en BECHIR crete Doctor cng rede TEHNOLOGIA PROTEZELOR DENTARE COROANE si PUNTI AN II MEDICINA DENTARA, SEMESTRUL 1Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Curs Tehnologia protezelor dentare® An II MD 7 RESTAURARILE PROTETICE ALE SISTEMULU! ORO-FACIAL Restaurarle protetice ale sistemului oro-facial sunt corpurifizice realizate in vederea restaurérii morfologiei sifunctilor unor segmente distruse ale aparatului dento-maxilar. Pentru obfinerea unei proteze dentare (indiferent de categoria din care face parte, fixa, mobilé sau mobilzabila), paricin’ un tandem format din medicul stomatolog si tehnicianul denter. ‘Aceast® confeofonare implic& derularea unor etape cinice, executate de care medic si ajutoarele sale, precum sia unor etape de laborator, executate de tehnicianul dentar. Realizarea de restaurari protetice necesité derularea unor etape clinice gi tehnice, fiecare dintre aceste tape implicénd utiizarea de diferite materiale dentare. Materialele din care se realizeaza aceste proteze, pe langa o serie de condi mecanice, fizice si chimice, ‘rebuie s& prezinte si compatibiltate biologic’. Protezele SOF se clasiicd in > Restauriri protetice de inlocuire, care inlocuiesc tesuturile, refac morfologia si se integreazé funotilor SOF; acestea se impart la randul lor in: = Restaurériprotetice, care pot fi fxe (conjuncte), mobilizabile (adjuncte) si mobile (totale) = Proteze faciale (buco-maxilo~faciale) sau epiteze > Restauréri protetice de corectie, care pot fi: * ortodontice: fxe, mobilzabile, mobile = chirurgicale: fronda mentonierd, sinele linguale, placa palatial, aparatele cranio-maxilare Dupé materialele din care sunt confecjonate, se disting: restaurar protetice metalice restaurér protetice polimerice (plastice) restaurar protetice ceramice + restauréri protetice mixte (metalo-polimerice $i metalo-ceramice). Dintre restaurérile protetice de corecfie, ponderea cea mai important’ este definut de aparatele ortodontice. Protezele buco-maxilo-aciale (epitezele) reprezinté un domeniu aparte, special, deoarece sunt confectjonate din cele mai diferite materiale si necesité 0 pregatire speciald a tehnicienilor dentari, o dotare material de except, mult pricepere gi simt estat ‘] ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR PROTETICE ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR POLIMERICE TERMOPOLIMERIZABILE 1, Examinarea pacientului gi stabilrea planului terapeutic - etapa clinica 2. Prepararea bontului dentar- etapa clinic 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clinica 4. Confecjonarea modelului -etap& tehnicaConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Curs Tehnologia protezelor dentare® An Il MD 7. Prepararea pastei de rasin8 acid, introducerea in tipar gi termo-polimerizarea - etap& tehnic& 8, Dezambalarea, prelucrarea, fnisarea si lustrurea restaurérii polimerice - etapa tehnic& 9. Cimentarea restaurarii polimerice in cavitatea bucalé - etapa clinic& ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR FIZIONOMICE BAROPOLIMERIZABILE 1, Examinarea pacientului gi stablirea planului de tratament- etapa clinic 2, Prepararea bontului/bonturiior dentar/dentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clinio& 4. Confeotionarea modelului - etapa tehnic& 5. Depunerea succesiva a straturlor de r&sina baropolimerizabila pe model si baropolimerizarea lor - etapa tehnic’ 6. Prelucrarea, fnisarea si lustruirea restaurari polimerice - etapa tehnic’ 7. Proba si cimentarea restaurérifizionomie baropolimerizate tn cavitatea bucala - etapa clinic’ ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR FIZIONOMICE FOTOPOLIMERIZABILE 1. Examinarea pacientulu si stablrea planului de tratament- etap& clinic’ 2. Prepararea bontuluifbonturilor dentar/dentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpulu protetic - etapa clnio& 4, Confecfionarea modelului - etapa tehnic& 5, Depunerea succesiva a stratuilor de rasina fotopolimerizabild pe model si fotopolimerizare - etapa tehnica 6. Prelucrarea, fnisarea si lustruirea restauréri polimerice - etap8 tehnica 7. Proba si cimentarea restaur&rifizionomice fotopolimerizate in cavitatea bucalé - etapa cinic& ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR INTEGRAL CERAMICE 4, Examinarea pacientului si stabiirea planului de tratament- etapa clnicd 2, Prepararea bontuluifbonturlor dentar/dentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clniog 4. Confeotionarea modelului - etapa tehnic& 5. Realizarea modelului duplicat din masa refractara - etapa tehnic& 6. Depunerea succesiva a straturlor de mas& dento-ceramic& pe modelul duplicat din masa refractard si arderea lor - etapa tehnic’ 7. Proba si cimentarea restaurarii mite metalo-ceramice in cavitatea bucald - etapa clnicd ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR METALICE TURNATE 1, Examinarea pacientului gi stabilirea planului terapeutic - etapa clinica 2, Prepararea bontului dentar - etapa ciinicd 3. Amprentarea elementelor cémpului protetc - etapa ciinic& 4, Confeotionarea modelului - etapa tehnic& 5. Realizarea machetei componentei metalice - etapa tehnicd 6. Ambalarea machetei componentei metalce si objinerea tiparuli- etapa tehnic& 7, Topirea si turnarea alijului dentar in ipar- etapa tehnicd 8, Dezambalarea, prelucrarea, finisarea si lustuirea restaurérii metalice - etapa tehnic 9, Proba si cimentarea restaurérii metaiie in cavitatea bucala - etapa clinic&Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Curs Tehnologie protezelor centare® An {i MD ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR MIXTE METALO-ACRILICE. Examinarea pacientului si stabilrea planului de tratament - etapa clinic& Prepararea bontuluilbontullor dentar/dentare - etapa clniod Amprentarea elementelor c€mpului protetic - etapa clnic& Confecfonarea modetului- etapa tehnica Realzarea machetei componentei metalice - etapa tehnicd Ambalarea machetei componentei metalice si obfinerea fiparulu - etapa tehnicd Topicea si tumarea aliajlui dentar in tpar - etapa tehnica Dezambalarea, prelucrarea gi fnisarea componentai metalice - etapa tehnic& Proba componentei metalce in cavitatea buoalé etapa ciinic& 40. Confeofonarea machetei componentel polimerie - etapa tehnic& 11, Ambalarea machetei componenisi polimerice si ob{inerea tiparuli - etapa tehnic& 12, Prepararea pastei de résina acrid, inroducerea ei In tipar gi termopolimerizarea - etapa tehnica 18. Dezambalarea, prelucrarea, finisarea si lustruirea restaurarii mixte - etapa tefinic8 14. Cimentarea restaurérii mixte in cavitatea bucalé - etapa clinic’ ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A RESTAURARILOR PROTETICE FIXE MIXTE METALO-CERAMICE 1. Examinarea pacientului si stabilirea planului de tratament - etap& clinicd 2. Prepararea bontului/bonturlor dentaridentare - etapa clinica 3. Amprentarea elementelor cémpului protetic - etapa clinica 4. Confecfionarea modelului- etapa tehnica 5. Realizarea machetei componentei metalice - etapa tehnicd 6. Ambalarea machetei componentei metalice si obfinerea fiparulu - etapa tehnicd 7. Topirea gi turnarea aliajului dentar in tpar - etapa tehnic’ 8. Dezambalarea, prelucrarea gi finisarea componente’ metalce - etapa tehnic& 8, Proba componentei metalice in cavitatea bucala — etapa clinic’ 10.Conditionarea componente metalice la vitoarea interfaté si depunerea succesiva a straturilor de mas& dento- ceramic& pe componenta metalic si arderea lor - etapa tehnica 11. Proba gi cimentarea restaurérii mixte metalo-ceramice in cavitatea bucala - etapa clinics ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ARESTAURARILOR METALICE STANTATE (AMBUTISATE) 1, Examinarea pacientului si stablrea planului terapeutic - etapa clinic’ 2. Prepararea bontului dentar- etap& clinic8 3. Amprentarea elementelor c&mpului protetic - etapa clinic’ 4. Confecfonarea modelulu - etapa tehnica 5, Realizarea patric din gips - etapa tehnicd 6. Realizarea maticei din gips - etapa tehnic’ 7. Realizarea paticei din melot - etapa tehnicdl 8. Realizarea matricei din melot- etapa tehnica Prestantarea gi stantarea - etapa tehnica 10.Adaptarea cervicalé a coroanei stantate pe patricea de gips - etapa tehnic& 11.Proba gi cimentarea restaurérii metalice stantate in cavitatea bucala - etapa clinicdConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezolor dentare® An li MD, sem. 1 + Galvanizare, o tehniod prin care se efectueazé acoperirea electrolic’ cu un strat subfre de alia| dentar nobil a un bont ‘mobil (dn gips extradur), devenit prin graitare bun conducator electric, + Stanare, consideralé cao metodé clasic&, in cazul oéreia coroana se objine prin ambutiserea aligului aminat cu 0 ‘grosime de 0,20-0,28 mm, si in acest caz coroana oblinutd poarlé numele de coroand metalic’ stanfats + Upire, caz in care pe suprafeelelaterale ale bontuli se realizeazz un inel metalic prin ambutisare, ir suprafata ocluzal’ sie obtinuté prin (supra)turnare, cele dou components find soldarizate prin lipie (sudare, supraturare). In literatura de speciaitte, aceastd coroand este cunoscuté sub numele de coroana din dou pérf (dou bucaf), imaginatd si conceputa «de Morison inod din 1869, Practc, in prezent, acest tip de coroand are valoare istorie’ gi nu mai este ullizat. 11.2. COROANELE FIZIONOMICE Coroanele fizionomice sunt proteze fixe unidentare ce acoperdi th intregime suprafata dintelui preparat, cu scopul restaurati formei anatomice gi a nuantelor colristice @ dintelui natural. Din aoest motiv mal sunt cunoscute gi sub numele de oroane estetice sau corcane ‘“acket’ Coroanele fizionomice sunt confecfionate in inttegime din materiale nemetalice (portelan, r&ini aotiioe sau rasini ‘compozte), cu soopul refaceri aspectuli morfofunctional gi colorist al dinflorviibil (incisiv, canini si premolar). Tehnica realizdl cdtoanslorfizionémice depinde dé riateralul ublizat (ardere sau polimeizare). 1111.21, COROANELE DE INVELIS FIZIONOMICE DIN POLIMERI Coroanele din polimeri se confectioneaza prin procedes tehnologioe relatv simple si au un pret de cost relativ redus, Résinle aorillioe casioe au proprietét| chimice si fizico-mecanioe inadeovate, motv pentu care structura lor se sufer’ fenomenul de ‘imbatrénie’, isl modifiod ouloarea gi se abrazeaz& int-un timp relatv sourt. Aveste dezavantaje au determinat modifica ale strutur rasinor acilice, cu scopul imbun&tatl proprietor chimico-fiico-mecenice. ‘Actualmente sunt cunoscute doua tehnici de confeciionare @ coroanelor din rgni, fehnica clasicd si tehnica modern Ambele tehnioi contin etape clinice identice (prepararea dinflor, amprentare, proba coroanei in cavitelea bucalé, fixarea coroanel prin oimentare) Tehnica clasicé de confecfionare a coroanelor din snl aorice include efectuarea urmétoarelor etape tehnice: ~ modelarea machetei din ceara a vitoarei coroane active, = ambalarea machete coroanei si realizarea tiparull, ~ prepararea pastel de rasind acca, introduoerea in tipar gi polimerizare, dezambalarea, prelucrarea, fnisarea si lustruirea ooroanei Pentru realizerea coroanelor Jacket dupa tehnica clasic’, modelul poate fi confectionat cu bonturl fixe sau mobilzabie th cazul utiizésii modeluiui cu bontur fixe, macheta modelatd din ceara va fi Indepértat de model si va fi ambalaté in chiuvet8, pentru realizarea tiparui, iat In caz de ulizare a modelului cu bont mobl, pentu realizarea tparulul, maoheta din oearé & ‘oroanei va fi ambalatd in chiuvetd impreuna cu bontul mobil Tehnica modems de canfecfionare a coroanelor din rgin/ const in modelarea diract® a coroanei din r&gini compozite, prin depunerea suocesivé a straturior de rsin& pe bontul dentar (zolat in prealabil cu solufl speciale), din acest punct de vedere tehnica utlizaté find asemanatoare ou @ confectionarl coroanelor din mase dento-ceramie. Tehnica modelgrii coroanei presupune depunerea straturlor (opac, dentina, colet, smalt si incizal), urmate de foto sau baro-polimerizarea lor, conform indicatilor din prospectul anexat produsului respectv. Aceasta tehnic nu necest& efeotuarea etapelor tehnioe de madelare a machetei coroanei din cearg, ambelare, realizarea tparului gi dezambalare, 1.1.2.2. COROANELE DE INVELIS FIZIONOMICE DIN MASE DENTO-CERAMICE Sistemele integral ceramice (SIG) includ totaltatea tehnicilor gi procedeelor dlnice side laborator prin care se realizeaz’ restauréri integral ceramice. In cadrul SIC se utiizeazd mase ceramnice speciale, cu proprietét) mecanice ‘imbunatatte, diferite de cele folosite tn tehniclle metalo-ceramice. SIC permit realizarea de falete vestioulare, inorustaf, ‘coroane parfale, coroane de Invelis, proteze partiale fixe intergral ceramioe, et. SIC prezinté 0 serie de avantaje fai de sistemele metalo-ceramice: esteticé mai bund, biocompatblitate, ‘conductbiltate termicd mai redus8,stablitata chimiod. Inca: Coroana integral ceramic’ se indlcé in situafiie cand exist’ cerinfe estetice deosebite (dictate de profesie, statut sodial etc), iar dinfl prezinté leziuni extinse situate pe felele proximale gisau vestibulare, restaurate prin tehnici directs {ex cotirafi cu RDC=r3sini diacriice compozite). Bonturle dentare trebule s& prezinte 0 rezistonlé suficient& pentru a asiguraConf, Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. 1 Contraindicatiile coroanelor integral ceramice se referd la situatiile c&nd se poate aborda o solufie mai conservaliva sau cand soli ocuzaie sunt defavorable. Ele se reaizeaza mai rar in zona lateral, unde forjle ocluzale cresoute precum si carinjele este mai reduse impun ca Watament de eleaje coroana mixt& metao-ceramic& (CMMC) sau coroana tumaté, In 2ona frontal, raporturile ocluzale defavorabile sau imposibilitatea realizarii unui prag circular de minimum 1 mm indic& de jasemenea coroana mixtd metalo-polimerica (CMMP) sau CMMC, in detrimentul coroanelor integral ceramice. Clasificarea sistemelor integral ceramice Cea mai utiizaté clasiicare imparte SIC in sisteme aditive si sisteme substractive, conform tehnologie! ullizate fa reaizarea restaur&ri protoce, Sistemele aditive sunt reprezentate de totatateatehniclorflosite pentru reaizarea nel restaurér\ integral ceramice, Pornind de ia un volum inijal mai mic pan& se ajunge la morfologia final dintlui de restaurat, Depunerea masel ceramice se poate realza ~ peste fll din aisle nobile (Au, Pt), care se muleaza pe bontul mobil si paste care se va depune gi sinteriza masa dento ‘cetamiod in statu oll find indepartate dupa finaizarea restauréi, sau - pe modele (bontu!) din mase refractare pe care se depune masa dento-ceramica si care ulterior se sinteizeazé. Sistemele aditve se clastic’ i - sistem realizate prin depuneri de straturl eramice sucoesive, -sisteme concepute pentru thio’ de turnare, - sisteme reaiizate prin presare gi - sisteme concapute pentru tehnica arderi prin infitrare gi sintatizare(In-Cerar). Sistemele substractive cuprind acele tehnic! care permit objinerea restaurérlor integral cerarice prin reduoerea ‘succesiva, dint-un bloc ceramic de un anumit volum, pnd la atingerea forme finale a restaurai. Aceste sisteme cuprind tehnicle de frezare computerizaté CADICAM (Cetec, Procera) si tehnicile de frezare prin copiere exclusiv mecanica (Celay, Ceramati). 11.1.3. COROANELE MIXTE Necesitatea de a respecta criterile fzionomice, profiacice gi de rezistent’ ale coroaneior de invelig a impus tmbinarea tehnologial de confeotionare @ coroanelor de thvelis metaice (nefizionomice) cu aosea de confecijonare a coroanelor fizionomice, obfinandu-se astel ceea 0a in protetica dentar& se cunoagte sub denumirea de coroane de invelg mixte. Aceste Variataj de coroane sunt reprezentate de o component& metalicd, pe care este adaugat material fizionomio. Este coroana care satisfaoje estetic’ g, in acelasi timp, restaureazd masticalia gi stablizeazé ocluzia ‘in functio de modul de acoperire a corpului metalic cu materialulfizionomic, coroanele mixte se clasfica in: = coroane mixte semifzionomice (paral fzionomice) in cazul c8rora materiaele izionomice acoperd partial componenta Imetaliod, dar obigatoriu acoperd in intregime partea vizibla vestibular a dntolul = coroane mixte total zionomice, la care matetiall fzionomic aooper’ in intregime toaté suprafafa componentei metalce Dupé tehnica de confectionare, coroanele mixte pot fi dvizate in + coroane de Tnvelis cu componenta metalic’ stanfat2, aooperite cu material fizionomic reprezentat de rani acre + coroane de invelis cu componenta metalic& turnaté, acoperite cu résini acrlice, cunosoute sub numele de coroane metalo-acriioe + oroane de invelis cu componenta metalic’ tumaté, acoperité cu ceramic, cunasoute sub numele de coroane metalo- ceramioe Confecfonarea coroanelor mix reprezinté 0 combinare 2 etapelor clnico-tehnice necesare confecion&ri coroansior nefizionomice ¢| fzionomice, inregistrandu-se si unele partioularita tehnice, deosebite la confectionarea corpuror metalice, necesare pentru aderenta materaluuifzionomio de substryotura metalic Dupa destinatie deosebim coroane: + de reconstiture,utlizate pentru restaurarea forme anatomice §functisi coroanei dintelui natural = de agregare, folosite ca elemente de agregare si spin in restaurérie protetioe conjuncte g1 moblizabile, cat sith aparatele cortodontioe + de echilbrare @ presiunilr masticetor, aplicate ca elemente in cadrul construcilorprotetice + de protect ulizate pentru aooperirea provizorie a bontulu dintelui preparat in scopul proteéri lui fat& de acfunea factorilor endo- § exo-bucal. Aceste clasificri stau la baza tuturor varietatlor coroanelor de invalg folosite in protetica dentaré. Toiodeté, tehnica confecionéiii coroanelar de invelisdiferé esentjal, find in raport cu variotatea materiaiutl uliizaConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An Il MD, sem. 4 Ill. COROANELE DE INVELIS lIL1. CLASIFICAREA COROANELOR DE INVELIS Coroanele de tnvels (de acoperie) sunt proteze unidentare, fixate prin cimentare pe bonturle dentare preparate, care aooperd partial sau in totalitete suprafetele dintelul natural. Coroanele de Tnvelig sunt aplcate in scopul refacerli morfologiei coronare, sau ca elemente de agregare a diferitelor cra prottice. CClasticarea principala a corcanelor de tnvelig se face conform materialelor ullizale fa confectionerea coroanelor de ‘nvelis. Astfel deosebim * ooroane metalice reaizate din alaje inobile si noble, considerate nefizionomice * coroane nemetalice executate din risini acrilice si masa dento-ceramicd, considerate fizionomice * coroane mixterealizata din alije dantare si poimeri (coroane mixte matalo-ecrilce), respect aligje dentare si mas& dento- ceramic (corcane mixte metalo-ceramice). Dup& gredul de aooperire a componentel metalice de oatre materialulfzionomio, coroanele mixte pot fi semifzionomice si fzlonomice. in cazul coroanelor semifizionomice, materalul fzionomic acoper& parfal (vestibular) componenta metalca, iar la Coroanele mixte total izionomioe, aooperd in totaltate suprafefele exteme ale componentsi metaice I.1.1. COROANELE DE INVELI$ METALICE Definitie: Coroanele de invelig metalice sunt proteze fixe unidentare nefizionomics, confectionate din diverse lige dentare, prin multiple procadee tehnologioe. Se indio& pentru acoperirea dinflor lateral, nevizibil in fimpul vorbii seu rasului, find contraindicate 4.p.v. izionoric pentru acoperirea dino frontal i ai lor lateral vizibil. Clasificarea coroanelor de invelis metalic: ‘coroane metalice totale, c8 acoperd in totaltate suprafefele coronare ale dintelui preparat, iar marginea metalic liber& este situaté In zona osrvicala coroane ecuatoriale, ce acoperd fata ocluzala si por{unea suprascuatorialé a coroanel dntelul sia c&ror margine metalio8 ‘58 opreste pe un prag, preparat la nivelul ecuatoruui anatomic al dinteui + coroane parfale: 3 (care acoperdi 3 din cele 4 fete laterale ale coroanei dinflor frontal) si 4/5 (care aooperd 4 din cele 5 fete ooronare la dint lateral) ccoroane telescopate compuse din doua elemente: 0 capa metalicé ou pret) paralel cu ai bontului dentar preperat, o8 se fixeazé prin cimentare pe bontul dintelul si o coroand cu forma anatomio& normal’, pe suprafala interna a c&rela culisoaz& ‘capa, Aceste tipuri de coroane sunt utlizate cu scopul menfineri gi stabiltafirestauréilor protetice moblzable (de obicei scheletate sau scheletizate) (fg. 4. Fig. 1. COROANA TELESCOPATA J || expat cnet pe bontl oor lds rp ircorar user pe | 11) supratajacape;in imagine corcana est mits mefao-ceramic paral izionomics) pal) * coroane cu sisteme de culisare intra- sau extra-coronare, realizate pe suprafetele proximale ale dintilor stalpl, pentru fixarea restaur&rlor protetioe mobilizabile, sau realizate cu locaguri pentru plasarea bratelor crosetelor tumate (fig. 2) Fig. 2 COLISE INTRACORONARE (aspect schemall~ stinga) si CULISE exracoronare sl inracoronare (dreapla) ‘corvane cu sisteme de retentie supimentare (pinlay s\pinladlg, care prezinta reteni sub forma de pivoturi ooronare intra ‘sau pare-pulpare, respectiv pivoturiradiculare), peniru a asiqura fixdrea salist&Gat6are in eazul unor bonturi dentare reduse Grrensional Tehnologiile de confectionare a coroanelor de invelis metalice sunt urmatoarele:Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. 4 I.2, TEHNOLOGIA DE CONFECTONARE ACOROANELOR JACKET DIN POLIMERI Coroana fizionamic& dln acrlat termopolimerizabil prezinté pe toate fefele un aspect cromatic identic ou al dingor ‘natural si este confecfionata din ragini sintelioe de tipul polimetacrilatulul de mati. Aceste coroane pot mentine vitaltalea \esuturior dentare si pot restabili condifjle impuse de aspectele variate ale fizionomie 1.2.1, TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANELOR JACKET DIN RASINI ACRILICE TERMOPOLIMERIZABILE Indicate coroanel falenomioa din acta terriopolimerizabl se refer la: - resteurarea morfologiei dinlorrestaural necorespunzator, ~ restaurarea dinflor cu leziuni carioase, ~ reaiizaree culri dintlor cu aspect cromatio nesatisicator, ~ alinierea dinflor malpozitonati ~ restaurérl ale volumulu sformei dinflor abrazaj,c&nd coluzia este favorabllé si se confectioneaz& pe preparati echilbrate. Contraindicafile coroanelfzionomios din act termopolimerizabil sunt reprezentate de ~ dingi de dimensiuni foarte reduse, deoarece dup& preparati ar avea o retene minim ~ de dinfifrontali superior, Tn ocluzie frontal8 adnca si cu suprafata oralé plan-concavés,f&r& cingulum bine configurat ~ Gini frontali abrazati, care reprezinta dovada c& existé 0 muscuiatur& putericé, activa, capabli s& fractureze restaurérile protatice casante, l11.2.1.1. ENUMERAREA ETAPELOR CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE ACOROANEI FIZIONOMICE DIN RASINA ACRILICA TERMOPOLIMERIZABILA Etapele clinico-tehnice de obfinere a coroanei fzionomice din actlattermo-polimerizabil sunt 4. Examinarea pacientuli si stabilirea planului terapeutc - etapa clinica 2. Prepararea bontului dentar- etapa clniod 3, Amprentarea elementelor cAmpului protatc - etapa ciniod 4, Confeotionarea riédelului- etapa fehinic& 5, Realizarea machetei componentei polimerice - etap& tehnic& 6, Ambelarea machete! componentei polimerice si obtinerea tiparulul - etapa tehnic 7, Prepatarea pastel ds rasina aésilicd,inttoduoerea in tipar si termopolimerizared - etapa tehnic’ 8, Dezambaiarea, prelucrarea, fnisarea si lustruirea restauréri polimerice - etapé tehnic8 9. Cimentarea restaurérli polmerice n cavitatea bucalé - eta clniod 1.2.1.2. ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE “3 A COROANEI FIZIONOMICE DIN RASINA ACRILICA TERMOPOLIMERIZABILA 11.2.1.2.1. EXAMINAREA PACIENTULUI In urma examinarii se stabileste diagnostioul si in cazurle in care este posibil, se indic& confeciionarea unei coroane ficionomice din aotlat termopolimerizabil 11.2.1.2.2. PREPARAREA DINTELUI tele preparat este neretentiv pe toate fefele, cu forma cilindro-conieg, toate fefelelaterale ale coroanei Dreparat find usor convergent incizal, sub un unghi de 5-6°. In zona coletuul, preparatia poate fi efectuaté ou" sau J Ging. Dinicle se va prepara, in vederea aooperini cu 0 coroand fizionomic& din aorlat ermopolimerizabil, prin slefuirea ofband dinteiu natural pe toate fefele, umérindu-se indepastarea din fesuturi a unui stra de 1,5-2 mm, egal cu grosimeaConf, Univ. Dr, ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare@ An Il MD, sem. + os ‘3 Tur de proparai etinga) gi Bontridentarepreparate (areapta) Preperalia unui dinte poate frealizaté in urmatoarea ordine + reduoerea margin incizalo, = reduoerea suprafelei meziale si cistale fara forme de margini ascufte, ~ reducerea suprafeliinguale, = reduoerea suprafelel vestibulare, = rotunjtea unghiurr, ~ adaplarea inelului de cupru necesar amprentaril inainte de a realiza pragul gingival reducerea in continuare a dintelul si preparatia pragulu 111.2.1.2.3. AMPRENTAREA CAMPULUI PROTETIC Inainte de preparafia dintelui este examinat gentul gingival Deplasarea fesuturlor gingivale este obigatorie, se realizeazd prin diferite metode, pentru ca matetialele de ‘amprentare 68 poaté patrunde subgingival, chiar daod fesutul de la aoest nivel nu a fost pregatt anterior, Deplasarea fesuturlor Gingivale poate fi mecania (prin ullizarea de cape din mase plastice sau metalic din aluminiu), deplasare chimic8 asociat® cu ‘bea mecanicd (Jesutul gingval este retract gi deplasat lateral cu fre de bumbac umezite cu alaun, solute de efedrina 5 % sau cloruré de zinc), respectv deplasare cu aluforul unui bistury electric (folosié pe lesutuile s’ndtoase). “Amprenta cu mase plastce din grupa elastomerlor de sintsza impune prepararea anticipat’ a tesutului gingval Marginea cervicala a coroanei fizionomice din actlat termopolimerizabil trebuia s& p8trund Intotdeauna subgingival pe fala vestibular, pentru a garanta din punct de vedere estetic, restaurarea, Elaslomerii de sintez8 sunt utiizalj in cele dou’ consistent (pasta fuida si pasta chitoas8) in portamprenté (lingura), pa tehnicile apicate la corcanele nefzionomice. Exist8 posibiltatee de a confeofona coroane fizionomice din régind acrilic& termopolimerizabilé f&r& modelul dinflor antagonist, ins& in acest caz, tehnicianul trebule s& posede intotdeauna o imagine de ansamblu a cémpuli protetc, in acest ansamblu find cupringobligatoriu gi antagonist. Forma, dar mai ales dimensiunea, sunt redate mult mai corect in condiile existenjei modelului dinflor antagonist! si astfel intotdeauna este redusd interventia de slefure penitu adaptarea ooluzalé tn cabinet 2.1.2.4. CONFECTIONAREA MODELULUI Modelul reprezinté pozitivul cAmpulul protetc, gi confine urmetoarele elemente: dintele preparat, dinfl vecini, din antagonist srelata de ocluzie in interouspidare maxima Coroana fizionomica din acilat termopolimerizabiltrebule s& prezinte o adaptare intima la suprafefele dintelui preparat sla pragul gingival. Aceast condi este satistécute numai daod macheta este intm modelat& pe un model cu bont mobilizabit De asemenesa, se incio’ amprentarea gi realzarea modelului dingior omologi, pentru a reda ct mai fidel gi cimettio aspactale ‘morfofuncijonale ale arcadel dentere. i Freie iN a Q | Fig. 4. Model inferior cu bonturl fixe si modelul antagonistiler (stinga) si bonturi mobile cu prag circular (dreapta) Instrumentarul si aparatura necesaré objinerii modelelor din gips sunt reprezentate de: bolurile de cauciue sau ‘material plastio, spatuleinoxidabile rigide late, masul vibratoare, vacuum-malaxor, soolalor, aparate pentru frezarea si tdierea modelurilor de gips » «D> ' Fig. 5. Bo in material plas ip Zhermack pnt ehricl dentr8, masuivibrtoare model Tecnodent, vaCim Talaxoare sf oeltoareConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare@® An ll MD, sem. 4 Pentru malaxare se folosesc instruments curate si fér& resturi de alps vechi. Se prefer’ malaxarea gipsutor n vacuummalaxor si tumarea lor sub vibrare continua, deoarece alunci cénd nu se procedeazé astiel (la gipsurile maiaxate ‘manual in boluri de caucue), poate apare aterarea stratutiorexterioare, prin acumularea de apa aoest nivel Misufele vibratoare au fost concepute penifu evitarea formar unor structuri poroase a gipsurlor din care se ‘oniecfjone2zé modele. Se deosebesc doar prin dimensiunilesupratetelor si toate produc doar oscil veticale ale suprafefl de luo, ftecventa vibrajel find reglté pe oel pufin tei nivele. In zona posterioaré a echipamentului se ald situat’ priza electric’, care se va racorda la tensiunea 220 V. Butonul de porire si el de reglare 2 osclailor sunt sitate in pariea anterioaré a aparatuli Vacuum malaxcarele uliizate in laboratorele de tehnicd dentaré pot fi flosite la att la mixarea gipsurir, ot sta amestecarea mecanicé a maselor de ambalal, respecténd toate recomandérile de siguranj&. Malaxarea se face in vid. Pomia de vacuum e8te inoorpotala aparatuui gi este de obicel far le. Aparatulprezinté g un recipient de difeitecimensini (isi £500 om), in care are loc mixarea Soclarea modelelor se realizeaz& cu un aparat numit soclator, eparat conoeput asflincdt 8 protejeze tehnicianul {in timpulfolostiiaoestuia. Soolatoru este coneota in permanentéla surse de apé g permite soolerea modeler prin intermedil disculu de piatrd abraziva, care reduce din dimensiunile modaleir de gips. In zona posterioaré a echipamentul se afd situa ‘© prizdelectriod care se va r2oorda a tensiunsa 220 V. Butonul de pomire se af situa n porjunes anterioara a aparalului Fierdstraiole electrice pentru tiierea bonturilor sunt necesare pent objinerea gi mobiizarea cin soclu 2 bonturlor mobile. Prezinté urm&toarele acossorit disc famantat sinterizat cu diametre cuprinse inte 60-100 mm gi grosimea de 0,2 mm, cu ghidal de precizie laser, luminare cu becur halogen, burghie de frezare de difeite forme, sistem de protect a Uilzatorului si confi elementele necesare pentru cuplarea la sistemul de aspirate, Tnainte de turnarea modelului este necesar ca toate amprentele s& fie uscate, Ins& nu deshidratate (desicate). Preparatea pastel de gips se fave prin mefode amesteculu predozat sau prin metode saturafei progresive. Materialul necesar este reprezentat de un bol de cauciuc curat, 0 spatula inoxidebla rigid, lat sl curala, o masuté vibratoare, eventual un malaxor mecanic (de preferat vacuum-malaxorul, deoarece avesta poate efectla o amestecare mult mai comogent), puberea gipsuror dure gi apa (de prefrintd distata. é Pulberea gipsurior dure si apa distlaté se va doza dup8 indicafile producdtorului. In cazul metodei amesteculit predozal, se pune canltatea de apa masuratd in bolul de caucive, iar dupa aoeea se adauga inoet, peste apa, doza canta de pubere semihidrat, decareoe gipsul tebuie sa absoarba apa cel pulin 20 secunde. Metoda saluraliel progresive imoune addugarea in aa a pulberi de gips, pana se objne un con care depageste suprafataapei dinbol. Peniru a obfine o pasta bine amestecalé in imp sour, nu se prepara canta mari de gps. In cazul unor cant de ips de peste 400 g,timpul de amestecaredifera: cu vacuum-malaxorul impul va fide 30 seounde, iar la amestecaree manual se vor face cle dou’ migo’ri de malaxare pe secund’, imp de un minut. Spalularea trebuie s& fle viguroasa, in vederea cbtineril unel paste cremoase si omogene. Prnt-o prima vibrare pe masa vibratoare, sunt eliminate bulele mari de aer, A doua vibrare, in condi de vid, va augmenta omogenitatea amesteculu. Pasta astel preparaté se va toama in amprenta in preaiatil pregatit, pentru & confection modelul | Dupé dectangarea spatulri, nu se ve adauga in nicl un caz pulbere sau ap&, pentru 2 evite accentuarea expansiunl de priza. In funcie de varietatea de semiidral, consistenta corecté se objine dupa aproximativ 1-2 minute de spatulare, Se preférd malaiérea gipsurée th vacuum-maiaxor si tumnarea lor sub vibrate éontinua. Alun ond nu se procedeaz’ astel (Ia gipsurie malaxate manual in boluri de cauciue), poate apare alterarea straturlor exterioare, prin oumularea de apé la aves nivel Timpul de prehiorare al gipsurlor naturale reprezinté 213 din timpul de priz8. Amprenta este pozijonaté ou impresiunile bontuluvbonturor situate deoiv pe masuta vibratore, iar pasta de gips, de consistonté oremoasa, se toara in ‘canal mici, in porfunea cea mai inalté a ampreniei, sub vibrare continua, penru ca bulele de aer existente tn masa pastel de ips 6 fs eliminate. Modelele cu bontur fixe, care se obfin prin depunerea in amprenté de gipsuri dure sau extradure se ulizeaz8 tot mai rar, find indicate, in special, pentru realizarea din gips a modelull antagonistlor. MODELELE MONOBLOC CU BONTURI FIXE pot fi realizate cu soclul din acelas! material (ips dur) sau din Gps dur la nivelul modeluiui propriv-zs i gins normal la nivelu soclului. in primul caz,fazele de laborator sunt Pregatrea amprental: spalarea, dezintodta, uscare. 2 cipsulull dur, respecténd raportul apéfpulbere conform firmei produc&toare ¢! prin utilzarea vacoum-malaxorul tehnica manual (prin metoda satur&ii progresive) ‘8 pune cu impresiunile tn sus, pe msuta vibratorie, se toarn& pasta de gips dur (de consistent sminténoasd) ‘in cenill mel, sub vibrale continu (astfl ca bulele de er existenie In masa gipsul s& urce la suprafaid), pornind de la v2 os mai Mata a amprentel, pnd se depasese margirle care corespund fundurior de sac. anol se toama snailCont, Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR: Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An Il MD, som. 1 ‘nw va fi montat in ocluzor sau articulator) si intéirea simultana a color doua canta) de pasté. Chola distald de ocluzie va avea forma literelor TV, etc) += upd priza cipsului modelului care confine bontul preparet, se loam modelul dinlor antagonist, de obicei din gips normal, ‘conform tehnicli anterior descrise, + Se las 20-30 de minute, oa 8 faod pri ++ Se demuleazé amprenta si se finiseaza sooluile la sootato. + Dacd este cazul, modelele se monteazé in ocluzor sau articulator Ideal este ca modelul si soclul s& fie confeationate din avelasi material, Ins c&nd modelele sunt confeclionate cu sodtul din gips normal, trebuie create retentiviti inte primal tp de gips (dur, care a inodrcat amprenta) si al dolea tip de gips (normal, pentru soolu). Pentru a evita deformarea modelulu nial, socll se confeciioneaza dint-un glps cu un ooeficiant mic de expansiune lniaré de riz ‘Ih cazul materialelor de amprentare reprezentate de polisulfuri sau siliconi cu reacfe de adifje, pastrarea lor in mediu umed nu este indicat’. Amprentele din hidrocolozi reversibili sau din polieter in care s-a turat un gips dur, trebuie meniinute and la sfargtlprizel gipsului int-o mediu cu umiditatea de 100%, pentru a nu dininua duritatea matorialului de modole. Timpul de prizé variazé la difeitele puri de gipsuri, find de 20-30 minute. Procesul de dittare al gipsurlor dure debuiteazé dupa priza lor, Aste, la tumaree socllui, modiicarea dimensiunilor totale ale modelului propriu-zis este mai mic Pe suprafata modelulu!izolate in prealabil (saul a componentel metalioe preparate in prealabl) se depune opaquer-ul (de exemplu Colorstat > Se inodlzeste monomerul, care se prezint sub forma cristalina, la o temperatura de 50°C, pana o&nd aceasta se fuidficd > Se alege puberea cu nuanla coloristic3 corespunzatoare (poimerul) si se amestec cu monomerullichid pe o plzcula ceramog avénd temperatura de 50°C + 3°C (existente Tn usd), > Pasta preparaté se depune cu spatula tn straturi suooesive, in urméloarea ordine: oolet, denting, incizal gla final, stratul Supericial care ita smallCont, Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezolor dentare® An li MD, sem. 1 1.2.2.3. TEHNICA DE MODELARE LIBERA DIRECTA A PASTEI DE RASINA ‘Actualmente exist tehnici de realizare a coroane’fizionomice din rsini, care pot fi confectionate fe prin tehnica de modelareliberé direct pastei de rising, fie prin tehnica cu fatete fabricate, Tehnica de modelare liberé directé a pastel de rasina comporita utlizeaz’ rasini avand caracteristicl speciale, care formeaz’ dupa amestecare o pasta modelabilé. Aoest& pasté se depune, fie direct pe modelul izolat in prealabil cu substante/solui speciale (de exemplu SR isosi-PE Woda, fie pe componenta metalic& care urmeaza a fi placat’ Polimerizarea este efectuata numai in aparate speciale tip miniautoclav (Biomat, Biopal), care functioneaz cu vapori de apa; cu glicerind sau cu apa la 6 atmosfere presiune pe 2 on? la temperatura de 120°C, timp de 30 minute sau, baie de ap Ja 100°C, 6 bar, fiecare strat polimeriz8ndu-se separa, timp de 3-5 minute (Ivomat- Ivociar, incopol etc.), poimerizarea final durand 6 minute la 120°C 16 bari presiune, Pasta de régind compoziti se depune pe modelul bontulul mobil din ghips, in preatabil izolat cu o substanfd izolatoare speciala (de exemplu Separating-Flud lvocar), Depunerea succésiva, strat cu strat (opaquer, denting, colet, small, inciza), utmareste realizerea nuanelor colorstice solcitate, Depunerea pastei si radierea nu sunt limitate de un anumit timp, metoda find foarte facilé din punct de vedere al execute Aceasté metoda prezinté avantajul c& evité efectuatea unor faze de laborator, reprezentate de machetd, Spar cu toate ‘ménuntse lor tehnologice (indep&rtarea cori, spalare, izolae si dezambalae). Coroana obfinuté are luciu dupa baro-termo-polimerizare. acai nu sunt necesere reducer ale dimensiunilor pentru adaptare,prelucrerea si lustuirea nu-si mal gsesc rostul 11.2.3. TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANELOR JACKET DIN RASINI COMPOZITE FOTOPOLIMERIZABILE Fotopolimerizarea este poimerizarea inilialé prin aportul extem de radialfe electromagnetic’, prin iradiere cu radlafi ullraviolete (UV) sau vizbile (coerente sau incoerente). Materialele restaurative @ c&ror intrire apare in urma unei ‘react de polimerizare’, poartd denumirea de rain spre deosebire de materialelerestauratve care se intéreso print-o“reagle acid-baza" si care se numesc cimentur ‘Actualmente exislé materiale restaurative, ca de exemplu cimenturile ionomere modificate armate cu résini, cre se intéreso at&t print-o readlie aoid-baz&, cat si print-o reactie de fotopolimerizare, compietata ulterior prin reacile de autopolimerizare, a acestetipuri de materiale termenul corect find cel de ‘react de intarir’, 1.2.3.1. PARTICULARITATI ALE FOTOPOLIMERIZARII Aativarea sister de iiere al materialelorrestaurative fotopolimerizable se realizeaz& prin generare de radical liber, prin energiatransmis& materialuui prin intermedi fuxulut iuminos al lémpit de fotopolimerizar. Lampile de fotopolimerizere actuale, din punct de vedere al radiafei folosite pentru intierea folopolimerizéri, sunt divizate tn lémpi: cu radlafe incoerenté (specttu UV gi vizibl), cu radiajie coerent3 (laser), cu generator de plasmé gi lEmpi cu luminé polarizeté. Deficientele sistemelor de fotopolimerizare cu lémpi avand radiafi inooerente (UV gi vizble), se refera in special la posibititile restranse de utlizare in tehnicile indirecte (incrustali, coroane jacket, fale), motiv pentru care s-a introdus folosirea raciatie coerente emise de generator laser. Pent a fotopolimeriza suprafele mari de rasini diacriice compozite este necesaré o scanare lent 2 acestor suprafete, dec! utlizarea a doua surse luminoase sau a unui ghid cu diametru mare, ineé folosirea unui ghid cu diametu mare poate determina ca intensitatea iradierint-un anume punct s& fie mai mio decat pentru un ghid cu diametru mic. Prepolimerizarea nedorité poate f indus’ de ciferite surse de lumind, cum ar fiuminarea mal intens& de 8.000 Luni din laboratorul de tehnio& dentar& (normal find intre 4.000-8.000 Lux’). Temperatura din laboratorl de tehnica dentard trebuie 48 se siusie intré 21°C $i 29°C, De aseinenea, esté dé doit ca aparalelé care genéteazs vibra 8 fie moritate pe console, in perete, si in alte camere, decarece vibrafile afecteazé caltatea gi poprietajle materialelor depozitate, favorizand sedimentarea ‘componentslor.Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. 1 Sensul contracfei de polimerizare este dependent de tipul polimerizai. Astfl, la sistemele auto-polimerizabile este spre centrul materialuu, a cele termo-baro-polimerizablle spre sursa de caldurd, iar la osle folopolimerizabile, spre sursa luminoasd. Sensul contreaje de polimerizare poate fi drat Tn sensul dorit la résinile diacrlice folopolimerizebile prin orientarea Convenabilé fascicuiulul luminos, Ideal, fasciculul luminos ar trebui s fie orientat dinspre tesuturile dure dentare spre material, pentru a evita separatia (dehiscenta) marginala. Aceasta se poate realiza doar prin tansiuminare, eplicabila dinspre vestibular si oral, La cavitijie de clasa a l-a, prin indreptarea sursei de lumind dinspre ooluzal,rasinle diaciice fotopoimerizablle aplcale pe pragul gingival se vor desprinde de pe prag, datorté contractiel de polimerizare, ap&rénd dehisoenta. Prin utlizarea icurlor transparente, care transmit spre proxiial lumina, matefaiul se va contracta spre io, deci Th séicul abl pe prag. Aparatele de fotopoiimerizare utlizate in laboretorul de tehnica dentar& prezinté o incinté tn care se pozifoneaz’ modelul cu straturle depuse pe bontul mobil 1.2.3.2. MATERIALE FOTOPOLIMERIZABILE |n prezent existé o multtudine de tipuri de rain! diacrilce compozit, care, dupa modul de ullizare pot f clasfcate in ‘sini diaorlice compozite fotopolimerizable utlizate pentru oblurarea, pe care directa sau indirecté a cavitajlor de pe diferitole ssuprafete ale dinilor, pansamente parodontale fotopolimerizabila, materiale de amprentere fotopolimerizabile, cimenturi pe baz de hidroxi de caloiu fotopolimerizabile, résini fotopolimerizabile pentru obtinerea lingurior individuale, a bazelor protezelor, pentru realizarea de restaurési temporare prin tehnologia directa, precum si résini compozitefolopalimerizablle necesare peniru ‘confecfionarea a aparatelorortodontice, I11.2.3.3. ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A COROANEI TOTAL FIZIONOMICE DIN RASINI COMPOZITE FOTOPOLIMERIZABILE Examinarea pacientului gi stabilrea planului de tratament - etap8 oiniog Prepararea bontuluionturilor dentaridentere - etepé clini ‘Amprentarea elementelor c&mpulul protec gi stablirea culori (care se realizeaz8 prin intermediul cheli de culori Vita, la lumind natural) - etapa aliniod Confectionarea modelului (din gips dur de tip Moldano, casa IV, cu bont mobil - etapa tehnig Depunerea succesiva a straturlor de régind pe model (care, in prealabil, a fost izolat prin apicerea solujiel DIE HARDNER) 1 folopolimerizare - etapa’ tehnicg 6, Prelucrarea, fnisarea ei lustruirea restaurérl polimerios - etapé tehnic& 7. Proba gi cimentarea restaurai izionomice folopolimerizate in cavitatea buoala - etapa clinio& Etapa tehniod § (de depunere suooesiva a straturor de rasin& pe model si folopolimerizare), prezinté urmatoarele subtaze: a) Aplicarea kitulul jacket separator, oe realizeaz’ izolarea primulul strat de opac fat de bontul din gips, se reaizeaza prin inlermediul unei pensule, pensuland in strat subfre suprafata modelului, iar apoi se lasd s& se usuce. b) Aplicarea opaque-ului cu gjutorul unei pensula, in strat subjre ©) Fotopolimerizarea opaque-ulul: se va polimeriza cu djutorul cuptoruli de fotopolimerizare. d) Aplicarea de dentina in zona cervicala: A2 cervical - polimerizare { min in incinta de fotopolimerizare ©) Aplicarea stratului de dentind. Pentru a cresa o varialie naturalé a luminozitati dentine, in treimea cervical8 se aplic8 ‘opaqus dentin intensive, aplicare utmaté de fotopolimerizare ) Folosind un index din silicon, se aplic& dentina, lasénd loc pentru enamel gi tinand cont de forma finala @ coroanel aplicare urmata de fotopolimerizare 9) Realizarea efectelor de culoare: se apic8 In strat subfre ,mamelon stain® pentru crearea efecleior de stu. Dacdi este ‘neoesar se aplica efecte de culoare pent createa unui aspect c&l mai natural aplicare urmatéi de fotopolimerizare \ - \ dat Dah h) Aplicarea stratului de incizal (Enamel) si translucent (Halo enamel) in zonele proximale si fotopolimerizare. i) Se completeaza pe lingual, realizand efectele necesare unui aspect c&t mai natural al coroanelor, aplicare urmat de folopoimmerizere. |) Adaugarea de compozit pe fetele proximale si fotopolimerizar.Conf, Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR: Note de curs Tehnologie protezelor dentare® An ll MD, sem. 1 K) Polimerizarea finalé: Se aplicd un strat subfire de Air Barrier, apicare urmata de folopolimerizare, iar indepSrtarea exoesulul se face cu apa. Etapa tehnio& 6 (de preluorare, finisare, lustuire si controlul restauratll pe model, a restaurérii_polimerioe fotopolimerizabie), prezinté urmatoarele subtaze: = Prelucrarea gi lustruirea coroanei: Plusul de compozit este Tndepartat prin slefuire cu pietre speciale pentru compozit. LLustrul este objinut prin afiunea perel ga pastelorugor abrazive (polisher). Lucul se obfine cu ajutorul pufulu, ~ _ Verificarea coroanel. Se Indeparteaz’ coroana de pe bont, si se veriicd adaptarea ¢integritatea marginal EA a Etapa 7, etapa clinica: Proba gi cimentarea in cavitatea bucalé: Proba poate 1 insofté de eventuale mici retusur Culoarea cimentuiui nu modific’ culoarea coroanei aluncl cénd suprafata vestibular are grosimea de 1.5-2 mm. Cimentarea coroanelor din compozit nu va fi insofta de manevre de ciocéinire, decareoe sunt casante. 11.2.4. TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANEI INTEGRAL CERAMICE 1.2.4.1. TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANE! INTEGRAL CERAMICE PE FOLIE DE PLATINA SAU ALT ALIAJ NOBIL 111.2.4.1.1. ENUMERAREA ETAPELOR CLINICO-TEHNICE 41. Examinarea pacientui si stabiirea planului de tratament- etapa clniog 2. Prepararea bontuluifbonturlot dentaridentare etapa clinic’ 3. Amprentarea olementelor cémpului protetic - etapa cinica 4, Confecijonarea modelulul cu bont mobil - etapa tehnio& 5, Realizarea matricel din folie de platina sau de alia| nobl - etapa tehnic& 8. Depunerea succesiva a staluior de masa dento-ceramid pe matrioea din folie de plana sau folia de alia) nobil st arderea straturior - etapa tehnio& 7. Proba si cimentarea restaur’ti mixte metalo-ceramice in cavitalea bucal- etep& clinic’ {ll.2.4.1.2. CONFECTIONAREA MATRICEI PE FOLIE DE PLATINA (sau alt aliaj nobil) Matticea din folie de plating sau aliaj nobil ere ro! de suport pentru pasta de masa dento-ceramic& in impul depuneri gi _arderie, delimitand forma interna a restaurari gi este intim adaptaté pe model, pe preparalja dentard. Cracteristcilefoliei din care se reaizeaz8 matrices! + Rezista a temperature nate de ardere a maselor dento-ceramice + Nu suferé modificar volumetrice + La temperaturl inate nu aderé de ceramicd gi nici nu coloreazd masele dento-oeramice = Nu formeazé gaze + Este maleabila, duct gi rezisté la contracia masslor dento-cerenice, Maticea din folie de platina sau alt alij nobil nu se pierde dupa arderea portelanului dentar, ci se reutlizeaza prin {opire, improuna cu fragmentele rezuitete din decupare. Aurul indeplinegte condiile necesere realizéri matricel, ins& poate f folosi numai pentru masele oeramice ou interval de topire coborat. Inctrimantar ti matariain nnnnnnensConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR: Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. 1” de platind sau alt aj nobi, avand grosimea de 0,025mm ~ pens8, foarfece, bstury batigor din lemn de portocal in forma de dalttocit brunisor informa de coad& de castor PREGATIREA MODELULUI DE LUCRU: Modelultrebuie sa fie rezistent, pentru a permite adaptarea folie prin ambullsare (prosare), Suprafafa radioular din Jurul preparatei coronare va f ,blocata" cu raisin aorlicd autopolimerizabila, pentru a preveni distorsiunea foliel de piatina in timpul indepért&r sale de pe bont g deteiorarea marginlor fragile ale ceramcl in timpui netezi Pentru a preintémpina acoidentele in realizarea modelelor, acestea pot fi confectionate: ~ prin placarea cu cupru a amprentel inainte de turnarea modeliui in rasind sau ghips dur, 1ns& metoda nu este compat cu materialele de amprentare, ca de exemplu amprentele cu hidrocolcizlor;polisulfurile sunt incompatible cu baile acide, iar poster sufera oimbibiie cu solutile din baia balvanica); ~ din résini epoxide (sunt compatiile cu polsulure, police, sliconi). . ee So Folia de platina sau at ali] nobil, netezité gi de dimensiuni corespunzatoare bontului modelulu, va fi adaplaté direct pe modelul bontului dente, aste!: 1. PRIN IMBINARE CU FALT PE FATA ORALA: © folie de platind in forma de romb sau rotunda va fi adaptaté pe bontul mobil al modelulu, Itai pe fata vestibularé (folia are t&ieturé de ghidare), acoperind bontul cu 4-5mm apical de prag. Se efectueaz’ dou’ tZetur, cite una pe fiecare colt incizal pentru dint frontal, iar tiunghiil rezultat prin taierea Tn unghi de 45° dinspre colturi va fi indepértat Folia este presata pe fata vestibulard, apoi se infagoaré bontul modelului spre fetele proximale si pe fala oral, ase! ‘ncét ambele extrem ale fle’ se vor uni inti {a milocul feel orale, Operatiunea se realzeaz8 ou ajutorul pensei s\uterior, prin presiune digitala. Folia este netezité, urménd conturul bontului modelului dinteui preparat Cole dou extremitay sunt seperate, iar una va f taiaté astelinc&t sé fe umatate din lungimea celelalte. Extremitatea mai lungé este plat& peste extreritatea mal scurt8, Disorepanta marginal& la nivelul pragulu, data de grosimea celor trl satu ale folie! de platind sau alt aiajnobil, poate firedusa prin Indepértarea unei sectiun trunghiulare, sau prin subferea prin pile, cu atenfe, a fol. Fall, constituit din cele trel straturi de folie de platind sau at ali nobil, este pliatinspre capsiul scurt 2 PRIN IMBINARE CU FAL] PE FATA PROXIMALA Aplicarea folie! de platiné sau alt aiaj nobil pe bont incepe de pe o fala proximal, dupd care urmeaz& acelastimpi ‘operatori, prezentafi anterior. Desi aceasta tehnica este mai usoar’ si mai rapid&, rezultatele nu sunt satisfacatoare deoarece solctéile functionals sunt foarte mari proximal, ia imbinarea constituie 0 zond de slab& rezistenfé a vitoarel coroane integral ceramice. Deci, fat proximal este indicat doar atunci cand este neoesar8 o reduoere minima oral 3. PRIN FOLOSIREA UNEI LEGATURI DE STANIU PE FATA ORALA, care este 0 variant de realizare pe mmatrice intro singurd folie de plating. Folia de plating este adaptata cu un belisor de lemn, intotdeauna dinspre incizal/ ooluzal spre cervical, impingnd plusurilefolei axial in sens gingival, cu atenfe s& nu se perforeze fola sau s8 nu se deterioreze modelul. Folia se nelezeste in zona marginal, spre unghiure proximo-incizalefocluzale, cu ajutorul unui brunisor Dup& confeotionare, matricea se indep&rteaz de pe bontul modeluul si se introduce in cuptorul de ceramic’ sau se ingdlzeste la facéra beculul Bunsen, pentru @ fi degresaté scala Daca adaptarea matricel de plat sau alt alqj nobil se realizeazé cu atenfe pe bontul modelului, vitoarea restaurere cieramica se va adapta optim pe bontul dentar. ‘Spaliul creat prin indepértarea foie de platin seu alt aliaj nobl va fi ocupat de agentul de cimentare. ‘APLICAREA $I SINTERIZAREA MASE! DENTO-CERAMICE Instrumentarul si materiale necesare sunt reprezentate de: ~ paleta de portelan, + pulberile de amasé dento-ceramica, - lichid pentru modetare - apa distiaté, ~ pldouta de stl,Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tefinologia protezolor dentare® An li MD, ser. 1 ~ spatula pentru modelat ceramica, instrument ou lama find, ascufité, ~ htis de fitru (mediu absorbant) Matioea de plating determing, in mare masur8, precizia adapta restaur&ri Matioea este degazalé la o temperatura de 1200-1900°C timp de 10 minute pentru eliminarea impurtatior de pe ‘suprafeta si gazelor rezultae din arderea lor. Pulberea de portelan de culoarea aleasé este amesteoald cu apa distilaté pana la o consisten{& cremoasé si este aplicati pe maticea de platind sau alt algjnobi, in exces pentru a compensa contfagja, care este de aproximativ 20%. Pentru obtinerea unei contrachi minime, se va realiza condensarea particulelor prin dferite metode: " Metoda vibratore este utiizaté in special pentru iniay-ut, unde fugjul este restréns. Pasta aplicata pe mabioga cu plating culo spalula, éste vibraté Gu biaridejé pand cAnd particule fae corp comul. Vibrarea este allernaté de indeparterea exoesului de apa ou harte de firu curata sau cu un mediu absorbant ‘* Metoda spatulénii consta in comprimarea cu 0 spatulé a porfelanuiui ured pnd la apariia exoesuiul de apai la suprafal2, urmald de absorbija aoestula cu un medi absorbent. * Metoda pensuléril (atrectiel cepilare): se aplicé cu ajutorul unei pensule pulbere uscaté pe o suprafata mic& de past& de portelan umed. Exoesul de apé se deplaseaza spre aria respectvé si astfel pulberea uscaté de portelan absoarbe apa in exces. Tehnica se repeté prin aplicare de pulbere usoaté pe pertea opusd, pe pasta de portelan umed. Dimensiunile recomandate de Rosenstiel pentru o coroana integral osramiog: ~ grosimea stratuluide bazé: 0.2-0.5 mm vestibular, 0.8-1.2 mm pe fala oral ~ grosimea strétului dé dentin’: ‘mm vestibular, 0.3-1.6 min oral = incizal: 1.5.4.8 mm. Pentru a preveni distorsionarea matrcei de platina prin contraoiia ceramici in timpul primei arder, se creaz& un gant cervical Dupa verficarea grosimil stratului de ceramic, avand gta s& nu existe parfioule ceramice pe fala intern’ a foliei metalioe, are loc prima ardere a masei dento-ceramios, conform indicafiior producatorului. Se netezeste din nou fola la nivel sanfului cervical. Santul este umplut cu ceramic aluminoasé, de asemenea sunt Uumplute 1 eventualele mic! fisuri apérute in timpul primei arderi Se aplic’ nucleul pe model si se ajusteazz ast! int s8 rAmana spatiul necesar pentru stratul de denting (aproximativ 0.3 mm oral si vestibular). APLICAREA PASTE] DE MASA DENTO-CERAMICA PENTRU STRATUL DE DENTINA $I CEL INCIZAL se realizeaza similar tehnioii anterior prezentate (© deosebiti important’ 0 are alegerea culoril, care se efectueaz’ in funcile de caracteristicile individuale ale pacientului, Un tehnician experimentat poate realiza combinali ale diferitelor pulberi pentru orice nuant&. In situati dficile, se pot efectua test prin arder ale diferitelor paste ceramics, pentru a verfica nuanta colvistica obtinut Dupa umectarea nucleului aluminos, se amestecd pulberea cu lichidul de modelare, Rezulté o pasté de consistent’ mai dens’, care va fi depusd in stratur, cu pensula. Astfel se oontureaz’ forma restauréfi, care va trebui s& fie supradimensionatd cu aproximativ 20%, Sunt efectuate aceleasi operali de vibrare si condensare a partculelor de masé danto- cceramicd prin uscare. Ceramica gin zona vérfutlor cuspiztor/zonel incizale, respectv pe fala vestibular’, este tdiaté gi inloculté cu porfslan transparent. Aceasté zond se supradimensioneazé cu 1-1.5 mm, pentru @ compensa contraniia data de ardere, Pasta se condenseazé ugor cu ajutorul unei pensule mari. Se absoarbe excesul de ap. Se indepérteazé restaurarea de pe mode! gi se _adaug& proximal mas& dento-ceramio,astelincat aceasta sa fe supradimensionatd Usoarea si arderea stratuul de denting se reaizeaz’ astiel: suporul pe care se afd restaurarea protelics se apeazé la preuscere pe platanul cuptorului, care este in pozije deschisé, pentru a nu induce fisurarea masei dento-ceramice prin ‘nodizirea sa bruscd, dup& care se introduce in cuptor. Arderea are loc la o temperatura mai redusé cu 56°C decat temperatura de fuziune a masei dento-ceramice. O eroare freoventé este estimarea gresiti a contrac de ardere, ceea oe va determina exagerarea grosimii statu ée dentin In aceste cazur, pentru a objne forma dorité a restaur&ri dentare, va fi necesar’ Indepértarea aproape In intregime a stratului de portelan ocluzalinciza, INDEPARTAREA MATRICE! DIN FOLIE DE PLATINA SAU ALT ALIAJ NOBIL Devereoe nucleul (de ceremic8 aluminoasd) este mai Tnalt fuzibll dec&t masa stratulul de denting, respect de ‘transparent, nu se va deforma in timpul arderilor urmatoare. In consecintd, este posibila indepértarea fllel de plating sau din alt aij nobil inainto de arderea pentru glazurd. Aceasté indepartare a folie! va permite verificarea adaptéri marginale, respectiv cefectuarea ajustirlor dimensionale de conturare (prin rectficare sau adeptare) a culo restaur&rladinfi natural vein, Etape:Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, som. 1 Se identificd eventualele interferente ou ajutorul hrtiel fine de articulate, - Se indepérieazé prin slefuire usoar& ou pietre diamantate, zonele de interferent’ ocluzala, acordand o atentie particulars ghidejulul anterior - Marginea incizalé se las8 supradimensionat (mai lung glazurare, in cabinet - Inliturarea foliel de platin8 se realzeaz& prin migcdri fine de traojiune si rotalle, cu ajutorul unei pense, dupa imersia restauréri In apa, timp de cateva minute, pentru faolitarea acestel manopere. Uni practcieni recomanda indepértarea foil la sfarsi, chiar inainto de éimentarea restaurari, ins aoéasté metod’ prezinté dezavaritajele daté de absenta veriicail clue. - Se reajusteazé conturul axial gi se verfiod adaptarea restauréri pe model ~ Se poate eféciua 6 ardere suplmeritaré dacd se constaté détecte de contur sau ale suprafelelrestaur PROBA INTRAORALA, UTILIZAREA MASTII DE CULORI si GLAZURAREA cuprinde urmatori pas: = Se inserd, ou multa lene, restaurarea pe dine, = Se veriicd adaptarea gi se identticd eventualele zone care necesita deretentivizarea ou ajutorul produselor speciale detectoare (paste elastomerice, markerl cu aerosoll - Dupa indepértarea restaurériiprotetice din cavitalea orala si ourdtarea portelanulti, se aplic& colorant de suprafal’. Colorarea interna este preferabla dar mult mai difcla. Chiar daca oolorarea interna este realizatd foarte precis, aspect restzuréi va necesita recto, care se efectueazé cu pigment de suprafatS. Defectele de contur gf cele ale fexturl suprafetei sunt mult mai vzibile decdt colorerea incorect& ), dimensionarea sa adecvaté find realizaté ulterior, inainte de Reconstitute protetice din mase dento-ceramice sunt realizate din materiale care se autoglazureazé prin menfinerea nei temperaturi corecte de fuzlune, prin formarea un strat subtre de email pe suprafata ceramic. Se va evita , smaiuireat in ‘exo8s, deoarece aceasta va conferirestaurari un aspect sticlos, nenatural si poate determina piorderea conturuli gi diminuarea rezistenisi masei dento-oeramioe, Tehnicienii dantar ou experien{é realizeazé fuzlunea completa a restauréi din portlan prin doua operafi de ardere (In afara celei pentru nucleu): una peniru stratul de dentina, cealalté pentru small, culoare si glazura, deoarece arderile suplimentare reduc calttie maselor dento-ceramice. Proba pe model si in cavitatea bucala: se reverifiod adaptarea marginala a restaurSrii pe model gi intraoral apol se verifio8 existenfa punctelor premature de contact in ootuzie statiog si dinamic8, Craig desorie o tehnic& modificaté de obfinere a inlay-urlor pe matrice de platnd (rapid inlay tehnic). Metoda prezinta a0eleasi etape ca cea clasicd (amprentare, reaizarea modelului, confectionarea maticsi de platin8, depunerea pastel de portelan), dar cicul terme este diferit:portelanul este inserat direct in cuptor, a 1205*O, timp de 25 secunde, pe o tava speciala, dupa care este uscat prin plasarea in fata ugi cuptoruli.inlay-ul este racit cu ger la temperatura camerel, Uimele doua arderi sunt f€oute ou timpi comperabil, reducéndu-se semnifcallv impul afectat operafiunilor de ardere, Fajeléle véstbulare ceramice objinute pri aceasta metoda prezints o adaptare marginalé mult mai bund decat cslor objnute prin metoda pe model refractar Etapele de luoru sunt similare tehnicii descrise anterior pentru coroana Jacket. Folia de plating se adapteazé pe ‘ntteaga suprafat’, imbinarea realizéndu-se pe rarginea proximo-incizala, deoarece adaptarea folel nutnal pe fala vestibularé poate duce la deformarea mabce! in impul arderilorstraturlor de masa dento-ceramic& {ll.2.4.2. TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANE!I INTEGRAL CERAMICE PE SUPORT REFRACTAR 2.4.2.1. ENUMERAREA ETAPELOR CLINICO-TEHNICE 4. Examinarea pacientuluis stablirea planului de tratament- etap& cried 2, Prepararea bontuluibonturlor dentaridentars - etap& clinio& 3. Amorenterea elementelor cémpulu prottic-etap& clinics 4, Confeotionarea modeluul- etapa tehnio& 5. Realzarea modelului duplcat din maséi refrac’ (prin amprentarea bontului mobi al modelului si tumarea in amprenté a pasts’ de masé refractard) - etapa tehnicd 8, Depunerea succesiva a straturlor de masa dento-ceremic& pe modelul duplicat din masa refractaré si arderea lor - etap& ee 7. Proba ¢ mentarea restaurérii mixte metalo-ceramice th cavitatea bucal - etapa clinic’Conf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR: Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. + 11.2.4.2.2. TEHNICA DEPUNERII $I ARDERII CERAMICII PE MODELUL REFRACTAR Marea mejoritate a inlay-uritor gi onlay-urlor sunt fabricate in acest mod, Adaptarea marginala a aoestor restaurari este exoelenté, depinzénd mai mult de manualtatea tehnicianulul dec&t de calitatea materialulul ceramic. Aceasta metod’ nu Neoesité edhipament special, dar este greoaie s1 neossité un interval de imp mal indelungat CONFECTIONAREA MODELULU! MASTER: Tehnici: dup& amprentare, se realizeazé elegerea oulorl vitoarel resteuréri prin Intermediul chell de culori, apoi _amprenta este transportat’ in laboratorul de tehniog dentar8, unde se dezinfecteaz’, Se confecjoneaz’ un model din ghips extradur tip IV. (Uiterior, upd aoeeas! amprenté se realizeazi un model chips superdur, pe care se Va efectua adaptarea ooluzald, marginal gi proximalé a vitoarel restaurriprottie). ‘Se toarna ghips in amprent’, cu atentie, lent, sub vibrare continud, de aga maniaré incat sd se elimine bulele de aer, iar gipsul s8 dep8geasca cu aproximativ 2.5om marginea gingival liber, In vederea realizéri modelului cu bonturi mobile, se pot utliza unul sau dowd pinuri pentru fiecare dinte preparat. Se vor aplica pinuri gi dinflor vecini restaur&ri, individual sau pe sectjunl lal. Gipsul extradur este lsat s& 6 Int&reasca timp de minim 30 minute, Baza modelului se slefuieste pentru a deveni pland si perpendicular& pe axul de inserie al vitoarelor bonturi mobilizable. Suprafata bazel modelulul trebule s& rémana ia Trinimum 1 om distant de marginea gingivala liber pentru ca pinutile s& nu distruga preparafiie de pe model. Modelul propriue 2is trebuie 88 alba minim 15 mm indime, excluzénd inaitimea dinflo. Se izoleaz baza modeluui, iar modelul se oofteazé si epoi se toarn& sociul, Dupa priza gipsului, se Indepéiteaz’ conformatorul si modell se finiseaza la soolator. Modelul se secjoneazé astfel: mezial si distal de fiecare element mobilizabil se realizeaz un sant ou 0 panz’ de fierdstréu. Bonturile sunt mobilzate dinspre baza soolulti, ou ajutorul unui instrument ascuft. Prooesul de pozionere si frezare poate f realizes prin intermedia! laseruli Se evidentiaza marginle preparaiel cu un oreion special. Modelul este Izolat cu o r&gind fotopolimerizabia. Pe suprafaiainternd se apliod un strat de ceard rosie pentru distantare, apo se reasambleaz& modell master. CONFECTIONAREA MODELULUI REFRACTAR Materialul refractar confine anf) fosfaticl, are garnulaie fin& si respect’ specticalia ADA nr.92 pentru materiale refractare, care rebuie s& reproduc’ cu fideltate detalile amarente, s8 r2m&n& intact In cursul arderil ceramic gi aib& un coeticient de dlatare termicd compatibil cu ce a portalanuiu. De exemplu, la sistemul Modi-Vet, modelul este agezat pe o plac’ metalic8, apoi este acoperit cu o plac transperenta preformat’, care prezinté orifisi mari in parlea supetioar&, si care se pozijoneazé prin intermeciul a tre magnet. ‘Se depune material de duplicare (amprentare), reprezentat de hidrocoloi reversbil tip agar-agar. up’ priza maleriallui de duplcare, se indapSrteaz3 placa metalic si soclul modelului gastfel doar por{unile dentare ramén in material de duplicare, Se extrag modelele unitare si bonturile mobllzable, Se centreazi pinurle tn imprestunle bonturlor din amprenté Uumplute cu material reftacaraflat in stare plastic’. Pinutle se pozifoneazé paralel, deoarece daca sunt divergente, baza nu se va mai separa de model. Dupa priza matorilululrelactar,tnirog model de uctu va fi izolat. ExtremitiieIbere ale pinurlor sunt acoperite cu un strat subjre de ceard. Se toand un nou soot, si dupa priza gipsuiui se demuleazé modelul din agar-agar. Modelul de iueru va astra rela iniiale din modelul master. Se socleazd pana cénd se evidentiazé ceara. Odaté csara indepértat, se pot observa extreme pinurlor. APLICAREA $I SINTERIZAREA CERAMICII Se delimiteaz& periferia preparaffel ou un marker spedia. Modelul refractar se degazeazd, ndnd cont de recomandérile producatorulu. Urmeazd racirea gi imersia modalul ‘efractarinr-un vas cu apa distil, Inainte de fiecare aplicare a stratuilor de mas& dento-ceramic& gi dup’ sintrizare, modelele trebuie cite g introduse Jn apa distiaté timp de aproximativ 5 minute, pan c&nd nu mal apar bule de aer, ar materialul refractar @ absorbit canftate ‘maxima de apé SIGILAREA MODELULU! REFRACTAR se realizeaza prin aplorea unui strat fin de pulbere ceramica translucida pe {oale suprafelsie bontului mobil din material retractar. ‘STRATUL DE BAZA: in cazul inlay-utlor, baza cavititi este acoperité ou material ceramic opac, iat tn cazul ‘coroanelor jacket cerarice, se acoper’ toate fefele bontului mobil cu un strat de opac sau de material pentru nucieul ceramic (care are 0 rezistent’ crescut8). Dupa arderea stratului de masa dento-ceramio& modelul este lésat s& se réceascéi complet, aol se imerseaz’ in apa distiala. Se aplice marginal porfelan translucid pentru a facta armonizerea oulorirestauréri finale cuConf, Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, sem. 1 pe porfunile cele mai profunde ale cavitatil preparate pentru inlay, respestiv pe felele coronare laterale, Forma anatomic’ completé este defnitivaté prin aplicarea unui strat superficial de portelan translucid, de 0.5 mm grosime. Se marcheazé o linle de civa| in foseta central, deoarece in impul arderi, oeramica va sufer o usoaré contranje, deschizénd usor acest clva). Dup cefectuarea sinterizai (arderi) finale, se marcheaza punctele de contact proximal gi se retuseaza astel incat restaurarea s4 se ‘adapteze exec! pe modelul master, De asemienea, se verificd ooluzia static’. Se fniseazé morfologia restauréii cu ajutorul frezelor fine diamantate. Porfelanul in exoes, care depageste linia marcalé se frezeazéi cu un disc diamantat, apo! modelul si restaurarea sunt introduse in vasul cu apa dst COLORAREA $I GLAZURAREA se realizeazé prin apicarea unui strat fin de ceramic pentru glazur&: Lifia de clive) {aciltsazé aplicarea pigmentilor in fosete. Pe vérful cuspizior se aplic& un pigment alb. Urmeazé o noua sinterizare. ADAPTAREA $I FINISAREA: dupé racirea restaurér, se indepérteaz’ materialul refactar prin sablare, apol Testaurarea este inseraté pe modelul master (in prediabi, ceara de pe model este curataté cu apa fierbinte). Se veriic adaptarea marginal, iar matsrialul ceramic in exces este usor abrazat cu instrumente rotative pentru fnisare. Relatile de otuzie sunt verifcate pe un al tellea model, fix, nesedlional TEHNICA HI-CERAM Tehnioa HI-CERAM comporti o tehnologie simpla de realizare: realizarea modelului de lucru g aplicarea lacuiul de cistantare + duplicarea modeluiul cu mase duplicatoare din clase hidroooloiztorreversibli (agar-ager) + reaizarea modolull bontuluidintr-un material refractar + aplicarea si arderea masel ceramice pentru miez in trel straturi, la 1.170, timp de 20 minute arderea maselor pentu statul de dentin& si smalt. TEHNICA IN-CERAM Tehnica IN-CERAM este tehnica cea mal utliza Etapele de confecfionare sunt + realzarea madelului de luru si aplicarea laculul de distantare + duplicarea modelulul + confectionarea modelului duplica din gips special + amestecarea si aplicarea suspensiei de Al:Os + arderea de sinterizare, pe bontul din gips, la temperatura de 1.120°C, imp de 2 ore + aplcarea pulberi de stil’ pe capa sinterizala + arderea de initrare cu pulbere de stoi, la 1.100°C, timp de 4 ore + arderea maselor de dentin si smal, 111.2.4.3, TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANE! INTEGRAL CERAMICE PRIN PRESARE (CERESTORE) Procedeul comporta urmatoarele faze de luoru + realizarea modelului de luoru dn résin8 epoxidicd special si apioarea lacului de distentare + modelarea miezului coroanel din osar& ‘ambalarea modelulul impreun8 cu macheta din ceara eliminarea tipurior de ceara gi preinc&lzirea tparului la 180% + presarea une! tablete plastoe din ceramic&, care confine r&sini sliconioe + arderea scheletului dezambalat la 1.320°C, timp de 8 ore + arderea ceremici pentru dentina gi smal, 111.2.4.4. TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANEI INTEGRAL CERAMICE PRIN TURNARE Ceramic tumnaté face parte din tehnologile actual de vari si se caracterizeaz’ prin: + realizarea modelulu de luctus apicarea lacull de distantare + modelarea coroanei din ceard (machetei din osar’) + ambalarea machetei din oar + eliminarea tipurlor de ceerdi gl preincdizirea tiarull la 900°C + tumarea stcll DICOR prin intermediul unel centrifuge speciale, la 1.360% + dezambalarea coroanel din sick ¢! ambalarea in altd mas& de ambalat + veramizarea slice! in cuptoare speciale, la temperatura de 1.075%C, timp de 10 ore + onlevare. mre 9p reolizan?® vin omactananae Ha rlnara #6 fn mek cn cm in prezent penitu realzarea restauraorprotetice integral ceramice.Conf, Univ, Dr. ANAMARIA BECHIR Note de ours Tehnologia protezelor dentare® An Il MD, sem. 1 1.2.4.5. TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE A COROANEI INTEGRAL CERAMICE PRIN SISTEME SUBSTRACTIVE Termenul de sistem substractiv cuprinde acele tehnici care permit obfinerea restauréror integral ceramice prin reducerea succesiv8, dint-un bloc ceramic de un anumit volum, pnd la aingerea forme! finale a restaurari Sisterele substractve cuprin: - tehnicle de frezere computerizatd CAD/CAM (Cereo, Provera); = tehnicle de frezare prin copiere exclusiv mecanic& (Celay, Ceramat). Conoeperea si lansarea sistemelor de frezare computerizaté CADICAM a fost influentaté decisiv de cercetrile tl Franoois Duret (1972), tmaiizate prin ceea ce cunoastem astézi sub numele de amprenta opticd. Astfel un emitor de raze neionizanta proiecteaz& un fascicol luminos, coerent sau necoefent, care poate ,codifica’ suprafeta supusé analizei (din), tesuturilimitrofe etc). Un receptor situat int-o camerd de inregistrare (de exemplu camer de luat vederi) va decodifica m timp real informatile volumetrice obfinute gi le va transmit unui computer care va prelucra datele si va creea designul vittoarsi restauréri, Computerul ditjeazé pol instalaia de frezare care va strunl int-un bloc de material (ceramic&, titan etc) restaurarea. Un astfat de sistam de realizere a restaurérior, bazat pe amprenté optica, const in trl segmente de baz’ - un sistem de masurare ¢ captere a formelor dentare care consta int-un emitator si un receptor de raze (camera de amprentare optic’); un ansambiu de anaiizare si prelucrare a informatel captate (computer sau procesoare specializate), care permite ‘conceperea inr-un timp ct mai scurt posibil a forme restauréri, - un dispozit de frezare ou comend8 numeric in prezent exist mai multe moduri de amprentare tridimensionalé a stucturlor dentare m stomatologie, De-alungul ‘impului mal mulf cercet&tori au exploatat acest ult tip de inregistrare a datelr. Dispozitivul de achiztfonare a datelor poate fi consttult in: = © SUS luminoas’ ooerenté (laser) Sau neooerenté, suffcient de putemioa pentru a proiecta imaginea unei grile pe ‘émpul protetic si pentru a permite ca aceasté gril s& fe dectabild; 0 camer de amprentare digital (bazald pe un senor CCD. Consecutiv amprenisi optice, calculatorul memoreaz® pozila fecérul punct de pe suprafata cémpului protec, find astfel capabil s& reproducd ulterior imaginea structulr amprentate® pe un monitor pentru @ permite utlizatorului s& aprecieze caltatea amprentel si a conttola desigh-ul restauréri, Amprenta optic s ulterior posbiltatea realizar restaurSror protetice asistate de calculator au revolufjonat stomatoiogia tradijonala marond debutul stomatologie vitorului. De remarcat c& timpul ‘necasar unel amprente optice este de maximum 30 de secunde, comparativ cu timpul de aproximativ 5-10 minute nevesar nel ‘amprente clasioe(chimioo-manuale). ‘Amprenta optic’ elimina m totalitate materialele de amprenti, iar postblitatea reaiz&rlor restauréilor protatoe asistate de calculator tind s& elimine partciparea laboraloruui de tehnic’ dentara (oel putin peniu uncle plese protatice). Amprenta cptio8 poate f consideraté inceputulsfirgtulul amprentritradijonale. ‘SISTEMUL CEREC Instalalia Cerec const& m trei dispozitve de baz&: dispozitvul de achizitionare a datelor (camera intraorel8 pentru amprentare tidimensionala), dispoztvul de preluarare a datelor si de concepere a design-uiul restaurSri (monitor, taste, interfa’ gratcd,track-bal)§ dispoztvul de frezare asistaté de calculator (un micromotor pentru Cerec 1 gi dou’ micromotoare pentru Cerec 2) 1. Dispozitivul de achizijonare a datelor consté int-o camera intraoralé de luat vederi cu ajutoml céfeia se ‘amprenteazé optio c&mpul protetic. Acest dispoztiv a suferit numeroase imbun&tfri de-a lungul dezvolti sistemului Cerec: + forma camerei intraoral a fost optimizat4 pentru a faolita aooesul in cavitalea bucald, + segmentul intraoral al camerei a fost prevazut cu un invelig detasabil ce poate fi steriizat pentru a nu expune pacienti la un rise oresout de infect Primele amprente optice necesitau un timp mai mare de captare a imagini fet ce implica mentinerea int-o poziie fx ‘a c&mpuiui de amprentat. Cum mentinerea int-o pozije imobilé a cAmpului protetic intraoral era greu de realizat pentru 0 erioada mal indelungata, amprentarea se faoea extraoral pe un model de Ivory, In prezent fimpul de captare a imaginii a fost redus semnificatv, objinéndu-se amprente optics dest din cavitatea bucala Imaginea este achizionat& de cdtre un senzor CCD format dintr-un numa mare de celule fotosenstbile, Sensibiltatea la lumind a celulelor senzorului CCD face ca intensitatea luminoasé s& fie transformat8 into matrce de sarcini eleotice, Se realizeazé astfel conversia m format ciital a imagini, aoeasta putand fi astel prelucreté de prooesoarele de imagine in vederea reonnatiti ridimansinnala a cmnuihi nenietinConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An II MD, sem. 1 redus’ la Cerec 2. Camera de amprentare tridimensionala comunic& cu proossorul de imagine prin intermediul unui dispozitv special numit interfaté 2. Prelucrarea datelor si steblirea designulu vitoarelrestaurérl se poate face fn mai multe fluri: + pe baza unor algortmi integral in COS; + stablitea de oaire utlizator a limitelor prepara ga vitoarel restauréri pe imaginea de pe monitor cu ajutorul unor taste, a ‘rack-ball-ului preoum sia instruofunilor gi meniurllor din interfata grafic, afigat pe monitor; + prin consultarea unei baze de date cu design-uri de restauréri prestabiite de exermplu pentru morfologia ooluzela); * prin aocasarea informatiei direct de pe diskete 3. Dispozitvu de trazare const® in doud micromotoare la Cerec 2 (la Cereo 1 - un singur motor) coordonale de unitatea ccontralé de preluorare a datelor ETAPE DELUCRU rincipalele etape parcurse pentru a realiza 0 restaurare integral ceramic& cu sistemul Cerec sunt: - efeoluarea preparatel - achiaijonerea datelor: - aooperirea preparajel cu pulberea de oxid de titan; - amprentarea opticg a c&mpului protetio; - elaborarea design-ulu restauréri pe ecran (componenta CAD) ~ frezarea restaurati din blooul ostamic (componenta CAM) ~ fixerea adezivd a resteurSi + finisarea reconstituti 11.2.5. TEHNOLOGIA DE CONFECTIONARE ACOROANE! METALICE TURNATE Definitie: Coroanele de invelis sunt restauréri (dispozitive) protetice fixe, agregate extrinsec prin cimentare la suprafata slefuité a coroanel dentare, Coroanele de fnvelis pot acoper! in totaltate sau partial suprafata dinteul, de unde specificeree de .Sotoane de invelis ota" sau ,coroane paryle" Pereti lateral ai coroanelor metalice turnate pot avea grosimi difeite: daca prezinta perefi cu grosime inegald, se numesc ,coroane metaice tumate cu grosime tota&* - daod pereti sunt egal dimensionatj sunt denumite “coroane metalice tumate cu grosime dirjat2". 1.2.5.1. INDICATIILE $I CONTRAINDICATIILE COROANELOR METALICE TURNATE INDICAT: Indicajiie generale ale coroanelot metaioe tumale sunt in referinfS cu scopul morfo-funcfional si protiacto, respect cu scopulprotetc, )_ in scop morfo-functional si profilactic, coroanele metalice tumate sunt indicate: * pe dinf ou leziuni carioase insofite de pierderi mari de substant& dentar8, cénd nu sunt posible reconstiuiri prin obturafii sau inlay-uri * pe dingi cu obturati intinse sau multiple, care predispun corcana dentar’ la factur, coroanele de Inveigutlizéndu-se pentru ‘consolidarea rezistentei lor mecenice * pierderi de substant& dentaré prin traumatisme, atunoi c&nd reconstituirea prin alte mijoace nu mai este posibila * in abrazi patologios * pe ding cu modificri de forma, volum, pozife gi culoareConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An ll MD, som. 1 ‘= coroanele metalic tumale cu grosime fotalé sunt indicate n special pentru dinfi lateral cu dimensiuni reduse in sens cervico ~ooluzal * corcanele metaiice turate cu grosime dirjat& sunt indicate pe coroanele dinffor lateral cu dimensiune cervico-ocluzalé mare. b) in scop protetic: * pentru reaizarea elementelor de agregare, de care se leag corpurile de punte tn restaurarle edentafilor parfiale intercalate ‘+ pentru ancorarea protezelor parfale mobilizable, in cazul coroanelor prevézute cu convexitfj pentru rogete, cu locaguri pentru sprinul ooluzal, cu culise etc. '* pentru imobilizarea dinflor paradontopaticl, deoarece prin solidarzarea cu o sulté de coroane, se formeazé un sister rigid cu rol de sin de contenie * in ratamentul disfuncfei oouzele, pentru refacerea relefuul ooluzal gia planului de ooluzie * pentu reconsituirea zonelor de sprijin, in scopul preveniri modificériior repoartelorintermaxilare, consecutive distrucitor coronare aie zonelor lateral. CONTRAINDICATII: = process patologice apicale * tratamente endodontice incorecte sau inoomplete din cu inflamatj ale parodontiului marginal, pana la mendarea fenomenelorinflamator » pe ding cu pungl gingiva si osoase * pe dint) cu mobiltale dentaré avarisala, sau irecuperabil, care necesi® extract lot * pe ding cu resorbfi alveolare, cénd depagesc treimea apical& radiculars pe din} inclinatj peste 30° falS de planul ooluzal * pe dint lipsif de antagonist, cu unele excep totus, de ex. un molar far& antagonist, reprezentand un al dollea stp tnt-o punte, normal solitala d.p.v. masticalor = Inpierderi mari de substanta dentar8, care nu mal oferéretentia necesard unel coroane de invelig * la tneri sub 16 ani, cdrora le sunt propril cenale dentinare larg, camere pulpare volufrinoase, dezvoltarea incomplet& a radéoinl gi inchiderea incomplete @ apexului (in asemenea cazuri se poate face doar 0 acoperire temporar8, prin intermediul unei cape de protect) 1.2.5.2. CARACTERISTICILE COROANELOR TURNATE Coroanele turnate pot futiizate ca proteze fixe unidentare cu rol de protect, de sprin, de ancorare gl, n special, ca clemente de agregare in proteze fixe plural (punt) Din punct de vedere tehnio, coroanele turnate se pot realiza cu grosime difjatd sau cu grosime total (nedijata), Coroana turnaté cu grosime total (nedirjat8) are contact ini. pe toate fejele bontulu, conferindu- o suprafalé de cimentare extins’ comparativ cu a coroanel metaice tumate cu grosime dirjaté (care este inim adaptat8 pe suprafala bontulul dentar doar pe suprafata ocluzala si pe o inditime de 2-3 mm ju-imprejurul coletuiul), astiel s rezistenta fat de fortele mastcalori va ma COROANA METALICA TURNATA CU GROSIME TOTALA Caracteristicile coroanei cu grosime totalé sunt * fetele interioare ale coroanei sunt in contact cu bontul dentar * perafi lateral au dimensiuni mari neuniforme * Inte foleleintsrioare ale coroanei si fefele bontului dentar apare forté de friune care determina cea mai eficienté stabltae; * variaile de temperaturé din cavtatea bucala sunt transmise in totaltate bontulul dentar * Tndepértatea de pe bontul dentar este efectuaté cu diicultate prin taierea fede ocluzele si vestibulare * se consumé mult material pentru confecfonarea ei * indicatja majord o reprezint® din lateral cu dimensiuni reduse in sens cervico-odluzal Dezavantajele coroanei turnate cu grosime totalé sunt: * posiblitatea transmiteri:variatitor de temperatura (deo’irtarea pulpel bonturiorvitale), dati contactuluintim cu bontul coronar sa stratull foarte subj al cimentului dentar * canfiatea mai mare de alia) neceser turndsi * abla restaurai se face cu greutate Pentru modelarea faciltata a machete coroamel metalioe tumale, s6 pot folosi matrici coronare prefabricate din osar ‘saul material pasto, prin care 6e realizea7A a arnsima diria¥é 2 neraine narnanc! Trnirnn mown hsCont. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tehnologia protezelor dentare® An I! MD, sem. 1 2:3 mm, efeotuaté in faze modetari cervicale a machetei, garanteaza o inchidere si o adaptare corecta a acestela, rezultatul find 0 coroané care este nim adaptaté doar la nivel cervical si ooluzal pe fafele preparate ale bontului dentar. COROANA METALICA TURNATA CU GROSIME DIRIJATA Caracteristicile coroane! metalice tumate cu grosime dirjata sunt: ~ peretilaterali au grosimi egale de 0,3 mm ~ porefi lateral sunt la distant de fefele bontului dentar ~ coroana are contact cu bontul dentar pe fata ocluzala sila nivelul zonei cervioale pe o distanté de 2 mm ~ Variatile de tamperaturé din cavitatea bucala sunt trensmise paral + se consuma mai putin material pentru confectionere ~ sunt indicate pe dni lataal cu dimensiuni cervco-ooluzale marl Indicafile coroanei metalice turnate cu grosime dirjata: Coroana metalic’ turnaté ou grosime ditjaté este indicald ta bontutle dentare ou inailime cervico-ooluzalé mare, deverece! = poate reda cu exactitate proporile i detalile anatomice ale dinflor natural - rezolv’ problematica adaptari la colet si pe suprafata ocluzald a bontului - realizeaz eoonomie de aiaie noble, atunci cénd se confeofioneazé din aoeste materiale ~ ablaiiaullerioard a restauréri se face ou usurint Coroania metalica turata cu grosime totala Goroania metalica turnata cu grosime dinjata Caracteristicl| = feel interiore ale corcanel sunt in contac cu bontl dana | = perei lateral au grosimi egal de 0,3 mm * erefilterli au dmensiuni mar, nuniforme = ere lateral sunt la stan de fale laterae bontuul * inte feeleintrioare ale coroane gi fefele bontlui dentar | dentar apare fot de ficjune care determin cea mai ficients | * coroana are contact cu bontul dentar pe fata ociuzala gi | stabitate; | lannivelul zonei cervcale pe o cistanté de 2 mm | = varitile de temperaturd dn cavtatea bucalé sunt transrise | * variajle de temperatur dn cavitetea bucalé sunt | In totaitate bontuti doar trensmise patil * Indepértarea de pe bontul dentar este efectuatécu dficultate | * consum mai tedus de ai dentar pentru confecjonare Prin tierea fede ocluzale si vestbuiare * 86 consumd mai mult material pentru confegjonarea | decét pentru corona tumaté cu grosimea data ‘Avantaje [+ Frijune bund ator inerpune uni erat rai gros de Gment de + Rezistenté mecanicl foarte bund fixe, transmiterea varatilor de temperatura nu este inteatt de inten * canttatea mal reds de aig dentar necesar tum * eblaja restau se face ou ugurings aes = rezisten{a mecanio’ bund Dezavantaje | = trensmitersa varajiior de temperaturé, datorté contacts | =Friojune existent doar la nivel ce in cu bontul coroner si @ stlui foarte subjre al| 2 mmindljme cient dentar | * centitatea mai mare de ale dentar necesar tum * eblaja restau se face cu groutato Tndicafii_| Bontur ale dinflr lateral cu cimensisni (nme) reduse Tn | Bontur ele dior lateral cu dmmenstune (nips) ovo sens cerioooolzal coluzalé mare Mt [Contraindicafit Bonturi ale dinflor lateral cu dimensiune (inaljme) oenvico- | Bont al dnjlor lateral cu Gmensian (lime) recuse ir coluzalé mare sens cervico-ooluzal Coroanele metaioe tumate pot fi confecijonate din urm&toareleallaje dentare: + allie de aur - de 916 %e (22 carate) + de B33 %» (20 carate) + alla din paladiu-argint Paliag, Palidor + alia din crom-cobalt: Heraenium, Romtecos, Remanium etc. + aliafe NiCr: Magnum + alige pe baza de Cu, Al siNi: NPG alloy 1.2.5.3. ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A COROANE! METALICE TURNATE Cotoanele metaice turate ou grosime total si cu grosime dirjaté sunt realize in etane ciioo-tehnioe dentinConf. Univ. Dr. ANAMARIA BECHIR Note de curs Tefinologia protezelor dentare® An It MD, sem. 1 Etapele clinico-tehnice de confectionare a coroanelor metalice turnate sunt: Examinarea pacientului si stabtirea diagnosticului gi al planulu de ratament Preparaiia prin slefuire a dintelui Amprentarea Realizerea modell Modelarea machetel din cear8 a vitoarel coroane turnate ‘Ambalarea si confectjonarea tiparululvitoarei coroane turnate Topirea sturnarea aligjului denta in ipar Dezambalarea, prelucrarea, fnisarea g} lustruirea coroanel metaloe turnate Proba, adaptarea si cimentarea coroanel mstaliceturnate in cavitatea bucald 2. PREPARATIA PRIN SLEFUIRE A COROANEI DINTELUI Cotoana preperaté a dintelul se numeste ,bont dentar” si se realzezz& prin slefuire. Slefurea dintelul are ca obiectiv obtinerea unel forme tronconic’ spre clindrca, neretentivé @ bontulul dentar. Configuralja secjuni transversal la orice nivel se insctie in cea a zonei de cole, forma de trunchi de con spre ciindru, cu baza mare orientatd cervical reprezenténd forma indicaté, neretentivé Fala ocluzalS a coroanel dintelui este redusé aproximativ cu 1,5-2 mm, ins& p&strind morfologia caracteristicd a intel. Fefele laterale sunt orientate, prin slefure, ugor convergent spre ocluzal si au aspect plan. Diaretrul maxim al preparaiei este situat gingival ontul se poate sleful fa prag, prin modalltatea de preparare tangentiala sau escavata (.en congé"), precum si cu rag vesatibular circular. Tehnicile pentru prepararea prin slefuire a coroanel dentare sunt clasice si moderne, Tehnica clesic8 utilzeaz instrumentarul abraziv diversiicat din punct de vedere al formelor si dimensiunilor, instrumentar reprezentat de discuri plane, concave, convexe, active pe o fat8, pe doua fete sau pe muchie; pietre in forma de Toaté de moara, carborund (Hetless) sau diamantate de 10 mm diametru, fixate la piesa dreapt8;pietreclindrice sau con tntors diamantate montate la piesa dreapté sau in contraunghi Tehnica modema se reaizeaz’ cu vileze inlte (cu turbina) s utiizea vedere al fortlot gi dimensiunilor, instrutentar reprezentat de frezele diamantale(clindrice, cindro-conice, 'srumente abrazive diversificate din punct de , 86.) ‘n cursul preparéri prin slefure a bonturior dingior vital, prin manevrele terapeutice apicate, se descoperd canalicule dentinare gi se reaizeaz’ o comunicere inte tesutul pulpar si mediul exterior. Astel, prelungitle odontoblastice vor fi supuse nor traume datorate agenfior termici, chimisl si mecanii, respectiv deshidratai si suprainfeojel microbiene, Se creaza astel 0 plagé dentinara chirurgicali, nesngeranda, fra posibil} de aparare local, 5. CONFECTIONAREA MACHETE! Macheta este realizat’ din cear8, in prezent sunt utilizate mai multe tehnici pentru machetarea restaurérilor protetioe conjuncte: * Motoda reducenil succesive (a plaster ipurlor de osar& dentard) consté in adaptarea, pe bontul mobil izolat sau pe suprafala modelului a unui bloc (paralelipiped) de ceerd plastffaté (remolté) prin incdlzire progresiva la flacéra, de

You might also like

• V.corbul - Pasari de Prada - Vol.3

  

  Document426 pages

  V.corbul - Pasari de Prada - Vol.3

  Ponticuss

  No ratings yet
• Anestezia La Copil Şi Adolescent

  

  Document54 pages

  Anestezia La Copil Şi Adolescent

  anastoma

  No ratings yet
• Psihologia Adolescentului

  

  Document8 pages

  Psihologia Adolescentului

  anastoma

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Curs 9 Remodelarea Osoasa I PDF

  

  Document34 pages

  Curs 9 Remodelarea Osoasa I PDF

  anastoma

  No ratings yet
• Exemplu Rezumat

  

  Document2 pages

  Exemplu Rezumat

  anastoma

  No ratings yet
• Metalografie

  

  Document16 pages

  Metalografie

  anastoma

  No ratings yet
• Curs 3 Sem 2

  

  Document35 pages

  Curs 3 Sem 2

  anastoma

  No ratings yet
• Gnatoprot. Geriatrica C 2

  

  Document9 pages

  Gnatoprot. Geriatrica C 2

  anastoma

  No ratings yet
• Raescu - Urgente in Endodontie

  

  Document1 page

  Raescu - Urgente in Endodontie

  anastoma

  No ratings yet
• Caria Dentara

  

  Document3 pages

  Caria Dentara

  anastoma

  No ratings yet
• Curs 1

  

  Document53 pages

  Curs 1

  anastoma

  No ratings yet