Ordinul Bromeliales Bromelialele sunt reprezentate printr-o singura familie, Bromeliaeeae, ou specii ierboase, in majoritate epifite, rar arborescente, Frunzele sunt liniare sau lanceolate cu marginea spinos dinfata, dispuse in rozete. Inflorescenta spic, racem sau capitul. Florile sunt bisexuate, rar unisexuate, adesea actinomorfe, trimere, avand la baz bractee uncori colorate. Periantul dublu, gineceul tricarpelar, sincarp, inferior sau superior. Fructul bac& sau capsula cu caliciul persistent. Ananas sativus L. (ananas), plant perend, tropicals, cultivati in farile calde, cu frunze mari canaliculate si dens dinfate, inflorescenta subterminal, globuloasé, cu un buchet de frunze in varf, fructele bace dulci si aromate, constituind o fructificatie mare, compusé, comestibila, Ordinul Juncales Juncalele sunt in general plante ierboase cu frunze inguste gi vaginate!, cu flori actinomorfe trimere, perigon scarios’, rar tepalele interne petaloide, androceul din 6 stamine libere, gineceul tricarpelar, sincarp si superior. Fructul capsula. Familia Juncaceae Terburi perene si anuale (rar lemnoase), cu tulpinile acriene cilindrice purtind frunze alteme si limbul plan sau tn forma de jgheab, uneori cilindric, sau cu frunzele bazale reduse la vagine sau teci, Inflorescenta dicaziu sau monocaziu, cu flori actinomorfe, bisexuate, rar unisexuate, trimere, adesea insotite de o bractee, Perigon sepaloid ou 6 tepale scarioase, castanii, galbene, purpurii sau albe, Polenizarea anemofilé, rar entomofil’. Fructul capsula, Genul Juncus L. (pipirig), cu mai multe specii de plante ierboase, cu frunze cilindrice, filiforme, uneori canaliculate sau plane, adesea reduse la teci. Genul Luzula DC. (horsti), specii de plante ierboase perene, cu tulpina aeriand foliata, frunzele plane, graminiforme: L. Juzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott. Ordinul Cyperales Ciperalele sunt reprezentate printr-o singurd familie, Cyperaceae, cu numeroase speci de plante ierboase anuale si perene cu rizom, rar arborescente. Tulpina aerian’ adesea trimuchiatd, rar cilindric’, ou frunze liniare, cu teaca inchisi si limbul liniar sau filiform, dispuse tristih, rar plantele sunt afile. Inflorescenta spic, cimé,-racem-sau panicul, compusé din flori bisexuate sau unisexuate, reunite in spiculefe uniflore, biflore sau multiflore ou perigon redus, alcatuit fle din 6 lacinii filiforme dispuse pe dowd verticile, fie din perigori, rar bracteoid sau lipsa. Androceul din 3 stamine, rar 2 sau L, gineceul tricarpelar, sincarp si superior, uneori invelit intr-o bracteolé numit wericuld. Fructul nucula utriculat, Ciperaceele se clasificd tn subfamiliile: Scirpoideae, Rhynchosporoideae, Caricoideas, Subfamilia Scirpoideae: florile bisexuate, spicule{e multiflore, confome, gluma inferioars Pir floare, Genul Scirpus L., plante cu frunze plane, ligulate: S. Sylvaticus L. Genul Eriophorum L. (bumbicarita), cu specii holarctice, cu perigonul format din numeroase sete (dupa inflorire cu aspect de land): E. vaginatum L. Genul Schoenoplectus (Rchb.) Palla, cu numeroase specii, cu frunze reduse fa tect sau vagine: S. lacustris (L.) Palla. Genul Eleocharis R. Br. (pipirigut), cu mai multe specit: B. palustris (L.) Roem. et Schult. Alte genuri: Bolboschoenus (Aschers.) Palia, Isolepis R. Br., Cyperus L., Blysmus Panz. Subfamilia Rhynchosporoideae: flori hermaftodite sau unisexuate dispuse simpodial in spiculefe pauciflore false (in general 1-2 flori), cele doua glume inferioare sterile. Genul Schoemus L., cu: S. nigricans L., S. ferrugineus L. Subfamilia Caricoideae: flori unisexuate, gineceul si fructul utriculate Genul Carex L. (rogoz), cu numeroase specii ierboase, monoice sau dioice, cespitoase sau stolonifere, cu tulpina de regula trunchiaté, foliata. Spiculefele pot fi unisexuate, cele barbatesti terminale, sau bisexuate, cu florile barbatesti in varful spiculetului, iar cele femeiesti la bazé sau "iat vaginatus — frunze previzute cu 0 teaci care iavelese tulpina 2 Int. scariagus ~ de consistent useaté si membranoas subtire, semitransparentinvers: C-vulpina Ls, G. sylvatica Huds. — Ordinul Commelinales Familia Commelinaceae Plante ierboase, graminiforme, uneori tulpinile avand noduri, frunzele alterne liniare, de obicei vaginate. Florile axilare sau terminale, spatulate, actinomorfe sau zigomorfe, bisexuate, rar unisexuate, trimere, cu periant diferentiat in caliciu si corolé. Androceul din 6 stamine, din care 3 sunt reduse la staminodii, iar gineceul este tricarpelar, sincarp si superior. Fructul capsul&. Genul Commelina L., cu mai multe speci de plante ierboase anuale si perene, florile zigomorfe, multe cultivate ca plante ornamentale: C. communis L, Genul Zebrina Schniz., cu speci americane, cu flori actinomorfe: Z. pendula Schniz. Genul Tradescantia L., cu specii americane: T. virginiana L. Ordinul Poales (Graminales) Poalele au o singuri familie, Poaceae (Gramineae), cu peste 6000 specii de plante ierboase, anuale si perene, cu port caracteristic, rar lemnoase (Bambusa Schreb., tn zonele calde) si cu ridacini fasciculate sau cu rizom. Tulpina aeriand un pai (culm), neramificata, cilindrieg, cu noduri pline si intrenoduri goele in interior, rar pline cu maduva. Frunzele alterne, liniare, sesile, rar petiolate (Anomochloa sp.) avand un limb lung, plan sau convolut’, cu nervatiunea paralel& si 0 teack vaginatt, la majoritatea despicaté longitudinal. fntre limb gi teacd se afl& adesea o prelungire membranoasé sau redusé la peri, numita liguld, care ader& strins de tulpind (pentru a opri apa si putrunda intre teacd $i internod) gi uneori 2 mici formatiuni bazal-laterale ale limbului, numite auricule (urechiuse). Tulpinile genereaza de la nodurile bazale lastari (frati) fie intravaginali, formand graminee cu tufa deasa, fie extravaginali, formand graminee cu tufi rard, fie repenti, formand graminee stolonifere. Florile bisexuate, rar unisexuate, grupate tntr-o inflorescent& caracteristic’ numiti spiculet, care poate avea una sau mai multe flori. Spiculetele, de regula, se grupeaza, in diferite inflorescente compuse: - spicul compus, format dintr-o ax (rachis) prevazut& cu proeminente (calcaie), luand o forma in zig-zag, la fiecare calodi prinzéndu-se unul (Triticum L.) sau cate 3.spiculete (Hordeum L.) sesile; + paniculul, In care spioulefele sunt asezate tn varful ramificatiilor, pe pedunculi mai mult sau mai pufin lingi; = paniculul spiciform (spicul fals), \n cate spiculefele sunt agezate pe ramuri foarte scurte, care se acopera dens; ~ spicul digitat, in care spicele sau spicele false sunt liniare si grupate altern sau digitat in ‘virful tulpinii (Bothriochloa Kuntze, Cynodon L.C.H. Rich, Digitaria Hall.). Spiculetul este format din axa spiculejului, avand la baz4 2 frunze bracteante modificate numite glume, una inferioar’, extern’, fixatt pe axa spicului (rachis) si una superioara, intern’, fixatdi pe axa spiculetului. Uneori spiculetul are 3 glume (Panicum L.) sau 4 glume. (Phalaris L.), exceptional o singurd glum& (Lolium L.) sau este lipsit de glume evidente (Nardus L.). De asemenea, glumele sunt libere, rar concrescute (dlopecurus 1), egale sau inegale, glabre sau piroase, nearistate, rar acoperite cu spini (Zragus Hali.) Florile bisexuate, rar unisexuate (Zea L.) sunt alcttuite dintr-un ax, au invelisurile reduse la oud glumelule numite lodicule, sic glumel’, numita palee superioaré, interna, situata pe axa flori, aceasta impreund cu lodiculele reprezinta perigonul sepaloid al florii, Floarea este protejati si de o alti glumelé, numit’ palee inferioard, externa, fixata pe axa spiculetului, care poate fi aristaté sau nearistaté. Paleea inferioard si glumele sunt bractee florale. Androceul alcatuit, de regula, din 3 stamine reprezentind, in general, ciclul extern, rar din 6 stamine (Oryza L.), redus la o stamin& (Specii de Festuca L.) sau format din numeroase stamine cu anterele dorsifixe. Gineceul unicarpelar, superior, cu 1-3 stigmate plumoase. Fructul este o cariopsd, la unele specii la fruct aderand si paleele. «lat, convolutus ~ cu marginile résucite longitudinal in form de comet 2Poaceele’se clasifica in subfamiliile: Bambusoideae; Pooideae, Panicoideae. ~ Subfamilia Bambusoideae: poacee lemnoase, uncle arborescente, rispandite in zonele calde, cunoscute sub numele de bambusi: Bambusa Schreb., Phyllostachys Lieb. et Zace., Melocanna Tri Subfamilia Pooideae (Festucoideae): poacee ierboase, spiculete cu 2 glume; epiderma simpl4, fara peri bicelulari si cu celule silicioase alungite sau ovale. Graminee cu spiculete uniflore: Genul Calamagrostis Adans, (trestia de cmp, trestioara), cu specii ce au inflorescenta penicul: C, arundinacea (L.) Roth. Genul Phleum L. (timoftica), cu specii de plante anuale sau perene, cu inflorescenta panicul spiciform, cilindric, dens: P. pratense L. ‘ Genul Alopecurus L. (coada vulpii), cu plante anuale si perene, cu inflorescente panicul spiciform, cilindric, dens: 4. pratensis L. Genul Stipa L. (colilia), cu speci ce au flori cu paleea inferioar’ lung aristata, cu arista geniculaté format din 2 segmente: cel inferior, numit columnd, de obicei rasucit si cel superior, numit subulé, scabru sau acoperit cu peri lungi: S. capillata L., S. lessingiana Trin. et Rupr. Genul Hordeum L. (orzul), are mai multe specii spontane gi 2 specii cultivate, ou inflorescenta spic compus, la fiecare ciloai al axei céte 2-3 spiculete, cu paleea inferioard aristata sau nearistati: H. murinun L., H. vulgare L (0rz), ou cele 3 spiculete fertile, H. distichon L. (orzoaica), cu spicul doar cu spiculetul central fertil, cele dou’ spiculete laterale fiind sterile. Graminee cu spiculeje biflore sau multiflore a) Inflorescenfa un spic compus: Genul Secale L. (secara), plante anuale cultivate sau perene spontane, spiculete cu dous flori, cu glume aristate sau nearistate: S, sylvestre Host, spontand, iar S. cereale L., cultivati. Genul Lolium L. (zézania), cu mai multe specii de plante anuale, bianuale sau perene, cu spiculete cu muchia indreptat& spre axa spicului: L. perenne L. (jarb’ de gazon), L,’multiflorum ‘Lam. ete. Genul Agropyron Gaertn. (pirul), are mai multe specii, cu 2 spiculete bi-multiflore, ou latura indreptatd spre axa spicului: 4. cristatum (L.) Gaertn., A. repens (L.) Beauv., A. intermedium (Host.) Beauv. Genul Triticum L., are cca, 20 specii de plante anuale, dintre care 16 cultivate, cu forme de primavard si de toamna, spiculefe cu 2-5 floti; T. aestivum L. em F. et P. (grau), T. monococcum L.. (alac), T. dicoccum Schwank (grau moale), T. durum Desf. (grau tare) ete. b) Inflorescenta un panicul sau panicul spiciform: Genul Avena L. (ovazul), cu mai multe specii de plante anuale, cu paleea inferioara aristatl: A. fatua L. (odos), A. sativa L., cultivata. Genul Poa L. (firuta), cu numeroase specii ierboase, in majoritate perene; P.bulbosa L. (Giruta bulboasa), P. pratensis L. (firuta). Genul Festuca L. (paiusul), cu numeroase specii ierboase; mai-ales perene: F, pratensis Huds. (paius de livada), F. rubra L. (paius rosu), F. valesiaca Scbleib,, F. rupicola Neuff. Genul Bromus L. (obsiga), cu mai multe specii de plante anuale gi perene: B. sterilis L. Genul Daciylis L. (golomatul), cu specii ce au paniculul cu ramurile unilaterale gi cu spioulefe dispuse in glomerule comprimate: D. glomerata L, Genul Phragmites Adans, (stuf, trestie), plante robuste, cu rizomi si stoloni repenti, tulpin& rigid, lignificata, fistuloas&: P. australis (Cav.) Trin ex Steud. Subfamilia Panicoideae: spiculefe cu mai mult de 2 glume, uneori slab dezvoltate, epiderma complex cu peri bi- multicelutari, celule silicioase, de forme diverse. Graminee cu spiculete unisexuate, plante monoice Genul Zea L., monotipic cu specia Z. mays L. (porumbul), plant ierboasé, cu tulpina cilindric& plin& cu m&duva, Inflorescenta barbéteaso’ un panioul terminal din spiculete biflore. Inflorescenta femeiasc& spiciforma (stiulete) axiler’, ou spiculete biflore inserate tn r€nduri perechi pe rahisul inflorescentei, (ciocdlay). Pedunculii inflorescentei cu noduri apropiate, de la care pomese bracteele (panusi), ce invelesc complet inflorescenta. Florile cu glume pieloase, palee transparente (pleava), cu stigmat filiform, bifurcat, exert (mditasea). 3Graminee cu spiculete bisexuale a) Spiculete uniflore cu 2 glume: Genul Tragus Hall., ou plante anuale: 7. racemosus (L.) All, cu spiculetele cu gluma superioari acopetiti cu sete uncinate, b) Spiculefe uniflore cu 3 glume: Genul Panicum L., cu numeroase specii de plante anuale, paleele imbracand canopsa: P. neiliacewm L, (meiul), cultivaté ca planta alimentard si furajera, Genul Botriochloa Kize., include plante ierboase cu rizom, inflorescenta digitiforma si paleea interioara lung aristatt: B. ischaemum (L.) Keng. (birboast). Genul Sorghum Moench., cu mai multe specii ierboase, mai ales tropicale, dintre care multe se culti va: S. halepense (L.) Pers. (costrei), planta spontana, S, sudanense (Piper) Staff, (jarba de Sudan), S. bicolor (L.) Moench., cultivate. Genul Saccharum L., cu speci mai ales tropicale, specia S. officinarum L. (trestia de zah&t), perend, cultivaté pentru méduva tulpinii din care se extrage zahérul. Genul Sefaria Beauv. (mohorul), plante anuale, cu spiculefele la baz cu sete involucrale: S. viridis (L) Beauv. (mohor verde). ¢) Spiculete unifiore ou 4 glume: Genul Phalaris L., cu specii cu inflorescenta dens’, panicul spiciform: P, arundinacea L. Garba ‘canarului), cultivaté ca planta ornamentala si pentru cariopsele folosite in alimentatia unor pasari. Genul Anthoxanthum L., la noi in tard vegeteaza specia 4. odoratum L. (vitelar). 4) Spiculete fri glume, cel mult spiculetul terminal cu o gluma: Genul Nardus L., monotipic, cu specia N. stricta L. (tiposica), cu inflorescenfa un spic unilateral gi paleea inferioard cu varful aristiform acuminat, Genuul Oryza L., ou aproximativ 20 specii, rspandite tn zonele calde, spontane si cultivate, floarea cu androceul din 6 stamine: O. sativa L. (orezul), cereal higrofila, anuala, cultivata pentru cariopsele alimentare, invelite in palee (pentru a fi consumat cariopsele sunt decorticate de palee) Importanja economicé. Poaceele cuprind cele mai valoroase plante alimentare reprezentate de cereale cultivate pe tot globul: grau, orz, secara, porumb, orez etc. Multe sunt bune furajere: Arrhenantherum elatius, Lolium perenne, Phleum pratense, Festuca valesiaca, F. rabra, Dactylis glomerata, Poa pratensis etc, Unele sunt folosite ca materie prima pentru fabricarea celulozei (Phragmites australis) sau fabricarea zaharului Caccharum officinarum), iar altele pentru fabricarea mobilierului usor, a instrumentelor sportive (Bambusa arundinacea). Subelasa ARECIDAE’ (SPADICIFLORAE‘) Cuprinde ordine de plante ierboase si lemnoase, caracterizate printr-o inflorescenté numita spadice, cu floti mici, inoonjurate de o franz’ modificat’ numit& spat, Ordinul Arecales (Palmales) Arecalele se caracterizeaza prin portul si frunzele lor caracteristice de "palmier", Florile de regulA ciclice, trimere, unisexuate, mai rar bisexuate, actinomorfe sau usor zigomorfe, Androceul din 6 stamine, rar 3- 9 - numeroase, iar gineceul tricarpelar. Familia Arecaceae (Palmae) Plante perene, adesea un stip cu port arborescent, monopodial, rar dicotomic, dar si liane care pot atinge lungimea de 250 m (Calamus L,). Stipul adesea este previzut cu ridacini proptitoare sau cu pneumatofori (speciile de mlastind). Frunzele mari (pana la 15 m lungime), cu o teac’ bine dezvoltata si cu limbul palmat-sectat, in formé de evantai (Chamaerops L.) sau penat-sectate (tipul Phoenix L.), grupate in buchet in varful stipului sau dispuse in lungul tulpinilor lianoide (tipul Chamaedorea Willd.). Inflorescenta, un spadice terminal sau axilar, mai mult sau mai putin ramificat, uneori enorm, alteori mai mult sau mai putin contractat, inconjurat de un spat protector. Florile sesie, trimere, actinomorfe, de obicei unisexuate, dispuse pe spadice distih sau tn spirala, dup numele genuilui Areca 5 < tat. spadiciflorus- cu floridispuse in spadicePeriantul din 6 tepale libere sau sudate. Florile birbatesti, cu androceul destul de inconstant, de regul& cu mai mult de 6 stamine, libere sau sudate de tepale, Florile femeiesti cu gineceu tricarpelar, cucarpele libere sau unite, superior: O# Pa Aaira:0 Q% Pas,0Ga,0) Fructul bac, drup& sau cenocarp. Pericarpul este foarte variabil, mezocarpul in general gros, fibros (nuca de cocos), oleaginos (palmierii de ulei) sau c&mos si suculent (curmal), iar endocarpul variabil. ‘Arecaceele sunt rAspindite in zonele tropicale gi subtropicale ale globului Genul Phoenix L., cu cfiteva ‘specii, dintre care in oazele sahariene se“cultiva Ph. dactylifera L. (curmalul), palmier dioic originar din regiunea mediteraneand, cu tulpiné de pana ia 20m inalyime, frunzele penate, flori-unisexuate si fructul 0 drupioumezocarpul dulce, Genul Chamaerops L., cu o singura specie, Ch. humilis L. (palmierul pitic) arbust mediteranean, cu trunchiul gros si frunzele palmat-sectate. Este singurul palmier european gi adesea cultivat ca planta decorativa. Genul Areca L., cu mai multe specii asiatice, unele continand alealoizi: A, calechu L, (nuca de Arec), are nucile comestibile. Genu! Chamaedorea Willd., cu numeroase specii in America intertropicala, de talie mic’, aproape ierboase, Genul Cocos L., cu o singur& specie, C. nucifera L. (nuca de coves), palmier tropical, cultivat in regiunile calde litorale, sau aclventiv pe itisulele de corali. Frunzele penate, fruictul nuc’, cu epicarpul dens si subtiere, mézocarpul fibros-sclerificat, lar endocarpul lignificat. Seminjele tinere au endospermul cu partea intern’ liptoast (lapte de cocos) si o parte externa uleioasti (copra). Genul Calamus L., cu unele specii lianoide, Genul Rhaphia P. et B., are cateva specii cu frunze mari de pand la 15 m: R.raffia Mart. (palmierul de rafie). Genul Arenga Labill., palmieri cu florile birbiitesti cu numeroase stamine (peste 100): A. saccharifera (palmierul de zahér), din care se extrage zahar, Genul Blaeis Jacq., cu 2 specii, dintre care E. guineensis Jacq, (palmierul de ulei), palmier dioic din padurile tropicale, are frunze penate, fructele drupe cu mezocarpul uleios, din care se prepara uleiul comestibil. Genul Copernicia Mart., cu 20 specii raspéndite in America Centrala, dintre care mentiondim specia C. cerifera Mart. (palmierul de cear), din care se extrage ceara, Ordinul Arales Plante ierboase, uneori foarte mari, ori liane sau plante foarte mici, cu ramificare simpodiala, rar trunchiuri erecte. Inflorescenta spadice inconjurata de un spat foliaceu, adesea in forma de comet. Florile foarte mici, 3-2-mere, bisexuate sau unisexuate, ciclice, ou sau férd periant (nude), uneori reduse la flori birbatesti monostaminate gi flori femeiegti monocarpelate, Fructul baci sau cenocarp. Familia Araceae Plante ierboase perene, cu rizomi sau tuberculi, uneori arborescente de talie mare, liane, epifite etc, cu tulpina simpodiala, rar monopodiald. Frunze foarte diverse, uneori foarte mari, cordate, reniforme, hastate sau sagitate, adesea lanceolate, liniare, mai mult sau mai putin compuse, uneori ou limbul perforat datorité cresterii inegale, cu nervatura reticulata sau paralel&, Inflorescenta spadice, cu un spat de culori diferite, de obicei mai lung. Pe spadicele céros sunt dispuse florile unisexuate, situate la nivele diferite, sau cele.bisexuate.: Perigonul trimer (3-6 tepale) sau lips’, androceul din 6-2 stamine, rar mai numeroase, iar gineceul tricarpelar, sincarp si superior, Fructul acd. Semintele albuminate, uneori cu perisperm. Genul Arum L. (rodul paméntului), cu specit mediteraneene: 4. maculatum L., petena cu rizomi, vernlf, cu frunze radicale hastate, spadice c&rnos cu varful violaceu, flori mici, nude, cele femeiesti la baz’, cele barbiitesti mai sus, separate de un inel de flori sterile, spatul verde, in forma de cornet, iar fructul o polibaca rosie, toxica Genul Acorus L., cu specii répandite in zona temperaté a emisferei nordice, la noi vegeteazi specia: A. calamus L. (bligeana), perend, cu rizom orizontal, frunze enziforme, spadicele 5prevazut cu o frunz bracteanta, Genul Anthurium .. cu specii americane, onamentale prin spatul divers colorat. Genul Monstera Adans., cu specii americane: M. deliciosa Liebrh. (filodendron), lian tropicala, cu radacini adventive, spatul alb si mare, iar spadicele comestibil. La noi este cultivata ca plant’ decorativa de apartament. Genul Calla L. (coada zmeului), monotipic, C. pallustris L., perend prin rizom, frunze bazale cordate sau reniforme, spatul eliptic sau ovat, verde la exterior, alb in interior, fructul back rosie. Genul Colocasia Schott. (colocazie), cu speci ornamentale: C. esculenta (L.) Schott, specie ierboasé tropicala, perend, cu tuberculi amidonosi, pentru care se cultiva ca alimentar&, sau la noi ca plant’ decorativa, cu frunze mari, cordate, iar inflorescenta cu un spat alb, decorativ. Genul Philodendron Schott., cu mai multe specii ornamentale americane. Familia Lemnaceae Plante iervoase perene, acvatice, natante sau submerse, foarte mici (cele mai mici magnoliofite), cu tulpina redus& la un dise plutitor (ronda), foliacee, lungi de pan& la 1 cm, dezyolténdu-se una din alta prin inmugutire, riméndnd unite sau separate, fri frunze si cu rédacini filiforme, lipsite de peri absorbanti, dar terminate cu caliptra, uneori rédacinile lipsesc. Florile nude, unisexuate, cele barbatesti formate din 1-2 stamine, cele femeiesti dintr-un gineceu monocarpelar, protejate de un spat membranos, grupate cate 2-3 (de obi excavatie marginala a frondei. 1-2 birbatesti si una femeiasca) intr-o Geaul Lemna L. (lintita), are céteva specti cosmopolite, cu fronda ovati sau lanceolata si cu o singuré rdacina filiforma pe fata inferioard: Z. minor L., L. trisulea L., L: gibba L. Genul Wolffia Horkel, cu putine specii cosmopolite: W. arrhiza (L.) Horkel ex Wimm., cea mai micé plant vascular, cu fronde orbiculare, lipsite de rédacini, inflorescenta f’r& spat, cu floare barbateascd si 2 flori femeiesti. Genul Spirodela Schleid., are 25 speci cosmopolite: S. polyrrhiza (L:) Schleid., cu fronde natante, ovate si cu numeroase ridacini adventive. Ordinul Typhales Plante ierboase, acvatice si palustre, cu frunze lanceolate dispuse’altern. Inflorescenta spic compact sau glomerat, axilar, la baz cu o bractee caduca, compusd din flori unisextate, cu florile barbitesti la partea superioara si cele femeiesti la partea inferioara. Florile sunt nude sau au un perigon redus la peri. Familia Typhaceae Plante monoice, perene, acvatice, adesea de mlastini, cu rizomi grosi tardtori, de pe care se ridica o tulpina simpla, cilindrica, fra noduri, cu frunze lungi lorescenta formate dint , liniare, ensiforme, dispuse biseriat. spic cilindric compact, cu o bractee spatiformi caduc&, la varf cu flori bairbatesti, «un perigon redus la sete lungi si 3 stamine concrescute la baza, iar la baz& cu flori femeiesti, reduse la un gineceu unicarpelar gi pedicelat (carpofor), cu un stil lung, persistent si stigmat filiform. Fructul o nucul mica, anemo-hidrochora. Genul Typha L. (papura), cu specii in totalitate acvatice gi palustre: 7: latifolia L., T. angustifolia L. Rizomli sunt bogati in amidon, grasimi 51 proteine si pot fi industrializati. Frunzele se folosesc oa materie prima pentru confectionarea rogojinilor si cosurilor, la fabricarea hartiei si ca fra} tnsifozat. Familia Sparganiaceae ante monoice, ierboase, perene, palustre, cu rizom stolonifer, tulpini emerse sau natante, siniple sau ramificate. Frunze alterne, liniare, distihe, Flori mici, actinomorfe, ciclice, dispuse in verticile glomerulare pe un spadice, cele barbatesti alcdtuite dintr-un perigon redus la 3-6 tepale verzi si3-6 stamine, lar cele femeiesti nude, dar bracteate gi cu gineceu unicarpelar, dispuse la baz. Fructul nucuti, Sparganiaceele sunt reprezentate printr-un singur gen, Sparganium L. (buzduganul apei): S. erectum L.