wile 1 bare se det Mi v= —* “ermind prin seetiunt core _ 36-6 (dy = 13+ 0,8 = 10,4 m); | Aplicagia 38. Sa se determine eforturile tn barele grinzii din fig. 178, fnedreati aga cum te aratat In figura. Nodurile grinzii se gisesc numai pe contur. In interior barele tree unele ga altele. | Indicafii. Datorita simetriet sistemului si incarcarii, eforturile vor fi simetrice, sunde rezulta Dy, = Dav’ Separind nodul 3 si proiectind pe verticaki, rezulti: Dy = Dov ‘ & 2sin 9ice Incireare vertical pe grinda din fig. 178 si 179 se po Himetrice $i antisimetrice, folosindu-se rezultatele obtinute tn apli “ 7 en bara 44 si se fac dowd poligoane reciproce : unul pentru tn ral pe reglunea centrali, pentru incirearca, Xy, ~ 1Tumnal rolul de a transmite 6 parte qi In sai UPKAPUSE peste (ae eTCINlle aplicate PA superioard gang tatP® inferioara 1a reina Pes a ls rena P= 5.2 49 ‘Eo! ‘fundamental, Tren 4m sistemul suplimentar ts DS te = DE # a 1 ps = 5TBt: es 30 Vat V2 ~ ; 10 er yap — 10) 2t; Eforturile din barele sistemului compus se ob{in prin suprapunere : N= N® + N*, de= rezulta : Sym 0 = Sts Su Tog = 0+ 30 = 3005 Iau = — 1092+ 5/2 5 V2 = — 7,075 14nd ti 30 = 35; 0-4 40 40ty Dy a Dyag= —10V2+0 45 V2= + 707 ey eee + 20.05 ty Vyy = + 10 +0 mee aORRG te.1 : (33,33-16 — 40.8) — 40) (2 - 28,28 1; ~ 20 t, furile fh sistemul compus 93,33 t; Sj; = 204; B20 + 10 = — 10; 0+ 10 = + 70t; peepee epee ay NTT TI SW et 28,28 t: 28,28 — 14,14 43. Si determine Darele grinzii cu zibrele fig. 183, a. atii. Se separi. sis- fn sistemele suplimen- ;, b) si in. sistemul fun- 483, c) cu sarcinile procedeazi ea in cele nte. eforturile in bare:ra eforturilor din bare! vile lor de influenti, ca si la ay wtului intr-o bara se intele: Srepte, Ntarea anterior, a variatiei efort i 1 acea P—1 se deplaseazi pe lini a aria grinda cu zibrele este alcatuit’ din ian aze, iar antretoazele sint asezat: in aed su zibrele, astfel incit trebuic av > tra “mobile in nodurile uncia dint esenelor, lonjeroancle gi antreto: se mai Gliemalgrinaii, dar se subingelege cxistonja acestor este repezentath sarcina mobili fiipe cale analitick din ecuatiile de ochie arp raster se va studi erminas (4.16)Hinia Vs. Se face 0 sectiune IT—IT gi, proiectind pe din stinga, se obtine : nw Oe Ves= — Ty Pentru ® evalua pe T,, trebuie si se precizeze pe unde se deplas Lima 0, at Uirele lonjeroanelor s ‘Tse deplasea ¢9—7 se obtine = | la grinda cu montanti, le talpa pe care circula I superioarii se proiecteazit ontantilor depinde de talpa corespunzatoare taie pe cele « are Se aplic ‘lpi, panouri de influenta a montantului 6 — ezumé numaj 1 influentata de deschidere: - nt suplimentar. grinzii, de accea , sistem triunyhiular (fig. 195 re montanti, liniile lor de influenta se rezuma separarea nodului corespunziitor), astfel inoit mont ‘ari. Sistemul fundamental e: em numai ienta se calculeazt ese ca in cazul nghiular unde efortul in tilpi lar cu montanti suplimentart decit in sistemul dreptun- e, care fac ca acest sistem podurile metalice. a fel ca cele de loLinti de influenfa pe cale analitica Daod sistemul de sarcini mobile cireulA pe talpa inferioardy o— 14i 1-9 din stings si 11-13, 13—12/ din dreapta grinda se numeste trapezoidala. Linid Dyn tenes7 eo aplica pe talpa inferioa din ecuatia de momente nea 3, de peo u nodul 4: Me se aplici pe talpa inferioara, iar punctul 4 a dintre cele doua antretoaze ale panoului 3—5 buie reprezentata ca la sarcini transmise © dreapta pe panoul 3—5 (fig. 187, 6). aceeasi sectiune I— J, folosindu-se ecuatia € de intersectie al celorlalte doud bare in de aceeasi parte a sectiunii istrui, se presupune intii ci P panoului sectionat. ia de efor-Linit de influent pe cate anattien extreme alelui b, si anume ; reazemul din dreapta sj - fig. 187, c. Evident, din 0 81 B= 1 gi'se obtin ordonatele Pe reazemul din stinga, cum se aceastié dreaptit este valabild numai porfiu de ladreapta lui Lina Dy Bieosp(4.22 ) i nul pe pila numai eometrice renulté e& cele doua drep © au fost in C’, pe verticala Ini C influenji D,_, construitd pe toati grin 1 exceptia ionat. Sarcinile transmitindu-se indir numai la noduri, se vor unicuo dreapta extremititile ordonatclor obtinute 3 gi 5 (fig. 187, c). luenta se poate construi gi direct, din linia de influena & aplicagici 19 (fig. 111) multiplicati cu". , deoarece, T —I este facut& intre reazeme, punctul C este in afara rea- : 111, apl. 19, unde C este in stinga reazemului A, dar de vedere al eforturilor, se giseste intre reazemele ay eset conceputs tocmai pentru a se gisiLinii de influenfa pe cate Gnalitic, a ‘Acestea, Impirtite prin cos o, d; Jui Dy-a in dreptul nodurilos 34g. soe ord i ale Pe eieiarens, urilor 315, ou aye ee og oate c sense (4:12) duce la ov eonateneie (aoe e path 2. tie grafic’ usoard Daca s-ar construi dia “ee . gtama moment polari H, expresia (1.12) ar deveni: lor pe cale geafies, ouo distant D,_, cos 9= = unde mg si m, sint men’ < momentelor pe calc ae m dreptul sectiunilor 3 si 4 din diagrams obfinute din poligonul funieu- lar corectat pentru sarcini in- dixecte prin dreapta 3'—5’ (fig. 188). Pentru ca paranteza din formula @) sa fie nula, adica D,_4 si fie nul, trebuie ca: ™ ieee bi aa o) aceasta s-ar putea objine _ dack s-ar face o constructie fncit my = hy gimy—h, Fig. 188. realizeazi astfel geste in fig. 187 bara 2—4a talpii opuse eelei pe care se plimba P inegte liniile de actiune ale reactiunilor, din reazemein punetele D ‘Se duc apoi dreptele D—3 si G—5, caro seintersecteazi in punctul va fi pozitia lui P = 1, pentru care D, 0, gi se proiecteazd in de reper a liniei de influen}a. va considera acum cazul din 189 in care grinda are talpa supe~ ncavi. Aceasti forma este justificata atunci cind grinda are coné Peereata ale eforturilor’ in tilpi nu prosintt nimic deosebit | Be icnyd: Dace Dack se face sectiunen I~ I, put gaseste intre rae “face acelagi rationament © gte in dreapta Tui 5 in canul precedent, re189, a, iar pe ps ecte. eu cea a lui M, din4) Grinzi eu 1 cu diagonate in K De obicei, au talpile par: . 190. BE iniile Ty—10» Sp—12» Ds—r» D, Pre si separarea nodutui’s se objin alele (cont ntravintulti ori izontale la, 2sin 9" struite in fig, 19 r a = 190, a si 0. pe talpa inferioark. Din ‘lpa inferioaré. Din ‘separarea nodulul Jiniile de influent’ mend, Bey o0 $V, =: Sarcina se spline y, 190, c’) rezulti i oe Vo-s + Ds-, sin > r cum Dsig Tg ; Dain 9” mo obtine: (fig, 190, Din separarea nodului 7 (fig. 190, a’) rezult .d’) rezulti Vyos + Dy-rsin @ — P, = 0; dar cum D, 7 <1. Py (tig. 190, a) Deci, 1a ordonatele liniei de influent — 2 fafie lniara local’ avind valori nule tn nodurile 10 si 4 si : ; in ‘ile 10 si 4, si valoarea Bree Din aepararee noculul 1 (ig. 190) @pmeemme = se va addiuga valoarea lui P,, care are o Vas—10 + Dyn sin 9+ Dunas sin g oe Dacd se face sciderea acestor luni (fig. 190, ¢), ramine numal suprafata hasuraté tntre Ta orizontala, reprezinta un triunghi ea tn fig. 190, e B, SISTEME COMPUSE fastfel de grinzi linille de influen'a se pot consteal & Ja sistemele simple, cel_p sinale Bare tn mmasura tn care se pot face sectiuml ‘separari de noduri care si due Tugor de construit ; alti eale mai practic’ este 0 in sarcini permanente, adici descompunerct sistemului simplu ®: deme suplimentare tot simple, ele Som ‘talpa pe care se deplareaza Svte Vinva de intluen}a atit in sist wun, Ca gi la sarcini fixe damental peste ©2a-0=-4-2 Linia at} sean eee-9 = So-4 e gsistemului fundamental, si se determina M, ae si este reprezentata in fig. 191 Tin sistemul compus (fig. 191, a), s-ar ¢ din categoria inti. sa nodului 9 rezultA ci Sy_, = S,_., sistemului fundamental, ca bari’s—11 ()), 51 prin sectiunea 1-1 avem ==; constructia este reprezentata In fig. 191, « ntar, prin sectiunea 1/1, avem (fig. 191 $i este reprezentati tn fig. 191, « e’ peste e: 5, es, 4-50. laliniel Ge influent, 22— 11, se continua spre stinga, In linie dreapt, pin deoarece diferenja de ordonate dintre cele dowd ramuri ale linie: de in al fundamental tn dreptul nodului 9 este ‘Virfului triunghiului dine’. gi Spm fac parte din categori lobline daci se face sectiunea 1’—1’ tn sistemul compus : } Sarcinile fiind transmise 1a noduri si panoul sectionat fiind panoul 8—9, ‘pind in 9 si se racordeazi cu partea din stinga prin dreapta din panoul ard apartine numai sistemului suplimentar si din separarea no- zint4 un triunghi cu ordonata ~ 7 in dreptul lui 9. Deoarece V3_ 9. 0 (fig. 191, f si /)- parte din categoria a treia. fine din izolarea nodului 9 al sistemului compus. atit din sistemul fundamental, cit si din cel suplimentar : fundamental se obtine : ntati tn fig. 191, g.direct, pe eres ; PS aceasta im exista o sec Pus MEeast Tale de tan ‘mod Dresia direct. Tretnat se Sistemat cA linia pt 191, is , plimentar $$, deci stemul fund, te simple woes Areu de consteuit direct din: i sistema cena te bare Yo sistemului sup! ai esten Sint: 3-5, 5 pee Care 0 90 supeae ete, 4—5, 11-72, 1 i ategoria a doun fcc part , 15—17, a Gategoria a teia fac parte : montangil scurftsuplimentan 7 $l dlagonatete scuste suplimentares $1 toata Lalpa superioara 3, 6~7, 9-10, 13. 10—11, 14, 1718, 1 tea sint metodele uzuale dea construi liniile de influent pe cale ei. Desi au fost studiate numai grinzile cuo singura deschidere, far’ @, totusi, ca si la grinzile drepte, este foarte usor si se construiasch 3 EASA, "3(sisteme articulate) : drepte cu console gi articulatii, liniile de influen. cr a mai intuitiv cu ajutoril deplasi fide influent pecale analitica la sisteme complexe la inlocuirii barelor), deoarece sint greu de executat rapide prin deplasiri virtuale, in special sub forma Fig. 193. or, aja cum am vizut chiar la inceput in Cap. II ce va fi tratatii mai in detaliu in alt paragraf. tr-o bard se objine prin ayezarea convoiului mobil faya fel incit si se obtin are maxim’, % fiid ordonata liniei de influenta cerciri. Se stie ci totdeauna o sarcini trebuie Virfurile liniei de influenta. simplu rezemate, fara console, se pot folosi inute Ia grinda dreapta simplu rezemata, ee ns, le la grinda dreapta."eee Ejorturi maxime tn bare Ha grinzi cu tilpi paralcle, oforturile maxime se deduce direct din torta taietoare maxima pe indirect (v. Cap. TIT, § 15—c). i, Dac grinda are contur poligonal, este aceoagi ca la grinda cu tilpi paralele in diagonale 51 monta grind’ cu sarcini transn problema pentru eforturile tn #1 ti se reduce la ciiutarea momenti laMinceredri, punind inti pe P, in 8, apo tga mai departe, calculind de fiecare ‘se poate micgora astfel: Gnfluenté D,_; are semne diferite p ati numai regiunea pozitiva de la pun Dack se admite ci Dz —znaz are loc far’ unetului limiti E, linia de influer e E—B’, are aceeasiforma ca lin ntervaly} nt a moe pe o grinda simplu rezemati FB dere I, % la xp, respectiv xj, de reazeme (fig mae eind M,, vafi maxim pe grinda dle deschidere losi relatiile (3.33), relativ la deschideres ti exact buie pus in dreptul nodului 8 iia conyoiului pentru D,_ efortului D7, 8 poate obtine din mon incovoietor 4% pe grinda EB’, inmultindu-l cu raportul dintre iurilor liniilor de influenya ale lui D, ee gi un calcul grafic, mai ales cind tre e in toate diagonalele gi in toti montantii. §15, C—b). Se prespune ci pozitia de maxim se face sectiunea I — I (fig. 194), rezultanta fortclor din junea V, a cirei valoare o gisim in poligonul A, in dreptul cind metoda sectiunilor pe cale graficd, trebuie si se des- @are actioneazA dupi directia verticala in 4, dup cole trei te. Pentru aceasta se prelungeste una dintre barele sectio- lu 5—7, pina inlilneste pe V.,in D, gi punctul D se uneste rsectia celorlalte doud bare sectionate. In poligonul A se dupa directiile lui 5—7 si D—6 si apoi_componenta, compune din nou dupa directiile 6—& si 6—7 si astfel se acum ci in pozitia de efort maxim primele forte intra dul 6 va actiona componenta P’ data de fortele 6—8, astfel incit in stinga sectiunii [ — I rimin a P’. Pentru a aplica metoda sectiunilor pe cale grafica, aitia rezultantei lui V, si P’, si apoi si se fack trei directii sectionate. Se poate evita aflarea curmator : i I,_, care actioneazii pe partea din stinga chilibru. Dar, pe de o parte, V, si I;_, sint partialé R' va trece prin D, iar pe de , sint concurente in 6, deci rezultanta rezultante partiale trebuie si-si faci ig 6. Se poate afla rezulanta : are este ordonata in 4 care actionea- ‘A. Parcurgind care acyioneaziEforturi maxime tn pare In extremitatea ci punem pe PY & directii Me dchide potigonsl, asrfol inci Re sk fie ieee aireti 6 Astfel se obtine D,_.... eo : PentraaobyineD, inin ttebuie inedreata partea din stinga liniei de oh sr Malo pratt er ea, SUS 88 ZePetA pentra portioned 4 a Pentra cence, Tcbuie folosit poligonul B al reactionii din B, pees ontantul ; 8, pozitia convoiului fiind aceeasi ca pentru fe “pre a folosi constructia grafied precedent’ (fig. 195), se Fig. 195, uz tot de sectiunea I —I, si apoi, cu I,_; i Dy_, aflate se face echilibrul Efectuarea unei sectiuni care si taie harele i 7 care di po V;_, 7—8 si 7—9 nu ar fi ingiduit consideragiile din fig. 195. iplicarea criteriului pentru giisirea pozitici celei mai defavorabile a trebuie si se jind seama ca, in cazul cind prima sarcina este eu celelalte, se poate ca ea si treaci dincolo de punctul limita ea efortului pe cale graficd, acest lucru nu modified cele ¢ liniile de influentit ale eforturilor tn barele e reprezentata in fig, 196, Se foloseste metoda seefiunilor, Sectiunea I~1 determina li s iar sectiunen 1—17, linia 1 de momente in raport eu punctul in raport cu acelagi punet C. determine lintile deEforturi maxime tn bare atunel e& sarcinile de ta stinga mont se giiseste Ia dreapta lui V, avem: reprezentata tn figura de drea punet, C’.La stnga lui tre de influena este reprezent ‘antulal Vi nu produc efort in aceasti bari, far end B Yardy + 1:by = 0, de unde: Vv, = pta punctats CBr, buie corectata I ati de C Fig. 197. ‘Se face sectiunea 1/1 sise foloseste ecuatia de momente tn raport cu Gt rezulta linia Ini J, se deduce din linia momentulul Incovoietor pe reazem Intro grind A pag yrima ecuatia de momente a parfii din f T— IIT si se exprimi Fe eS “4 intre A si Vp remulta: ey sea o dreapti cu ordonata teoreticé 1 tn d dy tru sarcini indirect ff Tui Vy $e. pole: pant de la tain pone * eu A pentru forfele de la. £0;%.--—%teme articulate) Lina 55.5 (N°+NS) ELT a init Nt gi N=NO + NM Astfel, lim(sisteme articulate) us se desparte in sistemele suplimentare si sist ¢ liniile N® pe sistemul fundamental siiniije yous ae + N= N+ N*. Pe siste~ iniile de influent Vag si Das ale grinzii din tig. 9 separarea nodului 3 (fig. 200, a) rezulta Pee == Syysin a + Syy sin B — (Ps); ¢ 4 s © Fig. 200, H(tga — eB) ~ (Ps tiplicarea cu: + (tga — tg), sa cum talpa superioard, intervine si (Ps) pe rezultit:= Elorturi maxime in bare Fe Mise in cart cna a ~ 6, y, nih Linia Dyy. Deoarecelprin sectiunea ‘montant suplimentar, % face proiectia pe orizontali a tortelor is sat jt 2-4 setnttinese tn tara dese n stinga sectinntl 1—7 se opine Maca ‘ Dag c08 @ “Pz ImPAELLS prin hy, 91g tmpartita primp, 1 SL Se Sead, statul va fi linia de influent a lui ‘um se vede i fg: 200. Se imparte tnel nessa Lintile Noy, Naas Nor al Linia Nosnumai pentru sarcini aplicate intre 0 7" chilibral pArfil din stinga sectiunii 11, cind P — 1 se gas Ui din dreapta, etnd P = 1 se piseste Ia sting ts 1118 Nog (« ee, 27 cos8 ultiplicind ordonatele Nas 1 No — Nosin a ‘ afluentii caracteristice turile tn 76—16 constituie 0 articulatic fictiva ia C, cum reprezint o grind’ cu console si articulatii ‘pial asemanatoare se gasesc ca la aplicatia 15. dar trebuie dats» sosebita modului oF in raport cu articulalia fictiva pe grinda Independent C—D, corectati pe inter jrecte a sarcinilor @ 11 si ecua}ia de momente In raport cu £ rezulla a76 @ independenta C — D corectata pentru sarcini indirecte. ae importante sint date in figura. portiunea cuprinsa intre nodurile 12 si 24. Dreapta ‘se prelungeste pin in 16’, si apoi se completeaza linia -IF $i se ia momentul in raport eu I: 21 Stondomats m= 555 = 125 8 Sg in dreptul 12-14 si ordonata din dreptuleS s = 3 £ a : aiptinga lul 6, se serie echilibrn! parti din dreapta, tar daca 4 vechilibrul par} din stinga. ai 6 = Vat) oy ordonata tn 8 ind P= 1 e rezulta 10,512 Dreapta AB ¢ i tn valabild pind Ia 26 plleteazd linia cu 14’—10 Linia Igy. Avem I,-5 = hy si construcfia rezultd ca tn cazurile de mai sus. Aplieafia 51. Si se construiases liniile de influent in barele caracte ristice ale grinzii din fig. 203%). Indica tii. Sistemulse poate despirti in treisisteme independente, cumse arata In fig. 203, a, b, ¢. Se construieste linia de influ- enjii pentru fiecare In parte N%, N°, N*, si apoise suprapun : Ne=N*+ N+ Ne. Rezulta : 203, d si ¢ le reprezinti. Astfel, tn fig. 203, d, triunghiut AWB! reprezinta: Nj_5 = No_» triunghiul A’3’7’ reprezinta : N3_s = No_, si triunghiul 3°6°7" repre- aint: N3_,Linii de influenta Prin deplasart virt . tuale § 24. LINI DE INET. TA Ll ‘A PRIN DEPLA: ©. NOTWUNE GeNEnAne Se aplic direct teoria ; a generals bern ata Peed oh grad ae, 1°, mfluengs Gutetgetse el to) ae erektonce. Pasion ta ieettate, astéel obtinne i ,< 4, stoma aaa Ne Teese Tacs, Pe vertical a doplemace’ tt deplasares ae Gee tabi, cx pene 1, Hottub “etutat. Tot ain’ eee deplasarea astfel, inci: ® avea direct scara gi semnul, sonal Be a_eforturilor care au locuit legitura suprimati sa fie egal cul gi de sens con- trar efortului. Efortul fn bara supri- mati se presupune initial po- zitiv (intindere), adi suprimarea barei in are dintre cele dou noduri efortul este fndreptat spre nodul opus. Prin urmare, deplasarea “Virtuali se va da in sens SARI VIRTUALE §11B, adica se Fig. 204. Partea din linia de inc’ @ ce se coboari are semnul plus, iar partea ce se ridicd are semnul ___Departarea dintre noduri nu apare fnsi, in general, direct in epura de- rilor, astfel incit nu poate fi folosit direct pentru scar’. Unghiurile cu serotesc diferite pirti ale sistemului cinematic apar ins& totdeauna in eplasirilor. Se va ciiuta si se lege deci depirtarea unitara a nodurilor tre unghiurile de pe epurd,giaceasta se face in felul urmator ona corpuri I si II se rotese unul fafa de altul cu unghiul 0, ‘eentru de rotatio C (III) gi lum dou’ puncte: A pe e corpul IJ, variatia distantei A B prin rotatia ou Oz,, est vp unde h este distanga de la centrul (I,12) lad I sti pe loc, si II se roteste fata de el cu 0,77, a icual pe raza C — B cu cantitatea BB’ =CB-Opgry= h gi deci: gy = h Onn (4.24) it cele dowd noduri ale barei suprimate 5i ea Uyy = 1, rezultd : 1L=h-9,1, “a 4.25 Heplsens scari, deoar deplasirilor, adic& pe li cizarile B, GRINZL CU TALPL POLIGON AL a) Linta de influenga 1,_, (fig. 205) bara 2—4 gi se departeazi nodul 2 de 4 cu cantitat rmeazi un triunghi geometric nedeformabil I; de ase | (I) este geometric nedeformabil. Centrul absolut ?) se giiseste in articulatia din 1, central re! i articulatia din 3, iau centrul absolut de rotatie (I directia pendulului care reprezintia re p eaen (,T) — (1,11), deci se va g: ean nodul 2 de nodul 4, articulatia din 3 se lasa in jos, ese las gi ea, gi semnul linici de influenya este poziti ea. Cele doua ee geometric nedeformabile I si II dreptele I’ i care fac intre ele unghiul 9). 4 a fost frank egali cu unitatea, dupi formula hy fiind distanta de la nodul 3 [cen- 1 epi, es. talpa superioari, liniade inc&rcare, alcituita cu ate ud parti I gi IT fri si fie nevoie denit de influenta prin deplastee virtuale tul cuprins intre laturile unghiului Sry are valoarea : Segmen 1 ° es Li se desenea seal EB ist valoare se Mraz plastri virtuale oste mats iule, in special pentru reazemul ra ordonatelor pe epurd, ‘gestiva reprezentarea reazemelor simplu, deoarece pune mai ele P= una lpg i i Scara ordonatelor 1 a Fig. 205. jetiv trebuic sPura, daca se considers © rotatie 8y,,; in sensul acelor Fig, 207. Tn cele dowd exemple de mai sus, s-au desenat gi lonjeroanele, pentru a maginea liniei de incarcare, cum gi o schita a deplasarilor cinematice pentru familiarizare cu acest gen de a gindi. De aici incolo nu se na lonjeroanele, cise va indica numai forfa P=1 pe una dintre indu-se ci pe acea talpise gisese lonjeroanele careate construi epura deplasirilor. Dac le cu cantitatea 1, se recunoaste ci [ ecinga, drepta I’ se duce in a Tui (1,11) in (I, ID rin 1, venta. ral (IID) asi pina acum la distanta ori~ fe poate spune ct nodurile 3 si n rotirea corpurilor IJ si I/Z in jurul centrului (II, III)- 6, ples arg e obfine valoarea 1 a ordonatelor daci se misoaré pe ata orizontali d’ in deschizittura unghiului 077 ;17- ima depirtarea celor doua noduri 3 si 4 si prin rotirea. e emplu, in jurul centrului (I,TV),] dar trebuie ca ascti pe bara 3—4. emnele sint bune, dacii se tine corpul IT pe loc, lurile 3 gi 4, IIT va trebui roteased im Tin raport cu centrul (LI,I11). In epura ceasta situatie, Dac II’ este fix, III” sul Tui (IL, in sensul orar, cevaHinii de influenta prin deplasdrt virtuale C. GRINZI CU TALPL PARALELE iniile de influenga tn talpi nu au nimic now faya de cele corespunzitoare _ Ia grinzi cu tilpi poligonale. Linia Dy_s (fig. 208). Se suprima bara 4—5, si corpurile care sg) paaueseRamne duet, ITT gi rv. ‘coneela (7), (f, 1), (1, HN) (, IY) $i (IE, TV) sine evidente. Central (E11) se giseste la’ intersectia, Haid ot FV, wilick In infinit po directia’ orizontala. La fel, centrul ee UT HT, 81, 111 Fig, 208. EeGiattait pe diroosia vertisally Ganteal (IT, by anh Sirois), Soar Sn comp 2? 2 cx pe orizontala din (I,T), iar pe] de alti {p: din 13. Be dul 5, dara irises nce Sritpatdele 1)d' =2sin 9. Ja distanta X°de acest centru, adica in extremitatea din lui, avem ordonata : va verifica acum punctul limita E, adici eombinatia T, I, III, (III,T) trebuie sa se gi (LTD), adica pe directia 1—4. Din combinatia 7. sasci pe dreapta H, IH, trebuie Fig, 209. pe ara U1, T) — (III,11), adicd pe directia iseste ( II, T), Acesta, proiectat, trebuie sa si sint ardtate se ridica, iar corpul nate, P==1 este apli- ye aceasta talpt,Linli ‘de iniluenja prin deplasart.virtuale Nu era insi. necesa; deoarece, departind v (ed Se recurgi Ia unghiuri im acest can particular, Ppartare apare chiar { op Ime ae ae o 7 omnes ; D. UN ALT EXEMPEU PERTRU DEFLASANI VIER (tig. 210) NM acest caz, ij i a ae anelivod sca ais Ride Sie Ds Somieae orice sectiune taie patru bare, si ccuatii suplimentare, pentrn a Prima bara 7—8 (fig. 211), si eorpusilevesrs ae for IY. Centrele (111, 7), (I, 1), pI), (I, IV), e. Centrul (I, 7) i pe verticala reazemului 1, Stade on i Be act unde este pe aceasta vertical, cici PProiecta pe vertica Bielasi bance. Cos i di ZZ si T au central (£, 11) Ta infinit pe orizontal ci Vor rimine paralel a fel, corpurile [11 V vor ramine paralele, Gu aceste clemente se oate construi linia D,_ Departind nodurile gi 8, partea I’ se va lisa in jos. Deci din (I, TY’ a e&rui pozitie este loseuta, desi nu se cunoaste locul exact al lui (I, T) pe vertical’, se duce dreapta sub linia de reper. Pe ea se proiecteazd (I, II) in (I, II)’. ; 7)’ fiind cunoseut, se poate duce copul III’. Pe el se proiecteazd ietul (IJ, ITZ) in (II, II)’, si de acolo se duce IH’ paralel cu I’. Ca Se proiecteze gi IV, se unese punetele (I, IV)’, proiectat pe I’ si (II, IV)" tat pe II’. Pentru verificare, [V’ trebuie si fie paralel eu III’. ‘Scara se determina astfel =, in car prereset Caro 1 asin g dreptul reazemului (III, 7) ordonata: Sra =cu zdbrele (sisteme articulate) YT’, IV’, I1'), iar daca. P influenta este desenati p serie de verific&ri ale constructiei. Astfel, care are dond puncte cunoscute. Linia Trap‘un singur lonjéron, pe acest inte (I, IVY’. Se ed paralelogramut din dreapta sa ramind meret paral grinzit principal buie si se fini seamai de influentatnclindrii reazernului din D pentru lin se giiseased liniile de Influentt earacteristice ale etorturitor 202), prin deplasiiri virtuale, ca in aplicatia 52, barele intndu-se seama eit patru inti, consola din d ea centrul relatiy de rotatie In punctul terul 13—14 ta lut B si determinat de intersectia ei linile de influent ale eforturilor in montantii 1, 2, 3, 4, 5: virtuale. tric nedeformabile dupa suprimarea unei bare ‘au fost indicate numai tn proiectia deplasarilor. ‘| functic de particularitatile ei. ale fortis te beecs Bish Dicib influenta) sint ni reazemululLinit ae sesetaest Prin deplasdri virtuale Hinia S._,. Fig. 216, 5 tla 7, 7, 17) cu dea satin’? S8teste ta intetenetia arate 9— 4 (combi- 11. 1D, adied la infin, fare de translatic tata de teren, deci 17 va avea aacs a © deplasare fata de corpul B ordinul intti a nodurilor 3 si S, no: it finit mica de ordinut al doilea, care se neglijex tm sing corp (1) care mu se deplase deo: ‘nodul § se poate deplasa numai ca InLi alt de inftuenga Prin u MS in anticonee ordinal tat oma a. in fig. 217, 46 si, lstangele 1s Seplasare Intre ele, 9 rimtn nesehim:r 3 ¢ 8 &Bee Vi-ceste, de asm Tyeesivi & nodurilor 7 ie Linta 1,_, aaa de corpul 17, Pe aarti a lui 351 8 pe vertica : } nu are niet o deplasare DP tenodul 1. Cu aceasta reapta, lar deplasarea de prdinul gyre ease proiec Cd. a i a trul de rotatie (I= 11) se giseste | Be corput 177 este acne “prin (C1, Ty. pertcale (fg. 217, d’). Se duce dreaptn Pie te areptunchiais 22°! 4. Tot corpag 7 preapte U este valabila ping tn nodal c : trebuie “verticala nodului se duce 111", p rrebuie sa F u aralela la Berprne in y + Lonjeronul dintre nodui Scara se o Fimtni paralel cu J, dato- 1, care este valabila pina la rile § si # (numit corpul V) 1 = Ora § 25. METODA DIAGRAMEI VITEZELOR (DEPLASARILOR) Frincipiul deplasirilor virtuale se poate aplica i folosind diagrama itezelor (deplasarilor), cum s-a ardtat in Cap. 11, §11—C€ ava fiaplicata mtru aflarea cforturilor in bare, si a liniilor de influenta. Aceast& metoda utilé acolo unde epura deplasarilor pe o directie data ar necesita deter- wea prea multor centre instantanee. Teoria metodei find cunoscuta, se trece direct la aplicarea ei, in cazul nzilor cu zibrele. a) Grinzi eu zabrele simple inda din fig. 218, si se determine efortul din bara 7—8, incar- inda fii my Pig Ba hace 7-30 din. fimct do vedere. cae eee rmat intr-un mecanism ou wn singur grad de ibertate. Din punct re static, in locul barei 7—& suprimate, se introduce perechea de 5 i il i 8. Tere paybor cau a dpleneee i See eet cartes 1--6—7formeazS un singur corp nedeformabil. obec ey Ace Parte) zai? fefmeard alt corp nedsfoxiahil INWaeiponte menea, earie diagrama vitezelor, deoarece conditiile de rezemare ale See ec tatinige aia dintre pirtilei haa teatemnbenta dicks a eine diftcultate, ce face artificiul fazi in alt loc, de oxei nit fixi. Se ob relative ale(sisteme articulate) pitrard, care, rabitut ‘odul 9. Acesta este le; ‘va gisipe dreapta 9— “determinat, astfel inc msMetoda diagrame; vitezetor ga & paralela ta 919 mai dey ij Toate deplasarie Pine aplic& toate in punctul O° Paralela la 910, care determing telor se * 5€ mésoark de la polal 0, i foarte usor | Ecuatia de hy vert mecanic yi § ea suma momentelor fortelor fy Vital inseamnk aici exprimarea conditiet si fie nula. ‘port cu punctele lor de aplicatie rabatute | | | B Dei, se serio : | | PorBs + Pia: Biy — Vine 8in + Dyagrdy = 0. yt Distantele 8,, 3 r i i tele 35, 8:5) 3i2) 2 se pot misura fie pe grinda, fic, mai ugor, pe diagrama vitezelor din polul 0. Resulta : Yuba 8 = Pip - by D. a8 S-a obtinut astfel efortul din bara 7—8. Linia de influenti a efortului din bara 7—8 se determina tot cw mentele gisite pind acum. Linia de influenta este proiectia pe vertical a liniei de incircare, deci ‘se vor reprezenta intr-o epurd proiectiile pe verticala ale deplasarilor nodw Jor talpii pe care se deplaseazi P = 1. Deoarece insa in diagrama vitezelor “acestea sint rabitute cu 90°, proiectiile lor vertieale realo vor fi gasite proiectii orizontale pe constructia precedentit. Devi, proiectiile orizontale ale deplasarilor nodurilor misurate pe verticala in dreptul nodurilor res- tive de la o linie dereper vor da linia de influenta. In cazul de fata, sar- na P = I circuli pe talpa superioard, gi deplastrile rabitute ale nodurilor I 0 gi 12 sit chiar orizontale, aja ch vorfi trecute in 8-8", 10—10", 12", peverticala de la 0 linie de reper provirorie. Entre nodurile con ti ve, diagrama este Jiniara (linia lonjeroanelor). ParteadelaJla 6 nu are ; : Tar pe linia de reper provizorie. sinh gi se vel agen chiar Pe ilar fo Yeclealé. date’ de: 16am astfel pu! ea ; ‘asta nu este ined linia deinfluenta, deoarece ns Rescate deplasarile trecute in epura reprexinti ive ale corpurilor, dar nu mai sint valabile fay de ‘inda, in noua situatie, deformata ea a cind ajunge ou nodul 1 ' na, s& se lase grind: elesiat Drove B05 Vig scum Yar iva este pegeuve. eet a, lind Reeteeraticie liniei Hfestnflucns “metoda diagramei vitezelor ati nee 4 din ineiresrile din findu-se in nodurile 7 e libertat (mj sloareg dineolo ratele ly ula (m) ai egal efortori re vor fj Bifpeigrinds gi dintr-un ei fix tru deplasa i, si punetul siu rabitut va fi 3 p pul £ eater. Se construieste q, Reger promaohu_proiectiil le funea 1 — 11 or P egale cu 84. Deci feper, iar 11 se uneste gi reaulta linia de iv (4.26) (4.26) devine (4.26") diferenta de ordonate dintre ), 7, luate din diagrama jel cu linia provizorieposte barele grinzii, si desen, Scara §i semnele liniei pt determina si direct diy jucru mecanic pentru fiecare IB ecuatia generala (2.30); pores ~ Su, 4 Lev, = 0, fncare A, are sens contrar lui § 2» daca se ia A, =1 rezulté ecuatia (2.32): In diagrama vite. ‘lor, dac& bara suprimata este bara ij, rezulti: 4,= 5 - Deci: = — =, = 1 reprezintd scara liniei de influenta. Pentru’ determinarea semnelor liniei de influs partind nodul i de nodul j ou een ear Soca pas, si fie negativ, punctele e alos "se obtin prin Eon gativ, puncte tute ale nodurilor se obtin prin rotirea vite- golor ou 90° intr-un anumit sens: orar sau antiorar. In epura deplasirilor Verticale, deplasirile nodurilor vor fi just reprezentate cind vor fi obfic nute prin rabatere cu 90° pornind de la linia de reper provizorie in sens contrar celui de mai sus. Daci se respect aceste indicatii, deplasarile care apar deasupra liniei de reper provigorie vor fi negative. Ducind linia de _teper definitiva, ordonatele de deasupra ei vor fi negative, iar cele de dedesubt vor fi pozitive. ' Astfel, in exemplul din fig. 218, scara este data derelatia x — 23-4, =%, = 1. Pentru semne, trebuie observat ca tinind fixa regiunea 1—6—7, nodul se departeaza de nodul 7 printr-o deplasare in sus, normala pe bara 6—8. punctul rabitut 8’ a ajuns pe bara 6—8 printr-o rotire a vitezei cu sens invers acclor unui ceasornic, situindu-se la stinga nodului 8. erticale, punctul 8’, care se gaseste la stinga lui lui 8 pornind de Ja linia de reper provizorie, eu 90° al, adied in sensul acelor unui ceasornie, astfel ineit deasupra liniei de reper provizorie. Deci, ordonata 8—8”” Pear: Ducied linia dempper dofiitivs, 1-127 jial amen aaa linia de influenti Dz ist ema din fig. 219, scara remulté din conditia 2, — % = 2, —zy— smane se observa ct nodul 7 se departeaza de noul 3 prin rotirea gi 8 in sens antiorar fata de 7’, respectiv 8, deoarece ind de la linia de reper provizorie, toate d sc la stinga nodurilorper Grinzi cu zibrele (sisteme articulate) pibseste plastrilor pornind ae Seay dnd o rotatie in sens orar deplasirilor parsing 2%, #, Ose pisenc In dreapta nodurilor 2, 4, 6, rotatia ant & z rg re Lia Igy Fig. 221. wizorle, adic sint negative fati de acest reper. Reperul definitiv 1” — B’ face e ‘ordonatele sa ramind sub el, deci semnul liniei J, yyeste pozitiv pe toata deschiderea grinzi @) Grinzi eu zibrele, sistem dublu triunghiular @ D,~s (fig. 222). Se suprima bara 7—8, si partea de la dreapta barei —9 0 ‘Se mut’ reazemul din 7 la dreapta lui 6, pentru a fix aceasth 77", egal cu lungimea barei 7—9. Urmérind modul cum 4 in nodul 4 apar punctele rabitute 4’, 2" si 3’, innodul rile talpii superioare, se reprezinta deplasiile ace ent respectiva, iar daca se aplicd pe nodutile fig. 222 sint trasate amindou