CONF. UNIV. DR. MIRCEA BADILA DREPT PENAL PARTEA SPECIALA NOTE DE CURSCUPRINS. NOTIUNEA, OBIECTUL $I CARACTERISTICILE, BEAR SPECIALE ADREPTULUL SISTEMUL PARTI SPECIALE, JUTAREA INAMICULIIL(ART. 156 C. PEN). 3. TRADAREA PRIN TRANSMITERE DE SECRETE (ant, 157C. PEN)... 4, ACHIUNILE DUSMANOASE CONTRA STATULU! (ART. 158 C-PEN, 10. SUBMINAREA ECONOMIE LL. PROF 12. ACTIUNI IMPOTRIVA ORDINI (art. 166" C. ven), 13. COMPLOTUL (ARr. 167 C. PEN). 14, COMPROMITEREA UNOR INTERESE DE STAT( 15, COMUNICAREA DE INFORMATI FALSE (ART. 168! C.PEN). 16, DIVULGAREA SECRETULUI CARE PERICLITEAZA cen NATIONALA (ART.169 C.PEN). 17. NEDENUNTAREA (ART.170 CEN) 18. INFRACTIUNI CONTRA REPREZENTANTULU UNU! STAT STRAIN man, 171 CPEN).. in‘TITLUL Sater pi tinadasifl INFRACTIUNI CONTRA PERSOANE atl CAPITOLUL I... ie : piste INFRACTIUNI CONTRA VIETIL, INTEGRITATI CORPORALE $1 SANATATIL.. R SECTIUNEA I. OMUCIDEREA. ANALIZA INFRACTIUNILOR.... 1, OMoRUL (ART.174.C.rEN, 3 OMORUL CALIFICAT (ART. 175 C.PEN,) 3. OMORUL DEOSEBIT DE GRAV (ART. 176 PEN) 4. PRUNCUCIDEREA (ART.177 C.PEN). S. UCIDBREA DIN CULPA (ART. 178 C.PEN) 5 6. DETERMINAREA SAU INLESNIREA SINUCIDERII (ART. 179 G-Pen) SECTIUNEA A tA... Senet Se a LOVIREA $I VATAMAREA INTEGRITATI CORPORALE SAU A SANATATIL ANALIZA INFRACTIUNILOR 1. LOVIREA SAU ALTE VIOLENTE (AR. 180 C PEN) 2. VATAMAREA CORPORALA (ART. 181 C.PEN.) 3. VATAMAREA CORPORALA GRAVA (ART. 182 C.PEN)). Z 4- LOVIRILE SAU VATAMARILE CAUZATOARE DE MOARTE (Akt, 183 Cen.) 5 7 5. VATAMAREA CORPORALA DIN CULPA (ART. 184 C.PEN}). 6. PROVOCAREA ILEGALA A AYORTULUI (ART. 185 C. PEN.) CAPITOLUL Heenan 5: INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEL GENERALITAT] - vs ANALIZA INFRACTIUNILOR...... CONTRA LIBERTATI PERSOANEI... : 1-Lisika DELIBERTATE IN MODILEGAL (Aly, 189). 2.SCLAVIA (ART. 190. PEN)... : 3. SUPUNEREA LA MUNCA FORTATA SAU GALIGATORIE (ART. 191 C. PN.) Tee 4. VIOLAREA De DOMAICILIU (nT. 193 © Pon} 5. AMENINTAREA (ART. 193 C. PEN.). 6. $ANTANIL (ART. 194 C. PEN). : 2. VIOLAREA SECRETULUI CORESPONDENT#I (ART, 198 C. FEN) 8. DIVULGAREA SECRETULIN PROFESIONAL (aft, 196 C. PEN). CAPITOLUL I cancers pot INFRACTIUNI PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA.... ANALIZA INFRACTIUNILOR PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA Sau near 1. VIOLUL (ART, 197. PEN) s 2. ACTUL SEXUAL CU UN MINOR (ART. 198 C, PEN) 3. SEDUCTIA (ART. 199 C. PEN.) 0 o 4, RELATIILE SEXUALE INTRE PERSOANELI: DS ACELASI SEX (ART, 200 C. PEN), ae 5. PERVERSIUNEA SEXUALA (ART. 201 C. PEN), 6. CORUPTIA SEXUALA (ART. 202 C.PEN.). 7. INCESTUL (ART. 203 C.PEN.), TITLUL UI... a INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUL ANALIZA INFRACTIUNILOR 1. FURTUL (ART. 208 CEN)... 2. FURTUL CALIFICAT (ART. 209 C.PEN), 3. TALHARIA (ART. 21] C.PEN.) 4, PIRATERIA (ART. 212.C.PEN)). ‘5. ABUZUL DEINCREDERE (ART, 213 C.PEN.) 6. GESTIUNEA FRAUDULOASA (ART-214 C.PEN) 7. INSELACIUNEA (ART. 215 C.PEN.) 8. DELAPIDAREA (ART. 215! C.PEN.) 9. INSUSIREA BUNULULGASIT (ART. 216 PEN.) 10. DisTRUGEREA (ART, 217 C.pER.). : 11 DISTRUGEREA CAUIFICATA (AR1.218 C.PEN,)... 12, DISTRUGEREA DINCULPA (ART. 219 C.PEN.) 13, TULBURAREA DE YOSESIE (ART. 220 C.PEN.). 14, TAINUIREA (ART. 221 C.PEN,), OTIS i acta INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII......... ANALIZA INFRACTIUNILOR CONTRA AUTORITATIL 1. OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (ART. 236 C.PEN). 2. ULTRAIUL (ART. 239 C.PEN), sen 3. UZURPAREA DE CALITAT OFICIALE (ART. 240 C.PEN) 4. PORTUL NELEGAL DE DECORATII SAU SEMNE DISTINCTIVE (ART. 241 C.PEN)), : ‘5. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA De INSCRISURI (ART. 242 C.PEN Je 6. RUPEREA DE SIGILIT(ART. 243 C.PEN|Partea a IV —a TESTE GRILA 7. SuSTRAGEREA DESUB SECHESTRU (ART. 244 C.pen, ) TITLUL Vv. De RAGTUNI CARE AUG aTmiaieg UN DE INTERES PUBLIC SAU REGLEMENTATE DE Lepore: OR ACTIVITATT LTOR ACTIVITAT CAPITOLUL 1 INFRACTIUNI DE Si CUSERVICIUL, tern '- ABUZUL IN SERVIcitL CONTRA i (Rr246.C0EN,), 2. ABUZUL IN SERVICII PR Ino (ART.247 PEN.) 3. AbUzUL IN serviciy Contig (R1.248 Crey,) : i 4 Abuzu1 iv seeviciyin ronan BOLeTICATA (Ane: 2481 C pe) 5. NEGLUENTA IN SERV (aRT.249 Cppy,), $ PURTAREA aBZivA (ann 250.4 2) a 7 NEGUIENTA Is PAsTRAREA suri iLUI DE STAT RVICIU SAU IN LEGATURE SESELOR PERSOANEL one ‘ADIREA UNOR DREPTURY ‘4 INTERESELOR PUBLice RESE (ART. 253! Crew.) 9. LUAREA DE mira (ARt.254 C.ren,) 10: DaREA DE MITA (aRt.25s, 12 TRMIREA DE FOLOASE Nectvany 12. TRAFICUL DE INELUENTA (ag esi) SPETE si TESTE GRILA Partea al, ENUNTAREA SPETELOR Partea alla... REZOLVAREA’ SPETELOR Partea a ta SPETE NEREZOLVATE. 267 268 268248 Drept penal. Partea special ~ note de curs, directa, explicit’, din declarafiile infractorului principal, fie pe cale indirecti, implicit din materialitatea faptet (de exemplu, preful mie cerut pe un bun de valoare) tiinuitoral si {i urmérit, prin aofiunea de tain pentru sine sau pentru altul a unui folos material, respectiv 94 fi stivargit fapta in scopul special al obsinerii unui folos obtinerea material {fn lipsa acestei cerinte esenfiale, actiunea de ‘tainuire nu devine o fapta licita, dimpotriva ea constituie infractiunea de favorizare a infractorului (art, 264 alin. 1 C.pen.) fiinded cel care tSinuieste fri a urmari un folos material inseamn’ ct fnfelege 8 ajute pe infractor pentru a ingreuna sau 7Adimnici jnfiptuirea justifici penale, Pentru existenta infracfiunii de thinuire nu intereseazi dacd folosul material a fost sau nu efectiv obfinut, fiinded aces! folos este cerut de lege ¢a scop si nu ca rezultat Pedeapsa este inchisoatea de 1a 3 luni la 7 ani Conditie: sanetiunea aplicati nu poate depasi pedeaps! prevazuti de lege pentru infraofiunea din care provine bunt ‘inuit Cauza de nepedepsire? art. 221 alin. 2 C.pen. prevetl cf tHinuirea-svargité de so} sau de o ruda apropiaté nu pedepseste Sanctionarea tentativei faptelor din acest titlu prevede - "tentativa infractiunilor prevazute in art, 208 - 21 215, 215/1, 217 si 218 se pedepseste” art. 225 Drept penal. Partea speciali—note de curs 249 TITLUL IV INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATIE Notiune: Infraefiunile contra autori constau in faptele de pericol social prin care se aduce atingere prestigiului si respectului datorat autoritijii de stat, manifestati fie in mod Simbolic in insemnele statului sau emblemele sale, fie tn activitatea organelor de stat ori a persoanelor care lucreaza in cadrul lor sau le reprezint®, fie in simbolurile, semnele institutile juridico-administrative care constituie cadrul de reprezentare si manifestare a autoritafii. Ce se infelege prin “autoritate” in dreptul penal? Codul penal nu di o definifie legald, insd literatura juridica considera & autoritatea este 0 valoare social care implica o respectare riguroasa si necesita o apirare ferma impotriva atingerilor ce i se pot aduce prin fapte de pericol social, f%icand astfel necesart aceasti aparate prin mijloace de drept penal. Aceas autoritate este un atribut al statului democratic si consti in dreptul de a tutela, in anumite limite, desfisurarea {ntegii vieti sociale si dreptul de a da dispozitii, a lua masuri obligatorii si a asigura respectarea acestora prin organe anume desemnate t ; Autoritatea este exprimati prin insemne, simbo! si regimuri juridice care o implica. acteartea special ~ note de curs 243 250 Di rept penal. Partea speciala — note de curs : Drept penal. P este inchisoaren de 1a 6 juni Ja 5 ani (penta 7 ani (pentru alin. 3)- {forme acfiunea penal se Pune Caracteri: racterizarea generalé a _infract lor ec sae ‘Sanctiunea alin. 2) side la} an la Pentru aceste migeare promoveazii res} = : : spectul autoritéfii cu care sunt investite anumite’ din oficiu. organe, insemne, simboluri, acte, Unele infract : rid fiuni din a yuri .cest grup au gi un obiect juridic 239 C.pen.), pe ldngai relat Copen.), pe linga rek 44. TArvuinna (ART 221 CEN.) a, dobandirea s6 ori inlesnirea valorificdrit acestuia, ‘in savarsirea tunel ate prevaule sta sa urinétit obtineres Pent ‘Taimuirea const in Prime . transformarea unui buns ceunoscdnd c& bunul provine {Je legen penal, dack prin acest Sine oi pentru aul ¢ um 10S material. Tnfrectiunen de winuire este © sxtrstoare, reglementat Spare desi face parte, sub raportul Fir esiaasa am ae ee infractiuailor jar sub raportul caracter varia sale speciale, mod corespunzAtor, caracterul ea cateia a provenit doar Ia 0 parte iu insemne distinctive etc.), alte infractiun ni infractiune de sine efit inf Subiect activ l a acest grup de infr persoani, flird 1p de infractiuni poate fi ori fri a avea vreo calitate speci = fi oriogl , cu except patrimoniale, \ Gmprumut’, prin faptei prevétznte de le pupul téinuit (fapta corelativ8). Conpinuul infractinn Obiectul juridic al infractiunlt = un caracter compl « obiectul juidic principal const {n relafiile patrimoniale care sunt lezate in prinnul corelatie si in geal penal din savarsirt mstanti de calificare. ‘Subiect pasiv al unor infr: lex: (jar prin restrangere organul ori organizatia prin exercitii aceasti autoritate), iar al altor infractiuni © anumiti persoana - i care trel Fs calitate speciala. buie si intruneasca o am t Latura obiecti ‘ privind avutul privat sau public tiva. a x : rand seg. objectul juriic seeundar adver atingere reafilor privitoare la snp 2 justiticl ‘pormala si buna desfigurare & aotivititi de (prin ingreunares posibilitalor de descopent® prompt @ jnnfracjiunii principale st ‘dentificare a infractorlon) variate aspec' . care se realizeaz’ einen wren fi toate cazurile pr iva sau chiar omisiva).246 Drept penal. Partea speciala ~ note de curs Obiectul material trebuie si indeplineascd doa conditi: s& fie un bun mobil aparfinand patrimoniutui une Persoane si sit provind din sAvérsirea unei fapte previzuta de Tegea penal, adica si aiba o provenienfa infractionalé, Este necesari ayadar preexistenja unei_inftactiuni Principale de sustragere din care si provin’ bunul care formeaza obieetul tainuiri infractiunii Subiect activ poate fi orice persoand, cu exceptia faptei din care provine bunul tainuit, Subiect pasiv este persoana fafa de care s-a sivarsit infractiunea prineipald si care are astfel dreptul de a revendiea bunul tainuit de la tainuitor. Latura obiectiva, Elementul material, Infracfiunea de tainuire se sdvargeste in una din urmatoarele actiu * Primirea, adica preluarca tn detentie a bunului cu orice titla (epozit, imprumut, gaj ete.) * dobndirea bunului, cu titlul de propr cumparare, schimb, donatie, dare in plata etc.) * transformarea bunului prin modificarea substantei sau formei bunului ori ambele (prelucrare, topire, montare, micinare, refacete, reconstituire ete,) * Inlesnirea valorificdrii bunului, respectiv acordarea de ajutor pentru a usura fnstrdinarea bunului sau schimbarca {ui cu alte bunuri ori transformarea in bani (prin atragere de cumparaitori, punerea in vanzare, intermediere, desfacere cu am&nuntul ete.) fate (prin Drept penal, Partea special note de curs 251 Coringele esengiate - in unele texte (art. 240 ~ wzurpare de calitatioficiale sau art. 241 - portul nelegal de decoratii sau fens distinctive) exista ca cerin(a esengiala faptul ca actiunea tipicd sa fle savarsiea “fara dept", Urmarea imediaté const in ctearea unei stiri de Pericol pentru relatiile sociale care asigura autoritatea statulu Raportul de cauzalitare twebvie si existe inte actiune si Bimare; de regul rezulté din tnstigi materalitatea faptei savargite. Latura subiectiva. Infiactiunile contra autoritatii se sivaryese cu intentie itecti sau indirects), cu exceptia variantei infractiunii de distrugere de inscrisuri, previzuth in art. 242 alin, 2 Cpen, care se sivarseste din culpi ANALIZA INFRACTIUNILOR CONTRA AUTORITATIL 1. OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (ART. 236 C.PEN, ) Definities Infractiunea de ofensi adusd unor insemne consti in orice manifestare prin care se exprima dispret pentru insemnele Roméniei (alin. 1) sau pentru emblomele sau semmele de care se folosesc autoriteile (alin 2) Aceasti fapti aduce atingere respectului_cuvenit “autortajii” care isi eiseste 0 suprema reflectare in insemnele252 Drept penal. Partea special ~ note de curs statului nostru si o simbolicd afirmare in emblemele sau semnele folosite de organele de stat. ‘Aceasti infractiune prezinta douti variante: ~ o forma tip - ofensa adusa insemnelor Roméniei (al ) _ variant atenuati - ofensa adusi emblemelor sau semnelor de eare se folosese autoritaile (alin. 2) Conginutul infractiun Obiectul juridic 1 constituie relafiile sociale care asiguré autoritatea statului si a organelor sale, prin respectul datorat insemnelor eare le simbolizeai. Obiectul material ncorporat unul din insemnele statului sau al organelor sale (tema, sigiiu! statului, drapetul, imnul de stat - pentru alin. 15 emblema MApN, a MAI, insigna judecttorilor ete. - pentru acela in care este Subiectit inSractiunii Subiect activ poate fi orice persoand (cetiitean roman, strain sau persoana fara cetifenie). Subject pasiv este Statul roman (alin. 1), organe ale puterii de stat, judecttoresti, ale administratiet de stat (alin. 2). Latura obiectiva. Element ‘emblemele sau semnele de care se folosese autoritafile ‘Aceasti actiune se stivargeste prin orice manifestare ct Astfel, manifestarea de dispret se cavinte, lozinei injurioase la adresa insemnelor, ‘material consti in actiunea prin care se exprima dispret fai de tnsemnele Romaniei san fj de {n prestigiul si respectul emblemelor Drept penal. Partea special ~note de curs 253 desene etc,), prin murdariri ete), prin picioare la intonarea _ Urmarea imediatd - crearea unei stiri de pericol, de ignire a autoritatii % Legdtura de caalitate trebuie s& existe intre activi $i urmarea imediata. Latura subiectivis Fapta se sivargeste cu vinovafie in forma inten{iei E Sanctiunea: pentru infracjiunea tip este inchisoare de la 6 juni la 3 ani, iar pentru forma atenuati de Ja 3 amenda. 2, ULTRAJUL (ART. 239 C.PEN.) Definigie: in accepfiunea curenti, prin adusi unui reprezentant al autorit Codul penal defineste aceasta infracjiune in forma simpla ca “ameninjarea savarsitd nemijlocit sau prin mijloace “de comunicare direct contra unui functionar public care indeplineste 0 fiucfie ce implica exerciiul autoritat de sta, aflat in exercitiul functiunit ori pentru fapte indeplinite tn exercitiul funcfiunit". Forma agravati, previzuti in al sau orice acte de vi raj se injelege ofensa publice in exercitiul 2-4, consta in lovirea lenfa, precum si vétémarea corporali si254 Drept penal. Partea special — note de curs vatdmarea corporalé grava savérsite impotriva persoanei prevéizute tn alineatul precedent, aflata in exercigiul funcfiunii ori pentru fapte indeplinite in exercifiul funcfiunii. Deci, ultrajul apare material ca o fapté sAvarsita in contra unor persoane ce defin in cadrul aparatului de stat anumite functii; conceptual si normativ fapta este indreptati contra “autoritatii de stat” pe care acea persoani o exerciti. Conginutul infraciunii. Infractiunea de ultraj este o infractiune complex. Obiectul juridie special (principal) consti in relatiile sociale care se referi 1a asigurarea autoritajii functiei, precum si a prestigiului functionarului insfrcinat cu indeplinirea unei fun legate de acea functie. Obiectul j privind libertatea moral ( integritatea corporala gi sindtatea (al 2-4) Obiectul material. La forma simpli nu exist obiect ce implied exercifiul autoritajii de stat sau a actelor functionarul ic secundar consti in relafiile sociale 1) si relafiile sociale privind Drept penal. Partea special — note de curs _255 sine stitdtoare in cadrul grupului de infracfiuni contra persoanei. in raport de pericolul social pe care aceste actiuni i prezinti s-a ajuns la incriminarea ultrajului in dowd variante: 1, Elementul material 1a varianta simpli consta in: acjiunea de ameninfare sdvérsiti contra unui functionar care indeplineste o fimetie ce implica exercifiul autoritaqii de stat Aceastd actiune trebuie sivarsitt nemijlocit, in prezenta subiectului pasiv, prin mijloace de comunicare directa (verbal, telefon, scrisori, desene ete.) 2. Elementul material al variantei agravate este actiunea de lovire sau alte violenfe. Cerinya esengiale: actiunile si se sivargeasc& impotriva fie in timpul efind se afla in exercitiul func} fie pentru fapte indeplinite de el in exercifiul functiunii (si prin aceasta si exprime dispret fafi de autoritate), Urmarea imediat consti in crearea unei stiti de Pericol pentru valoarea social a autoritafii, Trebuie si existe gi material. La formele agravate obiect material este corpul persoanei. Subiectii infractiunii 2 Subiect activ poate fi orice persoani, subiect pasiv principal este statul, iar subiect pasiv secundar este functionarul care indeplineste o funetie ce implica exercitiul © umare adiacenta care si constea in producerea nei vatimari morale sau fizice funcfionarului subject pasiv, a unei vétimiri corporale ori vatimiri corporale grave. Legdtura de cauzalitate trebuie s& existe intre actiune gi unmarea periculoasi sau vatimitoare. Latura subiectivi, Fapta se savarseste totdeauna cu infenfie direct sau indirect, fptuitorul trebuie s& cunoasea att calitatea persoanei impottiva careia igi indreapti actiunea sa, c&t si imprejurarea cit avesta se afl in exercitiul funofiunii sau ci faptele la care se referd acfiunea au fost indeplinite in _ exercitiul functiunii autoritafii de stat. Latura obiectiva Elementul material se exprima prin mai multe aefiuni alternative, ficeare din ele fiind suficient& pentru realizarea | acestd element, Aceste actiuni sunt incriminate ea faple de256 Drept penal. Partea special — note de curs ==0___Drept penal, Partea special — no Sanctiunea: pentru forma simpla de la alin. 1 pedeapsa este inchisoarea de Ja 6 luni la 2 ani sau amenda, iar pentru forma de la alin. 2 pedeapsa este inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda, pentru forma de Ia alin, 3 pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 6 ani, iar pentru forma agravati de la alin, 4 care are ca urmare vatimarea corporala grav, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani, in art. 239! au fost previizute anumite cazuri speciale de Pedepsire, in cazul in care acfiunile violente (180 — 182) de psire de libertate (189) sau de ameninfare (193) sunt sivaryite impotrivasojului, copiilor sau parinjilor unui magistrat, Polifist, jandarm, alt militar, in scop de intimidare sau de razbunare pentru acte sau fapte indeplinite funetiunii, si anume maximul pedepsei pentru intractiunile aritate se majoreazi cu 2 ani, in exercitiul 3. UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE (ART. 240 C.reN,) Defin drept a unei calitati oficiale, indeplinirea vreunui act legat de acea calitate Continutul infractiunit Obiectul Privitoare la asigurarea exer clitre cei indreptatit Prin “calitate oficiala” care confera unui prerogative, Uzurparea de calitafi oficiale consti in folosirea fir insofitd sau urmaté de Juridic este format din relatiile sociale ii calitatilor oficiale numai de se finfelege functia determinati functionar public anumite atribugii sau adic 0 anumita competent functionala in cadrul Drept penal, Partea speciala — note de curs 257 ‘paraiului de stat (exemplu judecdtor, Prima, comisar al gataii financiare ete.) Obiectul material, \p! oficiale nu are object material Subiectit infrectius: Subiect acti Petsoand (chiar si f atributia de servi calititi oficiale), luerator de politie, fractiunea de uzurpare de calit » autor al infractiunii, inclionarii Poate fi orice si salariatii care nu au in " Indeplinirea unor acte si folosirea unei Elementul material consti in dou actiuni conjugate: calitayi off Actiuni, savarsirea doar a uneia este suficienta pentru a se intregi latura obiectivay. Prin folosirea unei calit care faptuitorul isi atribuie o sau nu 0 mai are ati oficiale se infelege actul prin Calitate oficiala pe care nu 0 are Prin indeplinizea unui act legat de calitatea uzurpata se Infelege ofectuarea unui act care intra n competenta celui legal vestit cu acea calitate (exempt intocmeste un act constatare, o perchezitie ete), de Cerinfa esentiald consti in folosirea firs drept a unei calititi oficial.258 Drept penal. Partea special — note de curs Prin folosirea fri drept a unei calitati oficiale se infelege insugirea sau atribuirea acesteia fara un titlu legitim (numire, delegare, alegere etc.) sau continuarea fol calitifii dupa ce titlul legitim a incetat (iesire la pensie, destituire, revocare ete.). Urmarea imediatds consti in provocarea unei stiri de pericol pentru valoarea sociala a “autorititii” si deci pentru relafiile sociale care constituie obiectul juridic al infractiunii Uneori se produe si consecinfe pigubitoare pentru organele de a ps Legttura de cauzalitate se stabileste intre actiunile ce constituie elementul material si urmarea periculoas’, legaturi 1 persoane juridice sau fizice Latura subiectiva. Infractiunea de uzurpare de calitati oficiale se sivargeste cu intenfie. Aceasti intentie trebuie si existe cu privire la ambele acfiuni ce fae parte din clementul material, Intenfia poate fi directi sau indirectd, Pedeapsa este inchisoarea de 1a 6 luni la 3 ani. Tentativa este posibil’, dar nu este ineriminata Infracfiunea se consumi in momentul in care au fost sivargite cele dou actiuni care constituie elementul material gi s-a produs urmarea imediati, Dac 0 persoandi foloseste faré drept o calitate oficiala, ins nu indeplineste nici un act, exist doar tentativa la infractiune si aceasta nu este incriminata. Aspecte procesuale: acjiunea se pune in miscare d oficiu. Drept penal. Partea special—note de curs _259 4, PORTUL NELEGAL DE DECORATI SAU SEMNE DISTINCTIVE (art. 241 Cre.) a Ww Definitie: E Aceastt infractiune const’ in fapra unei persoane de a purta feird drept decoratit, uniforme sau semne distinctive ale unui organ de stat (alin. 1) sau de a purta fara drept uniforme, grade ori insigne militare (alin. 2) Aceste decorafii, uniforme, semne distinctive, grade ori insigne militare sunt forme specifice de exteriorizare a autoritatii de stat. Fapta de a purta fra drept decora uniforme sau semne dis e ale unor organe de stat sau militare aduce atingere prestigiului si respectului datorat autoritati Codul penal reglementeaza douii forme ale acestei infractiuni o forma simpla (alin, 1) so varianté agravata (alin. 2) La aceasta varianté agrav: ci rizboi, i este prevazutii in alin. 3 si o nstanf’ agravant& constind in sivargirea faptei in timp de Conginutul infractiunit Oblectul juridic consti in relafiile sociale referitoare la Purtarea decorafiilor sau a semnelor distinctive ale autoritiii de Stat (forma simpla), sau la purtarea uniformelor, gradelor sau insignelor militare (forma agravata). Obiectul material: in ambele variante aceasta infractiune are un obiect material: forma simpla - decoratiile , uniformele sau semnele distinctive ale unui organ de stat: in varanta agravat - uniformele, gradcle militare, insignele tare260 Drept penal, Partea special — note de c: Subieegit infrac{iunii Subject activ poate fi orice persoand. Este o infractiune cu autor unic care exclude participatia sub forma coautoratulu Subiect pasiv este statul (subject pasiv secundar poate fi organul de stat ale cdrei semne distinctive au fost uzurpate). Latura obiectiva Elementul material consti in acfiunea de a purta decoratii, uniforme sau semne distinctive ale unui organ de sta (forma simpla) si in acfiunea de a purta uniforme, grade sau insigne militare (in varianta agravati). Cerinte esentiale: 1) actiunea de purtare s& priveascd decoratii, uniforme sau alte semne distinctive ale unui organ de stat ori uniforme, grade sau insigne militate; 2) acfiunea sa se comita “ira drept”; 3) acfiunea de purtare s& se facd in public, Urmarea imediaté consté in crearea unei stiri de pericol pentru valoarea social a autoritatii. Legiitura de cauzalitate. intre actiunea de purtare si rezultatul periculos exist o legituri de cauzalitate implicita. Latura subiectivé. Aceast infractiune se savarseste cu intenfie (direct sau indirect. Sanctiunea: 1a forma simpli pedeapsa este inchisoarea de 1a 0 lund Ia 3 luni sau amenda; la varianta agravat pedeapst este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda; iar la alin. 3 (circumstanfa agravant’) dacd fapta prevazuti in alin, 2 se sfivargeste in timp de razboi, inchisoarea de Ja 1 Ia 5 ani. Aspecte procesuale; actiunea penal se pune in miscare n oficiu. Drept penal. Partea specialai~note de curs 261 5. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE iNSCRISURI (ART. 242 C.PEN,) Definitie: __ Aceasti inffactiune consti in sustragerea sau distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt inscris Care se aflé in pitstrarea ori in detinerea unui organ saw unei institutii de stat, ori a unei alte unitafi din cele art. 145 C.pen. (forma simpla) Distrugerea din culpa vreunuia din previtzute in alineatul precedent, care Ja care se refer inserisurile prezinté 0 valoare artistica, stiingificd, istoricd, arhivistica sau 0 alti asemenea valoare (varianta atenuaté) _ Daca faptele prevéizute in alin. 1 si 2 sunt seivarsite de un funcfionar public in exercitiul atributitor de serviciu (cireumstanté agravanta comund), maximul pedepselor Previzwte in aceste alineate se majoreazé cu | an. ‘Tentativa infractiunii prevazute in alin. 1 se pedepseste Continutul infractiunii Obiectul juridie consté in relajiile sociale privitoare la securitatea inscrisurilor sau documentelor aflate sau detinerea unui organ sau unei institujii de stat ori a unei alte Uunitati din cele la care se referd art. 145 C.pen. si la asigurarea autoritati acestora, pastrarea Obiectul material documentul sau orice a constituie dosaru | registrul, It inscris sustras sau distrus care se afla dlefinerea sau pastrarea institufiilor aratate prin incrim382 state sem asi da 262 Drept penal, Partea special — note de curs Subiectit infractiunii Subiect activ poate fi, in principiu, orice persoand. Cand faptuitorul este un funefionar public care svargeste fapta in exercitarea atribufilor de serviciu, aceste dou imprejurari in imbinarea lor, constituie o circumstana agravanti legali. Subiect pasiv principal este statul, iar subiect pasiv secundar este unitatea care are in pistrare sau definere documentul sau tnscrisul sustras sau distrus. Latura obiectiva are un confinut alternativ si poate consta fie in actiunea de sustragere, fie in acjiunea de rugere. La varianta tip, forma simpli a infractiunii (alin, 1) elementul material consti in ac{iunea de sustragere sau de distrugere. La varianta atenuata (alin, 2) elementul material consti in actiunea de distrugere a vreunui inseris, distrugere care se comite din culpa, iar bunul prezinté 0 valoare artistic’, stiinfificd, istoricd, arhivisticd sau o alti asemenea valoare. La varianta agravati comuna (alin 3) elementul material consti fie in actiunea de sustragere sau in actiunea de distrugere a unui inscris, document din cele prevazute in art, 242 alin. 1, fie in actiunea de distrugere a unui inscris care are © anumit& valoare (alin. 2) sivaryiti de un funetionar public aflat in exereitarea atributiilor de serviciu. Urmarea imediaté consti in starea de pericol pentru buna desfisurare a activitajii organelor statului cu referire la documente sau orice inscrisuri aflate in plstrarea sau definerea acestora, Legdtura de cauzalitate tebuie si existe intre actiunile ce constituie clementul material $i urmarea periculoast. Latura subiectivé. La forma tip si la varianta agravaté corespunzitoare formei tip, infracfiunea poate fi sivarsitt cu intenjic directa sau indirecta, Pentru varianta atenuata si pentru Varianta agravatd corespunziitoare formei atent Vinovatie este culpa, forma de Pedeapsa Pentru forma tip pedeapsa este incl Ja 5 ani. La varianta atenuaté pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, La circumstanta agravanta comun’ maximul pedepselor prevaizute fn alin. 1 si 2 se majoreaza cu 1 an. 6. RUPEREA DE SIGILMT (ART. 243 C.PEN.) \ Sie Definitie: Prin infracfiunea de rupere de sigilii se incrimineaza fapta persoanei care inliturd ori distruge un sigiliu legal aplicat (forma simplé — alin. 1) ori fapta custodelui de a actiona in acest fel (forma agravatee-alin.2) Sigiliul este instrumentul care exprima in mod simbolic autoritatea unui organ sau a unei institutii de stat, ori a unei alte unititi din cele la care se refera art. 145 C.pen., care asigura conservarea sau identificarea anumitor bunuri mol imobile le sauasig dat) ‘ne (st en ali st 264 Drept penal. Partea special ~ note de curs Drept penal. Partea specialti~note de curs 265 Legittura de caucalitate, Intre acfiunea sau actiumile ce constituie clementul material si rezultatul socialmente periculos ttebuie sé existe o legéitura de cauzalitate, sociale care privese autoritatea masurilor luate de citre un organ sau institutie de stat ori de etre alte unitati din cele la care se referd art, 145 C-pen, prin aplicarea sigiliului Obiectul material consti in sigiliul aj Latura subiectivé. Aceasti intractiune se sivarseste cu intentie direct sau indirect, Pedeapsa pentru forma simpla este inchisoarea de la 0 lund la 1 an sau amend, iar pentru forma agravati este inchisoarea de la 3 lu , respectiv materialul asupra céruia este aplicati amprenta sigiliului (plumb, ceara etc.) Subiectié intractiunii Subiect act simpli de la a i a 2 ani sau ament poate fi orice persoana (pentru forma 1), sau un subiect calificat, respectiv custodele bunurilor sigilate (pentru forma agravati de la al 2). 7. SUSTRAGEREA DE SUB SECHESTRU (ART. 244 C.PEN.) Definitie: per Sustragerea de sub sechestru const in susé ragerea unui bun care era legal sechestrat (forma simplat alin. 1), ori fapta custodelui de a actiona in acest fel (varianta agravatét alin. 2), Subiect pasiv principal este statul, iar subiect pasiv secundar este unitatea care a dispus i a aplicat s Latura obiectivi. Elementul material consti in actiunea de inlaturare ori distrugere a unui sigiliu aplicat de organe sau institufii de stat ori de alte unitii din cele la care refera art. 145 C.pen. Cerinfa esenfialt consti in aceea c& inlaturarea sau distrugerea trebuie sii se exercite asupra unui sigiliul leg aplicat. Pentru forma agravati este ca inléturarea sau distrugerea sigiliului legal aplicat si fie facut de c&tre custode. Urmarea imediaté consté in crearea unei stiri de pericol pentru relatiile sociale ocrotite, o lips& de respect fai de autoritate, Sechestrul este 0 misura asiguratorie de indisponibili- zate a unor bunuri instituit’ de autoritatea de stat. Continutul infractiunié Obiectul juridic il constituic relatiile sociale privitoare {a asigurarea autoritafii mAsurii sechestrului aplicat asupra unor bunuri Obiectul material il constituie bunul legal sechestrat asupra c&iruia se saivarseste sustragerea, Subiectit infra Subject activ poate fi orice persoani, chiar $i proprictarul bunului. Custodele care sdvargeste aceastitne igt ito: 160 ste pu ex er 266 Drept penal, Partea special ~ note de curs 7 sustragere este un subiect calificat, care atrage agravarea previizuta de art, 244 alin. 2 C.pen, Subiect pasiv principal este intotdeauna statul, iar subiect pasiv secundar este organul care a instituit sechestrul Latura obiectiva. Elementul material const in actiunea de sustragere a ‘unui bun legal sechestrat. Cerinja esengialdt pentru forma simpla de Ja alin. 1 este svarsit asupra unui bun sechestrat in in, 2 cerinta ca sustragerea si se mod legal, iar pentru forma agravati de la 1 este ca sustragerea si fie sivarsita de esenti sechestrului Urmarea imediaté consti in crearea i pericol pentru relatiile sociale ocrotite, bunul indisponibilizat legal putind fi trecutilicit in stare de disponibilitate, Legétura de cauzalitate trebuie sa existe intre ac urmarea imediata. Latura subiectivé, Forma de vinovat sivargeste aceasta infractiune este intentia directa sau indires cu care se Pedeapsa pentru forma simpli este inchisoarea de la 0 lund Ja 1 an sau amend’, iar pentru forma agravati este hisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. a Drept penal. Partea special —note de curs 267 TITLUL V INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE CONSIDERATII GENERALE Acest titlu al parfii speciale a Codului penal prezints o are vast de incriminari care au acelagi obiect juridic: rlatile sociale privind apirarea activitijilor de interes public are la desfagurarea serviciilor publice, persoanelor general, infiptuirea justifiei, siguranta pe ciile ferate. activititilor dice Aceste relafii sociale sunt delimitate si particularizate dup& specificul tor, ‘imparfire a infractiu Prin latu izati sub acest aspect si o or in grupe sau subgrupe . obiectiva, infiactiunile din aceast& categorie se caracterizeazii ca fapte de pericol social care se sivarsese cadrul general th aii aparatului de stat, al activitatii persoanelor juridice, al ac altor activi culpa. cali pe care il desftigoara sau cu activitatea reglementata de lege pe care o indeplinese.