3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL INTREPRINDERIL 3.1. Considerafii generale privind echilibrul financiar Realizarea conseevent& a obiectivului major al unei intreprinderi ~ maximizarea valorii sale poate avea loc numai in conditiile unei activitati profitabile si de mentinere a echilibrului financiar. intr-o determinare financiara, echilibrul financiar exprima egalitatea sursele financiare gi mijloacele economice necesare desfisurarii activitayii de exploatare si comercializare, pe termen lung gi scurt. Logica analizei echilibrului financiar este aceea de judecare a deciziilor ce s-au luat la nivelul intreprinderii din punct de vedere al asigurarii surselor de finantare necesare acoperirii nevoilor de finantat, aceea de identificare si infelegere a legaturilor existente intre sursele financiare si mijlocale economice. Analiza cchilibrul financiar se analizeaz4 pe termene, avnd ca obiective: — echilibrul pe termen lung, prin compararea capitalurilor permanente cu activele imobilizate (fond de rulment); = echilibrul curent (pe termen scurt), prin compararea activelor circulante cu obligatiile pe termen scurt (datorii nefinanciare pe termen scurt) (necesarul sau nevoia de fond de rulment); = echilibrul global, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment (trezoreria). Baza de pornire a analizei echilibrului financiar pe baza bilanqului financiar presupune respectarea urmatoarelor egalititi * active imobilizate = capital permanent, adic activele cu termene de lichiditate de peste un an trebuie finanfate din surse cu termene de exigibilitate corespunzaitoare (mai mare de un an); * active circulante = datorii pe termen scurt, adicd activele cu termene de lichiditate mai mic de un an trebuie finanjate din surse cu termene de exigibilitate corespunzatoare (mai mica de un an). in practic’, respectarea acestor doua egalititi de principiu, este destul de dificil de realizat datorit’, in principal, neconcordantei dintre durata medie a lichiditatii activului gi durata medie de exigibilitate a pasivului. Aprecierea stiri de echilibru financiar se face in principiu, prin ,,soldarea” fondului de rulment respectiv a necesarului de fond de rulment in nivelul trezorerie, echilibrul financiar fiind considerat atins atunci cand exercitiul financiar se incheie cu trezorerie nul. Existenta si menfinerea unei trezorerii nule, in practica este foarte dificil de realizat, manifestandu-se ca o tendinfa, fapt pentru care se constituie ca un obiectiv permanent al managementului financiar al intreprinderii, ‘Acest indiciu de bazi al echilibrului financiar nu inseamna atingerea integrald a echilibrului finaneiar, pentru c& apar o serie de intrebiri a cAror raspunsuri pot pune la ‘indoiali concluzia initial, cum ar fi: 1. in ce misuri deciziile care au vizat realizarea echilibrului financiar au asigurat sporul maxim de valoare pentru actionari? 2. Care sunt relatiile dintre surse si mijloace din punet de vedere al termenelor de lichiditate respectiv exis jitate si care este contributia acestor relafii la generarea soldului de trezorerie? 3. Care sunt elementele structurii financiare? Se realizeazi cel mai scazut cost al capitalului? 4, Ince stadiu de afla intreprinderea si ce strategii de afaceri adopta?5. in ce limite ale trezoreriei negative sau pozitive se apreciazd ci s-a realizat echilibrul financiar? 3.2. Analiza echilibrului financiar pe termen lung (fondului de rulment) Fondul de rulment (FR) reprezinta excedentul de surse financiare exigibile pe termen mediu gi lung care se degaja in urma acoperirii activelor cu termen de lichiditate similar si care poate fi folosit pentru finantarea activelor cu lichiditatea de sub un an. La modul practic, fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depigeste valoarea activelor imobilizate nete si care poate fi destinata finanjarii activelor circulante. ‘Cand sursele permanente sunt mai mari decdt necesitafile permanente intreprinderea dispune de_un fond de rulment care poate fi utilizat (,rulat”) pentru reinnoirea activelor circulante. in acest fel fondul de rulment apare ca o marja de securitate sau de siguranti financiard care permite intreprinderii si fact fata riscurilor generate de activitatea de exploatare. Fond de rulment poate fi calculat prin mai multe modalit a) pe baza parfii de sus a bilanfului, ca diferent intre capitalul permanent si imobilizarile imobilizate nete (Ain): FR=Cpm~ Ain in acest caz, fondul de rulment marcheazA plusul sau disponibilul de capitaluri permanente peste valoarea neta a imobilizarilor care poate fi alocat finantariiactivelor circulante; b) pe baza partii de jos a bilantului, ca diferena intre activele circulante si datoriile totale pe fermen sourt: FR = Ac— Dts De data aceasta fondul de rulment marcheazé activele circulante finanfate din surse permanente, sau excedentul de active circulante fayi de datoriile pe termen scurt. A.Din punet de vedere static, fondul de rulment poate avea valorile: a.) FR=0, Ac= Dts ‘Aceast’ situatie este pufin probabilé, reflectind armonizarea totala a din punct de vedere al termenelor intre activele si pasivele intreprinderii. In acest caz activele imobilizate sunt finanjate din capitaluri permanente, iar activele circulante sunt finanfate integral pe seama datoriilor pe termen scurt, respectindu-se principiile echilibrului financiar. in acest caz: = intreprinderea nu dispune de fond de rulment; lichiditatea intreprinderii este asiguratas riscul perturbarii solvabilitatii este ridicat si derivé din asimetria lichidit comparativ cu exigibilitatea pasivului, astfel: = obligatiile de plata sunt clar dimensionate si au scadente precizate; = transformarea activelor circulante in lichiditagi este supusd unor riscuri mult mai mari, derivate din: © derularea procesului de aprovizionare; gestiunea stocurilor; desfagurarea ciclului de fabricatie; organizarea desfacerii; \casarea integrala i la termen a creanjelor; posibilitatea de valorificarea a investifilor financiare pe termen scurt, activului 00000b.) FR>0; Ae> Dts. Cand fondul de rulment este pozitiv capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dup& finanjarea integral a imobilizarilor nete. De asemenea, activele circulante transformabile in lichiditati vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt, dar, in acelasi timp gi degajarea lichiditajilor excedentare. ‘Aceasti situafie reflect o perspectiva favorabila pentru intreprindere deoarece se degaja 0 mari de securitate care poate proteja intreprinderea, partial sau integral, de efectele perturbatii ciclului de incasare sau de plati a activitagii operational. Fondul de rulment pozitiv se concretizeaza fie in asigurarea acope ale ciclului de exploatare, fie in sporirea trezorer ¢) FR<0; Ac 0;Acaf > Dets Daca necesarul de fond de rulment este pozitiv, cl semnificd un surplus de nevoi ‘temporare (active circulante nonfinanciare) in raport cu sursele temporare (datorii pe termne scurt nonfinanciare de exploatare) posibil de mobilizat, pentru care intreprinderea trebuie si aloce fie surse permanente (fond de rulment), fie surse imprumutate pe termen scurt (credite de trezorerie) Situafia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva poate fi considerati normala numai daca este determinata de: - politica de investiii care atrage cresterea nevoii de finanfare a ciclul ~ cresterea vanzatrilor; = miirirea duratei ciclului de fabricatie datorité complexitafii produselor. Se considera o situatie nefavorabild existenfa unei nevoi de fond de rulment po: este determinata de: = existenfa unui decalaj nefavorabil intre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-a incetinit incasarea creantelor si s-a urgentat plata obligatiilor); = existenta unor stocuri rd migcare sau cu migeare lentd .)_ NFR <0;Acnf < Dets Valoarea negativa a necesarului de fond de rulment evidentiaza tot o situafie dezechili financiar curent, ce consti fn existengé unui surplus de surse temporare in raport eu nevoile temporare. Situafia impune finanjarea surplusului din capitaluri permanente sau din ponibiliayi banesti. Aceasti situafie este apreciaté ca find pozitiva dact este determinata de: = accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor si creantelor; = _angajarea unor datorii de exploatare cu termene de plat mai relaxate (scadente mai mari). Un necesar de fond de rulment negativ se considera ca fiind o situatie nefavorabila cand se datoreaz unor intreruperi temporare in aprovizionare si reinnoirea stocurilor sau in activitatea de produce. ide exploatare; iv cand» B, Evolusia necesarului de fond de rulment este influenjata de aciunea mai multor factori dintre care cei mai importanti sunt: = ciffa de afaceri: modificarea cifrei de afaceri determin& modificarea NFR in ac limita inferioara a eficientei cresterii NFR este ca ritmul modificarii NFR sa fie sau cel mult egal, cu ritmului modificarii cifrei de afaceris = durata ciclului de fabricatie: modificarea duratei ciclului de exploatare influenjeaza in acelagi sens NFR si poate avea loc prin: ‘© schimbarea tehnologiilor de fubricatie; © modificarea structurii productiei in favoarea unor produse cu durati a ciclului de fabricatie mai mare sau mai mic& decét durata medie; (© masuri de natura organizatorica care conduc la diminuarea timpilor de preluerare pe operatii, reducerea timpilor auxiliari si de deservire ete. + nivelul costurilor de productie: modificarea NFR este determinata de: © reducerea costurilor de productie prin diminuarea consumurilor specifice de resurse materiale si umane, céind are loc seaiderea NFR; © depisirea costurilor de productie prin neincadrarea in consumurile specifice de resurse sau cresterea preturilor si tarifelor de evaluare a acestor consumuri, céind NER ereste; = modul de gestionare a stocurilor: reducerea NFR se realizeazi prin: © diminuarea duratei medii de aprovizionare cu materiale sia vanzairii produselor finite; (© dimensionarea optima a stocurilor de materiale i produse finite; © micsorarea duratei medi de stocare; © reducerea cheltuielilor de aprovizionare si desfacere; + modificarea preturilor la materii prime, materiale, combustibil si a tarifelor pentru energie si transport (influenta va fi in acelasi sens); + modificarea nivelului datorifor: sunt influentate de: © volumul aprovizionatrilor — datorii fata de client © volumul serviciilor si luerarilor contractate — datorii fafa de prestatori; igal cladirilor, si terenurilor, profitul brut, ete.). 3.4. Analiza trezoreriei nete Trezoreria neti (TN) reprezintd disponibilititile banesti ramase la dispozitia ‘ntreprinderii rezultate din activitatea desfisurati pe parcursul unui exercijiu financiar. Reprezint& excedentul de lichidititi ramase dupa acoperirea excedentului de active circulante (ramase neacoperite) de citre excedentul de capitaluri permanente. ‘Trezoreria, la nivelul unei intreprinderi, este imaginea disponibilititilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, apiirute din evolutia curenté a ineasarilor si plitilor, respectiv din plasarea excedentului moneter. incasarile si platile efectuate reflecti operatiunile pe care le realizeazd firma sunt operatiuni de intrare de trezorerie si operatiuni de iesire de trezor Practic inseamna diferenfa dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment sau diferenta dintre disponibilitagile bainesti (Db) si datoriile pe termne scurt de natura financiara (Dfts) TN =FR-NFR TN =Db-DftsMarimea trezorerici depinde atat de modificarile fondului de rulment (sub influenta modificarii capitalurilor permanente si a activelor imobilizate) ct si de modificarile necesarului de fond de rulment (sub influenta modificarii activelor circulante nonfinanciare, respectiv a datoriilor pe termne scurt non financiare). a.) TN=0;FR=NFR Situatia reflect cazul ideal de echilibrufinanciar, cfnd fondul de rulment este dimensionat strict dupa nevoia de fond de rulment. in practic este o situatia temporara, reflectind trecerea de la un dezechilibru financiar spre un alt dezechilibru finan b) TN>0;FR>NFR Daca trezoreria este pozitivl atunci excedentul de finanjare se va regisi sub forma disponibilitatilor banesti in conturi bancare gi in cas sau investiti financiare pe termen scurt ‘In acest caz intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila care se caracterizeaza intr-o imbogitire a trezorerici, respectiv intr-o autonomie financiari pe termen scurt. Se asigura astfel posibilitatea efectuarii de plasamente gia detinerii de disponibilitati banesti ‘Nu intotdeauna o trezorerie pozitiva este si semnul unei situatii favorabile, deoarece scopul este antrenarea resurselor in activitéfi eficiente. Pe termen scurt trezoreria pozitiva inseamn realizarea echilibrului financiar, dar pe termen lung ar putea semnifica insuficienfa utilizarii lor cu efecte negative in remunerarea capitalului si respectiv rambursarea imprumuturilor. ©) TN<0;FR NFR ‘Trezoreria negativa evidenfiaza un dezechilibru financiar, end nevoia de fond de rulment nu poate fi finanjata in intregime din resurse permanente, apelindu-se la eredite pe termen scurt (de trezorerie). Aceasta situatie evidentiazd dependenta intreprinderii de resursele financiare externe cfind atenfia decidentilor trebuie indreptata spre objinerea celui mai mie cost al noilor credite prin negocierea mai multor surse de capital. Starea de dependent a intreprinderii fai de resursele de capital limiteaz autonomia financiard a acesteia pe termen scurt Raportul intre nevoi si surse — situatii posibile FR > 0 ~se degaja surse permanente NER > 0 ~se degajai nevoi cielice FR <0— de degaja nevoi permanete NER <0 —se degaja surse ciclice Daca: FR>0 NER > 0, si daca FR > NFR, atunci Tn > 0 (al.) si daca FR 0, NFR <0, atunci Tn > 0 c. Daca: FR <0, NFR > 0, atunci Ta < 0 d. Daca: FR <0 NER < 0, si daca FR > NFR, atunci Tn > 0 (dl.) si daca FR < NFR, atunci Tn <0 (42.) conciuzit 1. Echilibrul financiar ex {irk indeplinirea. cond Intreprinderi. Realizarea echilibrului fnanciar este un ,perpetuum mobile” pentru politica financiar a intreprinderi Echilibrul finaneiar se obfine prin reglarea unui lung sir de dezechilibre care se manifest in activitatea ‘ntreprinderi. 4. Echilibrul financiar din punct de vedere al termenelor de lichiitate si exigibilitate este strins legat de structura financiara i cea patrimonialé si implicit de vitezele de rotajie a elementelor financiar- patrimoniale rdiije de baz pentru derularea une activitii profitable, Objinerea rentabiit for de cchilibra financiar nu ofera cadrul viabilitatii pe termen lung a unci