PORNIREA MOTOARELOR

ASINCRONE TRIFAZATE CU
ROTOR BOBINAT

Caracteristicile foarte avantajoase din punct de vedere al reglajului de viteza si

posibilitatea de dezvoltare a unui cuplu mare la pornire, au facut ca utilizarea
motoarelor cu rotor bobinatsafie foarte raspandita.Ele sunt utilizate pentru
actionarea de benzi transportoare, mori, mixere, mecanisme de macinat si slefuit,
polizoare, pompe, sisteme de ventilatie cu viteza variabila, concasoare etc.

Pornirea motoarelor cu roto r bobinat se realizeaza prin inserarea unor

rezistoare in circuitul motorului.Dupa pornire, aceste rezistoare sunt scoase treptat din
circuitul rotoric, numarul de trepte fiind dat de cerintele de pornire ale aplicatiei
specifice in care actioneaza motorul.

In fig. nr.25aestedata schema circuitului de forta pentru pornirea cu doua

trepte de rezistenta, iar in fig. nr.25b cea pentru pornirea cu trei trepte de rezistenta
avand si posibilitatea inversarii sensului de rotatie.

Pentru prima schem, la pornire amble trepte de rezistenta sunt inserate in

circuitul rotoric.Dupa cuplarea la retea, in momentul in care viteza motorului sau
curentul prin acestaaajuns la o anumita valoare, se scurtcircuiteaza prima treapta de
rezistenta. Motorul continua accelerarea, dupa care, la atingerea unei anumite valori a
vitezei motorului sau a curentului prin acesta, este scurtcircuitata si cea de-a doua
treapta de rezistenta, motorul continuand functionarea avand capetele infasurarii
rotorice scurtcircuitate.

Fig. nr.25. Pornirea motorului asincron trifazat cu rotor

bobinat
Configuratia pe care o capata circuitul in cele trei etape
ale pornirii sunt date in fig. nr. 26.
Fig. nr.26 Configuratia schemei
motorului asincron trifazat cu rotor bobinat

In fig. nr.27.suntprezentate doua variante ale

schemei de comanda pentru pornirea cu doua trepte de
rezistenta a unui motor asincron trifazat cu rotor
bobinat.
Functionarea schemeiesteurmatoarea: pornirea motorului se realizeaza
prin apasarea butonului de pornire S3 care duce la alimentarea bobinei
contactorului K1. Aceasta duce la inchiderea contactelor principale K1 din
circuitul de forta si motorul porneste avand inserate cu circuitul rotoric
ambele trepte de rezistenta. Dupa doua secunde de la pornire, contactorul
K1 isi inchide si contactul temporizat K1 din circuitul de alimentare a
bobinei contactorului K3.Odata alimentata bobina contactorului K3 acesta
isi inchide contactele principale din circuitul de forta scurtcircuitand prima
treapta de rezistenta, R2.Dupa alte doua secunde, se inchide si contactul
temporizat al contactorului K3.Prin acesta se alimenteaza bobina
contactoruluiK2care prin contactele principale din circuitul de forta, are
rolul de a scurtcircuita si cea de-a doua treapta de rezistenta, R1.Oprirea
motorului se realizeaza prin apasarea butonului de oprire S2.In aceasta
situatie, se intrerupe alimentarea celor trei contactoare si schema revine la
starea initiala cu motorul avand inserate cele doua trepte de rezistenta,
gata pentru a fi pornit din nou.

Fig. nr.27. Schema de comanda pentru pornirea cu

doua trepte de rezistenta a motorului asincron cu
rotorul bobinat

Fig. nr.28. Schema de comanda pentru pornirea cu

trei trepte de rezistenta a motorului asincron trifazat
cu rotor bobinat
In aceasta schema, contactoarele de alimentare ale
motorului si de scurtcircuitare ale treptelor de viteza
nu sunt prevazute cu contacte auxiliare
temporizate.De aceea sunt utilizate relee de
timp.In plus, pentru comanda scurtcircuitarii
rezistoarelor de pornireesteutilizat si releul de
tensiune minima K6.

Fig. nr.29. Schema de pornire cu doua trepte de

rezistoare a motorului asincron trifazat cu rotor bobinat
avand posibilitatea de schimbare a sensului de rotatie
Pornirea cu doua trepte de rezistoare a unui motor cu
rotor bobinat avand posibilitatea functionarii in ambele
sensuri de rotatie se poate realiza folosind o schema
similara cu cea anterioara.

1.Schema de comanda cu microcontroller

Schema de comanda cu microcontroler este
identica atat pentru pornirea in functie de viteza cat si
pentru pornirea in functie de curent, cu conditia ca la
intrarea in convertorul analog numeric CAN sa fie
aplicat un semnal amplificat din aceeasi gama: 2 10 Mv,
2 10 V etc.
2. Comanda automata a pornirii cu reostat
electronic
Folosirea reostatelor metalice cu mai multe trepte
prezinta o serie de dezavantaje: numar mare de contacte,
numar mare de conexiuni. O solutie
convenabilaesteutilizarea unui reostat electronic la care
se foloseste o singura rezistenta, iar modificarea valorii
rezistentei se face prin comanda in impulsuri.