de amenintari cu moartea Brigitte W. are 19 ant i este studentd. Locuieste singuri intr-un ‘apartament de la etajul al treilea al unui imobil dintr-un cartier parizian linigtit, in apropierea universititi. Intr-o bunt zi, pe la 11 ‘mineafa, se aude soneria. Deschide usa si se trezegte fatt in fat 16 confernte despre tau + Viol traumasoo Lourscroca oie locuieste-tm-apartamentul de.dedesubt si ca pe peretii di lui se scurge apd, probabil chiar din apartamentul in care locuies: fe ea. Merg impreund fn baia tinerei, dar nu se vid deloc urme i i merge sit cearit ajutor Ia vecina de palier, care anunfi ‘Ancheta flcuta imediat dupa eveniment demonstreazi cit africi singuri $i ca sit vada care este programul ei zilnic. venit sit ma consulte pentru traumatism psikic abia trei saptamani upd ce a constatat cd mu era nicio seurgere de apt a fost brusc ata- ati, frd st infeleaga de ce. Apoi i-a fost team ci o sii taie gatul simu s-a mai gandit decdt cit mu trebuie st mai incerce sf se apere, ci cel mai bine e smu fact nicio miscare. Pe tot timpul violul 1 ramas pe loc, infepenita, incapabilit si igi dea seama dact ce ise — intémplase ,era adevirat”. ,Ca 0 sommambula”, s-a dus la vecina de plier cn ti cea jutoral. Dara fost greu, nui gisea cuvintele (,nucmi veneau cuvintele”). \va postimediat&: intotdeauna patologic’ us {fie disparitia simptomelor imediate si revenirea la normal, persistenfa acestor simptome si apariia unor noi simptome, ~vroza traumatic’), violul nu cunoagte decat a doua moda- evolutiva. Victima violului reactioneazi la inceput prin simptome neu- jetative: paloare, tremuraturi, great’ (uneori vomismente), nwatie de slabiciune $i impresia ci este gata s& lesine. Pe plan ic, rmane mai multe zile, uneori chiar mai multe sipti- {n starea de disociere care a caracterizat trirea fazei ime- Nu revine la luciditate, nu intelege pe de-a-ntregul ce is-a plat, rmane inhibata si prabusit8, inchis’ in ea insti, fara reugeasca 88 aibi relatii clare tocmai cu cei care au manifes- fat& de ea compasiune, solicitudine si consolare. Nu igi mai reste si vorbeasc’, rimane, de cele mai multe ori, ticut& si rispunde decat prin franturi de fraze, uneori fara legatura itrebarile puse de cei din anturajul séu, pe care pare si nu inteleaga. Mai mult decat atat, apar noi simptome, in principal simpto- de reviviscent’ si fobii, care dovedesc evolutia cazului spre rroza traumatica. ‘abloul clinic al fazei amanate-cronice: reviviscente, jentitate distrusa Violul are ca urmare instalarea unui sindrom psihotraumatic amanat-cronic, cu toate componentele unui asemenea sindrom: 16 conferinge despre trauma «Viol si traumaSERN Zh: ee ac Income 6 1) reviviscente; 2) simptome nevrotice comune; 3) alterare pro funda a personalitatii. intr-o magina alb’ sau nu percepe pe fafa cuiva decat privirea, ceea ce fi va aminti de privirea violatorului. Reviviscente femei violate pastreazs amintirea senzoriala ,elementa~ ybsedanta a ochilor gia privirii agresorului, dar nu mai au Victimele violurilor sunt expuse unor reviviscente involun._ ‘mintire despre celelalte trasituri ale chipului lui, tare, iterative si suparatoare. Cele mai importante sunt revivis. centele halucinatorii ,senzoriale”, care le fac s& retriascd in uuptomele comune nevrozelor corpul lor scena traumatic’ aproape real si aproape prezenti, = cu participare vizuala, olfactiva, auditiva si indeosebi senzitiv’: “=a rezultat al violului, nevroza traumatica se manifest impresia de a retrai contactul cutanat cu violatorul, de a suporta mptome comune cu ale oricarei alte forme de nevroz& apasarea corpului lui si penetrarea sexuala. Aceste reviviscente matic’. pot declanga iluzii (silueta unui trecitor poate fi interpretata cu mul dintre aceste simptome este astenia (sau oboseala ugsurintd ca fiind cea a agresorului), ganduri de neinlaturat si {rd vreo cauza logic’). Aceasta oboseala patologic’ va cuprin- ruminafii mentale obsedante, trairi bruste ca gi cum agresiunea tot corpul, care va fi redus la o ,,bucata de carne destructu- ar urma si se produca din nou (gest de aparare ficut cu brafele Daligand, 2001b), anuland functiile biologice de foame, pentru a respinge un agresor virtual, chircire, tresiriri, incercare > nevoia de somn. Ca orice fel de astenie, aceasta oboseala de fuga, intepenirea corpului). Cosmarul repetitiv este frecvent mala se instaleaz& inci de dimineata si persist chiar dac& si perturbant: agitatie, suferint&, trezire angoasaté. 7 se odihneste. ‘Trebuie facuta o mentiune speciala despre reviviscentele Al doilea simptom este anxietatea: un fond anxios perma- prin ruminatii mentale. Victima vorbeste putin sau nu vorbeste t, ca urmare a fricii trlite in timpul violului, care a apSrut si deloc. Perplexa, refugiata in imaginarul sau, cautd si regaseas- 1tru ca victima nu isi mai giseste cuvintele. Aceastd angoa- c& semnificatia si unitatea senzatiilor sale, dar nu reuseste. $i se manifesta printr-un sentiment de insecuritate permanent, atunci, gandurile ci se vor invarti neincetat in j esiriri la stimulii vizuali sau auditivi (0 silueta zarit’ undeva, sigur: w fa, rusinea si culpabilitatea. : n zgomot brusc), o team maladiva fata de viitorul imediat ¢i murd&rit8, rusinea de a fi inferioara celorlalti, culpabilitatea de iccese de angoasa somatizaté: senzatia de nod in gat, piept blo- anu fi stiut s& reziste. = cat, stomac dureros $i accese de tahicardie si tremuraturi. Aceste reviviscente pot surveni spontan sau pot fideclansate A treia serie de simptome comune se refera la ,marile” nevro- prin ,asocieri-declangatoare” (Darves-Bornoz, 2003) sau stimuli ve: isteria, fobia si nevroza obsesionala. Isteria se poate manifes- specifici care amintesc scena violului: de exemplu, victima vede | ta sub forma unor tulbur&ri secundare care vor aminti de starea vourscrocg 1 conferinge despre trauma «Vos t2um alba gi isi aminteste de viol tocmai pentru c& a fost, Wwsecundara a violului, dar se poate manifesta si prin ,,conve) sii” diverse (transpunerea anxietatii in functia corpul cum pseudosurditate, cecitate si afonie, pseudoanestezie, fal paralizie a unui membru, manifestare tardiva a apiririi care a putut avea loc in momentul agresiunii. In aceasta categorie a simptomelor psihonevrotice, fobia = specifici experientei violului — este un simptom constant in tabloul clinic. Poate fi vorba despre fobia fat de actul sexual ajungand pand la repulse si refuzul raporturilor sexuale conj gale, insofité de tulburari neurovegetative (paloare, transpira:_ fie, tremuraturi gi chiar vomismente), ea dand nastere la aceeay! triire de derealizare, depersonalizare si disociere ca si trairei scenei initiale. O alti forma de fobie se manifest cand cineva se apropie de victima sau cind aceasta zreste 0 persoana care ii amintegte, mai mult sau mai putin, de agresor (imbracdmin- te, culoarea pielii). Mai poate fi vorba si despre claustrofobie (in cazul persoanelor care au fost violate in ascensor sau intr-un loc foarte izolat). Aceste fobii, initial specifice circumstanjelor vio lului, se pot extinde progresiv la alte fobii, mai generale (fobia fata de mijloacele de transport in comun, de drumurile pustii $i agorafobia, cdci a iegi din casi inseamné si-fi asumi riscul de a te expune unui alt atac). Ele pot fi combatute si chiar limitate prin recurgerea la mecanisme contrafobice, printre care faptul tizdrile sunt ceva obignuit in aceste stiri de postviol rile dureroase ale zonelor genitale sau abdominale -nfi anormal a senzatiel traite in momentul inifial al jureri diverse (cefalee, dorsalgii, lombalgii) si chiar name psihosomatice cu leziuni de organe: psoriazis, ecze- astm, ulcer gastric, colita spastic’ — despre care se spune nt manifestari ale stresului profund inradacinat in corp. fn 1& somatizare este oprirea cichuhui menstrual, tranzitorie lurabil4, ca reactie biologic la agresiunea genitala lesne de inteles ci tulburdrile de comportament au un rol stant in aceste sindroame postviol: anorexie sau bulimie, rgerea maniacal (cu dependenta) la tranchilizante si som- a alcool sau droguri si impulsuri agresive fir’ motiv ale mei impotriva celor din anturaj sau necunoscutilor. Alterarea personalitagii Mai mult decat victimele altor traumatisme, victimele vio- \ului sufera 0 profunda alterare a personalitAtii, astfel cd des- ele se poate spune, fra riscul de a gresi, ,c& nu mai sunt inainte”. In ce const& deci aceasta afectare majora si masiva + personalitatii? aa Darves-Bornoz (2003) vorbeste, nu far motiv, de ,identita- a NON i ae A de a fi insotit de cineva. = distrusi”. Aceasta distrugere este 0 urmare a sentimentelor Victimele violului executa, de multe ori, ritualuri_ ___—_de disociere si depersonalizare care au caracterizat momentul obsesionale de protectie: inspectarea foarte atent& a cladirilor — _violului (disociere peritraumatic’). Se pare c& acest proces de inainte de a intra in ele, verificdri repetate pentru a vedea daci | _distrugere incepe cu o faza de ,plutire identitara”, ae a usa apariamentului sau a casei este bine inchis’, repetari inutile ___depresia narcisicé (umilinf, rugine, prabugirea Ba : a ale gesturilor rituale inainte de culcare. ~ _sentimentul de vid gi devitalizare). Situatia se complica $1 ele it Lourscrocg 16 conferinge despre traur= Vil 3 traumsRo ‘mult, pentru c& tulburarea de identitate altereazd dezvollay {ii la copil si adolescent). Dupa aceea, victima fie riméne in stare de prostratie, de prabusire depresiva, fie incearc4 iva reconstruiascé identitatea prin identificdri alienante-(de ex plu, identificarea cu agresorul), accese de atotputernicie para ida si un masochism traumatofil (trecerea la acte autoagresiv Uneori apar si tulburiri de caracter, de iritabilitate gi agresiv te. Aceasta reconstructie identitard stingace ar duce, in ultim) instanga, la ,stéri-limita’ (la granita dintre neveoza si psiho, care nu sunt deloc de bun augur. Evolutie tot spun cei din anturajul sau. , Nu mai e nimic ' repeta vietima. La inceput, cei din jur au manifes- tat compasiune, poate chiar prea multi, fair sa igi dea seama 4 aceasta compatimire, manifestatd zgomotos si reiteratd, fan nicio deschidere spre viitor, nu face decat s4 mentina victima in prezentul violului si, prin hiperprotectie (cocooning), si o impic-_ dice si-si redobandeasc’ liberul-arbitru. Apoi prietenii obosesc, incep sa fie agasati de plangerile care nu duc la nimic bun incep si o repeada (,pentru binele ei. Victima insi nu intelege. Mai intai a cdutat, pe lang’ dorinta de a fi consolatd, s& restal leasca relafiifamiliale gi sociale armonioase, ceea ce era greu de realizat, dat find statutul siu de inferioritate si excludere (,nu__ mai sunt precum ceilalfi”). Dar incercarea a fost un esec, din cauza zidului de neintelegere si lips de comunicare care sepa 18 oricare persoana traumatizaté de lumea semenilor s&i ,vor- 1 bitoni Se intoarce din infern, cdci a fost inifiata in mistere si Lourscrocq q .d de existent suferinda pe care ceilalti nu si-o vor 4 si solitudinea sa, care perpetueaza lipsa ajutorulut foarte adevérat ci ,nimic mu va mai fi ca inainte”. pentru toate persoanele traumatizate, timpul s-a oprit entul traumei, fixand, o data pentru totdeauna, un tre- raméne vegnic acelasi si care e derizoriu comparativ cu rocirea de astazi. $i, pentru ca si-a pierdut caracterul tre- sential care caracterizeaz’ prezentul oamenilor normali, nu mai deschide ugile spre viitor. practic’, se observa toate tipurile de evolutie. Exist victi- violului dedi- sunt capabile si se smulgé din aminti lu-se unor preocupati de moment si proiectelor de viitor, ind, prin acest subterfugiu, s& dobandeasc’ o noua privi nt&, asupra aventurii lor nefericite. Pe planul sexual -victime reugesc s& treaca peste reticenta inifial’, vor iubi vor dezvolta, Altele sunt marcate definitiv de experienta rill rd putes 8 geal sens si cuvints pentru en, inand afectate de fobia de contactele umane. in astfel de ri, interventia psihoterapeutic’ va fi foarte dificil. ‘Am aout o pacientt de 40 de ani care la vista de 16 ani fusese victima unui viol colectio infiptuit de colegié adolescent din clasa in care inte. Era frumoas, strmea dovnfe, dar respingea orice avans cu dispref, pe scurt flea pe inacce In timpul vio- leliberat, a fost supustt wmilinfelor (bitietit aw ciézuti Ia pitmént, de exemplu). De rusine, a ef, S-a mutat inst orice vans, orice flirt, fiind oripilatdt chiar gi la simplul gan 6 conferinte despre trum’ Viol sitraumaq ‘Wetec meer nce teen 2 cd ar putea avea relat afective cu baie A aout aceensi atitudine timp de 20 de ani, A cunoscut apoi un bis bat bla, boga $i sa cisttorit cw sperind ci, la atéita timp dupé eveniment, ten accepta, in sférsit, raporturile sexuale. Dar nu a fost asa 5). in ultimul moment, respingea apropierea intima, nervi cx convulsii, Pentru ci se ,spovedi despre violul a cirui victima fusese, acest £2 4 convins-o sl menrgi la un psiboter ape ce Exista familii fn care tabuurile referitoare la problemele sexu ale impun tuturor membrilor familiei o cenzura severd, Femeilé violate in adolescent se supun acestui imperativ al tacerii si Par s&-si asume, in cele din urm&, o viat sexual normal. Dar mai sunt si cazuri in care aceasta asumare este una de fatada odatii ce tabuurile dispar din obiceiurile noastre si ajungem momental in care facem un bilant al vietii (la varsta pension ui gi cea a menopauzei), amintirea traumalicd se dovedeste a fi intacta, far§ s-si fi pierdut puterea de a face ru in continu. are. Violul, mai ales cel incestuos, las 0 urma de nesters, care Va persista toata viafa, aga cum s-a intamplat in cazul violului incestuos, repetat cinci ani la rand, asupra unei adolescente din mediul rural. Mélanie 2. avea doar 12 ani cind tatil stu a violat-o pentru Prima data. Se intémpla in anti 1930, intr-o fermd izolati din cen- i, Mélanie flind fiica cea mare). De la 12 ani panda 16 ani, Mélanie a fost violatd de multe ori de tata stu beat. Mama stia, dar nu a aout niciodata curajul st tours croca 10 ani mai in vsti decdt ea, sincer indriigostit oolie, isi batten sofia gi i ; reactioneze. Cénd a implinit 16 ani, Mélanie a reusit si se angaje- 123 2e en fat in casi intr-un tirg invecinat si a luat-o cu ea gi pe sora ‘mai micd (aceasta avea atunci 13 ani), ceea ce i-a permis si scape de insistenfele tatilui sit si sii protejeze sora, pe care acesta ince- use deja st o violeze. Cele trei femei au trecut sub titcere violurile incestuoase (fratii erau prea mici ca si infeleagit ce se intampla): casi nu se vorbea despre ele gi toaté lumea se temea ca nu cumoa sise afle ceva. See snneAdulld find, Mélanie a-crezut cisi-o0 puter cOMThAa WHER g chiar s-a maritat. Dar nu i-a povestit niciodatd sofului site despre violurile incestuoase la care a fost supusit in tinereje. A avut un fiu, ‘La crescut corect $a reugit sd il convingd sit termine scoala secun- dara, de care ea fusese privata. Patruzeci de ani mai tirziu, cfd it insotea pe soful si la 0 consultafie de psihotraumatologie (acesta suferise 0 agresiune gravit cu tentatiod de asasinat), m-a rugat sito rimesc si pe ea $i sa programat la cabinetul meu. De data aceasta 4 venit singuri si mi-a-vorbit despre violurile incestuoase repet {gi salveze sora. Ca urmare, actul sexual i-a provocat fntotdeauna 1un sentiment de repulsie, dar trebuia si accept, ca mu cumtea si-l avfind contacte sporadice si jena re complice. Cand mama lor a murit, Mélanie a venit la inmorman- tare, dar mu i-a adresat nicio vorba tatilui sdu, care sa retras, fn cele din urmii, intr-un azil de batrini. 16 conferinge despre traum «Vio traum’Hea we wat eating aces tee ponmsten: Mélanie ni caput manifest ses si mu a viirsat nicio lacrimi. Mi-a spus cit nu mai plingea de mi Povestirea ei fusese mecanici, monocorda, fart emofie, de par. {fi vorbit despre altcineva. Dezinvestirea afectiod, care ii perm inifial st se pund la adipost de o realitate insuportabila, deve Iuare de pozitie in existenta sa, lasase in jurul ei un ,degertafe Concluzie: umilint4, rusine, culpabilitate Victima violului a fost umilit&, aruncata la pamént, ba ch mai jos de pam&nt (in sensul etimologic al cuvantului hum Din acel moment, ea este inferioara celorlalfi, este cople: rugine. Ruginea ar putea fi un sentiment care stimuleaz’ d dea fi din nou recunoscut de ceilalti. Dar corpul victim privat de cuvant (,nu mai sunt demna si vorbesc cu cei astfel ci ea este incapabilé s stabileasc& o afinitate de care ar lega-o de ceilalti (Daligand, 2001b). Iax dincolo de a t& rugine se profileaza dubla ei culpabilitate: culpabilitatea di suprafaté, de a nu fi stiut s& se apere, deci de a fi supusi grese lilor in viafa sa sexual8, si culpal ceva pur senzorial, ceea ce se situeaz in timp inaintea limba- jului (Daligand, 2001a). Rusinea si culpabilitatea sunt simpto. me care mu vorbesc. Victima s-a intors din infern mut. A ficu 0 calatorie care este interzis’ oamenilor, ajungand in acest loc al umbrelor care nu cuvanti si este vinovata si pentru aceasta transgresiune. in acest fel, culpabilitatea traumatic’ se intoarce ~~ la culpabilitatea originara. Louis crocg tea profunda de a fi trait ainda fe i multe oi in activitatea Tr, slvatori st me i tie sunt supusi stresului si sit ae ‘Poate fi oe Gespre un stres intens, pro- nye an incident critic din timpul unei misiuni (stres care fe dovedi traumatic) sau despre un cumul de strestiri sow adunat pe parcursul carierel profesionale, ducind la 0 vie epuizare, cu pierderea motivatel, pe care anglo-saxonit mese burn-out. Oricum ar fi, este legitim s4 vorbim despre mr ealvatorului sau al celor care intervin in eveniment gi re trauma lor, c&ci, chiar daci este vorba despre persoane pregatite si experimentate, ele pot ir, fne-un moment ‘altul al activitati, o intalnire inopinat& cu realul morfii i a sului, Poate fio trdire avand sentimentul de spaima, oroa- eputin(d si impresia de a nu primi niciun ajutor. cea mu vevervata doar conditiei de victim’, ea fi poate afecta si pe orii gi actorii participanti la eveniment. 7 So Cine sunt salvatori participant it simplifica lucrurile. ‘Vorbesc despre ,salvatori“ doar pentru a simp! ruil be fapt acest cuvant se refer la intreg personalul care vine in ‘ie conferinge despre traumd=Stresl sitrauma selvetorulfie pentru ci Iucreazi impune obligatia mora- prelungi interventia atata timp cit incd mai sunt victi- trebuie salvate. In fis Jegatura gi cu presiunea tem- i stinut si in mare graba atunci a este vitald pentru o victima care singereaz puternic cape s& sufere de sindromul crush (strivire musculard cu ic fatal) 28" prezente sunt afectate in Eul individual, dar si in cel.com: (centimentul de apartenenta la comunitate). La fel se inta siin cazul salvatorilor sau al celor care intervin. in aceste {ii colective exceptionale, ei sunt impresionati intr-o parte ingisi care depaseste limitele Eului, fficandu-i sa se identifice ‘mai mult sau mai putin — cu victimele 9i si manifeste comp. siune fata de ele. 4 Daca am vrea si trecem rapid in revista diferitii factori torult” organizationali \cesti factori rezulta dintr-o proasté organi ‘cmelor sau din lipsa de mijloace a servi perienfa a aritat , in multe dintre intervenfile in cazul vrofelor, sarcinile distribuite unor persoane erau prea grele Jungite sau le depaseau capacitatile gi competenta. Astfel, ampli deseori ca, data fiind urgenfa si lipsa de personal, fe de supervizare si responsabilitate si fie incredintata wersoane care merité si fie aleasé, dar care nu este pre rua duce la bun sfargit aceasta sarcind. Uneori, constran- 'e administrative (intocmirea rapida a unor procese-verba- sce care trebuie completate in mai multe exemplare etc.) se veiesc a fi ridicol de distructive pentru personalul preocupat Ge urgenta misiunii sale tehnice. Lucrand singus, fér& incu- ddin partea cuiva, fara ajutor, fri sk beneficieze de prezen- Yegilor, salvatorul se aflé intr-o situatie deosebit de dificil, ce provoack anxietate. Un exemplu de factor organizational scturbator sau nociv este constituirea echipelor ‘se cunosc, Cu pregatire profesionala dit care nu (iad gefal pentru prima dat, Nimicnu ar putea si zena cadavrelor sia x flacirile, zgomotul, 1 case la inundatii, dar si strigs daramaturi, presiunea exercitata de familii si prezenta indiscre- 48, intruziva gi insistent’ a mass-mediei. sai Factorii ocupationali Factorii ocupationali au legatura cu lipsa de confort si de 2 securitate proprie misiunii asumate de salvator (se aventurea- 24 intr-un tunel, printre daramaturi care risc sA se pribugea: c& peste el, sti intr-o pozifie incomoda pentru a ajuta o victi imobilizat etc.), dar au legiturd si cu consumul fizic gi psihic 16 conferinte despre trum’ «Stresul trauma salvetorulut LourscRocaSealine Bian a Oe swt BO jntampla ca un s care ii vor greve ‘un celibatar. Nu tofi sup* nu se vor obignui niciodata. fiecare are propriul siu preg. tours Roca jimature, prabusindu-se in fafa rea lvator si fie preocupat witia psihica de a-si indep! 1a crucial: reactia Ja vederea c in pl de toleranti hic et nunc, determinal misiuni cand ajung la fata locuh ie sedimentarea experientelor anterioare, dar si Bt fatea de moment i psihologic’ din par- ‘Astfel, 0 situatie ,,potential traumatizanta” va fi o tru cineva, dar nu si pentru altcineva; mai mult decat fio trauma pentru cineva azi, cea ce nu inseamn’ 4 ieri gi va fi gi maine. salvatorulut fn timpul fazelor succesive salvatorului sau a persoanei care acorda ingrijire ‘esto aceeagi in timpul fazelor succesive ale misiu- formare si pregatire se aflé la domiciliul Jor, disponibili sau nu, fie c& sunt munca (SAMU, cazarma pompic etc), salvatorul acord’ ingrijire medical pot primi, la orice ord din te, ordinul de a face parte dintr-o echipa de interven de catastrofa sau accident. Aceste persoane trebuie s& ‘sala de briefing, unde vor fi informate despre natura ‘enimentului, efecte (ce se stie tn acel moment), misiu- io este incredintata Ia plecare (pot exista modificari ale ‘vor sti in ce echip’ ide urgent’, de exemplu, in cazul celulelor de urgent

You might also like

• Freakonomics Rev Ed

  

  From Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (7849)
• The Handmaid's Tale

  

  From Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (13187)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2475)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (25134)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (20026)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5795)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  From Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3321)
• American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  

  From Everand

  American Gods [TV Tie-In]: A Novel

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12520)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  From Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2556)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  From Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (12948)
• It Ends with Us: A Novel

  

  From Everand

  It Ends with Us: A Novel

  Colleen Hoover

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5757)
• The Hobbit

  

  From Everand

  The Hobbit

  J.R.R. Tolkien

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (24586)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (3278)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  From Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (19653)
• The Art of War: A New Translation

  

  From Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3044)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (353)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  From Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2499)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  From Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2507)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  From Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (2567)
• How To Win Friends And Influence People

  

  From Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (6521)
• Good Omens

  

  From Everand

  Good Omens

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (12010)
• Good Omens: A Full Cast Production

  

  From Everand

  Good Omens: A Full Cast Production

  Neil Gaiman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (10907)
• Remarkably Bright Creatures: A Novel

  

  From Everand

  Remarkably Bright Creatures: A Novel

  Shelby Van Pelt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (5511)
• The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  

  From Everand

  The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological Suspense

  Jeneva Rose

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1108)
• And Then There Were None

  

  From Everand

  And Then There Were None

  Agatha Christie

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (8934)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  From Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (9486)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  From Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5718)