Al Solutii, amestecuri omogene Aouctatogtogel Solugitle sunt amesteouri omogene formate din dow sau mai multe substante (amestec monofazic). Orice solutie este formati din: dizolvat (solut), substanta care se dizolva. izolvant (solvent), substanta in care se produce dizolvarea si Solutiile se pot clasifica in functie de natura dizolvantului lichide (apa marii), solufii solide (unele aliaje). in: solugii gazoase (aet), soluyii Fenomenul in urma céruia o substanfé lichid’, solid sau gazoast se rispandeste printre moleculele altei substanfe, cu formare de solutii se numeste dizolvare. Particulele de solut se amesteca spontan cu cele ale solv In cele ce urmeazi ne vom ocupa de solutiile lichide, entului, adica difuzeazd. Experimental, s-a constatat ci substanfele nu se pot dizolva in orice solvent. Majoritatea compusilor ionici sunt solubili in apa. Apa este solventul cel mai freevent utilizat intre dizolvant i substanta dizolvata au loc interactii speciale care explicd faptul ci solubilitatea substanfelor este diferita in diversi dizolvanyi. Intre ionii care formeaza refele ionice se manifest forte puternice de atractie electrostatica. Desprinderea ionilor de pe suprafata cristalului presupune consumul unei cant de energie. Fenomenul de grupare a moleculelor dizolvantului in jurul particule’ dizolvate se numeste solvatare (hidratare) si presupune eliberarea unei cantititi de energie (sub forma de caldura). ve, Dizolva- rea in apa a substanjelor cu legtiturdi covalenta polar’ consti {in formarea unor legituri dipoldipol intre dipolii apei si moleculele polare ale dizolvatului (solut) 52 “]3 3 Se = Dizolvarea substantelor ionice Moleculele apel smulg lonii din retes si formeaza legaturl ioni-dipolstec rea gi solutii tre apa. tea ere eeeteeteareneeniertienanenennnnnnes __ Sele dectt cea consumati la desprinderea ionilor de pe ‘sprafata cristalului. in cazul dizolvarii in apa a acidului slothidric sau a amoniacului, intre mole- ge & ‘ Segaturi intermoleculare. Moleculele de & sulele de solut si cele de api se formeazi oe <8. > et® ; . Solut sunt inconjurate de moleculele de spi (sunt hidratate), fenomen ce explicd Dizolvarea substantolor 2 ce dizolvarea este exoterma, Polare in apa. Crearea acestor legaturi slabeste ‘egitura HCl si conduce in final la ruperea acesteia, In solugie apar ionii H,O* $i Cl care, ca si in cazul substanfelor fonice, sunt hidratati, {La introducerea in apa a acidului clorhidric in prima parte are loc Seeractiunea $i apoi reactia cu moleculele polare ale apei. Experimental s-a constatat cd substantele se dizolva in solventi cu Sructurd asemdndtoare ~ regula similitudinii, regula de care trebuie Baut seama la alegerea solventului potrivit. Cristalele cu rejele moleculare nepolare sunt solubile in solventi Saanici. Apa nu dizolva cristalele moleculare, deoarece legiturile van << Waals dintre acestea sunt prea slabe pentru a desface legiturile de Ssdrogen dintre moleculele apei Cristalele cu refele atomice nu se dizolva in nici un Seolvant, pentru c& nici unul na este capabil sf rups ‘zinurile covalente ale acestor retele. Apa (lichid polar) este cel mai bun solvent pentru Ssspusi ionici si polar. Lichidele nepolare (benzen, eter, “Sszclorurd de carbon) sunt buni solventi pentru substantele sepolare, Dizolvarea substantelor ionice si a substanfelor eu Selecule polare este insofiti de efecte termice, care apar Ssroritd energiei consumate 1a desprinderea particulelor = retea si cea eliberatd la hidratarea acestova_ bi izolvarea Posie fi exoterma, endoterma i atermici, Dizolvarea exotermd se produce cand in procesul de Siciatare a ionilor se elibereaz3 o cantitate mai mare de Dizolvarea atermica are loc cand cele doua procese sSxrzetice sunt practic egale. Dizolvarea endotermé se produce cand procesul de _ Seprindere a ionilor de pe suprafafa cristalului Presupune un consum _ ‘Sei mare de energie decat energia obfinutd prin hidratarea ionilor, Realizeaziiexperimentele ilustrate in desenele urmatoare: oN Ss Efecte termice la dizolvareym Dizolvarea KMnO, In Interpretarea fenomenelor, Experientele ilustreazi factorii care apa. In absonta céidurl influeneaz fenomenul de dizolvare: Oe TE atte = suprafaja de contact: zaharul tos se dizolv mai repede decat cel " cubic; — temperatura: \a incalzirea solutiei creste agitatia termic’ a particulelor, cea ce determina mirirea vitezei de dizolvare; —factorul mecanic: prin agitare se creeazi curenji care antreneazi ionii solvatati si solutia se omogenizeazi; in absenfa agitirii, procesul de difuziune este lent. 4.2. Solubilitatea in functie de cantitatea de substantia dizolvata, sol — solupii saturate: solu care contin cantitatea maxima de substanta dizolvati la o anumitd temperatura; de exemplu, solufia (saturata) de NaCl, la 20°C, confine 35,8 g NaCl in 100 mL api; — solufii nesaturate: solufii in care se mai poate dizolva 0 cantitate de dizolvat pant la saturafie. Concentrafia substanfei din solufia saturati reprezinti solubilitatea substantei respective. Proprictatea unei substanfe de a se dizolva fntr-un anumit solvent se numeste solubilitate. Cantitativ, concentrafia substanfei din solufia saturati reprezinté solubilitatea substanjei respective. Solubilitatea este capacitatea de dizolvare a substanfei fntr-un anumit solvent, la o anumiti temperatura. Factorii care influenteaz’ solubilitatea substantelor Solubilitatea in diferiti solventi Precizeazi tipul legiturii chimice din substantele mentionate in tabelul de mai jos: “Ne ert] Subatani (lvat) | Tipu Teptri chi Ee au ee 1m Polaritatea solventilor ai NaOH [ reste tn sensul ane |. Touen ee Ui, Acetons a = |. Acton c or me [DONE] Moo fern Ome fat ‘ale Tagine covarens NV, Apacare itcel mind stugia umita apa aie. tive. cetive, umita ‘entilor ten retond loool pa i i | Speccinté graficul solubilitatii KNO, in functie de temperatur’. | Se sistorul unei spirtiere, Observa fenomenul care are loc. Stabileste solubilitatea substantelor 1-6 in solvenfii I-IV. Pregiteste eprubete curate gi uscate. Pune cantitiji mici din flecare substangs ‘meafionaté (solvat) 1~6, in edte 4 eprubete gi adaugi aproximativ 4 mL de solvent (1¥) in fiecare din cele 4 eprubete care contin acelasi solvat Noteazi in tabelul urmétor substanfele care se dizolvi seu nu in solventii ropusi Completeazit tabelul cu observatile ficute, folosind notaile: S — dizolvare complet (substante solubile); 5 ~ daolvae pafalé (substante partial solbile); 1 mu se dzolvl (substan iasolubile) ~— Solvat r ie MoH | mt] Ha | peel GO|] oO 1.0, £6 Po ee 1 Asstont t + | "IIL. Alcoa! etilic ~ petit a Bale | We Apa 1 cea | Substanfele ioniee (NaOH, Ki) si cele eu molecule polare (HCD se dizolva in api (solvent polar); sunt solubile fn solvent polar. Substanjele covalente cu molecule nepolare (L, S, ulei) se dizolva in toluen (solvent nepolar) si dupa cum ai observat parjal se dizolva in solvenfi cu o polaritate soBizutd (acetoni, alcool etilic). 180 t curii Pe masa de lucru se vor gisi: pahere Berzelius, termometru, spatula, cilindru gradat de sticlé, trepied, siti, sprtierd, bagheti de sic, azotat de potasiu (KNO,) si api. Pregiteste 3 pabare Berzelius curate gi uscate, Introdu eéte 100 mL de api in fiecare pahar. Primul pahar se las la temperatura camerei (20°C). Incalzeste apa din al doilea pabar la 40°C si apa din al treilea pahar la 60°C. Introdu in cele trei pahare Berzelius 6; | _ stistale de azotat de potasiu (KNO,) pind obi soluit ° a saturate, 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90100 “MME reas Ce abservi? Avdnd Ia dispozitie datele experimentale ale unui coleg "Temperatura, °C 0 20 40 “ENO, g 35 315 63,9 2, Solubilltates gazelor fa apa {tun pahar Berzelius introdu spi cerboguzossi, Incilzese confnutul paharuluiInterpretarea fenomenetor: 1, Sotubilitatea KNO, in apa creste 0 dati cu cresterea temperaturti. Examineazi graficul din figuri si vei constata c& in general solubilitatea s&rurilor creste ou temperatura in functie de tipul de interactiune dintre solvent i solvat. 2. Solubilitatea gazclor in lichide scade cu cresterea temperaturii. fluenta presiunii Experimental s-a constatat e8, pe misurd ce presiunea creste, gazele devin mai solubile in lichide. La obfinerea sifomului (api carbogazoasd) presiunea indicati la manometra este de 6 atm si gustul este acidulat (Injepator). ‘Solubilitatea gazelor in lichide creste 0 data cu cresterea presiunii 4.3. Concentratia molara fn laborator se folosesc descori reactivi sub forma de solutii de diferite concentrafii. ‘Concentratia hei Solu reptezint’ masa de substant’ dizolvati, confinuté intr-o anumita cantitate de solutie sau solvent. ‘Agi invafat si exprimafi concentrafia unei solufii in procente. Concentratia procentuald reprezinti cantitatea de substanta dizolvat in 100 g de solutie (procent de masa): lee c% = "100, in care: m, este masa de substanfi dizolvaté;_m, ~ masa solutiei m, = my + My Concentratia de volum: ch = 00, 2 i fa in care: V, este volumul gazului; V, ~ volurmul amestecului, Un ali mod de exprimare a concentratiei unei solujii este concentrafia molar. Molatitatea (VM) unei solutii este raportul dintre mumarul de ‘moli de substanfi dizolvatd intr-un litru de solusie. Concentrafia molara: b c cantitatea de substant& dizolvata, exprimata in moli volumul solutiei (L) i De exemplu: 0 solufie LM — 1 mol/L; 0,5M — 1/2 (0,5) mol/L. Molaritatea se defineste in functie de volumu! solufiei (mu in functie de volumul solventului folosit) i Prepararea unei soluti. 56 i i i~ Se introduce substanfa solidi fn balomul cotat si se adaug’ putind apa (a). ~ Se agit pind la dizolvare (b). — Se aduce la semn cu api; urmireste meniscul lichidului (c). m cy = ; —* =n, numarul de moli de substan{a dizolvata; >in MV, M, atm Un elev prepara o solutie prin dizolvares # 1,345 g KNO, in api si obtine 25mL de solute, Care este molartatea acesteia? Mgyo, = 101 g/mol; ee : 1,345 g 1B Modul corect de citire a nr. moli KNO, = ———— = 1,33-107 molis meniscului lichidului. TOI g/mol at, Berto ee el ti: 1,33-107 mol wil, 16 eq = ————— = 0,53 mol. - 0025 L ac) anfa Le ere une soli nia de e _ . in filvare fn mod obigmit tn laborator existhsoluii de conceutratit standard, ia lt bane dl Pentru a prepara solutii de o anumita concentratie este necesar S& de salt dup dar in act se mai adauge solvent, adici sd se dilueze solufia. in acest caz: az se viilizear’ reloia: es — concentratia molari scade; condi inl —condi ile z — numarul de moli de substanfZ dizolvata rimane constant; ea taeraet — volumul solutiei se mireste prin adiugarea solventului. Ean enenn ; vt apt iv OE as Ce volum de H,SO, cu cy = 16M este necesar pentru a prepara 1,5 L solufic zectethones H,SO, cu cy = 0,1M? tonyiol | Inifial: Final: ia utior de preprarea sour de este a Gy, = 16 mol/L; Gy, 7 Oy) mol/Ls este inertis © se turna opé i Vin? Viet L. 90, i eV = Gu Mi ai de | * eae _ ONmol-L SL i ac aerlomell nae 94-107 L = 9,4 mL. ‘Completeazi rubricile din tabelul urmit Re eile, = f BCL | KOH | Nacl_| Ca(om, | AL(SO, Ls} _ kamol No 25 mL funetie feonermraiss 8 | | | (molar (o,) i 01 | 0.5 | ay LitCalculeazd masa de KMnO, necesari prepararii a 250 mL solutie 0,038 molar. ow ¥, ‘eaigo, * 04038 moV/L + 0,250 L = 0,0095 mol; Msi, = 158,04 g/mol; maguzo, = 0,0095 mol158,04 g/L = 1,5 g. in.450 cm? apa se dizolvi o masi de 40 g NaCl. Calculeazd concentratia molara a ionilor de Na* gi CI’ din solutie. | var acl 225 Nat + cr t Ms 585 uc =e = O68 mal. | 38,5 g/mol | Cele dou’ concentratii sunt egale: (Na*] = [CI]; ' nyse 0568 moi | [Na’] = (Cr) = Vi const ae 1,5 mol/L. ;, Serul sangvin are concentrafia 0,14 M NaCl. Ce volum de singe contine 1 mg NaCl? Se caleuleazi numérul de moli de NaCl confinufi in 1 mg NaCl. Myo, = 585g) 1 mg = 1,71°10~ mol NaCl. Volumul de solusie 0,14 M in care se gisese 1,71-10* mol NaCl: 1,71-10°5 mol NaCl 0,14 mol NaCVL sol = 1,22:10% L sol. Caleuleazi concentrafiile tuturor fonilor prezenfi in urmatoarele solutii: a) Co(NO;), 0,5M; Co(NOs), 2 Co™ + 2NO5 b) FeCl, 1M, FeCl, Fe" + 31 HOO 2) Co(NO,), (5) ———> Co™ (aa) + 2NO5 (2g) 1 mol Co(NO,), > 1 mol Co* + 2 moli NO Solufia confine: 0,5 moli Co ioni; 2-0,5 moli NO3 ioni. HO) b) FeCl, (6) 9 5 Fe (aq) + 301" (ag) 1 mol FeCl, -> 1 mol Fe +3 moli Clr Solufia confine: 1 mol Fe?” ioni; 3 moli CI ioni. tiei unor solutii si obtinerea p: a ace Dupi efectuarea experientelor indicate, vei fi capabil si prepari solutii de diferite concentrafi, calculiind, in prealabil, cantitatile sau volumele de substante necesare. ‘Ai de indeplinit urmatoarele sarcini: a) Prepara 200 g solutie de NaCl de concentratie 4,5% b) Prepard 100 mL solutie de NaOH de concentratie 1 M, folosind NaOH solid. ©) Prepari 200 g solutie de HCI de concentrafie 20%, utilizand solutie de HCI de concentratie 36% (p = 1,189g/em’) gi solufie de HCI de concentratie 10% (p = 1,05 g/cm’). Inainte de a prepara solutiile, efectueazX calculele necesare obfinerii solufiilor cu concentratiile indicate. 58ile. iii, fie ile Daca ai ajuns la urmitoarele rezultate: a) 9g NaCl; 5) 4 g NaOH (0,1 moli NaOH); ©) Fra, cy one = 117514 cms Vigo oy, = 65,83 om, efectueazi experimentul Modul de Incr Pentru experimentele a) si b) cAntireste cantiitile de substanfi pe care le-ai ‘obfinut prin calcul; introdu-le in balonul cotat. Adaug apa distilaté si agité continuu ‘Adu la sem cu apt distil. Pentru a prepara solufia indicat la punctul c) misoara cu cilindrul gradat sau cu pipeta volumele de acizi objinute prin calcul; introdu-le in balonul cotat-feel necesar pentru a obfine volumul de solutie solicitat). Completeaza, sub agitare continu, cu apa distlata pana la semn. ‘Regula amestecurilor de solufii Rezolvarea problemei c) de mai sus se poste face algebric sau mult mai simplu aplicand regula dreptunghiul ‘Se cunosc: — concentrat = concentrafia si masa solutiei care trebuie preparat ‘Se deseneazi un dreptunghi. In colturle de sus se scriu cele douii concentratii folosite. La intersectia diagonalelor se scrie concentraia ce trebuie obfimutl. Se scad ‘aceste valori pe diagonal - cea mai mic& din cea mai mare. Valorie obfinute reprezint pasfile ce trebuie Iuate din fiecare solutie pentru realizarea amestecului (exprimate in unitatea de misurd ceruti de problema). 26 g sol. HCI 20% . 10 g sol. HCI 36% 200 & ener £= 77 g solutic HCI 36%; y= 123 g solufie HCl 10%. solufilor care se amestecd: 4.4. Cristalohidrati Cristalohidrafii sunt substange solide cristalizate, care includ in refeaua lor cristalind un anumit numir de molecule de apa. Apa din cristalohidrati se numeste apd de cristalizare. Cei mai mulfi cristalohidrayi deriv de la séruri, Uni dintre cristalohidrati vi sunt cunoscufi din viafa de toate zilele: soda cristalina, piatra vant, ghipsul. Prin incalzire, cristalohidrafii pierd apa de cristalizare si devin struri anhidre. Unii cristalohidrati sunt colorafi in funcfie de numarul moleculelor de api de cristalizare. Fenomenul deshidratirii si hidratirii ionilor poate fi observat ex- perimental, Pe 0 sticlé de ceas se inctlzesc cristale de CuSO,SH,O Culoarea albastrl a jonului Cu hidratat dispare la incdlzire; eristalele devin albe. Dack adiugim céteva picSturi de api, pe sticla de ceas, culoarea reapare. Se inctlzesecristale de CoCl, - 61,0. Initial, culoarea este roz. Prin incalzre, solufia devine albastr si riindine albastrd Ia temperatura obignuiti, Daci se adiugi api, culoarea roz reapare, Untean bln c voll dL core confine 0.4L slic HC de concentrajie 2M se ma introduc 500 cn soltio HC do concentraie 0,5 ise oduce Ja some, Care est concentratio rolaré a sola objinute? Retcu 1 Ho,C0, 1080 sods (080,540 par 1O(S0) 1280 loon 250,20 ips 50, 1/20 ins wi MyS0,-7H,0 sore omar 6 Deshicratarea CuSO, SH,0. aD & « Deshidratarea cristalelor de CoCl, 6H,0. Regal lesads/ Se zl 0,2 ml (160,5H,0 in 0,1 kali api, Cll Concentra. procentuslé soft final (canoe do CoC, depute 90% 3 HCl de concent 36% sunt necesare pnt o one 300 g CaO 6,07Pierderea apei de cristalizare conduce I modificarea unor proprietifi fizice. O substanfa este higroscopicd, dacd are proprietatea de a absorbi vapori de api din mediul ‘inconjurdtor. Unii hidrlfi, Tasafi in aer, absorb apa pind se transforma inte-o solutie concentrata. Aceste substanfe sunt delicvescente. De exemplu, CaCl, i NH,NO, Gxercitiv rezolval Determinarea formulei unui eristalohidrat 438 g clorurd de ealeiu hidratats pierde la caleinare 216 g apd. Care este formula cristalohidratului? Rezolvare Moga, = 111 ghnol; M,,. = 18 g/mol. Se calculeazi masa de gare anhidra: = 216 g HO 438 @ CaCl-nH,O ———_ 222 g sare anhidsa (CaCl) 222. & CaCI, neve 216 B HO 111 g CaCl, x ¥= 108 8H,0; 1m, = 108/18 = 6 moti, Formula: CaCl,-6H,0 Prepararea unor s stalohidrati La prepararca acestor solutii trebuie finut cont de prezenta apei de cristalizare. oCintirese 10 g CuSO, SHO. CalculeazA volurmul de api necesar pentru a prepara o soluie de concentratie 10%. Meso * 250 S00; Moa, = 160 pmol 250 g CuSO,'SH,0 .. 10 g Cus0,5H,0 ~ 645 Myo = 57.6 8. Inteam pahar Berzelus introdu cele 10 g de CuSO, peste care adaugi 57,6 mL api dis (= 1 emt) ‘isurafi cu un cilindru gradat © Prepati o solujc din: 2,5 g piatr scr KAN(SO,),12H,0 i 50 g aps. Ce concentrafe procentualé are solufia objinuta? Rpg invags, Is Dizolvarea unui cristal solid in apé se realizeazd la interfaf solidlichid; este deci un fenomen de suprafaa. Mi Fenomenul de dizolvare este insofit de cel de solvatare (hidratare) prin gruparea moleculelor solventulu in jurul particulei dizolvate, Numrul moleculelor de solvent ce inconjoati un ion depinde de dimensiunile si sarcina acestuia. & Dizolvarea este insofité de efecte termice (exoterme si endoterme). 1 Concentratia unei solutit reprezinté raportul dintre canttatea de substangs dizolvatd si cantitatea de solufic sau de solvent si poate fi procentuala sau molara. W Solubilitatea este proprietatea unor substanfe de a se dizolva in anumifi solventi si depinde de natura solvatului, natura solventului, temperatura gi presiune 60 ' amatic ymL) Aare omen. ctor ie de itatea, ie de I. La urmitoarele afirmatii rispunde cu A (adevarat) sau F (fals): 1. Cristalohidrafii prin incllzire nu pierd apa de cristalizare pentru cd ca face parte din structura intern 2 cristalului. ~2. © substanga este higroscopic’, daca se transforma spontan in solutie saturaté. mou 3. Volumul unei solufii de o anumité molaritate se poate calcula cu ajutorul formulei: 7 M _ 4. 0,1 L solutie HCI de concentratie 0,1 molar contine 3,65 g HCI. | TE Indic& prin sigeti corespondenta dintre substanfele din coloana A si solvenfii corespunzitori din coloana B. A Substanté. Solvent B KI apa carbune alcool | sulf benzen cauciuc sulfurd de carbon glucozi acetond Realizeazi, practic, tn laborator aceste experienfe. UL, Alege réspunsul corect. 1. Un viticultor foloseste 200 L solujie CuSO, 1% pentru ingrijitl vifei de vie. Ce cantitate de CuSO, este necesard pentru a prepara aceasti solutic (p = 1,29 g/om?): ee } a) 3,75 kg; b) 2,4 kg; ©) 4,8 kgs o3s7kg = 4 2. Ce molartate are solufia rezultaté prin introducerea a 24,5 g solutie H,SO, de concentrajie 20% fntraun belon cotat cu volumul de 200 em?: 2) 0,25 mol, —_) 0,50 mol/L; ) 1 mols @) 2 moV.? IV. Caleuleaz& cantitatea in grame de substanfA dizolvaté, conform precizitrilor din tabel: i Solusie Substanja dizolvatdé i 1000 mL sol. HCl 0,100 HCl=?g 100 mL sol. NaCl 0,045 NaCl = 7g 150 mL sol. AgNO, 0,500 M AgNO, = 78 i 500 mL sol. BaCl, 0,100 M BaCl,-2H,0 =? g 2. Prin dizolvarea in api a clorurii de sodiu si a sulfatului de potasiu, clorura ionizeaz& total in apd. ” Stiind c& solufia de NaCl are concentratia 2M, iar solutia de K,SO, are concentratia 0,4M stabileste molaritatea fiecdrui ion din solufic. , i R.2 mol-L" Na’, 2 molL* Cr, 0,8 molL" K*, 0,4 mol-L- SOP. 3. Calculeazi concentrafia molar a unei solufii de acid sulfuric de concentratie 49% (p,,, = 1,29 g/cm’). R. 6,45 M. 4, Calouleazi concentratia procentuala a unei solujii care rezulta prin dizolvarea unui amestec de 1 mol CuSO,5H,O si 0,5 moli CuSO, in 20 moli de apa. R. 34,78%. 61 i