y Ey es Fs CEVA MINUNAT i UN VIRTE] DE GELOZIE $1 RAZBUNARE, | MINDRIE PATIMASA $1 PASIUNE COPLESITOARE... aeCAPITOLUL 1 blonda se ridicd intr-un cot si-si trase ‘Searooatul peste sini. Usor incruntata, il studia pe tinarul fis opleprezece ani, brunet si bine facut, care statea la dormitorului lui, sprijinit de pervaz si privind igtea unde era in plina desfasurare 0 petrecere in sinroa zilel de nastere a mamei sale. ‘Go vezi acolo de te intereseaza mai mult dectt per- sana mea? intreba lady Catherine Harrington infasu- searceaful in jurul trupului si indreptindu-se si ea 6 fereastra. Jordan Addison Matthew Townsende, vitorul duce lawihorne, parea ca nu o aude, privind intinderile mag- proprietati, pe care urma sé o mosteneasca la toa tatalui sau, Privind spre superbul labirint viu, © view pe mama sa aparind dintr-un tufis, Aruncind o sscurta, pe furis, in jur, isi ageza corsajul rochiei si 4 $4 fac 0 oarecare ordine in bogatul ei par ‘Un moment mai tirziu aparu si lordul Harrington, ndu-si legatura de la git. Cind se prinsera de mina, lor ajunse pina la fereastra desohisa a lui Jordan. cinism ing&duitor invalui frumusetea tinereasca a aturilor sale fine, cind Jordan o urmari pe mama sa si cel mai proaspat iubit al ei, traversind pajistea si ‘gind alone printre copaci. Dupa citeva momente, dinJUDITH McNAUGHT acelasi labirint apéiru si tatal sau, privi siel in jur si ott din tufig pe lady Milborne, actuala lui amanta. — Evident, mama are un nou iubit, mormai sarcast Jordan, Zau? se mira lady Harrington iscodind cu privirea p fereastra. Pe cine? — Pe sotul tau. Intorcindu-se spre ea, Jordan 1i set frumoasa-i fata cautind vreun oarecare semn surpriza. Nevazind nimic, trasaturi masca ironica. Stiai ca sint Impreuna in labirint si de interesul tau neasteptat, fara precedent, pentru pat meu, nu-i asa? Ea dadu din cap simtindu-se stinjenita sub privirel —MA gindeam, zise ea plimbindu-si mina pe pieptul Id tare, ca ar fi amuzant daca... daca si noi am fi impreunay Dar interesul meu pentru patul tau nu este brusc, Jordat te doresc de muita vreme. Acum, cind mama ta s-a cuplat cu sotul meu, nu vad nici un motiv pentru care sé nu iat ceea ce doresc. Ce vezi raun asta? EI nu spuse nimic, iar ochii ei fi urmareau trasaturi de nepatruns, zimbind sfios. —Esti socat? - N-as zice! replica el. Am stiut despre aventurile mamei mele inca de cind aveam opt ani si ma indoiese as mai putea fi socat de ceea ce poate face o femele, Pot s& spun ca sint surprins ca n-ai pus la cale sé ne ‘intilnim toti sase in labirint pentru o mica reuniune de familie, incheie el cu insolenta deliberata Ea scoase un sunet infundat, in parte ris, in parte exclamatie de oroare ‘Acum tu ma sochezi pe mine. Intinse lenes mina si o prinse de barbie, cercetindu- fata cu ochi prea duri, prea cunoseatori, pentru virsta lui. CEVAMINUNAT 7 3 eee » co, dar mi se pare imposibil s& cred asa ruse stinjenita, Catherine isi retrase ptul lui si-si strinse mai tare cearceaful in ordan, nu stiu de ce te ulti la mine ca si ica de dispret, zise ea, iar fata fi reflecta » si un pic de ciuda. Nu esti casatorit, asa cit de insuportabil de plictisitoare este viata iturile care sa mai spulbere roape ca am innebuni. 4 de tragism din vocea ei, umorul ar buzele lui pline, senzuale, se contor- in zimbet batjocoritor. a Catherine, zise el rece, intinzind mina si | obrazul. Ce soarta nefericita aveti vol, fe- ziua in care va nasteti, nu aveti decit sa cereti oli tot ce doriti, asa cé nu trebuie s& munciti si, ‘daca ati vrea, nu vi se permite sa o faceti. Nu va ‘sa studiati si va sint interzise sporturile, asa va puteti exersa nici mintea, nici trupul. Nu aveti r onoarea sa fiti fidele, pentru ca, desi barbatul ite pastra onoarea atita vreme cit doreste, a tre picioare si o pierdeti cind va daruiti \ data unui barbat. Cit de nedreapta este viata cu voll Nu este de mirare c& toate sinteti plictisite, imorale si atherine ezita, izbita de cuvintele lui, nefiind sigur 1-si bate joc de ea; apoi dadu din umeri. A\ absoluta dreptate. : : ‘a trecut vreodata prin cap sa incerci sa schimbl > astea? zise el privind-o cu curiozitate. Nu, recunoscu ea deschis. . iti admir sinceritatea. Este o virtute rara la sexul tru.JUDITH McNAUGHT. privi in cinici lui ochi albastri, se simti brusc atrasa de ca de 0 coplesitoare forta magnetica. i rient& care depasea cu mult anil pe care fi avea. erau lucrurile care, mai mult decit faptul ca era bine jent ca nu o admira sau aproba, o accepta pel ceea.ce era ea, cu toate slabiciunile ei = Veniti in pat, my lord? Nu, zise el cu blindete. De ce? _ = Pentru ca imi dau seama ca sint destul de sa aa cu sotia amantului mamei mele. lu asa? Il intreba Catherine, neputindu-se abtine. _~ Exist motive.pentru care ar trebui sa am parere? — Eu. musca buza si dadu in sila din ca nu. Dar intr-o buna zi va trebui sé te ae 8 ai copii on lui strélucira deodata de ves nou de marginea ferestrei si-si incrucisa bratele pe piep! ~ SA ma casdtoresc? Adevarat? Deci a pot tel ‘oamenii copii? $i in tot timpul asta eu am crazut... = Jordan, nu zau! zise ea rizind, mai mult dectt fer mecata de acest mod relaxant, malitios, de a se com porta, Vei avea nevoie de un mostenitor legitim. = Cind am sa fiu obligat sa-mi dau mina pentru a pro duce un mostenitor, repliod el cu umor sumbru, 0 s& © copild naiva care la cel mai mic semn s@-mi indepl neasca toate dorintele. CEVAMINUNAT 9 Nee i si va cauta altcava, ce ai sa Hh ve plictiseasca? intreba cu vocea ca o lama de 0 {i studie umeril largi, musculosi, pieptul pu- ingusta. Apoi privirea i se ridica spre fata ta in piatra. Imbracat intr-o camasa de ma- pantaloni bine mulati, fiecare centimetru cin alt emana o forta bruta si o senzualitate tinuta ‘nalta sprincenele frumosilor ei ochi verzi nu ip ce ea se Imbraca, Jordan se intoarse spre fe- ya 91 privi fara interes la oaspetii eleganti care se én parcul de la Hawthorne pentru a sarbatorl store a mame sale. Pentru cineva din afara, in ‘hoba zi Hawthorne parea fara indoiala un paradis !uxu- Hani, fascinant, populat cu superbe pasaii tropicale, plim- fara nici o grij& in cele mai luxoase penaje. Pentru Jordan Townsende, baiatul de optsprezece ai ‘goena nu prezenta nici un interes gi era lipsita de orice Mumusete; el stia foarte bine ce se petrece in interiorul ‘Aoestor ziduri odata oaspetii plecati. optsprezece ani nu mai credea tn bunatatea \itionaté a oamenilor, nici macar in a lui Insusi, Era nobila, arata bine si era bogat; dar totodata era dozgustat de lume, inchis si precaut. barbia. mica proptita in pumni, domnisoara »xandra Lawrence urmarea fluturele galben care so fezase pe pervazul ferestrel casei bunicului ei; tsi arse apoi atentia spre batrinul cu par alb pe care il pea atit si care era agezat la birou vizavi de ea. Ce-ai spus, bunicule? Nu te-am auzit Te-am intrebat de ce astazi fluturele este mai \nteresant decit Socrate, zise batrinul blind, aruncindu-lui verzi-albastri. Amuzat, batea cu degetel operele lui Socrate, pe care tocmai il studiau. Alexandra i-a adresat un zimbet cald, de scuze, nu a negat ca este distrata pentru ca, asa cum ‘spul adesea blind si savant bunicul ei, ,o minciuna este: afront pentru suflet, precum si o insulta pentru inteliga ersoanei pe care o mint. lar Alexandra ar fi faout of mai degraba decit sa-! insulte pe acest om delicat cat insuflase propria lui filozofie de viata si care rote © Invatase matematica, filozofie, istorie! ina. Ma intrebam, recunoscu ea cu un oftat ‘acum decit in faza de omidai si in curind sa ma transfor intr-un fluture si sa devin frumoasa? j — Ce este rau in a fi in faza de omida? ,In defi cit el cu o nuanta de jironie in glas, frumos din toate punctele de vedere”. Si clipi asteptin sa vada daca recunoaste sursa din care citase. ~ Horatiu, raspunse Alexandra prompt, Dadu din cap incintat, apol vorbi Alexandra isi apleca intr-o parte capul, gindindu-se, dar nu-si putu aminti nici un filozot, antic sau modern, | care sé fi spus un asemenea lucru. = Cine a spus asta? ~ Eu am spus-o, chicoti bunicul. Risul copilei résuna ca un clopotel, umplind camera luminoasa de 0 veselie muzicala; brusc, deveni sobra, ~Tata este dezamagit ca nu infloresc, imi dau seama_ de asta de cite ori vine in vizita. Are toate motivele sa se CEVAMINUNAT 11 9A ara mai bine, pentru cé mama este frumoasa, aptul ca arata bine, papa este si cel de-al unui conte, ih pulind sa-si ascunda dispretul fata de ginerele ontia dubioasa la o legatura obscura cu un , domnul Gimble cita cu semnificatie: nu inseamna nimi¢ acolo unde nu exista {0 fiica cu o infatisare atit de obisnuita. De ce nu | blonda? Ar fi fost mai dragut decit sa arat ca JA tigdncusa, asa cum spune papa. se din nou privirea spre fluture, iar oct Gimble straluceau de dragoste si incintare, despre nepoata sa puteai spune orice, numai Wisasea, asa cum i-a invatat si pe copiii din sat care-i Wgenord incredintati, dar mintea ei era mult mai fertl Wooll a lor, mai rapida si mai capabila sa inteleaga con- Seple. Copili taranilor erau elevi indiferenti, care veneau apoi se duceau sa munceasca pe cimp, de parintii lor, sa semene, sa culeaga si sa ia tot ) de la capat ciclul vietil. Dar Alexandra se nascuse fascinatie pentru invatatura. Batrinul ata lui. Nu fusese un lucru att de rau, se gindi el \ca el ar fi dat curs inclinatilor sale din tinerete si ar mas burlac, consacrindusi toata viata studiulul mai faba decit sa se casatoreasca, Alexandra Lawrence ar fi existat niciodata. lar Alex era un dar facut lumit. ul facut de el. Gindul i! insufleti, apoi Ti crea o stare de NA pentru cA seména a mindrie, Totusi, nu-si reprima | de placere care-| cuprinse cind privi copilul cu parul14 JUDITH MeNAUGHT pentru ca era luna plina, a descoperit la poalele o Tinga riu, goi, unul in bratele celuilat. Lui George Lat i-au fost de ajuns mai putin de patru ore ca sa 0 cor pe Felicia sé renunte la precepte de o viata $i seduca, La cuprins o minie care nu-! mai incercase vre si domnul Gimble, fara sa scoata un sunet, a parasit lt faptei. Cind s-a intors acasa dupa doua ore era nso} bunul sau prieten, vicarul. Acesta adusese cu sine Ga lin care sa citeasca ceremonia casatoriei. Domnul Gimble avea asupra sa o pusca pent sigur cA seducatorul 0 s& participe la ceremonie. pentru prima data fn viata lui cind tinea in mina o an $i ce-i adusese Feliciei furia lui indreptatita? Int barea a facut ca trasaturile domnului Gimble sa ‘intunece. George Lawrence cumpara o casa mate cam darapanata care nu mai fusese locuita de zece a i-a luat servitori si timp de noua luni dupa casatorie locuit impreuna aici, in acest mic comitat indepartat ut se nascuse ea. lar la sfirgitul acestei perioade a va Alexandra si, curind dupa aceea, George Lawrence § intors la Londra unde a si ramas, venind la Morshi numai de doua ori pe an pentru doua sau trei saptai isi cistiga existenta in cel mai bun mod pe car cunoaste, ti explica Felicia domnului Gimble, repeti evident, ceea oe-i spusese sotul ei. Este un gentleman nu poate sa munceasca asa cum fac oamenili de rind. Londra, educatia si legaturile lui ti dau posit intre in contact cu oameni potriviti, lar de la el culeg informatii despre plasamente bune la Bursa din Londra § ‘in legatura cu cali pe care s& parieze la curse. singurul mod in care ne poate sprijni. Fireste, ar viea s fim cu el la Londra, dar acolo este ingrozitor de scump gi nici nu se gindeste sa ne expuna ducindu-ne if CEVAMINUNAT _15 = eee nepotrivite, in care este obligat sé joi cit de des poate. cind era vorba de sare le dadea George Lawrence pentru ‘pa proferd sa traiasca ta Londra, dar in schimb nu ‘iol Goa mai mica indoiala pentru ce venea el la lam do doua ori pe an. O facea pentru ca domnul intase oa se va duce dupa el la Londra — yprumutata — daca nu vine cel putin de doua ii), 08 8a-si vada sotia si copilul. Cu toate acestea, iayoa ‘ost s& o raneasca pe Felicia spunindui pontru ca ea era fericita. Spre deosebire de lie fomei din micutul comitat, Felicia era casatorita warat gentleman si era tot ce conta in prosteasca. Asta ti dadea un statut si se re vecini cu un aer regese de superioritate. ia, Alexandra 1l adora pe tatal sau, iar el se adoratia lor fara margini in decursul eee ie pe care le facea, Felicia se invirtea fn jurul lui, tar es I ntoroa viteaza sa: fe si fica sifu, Ingriorata din | frumusetii feminine, purtind in acelasi timp 4 la fereastra, domnul Gimble privea incruntat strAlucitoare la care erau inhamati patru cai fru- Pentru un om care nu-si putea permite sa chel- ‘4 prea multi bani pentru sotia si fiica lui, George \ce avea o traisura si un echipaj foarte scumpe. Cit stai de data asta, papa? 7l intreba Alexandra \d sa se gindeasca deja la momentul inevitabil16 JUDITH McNAUGHT ~ De ce trebuie sa te duci atit de departe? Alexandra neputind s3-si ascunda dezamagitea, deg nici lui nui place sa fie departe de ea si de mama ~ Pentru ca trebuie, raspunse el, iar cind copilul pu sa protesteze, dadu din cap, baga mina in buzu scoase o cutiuta. Vite, fi-am adus un mic cadou, pen ziua ta de nastere, Alex. Alexandra il privi cu adoratie si placere, in pol faplului c& ziua ei de nastere fusese cu o luna in un trecuse fara sa primeasca macar o scrisoare de la Ochii ei verzi-albastri straluceau cind deschise cutiut scoase din ea un medalion mic, in forma de inimay’ culoarea argintului. Desi era din tinichea si nu deose de dragui, 7 tinea in palma ca pe ceva nespus de pr —Am sa-l port toata viata mea, papa, ji spuse in sisi arunca bratele in jurul lui. Te iubesc afit de mult. in timp ce treceau prin micul satuc adormit, caii la in urma lor nori de praf, iar Alexandra le fécea cu mi ‘oamenilor, dorind ca ei sa vada ca s-a intors minun chipesul ei papa. Dar nu era nevoie ca ea sa se oboseasca sa le atta atentia asupra lui. Pina seara, tot satul nu o sa beasca despre altceva decit despre intoarcerea despre culoarea hainei lui si despre alte zeci de ar Aunte, pentru ca Morsham ramasese asa cum era di sute de ani — adormit, netulburat, ultat in valea Id care, acum trei luni, trecuse o trasura cu un ora: ‘imbracat intr-o hain deosebit de fistichie. Acum ave iar despre ce sa vorbeasca in urmatoarele sase lunis trasura $i echipajul lui George Lawrence. CEVAMINUNAT 17 in, Morsham putea s& para un loc arani birfitori, dar pentru copilul de 4 flecarui fiu al Domnului si nu avea nici o slitatea, integritatea si optimismul erau | Era buna, vesela, de unCAPITOLUL 2 Ducele Hawthorne [asa incet bratul in jos, pistolul fumegindu-i inca in mina, si privi fara nici un fel de emotie spre trupul chircit al lordului Grangerfield, care zécea nemiscat la pamint, Sofi gelosi erau 0 adevarata pacoste, se gindi Jordan — aproape tot atit de suparratorl ca $i sotiile lor vanitoase si frivole. Nu numai ca coe ajungeau la concluzii total nejustificate, dar insistau sa-si rezolve dezamagirile in zori, cu pistoalele. Privirea lui impasibila era inca atintita asupra trupului adversarulul su mai virstnic, ranit, care primea ingrijrle unui medic, iar citeva secunde mai tirziu o blestema pe tinara sl fru: moasa femeie ale carei avansuri neobosite provocasera . Saeed si sapte de ani, Jordan hotarise demult @ firturile cu sotile altor barbati aduceau adesea mai mult complicatii decit vreo recompensa sexuala care sa merite cit de cit. Drept rezultat, isi facuse demult 0 practic din a-si limita freoventele legaturi amoroase numai cu acele femel care nu erau stinjenite de soti. $i Dumnezeu stie ca erau mai mult decit suficiente, iar majoritatea foarte domice sé-i incalzeasca patul. Flir- turlo, totusi, erau o parte fireasca a vieti celor din lumea lui, iar legatura sa recenta cu Elizabeth Grangerfield, pe ‘care 0 cunostea de cind erau copii, nu fusese altceva decit un flirt nevinovat, care se infiripase cind ea s-a dintr-0 calatorie mai lunga, de peste un Flirtul incepuse cu tachinari feciproce ~ intr-adevar, Nuante erotice ~ intre cei doi vechi prieter ers niclodata mai departe daca intr-o seara, saptamina recuta, Elizabeth nu s-ar fi strecurat pe Inga valetul sau 9, cind Jordan s-a intors acasa, a gasit-o in pat - 0 pmeie goala, plina de dorinta, si ademenitoare. In mod mal, ar fi scos-o din pat si ar fi trimis-o acasa, dar in jeara aia mintea fi era prea incetosata de brandy- care il ingurgitase cu prietenii si in timp ce se intreba ce j faca, trupul s-a impus mintii lui amortite si a insistat { accepte invitatia irezistibi Intorcindu-se spre calul sau, legat in apropiere, de un Copac, Jordan igi ridica privirea spre razele slabe de Soare ce incepeau sa- gi croiasca drum pe cer. Mai avea imp sa doarmé citeva ore inainte sa ‘inceapa lunga zi de munca si de angajamente sociale care vor culmina noaptea tirziu ou balul de la familia Bildrup. Candelabrele aruncau sute de mii de straluciri de tal deasupra imensei sali de bal toaté numai oglinzi unde dansatorii imbracati in satinuri, matasuri si catifele Se invirteau in ritmul unui vals cadentat. Usile franceze care duceau spre balcoane erau larg deschise, permitind patrunderea unor adieri racoroase, iar cuplurilor dornice de citeva momente de intimitate sub lumina lunii sa se poata bucura de ceea ce-si doreau. Dincolo de ultima usa un cuplu se afla afara, pe balcon, prezenta lor fiind ascunsa tn parte de insasi umbra casei, fara s4-si faca dupa cit se parea probleme legatura cu supozitiile dezlantuite tn rindul oaspetilor de faptul c@ parasisera sala de bal. Este dezgustator, spunea domnisoara Leticia Bildrup grupului de tineri gi tinere elegante care formau suita ei Personala. Aruncind o privire feroce de condamnare, dar20 JUDITH McNAUGHT ina de invidie, in directa usilor prin care cuplul jesise, ea adaugai: Elizabeth Grangerfield se co cao dezmaitata, tinindu-se tot timpul dupa Hawthor timp ce sotul ei zace ranit din duelul cu acesta dt dimineata. Sir Roderick Carstairs 0 privea pe furioasa do oaré Bildrup cu expresia [ui de amuzament ironic care era cunoscut — si temut ~ de toat lumea bund, — Ai dreptate, fireste, frumoasa mea. Elizabeth trebuit sa la exemplu de la tine si sa vineze Hawthorne numai tn particular, nu si in public. frumosi fura cuprinsi de o imbujorare care o trada. i atent, Roddy, ai inceput sa pierzi abilitatea face distinctie intre cea ce este amuzant si cet ofenseaza. comun. ~Ba da, aveti. Amindoua il vreti pe Hawthorne. ce va face sa aveti ceva in comun cu alte circa salz de femei pe care le-as putea numi ai ca domnisoara Grandeaux este cea mai cistigata dint voi toate, pentru cd ea este noua amanta a Ill Hawthorne. — Nu te cred! izbueni Letty cu oct se spunea, il vrdjise pe regele Spani Hawthrone nu are nici o legatura. Despre ce discutam, Letty? intreba una dintre tiner refugiindu-se de admiratorii ei CEVAMINUNAT 21 bie hn despre faptul ca el a iesit pe balcon cu i) Giangorfiold, suiera Letty. Nu era necesara nici ie 4 pronumelul ,el”. in lumea buna, toti stiau ca Jordan Addison Matthew Townsende - marchiz iowno, viconte de Leeds, viconte de Reynolds, mwende de Marlow, baron ‘Townsende de id si Monmart — al doisprezecelea duce ol la care visau toate tinerele, inalt, brunet si chipes, cu un sarm dat naibii. Printre din lumea buna exista un consens de |saupra faptului ca uimitori lui ochi albastri ar putea © ollugarité sau ar putea ingheta pe loc un ie mai in virsta erau ‘inclinate sa creada piniei suratelor lor mai tinere, dar sa. nu 0 ima, pentru c& se stia foarte bine oa Jordan "de doborise sute de adversari francezi nu cu ‘eu priceperea uluitoare cu care minuia pistolul is Dai, indiferent de virsta, toate doamnele din bunt erau pe deplin de acord asupra unui lucru ‘Webula deo't sé privesti pe ducele Hawthorne ca sat ‘4 era un barbat cu educate, eleganta si s {uit ca un diamant. Si, de cele mai multe ori, Jy spune ca Elise Grandeaux a devenit amanta stly, f€cind un gest cu capul spre uluitoarea parul rogu-Tizian careia nu parea sa-i pese ducelui Hawthorne cu lady Elizabeth nonsens, zise debutanta de saptesprezece ‘a 0 moralista. Daca i-ar fi fost amanta, nu ar fi Near fi putut sa faca asta. A wutut si ar fi facut-o, zise 0 alta tinara cu privirea ‘ spre usile prin care ducele si lady Grangerfield sa-1 mai poata zari o daté pe22__ JUDITH McNAUGHT. ducele legendar. Mama mea spune ca Hawthor e-\ place si ca nui pasa de opinia publica. {In acel moment, obiectul acestei conversatil altora similare, care se desfasurau in sala de b sprijinea de balustrada de piatra a balconului, p ochii albastri stralucitori ai lui Elizabeth cu o sup evidenta. ~ Reputatia ta este facuta bucatele, aici, Eliza Daca ai putina minte in cap, te retragi la tara cu st suferind pentru citeva saptamini, pina cind se toata birfa din jurul duelulu ~ Birfa nu ma afecteaza, Jordan, zise Elizabeth fa © incercare timida sa para vesela, Acum sint contes voce i se simti amaraciunea. Ce conteazéi ca sotul este cu treisprezece ani mai mare decit mine? P, mei au acum un titlu in familie, ceea ce este exac si-au dorit. — Nu are sens sé regreti trecutul, zise Jord Infrinindu-si cu un efort nerabdarea. Ce-a fost a fost, ~ De ce nu m-ai cerut inainte sa pleci sa lu razboiul ala stupid din Spania? intreba ea cu strangulata. - Pentru ca, raspunse el brutal, nu doream sa casatoresc cu tine, Cu cinci ani in urma, Jordan se gindise uneori ceara de nevasta intr-un viitor indepartat, neclar, dar mk atunci si nici acum nu-si dorea o sotie si nimic nu fuse aranjat intre ei inainte sa plece in Spania. La un an dup plecarea sa, tatal lui Elizabeth, hotarit sa adauge inca titlu la arborele genealogic al familiei, a insistat sa st marite cu Grangerfield. Cind Jordan a primit scrisoare prin care jl anunta ca s-a casatorit cu Grangerfield, nu avut nici un fel de sentiment cai ar fi pierdut ceva. Pe di alta parte, o cunostea pe Elizabeth de cind erau copii g Nutrea o anumita afectiune pentru ea. Poate ca d CEVA MINUNAT 23 va ar fi convins-o sat infrunte pe parint el ie patrinut Grangerild. Sau poate nua Him fomeile din clasa oi sociale, Ezabeth dunt in coplare ca datora ei de fea er ieasca potrivit dorintelor parintilor. _ oe Jordan nu era in tara. La doi SC RSRTTne ; faptului ca nu - i a el do ofiter in armata si a plecat in Spania sh potiva,ttupelor Wi Napoleen. La, Tnceput ia gi curajul in fata dusmanului se ea | de satistactii in viata lui personala. Mai mind sa maturizat, abilitatea $! ca a i in nenumarate lupte singeroase [au facut S Hy viata si sau adaugat la reputatia li de strateg jorsar invincibi at eu ar cups ce a plecat in Spanla, paras Iie intors in Anglia, pentru asi relua indato ipabilitatile vatului. 2 Ba cn an Se deosebea foarte mult de tinarul care va data cind a pasit intr-o sala de bal dupa a sa, multe dintre aceste schimbari erau: thee Sore deosebire de felele palde 61 de gala de ali berbal) din clasa oa sociala, Jordan era foarte bronzata, trupul sau ie museulos, migeale int pre de autora: mul legendat al ui Hawthorne era nca evident | lui ocazional, lenes, acum othe aura unui a intase pericolul iar ucrul asta fi facuse Pls: Jte. [ia 0 aura pe care femelle 0 gaseau nespus 42 Worosarta si-cares sporea tn mare masura pul i atractic a ot ‘eam insemnat unul pentru” Hatt tl nat caput si, fnainte ca Jordan sa poetaJUDITH McNAUGHT reactiona, se ridica pe virfuri saruta, | trupul el f es ae ipindu-se cu-aviditate de al Prins- de miini stringind-o ca per \p S-a Indepartat de ea. ae S:a_infimplat ntre noi saptamina greseal Saterminat, Ane Wecuta @ Elizabeth a incercat sa se apropie de o anaes = te fac sa ma jubesti, Jordan, Stiu e c& ma iubeai acum cit a trecuta m-ai dori ols ~ Mi-am dorit trupul tau ador bil, scum fAutate deliberata, nimic mai mut, Aster oo oe dorit vreodata de la tine. Nu am de gind sa+l om gt tau int-un dual pentru tine, aga ca las-o bal trebui s& gasesti vreun alt prost care ea ibertatea cu pistolul oa Ea se ali, clipi pentru a i ; -si retine lac Neg cd sperase sa-i ucida soul in dual, = Eu nu vreau : sAcsaala recunoastere a fost facuté cu o asema ees Blind de umilinta si lipsita de orice sper ci oricine in afara de Jordan Townsende iar fi ‘Seama ca spune adevarul si poat is Saf fou la done Poste cd ar fst mise Pe furis intoarcer Tn sala de bal, au remarg CEVA MINUNAT 25 4 plirea incordata si a parasit ime- wihorne prea la fel de imperturbabil i) olf 80 Intoarse spre frumoasa balerina, Wyul gir de amante. lar cind cuplul porni sa jal tirziu, frumoasa pereche carismatica Wil de energie, un puternic magnetism. Gratia, #/ suplotea iui Elise Grandeaux completau i) Wdrazneata; culorile ei vii mergeau perfect fnfsliniu, iar in miscarile dansului pareau #plondide, facute una pentru alta. 0 |ntimpia intotdeauna, le spuse domni ‘in timp ce priveau perechea lp plina de fascinate. Intotdeauna Hawthorne TWiiela ou care este sa para a-i fi perechea {ie dar nu o sa se casatoreasca niciodata cu o obignuita oricit de minunat ar arata ei IH, #puse domnisoara Mortison. lar fratele meu ip 08 0 8-1 aduca saptamina asta, intr-una din WA ne faca o vizita acasa, adauga ea cu o nota Il (u spulberata de domnisoara Bildrup. 4 Mba spus ca ducele intentioneaza s4 plece Wimineata la Rosemeade. ibsemeade? repeta cealalta ca un ecou, cazindu-i p, Este in nord, undeva, dincolo de un satu mnezeu, pe nume Morsham.CAPITOLUL 3 ~ Depaseste orice i imaginatie, Filbert, 2 Spuse Alexandra batrinului valet care intra tnd nm eicu citeva lemne in brate, “— bert privi cu ochit lui Li miopi la stapin; Palme, imbracata in costumul ei obisnuit - peak strimti inchisi la culoare, SiO Came - Categorie nici nu eee inci de feluri! fi p ia? Mai mult, contin CEVAMINUNAT 27 privirea si zimbind cind Sarah Withers 0) in vraf de lenjerie proaspat spalata. ylea talalui Alexandrei, cu trei ani in uma, || de menajera, dar datorita situatiel pare rezultate in urma mori lui, a fost Hpreund cu toti ceilalti servitori — exceptie ‘© noua slujba. Acum Sarah venea numai Impreuna cu o tarancuta, ca sa o ajute la ipoara Emily Welford a fost insofita de contele }, Mochia de métase ivoire pe care o purta Welford era omata cu perle si diamante.” oamenilor le place intr-adevar sa ci: De ce i-ar pasa cuiva ce rochie wily cine, sau c& excelenta sa contele Delton feeent dintr-o calatorie in Scotia, sau ca el leres deosebit pentru o anumita tinara re doamne c&rora le place sa-si puna in ai mult infatigarea, replica ea in mod critic. accepta critica bine intentionata cu o je numai putina pudré si valuri de satin ca @ arat cao mare doamna. Speranta nutrita ne de Alexandra de a se transforma dintr-un frumoasa blonda nu se materializase deloc.‘Acum trei ani mata aproape imediat de cea a tatalu el, Practic, desi cu un termen i Acestei fete tinere i doi servitori batrini ceea ce privea capacitatile ef Pescuiasca si sa vineze ca sa fi Zgomotul lemnelor lasate jos, in cutia din fata cami alunga din minte toate gindurile despre rs bal batute cu cae CEVAMINUNAT 29 AMINA 120. Fiber o privi si dadu din cap, dar busteanul fi scapa ll $i Se rostogoli pe podea. Se indrepta stra- ® sé-l distinga in marea de scinduri ale dusu- ar0-l Inconjura. Constienta de faptul ca nu vedea, meu, apoi tl urmari cu lune pe batrin aplecindu-se linga birou si bijblind luc. Sarah? intreba ea brusc cind simti cum o J acel straniu sentiment de speranta care o w/oase de atitea ori in ultimii trei ani. Ai avut vreodata pre buter. Sigur ca da, Si sentimentul a devenit re: Da Adevarat? zise Alexandra cu ochii Hi@lucind intrebaitori. Ce s-a intimplat? Cosul s-a prabusit exact cind il avertizam pe tatal {au ca asa o sa se Intimple, daca nu are grija s& flo reparat! Alexandra izbueni intr-un ris melodios si-si scuture eapul 'Nu, nu! Nu la astfel de sentimente ma refeream eu, in stinjenita, Alexandra marturisi: am mai avut din cind cind acest sentiment, la scurta vreme dupa co s-a Prapadit bunicul, dar in aceasta ultima saptamina a fost mal puternic si mai constant ca oricind. Simt ca si cum (r-as ata pe marginea unui abis asteptind sa se intimple ceva. Surprinsa de vocea visatoare a Alexandrei si de , de obicei, era la obiect si nt-un virtej de activitate, Sarah o studie cu privirea. ~ Ce crezi tu ca 0 sa ti se Intimple? Alexandra fu strébatuta de un fior de incintare, mari, verzui,JODITH MeNAUGHT Cova minunat. Incepuse sa ‘mai spun ceva, d gindurile i fura spulberate de o vos feminina stride Fee, 2uz8 din dormitorul unchiua Monty de 0 anid de Zgomotul facut de o usa trintta si apoi de pai Ce Se Indepairtau in graba, Alexandra se ridica gi Pat cu o miscare Qratioasa, dar mai fireasca Sarah. /lexandra oft, simtind cum o apasa e umerintreag, Povara a responsabilitat Pentru aceasta casa, si. lunga cu desavirsire gindurie do 1 cele patruzeci cinci de feluri de mincare. Ma duc Mary. Sint si melesti.iar cind vede un fund Manifeste aprecierea printr-o lo 5a Cum un cunoscator loveste Crupa unui cal de rasa. Acest discurs o fata si o imbuns Pe fata, deoarece ‘n potida comportati ui necavaleresti— Montague Mars! ¢ra un adevairat cavaler, Cind iesira tot CEVA MINUNAT Se gindi cu din partea tatal un om bun, era rareor! treaz, cit $8 scape prilejul s&-si arate de orice fi inta cu fusta. Doamna ‘andrei, care ar fii trebuit Sa-si ‘ast sarcina dupa ce a. murit domnul Lawrence, A abdicat de la toate responsabi itatile pe care le aducea conducerea casei Lawrence in favoarea Umer ee, C24 Mal mare dintre povertie es guta proptit pe xpresie plina de ‘insufletire, Presupun C4 ai ver aleia, mormai el cu oct Arata atit de mutt Alexandra nu utu sa cc fi cuvenit, soe feeunoscu 8a cu un usor zimbet retinut si de asemenea sq descopar unde ai ascuns st contrabanda de Madeira be care ti-a adus-, ‘u, domnul Watterley, Unchiul Monty reactiona print foarte Proasta imita- {te de indignare indreptatta, si cu pleoapele rogii, batrin spasit, inctt comporte cum s-ar32__ JUDITH McNAUGHT ~Sicine indrazneste, dacapot sa te intreb, sa pl Puna ca existd 0 asemenea siva in aceasta tncapet Se uité chiorts in timp ce Abxandra il ignora si Sa caute metodic si eficient in ascunzisurile lui favo Sub perna canapelei, sub saltsa gi dupa cémin. Dup ‘mai cauta in alte cfteva loc sit . ~ Da-mi-o, unchiule Monty. = 097 intreba el pierdut, migcindu-se stingherit in ce sticla de Madeira de sub el jlimpungea intr-una di zu miscarea si chic ~ Sticla de Madeira pe care siai, asta séi-mi d = Vrei sa spui medicamentul meu, 0 coracta despre asta, doctorul Beetle mi-a recomandat folosesc pentru proprietatile ei curative ori de cite ori ca ma doare vechea mea rand de razboi Alexandra ji studle ochiiinjectai si obrajii tmbujora evaluind starea ‘in care se ala cu priceperea co Gadusera cei doi ani de experienta cu batrinul ef une atic. Apropiind si mai mult mina d el insista: Da-mi-o, unchiule. Mama jl asteapté la masa pi Seniorul locului cu sotia sa si doreste sa fi situ preza Va trebui sa fi ct se poate de treaz ca sa. ~ Va trebui sa fu beat crité ca sa suport perechea a spun, Alex, ingerul meu, ma trec fiorii cin vad pe cei doi. Eviavia este pentru sf fac casa buna cu un barbat in carne si case, Vazind Alexandra continua sa stea cu mina intinsa, batrin Suspina resemnat, isi ridicé putin coapsa si scoase dé Sub el 0 sticla pe jumatate goal de Madeira. ~ Asa da, esti un baiat cuminte, batindul camaradereste pe umar, Daca cind 0 sa ma intorc, CEVA MINUNAT 33 exclama alarmat sir Montague. Doar pleci si sa ma lasi singur cu mama ta si uferiti fac, zise Alexandra vesela tndreptindu- li trimise un s&rut si inchise usa in timp ceva despre faptul ca o s&-si dea duhul 2a este condamnat la o tristete eterna. linga camera mamei ei cind Fe ig cu 0 voce fragila, dar imperioasa, | Alexandra! Tu esti fare din vocea plingareata a mamei sale o Helmsley. indrepttndu-si intra in camera mamel. Doamna Lawrence WH Gpozata in fata toaletel, purtind un halat vechi si a) ntregi pe fata cindva frumoasa a mamei, se gindi le Alex, Scinteierea plina de viata care cindva ochii si-i insufletise vocea disparuse, frumoasa culoare castanie a parului. Acum ra inchis la culoare si fara stralucire, cu nume- re albe. Nu doar durerea ji ravasise in asemenea asta. O facuse si minia, ei sptamini dupa moartea lui George Lawrence, casei lor oprise o splendida trasura. in ea se afla * a iubitului ei tata — sotia si flica cu care lise la Londra de peste doisprezece ani. isi tinuse ia legitima aproape in sarécie aici, la Morsham, in ce cu cea nelegitima traise in stil mare. Chiar m, Alex tresérea de durere cind isi amintea acea \grozitoare zi cind, pe neasteptate, s-a aflat fata in fata cu sora ei vitrega chiar in aceasta casa: Pe fata o chema Rose si era deosebit de draguta. Dar asta nu a durut-oJUDITH MenauGuy Helmsley la cina, i se adres da Alexandrei, lar Penrose a a excelenta. ta de pozitia original a lu Alexandra. Totusi el gateste decit tine, asa incit va trebui sa priceperea lui in materie. $i cu sor tremur cuprinzindusi umeri 8a nu fi fost nevoiti sé mincam atit ia nu m-am dat in vint dupa el durerea_mamei ; | five prindea peste si vina tot ce putea Lawrence s-a retrag Permanent in cay 5 fate ne furl, lasind totul pe seama | ani si jumatate do; amna Lawren fav, mama, dar acum nu se prea gaseste ma duc in locuri mai depairtate ca sq jaSesc ceva mai bun. Acum plec si ma Stra a 9: ceva mai bt ‘cum plec si in urmé, doamna Lawrence f -seara trebuie sa fii trebuie sa te comporti de mutt pretuiesc seniorul a-cuviinta lao femele, desi ma doare barbat ne-a lasat into asemenea situatie, voile sa ne multumim cu un simplu boiemnag, vole ca Alexandra s& intrebe cine era ,acel S-a referit mama ei, Cind era vorba de tatal ma él se referea intotdeauna la el numindu- I" saul ,tatal tau”, ca si cum Alexandra ar fifost Will — '-a ales pe el, iar ea, doamna Lawrence, era icticos, mamos, "A Inocenta a acestei alegeri, arintllor lu u trebuie sd te multumesti cu un boiemas, Sonvingerile lor religioase. Alexandra blinda, dar cu o fermitate de nesdran, Tu c& eu nu am sa ma casatoresc cu WillJUDITH McNAUGHT Helmsley chiar daca asta m-ar salva de la moartea p ‘ometare — peticol care ins& nu ne paste citusi de pul ~ 0, ba da, ai s-o faci, zise mama ei cu 0 voce joa S| suparata, tisnita dintr-un amestec de disperare Teroare. $i trebuie s4 te comporti ca o tinara bi C/escuta ce esti. Nici un fel de hoinareli prin tinut. Fail Helmsley nu va inghiti niei un fel de scandal daca e egat de viitoarea lor nora. vag, NU, le Sint nici un fel de ,vittoare’, zise Alexandl Pastrindu-si cu greu firea. Il detest pe £b'8 stiinta ta, Mary Ellen spune ca Will Helmsley prefeb baleti, incheie ea, enervata att de tare, incit uta Starea fragila a ‘sanatatii mamei ei. Grozavia acestei afirmatil, pe care Alex insasi infelegea numai partial, cazu ca un trasnet peste albit al doamnei Lawrence. ~ Sigur, fireste, majoritatea beirbatilor tineri prefer Compania altor barbati tineri. Desi, continua doami Lawrence ridicindu-se si incepind sA umble cu feb celui care a fost multé vreme inval id, s-ar putea @ tocmai din aceasta cauza sa nu manifeste nici cea mica reticenta in a se casatori cu tine, Alexand Privirea ei era atintita pe silueta fragilé.a Alexandrei, p Pantalonii strinsi pe trup, pe camasa alba cu minec! lung deschisa la git si pe cizmele inchise la culoare, c dovedeau ca ‘incercase sé le lustrui lasca bine. Semar foarte mult cu un tinar cindva prosper, a cérui fami prin vremuri grele si care fusese obligat sa poart ces ramasesera mici. Trebuie s& incepi sa por chi, chiar daca tinarul Will pare s& nu aiba nici obiectio fata de pantalonii tal Mentinindu-si cu greu calmul, rabdatoare: ~ Mama, nu am deasupra genunchilor. Alexandra spus © rochie care sa nu fie cu mul CEVA MINUNAT m spus sé+ti modifici una de-a mea, nu mai pricep sa cos si nna Lawrenoe se opti si o privi cu ochi mari. ie sa recunosc ca ridici toate obstacolele care-ti minte in calea casatoriel tale, dar sint hotarita sé pat acestul simulacru de viata pe care o ducem, rului Helmsley este singura speranta pe care Se incrunta spre femeia-copil care sedea in |, 0 umbra de regret amar trecindu-i peste palide, Imi dau seama cé nu am fost niciodata Wi) Adevarat apropiate, Alexandra, dar este vina acelui Divbat ca ai devenit zgitia de fata salbatica si nesupusa i, hoinarind pe coclauri, purtind pantaloni, tragind a si facind tot felul de lucruri pe care nu ar treb faci Nemaiputind sé-si reprime supararea din voce, dra spuse: Daca ag fi fost creatura manierata, infumurata si oratéi asa cum pare ca doresti tu sé fi ar fi murit demult de foame. nna Lawrence avy. bunul ita Ceea ce spui tu este adevarat, dar nu mai putem ua asa. In pofida eforturilor tale, sintem datori la umea. Stiu G@ nu am fost o mama buna in acesti trei ani, dar, in sfirsit, mi-am venit in fire si trebuie 1 masuri sa te vad maritata in siguranta. Dar nu-| iubese pe Will Helmsley, izbucni » Alexandra. Coea ce nu este decit foarte bine, zise dur doamna awrence. In acest caz nu te poate rani, asa cum m-a tatal tu, Will provine dintr-o familie solida, inche- '. N-al sa descoperi ca mai are o sotie la Londra si c& i toti bani. Alexandra simti o tresarire dureroasa la a aducere-aminte crudai a perfdiei tatalu ei, im timp imt s paré usor u dispe-38__ JUDITH McNAUGHT ce mama ei continua: de fapt, sintem foarte norocoas: seniorul Helmsley este atit de ambitios, pentru cai alts teri as indrazni sa afirm ca nu te-ar vrea de nora. ~As vrea sa stiu de ce prezint eu atractie ca nora? Doamna Lawrenes o privi socata, ine, dar cum se poate, avem doar legaturi cu conte, Alexandra, si cu un cavaler, zise ea, ca si cl asta lamurea toate lucrurile. Cind doamna Lawrence cazu intr-o tacere gindito ‘Alexandra dadu din umeri si spuse: ~ Eu ma duc la Mary Ellen. Este ziua de nastere fratelui ei astazi. ~ Poate ca este mai bine ca nu esti prezenta la ci spuse doamna Lawrence, luind absenta peria de par trecind-o la intimplare prin par. Cred ca far are de gind sa abordeze in seara asta subie casatoriei si este mai indicat sa nu st isa pari o razvratita, Mama, zise Alexandra cu un amestec de respect. alarma, mai degraba as muri de foame decit s4 ma mal Expresia doamnei Lawrence arata clar ca ea, in cee ce © privea, nu prefera moartea prin infometa casatoriei fiicei sale. le este ca aceste probleme sa fie hotarit de adult. Du-te la Mary Ellen, dar Imbraca-te cu o rochie — Nu pot. in onoarea zilei de nastere a lui Joh O'Toole 0 sa avem un tumir ca in vremurile bune, stil genul de turniruri care au loc intotdeauna la zilele d nastere la familia O'Toole. CAPITOLUL 4 pe batrinul Thunder, un cal deselat, mai baitrin care apartinuse bunicului ei, Alexandra incet pe drumul desfundat ce ducea spre casa O'Toole, cu pusea virita intr-un fel de teaca la na, scrutind cu privirea de-o parte si de cealalta a in speranta de a descoperi vreun vinat mic pe s2-| impuste in drum spre Mary Ellen, Dar n-ar fi prea multe sanse sa surprinda vreun animal in i-amiaza asta, pentru ca lancea lunga pe care o Wa sud brat se ciocnea de platosa cu care era cat, ricosind cu zgomot in scutul pe care-| ducea MH mina. In pofida confruntarii nefericite cu mama ei, Alex jpatase buna dispozitie, ajutata si de frumoasa zi de ‘vara gi de sentimentul de asteptare insufietita pe cercase sa i-l descrie lui Sarah Jos, in vale, in stinga ei, si in padure, in dreapta, era izbuenire de flori de primavara tncintindu-i ochii cu te culorile curcubeului si nasul cu parfumul for delicat, marginea satului era un mic han, iar Alexandra, care nostea pe toata lumea pe o raza de opt mile care, de fapt, reprezenta intregul ei univers, ridica vizorul coifului facu veselé semn cu mina domnului Tilson, proprie- ul hanului Oi buna, domnule Tilson, i-a strigat ea.40__JUDITH McNAUGHT —O zi buna si dumneavoastra, domnisoara Alexj raspuns el. Mary Ellen O'Toole ¢i cei sase frati ai ei se afla fata casulel saracacioase a familiei O'TOOIe, tn curte f deja in plina desfasurare un joc vesel al cavalerilo odinioara. —Haide, Alexandra, de pe spatele batrinul turnirului —Nu, hai sé ne duelam mal inti, striga un alt pusti treisprezece ani agitind o sabie veche. Am sa te bat data asta, Alex. Am exersat zi si noapte. Rizind, Alexandra descaleca si o imbratis& pe Ellen, apol amindoua fetele se antrenara tn jocuri, practicat la fiecare dintre copil ai familiei O'Toole. Dupa-amiaza si seara se scursera cu repeziciung striga Tom, de paisprezecs cal al tatalui sau. Este ti comunicative ale unei mari familii reunite —lucru pe Alexandra, copil unic, si!-a dorit intotdeauna. ‘Acum, in drum spre casa, simtea 0 oboseala satisfactie si de-abia mai putea respira de cantitate uriag de mincare pe care o ingurgitase la insistente doamnei O'Toole. Cuprinsa de amorteala din cauza tropaitului monotok al batrinului Thunder pe drumul plin de praf, Alexandi igi las trupul sa se legene in ritmul lent al mersul calului, cézindu-i pleoapele de oboseala. Neavind alt posibilitate de a aduce armura inapoi acasa decit sa fi tot imbracata cu ea, Alexandra simlea c@-i este deosel de cald, ceea ce 0 facea si mai somnoroasa. Dupa ce trecu de han si o lua pe cararea larga o ducea prin padure si care, o mil mai incolo, se inter secta din nou cu drumul principal, vazu ca in curtea erau legati mai multi cai si 08 ample erau in CEVAMINUNAT 41 fereastra deschisa ajungeau pina la ea voci Care cintau. Deasupra capului se uneau ca stojarilor, adiind in noaptea de prima- ind pe c&rare umbre feerice in lumina luni Alexandra stia asta, dar nu-i cerea calului lereze ritmul. In primul rind, Thunder avea i Coifului cazu bruse acoperindu-i din nou fata, Wi Alexandra respira greu si se hotart sa-si scoata coiful ca In mina. Gindindu-se ca este putin proba nder Sa aiba energia sau tentatia sa o porneasca op cu €a, mai ales dupa ziua grea pe care a avut-o irurile de la familia O'Toole, Alexandra trase de friu sé Opreasca, apoi dadu drumul friului si muta greu in mina stinga. Avind de gind sa-si scoata Si sa duca in mina dreapta, ridica bratul cind se atentia fiindu-i atrasa de sunete inabusite, neiden- €, C@ veneau din padure, la un sfert de mil& mai io, pe drum, ncruntindu-se usor, se intreba daca avea sa intil- asc Un bivol salbatic sau un vinat mai putin ame- ‘ator si poate mai comestibil i-si trase pusca din teaca in care se afla, atit de repede,cit fi permitea armura de pe ea. Bruso, linistea noptii fu sparta de zgomotul unui foc de ma, apoi de altul. inainte ca Alexandra s& poata reactiona, bétrinul Thunder o lua ingrozit la goana prin padure, galopind orbeste direct spre sursa ‘impusca- turilor, ffiul ber atingind pamintul in urma copitelor tui care parca zburau. Alexandra se mentinea calare numal prin forta picioarelor, care 1 stringeau de-o parte si de alta eft puteau,42 JUDITH McNAUGHT Banditul ridica brusc capul la zgomotul fact metalul armurii care tisni in spatele lor din padur Jordan Townsende isi dezlip| privirea de teava pis! pe care un al doilea bandit 7l tinea atintit drept pieptul lui. Vedenia care aparu il facu sé se indoiase Proprii Iui chi, Din pédure tisni in apararea ul cavaler calare in armura, cu vizorul coborit, cu un ‘ntr-o mina i cu o pusca in cealalta. Alexandra scoase un tipat cind figni din péidure ‘rezi direct in mijlocul unei scene luminate de luna, sinistra decit cel mai rau dintre cosmarurile ei; un vi Zéicea rnit in drum ling o trasura i doi bandit cu f ascunse in spaiele unor basmale rosii tintuiau amenintarea armei un barbat inalt. Unul dintre bandit intoarse spre Alexandra cind isi facu aparitia si indr arma asupra ei. Nu era timp de gindit, ci de actionat. Stringind tare pusca in mina si contind in mod inconstient Protectia scutului si a platosei tmpotriva inevitabilul Glont, Alexandra se apleca intr-o parte avind de gind Se arunce asupra banditului si sa-1 doboare la pamir dar in acel moment banditul trase. Cuprins de teroare, Thunder se poticni si-si pie! echilibrul, aruncind-o pe Alexandra care zu tn zon: de metal ruginit peste cel de-al doilea bandit. Impactul i dislocat coiful, a aruncat arma tn mijlocul drumulul si lasat-o aproape inconstienta. Din nefericire, banditul isi reveni inainte ca Alexandre 88 inceteze sa ise mai invirteasca tot capul ~ Ce dracu' e asta? mormai el si scuturindu-se puter nic se elibera de trupul moale al fetei sii trase un picio Inainte de a se intoarce in ajutorul complicelui lui angajat acum intr-o lupta corp la corp cu victima lor inalta pentru, a intra in posesia pistolul CEVAMINUNAT 43 lebucnire de panica si durere, Alexandra ti vazu iol banditi aruncindu-se asupra bairbatului si, cu @ care |-o dadu groaza, se tii cum putu spre @) care zacea aruncaté pe drumul desfundat. 1h momentul in care lua pusca in mina Tl vazupe (ui inalt smuigind pistolul din mina banditului Wj, Impuscindu-l, apoi résucindu-se si tndreptindu: Oolalalt. Peimecata de gratia cu care a executat manevra if barbatul inalt, Alexandra il urmari indreptind calm Hee teava pistolului spre cel de-al doilea bandit Nea inca pe burta, inchise ochii asteptind explozia jigbila. Dar nu se auzi decit clicul unei arme goale Ticalos nenorocit ce esti, zise banditul cu un ris plin WP fhutate si, virind incet mina in camasa, isi scoase Pislolul. Credeai ca te lasam sa iei arma daca nu stiam Wp ca nu este incarcata? Acum ai sé mori in chinuri Phir c& mi-ai ucis fratele. fi trebuie mutta vreme unui {i 8a moara cind este tmpuscat in burta... ‘Cuprinsa de teama, Alexandra se rasuci pe o parte, Iii pusca si o ageza in pozitie de tragere. Cind banditul ‘idlea pistolul, ea trase. Reculul puternic o facu sa cada p# spate. Cind a tntors capul si a deschis ochii, banditul #hooa in lumina lunii impuscat in cap. Nu+| ranise pur si simplu, aga cum avusese de gind fi) fa0d, cil ucisese. Un sunet de groazéi si de durere fi porni din git, apoi totul incepu sa se invirta, la inceput Incet, apol din oe in ce mai repede, apucind sa-| vada pe barbatul tnalt uitindu-se la banditul mort, apoi indrep- {indu-se spre ea, picioarele Iui lung! miscindu-se repede, intr-un fel amenintator. Lumea se invirti si mai repede, faruncind-o fhtr-un hau negru. Pentru prima data in viata ei, Alexandra lesinase.44 _JUDITHMcNAUGHT CEVAMINUNAT — 45 Jordan se apleca linga cavalerul c&zut, grabindu sti scoata coiful ca sa-si poaté da seama cit de gi este ranit ocupantul armuril — Repede, Grimm! jl striga pe vizitiu, care se cla pe picioare revenindu-si de pe urma loviturii banditul care-| trimisese inconstient la pamint. Da-mi o mina ajutor sa umblu la nenorocita asta de armura, Este ranit, excelenta? intreba Grimm, grébindus spre stapinul sau si ingenunchind ling = Evident, zise brusc Jordan, zérind taietura de obrazul sting al fetisoarei ce se zarea de sub coit. Nu a fost impuscat, nu-i asa? —Nu cred. Tine-i capul, ugor, la naiba? ca sé-i si monstruozitatea asta. Punind coiful deoparte, Jord: cepu sai scoata platosa. Dumnezeule, ce costul absurd, mormai el, dar vocea ii era ingrijorata in timp cerceta trupul moale din fata lui, cautind la lumina luni vreo rand de glont sau vreo urma de singe. Este pre intuneric ca sa-mi dau seama unde este ranit. Intoarce trasura s-| ducem la hanul pe linga care am trecut. S- gasi cineva pe acolo care sa stie cine-i sint parintii unde putem gasi cel mai apropiat doctor. Aplecindu-se, Jordan 1] apuca de umeri pe tinarul sau salvator, uimit sé descopere cit de usor era trupul baiatului imbracat 1 armura. Nu este decit un copil. Nu are mai mult de treisprezece sau paisprezece ani, spuse Jordan cu voce in care se simtea vinovatia pentru raul pe car evident il pricinuise tindrului curajos care fi venise in aparate. Ridicind fara ni brate, tl dusel la trasura. ‘Sosirea lui Jordan ta han, cu Alexandra inconstient& in brate, a provocat un val de comentarii rautacioase si de sugestii deocheate din partea ocupantilor si care, din cauza oreitirzii, erau dupa nenumarate » de bautura ndiferenta suprema a adevaratului aristocrat fala nenii de rind, Jordan a ignorat vocile ridicate si s-a Wroptat direct spre circiumareasa. Da-mi cea mai buna camera pe care o al si trimite-| Wnodiat pe hangiu la mine. Chelnerita isi intoarse privirea de la buclele intu- HWcate ale Alexandrei spre gentlemanul inalt, impecabi Imbracat, si se grabi sa- i indeplineasca ordinele asa Guim | lo-a dat, incepind cu cea mai frumoasa camera a Hanuiui Cu delicatete, Jordan lésa baiatul pe pat si-i desfacu iretul de la gulerul camasii. Baiatul gemu, deschise pleoapele si Jordan se trezi privind cea mai uluitor de Mare pereche de ochi a cdror culoare izbitoare era de un Verde-albastru luminos, marginiti de niste gene absurd de lungi gi de intoarse ~ ochi care-! priveau cu o vimire ¢onfuza. Zimbind linistitor, Jordan spuse blind: Bine te-ai intors in lume, Galahad Unde... Alexandra 1si umezi buzele uscate, vooea ei unind ca un croncainit nefamiliar. Dregindu-si glasul, cerca din nou si reusi s4 spund ‘intr-o soapta de-al ragusita: unde sint? — Esti la hanul tn apropierea caruia ai fost ranit. Detaliile singeroase ii revenira in minte gi Alexandra nti ca lacrimi flerbinti fi navalesc in ochi. L-am omorit. L-am omorit pe omul ala! se ineca ea — $i facind asta, ai salvat doua vieti —po a mea si pe a vizitiului meu. in starea de soc tn care se afla, Alexandra se agata de aceasta asigurare pentru toata linistea pe care i-o oferea, Neflind capabila inca sa vada perfect, fl zari ca de la distanta cum isi plimba miinile in sus si in jos pe picioarele ei. Nici o alta mina decit cea a mamel ei nu a46 _ JUDITH McNAUGHT atins-o vreodata — si asta de ani buni de zile. Alexa Constaté ca senzatia este usor placut si ciud: lulburatoare, dar cind mfinile barbatului incepura Pipaie coastele, trase adinc aer in piept si se agat incheteturle lui Sir! striga ea cu disperare. Ce faceti? Privitea lui Jordan cazu pe degetele lungi si si care-i prinsesera ‘ncheieturile cu o forta ce nascuta din frica ~ Caut sé vad daca ai vreun os rupt, tinere. Am tri dupa doctor si dupa hangiu. Desi, acum, oa te-ai tr Poti s&-mi spui singur cine esti si unde gasim cel apropiat doctor, Alarmata si indignata de costul exorbitant al servi Uunul doctor, Alex izbucni cu disperare Aveti are idee cit de mult costa servicille ut doctor in zilele noastre? Jordan privi in jos spre baiiatul palid cu ochi uluitori simti cum 7l cuprinde o profunda compasiune amestecs cu admiratie, combinatie de emotii care ti erau compl straine. ~ Ai suferit aceste rani pentru mine si, fireste, eu suporta cheltuielile, Jordan zimbi, iar Alexandra simti-cum bruse i impezeste pe deplin capul. Cel care ii zimbea era fa Indoiala cel mai inalt si mai chipes barbat pe care vazuse vreodata, chiar si in Un gti-argintiu de matase si otel, umerii foarte largi, voc baritonalai, plina si irezistibila. in contrast cu fata lui mi ile, dinti i erau uimitor de albi si desi Tulul gi a barbie emana o fo usoare, ce dovedeau ca are simul umorul Privind in sus spre uriagul de deasupra simi foarte mica si fragila. Ciudat, dar tn acela: CEVAMINUNAT 47 siguranta. Mult mai in siguranta de cum. se vreodatai in ultimii trei ani, Slabind strinsoarea zise ea zimbindu-i timid. imbetului care aparu pe lui f tale respiratia lui Jordan, care se.incrunta d simfi un fior interior ciudat la atingerea dege- Atingerea unui barbat. Indepairtind brusc mina reba sumbru daca nu cumva plictiseala lui fata rile obignuite ale vieti |-au transformat intr-un fel ator de perversiuni Nu mi-ai spus care-ti este numele, vorbi el cu un ton deliberat rece, incepind s& exploreze coastele viu, in timp cei urmarea cu privirea fata pentru a vreo urma de durere, Alexandra deschise gura sé-si spuna numele, dar in nb scoase un sunet de panica infuriata, cind brusc, @ lui alunecara in sus spre sini. Jordan isi retrase ca Asa este, n-am oe face! replica Alexandra, uluita de acuzator al vooii li Absurditatea schimbului lor de cuvinte i-a izbit pe (oi in acelasi timp: Infatisarea sumbra a lui Jordan loc unui zimbet bruse, iar Alexandra tnoepu sé rida. ‘sa i-a gasit doamna Tilson, sotia proprietarului ha- i — amindoi in pat, rizind, cu miinile barbatului la citiva centimetri deasupra bluzei descheiate si a sinilor Alexandrei Lawrence. Alexandra Lawrence! exploda ea, inaintind in nul ridicat, aruncind48__ JUDITH McNAUGHT Pentru Alexandra a fost clara semnificatia celor va ute si gindite de doamna Tilson, dar nu si pentru Jordan, si el gasi dezgustator faptul ca mintea ingusta a acest femei ar putea acuza o tinara fata care nu putea sa aibi mai mult de treisprezece ani de faptul ca ar pute: Colabora la propria ei decaidere morala. Trasaturile | s~ ‘nasprit, iar in vocea sa autoritara se simi clar 0 raceal ca de gheata. ~Domnigoara Lawrence a fost ranita intr-un accident pe drum, nu departe de aici. Trimite dupa un doctor. Nu, nu, s& nu faceti asta, doamna Tilson, zis Alexandra si se ridica in fund in pofida ametelii pe care mai simtea, Nu am nimic si vreau sa merg acasa. Jordan j se adresa femeil suspicioase cu 0 voi aspra, impunatoare: In acest caz, am s& o duc eu acasa, iar tu pot trimite doctorul fa locul atacului, la citeva mile la sud de aici, pe drum. O sa gaseasca doi banditi care categori nu mai au nevoie de ingrjirle sale, dar sa se asigure Vor fi ridicati de acolo si dusi unde trebuie. Virind mina it buzunar, Jordan scoase o carte de vizité cu numele ui gravat sub o coroana de aur. Indaté ce o voi reda pt domnisoara Lawrence familiei, ma voi tntoarce aici Faspund la orice intrebare ar avea de pus. Doamna Tilson mormai ceva despre bandit si linsa d cumpatare, smulse cartea de vizita din mina lui, arunca Privire spre camasa descheiata a Alexandrei si iesi. ~ Ai patut surprins... de faptul c& sint fata, vreau si ‘Spun, Se aventura ezitind Alexandra. Sincer sé fiu, aceasta a fost o noapte a surprizelor, replica Jordan scotindu-si-o pe doamna Tilson din mint siindreptindu-si atentia spre Alexandra. As fi prea curios daca te-as intreba ce faceai echipata In aceasta armura?) Alexandra igi trecu incet_piciorul peste margine: patului si incerca sa se ridice. Incdperea se legaina. ‘CEVAMINUNAT 49 Pot sa merg, protesta ea cind barbatul se intinse sa ia in brate... Dar as prefera sa te duc eu, zise Jordan cu fer- mmitate si chiar asta facu. Alexandra zimbi in sinea ei la nepdisarea cu care trecu prin camera hanului in care se aflau oaspeti, indiferent la privirile satenilor, ducind in brate o fata ciufulité, plina de praf si imbracata in pan- taloni si camasa. Dar, dupa ce o aseza cu delicatete pe pernele mari bogate, ale trasurii si lua loc pe canapeaua din fata ei, amuzamentul ti disparu totusi. isi dadu seama ca urind vor trece pe lingai locul unde se petrecuse scena Ingrozitoare la care avusese si ea 0 contribute. ‘Am luat viata unui om, zise ea intr-o soapta plina de groaza in timp ce vizitiul se apropia de locul cu pricina. N-am sa mio lert niciodata. Nu te-as fi fertat eu niciodata daca nu al fi facut-o, spuse Jordan cu un zimbet linisttor. in lumina aruncata de lmpile calestii imensii ochi albastri-verzi plini de lacrimi se ridicara spre fata lui cer- cotind-o, cersind in tacere si alte semne care sd o isteasca, iar Jordan raspunse automat. intinzindu-se spre ea, 0 ridica de pe perne si o puse pe genunchii lui, yind-o in brate ca pe un copil distrus ce era. Ai facut un lucru foarte curajos, murmur el tn buclele negre care-i atingeau obraji. Alexandra suspina si dadu din cap, frecindu-si nconstient obrazul de pieptul li. N-am fost curajoasé, ci pur si simplu prea inspai mintaté ca sa fug, asa cum ar fi facut orice om intelept. Era ceva profund emotionant fn felul in care aceasta fotita se lipise de el, avind incredere tn el. Jordan fu ulult 4 gindul ce nusi mai trecuse niciodata prin minte’ ca intr-o ar placea s& alba si el un co} a50 JUDITH McNAUGHT fermecatoarele copile devin in mod inevitabil tinere f rasfatate, renunta imediat la idee. ~ De ce purtai armura aia veche? 0 intreba el pent doua oara in noaptea aia. Alexandra i-a explicat despre jocurile cavaleresti erau un ritual la fiecare zi de nastere a unui O'Toole, iI facu sa rida tare de mai multe ori descriind unel infringerile si triumfurile din ziua aceea. Oamenii de dincolo de Morsham nu au asemel jecuri si intreceri? Am crezut intotdeauna ca oamenil aceiasi oriunde s-ar afia ei, desi n-am stiut niciodat certitudine, pentru ca niciodata nu am fost mai dey de Morsham. $i ma indoiesc ca am sa ma duc vreo Uimirea lui fu atit de mare, incit pe moment il redut la tacere. In cercul larg al cunostintelor sale, toata lunn calatorea peste tot si destul de des. li venea greu accepte ca acest copil vioi nu o sa vada niciodatai alt decit acest s&ituc uitat de Dumnezeu la marginea mintului. Privi spre fata ei umbrita si constata ca urmarea cu un interes prietenesc mai degraba, decit deferenta plina de veneratie cu care era obisnuit. Zim pentru sine la imaginea unor copii de tarani aruncindu fara nici o inhibitie in turniruri cavaleresti. Cit de difert trebuie sa fie copilaria lor fata de cea a odraslelor nobi imii. Ca si el, toti erau crescuti de guvernante, indrumat de tutori, admonestati sai fie tot timpul curati si amintinds i'se permanent sa se poarte ca flinte superioare ase cum erau predestinate prin nastere sa fie. Poate ca copii crescuti in locuri indepartate ca acesta erau mai buni si diferiti — sinceri si curajosi si nealterati, cum er Alexandra. Pornind de la viata pe care i-o descrises Alexandra, se intreba daca nu cumva copiii de tarani erau in definitiv cei fericiti. Copii de tarani? isi dadu seama Ga in vorbirea cultivata a acestei fetite nu era nimic din duritatea si asprimea unui taran. CEVAMINUNAT 51 Do ce vizitiul ti spune ,excelenta’? jl intreba ea lind si o gropita Ti aparu in obraz. Jordan tsi inde- privirea de la copilul nevinovat din bratele sale. Pentru ca in general asa li se vorbeste ducilor. Ducilor? repeta Alexandra ca un ecou, dezamagita Hoscoperirea ca acest frumos strain trala evident intr- No, la care ea nu ar fi putut ajunge niciodata si c& o Hispara pentru totdeauna din viata ei. Esti intr-adevar “? Ma tem ca da, raspunse dezamagita? Putin. il umili cu replica ei. Cum iti mai spun oa- Wienii? in afara de duce, vreau sa spun. Cel putin zece nume, raspunse el amuzat si derutat Wp toactile ei sincere, fara nici o inhibitie. Majoritatea Damenilor imi spun Hawthorne sau Hawk. Prieteni Apiopiati imi spun pe numele mic, Jordan. Hawk tise potriveste, remarca ea, dar minteai agila Hivise deja mai departe la 0 concluzie importanta. Crezi 0A bancitii aia te-au ales anume ca sa te jefuiasca pentru i osti duce? Eu zic ca si-au asumat un rise terbil sa te iilace pe drum, atit de aproape de han. Lacomia este o puternicd motivatie pentru asu- ea riscului, replica Jordan. Alexandra fu de acord dind din cap si citind cu voce 6a: .Nu exista nici o flacara ca pasiunea, nici un rechin ura, nici un torent ca lacomia.” Ce-ai spus? o intreba Jordan privind-o cu uimire. N-am spus eu asta, Budha a spus-o, fi explica Alexandra. Cunosc citatul, zise Jordan revenindu-si cu un efort. Ma surprinde numai faptul ca il cunosti tu. Zari o lumina, slaba venind de la 0 casa ce se afla chiar in fata si presupuse ca era casa ei. Alexandra, vorbi el repede si |, remarcind reactia ei92 JUDITH McNAUGHT ferm pe masura ce se apropiau, nu trebuie sa te si niciodata vinovata de ceea ce ai facut in seara asta. ai de ce sa te simti vinovata. privi cu un zimbet moale, dar cind trasura se pie de peronul gloduros din fata casei, Alexant exclama brusc: = Oh, nu! Inimai se facu cit un purice cind zari tras seniorului si iapa lui pursinge legata incé aproape poarta. Sperase sé fi plecat pina acum. Vizitiul deschise usa calestii si cobori scairile, dar oft ‘Alexandra incerca sa-1 urmeze pe duce el se intinse gi lua in brate. — Sint sigura c& pot s& merg, protest ea. Zimbetul I lenes, intim, o facu sa-si tina respiratia cind fi spuse: — Este deosebit de jenant pentru un barbat dimen: mele sa fie salvat de o mina de fata, chi daca este imbracata intr-o armura. De dragul orgol meu ranit va trebul s&-mi permiti sa fiu acum galant, Foarte bine, accepté Alexandra cu un zim resemnat. Cine sint eu sé zdrobesc orgoliul unui nok duce? Jordan aproape ca nici nu o auzi; privirea lui ager inregistra iarba prea crescuté care inconjura cas obloanele stricate care atimau la ferestre si Nu era casuta modesta pe care se aster tase sa 0 gaseasca, ci un loc vechi, mohorit, negliat, p care locuitorii sai, evident, nu-si puteau permite sa intretina. Trecind greutatea Alexandrei pe bratul si piciorul sting, ridica mina dreapta gi ciocani la usa, Temarcind vopseaua care se cojea. \Vazind ca nu raspunde nimeni, Alexandra fi spuse: — MA tem ca trebule sa bati mai tare. Stil, Penrose este aproape surd, desi prea mindru ca sa recunoasca. CEVAMINUNAT 33 Majordomul nostru. Cind a murit papa, am fost fi sa concediez personalul, dar Penrose si Filbert rea batrini si infirmi ca sa mai gaseasca o slujba. Naveau unde sa se duca, asa ca au ramas aici si au s& lucreze numai contra locuinta si hrana mai gateste si ajuta de asemenea la curatenie. Ce ciudat, murmura Jordan asteptind sa se ida usa. In lumina lampii de deasupra usii fata ei Watoare se intoarse rizind spre el si-!intreba plina de Ce gasesti atit de cludat? {dea unui majordom surd. Aiunci pe Filbert o sa-1 gasesti cu siguranta si mai at Ma indoiese, spuse sec Jordan. Dar cine este Filbert? Valetul nostru. ‘4 indraznese sa te intreb oare de ce infirmitate p, il asigura ea candida. in asemenea a, tneit nu mai departe decit saptamina trecuta a un zid drept usa si a intrat in el. Spre rusinea lui, Jordan simtea ca-1 podideste risul srcind s&-1 crute mindria, spuse cit mai solemn bil: Un majordom surd si un valet orb... Cit de.. conventional. ‘Asa este, nu? recunoscu ea aproape ou mindrie. sa sti cé nici nu mi-ar placea sa fiu conventionala. Si 1 un zimbet vesel gité: ,Conventionalitatea este refugiul nei minti amortite.” Jordan ridicé pumnul si batu atit de tare, inoit se putea auzi ecoul bubuiturilor in casa, dar privirea ui cordata era atintité pe fata ei zimbitoare.54__ JUDITH McNAUGHT ~ Cine a spus asta despre conventionaltate? o intreba fara nici o expresie. ~ Eu, recurioscu ea fara jena. Eu am spus-o, ~ Ce mic bagaj impertinent esti, zise el zimbind $ inainte de a-si da seama ce face incepu sa depuna un sarut plin de afectiune, patern, pe fruntea copilel. {s Control impulsul in timp ce usa fu data de perete de ur Penrose cu parul alb, care-| privi cu indignare si spuse: Nu este nevoie sa bubui in usa ca si cumai vrea sa trezesti morfi, sir! Nu este nimeni surd in casa asta, Uluit de aceasta punere la punct venita din parte unui simplu majordom care, mai mult, avea o uniforma decolorata si jerpelita, Jordan deschise gura sé-| apos: trofeze asa cum pe buna dreptate merita, dar battinul tocmai isi dédu seama ca in bratele lui este Alexandra $ ca are o taietura pe obraz. = Ce ati facut domnisoarei Alexandra? suiera furiog servitorul la el si intinse bratele lui pirpirii cu intential vadita de a i-o smulge Du-ma la doamna Lawrence, ordont scurt Jordan) ignorind gestul majordomului, Am spus, rosti mai taré Jordan cind servitorul paru ca nu aude, sd ne duct imediat la doamna Lawrence, Am auzit ce-ati spus de prima data, se incrunta Penrose iritat, intoroindu-se sa execute ceea ce i ordonase. Te-ar putea auzi si mortil.. murmura el indepartindu-se. Fetele care se intoarsera spre ei in salon depaseat cele mai rele inchipuiri ale Alexandrei. Mama 6 sari i Picioare cu un tipat de spaima; seniorul gras si sotia Iu si mai grasa se aplecara in fala in scaunele lor, cu o curiozitate avida, privind la bluza Alexandrei, deschelata de la git pina aproape de sini = Ce s-a intimplat? izbucni doamna Lawrence, Alexandra, fata ta, Dumnezeule, ce s-a intimplat? CEVAMINUNAT . 55 Fiica dumneavoastra mi-a salvat viata, doamna Lawrence, dar in timpul luptei a primit 0 lovitura la fata. Va asigur ca este vorba de ceva mult mai serios decit pare la prima vedere. Te rog, lasa-ma jos, ii ceru imediat Alexandra, Vazind ca mama sa este pe punctul de a se prabu Gind Jordan se conforma, ea decise sa faca prezentairlle §| s4 restabileasca astfel 0 oarecare decenta in toata Aceasta atmosfera. Mama, zise ea cu voce sigura, alma, acesta este ducele Hawthorne. in pofida faptului fi mama ei parea ca se sufoca, Alexandra continua cu Un ton politicos, sec: am dat peste el si vizitiul lui in timp (00 erau atacati de banditi si eu — eu I-am impuscat pe nul dintre banditi, Intoroindu-se spre Jordan, spus Exoelenta, mama mea, doamna Lawrence. Tacerea fu totalé. Doamna Lawrence parea sé fi famas muta, iar seniorul si sotia lui ramasesera cu gurile (ascate. Stinjenita de tacerea din camera, Alexandra se Intoarse cu un zimbet de usurare in timp ce unchiul Monty intra clatinindu-se usor, ochii lui sticlosifiind dovada clara a unei seri petrecute delectindu-se in ret cu Madeira ce-i fusese interzisa. Unchiule Monty, zise ea cu disperare tn glas, am dus un oaspete. Ducele Hawthorne. Unchiul Monty se apleca greu peste bastonul lui de tie si clipi de doua ori incercind sa-si concentreze privirea pe fata caspetelui Dumnezeule mare! exclama el uimit. Este chiar Hawthorne. El, intradevar. Aducindu-si in’ ultimul pment aminte de manierele sale, exeouta o plecaciune ingace si spuse cu 0 voce prevenitoare, respectuoasa: Sir Montague Marsh, excelenta, la dispozitia dumneavoastra. Alexandra, stinjenita numai de tacerea prelungita si )u de casa ei darapanata, de servitorii batrini sau de56 JUDITH McNAUGHT comportamentul straniu al rudelor el, zimbi vesela spr Jordan, apol igi indrepta capul spre Filbert care intra camera aducind 0 tava cu ceai. Ignorind faptul probabil comite o grava greseala social prezentind nobil unui simplu valet, ea spuse dulce: — lar acesta este Filbert, care are grija de tot ce face Penrose. Filbert, acesta este ducele Hawthorne. Filbert era prins in actiunea de a pune tava cu ceai ‘o masa si-si intoarse ochii miopi peste umair spre unchi Monty, Ce mai faceti? zise el adresindu-se cui nu trebui iar Alexandra il vazu pe duce ca strimba usor din nas. \V-ar deranja daca ati ramine la ceai? il intreba ea duce, studiindu-i lumina suspecta din ochii cenusi zimbi, dar dadu din cap fara nici o umbra de regret. Nu pot, draguto, ma asteapta o calatorie lunga ‘nainte sa plec trebuie sé ma intore la han si sé mi intiinesc cu autoritatle, Or sa ceara explicatii pentru ce ce s-a intimplat in noaptea asta. Dind scurt din cap i ‘semn de ramas-bun spre audienta lui atenta, Jordan pri fetisoara plina de incintare ridicata spre el. N-ai vrea ma conduc’? o invita. Alexandra dadu din cap si-l conduse la usa, ignori vocile care izbucnisera in urma lor in salon, unde sotié seniorului spunea cu un ton ridicat: Ce a vrut sa spuna prin ,inapoi la han"? Categori doamna Lawrence, nu este posibil ca el s4 fi avut i vedere ca Alexandra a fost acolo cu in hol ducele se opri si privi in jos spre Alexandra at © caldura in ochii Iui cenusii care o facu sa simté cum se aprinde intregul trup. $i cind ridica mina si o puse tandrete pe obrazul ei ranit, Alexandra isi simti puisul in gt. = Unde... unde pleci acum in calatorie? intreba e: Incercind s4 amine momentul despartii CEVA MINUNAT La Rosemeade. Ce este asta? Mica proprietate de la tara a bunicii mele. Prefer petreacd majoritatea timpului acolo pentru c& (iiseste casa draguta. Oh! exclama Alexandra constatind c& ji este Aproape imposibil sA vorbeasca sau sa respire pentru ca foum degetele lui fi alunecau intr-un mod foarte placut po obraz, iar el o privea intr-un fel care i se paru a fi ceva (00 aducea aproape a respect. N-am sa te uit niciodata, papuso, zise cu voce joasa §| ragusita, in timp ce se apleca sii tipi buzele fierbinti io fruntea ei. Nu lasa pe nimeni sa te schimbe. Rami #xact asa cum esti. Dupa ce pleca, Alexandra continua s& stea nemis- fata, ametita de sarutul care parea sé i se fl intipaiit pe frunte. Nusitrecu prin cap ca s-ar fi putut ca; in acel moment, locmai sa fi fost vrajita de un barbat care-si folosise din Instinct vocea si zimbetul pentru a o fermeca si a o dezarma. Seducatorii cu practica nu faceau parte din Oxperienta el, i si seducatorii de profesie faceau insa parte din oxperienta doamnei Lawrence, care cazuse victima nai unui asemenea sarmant tradator cind nu era t ceva mai mare ca Alexandra. Ca si ducele thorne, sotul ei fusese un barbat fermecattor, chipes, vaniere alese, cu haine frumoase gi absolut fara nici serupul Motiv pentru care cind Alexandra se trezi a doua zi de ineaté 0 vazu pe mama ei intrind ca o furtuna in ‘camera, vocea tremurindu-i de furle. Alexandra, scoala-te imediat! Alexandra se ridica in ind si-si dadu parul buclat peste cap.58 JUDITH McNAUGHT. ~S-a intimplat ceva? — Am s&-ti spun eu ce s-a intimplat, spuse mami iar Alexandra fu socata de furia care © cuprinsese, dimineata asta am avut patru vizitatori, incepind cu hangiului, care m-a informat c& noaptea trecut ‘impaitit un dormitor la han cu acest mirsav seducéitor copii nevinovati. Urmatorii doi vizitatori au fost amatori curiozitati. Cel de-al patrulea vizitator, si o spuse ot voce ce tremura de furie si de lacrimi, a fost seni care m-a informat ca, din cauza comportari tale s daloase de aseara si a starii in care se afla imbra mintea ta, a lipsei tale generale de pudoare ‘intelepciune, considera ca nu mai esti demna sa fi fiului sau sau a indiferent carui barbat care se respe Cind vazu ca Alexandra o priveste numai cu vadi usurare, doamna Lawrence tsi pierdu controlul, O apu de umeri si incepu sao zgfitfie. dai seama ce-ai facut? striga ea. Nu? Atunci al sti spun eu — te-ai dezonorat fara nici un drept de ap Birfele s-au tntins pretutindeni, iar oamenii vor despre tine ca si cum ai fio tirfé. Ai fost vazuta dusa in un han aproape dezbracata si ai stat intr-un dormit singura cu un barbat. O jumatate de ord mai tirziu ai f scoasa din acelasi han, de acelasi barbat. Stii ce credk toata lumea? ~ C& eram obosita si cA aveam nevoie de odihni sugera inteleapta Alexandra, alarmata mai mult d paloarea mamei ei decit de cuvintele pe care aceasta I spunea, Proasto! Esti mult mai proasta decit am fost e vreodata. Acum nu 0 sa te mai ceara de nevasta nici ut barbat decent. — Mama, zise Alexandra foarte calma, incercind s&/ schimbe rolurile asa cum fusese nevoita sa facd de multe ori in ukimii trei ani, calmeaza-te. CEVAMINUNAT 59 fA nu indraznesti sa folosesti tonul asta condes- dont cu mine domnisoara! racni mama ei cu fata la ii oltiva centimetri de a Alexandrei. Barbatul acela aline? Tol mai ingrijorata de isteria mamei sale, Alexandra i8@ ou un ton sec: Doar stil ca a facut-o. L-ai vaizut ¢a m-a adus aici in 6 Nu In felul asta! striga doamna Lawrence tremurind Piopriu de furie. A pus miinile pe tine? Te-a sarutat? iypunde-mi, Alexandra. Aloxendra se gindea daca sa incalce principille Wooulate de bunicul ei, dar inainte sA deschida gura ca puna o minciuna, mama ei fi vazuse deja obraji bujorindu-se. Afacut-o, nu-i asa? tipa ea. Raspunsul este scris pe Jala ta. Doamna Lawrence incepu sa se plimbe furioasa 1) bus gi in jos in fata patului Alexandrei. Fata auzise de Weinoi care aveau asemenea accese de furie, incit tsi Wwigeau parul din cap, iar mama ei parea sa fie pe linctul de a face exact asta. Sarind repede din pat, jilnse mina ca s& opreasca umbletul fara rost al mamei alo Mama, te rog nu te infuria atit de tare. Te rog. Eu si iieole nu am facut nimic ce nu trebuia. Maica-sa aproape ca sorigni din dinti de furie. S-ar putea ca tu sa nu intelegi ca tot ceea ce ai lacut este gresit, dar mirsavul, prefacutul, degeneratul it stia. El stia. A venit aici ca un nerusinat, stiind ca i prea naiva ca sa intelegi ce a facut. Dumnezeule, urasc pe barbat} Fara nici un semn prealabil, 0 trase pe Alexandra in brate si o strinse la piept. Nu mai sint proasta oarba care am fost. L-am lasat tau sa ma foloseasca pentru propria lui placere si60 JUDITH McNAUGHT apoi sa ne paraseasoa, dar pe Hawthorne n-am sé A ne facd asta. Ti-a distrus reputatia si am sa-l fe plateasca, ai sa vezi. Am s&-| fortez sa facd tot ce se cuvine. ~ Mama, te rog! izbucni Alexandra, smulgindu- Imbratisarea inabusitoare a mamei el. Nu a facut ri rau, Zu ca nu. Mi-a atins numai membrele ca s& V daca nu am-vreun os rupt si si-a luat ramas-bun s tindu-ma pe frunte. Asta nu poate sa fie ceva rau. — Tira distrus reputatia ducindu-te intr-un han. distrus orice sansa de a mai face o cas&torie decel Nici un alt barbat nu o s& te mai vrea acum. De adi inainte, oriunde ai s& te duci in sat, scandalul te: urmari ca o umbra. Pentru asta trebuie sa plateasca, scump. Cind s-a intors noaptea trecuta la han, Fa s| doctorului unde pleaca mai departe. O sé mergem duf el si o sa cerem dreptate. — Nu! striga Alexandra, dar mama ei ramase surda orice in afaré de vocea ei interioara, care de trei cerea razbunare. N-am nici 0 indoiala ca se asteapta sa-i facem ita, continua ea cu inversunare, ignorind rugaminti Alexandrei, acum, cind am aflat intregul adevar desp ce s-a petrecut noaptea trecuta CAPITOLUL 5 vaduvai de Hawthorne fi privea nepotul cu un {lipsit de orice ingaduinta pe buze si cu 0 expresie in privire. La saptezeci de ani, era inca o (0 frumoasa, cu parul alb, cu o tinuta regala, cu 0 iyuranta si un echilibru de nezdruncinat care proveneau Miro viata absolut privilegiata. In potida demnitatii rigide care Wi, durerea nu-i era straina, supravietuind sotului si Totusi, autocontrolul ei era atit de puteric, incit mai apropiati oameni nu erau siguri c@ 7i iubise in vietii sau ca era indurerata ca muriserd si atit de it4 era pozitia ei In inalta societate, incit nimeni \draznit vreodata sa o intrebe. Nu vadea nici un semn de ingrijorare acum, cind ei cel mai mare, asezat pe una din canapelele ion, picior peste picior, fi explica linistit c& a intirziat ca doi banditi de drumul mare au incercat noap- ta s’-1 omoare. otusi, celdilalt nepot al ei nu facea nici un efort sa-si da emotile trezite de povestirea varului sau. Ducind rul cu brandy la gura, Anthony zimbi si spuse: Jordan, recunoaste, adevarul este ca ai vrut s4 mai reci o noapte binecuvintata cu frumoasa ta balerina. iarté-ma, bunico. Cind ducesa fi arunca o privire , Anthony adauga: realitatea este ca nu au fost nici62__ JUDITH MeNAUGHT. Un fel de banditi de drumul mare si nici o copil doisprezece ani nu a sarit in ajutorul tau. Am dreptalt Nu, zise imperturbabil Jordan. Ducesa urmarea jocul dintre cei doi veri. apropiati ca fratii si totusi diferiti ca ziua si noaptea gindi ducesa; Jordan semana mai mult cu ea, reze rece, detasat, In timp ce Anthony isi afisa orice emofh ra un incurabil optimist. Anthony a avut doi pétrinti au iubit; Jordan nu a cunoscut niciodata afectiunea din partea nici unuia dintre parintii sai, Ea aproba toata inima comportamentul lui Jordan si dezap usurinta lui Anthony. Dezaprobarea ~ in diferite grad era singura emotie pe care ducesa isi permitea si manifeste, ~ S.a intimplat exact asa cum ti-am spus, desi ml dria mea se simte ranité cind recunosc lucrul af continua sec Jordan ridicindu- se si indreptindu-se bufet ca sa-si mai toame vin in pahar. Priveam te Pistolului, cind a tignit ea —direct in mijlocul nostru, cala Pe 0 mirtoaga deselata cu vizorul coifului cobort, agit © lance intr-o mina si o pusca in cealalta. {si mai tuma putin din vinul lui preferat si se into ‘spre canapea. Cu o voce care era mai degraba indif renta decit critica, adauga: Atmura ei era ruginita, iar casa parca proveng dintr-un ‘roman gotic prost ~ cu pinze de paiianjeni p i, tapiserii decolorate, usi care scirtiau si perg umezi. Are un majordom care este surd tun, un valet ort Care intra prin ziduri, si un unchi batrin si betivan care s prezinta ca sir Montague Marsh... ~ Interesanta familie, murmura Anthony. Nu este di mirare 08 ea este atit de... neconventionala. — «Conventionalitatea este refugiul unei minti amor {ite”, cita Jordan sec. CEVAMINUNAT 63 a carei intreaga viata fusese dedicata cu 9 si scrupulozitate preceptelor conventionale; te neconventionala. Anthony chicotea, studiind aproape tandru de pe fata aspra a varului sau Yorbea de fata. Jordan zimbea tar, Anthony stia — il daca zimbetul nu era seducator sau cinic — si mai rar. Fusese crescut de un tata care credea Hontimentalismul este slabiciune si tot ce era sla- iio era interzis, respingator. La fel si tot ceea ce-l 0a vulnerabil pe un barbat. Inclusiv dragostea. (Cum arata aceasta extraordinara femeie? intreba Wiliony, dornic s descopere mai multe despre fata care Wilsose un asemenea efect neobisnuit asupra varului mu. Mica, zise Jordan in timp ce imaginea fetel zimbi- Wie @ Alexandrei ti juca in minte, $i prea subtire. Dar We un zimbet care-ar putea topi si pietrele si cei mai #ilraordinari ochi pe care i-am vazut. Culoarea lor este Wibastru-verzuie, iar cind o privesti nu vezi nimic altceva MW alard de ochi. Vorbirea ei este cultivata, ca a mea sau flu si, in pofida casei aceleia morbide in care sta, este o finta vesela. Si curajoasa, dupa cit se pare, adauga Anthony. Dind din cap aprobator, Jordan continua: ‘Am saci trimit un cee —o0 recompensa pentru oa mi-a. at viata. Numai Dumnezeu stie cita nevoie au de Pornind de la lucrurile pe care le-a spus — si de la » pe care a avut grijé sa nu le spuna ~ am dedus ca Inlreaga responsablitate pentru casa aceea bizara se a(la pe umerii ei. Alexandra se va simtijignita fara indo- lala de bani si de aceea nu i-am oferit noaptea trecuta, dar fi vor imbunatati situatia.JUDITH McNAUGHT , tiv. Ma surprind a Incercat sa-ti stoarca vreo recompensa bal noaptea trecuta, ~ Ai devenit cinica, zise Jordan fara nici 0 6) Dar gresesti in privinta acestei fete. Este nevin ipsita de lAcomie. Uimit de aceasta afirmatie féicuta de Jordan, a opinie despre caracterul femeilor era foarte pr Anthony sugera grabit: in citiva ani o sé ai alta parere despre ea sio Anthony! Tonul ducesei era de dezaprobare fi Nu in prezenta mea, te Tog. Nu-m-as gindi so smulg de acolo de unde zise Jordan complet indiferent la infatisarea incrur bunicii lui. Alexandra este o piatra pretioasa rara, di r rezista nici macar o zi la Londra. Nu este destul dura sau destul de prefacuta sau destul de ambit Ea... Se intrerupse si privi tntrebator spre majord care tusise politicos pentru a-si face remarcata preze Da, Ramsey, ce s-a intimplat? Ramsey se indrepta, devenind tepos, cu schimonosita de dezgust, ochii exprimind clar ir Adresindu-se lui Jordan, spuse: Se af aici trei persoane, excelenta, care insista va vada. Au sosit intr-un fel de trasura care sfide: orice descriere, trasé de un cal care nu este demn. acest ‘nume si purtind niste haine pe care nici o persoal cit de cit mai importanta nu le-ar imbraca. ~ Cine sint? il intrerupse nerabdator Jordan. ~ Barbatul pretinde ca este sir Montague Marsh cele doua doamne care sint cu el-este una cumnat CEVAMINUNAT 65 Lawrence, si cealalta nepoata lui, domnisoara awrence. Spun ca au venit sa primeasca o la dumneavoastra. iui datorie"1l facu pe Jordan sa se incrunte. jopto-| inauntru, spuse el scurt. W abdicare necaracteristica de a superioritatea ei | ducesa si-a permis o privire de satisfactie de jam spus eu", adresata lui Jordan minigoara Lawrence este nu numai lacoma, ci si iN 9) isi cere drepturile. Inchipuie-t, sa vind aici si linda ca ti datorezi ceva. ll 64 rspunda la aprecierea situatiei de catre a, Jordan se scula si se aseza la biroul de stejar Welalalt capat al camerei Nu vad nici un motiv pentru care sa fiti nevoiti sa Wali si voi asta. Am s& ma ocup eu si am sa rezolv Dimpotriva, zise ducesa cu o voce glaciala. Anthony Hi) mine trebuie sa fim prezenti ca martori tn cazul in aceste persoane vor recurge la santal. Tinindu-si ochii atintiti pe spatele majordomului a \dra venea in sila in spatele mamei ei si a unchiului ily, intreaga ei fiinta suferind din cauza injositi la care #8 oxpusa, nefericirea fiindu-i sporita de o mie de ori de Miimusetea proprietatii Rosemead. Se asteptase ca bunica unui duce sé locuiasca intr-o fasa mare, dar nimic din imaginatia sau experienta ei nu ) pregatise pentru ‘ntiinirea cu aceasta casa uriasa, \nconjurata de acri intregi de gradini si paiisti. Pina s& ajunga aici, se agatase de imaginea ducelui asa cum ii aparuse cu o seara in urma. Prietenos si accesibil. Rosemeade i-a spulberat totusi orice asemenea idee fabsurda din minte. Pentru el, Rosemeade era o casuté do la tara. De fapt, era un palat, se gindi ea nefericita, in limp ce picloarele i se afundau in covorul gros Aubusson,66 __ JUDITH McNAUGHT un palat care o facea s& se simta si mai micd neinsemnata, Majordomul deschise larg cele doua usi de ste Se trase in laturi pentru a le permite sa intre camera ai carei pereti erau plini de picturi in rame. ornamentate. Reprimindu:si dorinta de a-i face o pl Clune servitorului cu spatele teapan, Alexandra Inainte, temindu-se de moarte de momentul cind Confrunta cu noul ei prieten si va vedea ceca ce Sigurd ca se putea cit | impede pe trasaturile lui. Si Mu gresea. Barbatul asezat la un birou otustat nu semana deloc cu acela zimbitor, gentl care il intinise cu doua zile in uma. Astazi, era un sf distant, rece, care se uita la familia 6i ca si cum arf niste gindaci tiitori pe frumosul lui covor. Nici maca Se prefacu politicos +i icindu-se in Picioare prezentindu-i celorlalti ocupanti ai camerei. Dadul schimb scurt din cap catre unchiul Monty si marial indicindu-le sa se aseze pe scaunele de vizavi de bira Cind 0 privi in sfirsit pe Alexandra, trasturile Iu granit se imblinzira totusi, iar ochii i se umplura caldura, ca si cum ar fi inteles cit de umilité se simi Ocolind biroul, a tras un scaun special pentru ea. ~ Te mai doare rana, draguto? intreba cercetindd Semnul vinetiu de pe obraz. Flatata in mod absurd de curtoazia si de preocupar lui, Alexandra dadu din cap. __Afost un fleac, nu a durut deloc, spuse ea, simtinal Uusurata peste masura cA nu parea sd manifeste aval siune fata de ea pentru faptul ca i-au invadat casa aceasta maniera necivilzata. Simtindu-se ingrozitor rochia mamei sale care nu se potrivea, Alexandra aseza pe marginea scaunului. Cind incerca sa stea ma comod, fusta se prinse de scaun si rochia se intine in atit, eft gulerul ei fnalt o facu sa-siridice barbia, Prins curs, Alexandra privi neaju- sorutatori, ai ducelui nfortabil? o intreba el cu o expresie serioasa. rte_confortabil, multumese, minti Alexandra, este constient de situatia jenanta in care se facea mari eforturi s€ nu rida. Poate ca ar fi mai bine daca te-ai ridica si te-ai fa din nou? Ma simt perfect asa cum stau, la pe care credea ca a zart-o in ochii lui disparu Momentul in care se aseza tnapoi la birou. Privind de Mama ei la unchiul Monty, spuse fara nici un fel de umbu!: V-ati fi putut cruta de deranjul acestei vizite inutile. Wniionam sa-mi exprim recunostinta fata de Alexandra iniindu-va un cec de o mie de lire sterline, care v-ar fi Wp inminat saptamina viitoare. Mintea Alexandrei incepu sa se invirteasca auzind Mentionata o asemenea suma enorma, Dumnezeule, cu Hisemenea suma ar putea sa tina Intreaga casa intr-o Hiinastare relativa cel putin doi ani. Ar avea lemne de foc pi care si-ar putea permite sa le foloseasca din belsug, ica ar dori, cea ce fireste ca nu o sa. Nu este suficient, vorbi unchiul Monty cu 0 voce pra si Alexandra intoarse brusc capul. Cit doriti? intreba ducele cu 0 voce cit se poate de (laciala, tintuindu-| cu privirea pe sarmanul unchi Monty. Dorim cea ce este echitabil, zise unchiul Monty isi drese vocea. Alexandra noastra v-a salvat viata. Fapt pentru care sint dispus sa platesc destul de 'e. Deci ~ iar fiecare cuvint spus era ca o lovitura de Unchiul Monty se foi sub privirea de gheata indreptata upra lui, dar persevere68 JUDITH McNAUGHT ~ Alexandra noastra v-a salvat viata, lar dut voastra in schimb ati dezonorat-o. ~Ce am facut? intreba el amenintator, de a exploda. = Ati dus 0 tinara de familie intr-un han public stat cu ea in acelasi dormitor. — Am dus un copil intr-un han public, spuse Jot ironic. Un copil care-si pierduse cunostinta si care nevoie de ajutor. ~ Sa fim clari in aceasta privinta, Hawthorne — unchiului Monty deveni surprinz&tor de puternica) acel han ati dus o domnigoara. Ati dus-o intr-un dot sub privirile a jumatate din sateni, iar treizeci de mai tirziu ati scos-o — absolut constienta, cu hainel dezordine si fara sa fi chemat doctorul. Satenii au un) moral, ca toata lumea de altf ‘incdlcat in mod public acest cod. Vedeti, a izbucnit scandal urias 1n aceasta problema. acela Inapoiat pot sa provoace un scandal din faptul Un copil este dus intr-un han, atunci mintile lor treb categoric scuturate. Acum gata cu detalii nesemni care nu fac decit sé gaseasca nod in papurai. Cit dori — Detalii nesemnificative! scrigni doamina Lawrer furioasa, aplecindu-se in fata si, apucind cu mil marginea biroului, o strinse atft de tare, incit i se all ‘ncheieturile. Cum... cum poti sa spui asta, desiri josnic si fara principil? Alexandra are saptesprezece si ai dezonorat-o! Parintii logodnicului ei erau in sal cind ai adus-o acasa si ei au rupt deja tratativele pent casatorie. Ar trebui sa fil spinzurat. Spinzuratoarea prea buna pentru tine.. Ducele parea sa nu fi auzit ultima parte a celor spu ‘ntoarse brusc capul spre Alexandra si-i cerceta fata ca cum nu o mai vazuse niciodata pina acum. CEVAMINUNAT 69 ai? 0 intreba el ca si cum spusele mamei nu plesprezece, 0... 0 sa implinesc saptamina ptsprezece, spuse ea cu 0 voce slaba, ca si i scuzat, apoi fata i se imbujorai cind privirea lui pa din virlul capului spre sini mici, evident sa creada ca rochia ei ascundea dedesubt o atisarea ei baieteasca dezamagitoare, adauga a: bunicul mi-a spus ca toate femelle din familia resc trziu si eu... Dindu-sl seama oa vorbise int-un loc nepotrivit, Alexandra se intrerupse, putemic si arunca o privire plina de ingrijorare lalti doi ocupanti ai incaperi, sperind sa poata ea 0 oarecare intelegere sau iertare, Dar nu vazu nici ci alta. Barbatul o privea cu un amestec de iment si uluire. Doamna arata ca si cum ar fi fost ita in marmura. Privirea Alexandrei aluneca inapol spre duce si vazu 1) oxprosia lui devenise de-a dreptul salbatica. SA presupunem ca am facut o asemenea greseala, adresindu-se mamei ei, ce doriti de la mine? uctt nici un barbat cumsecade nu o va lua tn ie pe Alexandra dupa ceea ce i-ati facut, asteptam ireprosabila si avem uri de rudenie cu un conte si un cavaler. Nu. puteti i un fel de obiectie in aceasta privinta © obiectie? tuna ducele cu ochii plini de furie, inghiti restul cuvintelor stringindu-si atit de tare ul, ineit incepu sa i se zbata un muschi al lui. $i dacé refuz? Atunci te acuz tn fata magistratilor la Londra. S nu | c& nu am sa o fac, racni doamna Lawrence. Nu ai s& faci nimic de genul asta, spuse el cu o udine amenintatoare. Daca m-ai da in judecata, asta70__ JUDITH McNAUGHT CEVA MINUNAT nu ar face decit s4 umple intreaga Londra de so pe care, dupa cit se pare, 1l gasesti atit de dal pentru Alexandra, ‘Scoasa din sarite de calmul lui arogant si amintit Modul in care ea insasi fusese tratata de sol doamna Lawrence sari de pe scaun, tremurind de. ~ Asculta-ma bine... am sa fac exact cea ce ami 08 fac. Alexandra fie va avea respectabilitatea nu ~ cu tof! anil tai, daca am sa fac ceea ce mi-am Intr-un fel sau altul, noi nu avem nimic de pierdt intelegi? spuse aproape racnind. Nu-ti voi permil profiti de noi si sé ne arunci asa cum a facut sotul Esti un monstru, cum a fost si el. Toti barbatii sint monstri ~ monstri egoisti, detestabi Jordan o privea ou ochi de gheata pe femeia apr nebuna din fata sa, cu privirea cuprinsa de febra pumnii atit de strinsi, incit i se vedeau venele alt sub piele. Infelese ca va face tot ceea ce spunea. Era) de prinsa de ura fata de soful ei, incit ar expune-o Alexandra unui scandal public pur gi simplu pentru razbuna pe un alt barbat. A\ sérutat-o, izbucni doamna Lawrence acuzin cu furie. Ai pus miinile pe ea, a recunoscut. ~Mama, nul striga Alexandra, ducindu-si miinil piept si indoindu-se de rusine sau durere, Jordan nu sigur de care dintre ele. Nu, te rog, nu face asta, sopti zdrobita. Nu-mi face asta, Jordan privi copilul-femeie ghemuit de-titrezea mil nui venea sa creada ca era aceeasi fata ourajoa vesela, care-i sarise in ajutor cu doua zile in ura, ~ Dumnezeu sti ce altceva bai mai lasat sa faca... Palma lui Jordan cazu pe birou cu o forta ce rasul ca 0 explozie in incaperea panelata cu stejar. lull tuna el cu 0 voce ucigatoare. Stai jos! Ti iA doamnei Lawrence, iar cind ea se supuse i, Jordan se ridica de pe scaun. Ocolind biroul, 0 prea gentil pe Alexandra de brat si o ridica de pe Tu vii cu mine, zise scurt. Vreau sa vorbesc in arcu tine, 1 Lawrence deschise gura sa obiecteze, dar ducesa vorbi tn sfirsit, iar oind 0 facu, parca face de gheatai: Uhiste, doamna Lawrence. Am auzit destul de la javoastra. andra aproape ca trebui sa alerge ca sa tind (0 ducele cind traversara incaperea, iesira in hol si ff Intr-un salonas decorat in nuante de levantica. A intrati Ti daidu drumul, se indrepta spre fereastra miinile in buzunare. Tacerea o zgiria pe nervi timp ce el privea rigid afara, pe fereastra, cu inaccesibil. Stia ca se gindeste la 0 moda- do 2 scapa sa o ia in casatorie si stia de asemenea fub acest autocontrol puternic se afta o furie nica, ingrozitoare — furie care fara indoiala o sa se ye imediat asupra ei. Rusinata pina in adincul fiintei | Alexandra astepta neputincioasa, privindu-! cum isi 9 0 mina la git si incepe sa-si maseze muschi jordali, expresia devenindu-i tot mai sumbra cu fiecare \da care trecea. W0 intoarse atit de brusc, incit Alexandra facu mat un pas inapoi. inceteaz sa te mai porfi ca un iepure speriat, Eu sint cel prins in capeana, nu tu. Alexandra simti cum 0 cuprinde un calm neobisnuit, wilt do intens, incit i spulbera toate emofile in afara de yn sentiment puternic de rusine. Barbia ei mica se inalta, §patele i se indrepta, iar Jordan vazu cum se da in ea 0 lipta curajoasa pentru a-si recapata controlul, lupta pe72__SUDITH McNAUGHT care 0 cfstiga. Acum staitea dreapta in fata lui a mod absurd, ca o regina baietoasa si mindra, ¢ strdlucitori ca doua Pietre pretioase gemene. ; ~ N-am putut s& vorbesc in cealalta camera, numai cu un usor tremur in glas, pentru ca ma mar fl lasat nicidecum, dar daca nu ai fi cerut vorbim in particular, as fi facuto eu. ‘Spune ce ai de spus si sa terminam odata cu. Barbia Alexandrei se tidica si mai mult la to rece. Intr-un fel, sperase ca nu o va trata ou i brutal cu care ii tratase familia. Ideea casatoriei noastre este absurda, ince Ai absoluta dreptate, repica el grosolan, —Provenim din doua lumi diferite, ~ $i aici ai dreptate Tu nu doresti sa te ‘casatoresti cu mine, ~ Inca un punct ochit, domnisoara Lawrence, spi ou un mormaitjignitor. —Nici eu nu doresc sa ma Cas&toresc cu tine, €a umilita de fiecare cuvint brutal rostit de el. ~ Asta este foarte intelept din partea ta, caustic. As fi un sot extraordinar de rau. Intretin singura Extraordinar, spuse el sarcastic. Si toate astea int Ge eu nutream iluzia ca toate fetele isi doresc sot bog Eu nu sint ca atte fete. Miam dat seama de asta din momentul tn te-am intiinit, Alexandra simtiinsulta in Shasta sng Cuvintele lui si aproape ~Atunel s-a rezolvat. Nu 0 s4 ne casatorim, ~ Dimpotriva, zise el, iar fiecare cuvint era incarcat d © furle inversunata. Nu avem alta optiune, domnisoat CEVAMINUNAT 73 Mama dumneavoastra va face exact ceea ce va pune sub acuzatie publica in fala Ca sa ma pedepseasca pe mine, te va meu. Fara sa-si dea ise de mineca jachetei gri, impecabil croita, lorindu-| din priviri si avind 0 voce rugaitoare. sa-i lagi sa te forteze sa te casatotesti cu mine sti pentru asta toata viata, stiu oa ai s-o faci fost decit vina mea ca am lesinat atit de stupid st nevoit 4 ma duci la han. Nu mai lesinasem pina atunci, stil, dar tocmai omorisem un om si... stull zise Jordan aspru, simtind cum latul casa- tinge in mod inexorabil in jurul gitului. Pina tn in care incepuse s& vorbeasca Alexandra, cu disperare diferite miloace ca sa scape din ea 6 cA maica-sa nu face altceva decit, probabil, aza. Practic, fusese pregatit sa treacd in toate motivele pentru care ea ar trebul sa urasca # eventuala casatorie cu el, numai ca nu contase pe Pledoaria ei altruisté de a nu se sacrifica pe altarul riei. Reugise chiar, pentru moment, sa uite cd un om ca sai salveze lui viata. ea in jos, spre copila mindra si patetica din fata nbracata in rochia aia ponosita. li salvase viata cu propriei ei viet iar el in schimb ji distrusese orice a de a mai gasi un sot. Daca nu gaseste un sot care fit-i mai preia din griji, va fi nevoita sa duca pe umerii ei plabuti povara acestei bizare case cit timp va trai. [i distrusese vitorul fara s@ vrea, dar o facuse. Nervos, ti indeparta mina de pe mineca |JUDITH McNAUGHT ; Nu existé nici o cale pentru nici unul dintre scapam din asta, zise el prit bce printre dinti " lita decit pina atunci 'm Sa suport eu cheltuiel hn atest motivlexpresiei el coposta ds cusses no ~ Nu este vorba de banil negéi ea, Atunci ce te deranjeaza? o intreba el nerabdé ,, [st.. Alexandra intoarse capul, pimbireineray rata privirea prin camera incarcatd in care i conventional. Totul ma deranjeaza. ie um trebuie. Nu'asa mi-am imaginat o toresc. in tulburarea ingrjorar. Am crezut in la biserica, in sat, ca 0 88 fie alaturi de mine cea buna prietena amea, Mary Ellen, 5 tot ce. Bine, 0 intron acti pri aan ‘upse el scurt, Invita-ti prietena a &/ verzi-albastri il privira sfidator ~ Da, mylord, stiu sa scriu, ee Jordan se uita la co, ridicat i simti Pentru faptul ca indraznea sa CEVAMINUNAT 75 8a soriu in trei limbi, adéuga ea cu o supe- geasca. oul micut din colt si scoase din sertar hirtie, eala. Prea coplesita ca sa se concentreze si 9 totul, scrise simplu: npa mea Mary Ellen, te rog Mnsojeste-| pe adu- cestel scrisor si vino la mine cit pofi de repede. a Intimplat un dezastru si sint teribil de dezolata, a mea este aici, la fel si unchiul Monty, aga ca mama wie s-§] faca probleme fn legaiturd cu siguranta ste-te, te rog! Nu mi-a mai rémas mult timp pina Mil nevoita sa te parasesc. Din ochii Alexandrei tisniré doua lacrimi, tremurara pe @ negre si lungi, apoi alunecara in jos pe obraj dupa alta, cazura lasind doua pete umede pe ipoare, pina cind, renuntind la lupta fara speranta, isi capul pe brate, umerii zguduindu-i-se de suspine. Ceva minunat? sopti ea convulsiv adresindu-se Sus. Asta este ideea Ta despre ceva minunat? Viel sierturi de ora mai tirziu, Ramsey fi conducea lasind-o pe ducesa singura cu Ducesa se ridica incet, indreptindu-se cu tepeni spre Jordan. Doar nu ai intr-adevar de gind sai faci asa:ceval zise 6a Ba intentionez sa fac exact cum am spus. Cind tl fiuzi, ducesa pall. De ce? intreba ea. Doar nu te astepti sa cred ca cea mai mica dorinta sa te casatoresti cu acest76 __ JUDITH McNAUGHT — Nicidecum. ~Atuncl, pentru Dumnezeu, de ce 0 faci? : ~ Din mila, spuse el cu o ‘sinceritate brutala. de 02. $i insferent ca-mi place sau nu, sin a raspunzator nt ime Pentru ceea ce i se tntimpl ca plateste-o! Dai bani Si Scapa de ea, isindu-se pe spate in scaunul sau, Jordan ochii si-gi strecura miinile i p raciune. Mi-as dori cum nu se poate mal mult oa dar nu pot. Ea mi-a salvat viata, iar eu, In sohin Gistrus toate posibiitaile do a avea una respectabl auzit ce a spus mama ei — ca logodnicul 6 strige -ar Intoarce in sat va fi respectata, nu va Intr-un an sau doi ar fi nevoita iar la hanul la care am dus-o, = Mcapatinata ducesa. Daca o pl Ice Sa traiasca in alta parte. cum este Londra, unde birfele nu o pot alia 4 ~ La Londra, tot ce poate spera este sé aj arbat si asta presuy a 1 punind o: ademenii vreun prost batrin si bogat sau vreun tif fara minte care sao ‘intretir c tind. Ai vazut-o doar, genul de femsie care sa tezeasca dorinia unui ar 7 Nu este nevoie sa fl vulgar, spuse intepata duc |, CU O expresie ‘sardonica ca este dezonorata. indata ce s. tinta oricarui tibidinos. Nu avea un sot, copii vinda favorutile chi ca este mai vulgar sa : bul faptuui ca Se privé unul pe altul, doua vointe aprige cloning 1m tacere. In. cele cin urma ducesa aocepta nffingores, o inclinare imperceptibilé a capului ei impecabil et CEVAMINUNAT 77 Woresti, Hawthorne, spuse cedind cu retinere foyitatl lui de sef de familie, Apoi, in timp ce se folollu, Ti trecu un alt gind prin cap, fata iy-b8e de 0 paloare aproape cadaverica. De 6 do ani singele acestei famili a fost neintinat. dencendenti din regi. $i totusi tu ai de gind ca jpful (du sa fie adus pe lume de fata asta care pimeni. Intr-o suprema frustrare, ducesa tsi i} minia spre celalalt nepot al ei. lar tu nu sta asa, Anthony! Spune si tu ceva! ly) Anthony Townsende se [isd pe spatarul lulul, cu o expresie crispata. Pi bine, zise el impaciuitor, acceptind hotarirea lui i) ou un zimbet fatalist, cind am sa flu prezentat Wel mele verigoare? Sau ai de gind sa o lasi in lig pind in momentul casatoriei? luoesa Tl fulgera cu o privire de gheata, dar nu mai lp nimic. Statea aproape nemiscata, cu spatele drept, Wapul sus, dar dezamagirea amara din ultima ora {il mai adzugase un deceniu pe fata. Anthony privi spre Jordan si ridica paharul in semn de Pentru viitorul tau mariaj fericit, Hawk. Si zimbi. Jordan ti arunca o privire ironica, dar, in rest, trasa- Wille {i erau perfect caime. Anthony nu era surprins de Hoeasta lips a oricarei emot! vizibile. La fel ca si unica J), Jordan isi controla puternic aproape intotdeauna §motile, dar, spre deosebire de ducesa, Hawk o facea fora cfort ~ cu atita usurinta, incit Tony si multi altii se Intrebau adesea daca el simtea cu adevarat vreo emotie prolunda fn afara de minie, acest caz, Tony avea dreptate. Jordan nu simtea altceva decit o oarecare resemnare sumbra, plina de minie, fata de casatoria sa. in timp ce ridica paharul, Jordan se gindea cu un amuzament plin de amaraclune78 ___ JUDITH McNAUGHT la aceasta schimbare neasteptata a sor Dupa at de desfriu, fara nici un fel de retinere, cu cel experimentate, mai rafinate si cele mai putin femei din Anglia, soarta |-a legat pe viata de o mil copil care era ingenua suprema, eterna. Toate insti datora nu numai lipsei de experienta, ci proven degraba dintr-o noblete nefntinata a spiritului lui, ea-si va pierde inocenta fizica, d ‘indoia ca isi va pierde vreodata naivitatea, sau capata masca sofisticari plictisite sau a prefacatoriel de necesare in lumea buna. il irta_usor faptul c& nu se potrivea in lumea I viata lui. il deranja, dar nu tn mod deosebit, pentru ci fapt nu avea nici o intentie s& petreaca prea mult timy ea in anil ce vor veni, si nici nu avea de gind schimbe stilul de viata. O va instala tn casa lui din D si 0 va vizita acolo, decise el. Offind, igi spuse oa va trebui sa-si anunte amantal nu-| va mai insoti la Devon saptamina viltoare, asa fusese stabil. Slava Domnului, Elise era pe cit senzuala, pe aiit de modema i de intelegatoare; nu nevoit sa sporte o scena din partea el cind ti va exp despre calatoria la Devon si despre mariaj = Ei bine, cind ji vom fi prezentali asa cum se cuvi repeta Anthony. Intinzind mina, Jordan trase de cordonul clopotelul ~ Ramsey, spuse el cind majordomul aparu in cad scoate-o pe domnisoara Lawrence din salot galben si adu-o aici 7 = Unde sint mama si unchiul Monty? intreba pi speriata Alexandra imediat ce intra tn salon. Jordan ridica $i fi veni in intimpinare, CEVAMINUNAT 79 ca Alexandra sa digere cole auzite, fu ata ducesei, care o cerceta printr-un lornion. la mine in acest mod nepoliticos lipsit de se repezi ducesa cind vazu expresia Alexandrei Oh, am fost nepoliticoasa, doamna? intreba andra cu o sfiala ingelatoare. Imi cer scuze, atunci. stiu ©& este nepoliticos sa fixezi cu privirea pe Totusi, sint jalnic de ignoranta in cea ce priveste jeta referitoare la cel asupra caruia este indreptata a. PS icesei fl spa lornionul din mina si oc! Dinie ingusta. Cum indraznesti s@-mi dai mie lectii? Esti un nimeni ® persoana fara singe nobil, fara crestere sau Mecendonta nobila. Categorie este de dorit s4 ai o ascendenta nobil ‘Alexandra furioasa, ,dar gloria apartine stramosilor sri, nu noua’. Anthony izbucni intr-un ris infundat si se interpuse iat intre bunica lui infuriata si copila epciune care hotarise s4 porneasca o bat lacuea. Platon, nu-i asa? 0 intreba el cu un zimbet si cu ia Intinsa. Alexandra dadu din cap si zimbi timid in speranta ca a {gasit un aliat in acest culb de straini neprietenosi.. Plutarh. i devenira80 JUDITH McNAUGHT parsoh tiara as nc cr ll singut. Sint varul lui Jordan, Tony. Alscanca Is puse mina In palma lui intinsa, aerate, ordona rece ducesa. \asleercins calendar one CAPITOLUL 6 ia urmatoare, in amurg, Alexandra statea la iva camerei ei privind spre aleea ce ducea la ind vazu ca trage in fata o caleasca frumoasa, llnele aprinse tn lumina crepusculara, Mary Ellen, a si iesi in fuga din camera, alergind pe holul Al etajului al treilea, lamsey deschise usa exact in momentul in care Elien cobori din caleasca si urca tn fuga treptele din lilasei case, parul el rosu, lung, fluturindu-i pe spate, byajele incarcate cu pachete de cele mai ciudate i 9) tintndu-si strins palaria intr-o mina. Oprindu-se Holu! de la intrare, Mary Ellen fi facu o plecaciune jordomului uluit, pe care, dupa imbrac&mintea tui mpoasa, il considerase a fi un personaj foart intreba cu o voce plina de disperare, Va rog mylord, unde este Alexandra? Mai este in Maio? Cind vazu ¢& majordomul o privea cu gura cascata, ‘Mary Ellen se rasuci si dadu cu ochii de un valet, facu 0 ia plecaiciune si implora: Unde este Alexandra, sir? Va rog sa-mi spuneti acel moment Alexandra navali pe scairi in jos si o [ia in brate pe Mary Ellen, cu pachete si palairie cu tot. Mary Ellen, izbucni ea bucuroasa. Sint atit de feri- cA ai venit.82 JUDITH McNAUGHT. jin tacerea de obicei ca de mormint a impunaitos case a ducesei ire zgomotoasa paru adevarat taraboi, ceea ce fécu sa apara in hol nu nut i La Morsham, Mary Ellen provenea dintr-o famil simpla, cinstita, de fermieri, care nu cunostea si nici nt pasa de manierele rafinate, comportamenul elegant de opiniile superiorilor lor, cu care oricum nu intrau ni data in contact. Asa ca Mary Ellen era teribil de incon tienta si absolut nepreocupata de faptul ca era jud la fata locului si gasit& vinovata de stapinii de Rosemeade, inclusiv de majordom si de valeti Nu-i pasa nici cit negru sub unghie de opiniile lor; e conta pentru inima el credincioasa era faptul ca, du cit se parea, Alexandra se afla intr-un fel de dificultate. = Oh, Alex! exclama Mary Ellen ou 0 voce agitat incoerenté. Am crezut cA ai murit! $i poftim, arati la fel bine ca oricind, poate putin cam palida, probabil di cauza cd locuiesti tn casa asta sumbra, cu oameni sumbri. Oprindu-se atft cit sa-si traga rasuflarea, cot tinua ingrijorata: scrisoarea ta suna atit de trist, c& mar a vrut sa vina si ea, dar nu a putut pentru cd tata din n nu se simte prea bine. lar ingrozitorul ala de vizitiu mia spus un cuvint despre ceea ce se intimpla cu tin desi |-am implorat. Tot ce a facut a fost sa-si coboa nasul ala urias al {ui spre mine si sa spuna: Sint sigur nu este datoria mea sa stiu.” Hai, povesteste-mi imedi a ard de nerabdare! De ce esti dezolata si care est dezastrul ingrozitor despre care mi-ai soris - i cine nai sint oamenii astia? ‘in spatele lor vocea ducesei sfichiui ca un bici: ~— Cred ca domnisoara Lawrence este dezolata pent cA urmeaza s se caisatoreasca in curind cu proprietan acestei case sumbre, care se intimpla sa fie nepot meu. CEVAMINUNAT 83 Mary Ellen ramase cu gura cascata si se rasuci spre Alexandra. Oh, nul se tingui ea, privirea-i ingrozita Indreptindu- ‘40 spre Ramsey, deducind in mod gresit dupa costumul Ibi negru, fin, c& trebuie sa fie proprietarul casel. Alex, n-al fi te marti cu omul asta! N-am sa te las, Alex. Este gras. Vazind furia care incepuse sa 0 cuprinda pe bunica #0, Jordan igi drese vocea din cadrul usii din capatul Holuivi, de unde urmarise scena cu un amestec de iritare amuzament. Alexandra, poate ca ar fi bine ca prietena ta sd fie erat de toate pachetele si sa fie prezentata cum se Buvine? Alexandra tresari la auzul neasteptat al voci profunde. Da, da, fireste, zise ean graba, in timp ce Ramsey Inainta gi lua pachetele din bratele prietenei el. = Ce este in:pachetul ala mare? intreba n soapta Alexandra cind Ramsey se intoarse si o porni de-a lngul holului. Leacuri fécute din maruntaio si pamint, zise tare Mary Ellen, pregatite de mama pentru indiferent ce al fi putut avea tu Ramsey intinse ca un arc bratul’in care tinea pa- chetul, iar fetele igi indbusira hohotele de ris; dar veselia Alexandrei disparu tot atit de repede precum venise. Prinzind-o pe Mary Ellen de cot si dindu-i un ghiont de avertisment, 0 rasuci pe prietena ei pentru a se afla fata in fata cu Jordan si cu bunica lui. Mary Ellen isi arunca privirea spre trasaturile de granit ale ducesei si facu alarmata un pas tnapoi, in timp ce Alexandra incepu sé bilbiie nervoasa facind prezentarile. Ignorind bolboroseala lui Mary Ellen, ducesa fi arunca fetei o intrebare cu 0 voce groaznica: ~Inlandeza?84 JUDITHMecNAUGHT din cap aprobator. 4 — Ar fi trebuit sa ma astept la asta! exclama 1 sunata excelenta sa. $i de asemenea catolica, indoiala? Mary Ellen dadu din nou din cap. ~ Fireste! Cu o privire incarcata de durere aruncata nitoare a muritori de conditie atit de joasa, atit de respingatori, Mary Ellen o urmari cum iese cu 0 expresie de p plexitate pe fata el draguta, apoi se intoarse, in timp) Alexandra ji prezenta un barbat inalt ca fiind duce Hawthorne. Prea uluité ca sé-i spuna acestula vre cuvint, Mary Ellen privi la Alex cu ochii mari. = Un duce? murmura ea ignorindu-! pe posesd acestui titlu, care astepta reverenta ei. Alexandra dat din cap, intelegind deja ca faptul cai a facut-o pe Ma len Savina aici a fost deosebit de nedrept pen aceasta fata simpla de la tara. — Un duce real, vertabil gi autentic? insista Mary Ell atit de intimidata, incit nu-si putea ridica privirea spre fata — Unul adevarat, zise Jordan sec. Un duce re: veritabil si autentic. Acum, c& am stabil cu totii cine sit eu, de ce n-am afla cine esti tu? imbujorindu-se pina la radacina parului ei rosu, Mal Ellen facu reverenta, isi drese vocea si spuse: ~Mary Ellen O'Toole, sit... my lord, exoelenta. $i fac din nou o plecaciune. La dispozitia dumneavoastra, si A. my lord. ~ Excelenta este suficient, o intrerupse Jordan, Poftim? intreba Mary Ellen pierduta, imbujorindu- si mai tare. ~ Am sati explic sus, murmura Alexandra. Adunindu-¢ tot curajul, privi timida la Jordan care se prefigura i cadrul usii ca un zeu urias, intunecat, amenintator. $ CEYAMINUNAT 85 igi straniu de impunator. Daca ne scuzati excelenta, 84 0 duc pe Mary Ellen sus. Fireste, zise Jordan taraganat, iar Alexandra avu mntimentul c& le gaseste pe amindoua absurd de wante, ca pe © pereche de catelusi corcitura faghiosi, care se zbenguie in curtea animalelor. Cind ura pe ling salon vocea ducesei se rostogoli ca un ot indbusit Reverenta! Fetele se intoarsera si facura amindoua odata o jorenta in usa salonulu Este nebuna? izbucni Mary Ellen in momentul in ® se aflau tn siguranta in camera Alexandrei. Gu ochii iwi, plini de teama, privi de jur-imprejurul camerei lu- Woase ca si cum s-ar fi asteptat ca ducesa sa so Miterializeze Intr-un spirit rau. intotdeauna le arunca asa ilo un singur cuvint oamenilor ~ irlandeza, catolica, erenta? o imité Mary Ellen Da, asta-i o casa de nebuni, fu de acord Alexandra, WMabusindu-si risul spontan, pentru ca tot ce urma s& ita mintea, lar eu ma marit aici Dar de ce? Mary Ellen isi tinu rasuflarea, trasaturil schise umplindu-se de ‘ingrijorare. Alex, ce s-a it cu tine? Nu mai departe decit acum patru zile trebuie s@ dau nici o importanta la tot ce aud pind nu vorbim cu tine, dar sotia seniorului ia spus Iui nor, care mi-a spus mie c& nu trebuie sa mai vorbim data cu tine, Ca daca te vedem pe strada sa trecam artea cealalta pentru c& acum esti dezonorata. Alexandra nu credea ca este posibil-s4 se simta mai ura si mai distrusé ca pina acum, dar aceasta veste © acu sa protesteze minioasa din adincul sufletului. in iv, toaté lumea credea ce-i mai rau despre ea.86 JUDITH McNAUGHT din ea o paria, fara macar sa asculte Numai Mary Ellen si familia ei credeau s\ incit s& astepte explicatil Aruncindu-se pe cuvertura aurita, Alexandra fs Ochil plini de durere spre singura ei prietena, =Am sé-ti spun ce s-a intimplat.. Timp de citeva minute bune dupa ce Alexan termina de povestit totul, Mary Ellen nu Putu face a decit s4 0 priveasca ‘intr-o tacere uluita. Totusi, expresia de ingrijorare de pe fata lui Mary Ellen disp Si deveni mai ginditoare; apoi so lumina brusc. ~ Alex! zise dintr-o suflare Mary EI len, zimbind i cind in minte fi aparu intr-o noua viziune barbatul tnalt Care urma sa se casatoreasca Alexandra. Viitorul tau: este nu numai duce, ci este si superb! Este... sa nu nu! Mi-am dat seama din momentul in care kam zat. i fumai ca eram foarte nefericita din cauza ta si nu m= indit la asta, Foarte constienta de fascinatia lui Mary Ellen per Sexul opus, Alexandra zise intrucitva timida: ~Infatisarea lui nu este chiar neplacuta. ~ Neplacuta? zise Mary creada ce aude, isi puse mfinile in sold in cap. Dumnezeule, pun pariu c4 arata decit Henry Beechley, iar Henry este mai bine chiar cel mai frume bajat pe care il cunosc. $ti, cind il vad pe Henry chiar se tale rasuflarea ‘Acum sase luni spuneai cd George Larson este cal mal bine baiat pe care il cunosti, sublinie Alexandr Zimbind. $i George iti tia respiratia, ~ Asta numai pentru cé nu il vazusem cu adevarat Henry, replica Mary Ellen defensiv. ~ lar cu sase luni mai inainte de asta, Sanders este cel mai frumos baiat di credeai ca Ja lume si el, de CEVAMINUNAT 87 jonea, ii taia respiratia, continua Alexandra, inerun- pee amuzata. Dar asta numai pentru cd nui vazusem pe George Henry, riposta Mary Ellen uimita cu adevarat de oa, evident, Alexandra se amuza. a cred, 0 tachina Alexandra, ca dificultatea ta tn ce priveste respiratia se datoreaza faptului ca-ti prea mult timp stind si citind povestiri romantice. ca or sa-ti distruga vederea, iar fiecare barbat pe © sa-| vezi o s&-ti apara ca un erou frumos, romantic. Mary Ellen deschise gura sa protesteze vehement plriva acestei defaimari a dragostei ei statornice iru scumpul Henry Beechley, apol se razgindi si bi cu siretenie spre Alexandra. h Fara indoiala ca ai mare dreptate, zise ea si trecu ealalta parte a patulul, asezindu-se. Si continua cu ote prefaicuta: ducele tau are o infatisare aproape Rabe acceptabila! exclama Alexandra minicasa. Olin asa? Trasaturile iui sint nobile si virile si... $i foarte es zise Mary Ellen incercind sa-si ascunda Winbetu! si pretacindu-se cé-si studiaza virlurile degetelor. Nv oasesti ca parul lui este préa negru, sau ca fata e prea s a iu 0 culoare foarte ciudata? frumoasa gi rara nuanta de cenusiu. de departe inci sa pretinda cé arata ca un zeu grec, i asa? 5 Ei, n-ag spune, intr-adevar, ca arata chiar ca un zeu , dadu tnapoi Alexandra. BD surnetoornealdaantenirica intepata Mary Ellen, incapabila s4 mai ascunda ca o amuza faptul evident c&88__ JUDITH McNAUGHT prietena el era foarte indragostita. Umerii Alexandh asara brusc ind fu nevoita sa recuncasca adevat ~ Oh, Mary Elien, spuse ea intr-o soapta pl nefericire, arata exact ca David al lui Michelangelo, Esti indragostita de el, sa nu negi! Se vede fata ta cind vorbesti despre el. la spune-mi acum, zi venind mai aproape de Alexandra, ce simti, vre Ei bine, zise Alexandra aprinzindu-se din subiectului in ’pofida dorintei ei de a fi inteleapta, e mals ciudat sentiment, dar si palpitant in acelasi ind i papa tragind in casei... sti, ma simteam fericita, dar si ingri Inspaimintata si trista pentru ca ma temeam ca mi Pardsi daca nu sint amuzanta si nu arat bine, si at am sél pierd, Mary Ellen era atit de dornica sa afle mai mult d Cum este sa fii indragostita, incit vorbi fard sa gindeasca. Nu fi prostuta. Cum sa te pare See pariseasca daca > Exact asa cum a parasit-o tata pe mama. in ochii verzi ai iui Mary Ellen aparu o licarire ‘compasiune, dar se lumina aproape imediat. ~ Sa nu te mai gindesti niciodata la asta. in defini totul tine de trecut si, in plus, peste patru zile vei a\ optsprezece ani, ceea ce categoric te va face s& femeie.. CEVAMINUNAT 89 ilu ce S& spun sau sé fac. Fie c& spun primul lucru mi trece prin cap - ceea ce ma face sa par o ulta, fie imi pierd complet curajul gi stau acolo ca o @ proasté. Cum ar trebui sA ma port? o intreba cu Jorare in glas. Ochii lui Mary Ellen stréluciré de mindrie, Alexandra cea mai invatata fata din sat, dar nimeni nu o jidera draguta. Mary Ellen, pe de alta aparte, era nsiderat& cea mai dréguta fata din sat, dar nimeni nu jea ca are vreun pic de minte in cap. Ce discuti tu cu baietii cind vin in vizita la voi? o fob cu sufletul la guré Alexandra. Mary Ellen ‘si inerunta sprincenele, incercind. s&-si loseasca mintea pe care in sfirsit Alexandra credea ca. are. Ei bine, zise ea incet, am constatat demult ca Diiotior le place sa vorbeasca despre ei si despre lucruri ‘Tire-i intereseaza pe ei. Si se lumina la fata ca si cum problema s-ar rezolva de la sine. Tot ce trebuie sa faci ote s2-i pui baiatului intrebarea care trebuie, iar el o sa Yorbeasca de o sa te Innebuneasca. Pottim, ¢ simplu. Alexandra ridica miinile cuprinsa de panica. ‘Cum pot sa stiu ce-| intereseaza pe el si, in plus, nu este citusi de putin un baiat, este un barbat de douazeci si sapte de ani. Adevarat, recunoscu Mary Ellen, dar mama mea pune deseori ca barbatti, chiar si tatal meu, in strafundul letului for nu sint toti dectt niste baieti. Deci schema ea rezista. Ca s&-| atragi intr-o conversatie nu trebuie ‘it s&-l intrebi ceva ce+|intereseaza. Dar eu nu stiu ce-lintereseaza, suspina Alexandra. Mary Ellen tacu, meditind profund la problema. Am gasit! O sé fie interesat de lucrurile barbates! despre care vorbeste tatal meu. intreaba-| desprUotr MeNAUGHT: Intreaba-| cum este recolta lui si daca are probleme cu gindac C2; cag > lemureasca ea, acapareaza tol dog ‘cultive pamintul insenr®. facu pe Alexandra sa se incrunte.. io tae nu par afi un subiect prea placut, CU ageyar Patbati nui interesoaza subiecte plécuta 5a Ib vot interesante, Vreau sa spun ca daca tng Va2y.o jesti despre 0 palarie frumoasa pe cai daca ing, ttina unui magazin, se dezumfla catego rochig, pe enesti sa abordezi, oricit de putin, probl adoarms C22 Wel Sa ti-0 fa Abra imp ce tu le-o desci informatie (2 FePozita undeva, cit mai adinc, acea Sin tata, Impreuné cu sfatul despre gindaci, vorbestgi®iun caz, 0 avertiza sever Mary Ellen, despra 4 @! despre mucegaitul ala de Socrat “ticosul de Platon. Barbatii dispretuiese lem infegpoSt24P!2. $I Inca un cru, Alex, zise Ma trebui gq jjeintindu-se tot mai mult de problema, Alexangr et $8 fit Vitstela gg buluc jg momen, a Sperind s& vorbeasca macar problema ,,°2: de aceea statu! lui Mary Ellen in acea, —Foartg, t'ebuia categoric primit cu usurinta. ~ El bing iM® Zise ea reticenta, cum sa frtez? extraordinay, i intl foloseste-t och. Tu ai niste od Say Sa elesesc cum? 24 rive, ca sa vayi’®Sti direct in ochii duce ; alae ee elu. Sis fluturi genel femeie pre CEVAMINUNAT 91 Kanda isi flutura de proba genele, apoi se trinti pe fizind ata ca o proasta perfecta. Nu si pentru un barbat. Lor le plac asemenea andra deveni serioasa si-si intoarse capul pe pentru a o privi ginditoare pe Mary Ellen. pti sigura de asta? Absolut sigura. $i mai @ ceva, barbatilor le face yo sa stie cai placi. Vreau s& spun cind le spui ca, int atit de puternici, sau de curajosi, sau de destepti face sa se simta foarte bine. ai spus? Fireste ca nu. Trebuie s-o faci. Atunci o sa-ti spuna si el ca te pte Esti sigura? CategoriCAPITOLUL 7 ~ M-am saturat, zau! Imbujorati de furie. Se inerui camera, aflate in diferite stadii pentru a I deveni rochi 21, costume de calarie, de calatorie si rochii de ink Se simjea ca un manechin 1 ‘ Bermitea sd iba nico parere sina un ae yi cérul unic scop era de a sta nemiscat si ace, sucit si rasucit, in timp ce ducesa su crticind fiecare miscare si atitudine a Alexandr De trel zie intregi a cerut in repetate rinduri cae beasca viitorulul ei sot, dar ducele era oct ral au cel putin asa spunea in unea in permanenta Ramo cu fata ca de Piatra. Intimplator La zarit in bit Ca a Slat de vorba cu niste gentlemani ping tela dep amiazi, Ea si Mary Ellen luau masa ting Alexandrel, in timp ce el prefora, dupa it se sombania mal interesanta a bunici lui. Ocupat cu at intelese ea acum, insemna evident : isit de ea. ag Dupa trei asemenea zile, Alex , Alexandra era incordal nervoasa gi, spre groaza ei, foarte Inspaimintata, Ma ei Si unchiul Monty nu existau pentru oa Dest Presupunea ca stau la un han la numai citeve” CEVAMINUNAT 93 , nu ti se permitea sé vina la Rosemeade. Viata tepta se deschidea ca un hau de insingurare i se permitea tovarasia familiei ei, a lui Mary a batrinilor servitori care-i fusesera prieteni din roasa care tocmai terminase de prins tn ace tivul lel de muselina de un galben ca lamiia cu care era Stal nemiscaté, domnigoara, si tnceteaza cu sce- | rise ducesa cu o voce de gheata umbiind de colo ‘oolo prin camera. zile ducesa nui adresase un singur cuvint di- u exceptia criticilor, sfaturlor, instructiunilor si ordinelor. Scene... izbucni Alexandra cuprinsé de furie si ybintata. Daca credeti ca asta este o scend, asteptati (084 auziti ce vreau sé va spun. Ducesa se intoarse pi cum ar fi vrut sa iasd din camera, iar pentru ndia asta a fost ultima picatura care a umplut \Va sugerez sa mai rémineti un moment si sé-mi i sA termin ce am de spus, doamna. tice asteptind, Aroganta evidenta a atitudinil ei o infurie atit de tare Aloxandra, incit cind vorbi vacea fi tremura: i amabila si spuneti+ invizibilului dummeavoastra pol cd aceasta casatorie este anulata sau ~ daca se lirdste sa se materializeze —trimiteti-| la mine si am s& chiar eu. De frica s& nu izbucneasca in lacrimi, » care stia ca batrina I-ar fi detestat, iesi in fuga din mera, trecu prin balcon si cobori scarile. Ce sai spun excelentei sale daca se intereseaza94 _ JUDITH McNAUGHT intrare. Oprindu-se din: cursa ef, Alexandra il Ramsey drept in ochi sit imita, ~ Spune-i ca sint ocupata cu altceva, © ord mai tiziu, plimbindu-se prin gradina de criza de isterie 1i trecu, transformindu-se intr. fire ferma. Inca suparata, se aplocd, rupse un. trandafir roz si-1 duse la nas inhalind.parfumul pol incepu sa-i rupa absenta petalele, una oft Gindurile involburindu-i-se, Petalele roz cédeau plu jurul ei, amestecindu-se cu cele ale trandatirlor 40 Si galbeni pe care ji rupsese fara sa-si dea seama, Avind in vedere mesalul pe care mine, lui Ramsey, auzi in spatele ei 0 voce profunda nici o emotie, presupun ca te deranjeaza ceva. Alexandra se rasuci surprinsa, usurarea ca in sf Poate vorbi find eclipsata de panica tot mal mare pa Incerca sa si-o inabuse de trei zile. Ma deranjeaza totul. Inclusiv trandafiri, evident, remarca el, simtind Usor vinovat pentru ca a ignorat-o in aceste citeva Alexandra urmairi directia privirii lui, se inrosi stinjé Si spuse cu un amestec de disperare si frustrare in ~ Trandafir sint frumosi, dar. ~ Dar te-ai plictsit de felul in care aratau cu pet @colo unde le era locul, nu-i asa? Dindu-si seama cA era atrasa intr-o convers spre flori cind intreaga ei viata era un haos, Alexai Se aduna si spuse cu o fermi - Excelent, dumneavoastra, E! isi baga miinile in buzunare si o privi cu 0 uso Curiozitate. ~ Intr-adevar? De ce nu? CEVAMINUNAT 95 ind sa se gindeasca la cea mai buna modalitate ‘Alexandra tsi treou 0 mina tremurind prin , iar Jordan isi ridica privirea urmarind gratia a gestului ei, cercetind-o cu adevarat pentru Soarele stralucea in parul ei dindu-io frumoasa » si facind ca ochii ei magnific sa devina de un ta, S& ma mai privesti in acest fel special, ca si evalua, ca si cum ai incerca sé-mi diseci rile si sé-mi descoper' toate defectele? 2u asta? intreba absent Jordan remarcind prima data pometi!tnalti ai obraijior ef si plinatatea uzelor, Privindu-i fata fermecatoare, delicat iyjata, cu sprincene arcuite si cu genele lungi si in- si imagina cum de a putut sa o ia drept bait joci ca Pygmalion cu viata mea si nu-mi place fac? tntreba Jordan, atentia fiindu:i bruse dis- fata el fascinanta. mitologie, Pygmalion era. f ie aninene era Pygmalion, sint numai cé 0 femeie fi cunoaste pe clasi buie c ai o experienté foarte limitata in ceea ce sexul meu, constata ea surprinsa. Bunicul meu majoritatea femeilor sint tot atit de inteligente an ade c in ochi i se aprinde o stralucire brusca reprimata si presupuse, in mod gresit, ca era izat de afirmatia ei referitoare la inteligenta fem Wai degrabé dectt de aceea tn privinta enta cu femeile. P Te rog, inceteaza sé ma mai tratezi ca si cum n-as Jivea pic de minte! Toata lumea din casa asta face acestJUDITH McNAUGHT luoru ~ chia Nerd — chiat gi servitorii tai sint cu nasul pe sus oad ciudat cu mine. cae 8&i dau instructiuni majordomului sé-si Jong’ $1 88 se prefaca a fi surd, cal. Aga’, 2m 8 le ordon valetilor s& poarte ochel Ai Sate faca sai te simfi mai in largul tau? oa te ‘og bun si trateaza-ma cu seriozitate, In deveni pe loc serios cin Tan Pp s cind auzi ton a Am de gind s& ma casatoresc cu ti 1@, zise el '8destul de serios. ae Cind hotarise ca nu se va casatori cu el *s8, durerea puternica a acestei deci Putin de. sc stinjentg gcerind c& nu se_maisimte:intimid de prezenta Iu al seama, spuse ea cu un zimbet fermi (asi it SSN Capulint-o parte, cit de sinistru devil cind ro cuvintul ish ismul fincurile lor. Nu vreau s& par curios Suen tn'® dar sintetifericit —ferict cu viata pe cat pul Wreau sa spun? Nuzttat de intrebarea ei, dar i raspunse eh a el special cin:’ Vedeti! Niciodaté nu ne-am potrivi. Dumn insieeeia dezamagit de viata, eu nu. Fericit gies calma, curalul si spiritul de neimblinzit pe cf toate ac8° '@ €a tn noaptea fn care s-au intint ef albastas mi" Yooea el; ridicindu-si fata spre o sporantg, nfe29a i finta radia optimism, inocenta IUoru rte gy, lubese viata, chiar cind mise intim Tntopacag tt Pot 8a nu iubesc. prc eae Jordan o privea nemigcat, asa cum INdalul de trandafiri unduitori si dealuri verzi 24008 in CEVAMINUNAT 97 tare, o fata nevinovata adresindu-se cerului cu o dulce, blinda. re anotimp al anului vine cu promisiunea ca int-o I) 88 mi se intimple ceva minunat. Am avut sentimentul in inca de cind a murit bunicul. Este ca si cum el mi-ar mo sa astept asta. lama, promisiunea vine cu miros de ja din cer. Vara, 0 aud in bubuitul tunetului si in jorul care brazdeazéi cerul. Dar cel mai puternic o simt im, primavara, cind totul este verde si negru... Vocea i se intrerupse, iar Jordan repeta ingindurat: Negru? Da, negru ~ sti, asa cum sint trunchiurile umede ale jacilor, si cimpurile proaspat arate care miros a... ise aer in piept incercind sa-si reaminteasca exact ifosul respectiv. a norol, zise lipsit de romantism Jordan. i cobori din inalturi privirea spre el. Ma crezi proasta, suspina. Indreptindu-si spatele si jforind dorinta puternica ce o simtea pentru el, zise cu o fate calm: nu ne putem casator princenele negre ale lui Jordan se inoruntara pra ochilor lui cenusii, cérora parca nu le venea sé Woade Ai hotéirit asta pur si simplu pentru ca intimplator eu 1 cred ca pamintul umed miroase ca parfumul? Nu ai inteles nici un, cuvint din ce am spus, vorbi Aloxandra cu disperare. Problema este ca daca am sa MA casatoresc cu tine, ai sa ma faci tot atit de nefericita io cit esti tu —iar daca ma faci neferioita, fara indoiala ca fim sa reactionez la fel in ce te priveste, apoi, in citiva in), armindoi o sa fim-la fel de acri precum bunica ta. Sa fy Indréznesti sa rizi, I avertiza ea cind ti vazu zimbetul tio pe buze.# CEVAMINUNAT 99 98__ JUDITH McNAUGHT $$ — Luind-o de brat, Jordan porn imal Ja, Dragostea este singurul lucru aleea dintre trandatir care ducea spre un copaci, tofiin floare. i dra isi ‘ ‘ it un cuvint, Alexandra isi ~ Tu nu ai luat in Considerare un fapt vit scoat A eri. mentul i care te-am dus pe brate tn han, are eee ta nu mai poate fila fel ca inainte. Chiar dag eps" toot lacie uN a nu face altceva decit sane ameninte ca ne i 2 tor einaeesa proces public, reputatia ta este deja distrusa € fetele inocente, de virsta ei raged, {a intrarea in parculet, se rezema de trunchiu “4 tina pasiune din partea vitorilor si continua cu o voce impersonala, detasata: m Reece prost si si incerce s& 8 sate "aN optiune decit s4-mi faci onoarea sa #f Se casatoreasca prin cuvinte tandre care Alexandra chicoti, amuzata de formalismul 5 indeplini é jenta si mal expeditiva de a-si indep nitor, chiar si acum, cind ea fl refuzase direct spulbera incertitudinile, astiel incit sa se ace : alco la intnirea tui — Si te casaitoresti cu o fat comuna din Mor ae . azul greu poate fio onoare pentru un duce, 1 amin Hosari nervoasa cind ath eer a candoare neprefacuta si, in potida a cosa ce af ae run ay cind ne-am despartt ultima oar 4, califelata, , ¢ joasa, catielata, -servitorul" meu, De ce-mi ? ees Wilara, care 0 facu sé simta un val de fiori de ei contagioase. Ea tsi ining capul into parts, re eee oa spre fata lui bronzata. Incintétoare, cu spirit si curajul de axl Infrunta, nce A es een aa eee ~Nu spui riciodata c2ea ce gindest cu adovar evn oxo ver inet a ot = a punea cova - Dupa cit se pare a spune ceea ce gindesti ou pe are He dy anaes Due privilegu rezervat celor la care bunica ta se referd cu dispret ca find clasele inferioare. De ce. pan intotdeauna pe punctul de a ride de mine? casncie, insisté Alexandra, revehind la preocupares WMS on wat dezlant: ald. Exista alte lucruri osentiale cum arf... Voces; Ce ee ee, Tmpotmoli Int-o tacere incarcata de groaza, Cum ape mNintindu-si romanele pe100 JUDITH McNAUGHT sarutate de barbatii pe care fi iubeau in secret, ero lesinau invariabil sau ‘si pierdeau virtutea sau vo fara sir despre dragoste vesnica. ingrozita ca ar face vreunul dintre lucrurile astea, Alexandra s puternic din cap. — Nu, 2au, nu cred c ar trebui, zise ea. Nu ad Este foarte dragut din partea ta sa te oferi, dar nu Poate alta data, cind eu. Ignorindu-i protestele si straduindu-se sa asou faptul c& fl amuza, Jordan fi prinse barbia cu vir degetelor si-i rica fata in sus pentru a o saruta. El inchise ochii, iar Alexandra ti deschise larg, E plecd fruntea. Ea se stradui sa-1 infimpine cu ardoar atinse usor buzele. $i apoi gata. Jordan deschise ochii si o privi sa vada cum rea neaza. Nu vazu extazul naiv la care se astepta. O Alexandre! erau plini de uimire si — ei, da = dezamagire. Usurata ca nu s-a facut de ris ca eroinele din rom Alexandra strimba din nasucul ei obraznic. ~ Asa este deci un sérut? 1! intreba pe nobilul ale sarutari fierbinti le faceau pe fecioare sa-si urasca Vi nitatea, iar pe femeile méritate sa-si ulte legamintul O secunda, Jordan rémase nemiscat; o studie chil lui cenusii, cu pleoapele grele. Deodata Alexand vazu ceva palpitant si alarmant tn ochii de culoal otelului = Nu, murmura el, este mai mult, si o prinse de bra tragind-o mai aproape de el, astfel incit sinii ei apros cali atingeau pieptul Constinta lui, despre care Jordan credea ca a mi demult, alesese tocmai acest moment nepotrivit per asi face brusc cunoscuta prezenta dupa ani de tacer Seduci un copil, Hawthorne! il avertiza ea cu dezg Jordan ezita, mai mult datorita surprizei neasteptates CEVAMINUNAT 101 voc! interioare demult uitate mal degraba dectt lui. Seduci in mod 1 copil credul, facind cea ce faci pentru ca nu fi te ostenesti sa pierzi timp ca s& vorbesti cu ea, Incit sa o faci sa inteleaga. La ce te gindesti acum? intreba Alexandra. ‘ecut prin cap citeva scuze, dar amintindu-si cai ac platitudinile politicoase, hota! sé fie sincer: Ma gindeam ca tocmai comit un act de nelertat, la de a seduce un copi Wexandra care se simti usurata mai degraba decit magita ca sarutul lui nu a afectat-o, simti c& 0 prinde risul Sa ma seduci? repeta ea cu un simplu chicotit si-si ura capul involburindu-si buclele. Oh, nu, fil linistit in na asta. Cred ca eu sint facuta dintr-un alt aluat It majoritatea femeilor care lesina dintr-un sarut si unta la virtutea lor. Eu, incheie ea candida, n-am fost ibloc impresionata de sarutul nostru. Nu ca... adauga iduitoare ...nu c@ ar fi fost ingrozitor, pentru ca nu a J, te asigur'de asta. A fost... chiar placut, Multumesc, spuse Jordan serios. Esti foarte WMabila. Luind-o strins de brat o trase citiva pasi in Wiorioru! parculetutui. inde mergem? Il intreba ea. ndeva unde s@ nu mai putem fi vizuti din casé, sec, oprindu-se sub ramurile unui mar in floare. Toctielile caste in gradina de trandatir sint permise unui J care urmeaza sa se casatoreasca; totus, pentru ‘rile. mai pasionale este nevole de mai mula retie, aga cd mergem in parculet. Alexandra, indus in eroare de tonul indiferent al oostei predici, nu reusi sa inteleaga imediat importanta uvintelor tu102__ JUDITH McNAUGHT astea? Dar inainte ca el s poata raspunde, Ale intreba: Sa ma sa... sa ma saruti cu pasiune? De Jordan privi spre intrarea in parc ca sa fie sigur singuri, apoi intoarse intreaga forta seducatoare a ‘sai cenusii si a zimbetului sau lasciv catre fata st&tea in picioare in fata lui ~ Este vorba de vanitatea mea, o tachina el voce joasa. S-a simtit jignita la ideea ca aproay adormit in timp ce eu te sarutam. Hai acum sa vi daca te pot trezi, Pentru’a doua oar in rastimp de citeva constiinta pina acum mut a lui Jordan se r racnind minioasa la el. Ticalosule, ce vrei sa faci? Dar de data asta Jordan nu ezit& nici mi secunda. Stia deja exact ce face. ‘impartasit. Am sa te prind asa, in brate, si am sa te mai aproape de mine. Incurcaté de atita vorbarie tn legaitura cu un sai Alexandra privi in jos spre degetele lungi si pute care o apucasera de brate, apoi la pieptul camasil albe si in sfirsit ridica pri ul. Jordan tsi inabusi risul care-| podidea, precum raspunsul sugestiv care-i venise automat pe buze; schimb o intreba: — Unde ai vrea sé le tii? in buzunare? sugera Alexandra cu speranta Jordan, care simti bruse ca este mai curind pe cale izbucneasca intr-un acces de ris decit intr-o dispozit pentru a seduce, era totusi hotairit sa continue. CEVAMINUNAT 103 _ Ce vreau séti spun, fi explica el cu blindete, este ca 88 ma atingi fara nici o problema. Nu vreau sa 0 fac, se gindi ea disperata. (© vei face, promise el in tacere zimbind, intelegind cuprinse un simtamint de tan- care:i era tot atit de strain ca si vocea constiintei nevinovata. Se simti un moment ca si ‘in ochii unui inger sii atinse obrazul Holat cu un respect inconstient. Ai idee, murmura el, cit de incintatoare es rar? Cuvintele, insotite cu atingerea degetelor lernic, atingindu+ obrazul tn timp ce el il mi Cred, sopti ea migcator, ca esti frumos. Alexandra. Cuvintul spus cu moliciune avea o Jandrete pe care nu 0 auzise in vocea lui pina acum si o Wetormina s4-i spuna tot ce avea pe suflet. Incon: ta ip ofectul stimulator si excitant al mingjierii degetelor ei §/ al ochilor ei turcoaz nevinovati, continua cu aceeasi ipresionant Cred cA esti la fel de frumos ca David al lui elangelo... Nu... murmuré el la fel de plin de dorinta, iar buzele ira de ale el intr-un srut care nu semana deloc cu 1), Gura lui o invalul pe a ei cu o infinité tandrete, tn lungi min-104 JUDITH McNAUGHT mijlocul, tragind-o mai aproape de el. Pierd mare de simtaminte curate in timp ce buzele lui le Si le mingtiau pe ale ei, Alexandra tsi las mtin lunece pe pieptul lui puteric, urcind incet si cupri gitul, agatindu- se de el in céutarea unul sprijin, indu-si inocenta si inconstienta trupul dupa al ip ce Alexandra se agaita m: de 61, strecurindu-gi degetele in parul care i cade guler, intregul ei trup tremurind de placere. O san fara graba, apoi ji atinse cu imba buzele tremut \cercind sa le desparta, strecura limba inauntru, umplindu-i gura. isi cobort spre sinii el. De teama sau de dorinta, Alexandra Moale, iar sunetul fi ajunse la simturile st indu-i dorinta si readucindu Jordan o prinse cu mi ia subtire si privi spre ‘incintatoarea fata. tinara, incapabil sa creadi pasiunea pe car vazu ochil arzator. $i atunci a stiut. Ceva minunat s-a intimplat. Acest barbat su frumos, interiorizat, sofisticat, era darul promis soarta. Era al ei ca sil iubeasca. 'gnorind cu curaj amintirle dureroase ale modulul care s-a purtat cu ea tatal CEVAMINUNAT 105 Jordan a reverit la realitate si ca expresia di $-a transformat din dorinta in iritare, Alexandra Te iubesc. i yan se asteptase la asa ceva din momentul in care at ochil spre el ) Multumese, spuse el ympliment de circumstanta mai curind, decit ca pe o le pe care nu dorea sa o auda. Se mira in sinea Wo incredibil si de dezarmant de romantica era. Si cit Maiva. El stia ca tot ce a simtit ea a fost numai dorinta. Jo mai mult. Nu exista dragoste - existau doar grade ite de dorinta, pe care orice femeie romantica sau \Lneghiob le numeau dragoste. Gila ca trebuie sA puna imediat capat pasiunii ei iru el spunindu-i direct c& sentimentele lui nu sint pe jura celor simtite de ea si, mai mult, ca el nu doreste permitea sa o raneasca. Chiar si pletrt,cinic si suparat pentru aceasta prostie pe care o iouse, nu era destul de nemilos sau destul de cinic Atit de mult fi amintea de un catelus, incit reactiona Automat si, intinzind mina, ti clufull parul bogat, mataisos. Fimbind cu gravitate, zise: Ai sa ma rasfeti flatindu-ma atit de mult. Apoi privi pre casa nerabdator sa se intoarca la munca lui. Dupa- amiaza si diseara trebuie sa termin de studiat dosarele bunici, spuse brusc. Am sa te vad mfine dimineata. Alexandra dadu din cap si fl urmari cu privirea iegind in parc. Miine dimineata va fi sotia lui, Nu a reactioant Weloc aga cum spera sa o fac atunc’ cind i-a spus ca tl106 JUDITH McNAUGHT iubeste, dar nu conta. Nu acum. Acum avea suf dragoste in inima ei arzatoare pentru a o sustine. ~ Alex? navali Mary Ellen in parc cu o expresie pli de curiozitate. Am privit de la fereastra. Ati stat atit mult aici. Te-a sérutat? 5 Alexandra se aseza pe o banca de fier alba sub prun si ise cind vazu fata curioasa a prietenei ~Da. = $i Fai spus ca iubesti? o tntreba Mary il asezindu-se linga ea. —Da. Sie ce a facut? Ce a spus? —Mi-a multumit, zise Alexandra zimbindu-itrist. Flacarile dansau vesele in camin alungind racoare unei nopti de primavara si aruncind umbre pe pereti, fantome intr-un spectacol. Asezaté pe un maldar ¢ petne in patul ei urias, Alexandra urmarea jocul umby CU 0 expresie ginditoare. Miine era ziua casatoriei cA stia. cum sé faca fericit. Nu era siguré decit de doua lucruri: dorea sal fa fericit si, intr-un fel, 0 s& descopere mijloacele prin ca 8 faca asta; povara grea a acestei responsabi paisa puternic si isi dorea din toata inima sa fi stiut m bine oe inseamna sa fii sotia unui nobi Cunostintele ei despre casatorie erau imitate si erau foarte utile. Propriul ei tata fusese ca un strain p de farmec, elegant, asteptat cu nerabdare, care, catadicsea sé le viziteze, era primit cu adoratie de so CEVAMINUNAT 107 Proptindu-si barbia de genunchi, Alexandra isi aminti Wl) 0 stringere dureroasa cum ea si mama éi se tot Hivirteau in jurul lui cind venea, agattndu-se de cuvintele Wil 6! urmindu-| pretutindeni, atit de domice sai faca pe lio ca si cum el era un zeu, lar ele adoratoarele lui. O WMiprinse umilina cind se gindi cit de plicticoase, de Piovinciale si de credule trebuie sa-i fi parut lui ea [Mima ei. Cit trebule s2-si fi batut el joc de adoratia lor. Cu © hotarire curajoasé Alexandra Incepu s& se Windeasca la casatorie, Era foarte sigura ca ducelui nu W | placut sa fie tratat de sofia lui cu extrema deferenta PP care i-o areita mama tatalui ei. Excelenta sa pare sa #) bucure cind ea spune ce gindeste, chiar daca spune Va suparator. Uneori il face s& rida in hohote. Dar cum Wise comporte ea cu el in urmatorii patruzeci de ani? Singurele casnicii pe care le cunostea ea erau casnici lp {arani in care sotia gatea, facea curatenie si cosea Pentru sotul ei. Ideea de a face aceste lucruri pentru Hilice o umplu de dorinta, desi stia cd este vorba de un Hntimentalism prostesc. Casa asta era plina de servitori five anticipau dorintele stapiniior si aveau grija ca HMpostea sa fie indeplinite chiar inainte de a fi exprimate. ispinind, Alexandra se resemna la gindul cé nu era Wvoie sa se ocupe de dorintele si necesitatile ducelui Hawthorne asa cum se ocupau nevestele simple de la {iia de soti lor. $i totusi nu putea sa-si alunge din minte nea minunata in care ea, asezata intr-un scaun broda cu degete indemina- ia dintre camasile lui albe ca zapada. Cu o privire frcata de dor, isi imagina expresia plina de recunostinta acere de pe frumoasa lui fata in timp ce o privea cum e la cAmaga lui, Cit de recunoscator ii era. lzbucni intr-un ris gor gindindu-se la lipsa ei de IlWominare cind era vorba de ac. Daca nu-si inteapa Hegotul si nu pateaza camasa de singe, cu siguranta ca108 JUDITH McNAUGHT: ar prinde deschizatura minecii sau ar face ceva tot dezastruos. Tabloul unei casnicii binecuvintate pi leveni plina de hotarire. Instinctul ei fi spunea ca ducele era un om d de complicat, iar ea ura lipsa de experienta a tiner de alta parte, nu era o naiva, in pofida faptul excelenta Sa parea sa o considere un copil amu; Cind era nevoie, putea sa dea dovada de muit bun multa tntelepeiune si mult simt practic, Nu reusis care sa tind casa de la virsta de paisprezece ani? ‘Acum o astepta 0 noua provocare. Trebuia sad apta sa fie sotia ducelui Hawthorne. in ultimele of zile, bunica lui facuse deja o suta de remarci criti legatura cu manierele si atitudinea Alexandrei si, Alex reusise sa pareze ceea ce i se parea a fi un a excesiv asupra unor probleme superticiale de condul maniere, in secret intentiona sa Tnvete tot ce trebul stie. Va face in asa fel, incit s& fie sigura ca sotul ei n avea niciodata motive sa-i fie rusine cu ea Sotul meu, isi zise Alexandra cuibarindu-se in per ‘Acest aristocrat urias, chipes, elegant, urma sé fie sotul CAPITOLUL 8 Tolanit int-un fotolu, in dimineata urmatoare, Anthony ludia pe varul su cu un amestec de admiratie si plicism Hawk, zise el, jur pe Dumnezeu ca tot ce se spune pre tine este adevarat — nu ai nici un nerv in tine. Este Wa casatoriei tale si mai nervos sint eu decit tine. Imbracat intr-o camasa alba cu volane, in pantaloni "i si o vesta de brocart gri-argintiu, Jordan avea o re de ultim moment cu administratorul proprietati si in acelasi timp umbla incet in sus si in jos prin i si colo o cuta a camasii impecabil croite ind scame microscopice de pe pantalonii neg Opreste-te odata, Jordan, zise Tony rizind cu sim- » spre valet. Bietul Mathison 0 s& pice jos de epuizare. Poftim? Jordan se opri s& priveasca intrebator spre iar valetul profita de moment pentru a+ intinde \Vrei sé-mi spui si mie cum pot sa fil atit de al naibi nepasator cind este vorba de propria ta casatorie? Esti (onstient ca te Tnsori in cincisprezece minute, nu-i asa? Concediindu-! pe, administrator cu un semn, Jordan lisa deoparte raportul pe care il citea si in sfirsit imbraca110 JUDITHMcNAUGHT Jacheta pe care Mathison i-o tinea intinsa, se tnt apoi spre oglinda si-si trecu 0 mina peste fata ¢ verifice daca era bine barbierit. —Nu ma gindesc la asta ca si cum m-as insuray Alexandra nu-mi va schimba nicidecum viata, iar € toria nu-i va impune nici ei schimbari cu adevarat im tante. Dupa ce ne oprim la Londra ca sa o vad pe © duc pe Alexandra la Portsmouth si vom naviga lungul coastei ca s&-mi dau seama cum se compl noua nava de pasageri, apoi o voi lasa la proprie mea din Devon. O sé-i placa la Devon. Casa de acol este atit de mare ca sa 0 copleseasca. Fireste, mal duce si eu din cind fn cind sa o vad. ~Fireste, spuse si Anthony sec. Fara sa se oboseasca sa raspunda, Jordan 1ua nou raportul pe care-! citea si continua s&-| cerceteze Frumoasei tale balerine n-o s&-i prea placa a Hawk, zise Tony dupa citeva minute. O sé fie rezonabila, spuse Jordan absent. ~ Asa deci! zise ducesa intepata intrind tn cam imbricata intr-o eleganta rochie maronie de satin dat cu dantela crem. Ai de gind intr-adevar s& conti cu acest simulacru de casatorie. De fapt, ce vrel, impui societatii aceasta copila de la tara, ca pe o tin doamna de vita nobila si cultivata? —Dimpotriva, raspunse Jordan amabil. Am de gind instalez la Devon sis las ultima parte pe seama ta. Totul nu este nici o graba. Intr-un an sau doi o tnveti tot trebuie sA stie ca sa poata fi prezentaté ca ducesa mea, — Nas putea s-o fac nici intr-un deceniu, izbud unica I Pina in acel moment Ti tolerase toate obiectille, fara cricneasca, dar aceasta remarca paru sa fie prea mul CEVAMINUNAT Ill y ol si vorbi cu acea duritate care intimida atit pe loi, cit si pe cei din inalta societate. (Cit do greu poate fi sa inveti o fata inteligenta s4 se w ca o femeie infurnurata, anosta si insipida? fiina isi pastra demnitatea impietrita, dar studie lo nepotului ei cu o expresie vecind cu purate? Nu, raspunse Jordan scurt, Asa le vad cind sint de ‘Alexandrei, Mai tirziu majoritatea devin si mai putin igaitoare. Ga mama ta, gindi ducesa. (Ga mama mea, gindi si el Dar acest lucru nu este valabil pentru toate femeil Nu, accepta Jordan fara convingere sau interes. Pregatirile si imbracatul in vederea ceremoniel casé- ‘Wiel i-au luat Alexandrei, ajutata de doua cameriste, trei ‘iyo bune. Ceremonia urma sa aiba loc in mai putin de Joce minute. (0 ora mai tirziu, tinind stingherita in mina un pahar cu jumpanie aurie, Alexandra era singuré cu miele in nijocul uriasului salon tapetat in albastru si auriu. Jordan ai turna putina sampanie. n pofida hotaririi el de ao ignora, cer 1A clara de ceva nereal, plutise o atmosfera de Incordare. Mama ei si unchiul Monty au fost prezenti si bagati in seama de duce si de bunica lui, desi linchiul Monty s-a comportat ca in zilele lui cele mai bune | s-a abtinut ou scrupulozitate sa traga fie si cea mai fnicd ocheada spre femeile din incapere, chiar si spre ducesé. Au fost de asemenea si lordul Anthony12 __ JUDITH’ McNAUGHT Townsende si Mary Ellen, dar acum fiecare please casa | Inconjurata de eleganta inabusitoare a salonuiui at imbracaté in minunata rochie de nunté a mamel Jordan din satin ivoire cusuta cu perle, Alex so simt mai mult ca oricind de cind venise la Rosemeado, intrusa. Sentimentul ca este un contravenien car intrat tntr-o lume in care nu este mai binevenita df rudele ei, aproape ca o sufoca. Era straniy ca se simtea atit de lipsita de sigurant de stinjenita acum, se gindea Alexandra, pentu ca imbracata intr-o rochie mai frumoasa decit sar fii ginat vreodata $i arata mult mai draguta decit afi cr © poate sa arate. Craddock, coaforul ducesei, supra ghease personal toaleta Alexandrei in cursu ace dimineti. Sub miinile lui pricepute, buclele rebele Alexandrei fusesera pieptanate stralucind superb, af icate si prinse In parti cu o frumoasa pereche piepteni cu perle care se asortau cu perlele din ure ei mi Alexandra se privise in oglinda cit un perete tntrog d camera ei si se bucurase in mod deosebit in sinea Chiar si Craddock, care statea in spatele ei privi spusese ca arata intr-adevar foarte bine, avind in ved a... Dar Jordan nu a spus nimic despre felul cum ar El a zimbitlinistitor cind unchiul Monty i-a pus mina fi lui, coea ce a fost suficient ca sé-i dea putere in acea cit a durat eeremonia. Acum totusi erau pentru pr ara singuri ca sot si sotie, iar singurul sunet ce se aur era cel facut de servitorii care carau cufere uriase Care le incarcau in caleasca cu care urmau sa plece cailétoria de nunta. Nestiind ce sa fac, totusi, cu sampania, Alexan alese calea minimei rezistente si bau din ea, Paharul pe o masuta aurita, elaborat soulptata. CEVAMINUNAT 113 Cind se intoarse, Jordan o studia de pared atunci ar f iut-o pentru prima data. Toata dimineata el nu spu- so nici macar un cuvint despre felul cum arata, dar ‘lou, in timp ce 0 examina, de la parul strélucitor pind la Wo! rochiei lucioase de satin, ea simtea ca tn sfirsit o sa puna ceva si astepta cu rasuflarea taiata. Esti mai fnalta dectt am crezut inti Observatia neasteptata, Impreuna cu expresia Iui pina Who reala incurcatura, o facura pe Alexandra sa rida. Nu ored sa fi crescut prea mult de saptimina trecuta. lizimbi absent si continua ginditor: La inceput te-am luat drept un baiat, desi erai prea Mica pentru un baiat. Hotarita s& insufle veselie relatiei lor de cite ori va W¥0a prilejul de azi inainte, Alexandra zise ironic: Totusi, nu sint baiiat, fa intentiei lui de a o trata cu indiferenta dupa Wivutul de ‘eri, Jordan nu putu rezista zimbetului ei Iuminos, fermecator. Ba chiar ti spulbera tristetea pe care 1 provocase ceremonia casatoriei. Nu esti baiat, fu el de acord, zimbindu-4, Dar nu esti tocmal o tinara fata si deci nu esti nici femeie, Se pare ca sint la 0 virsta ingrozitoare, nu-i asa? spl @a CU o Usoara lumina ironical tn privire din {huza ideii lui fixe referitor la virsta ei Evident. Cum ai deserie tu 0 tinara domnisoara care re nici optsprezece ani? Dar am deja optsprezece ani, spuse cu seriozitate Aoxandra. Astazi este ziua mea de nastere. N-am avut nici cea mai mica idee ca astazi este ziva lu de nastere, spuse el cu un ton de reala scuza. Am s8-ti fuumpar un cadou in calatoria noastra. Ce le place fetelor Wo virsta ta?114 JUDITH McNAUGHT. — Ne place sa nu ni se reaminteasca in pe cit de tinere sintem, zise Alexandra cu o voce cal cu 0 privire semnificativa. 4 Risul puternic al lui Jordan rasuna in intreg sal = Dumnezeule, ai o minte jute. Este uimitor cineva atit de tin... atit de dragut, se corecta el imi cer din nou scuze pentru ca te-am suparat in cu virsta ta si pentru ca am uitat de cadou. Ma tem foarte tare ca, iti place sau nu, tu esti g pentru ziua mea de nastere. —Ce mod de ao spune! Alexandra privi la ceas; mai era mai putin jumatate de ora pind la plecare, ~As face mai bine sa ure si s&-mi schimb roc! = Unde este bunica mea? o intreba in timp ca pornise spre iesire. umbré de umor. Apoi, mai serioasa, adauga: ce of 4 se faca bine? ~ Ar fi nevoie de mai mult decit césatoria noas Jordan cu 0 voce in care se simtea afectiun admirajie. Bunica lar putea infrunta pe insusi Napol si sa ias& victorioasé. Dupa ce ar termina cu Napoleon i-ar aseza perele si i-ar cere scuze pe proasta lui inspiratie de a porni razboi impotriva noa Un fleac cum a fost nefericita mea casatorie nu afeoteaza citusi de putin, crede-ma. lar acum, ca-mi po numele, ar mustrulul fara crutare pe oricine ar indrazni spund ceva rau de tine. O jumatate de ora mai tirziu, Imbracala intr-un cost visiniu de callatorie care fusese facut special pentru ef Alexandra urea intro caleasca lacuita intr-un neg CEVAMINUNAT 115 4 blazonul ducal al lui Jordan tnerustat in |, si se agezi pe pernele din catifea gri luxoase. Vizitil ridica scara si inchise usa ganat foarte usor, caleasca trasa de patru cai b © porni tn lunga ei calatorie, escortata de sase ivrele. iyandra privi tn jurul ei, admirind minerele din argint impile de cristal si argint. Lafaindu-se ortul neasteptat al spatiosului vehicul, incerca sa Winga ca este cu adevarat casatorita si ca intr- ia pornit in calatoria ei de nunta. Vizavi de ea, W) statea picior peste picior si privea pe fereastra, Dlicere confortabila. schimbase pentru calatorie si Alex ti admira in #@ pantalonii strimti care fi veneau atit de bine si le negre, stralucitoare, care-i puneau in evidenta iarele lui lungi, numai mugchi. Camasa crem era hisa la git, lasind sa i se zareascd pielea bronzata, Jficheta de culoarea cafelei ti avantaja minunat ume inalta ruga tacuta ca intr-o zi sa o priveasca si aceeasi placere cu care il privea ea acum, apoi ca nu ar strica 0 usoara conversatie placuta. Rochia de nunta a mamei tale era foarte frumoasa, entura ea timid. Eram ingrijorata ca s-ar putea sa va la ea, dar nu s-a intimplat nimic. jan arunca o privire in directia ei. Nu trebuia sé+ti faci probleme, zise el sec. Sint sigur fost mult mai demna sa porti acest simbol al castitat decit era mama mea in momentul in care a purtat-o. ! Alexandra isi dadu seama ca tocmai i se facuse compliment, desi in contextul in care fusese spus, un ,multumeso” parea foarte nepotrivit. \Vazind ca e| nu mai inoearca sa sustina o conversatie. J ea, Alex se gindi ca este preocupat de vreo problema116 JUDITH McNAUGHT mportanta si nu tulburd tacerea, multumita sa p Pe fereastra locurile pe unde traceau, La trei dupa-amiaza s-au prit in sfirsit sa ia pi un han mare, imbracat in exterior cu c&rémida Cu un gard alb, curat, ce inchidea o curte uriaga, Pentru ca atit hangiul cit si sotia | Sera imediat Int-un salonas particular unde era a deja o masa somptuoasa, Fa fost foame, remarca sotul ei mai tirziu, of Cutitul si furculita jos si rasufla usurata. = Eram moartaé de foame, recunoscu Ale: ‘Stomacul meu nu este obisnuit cu orele de masa pe le respectati voi la Rosemeade. Cind voi luati sup ora zece, in mod normal eu sint in pat. 4 ~ Diseara ne vom Opri la ora opt, ca sa nu nevolta sa astepti urmaitoarea masa, spuse el poli Vazind ca mai zaboveste bindu-si vinul, Alexa intrebai ‘Te-ar deranja daca te-as astepta afara? Mi placere sa ma plimb. Putin inainte s4 ne urcdm din trasura, 4 ~Foarte bine. Am sa vin si eu in citeva minute, Alexandra iesi bucurindu-se de stralucirea s sub privirea grijulie a vizitiului iui Jordan. in hanului se mai aflau doua trasuri, amindoua frumoas stralucitoare, dar nici pe departe atit de minunate Superbul faeton de oalatorie al sotului ei, cu blazon de argint si cu hamurile cailor batute in argint straluci Rindasiiiesisera s8 se ocupe de cai si Alexandra pi Pur si simplu, savurind ceea ce vedea, Cali lui Jordan erau deja inhamati cind Alexandra ‘ntt-un colt al curtii un copil stind pe vine si vorbind d cit Se parea cu pamintul. Curioasa, se indrepta spre @ zimbi cind vazu ca de fapt vorbea cu niste catelugi CEVAMINUNAT 117 lung, care se zbenguiau si se rostogoleau albe, iar restul corpului cafeniu. Hall vrea sa cumparati unul? o intreba baiatul Puteti s&-1 alegeti pe oricare dintre ei la un jabil. Sint de rasa. ‘4 sint? intreb& Alexandra rizind incintata cind mai mic de blana alba si cafenie se desprinse rostogoli spre ea si o apuca cu dintisorii de 0 tragind cu nadejde. Dlobanesti englezesti dintre cei mai frumosi, zise in timp ce Alexandra se apleca sa desprinda de rochia ei. Sint foarte destepti, continua: baiatul Oind bldnita pufoasd si matasoasa o atinse fu it. Cu multé vreme in urma avusese un collie, dar Moartea tatalui ei hrana era prea pretioasa ca sao. sca pe vreun animal, asa ca a dat catelul fratelui lui Ellen. Luind catelusul in brate, 1 ridica la nivelul lo, iar el batea aerul cu labutele lui micute sii ingea © limbuta mica, roz. Era cu catelusul in brate si despre calitatile lui cu entuziastul proprietar. cind se apropie si spusk Este timpul sa plecam. Alexandra nu se gindise nici un moment sa-i ceara e spre el, in ochii ei mari si in zimbetul moale era inte inconstienta, Am avut cindva un collie, demult de tot. Zau? spuse el indiferent. Alexandra dadu din cap, las jos cételusul | zimbi baiatulul i urez sa gasesti cumpairatori pentru ei, spuse ea, Nu facuse nici trei pasi cind simti ca este prinsa si 84 inapoi de tivul rochiei. Se intoarse, iar catelusul pe118__JUDITH McNAUGHT. s labute agitindu-silimbuta lui roz, cu o expresio, ratie comica. = Ma place, explica Alexandra rizind. Apl Intoarse caitelul cu fata spre fratiori ll si-i dau la fund, trimitindu4 tnapoi la baiat. Catelusul ref ‘incapatinare sa se miste. Nemaiavind ce face, Al arunca un zimbet plin de scuze si afectiune spy gluta de blana, apoi ii intoarse spatele si se las& de Jordan la trasura. ~ Drumul asta nu este la fel de bun ca in remarca ea putin nervoasa o ord mai tirziu, cind ti hurducaia, aruncind-o cind intr-o parte, cind in alta, Stind acum vizavi de ea cu bratele incrucisate iept si cu picioarele intinse, Jordan spuse: ~Ba nu, este un drum bun. Atunci de ce ne zdruncina in halul asta t ‘ntreba ea citeva minute mai tirziu cind din nou ‘sa-i azvirle intr-o parte si intr-alta. Inainte ca Jordi poata raspunde il auzi pe vizitiu strigind la cai si o Pe marginea drumului. Alexandra privi pe fereastra Padurea ce marginea drumul. Un moment mai tirziu se deschise si aparu vizitiul cu o fata stingherita si expresie de scuza. ~ Excelent, spuse incordat, nu pot sa min cai stapinesc in acelasi timp ghemotocul asta in conti miscare. Era cit pe ce sa intru intr-0 groapa. Ghemotocul in continua miscare pe care-| tinea bratul drept era o mingiuta de blana alba si catenie. Jordan ofta si dadu din cap. ~ Foarte bine. Nu-i nimie, Grimm, pune anim, nuntru. Nu, du-1 mai inti la o plimbare. CEVA MINUNAT iluc eu, se oferi Alexandra, iar Jordan cobori si el ura intrind cu ea intr-un mic luminis de la Intorcindu-se, Alexandra ridic& privirea. fod ca trebuie sa fii cel mai bun om, murmura ea. multi ani! zise el cu un oftat resemnat. Multumesc, ‘ti multumesc mult, réspunse Alex, \du-i-se de recunostinta pentru ca era abso- Catelusul nu o sa te deranjeze deloc, 0 sa vezi. yan arunca © privire indoielnica spre catel, care loca fiecare centimetru de pamint pe care isi putea asucul, dind puternice din codita, Lua deodata o jut si incepu s@ smuceasca de ea. Daiatul mi-a spus ca este foarte destept. _ Asa sint cel mai adesea corciturile. _ Oh, dar nu este o corcitura, zise Alexandra aplecin- 4 culeaga niste flori de cimp roz, care se aflau la yele ei. Este un ciobanesc englezesc. Un ce? intreba el parca lovit de trasnet. Un ciobanese englezese, explica Alexandra, crezind yprinderea lui se datoreaza faptului ca nu era rizat cu rasele de ciini. Sint foarte destepti si nu © foarte mari. Cind vazu ca o priveste ca si cum ea pierdut complet mintile, Alexandra adauga: baiatul dragut mi-a spus toate astea despre ea. Baiatul acela dragut si cinstit? intrebé Jordan erat. Acelasi care ti-a spus ca este de rasa pura? Da, fireste, zise Alexandra, plecindu-si capul si \du-se de tonul lui. Exact acelasi lucru. Atunci sa speram ca a mintit si in ceea ce priveste igree-ul lui. M-a mint... Cu propria lui gurai, mormai sumbru Jordan, Dacé Glinele Asta este un ciobanesc englezesc, atunci vaJUDITH McNAUGHT creste cit un poney mare, iar labelo cit niste ‘speraim ca tatal lui este un terrier mic. Privea atit de dezgustat, incit Alexandra Capul ca sa nu i se vada zimbetul si se ap CAtelul. Poalele rochie| i formar o pate de culoare pe fundalu!ierbil de un verde pu Cum sedea aplecata, cu catelusul in brato $e juca prin par, lipindu-i bucie alabastru, cind ingenunche in luminis cu mina-si cu florile in cealalta. Razele de Patrundeau printre crengile coy Inconjurau intr-un halou de lumina. VAiati ca un portret de Gainsborough, zise el Vrajita de sunetul ragusit al vocii lui si de intel ciudata, aproape plina de respect, din privirea e¢ Alexandra se ridica incet. —Nu sint foarte draguta Zu? in voce i se simtea o nota de veselie, As fi vrut sa fiu, dar ma tem ca am sa fy comuna. ual nimic comun, Alexandra, replica el, ¢ zimbet lenes inflorindu-i pe buzele senzliale. Ho lui de a nu se apropia de ea pind cind nu vor mal citva ani si va putea s& joace rolul de indragostita oplesita de dorinta imperioasa Sim! acele buze moi sub gura lui, Doar o singura dat in timp ce pomi ‘incet, hotarit, spre ea, Alexandrei Tncepu sa bata ca un ciocan tn astop satutului pe care si Jjoasa si ragusita, Luindu-i fata in mii i, Jordan igi ‘strecura degetele udlele ef negre. Obra i erau cael, iar pal ralune CEVAMINUNAT 121 printre degete in timp ce ea isi inalta ie nesfirsita fi atinse buzele, spunindu-si at ot ext ner dept panini ondal os buzele ei s-au destins si a raspuns, a dat nul. Dorind sa o sarute mai intens, vru sa 4 bratele, dar catelusul scoase un latrat i el se retrase imediat. ‘ ies Tn irdsura, Alexandre cera inca sis iezamagirea pentru faptul ca fusese nevoit sa-si sinutul 2 rat pentru ca un sarut nu a atras “q Papospby ihe ey ena dre ne do dragoste din partea copilei romantice cu care i ichipuia c€ un simplu ,multumesc” ar Bs Uaioe ea ees ea le 20g tacere sau s& o indurereze cu o noua tirada. Mplopte un an sau doi pina o sa se culoe cu a jorm, 0 sa astepte pina va fi prezentata in societ © in casatorie si asteptarile ei. Busts Juata hotarirea, intarita de experienta din padure, intreba in timp ce jindit la un nume pentru el? intreb: Neca din nou usor. Se uita la catelus, ocupat reze plin de incintare locul, adulmecind po- Alexandra privi cu afectiune spre micutul ghe- de bland. vai zioa $4 0 cheme Buttercup? El dadu och cap cu dezgust masculin. Daisy? Probabil ca glumest Petunia? Nu va fi capat iso el cu privirea Baiatul mi-a spus c& este o ea.pacall asemenea hal de un copil, Alexandra ar fi vrut sa catelusul ca sa vada cu ochii ei, dar nu avea destul ~ Nu! zise ea bruse cind catelusul isi infipse dir {n tivul rochiei si incepu sa 0 smuceasca. Sit raspuns a fost ca incepu sa traga si mai tare de r — Inceteaza! ordona ducele cu 0 voce joasa,, natoare. Simtind pe loc ,vocea autoritati”, catelu! Ts codita in jos si se incolaci imediat la picioarele lui Joy punindu-si capul pe cizma tui frumos lustruita. A manifestare de afectiune nedorita tI determing arunce o privire atit de incarcata de dezgust uci ‘incit Alexandra nu se putu opri s& nu izbucneasca ft —Nu va plac animalele, my lord? —Nu cele neinstruite, nedisciplinate, spuse el, d putu sé nu se contamineze de veselia risului ei mel — Am sa-i spun Henry, decreta brusc Alexandra. —Dece? — Pentru cd daca o sa fie un animal cu blana lu s& semene cu Henry al Vill-lea. —Adevarat, zimbi Jordan, starea lui de spirit imb tatindu-se cu fiecare moment ce trecea petrecul compania ei Restul calatoriei vorbir despre tot si despre nil Alexandra descoperi cu mare placere ca proasp: sot era foarte cit, inteligent si profund implicat in adi nistrarea proprietatilor lui vaste, precum si in numerc ataceri care erau mai presus de intelegerea el. De at dedus c& era un om care isi indeplinea responsabilt fara prea mare efort si bine. De fapt, era pe cale simti o adoratie exaltata fata de erou. CEVAMINUNAT 123 Ih ceca ce-l priveste, Jordan gasi confirmarea a ceea Woscoperise deja la Alexandra — era sensibila, intel it 9i spirituala.. Descoperi de asemenea c& era mult jaiva cind era vorba de a face dragoste decit credea IPA ar fi posibil. Dovada acestui fapt veni mai tirziu, cind Jorminat o mas copioasa la hanul unde urmau sé-si yica noaptea. Cu cit Jordan o lungea mai mult cu Wi| sau, cu atit mai nervoasa si mai preocupata parea Wevina Alexandra. In cele din urma se scul de pe \cepu sa-gi netezeasca frumos fusta, apoi se examina cu atentie o masa de stejar absolut Excelenta lucratura, nu-i asa? Nu in mod deosebit. Aptoape cu disperare, Alexandra continua: Cind privesc 0 mobil ma gindese Intotdeauna la pterul care a fécut-o intrebindu-ma cum aréta — sti fi era scund sau ‘Tnallt, plicticos sau placul nul asta. Zau? spuse el indiferent, Da, fireste, tu nu? Nu spatele spre el, Alexandra spuse cu mare prudenta: Cred c& am s&-liau pe Henry si o sa fac o plimbare Wel ‘Alexandra. Cuvintul spus cit 0 voce calma, o facu sa §0 opreasca si sa se intoarca. Da? Nu trebuie sa fil Ingrorata. Nu am nici o intentie s& na culc cu tine in noaptea asta. Alexandra, a carel singura preocupare fusese nevoia Nici nu mi-am inchipuit c& ai face-o. De ce sa vrei sa Wormi in camera mea cind hanul asta este atit de mare si Ii) poti permite sa ai camera ta?JOT McNAUGHT de daatéasta fu rindul lui Jordan s-o priveasca > PoftiMl exclama el, incapabil sa-si creada ure Nu @4nu ai fi binevenit sa imparti cu mine cé , corttinua ea cordial, dar nu-mi pot imagina ''sa fatClasta. Sarah — menajera noastra — imi sf gldeat ca noaptea ma zvircolesc ca un pe cont ce © ce, sint sigura, te-ar face sa nu te simti qqortat i Te-ar deranja prea mult daca acum ls sus ? tk Jordan ® privea pur si simplu cu ochii mari, cu ps cin' TACs la jumatatea drumului spre gura, apoi Sap C4 ti cum ar fi Incercat sa se trezeasca. >Firegt® ca nu, zise cu o voce gituita. Du-te! Me oy i CAPITOLUL 9 Wordan ii ordona vizitiului s4 opreasca la urmatorul i a marginea drumului, iar Alexandra ofta usurata. jorisera intr-un ritm rapid de la prinz si dorea s& ga putin pe jos si sa se mai dezmorteasca, Sotul ei ja totusi ca se simte foarte bine si relaxat in spatiul ins al calesti' - probabil, gindi ea, pentru ca wacamintea lui era mult mai adecvata decit a ei Imbracat in pantaloni de culoare deschisa, @, stralucitoare, si intr-o cdmaga in stil taranesc cu Nec largi, descheiata la git, Jordan era mult mai potrivit ibracat pentru o calatorie mai lunga decit ea. Alexandra jRa trei jupoane pe sub fusta larga a costumului ei iben-deschis de calatorie gi o bluza de matase alba pe jb jacheta galbena, strinsa pe corp si brodata cu wmanterie albastru-inchis. La git avea o esarfa tn dungi galbene si albastre, manusi galbene, iar peste le castanii 0 palarie de pai decoraté cu panglici ne si cu trandafiri de matase. li era cald, se simtea setata si o cuprinse un puternic resentiment-fata de ‘ouiau sa poarte tinerele doamne bine imbracate, in ce gentlemanii, cum era sotul ei, dupa cit se parea, (eau imbraca cum doreau. jaté ce trasura se opri si scara fu coborita, andra il lu pe Henry si aproape ca se ciccni de ‘Jordan in graba ei de a evada. in loc sé 0 ia el inainte,126 JUDITH McNAUGHT # an ar fi facut in mod normal, Jordan ii ite plina de inteleger eae a legere sis relaxt pe pera, Preocupe de necesitati el, erau motivul ee cobori si el si porni printre tufigurila 'ginea drumului spre un mic luminis dragut, Nu este minunat, Henry? Era in intirzindu-se, cu mtinile ridicate in sus, deasupra soaitelul asezat la picioarele ei. Pentru a dol j0tdan isi dori un artist care sa o imortalizeze pi In costumul ei galben deschis, inconjurata de d IN@ acoperite cu flori de cim ineretea, si gratia, si energia incatusata — e ‘moasa nimfé a padurii imbracata dupa ultima mod Zimbi si dindu-si seama de incl inatia po le sale, intra in luminis. oat oe zise lasind in graba mi Pe cine altcineva asteptai? a eo A i pis ANU se intoarce atit de lunge aay lovandra se aplecd si rupso o af = Pe nimeni, dar cind calatoresti cu dol viziti, dol $1 $88e Insolitori calare, este greu de ghicit cine po apara. O armata intreagal rise si cu rapid executa cu creanga pe care o rupsese un a duel si il impunse cu ea in piept. En gardal apoi las sabia in jos si fanda cu inde arefind ca un tinar spadasin remarcabil de dragut, senemeatura cu sabia de lemn fusese executa numai 9 12 Ste8 Care i se pau lui Jordan ca nu p de at Pl imitate a cea ce vazuse ea cindy duclen Pate, Rui venea sa creada ca ste intr-adeva © sic are vreo aptitudine reala in aceasta pri CEVA MINUNAT 127 ? © intreba incruntindu-si Nelo a indoiala, iidu incet din cap, zimbind. viel sé ma pui la inceroare? ) ezita, constient ca ziua trece repede, dar a fusese ‘invinsé cu repeziciune de plus, era si el prea obosit de cit statuse My trasura. putea sa o fac, replica el ademenind-o in mod i. Esti destul de buna? @xista decit 0 singura modalitate de a afla. pind provocarea usor amuzat, se intoarse si ® creanga corespunzatoare. Pina cind gasi una a lungime si grosime, Alexandra ‘si scoase jacheta. Uimit, o urmairea cum isi desface esarta J gitului, o scoase si apoi isi descheie nasturi de ei de matase, Auzindu-| ca se apropie, se Intr-un virtej de fuste galbene, imbujorata toata, bastr-verzui stralucind de anticipate. rea sa-mi scot jupele si pantofii, spuse ea. in 00 vorbea isi ridica fusta, dezvelindu-s ine facute si-si cerceta piciorul fin Wu-se daca sa-si scoata pantofii. Cred ca 0 sé-mi i) clorapii daca o s&-mi scot pantofil, nu-i aa? la el asteptindu-i sfatul, dar mintea lui Jordan pe moment prea preocupatai vazind cit de adorabila faga, preoum si de altceva, mult mai putin salutar, Wi. Fara nici un fel de semnal prealabil simti pulsind tn a fierbinte — neasteptata, nedorita, dar evidenta. My lord? Wivirca lui o intiini pe a ei. Do ce ma privesti in felul asta atit de feroce? efort, Jordan reveni la realitate, dar undeva, f | minti sale, stia 4 0 va avea inainte de sfirsitul lor.128 JUDITH McNAUGHT ~ Daca esti ingrijorata de ciorapi, scoat Spuse si clatind apoi din cap de naivitatea intoawse nevinovata cu spatele spre el si dindus- posibilitatea sa-i zareasca: gambel ieturil e goale. Ocdata pregatirile terminate, ridica simulacnul © dusse |a frunte intr-un salut oficial elegant, Punse la salut, desi mintea lui era ocupata fermescatoare ale ochilor ei verzi-albastri cara Cu rozulintens care-icolora pometi obrajilor Ea inregistra doua puncte avans inai Sfirsit , sé se concentreze asupra jocului, si chi €ceea s.a dovedit a fi un adversar de temut, a forta, compensa prin migcarile Piardé. La tinut la distanta pina la jumatatea I vansind rapid, pastrindu-si terenul fara s& Mai ramasese un singur punct care urma Soarta jocului. Brusc, Alexandra vazu o de: Plonjaa spre el. Din nefericire, dindu-se inapoi Avint, calcd pe tivul rochiei, cea ce o de; ‘trimitind-o direct spre Jordan. - Ai pierdut, zise el prinzind-o in brate. — Da, dar roct mea, ‘Meciual, replica ea rizind. Smulgindu-se din bratel indeparta, incercind sé-si recapete rasufl Accertuarea culorii din obraji se datora mai mult lui dectt efortulu ~ Trebuia sé-mi dai de la inceput citeva pi vans, fi aminti ea. In definitiv esti de doua | Puternic decit mine. — Este adevarat, zimbi el fara s& se caiasca, Profitaat de forta mea. in plus, sint mult mai mat decit tine, ile pe talia-i de viespe. CEVA MINUNAT 129 varata antichitate, excelenta. Anul vitor, dol ani, 0 s4 stati intr-un fotoliu, cu un sal in Jor gi cu Henry motaind la picioarele voastre. Je vei sta? o intreba el cu o solemnitate miinile arzindu-i de dorinta de a o jucndu-ma cu papusile — asa i, zise ea cu un zimbet Jebucni intr-un ris putemnic, intrebindu-se ce ar jocietate dacd lar vedea tratat cu o fotala lips de respect, de o copila de Woo ani, cresouta la tara. ln |i disparu de pe fata si-si prinse obraji ind, cu privirea atintita peste umarul lui \e Dumnezeule! se Intoarse brusc ca sa vada ce a suparat-o ase calaret in livrele, doi vizitii si doi surugii nar ling& umar, expresia de pe fetele lor fiind ptului ca fuseserd martori la duelul cu sabille si cuvinte dintre duce si ducesa. wlarea maxilarelor si privirea de gheata pe care ‘imprastie mai eficient decit ar fi facut-o foarte impresionant, il tachina Alexandra, se pentru a-si culege imbrécamintea impras- impus numai cu privirea, explica ea cautindu nry. Ucizi numai cu privirea. Nu ai nevoie de Este oare un talent natural cu care se nasc cel 1 este o abilitate pe care ai deprins-o mai tirziu, ia ta sociala? Il gasi pe Henry care statea dupa ridic&. Si bunica ta poate face asa ceva.130___ JUDITH MeNAUGHT Aproape ca ma scosese din minti. i ii Inainte ca Jordan si-si dea anne ‘aod : brale palairia, jacheta si calelusul. Vrei sé te tn cu spatele pind cind imi pun ciorapii? Supus, Jordan féiou asa cum i s-a cerut, dal ‘minti fs Imagina tnalta societate privindu-| eup un soc colectiv pe Jordan Townsende celea duce de Hawthorne, posesorul calor terenuri si al celei mai mari averi din Euroy millocul unui tuminis cu bratele plin de boarfa cate! nedorit hotarit sa- 4 = Cine tera inv: Intreba Tn ti ‘intorceau spre tae coer! ~ Tatal meu. Uneori, cind ven 8 ceasurl intregi. Cind pleca, exersam cu fet J Sau cu oricine. Astfel incit, cind tata venea d gindea ca ar fi amuzant sa ma tr i a ransforme Intr-ul de alta parte, este posibil ca pur si simplu sad fi scrima si sa fi considerat dueluri de a trece timpul Nu avea nici cea mai mica ica idee cit de evident {n voce durerea si parerea de noah rau aes pentru ea insa urmarea cu privitea intr-un mod stra am a D facind-o sa se simta tot mai stingherita, —Da? ~ Ai spus ca tatal tau nu ven Unde fi petrecea timpul? fiigiegcae © umbra i intuneca stralucirea ochilor, spatele unui zimbet in mod deliberat deyaier CEVAMINUNAT 131 a do doua sau trei ori pe an si raminea cam aptamini. isi petrecea restul timpului la degraba un oaspete. pare rau, spuse Jordan scuzindu-se pentru ca o WA yorbeasca despre cineva care, dupa cum tsi ama, 0 facuse sa sufere. je sai para rau, dar daca in strafundul jy) iu ai putea fi mai bun cu mama, as aprecia \cest lucru. Mama a fost incintatoare si vesel oartea tatalul meu, pur si simplu s-a prabusit ja lasat povara casei si a servitorilor pe umerii pil de paisprezece ani, continua inabusit Jordan. locul ala si am cunoscut pe mama si pe i tau. imi pot imagina foarte bine ce a insemnat rprinse compasiunea plina de minie din vocea Wiagostea el fata de el crescu pentru ca tinea la ea, din cap refuzindu-i mila. fost atit de rau pe cit cre: de bine, atit de linistitor si de sigur sa existe fe SA se Ingrijoreze pentru ea, incit de-abia a stapini tandretea si recunostinta pe care le ata de el. Neputind sa-i spund ce simte, a facut bun lucru care putea exprima asta, cauté in #la galbena care se asorta cu costumul de calatorie ase cu multa dragoste un ceas mare cu lant Alexandra, ceasul era sacru — cel mai valoros omului pe care-| adorase. !-| intinse lui Jordan si acesta-| lua cu o expresie intrebatoare, A apartinut bunicului meu. li fusese daruit de un scotian care I-a admirat cunostintele de filozofie. vedere a ceasului in palma mare a lui Jordan Wi ochil, Cu 0 voce incarcata de amintiri dureroase el ar fi dorit sa ti dau tie. Te-ar fi aprobat. Ma indoiesc de asta, zise Jordan cu certitudine.JUDITH McNAUGHT ~ Oh, nu, te-ar fi acceptat! lubesc un om nobi Cal ~ Tia spus sa iubesti sora? sti un nobil? repeta ~ Nu, nu. Un om nobil a asa cum esti tu. do AOavind de unde sa stio ca 61 mai avea aur mult mai frumbase, Alexandra spuse: a ~Am trimis unul dintre valetii tai acasa, iar lat Ceasul. Bunica ta a iS Ca am procedat bing Mina lui Jordan se inchise peste ceas. Multumesc, a fost tot ce a spus, ‘ruise cele mai pretioase lucruri Pe car tsi dadu seama Alexandra: dragostea ei si caa $i tot ce a avut el de Spus de fiecare =Multumese” stinjenit. Evident, darure ol dee se simta in largul lui Se lisa acea tacere penibila care intervine ori cineva isi dai seam al ot ey 1a ca a dezvaluit prea mul incinatura mai puternica, se lo Perete $i se trezea. indreptindu-si spatele si incruch Dratele Pe piepi, Incerca sa-sisprijine capul de p et nae Roata trecu peste 0 groapa si se pravali| prijinindu-si Frropes lningt-si mina de canepea, Aloxand Asezat vizavi de ea, J it a Rene , Jordan zimbi si batu cu p ~AS fi fericit ‘Sa-ti ofer umar irul meu ca pera, coat andra accepta invitatia. cu crattudine a 284 SI ttecu linga el, dar, in loc sa: ofere pur si si CEVAMINUNAT 133 ridica bratul si-1 treou tn jurul ei, astfel la piept. My lady, se gindi somno- minunat sunai cind 0 spune el. $i adormi sa se insereze cind se trezi dindu-si a ca era aproape complet intinsa peste el. Wp ea dormea, Jordan isi schimbase pozitia, cu spatele de peretele lateral al trasuri si icioarele in diagonal peste canapea. ins pe o parte, in bratele lui, cu Ip poste ale lui si tinindu-| cu o mina de mio. ila ca s-ar putea trezi si ar gasi-o intinsa peste | mod nedemn, tsi ridioa ou grija obrazul de pe Wl puternic. Incercind sa se gindeasca la o io de a se extrage din aceasta pozitie fara s&- privi pe sub gene. Somnul ji imblinzise 9 dure ale fetei sale bronzate si-i atenuase maxilarului, se gindi pling de afectiune. Privit mai putin amenintator, avea o expresie S-a trezit! recunoscut-o, apoi zimbi, un zimbet incintator ie moale. it bine? ra, prea uluita ca s& se miste, dadu din cap si j0l 8 se ridice. Strinsoarea bratelor lui deveni mai retinind-o. leca, murmurai el, iar privirea, printre pleoapele bovi o secunda pe gura ei, apoi se ridic& incet mari gi albastri. Stai aici cu mine. a.ca ea s& sarute, Tsi dadu seama Alexandra cu134 JUDITH MeNAUGHT Zualitate pe spate. A sarutat-o indelung, sarut dupa sarut, fal doreasca si mai mult. Limba lui ti urmari linia di cerindu-le sa se deschida pentru el, apoi alu ele, Tl explora cu delicatete gura, plonjind si reir ametind-o, pina cind Alexandra, dornica sédl simta ceea ce simtea ea, ji mingiie si ea buzela In momentul in care o facu, sarutul exploda. Ap: deveni mai puternica, incercind sa-i atraga limb Si sa -o minglie cu a lui. Cu cealalta mina o ridie Cuprinzindu-i spatele, stringind-o tot mai tare det Pe care i se simtea barbattia, in timp ce limba plo tetragea din gura ei intr-un ritm tot mai excitant, care-i trezea Alexandrei in tot trupul puternice! de placere. Numai cind ti simti rina cuprinzindud sinul) rindu-se apoi pe sub bluza de matase, se trezi diff de placere in care ar fi dorit s& se cufunde. Surpriza si un sentiment de vinovatie, mai degrab Tepulsia, 0 facurd sa se retraga, Sprijinindu-si bratele de pieptul lui, incerca sé pete rasuflarea; , Inflning-o pe a lui, in care vazu mocnind o dorint fh - Te-am socat, murmura el cu Vocea ragusita, Era adevairat, dar Alexandra vazu desfatarea lui arzatori si refuza cu incapattnare sa recu Accepting provocarea lui nerostita, isi lipi din nou de gura lui, iar de data asta, cind limba lui alunec 8, trupul i se lip! automat do al lui, Un sunet fi CEVAMINUNAT 135 il iu sa se indeparteze, bratele lui o strinsera si iar sarutul ti deveni si mai insistent. dia capitula miinilor gi gurii lui tot mai pline de #irutindu-| la rindul 8i cu toata ardoarea care-i | 1h sfirsit, fi dédu drumul, résuflarea lui era aproape ile anevoioasa ca a ei. Ridicind mina, ti mingiie neinsi de catifelata, murmura el. Atit de incredibil de Alexandra interpreta cuvintul inocenta drept #0 indeparta de el ranita si minioasa. ibule sa fiu ingrozitor de plictisitoare pentru un OU oxperienta ta evidenta. ie de brate tragind-o inapoi spre el. fost un compliment, ti spuse el cu fata la numai Wilimetri de a ei, iar tonul lui sarcastic o facu sa se Putin speriata cum trebuia sa arate cind era cu iit furios. Zgttfind-o putin, ii explica scurt: lins’, neintinata, fara artitici! sau prefaicatori, "? ect! replicé Alexandra reactionind la tonul lui si jel pe care’ le spusese, apoi absurditatea 1 s izbucneasca in ris. Ne certam oare in WM cu cit de draguta sint eu? bolul ei irezistibil i spulberd exasperarea de il | fara sa vrea Ti raspunse la fel din privire. ‘Apa o-ar parea, replica el tncet si, cu resemnare 0, Jordan isi dadu tn sfirsit seama ca nu se mai ace ca nu exista dorinta insistenta care-i pulsa Ip) asa din nou obrazu! pe pieptu! lui, iar el privea Wensupra capului ei, trecind in revista toate moti- joo pentru care ar face o greseala daca s-ar culca 1) noaptea asta. Jinara, si naiva, si idealista,86 JUDITH McNauGHT Ea dorea sé-i dea dragostea Tot ce dorea el, era trupul ei. Ea dorea sa fie iubita de el in Singura .dragoste" in care credea el era dr at. Ea era indragostita nebuneste de Elnu dorea sa fie impovairat cu 0 co; dorea; el o dorea. jos uitindu-se Trebuie... trebule s& discutam asta? spac as fi spus ca nu este nevoie, Acelasi lu S! acum 0 ora. Acum, insa, ma tem ca trebula) C8 te-a determinat sa-ti schimbi parerea? \Ufindul lui Jordan sa se arate preocupat. ~ Sarutul nostru, zise el direct, dupa o scurta p : Ce legatura are asta ou copii? © ng Gan Is! Kas capul pe spate, inchise ochi sie “intare exasperata, pimtrun fel, stiam ca ai sa Spui asta. si-s 2P& C64 studie expresia ciudata, Alexandra sey Cony #!7ia Imbracamintea. Mary Ellen incercasi igur, copii se fae | dar inteligenta Alexandrei respingea non Fiintele umane nu s-ar fi comportat nici = . Mary ° Stia asta, Mary ghinig ne mai credea ca daca Privesti curcub Si ca spiridusii zburdau pe sub cil a Pe ciuper Se eS Fapt pentru care Mary Ellen mergea cu § Cite ori ploua si refuza sé manince ciuperci CEVAMINUNAT 137 cura o privire spre sotul ei si hotari sai simpla despre ceva in legaitura cu care {inute in totala necunostinta, dar despre a c& este indreptatita sa stie. Bunicul fi iga adesea cA ignoranta este o boala al carei singur i constituie intrebarile, aga ca intreba cu un interes de seninatate si candoare: Cum se fac copii? , Jordan se intoarse si deschise gura ca si ut $@ spund ceva, dar, dintr-un motiv oare- | cuvintele nu ieseau. La inceput Alexandra tu yeata de tacerea lui, dar deodata intelese, Nu sti nici tu, nui asa? Hohotul puteric de ris al lui Jordan exploda ca un foc ‘hima; isi dadu capul pe spate continuind sa rida, fara So poata stapini pina cind, in sfirsit, reusi sa traga iielont aer in plamini ca s& vorbeasca. Ba nu, Alexandra... eu stiu. Jordan tsi d&du seama In saptamina de cind 0 cunoscuse risese mai mult pil o facuse int-un an intreg Ei bine, atunci cum se fac? zise Alexandra, jignita ucttva de reactia ti Yeselia care-i mai stralucea in privire disparu incet in ip cei duse mina la obraz sii dadu parul atit de t-0 parte. in cele din urme spuse cu 0 voce Blvanic, ragusita: ‘Am sali arat la noapte cum se fac. nu termina bine cuvintele, ca trasura coti si intra in unui han cu lumini stralucitoare la toate ferestrele,