GHIDUL bie ee = 7 eRe) 911s ee) Re) ’ ite SUPORT SOCIALIZARE CN hee) we Saeed Oe ee aed< —Tehnics Dentara — > Universitatea de Medicin’ si Farmacie “Gr. T. Popa” Iasi Specializarea Tehnic& Dentars coLectiv aepactie Asociatia Dentars Romana pentru Educatie (ADRE) Societatea Romand de Reabilitare Oral (SRRO) Societatea Studentilor Stomatolog! asi (SSS Iasi) Madalin BOATCA Doriana FORNA Cosmin POPA Ciprian MERIUTA Dorin GHEORGHE Daniel OLTEANU Magda BARLEAN oa f—Tehnics Dentars Ghidul Studentului CUPRINS ‘Cuvéntul Rectorulul ULM.F Gr. . Popa” last 4 ‘Cuvantul Decanulul Facultii de Medicina Dentar 6 CCuvantul Pregedintelul SSS lag! 7 Cine a fost Gr. T. Popa? 8 Facultatea de Medicina Dentars - scurtistorie 9 Organizarea gi conducerea facut 20 Informati utile a Burse 2 ‘Structura anulul universitar 2011/2012 13 Plan de invaimant 2011/2012 ‘Studentrs Time - octombrie 2009 lagi un ora de vist lagi -scurtsistorie ‘Curturd- timp liber FEPPEERRRRRERRRR222 2222 14 Cinema si Multiplex: Biblioteca Central UMF lagi 35 Cinema City, lullius Mall, Pentru rezervéri online: (CSminele UMF lagi 16 wwv.cinemacity.ro Cantina UMF last 36 Glendale Multiplex, Moldova Mall Cabinetul medical 16 Cinema Republica, Str. Lipusneanu, Nr. & Priel pasl in UMF last 37 Cinema Victoria, Piata Uniril, Ne. S nvayamantul fa UMF last 22 Societatea Studentlor Stomatolog| Iasi 24 TADS & YOW 25 Prolecte ale SSS lagi 26 30 31 32 www.sssiasi.ro Wwwesssiasi.ro< —Tehnics Dentara Dragi students, ‘Bun venit la Iasi, capitala Moldovel, oras care coplegeste pe oricine rin istorie si traditle, prin cultur8 si civilzatie cu rBdBcini adBne, rin ospitalitate gi bidndete specific moldovenestt ‘Bun verit la Universitatea de Medicing si Farmacie .Grigore T: Popa", unul din cele mai vechilicage de invtimsnt superior din Roménia! La colebrarea color 130 de ani de tradi, Ia un nou inceput dean Universitar, insttutia se méndreste cu atuurile ce o definesc si 0 reprezint. {In primul rand istoria si tradtia, care il determind un loc bine me: ritat in randul celor mal vechi institupi de invagimant superior romSnest, in care personalitt precum Grigore T.Popa, Petru Poni, C.LParhon 1 multe altele au marcat decisiv medicina romaneascs 51 mondial lar prin spiritul lor, au animat sl determinat destinul per- formant al Universitat fn al doliea rand, competenta 5! profesionalismul, materializat atat Jn curricule $1 specializdet la standarde europene, cu atestate recu- noscute at8t in rile membre ale Uniunii Europene, cSt iin numer ‘oase rt nemembre ale Uniunil, precum si prin activist si cercurt studentest $1 programe de pregitire postuniversitare de tip mas- terat, doctorat sau programe de cercetare academicS, sub indru= marea unui colectiv profesionist si inimos de cadre didactice ur versitare. Activitatea didacticd se destisoar’ in 29 de amfiteatre si 67 de laboratoare disciplinare si interdisciplinare, dotate si utilate modern, cea cli inaividuall de studi temul National de Bibliteci, dlspune de un fond —_—S= oe www.sssiasi.ro in spitalele universitare din lagi iar pentru cea biota univers care ace parte dn Si-_| Ghidul Studentului = ‘Flaronica de Stat ast Dee nest wren runes als ta Romane a fst permanent gate de Wi muse eucpeand ire rwmertce de- fcc eri men nate concede bi Franz. an anu 1847. hy 1860 fst att a, Sele uz ¢ Decorapune (varsornat pot riraltrasn demic Ata arab). Duplo tertat rereut (1965), n 1918 © ‘ond aia Fisrenia "George Eres eonefiemonicals ‘Sb Caza Vo re 29, 870007, Te: (009)0232-212500 Fomoria de Sat eka" do then Goss: 3749) ‘rete cu achvatn ates permanent, 9 MAtvner (20-131 ‘aut coast augur Secombe 142, ermal soowtaryafanrenietro ‘ai booheta i George Enea. ‘Opera de Stat - Tag ay opereromane2s0 Insti getter 1956 sub thio de Opera de Sit (in nut 1978 prime dena de Opa Remi la, or dr 8 te 2009 0 pret stansul de ite robert, dovennd (pe Neonat Rem ‘Opes jonas Roms i a Ser achat nea Tetrks Nora, cercrurt hn 1896, ps un roe al aac use Fler Helmer, cl core au ries spore dn Ven, Zure, Odea, Zagreb Ce Sle re un tal e740 seta ‘Slagunes Opel Nana Romine lis se desipor peo peroa de ras ka (2 12 oxtorine pr pe 10 le}, 0 ecverd de 12 14 specacre puns, Pe sara [_ reset atthe pne 15 toe cot coe a. —___wwwesssiasinro e< —Tehnics Dentara — > Case “Vasile Pogor” (Str. Vasile Pogor Telefon: 0232.21.28.30) Case “V.Poger” este sediul muzeulul ce are ca oblect literatura romans modern’ 51 contemporand dar cu preciere perio ‘54a menor closic, a societStiliterare “hunimea’, Clicies a fost constrults In 1850 de citre voricul Vasile Pogor, Improuna cu sovia sa Zoe, Aceastd dat’ este atestats printr-o piatrd hexagonal ‘5s, dupS sipsturie efectuste in vede~ rea restaurirl, pe care se afidInserptia, cu caractere chirlce: "V.Pogor 11850 si sia sa Zoe". Imobilul are un bogat 31 lung istovie legat de viata cultural a lagulvi find lo de intSnire pentru intelectualtates oraguli, Sediul SocletSti Literare Junimea (1863) 51a! Revistel "Convorbi itera (2967). Dintre numele de rBsunet care au frecventat cereal junimist amin- {umm mal intal pe cal cine! intameleton: Tity Malorescu, Vasile Pogor, PP. Carp, Th. Rosett, lacob Negruzzi, apo! Minal Eminescu, Ton Creang8, Lt. Caragiale, Ion Slavic, Vasile Alecsandr, Vasile Conta, A.D.Xen0pol, WN Gane, $.2. casa Dosofte! Feleton: 0232.26.10.70, Program ge vzitare: 10.00-17.00, marti-duminieS; fun inchis Constructic din @ dous jumBtate e secolului 31 XVIL-lea, in care mitropoltul Dosoftel 9 In- Stalat, in 1679, a doua tiparnita din Moldova, Casa cu trei fatade, cu ferestre arcuite $i reptunghiuiare, cu pridvor deschis, cu coloane inalte $1 2vele, cu foigoore Wrnest, 2 fost restaurath inte 1966 31 1969, lar In August 1970 sa deschis aici sectia de lteraturs veche 9 Muzeului Literatur Romane. Cs} = www.sssiasi.ro Ghidul Studentului = de carte care numér3 aproximativ 400.000 de volume, flind fiat a toate structurile biblicteconomice nationale si la im= portante institutl de profil internationale. Si nu in ultimul rand poate cel mai important este spiritul umanist al profesiel medicale, pe care universitatea ra insuflat ‘atator generatli de studenti: a fi medic nu inseamn’ s8-t| inde- plinesti datoria, ci s8 duc la bun sférsit © misiune fat de ‘aproapele tu. Cultivand un astfel de spint, cu bléndete 51 cldurd, universitatea 5\-a deschis an de an portle atat pentru boboci, cat s! pentru cel care, cu nostalgia anilor care au trecut, au rmas legati sufleteste de locul in care s-au format. Prot. UD. Vale Athos Rector a VALE. GF. Popa" as a —Swwwesssiasi.ro eDragi student, Specializarea Tehnicd Dentard din las, © combinatie armonioas’ intre traditie - simbo! al fundamentalulul 51 stablitatil - 51 valente nol,de avangard3, de exigent’ european’ ‘ipl deschide portile pentru cel ce Prof-Univ. Dr-Norina FORNA devin studenti si. ‘Decan al Facultagide x invitdim $8 ne insotiti in pagin Meaicing bontarS tae! urméitoare, pentru a descoperi ceca ce suntem, locul nostru in spatlul academic romanese $1 european sl oferta cu care ne prezentim ca 51 potentiall candidat! pentru cet care doresc 68 studleze Tehnica Dentar’ la last Argumentele pe care le prezint& Specializarea Tehnic Dentars din Iasi sunt reprezentate de 0 curiculs modern’, restructuratd in conformitate cu cele mai exigente criterii europene, un grup de profesor tiner! si entuziasti, cu 0 pregitire ~ confirmata prin rezul- tatele lorstintfice $1 nu in ultimul r8nd baza clinic’ de inviximant stomatologic si mi Tard din foarte multe puncte de vedere cu cele ‘mai multe universitsti de prestigiu din lume. Not credem c& potentialul uman al studentilor corelat cu cel al cadrelor didactice poate fio ramp de lansare pentru generatia actual de student si tineri medici din intreaga lume, pentru a crea nol relatii academice, de invtiimant si mai presus de toate de a crea o relatie de amicitieintre persoanele prezente. Legiturile orasulul asi, centru cultural de traditie al tril va f sperm, un cadru optim de manifestare sentimental durablld Intre generatl si nationalitat, fle ele vecine sau mal indepartate, legaturile prezente avand multiple oportunitat In alte teritor stro —_ = Ghidul Studentului CCentrut Cultural Francez tai (Centre Culturet Francais Ti} ‘Centra Cultural Francez din Iasi este 0 antens » Ambasadei Franke (ambassade de France en Roumanie) 31 face parte in reteaua cultural francez& din Romania care este compuss din Servicil de co- ‘operare $i actiune culturala din Bucuresti (Service de cooperation et ‘action culturelie de Bucarest), Institut Francez din Bucurest (I In- stitutFroneais de Bucarest) Central Cultural Frances din Cli (le CCF de ius) 51 Centrul Cultural France2 din Timigoara (CCF de Timisoara), la ‘core se adeugs 31 Aliantele franceze din Brasov, Constanta, Craiova, Prtest st Pest, ‘-dul Carl 1, 26, C207 OFPTTR,700750, ln! tehi¢e40) 232/ 267° 637 fecr(e40) 232/212. 026, uni, mar, ne ors 19-18 Loe ‘casa de Culturs a Studentilor last wewewncest mall: casadecultura iasi@yahoo.com ‘Atonoul Tatarag! Str, PICTORULUT ar. 14, 700320 las! “elefon/Fax: 0232 261 846 —Swwwesssiasi.ro< —Tehnics Dentara _ > ‘British Council Iagi Srcurart 4, 700513 las rww.britisheouncitora, Din apriie te asteapts cu ofertS mai Rexibils ea oricSnd! ersonalizeaz8-t} permisul de biblotec Ia Inseriere 3! imprurmus! numal ‘ce doresti sou beneficiazS de 10% reducere dacl i reinnolegti permisul In torman de o luna de alle dela expirare. ‘British Counc s-a deschis 0 iad In Romania Inc din anul 1938. De fapt, Bucurestiul a fost unul dintre primele cine orage din lume in care 4-8 deschis un blrou British Counel, alsturi ge Atena, Alexandra, Cairo 3! Usabone. Central Cultural German lagi (Goethe Zentrum Iasi) eww. kulturzentrum=iast.ro Pe ling intermedierea imaginii Germaniei moderne, promovaree ‘unul dialog romsno-german viu este una din prescupsiile noastre prin- pale. La Centrut Cultural organizim concerte, lectut, lscuti, sem rari, pe seurt- un program cultural dversifat. ‘Una dintre sarcinile principale ale Centrulul Cultural German Iasi este corganizarea de cursuri de limbs germans. De azemenes, sunter centry de invatare a limbil germane si examinare @ competentelor lingvistice In vederea obginert de certificate 3 diplome. CCentrul Cultural German Iasi dispune 1 de 0 bibiotecs pedagogies, loferts 51 actualzats ge citre Insttutul Goethe din Gucurest. Profeso. ‘lor de limb german’ din las si din zon’ le stale eispozite nume- roase materiale didactice, audle, video, manuale, reviste de special eo = www.sssiasi.ro ———— Ghidul Studentului => Imi revine reall privilegia de a vB acresa 0 sincers #5! prieteneasc urare de "Bun vent!” a Specalizarea “Tehnicl Dentard din cadrul Universitit de Medicing 1 Farmacie *Gr. T. Popa’, las Scoala iegean8 de Medici Dentard este una racordaté nu numat Ia timele stendarde europene in coee ce priveste dot ea csi la cele mat inalte exigente internationale in materie de caltate 2 actu educational Evolutia viet studentest! la specalizarea noastrS se afi Intr-o ‘continu’ ascensiune, flecare generatie punsndu-st amprenta, intr-un ‘mod post, la consolidarea partneriatululcadru didactc-student in ben= ‘efiiul postr, vitor! absolvert In Societates Studentlor Stomatologi Iasi om avut sansa de-a lungul ‘anilor sa ucrez cu oameni minunat care s-au adus apertul la promova~ Fea viel asociative $1 evidentieree importante! acestela at&t la nivel national e&t 1 International. Putet fi méndri eB vet! stuca la Facultatea ‘are In anul 2009 a gizdult, pentru prima card tn Romania, Congresul Mondial de Mediciné Dentar’ pentru Student i Tineri Medic al Interna- ‘vonal Association of Dental Students (IADS) si Young Dentists World- wide (YDW). Ne place sau nu tot universul medicine! dentare graviteaz8 in jurul viet asociative sin special a vie asociative bazate pe educatie entar8. De-a lungul anilor asociotile studentesti au reprezentat un mediu extraordinar de dezvoltare al vitorlor medici dentist de ells. Acesten trebuie 28 se stueze in ipostaza unui club care fara a se vrea ‘oxclusvist reuseste 58 modeleze Intro manlers magistrald tipare ‘studentest de urmat 5 fect pentru alegerea FScutS si vi astept cu crag 88 28mbit alstun) ‘de membrii Societitii Studentlior Stomatolog! las precum si de cel al ‘Asociatiei Studentesti Dentare Roméne pentru Educate! cu prietonie, Progedinte SSS Inst —_ —Swwwesssiasi.ro )< —Tehnics Dentara — > Cine a fost Gr. T. Popa? Grigore T. Popa s-2 niscut la data de 1 mal 1892 in| Judegut Ves. A urmat cursurile Facultii de Medicing din lap}, apoi 0 serie de specializir in Chicago (burs Rockefeller) 51 Londre. ‘Dupd revenirea in tar, in 1928 devine titular al Catedrel de Anatomie si Embrilogie la Institutul de Anatomie al FaculaQi de Madicing din tg ‘A lucrat in acest oras pind In 1942, cind s-a transferat la Bucurest Valoarea descoperinlor sale din domeniu relatiior neuroendocrine, sictemul port hipofizar, |-au stigurat 0 recunoastere mondial GRIGORE 1. POPA rmane In Istoria endocrinologlel prin descoperirea sistemulul vascular port hipotalamo-hipofizar in. 1930. Liserand in laboratorul profesorului Rainer din Bucurest, profesorul Popa a inceput studiul vaselor sangvine, care adesea sunt foarte dar vzute la autopsi trecdnd de-a lungul tie hipofize! umane, Benefcind de © bursé Rockfaler, la sugestia profesorului Blot Smith, profesorul Popa $i Une Fielding au realzat acest studiu. Rezutatele cercetSe au fost comunicate in 1930 la Anatomical Society of Great Britain and trand University College (Londra) si publicate in “Journal of Anatomy” 31 In “The Lancet", pag. 238 - memorial The Vascular Link between the PRui- tary and the Hypothalamus ("Legatura vascular8 aint hipot2a $1 nipo- talamus"). Aceste luerbri sunt republicate la Academia Roma in exten- s0in 1933 31 1935. Prin experimentul lor, Gr Popa si Una Fielding au esctrat mecanismul foarte fin al secrticthipotalamusult ial legatur hipotalamusuisi ev hipofizs, demonstrand unitates hipotalamo hipofizars Intrevzuts de Cushing. Grigore T. Popa reprezintS,sistemul port” intre endocrinologa istoried 1 endocrinologia moderns. in 1936, Impreund cu Minall Sadoveanu 51 George Topirceanu, a fondat revista “insemniet egene", publiatie de prestgia In cultura roméneascd. Gr. T Popa sa stins in viatS pe 18 julle 1948, la Bucurest Universitatea Grigore T. Popa de Medicina si Farmacie din asl parts stro oO www.sssi Ghidul Studentului Muzeul Mihai Eminescs => Program de vzare: 10-17, mari-duminiun ines Muzeul este compus din tral sil: dou la parter, Sala destinului si Sala Ge art, s1 una la eta}, Sala prieteniel. Colecta de carte cuprinde edi ale creatiel eminesciene de la prima edie (1884) pnd Ia eaiite recente, studi monografice privind viata poetulul, exegeze critice si traducer ale poeziet lui Eminescu in limbl staine. Presele importante din aceast Colectie sunt: Mihel Eminescu ~ Poeal, Ed. Socee, Bucuresti, 1884; Mint Eminescu ~ Poems (poez! In limba englez3), Ed. Grimm, 1938; Minal Emi nescu -Augsewanite Gedichte (poeztin limba germans), Timisoara, 1932; ‘Minai Eminescu ~ Poesies (in limba francezs), Bucurest, 1931. Muzeul Unie raruminis, nts oral 109117 Ish are sedial intro clddire (declarsti: monument istoric printr-un ecret regal din 1919) inditatd pe la inceputul secolulul al Xix-tea, Lurménd, inl, silat neoctasiejnearcat ulterior eu diverse decoratiuni baroce. A servit (1859-1862) ca. resedint§s domneasca domnitorull Unini Al 1. Cuz. In anii 1917-1918, in timpul primului REzbo! Mondial Yn aceasts. clidire sia avut resedinga regele Ferdinand. ‘Muzeul a fost deschis In 1959, cind se sérbitorea centenarul Uni Petrimoniul su cuprinde plese si documente originale, deo ‘exceptionals valeare, care au apartinut dommnitorutu Al 1. Cuza gi fami- lie! sale. De asemenea, In colectile muzeului se regisesc st obiecte _partingind familie regale precum si un important fond numismatic —Swwwesssiasi.ro e< —Tehnics Dentara — — Cultura - timp liber Palatul Culturit srw. pelatuleutturi.ro Palatul Cutuni din lag! a fost inaugurat, In 1925, de citre regele Ferdinand a Roméniel. Reslizat in neogotic, ups pl purile arhitectului 1.0, Berindel, ajutat de frhitecti Xenopal si Cerchez, construct Palatulut a durat dous decent. Un prim monument a fost rigicat pe ru- Inele veehli cur! dommesti (1434), care a fost reconstrults in st neo laste de printul Alexandru Moruzt (1806 1812). Un incenciu de la sfGrsitul sec. al XiX-lea a dlstrus acest pala, 1a inceputul secolulut Lurmitor lufnducse deciziaridicSril actualel construct Grading otanid tas ow bata & Existenta Grlidinii Botenice din lagi are 6 istorie zbuclumata care a parcurs © perioad8 de pesto un seco! pans 58 ajungé asa cum o vedem si o aamiram nol ast Alsturt de ste priontSti culturale emanate din vechea cepitalé @ Moldovel un loc deosebit I! ocupi 1 Infinjarea la las, Tn anul 1856, 2 prime! Gridini Botanice din Roménia, de eBtre mecicul st naturalist ‘Anastasie F8tu, mare patriot, flantrop sl om de cultur3. Amplasatd pe lun teren cumpirat ain fondurt propait fa apropiere de Rapa Galbend, ‘svea 28 fie pentru multi ani, pind la moartea marelul crturar, un im” portant centru cultural pentru tineretu studios cin las care avea posi- Dilkates de e studia botanica pe material viu, dar $1 un miloe de Instructie 1 eueatie pentru tot ublterit natur stro e www.sssi Ghidul Studentului = FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA = SCURT ISTORIC - Facultates de Medicin Dentars din lagi este o institutie academic’ structurat’ §1 organizaté conform unor principit mo- deme, fiind una dintre cele mai prestigioase facult8ti cu profil ‘medical din tar - la nivel regional, national si chiar international Istoricul su a fost influentat de numeroase personalitati din me- dicina romaneascé, lar multi dintre absolventii s8i reprezints ‘acum nume semnificative pentru stomatolagia romaneasc’ $i Internationals. Trecutul su onorabll 31 prezentul dinamic $i modern constitule premizele pentru un vitor striluct. Facultatea de Medicin’ Dentaré din lagi a fost creat’ in 1945 ca o sectie a Facultatii de Medicin3, sub indrumarea Prof Dr. Nicolae Dutescu, find prima cu acest profil din tard. in 2965 functioneazs ca facultate independent’, avand cursuri cu 0 durata de 6 ani. Dupa 1989 $I In special din 1992 facultatea noastr8 parcurs un proces de dezvoltare continu’, prin mBrirea umgrulul de cadre didactice si a numarulul de student! 51 prin modernizarea clinicilor de specialitate si dotarea lor cu 0 bazé ‘material modern, in concordant cu exigentele mileniului 11. — —Swwwesssiasi.ro e< —Tehnics Dentara — > ORGANIZAREA $I CONDUCEREA FACULTATIZ Forul suprem de conducere al facultitii de medicins dentars este reprezentat de Consiliul Profesoral format din 21 de cadre didactice, reprezentantul medicilor rezidenti si student reprezentanti ai anilor I-VI. Consiliul Profesoral este prezidat de Decanul facultétit ypreund cu membrii Biraului Consillu din care fac parte: = Decan: Prof. Univ. Dr. Norina Forna = Prodecan: Prof. Univ, Dr. Adam Maxim = Prodecan: Prof. Univ. Dr. MonicaTatarciuc = Secretar Stiintifie: Prof. Univ. Dr. Liliana Fola “Student: Madalin Boatcs = Director Administrativ: Ec. Mirelaaposty ~ Secretar sef: Copacinschi Monica ORGANIGRAMA FACULTATII DE MEDICINA DENTARA, " Ghidul Studentului ay IASE- scurt istorte Coragul las! a fost mentionat pentru prima oar itr-un privileglu comer- cial emis in 1408 de comnul Moldover Alexandru cel Bun. Totus), deo- race existau cldait mal vechi de aceasta dat (spre exemplu presupusa Bisericd armeand costrultain 1395), se crede 8 orasul este mult mal ech, cel putin cu cSteva decenis Tn’ 1564, domnitoru! Alexandru Llpusneanu 2 mutat aici captala Moldovel de la Suceava, in 1640, Vasile Lupu a inflintat ali prima scoala Jn limos romans 31 0 tipografe in biserica Tre! lerarhi. 9 1643, prima carte tipants In Maldeva 9 aparut la las Intre 1565 51 1859, orasul a fost capttala Moldovel, apo, intre 1859 si 1262, att asi et 3: Bucurest au fost captalele de facto ale Prinipatelor Unite’ ale Maldave! 1 Valanil. In 1862, cAnd uniunea color dous princi pate s devenit depiins, sub numele de Romania, eaptala tari 8 fost Stabiits la Bucurest Tn timpul_pimulu rSzbot mondial, pentru dol ani, las a fost captala Roméniel, ups ce Bucurest 9 cizut in mainile Puteror Centrate la 6 de™ cembre 1946. in nolembrie 1918, capitals a redeventt orasul Bucurest AAl'dollea r3zbo1 monclal a reprezentat o periosda neagrd In Istora fegennd. in impul regimulai Antonescu, Pogromul de le agi din 27-29 Tunie 1941 a fost printre cele mai grave evenimente de acest fl din lume, prea putin cunoseut legeniloringis! atat inate, ct $1 dup Revolutia Fomand din 1989. in mai 19¢4, oragul a fost scene unor lupte greleIntre fortale romano-germane si Armata rosie, ze In care o mare parte dln onele Istorce ale oragulul a fost dstruss. in lle, lagul ere ocupst de fonate statiniste Tn perioada postbelics orasul a continuat s8 se dezvotte,construlnéu-se ol cartier 3iintre prinder industria Tasul ar putea obtine ttiul de “oras inlator al Revolutiel din decembrie 1989", prin ordonants guvernamental, in 14 decembrie '89 mal Tull legen! ind’ arestat de securitate pentru e8 organizasers o manifestaie Impotriva regimulul comunist. Semnalulrevoltel trebula s8 Ne dat de clo Potele Mitropaliel. Planul revolutionarior 9 fost ines flat de Securtate Ce momentul fxat, Plata Uninl era stet supravegheats de militen! $i Securgt in ell, care au impledicat orice manifestatia, lar Membr Fron- {ll Popular au fost arestat. El au fost ellverayeSteva zie ma tia, In suse: www. wikinedie.or9 —_ ———— © : www.sssiasi.ro —Swwwesssiasi.ro eaTehnicé Dentars Ghidul Studentului INFORMATII UTILE Snmatricularea studentilor la UMF Iasi: ‘Se realizeazs in urma incheleri unui contract de studil cu Uni- versitates, in care se regisesc drepturile 31 obligatille reciproce tat ale studentulul, cat 31 ale cadrelor didactice. ups inmatriculare, fiecare student este inscris in registrul ‘matricol, sub un cod unie, valabll pentru intreaga sa scolarizare In facultatea respectiva: La inserierea in facultate, Decanul elibereazé fiecSrui student carnetul de note. In cazul plerderit carnetulul de note, proce- dura de eliberare a duplicatulul carnetulul de note const’ in eliberarea, contra cost, a unul duplicat, dup publicarea in presd a plerderi. Legitimatia de catatori Este documentul care atest, pe lang’ carnetul de note, statu- tul de student. Pentru aceste dou acte va trebut si vB prezentat} ia secretariatul facultSti cu dou’ poze tip buletin. La inceputul flecérul an universitar, ambele documente vor trebul vizate de cBtre secretariat pentru a face dovada statutulul de Legitimatia de cBi8torie vine impreun’ eu un caret de cu- poane, cu ajutarul cfrora, flecare student va obtine o reducere {de 50% la transportul feroviar. Serviciul Facilitati Studenti ‘Serviciul Facility! Student are ca oblect de activitate cazarea studentilor in cBminele UMF lagi, intocmirea statelor de plats pentru acrodarea burselor si tinerea evidentei regiei de cérin pentru flecare student, Serviciul Facltati Student are sediul pe Str, Gheorghe Asachi, nr.14, Cimin ES, parter at< —Tehnics Dentara — > BURSE Universitatea de Medicing si Farmacie “Gr.T.Popa" acord burse de studiu pentru student in| conformitate cu prevederie legislate! in vigoare. Din ondul de burse, constituit din alocatile bugetare si din veniturile propril extrabugetare, se acorda urmatoarele categonl de burse: Buse de merit sBurse de studia ‘=Burse de ajutor social (tip Asi 8) ‘sBurse de performants stintficd sBurse de performanta “Mentul Olimpic” Fondul de burse este repartizat la nivelul facultStior, colegilor, anilor de studii si serilor, proportional cu numsrul studentilor Tnmatriculat! la cursurile de zi, la studli far’ tax. Pot beneficia de burse numai student integralisti. Cuentumul burselor de merit, de studiu i sociale este stebilit 1a Inceputul fiecSrul an universitar si va acoperi cheltulalile de cazare In cBmine si masa la cantin3. Valoarea une! burse este propusé de ‘Comisia de burse a Universitit Cuantumul bursei de performants stintiicé este stebilit de citre Senatul universitar la propunerea Comisiei de burse si este, cel Putin, de dou’ ort mai mare decdt bursa minima stabilté de Uni- versitate si mai mare decst bursa de merit. Cuantumul bursel "Meritul Ollmpic” se stablleste anual prin Hotirdre de Guvern. Cuantumul bursei pentru studentii de origine romand, cetsteni al Republic Moldova sau Ucraina, bursieri ai statulul roman se stabileste de cBtre Ministerul Educatiel, Cercetiril si Inov8ril Ghidul Studentului = StudentIs Time - octombrie 2009 fn viltorul num&r al revistel studentesti StudentIS Time veti descoperi marea surpri2d ce vi se pregateste. ‘Aga c& ... FITE.CU OCHIT IN PATRUII! —Swwwesssiasi.ro }< —Tehnics Dentara — > Interdentrs Primul prolect organizat de SSS Iasi, in anul 1992, de un reat succes in réndul studentilor de profil din lagi $i din tard, interden {Us este un program de intership, rational ce realizeaz’ schimburi bilaterale intre student Fact thllor de Medicin’ Dentar’. Timp de 0 sSptimand studenti pot avea ocazia de a studia in cadrul altor centre universitare, pentru a evalua si compara ai verse modalititi de sustinere a ‘etulul didactic, in cadrul stagillor 51 8 cursurior anulul universt- tar respectiv. Pe lang8 activitatea universitar8, studentii pot vizita principalele atractituristice 1 culturale ale centrulul re- spectiv $i de asemenea au posibilitatea de a participe la progra- ‘mul social. $5 lasi a realizat numeroase contacte cu toate cen- tele universitare, reusind implementarea acestul proiect in toaté tara, 50 de studenti beneficiind anual de intership-uri cu centre precum Timisoara, Cluj, Targu Mures, Craiova, Sibiu, Oradea, Constanta, Bucuresti. Pentru a participa la ,Interden- tis" student trebule s8 depund un CV, 0 scrisoare de Intentie si 8 fle admist in urma unut interviu CAMPIONATE SPORTIVE Campionat de Bowling reuneste echipe de 8 udenti din cadnil FOcultigi de Medicin’ Dentar8. sistemul joculul este unul piramica, ar Ia sfarsitul compete, invingStori primese, pe 1ang8 dipiome s! prem in partea organizatie RevansaH reprezintd un camplonat de gah organtzat anual s adun’ pasionatt acestui joc al mint. Proiet este organizat in colaborare cu Giscipiina de Educate Fizie $1 Sport www.sssiasi.ro —Swwwesssiasi.ro Ghidul Studentului = STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR 2011-2012 ‘Specializarea: TEHNICA DENTARA PERIONDE xem TTATE [Tsp cme esa oe teal od as |SEMESTRUL iy cptiatar— isiv=2310 017 3a acl de Sele Sao de Pas BIV=oLVia013 [était cre, ee pases st Le OMe cere rear eee] Sou [Resi re LIX O07 Brisas pin evan XAMENUL DELICENTA cos iat BEE pal pas orp comecin w ep pc Syemtaln ancl tee apc< —Tehnics Dentara PLAN DE INVATAMANT 2011-2012 Ghidul Studentului > Cursul de urgente In cabinetul 4 medicind dentar’ este un prolect ce se ‘adresea2s studentlior care doresc 8 tavete ‘ai multe despre principale aspecte practice ‘le macicinal de urgents, ce valoreazd mal mult” decdt aspectul strict educational, ‘aloreazé .. vite. SimulSng stuagi reale din ‘cabinetul de medicing dentard, colegit nogtr Sibiu eu realizat un hands-on de o real caltate pentru studenti fecal noastre. Partciparea activa a fiecSrul student a fost cats de practicarea pe ‘manechine a tehnicior de resusctare (Basic Life Support) ia decursul a ‘dou sil (0 parte teoreticS urmats de 0 parte practicS) Campania de educatie sanitars si preventie in aradinite, coll g1 lice reprezints © actvitate estésuratl in partenerit cu catedrele de Dentists Preventivl, Pedodontie $1 Ortodontie din cacrul Facultt! de Medicina Dentars lagi ce it propune atat cevalunrea statusului sSnBti orale in griinie, gcol gi cee, cbt gi ret rea statisticlor periodice avind ca reper oblectvele OMS, in urma estésurdei proiectulul, att prescolarl c&t si elev! constlentizears Importanga.esiguriri une! iglene orale eficiente ce consttule bare insta oral Donarea’ de sdnge Js! propune _constientizarea Importange! dont de s8nge in rEndul studentior. Realzat Periodic, ls Centrul de Transfvzl lag, prolectul 8 avut un Succes aparte in randul studentlor de la UMF lagi Cu pilejul Zilel portiior deschise UMF “Gr. T. Popa” prezints oferta academici @ Faculitii de Medicins Dentars si se ‘adreseazd elevilor din liczele lesene. Acestia pot vizta Baza Clinics de Tnvitimtnt Stometologie Mihail KogSinicennu” gi a apabilor de \ostSsurare a tuturorstagilor si 9 cursurlor, pentru 2-9 face 0 imagine ‘generalé asupra vieg studengest din cadrul facultat —Swwwesssiasi.ro e< —Tehnics Dentara — > PROIECTE ALE SSS IASI Balul bobocilor este 0 activitate specific studenteascs realizatd de Directorul Departamentulul de Evenimente Spe- Gale 31 Directorul Departamentului de Imagine $1 Promovare din cadrul Societ3pt Studenplor Stomatoiog! lag! (SSS las!) in Darteneriat cu clelalte ligt studentesti din cadrl UMF lag: So Gietatea Studentior Mecienist last (SMI), Asoclatia Studentler do- inainert lag! (ASB) 51 Socletaten Studenor Farmacist lag (SSF). Bal Bobectior reuneste anual un numér de peste 1000 de students intr-o cetmosterd species elBturi de cadre didsctice care au rSspuns invitetict de a junza acest concurs pe rtmunie uner format de prestigu. Déruieste din inim& - cu ocesie SBrbatonior de Craciun, membri SSS Iasi cu sprijinl sponsorior s bundvointa Ccacrelor didactce, realizea28 0 eampanie lumanitar’ menitd = aducd un zambet {t8t pe chipul bEtrénilor 31 copillor ofa Jn centrele de plasament, cat s1 a per Soanelor itermate in seca de oncologie ‘in cadrul Spitalula SF. M9, Ing Fundita umana este un proiectrealzat in colaborare cu toate asociatile studentesti si lceele din Iasi cu ocazi zilet mondiale Ant SIDA. Membr SSS las! particips la formarea Fundige! umane”, imbrieat in rosu, in semn Ge solldarttate fats de persoanee infectate cu Virusul HIV. Cu 0 bogaté meciatizare, acest rolect sensibilizeaz8 opinia publics an de an, reusind schimbarea perceptie! generale in Drvinga integrin in societate # persoanelor sfectate Ghidul Studentului = BIBLIOTECA CENTRALA UMF IASI Biblioteca Central UMF Iasi este 0 biolietecd speciaizata, de Invatamant su- Perior, flat priortar in servicul studenblor ain cacrul Universitit de Meaicind s1 Farmacia “Gr. T. Popa" ag Biblioteca dlspune de un fond de carte core rnumar8 aproximativ 400.000 de volume $1 este afliat la toate structure billoteconamice nationale sila impor- tante institut de profil internationale Jn cacrulbibliotecit vot putea beneficia de: + acces la baza de date proprie in sistem informatizat (prin programul integrat de biblioteca Alice) pentru regisiren informetilr reeritoare ondul de publicati al bibliteci + acces la. cataloagele traditionale (cataloage alfabetice, sistematice, EatalogulluerSnlor de aiploms, teze de doctorst, etc.) ‘Imprumut pe termen de 1 semestru sau pe module (cursurt si calete Ly + imprumut la termen (la domicil, 2 s8ptman) simprumut fn stile de lecturs: cel, publica perioaice, pe suport fracitional sau electronic, cursur universitare gi calete de ler prac- 1+ 3 sl de lectur3 cu 0 capacttate de peste o sutd de locur +o sald cu acces e-maivinternet cu 9 stabi de tru Orar: ‘SBlile de lecturs ne. 1 9 2 Luun-vinert: 9.00-18.00 Sala de lectur r.3 ilic 8.00 - 22.00 — stro Cs} ww wes. —Swwwesssiasi.ro 2< —Tehnics Dentara — > CAMINELE UMF IAST [maT [mm Tire ctor [eget [oct [lost pea Cantina UMF Iasi ‘Studenpt pot servi masa la Cantina "1 Decembrie”, care are o capact- tate de 1.200 locur, $1 la “Bufetul Studentesc” din incinta Universit3t ‘are dlispune de dou sill de protocol, fecare cu o capacttate de 20 locur (pentru cadre didactice, invtai, delegab), 0 sais de mese cu 0 ‘capacitate de 50 locurt $10 teres cu 10 locum. Pentru etapa vrmstoare se are in vedere modernizarea acestul restaurant cu 0 salé de pin Ia 200 locus. Costu unui ments, flul Ig Il, este de aproximatiy 12 le —. " Ghidul Studentului ay TADS avDw Ccongresul mondial de Matic’ Dentard 2 fost organizat in august 2009, pentru prime dats in Romania, de Societates ‘Studenplor Stomatolog! lap, In colaborare cu decanatu facultti de Medicing Dentars 431 cu sprijinul continu al ADRE. Afisndu-se os Sub egida International association of - Dental Students (IADS) 51 Young Dentists Worldwide (YDW), acest eveniment stintihe 5 , Baponia, Cehia, Crotia, Polonia) Programul a inclus Adundrile Generale ale IADS si YOW, competitia. singfiea studenteascs, Internationel Exchange Fair precum 9 conferinge ‘le unor lector strain invita! de prestil Deschiderea oftals a evenimentului @ avut loc i Aula Magna “George Emil Palade" a UME "Gr. T. Popa", lag sia fost marcat8 prin confernta cu tema “Tencinge actuale si de perspectiva in managementul educational enter” sustinut de Prof. univ. Or. Norina Consuela FORNA, Decanul Facultt de Medicin3 Dentard las! si presedintele Asociatiel Dentare Roméne pentru Educatie (ADRE). Un punet de referings al programulul a fost reprezentat de Trgul International de Schimburi Studentest prin intermediul ciruia fecare tard a avut oportunitatea de a promova identtates 5! valorile national precum si scolle de Medicina Dentars locale. —— 1 : www.sssiasi.ro —Swww:sssiasi.re eSSS IASI Societatea Studentilor Stomatotogt I organizatie studentease’, democraties, nonpront $i apolticd care are ea scop asigurarea unul cacru adecvat desfisurdrii activation de studi, forganizirl de manifestin siintfice, cultural 5 Sportive, precum 51 asigurarea unor condi propice pregstn! profesionale att a membrilor si, eB si a celorot} student at FacutSth de MedicinS Dentar8. SSS loi a fost fon ata In 1992 51 Intruneste peste 200 de student! al Facultl de Medicins Dentaré din cadrul Universitat de Medicin’ si Farmecie “Gr. T. Pope Dezvoltarea continud 2 societai noastre $1 multitudinea de proiecte c’fectuste de-a lungultimpulul sunt dover! de profesionalism, pasiune, 5 <éevotament din partea membrilor s de asemnenea o garantie pentru vi- torul prosperai societi ‘S55 lagi este mombru fondator al Asociavel Studentlor Dentist din FRoménia pentru Educatie (ASDRE), membru cu drepturi depline al In- ternational Association of Dental Students (JADS) si ANOSR (Aliante NNationala a Organizagilor Studentesti din Romania). SSS. Iasi colaboreazs cu prestigioase SocietSti Profesional Medicale: AORE (Asociatia Dentard Romén8 pentru Educate), SRRO (Societatea Romans de Reabiltare Oralé), AM.S.RRR (Asoclatia Meciilor Stomatolog! cu PracticS Privat cin Romania) ‘Sedintele saptamanale ale SSS las! se desfdsoar’ in ecare miercurt le ore 19:00 in Amfiteatrul de Chimie. De asemenea, la sediul societi vet! 9s, in timpul programulul de permanent’ (afisat pe us8), © ppersoand din eadrul Consiulul Director ce vl va lAmurl cu privire la sentualele probleme pe care le vel Int3mpina, "Ghidul Studentului = PRIMII PASI iN UMF IAST nerals a ULM.< —Tehnics Dentara tl it] Institut Anatomie-parter, Institut Anatomie - eta www.sssiasi.ro " Ghidul Studentului ay rice examen poate surtnutde dou on fr las, uma ea cla neato he pte, Dac un st dant ru te pres le examen tein se Onc roi se incre lo ducpind 5) abumeanh, se ff) Conard o sone tat ecare sudan ae dept de sustne patra ma (roi de caltestve) pean reacts para out vor tr lt, wrmitonrle So cor it acetate ecto pacice (agi rt prin ete ob- ugnerin propre de 80%, Pears cates va st mosaics prop a tecperre a aban absense fete cn mative mdiala sa else decebte vor tienr motte gt recuprate pe base unl carer nate i dee Goat! actin tren 35 se ds nchoure poodle: Seno, taaeren depnert crear pete scot tarnen determing Trecioeraren abeoinr eects Is activision rat sre dips tne nendmerea student» examen panty momenta recurs sbror “Sudo cre ov obiut minimum de cede neceere pentru promovares un on unvestar Pt cone state cos ur a CSnotomantnr. i aul complement stent ve 2 onde Stamrtare conform ota oprote decir sou! sent ‘non conpemortar scent seve preceta la oxamene nepro- mmovateduph cn wet acaten paces, Decne pero. (tre ontalr vor fecuowcteeelre Docnat cotta cu Corea tet le proves, arnt cre ete oon ‘Transferul studentilor spre alte Facutit} este semis 7, pentru studentiinmatriculay intr ani I 31 penuttimut 7 an de stu, 88 restrict, cu condita schist euturor Gebitelorrestante fatd de universitate <<>> Www:sssiasi.ro e< —Tehnied Dentard ae INVATAMANTUL LA UMF AST “Creditut reflects cantitates de muncs invested ide student pentru insusirea unel materi” Fete daciptine studiate | se cords un anumit numar de credite ce poate avea valor! intrep| sau fractiuni de 0,5. Flecare an univer ( sitar totalizesz8 un numBr de 60 de credit Un student este declarat intergralist atuncl ind a acumulat toate cele 60 de eredite. Un student este deciaratintergralistatunc! cSnd a acumulat toate cele 60 de creaite acordate anulul universitarrespectv (a promovat toate ex- ‘amenele din acel an). Punetajul pe care studentul Ios obtinutfnt-un an Universitar se calculeaz8inmulting numfral de creite alocate unel ma- teri eu nota primité la examen. Se vor obtine astel un numbr de x r= zultate, undex reprezint3 numarul de materil stuslate, Suma tuturor ‘acestorrezultate reprezinté punctajul unul student pentru anul univer= Sitar inchelat. Acest puneta} total la un student integralist varioz8 intre +300 (60 credite x nota 5 la toate examenele) 51 600 (60 credite x nota 40 ls toate examenele) de puncte In funetie de acest puncta final se realizeaz8 clasamentul studentlor Vederea acordéri burselor de stuclu $i se stabilese studengi care ‘im [a forma de InvStimant bugetat sou nebugetat.infiecare an. De ‘asemenea, pe baza acestul clasament se vor realza si cazarie In eBminele UMF. Promovarea anulul universitar este posibla in condiile in care un student nu are restante ce 28 totalzeza un numle mal mare de 15 cred te de pe uitimul an (ex. un student poate promova in anul lV dacs este Integraist pe ani 1, 11st nu are restante de pe anul iit ce s8 totalizeze ‘un numér mai mare de 15 eredite) ‘Examenele restant’ cu care studentul trece in anul urmator se fumes examene creditate si pot fl sustinute pe toats durata nul u versitar ln detele stabllte de cStre discipins, dup ce studentul face ‘ovaca plat taxel aterente examenului crectat (taxa se calculeazs ran Si none 3 e@ : _www.sssiasi.ro " Ghidul Studentului = Corp B - parter Corp B- eta) Corp B - ota Corp 8 - eta} H ——— Www:sssiasi.roCorp ¢- tat ie it ‘Ghidul Studentului Ti-a crescut maseaua de minte? sah