ee reek ee ‘ol poate interesa orice om, pentru cf frumosul exist ie re eer ee a ae Cre ee era eee ec ee a ee cestola, este un model a ceea ce ar trebui sfc, al Shire a Cece te a ets sublim, monumental sau grotasc etc. Fiind de ordinul generalulul, idealul estetic primeste Toure acca mere as See eee et cag See rae eas Pera ey eta ee aay Se dee en eed seat OO — 3 g < ul a ¢ s € z < Q = wu # @ u MIHAI PASTRAGUS Mihai PASTRAGUS ESTETICA UU ci Po TECCoprias Pret 3 Capitol 7 OBIECTUL SIPROBLEMATICA ESTETICN 7 1. Specifics origines estetiet 7 2. Metodele in estetich 10 3. Rel dinte esttica yl ate discipline R 4 dcalul si gusta esis B,Judecatseseil i judecata de valoare Capitola DIN ISTORIA ESTETICH 28 L.Antichitaten 28 2 Beal Medi European 34 43. Renegere si spoca modems 38 4. Bstetica fn epoca lumin'amului a 5. estelcainetapa postimodernk 37 t Capitol ot (CATEGORIILE ESTETICH ot 1. Categortiestetice specitce vizwlitag “6 t 2. Fromosal 6 3. Moxiurt deeasten ale frumosul B ‘A. Fromosul in natura a | 2B rumosul in ate 2 . Frumosul socal 4 DD. Frama induc cyi E,Prineipi de eens saat frumosal Categoria etetic de emi ‘Tragicul ea fenomen socal Conceplal este desublia (Categoria eteticd de monumental Capitol 1 GNOSEOLOGIA ARTEL Moudlalititi de eunoasteeaitistio8 Imagineaarstics nae i adevde tn at Categori estetict deforms Categoria estetied de euloare (Categoria esetict a decorativulut Capitola V CREATIA ARTIST a Interpret th estetica create artistice Mita si metaora in acta eres sistice Faculie spl man fm actul de eregie Opera dears Concepia esti desi BIBLIOGRAFIE ws ir uy as 138 us 129 133 146 1st 161 187 m m in 1B 180 18s 188 199 Capitol ‘OBIECTUL SI PROBLEMATICA ESTETICH, 1. Speeiticl gi originea esteteti ‘Noviunea de esteiot desemneaz8 numnele une discipline de tip. flosofic, rela tinere, istoriceste sparutt Ia sir nVchigpd etropene.Priaul cae a sesizt seeastt now zon a fpiritla: fost Paton, mai tir disipolal xu, Arisotel, ia efinitdomeniul ar mumele de eselicd » fost stall mall i ‘ary, in secolal XVIII de cite Alexander Baurngarte. Aces a plecat de Ts distinja taijionsl intre eta, prin care deserane fapte de intligents tn filosofa s si atira, prin care desermsa fate de sensible, In Iacrareu st Mesisliones, poi fe opera etna Aesetien, partea La si parte H-, aural lizard acese dissin intro perspectivs Itniand. El vedea astfl in tistheta un domenia de fapte side cunostnge din zana senzoralului ca acituiau 0 zoof gooscologicl bine conturah Imaginile are’ vor face parte din acest tip de cunostinfe prin caracecul lor cones i seasibil. Pe de sil parte, Reomgarten Ingolge prin estcca gio sings Blosofics ce va deveni posbila leo: perpectiv® elnd filosofia va dablnd miloace singtioe pentru analiza arte. -a format, ayadar, un vermen now pentru a fesetnaao tout dieing care va avea ea obiect td Filoaofe sista aut amosul ‘Baumgarten era congient ct prin sceasc separafie tne fupisle de iteligena yi cele de aecdvitte vor ypare anu Probleme. De aceea, Baumgarten separa explicit esttea de 0 serie de Gomeni, eire pani stunct au finut loeul do exttic, asf:ie tt a ae an esse ote rate, nr entatca ete 9 tlle asupra aes pest # ‘hupra opetelor rere dinpracia arses, ‘ee didcica anor si Titra, in special de sumeoasle ane posts prin cee ch exefica mu A peep rare ea sco fomece pee 5 ai dey acaira fe pat da anne profil, cd erica de wt iim ail, care apart nai iezia pin apt ckestt rope apes opel lier i arti sat crt Jude oe velar ha dat execn ete enc obit sali de piholigie, ta send ch eaten lice analiza seninerolr este, a dipole alive ale atau sealifor conten (eepton), Th cotain resting a oc iment sees fume "th moral snl ck ar are te oral, valle esetice ay 0 independent de moral raat arf 4 moins contin cu morta mu cx pena fie oncuea moral nna de nc Atle po conta la Fiiarea ora a emis, dar ante i tice ms wee ‘una arent senor su en Freee a coset ersten sa so vol, at pe omnia srs ft pe Soom congas Po ment incre, exci s paca eee tne rca pe ex Ten arcu si fsofia acta vor ft snalizae fn seta lor nis 3 pte ses eri In cen oe piv confnutal, ep Actuals Fa completa pe Baumgarten, alga In distinct pale Sipe cen de mora rte isd etic mu est tesla special do Tero th sine tanh dest intro mcd mis. Inia a sueaz8 fle (oper, secures, scl tn spa In timp, dar entice prin eaacterul ah concopel se ined 4 feet, land mia cea ce se eel din este, voli cea mai ior -x stn ce peyote Isa bicelu ete, te atsea 8s le aprifia sm cre dup cum am vt ote mare rin Pei Io Arie, 4 Uh dvs bog cr in alc pnt etn de mcs 0 Sint, am puta spme drama ln ow se varbene de frame He Tieden lal tl roo x ne de pala thu sf wat vest = aca al cel amie feagor = fron, stn, oss tag com, dai plore a ‘alts 6 pon vor i de um pat pot al trun de pe obty coneaie picts at sai "Ms oxi fn, cic ial» peal de vedere kann pcre cota xe Sofi Gopal otto font Denia anand, de rst fom de ee 0 Sic Us alg, deselect are a 4 el pon devine io a sue raat Dare a ave ua fide ues se decor pot eh en lps dew suing ano din GGuzt car ao able apr ae. Dat foarte ne Soc eres hi Pal Sots Seer ui rity st verbal ee Se la Tipe our tai apcelcle spr ant nit le wit? Corel vnc de Kant rae ipa sx Kant seis fas hj chet juice concep ol ile fede an stat cla ft concoptl intervie den Toile supe ace fear In crn an Tae timp at part ae oem plea dla Kan, po eee cea Srna ines un ese csr expe het elca pote avon beet pop ort: coma oreare Inset cnet su pu posi ete nese uct ince domciu co sinc, ay col veer ex it thie ropes de cece al este Tea ot ree dn sentient a ae dene o defini mat inher hegre n acca ing tutu ar ulin aortas Fpl foal exe onFa poaitiv, suscepti de canon siniice, distin dle Spas pbologie, wociologic ete. si utlizear cea are prn-o melds oarecare(sructwalits, enomenologicl, poitvit et). : 2. Melodele Ta xtetiet lnc de tw tneeput trebuie sb precizim e& metodcle in ‘esletca mu fe comfinds en meted ie arti, Melodologis este uprinde dui eater de metods, fn rare, se te deoschese Perionda cind au apieut, i aici am putes vorbi de metode Uadjionale si metede mederme, in’ prime entegenie vom rmenfionr: inducta, educa, snaiza, sinteza, comparatia $i genctalizatca, adapiate frente specificali aces domeni de ercetare. Pe ling acasen ra agin st moods inpresieia| (Gubiectiva) caw pomegie de It ideea et opera de arth este 0 realtte a conytinge si ieearck $8 0 deseric aga eum spare ex ‘conginje!contemplatoruli, Find figura spare in coordonatele sale “obictve gi materiale". Asemfnttoarsacetsit mai post fh Iau in Seam t metoda inropatici (Einfblung) ce preconizesza ‘mnspunere simpatei creator in insasi miralopersi dearth 3 saliza cesteia din itrie. Print adepli acest metode 2 homirt Theodor Lipgs, J.Volkelt, KGa, W.Wornnger 1W.Wandl, Tot din prime catcgoric de metode anim si pe cx oiectiva, care proconzeazastudiereacbiectul estate caine seuma de ostindirea la tn eongting, doc a nw sre obit Dintre metodele molame vom menfions i md special ne cea experimental, fondaté de Guay Fecer, eae in eile sale a studi flul in care se poe stabil Tep si vinci estetice pomind dels experieme si texto psiologice, Metods sa 2 constitito noutate fa de encesele speculative gi metafzice ale esteriionilor de Is fneleeacfulut XIX. Inte melodele adem, ‘estetica mai floaeste yi alte metode: ‘Metoda socloingia# Aceasts pleach de Ia cerns de ccuncast implicate operelor de art asupra diferitelor categori de public st este soca 9 metods deosshit de util, mal et seam in rientares procesui de reais in opera de difuzare a Metods informational, care a creat si 0 esttich inforcafonala, mult comentata in utimul timp. Aceasts tannireste aati opetelor dear eousidernte dept sii exttice sub aspectul catia de informatii pe ewe Te transmit pra Selede eamttative, Aveisth metodl are drept covolarereaea de Opereaticisle, prin exlaien generated, cn autor cleulatareor. Metode pnfanaltied, elabortt de SFreud, denvoltat de Jung, peconizeaciexpliearea operelor de att pe buz iui ince prodosele patie eu valoare individual (visu eu cele de valoare cultural - general (mituri bane, legende et). Conform pice psibaalilor, genera operelr de al reid in activites Fncongtienta gi isional a arsuli, ee determind I rd 80 0 activate subeontint similar in psihieul receptor Metods fonomenologicd, una din ecle mai réspandie si cultivate metade din esietica contemporan, init de Edm usser, Moritz Geiger, Roun lngarden. Mikel Dufrenne lunmfrese injelegeres apesct de arth prin intermedia iis Fenomenologice, Adept estatill Rauomenologice mau preceupet de studul experenjel csttics, de desorerewstnturor cvetiale ale opers dear, de Bidosul es pur intetionaitas. ‘Metoda strveturals,fordara de Fide Saussure, CLLewy- Sums gb contintd de L.Goldiann, U-Beo, RBarhés 5 vizewzd cerelares operei de an considera drept ansimbli, fotalitates sistem de relay ale clementelorcomponcats Dupit cum se constatS, potrvit celor relatate pi aici secolal XX a fost) martoctl uno extrem> diversificit Imetodologice in cercetarea esteti Hstetica ailelor noaste fereerearA atitudines esteich, ait a creatorilor oft yi ¢ reeepiotlor, en 0 esaiea cuprins in procesul activ al fnfni tmane, al percepeit osu din aturé i din vials social, tlie ani eh seam ea cereetesct nelimital cmp al creait sitietice al tov lgate de art. Estetica mu 8 rezums umaastra iinterpretaea ate, care coup ious oe central in preocuptrile estetiienlo. ci include, alturi de acasts i tsteticl din afirn ate, uit si esstioul de dineolo de art, frumosl in nfur din ereata industrial Entec, ait, so defineye dreptdisciplina Gilosfiea ce stadia sent $i particular accel audi uname fy de reall, carcterizaa pin valtiaren inte ago de 3 da fnpresie acelor formule do ard cur sv potrivese eel mai bine ‘palo nas, prin contemparea operelor de ur 3 Rolla dintre estetcd gl alte discipline Cx uiscplina despris da sistema! flosofic, estetica eats © Aiscipina de gen filosofc, indi polemic a filosfia, dar ‘ualonomi ca ubicet gi meteds. In dofnines estlci gi a domeniuisi sia de cerceare sau vidatiat dowd. orient Aistinote, Uni, eum este caval cu flsoful german Hegel, rede fsoeash decplina It rlul dein a ate, oxcharnd din sfera sa Framosal atic, Aga se face eh monumentala Esteli hi Hegel este un emestec dine infenlile esto! elaborate de Baumgarten Kant $1 achizijle de teoria arei exitente In nivel timpului stu. Ali gindior, Ince care fp primal rind Kant, secates esttica dre o filosofle a Eunosulu, In orice sdomenia sar manifesta ace. Si noi o soeatim ca find cea mst adocvathdefstiea Estee Pe acest sme pulem gnome e inte ‘alec lingele ate exist slide arin colaborae «ma de suhordonars, Propunem o seherad de roijio inte estes , finalitatsa formal, seasibild gi estetca. Aceasa reid tn scordal de formi al obiecielor cu fecultiile nossire de feuncastore, iar acost acomd are drept coofinut armonia dine Jmatinaie si inelet care se manifests ex un joc ce sla haa sentimental. De aici rez c& judecata ested este sinc, Find sentimental uncse © ryverontare cu predicatul now de siete devine apron; Binalitates formal i nelectula prevent in goomatro; 4. finattaesintolecuals gi material ca Ginalitate naturel. us azalition frumosnlui Kant oferi cea dimti descriere ‘alebila a esenjei umosuli. Din punctul de vedere al cali jiudecta de gust sou estetiod osteo satnfictc sau 9 desftare exo ‘im. decuge din reprezentarealurulu ci din eportarcaaecsuia la ‘noi. Dar am orice satisactie considera Kant 8 este esttict. Plscutl i Dinele mu satisfac estetc, ct moral. Pe ec ce doreste busine mu-1 sintereseara reprezeniarea. ci gustarea mincii Plicutl, grajionl, iacimitaral so adeser28 muna singuriler § ne inch fn afar de orice judecat8. Binele ca soop sau mijloe presupune un concept, © judecat. Feta de celealte satisfac, fatisfacfineseticde consderat de Kant dezinteresa gc alre ‘au sugajeazi realises, ci mumai raprezentarea obictulu. In frumos nimic nue dort sau voit; prin frunos pu waminese nimi, estar, conoastere, realizare, ct mumai contemplate. Frumosul plice [ied concpl,adicd fri demonstrate, dar presupune 0 juacalt iru aste leat de import, e liber, eun jc cu specific Tn concep. tui Kant ftumosal poste fi anaizat din lurmitoarcle perspective: a din punctal de vedere al clive satis esteticd universlt, 1m care cafitaten decurge din dezinieres; posbilitatoa “9.nel asi de universal ti in cepacitaten de comunicare ta once fin ce judeed. In frumos rsporal dintre imaginaie $i infect & afl decdt in canoasfore. Imaginaia yi intelectal nner tn frumor fri a le raporia la un obiect sub constringre i liberi armani simp, n joe; frumosul poate Hi analizat si din punctul do vedere al rela. Fromosul tn acast poste este fromuscjea ca form’ a finality unsiobiect, inucit eae percept irk repezentaen luui op. In seest context Kant spune ef frumosule finan ‘Ack scop sat imenfc. Frumosul place si ea stire implict © poarivire jnte forma unt Iucrs si joeul armanie al facutflor ‘asi, dar noi nu prinde Finalise formal printr-un concept ‘ete a Fie 9 norma da cunoastere sa dori. Frumosal nu ven ‘8 placa sau s@ excite, acta ar un Arumos consult pe gustul ‘unui barber. Dupa Kart frumosal_ mi oferd nici satisfatit imtelectuale, el se inftgeazs ca o franmscje liber’. aunts gi pulckrtudy vaga, sau franuseje natural, In eoncepia hii Kant ‘isl gio rumusoqe adrenth,puloritudo aderens loath de wn ‘soap cate presupune un concept lo «, din pant) de vedere al mada fruros ceea ce © ecunoscut Siri concept, ca cbiect al unei satis nevesae. ‘Aceste principi-earacorizaz4 simul eomun, deosebit de cel incelectsl, intrucdt ns judoct dupa sentiment, vi tidenuue dopa ‘sancente, made, explicit. Ta viciaaca Toi Kant cxist si 0 naltod @ sublinub Filosofil considera cd exist chiecte esteticefird a fi fumoase, tate aceste obiecte le timate in sfera sublimulul. In frumos forra obiectuh este mirpnis, limita, ermoniast, in subi fobiectl au are forma, san forma lui e nemagints. Subirul e ‘nemirgnitul sau informal ex ivinderc, for uriags nemvsurat, In sublim obiectal depéjest capaciites nowt de euprind, de ‘a avea 6 iimgine. Rezultatl ests 0 disroporte ite maiane gi nai ne fina mlrgiit i obiectulperceput nemtrpinit Prin sentimenl sublimuli, prime dad ne dezvluisn neputini, ‘icine, team, apoi Kant consider ca subictl, prin ingen 90. si copacites lui de orientate se roorganizewcl, $6 ial, se iateyatS. a Iupit sii» foal scosta wace Ia sutodepAsire. Dec! sublimal este un sentiment estetic mai complex decit frumesul ‘Adexaratalsubli sea tn spiral eel ere judect gi sirate, m in obioet, El reidd tn congtiinya supstiovitijit rian’ asypra ‘turit sensible, a destinuu aust meal, nevesiei naturale farbe. Nu objcctsle se inal in sublim, cf moi. Frioa nu e iciodett sublina, iar aoblofen este superiourl sentimental Sentimental sublimul leagd inti estecul de morale. [EKant fice interesante reflectit si eu privice la ideal aistc. In concepjia sa idealul antistic & omul Smpreuni cu ‘modurile sale de expresio care sunt: cusdnmul, ce 6 nasore a arele cuvinlului: poeria, lucia, teatrul cies genul care fgenereard artele plastice i achitectira; sunefud care genereara ata joc de senza sonore gi mae diverse pu de mucie, Pentru judeen abectelefrumoase Kant spane e8 tebuie gust, iar ‘enirs aria ce produce asemenea obiecte trebuie seniu. Genial © falenal de a produce obieetepenira care na ¢ data dinate 0 lee i prima cxlitae « goniului © orginlitsca, In epoca tui Kant Preprietien geniuhi era redusi la sfera arte, ari aceasth oneeplic sie depigild, ea price lind preceutd in. toate (oma, pia, ping, hits, pia): 0 rmatere care i se aplict; un instrument care aplich materia aloe © conceptic extatich 30 tenick de pita In sens lar, pictra este una din aztle plasice vizuale eu ‘cen mal mare elspliire Limite sale sunt foarte exile, ex vesinitfi cum af, grafien ce opereach eu Knit in ug sau cereal cu artle colajului ele. De assea se numete pietird in sens geucral intreagagrupi de activi cuprinzind piciura ropes saree vecine ca: desemu, grafca, ceramiza pict, piclus mura, mozicul in paviment, wxiologralia. Aces up 30 Constitule in domeniul general al anelor plastee, atét in ce puvesteartele supra ct gi sculptue petra si ahitectura. Pe de até pane, pitara mai poate fi io ara aparenelor,o arts de lure, Ka este 0 aii one ofa och peo ann supes tah @ sparen izia. Int, dupe finales aparenei se pot distinge ‘mai multe varictti de pictrt: aparenta roprcacmativa (reprezenarea obiectelor sensible); sparenja semificatvs aceea ‘une magni simbol care reprezinh ceva sae un Hib coda Pictura si pote fi numith si apacaoia estetich, Aceusta x0 wveyle_ In Taiweaga pictarh In acest sens, 0 picurd este 0 supeafath plan scoperiti de culori asimblate intro snumiti cordine Uisgetic oe desemnears un discos sun continut al su, Nofiunea de piotuel ew i gensuri Ggurate ea tublow litera ‘muzic® pictur pcturd muzicla fa. Seufptura. In sens thie seulptura ese arta de 3 relia ‘pert irdimeasionae tite in blocul net materi side. In sens Ineg sculpture este arta de a realien o oped (iimensionsts inrmatorie void oricare ar 1 peoesseut tchnic utlivas (er, model), tunare,eioplic, asumblare). Seulpurs are gi anumite ‘aracleriaid estetive cum a fis a) este 0 ar vim $e feat ‘nent a fi privtt si contemplatd; b) este o aril a volumelor Impreuna cu atten, desemnear’ artele spatial, uilizind ‘nei dimensiuni penta crea opers volumetice; ) se mi sone 4 até do gravitate, de echillbru, pemru cA imprema cu arhiectura webuie s2 find seama de legile gravitate, en lvren ‘cu mase materiale; d) pe de alt parte seul este 0 ara gi & ‘uprafeelor exterioare a yolumelor, Ia imp ee aritecura are de spe (eri 5 extern}, sur priveste sams, de are, iavocare, senmficare ete e) seulptura este de axernenes $i oar lumii. Ca ar spa vizual ex rebuie si exprime olar votumele, formele si supraffele, conturtile 3 profilele. Ea pune in evidengs modell, eoncavtiile seers ‘nual in hin gi eft de amin. ‘Mai pulem aven §slle varictts si spocit de seulptrs selprae tn ronde-hose (esa care realizeaaa o opera ila de anturajul sau. in tale sexsurile.spatitu, apoi sculpura independent, sculpnira integra, sculpura figurativa, seulptura :monoseom i polistoms, won de Sculpture care flizeaa ditrite materi colorale si promoveazi un Jel de realism stillet, de txemplosaile ctisciantine, placate cu diferite materiale, uneeri chiar vesminte gi elemente decorative, ©. Frumosul sootal (© alld 200i de existent spontand a framosulu este cel social, Pacticile sociale in varietaten gi mullpicitats lor, dela cle privind nafterea, boteral, diversale -munci sezonier, feetemonii de cuntinie ee, desi mi au in prim rind un programa sete, ele devin frumodse si alsigitoare, si ca atare primese contajtestetice prin afisticiaten unor componente seamificative, Cereweniile legate de vials individu, date psi acum aproape ia exclusive in ria soeieti,inoep trepat s8 fie iansferae, pracicsic si _devoliate i in cadrl_funilici, reproducind la scarbredush forme ceremonial colectve legate de anueite moment ale viet ‘Astin fee vei de Calc, et sla wivelul uno gropus so colectviii, ceremonialul devine un cadra_normat de ‘omporianent etivo-ettic, ce se constiuie tnt modaltate de inten si preydtive «individu pene se ite eu succes Ta ‘in furlielt san cea colectiitaiebeia i aparina. ‘Nu numa ls nivelul familie sau al colevtiviti, ct gi ‘ntr-an sadnt mai general, preptit special de cA comuntate, seremonislal devine un iastvmeat'de adereatt-amembrilor ‘ocici la smueite ideal, vali principi de conduit. Yee agudar cf celebrate, indiferent. de contnutal gi imenia aceseis, devine un iainenent social si de elucajie tatotic. Latinescul celebration eare insearmnd a celebra este 0 roflune cy conjinut estat, rellectind saute mxpeste cae 56 realzear8. la nivelal soviet, Celebrawa are sensul de tuaniestare socialé atradnd mull cu ocazia or cvenimeate 4 jocuri publice sportve, parti militar, mitingunaviatice, tnt) ete, le eocinonii care a si scopul dem mace un tveniment, A celebra inseamni’ a exalt elogios ceva cu Semafcais public, sm pe cineva printoun clan line. De exempha, poezia persant celbra. amorl, vinul si anda fxvopenii in peioada clasie, clean vitrile rege eveuimeniele police sau religioise et. A celebrs lnseamn’ dane public $i ai asocin In un act solemn, al face patizanul tc eis un civ. Tn acest ca opera de at ete inte ats in ceremonii vin mai multe forme de_manifestare: ast. imu, dscursusi teorice, poecie, mucic, punegiic ee, Toate seesea unelrese formarea ner sentiments publice de respect Social it de nuit simbolur. In earl eelebeilorceremonie ¢sle v form exerioara de solemnitate (bez stove, fnerari) ae const in foralizarca uni act ears poate ft relgiow sat haseprofan. Trin. aceasta, formalizae ceremponis doindeste un faracer estetic. La tle poposrele, pe scaa isteriei lor sn diverse fonine de cetemonii, legate de auumite eveniment, Simboluri sau valori socials” Ceremoniile agadar Televi eocle Inriesletice variate fn taper eu scopul urmiit, De exersph, ‘eremonia eu cor gi trampeteaven scopnl de a inspica poparul ‘respect pena veneraiapersoane reglui sau a ul erou care exe primitin mod special in public ‘Orvanizerce ‘triumfurilor cousttuinpilgjol nor mati ‘stv a diverse cur saw palate regale, eu care priej ve Picea feducalin peary simboll puter, pentru especul ei, penta fisprefal frvngilor si spolooea‘vinedtorile, La marie curt lmperiale si arstocratce, din sntichitete si pind in epoes. ‘maces, ceremonile van §-un anumit program ds desfigunare stabil in amdnunjime de cite personne special fnsdreinale cu facet fextivii, Ew stability amaninteeremonialuaulc (de curt), menit in primal sad x8 sublinize poriia eonduestoruui Jn cedeul wrganistci statale sau pozijia siaulat tn ierahia inert. Tah o mostra de ceremonial desftgura. bx Roms eu prilejul unor aeliont de pedepsire a celor cae au Tndriit infonte imperiul roman gi de subliniee 2 puter mpc "fark auc vito tei eae regale, unul ypastinind Ivi Qdenath si cra acoperit ou amr, srg si pete prfioase, intra tot erat i inlesiri, al dilea fisese doit lui Aurcian de elie regele Perfil si au era mai projos in ce priveste execu, al treien Fasese Pict pentru Zenobia, cate yperese cA va merge céndya tuvunfatoare fn el pria Roma... rai era gi al patra ent tas de patcu cor care aparines, dup com se spune rege gop (58, p15-16) Doph cum araih cei mai multi suton, Aurelian se ‘ued pe Capitliu pent a nduce sacrifice promise ti pies fed carl cu cee Isis ful mergeau doutzeci de lett Snimale salbetice din Libia ce fsesors coptrate si alte anima Gifente (oud sts) ase din Palestina, Po scste animale le dai ‘implratal particulier, ca tezaumal public 38 nu ehelviased ca ‘nines lor. Urmau dup aceca, separat, patra tigi, eral, rs clan i alte animale de acest gon, apd cars plgeau apt sane de perecti de gladiator in afura de prizonieritinburilor burbace. ‘eoace duct’ dara. Prizonieri go, alan, roxolani, sara, francs, suevi, vandal gi gssiaanisergeau maine legate in a. ‘Se remarcay, de asemenea zace femei prinse bx luptd cu ‘arma in mind si ia costume ale biebuilor got, Male din ele Pleriers i lupe, iar un blow ariuaaleworic eX cle apertineau oanloé amazsanelr... Aparea, in sfitsit gi Zenobis, wits ex prefioase pete sf Inet in grote lan de aur, susjinate de ali" (5, 15-16). Acelsti maailstae, prin fst! i sompiuoziatan oi, avon ‘un rol functional, accla de 2 consfiji public drvptal “vinydtoroul si eonsecingole ce decurg din tratateleincheiate enira invasi In aoestcaz esttcul ese implieat ia eeemmonial oatra si mari fri a impresionaconstings paricpanflr. Inchoiem seria exemplelor de ceremoniale ocrziouaie de siteriteaspecte levi puice, prin rereducerea unui pasaj din Iugeates hii Nicole Baleeseu, "Rominil sopt. Miha-Voievod YVitenral’ ce re in alee descieres ini ive lui Mii fn Albululie "Intrare sa facut prin Poara Si: Gheorghe. De la accasth poset pial la Palntul Dorinec, sa ingiratiostagi de ame rile uit fm mai multe rinduri, ia osu crore se grime tnii-de aii de popor. Inainte-venea episcopal si eleal sBu, isnauile(comporaile) orasulti, apoio bundd de muzicd ox se ompunea din opt tambife, care eu mul armonie. modula sour lor, de ates tbe de ofl pre ebiceiultaresse, de un bun fumir de flan, agile, In urma acestel orchesre, vanes ‘Mibu, calare pe un cul alb. Opt pai iavestiti eu mare elegant {ncongiura cal! Dorm. Thame Tui ope seizi duceau de iu opt esi seopecii eu geile prtioase, erate eu aut gi arin, si “mpodobii cu pese mari. Miai porta pe cep un ealpac ungurese impodobit eu 0 ‘prelt neagr de pene eri legate eu 0 cope de aur; © manta ”Ing de matass fesuth cu fir. Avind pe de Iwi feu vular de fir, twnicd alba de aeecasi matcrv; lugs ciorapi de mas ali vista pete seumpe si kotine de satin galben; de bria athma 9 pala de Tabaninpodobit cu aur gt abine. (© esi de zece Iwai tigani urma indatd dup Dorn, ‘ntand immurina{ionsle. Apoi Veacau mmlime de boii ofiteristraloc toi clas, go numeroass tru de voll. Lingt ‘Dom se duves steazurie lui Andrsi Bathori ate in bale. Tle ‘ra desfBeute gi plecate spre tmnt, spre semn el Andeaful era ups, Aseel im mijloeu concerlei tembifelor, tabeloe gi aior instrument, la unto clapotelor si vuiotal tanusor la eare se hineau strightele de bucurie ale poporulu ira Matin eopitala ‘Areal gi tase ta palatal dommes. (17, p. 289) ‘Obieciurile, ca Zap de callus, au event csttioe pent «et ele contin In mod imanent ssemenea vale, pe care noj smn Incereat sl suprindsm in citeva aspect. Valetele estetice dan fnpresinfiala ea find domvinaete, dar in raltate dominant este Sscopul peat cae obieoryanizat speetscolul, cit si onyinunl de fond sl acesmia, care cuprinde aspecte moral, etnoyrtice, Tlelorice ee ‘D, Frumosul industrial Camegpl de frumos industria a avut sie ws multe csi de inteprotre. Uni esttcini au Tass prin frumos industrial 0 ‘nal prin optics nor principii, a unei este industile. In scewlé concep. Crumosul indostial are acelagt obiect ca a foricrei valor esleice si anume: ince suri percepem in rodueia industrials determina valorile ati, Din concep Ii ChiLalo, prin concept industrial fsleger mai multe struct ‘xergoete $i armonia lor, onganizatlial-o suprasiuctur quasi iracoloash, cers a uni joe tehnic liber. Dupi aut, aceste struct eterogene ar avea cinei forme de -manifesare: = Strucurle Kunefionsle, eoncepule ca valor anestetice ale industriel; b, structuri- material, caractersicediverselor ‘materiale; ¢. sinctun organics, respectiv organele speci avetiondrii mapinilor; 4. structri formate; ©. siructori de ambianl, “Teunsparen acostorstrctiri interdependenta lor oganicl sv fase $2 se nascd Gumosul industial, Pe fondul acest Concept autorul incearh o analiaA strcturals compara, usei fopere de ati (Moatca Ini Sardanapal de Delacraix) eu 9 oper teniea (Tumal Eile), Lalo are meritul ef vede fumosul {chase ca cava integra organic produsulu fabricar, un exterior fu supruacavent, ci integral. Hl este adeptul punetsni de vedere A Trumosul dusial este un act sine complex ee 50 realiaeazh pe foadulintrfeentelor care se produc in ansarlal strucmrilor, ea o at implica. (Coi mai nmi eMeticien’ comtemporani pledear® nent iatroducerea fn eullrd 9 reali tence, at sub fonna de cuncajtere edt si sub form de valor: Frumusejen ebiectuli ‘chic este eonceputl cao rpriare a stuvtunlr seale ale biectelor Ia un ideal esttic coneretelabort, dar nu in sensol in este sunt portale operole de ait et io nannies de staesic de design in care obietu este proieta i redlizat int-o eoncepie ‘uniac de sistem, In socasthperspectivfumusefenapareca ceva organic, natural inser nt-o lume fieasca dar ou valene etetce Ca gi celeste valor, voile esttce-indusiale my au ua carter “normat, imvariabil si abstract Formareaunei sensibilitg estetice @ oamenilor in suport cu ereatin theo industala este un proces complex. Etapa inijiala in care se fino producti industrial de serie se carcteriza print respingere aprogpe unanimi a produsului indus, socotit inesctis, edt. Cavze eran mukiple: insafcientapreacupars pentru calitaten produselor, reutasi de ordin tehnologic, incompcteta gi superficial, fapal ek prodaseleerau de cele ‘ou mle oi copilatidele deo clita indoeluied a produsulut imeglejugtrese. In acest contert, cstcticianl engler John Ruskin considera ch unica soluje pent a seapa de uit ar fiarmonizarea muncii eu arts sf Inlosestea Tmspoi Ia meyiequgul azn. Progresul rapid al tenci yi tinea dus fast mosiickn sy mumai de ordi canttaty, ct side ordin elt sa facut cx ‘rodusul industrial st evolueze intro disetic independent de produscle atizanale si, asl, sB nceapl a se contura un stil industrial care a impresonat deopotsivi pe produto ‘consumator, e tehnician gi arist. Marri stu putemicele reac Ale mig aristice la dezvoltarea sini gi tehnili Esteticianal L. Munford incerea si suring’ rsportul dintre dervoltarea tchaicii musiniate 9h tnusiea exoich a mayinilr ia produselor ‘rea de acestea in ei clue: a. fazaeotehnicd, In ene tehnica tmasinlorabia 9c afi, cind sarcinile relnice sunt dominante, iat valemele estetice ale maint mv eonsinis © prenenpare majors pentra products; b. faz paicofecd, In eare sear 6 indusie putricd si cad media! industrial ineepe sb devin subicct de refletie artistes, iar calle eset ale mini preoeup ot mi lt pe predueator. Speciicul aceste pervade sto tompi lpea tne! legituri organice Inte ature tehnico- Tunejionala si cea estelich. Estetcnl este fnjles mai mult ex crnamentaie gram, ca un adaos de prises peatra » masea Impeccctiunes; e. faza netehnied, in cus de desfigurare yi ui, Sn care randamentul masinilo a erescut con contiavate, in conditile valerifieaei rapide in tani stiingfice remarcabile. Acum valorificaren estetcd, Torino industrial devine 0 component fundamental 2 intreglui proces al ereajiedtehnice, de In peoiectare pind tn finisae gi Snsibiliaen stich a societti sa dezvoli maya smasura sub impulsul unr elemente noi oferite de dezvoltaren ‘chniciiindustile si migeares anistied modemé din pictur sculptue 3isthitoctra, inet este de ne conceput a mai accepta tun produ tic care sf maa s aspect esti "Ari reabaten. tehtich devine un domeniv deoseit de “porta a valrificiiestetice. In cadral produ industrial, 9. jal loculi de mune, rumosul ste generat in la insane eaitatea. si stuctra obicteor care alcituiese fcest mouiu, do perfecinnen evident, lari # emotional, de ‘orespandenia adeeval «fone eu futionaitates so. Peat ea tin prods industrial 38 pat declanga o reacle si 0 aprevene esetck poztva din parts consumatorulu,a7i este necesar st 52 saracerizeze prin peefecliune tchaic, prnt-o bunt fanlionnt, pun eonnoditate tn exploatare,prnt-o forma sugestva agrebils, prin slisfietic esteticl, Pentra reolizarea acestor paramett in activitigie de design sau conta, cum era si fess o serie de Cntegoritofe esiieulul Tncitral care vor usura procosul de Infelegere, explicate si creaie in acest domeni. Categorie extticnta industrial. Fie c& este vorba de wn frodus industial, mi mult sav ri pulin complica, He ces ‘orba de loc de muncd industal, comercial, aver de-a face cu sisteme tohnice caraterizate prnt-un inal grad de integral. {In eairulacestr sistome tehnice, leptura pe are a pate face fine parte i ine atest fuptal e sistemul tebue este un sistom itograt specific ee se pune In eviden ca ull numa in raport eu ‘mul, cu cae face un sistem mit. AL sistem tehnie ex stare, cit i sistemol mixt, om - maging, sunt de fapt, obiectul lfervensie eratoare& ato in sfera cael industriale, Creapia Iehrico-esteicd nu poate ayealoe tn airs Cunt profane a opiate, a nant acest ssteme. In acest context nofiunea de sistem tehnic, cit gi c=a de sistem om = meg, (obit al fergonomisi) sunt categorii majore ale acestei discipline, dar sistema ehaic este aleatuit din ferme fanerianale, care sunt un mip de clement pereepute in unitate lor. Smucraa ese united Psior unui nie, o modaliate de conexinni tn intsdcterminare 4 elementelor componente ale integului. In acest context iigetogem forma ea expresic # onlin, et aspect exterior el ‘bjectuli. Structure i forma obiectulul sunt legate de furcria ‘hlectulu: Futile pe car le are de Indepinit obit tchnic, st Tinie de toate, funcjia sa uli, se realized pin fianefonarea forteloeintepratoae ale structurit care dinamizeazalemenicle componeute ale sisiemulul. Ca si stretura, fra SbieculuiorientearS forms, Ti impunc sk se adocveze lt Souximam nalitijit herahi, Problema unitsit dine form, ‘Sracaod func, te, e pare, cheis esnre este industrial Drineipiviui metodologic fm reslizarea une: estetet implicate $i norte obit thn. Fonefionsitatea ocuph pozti majore gi determing. forme ‘of at femele urmeucs fancile, le subliiazi, le materializewa, Te eloriie gi le face vizbile. Funcfinalitaen obiectlu tebnic teste ivorulprincipiui unei not sensibilitiestetioe, generat de formele iehsice care s-au eiicat. Tehnica model n fluent Tadial formele constats, formele generac de uniaten dintre art i ten, marcate do tsi construe, acme pe eae le ‘namin souetual. Forma sucturald modern’ peste af injoles® solicit dou condi de baci: adinel comprehensme itelecnal® 0 iindependenS & concepluisi faa de toate tendinsle $ curenisle (Un ghitactue. De aii tends uneor dea shsolutiza structure, (de a pmo in evident sbordonatce analizestocime specific ‘Consus #tehnologilr, 9 materiale. Forme tei Ts fre motivafia i partcoartagle si fimetie obfectalu ihc, fn fhturatchnologel $i malerallor et, Formele wile, xm lise mai ‘punt fn induce, pam agoen(ul on pe ansambl de particular GEinicorfuetionale, ei mai ales pe problema materiallui: d= Cconsicie ca gewiate,Tezistoni Ia sarcinf, efortu static sa dinamic ee. Poind distinefe tame fimeyional gi funcfionare, puter considera ch formele livere ale arisi tndeplinese, oa si cele onstrate, © sound fejic, dar ele nu funfionsart. Regnel Soemelorindusirile difers de celal arte, dar nu i de cel al fecuri Deossbires dintre arcle majore, pe de 0 parte, ‘roducia industrial arhitectrd, pe de alt pare, se expeims in ‘eoacbiree dintreformele liber i formele construe. Consractis fai maltor magini saw aparate, a unei mobile, implicé acelai ‘omportausmt al spirtlus creator ca giconcepia una edific cele vorba de a adapta forfle active ale materi a necesiijie tne funconis. Producti instal ip exer forme prope dla in mod independent de necesita stile i spintuae. Forse industnala este mai riguoass 51 mai potin autonom, ‘entra cf este ga sins de particular sistemului tehnic, de stuctird, materiale, tehnologo, nets sisi Spuneain mai sis et formes malesalzeard structure, iar aceste stucturi sunt funcjoaale. Ca afar, problem. Tnetionlismuls, évenind o problems major, ex upd um loc Jmportant fn peotcn agn isl esttck industrial, ied a ati pleat la tehoik vcd din timpul constr Baukauseo Principia Kaaciouslsimulai a ephnut <2 conolidat en 0 ceordorata fondamentals 2 prezenei ariel in als temic Trigufid fanctonslismali in concenia Ini Gropius exe ‘renal une lpte pe care weests In declare impotciva tot ce rt adugat func, mpotriva exceselor emameriale, a formelat Toriame.suprancarcate cic. De acces lunebouaisnul 0 sepreccalat © coordonatd de bara in concenyia despre medial consti Desigur sau wsnifsat si oat antitunctionliste, area ado sir de obec cen s-au dovedit viable in nous orlentare a indus, Fanctionalismul a reprezenat si reprezin’s un prinipia fundamen st nti sunspot uc acestuia. Rapertarea forme la func a fst o etn major, dar 1m unica im eoncpeceeesttioindusrill.« abel eine Funcjonalismal a tebuit creat cu o sere de cerinie multiple st complexe ale velit modeme, in primul rand ea svéntal immagnateg antezieicrstoue Relatia funcie ~ form no este suficient in aprecirea catetict si fn eteabia formelor ull. Home tehnicd posed 0 ninth autonnnie relative, binenfeles, care pe plan consrusiv Pennie © sere de sol, i pe plan apeciativ 0 anunithpradare seul de ideal eset, Designer-l engez Ashford vousidert ct Jn adopices usc soli formale adecvate produsli tehne teebuie naj fm considerare mai mul factor) care cancutd lefimeionalittes secstuia #1 anurnes a. destinais functional b. ‘consmictis si maeralele do oonstmcti; ©. tehnologia de fabricaic; raportal ea formele anterigare ete. Din punct de vedere viav, wou avutin vedere gi alte aspecte: a, x forma 38 fic uniter; b. detaile i comunice ear i logic ina 5 ofere © informatie. sermificatva, ¢, s4 scoath tm eviden functia obiectnlni d,s aia jostificare economic; e. sk reduc pe cit Posibil imensitten cfortoli pereptiei: f. fonnele sh Se feancerdante ou principle goomelrick (nie supra, volun); « formele sab distribute raionalt in sp ‘Dui eele mentions pin siei, reall ch exist gi ebuiec ‘continue i cxste 0 untae organi ire structur i aspect biectelor, conjugati cu caliitile materilelor folsom: dimonsiuns, coneextur,traamentl serial te , Princip de create gf analizk a framosulat Din seurla snalzi a zonelor de distribute lrusaosuai tn rte ny societate, fn natura, ct yi a instream est evidenj ‘3 0 numa frecren o sre de principi,unelo iit din tenia artelr i eset, allele ind ule g 2, prineipi cae se impun {in orice imprejrare cénd analiarnfrumosul. Aceste princi tn rich un caz nu tvbuiese dosmtizate, dar nici respinse pe cconsiderentil <8 a apurinut maj molt sau mai pogin alte perioade sau alll sti, lad o suesinis prezentare x pricipilor Sumosul ‘2. Princptul untait Avsatprincipia cere ex orice obicet ‘exprinat printeo form s8 expun in eseafi © idee, <1 Tege forganic slementele comporiionale prin dependew i fondfionere reciproet, supine uno! tot unitar armonic i oreat, Unilses este caltatea de a fi 2 unui lueni, c2ea ce ormeazt un tot organi, esa ce ni se poate divian ck afeet Tnvogul. Unitatea unui tt complex presupune faprl c&patile sale sunt sting legate tte ele ii fe s4 fie el fami iar prin ‘est tons i impiedicd fragmentarea gi rispies Nofima de wise este Sundamentald in esteticd sn mod traditional face exo valcare esteic si presupun unitate prior sale, dar diversities fa gocasth unin, Primal fel de untae pe cate o analizeaza estetica este uniatea operci de ath. Nu este ‘orbs ei doar de o unitate material, iniformitate de compozite are jne eosimilal iat-un bl, ei de © unitate in fora interna fn sructar,g deforma exteri- ca sti ouivitevolutieartclor,stilurilor si genurlo,factrit de ‘unitate sunt extrem de varia. Uaitaca unet organize sonore e difevth de cea n unei oreanizari de volume ete. Fiecare yen de ‘oper are propria st unite, ova 6 face 8 fie cs insgi. Cente Ui: por ft ai mult sau rai pun intense, potivit concep tstctce, De exerpls in iragedin clasicd,unitaten se realiza cu ‘ele tre princinii bine cunoscute: aciune, loc si timp si astlel Uunilates ceber deusatursies In erganizarea tensiunt era Format din: prota, metabaza gi catastrofi. Uneori opera pleaci de la © ide directoare a uns priacipi de snsemblu pantru «ajunge la detali sau a schema invengii. Akeoripleacd de la ate principa, (dri orice impegjurareunitatca ca princi tebuie respect. h. Demisania. Dominanla esto 0 situs osaliald 9 compocilcd formal, esto tristtara care domin’ dar care si sudeava celelahe clemente integrate uniter in compote, este dees care fae en in endrul ater vizale,priviile noastre ‘nu rcease8, Dominanta se impune prin naporant i poze. Bs cero sf se pul tn valoare yi sf exprime cooa €e ese principal Int-o compoziie, Dac ins se ubsoutizeazi, domisnota tnebide formu, anvlea7h efectele diversitilor panicipante la compozitc si se ajunge ls Fonomenut de intolerant silica, In-o opert de ard acest priacipi al subowdonsri af do dominanla a eelocaic clemente, remit si dino alegare a anistlui. Se constata existenfa unei dominante cin se spune, de ‘excaply, cl un tablou are dominant blew in sensul 8 aceast teuloare ocupt ta mod major spall, dar gi prin fap e& alts ‘lor sacar x euloarea dominant, sau c8blew-ul doming cx ‘semnificaje, Tot ast so poate vorbi de Unis sav de volumuldominant thir ereaie arhitecturalé, Alor se pot distinge mai multe dorainaats, care in corelagie determina still sau maniera ane crea. La un aloe, © epocd sau un stil, dominants va indeplini tohal de. cheie care permite explicarca.intrezuai nara sau complex, Dominant mai are si sensul de carster, care in abilecturt pare a Fo nojune diaz, freuen mod special in secolul XIX, Ea sc invecineard cu nojiunes de Ficiononie, diversitates de structri sau de Up fivic. Caracteal este apo legate Leorisclinatlor 92 dateloe locale ex form ‘expres, epoi se lasg de sipologiaetnicd gi de ethos. © Contratul. Contest este un principiu care in eseatt pone in evidengllegea ineyaliiti, lege cnreborats ox cele Snlericare, Acest prncipia acfioneaza tn eadrul unit care Sefinete exo sintezi de elemente opus. Din epaitatea de Inturi reali o duaiste dar $e justapunere. O eompociic formal este feieed dack eleva ou necesitate raporturi contrastnte ire Gilertele slerente care partici’ a sevasti consti. CContrastul ese elemental care confer vititte uni, alice ‘arte tres, iat in final satis esctic®. Opoaifia dite ‘oltime, dintre orizontal i vera, cine lamina gi ub, dine filor cede si culor rei, dime pli si go, dntre simetic si asimetric ete, dau vag formelor. Agadar, exist 0 cstetich a Contastelor care pune in evident princpinl 5: ful concrete nists din {odessa si din toate artele au culiat valonile de ‘contrast, Sinuagma eserca comastfui acopera. dou fer de reality desu de dfsite: a. existena fos contrastloy, in care (te estetica conirastlui este cen nto cercelare a. geri ‘consul, ua goa fundamental opere; b. natura contrastelor 5 teoretizarea aceetora ca 9 nevoie stringent inact de formsare 2 ortsrlu dar a publiculus. Unori chiar che ingelegeri ne: fopere de ath const In a recunoaste anumite subi in care titi au flosit conrstle. ‘d. Simerrla 1 asimetria, Simitin ca princi esteic ominat smsi epoca olasicismalui, neoelsscisimulai 5 fcademismuli, Rigostea formslor consinite fn aceste epoci suferd deo arificaitate seri, de cova impus, de 0 ordine forjti. Sioria se deticste ca eohilibay in jurol unui ox 3, ‘conform extetci traiioale, ca acjioneaz fn cacral uni prin ispunerea unor pirepale tn ju uni punet, axe sau centr, subordoadidu-te ni clement central dominant, Planalsimettic ‘$2 consult o poste duce a ert grave In organizes pian functional, poate supune functile unor scopuri formale. De vcmcaca, Sant cousala ch simi flesith tran afetonrA ‘expresia general si 0 antfcializesza, Un plan simetric supune ‘1 functinileformelor edt gi pe om une strcteeanformsr, iar ‘iruall simetriccontoleaza expres. Simla ese fotuyi i un mijloe do « ordons acumularea ‘mai multor forme, asl inc sia nage vorpuri complexe. Cu jurul simettick se saa por forme de bar repetaa, cu ea global obj prin acuulare. Dupi Bruno Mune exist mi multe forme de simetrie: a simetria de idesaate, care ‘Inseam suprepunere forme’ sisi sau ried ci ev 360 grade; b, simetin de ransloie, sepetarea forme’ de-a hangal unei lini ‘deepte, eurbe sau de vice all tip; e. simwetia de rae in care forma se migck in juralwnel axe aflateteduntrl su sau tn fara forme inital; d. simetia de reflectare (de upline), cate o Simei biatrala objinaid prin reflectareaformei tn oglinds si ‘eonsidrares ansamblulul aslo oblinu;e. simotia de dilate, indica mre forme eare nu modified raporturile in cadrl ec dour extinde, Tn ara contemporans acest princi in general este foosit sell si au este dogintizat. Principal simtrici este competat de cel al asimetrie care opereuzi Impreund, dupi miestria cu ‘are artigireugese se cambine gi dea expres din cele mai Ailerite in compoziile construe. Campoctia. Acest concept are mai multe sensuri, functie ‘do arto in caro est ntebuinf. la acceptance ce si ener lermemil de compoziie desemneaxt ordinea, proportia i Corelle pe cats Ie au inte ee itsitele pati ale unelopere de ”ara, sine! bn ee cra nt td une ei npee cain, : Ma ci, de exemp, acs comsnie, stato in princi rae 6 multe de ato ae aunt ck rete cle, dpieren Hell Hi, mga de ‘Tm enum, lel peso TWUioramoutrnoectva and nqwerenatee. lasing l i uulso ft dn Sona po deve’ geo earceriza compo ent conpstin scl eroape tenuna rl csc tt si fora ne amon iors, peti ie eee Ate (opt dl, secede fran Pe we a a errs de dienes rtuncim, reaming Titer veiele sx ezotl,pdeians ra ile) elt cx rc ac ew das Meter owe fandarenaik pe desizaja soll = ‘Shon pe lege de comport carl ui. Arar ‘in panda comport fone a one sh cele pant roo - dependent dence wick 1 Greta sath clowns aoe dg esi pes, ven nro «+ ABvar Desc pune etic ar pe agonal: i ttnizare aunt pesos cbe th ceric actice'¢. wovive peerena «unr dealt seems sor opt pial imi”, "e ease", senna "Ppa Prins tere «rope thule 8 Ile av soem desi eget ae iit fas tonaintve seins ogi ss compris» el tea elle mentee av ptea expat et Tire ut eg cgi ies te a ear per ct vec no eer. A eh re Reta Ramet do fe alt 10 8 parametrlor umani implica in folostes principle proportcl {ata cgipend, ara grote gi ata reuateri. in ara egipisana figuile sunt reprezenate inten plan ‘geometric. Toate pale suet omenegii sunt ase arate “net previa ca o proiectie ronal sau Tn profil In aceste eonliin teora epipean’ proporillor nut ve mnt lie dacl se lunmizea stabiliea unor dimensiuni obioctive sau tebnice, sd ‘ac so urmares anttopometre teria eonstructi. O reprezcalare eipeand se limiia ia stabilizer dimensiunilor in proiecie Sontala, Intra im plana furdamental le ff), moti pent a ilemiiea propurile obiective ov cele lemoe, Artista egiptesa| ‘aabilea nite propor tne sogmentele corp omenese po eae apoi le fia tnu sojea de pirate aseminlioure eu veer ce fie nist de az cand tansfera © comporite de pe o supatara wai mig pe uns msi mere. "Relcaus” egiplesa Th ndied nemijloct aristului cum s8-si organizer personal dp anumite pine, tdvibuit pe rfc, Deci, rejeaus epipteard mu aves 0 sermifieafie ‘usnsficetial, ct una constructional, cae ne surprindsa ce era ‘eric mn een ce et costa, sai i ate ppuneau compute ia rejea sugertu migearea i produccau un proces de deformare care punes coral ntt-an fel de dezechilibm (Groci antici, dupa ce av iit de sub influeaia exiptcnir, ‘a jinut coat de schimbarea dimensiuilor ca rezltat al msgerii ‘organice, de rseursinl co decurgon din procesul ebscrvisi gis ameliorst impress optc8 a privitoruui prin corett eurizmice, Artist gre avea libertten dea varia dimensiunileobictive, de eas cx, prin reatunjare Uber - anropometic, Filesoful ‘gree Chrisp susjnea ct frumuseje nu const din clemente i in faporturile urmoaiowse dine pirji xi didea cx exempla proportile unui depet fade alu al tuturor fa de rest main al resului usin Ia de facheictw8, a wiaror peetdor als de ince,Agadar, ca clue inte miviaai comparabile, seu ca rmportri inte pari, notes de proponte, fundamentals in ’ si Ivcide iyi fac din cultivates Comic un principia de condutd, Tetnica folositt consid in ieniticazea ineriosttis obiectul ridiculizat, in devalocizaren sdimiarea acesvia, sim final, n dsprefalacestui persona sau ‘Sbiect. Din cele expuse rezulth cA genul comic este ect mai Filosofie dintre genie, c& este diametral opus iat goale ‘specific fiqstorcomine si supefeile eae mu pun in sis! lor nimi, neo see de recat prt. ‘Sentimental comic adovirat privegte lumen dint-o porepeciva universla gi absolut» elo ignorare, contraietate sau bagntelizar iri si init Comicul surprinde un dezechilibr, ‘© incongniontd de substan, 0 inconssten, o dilarmitate, 0 monsiniocitate, In perioada Renagteri s-aualcait adevrate liste de dilormity ville gi invontare de tome comice. Dar © dssublina cf tipologi stuilor comice uneot se suprapune peste {abloul valorilr si males celor in descompunere, Deviera dé a adevir si ordine Iogicd produce comical paradoxuls, calamburul, satire g1absurdu, Violava unei nome colective de fonduith anus rmisurk co ionia. Humoral este un cuvént de origine france adapiat si ssizailal in cultura litera engler, dar a7i generlizat Jn tveaga cultura europeand. Nogiunea de humor are mal mule sengut:acele de stare de spirit plumeai, ftapenta pein bizarria a, Tipul do bunor englez pare a fi cel maj bine realizt fn serieile loi Swift gi C.BShaw. Humoral este ceva insolit ia comic, cove cu o nuanl de brutal ide maitoitate lates et sens humoral se deavola oda eu romanlisn, care reluind idees de lanczi 1 capricios se dezvot In cad fcestcia. $i apare ca un amestoe do caraghios si wists (Shakespear, Sterne, Hoffinann, Heine). Un al teen sens, care mai este actual, face dia humor © ceaferi cu dublu food: ss luneste pe un plan tude dar gi pe wn plan seios. Humoral devet este 0 sposie d= comic eare te faces ez, dr exist gio alt specie de humor care nu face parte din comic § care este ruc st mul. In acest sens se poate vorbi de Fumaral nega cel care uy are erigines tn Logica Lames, i pare darts fterventct unui obises ceva abominsbil cum arf. toares de exempla, sa anumsitesuferinje. El este satiric dar mo polemic, Acest zen de humor eorespunde unor vederi pesimiste aspect tragic. iamoral stiic oe sensbil si pleact de la judecath ex parent inverse, de acees, se asad eu ion, {Un alt gen de humor este cel de cistanarevis.d-vis de sine de real. EL my comport in principal o judesata de valoar, ma te net polemic, nici nu Blameazt teal, El exprinat dour © Indoial8 general, Humoral no s ia aici nictpe sine tn sevios, cl alecieazi o profunct gravitate pen e& fonda acest humor ese existengal,juetnd pe luzin une lumi a aparenjelor. Sarina este un amestse de prazk yi verti const eu scopnl de & masta, Ea a last msi ales folosih in antchtate 1a fomani de ciize Horatia. Sara sb dezvolti pe anttcon dite ‘oruptis socetais idelurle de vag ale postu si seritoruu ‘Termenul de sic este folosit pentru a desenma once fol de Serie cu caracter critic si ironic. Dupi gradu de intesitate a inonii, siecle se pot gropa fn: satire emabile, cid ironin este fink sai pein wsturtsare;satira vehement cénd ionia rece le baxjocurl yi In violo® de limba), stir socal, moral, politet i literad, sunt alte forme care se deavolh parle su Impreunt cu ele prvedente 0 alk form smi pujin cultivate farna care se prezinit ‘0 comelc ugoart th care emmcal reieve din stash haz, din bufonerie, pice, ess, elownei, iar reducBteral acestora este ‘percep de cele mai malts ori ea un om neseros, importor gi se Spine farsoe. b, nedia ca gen de arta, Termcuul de comedie ma se reduce numai la acliviates taal. Dupt Arisotel, comazo (a ergo in procesiome) plas ode (cine). in timp se transforma ta ‘comodeo, comodo dervatelecoinos, srbetoare grup a I Dyonisos 5: comestis (partiipans) la sibitoarea dionsisc). up cum se sts, comedia a avut gio ascendenié licenfions, spectaculrd, deschish bulimerilor gi distactilor jase de cite, ‘arin cmp acetea s-a tansformat Accentul comediei, ca gen de art, pe aspectul teatral- dam i senso eprezentiit rdicolulu sal produceri rdsu ‘© consiath inca din amichites gract. DupA Cicero, comedis fate 0 iitario sites, speculen consuetdinis,imago veritates, ‘alinds viet, dupl Noite. Boileau considera in lcrarea 8 rminolioase, morale si sociale, este de fapt oi 12, pl, deci © creas, 0 atiune imaginal. Cand ars slo, comedia si ddefinese ou grou speciticl. Genal proxim ar 6 poesia (Camina), ‘dara, fabuls, poerl dramatic. In felul acesta comedia preatoate ambiguiile ideli de dams gi poeze, inte osilare Tite conceptal de spectacol i de create Itere sau muzica indiferent de gen, constuctie sau Intinder, Cind evocd via din casa Ini Osiseu, Homer eompune un fel de cometio de moravuri gi caratere. La fl Divina Comedie dde Danie Aliguier, aare ca o narajiume poetic, inital magicd, ‘poi fericit nebeistt, dovads Tnferul, Purgatoral, Paradis Fabuteie hui La Fontaine sunt supla comede ino suit de ate siferite delegate animalslor. Comedie unas «lui H. de Balzac ‘este sribtrt de idees gi motafora comedisi, Opera bull din ‘muzica cull, in fond este tot 0 comedie, da cdmtatl: "REsbieral din Sevilla de Rossin), "Feuil Fermecat","Rapires din Sera, [Nunta li Figaro" de Mozart ete. Comes, practic, s© poate celine a tote eemurile de at poate cu excepia umitelut ‘Variiaton specilor comediei, sbundcata critenilor de lasificee, amestecul, mai mult sa mai pon, ite estetic yi tntresteic, produc 6 sere do confi. Hleotele inteferene tire teatrl dramatic col comie sunt gi speci de come, g0- is industrial, comercale, rofeionsle. Verind istorc evoluia ‘comediel Yom constaa cl inns antic, comedia dell arte or comedia sostntia, comedia enti, comedia - balet, specitier Perioade! modleme, apo in ilele nowsre comdia bulevardiet i ‘yodevilul sunt speciale com, In general geuurile comediei we grapeucd dup liile de {rt ale subictelor comive, dupa tehnicafoosit, dup limba, dupa til de intigh, dup eareteele gi meavurile sarprinse et Aste, am putea aves dup’ soos clasiictr: 1. comedia de ‘ntrigd cu vainatele (comediaerorlor, fs, comedia de capt pada); 2. comedi de cacgeter si moravuri: 2. comedia mist emgi-comedia) eu formelo ei de wanifestare (rama comict, {isa tragicd,comedia near, infraragedia,comedia absurd). [Exist 510 accoptiane nexativi aide de comedi, produst win contaminarefstaltexcesiva la nivel aca si caboin. In aceasti spot intr sintagm cx avesten: "comedie erat, "jac comedic", "nnte comedis” 3.0, Acesto sntepme sanefioneazs =m simularea, vonieaeere, mincinns, nesincoriarea, Comedia ese ‘mneor respinsd in aumele ide Jo yersimil, sou al ideit de sulentictate, Esto adevdrat eo comedie mu poste surprinde tate farpectele de profimime le vidii gi 8° opreste uneori la suprelis ploind chiar in superficiality, dar oricur ziméine un inument de indzeptare a moravurilor eu toate insuficiengele e: sonstrotive ©, Résul ca ect al comicula. Din panct de vedere soci ris este o facultate conglien® specific umand, prevocetd de ‘uunnte disonante petecute in sructura viet suis, Din punct e vedere psihologic, risul este eonsiderat wn act emofionsl, ‘xpesiv angajind migerifacale expansive, rexpiraic lrentie, foie ritmica si reautind dito exatae enrich. ‘Résol este un ast comuicatv specific uman gi este un comporuiment iavlat, logat in mare masura de organizares Personabigit. Prin ris se pun In migcate, dpi opie spocialigilor, peste 100 de mugchi, De aceea risul a eunoseut ‘nterpretiri diferte in. cunwul istoriei. De exerophy ‘Hobbes interpreta saul ea oxpvesie @ unai sontimenc de supericitat ‘A.Dain ~ ca efect al observirii unci Jegradisi sav regres S.Froud ~ consider ris ceo regesiune spre o situate infant, H.Bergson - considera o rsul se produce oc de cite or fn local teaefiei intoigente i sdepiate a subiectului interne o reacfc tomas i nadapa De fap, tn ealiaterisul indeplinesie © fineticeatharsiet &e eiberae « psibiouli uman de resivmile generate de anumite optraditintarne sau exter. In estetica se face deosebires fire risul comic, cel cere are ch obiect anumite discrepanfe sociale sau comporamentae gi risul hodomic in care se exprim Saree. generals de excitare, exuberant i plieere cu caractsr ‘iologic, Acca eatoperc de ris mu are legur profil sau de Joe eu somnificapit intelectual ale visi De asemevea, n sttict fhcom deosebire gi de résul patologie, consideat ca un 8s fir rmotiv social adkevat, " nexsnciat cu stiri lective corespunzatore, Aewasti form de ris poate produce efectecatbarsice tro amumit isu, dar in poseral goesta este un ‘imptor pitologic de epilepsc,cncefalite sleroz i ple sau a ‘unr afectuni phic, 5. Tragicul ea fenomen cia. 6 x omic, mica ne un fenonen sore oe Srs ue oct opin seceine Tinal onus aos ea so tte sie de aliens ner ee soil pues ‘Staal ponac opel be pend ho date geal co Cars lomfe relia pit exer sit de age. Xctca desmacort tales omenelr eet: ont ac sory, Dooce se mame cb ere nest Speen svete, acl x sae pune 0 Sesh Sali entice Das pune de vedee irc mage sé soci cu sas aria urns pecepte seca pets tt vel Atel xe prima car inca Proto sa concept! de agi expel ma ale cu piv femal de afd taal El ve deft ca Ememema ce rere shay sama Ia Evil Moda const de agi te conint ciate aide ttle, Dine ickge aged a © Figen rt ral apape de vile ose, Sepenhanr lege eugeal eo id one tei vey log de tata sere com obser, coi cae ex compat do gis av accetat na serine baz 3 nor Poa {Gf seq mute pesing tno gt one comes rely e vine nun was Tread osc aid 4 concept Je po consti umaoarer x Tragic! exe o et ech & iment Ct Uemattl sa ei, gel et 0 eaters fie etc oe nu tana cd echde tl biden au cage, Un ce fin ponte Ton aspect cage pon SERSES cc coutiieg ce rick bauer pra a. ameninjstoere ast exe. b, Tragiul pe de alt parte defines fategorie de contlicw, De ekemplu, un sasamblu defor vigueoass, coocdonate nt els fe po constitu tnt-o arpeninsre fare sh inving’ cu uguinfa anumile ubstacole gi sh provoace (waysdit incleulabile penteu omenire (de exompla terorismul conterporan). In acest caz, tragicul desermecaza conflict! dine Torta. smeninttoate si fora care se fempotrivesie acest. c ‘Tragcul poate f interpreta gic o categoria a profenduli. Aict fnjeleal trgiculai incepe se distanta de dramatic, ebci anstien! poate fi rotund, dar na in mod mecesar, pe cfd ‘wagicul este tetdeauna profi, el a este niciodatl superficial “Tingiel est 0 categorie a nenoroceiinelucabile. In dromatic corcat de inclestats gf diiclé arf hpta dinte Forte aflate ia ‘conilict, nm exist 6 slat pind fn ultima! moment, in tragic, fringe esenja tragiculu. Asta ins mu ia Sub observa sale crice fel de tage, ct nama ne cel consent, fi cal care prin efeetl stu are vaoare de sufrindcolectiva gi copacitate de puriticare. Kati cfleva forme de suena: ‘Swerinaobigowits Oreste efecte nevbigauite ar avea in plana weft cotidiene, ex rkasine fm limite obignute gi chiar banale. O ‘tle de sufering® no are nary’ gi motivatic, au se eneelenza cu valosren, Ea este dosr recullatal unui chinuitor confit tne voin{S si pula, mitre rafame si simtic, Tne datorie. si ‘onoate, nie cere nimi si duritateapotrivnied filer. b Swerinua ftidiod este acel gen de sufcrin& care ajunge la proporpi Ge prove 0 primejdure si 0 pribuyite incnctala a Viet, iar efectul emojional esto deosehit de carsteristic. [enorosires este mare si cere mult energie peat a i seportarh, ar personajul nu poste sFigi sino. sfargeste din aceast fncestre. Aces fede suferingl nu produce devin parte efectal trapicule, mei precisa dramoticnll.c. Pragicu de ip aherant xhnativ desennea’ un tagic de tip evaluat dar si unul ‘neevolua Cel evelua este defini aberant, iar cellalt exhaust. ‘Acesles sunt forme de tragic cu deanodimnt fret, eet putin pentru o pure din personae. Din cole anolzate pnd aici raul & crsth t conoeptul de tragic unmatoarele momente pe care le putem sublnia: condita nag, stati tagicd, achamea tried, subiocml trate Hina frapicd. Atinci cind sont lnsunite aeeste con _putem considera, inevitabilexista gi taped 6.Conceprul ested de subi ‘Ferment do sublin ssupee levis ne vom concentra alent ving din greceseu! hpsos, care in sensul su initial a insemant Inaitime,clevaie, culme, yi cure mai apoi sub infuenf cresink ses adsgatsernificaiacerului 9 depariile lumii Termeni in inffigaren actualé cu akunecdile sal de sens © venit pe fie leknd, La roman wobstantivul subfimitasfnsemna Inltime dar perfecfiune, grandoare, in top ce sdverbul sublis Isemna fn inl, in dephrttile cera, ceva infin, nedeterminat, semnificaitapeopinte de cele din limba greacs. Termenul sublim = 91 fost pus tn ciculayc in carea Ini Lougims, Peri Hupsos. Longin fost un india grec, profesor de Lier yi oso, consilier privat a reginei Zcoobia din insula Palme Cel eareadace mararile cele mai de pet privnd existe reall presupusulul Tovet, Longinus, « fost Porpijrus, fost ‘iu discipol, Uni comentaor ulterior a operei lui Longinus = fi indoit de existenja sesld « avestuia, mumingul Pseado- Longin, Caren ai Longin, cea din iver sistema stat de bine argument, Incit ou 0 poate ecin alment cin tbordeazt acest subiect, a fst tralusi i comentat, at in Eval “Mediu, Epoes Moca oft gi tn cea contemporimd. Cee mai bound tadacere si comentize din perioada mecernf este seats ea ficuti de Nicolas Boileau in anul 1664. Aces trata fost, deg eau tira, trades si in Tinka romin de etre profesor jegean Constantia Balnng in 1935. TLonginus igi conespuseluererea sain 3 de caitole in care se pleca de Iso defini: explicativa a sublinulii, tein prin Iniloncsle de expresie ale acexuia, susele imbajul,formele de rmanifestare ia art si pind la ultimal capitol, care analizeard cazurile generale ce conduc ln deoderea sili sublim, Acca nash carte a avut in vedere cel pun ie aspocte evietine sin comentaile umagior: salimul ea dimensiupe w existent (abl! entologc);sublimul ca dimensions a tii subjective prin contemplsr; subln ex stitudine umand in fj Tumi, s sublimul ca disurs artistic ormulscea criginart a aspectelorsublimulul real cesta ponte senmifca: a. 0 stare ecstatic, echivalenth cu 0 ‘comanicare profundi si coplesitoure cu lunes: &. o elevatic suprem gi plind de demas a spinitulu;c. oadmirbil stare de timire nisculi din relate cu noile orizonturi neagteplate, pine de surpsze gi nepitruns in semniicalis lor. Formule lui Longinus fu Tost bogate ia semniicai, inet nu Je Banu nei autor or: Un traduedtor medieval al gcesck her a fst gi Jules Brody cate a os in lief mai als resoral discret sulletlui omenexe Jn fifa unor staf generatoare de sublim, ea efeetul crea tn ontict cn yslotile socal. In cada pasiuni gi enturinsanui tral, euprins de o aprinsi stare afociv, a accentuatelevaia ‘piriaia, capacitten do 2 turna figurile stiles prin actul de ‘reafle poetic, in cou ma eric moddalitat, dand-se atfel curs roblletexpresie prin cave spriubiatea se exeriorizsne Pind la sliiil secofvlai al XVITE-ea, end Lat va chigora 0 concepfe noui, capabi si inopreac, dar sd $i depaseci viziuacn auierionch despre aublim, acest concept era ‘in mod curent idendlicat cu frumosul i consideratabordabil ‘una de esteic, identifcat in sfera arelor doar prin poezie muzic, Fr. Schiller a fost primul care sa detagat into aman isu de aceasts porte ind app sulin de framas, dar in ‘mod vovent situa in rona infinuta natura. Poet german va ‘merge chiar pe linis unor rela antinomive Inte aceste dows fneeple, sublin si frumos, poriie carecum nowl, care a ‘refigua, se poate spune, concept hi Kant. Oricum doceinele Gslotiee care Teemu parte ia acaa dat din sstemele losoice, fe {in relaie cu informajia venits pe Sion longiviand, fe pinto simpli coincident3 logic, au susjnutidei ex a, ammonia Jun infinite, generataae de achnirstic fir margin b. tera marti Uwimitoare alumi; ©. ideea elevird spiriuale a mui In le unei exisiente generatoure de specteeole sublime; d fublinnl ce act de depasre a singulariii; c. aspirajio cbre Imaobilare prin tendinla de a viza planuri "secrete" din zona exisenfei sublime; detorminarea de imboldusi in ereatia stil. Tnnoirea eoncenye! despre sublim si difsentierea aestein de fos, cu un impact nengeptt ce mare asupraarclor, asupra ‘losofiel arte, a fost sivarsié de filosofal gervan Tmmanvel ‘Kant si apoi de G.W-F Hegel, tani filosofeiclasice gormane. Fi vor fi cei cary, in-o maniett originla, au condus teoria sublimula spre 0 inelegere moserad i au contrat premisele pentru 0 elaborare fenomenologica 2 doctrine! sublimelui din allele noaste, =mKant ve aduce in prim plan probleme sublimititwctolut oral pre) fincionarea destvirgid sb pefeets 8 imperarulut categorie al datoriet morale, c&t gia atitodinl steve fat de faces, {i a aluneca po panta une! viziuni nomnatv specultive TF ve pune ia prim plan i substrata de rapinalitate din cirmpul ‘mii, coasiderind afin ea 0 virtute universal a umaniti, spre ranscendontal ca spafu al valorlor perene, Sublimul, ty 4 ‘ln devaluire partici g resort rajuni, este zur in dowd postage: sublluul canta, zis si matemalic yi sublimud inane. Doctian kaatiand este inoitoae pectra ca diociaza fagumentat sublimul de Irumos qi subliniach co colist tranacendenja sublimaha fal de spafial artwlor. Kant atribuie ‘rumosal obietelor Finite, ir subliml obiccislor si fonomenclor ininite, ‘Doctrina Kantian’ asupre sublimuli, demonstrat tine. si critic in lucracea Critica faculti de judecare, pleacd de i premist 8 sablimel find troscendentalfenomenulu este, are tay report de fundave ontologict, proprix in sera nari ininit De azeea, adopiind acest punet de vedere, Kant va ojunge la deen micgorrisfereifumosului si Iigirit fee subliut Find un subiec rans-setic, sublimol va puiea fl abordat de mai tulle discipline tn afard de ate etic, Hosoi, reixia,stintle nati, sociologia ete Tn acest mod Kant a gisit acea Jermiate specified i esa si, Avo ces a gh iad secu eststicu rama fn urea nui not de converse, tai Cae age cate Sl de sn su ce toh ok Semnifcati ce fin deo stare subiceiva ined ia registrl une, i mum prii-o detasare de fenomenele infinite. Filosolul va ota of sublinaul este nu nud de o srplitsts monumental, ci se carcterizea2h gi prin duit. tn viziunea li Kant data Semnifich ceva mate, pentru ei in oto imp mare 5 trecut subsists cova nail in eonsecinya fa orice timp vitor si mae este onginut ceva ilrcusitor. Duph Kant duaza este Iu fn aenfe uma th farm ei impresionant, de curgere ampli gi mu sub supa erm clipe! falgurante Glosind pe dihotomia sublin-rurnos, Kani va exsmplifcs ‘en rajamaa car apa es sublina,in timp ee sttimca a 6 doar funoast, La fel, idioma este consderatésublimf, pe cin Siretenia este cel mull frumoasi, Cu analiza sae, flosoful va ‘ajunge Ia marea sa dihoremie Ficus pe criteria extensional = anti: sublinal matemati s sublioud cinamic Sublimul ‘matematie este nuit ji -misime ginditt ‘extensional, mai rests de orice compat, Mai complica este efinince chai de-el doilea, cel dinamic. In eseni staren de sublimiiate dinamics se fundetes po distinctia puter ~ for utors vn fi considerad de Kant contemplative reprezentind ‘ capiciateexistenfiald mult superar obstaclelor ce ste th Fatt omuli, dar care merge pint acolo ucit poate si le arobevsci, Dinpotiva fora eare definesie dinamicul esto 0 puters care-siexerciti capacijle In sonsal ivingeri bstaeollor. Fox ese @ naturshratal, in timp ce puterea este dose saverana, este un fel de enelechoie generoash gi eleva pat insisimnigarca obslacolelor, Sub acest zaportnalura este ‘in primal rind sublime cf esto suverand, permanent $1 demal. Accasti deosebire Inte putere i forfi va doce la dissingerea pe plan alociv inte /riod gi spotmd. Prima poate ‘pare din perspectva subling, tn tip ce dows. dix perspectiv Ainamic, In acest sens Kant remseca: "Ponta fi considerats de oi digeaic ~ sublind nana trebuie si Ge reprezentaté ca stlmind fice. Caci in apreciere esteliot superiortaten in fas ‘nor abstacole nn paate Fi evalua decit in lumelic de mlcimen ‘podific. Deoarece Ins ves ve ne provosea opezitiareprezinis tn fit soca, scesta ne va caen re ride ete ort ma vor ven copactnten sf-i rerisitn, Ajadar pentru judecata esttil, hamura va tre deep © pulere apreciath ca dinamic - subli ‘our in amisura in care va fi consideral deep obiect a fic (74.163), aPe de alt parte un obiect poate fi socotitIasptimanttor rf sh provoace in rood direct cA si suuine, in lipa vind consider doar ef ne-am inigins fatale am opus resents ‘fim cf int-un are caz once impotrivire ar fi zadaried. Toomai 'e accea conser Kant ch natura esublina, dar nual pent e& ex ila puterea de imagnatic pink la reprezentarea acelor situaii in eare spril simie superioritatea insusirilor sale, In east situate se conturea28sarea de wimir, en un fl de fii ‘lind, core poate sjunge in veciaiates spsinwi 3i chiar & ‘roazei, ‘AdGt umosul edt gi sublimul se pot implica in pul ete prin miloace pedagogies. bitters subliontai pe plan moral produce cfecteinalitoae gi se expich prin atributul de nobele care exist apriori ca un dat, dar care int in compozitia sublimittii morale nomai in anumits condijit gi la anumite provossri. Ct despre seatimentul ete, asia este considera {nte-un anumit eaport cu nizuinla etre vinule, nleuinid ev determing aauaite imboldur, Kant va opiga ed tei sunt ssemenes imboldariedrora le corespund tpoloeitenperametsle analoage ca: modaltaea temperamental metancoic, saving fi colere8.Tipol melancolic ew inclinatitoreseioztate au este lipsit de ducurl, dac devine tcist sf Tntunecat atunci cid sentimentele sale sunt hipertofiste. Aces tip va fi mai sonsbi a siluaile de subli gi chise feumos, Dimpotrva, pov ui Kant femperamentlsangvin ae incinaia sore fumos pent ci se legH mat ult de inpresiie tomenane po care obiectele le exerctl asupra sa. Colricul, sensibil numa la varianta de Bree yi de somptuoztate a suibimalu, se va nuniesta ca fis virtaoash mai malt Ia suprefei, apreciindu-se mai mult pe sine. I spare unoori rami injeles docit este in realilate, intemeierea psihologied seatimentelor de subkim si fumos ge deduce i din Fapiul ck i difronle diate sex, sav dine anus eam sumane pot cauza sensibility Ia cele dod concepte. Kant soeoteste, de exempla, cl femelle au dsporii cert fire trans in eaiza apltudinilor dev sosica debi, isha. i sehim au spi spe subi, nen sar tine nd ot spite Melati jn nln a inte ale aa 1. Categoriaesteticd de monumental -Monamenielul este © categorie estelies, dar gio variant a sublimul in care mitetin se manifest prin crime. In ‘monumental se Inlnesc ublimul intensiv gi cel extensiv, confinutal larg sf forma grandiousd, _exteriorizarea, eorespunzitare a unc esenfe vast, int-un abject a fl de vast fonerstzat in dimensiuni materiale si extins epoi asupra unor femuifceit natura. Sensul general exetc de monumental a deriv cu precidere dia sensu! paricalar- plastic ssa consti cn precidere tn arte spafals din antchitaten orientalé i in periuada medievsl, eu extindere i Revagtere., Tm general in dicjionare tcrmenal de monumental si momumeataitate este defint ca o activtate unan’ destinath sl conserve in memoria colectivh espacial pentra anumite persouoltiji ~ eroi at. a unor evenimente iegite din comun ‘Monumentala paste fi si 0 create artistes, indiferent dat este ‘per nei ashitec, muzician, artist pesic sa oct, asa cum romumental poate iui eioiy linsit de yaleoje artistice Geosehite, dar care impune prin vechimca sau prin rapertaren sa 1s un evenimen: deosebit pentm:istoria unui poper. Construct ‘monumentale sao realizat din anichilte gi nn prezent, fr ‘ses! gen de herr i opore ssi i pst definije pres ‘Monumental este mai mull deilo categorie este, este chiar un sti, © operi, © forma de ard relevind amploszes rmaterisla a uu hos marel, Monumental se impune prin netic, prin amploaea lnilor lrg sia volunvutl robust care reena impresiaiavingeri timpulu, a tansportei spectatonull ‘nie tip ‘storie a) evenimentulut considera. Duph cum este fcuncesut, in antichitates asitich si european, ssa dat onstrusilorvremii monumentlitate prin propor si caracter arhitcemri Tor, scopul d= & influent, de a impresions prin ots