UNIVERSITATEA DE MEDICINA $1 FARMAGIE ,CAROL DAVILA” BUCURESTI ‘SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR DE URGENTA ELIAS CLINICA UNIVERSITARA DE GERIATRIE B-dul Mari nr 17, Sector 1, Bucuresti ‘TeuFax: 0213107122 GHID PRACTIC DE UTILIZARE EVALUAREA GERIATRICA Argumente, eficienta, cuantificarea datelor evaluarii, formarea limbajului medical european si international fi Conf. Univ. Dr. LUIZA SPIRU Pregedinte al Comisiei Nationale de Geriatrie si Gerontologie = Catedra de Geriatric Gerontologie / U.M.F. ,,Carol Davila” Bucuresti Sef Clinica Universitard Geriatrie Gerontologie’Spit. Univ. de Urg. Elias Sef Central de Diagnostic g1 Tratament ai Bolior de Memorie am Coordonator pt Romania al European Alzheimer’s Disease Consortium Evaluarea geriatrica (EG) este o abordare interdsciplinaré care vizeaza esiimarea medicala si psino- sociala @ pacientului, stabilirea unui diagnostic corect s identificarea strategilor adecvate pentru prevente, ‘ratament sireabiltare, Astfel, fortunle gi chettuiele in domeniul ingnijii medicale pot fi reduse, iar speranta de viata va creste, EG include un istoric natural complex al fiecarut pacient, care include date personale, detail antropometrice, antecedente heredocolaterale, diagnosticari si tratamentele antericere si date refertoare la conditile ambientale de viata (fumat, alcool, drogur, stress, mediu toxic, statutul social) Este un proces multidimensional realizat pentru evaluare: = clinica, + functionala, : + psihico-cogntivs, + mentaia, + paractinics ‘ + imagistica, € persoanelor In varst EG cuprinde scale de evaiuare specifice grupelor de varsta, de peste 50 de ani, care faciiteaza intr-un timp eficient objnerea de informati pentru stabirea unui DIAGNOSTIC CORECT DE VARSTA, in Context polipatclogiet pacientulsi S-a constalat cd numeroase persoane varstnice suferd de: - probleme medical, - probleme mentale, ' Probleme sociale complexe EG vizeazA 0 instruire asupra concluzilor modifcarilor medicale gi psthosociale ale persoaneior in varsta ! 4 ‘CLINICA UNIVERSITARA DE CERIATRIE B-dul Maragh nr 17, Sector 1, Bucurose ‘eFax: 0213107122 AGS, unvensiraren De MeDICNA St FARMACIE,caROL DAVILA” BUCURESTI 2 ) ‘SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR® DE URGENTA ELlag = cs ] EG Incepe cu identficarea deterioréni cinice si a factonlor de rise ai acestel deterir clinica se referd la i = agravarea unel boli + Hnréutajirea statuss-ului functional Deteriorarea Profesionisti din sénatate dezvotta strategii de: prevenire, -tratare, + reeducare entry ~ ameliorarea capacititior funcfionale ale pacientului, ~ paisrarea capacitatior funcionaie ale pacientul’, = cresterea sperantei de viet Evaluarea de Geriatrie.Gerontologie vin doit, + ISTORIA NATURALA A PACIENTULUI- stabilita impreund cu pacientul gi familia acestula + EVALUAREA GERIATICA A PACIENTULUI Realizarea unui istorc corect, elaborat, cu ajutorul pacentuiuig aparinatorull este cheia uni diagnostic corect si printzai reale a ciagnosticuli ine, in cadrul polipatologie’ pacientul, ISoncul natural ese urmat de apicarea unui set de scale de evaluate spectie pentru fecare grupa se Véreté (Incepand de la 50 de ani) * Mii-evaluare a stari mentale (MMSE), Folstein si Groupe de Recherche sur les Evaluations Cognitives, Folstein.Greco (vezi ghid scale de evaluate gi anexa 1) * Testu oriogiuui (COT, H.Brodaty: care refeca funcfie cortenull frontal temporo-pavetal * Scorul activitajlor catidiene (ADL) §1 Scorul actitatlor cotdiene ce necesité folosrea insirumentelor (ADL), ambele in vatiantaprescurtatk: pentru evaluares independentei/dependentei pacientului * Scala Depresie! Geriatrice Yesavage (GDS) forma prescurtald pentru detectarea simptomelor ¢ epresive: 4 * Evaluarea eciibrut sac si cinamc (inet): perry diagnosticareabolorneurodegonertive : ‘+ Mini-evaluarea nutritional (MNA), Guigoz Y, Vellas B and PJ Garry: pentru evaluarea statutului ‘atrivonal al pacientul ¢ * Scala Bedsore Norton pentru pacinti cu patologe severa j > Analize paractinice + Explorari tuncfonalea UNIVERSITATEA DE MEDICINA $1 FARMACIE .CAROL DAVILA" BUCURESTI : 'SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR DE URGENTA ELIAS t CCUNICA UNIVERSITARA DE GERIATRIE B-dul Marat nc 17, Sector 1, Bucurogti 3 TolFax: 0213107122 + Investigafiimagistice ‘+ Teste pentru diagnostic diferential + Scale de evaluare specificé pentru pacienti cu patologie neurodegenerativa ‘+ Profilul psihologic Peg IRR Sune ‘+ Evaluarea socio-economicd a pacientulu ¢! a famitel acestula.UNIVERSITATEA DE MEDICINA 1 FARMACIE ,CAROL DAVILA” BUCURESTI 4 SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR DE URGENTA ELIAS = CLINICA UNIVERSITARA DE GERIATRIE G oy Buc Maris ne 17, Sector 1, Sucseyh eF)) Toran ontstori32 Wy Sy Referinte 1 10, 1". 2 13, 14, 18 16, 17 18 9 21 Brodaly H. Moore CM - The Clock Drawn Test for dementia ofthe ABhemer ype: a comparison of fee scarng methods m8 merery corde cine: intematoral Jounal f Govatie Pajcaany 12 1S 27.4967, Brodaty H Moore CM. The Clock Drawing Tes fr dementia of the Alzheimer's type. A compatison of tree scoring methods in a memory dorders cline it] Genatt Peyehiame Soa iS eee Burke VW, Houston MU, Boust SJ ot al (1983) Use of the Geratre Depression r dementia of the ‘Azheimer ype. Joutna tthe American Gerace Sovisy Sy. eshan ogee IR and Folstein ME (7888) Mini Mental Stato Examination (MMSE), Pychopharmacobgy, 24 eee-02 Gram RM. Anthony JC, Bassett SS and Fostin MF (199) Population-based norms fo the min-mental ‘slate examinaton by age and educational level VAMA 18. 250z-2391 Cummings JE. Mega M. Gray K, et al. The Neuropsychiatic Inventory: Comprehensive assessment of psychopathology in dementia, Neurology. 1980.44 sa0a- bor Cummings JL. Moga M. Gray K. Rosenberg-Thampsan S, Carus! DA Gornbsin J (1884) The Newropeyehiatc invertor. compreherave assessment of paychopthalogy n rman, NSuisogy 20 2308-14 Derouesnd C. & Coll du groupe GRECO. Le Mini Mental Sate Examination (MMSE): un out! pratique our evakition de Fetal cogntt des patents parle cincten La Presse Mockene, Messen See tae Dap. tate ta8 Ftein MF. Foktsin SE. Metiugh PR. "Minimenal state A practeal mothe for grading the cognitive slate of patents forthe cineian J Peycbatt Res 127592, 188 166 Folin ME Foen. SE and McHugh PR (1975) Min-Maenal State praca! metho fr grading the State of patos forthe cintian,ournal of Baycnatne Rescares 12 186 sae Frison!G. Froich L. Johannsen P.. Johansson G.. Kehoe P, Lovestone &., Okle-Rikert M, Reynish E. Visser PJ, De Deyn P.P., Salmon E., Vandenberghe R Traykovs Welderer @.; Srtinjunt. Solinen H; Camus V, Cocca, Dubois 8: Orgogoze My Paugeior Farad Robert. Touchon J. Vellas 6; Frolich |, Heuser L, Komsubor a Rese st aie Htaly: BertabeiR, Frisoni G, Nobili F Mecocei., Rodriguez. Portugal & Mendonca A, SpiruL.: Blosa R, Boada Rovira M, Cruz A, Gomersle Ts Mertnec Lane Po Molinuovo J. Ribera Casado iM, Sava A, Sanchoz-Lopes rs Swederiinthon aos, Winblad B, Miche JP, Hock C., Splegel R, Olde RikkertM, Scheltons P, Verhey F, Bareikowska M. Sobow T.: Bullock R, Burns A. Jones RW. Kehoe P-Lovestone S; Rossor M, ‘Sinclair A, Sin DO. Wilkinson, Editorial EAD (EUROPEAN AL SMEIMEN Diag Age CONSORTIUM) Recommendations for future Alzheimer Disease ISSN? 1279-7709, Vol 12,Nr 1 2008 Saab Vales 8: Practical and valaated use of the Mini Nutional Assessment in geratne ‘evaluaton. Nuttin in cinial Care Vol 2 N'S 1909. 156-194, Goll C6, Brane G,Sieen 6 (1962). Anew rating scale or dementa syndromes. Gerortoogy 26 20 a Grzsel E et al (1980) What contrution can the Hachinsk ischaemic scale make to the diferencia! ogress between mutinfarct dementia and primary degenerative dementia? Arch Gerontol Geccy 416375 Groupe de Recherche sur les Evaluations Cogntives (GRECO), MMSE. — fini Mental Stato Examination. Version frangase soumise & consensus, £d Esal & Phzsr 02/1998 Hachinski C (1883) Mutfocal dementia, Neurologic Cinies 1 27-38, GEES VO, lt LD. Zika Et at (1975), Coretral Blood ow in dementia. Archives of Neurology 2: 632. Katona C (1964), Depression in ol age. Chichester: John Wiley & Sons. fg The Sense ett Asteesment of cher peopl sefimaintaning ard instrumental acts of daly living. The Gerontologst $: 179-88, 1969, ceiver, MP; Brody EM Assessment of older people. Sel-mainaining and instrumental activities of daily ving. Gerontologist. 1969 '6:179-186. Ratenal Instite of Mental Heath Ci Cinical Global impressions. in: Guy W. Bonato RR. eds. Manual atte ECOEU Assessment Batiory.2, Rev ed. Chevy Chase, Md: National Insiuce cf Mocal Hoon 19702-4126,oS L DAVILA" BUCURESTI 5 Pies unversmA7eA 0¢ eDIonh srAswncie CARO ( ORS SBessretence mmc sucramaces case : Soives anne ee ae Un 4 Sareaunvermnans oe ganar Peele eas ; ocean once eal ice ea eu ee 7 peg at et Ere a8 Fe Mane ee H, Spiru L., Tsolaki M., Wahlund LO, Vellas B., Wilcock G., Verhey F., Visser P. J. 3 Regional pean oat watt. Noe Wc Gent: Var: Regu aA al eaten teat tom ee SCC ates See ae acegifbein pear Ghtel Seccucenscai nana ‘archives of Neurology 56, 303-308 25. Ramakers IHGB, Visser PJ, Aalten P, Boada M., Jones R., Frisoni GB, Spiru L, Nobili F, Soininen Ferecerare Sate lore. al No: enn Pebiinpencen oka ica amen tmnt renee + ebimeraupzenierahy rere: Sensi asoee ign, ee Baal, cousr, sina ace enamucuaee eSkdt, posse, Seen See Fate a ou nnaem at te a ‘Sie tare ees ear A Bae Sere ee 6 ace i Saere caer ceca Homo ie? Semmes reenact, ‘sapere es Son hint rent, «Poe eee tO Aaa o caartn sear TED, Ss Saeneon Sa mc re navbar of ; mea Internatona! Journal, Vol. 4, No 1 2004. i 2 csi ‘International Journal - editie in mba romane, Vol. 1 ‘Ne. 2, 2003 coe iit SS Seu mean co ve Sen, Tien me ‘in limba romana, Vol 1. Nr. 2. 2003 Rats 35. Spiu L, Vellas 8, Ousset PJ, Winbiad 8, Testul MMSE (Mini Mental State Examination) si testul tra Se STE MIS Oe te ‘edite in limba romana, Vol. 2, Nr 1, 2004 aoe 5 Ecitura Universitara ,.Caro! Davi ‘Bucuresti, 2000. es 3 oa Editure Universitara ..Caro! Davila” Bucurest. "2000 R ae ; Universitara ..Caro! Davila", Bucuresti 2001 a - a aria a ba i Gapaciy and Behawer in Aiheimer's Disease Patients 4 Lorene rain Aging International? i Journal ISSN 1582-8352: Vol. 1, mv. 1/ 2002 tical Sic, Brain Aa terational “2 Set. A Romaniao DESCRPA projet presentation; Nzheimer's & Dementia: The Journal ofthe Spanrrers Associaton, ISSN: 15825266, Vol 2 toue 5 Pages Sees eres Gee 7-206 4S: Rofl A Romanian EC DESCRIPA pojetreseniaton Atoms & barore The Journal of the ‘Asheimers Associaton, ISSN: 1852-8200 Vel Ieee 3, PH SSE SES Doe aoea, 48, 49, st 52, 83, 55, 57, 58, 59. SPTTAL OL Cn GE MEDICINA 1 FARMAGIE CAROL DAVILA” Srineett CUNIC UNIVERSTTAR DE URGENTK ene SUNICA UNIVERSITARA DE GEA TR Bec Miri ne 17, Sector 1, Beery Tourax: of 340r 122 Siu L; Mild cognitive impaimment - MCI SH abit be Woeled or nat? Atzheemers & Dementia: The Shura ofthe Athemar’s Associaton, SSN Tiok poe ee ‘ssue: 4, Pg: 7484-1494, Data. 2008-7 ek Tue, Conversion of Mid cognitive impotent (MC) to Azheoimer Disease (AD), Risk Dae lntematonl Conerere on ishesnars ee” Viena, 1.07 «16.07.2000; Asheimers & Dementia, ‘SSW 1852-526) iule 200y pases GS. Smith GE. Ivik RU, ot ak The Mirena ‘State Examination Practice: Clinical tlty and acceptance, He (DESCRIP study aleatore'y Bots! {sez eo, vot an wee erent Malas 8, Gugoe Y, Gary P, Neuheanen fey Tena assonamer (AND) and nee iste Violas 8. Standardized geriatric evaluation, Sepandency: Soe, Garontdogs anna Visser P Visser P. J, Vorhey F., Knol 6 Ballin A., Hampel H,, Buerger ik. Pinte t Blennow’k., Prevalence and amok OmIN Zar JM. The hidden veins of Abnemere ‘sease;familes under stress. New York New York Universty Press; oes SermaGe KE, Bach Peterson J Relies of mpated eldey: conelates of feeling of burden Gerontologst 1860, 200648.65, Maem ger Kool DLL. Spry etal, Provtnce and Prognostic value of CSF markers of imparmen i aztee. palaoay in patents win corners cognitive impairment and mid cogntive ork ne TH SRESCRIPA Study a prospectie: eles eno ‘Study. Lancet Neuro! 2099, puslonee nine June 11. DO1:10 ioversia7d-aamrocnseine £ {rvuments fr the reconsideration of procaine as « rg Merepeutc metecule in ADIED. Tureu 1. Spiny Parse tea0® of Selecied Fos Bape fon yee Intemational Conference on Alzheimer’s oa Err Bats Osease ADO, Prague, Cocch Rene te 14-18, 2008, Eettors: Abraham Fisher ara ‘reel Hann, Medenond Intematonal Janay Spe 127-135 A blot, comparative epigenomic. p29 ConpstoNS Radu lS. Turcul. Sprut mG Selected Free Papers from the Sth intercatrey” 6 e LUNIVERSITATEA DE MEDICINA $1 FARMAGIE , CAROL DAVILA BUCURESTI 7 ‘SPITALUL CLINIC UNIVERSITAR DE URGENTA ELIAS, sa GLINICA UNIVERSITARA DE GERIA TRIE ‘ Bedul Margi nv 17, Secor 1, Bucuresti ‘TelFax: 0213107122 the 9th International Conference on Alzheimer’s and Parkinson's Dsease ADIPD, January 2010, pp.58- 65 ‘Arguments for the reconsideration of procaine as a potent therapeutic molecule in AD/PO, Turcu |. Spru LL, in Colection of Selected Free Papers {rom the 8th International Conference on Alzheimer’s ard Parkinson's Disease ADIPD, Prague, Gzech Repubic, March 11-15, 2009, Editors: Abraham Fisher and ‘srael Hain, Medind international, January 2010, pp. 127-135, Visser PJ, Verhey F, Knol DL, L. Spiu et al, Prevalence and prognostic value of CSF markers of Alzheimer's disease pathology in patints with subjective cogntive impairment and mid cogntive 'mparment in the DESCRIPA study’ a prospective, case~contiol study, Lancet Neurol 200%; published online June 11. DOF 10 1016/S1474-4423(00)70198-5, 4. Norberg, C. Graff, 0. Ammkvst, ME Ewers, G. 8. Frison, L.Frlich, H. Hampel, R Jones, P. Kehoe, H. Leno: L, Minthon, F. Nobili, M. Olde Rikkert AS, Rigaud, Ph. Schetens, H. Soninen L. Spit M. ‘Tsolaki LO. Wahlund, 8. Velas, G. Wicock, F. Verhey, P. J. Visser, Regional effects of APOE 4 in ‘mid cognitive imparment and subjecive cogntive impaiment Reeuss from the DESCRIPA study antratament Ce se adreseaza protectiei sanatatii ica, curative si de recuperare. arstnicilor in societate. Aceste masuri ‘izio-patologice, clinice si terapeutiee Fizio-patologie = procesul de la omul Sahatos la omul bolnav, cum evolueaza boala ‘Aceste particularitati sunt generate de ‘teractiunea complexa si permanenta a * Presenescenta intre 45-60 de ani ; * Senescenta intre 61-75 ani, 7 arstnie intre 75-89 de ani > batran intre 90-99 de ani : > congenar peste 100 de ani, Geriatria este este cunoscuta ca sbscialitate datorita unor cauze determinante ceezentate de imbatranirea demografica 1 poPulatici. Imbatranirea demografica reprevinta Srsbierea nurarului si proportei pers de peste £0 ie, ani in totalul populatiei » TEORMLE IMBATRANIRIL: exista 2 categorii A. Teorii genetice © Teoria genelor sugereaza cain oeanism exista una sau mai multe gene ale imbatranitii care devin activa ‘per sfarsitul viet si care scad capacitaten de supravietuire a organismului Exista 2 feluri de gene, unele ca wir ltoare de petioada tinereti, iar altele care determina dectinul functional «i degradarea structurala a anumitor gene ale senectutii , 1. Teoria erorilor sugereaza cs in NUMP Pot apare proteine modificate care duc la aparitia felulelor disfunctionale, cu timpul in Sinieza ADN-uiui apar erori ce pot afecta fenctis * __B.Teorii nongenetice Exista 3 feluri de teorii nongenetice » 1. Teoria imunotogica Sugereaza ca in organism exista Selule care au proprictatea de a deosebi selful de calellgr it sPatitia celulelor modificate eelilete Proprii ale organismului lupta impotriva 1 celulelor modificate La batrani creste freeventa bolilor auloimune :lupus eritematos, poliartrita reumatoida, tiroidita, 3 Creseinfectile prin scaderea rezstemte} organismului 2° Teoria tesutului conjunetiy osutul conjunctiv contine colagen, elastina «i Pseudoelastina. Cu varsta scade 8 Cantitatea de colagen, care are ro] “mportant in elasticitatea tesuturilor, Datorita dezhidratarii‘eiuirilor imbatranite epare 0 calcificare a elastinei Ja persoanele varstnice. Accasta calificare poate apare la nivelul valvelor cardiace, vaselor sanguine importante, a epicardului sia endocardulu Manifestari ale deshidratarii si calcifica > pielea este mai putin elastica si mai uscata ; ~ _tendoanele se usuca si se pot rupe mai usor : ~ dintii slabese si cad ; * Peretiiarterelor devin mai putin elastici mergand pana la rigiditatea cu rise de a se rupe ; la nivelul tractului gastro-intestinal pierderea elasticitatii duce la seaderea mobilitatii — constipatie. 3 Teoria radicalilor liberi Sustine ca ar exista un iradical liber cu o existenta de moment si care poate reactiona cu alte substante ducand la distrugerea celulei in care se-afla, Particularitatile bolilor la varsa a Hea 1. Polipatologia — la persoanele in varsta apare freevent o asociere de mai multe boli (4-5 boli). Bolile pot fi datorate fie unei afectiuni primare, fie datorita unor afectiuni secundare. 2. Evolutivitatea ~ la varstinici bolile au 0 evolutie eronic intrerupte de o perioada de acutizare. 3. Complicatii freevente ~ la varstinici bolile au o evolutie eronica intrerypte de o perioada de acutizare, La varstinici bol au o evolutie lunga. 4 Convalescenta prelungita — apare datorita picrde 5. Deteriorarea rapida a stari multiple manifestari generale, 6. gia atipiea — deseori pragul durerii este crescut. La batrani durerea este slab reprezentata, Multe afeetiuni se pot prezenta si exprima prin unele simptome cum ar ff: - _ instabilitatea ~cadere din picioare - confuzie ; ~ iritabilitate Bolile grave, ca infractul miocardic, se pot prezenta fara durere. Bolile infectioase se pot prezenta fara febra. 7. Prognostic sever 8. Tulburari de metabolizare si exeretie La varstniei metabolizarea medicamentelor este modificata, Este necesara scaderea doze! medicamentului, cu o jumatatea pana la % cin doza adultulu Polipatologia determina imposibilitatea folosi folosi la adult, Metabolismul tuturor elementelor este modificat. Scaderea cantitatii de apa din organism poate determina: > uscarea piclii; > constipatie cu acumulari toxice in organism; = scaderea diurezei ; > _slagnarea secretiei in arborele respirator. 5, Fastorii sociali sunt importanti pentru reimtegrarea in societate ( vecini, rude, prieteni). rezervei fiziologice. generale ~ la varstinici evolutia boli este rapida cu intregii game terapeutice care se poatee a 7 be Alah's et al Factorii sociali sunt importanti pentru mentinerea unei ocupatii (gradinarit, ocupatii casnice) 10. Anamneza dificila datorita - modificarilor psihice importante; = _tulburarilor senzoriale — vaz, auz, sensibilitate; 11. Diagnostic dificil de stabi Diagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului simptomatologic. Afectiuni freevente Ia varsta a IIl-a : = _ateroscleroza sistemica ; = cardiopatie ischemica cronica ; - hipertensiune arteriala ; = tulburari de ritm si de conducere : ~ boli hematologice (anemia Biermer- lipsa vitaminei Biz, leucemia limfatica cronica) ; + boli digestive (hemia hiatala); = boli endocrine ( diabetul zaharat); ~ _ boli ale sistemului nervos (ateroscleroza cerebraba, boala Parkinson, dementa); + boli psihice (confuzia, depresia) ; + afectiuni oculare (glaucom si cataracta) ~ _ afectiuni ale aparatului locomotor (poliartroza, osteoporoza). Afectiuni rare la varsta a IIT ~ hepatita acuta (tip A) ; ~ emia de disc cu sindrom sciatic ; + migrena ; - nefrita acuta ; + urticaria Particularitati ale metodologici exercitiului fizic la varst Sedintele de gimnastica trebuie sa se desfasoare in incaperi curate, aerisite, luminoase, cu o temperatura constanta de 18°-20", Este necesar sa se respecte unele reguli + vestimentatie comoda ( preferabil lana sau bumbac) ; = participarea activa si constienta la toate miscarile 3 ~ _sarepete singur miscarile pe care le poate executa ; = sa practice zilnic programul de gimnastica si dupa realizarea obiectivului pentru a impiedica recidivele Recuperarea traumatismelor la varsta a H-a OSTEOPOROZA DE INVOLUTIE. Face parte dintre bolile care afecteazii in grade diferite cu mult mai mult oamenii in varsti. La varstele foarte inaintate ea devine mai severa si mai frecvent& (in special la femei). Cand apar fracturi si tulburari posturale (deformatii invalidante), se vorbeste despre osteoporoza boli. Femeile sunt afectate mai precoce, mai frecvent si mai sever. Cazurile de osteoporoza eresc cu varsta. Contribuie gi alfi factori etiologici. Un factor important este cel hormonal (la femei scaderea ni testiculare). Alt factor este restringerea activitiji fizice, fireasca Ja batrdni. Contribuie si factorii nutritionali: carenfe proteice, calorice, vitaminice. in sfargit un rol important il defin tulburarile circulatorii. Osteoporoza este o atrofie osoast, afectand egal cele dou componente ale osului (substanfa organi velului estrogenic, postmenopauzs, la barbati scdderea functiei cea minerald). Diagnosticul este intotdeauna tardiv. ‘ theComplicatiile cele mai grave sunt fracturile intre 50 si 60 de ani, predomind fractura Incheieturii mini, in jurul varstei de 70 de ani, fractura vertebrelor, iar dupa 70 de ani, fractura de col femural. Daca factorul varst nu poate fi influentat se ponte actiona asupra activititii fzice, asupra funetiei hormonale (hormon estrogeni - progestativi), asupra tulburarilor de nutritie si a cetor cireulatorii. Se poate conchide ca limitarea osteoporozei se poate realiza prin exerci fizice, calciu, vitamine, lactate. Evitarea imobilizarii prelungite dupa fracturi si mobilizarea precoce reprezinti un act terapeutic important. Se administreaz si Vitamina D, 2. Fracturi identa fracturilor este mult mai mare la varsta a Ill-a, Cauza cea maj freeventa a fracturilor o constituie caderea in casa sau pe strada. La tineri ~accidentele rutiere. La varstnici accidentele rutiere pot determina fractura, dar uneori aceasta nu este determinata de impactul cu vehiculul respectiv, ci tot de cadere. Alte cauze ale caderilor : + tulburari de mers ; > tulburari circulatorii cerebrale ; in cadrul hipotensiunii sau hipertensiunii arteriale. - tulburari de vaz si de auz ; + cauze ce tin de mediul inconjurator ; - drum alunecos ; + iluminat public sau casnic necorespunzator : + _conditii dinamice nepotrivite. ‘Cauze favorizante Se recunose: ~ _ structura fragila a tesutului conjunctiv-ligamentar si osteoporoza, La nivelul membrelor inferioare caderile determina cedarea osului in zona cea mai Spongioasa — colul fermural. Fracturile de col femural apar cel mai frecvent fa batranul eu osteoporoza, Inire 50-60 de ani apare o frecventa crescuta a fracturilor Ia femei datorita osteoporozei postmenopauza. Peste 75 de ani apare a importanta cresiere a numarului fracturilor, astfel incat 759% din totalul fracturilor de col femural sunt la aceasta varsta. Fracturile de col femural la Narstinici au o importanta deosebita. Daca la adult in urma fracturilor este in joe prognosticul functional, la batrani in joc este prognosticul vital. Fractura la batran are drept consecinta in mod frecvent pseudartroza, «, Mortalitatea crescuta apare din cauza imobilizarii prelungite, cu toate consecintele ei in principal tromboflebita cu embolie. Fractrile dau frecvent necroza aseptica a capului femural Fractura poate decompensa si alte afectiuni ale batranului. Diagnosticul de fractura se pune pe : ~ contextul de cadere ; ~ _ impotenta functionala ; ~ atitudinea vieioasa a membrului inferior respectiv, evidentiata prin scurtarea membrului afectat; + durere mare la nivelul articulatiei: ~ _confirmare radiologica.Suspiciunea de fractura de col contraindica deplasarea (mersul) deoarece o fractura simpla se poate transforma intr-o fractura cu deplasare. Triada =cadere+ schiopatare+ durere la mers conduce la suspiciunea de fractura de col femural, * Tratamentul include profilaxie, tratament chirurgical si recuperare. 1, Profilaxia este cea mai importanta si se face prin 2 modalitati: a, prevenirea osteoporozei prin : = educare alimentara adecvata ; + exercitii fizic + combaterea imobilizarii, b, prevenirea caderii prin : + limitarea si ajustarea efortului fizic ; = amenajarea spatiului in care pacientul se misea. 2. Tratament chirurgical se practica artroplastia partiala sau totala. Aceste proteze coxo-femurale permit mobilizarea rapida a pacientului. Avantajele protezei partiale : ~ _pacientul se da jos din pat la 10 zile sau mai repede de la oparatie ; + dupa o luna poate merge in carje sau cadru metalic : = dupa alte 2-3 saptamani poate merge cu spijin in baston. 3. Recuperarea Kinetoterapia in cazul protezarii are urmatoarele obiective : - tonifiere musculara; + cresterea mobilitatii articulare; = mersul. Se contraindica rotatiile si adductia coapselor datorita riscului de luxatie a protezei. Recuperarea incepe foarte devreme (pentru proteza totala mersul cu cadra sau carje Putand incepe la 8-10 zile de la oparatie). Ca 0 regula de baza in kinetoterapia acestor pacienti se va evita mobilizarea articulatici la unghiuri maxime mai ales pentru adductie si abductie, Decubitul ventral este favorabil si indicat in pozitionarea acestor pacienti In decubitul lateral se recomanda perna intre membrele inferioare 3. Sindromul de imobilizare Este un tablou clinic specific geriatrie. Este in raport cu polipatologia varstnicului si cu caracteristicele procesului de involutie. Factorii etiologici: + factori favorizanji; varsta, terenul neuropsihic (anxietate, depresie ete), conduita necorespunzitoare anturajului familial etc. ~ factori determinanji: afectiuni grave, severe, invalidante, afecjiuni psihice, imobilizarea autoimpusa prin teama de accidente, factori iatrogeni (polipragmazie psihowopa), sindrom de inadaptare, refugiul in boala etc. Tablou clinic: anxictate, depresic, dezorientare, dezinteres, negativism, mutism, plins, insomnie, stari revendicative, atrofie muscular, redori articulare, dureri dat mai ales leziuni cutanate (ulcerele de presiune - escare, care pot apare in unele cazuri in cdteva ore), complicafii urinare, tulburari circulatorii, constipatic, emboli pulmonare, infecjii pulmonare de decubit, demineralizare osoasi, osteoporoza, calcuri urinari.Postcuri, de Tecuperare ete.). Acest tratament _urméreste Teeducarea (redobandirea Posibilititilor de autonomic si de autoser adica reintegrarea intr-o viaja “tiv, ergoteraia, si tratamentul medicamentos 9 dietetic, adaptat boli. Uleerul de decubit (Uleerut ischemie de Presiune - Escara) Freevente inainte in Intervin si alti factori_ favorizanti: imobilizani Prelungite prin boli grave mai ales neurologice; imobiliziri prin terapii cu Heuroleptice si tranchilizante; aparate ghipsate, fatszice; factori care diminua presiunea arorioys si impiedica aportul de oxigen hipotensiune, hipovotumie, colaps). sti hipoxemice, socul, anemia, febra, insuficienta cardiacd gravat ete. Nu se poate ignora factorul rst care scade regenerarea tisulard, ‘Simptomatologie, sem: care evolueaza rapid catre leziune dermoepidermics, leziuni cutanate, pentru cn in Ginal si cuprinda toate fesuturile inclusiv periostul, Profilaxia, vizeaza calitatea lenjeriei, menjinerea acestuia uscati prin schimbare freevenia, indepartarea cutelor si fiimiturir Je Pine, igiena riguroasé a pielii, alimentatie siteoth. Concomitent se ingrijeste meticulos pielen ‘egumentele Se spala de mai multe ori pe Patologia si recuperarea afeetiunilor Psihice la varsta a I-a Feeventa bolilor psihice creste proportional cu eresterea in varsta. Bolile psihice Ia varstnie ocupa locul Il ea morbilitate, dupa bolile cardio-vasculare, ‘mergand pana la 16% din populatia peste 70 de an {a varstnic bolle psiice se pot clasifie in doua categorii fr Meetiuni cu debut anterior imbatranicii nefiina caracteristica varstei a Tl-a, b. afectiuni cu debut la batranete cu uncle aspecte specifice. Din aceasta ‘ critter fac parte psihozele de involuie si demmenta tardiva, Cauzele afectiunitor psihice se datorcars nor modificari in statural familial. * modificari in statutul profesional1, Modificari in statutul familial cuprinde : - plecarea copiilor din casa parinteasca ; + restrangerea conditiilor de locuit; ~ parasirea locuintei proprii pentru a locui cu unul din copii ; + elatii uneori conflictuale intre generatii (neintelegeri cu proprii copii sau nepoti) ; = stari conflictuale intre partenerii conjugal ; ~ decesul unuia dintre parteneri si singuratatea consecutiva ; ~ diminuarea veniturilor materiale ; - obligatia uneori de a accepta mutarea intr-o institutie de ocrotire pentru ‘ varstnici. 2. Modificarea in statutul profesional ~ pensionarea reprezinta retragerea din activitatea profesionala fiind mai grew suportata de barbati decat de femei ; ~ pierderea unei pozitii sociale, ca situatie materiala sau prestigiu ; + schimbarea domiciliului, de cele mai multe ori de cauza economica ; = lipsa motivatiei de a trai. Principalele entitati psihice frecvente la varsta a IlI-a sunt reprezentate de tulburarile de somn, depresiile si dementele. 1. Tulburarile de somn : Somnul reprezinta una din functiile fiziologice cele mai modificate la varstnic in raport cu adultul, Daca Ja adult durata normala a sommului este de 7-8 ore/zi, la batran durata normala este de aproximativ 6 ore/zi. Accasta durata poate fi subiectiva, fie ca batranii mai dorm si Ziua, fie ca trezirile din cursul noptii sunt de durata mai scurta, Particularitati ale somnului labatrani: ~ tratament etiologic al adenomului de prostata, a reflexului gastro-eso-faringian, al bronsitei; + tratament medicamentos; + masuri de igiena a somnului constand in: ~ culcarea la aceeasi ora, daca este posibil dupa o scurta plimbare in aer liber sau efectuarea unor exercitii fizice; ~ masa de seara va preceda cu minim 2 ore ora de culcare; ~ masa de seara nu va contine alimente greu digerabile, bauturi iritante sau excitante, substante sau medicamente care pot da insomnie; + mu se va fuma inaintea de culcare; fumatul stimuland secretia de adrenalina ; + se vor evita emotiile puternice sau starile conflictuale inaintea culcarii; + aerisirea camerei in care se doarme; ~ dus sau baie calda eu efecte calmante; + ingestia de lapte, ceai de tei sau chiar vin daca nu exista contraindicatii; erearea de conditii optime de odihna privind linistea, Iuminozitatea si confortul patului ; ~ folosirea unor tehnici de relaxare sub forma de hipnoza sau masaj relaxant. Efectul placebo este fourte important la varstnie. S-a constatat ca aproximativ 60% din batrani adorm folosind un produs placebo, fata de 70% din batrani care adorm cu produse active asupra somnului.70% din batrani folosesc tranchilizante x Prin mijloace kinetice formate din: mobilizari usoare, mers terapeutic, practicarea ; lunor sporturi se poate inlocui folosirea substantelor tranchilizante, 2 Depresia Depresia este considerata ca cea mai frecventa afectiune psihica, mergand pana la 15% in cadrul populatiei varstnice, Cauze: ~ Factori genetici Se considera ca s-ar putea transmite genetic semnele depresiei ~ Factori patologiei: in principal intoxicatiile be ~ Constientizarca procesului de imbatranire evidentiata prin: ~ caderea parul - pierderea dentitic = aparitia ridurilor; ~ scaderea capacitatiifizice si psihice. + Schimbari intervenite in anturaj: ~ pierderea unor membrii ai fami + pierderea prietenilor; - pierderea locuint > Modificarea statutului social si economic. + Cresterea freeventei bolilor cronice. + Preocupari legate de ideca mortii Depresia la batran se manifesta prin : ~ idei de negatie; + idei ipohondrice: ~ senzatii cenestopante- mimarea oricarei boli; ~ sentimente de culpabilitate: ~ Tamentari exagerate; ~ forma grava de manifestare: s Tratament: = tratamentul prin mijloace psiho-sociale consta in principal in tratament etiopatogenetic; tratamentul bolilor cerebrale tratabile (afectiuni vasculare, infectii); tratament medicamentos cu antidepresive; tratament prin mijloace fizicale: ~ exercitii cu miscari active; ~ ergoterapie (gradinaritul, tamplarie); + mers terapeutic; ~ Practicarea unor sporturi care sa-i ocupe timpul si sa stimuleze atat psihicul cat si statea fizica. 3. Dementele Dementa este o afectiune datorita degenerarii celulei neuronale, Se poate manifesta ca boala Altzhaimer. Dementa senila apare dupa varsta de 85-90 de ani,Freevent este pastrata memoria veche si este pierduta memoria recenta. Semne: - _tulburari si lentoare in gandire; - _ simtomatologie modificata; - _ iritabilitate si nervozitate; - tulburari de echilibru si coordonare; - tulburari de deglutitie; - refuzul de mancare. Tratament : > tratament medicamentos- vitamine; - tratament kinetic constand in: reeducarea mersului, recupararea echilibrului, Tecupererea coordonarii, mers terapeutic: = ergoterapie. 4. Sinuciderile Ca expresie a depresiei, sinuciderile la varstnici sunt frecvente (25 - 35% din totalul sinuciderilor la toate varstele). Suicidul la varstnici este mai frecvent decat se crede. Grupele cu rise crescut sunt: persoane varstnice cu boli cronice traind in izolare gi lipsuri, depresivii, cei cu erize emotionale (moartea partenerului, pierderea legaturilor afective, interarea in unititi de asistenja), refuzul de adaptare. O forma particulara 0 Teprezinta batrdnii care pierd dorinja de a trai (sinuciderea ticutd). O.M.S. a stabilit in 1969, cauzele suicidului in ordine: izolarea sociala, pierderea unui rol social, incetarea activitii profesionale, intreruperea unui mod de viata obisnuit (prin spitalizare de exemplu), moartea Partenerului conjugal, stari de sindtate fizica si mentali deficitara, lipsuri materiale. Mai frecvent sinuciderile se intalnese la barbati 5. Stirile confuzionale acute . Se instaleazi mai mult sau mai putin brutal si altereaz& global constiinya, comportamentul mental si relational. Este o reactie acuta, dureaza ore sau zile, este reversibila spontan sau terapeutic. Apar de obicei seara sau noaptea. in aparitia lor intervin ~_ factori declansatori: boli cardiovasculare, metabolice (uremie, hiperglicemie etc), boli infectioase, respiratorii sau urinare, boli cerebrale (accidente vasculare, traumatisme, tumori etc). Mai intervin si cauze medicamentoase (iatrogene). De exemplu dupa administrarea de antidepresive, antiparkinsoniene, neuroleptice, sedative, tranchilizante, hipnotice, corticoizi, aminofilind etc. ~ factori psihosociali, care au fost deja prezentati anterior, Semnalul de alarma este schimbarea brusca de comportament, apdruté in ore sau in zile. Astfel apare obnubilarea constintei (deplasare, concentrare, tenjie), iluzii, halucinati, dezorientare ete.in ce priveste atitudinea terapeuticd fata de starile confuzionale, familia trebuie Mimuritd cu ribdare asupra evolutie si linistit asupra riscului vital. Se va menfine permanent dialogul cu bolnavul. Tratamentul vizeazd in primul rind cauzele si in secundar simptomele. Se accepti divagatiile botnavului, nu este contrazis, nu este imobilizat, nu se lumineaza camera. Daca agitatia ¢ mare si daca suntem convinsi e& in cauzi nu este un medicament, se administreazX un (ranchilizant anxiolitic (Haloperidol oral sau injectabil) sau Benzadiazeping Giazepam). Afectiuni renale intilnite la 1. Incontineta urinara la varsta a TL-a Reprezinta picrderea involuntara de urina, + _afectiunile prostatei - adenomul de prostate; > _afectiunile uretzei- manifestate sub forma de stricturi sau infecti > complicatii dupa hemnia inghinala. La femei : - nasteri repetate; > graviditatea; = boli infectioase genitale; > infectii si malformatii uretrale. & Caure freevente Ia ambele sexe : = atitudine corporala incorecta; = stresul; = obezitatea; + factori ereditari; + tesut conjunctiv slab; - fumatul; = efortul fizie intens; = ortostatism prelungit; Obiectivele recuperarii 1. reeducarea respiratiei; 2. corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale sia pelvisului: 3. tonifierea musculaturii pervi-perineale: 4, ameliorarea coordonarii muscular. 5. relaxarea generala si segmentara, Metode de reeuperare Balneo-fizio- terapia cu urmatoarele mijloace : a. ape minerale; b. namoluris c. climatul;d. clectroterapia; ©. kinetoterapia si masajul. Kinetoterapia utiizeaza reeducarea pelvi-perineala, gimnastica abdominala si gimnastica respiratorie, Indicat 7 tulburari ale staticii pelvine ~ retroversia uterinas > sterilitate ovariana; - incontenenta urinara; ‘Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza muschilor fesier, adductori ai coapsei, m. piramidali si opturatori, <_imnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul dintre musculatura abdominala si cea pelvi-perineala, : Gimnastica ritmica; > Gimnastica cu taburet; ~ Gimnastica in apa; > Masajul; ~ Gimnastica respirator este important prin efectele de relaxare fizica si psihica ate eat Prin intermedi! presiunii intraabdominale, acticnend asupra afectiunilor genito-urinare, Masajul are la baza legaturi existente inte organele profunde si tegument. Se pun in actiune reflexele viscero-cutanate si cutaneo-viscerale. Se oate folosi fie masajul regional, fie {21 Jocal avand ca efeet activarea circulatiei sistemice, ereceree tonusului Musculaturii abdominale, cresterea elasticitat, organelor pelvine. Si prin efectul masajului reflex activitatea 2. Infectiile urinare Sunt bolile cele mai freevent intalnite la persoanele varstnice (20% dintre femei si 10% dintre barbati, dups 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice, Golirea incompleté a vezicil se poate datora unei vezici neurologice, unui prolaps vezical la femeie, unei hipertrofii de prostaté la barbat. Imobilizarea la pat, deterenen psihic& si incontinenja urinard Contribuie la aparitiaacestej bol. Escherichia coli este cel met des germen intalnit in infectiile trinare la varstnici. Dintre ceitalti germeni proteus Klebsiella, Enterobacter, Pseudomonas si Enterococul. Ca simptome apar rareoriarsuri vericale, de oboe apare febri, dureri lombare, alterarca sifrii generale. Urocultura, cu prezenta a Peste 100 000 germeni pe mm, in uring matinal8, certified infecia urinard, Purtatorii de sonde, prezint& ay oe dig Obicei polimicrobiand. Tratamentul se bazeaza pe anti Gt ifuciune la toate nivelele aparatului urinar expuse infectie Antibioticele se administreaza obligatoriu dupa antibiograma, Tratamentul se face in general trei siptamani, se Tepeta urocultura cu antibiograma si eventual Se reja tratamentul. Intotdeauna trebuiesc inkaturate obstacolele care intretin infect 3. Incontinenfa urinarsEste una din marele probleme ale asistenjei geriatrice, alaturi de incontinenfa anala, de imobilizare, escare si dementii. Este foarte frecvent intalnita si creste cu inaintarea in varsta. De obicei la bolnavii aflati la domiciliu, incontinenja urinara se intalneste in 10 - 15% din cazuri, in timp ce la bolnavii spitalizati se intalneste in 30 - 40% din cazuri. La domiciliu este si mai greu de stabilit deoarece bitranul sau familia, ascund aceasta suferinté din pudoare. Examenul prostatei la barbat si examenul ginecologic la femei este obligatoriu. Incontinenta de urina poate fi: ~ de stress, sau de efort, prin pierderea involuntard, dupa un efort de tuse, ras, stranut etc. Este mai frecventd la femei si prognosticul este benign. ~ tranzitorie, apare ca reactie fie Ia o afectiune acuta (infectic urmara, pneumonie, febra, stari confuzionale, accidente vasculare cerebrale), fie la o schimbare psihologica (spitalizare, pierderea independentei etc). Repausul prelungit la pat 0 favorizeaz8. Alteori apare datorita ic-tiunii pana ce ajung ~ incontinenta definitiva, este de obicei neurogena si rareori cauzat& de un adenom de prostata sau de o retentie de urind cu micfiuni prin "prea plin". Alteoti poate apare in tabes, diabet cu neuropatie, boala Parkinson ete. ‘Tratamentul este sdrac: psihoterapic, suprimarea obstacolului, exercifii fizice, tratamentul infectiei, reeducare. Medicatia esic de asemenea siraca si putin eficace: parasimpaticolitice (Beladona, Atropina) pentru inhibarea reflexului de mictiune, cateterizarea vezicii etc. Batranii cu incontinenfa stabild dupa o boald cerebrovasculira, supravietuiese 1 - 2 ani 4. Prostata la batrani. Adenomu! de prostati afecteaza aproape totalitatea bolnavilor varstnici. Diagnosticul se pune insi de obicei tardiv, medicul fiind consultat in stadii avansate. Mictiunile freevente (Polakiuria, disuria, nicturia), sunt semnele principale. Anxietatea este prezenta in special in caz de retenfie de urina. Lentoarea jetului este semnificativa. Singurul tratament corect este cura chirurgicala, pe care multi pacienti o evitd. Complicajile cele mai frecvente sunt: infectia urinard, retenfia de urina si incontinenfa urinard, Existé si tratement conservator, Bolile cardiovasculare 1, Infarctul miocardic la varstnic Inima unui varstnic, nu se mai poste adapta la efort. Apare frecvent dispneea la eforturi minime. De aceea la bitrani simptomul principal nu este durerea precordial ci dispneca. Hipertensiunea arteriala este cel mai frecvent factor de risc la bitrani, Urmeaza Giabetul zaharal, in concluzie, a bolnavul varstnic, scade numarul faetorilor de rise, frecventa acestora find in ordine hipertensiunea arteriald, diabetul zahart si angorul, spre deosebire de bolnavii nevarsinici unde pe primul plan se situeazd obevitatea, fumatul si hiperlipidemia. O alta earacteristica este frecventa infarctelor miocardice mute, deseoperite intémplator, pe traseele ECG, si la examenele necro}Tablul clasic al infarctului miocardic la batréni, este inlocuit de tablouri asimptoma- tice si fruste, de aspecte atipice si simptomatologie de imprumut. Apar astfel infarcte cu {ablouri false abdominale, fals cerebrale sau fals pulmonare, care cveeerh mat dificultayi de diagnostic. Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugerear’ o suferinja minora: algii {cratice, articulare, eurbaturd, viroze respiratori etc. Cele mai interesante forme, sane fore atipice, mute sau silenfioase. Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocerdie clasic {ettoce, retrosternal8, cu anxietate, eu iradiri precise, firdrispuns la nitrij), ese sor intalnita [2 virstnic. Absenfa dureriis-ar datora scéderii sensibiliti, Alteoriinfarcesl debuteaza sub forma unui accident vascular cerebral. Cand apare, durerea este aipic&, are canons de jena Sau disconfor, alteori este intriatd, in special coronaro-osteo-articular, sau are localizare spigastrica. Mai freeventa decat durerea este dispneea, care de obice! nu cege paroxistica. Mortalitatea in infaretul miocardic acut la varstnic, se datoreste insuficientei cardiace, Tupturii de miocard, blocului A - V, socului eardiogen si edemului pulmonar acut, Mortalitatea este mai mare la femei dupa 60 de ani in special in primele 7 ile Tratament: —_antialgice, hipotensoare de tipul alfa blocante, beta blocante, vasodilatatoare, 2. Hipertensiunea arterial din U.S.A. (1974), araté c& majoritatea femeilor si tolicd superioara valorii de 160 mm Hg, si cea diasolica Hipertensiunea arteriala sistolicd, este adevarata hipertensiunea geriatrica. Tensiunea sering diastolica este normalé sau putin creseut. Se asociazd leciunlor difwe de tense sclerozd. Apar freevent accidente coronariene si cerebrale. Evolutia este benigna. Gbertensiunea arteriala secundard sau sinpromatied se intilueste extrem de rat la varstnic, O exceptie 0 constituie forma mixti, cu componenta renovaserlard (Placi ateromatoase in arercle renale) si hipertensiunea de origine renal parenchimateasa (Picloneftita. si glomeruloneftita reprezinta 50% din cazuri). Simpromatologia \a varstnic a hipertensiunii arterial, are uncle particularity: ~ uneori se intdlnese cazuri cu valori tensfonale erescute, fara semne clinice ~ simptomatologia este de obicei nezgomotoasa. ~ apar frecvent simtome nespecifice (cefulee, vert ile, palpitatii, tulburari de vedere, nicturie) FaMnat Adeseorisimptome de suferinya cardiaca: dispnee de efort,disconfort toracie, palpitay galop.oft vassinici dupa 70 de ani, apar semne de insuficienf& circulatorie cerebrala: insomnii, agitatie, dezorientare. Semnificative sunt: arterele periferice dure si sinuase, examenul fundului de ochi, cal- cificarile carjei aortice etc Complicariile sunt cardiace, cerebrale si renale, si tin de modificarile aterosclerotice.,. ‘eduer Proportia aparitiei infarctului miocardic a inguficienfei cardiace si sccidencln: yisculae cerebrale. Nu se prescrie abuziv calmante si repaus. Nu se preserie ae regim desodat strict, sever. Se urmareste sciderea progresiva ponderata. Tratamennd trebuie si fie bland si continuu, urmarind scdderea treptata a valorilor tensionale. Se incepe tratamentul cu diuretice, in doze mici si blénde (furosemidul se prescrie numai in situatii_particulare), Uflerior Se poate asocia, tot in doze mici, clonidina, alfa-metil-dopa (bine toleds wee cu "seuri de depresi), si hidralazina in formele rezstente, Recarpina se va evita, datorita riscului de depresie, dar se poate prescrie in asociajie cu. hdralavine (Hipazin, Adelfan). Betablocantele, daed nu sunt contraindicate (BPOC, insuficienta eardiacd digi zaharat), pot fi utile. Blocanjii calciului (Nifedipinul) si vazodilatatoarele dau rezultate superioare. Hipotensiunea arteriala Frin Hipotensiune arteriala se infelege sciderea presiunii sistolice cu mai mult de 20 mm Hg, in trecerea de la decubit la ortostatism. Frecventa ereste cu varste, Ne este 0 boala, crag un Sindrom. Se insoteste de astenie psiho fizicd, palpitatii, verte. sineope, c&deri, Pierderi de cunostinta, Este datorata tulburarilor de reglare neurohormonale a tensiunii arteriale, Boli neurologice la varstnici 1. Arteriosclerozi cerebrala difuzi Se deseriu tablouri clinice caracteristice, ale creierului: pseudoneurastenia arterioscleroti neurologice sterse), sindroame pseudobulbare Pseudoneurastenia arlerioscleroticd, este manifestarea clinica initi: ntei circulatorii cerebrale, rezultat al evolutici arteriosclerozei. Rarcor apare inainte de 55 -60 de ani, Simptomatologia este predominant de ordin psihic. Astenia psihiea si intelectuala domina i ict, Seade memoria, atenja si capacitatea de concentrate, Talburarle te memorie Sunt instabile, trecatoare, apar brusc mai ales cu ocazia unel tencivel psihice. Amintirea fectimentelor recente este prima alteraté. Alt semn frecvent este vefalees, na prea intensa, focalizati frontal sau occipital, care apure uneori cu ocaria eforturles fizice dar mai ales intelectuale (aindirea dureroast).Tulburisile de somn, tulburirile —afective Giperemotivittes), iritabiitatea, depresia, ipohondria, parevlezi, vertije, acufene,completeaza tabloul, diminua reflexele, apar mici tremuraturi ale degetelor, in sfargit apar semne de aterosclerozA aorticd, coronariand, retiniana, renald, perifericd si hipertensiunea arteriald sistolica. Sindroamele pseudobulbare, sunt mai frecvente. Apare 0 dublé hemiparez& si ictusuri Tepetate. Evolutia este constant progresiva. Tulburarile de vorbire (monotona, térdigdnata), de deglutifie (refularea pe nas a alimentelor), faciesul imobil cu gura intredeschisa, cu scurgerea salivei, mersul rigid, lent cu pasi mici, rasul si plinsul spasmodic apar in mod obignuit. Deteriorarea psihica este progresiva, apar tulburari sfmcteriene, escare de decu-bit si marasm. Bolnavul devine egocentric, rau si prezinta delir de persecutie. Viata acestor batréni in sénul familici este ideal dar este foarte dificila, Demenja aerteriosclerotica a fost descrisd la capitolul dementei. 2. Accidente vasculare ischemice tranzitorii Reprezinta o complicatie a hipertensiunii arteriale si a arteriosclerozei cerebrale. Este un accident freevent la vrstnic, si reclam un diagnostic adescori retrospectiv. Este relativ benign, apare in jur de 70 de ani si se intalneste cam in 20% din accidentele vasculare cerebrale. Reversibil intr-un interval de 24 de ore, are un prognostic imediat bun, dar indepartat rezervat. Debuteazi brusc, este de obicei minor, fri pierdere de cunostinta si dureaza céteva minute sau ore, De obicei diagnosticul se pune pe anamneza bolnavului, pe Varst si semnele de aterosclerozA cerebrala si sistemicd. Afecteaz doua teritorii cerebrale: carotidian si vertebro bazilar. ~ Cand afecteaza teritoriul carotidian, apare 0 amaurozi fugace, 0 cecitatea tranzitorie, 0 hemipareza care prinde si semifata, si care dureazai minute sau ore. - in varianta vertebro bazilara, apare vertij, instabilitate in ortastatism sau mers, tulburéri de vedere, de vorbire, de deglutitic i chiar tulburari motorii si senzitive. Pot apare crize de cidere, ictus amnezic tranzitor, agitatie, dezorientare. Totul revine la normal in eateva ore. 3. Parapareza (paraplegia) senila Se intalneste frecvent in practica geriatricd. Apare lent, progresiv, la un subiect varstnic, cu astenie, adinamie, pana la impotenja functional a membrelor inferioare. Aceasta poate duce la aparitia sindromului de imobilizare. Cauzele specifice varstnicului sunt vasculare (mielopatia vasculara) si degenerative, mai rar tumorale, traumatice ete. Aspecte de patologie geriatriea digestiva 1. Refluxul gastro esofagian, La persoanele varstnice apar frecvent tulbura nazale. Alteori apare pirozis, epigastralgii, cu iradieri in umdrul sting, cea ce se cheama Pseudo angorul. Dintre entitaji clinice mentionam diverticulii esofagieni, spasmele esofagiene, dar mai ales refluxul gastro esofagian. Acesta din urma consti in intoarcerea i de deglutiyie, disfagie, si regurgitariconfinutului gastric in esofag, din cauza insuficientei functionale a cardici. Obezitatea, Pella noza piloried cu dilatatie gastrica consecutiva sunt cauze favorizantc. Consecinga refluxului, este esofagita peptick cu pirozis, regurgitiri acide si virelear Tratamentul (airs indepartarea medicamentelor favorizante (anticolinergice, betablocante, morfina, Kotling), ndepartarea grisimilor, aleoolului, cafelei, tutunului on, Cimetidina gi Metoclopramidul (Reglan, Primperan), au efecte favorabile. 2. Incontinenta anal Este © infirmitate freeventd, cu repercursiuni grave Psihosociale, fiind aldturi de jneontinenta de uring, escarele de decubit si de dementé, una din seve probleme ale ingrijirilor si asistenjei varstnicului. Ea consti in Pierdere involuntari a materiilor fecale si a s2zelor prin orificiul anal. Se asociazd de obicei cu incontinenta de usin si cu deteriorarea psihicd avansati. Apare in demenfe, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cance recto siemoidiene si Sonstipatia cronica. Cea mai important incontinent anal este cea neurogena, in geriatrie. Aceasta duce la pierderea controlului sfincterian. Tratamentul este descurajant si se reduce la Incercari de reeducare si la ingrjiri generale. Se pot practica clisme, administra purgative etc. 3. Diabetul zaharat tardiy Fste 0 boala metabolica croni relativ de insulina si se caracterizeaza prin py Slucidic, cu hiperglicemic, glicemii pe nemancate ce dey in urind, akituri de afectarea si a celorlalte metabot deosebeste: Diabetul zaharat de tip 1, insulino-dependent, care se echilibreazi numai prin tratament cu insulina. Se intélneste 15 - 20% din cazuri Apare la copil (diabetul juvenil), la adolescent, la adultul tani, dar adeseori sila varstnici peste 60 - 65 ant (diabetul senil), ~ Diabetul zaharat de tip Il, insulino-independent, care apare in genere dupa 40 de ani, la Persoancle obeze. Din aceasté categorie face parte si diabetul care apare dupa 65 - 70 de ani, care se datoreste aterosclerozei vaselor Pancreatice. Este cel mai freevent intalnit. La varsinici, diabetul zaharat este relativ frecvent (4 - 10% din populatia de peste 65 de ani), Spare Jn special la femei. Lipseste caracterul ereditar, domint ateroscleroza pancreatic’, ebutul este insidios, este descoperit cu prilejul unui episod infectios imtercurent, evolutia este lenta si se manifesta prin triada clasica: poliurie. polifagie, polidipsie, Cu inaintare in varsta, scade toleranfa la glucide, si se reduc numerie eelulele betasecretoare de insulina, Glicemia are valori de peste 130 mg%. Mai recent se admit limite superioare de 150 mg% pe neméncate si 200 mg% postprandial Complicatiile diabetului zaharat, cea mai severi este coma hiperosmolara, retinopatia diaberied, arteriopatia diabetica, polineuropatia diabetic Alte complicafii sunt: ~ Coma diabeticd clasica, hiperglis mica, este mai rard.- Coma hipoglicemicd, este frecventa la nic. Hipoglicemia este un batrani, in condifiile abuzului de sulfamide hipoglicemiante. col real pentru - Complicasii infectioase, mai frecvent urinare (de obicei la femei), cutanate si pulmonare. Tratamentul diabetului zaharat senil, include dicta si medicafia hipoglicemianta, Dieta trebuie si asigure glucide 30 - 35% din rafia calorica (150 - 200 g/zi), proteine 15 -20% (1,25 - 1,50 Wkg greutate/zi), si grisimi 30 - 35% din ratia caloricd, (40 - 60 g/zi). Aportul de lichide trebuie sa fie suficient, mai ales vara, iar sarurile minerale si vitaminele administrate in cantitate normala. Mesele mai frecvente si la ore regulate. Dupa LMincu 40% beneficiaza numai de diet, iar restul de insulina si tratament oral. Combaterea obezitatii este obligatorie, iar exercitiul fizic, in sedinte mici, necesar. Stirile terminale Moartea este un fenomen implacabil, obligator. Prin prelungirea speranjei de vieja, astizi, moartea este mai putin prezenta, in viata cotidiana, Exist o tendin{ nemérturisité tot mai frecventa, de a indeparta moartea din familie, de ao muta in institufii medicale. Oricare ar fi'situafia, tratamentul muribundului, nu va fi suspendat pana in ultimul moment. Medicul si cadrele auxiliare, au obligatia morala s& nu-si schimbe conduita in fata muribundului. Trebuie sf se asigure acestuia nevoile fundamentale de confort, igien’, hrand, respirafic etc., nevoile specifice (de pilda combaterea durcrii), dar si nevoile personale (prezenta umana, comunicarea). Este bine ca exitusul sii se petreaci in familie, sa se combatd (endinfa de "a scoate moartea din casi, trnsferind-o in spital - (G. Bogdan). Obligatia medicului sia tentelor este de a sustine psihologic bolnavul si familia pand la sfarsit, de a asigura toate ingrijirile* necesare (combaterea durerii, hidratarea coreetd, ingrijirea cavitatii bucale, ingrijirile fundamentale - igicna, nevoile sfincteriene, alimentajia si altele). Nu se vor omite nevoile si preferintele personale, dorinjele bolnavului de a-si vedea rudele, prictenii sau preotul. intotdeauna prezenja umana trebuie sa fie permanenta. Terapia medicamentoasa in geriatrie Se constata astizi pretutindeni si in special la batrani, un supra consum de medicamente, cu efecte secundare inerente. in general bitranii consuma excesiv hipnotice, psihotrope. laxative si antibiotice. De aceca se recomanda © posologie diminuata si o supravegere stricta. Batranii au tendinja de a face provizii de droguri si de a nu respecta corect prescriptiile. Diazepamul, Fenilbutazona, Propanololul, Morfina etc, sunt stocate la batrani in singe prin diminuarea fluxului sanghin hepatic. Deci se va reduce administrarea lor. Nitrazepamul produce in doze obisnuite tulburari psihomotorii de 36 de ori mai freevente ca la tineri Medicamentele administrate oral sunt mai putin absorbite la batrani.. Pentru toate drogurile se Tecomanda la batrdni reducerca dozei. La varstnici eliminarea renala a medicamentelor scade Aceasta este valabil pentru Di are in doza obignuité poate deveni toxic. Prin acelasi mecanism de climinare renalai alte droguri au efect benefic (penicilina si ampicilina), Gentamicina si streptomicina pot atinge in schimb concentratii toxice. in concluzie este prudenti scdderea dozelor medicamentelor fa batréni, la 30 - 50% fata de adult. Reacfii adverse si efecte secundare. Batrinii reactioneaza advers la medicaniente, mai frecvent decat bolnavii tineri.” Un rise crescut apare Ia cei care iau antiparkinsoniene, antihipertensive, psihotrope, digitalice, antibiotice si antiinflamaioare. Se intdlnese adeseori hemoragii dupa anticoagulante, coma hipoglicemicd dup’ antidiabetice orale. Se descriu‘numeroase interactiuni medicamentoase, de exemplu intre betablocante si antidiabetice, intre digoxind si chinidind, intre digoxin’ si antiacide, calciu, extracte _tiroidiene, simpaticomimetice. Reacjiile adverse crese proportional cu numarul drogurilor utilizate simultan, Se intalnesc si interacfiuni medicament - bolnav. Astfel rezerpina mareste depresia, iar androgenii, corticosteroizii, diureticele, estrogene, fenilbutazona, _propranolonul, preparatele de sodiu, agraveazi insuficienta cardiac. La fel actioneaz& psihotropele. in ce priveste relafia medicament - nutritie, absenja vitaminelor si sdrurilor minerale, agraveaza suferinfele-bolnavului. Lipsa de fructe, legume si ficat, in prezenta anticonvulsivantelor determina slabiciune, oboseala si anemie. Lipsa de lapte si derivate in prezenta anticonvulsivantelor da dureri osoase, deficient in mers si slabiciune muscular, prin deficit de vitamina D. Se va acorda atentie tonicardiacelor si antiaritmicelor, dar mai ales antibioticelor, Cloramfenicolul va fi evitat in insuficienta hepatic’. Cantitatile administrate de Ampicilina gi rifampicin vor fi reduse la cei cu afectiuni biliare. Antibioterapia prelungita si repetata conduce la selectii microbiene (bronsite cronice si infectii urinare). Se vor evita antibioticele retard, antibioticele cu efect ototoxic (streptomicina, gentamicina, aminozidele), precum si antibioticele cu efect nefrotoxic (gentamicina), Corticoizii vor fi administrati cu multi grija, in doze de preferat mai mici si daca este posibil sub protectie (alcaline). Se va acorda atentie si diureticelor deoarece scad tensiunea arteriala si produc tulburii clectrolitice. Laxativele in exces pot conduce la cagexie, edem, hipocaleemie si carente vitamino-minerale. in concluzie trebuie bine cunoscute la varstnici reacjiile adverse. Dozele vor fi reduse la Jumitate fata de adult, vor fi administrate pe perioade scurte si se va controla respectarea indicafiilor intotdeauna. Terapia ocupationala, desi pare mai putin obisnuitd, isi giseste locul intre terapeuticele nemedicamentoase acordate bolnavului varstnic. Justificarea sa o dau stresurile psihosociale ale batranului: insingurarea sociofamiliala, dezinsertia sociald, socul pensionarii, crizele de adaptare, regresia psihomotorie, pierderea autonomici, etc. (C. Bogdan). Alaturi de terapiile medicamentoase, de fizio si Kinetoterapie, psihoterapie, recuperarea complex a varstnicului cuprinde si terapia ocupational (ergoterapia). Aceasta urmareste Tecuperarea motricitatii, reluarea activititilor cotidiene, adic& redobandirea autonomiei si reintegrarea psihosociali (reluarea relatiilor cu mediul psihosocial). Existi 0 terapie ocupationalii de functie, aplicata in starile mai grave, in care bolnavul a pierdut si obisnuintele Primare, instinctuale, pe care trebuie si le recapete (alimentatie, toaleta zilnica). Alteori se lurmareste consolidarea rezultatelor obfinute. Aici intra activitafi recreative, hobbi-terapia, activititi de utilitate practica, gradinarit, bricolaj ete, Vor fi luate in consideratie ideile si preferintele bolnavilor, experienta personald. Pe masura posibilitatilor bolnavii vor fi dirijati catre activitati noi. Vor fi evitate activitatile grele. Noile ocupatii se vor intinde de la activitati personale (reinvajate), la toaletd, echipare - dezechipare, lecturd, auditii muzicale, spectacole, Mloriculturs, gradinarit, jesdtorie, impletituri, tricotaje, broderie, pictur’, artizanat, pirogravurd, traforaj ete. (C. Bogdan). Educatia sanitara “9Se urmareste o instruire larga a varstnicilor, o neoscolarizare, pentru insusirea cunostinjelor privind procesul de imbatrdnire, in sfargit pregatirea pentru pensionare si imbatranire. In cazurile de imbolnavire se urmareste cunoasterea de cdtre bolnav a riscului complicatiilor, stile de evitare, semnele precoce de imbolnavire, indicafii terapeutice si dietetice, cAile de menjinere a capacitafilor fizice si intelectuale (C. Bogdan). Preocupatile privesc adaptarea acfiunilor corespunzitoare nivelelor de varsté. Altele se adreseaz& populatiei varstnice sindtoase si varstnicilor bolnavi, O.M.S.-ul apreciaz c& educajia sanitara, constituie resursa cea mai important& de prevenire a imbatrinirii grevata de boli, de dependenja. Se urmareste ca batranii si devind constienti de posibilitatile lor reale, prin combaterea fricii de batranete si moarte si micsorarea conflictelor dintre generafii. in sfarsit se va insista asupra rolului si riscurilor polimedicatiei si automedicatiei Patologia pensionarii Retragerea din activitate, pensionarea, este un moment de riscruce in existenta individului, un stress care poate precipita imbolnaviri preexistente, genera altele, si in final poate duce la deteriorarea psihicd a individului, de aceea s-a delimitat 0 patologie a retragerii, “boala pensionairii", o real entitate morbida. Exista iri prezent doua tendinfe, prima urméreste valorificarea potentialului biologie si social restant al varstnicului si a doua urmireste limitarea varstei de pensionare, pentru eliberarea de locuri de munca, necesare generafiilor mai tinere. Persoanele care au avut preocupati extraprofesionale, isi mentin un echilibru mai bun. La fel $i persoanele carora li se permite prin profesie, activitate si dincolo de varsta de pensionare (creatorii din culturd, arta, stiinta), La barbafi stressul pensionarii este mai mare, mai grav decét la femei, acestea avaind si preocupari casnice. Barbafii fac adeseori o nevroza a pensionarii, care poate merge pana la moartea psihica, moartea profesional. Atitudinea fata de cei care urmeaza a fi pensionati, trebuie si fie individuala. Exista la acestia reactii echilibrate, optimiste si pesimiste, chiar catastrofice. Pensionarea insemneaza pierderea statuturilor, rolurilor sia demnitatii personale. La femei apar probleme mai deosebite, inainte de pensionare, legate de inaintarea in varstd, conincizand cu perioada climacterica. Un factor important este profesia si mediul. De aceea in mediul rural, socul nu este grav, deoarece incetarea activitafii nu este completa si bruscd. Persoanele foarte active, mai ales cele din mediul urban, daci nu-si gasese alie preocupari si activitati, suport foarte greu pensionarea. lata de ce prevenirea patologiei pensionarii, trebuie ficuta din timp, prin cursuri de preretragere, integrarca in colectivitaji de munca etc. Pregatirea psihologica este esentiala. Este indispensabilé combaterea sentimentului de inutilitate. Se va cultiva migcarea fizica si exereitiul intelectual, se va organiza timpul liber, se vor organiza posibilitati de integrare in activititi de comunitare, culturale, sportive, gospodaresti, artizanale etc. Integrarea in institutii specializate pentru varstnici (Institutionalizarea) Pe misura inaintarii in varsta, ca urmare a unor grave invaliditaji - sindromul de imobilizare, demengele, incontinentele, pierderea autonomiei si a capacitiii de autoservire -la care se adaugi factori sociali ca diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau imposibilitatea acesteia de a asigura supravegherea si ingrijirea, apare cresterea solicitarilor de spitalizare pe termen lung. Din populatia de peste 65 de ani, 4%, este internat permanent. Dupa uni autori, aceasta nu este decat o forma mascata de izolare a batranului, pe care o promoveazi familia $1 societatea, Se constati o presiune crescdnda att din partea familiilor cét si din partea unor <€unitii spitalicesti (cu bolnavi parasiti, sau cu spitalizari indelungate si frecvente), de a forja internarea in cdmine spital. Decizia este un act de mare rispundere si trebuie si cuprindd numai urgente medicale sau sociale. Experienta arati c4 mediul cel mai prielnie pentru batrén raméne familia (aceasta este si dorinfa bitranilor), de aceea intoarcerea la domiciliu este un deziderat, mai ales conditiile de la domiciliu sunt prielnice. in orice caz, intotdeauna, pentru orice eventualitate pregitirea psihologici a vérstnicului trebuie cut, pentru a se evita tulburarile de adaptare, in unitifile pentru varstnici (camine de batrani, camine spital), asistenfa trebuie asigurati in echipa (medic generalist, medic geriatru, psihiatru, psiholog, fizioterapeut). Un rol principal il are asistenta medicala si personalul de ingrijire. Calititile morale ale acestora nicdieri nu sunt mai necesare ca in aceste unititi. Echipa trebuie s& insufle bolnavului neredere, curaj, si sé-i ridice tonusul. Viitorul varstnicului, redobandirea autonomici, a tonusului vital, reintegrarea sociala, depinde de calitatile echipei medicale. De aceea suportul psihoafectiv, respectul pentru demnitatea varstnicului sunt conditii de baza. Pentru batréni familia constituie factorul vital fundamental. De aceea resursele familiei trebuiesc valorificate intotdeauna. Conflictul dintre generafii exista, dar nu este o regula. Fenomenele de respingere si violentele fat de varstnic trebuiesc cunoscute, combatute in ‘masura posibilitajilor. Spitalizarea, in multe cazuri este nefavorabild varstnicului. Stressul de mutare este o realitate. in general, din partea famnliei se pot delimita comportamente variate: cooperare, hiperprotectie, culpabilitate, angoasd, dar uneori si abandon si respingere. Cand nu mai exista alt& posibilitate, cand bolnavul este singur, cAnd viata in familie este imposibila, medicul si echipa pe care 0 conduce trebuie si preia toate funcjiile familiei normale: rabdare, afectiune si sustinere morald.