Iuceres interzin \ FEPUBLICA SOCIAUSTA, STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 1011/2. COMITETUL NATIONAL STRUCTURL DIN BETON, BETC Iubseutegte : PENTRU STENT ' STRAP RECAT 7 STAS T0111 [e477 aan ARMAT SUBETON PRECOMPRIMAT | __ INSTITUTCL ROMAN Preserip{ii de proigctare Ciasificarea altanumeric DE STAND ARDIZARE oa oporsnue may Drldges NFOUCED. ‘p PRESTRESSED PTE SUPRASTAUCTURES, Design tales SUPIySTReCTL ETON An PRICONTRAINT Prescriptions pour (établissement les projets ; 2 Serres eee eee 2 MATERIAL St 3 Betomil. ee 3. Anmitura 4 Caracteri 6 CAECELUL LA STAREA LIMITA DE STABILITATE LA HESteRS 7 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU' «ss... 8 Ve : 6 iae iGo ob5aGbh) . Yetificarea la,starea Timiti de revistenga | 11D Diestilige Yerifiedii, specifice. st&rilor limit ale exploatiii normale | 2. 10 Verifidiréa la forte locale concentrate . . wee ee ee AL : PREVEDERI PRIVIND CALCULUL §1 ALC. Atcites “ELEMENTELOR E DIN BETON ARMAT 0. eye ee Verificdri necesare we ee ee ee UL Nef a staren Hit de rezisten{i, in seefiuni normale. “> 2...) Lg Verificareala starea fe Fezistenti, in sectiuni inclinate » |. 5 Verificaren In starea limit de oboseal sts se Verificarea la xtarea limit de fisurare . .. Verificarea Ia staren limit de deformafie’ << Preseriptii privind aledtuizea elementelor din beton ai : PREVEDERT PRIVIND. CALCULUL §1 ALCATUIREA ELEMBNPELOR - DIN RETON PRECOMPRIMAT. 1 avi nceesate ve eee eer cro “2 Determinatea ef rbsrilor unitare in Deton ‘ei asmatura pretensionat’ sub a¢;fanea inelretritor cu valori de exploatate. wee Verificarea Ia. starca limit de rezistenfai in secfiuni, normal ea la staren limit de rezistenfi, tn sec{iuni inclinate fisniate . area ta staven lim Ia starea limit’ de deformatie culu) zonelor de transmitere iitnirea elementelor din’ beton piceot rescriptit privind al AA efor i up ale betonuliti produse de eutzerea leuti si de conti nea de flambaj pentru elemente din beton xiimplu si beton armat 82 ior din beton armat In compresiuni locale... 6. ee ee a Taitimea activa a plicit la gvinzi T sau grinzi caselate tee. 99) Calculul in stadiul Tal eforturilor unitare in betor elemente beton mint ee Rr arene tee 07) specified betonulii precomprimat .. SL LLL. Lao. erilor de tensiune fu atusitura pretens ware « 11S weipale 3 tus err ++ 6 = ANEXAT [hngimea de ancorave xi de intusntitere a armeitnilor preintines 121 Uaborat de: "MINISTERUL TRANSPORTURILOR Aprobat de $1 TELECOMUNICATILOR si MINISTERUL } INSNTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Bd. Iie Pintilie nr, § BUCURESTI Telex 1312 CXST ineSrii in vigoare 12-011 GENERALIT ATT Lt Ohteet si ve domenin de aplieare vental standard se refer ta prescriptiile de proiectare a snprastructurilor din beton, ‘ heton armat si beton preceraptinat ale podurilor de eale ferata normal si ingusta, de sosea si combinate ; prevederite reteriteae ka calcula clementelor din beton si beton . $i infiastiuctutiler podunilor, preeum si altor | de aut8 amplavate pe eile de conve ; Trevederile prezenvilui standard se aplied si in eazul podurilor penta conveaie de + metroui si de tramvaie, eate se considerd poduti de cale fe i Prezentul standard se teferi ln suprastructunile realizate din beton eu agregate grele (beton chignnit) si nit se aplied in eazul celor realizate din hetow cu agte: gate usoate, 1.2 Pievederile fundamentale gentiu caleulul si alcituiiea elementelor din beton, beton + armat si beton precomprimat sint conform STAS 10102-75. 1.3 _ In calcule se iau in considerme uimitoatele stati Limit 7 — stiri limita ultime : — de rezister : — de oboseali; — de stabilitate a poritiei (1Astinnare, alunecate) ; stiri limité ale exploatirii normale : . - = de fisurare ; — de defoimatie, - OBSERVATIE — Podurie poe de yen se exeieant ls choses muna ate zur gaat ‘convoaielor pe sine sait In carul In care, deservese drumuti pe care circufa convaale grele (evhivalente ‘eu cel putin 80%; din convalul de-caleuh, repetabilitates acestora lind de cet putin 2:< 10" ellie = 1.4 Iifeazul suprastructurilor din beton, beton armat gi beton precomprin e prezint un earacter constiuetiv deosebit, prevedertie prezentului standard pot fi adaprate conditiilor -. Rpecifice cu justificare tebnico-economicd si cu aprobarea tuturor factorilor interesati. v ees 1.5. In cazul podwilor situate in zone seismnice, calculul si aledtuitea lor se face tespectind gi oa prevederile din reglementiriie tehnice specifice. | ~ ana 5 2 ACTIONI . Valorile de exploatare ale actiunilor se stabilesc ¢onform STAS 1489-78 siSTAS 15: j ~ Clasificarea gi gruparea actiunilor se face conform STAS 10101,0B-87. g 3 MATERIALE 32 Betonul 3.1.1 ~ Clasele de betoane sint defi este rezistenta la compresiune la 28 zi ite pe baza rezistenfei caracteristice a betonului Ry care determinati conform ST.4S 1275-81 pe cuburi ex Tatura de 141 mm, sab a cirei valoare se pot intilni statistic cel mult 5% din tezultate, ‘3.1.2 Clasele mininie de betoane pentru elementele de rezisten{f ale suprastinetutilor sint Precizate in tabelul 1. . Tabelal 1 seen] Elemente de rvsenta | Cea nid 1 | Elemente masive din beton shnply 31 Beton arial ne 10 | = tarvate mona 2 | Podete tubetare rer = pretabrieate 1 3° Suprastructurt din betow simply si beton armat fe mana i = preteiate ine a0 tari dln elon preconspi+ ei i t nbst Pentun eazuril nase teistente By, ito. vit strnctied, ekuts” precnpt murile de exeeutic se indi in eu pioirctate se stabileste abt ivitaten tealizanii une) +4 (iunetie de data reali de ines file cimentihui folosit et. pe existent pe etd (ih,) teeeatit mai wiv a Hii, tehnolusia exeeuti in afar de clascle Letoatt lor ent betonulad te transfer nu vat Gamal mie’ decit cea dati in tabelt 2. | i 3 : 3.14 Rezistenta mortar euburi en Etna de 70,7 nm, S zile 5 rezistenta mining dup injectare a eanalelor au lor_prastint res pe fiate in ser amed si trebuie si fie de minim 30 Nas ke trehnie si fie de 20 N/mm . 3.15 fn caval elementelor atlate in medit agresive, aceste i ezistente Ia actinnea agentilor a se tealizen vi, confor din hetaane ex ci SYAS 3319/1 2-83 31.6 — Rezistentele caracteristice si valorile de bazi ale rezistentelor de calcul ale betoanelor siut precizate in tabelul 3. Rezistentele de calcul se stabilese prin innmultie covficienti ai coudiqiilor de Inerit, cate se iam: valoilor de bazi din tabelul 3 ew — pentru elentente din beton simpli mye = 095 — pentru elemente comprimate exeentrie m., = my. conform tabelului 4; — pentru calcula! kx transfer al clementelor prefabricate monodloe din heton precoi:ipti- mnat walizate in fabrici me = 1, - = pentru poduri en cond Mae = 095 de neediv ages grele de exeeusie sau amplasate in condit — pentru ‘eonstructiz ineiearea totali 1%. med de Inngidumati nu depiseste 50", atid intermtediare coeficientul condlitiilor streetint 0.85. itiilor de Ler se 1,00, Pentru si terpoiare li ese stuprapun conditiile menti valorilor cocficientilor tespecti revistentel Wey Be | Be Be Way | ay ow Retistents earacterisice, Nh ee er es a Rezistente dee ne a2 ne | = f= Tabelul 4 , Dinvensinnea cea mai meal 2 -ectinnll (ransterate de Elemente ty pith In pocitie vertical (Up, a 1 pote: hnetinati uate Iaturile F 0.75 83)$1.7 Modulul'de clasticitate al betonului solieitat Ia compiusiune suh inedredri de seurtt durata. se da sabelul 5, Fabetut 5 i neta Bem Bets nee | meas! wesw ft wesy Med © we 30) te wn ste he ' i i t | Strom tea atom | 2am | ran jaan | eso | stso0 issn Modulul de elasticit (e al betonului soliciiat la jntindere se ia egal cu cel lt compresiuny. Coeficientul de defor ie transvetsala, se ia ¥ Mudulul de elasticitate tansversal se ia G, 4 Ey. 3.3 Cocficientul de dilatatie linia’ pentin elementele din beton, Leton armat si beton pre- comprimat se consider 1,0:41078, 3.1.9 Deformatia specified final grali a curgerii lente i contrac) {otatt a betonulut in exploatare, 4, dupi cousumarea inte- Letouulti se exprimi cu relagia : toe t+ fea (ay vin care te deformatia specified initiali a hetonului sub actinnes diverselor solicitati; se ealeu- leazi cu'valoarea modululut de elasticitate E, corespunzitoare clasei de heton; a betonului toy deformatia specified de durat: (tua = fe Fu) 3.1.10 Pentru calculul sectiunilor elementetor din beton armat cu luarea in considerare a core- Lirii dintre efortuile unitare si deformatii s pecifice ve adopt curba efort unitar-deformagie pre- zentati in fig. 1. se caleuleazi conform anesei A 4 /Rd a 10. ® f Ey : e| /'| fa 06 1g noe as. | Sigampresupe 813% A | -Blexcenmcd cu cle~ 5 ne | > §lare neutra in Sigs 03] 1 Sofore section Sie - i is gne * 4 Spas 1S 20 jo 35~ Fig. 3.200 Armitura 3.2.1 Rezisteutele caractetistice (Ras) si de calcul (1) (valoti de bazi) ale armitwnidor penta diferite tipuri si diametre de ojel pentru armituri nepretensionate sint date in tabelul 6. Tabelut 6 Nr. ett p38 Tiput otetutui a 8.40 mm [LETT aa 2 free = [eta Tem Tet im i): a CS stNp8.22 Modulul de elasticitate al armilurilor sub form de bare se consid Fy = 210 000 Num, poutra PO Ge; ME 52 si OB 3 3.2.3 Armiitura pretensionatd a elementelor din beton precomprimat se aledtuieste din : me netede SBP, 0 sat sirme amptentate SEPA, STAS sas? 34 = izolate sau grupate ia fascicute (in paralel) ; + impletituri din dow sitme (lite): — toroane TBP, STAS 6432/4-80, izolate, san trei 324 Rezistentele caracteristice (Myx) ¢i de ealeul (R,) (valori de baz} ale armiturii preten- sionate sint date in tabelul . Tabelut 7 | Hetistenta caracteristics | Rerimenta de cateu! Neco} Tip armator Dlametral semdtant Be Rp a Nit i « | - i marry 1 | spt i i 1380 =| - i 1300 | 1300 . 1350 . ser 3 1670 1310 i 5 1 nie 3 | sopat 2 6. 1520 ion | z 13705- = = : 5 | 1320" 4} sora 6 | 190 \ $ j iw ) ter ) 1760 aun : 12+) 7160 430 +) Pentru toraane. diameteul se corsiderd egal cu 3 diamietee ale sirmelor periterice 3.2.5 Modulul de elasticitate al armituriler pretensionate (2) se consider + Ey 200000 N, mine, pentru SBP, SHPA xi pentru fascicule drepte cit lungimi peste 50m; z 180000 N/mm*. pentru toroane, lite gi fascicule, E, 2.6 . Pentru ofelmile uninate la cald (PC 60, PC 52, OB 37), se poate utiliza cuba caracte- ick (6 — ©), confonn fig. 2. Fig. 2S22 Modutul de clasticitate al armaurilor sub fortnd de bare xe consid 0.000 Nfume, penten PCO Go; PE 52 si OB 37 = 200 000 Name, pentru STNB, Avmitura pretensionati a elementetor din beton precomprimat se aleituieste din ; dle SBP. ST AS 6482,2-80 sau mice amprentate SBPA, STAS 6482 3-80: sau grupate im faseicute (in paralel) ; impletituri dia dowi sau trei sitme (lite): — toroane TRP, STAS 6132, A Rezistentele caracteristice (7,,) si de calcul (R,) (vatori de bazay ale armiiturii preten- ionate sint date in tabelul 7. 7 . Tabeat 7 | 1 Hezistenta caracteristicS | Rezitenta de caleul Neer {—Tipul aman | ee Ry i Nitin ig x | : 1160 1480 i 10 ino 1 | sort ! 30 1380 - - eo \ 10 120, {00 1570, ia 2 snp 1970 110 ( wo 0 3 | sppyt 1620 iso \ is = -tm: | : 5 220 4} sppa tt 3 a 2 tis 3 | TBP o*) Lato ' ‘ rr i 4) Pentru tormane, diameteul se ider& egal cu 3 clianictce ale siemelor petifeice Modutul de el tate al armiturilor pretensicnate (E,) <¢ conside pent SBP, SBPA si pentru fasciew Xm e duepte cli lungimi este E, 180000 N/mmn*, pentru toroane, 6. Pentru ofelurile laminate la cald (PC 60, PC 5: se poate utiliza eurba cazacte- risticd (¢ — e), conform fig. 2. Fig. 27 Ventin otelurile de tip SBP, SBP, 7 TRE se poate utiliza enrba earactetiticn 4,254 contort fig = penton @ = pentru 9, 7-06 Ry (a, Bt, — oaiy ay . o x R - : GG, ; Snag, Hee -96)" 061 Re . "eR . Fig. 3 we . - Detormatig specific limit’ de calcul a armitutii pretensionate se considers %=t, +0,01 = (conform pet. 7.3. 3.3 Caracteristicile de euleul, I staren limigi de oboseuli, ate hetonului si uemiturii 331 Elementele supuse Ia solicitiri repetate eae produc oboveali, ‘se calculeazi luindu-sé™ in consideralie eoeficientul de asimetrie, determinat ew telati (a) in care Gna, derare valorile de exploatare ale inedredsilor ; se ia in considerare en semnul (+) sav (—) con- * form semnului conventional al solivitirii. respectiv deste efortul unitar mini, respectiv maxim, stabilit Iuindu-se in consi- 3.3.2 Rezisten{ele de calcul la oboseal (772), pentru betonul din elementele de beton armat. 1 beton precomprimat se stabilese cu relatia Rr mb RE : 6) in care m= 0,6 +0,5 p< i,0; e conform pet, 3.3.1; 7 valgapea de baz coefictent ce depinde de nuntiul cicluilor: pentru constiuctii curente ack numival ciclurilor in cursul-eaploatans depigeste 25108 ee ealeuleaza = eu relatia. le ealeul’a betonului din tabelul 3: : a rezistent 1s. 16 in care » exte numirul ciclurilor in mi ane, dar maximum n = 10. a Rezisten{ele de calent Ya oboseali (Rt) pentru amituile din elCmente de Leton aimat, cou relatia : (6) R,_ valuarea de baz a rezistentei de ealeul din tabelul 6; my coeficientul de reducere a rezistenelur ea urmare a solieitirilor repetate, conform tabelului 8; ‘ms coeficient ce ia in considerare efectul sudiirii, conform tabelului 9.Se Goeticient de animate 42) Tiput fetal Pe a vio fo awe f aon Pian PG 32 at | alo | tan ou 7 ow | too | vu ‘Tabelul 9 Cosficient de asimeltie*) Tipul Modul de reatizare, a sudueit jae Arinaturi susdate pein presare. cap In | OB 3 fe polizare lini a procminentclor,, "PG 32 Stuur tn cochilie, iq mediu de Dz] PE-86 on 37 ‘de agua Pos ‘Amat racordare Pc 60 ‘Arimaturl sudute prin puncte ArmAturi sudate prin suprapuaere op 37 Aematuel sudate cu pereehl de eclise | PC 52 gale (ard eusdturi de racordare PC 60 +) In seejiunite ev 2 < 0 au se previ fmbindri sudate, 3.34 Kezistenele de calcul la obioseali”pentru armitura pletensionati (R3), se determin’ prin multiplicarea rezistenjelor de caleul (,) din tabelul 7, eu coeficientii de reducere m; din tabelu] 10. Tabelul 10 Goeticientul de asimetsie (=)") Tipul armaturit Os | ogo! 000! 10 Siewwe netede tnolate sau tn fascicule | 0,80 1,00 1,00 1,00 Slenie lnplelite say toroane @ <0 0,80 0,90 oss | 1100 Toroane > 12 0,65 0,80 0,90 1,00 ‘ *) Pentru armdlura pretensiona( nu se adinite p < 0,75, 4CALCULUL LA STAREA LIMITA DE STABILITATE LA RASTURNARE 4.1 Calculul fa starea de stabilitate la risturnare se face considerind valorile. limita ale ac{iunilor in gruparea cea mai defavorabil’ si convoaiele tip, fAri coeficientedinamie,42 Verifiearea stabilitigii la eistuenare (fig. 4) se face eu relayia : Eveeyun, BA Me DN in care M,, momentul de risturnare conventional, egal cu suma momentelor tuturor fortelor, in raport cu punctul G, situat la mijlocul distanjei dintre cele doux reazemie : “M,, —_ momentu) de stabilitate limit’, egal cu momeutul componentei verticale a rezultantei R, in.raport cu punetul G; se consideri ef rezultanta acfionenzi In distanja r=, adic in punetul dé rezemare A, fafii de care se verifich stabilitatea la risturnme; -¥, componentele for{elor, avind o direcfie normal pe linia reazemelor (i= 1; 2...) ; ‘H. —_componentele fortelor, avind’o direc{ie paraleli cu linia reazemelor (i = 1;2...n); ci hy -brafele de pinghie ale componentelor forfelor , respecti¥ H,, fa{i de punctul (§=1;2...0)3 ¢ _distan{a de Ja punctul G, pind 1a punctul in care rezultanta R intersectenzi linia reaze- > melor; . %,°distan{a de Ia punctul ( pind la punctul de rezemare A faj8i de care se verifick stabi tatea_la risturnare m, - : eoeticientul conditiilor de luew, care se a Z 0,95 Ia verificarea stabili in.sens longitudinal 0,85 la verifi tii podului-in xens transversal. : Th relajia (7), niomentele foryelor se introduc cu sexsncle Jor, in funetie de sensul de actionare, 5 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON SIMPLU 51 Verifielri necesare 51.1 Calculul elementelor din beton simplu trebuie sX cuprind’ : yeritiiven Ue glarea init valori limit’, in gruparea cea mai def conform pet. 5. — verificiri specifice ta stirile limit ale exploatirii normale, conform pet. onseRVATHt: mentele dia Deton simply ate suprastructurito mentee la care este necesaea ve + is edaturnare-conform eap.#din present Ta lunceare, confrm STAS IULLt zisten{% sub actiunea incircdrilor considerate cu Ki, cu. luarea in considera{ie a cocficientului dinamic, verified Ia starea Init de obeseata Timitd de stat 12 pozilic! se calculeans jd sleonform STAS 10111/1-77;, Tis, Elementele se reaticeaad din beton simplu numai dacd se indeplinese condiile precizate reSEAS 1ULLE 25 oa Ia staren limita: de rezistenta 1 beton si colicitate Ia compresinue exce Siabilindu-se en relati iplu solicitate la compresiune centtici se ealewleazi ca clemeute momentul incovoietor de calcul, demunit moment adijional, Mae ) are Y forja lougitudinaki din inetredri de ealeul consider ate conform pet. 5.1.1; nali, egaki cu cea mai mare diutre valorile : 20mm sau_ 1/30, 4 iuii’transversale, Exeentricitatea aditionali poate exista pe fe, exceutricitatea aditi find indltimea sec, orice directie. Elementele solicitate la conrpresiune excentric cu excentricitate pe o directie principals Verified la starea limitd de rezistentii eu relagia : : M, < May : (9, in care M, — momentul incov: jor de caleul determinat ew relatia : MeoeM+Ne - (lo) Mysy momentul incovoietor capabil (capacitatea portant) in, sectiunea considerati, . determinat cu relatia : May = XG . au) M- momentul incovoictor produs de inciretrile de ealeul . ay ¢ distana dintre centrul de greutate al sectiunii transversale gi centrul de greutate al zonei comprimate (4,,). XY gi e conform pet. Aria zonei comprimate (,.) se determini eu relay 72) Pentru seetinni dreptunghiniare momentul incovoietor eapabil in secfinnea considerats se determing .cu 1elatia: : 03) in care h este iniltimea sectiunii transversalé iar 2 se determina eu relatia : a Xx =~ . (14) oe oR, \ b find Wigimea sec{funii tianSversale, 3 Elementele solicitate la compresiune excentriel cu excent se verified I starea limith de rezisten{ cu relajia: —* (sar. ( M,,3i My, momentele incovoictoare de calcul produse de ineiiredrile de calcul, detezminate cu relajiile neare + Myc = Met N ter (1s) My = My + Nea at) M,3i MU, momentele incovoietoare pe cele dou directii principale (x gi y) stabilite eu ineirclri de caleul ; forta longitudinal din inedireiri de calcu)eae cea tn tie valotile : kiana paraded incovoierii A, impirtita be i Bu si bay cea nnd metre dintre valorile: latura paraleli cu planul incovoierit M, impiryita 7 la 30 si 20 mm; \ Meaye$i Meany Momrentele &; eu relatiile ? sapabile ale sectiunii pe evle dong dirveyii principale (x si y), ealeulate t Mase=N te as) | M, oo (9) 7 Gx: $1 ey distanjele dintre central de geutate al sectiunii tia Ie si centrul de greutate al zonei comprimate (4..) misurate pe ditecyia x respectiv y. Aria zonei comprimate (4,) se detenmini cu relatia (12). Pentru sectiuni dieptunghiuiae V,.,, si Veapy 8¢ deter - a (20) q - - (2) (22) are wR, | Exponentul 8 din relatia (15) se determink cu relayia oe 8 =i5 (1% 0,95») (23) = ‘a= Reem sectiuni oarecare - - Fay, Penta seetiuni dreptunghiutare, In aceste relafii A, este aria see{iunié transversale, 53. Ver ieiri specifice stirilor limita ale expleatirti normale 5.31 “La clementele “eu sectiuni drepttinghiulare solicitate Ia compresiune eu ex centr pe o singunt directie, excentiicitatea trebuic si satisfact 1a ° : : ken, : ca) in eae excentiicitatea rezultantei stabiliti cu inedreiti de exploatare e, = ¢ _coeficientul, a1 3, pentru aefiuni grupaien 06, pentru ae{iiinile din grupaiea IT 0,63, pentrn actiunile din guparea TIT; distanqa de Ia centrul de greutate al secyiunii, I muchia cea mai comprimata, Daci valoarea excentiicitiii (¢) rezul (24) dar aw le depgzeste eu mai mult-de 10% 0,059, din aria sectiunii de heton, Pentin depsiti mai mari de 10°, amitina necesait se stabileste ea pentru elen din beton aumat, wy i La elementele eu seetiun pe deut diectii (x si y) si k Jgtam, poligon, cere), seeyiun xolicitate ht ecmptesiuce eu excentiicitaten We cu scetiani de once far (hivighi, tiape2, parale activa (A,,) trebvie sl indeplineasc’ urmsitoarea conditie = slee 2 ta dyui ka weqita ulate (us) a9) utate (20) (21) ‘tate en ia ade vente pentrn a rupare 0,60 pentru actiunile din gruparea IL; 0,50 pentrn acfitmile din gruparea ILL; Ay avin totaki a sectinn 54 Verifienrea ta forfe locale concentrate 4.1 Eforturile unitare efeetive (04) profluse de for{a local sub plicile de reazem (plicile aparatelor de reazem, ale pendulilor, ale ancorajelor elementelor precomprimate ete.) se sta- Dilese ew relagia : . os (26) in care PF fora normaki pe placa de rea m, din inclretri en valori de exploatare. Pentru clementele din betow precouprin it BF este forja de control xporit eu 10% 5 A, aria plicit de reazem; in cazul in care forta P¥ actioneaz excentric pe plaea de rea- zein, se stabileste conform anesei C, pet. © 1. In eazul in care: : au £07 Re 7) - betonul de sub placa de reazem poate prelua eforturile de intindere produse de eforturile unitaré locale, fart luatca unor misuri speciale de armare. Bh - In relatia de mat. R, este rezistenta de calcul a betonului(simplu sau armat) din elementul pe care reazemti placa, avind valori conform pet. 3.1.6.” Sub plicile de reazemi se prevede, pe intreaga suprafat cel putin Bo 25, pe o inilfime egali eu minintum Kifimea plicit de reazem sicel pufin 400 mm. ‘Marginea plicii de reazem treboie si fie retrastt fat de marginea elementului din beton, Ja o distant egali cel putin cu Litimea plicit de reazem a,; in eazul in care distanta este apro- ximativ a), betonul de sub placa de reazem va fi armat eu o prisi de bare din ofel beton 3 cu ochiuri de aproximativ 150mm avind o acoperire cu beton corespunzittoare. Se pot folosi phe sudate din sirmi trask netedi (STNB) cu diametral de Gym gi ochiuri de 100 mm, La aparatele d distanfele minime preci a elementului, beton de clasi reazei ale podurilor, in afara distatifei minime a, trebuie respectate gi ite in STAS 10111/: 54.3 In cazul-in care distanta de la mar; de reazenr este mai mick decit Hip tea clementului de beton pind a mary ea a, a plieii de reazem, sau cind : Raz ou > 07 Re corpul din beton de sub plicile de reazem (ale aparatelor de reaz turilor pretensionate ete.), denumit in prezentul standard euzinet, trebuie arumat eu ofel beton rezultate din caleul, conforin anexei In relatia (28) Fa este rezistenta de eal form anexei C. 6 PREVEDERI PRIVIND CALCULUL SI ALCATEIREA “ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT 6.1 6.1.41 Calculul clementelor din beton armt trebuie st cuprind’ : — verifi rea la starea limit de rezistenf’s — verifiearea In starea limit de obuxeul *) 5 imitate fisurare ; rea la starea — verificarea In starea lini onsrnwati z =) Pasturite§1 pudetele de govea se verified i» ubncalit numa dacd se Incadreazi in prevederite deli pel, 13 AL de deformatic,a | ile in care re7ulld ea necesar, se efectueazit si verificatea la starea limita de ej (risturnare, alungcare). BLL Tne: stahiliaate a pozi 6.1.1.2 Ta starea limita de oboseali mu la care solicitirile se caleuleai mentele podefelor inglobate in ramble, 6.1.2 Verificarea Ia starea limit de rezistent& pentm cements solicitate la ne excentrica se face considerindw se §i cocficienful de influent a fle Pentru cazuti speciale (elemente de form’ deosebit’ a see(iunii transversale, elemente eu solicitiri complexe, elemente tmasive), verificarea la starea limita de rezisten{a se poate face punind conditia ca eforturile unitare din beton gi armitur’, produse de inciircirile limitt, de- terminate in stadiul II de Iucru, si nu depigeased, rezistentele de calcul, 6.2 Verifigaren Ia“starea limit& de rezistenga, in seefiuni normale 6.2.1 Calculul solicitarilor (eforturi sectionale) se efectueaxt luindu-se in considerafie valorile limita ale incdreitilor cu coeficient dinamic, in gruparea cea mai defavorabili. 6.2.2 Stabilirea distribufiei eforturilor unitare in ealeulnl la starea limita de resistengs in» secfiuni normale se face avind in vedere urmitoarele ipoteze : ei = sectiunile plane normale rimin plane gi dup8 déformarea elementului (ipoteza see- fiunilor plane) ; — se neglijeaz& rezistenta la tntindere a betonului; 5 aa —-curbele s — c ale betonului si armAturii sint cele din fig. 1 gi fig: 25 — deformatia specific’ limit la ec mprestune a betcnvlut eyiim, £€ {8 3,5% pentru cazul in care axa neutri se afld in interiorul sectiunii (vezi fig. 1) si de 2%q in cazul conventional al’ compresiunii centrice ; intre, cele dou’ limite, valorile ey, se objin cu relafia : fun %o = 2 + 38) < 35% = (29) ~fn cares > ie a ¥i = lungirea epectficd tim a& armaturii se ia 10%. OBSERVATIE — Pentra analize nliiare a gropte nercefcltind sf aettonea seismic, sept adopt, be ard de preseriptl speciale, valosle Iu im $item diet de cele menttonate. 6.2.3. Caleulul in sectiuini norinale’ale elementelor din beton armat, solicitate la incovoiere, cornpresiune excentric& gi intindere excentrich eu excentricitate mare se face considerind ch (fig. 5): es : 2 <= etortinrite unitare ti. betonul din zona cotinprimatit au marimea constant Ry; — efortul of in arm&tura A; se ia in caleul cu valoarea (—R,), dack > 2a"; in caz ~ contrar se adinite‘un calcul simplificat cu considerarea rezultantei tuturor compresiunilor la nivelul centrului de greutate al armaturilor 4/5 — efortul o, in armitura ,, concentraté la marginea intins’ sau mai pujin comprimats "se ia tn caleul eu valorile : : duet < Eun (30), 0, = @1) dacs Em <= dak > 08 (34,0, = — Re (5 -) SSide bleu, he si form, lurile 1 see- dopta, siierey wd of a eaz ‘or la mata, en a SEAS LOL: in cue 4 inilfimea zonei comprin a efurturilor unitare R, (fis. le, pe vate we adutite repartitia constant’ 855 AR * a Axa neutrs A Axo neutcd Soavennioner’ teoretic Aata a Vig. 6.2.3.1 Caleulul elementelor solicitate la incovoiere se face cu relafiile din tabelul 11. 4 2.3.2 Caleuhil clemeutelor solicitate 1a-compresiune excentried re face cu relafiile din tabelele 2 3113. . onseRvatt™ 1 Flémentele la care forje axiala V < 04 neglijarea efectuluiforfetasiale 2 Dacd arniturile sint agecate pe mai multe rinduri (tig. 6), eforturile unitare se stabilese, separat pentru fecare Hlad de arwsiturd cu ajutorul relafilor: Ape, se caleuleazS $5 4e aicdtulese ea elemente Incovolate, cu pentru . + cos . ~~ @ pentru - . -- B es tn care he ' ane he aS 7 “AR “Ay Oar ‘Aa2a2 Aa Fa 7 Fig. 6 6.2.3.4 Caleutul la starea thnit’ de rezistenti a elementelor din beton aruiat solicitate la intindere centriea qi intindere excentricd cu excentricitate mica (cind forfa actioneaz.t intre rezultantele eforturilor din atiniturile A, si A), se face considerind ec: - — betonul nu preia eforturt ; = in armaturite A, si Aj, precum’ yi fa eventualele armituri intermediare, eforturile unitare sint eyale cw fy. Pentru clementele liniare (tiranti, bare intiuse ale grinzilor se introduce un coeficient al conditiilur de lueru 0,9 de reducere a capacititii portante. Caleulul se face eu relatiile din tabelul 14.ty musty + mys ' 6 aa | = lEz¢ {say on i EE: BPS on cr) wy fF a3 zi oy faye on 2 Hy . | oy sod ened tad hoy | OM) vc” 2 |it wiry sw WAGs. ss 2 | 42 + g-| 38 | ws>K id). ; wo 2 gpuswo2es 9g * PR Le , \ 72 28 aamnou axe ene 2 " mined, | (uc) "> oa | £ — — z ow ales 2 z sexe mired | (o¢) zB, 2 ) 3suo} aysa08 m9 anqepuse nee LL, nsio9s 4g awiiet op es mdzup aunsioae © 09 Ses a aa pepe . a . i ® s {2 oo (ony a Gs) o> pra gle. T oa Wass W Ble on ra ; BI , aA :ypueitnass 95 E : a tes ar uet Cs 7 eo) Emus > z ~ zc) 5 ° ile ile on uel, z =| 2 uy (oo) wns V3 a (E-ujusw . z ‘s arajonoauy of a1eraYos sojeIHoWID,> {Rin}}o9s CULO a Ge (ways 9p erat armiiqende 9p ypuos 1k HH2NLED7 ow Con + =E ue fig ath wren, wo oer Se x wo soe ® fenistt nein a), es0 . erent ea 21 wuts oi |, (o» IVE Sat ae isiy_ oye gteupeniduoy Nempuay weve Os) Usoeh LEE . foo 9 ow (trurve « as0>0 . ” wo. wna< [estas ) sy > tw . (»-£]u- us weds . = onus (0-2) n= owe - : 7 ; © sey 3 tw . , ana fs . op wae, - " (os) una > cue 09 16 10TH , a aNap tipuos 1s on on + es te at Ola © poqajusona sunpoudusus ep ayunionoe soiaquawors qunyls9e suL0eh ane pep ats + ‘ , \ ' ‘ or mg (oon + ie) A = t ', CON + t hea] sate =e fama ey = Mpg Swmgsende 9p yfipUED yf HoH WouGo Foj2}Us9%9 ounjsoudused 198 soyeywausa,>STAS 10u1 60> °N iD (oe = (Wo 1) ary go aN yeu prep 2989 “aR ce Mut sy me De (rp . fag (on Capea rear Het if ~My = (aya yay SN (O rejueysip earyu uy gzvauorioe AL el r294 WU 3499 “soLURIOR! pousoy aay0 9p aunioog 28 pyeuod om (on ose tere ae te rannat xe (cs) ana (a9) mae wnat fy we ey aun, vt| | STAS LOUI1/2-5 Semnifieatiile unor smboluri din tabelele 1... : a, distanta dintre centeal de nit uefisurate deb, va si fihew oa ni seetiuni wile de beton (de i ins momentul statie al intregi tanta eforturilor din armel hy) fat de rezul & = “inityimea relativa din zona comprimati (anexa D); la elementele eu plica saut inai pufin comprimati, Liyimea maxim de placd activ consi- derati in calcul se limiteaza prin condigia: , 6 $00 b AE . 0 Six» momentul statie al zonei comprinate de beton in raport eu punetul de aplcatie or «tia intregii sectiuni de beton, respe: nal la sectiunea cireulard, inelard ; a tntregit séctiuni de armturi longitudi- a 6.2.4 Blementele la care planul de ac{iune al momentului ineovoietor nu este paraleten ntul prin eare se in in cotsiderare efeotal flexibilitagii conform pet. 6.2. planul de simetrie (incovoiere oblict en sau fiird fort axiala) se caleuleazi pe baza ipotezelor generale de la pet. 6.2.2, eu observatia ca : ~ pentru incovoiere oblici, planul de aetiune al celor douk rezultante interioare (re- zultanta eforturilor de compresiune™ din beton si din armituri gi rezultanta eforturilor din anmitura intinst) trebuie s& corespundi cu planul de actiune al momentului ineovoietor ; — pentru compresiune exeentricd oblie’ Jor interioare de fortei N. |, punctele de aplicatie ale rezultantelor eforturi- dere si compresiune, trebuie sl fie coplanare cu punctul de aplicatie al Pentru sectiuni rectangulare, se admite efectuarea verificirii la starea limitd de re- tisteng& cu relatia: (120) in care ore M,, My —miomentele incovoietoare de calcul pe directiile x gi ys Meapsy Meeyy momentele tneovoietoare capabile pe cele doud directii, corespunzitoare fortei axiale N; 8 = 1,71 —085 2) (2a), "OR, . 6.2.5 Efcctul flexibilitiqii (nc mentelor de o1dinul TY) la elementele comprimate exeentric se ia in conside rare prin coeficientul . (122) in care M, wowentul incovoietor determinat pentru un caleul statie de ordinul T; Mj, momentul incovoictor care rezultd dintr-un calcul statie de ordinul IT. ‘aloarea aproximativ’ a coeficientului x, ve obtine -cu relatia : (123) in care Y cfortal de caleul ; az)J tusimen de thinbaj a elementulut, compris annexed By oxeel cy determina (EN, (20) Jnl, momentul de rect atia sectinnit de beto Mya Momentul incovoietor de ordinul Tin raport ew axa armiturit intinse sau mat putin comprimate, produs de incdredrile permanente gi fractiunea de lungi duratd a inciredrilor temporare, care produe o deformatie de tlp deplasare lateral de nod; Z M_— momentul fat de aceeast axd produs de inedyearea total, WAT : pllcarea,relatiel (123) rezulld q > 1,2, Influenta flesibill att asupea comportarit cleméntelor se imanult sa se stabieascd printr-un ealeul de ordtau) I pe struclura din eare face parle elementul wilurt five, sectinnile din trehiea mlffocte a lunginll elementelor se cateul inate eu valorite ezultate prin Interpolare lnlard, couslderluduse tn secti I valaateae 9 $1 In reazem 1 = 1,0, 24 cu valorile 9, ea dela treimea engi, in seefiuni,tnetinate In seefiunt » calenlud se efectneazit astfel : — elementele incoyoiate, la moment Inco¥oiétor conform pet. 6.3.3 gl In for{i tlietoare conform pet. 6.3.4. ..6.3.6 ; — elementele solieitate la compresine excentrie’, la forfe ttletoare conform pet. 6.3.4. ..6.3.65 5 — elementele solicitate In intindere excentrie’ conform pet. 6.3.4., considerind numat aportul armituril Solicitirile se stabilese conform pet. 6.2.1 gi pet. 6.3.2. . 63.2 Momentul incovoietor (2), in seetiunea tnelinat IT, se determink faf& de_centrul de greutate Al zonei comprimate (G,) din sectiunea normal’ I IT, situatd la eapitul din zona, comprimati ,2 sectiunii inclinate (fig. 23), Pentht verificarea (cu relatia 128), ea valoare de caleul a fortei tHietoare in seefinnile inctinate, s¢ poate considera valoatea fortei tlictoare (Q) de la eapitul sec|iunii ineli nate situatd in Zona comprimata, Pentru determinarea armaturilor fuclinate gia etrierilor din zona reazemului se consi- deri ed secficn sa de calcul inclinati, la partea inferioar a elementului, Incepe astfel : — de In marginea reazemulni, «aed clementul transmite forta tHietoare la_un reazem. la partea inferloard (fig. 32 @); — din axul teoretic dle rezemare, da¢ elemental se intersecteaz (fig. 32d). ‘I forfa tilictoare se transmite lao grindii cu care = Fig. 206.3.3 in eare Pern i He, ealeulul moweutelor icaveietoare ‘solicititilor, lu taieton Joulul in seetiuni inelinte, ke manent ince stor (lig, 23) -¢ Face en rekagia : M¢ Ayla + de Ros + Y Aa Bae ey M imoment incovoietur determinat conform pet. 6.2.1. si 6.3.2. Aga R, rezistenta de calcul a arn iv arumituvis fougitudinale sectionard fiturit conform pet. 3.2.1 njele de la central de grentate (G,) pind la centrele de greutate ale secti avnuiturilor Iongitudinale, etricrilor si arméiturilor inclinate. A, avia sectinnii fiecarei armituri inclinate ye intretaie sectiumea considersth - Aq aria sectiunii transversale a ramurilor mint etrier, = Calculul fn’ secfiuni inelinate, ka moment. incovoietwr, nu este necesar la grinzile cu inilfime constanti sau cu indltime variind continua (eu vute) dacd se respect prevederile pet. 6.7. . . : _ 6.3.4. Vevificarea elementelot din beton armat ta acfiunea fortelor tdietoarese face eu relatia : e & >UShy; ko =12Vp (133) In verifictri curente se poate adopta ke = lp a Pentra dale si plici fArd etrieri : Qy = 0,75 by Ry (ast) ‘Seunificatia simbolurilor in relatiile (130. . .134) este : 5. Litimea grinzit (a inimii, la sectiuni 7 sau L) h, ‘mtiyimen utild'a grinzit; la elemente eu InXljime” variabild se ia valoafea, minim pe lungimea seetiunii inclinate R, rezistenfa de calcul la intindere a betonului conform pet. 3.1.6 * p- procentul de armare longitudinal (cu aria 4,) in sectiunea inclinata considerat® care se determing eu relatia: 5 p= 1005 (135) @ forja tiietoare de calcul de la capAtul din zona comprimati a sec{iunii. inclinata AM-momentul de alcul, din sectiynea normal situat la capitul din zona comprimata a sectionii inclinate mee . 5, pruigefia pe axa elementului a secthunii inelinate considerate ; valorile caracteristice ale Tunginiii s, se determing astfel : Mi 9869321 ( 142 || EB . © (136) in care . - . mu Re An qe = HRs Ae (137) semnificafia simbolurilor de la numiritor flind conform pet. 6.3.4 iar a,, distanta dintre etrieri, ‘Yalorile lui's, trebuie fie mai mici decit 2h, gi mai mari decit 0, 64.2 Rentru’elementele eu indljinwe constant, ealeulut lt forje tAietoar penties z se poate efeetua eu +O (138) in care Qo fora tSiutoare preluatt de etsieri si beton, determinatd eu relafi Qn = ty DT (439) a» conform tabelului 15 ;z/./ 3 | sgeazaaqses | agzaaseagee | e e = z|7 3 t) a ‘| conomaeaene | --e-eaet z a -l4 gegecaansaa aye: Z Segraccs “13 ¢ | ! | y 2 Ze Z| ananananans |22¢tananne | TsISsse Sacre: ——- z lz S32 - _| 2 | #888888388 gesassenser | ali. *22 3| 4 | 13 |e a8? u 2 u SE esz 2s = 4 £2 e428 gi 2 F 1S | crcverorercven erence er g ESe Wat = . | Jee giiclge go Es? iE ¢ | saggeesaace geagaggrea |e |e Sse 4 5 z | 5's 228 = . 3 r < ae 4 ‘ £ 482 2 i gsnaaaeans | sanzgnsees 2{- 225 3 Z saa a a Saas "|. #8 3 1 — SZ se = tye FF é oi = | = 2 | bf a =. FEE 2 = 3 on 3 3 3 S Gea E = 3 iB 2 SSGSSS29222 2 z g b : : g £eo Antr-un caleul acoperitor, dimensionarea gi distribuyia armiaturilor inclinate se poate face conform fig. 25. [Zano de infloenta 0 bare i ain ' Falk, -. ae info o bar a oe eet @ Bare st ae iiheribo bore - Zab, eo Q5tsieh) Fig. 25 A ____ Lungimea zonei de influent a barelor idcifnate (fig. 25) se determina eu relatia : Ba Se ‘ 0,5 (a0 +e (142) in care a, rezult& din tabelul 15 gi pet. 6.3.4.1. . . Zonele de influent ale “parelor Inclinate trebuie si se suprapund pe cel putin Ot A, in fig. 25: a 08 Raden + Aue) sina * 2 = 08 RAgsinx Qu = O8 RA Ave $ Aug) sin Qin = 0,8 RA, san (a3) SPentrn plici a6 = 0,75 iar ¢, = 2 ~ 6.3.5. La dimensionarea sectiunilor se va tine seama de urmitoarele condifii : = daeied > 3,5 bh, R,, dimensiunile sectiunii sau clasa betonului se modified ; daci Q < 0,5 6 4,8,, armiturile “iiclinate si etrierii ia tonte elemwentele de construc{ie, cu exceptia dalelor $i plcilor, se prevtd constructiv = Gack Q < 0,75 bh,R,, armaturile inclinate ale dalelor si cilor se previld construetiv. 6.3.6. Pentru elementele eu sectiuni in. 7’ (fig. 26), solicitate la forte tlietoare, avind talpa in zona comprimati, in afar de verificarca la forte tAietoare in eectiunile inclinate din faired, se fae verificdri in placi, la sfirsitul vutei, in sectiunea HE—XIT, eu relatia : Q<3R hh, ( ce (is) : . a t sp . Yl, Na tiffu care : Q for(a Uietoare h, dh, erosimen dlyimea tiki grivzii Se, momentul static in vapatt cu ava neutrd I — Ia ariel zonei comprimate a betonului (o,) 3 de secjiunea III —HI gi de axa neutra, ‘So, momentul static fat de axa neutri a restului sectiunii de beton comprimat (w.) Rk In sectiunea III xe foloseste acceasi relafie, introducindu-se Se, si Sus, corespunzittor sectiunii If —II in care se face verificarea. 5 vistenga de, Neul Ya intindess, cowfarm pet 3.1.6 6.3.7. Consolele grinzilor sau dalelor suprastructutilor gf cele ale infrastructurilor, a eco lun- gime 1, < 0,8 h (fig. 27 51 28) sint considerate console scurte. Prescripiile previizute la acest pet. 3i subpunetele respective se refers la consolele-scurte la care h < 2I,. La consoleierscurte aint necesare” verificitri in sectiuni inclinate atitla moinent Ineovoietor cit si la forfs tietoare. Caleulele se fae eu incirciirile limit’. Armatura se verified. si la starea limit’ de oboseal dack este cazul (pet. 6.4.1;642)~ sub acfinpea inciredrilor cu valori de exploatare. ei -__Alegerea dimenstunilor consolclor scurte ale suprastmuctutior s1intrastructunilor podu-, ~e| Filor, se face respectindu-se conditiile hnpuse de verificarea Ia for{& tdietoare : 9 <2 77,6 284,R, in eazul podutilor de gosea care nu se verified ta obosealt; Q < dh,R, in cazul podurilor de cale feratd si a élementelor care se caleuleazis la vbosell, in care b se face reapeetindu-se condifiile : — alegerea dimensiunilor b sii ale seetiu oa as ae tr * 4k (451) 2 ca5R, (152) (133) — armarea construct (154)wanes suplinenlard, eu of si bare longitudinale, entra prelnarea eforturilor protuse de monental de torsiune C4) (I : I) se determin cu rela iil (155) A, 2 (358) prelucrea torsiuiw Bare longtudnale pent _pre— Tuares ircovorere i? ; 4 e7ortarilor unite principale dn torsisne > woe > ° ae 44 - a Fig. 2 to. aria secfiunii unei rmuri a etrierilor suplimentari . A, avia sectiunii tuturor barelor longitudinale dispuse uniform pe perimetral de ealeul 2. al secfiunit elementulai . ae 4 distanfa in hingul clementului, dintre etvierii suplimentari 1 A,aria scéfiunii de beton eaprins’ in interiorul pevimetmulat de ealeul (7) + bhy E perimetral de catewt al sectiunit : v 2(h, + h,) 6.3.9 fn planul de contact dintre hetoancle turnate in elape diferite, de exemplu intre un ele- ment prefabricat si stmtul superior turnat ulterior, se previnl conectori, sab form’ de etrieri (fig. 90), iar suprafata prefabrieatului in ptamul de contact se-exeeutd tugoast sau profilats, Ramurile etrierilor trobuiga’.pilrusl’ in stratul de suprabetanare pe o Iungime egal cu cel putin 30d(@ = diametrul etrierilar). 5 Beton turrat initial (prefobrica Fig, 90 Avia sectiunii tututor tammtilor wii etvier se ealeubeara en rekaia 4, ae 08h R, dueArile ey valuri timid, tn care Q este forta tXictoare din sectinnea consideratS, produsd de