PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : Barbu Anca

DATA : 23 mai 2012
UNITATEA DE NVMNT :COLEGIUL TEHNIC GH. ASACHI
BUCURESTI
CLASA a IXa A C ZI
OBIECTUL : Limba i literatura romn
SUBIECTUL : Arhaismele si regionalismele
TIPUL LECIEI : lecie de cultivarea limbii
COMPETENE SPECIFICE : Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in
receptarea si producereea de mesaje scrise si orale
COMPETENE DERIVATE : La sfritul leciei, elevii vor fi capabili:
C1 sa defineasca notiunile de arhaism , regionalism
C2- sa recunoasca pe text cele doua categorii lexicale
C3- sa precizeze asemanari si deosebiri intre cele doua categorii
C4- sa indice valoarea stilistica a arhaismelor si regionalismelor
C5- sa faca comparatie intre arhaisme si neologisme
STRATEGIA DIDACTIC
METODE I PROCEDEE : conversaia euristic , lucrul cu textul,
exemplificarea,

problematizarea,

munca

independent,

lucrul

grup,

explicaia,expunerea, comparaia
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontal,

activitate independent

individual, activitate pe grupe

MIJLOACE DE NVMNT : manualul, fise de lucru

RESURSE : capacitile intelectuale ale elevilor i competenele acestora ,

cunotinele anterioare despre notiuni de vocabular, deprinderi de lucru pe text; timp : 50
de minute
BIBLIOGRAFIE

Adrian Costache, Florin Ioni, M. N. Lascr, Adrian Svoiu, Limba i

literatura romn. Manual pentru clasa a IX-a, Grup Editorial ART;

Carmen Iordachescu- Limba romana Teste pentru studiul la clasa-ed.

Carminis-Pitesti -2000

Gabriel Angelescu-Limba si literatura romana- 550 de teste grila, ed AULA

Brasov 2001
MODALITI DE EVALUARE : aprecierea verbal , notarea , fisa de lucru.

DESFURAREA LECIEI
- Organizarea clasei : prezenta, amenajarea spatiului de lucru
I.

Captarea ateniei elevilor

Se impart elevilor fise de lucru si li se cere sa spuna care cred ca va fi

subiectul lectiei (arhaismele si regionalismele) si ce fel de lectie va fi (cultivarea limbii).

II.

Anunarea subiectului leciei ,a tipului ei i a competenelor vizate

III.

Actualizarea cunotinelor acumulate anterior

Profesorul cere elevilor sa explice cu cuvintele lor ce inteleg prin arhaisme si

regionalisme, de unde provin cei doi termeni (etimologia cuvintelor). Se noteaza in caiet
titlul, definitia notiunilor, etimologia cuvintelor.

Se face apel la cunostintele anterioare ale elevilor, se remarca tipul de texte in care
apar arhaisme si regionalisme si se cere o explicatie a folosirii acestor compartimente ale
vocabularului / registre stilistice.
IV.

Dirijarea nvrii i obinerea performanelor

Sunt invitati elevii sa citeasca exercitiul 5 de pe fisa de lucru. Li se reaminteste ca

au studiat de curand povestirea BaltaAlba a lui Vasile Alecsandri, se reactualizeaza in
cateva propozitii subiectul povestirii, este mentionat anul aparitiei (1847, deci jumatatea
secolului XIX). Se trage concluzia ca avem de-a face cu un text scris intr-o limba romana
mai veche, care nu se mai vorbeste in zilele noastre, presarata cu cuvinte si expresii cu
forme diferite de ale cuvintelor din limba romana contemporana sau chiar cuvinte care nu
se mai folosesc astazi, dar descriau realitatea societatii romanesti la momentul respectiv.
Se trece la rezolvarea sarcinilor de pe fisa de lucru, corectand fiecare exercitiu in
parte. In fisa apar mai multe tipuri de exercitii: de recunoastere, de inlocuire, de explicare
a sensului, de grupare.
V.

Asigurarea feed-back-ului

Feed-back-ul are loc permanent,pe parcursul conversaiei, prin aprecieri verbale

fcute de profesor, viznd participarea elevilor, calitatea raspunsurilor, claritatea i
corectitudinea exprimrii, prin rezolvarea sarcinilor de pe fisa de lucru..

VI. Asigurarea reteniei i a transferului

Elevii vor avea de rezolvat sarcina 5 din fisa de lucru daca nu au terminat-o si de
selectat dintr-o pagina de text din romanul Fratii Jderi, care este in curs de studiu ,
arhaisme si regionalisme cu explicatia data de Dictionarul Explicativ al limbii romane.
VII. Evaluarea Se fac aprecieri referitoare la activitatea elevilor in timpul orei,
sunt laudati cei mai activi dintre ei, sunt notati in catalog, sunt stimulati colegii lor.

Fi de lucru
Clasa a IX-a
Arhaismele.Regionalismele
Se numesc arhaisme cuvintele, expresiile sau construciile foarte
vechi, care nu se mai ntrebuineaz de mult n limba vorbit.
Se numesc regionalisme cuvintele cu o raspandire geografica limitata,
specifice graiului dintr-o anumita zona/regiune (Moldova, Muntenia, Maramures,
Banat, Crisana).
Arhaismele si regionalismele au valoare stilistica deosebita, conferind
scrierilor culoarea locala si atmosfera epocii respective.

1. Folosind un dicionar al limbii romne, stabilii sensurile cuvintelor

subliniate n textele urmtoare i artai care dintre ele sunt arhaice (nvechite) i
care sunt regionalisme:
a). n cellalt unghi era aezat un dulap prin ale crui sticle se vedeau o
mulime de ciubuce de antep i de iasomie, cu imamele de chihlibar limoniu, iar mai
sus, pe o desprire fcut ntr-adins, se vedeau o mulime de feligene pentru
cafea, cu zarfurile lor de argint, i cteva chisele de dulcea.

(Nicolae Filimon - Ciocoii vechi i noi)

b). Galbnul - [...]. Cnd am ajuns la marginea acelui sac, am gsit o poporaie
foarte amestecat de galbini olandezi i nemeti, de irmilici vechi i noi, de
carboave, pn i de sfanigi, pn i firfirici, care cu toii triau ntr-o armonie ce
m-au adus n mare mirare, cunoscnd dihoniile care despart astzi naiile.
(Vasile Alecsandri - Istoria unui galbn )

c). Si dupa ce ne culcam cu totii, noi baietii, ca baietii, ne luam la harjoana si

nu puteam dormi de incuri, pana ce era nevoita biata mama sa ne faca musai un
surub , doua prin cap, si sa ne deie cateva tapangele la spinare.
Si tata, saturandu-se cateodata de atata galagie, zicea mamei:
-Ei taci, taci! Ajunga-ti de-amu, herghelie! Stiu ca doar nu-s babe sa
chiroteasca din picioare!
Insa mama ne mai da atunci cateva pe deasupra si mai indesate zicand:
-Na-va de cheltuiala, ghiavoli ce sunteti! Nici noaptea nu ma pot hodini
de incotele voastre?
(Ion Creanga-Amintiri din coplilarie)

2. Inlocuiti arhaismele cu sinonimele actuale corespunzatoare :

L-au lasat slobod=
Ionel invata buchiile=
Istoria e scrisa in letopisete=
Au trimis om spre a iscodi dusmanii=
Satenii mersera la jude cu jalba lor=
Vistiernicul primi hrisov de la domnitor=
Norodul se aciua de vipie la umbra stejarului=
3. Indicati formele literare corespunzatoare regionalismelor urmatoare
bumb, hulub, papornita, colb, hartoape, scranciob, clop, o tara, guzgan, pita,
sfada, catana, papusoi, curechi
alegand din lista de mai jos:
praf, cearta, leagan, sobolan, putin, porumbel, varza, soldat, nasture, paine,
denivelari, porumb, sacosa, palarie

4. Grupati regionalismele de mai jos in

-regionalisme fonetice:
-regionalisme lexicale:
-regionalisme gramaticale:

am plecatara, deste, cucuruz, frunce, chicior, ai, fusei, oblu, s-o fost deschis
5. Citeste textul, recunoaste autorul si opera, apoi transcrie corect textul ,
conform normelor limbii romane actuale:
Intr-o sara din luna trecuta eram adunati mai multi prietini, toti lungiti pe
divanuri(...) si inarmati cu ciubuce mari, carele producea o atmosfera de fum
vrednica de sala selamlicului a unui pasa. Afara cerul era invalit de nori vineti, care
se spargea deasupra Iasiului.(...)
Pintre noi se gasea un tanar zugrav frantez, care pentru intaia data iesise din
tara lui spre a face un voiaj in Orient.
-Domnilor, ne zise el, va marturisesc cu rusine, ca, pan-a nu veni in tarile dvoastre, nici nu presupuneam ca se afla in Evropa o Moldavie si o Valahie. Dar nu ma
plang nicidecum, de vreme ce , ca un nou Columb, am avut placerea de a descoperi
(...) aceste frumoase parti a lumei si a ma incredinta ca (...) ele cuprind in sanul lor
o societate foarte placuta.
(..........................., ........................................)

Dicionar (minimal):
antp,s.n. (arh.) varietate de viin cu lemn
mirositor.
anteru = anteriu, s.n. hain lung purtat
n trecut de boierii romni i astzi de
preoi.
calemcheru,s.n.(arh.) stof pentru
confecionat anteriile sau turbanele
boierilor.
carbov, s.f. (arh.) moned veche
ruseasc de argint, n circulaie n rile
romneti n secolul al XIX-lea, egal ca
valoare cu o rubl.
cac, s.n. (arh.) acopermnt de cap,
rotund i nalt, confecionat din psl, purtat
de boieri i de soiile lor.
chihlibr = chihlimbar, s.n. produs fosil, de
obicei de culoare galben, folosit pentru
fabricarea unor obiecte de art sau pentru
preparat lacurile fine.
chisa, s.f. vas mic de cristal(de porelan),
n acre se ine dulceaa; (pop.) pung de
pstrat tutunul.
ciubc, s.n. (arh.) lulea oriental cu eava
lung avnd capul din filde sau chihlimbar.
feligan, s.n. (arh.) ceac de cafea fr
toart.
firfirc, s.m. (arh.) moned mic de argint;
bncu.

glben (galbn), s.m. moned veche de aur.

iasome, s.f. numele a doi arbuti
ornamentali, unul cu flori albe i parfumate,
cellalt cu flori galbene.
imame, s.f.(arh.) captul ciubucului prin
care se trage fumul.
imini, s.m. (arh) pantofi cu vrful ascuit,
purtai de rani; pantofi fini de marochin,
purtai de boieri.
irmilic, s.m. (arh.) moned turceasc
ntrebuinat pe vremuri i n rile
romneti.
limonu, adj. galben ca lmia

logoft, s.m. ( arh.) 1. mare demnitar n

ierarhia boierilor romni n secolele trecute;
eful cancelariei domneti; 2. secretar,
copist ntr-o cancelarie; 3. vtaf.
sfnig, s.n. (arh.) moned de argint (din
germ Zvanziger).
taclt, s.n. (arh.) bucat de stof sau de
mtase vrgat, cu acre se legau boierii la
cap sau peste mijloc, dup moda turceasc.
vistiere, s.f. (arh.) instituie care
administra, n trecut, banii statului; localul
(ncperea) n care se pstra tezaurul public.