You are on page 1of 430

Dicţionar

Mitolo2ie
romană
Ion Ghinoiu

.

univers enciclopedic gold

MITOLOGIE
ROMANĂ
DICŢIONAR
ION GHINOIU

Redactor: Marcel POPA
Tehnoredactori: Mariana MÎRZEA, Cristina CHNU
Selecţie

de fotografii: Cornelia Belcin-Pleşca, Laura Negulescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
GHINOIU, ION
Mitologie română:dicţionar I prof. dr, Ion Ghinoiu.Ed. a 2-a, rev,- Bucureşti: Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013
ISBN 978-973-45-0659-0

81'374.2:39(498)=135.1

ISBN 978-973-45-0659-0

MITOLOGIE

ROMANA
DICTIONAR
,
ION GHINOIU

~

~

..........(9

univers enciclopedic gold
Bucureşti,

2013

EDIT_URA UNIVERS ENCICLOPEDIC GOLD

Str. Luigi Cazzavillan nr, 17, sector 1, Bucureşti, 010784
Tel.: 021.317.90.35; 0372.753.733; 0731.110.662
Fax: 0378.105.781
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
www.universenciclopedic.ro

Tiparul executat la Regia Autonomă "Monitorul Oficial"

printre altele. Dar. aveau să încolţească peste 600 de termeni noi. Primul documentliterardesprepanteonulgeto-dacilor provine dinsecolulalV-lea i. dar şi religiile actuale. editorul Marcel Popaa sesizat că din acest panteon universal lipseau reprezentările mitice româneşti. Cuza". citat din volumul lui Silviu Sanie. mai cu seamă.afost rob În Samos.. Aşa cum am aflat eu de la elenii care locuiesc tăttnurik: Helespontului şi ale Pontului Euxin. şi se referă la Zalmoxis.. Bucureşti. şi anume allui Pitagora .CUVÂNT ÎNAINTE Înperioada pregătirilor pentrutipara Lexiconului deZeişi Demonii în limba română. Dicţionar. Răspunzându-i-se cu solicitudine. 2 Ion Ghinoiu. 1999. Caurmare. 260. Zalmoxis despre care vorbesc fiind doar un muritor . din această sămânţă. Informaţia aparţine lui Herodot care. Iv. Panteonul românesc. p. Lexicon de Zei şi Demoni. 260. I. Înprivinta luiZalmoxis şi a locuinte: salesubterane nicieunu I Manfred Lurker. ilustrareacu numeroaseimagini. Editura Enciclopedică. făcându-l grec care a arătat gefiJor din Itacia ritul initierii retigioase'. extinderea unor articolesau adăugarea altora noi şi. semănată împreună cu cea de pe alte meridiane şi paralele ale Lumii. Herodot revine apoi asupra statutului de rob al lui Zalmoxis: . atribute. 4 Hellanicos. După revizuirea minuţioasă a dictionarului.. zeul lor suprem. o lucrare distinctă. p.3. scrie că Pitagora ar fi transmis tracilor ideile preluatede el de la egipteni prin intermediul sclavului său Zalmoxis: . în celebrul dicţionar aveau să fie prezente şi 40 de reprezentări mitice româneşti. Nume. 1995. Din istoria culturii religiei getodacice. 2001. Iraducere din limba germană de Adela Motoc. Iaşi. simboluri. a luat două importante iniţiative: solicitarea colaborării cu un etnolog român şi obtinerea asentimentului Editurii Alfred Kroner pentru completarea dictionarului. Istorii. În acelaşi secol. lucrare de referinţă care oferă o imagine de ansamblu asupra tuturor existentelor supraomeneşti în care credeau vechile popoare civilizate. Panteonul românesc'..în spiritulenciclopedic al editurii. funcţii. Obiceiuri barbare. citat din volumullui Sanie Silviu. Hr. 5 . 95. Editura Universităţii "AI. aşa-numitele popoare primitive. 3 Herodot. această comoară a spiritualităţii româneşti este redată cititorilor într-o nouă şi frumoasă ediţie. Hellanicos îi schimbă lui Zalmoxis până şi etnia.. Bucureşti. Editura Enciclopedică.. multedintreele inedite.

fluvii şi alte ape continentaleîn raport cu cea legată genetic de mare. D. dar nicinu le dau crezare prea mult. au meritul incontestabil de a individualiza şi defini civilizaţia neolitică legată de uscat. Gimbutas Maria. teocratică. 261. Faptul că Dionysos avea acelaşi cult în Grecia şi Egipt. Descoperirile sale au menirea de a vindeca sindromul antichitătii greco-romane. EdituraMeridiane. Unul dintre specialişti care au reuşit să depăşească purismul latin. complexul cultural şi religios dedicat creaţiei de Zeita-Mamă neolitică. M. 49-50. trebuie acceptată ipoteza că au existat două leagăne de civilizaţie anterioare strălucirii Greciei Antice. că acolo au trăit cu aproximativ Herodot. anterior civilizaţiei antice greco-romane şi a mitului creaţiei lumii de către Zeul..miracolul grec are la origine influente ale Egiptului antic. p. I 2 6 . citat de Silviu Sanie.Tată indo-european. 1976.CUVÂNT ÎNAINTE resping cele spuse. Bucureşti. aprobate sau trecute sub tăcere de alţii. savantul demonstrează. Biblioteca Orientalis. traducere Sorin Paliga. când se cunoaşte cu certitudine că zeul Dionysos a fost preluat de greci de la traci. Orientalia mitabilia.a. Bucureşti. contestate de unii. totul vine şi pleacă. În ceea ce priveşte panteonul. unul african situat pe Nil şi altuleuropean. că ela trăit cu multi ani înainte de Pttagota'. La acestea se adaugă influenţele culturilor preistorice din bazinul Dunării de Jos. Carpaţi şi Dunăre. Sabazios devine Dionysos ş. p. inclusiv ale celordin secolul al XX-lea. ei au lăsat în istorie şi alte inexactităţi despre traco-geto-daci. rv 96. iubitoare şi creatoare de artă care aprecedat societătile indo-euiopenizate'. din dorinţa de a nu da prioritate tracilor faţă de ei în raport cu vechii egipteni. 4 Dicţionar de istorie veche a României. în ceeace priveşte istoria veche a continentului european. paşnică. 1976. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. istoricii religiilor şi paleolingviştii au demonstrat că grecii au preluat de la traci mai multe zeităţi cărora le-au grecizat numele: Bendis devine Artemis. aleasiro-babilonienilor şi alefenicicnitor'. nu tracă. l-au făcut pe Zalmoxis sclavullui Pitagora pe vremeacând acesta încă nu se născuse. de unde se crede că ar fi coborât înşişi vechii greci'. arheologii. de la greci şi romani. Depildă. note şi prefaţă de Radu Florescu. După descoperirea arheologică a culturii Schela Cladovei-Lipenski Vir care atestă. Istorii. 1988. Astăzi. pe baza unor bogate şi variate argumente interdisciplinare. că într-un vast areal geografic din sud-estul Europei s-a dezvoltat. numit de arheologul american Marija Gimbutas Vechea Civilizatie Europeană şi definit concisde aceasta ca o entitate culturală cuprinsă între 65003 500 i. Opiniile ei. Civilizaţie şi cultură. 312. Hr. Bucureşti. Herodot l-a considerat că acesta era un zeu de origine egipteană. Pippidi. axată pe o societate matriarhală. coord. Grecii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. orientalistul român Constantin Daniel. printre altele. Însă. afirma că . inclusiv panteonul carpato-dunărenilor. 3 Constantin Daniel. de râuri. 5. p. mi se pare. Făcând o sinteză a descoperirilor arheologice.. p. în sensul că. centratîn mare parte pe Balcani. Vestigii preistorice În sud-estul european.

Tâlhăriţa. Drumurile. Craiova. legată de uscat şi de apelecontinentale. 6 Constantin Daniel. 2 Colacul Ieşirii Sufletului. consecinţă a interdicţiei religioase geto-dace de a consemna în scris şi de a desena. Porcul. Răscrucile. pe cea de cultivare a viţei de vie. Manuscrisele de la Marea Moartă. Îndatorirea sacră de a transmite oral ce nu trebuia să fie scris. Cucul. Eufratul şi Tigrul pentruSumer şi Mesopotamia. Întreaga literatură veche a Indiei. Cine dorea să asculteun anume texttrebuia să meargă la un brahman. precum dacii. magii la iranieni. Colacul Părerii de Rău. cohenitii şi levifii la iudei.30 de ani de la inaugurarea oficială a sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier". cu reprezentări mitice de invocare a ploii modelate din lut' şi cu măşti ale zeilor confecţionate din diferite materiale". p. Cerbul. polişii! la geto-daci. Foarfeca. Sângiorz 4 Caloianul. Tatăl Soareluietc. 231-255.Factor generator de cultură şi ctvtlizatic în preistoria continentului european. pictat sau sculptat revenea unei tagme de oameni învăţaţi: brahmanii la indieni. 1985. peste secole. Maica Domnului. Cultura spirituală a Egiptului Antic. Factorii genetici ai celor două civilizaţii antice reprezentative ale continentului european. 1 Vasile Boronean]. Porumbelul. cu zeci de figurine modelate din aluat la lnmormântări. legată de mare. şi alta geto-dacă. Pupăza. Indusul şi Gangele pentruvechea Indie. pictasau sculpta chipurile divinîtătilor adorate în piatră. Vameşi. Răţuşca.a. Puntea. Dumnezeu. fluviul Dunărea capătă aceiaşi semnificaţie culturală pentru Europa ca celelalte fluvii şi delte fertile ale Terrei: Nilul pentru vechiul Egipt. nu de evreii ortodocşi. Mama Ploii. Ciomagul. în volumul . Panteonul românesc. devenit astăzi piese de muzeu. diferit transmise peste milenii. 3 Crăciunei. Ursul. Vămi ş. Memorarea impusă de anumite precepte religioase a fost atestată şi la altepopoare vechi. plantatorul. pe cale orală. Din păcate. este de o mare ciudăţenie. Podul.. 2003. careîn ciuda oralităţii sale exclusive. Celţii aveau interdicţia religioasă de a scrie şi. Scara. au indus opinia falsă că geto-dacii şi urmaşii acestora n-au avut sau au preluat panteonul de la greci şi romani. publicarea repetată în limba română a panteonului greco-roman. brahmanică şi budistă. dtuizii la celţi". Luna. Maica Precista. brăzdarul) de pe continent'. Mucenici. una greco-rornană.p. care au fost scrise de ereticii esenieni. 5 Turca.CUVÂNT ÎNAINTE zecemiide aniîn urmă ceidintâi descoperitori de unelteagrare (săpăliga. a supravieţuit mileniilor ca realitate etnografică vie. Căluşul.Soarele. Mărturia. au generatpanteoanespecifice. s-a născut fără arta scrierii şi a fost transmisă. Editura Cartea Românească. 7 .şi la diferite sărbători calendaristice'. spre deosebire de celebrul panteon greco-roman. Editura Alma. sunt o dovadă că evreii admiteau comunicarea în scris numai a textelor sacre ale Vechiului Testament. Colacul Portarului. enarctii la sciţi. Bucureşti. fără să existe o ediţie critică care să evidenţieze asemănările şi deosebirile dintre reprezentările miticeale celor două civilizaţii. 482. Dunărea . Porcul.

Sibiu). cuvânt înainte şi note de Cicerone Poghirc. Strabon. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. calitate redată plasticde zicala Nu ştie bărbatul ce ştie totsatul. prin gesturi şi semnale vizuale sau auditive era numit de români gura satului. astăzi cu înţeles peiorativ. cu păstrarea secretă a marilor taine. Eficienţa tehnicilor de transmitere orală a panteonuluiromânesctrebuie căutată în mecanismele de funcţionare ale culturilor orale şi ale vechilor civilizaţii care s-au exprimat oral milenii în şir. Cuvântul pepatul şi iconică ---------------- 1 Cultură şi filosofle indiană În texte şi studii. Pentru exemplificare extragem câteva informaţii înregistrate pentruAtlasul etnografic: Testamentul verbal se lăsa cu limbă de moarte. Tradiţiile de învăţare orală în Ţările Române înainte de introducerea învătământului oficial au şi ele unele elemente comune cu cele din patria lui Gandhi. Versul. poet. corn. Dacă era o familie cu înţelegere nu trebuiau martori (Şeica Mare. a vorbi degeaba). şcoli de învăţare orală pentru copiii castelor superioare (brahmanii. c-o jumătate de gură (ştire nesigură. Tanacu. Drâmba. Sistemul de comunicare prin viu grai. îndoielnică). 381-382. jud. este evidenţiată de obiceiul numitde etnologi jurămân t culimbă demoarte. Bucureşti. p. mare proroc. culturaromânilor).Vaslui). 1998. Aristotel scria că aceştia îşi versificau legile pentru a le cânta. considerat reformator al doctrinei dionisiace. 1978. 2 8 . până la organizarea învăţămăntulul după modelul occidental. Cel ce trăgea să moară chema pe toţi ai săi defaţă şi lăsa cu limbă de moarte anumite dorinţe (Muntenii de Sus. III. / Nici gura tiu-i miroase. Ov. Originea tracă a zeului Orfeu. neatestarea scrisă a panteonului geto-dacavea să alimenteze. aşa cum astăzi sistemele perfecţlonate de comunicare fac şi desfac totul la nivel de stat şi grupe de state. Credinţa de altădată a românilor în puterea cuvântului rostit. doctor. Bucureşti. Istoria Culturii şi Civiîizatie'. inventator al scrierii şi literelornu a fost pusă niciodată la îndoială de vechii greci. în condiţiile istorice cunoscute. jud. a nu avea gură (lipsă de curaj de a spune ceea ce ştii). cântăret. În India existau. a pune lacăt la gură (ştire secretă).CUVÂNT ÎNAINTE Peste veacuri s-au transmis şi la greci Iliada şi Odiseea 1• Din păcate. limba. iar oratorul grecTheopompos consemna că solii cântau şi acompaniaula instrumente cu coarde mesajele transmise. Nici usturoi n-a mâncat. mult mai categoric. teribilul complex identitar(originea etnică. Expresia. voI. Editura Saeculum 1. Ediţie îngrijită. ritmul şi melodia se întlpăresc mai uşor în memorie şi se păstrează un timp mai îndelungat. În legătură cu oralitatea tracilor. Sistemul de memorare şi comunicare gura satului făcea şi desfăcea totul la nivel de aşezare. considera că muzica e în întregime socotită tracă şi că însuşi Orfeu ar fi de această origine'. îmbina perfectînregistrarea şi comunicarea orală a oricărei ştiri.Traducere din limba sanscrită de Theofil Şimenschy. virtute subliniată de o altă expresie. teritoriul. 1.0 şi Editura Vestala. Limba vorbită păstrează multe subtilităţi ale comunicării orale: a stricagura (ştire neimportantă. războinicii şi plugarii)..

2. reprodus la instrumente special inventate: toaca de lemn. princânt. în ritmul cântului (Mărăşti. Galaţi). se desfăşurau. Printre altele. jud. de trimiterea unui sol cu diferite mesaje la zeul adorat prin aruncarea acestuia în suliţe.a. asemănător şcolii contemporane. jud. jud. Tradiţiile orale consemnate de etnografi şi folclorişti în ultimele două secole. Vorbind despre Zalmoxis şi Gebeleisis. Cuvintele şi versurile practicilor magice. Sălaj). Panteonul şi Cartea românească a morţilor.. în special păsările.. trăirilor sufleteşti (dotnele) sunt şi astăzi cântate. au fost transmisepeste milenii pe cale orală şi. Alunu.. colindelor. când scrie că ceea ce a aflat el despre Zalmoxis şi Gebeleisis şi mai explicit: Povestesc unii că Zalmoxis afost rob alluiPitagora . Când părinţii îşi dojenesccopiii care greşesc pentru că nu ascultă sfaturile lor. în mare parte. Bacău.CUVÂNT ÎNAINTE demoarte era sfinţenie. Cavadineşti. reprezentare a spiritului grâului ş.a.Nici nu resping cele auzite. Prin grai demoarte (Racovi~a. corn Polovragi). Cel care trăgea să moară lăsa ultima lui dorinţă sub formă de spusă (Lădeşti. jud. Galaţi): Acestfel de a lăsa moştenire copiilor era mai mult decât un act scris (Stăniţa. de credinţa în nemurire a geţilor. Vâlcea). descântecelor. Nu lipsită de interes este şi constatarea că două mari comori spiritualeale carpato-dunărenilor. ţi-am cântat şi ti-aiascultat ş. lnvăţatul oral la şcoala traditiei avea. acesta se baza. Vâlcea) ş. panteonul românesc până la această apariţie. Printexte ritmate şi cântate se realiza şi educaţia copiilor. Caracter de folclorau avut şi primeleinformatii scrise despre religia geto-dacilor lăsate de Herodotîn sec. au reprezentat principala sursă de documentare. Aşa cum amaflat . Se . jud. la data anchetei efectuată pentruAtlasul etnografic. cântecelorde leagăn. care imita glasul porcului. dar nicinu le dau crezare prea muJtI. Unele activităţi economice. corn. precum vieţuitoarele. Românul se adresează divirutăţtlor adoratecu propria-i voce. Fără a fi fost vreodată scrisesau cioplite în piatră. Se respecta vorba (lgoiu. surla din ceata junilor braşoveni.V Hr. Nu sefăcea În scris ca astăzi. dar şi cu glasul acestora. datorită memorării. corn. bazată pe scris. metode ingenioase şi deosebit de eficiente de memorare.. Hellanicos este. inclusiv informaţiile înregistrate de ancheta efectuată pentru Atlasul Etnografic Român. Hida. precum bătutul sumanelor cu coatele. Nu mai trebuiau martori (Nicoreşti. Herodot precizează adesea sursele orale ale informaţiilor folosite: î. Neamţ): Moştenirea se lăsa prin viu grai (Sânpetru Almaşului.a. care imită vocea divinităţii fitomorfe: buhaiul din cetelede colindatcu Pluguşorul. pe cântatul mesajelor. de ameninţarea unei divinităţii pluviometrice cu săgeţi trase spre cer când aceasta fulgeră şi tună. acestea au supravieţuit până sprevremurile contemporane.. care reproduceglasul divinităţii taurine. în acest sens. pot fi auzite formulări de tipul: ţi-am cântat de atâtea ori. jud. jud. farmecelor.

soră. pasăre şi reptilă. / Să nu te Înspăimânfi / De mamă să-fi fie / Că ea tot mai ştie / Sama văilor şi potecilor. a devenit. În raport de distanţa care le separă de sărbătorile solstitlului de iarnă. frate. atribuţii. . ca în versul mioritic: Şi la moartea mea. şi lega realitatea contemporană consemnată de etnografi şi folclorişti cu lumea mitică indo-europeană. 1996. 160. soţie postumă. Centrul de Îndrumarea Creaţiei Populare Mehedinţi. / Că lupulmai ştie / Seamacodrilor / Ş-a potecilor'. se căsătoresc şi mor simbolic la naşterea. / Bines-o priveşti. aiplecat / Sara prinasfinfitde soare / mergând pe văi. deşi s-a opus cu înverşunare credinţelor animiste. p. Indiferent că au chipde om sau chip de pom. Aspecte alemitului. se nasc. de la substratul indo-european trac şi geto-dac.Şi-fi va mai ieşi / Lupul Înainte. fără să vrea. Citându-l pe Leopold Schmidt. Plaiul Cloşani. dominată de Zeul-Tată. numită de istoricul român al religiilor creştinism cosmic: o liturghie care se desfăşoară sub boltacerului şi cupola bisericii care cultivă în credincios înţelepciunea de a trăi în pace cu semenii şi cu natura personificată din jur. 3 Ciobanu Pavel.. animal.CUVÂNT ÎNAINTE poate spune că. voI. româneşti şi străromâneşti. / Frate bun să-I prinzi. va ieşi vulpea Înainte. steaua de pe cer apărută la naşterea copilului îl va însoţi neîncetat pe acesta de-a lungul vieţii şi va dispare împreună cu el la moarte. p. vulpea ca soră sau mamă: . precum stelele de pe cer şi brazii din pădure. şi chiar de lumea neolitică'.Aiplecat. tată.. să te-nspăimânte. Panteonul prezentat de acest dicţionar decriptează o realitate religioasă specifică sud-estului european. Aceste personificări ale naturii. Reprezentările miticeale panteonuluiromânesc sunt moştenite de la substratul neolitic al Vechii Europe. sex. Dinacest universomul îşi alegea simbolic.. prieteni.. 84. Sfinfii calendarului popular se comportă şi au atribuţii de zei şi semizei autentici care pot Mircea Eliade. Timişoara. pe potecele. Alteori. mamă. Multe dintre ele sunt creaţii miticemai recente. 1 2 10 . căsătoria şi moarteaoamenilor. Laînmormântare sufletul defunctului este iniţiat prin cântecele funerare să-şi aleagă în lumea de dincolo lupul ca frate. / Va cădea o stea!. guvernată de zeiţa-Mamă. II. Mitul marii treceri. pentru scrierea panteonuluiromânescs-a pornit de la folclor şi s-a încheiat cu folclor. vârstă. 1968. / Ioane. plantă. Uneori. în "Folclor literar" . Ioane.. 3. / Să nu te spăimânti. locul stelei de pe cer este luat de bradul din pădure răsărit sau plantat la naşterea omului şi tăiat la moartea lui. acesteasunt ierarhizate după criterii variate: putere. sau au fost asimilate de la cultele greco-romane şi orientale.. EdituraUnivers. când se aşeza ca soţ sau soţie postumă la căpătâiul mormântului tânărului necăsătorit. / Iată. Creştinismul care. Bucureşti. / Ca să te tnspăimânte. unde moare şi renaşte anual Zeul-Tată Crăciun. Pop Mihai. Mircea Eliade arăta că folclorul agricol al Europei Centrale păstrează elemente mitologice dispărute în Grecia antică încă din timpul lui Homer şi al lui Hesiod. 1978. un adăpost al tradiţiilor străvechi în sud-estul Europei.

Zorile. invocat în unele expresii româneşti cu sensul de moarte (a dalama în păsări. şi în postexistenfă. pe pământul carpatic zeiiindieni se numesc şi îşi îndeplinesc atribuţiile celor din India: zeul Universului Shiva.. Astfel. este amintit cu aceeaşi funcţie în cântecele funerare din Cartea românească a morţilor.Vaca. în colindul de Crăciun Siva sau Şiva. Năvalnic. numită 1 Turcă sau soriţă (feminine de la taur şi MarianaKahane. Fata Pădurii). echinocţiul de primăvară. 1. dinpanteonul românesc. Tipologie Editura Muzicală. Moş Crăciun). dar şi cu altelemai îndepărtate. sunt rugate să-i dea răgaz defunctului să pregătească ospăţul funerar. inclusiv marelesacrificiu. Sânnicoară pentru căsătoria fetelor. 501-505. în vite) şi altele. / Nouă derachiu. Lăzăriţele. în lumea de aici. trupul. Omul intră înpanteon. cu sufletul. vaca: . sicriul. / Nouă bUfidevin. cândsunt invocate pentrurezolvarea unor probleme presante: Paparuda şi Caloianul în verile secetoase. Dovadă a vechimii lui. realitate etnofolclorică careva fi ilustrată devolumele din colecţia Panteonul românesc. grasă / În unele colinde româneşti vaca. Maica Domnului. acesta vizitează mai multe adăposturi: casa copilului (placenta). cimitirul în lumea de dincolo. mielul la Sângiorz. zeulpluviometric Rudra. / Tăiată pe masă / Dela el de-a acasă . 11 . de la veacul de om la veacul vecilor. asemănător altor reprezentări mitice. adesea sângeroase (porcul la Crăciun.. Cu aceste nume. ele îşi mai fac apariţia în peisajul spiritual contemporan. grupate şi ele în trei generaţii: Zeite-Fecioată (Sânzienele. p. după vârstă: tineri (Sânvăsâi. Moş Nicolae. dicţionarul îi descrie şi defineşte cărările străbătute în existentă. de la celula ou la făptura om. berbeculla Sâmedru). Sângiorz). Fără să se mai numească zei şi zeiţe ca în Antichitate. mormântul. muzicală.. satul etc. maturi (Sântilie. În drum spre nemurire. Varvara. iniţiată şi publicată de Editura Univers Enciclopedic Gold. Cântecul Zorilor şi Bradului. Zeite-Mumă (Maica Precista. Muma Pământului. iar în zilele lor de celebraresunt mai temute ca sfinţii din calendarul creştin. ele conservă elementestrăvechi. Moş Ajun. Dochia). Muma Pădurii) şizeife-Bătrâne (Sfânta Vineri. Adesea.. Drăgaica. De la alt străvechi început de an calendaristic. Maica Precista. Lucilia Georgescu-Stănculeanu. Sufletul invizibil şi intangibil. Bucureşti. între leagăn şi mormânt. Sâmedru) şi bătrâni (Moş Andrei. Lor li se aduc ofrande. Sânvăsâi şi Sântandrei pentru aflarea ursitei etc. Pentru a aflaelemente suplimentare despre realitatea care se găseşte pretutindeni şi niciunde. Dragobete. 1988. nu cu trupul. trăsături esenţiale alesacrului. face şi elparte. casa. / Nouă cuptorele / Pentru mă1ăiele / Şi de-o vacă Cu coarnele Întoarsă. zeiţe ale destinului.. cumar ficelal Indiei antice. în ceremonialul Paparudei. zeul morţii lama.CUVÂNT ÎNAINTE fi. Sântoader. în preexistentâ. se desfăşoară ipostazele calendaristice ale Zeitei-Mumă. să nu vă pripifi / Să mi-I pribegifi/ Până s-ot găti / Nouă cuptorele / Pentru pâinicele. Ielele. panteonul carpaticare legături cu cel greco-roman. Dochia. lângă divinitatea adorată. / Cu fâfele grasă. animalul sfânt sacrificat de vechii indieni la ospeţele lor funerare.

): Zeul-Tată indo-european î. 1 TăbIiţele de argilă. ca exemplificare. suferinţa este atribuită viermelui introdus sub dinţi de zeul Ea: . scrisă pe lut încă de la începutuldomniei regelui Meselim din Kiş (circa 2600 Hr. lirico-religioase şi mitologice. Scrieri din Orientul Antic. p. / Dintre ochi. Componenta psihoterapeutică a descântecului românesc este asemănătoare cu tehnica sumeriană: depistarea reprezentării mitice care aduce suferinţa. 8. pot continua cu bocetele şi jelaniile. operaţie indispensabilă pentrua surprinde cei aproximativ zece mii de ani de cultură şi civilizaţie în bazinul Dunării de Jos. deochi. mai ales. / Să mi te lovească zeul Ea/ Cu puterea mare a mâinii sale!.2500 Hr. Generalizând informaţiile până la limita admisă ştiinţific.. dă-mi voie mie. cu cântările antifonice. apareca substitutal Zeiţei neolitice caremoare şi renaşte simbolic la Crăciun şi Anul Nou. Pentru a stăpâni materialul documentarnecesar definirii şi expunerii în scris. dominate fiecare de câte o divinitate adorată: Zeita Mamă neolitică (8000 Hr. acesta a fost sistematizat după criterii care au vizat divinitătile supreme în care au crezut carpato-dunărenii de-a lungul mileniilor. oraş ce se aflala aproximativ 13km est de viitorul Babilon' oferă numeroase chei de dezlegare a enigmelor panteonului oral românesc.Care-i hrana bărăzită mie? / Ce voisuge când voi fi j1ămând? / . p. cu farmecele. / Colo-n dinti şi în gingie. Cităm. / Sânge vreau să sugdin dinti / Şi să roddin rădăcini gingia! După împlinirea dorinţei viermelui-boală urma izgonirea acestuia: Pentru că aşa giăita-i. / Că te ajunge Vaca neagră / Cu coarnele să te spargă / Să te azvârle peste mare/ În pustiu. 1990. 1981. î. vierme.sub formă de dicţionar. cuvânt înainte şi note de Constantin Daniel şi Ion Acsan. Brezaie ş. citată. EdituraMinerva.a. în care suferinţa este scoasă din corp nu de zeul Ea. un descântec de exorcizare a sumerienilor şi babilonienilor a cărei tehnică este identică cu cea din descântecele vechi româneşti: depistareaagentului purtător al boliipersonificate şi apoi alungarea hotărâtă a acestuia. una consemnată pe plăcuţele de argilă şi alta atestată de cercetările de teren realizate de etnografi şi folclorişti. Scrieri din Orientul Antic.O să-ti dau smochina ce s-a copt/ Şi caisa pâtguită bine. 2 ArturGorovei. Chişinău. EdituraHyperion. / În depărtare". Bucureşti. ci deVaca neagră: Fugi. Literatura sumeriană. Spre deosebirede descântecul sumerian.Ce să fac doar cu smochina coaptă / Şi caisa pârguită bine? / Pune-mă. am împărţit materia în trei complexe spirituale. administrative. Traducere. 3 Tăbliţele de argilă. a fost ales. prefaţă. româncele încheiau tratamentul cuformula cunoscută: Leacul şi babei colacuîî: Aceste analogii culturale între cele două ariiculturale. un descântecromânescde deochi. p.CUVÂNT ÎNAINTE bour). 9. Din textele istorice. vrăjitoriile şi. / . scoaterea acesteia din corp pentru a fi alungată cât mai departe. Folclor şi Jolcloristică.). 12 . î. care se încheie cu formula Te descânt în numele Cerului. 264. / Te descânt înnumele Pământului. În descântecul sumerian de durere de dinţi. pentru comparaţie. .

prieteni şi fraţi simbolici. 13 . Pentru efortul de selectare a imaginilorcare ilustrează momentele semnificative din desfăşurarea celor două cicluri mitice din arhive. cumar fi: geneza panteonului exprimat în lut. MumaPloii. căsătoria şi înmormântarea) în care apar. realitatebine exprimată de sintagma creştinism cosmic. cu naşterea şi renaşterea anuală a divinităţii şi Veacul de om (ciclul familial). atribuţiile şi contextele rito-magice ale sărbătorilor şi obiceiurilordin ciclulcalendaristic şi din ciclulfamilial (naşterea. Reprezentările miticeale panteonului românescsunt definite prin cuvinteilustrate cu imagini fotografice. . şi alta antropomotfă. MumaCaloianului.). aluat. bătaia rituală de dute-vino. divinitătile mumă (Muma Pădurii. icoane şi desene grupate în două cicluri: Veacul divin (ciclul calendaristic). cu naşterea. întrucâtîn ea trăieşte acum omenirea. biblioteci şi colecţii muzeale. Maica Precista). Reprezentările mitice ordonate după vârsta. ascendentul Zeiţei Mamă neolitice în raport cu Zeul Tată indo-european şi cu Fiul lui Dumnezeu creştin şi altele. ciocanul şi nicovala. exclud valoarea documentului etnografic şi puterea de transmitere a acestuia pe cale orală. din care acesta şi-a ales nu numai divinitătile. vegetale. o cunoaştem prin proiecţia în contemporaneitate a unor arhetipuri şi reprezentări mitice ale civilizaţiei vechieuropene: oul şi oala. Fierului şi Creştinism ului. textile. Înfrăţirea omului cu natura. chipurilefigurinelor şi măştilor româneşti sunt realizate. pântecele şi grota. nu în piatră. corboaica. una geomorfă (neolitică) şi alta antropomorfă (indo-europeană şi creştină). barza. sunt ilustrate cu imagini reprezentative grupate în 30 de teme. Fiul luiDumnezeu creştin. a favorizat păstrarea amintirii unorarhetipuri semnificative pentruistoria religiilor. lebăda) şi de cele prădătoare de zi (gaia. autorul mulţumeşte cu multă căldură colegelor sale. căsătoria şi înmormântarea omuluide-a lungulcâtorvadecenii. zeiţa pasăre în dublă ipostază. modul în care oamenii şi-au imaginat că arată divinitatea adorată. După un alt criteriu. Hr. glia de pământ şi băţul de semănat. Lumea mitică antropomorfă a panteonului românesc e uşor de înţeles. fără excepţie. Autorii aserţiunilor conform cărora românii nu au un panteon propriu. lutul şi aluatul. dătătoare de viaţă. În comparaţie cu zeii şi zeiţele panteonului clasic grecoroman cioplitîn piatră. neolitică. geomorfă. care a generat două lumi inconfundabile. idealul de frumuseţe şi perfecţiune al divinităţii adorate. reprezentată de păsările de baltă (rata. vulturul) şi de noapte (bufniţa). Iisus (anulO. care are ca model de frumuseţe al divinităţii adorate oul. se poate aprecia că europenii au edificat două lumimateriale şi spirituale inconfundabile: una neolitică. caracteristică Epocilor Bronzului. mişcare arhetipală a creaţiei şi principiu de funcţionare a primelor unelte şi instalaţii tehnice ale omenirii (piua şi pisălogul. lumea geomorfă. din materiale perisabile: lut. lemn şi aluat.anul O).Cornelia Belcin-Pleşca şi Laura Negulescu.acul). ci şi rude. lemn. cu chip de om.CUVÂNT ÎNAINTE (2500 î. care are ca model omul.

chiar dacă astăzi acestea ni se par false. Baza documentară a dictionarului o reprezintă informatiile înregistrate în ultimele două secole de neobosiţii culegători ai traditiilor populare tezaurizate în arhive. Definitiile sunt formulate prin cuvinte uzuale. dar nu ar crede în ele. exigenta specialiştilor. localizare geografică şi precizarea indlcaţnlor bibliografice. Opopulatie careare anumite credinte. Eroii din basme. Lipsesc multe reprezentări mitice.CUVÂNT ÎNAINTE Cu acest fetişism. după acelaşi tipic metodologie: definitie. Atât cât i-a permis pregătirea de etnolog. în afara panteonului. absurde.cu celiconic greco-roman este neconcludentă dinpunctdevedere al genezei civilizatiilor cărora leapartin. 3 septembrie 2012 14 . nu le-ar trăi şi nu le-arrespecta. au suferit şi au murit adeseori pentru erorile lor. convingeri. De asemenea. bunuri culturale intangibile care trebuie respectate. citati cu respect în paginile dictionarului pentru contributiile lorremarcabile. Termenii cheie poartă trimiteri încrucişate (*) la articolele dedicate acestora. autorul a folosit numeroase informatii interdisciplinare. nu au fost definiti aşa-numitii oameni de piatră. decadent încă de la scrierea şi cioplirea luiîn marmură şi piatră. exclusiv oral. cu bună ştiinţă. dar şi alvalorilor morale: unul. este superioară unei populatii care ar detinetoate adevărurile dinlume. cu zeiimorali. cusute sau ţesute în război. Olucrarede acest tip nu poate să fie completă. cioplite în lemn. Informatiile au fost completate de cercetările recenteefectuate cu prilejul elaborării Atlasului Etnografic Român. Oamenii au luptat. descriere succintă a fenomenului definit. Preocuparea constantă a fost elaborarea unei lucrări accesibile unor largi categorii de cititori şi să împace. iar neologismele şi termenii tehnici au fost restrânşi la strictul necesar. dar tocmai aceasta dovedeşte că nu au trăit în minciună. muntii sacrii. pe cât posibil. Îndictionar nu se fac aprecieri despre adevărul sau neadevărul reprezentărilor mitice şi credintele generate de acestea. trădări şi incesturi. altul. Articolele de dictionar sunt elaborate unitar. conceptii despre lume şi viaţă şi trăieşte în conformitate cu normele astfel generate. Compararea panteonului românesc. nici America n-ar fi existat înainte de Columb. Ion Ghinoiu Bucureşti. de mitologia română. care nu au nici o legătură directă cu activitatea practică sau cultică a oamenilor. Un omagiu se cuvine adus celor care s-au preocupat. sau publicate în volume şi reviste de specialitate. înaintea noastră. puşi pe înşelătorii. au fost lăsaţi. toponimia şi legendele mitice. adesea prin expresii populare. muzee şi colectii particulare. cu înaltevalori morale expuse în acest volum. înşelăciune careîncepe în clipa cândse cunoaşte adevărul şi se refuză cu bună ştiinţă respectarea acestuia. precum figurinele modelate din aluat şi din lut.

Patul. culcuşul. O tehnfcă preliminară de abordare a sufletului este cercetarea adă posturilor locuite de acesta. mai multe spaţii şi trepte de 1. După coajă cunoşti pomul.. statul. prin suflare. în *Postexistenţă (*Sicriul. *Bordeiul. Pentru a ajunge la suflet. Ofelia. I-II. EdituraAcademiei. din afară spre Dictionatul limbii române. AI-ul scos pe gură sau cel care se ridică de pe pielea unor animale obosite. românul îşi face o primă impresie despre trăsăturile sufletului adăpostit de acestea. între leagăn şi Romaniae. de ziua *Blajinilor. A-B. Editura "Irupul.Abur ahmentatiet româneşti. Paşi spre sacru. Etymologicum Magnum aţă în: * Existenţă. casa de locuit etc. Văduva lumeade aici). Dicţionarul limbii istorice şi mormânt (*Leagănul. Minerva. dată de pomană. Din etnologia 15 . era asemuitfrecvent de români cu sufletul. intimitate înşirate precum mărgelele pe Hasdeu B. poporane a românilor. Bucureşti. Bucureşti. satul. Denumirea de AI a pomenii este pusă în legătură cu procesul de fierbere al alimentelor din corpul cărora iese şi se ridică în sus AI-ul sau sufletul acestora. îmbrăcămintea. Bucureşti. Dobrogea). Inima omului i se citeşte pe [ată. După fată şi sufletul. 1996. Partea interior. abur din gură şi înscenează apoi o luptă între două suflete: al ei şi al bolii personificate.. voI. Tom. 1913.P. la *Moşii de Vară şi la *Moşii de Sâmedru (Muntenia. 1. care părăseşte *Trupulla *Moartea omului. Buzău) şi mâncarea gătită. femeia descântătoare scoate. Pentru alungarea bolii din corpul unei persoane. trebuie trecute. Editura Enciclo- Esenţă vitală pedică. Metoda de a-ţi forma o imagine generală despre o persoană priniscodirea adăpostului pe care îl locuieşte este definită de proverbele şi zicătorile populare: Chipul omului este oglinda sufletului. AI se numeşte şi pomana după o înmormântare (Muntenia de nord: Dâmboviţa. Adăpost al Sufletului Sălaş material şi efemeral esenţei vitale a omului. Studiind pe dinafară trupul. *Casa. sinonimă cu *Suflet. 1972-1974. după haină cunoşti omul etc.

1976. Aghiuţă Zeu al panteonului precreştin detronat de Dumnezeul creştin. sinonim cu *Drac.P. 1972-1974. trupul.. călare pe cal. este invocat de copiii colindători care sună din clopotei şi bat din fiarevechi în timp ce ocolesc casele şi anexele gospodăreşti să aducă roadebogate: Chiraleisa!!!/ Spic de grâu. Fochi A. Proverbele româneşti şi alelumii romanice. Muşlea 1. Bucureşti. *Naiba şi Drăcuşor. 39. *Soarele care.Getica".. *Tânjaua. Bucureşti. C. Bistrita. *Ziua Peştelui şi *Ziua Şarpelui. 1. / . 1986. Gheorghe Gabriel. păzeşte. Ghinoiu Obiceiuri populare de peste an. Editura Litera. în REF. Cercetări etnografice şi defolclor. La Bobotează. Adăposturile lui pot fi însufletite (casa. uterul. Craii de la Mocod . / Roade bune. infinit de mici (particulele subcuantice) sau infinit de mari (galaxiile. *Cimitirul. 1992. A. 1994. 1. Dictionatul ltmbii istorice şi poporane a românilor. placenta sau Casa copilului). în nord-vestul României. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae EdituraMinerva. Elese multiplică ierarhic spre două infinite: spre mica lume a particulelor cuantice şi spre marea lume a stelelor şi galaxiilor. uneori invocatcu simpatiede oameniîn afara contextelor malefice. voI. statul) sau neînsufleţite (cadavrul. casa rămasă pustie). 3-4. / Până-n brâu. Bucureşti. roiurile şi superroiurile galactice).. Geomorjismul şi antropomoIjismul spiritului uman. 1. 2000. Etymologicum Magnum Romaniae. Editura Fundatiei Culturale Române. 5-6. sinonim cu *Boii Sângiorzului. Hasdeu B.obicei din ciclul primăverii. Un adăpost închidealt adăpost şi un adevăr alt adevăr pe principiul proverbului Peştele celmare înghite peştele celmic. *Primul arător. Totul este legat de tot. în Zes.. 1992. tom. Bucureşti. Alexa Boje. tom. 1997. I-II. *Moş Alexe. este un dracputinpericulos. Editura Minerva. încearcă să se refugieze în ziua Dochiei (9 martie) în tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură.AGHIUŢĂ *Mormântul. Alegerea Craiului Ceremonial al mortii şi renaşterii anuale a *Sângiorzului. Densuşianu. Editura Minerva. în revista . A. Biberi 1. Istoria şi conduiil« la limită tipDirichlet.. Permanenfele clepsidrei. divinitate agrară substituită de gospodarul satului care a ieşit primul la arat.. Asemănător lui *Tichiută. Bucureşti. Leonăchescu N. *Lumea de dincolo) şi în *Preexistentă (pântecele matern. *Udătorii. Ghinoiu 1. nr. AlexeCaldu Reprezentare mitică sezonieră în *Calendarul popular care încălzeşte şi purifică spatiul la echinocţiul de primăvară. 1972. nr. sinonim cu *Alexie. Deşi bătrân. obosit de drumulparcurs zilnic între răsărit şi apus.. 16 Bucureşti. Dictionar. Petri Ov.. satul. nr.

Dumnezeu văzând cât de mult suferă omul de pe urma insectelor le-a strâns pe toate în ziua de 14septembrie. De atunci. Fochi A.. se aprindeau focuri prin grădini şi livezi. Bucovina. Caldu (Transilvania. patron al care iernează sub pământ. A. se suna din clopotei sau se făceau zgomote bătând din fiare vechi pentru a speria şerpii. târlele şi oboarele. Spredeosebirede ceilalţi sfinti purtători dechei aleanului. în scorburi şi sub scoarţa copacilor. oraviţa. 1881. în preajma echtnoctiului de toamnă. În această zi era interzisă pronuntarea numelui de şarpe sau. Iarpe Alexie pentru că nu a ascultat deDumnezeu. şopârlele. spune o legendă că. Bucureşti. . între 17 martie şi 14 septembrie insectele împrăştiate. gregorian şi poporul român pe anul 1882. când se recolta mierea lăsată pentru hrana albinelor pe timpul iernii. Transilvania. pe ierburi. l-a transformat în cocostârc ca să adune. Bucovina).. este sinonim cu Alexe Boje (Moldova. la 14 septembrie (Ziua Crucii). sau Omul lui Dumnezeu din Calendarul ortodox (17 martie). Alexie Reprezentare mitică sezonieră. deschide lacra înainte s-o arunce în mare. Maramureş). Mara- mureş). Local. (Moldova. îi spunea peşte. în preajma echinoctiului de primăvară şi îl încuie după şase luni. Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Editura Minerva. insecteles-au răspândit în apă. lăcustele. era numită Retezatul stupilor. salamandrele şi broaştele.ALEXIE Mană-n grâne! (Transilvania. *Sângiorz şi *Sâmedru.. Datini şi eresuri populare de la alXIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densuşianu... Fochi A. sub pietre sau în ape. Man- giuca Sirn. ci chiar şi apa mării e plină de totfelul de ţigănii. gângănii şi gujulii. care patronează câte un singur anotimp. 1976. Man- giuca Sirn. Tipografia 17 . Instantaneu. *Ziua Peştelui (Transnistria) şi *Ziua Şarpelui. s-o arunce în apa mării. Banat). dacă era necesar. în copaci. sfârşitul secolului Editura Minerva. din curiozitate. Ajuns pe malul mării.. A. Mierea aceasta este un apreciat leac tămăduitor al unor boli. Calendarul iuliati. La A. gregorian şi poporul român pe anul 1882.nu numai Pământul. care a preluat numele şi data de celebrarea Cuviosului Alexie.. Calendarul iulian. Densuşianu. deschide şi închide de unulsingurvara şi iarna. se legau tulpinile pomilor fructiferi cu paie să nu se urce omizile pe crengi. încălzeşte şi descuie Pământul la 17 martie.. *A. A. se greblau şi se măturau ogrăzile. le-a încuiat într-o lacră (ladă) şi l-a vieţuitoarelor chemat pe A. în nisip. A. 1976. Bucureşti. În Transnistria este considerat sfânt făcător de minuni pe ape iar ziua lui de prăznuire început de an piscicol. Tipografia Alexi. se ocoleau casele şi acareturile cu tămâie şi cârpă arsă pentru alungarea şerpilor şi insectelor. gândacii. ziua de A.

Acolo. Fl. În vremurile biblice Dumnezeu a deschis de sămânţa semănată şi închis modelat din lut chipul omului.Cao adevărată divinitate. asemuită cu naşterea. planta moartă în adăpostul seminţei Ghinoiu 1. Aluat sparte (*Oala mortului la înmormântare). adăugarea apei a bolilor.. serie nouă. Scoase dincuptor. modelarea de Ziua Crucii. Bucureşti. tom. 39. (figurinele şi colacii) arzându-le în moment spiritul grâului se retrage din cuptor. Terminologia darului.. măcinare. Alexi. Alunişurile sunt adăposturi pentru obtinerea lutului şi A. Crăciun ei etc. tom. sunt paralelisme tehnologice şi spirituale evidente: Alun eliberareaspirituluigrâuluidin sămânţă Arbust (Corylus aveJlana L. prefacere. din trupul *Şarpelui. 1903.). *Colacul miresei la nuntă sinonimcu *Lut. 3. Oraviţa. 1925. lutul şi A. în confectionării oalei din lut şi prepararea AIEF. Între tehnica Văduva Ofelia. se spune. Studiufolcloristic. îi frământarea şi dospirea materiei în feresc de trăsnete pe timpulverii. prin generatii succesive. 1994.-Iui. vasele) şi sămânţă). prezent în practicile magice planetei Pământ prin tăiere. totem al şi a spiritului pământului. pâinea şi colacii la diferitele sărbători calendaristice). 1996. Conform gândirii magice. însufleţit creatia (omul) suflând viaţă spiritul grâului locuieşte în corpulplantei asupra ei. se încolăcesc unii cu altii. şi practicile magice: sunt date de pomană Bucureşti. Graiul şi folclorul Maramureşului. se usucă şi moare. Institutul de 18 . în REF. nr. lutul şi "Aluatul. 5-6.). înmormântare. Insectele În limba. aşa cum de sămânţa recoltată (seceratul). pot Arte Grafice. Dumnezeu şi-a tea omului. serie nouă. zdrobire. ÎI!. 1992. moara tului uman. Marian Sim. a fost omul neolitic modelase din lut şi A. Arhetip al genezei şi materie sacră din rupte sau mâncate ritual (colacii la care femeia prepară pâinea şi *Colacul. căsătoria şi moarchipurile divinităţilor lui. nemuritor. şi. femeia neolitică şi-a animat mamă până când aceasta naşte (face divinitatea din lut (figurinele. tom. 1h1pul. preferate ale şerpilor care. Papahagi substituidivinitatea şi omulîn obiceiurile Tache.-ul. piua. ca urmare. etc.au viaţă. 1881.. râşnire. înAIEF. râşniţa. credinţele şi obiceiurile românilor. şerpii se adună pentru chipurilordivine.procesul transformării GeomoIjismul şi antropomorjismul spirigrâului în pâine. 7. (oalele la *Moşii de Vară. forme de oale şi colaci împerechere. nestemată şi apoi se retragîn adăposturi însufleţirea acestor chipuri prin ardere pentru iernare. Din acest din A. pâinii (colacului) din A. Ciclul vegetal al grâului. legate de cultul mortilor şi de tămăduire pisare.). care poartă numele unor reprezentări fac din spuma care îi acoperă piatra mitice (Arhangheli. sunt altare de sacrificiu. Ghinoiu 1.ALU AT sau coacere în cuptor sau în *Ţest. pâinea (colacul) şi oala sunt animate. devenind.

1888. are elemente care o apropie de cultul zeiţei mamă *Gaia (Geea). îi poate pedepsi. putere fantastică: sprijinit de uşă apără Butură Valer. măsura luată nă Luis. / Domn mare!/ Ce rudă eşti cu .-ului era implorat şi într-un descântecde judecată pentru câştigarea proceselor: . Evseev Ivan.-Iui. care îi seacă alunele şi îi omoară copiii (şerpii) când tună şi trăsneşte. Candrea G. scormoneauîn timpul colindatului focul din vatră şi loveau grinda tavanului. / . Băţul sau nuiauade A. Alun mare. se aprindeau în curtefocurile Personificare a unei plante cu crenguţe rituale pentru încălzirea morţilor. Dictionar. Vechi găleţile cu apă căra te 40 de zile de un copil pentru sufletul mortului). Plante din obiceiurilor calendaristice şi familiale. în divan .. inflorat al mirelui.. specifică complexului cultural neolitic.-ul îşi apără şi îşi înmulţeşte supuşii (şerpii) sau. de *Tartăcot. Românii din ţigăneşti) şi în cele de înmormântare Munfii Apuseni (Mofii). Estesuficientnumai să atingi şarpele cu o ramură verde de A.Nimic. Editura Ştiinţifică şi Encicloorientează paşii omului spre comorile pedică. Niţu Georgeta. Editura *Colindele. *Sântilie. Sărbătoarea A. de *Dalac. 1997.AN A. ţinut în mână românească. flora spontană cu utilizări în gospodăria Din beţele de alun se confecţionează ţărănească din Oltenia. El este nelipsit din recuzita Timişoara. de *Muma Pădurii. toiegeornate cu care piţărăii Helios. ascunse. Bucureşti.-Iui. mortului pentru construirea gropii sau sicriului. Planta era arsă (incinerată) de copii în Băţul de A. aşteptaţi la *Măcinici sau la joimari. făcea plecăciuni şi se închina A. în opoziţie cu zeul tată indo-european. Bubat. în cele de muşcătură de şarpe. 19 . are nevoie. *Blândă.. 1999.-ul este invocatîn descântecele de dragoste. demonologie şi transportă cu viteza gândului pe unde mitologie românească. apare frecvent ca recuzită nopţile cu *Lună Nouă împotriva *Vâlrituală în obiceiurile de nuntă (*Băţul velor (Apuseni). la judecătorie. încălecat de vrăjitoare o Dictionar de magie..în practicile magice. ? / . Encic1Qpedie de etnobotanică casa de răuvoitori.Bună ziua. ca să-I omori sau să previi muşcătura acestuia! A. 1979. EdituraAmarcord. Craiova. Timpul înaintede miezul nopţii de Revelion şi A. are. beţele de A. răbojul pe care se însemnează An Personificare a *Soarelui numit A. Cu Amarice nuiele de A. Tipografia Moder(*Toiagul mortului. Bucureşti. şi frunze asemănătoare cetinii bradului. În Oltenia numele A.. consacrat în *Calendarul popular culegeriialunelordin pădure este Probejenia (6 august). făcute cadou de mire socrului mare în nuntile Frâncu Teofil.Nimic să se aleagă. Alunele care urmau să fie folosite ca leacpentru tămăduirea bolilor erau culese după un ritualspecial: femeia descântătoare se dezbrăca de haine. din contră. Schimbarea la Faţă (Probejenia) a Maicii Domnului.

înaintea morţii acesteia pe 8 septembrie. Prin 20 să întâmpină . 1999. Saturn.. *Crăciun..-Iui. fixarea în calendar a zilei de 15 august pentru celebrarea morţii Fecioarei Maria. Acum se darul popular păstrează în perioada încheia văratul oilor la munte.. românii cu mai multă bucurie moartea Născătoarei de Dumnezeu (15 august). *Moş Ajun (24 decembrie) şi *Moş Crăciun (25 decembrie). *Moş Andrei (30 noiembrie). etc.. Ioachim se veseleşte şi Ana prăznuieşte. popular numită Sântă­ măria Mare sau Precesta Mare. *Sântoaderul sunt tineri călări pe cai. bărbaţii îşi schimbau pălăria moartea şi renaşterea Zeiţei Mumă neoli. Divinitatea A. şi apoi naşterea Sântămăriei Mici sau Precestei Mici. Biserica creştină a preluat modelul preistoric. se angajau naşterea Fecioarei Maria creştine. este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi. creşte. Iisus. după şansa avută de aceştia la împărţirea sărbătorilor: *Sânvăsâi. *Dragobete (24 februarie).. celebratîn prima zi a A. *Sântilie (20 iulie) şi *Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. de pelerinajele organizate la mănăstirile cu acest hram. Calendarul derea unui important sezon de nunţi (16 tăranului român 2000. *Moş Nicolae (6 decembrie). *Sângiorzul (23 aprilie). între Sântă­ mării. se veselească şi David. *Calensemănăturile de toamnă. se naşte. . Deşi textelereligioase îndeamnă să ne bucurăm la naşterea Fecioarei Maria (8 septembrie): să trâmbităm duhovniceşte . ale naşterii şi *Maicii Precesta desfăşurat în preajma morţii Sântămăriei. *Siva. fiul Dochiei. Importanţa zilei de sărbătorire a Sântă­ măriei Mareeste subliniată de postul de două săptămâni care o prefaţează (1-14 august). reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice. iubeşte şi petrece. se considera timp optim pentru măria Mare şi *Sântămărie Mică. tice peste care părinţii Bisericii creştine în păIărie-0.AN NOU BIBLIC Nou după miezul nopţii. conform echinoctiului de toamnă amintirea unui cântecului. august . de praznicele de pomenire a morţilor şi An Nou Biblic pomenile pentru cei în viaţă. sinonimcu Zeus. La Sântămăria Mare I Tulesc străvechi început de an marcat de oilela valet. Sfinţii *Calendarului popular. 366 în anii bisecţi. Perioada Scenariul ritual al morţii şi renaşterii dintre cele două sărbători. îmbă­ trâneşte şi moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaşte după 365 de zile. sunt mai tineri sau mai bătrâni. de începerea Bucureşti. metamorfoze ale A. conform căruia mai întâi se celebra moartea reprezentării mitice ajunse la vârsta senectuţii..cu căciula (A venitSântămăria I Te-ai p.14 noiembrie). Zile şi Mituri. Să dăntuiască toatăfăptura.-Iui. la o distanţă de un ciclu lunar. după care urmează generaţia sfinţilor-moşi. de deschiGhinoiu 1. Mitra.. Editura Pro. se interzicea scăldatul în apa au suprapus moartea (Adormirea) şi râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispa sau în tămaţul casei. numită Între Sântă­ echinoctiului de toamnă. târgurilor şi iarmaroacelor de toamnă.

se băteau (culegeau) nucii. Iujeul sau Goana Câinilor practicat şi astăzi în a doua zi după Lăsatul Secului de Paşte prin unele aşezări din Muntenia. EdituraInstitutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti. cercetătorii scad din totalitatea unei date consemnate până în secolulal XVIII-lea. de păgubiţi pentru prinderea hoţilor. Bucureşti. unele din obiceiurile specifice Sântămăriei Mici au fost preluate de sărbătoarea vecină. Sântămăria Mare. moartea şi naşterea Fecioarei Maria. la presupusaFacere a lumii (anul 5508 Hr. divinitate careare trăsăturile Zeiţei Mumă neolitice. pentru datarea actelor şi evenimentelor memorabile. În spaţiul carpato-danubiano-pontic ziua de 1 septembrie. calul admiră astrulsolarpe care îl ajută să urce zilnic. totem al dacilor. printre altele. *Ziua Şarpelui. iarna şi vara. Conform mitului biblic. se luau măsuri de protecţie a podgoriilor împotriva păsărilor. An Nou Dacic Scenariul morţii şi renaşterii unei divinităţi geto-dace peste care creştinii au suprapusmoartea şi renaşterea Sfântului Apostol Andrei. conform credinţelor populare. N. de la răsărit până la zenit. personificare a luminii şi căldurii. obiceiuri. Între cele două evenimente. de femei pentru uşurarea naşterii. A. acte rituale 'şi practici magice dedicate lupului. B" este reprezentată de obiceiuri şi credinţe nesemnificative. N. Bucureşti. cuprinde. până în secolul al XVIII-lea. şi aştrii care măsoară timpul pământenilor. Fecioara Maria este născută în mod miraculos. este cea mai îndrăgită divinitate feminină a *Panteonului românesc. la 1septembrie. Dictionar. Timpul ritual de desfăşurare a scenariului (14 noiembrie 7 decembrie) cuprinde sărbători. magică î. Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie) numită în Calendarul popular ZiuaCrucii şi. 21 . şi 5509 ani. *Lupul şi *Calul. dacă evenimentul a avut loc între 1 septembrie şi 31 decembrie. A. B. Între cele două divinităţi zoomorfe indo-europeane. vara patronată de cal. 1997.. 1984. *Calendarul popular este structurat pe două anotimpuri: iarna patronată de lup. Pentru transformarea anilor biblici în ani creştini. idea morţii simbolice a divinităţii adorate (*Bocetul Andreiului). Civilizafia Marii Zeife şi sosirea cavalerilor războinici. utilizat.). Editura Fundaţiei Culturale Române. 5508 ani. Opoziţia dintre cele două anotimpuri astronomice. dacă evenimentul s-a petrecut între 1 ianuarie şi 31 august. N. Obiceiuri populare de peste an.AN NOU DACIC pândarii la vii. de descântătoare pentru vindecarea bolilor etc. Editura Lucreţius. Ghinoiu 1. 1997. Aceasta este invocată şi astăzi pentru rezolvarea unor probleme presante: de fetepentru grăbirea căsătoriei. D. local. *Luna şi *Soarele. personificare a întunericului şi frigului. Gimbuta Marija. sunt tainice legături: lupul admiră Luna căreia îi cântă noaptea urlând. Mineiul pe septembrie. şi dintrelup şi cal este exprimată de obiceiul *Tărbacul. Biserica creştină celebrează A.

că se prind farmecele şi vrăjitoriile. la al solstiţiului de iarnă Părinţii Bisericii plantatiile de viţă devie. Vârstele timpului. Monografia folclorică a Teleormanului. beau. Obiceiuri populare depestean. divinitatea adorată. Peste fenomenul astronomic toreşte. prepararea şi consumarea alimentelor (Turta de Andrei) şi băutu­ rilor (*Covaşa) rituale. sinonim cu *Gurbanul Viilor. devine. credinţa că se deschidmormintele şi se întorc spiritele morţilor.Seara se întorc în sat cu făclii aprinse în mână şi continuă petrecerea pe grupe de familii. Ceremonial bahic. joacă în jurul flăcărilor. că vorbesc animalele. Acolo mănâncă. Bucureşti. Gurban.Z. haită divină care ascultă de trei căpetenii: *Filipul cel Mare. obicei care s-a pierdut de-a lungul timpului (Muntenia şi Oltenia). printr-un rit funerar Bucureşti. Casa Creaţiei populare a Teleormanului.AN NOU VITICOL ospeţe nocturne(*Noaptea Strigoilor. *Sântandrei (30 noiembrie) şi *Sânpetru de Iarnă (16 ianuarie). desfăşurat în ziua de "Irif când moare şi renaşte simbolic. împotriva dăunătorilor viţei de vie şi apoi se întâlnesc cu toţii în jurulfocului aprins pe o înălţime. după fermentarea vinului. bărbaţii mergeau în câmp. 22 . de origine tracică. Bucureşti. An Nou. cununiţă pe cap şi cingătoare la brâu. 1988. sau Usturoiului). anunţ identiccu chemarea la de iarnă şi începutul urcuşului Soarelui Focul lui Sumedru. 1971. Ghinoiu 1. După schimbarea calensticla sau plosca cu vin îngropată darului A. Editura efectuează diferite practici magice care garantează rod bogat şi protecţie Meridiane. An Nou Viticol 1997. de incinerare. Păzitul Ghinoiu 1. Editura Fundaţiei Culturale Române. excese de mâncare. Numele local al obiceiului. care înseamnă sacrificiul unui animal întreg şi împărţit participanţilor. Moldova). de obicei în sănii creştine au suprapus sărbătoarea trase de cai împodobiţi cu coarde de viţă Zămislirii Sfintei Fecioare Maria de către de vie. Editura Meridiane. printr-un rit funerar de incinerare. sar peste foc. B. Îmbrăcaţi sărbă­ spre vară. mai ales celede aflare a ursitei etc. Obiceiul începe Ana Zacetenia în dimineaţa zilei de 1 februarie prin Stâlp al *Calendarului popular pe stilul strigăte puternice: Hai să mergem la vechi(9decembrie) care marca solstiţiu! Gurbanu!. Anul vechi. a devenit în calendarul toamna. stropesc cu vin jărăgaiul încins. taie popular o reprezentare mitică nesemnicorzicu care se încing peste piept. Ghinoiu 1. Dictionat.. Oprişan H. Vârstele timpului. Fiecare proprietar îşi dezgroapă Sfânta Ana. Bucureşti. băutură şi distracţie care amintesc de orgiile antice. atestă jertfa oii sau berbecului.. 1988. îşi fac ficativă (Bucovina.. reprezentat de coardele viţei de vie arse pe rug şi de vinul aruncat în foc.Patronii lupilor sunt *Filipii..

Bucureşti. val. 1999. Obiceiuri populare depestean. Tipografia Alexi. Mangiuca Sim. Mihail şi Gavriil (8noiembrie) din Calendarul ortodox.Tipografia Alexi.. aduce în luna iulie arşitele solare care pârjolesc şi usucă holdele şi plantaţiile viţei de vie (transilvania. Antonie confectionată din cârpe în Reprezentare mitică în *Calendarul noaptea de *Sântandrei. I-II. propovădu­ invocat pentru sănătatea oamenilor itoral credinţei în Iisusîn primele decenii (Maramureş). EdituraPolirom. în AAF. sunt frecvent invocaţi pentru sănătatea oamenilor şi vindecarea bolilor grele (Banat. Calendarul iulian.-F. Bucureşti. 1972-1974. 1882. Dictionarul limbii istorice şi poporane a românilor. Reprezentări mitice în *Calendarul Ştefănucă Petre v. 1972-1974. Dictionar. Cei doi sfinţi popular. Braşov.. I-II. numele Apostolului Andrei. Andreiu Păpuşă creştini. Etymologicum Magnum Romaniae. se numea şi NuntaOilor. Iaşi. Privire generală. Mangiuca Sim.. patronează Hasdeu B.. celebrat în perioada Dyonisiacelor Arhangheli Câmpeneşti (românii din Transnistria). Ghinoiu 1.P. Păpuşa. Cercetări folclorice pe Valea Nistrului. Banat). sudvestul Olteniei). În satele unde se amestecau berbecii cu oile pentru împerechere ziua de A. Iv. substitut al popular care a preluat numele şi data de Anului. patroniai ciobanilor şi turmelor de oi. Editura Fundaţiei Culturale Române. Folclorul medical român ţinuturile de la Dunărea de Jos. 1.P. A. val. Bucureşti. Editura Minerva. Hasdeu B.ARHANGHELI Ana-Foca Reprezentare mitică care deschide şi luna lui Cuptor. care au preluat numele şi data de celebrareale Sfinţilor A. 1937. ale primului mileniu de creştinism în Candrea 1. 1997. provenită din amalgamarea atribuţiilor a două sfinte creştine: *Ana şi *Foca. Dictionarul limbii istorice şi poporane a românilor. 1882. este comparat. numiţi în *Calendarul popular Anton şi Tănase de Ciumă. Editura Minerva. Calendarul iulian.. A. 23 . Antanasiile Reprezentări mitice celebrate la Miezul iernii pastorale (16 . Etymologicum Magnum Romaniae.17 ianuarie) care poartă numele amalgamat al Cuviosului Antonie cel Mare şi al Sfântului Atanasie din Calendarul ortodox.-i se celebrau două zile: 8 şi 9 noiembrie. Medicina substitutul divinităţii care murea şi Magică. care a luat din Calendarul ortodox (16 ianuarie). gregorian şi poporul român pe anul 1883.În ţinuturile pastoraleA.. Braşov. aşezată pe laviţă (pat) şi jelită de celebrare a Cuviosului Antonie cel Mare fete ca un mort.. gregorian şi poporul român pe anul 1883. renăştea simbolic la *Anul Nou Dacic.

Inteligenţa ieşită din comun a ariciului îl ajută. adesea. în dărie. este patronal ţiganilor şi altele. Mihail. Gavriil. poartă aripi şi săbii. i-a rămas olecută şi nu ştia ce arbore întreg curăţat până spre vârf de crengi şi împodobit cu flori. Editura Fundaţiei Culturale 24 . Editura Ieremia (1 mai) din Calendarul creştin. s-a unde se mânca miel fript şi se bea vin ascuns la ţâţâna uşii. nu ştie el ce să facă? Vine să-l învăţ eu? la pădure sau în câmp. la iarba verde. P Hasdeu. au fost atestate în toate zonele etnografice româneşti. la stâna de oi. sinonim cu *Sângiorz. în basmele despre animale. organizarea facă. Substitut al zeului vegetaţiei. împlântarea în gospocreaţiei sale ajutoruldiferitelor vietăţi. În tradiţiile populare A. Albina. Tradiţii despre A. înzestrat cu inteligenţă în ţarină. se bagă slugă la scaraotchi. maiprezentîn folclorul românesc în comparaţie cu A. să-I întrebe ce să spice de grâu numit A. care aşa a şi făcut. Obiceiuri populare depestean. a anexelor Domnului. 1994. în mijlocul satului. A. că ştia că-i isteţ. Bucureşti. Ariciul a prins să roşu amestecat cu pelin pentru schimGhinoiu 1. care s-a făcut că pleacă. albina a şi plecat şi i-a spus întocmai lui Dumnezeu. uneori se luptă cu acesta. întrececerbulla fugă ş. Ariciul i-a zis: .. Maiagă. este naş şi prezice moartea cumătrului. În unele legende populare gospodăreşti pentru protecţia oamenilor Dumnezeu. pedepseşte lupul. Îngeri care asistă la moartea oamenilor şi le transportă apoi sufletul credincioşilor în Rai şi al păcătoşilor în Iad. viilor şi livezilor. de unulsingur: .-i.ARI C I 2. între hotare a unei prăjini înalte de demiurg: Când Dumnezeu a urzit cu ramuri verziîn vârf sau chiar a unui pământu1. Bucureşti. nişte munţi! Cum a auzitvorbele ariciului. Arminden 1. Atunci a trimis albina la arici. care n-ar fi unicul ziditor al şi animalelor de forţa distrugătoare a Pământului. şi acum vine să-I învăţ eu ce săfacă! Nu ştie să facă nişte dealuri. Bîrlea vitelor şi cailor care a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului creştin Ov. Minerva. Editura Grai şi suflet.. poartă. 1970. 1997. să păcălească cel mai şiret dintre necuvântătoare.a. Obiceiurile specifice zilei Arici de A. *Pom de Mai. Muşlea 1. parcă-s unghem. sunt: împodobirea cu ramuriverzi Personificare zoomorfă şi sfetnic al a stâlpilor porţilor şi caselor. Maial. vorbească Legendele cosmosului. veghează la capulbolnavului dacă acesta este ursit să moară sau la picioarele acestuia dacă mai are zile de trăit.Dacă e Dumnezeu. conducători ai cetei îngerilor.. la vii şi livezi. cere pentru împlinirea spiritelor malefice. protector al semănăturilor. Dictionar. vulpea. cununi şi să facă cu el. al Române.. cheile Raiului. Bucureşti. special ariciului.Şi Dumnezeu cefel de om îi! Pe mine s-a priceput să măfacă aşa de urât. petrecerilor câmpeneşti. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B.

împodobirea Auraş Păcuraş ferestrelor şi icoanelor cu ramuri sau Reprezentare mitică invocată de copii frunze de pelin.. Dar. de asemenea. Obiceiul prinderii Avrămeasă ramuriiverzisau împlântării A. în sân sau în buzunare. voI. în descântecul şi trata25 . Editura Minerva. 1976.) din fam. stâlpii porţilor. în special de ciumă. Textul era cântat după de A. nr. Cei luaţi doua zi măcelul. Năsăud). împreună mergând din casă în casă. Local. 1993. protectoare a vitelor şi afară din urechi/ Că fi -oi da un galben holdelor semăna te. DensusianuOv. Socec. în timpul nopţii.-lui a fost amalgamat cu tradiţia inspirată de Personificare a ramurilor florifere ale episodul omorârii copiilor la ordinul lui plantei veninoase numită. / Că fi-oi daparalevechi!sau Ieşi 2. *Lemn. *Prepeleac. Bucureşti 1980. pe" malul râului sau limită calendaristică pentru semănatul lacului: Auraş. Ramură verde. Vulcănescu R. urechi. / Şi de ciumă nu ti-e fiicăt. 1915. Coloana Cerului. cum rezultă dintr-oveche strigătură populară: Frunză verde de pelin... pruncul Iisus. Maiagă. Bucureşti. prin iarbă. în REF.. spălarea pe mâini şi pe faţă cu rouă căzută în noaptea de A. protecţie au ajuns şi de unde urma să înceapă a magică împotriva *Ielelor. / Iată-ne la Armindeni. sinonimă cu Maial. A. caselor şi anexelor Fochi A. Fochi A. Graiul din Tara Haţegului. pusă ca strajă la vechi! (Neamţ. EdituraMinerva. pastoral. Armindenul În Zona Lăpuş. strigarea pe nume a persoanelor presupuse a fi *Strigoi pentru a le împiedica să fure mana vitelor cu lapte şi a holdelor 1972. ziua apa din urechi. Bucureşti. se considera început de vară şi ieşirea din apă. *Odoleanul. Păcuraş / Scoate apa din porumbului. / Beau mesenii şi mănâncă. (îmbolnăviţi) de *Iele. *Steag. Datini şi etesuti populare de la gospodăreşti în noaptea zilei de Sfântul sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile Gheorghe. ar fi tăiat o zi întreagă capetele copiilor. Bucureşti. Bucureşti. *Pom de Mai. înşelând pe Irod şi salvând pe fierbea A.. l-V. străvechi început de sezon la cncstionarclc lui Nicolae Densuşianu. Editura Academiei. Frazer G. semănate: purtarea *Pelinului la pălărie. J. după ce narită (Gratiola cfficinalis L. 1976. *Usturoiul. semănatul primelor când mergeauvara la scăldat să le scoată cuiburide fasole şi castraveţi. veniIrod din Noul Testament. Editura Minerva. şi cârstăneasă. Sânjor. rostogolirea Bilţu Pamfii. Călăii. Creanga de aur. local. era invocată. Stâlpar.3. *Rusalii şi *Zbuoamenii au pus ramuri verzi la toate rător erau scăldaţi în apa în care se porţile. o ramură verde la poarta locuinţei unde *Leuşteanul şi *Cârstăneasa. Densuşiatiu. Scrophulariaceae. ar fipus semn cu *Pelinul. care asigură.. Datini şi ctesuti populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N.AVRAMEASA barea sângelui şi apărarea oamenilor şi vitelor de boli.

Bucureşti. 1979. Enciclopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Craiova.în apele stă tute. Niţu Georgeta. Butură românească. Dictionar. Atacă şi îneacă în special pe cei care înoată noaptea. Plante dinflora spontană cu utilizări în Iărănească din Oltenia. EdituraHelios. îi trag la fund şi îi lasă pradă peştilor. le pune cârceila mâini şi picioare.ĂL DIN BALTĂ mentulde bube dulci (eczemă la copii) (Oltenia). 1999. infecţioasă Valer. . sinonim cu *Drac. gospodăria 26 ĂI din Baltă Demoncare şi-a luat numele de la locul unde obişnuieşte să stea.

Date despre cojoace în spate.martie. Nelipsitele tensiuni dintre soacră. dintre frig şi căldură. Dicţionar de magie. 27 . şi de chiar legendele Dochiei care ne porneşte urcuşul însoţită uneori de fiul Demon feminin. Editura pentru a reda opoziţia dintre Anul Vechi Amarcord. Baba Dochia Conform legendelor. în variantele moldouzurparea zeiţei precreştine sunt oferite veneşti şi bucovinene douăsprezece. care moare şi *Anul Nou care se naşte. personificare Reprezentare mitică la vârsta senectuţii a timpului îmbătrânit. identificată în *Panteonul românesccu Gaea. Ca să se convingă că a venitvara. vrea să-şi urceoile carea preluatnumeleşi data de celebrare la păşunea montană în plină iarnă .D. Nu ia în seamă sfaturile săraci şi se retrage la o mănăstire unde ar fi făcut numeroase minuni. în unele legende aceasta este soţia lui *Dragobete şi sora Evseev Ivan. careia sufletul copiilor nebotezaţi (Iransilvania). ajutată de Dumnezeu Acolo şi-a petrecut tinereţea în desfrâu travestit în moş. a fost un perso. copţi. înruditcu Avestiţa.D. la ale Cuvioasei Mucenite Eudochia samasfârşitul lunii februarie şi începutul lunii riteanca.. Timişoara. Aceasta. demolui * Lăz ăre l. I. Spre bă­ venit vara. şi noră. Convinsă că a şi a strâns o frumoasă avere. I. sunt valorizate ingenios nologie şi mitologie românească . Biserica o sanctifică şi o posibilă răzbunare a zeului Marte căruia suprapuneîn calendarpeste o mare zeiţă îi atribuiecuvintejignitoare (Pe Mărfişor îl trecprin curişor!). îşi împarte averea la la munte. se pocăieşte. 1997. este botezată de turmei de oi sau de capre pentru a urca episcopulTheodot. Pentru celorlalti ciobani şi nu se sperie de o aceste merite. naj realcares-a născut în cetateaIliopole îşi trimitenora în pădure să-i aducă fragi din Liban în vremea împăratului Traian. găseşte fragi copti şi îi duce soacrei într-o ulcică. celebrată în acele vremuri la începutul lunii martie. Îşi pune totuşi nouă agrară. Dochia începe pregătirea trânete.Baba Coja introducîn lumea specifică satului vechi românesc. R. dintre iarnă şi vară.D.

. 1976. în preajma solstiţiului de iarnă şi a echinocţiului de primăvară. în ziua echinocţiului de primăvară (stil vechi).). Dar. Vineri. uzurpată Fochi A. supărat că i s-a nesocotit puterea. la *Sânziene sau *Drăgaică (24iunie) aceasta devine zeiţă fecioară.. Cârnilegile. 1970. . Îngreunându-i-se cojoacele în spate. 1898. la solstitiul de vară.. *Sântămăria Mică sau *Maica Precista zeiţă mumă. substanţa primordială a vieţii pe Terra. spre solstitiul de iarnă şi echinoctiul de primăvară.D. Dicţionar Universal al limbii române. Socec. Caraiman. Ghinoiu 1. Lăzăritele. Tipografia IsidorWiegler. Conform unor legende. Sărbătorile poporului cuobiceiurile.. Măcinicii. între echinoctiul de primăvară şi solstiţiul de vară. Obiceiuri populare depestean. Cernăuţi. peste alte trei. numite. *Sânzienele. Dragobete. Din mitologia tracilot. la echinocţiul de toamnă. când trebuie să moară şi să renască împreună cu timpul. Marian Sim. Culturale Române. Editura Minerva. Editura Fundaţiei Bucureşti. local. *Maica Domnului.P Hasdeu. Datinile şi credintele poporului român. Editura Cartea Românească. *Februarie o răpune pe D. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionare1e lui N. După unele legende.. Peste trei luni. Dictionar. *Muma Caloianului. Şeineanu L. la *Sântămăria Mare. 1903. 1909.. 1929. divinităţile feminine ale Panteonului românescse grupează în trei generaţii: Zeife Fecioare (*Floriile. Muşlea 1. Rădulescu Codin C. FI. Bucureşti. împrumută câtevazile friguroase de la fratele său mai mic. Retezat şi Semenic.-eiD. voronca-Niculiţă E. moartea B.. Bucureşti. Craiova. Zeife Bătrâne (Sf... Marte. cum începe urcuşul muntelui. Bucureşti. Muşu Gh. În alte legende D. le dezbracă. transformate în stană de piatră. de D. reducţie simbolică a lungimii anului de 12 luni. înseamnă naşterea pruncului Dochia. 1997.. Densuşianu. şi o îngheaţă de vie. în sfârşit. şi. Scrisul Românesc. Bucureşti. Mihalache D. Varvara. zeiţă la vârsta senectuţii.. *Ielele etc. Editura Minerva. Muma Dracului etc. În ziua a noua sau a douăsprezecea. Dar. în drum spre păşune ea ar fi tors din furca ţinută în brâu firul *Mărţişorului. Bîrlea ov. În raport de metamorfozele 28 calendaristice ale Marii Zeiţe neolitice. Zcite Mumă (*Maica Precista. 1982. îşi dezbracă cojoacele din cauza unei călduri toride. *Drăgaicele. Izvorul Râului Doamnei. până rămâne în ie sau cămaşă. sunt identificate de localniciîn mai multe masive carpatice: Ceahlău. Sf. Sărbă­ torile la români. Institutul de Arte Grafice..). *Muma Pădurii. porneşte o ploaie mocănească care nu a stat nouă zile şi nouă nopţi. după solstitiul de vară.Oameni de piatră. Vama Buzăului. Bucureşti. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. câte unul pe zi. la B. studiu etnografic. credinţele şi unele tradiţii legate de ele. *Dochia). Dochia moare împreună cu turma din cauzaunui ger năprasnic.BABA DOCHIA său.la 9 martie. 1hlpurilelor.

1999. Bucureşti. / Cu ciomag în mână / Şi cu brâu bea. în jocurilecopiilor. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. (Descântec de Năjit. 1994. gesticu utilizări În gospodăria ţărănească din culează şi cântă o melodie specifică Oltenia. năjite.. piciotu-ăl stâng / Gheorghe. Lupşa de Sus. Cântecul Zorilor şi Bradului.. / A te ospăta. caută să atingă sau să reţină Niţu Georgeta. / balena. satul Nereju. uneori. Editura Muzicală. Coatu Nicoleta. sinonim cu *Drac. 29 . 1988. mare enigmă. Nevăză­ toare şi. Rădăcini Babă Bătrână Bală spurcată Demon respingător. jud. De-a Muntenia. fără an pe ţionale.Balina nească a morţilor care vămuieşte sufletul Monstru acvatic amintit în vrajt şi pe drumul care leagă lumea de aici de descântece. îmbrăcată cu cojoc din Pcrsonificări ale suferinţei provocată de piele de oaie întoarsă pe dos. în Dunăre: şească unul din momentele critice ale Fugi. o colăcei / Toţi cu lumină-ti ei (Iorgovanu. Lamâna dreaptă / E o lină / Nu te şitui. cetaceul care trăieşte în oceanele Şi tot să mi-i dai. sinonimă cu De-a Chimiţa. / Patruzeci de românesc reprezintă. să nu-i dai.. Bucureşti. şi mâna jud. / La linăfântână / Este ş-o Babă balina-n Dunăre. / A te şitui. Princântecelefunede Albeaţă descântătoarea trimite rare defunctul este sfătuit cum să depă­ suferinţele bolnavului la B. (Oltenia.. Mehedinţi). legatla ochi. / Că balina te ştie / A te Bătrână. / Nu te culca / Du-te la fântână. / Să ţh Gheorghe. Kahane Mariana. În descântecele de Năjit şi *Lumea de dincolo. Cu acest nume este frecvent amintitîn descântece. călătoriei: . Mija. EdituraExcelsior. / Nu te aşeza. Timişoara. B. mitko-rituole. la vârsta a moşilor şi Babiţi strămoşilor. / Ieşiţi. dincolo.. / Patruzeci deguletele. pentru a-l lua cu ea în *Lumea de / Pieriţi! / Din creştetul capului .-ei O. reprezentantă Evseev Ivan. Dacă B. Editura Helios... folclorului juvenil. / Babiţi şi prinde câte un copildin lumea de aici cu mult plâns/ Şi cufoc nestins. / Nu te logodi. aducător de boli. copertă. Plante dinflora spontană unul din copiii care se foiesc.O aleargă creşterea dinţilor la copii alungaţi prin descântec: . lumii. Moldova). Dicţionar. / Gheorghe. pentru moment. Jocurile tradiţionale de copii.. din descânteceste dreaptă. apariţia ei în folclorul vechi / Toate cu bănuţ la ele.BALINA Baba Oarba Reprezentare mitică feminină Tipologie muzicală. Copilul care joacă rolul B. Structuri magice tradiEdituraALL. senectuţii.Vrancea). Babiţi cu ncoâibnă. ea mi ţi-o cere / Tot culca.. / A te de lână. Reprezentare mitică în *Cartea româ. Craiova.

zona Orheiului. sunt românească.BARBA BOIERULUI Barba Boierului ceva sfânt până la semănatul grâului. BotN. Cetatea Albă). rinichi şi afecţiunilor ginecologice. Mănunchiul de spice legat la vârf cu fir roşu era cinstit cu sare şi o bucată de pâine aşezate pe pământ. invocată în practicile magice de femeile Ceremonia agrară din Tara Oltului. uneori până la seceratulrecoltei viitoare. Dezlegarea izvorului etc. Niţu Georgeta. (Ajuga laxmanii) Buzilă Varvara. ale plantei. fânete. În satul Runcu din jud. O. pedică. Basarabia . Obiceiul se organizează pentru fiecare defunct la şase săptămâni de la înmormântaresau. Moldova. Bucureşti. Craiova. de culoare alb-roşiatică. . 1968-1970. care creşte prin şi practicile magice româneşti. Bucureşti. şi bărbaţii fără copii. într-o anume zi din an. 2. sinonimă cu Pieptenele. 1. se păstrează la icoană ca holdă 30 Butură Valer. Spre deosebire de trupul înhumat la trei zile de la deces. pentru toţi morţii plecaţi din obşte. plămâni. Ramurile înflorite Bucureşti. lactaţia lăuzelor şi a animalelor după invocată pentru lecuirea bolilor de fătare. Butură Valer. 1979. pentrucalmarea durerilor de dinţi. Personificare a unei plante din flora a României. erau puse în scăldătoarea oamenilor iar ramurile neînflorite. la rădăcina plantelor (Câmpia Română. tufişuri şi marginea pădurilor. Enciciopedie de etnobotanică Tulpinile. B. Se credea că B. Spirit al grâului reprezentat de ultimele spice lăsate intenţionat nesecerate pe pentru a rodi în anul viitor. motiv pentru care este numită şi Cucuruzul ursului.. 1943. favorizează Equisetaceae cu tulpini sterile şi fertile.. Editura Ştiinţifică şi Enciclo1979. Barcă Funerară Mijloc de transport al sufletului din lumea de aiciîn *Lumea de dincolo. în scăldătoarea femeilor (Equisetum maximus Lam. Dictionar. Enciclopedie de etnobotanică românească. Împletitură triunghiulară sau dreptunghiulară a spicelor de grâu făcută la începutul secerişului. în AMET. considerate parte bărbă­ Barba Ursului tească. Cânepa În ctcdintelc din familia Labiatae. B. Editura Ştiinţifică şi căutate şi mâncate de *Urs primăvara. Barba Ogorului 1. sufletul pleacă după 40 de zile pe apă în cadrul unui spectaculos ceremonial funerar numitslobozitul apei. 1999. când iese din bârlog. Bucovina). spontană Barba lui Moş Ajun Fuior de cânepă primit ca plată de preotul care sfinţeşte alimentele în Ajunul Crăciunului (Moldova. Enciclopedică. Dealul Mohului. Editura Helios. Plante din flora spontană gospodăria ţărănească cu utilizări în din Oltenia. parte Personificare a unei plante ierboase femeiască. Iransilvania. Ionică 1.) din familia sterile.

Barză Pasăre de baltă. Barca pluteşte până este scoasă la mal sau este răsturnată de curentul de curgere al apei. cărbunii aprinşi rugul funerar. imitându-i glasul (tocănitul ciocului) prin bătutul lemnului cu degetul şi pronunţarea formulei magice Doamne fereşte'. atâtea oale sau găleţi de apă câte se vor duce în zilele următoare pe la vecini. cărbuni aprinşi. Recuzita ritual are semnificaţii uşor de recunoscut: ramura de măr este substitutulmortului (morţilor). colacul şi cârpa pomană pentru mort. Secvenţele obiceiului au avut următoarea succesiune: aşezarea ştergarului pe malul răului. oaspete drag aşteptat cu nerăbdare să sosească primăvara din ţările unde iernează. ca un sfeşnic cu patru braţe. lansarea pe apă a bărcuţei improvizate. mai cu seamă fetele şi băieţii tămân necăsătoriii.. râu) cu o jumătate din coaja uscată a unui dovleac. norocul (Se crede că vafi marenorocÎn casape care barza ÎŞi face cuib). Murgoci Gr. Prin forma sa. Glasul divin al S. XXXIv. în schimbul unei monede numită obolul mortului. substitutal *Zeiţei pasăre generatoarede viaţă. Este invocată. an. un colacsau o pâine. zice că e semn de moarte). împărţirea pomenilor (colacul. nr. turnareaapei peste ştergar. numitde localnici cotovaie. barca are o evidentă semnificaţie . în Şez. B. oala de lut. simbol al fertilităţii şi abundenţei. dacă pleacă târziu. fluviu infernal. 5lobozitulizvoruluide apă. În mitologia greco-romană luntraşul Caran trece cu barca Styxul. o ramură de măr. o oală de lut. cârpa) la trecătorii sau copiii care asistau la ceremonial. sinonimă cu cocostârc. aprinderea lumânărilor din cotovaie. Nimeni nu se mai îngrijeşte de ea întrucât se consideră că sufletul mortului este plecat defitiv. cotovaia reprezintă barca funerară.BARZĂ Gorj femeile iertateveneaula ceremonia care se desfăşura la începutul secolului al XX-lea pe malul unei ape curgătoare (pârâu. incendiul (Dacă se aprinde undeva o casă. prevesteşte: timpul (Dacă berzele pleacă din vreme. belşugul (Dacă un om vede mai multe berze primăvara. colacului şi florilor. pentru a alungasau a preveni un rău de care cineva aude sau îl vede. Cine vede Întâia oară primăvara o singură barză. va face multe care de porumb). un băţ pentru răboj.. 5-7. vesteşte oamenii prin tocănitul cu ciocul lor) şi altele.unerară. un bănuţ.. cioplirea pe răboj a numărului de găleţi vărsate. două lumânări lipite una de alta şi întoarse cu capetele în sus. 1901. incinerate sau înhumate de oameni pe Pământ. iarna va fi scurtă şi călduroasă). ursita (Oamenii care văd o singură barză. cărbunilor aprinşi. bănutul plata luntraşului iar oala. aşezarea în cotovaie a bănutului. care sugerează luna la primul şi al doilea pătrat. o cârpă (basma). iarna va fi grea. sufletele morţilor.-ei este redat atât de bătutul ritmic al unei scânduri cu unul sau două ciocane din lemn (*Toaca de 31 . care aduce pe coşul casei frăţiori şi surioare celor mici. zic că rămân singuri. aruncarea pe apă a ramurii de măr şi a răbojului.

1971. B. Băbăruţă Reprezentare pluviometrică sinonimă cu *Paparudă. 1988.B" Monografia folclorică a Teleormanului. ploiţă. Bălţatul *Drac îmbrăcat ca o *Brezaie. Ghinoiu 1. Băieţoi Mirele *Drăgaicii." (Cociuba Mare. Bătaie Rituală Practica magică menită să aducă sănă­ tate. B. Gestul B. Editura Minerva. mormânt). *Crăciun (Bătaia sau scormonitul colindătorilor cu beţele sau *Colindelele în foc). Rută. Lăsatul secului de Paşte (Bătaia cucilor cu opinca. Cuceu 1.-ului este jucat în ceata feminină a Drăgaicii de o fetiţă îmbrăcată băieţeşte (Teleorman). *Mamaruţă.-ii R. *Tărbacul câinilor). Ziua Crucii (Bătutul nucilor pentru a face rod şi anul viitor). *Măcinici (Bătutul pămân­ tului cu beţele sau maiurile). să exprime prietenia. / Fără nici-o piatră. şi Mituri. cât şi de lovirea cu degetul în lemn. Cuvântul onomatopeic a tocăni este păstrat astăzi de unele zicale şi expresii româneşti: A tocăni la cap înseamnă a pisa pe cineva cu vorba. Bată-1 Crucea Demon respingător. 1999. zeiţă fecioară protectoare a lanurilor de grâu şi orz în timpul 32 dansului ei nupţial.. Univers Enciclopedic. o *Bătaie rituală. baterea alvitei. Bucureşti. Bucureşti. ţoale bălţate. Bucureşti. este secvenţa cheie a oricărui scenariu de întemeiere a adăpostului (casă. Editura Pro. Editura Fundaţiei Culturale Române. să fertilizeze spaţiul. să scoată căldura din pământ. cu colorate. stat. ataşa­ mentul şi solidaritatea dintre oameni (bătutul prieteneşte pe umăr). cunoscută sub numele de bătutul parului sau stâlpului. sinonim cu *Drac. Bihor). . apare frecvent în zilele de *Anul Nou (*Sorcova). lumea de dincolo. Lumea de aici. Bucureşti. Cuceu Maria. care poate fi învins de semnul crucii făcută cu mâna pe corp sau cu limba în gură. / Dă. Casa Creaţiei a Teleor- manului. zeii indieni Maruti. Oprişan H. Bătutul lemnului cu degetul. Rolul B. ca de altfel şi bătutul toacei şi clopotului au fost.R. Calendarul român.. Dumezil Georges. şi are ca arhetip instinctul înnăscut de întemeiere a *Casei copilului prin actul sexual. aducător de boli. să alunge spiritele malefice... este invocată de ceata care o însoţeşte în timp ce colindă în verile caniculare prin curţile oamenilor să dezlege ploile: Băbărută. Vechi obiceiuri agrare româneşti. la început. o practică magică. Zile ţăranului 2000. Zei suverani ai indo-europenilor. Bucureşti. / Ploiiă curată.BATĂ-L CRUCEA lemn). Ghinoiu 1. 1997. jud. sat. Doamne.

/ Prin lume se vântură. Practica O dată vede naşul . în repede am luat/ 'îtâtuitura la descântat / vârful bradului de nuntă este înfipt un măr sau gutuie. aprin. Editura Saeculum 1. imagine a hierogamiei noapte cu mirele şi bogăţia folclorului cosmice. nunţii cultivă ambiguitatea. ceremonialului nupţial aminteşte de o Bucureşti. 1944. de aceste azvârlit -o . stegarul. Structura vite şi păsări. La casa miresei. în Muntenia şi Dobrogea. / S-a inflorat. strămoşilor în linie paternă.) îşi au originea în reflexologia şi plata găinii. vornicul) împerecherea tinereiperechiprin Personificare a suferinţelor produse de spargerea taleruluimiresei. abundă de-a lungul întregului ceremonial nupţial. cu prăjina *Steagului de nuntă al talpa picioarelor din cauza frecării mirelui. măr din grădină... finei) ridică magică a B. simbol al nupţialitătii. întors cu faţa îngroşarea pieliide pe podul mâinilor şi în jos. Casa Şcoalelor. generatoare zdrobitul seminţelor cu pisălogul în piuă de înţelesuri şi subînţelesuri legate de etc. paralel' cu dezvoltarea Pamfile Tudor. Informaţiile etnografice şi '"Bătaie rituală şi model exemplar de folclorice. substitute..Strigăturile adresate nănaşului în timpul derea focului prin frecarea lemnelor. simbol al masculinităţii.0. Tratamentul empiric(legarealoculuicu ceapă simbol al miresei. practică atestată până târziu la unele societăţi Bătutul Parului arhaice.. Înaintea ginerelui trece naşul. B. iar în Bucovina băţul personificată: 'îtântitură.. mişcarea de du-te-vino a reflexului Aluziile erotice la adresa naşului. persoane iniţiate oficiază 33 . nească a bate stâlpul (parul). P. / Tocmai aici animerit. Candrea l. / Peste zeci de rări / Am fost preluat. precumobiceiul atestat în Ţara intemeierea adăpostului sufletului (casa Almăjului ca mireasa să nu doarmă prima copilului). simbolul miresei nunti te. este invâtti. uneori sub un de masculinitate şi virilitate. aromânii înfig merele roşii. este definită de expresia româ. / Noi Adesea. a Cerului patern cu Pământul erotic pe această temă (Naşul vede Întâi matern.-uiP. sentimentului de pudicitate... ideal sexual.. într-un târziu.. a venit / Şi plângând ni s-a ţelit.. / ţtămnută. Ş-am cetit-o / Ş-am afurisit-o. sinonimă cu Trântitură. repetate. 1999.BĂTUTUL PARULUI Bătătură (brădarul.A. în braţele crucii care formează scheletul steagului de nuntă.la întemeierea adăpos­ problema controversată a iniţierii finilor tului şi în primele invenţii tehnologice de către naşi în vederea procreării. ale omenirii (semănatul cu parul. / Peste Actul nupţial petrecut în văzul tuturor a nouă mări. miresei. Boli şi leacuri la oameni. către naşi. reprezentanţi ai moşilor şi Bucureşti. colăcarul. / S-a trântit. putrezită în ţuică) este însoţit de terapia descântecului cu care se alungă suferinţa în vâlcea *Bradul de nuntă se împlânta în colacul miresei. / Dar Nicu petrecut prin colacul găurit al miresei. Folclor posibilă iniţiere sexuală a tinerilor de medical comparat.

care emoţionează şi mângâie sufletele credincioşilor. rolul fecundatoral femeilor. Bucureşti.T. cândse considera că divinitatea adorată îşi avea reşedinţa aducători de grindină şi vijelie pe timpul aici. letoni.Este de presupus că acest instrument. prosperitatea celor bătuţi. Carpaţilor. de obicei din paltin.BĂTUTUL TOACEI Instituţia năşiei Excluzând plăcile percutante ale budiş­ tilor şi şintoiştilor Extremului Orient. De la bătaia rituală cu *Sorcova la *Anul Nou pentru sănătatea şi Academiei. Obiceiuri populare depestean. la bătutul nucilor la Ziua Crucii cu prăjina de lemn pentru a le *Toacă. devine o reprezintă chiarsunetulprodusîn timpul personificare celestă care cântă acolo. semnificaţia creştină 34 . la tatăl sau strămoşul neamului. de lemneste practicată astăzi de români. la conducătorul care îşi manifesta ius noctis. în noaptea de *Anul Nou Pământ în cer. pentru aflarea ursitei în timpul transferul reşedintei (Raiului) său de pe *Vergelatului. Marii Zeiţe. anunţă începutul zilei contemporan creştin-ortodox. Prin B. la bărbatul cel mai în vârstă. în basme şi expresii populare. Bucureşti. Editura europene. Prin verii. sârbocroaţi şi estoni. pe Pământ. substitutul zeiţei etc. aleideologiei neolitice.Toaca. ruşi.T. 1970. numită La glasul celui mai simplu instrument din Toacă. apare în numeroase obiceiuri şi practici magice. de lemnsunt supravieţuiri primăvară. ne trimite dincolo de a termenului.laIoimar! pentru a petrece bătaia vergelelor din lemn verde în cu cei vii sărbătorile echinocţiului de noaptea de *Vergelat pentru aflarea ursitei la B. Vulcănescu populaţiilor pastorale şi războinice indoRomulus.T. în tot şi în toate. Toaca din lemn. Etnologie juridică. de la mormintele. greci. unde Biserica îi consideră pe naşi părinţi spirituali ai finilor. de la bătaia rituală a divinităţii fitomorfe prin lovirea ritmică cu unulsau două ciocane dinlemna unei grâului înspicat cu *Sulul împodobit ca scânduri. invenţie atribuită Române. spre deosebire de bătaia Dictionar. Obiceiul era practicat şi pentru alungarea norilor ameninţători. bătăii. îşi are originea în neoliticul agrar şi reprezintă amintirea Ghinoiu 1. Toaca are rituale şi principalele momenteliturgice. direct sau prin substitute. Dincolo de simbolismul închinăciune. B. numită să bage bob. În cultul Bisericii Creştine Orientale indică poziţia Soarelui pe cer. 1997. feciorii şi copiii chemau spiritele morţilor care îşi părăseau transmite rod în anul următor. la pământul bătut cu maiurile de lemn pentru Bătutul Toacei scoaterea căldurii şi alungareafrigului în Practică magică princarese obţine glasul ziua de *Măcinici. bulgari. când începe slujba de seară la lemn mângâie şi cheamă credincioşii la Biserică etc. armeni. la miezul nopţii ca să trezească cocoşii de pe Pământ la primul lorcântat.. o certă protoistorie precreştină. al cărui numeîn limba română geomorfe. în toponimia sacră a sus. Editura Fundatiei Culturale rituală a tobelor.

polifonii de toacă.. V. După acest momentculminant cuiată cu lacăte şi chei de stăpâni. Românii din Munfii Apuseni. Lumea de aici. După unele credinţe. precum *Muma pământului care. după executarea dansului fără împrejurări: rezemată de poartă sau de egalal Turcii şi omorâreaei cu *Bâta sau uşă. Dictionar. 1999. Ghinoiu 1. lungul drumului. În alte sate B. Belitul Turcii În satul tradiţional băţul şi traista erau Moarte violentă a *Thrcii. Editura Fundaţiei 1997.. urmează stricarea măştii spre deosebire de fraţii de cruce care se Turcii arderea sălaşului (paiele pe care leagă trup şi suflet până la moarte. din gospodărie. Dar. În Munţii Apuseni se pune în groapa Gherman Tr. băţul. de Crăciun (26 decembrie). nr. Forme străvechi de se sprijină la mers sau se apără de cultură poporană românească. Niţu Georgeta. O pomană importantă goală. Editura duşmani. Înjurătura Lua-te-ar Benga 35 . zeiţă taurină pieseobligatorii purtate de om la ieşirea în *Cetele colindătorilor de *Crăciun. ciomagul şi *Toiagul. arbust care creşte prin pădurile umede de la deal şi munte. Cluj-Napoca. Un păstor adevărat se sinonimă cu Moartea sau ÎnecatulTurcii. despletită şi cu ţâţele aruncate pentru sufletele morţilor este băţul din peste umăr. nou-născuţii. Tovărăşiile de Crăciun ale mortului un băţ crăpat la un capăt în care fcciorilot români din Ardeal. îl latră Pădurii. Bucureşti. 1990. Ghinoiu 1. Dicfionar. numai pe timpul mesei. aceasta i-ar fi necesară Benga sufletului călător să se apere de *Căţeii Drăcoaică care fură. mălin. iar cu banul plăteşte vămile din Dacia. mare ospăţ funerar (transilvanta de sud). Herseni rr. necunoscându-l. Forma arhitectonică a semnalelor de toacă. lumea de dincolo. Bâtă Culturale Române. al activităţii cetei de colindători. Editura Fundaţiei Culturale Române.BEN GA Cristescu c. vol. în REF. se introduce un ban. Obiceiuri populare de peste an.. păzea simbolic casa lăsată neîncu puşca. *Anului Nou. 1999. Bucureşti. Bucureşti. Substitut şi tovarăş de drumal omului în lumea de aici şi a sufletelor morţilor în *Lumea de dincolo. şi om este de ordin marca sfârşitul *Anului vechi şi naşterea spiritual. 3-4.. îşi au dormitfeciorii la gazda comună) şi un însoţeşte tovarăşul şi pe lumea cealaltă. care Legătura dintre B. 1888. Colindatul feciorilor se încheia a doua zi Până la începutul secolului al XX-lea B. despărţea de B. B. Editura Helios.sau bota de lemnse aşeza în mâna mortului. ca între doi fraţi de cruce. cu băţul defunctul 1939. Plante din flora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. Craiova. în centrul îşi putea înlocuiproprietarul în anumite satului. în AF. Candrea George.. Frâncu Teofil. Umblă noaptea în prima noapte. 1977. sinonim cu *Colindele.

sinonim cu casa Domnului. diferite denumiri zonale: *Moşi. Obiceiuri populare depestean. Acestea sunt lucrate de meşterii ţărani după modelul propriilor case de locuit: sunt construite din bârne îmbinate în cununi orizontale.FI. B. Dacă cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea 40 sau 44 de pahare pline cu vin. 1898. tnciionat. reproduceri miniaturale ale adăpostului Zeiţei Pământ cu chipde ou. Densuşianu.-i parţial îngropate sau cioplite în piatră (Nămăieşti.-ii amenajate la început în chiar pântecele pământului. B. Planul tripartit orizontal (altar. amenajate în grotele naturale sau antropomorfe (B. Sărbătorile la români.BEŢIE RITUALĂ este sinonimă cu Lua-te-ar Dracu (Dobrogea. în *Calendarul Popular. opusă civilizaţiei mediteraneană a pietrei. *Sfinţi. B. Câmilegile. Argeş) şi în cretă (Basarabi). trebuia . R. naos şi pronaos) şi silueta dezvoltată pe verticală (turla. Fochi A. sfintişon. cupole etc..să-l guste sau să fie stropit cu el. naosul şi pereţii corpul iar pronaosul şi temelia picioarele. Datini şi eresuti populare de la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Editura Minerva. românească a parcurs aceleaşi etape evolutive cu locuinţa omului: B. Biserică Adăpost antropomorfal divinităţii creş­ tine.-ile catacombă).-i de suprafaţă.-ilor un interes spiritual aparte îl reprezintă elevaţia şi materialul de construire. Bucureşti. de pe . Muntenia). B. Ghinoiu 1. MarianSim. În multe B. pereţii şi temelia) redau silueta Domnului Iisusîn stare de veghe şi de moarte. cât şi de liniile ovale şi volumele semisferice (arcade. Starea euforică necesară depăşirii momentului critic generat de moartea şi renaşterea divinităţii la Anul Nou se putea obţine prin diferite mijloace: substanţe narcotice.. Amintind de străvechea civilizaţie forestieră. 1997. Se credea că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dintre criteriile de clasificate ale B. Idealul de frumuseţe al divinităţii feminine este păstrat atât de intimitatea B. Beţie Rituală Obiceiul de a bea 40sau 44 de pahare de vinîn ziua de 9 martie. Bucureşti. B. Lăcaşele creştine din prima categorie sunt supravietuiri ale *Geomorfismului neolitic. Bucureşti. bazilică. 1976. dans şi B.-ile bordei). străvechi început de An Nou Agrar.-i săpate în pământ (B. celebrat la echinocţiul de primăvară. Institutul de Arte Grafice. au dimensiuni apropiate locuinţei. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinţilor Mucenici din Sevastia care poartă. 36 panteon. Studiu etnografic.) ale lăcaşului înălţat deasupra pământului.-i se intră ca în casa veche românească.. cu pereţi şi icoane îmbrăcate adesea cu ştergare ţesute sau cusute. *Măci­ nici şi altele (Moldova.-ile din lemn au atins culmi arhitecturale inegalabile.-ile grotă. bolte. jud. Altarul şi turla sunt capul. Bărăgan). Editura Fundaţiei Culturale Române.

lucrate dintr-o singură bucată de lemn. în înaltul cerului. cele de pe valea Mureşului şi din Zarand. Decorul exterior este. ca tehnică. Sub influenţa arhitecturii monumentale în piatră. B. din tot şi din toate. Blajini Reprezentări mitice ai oamenilor primordiali. ancadramentul uşilor şi ferestrelor. Uşile propriu-zise.-ile româneşti se disting prin eleganţa liniilor şi proportionareavolumelor. Aici. unul sacru. Izolat. 13. crestături simplede tipul dintelui de lup şi altele). romanică sau gotică B. fitomorfe şi antropomorfe.-i de piatră. sunt împodobite cu rozete şi alte ciopliţi simboluri precreştine pătrunse prin intermediul meşterilor populari din lumea profană în lăcaşurile ortodoxe de cult. Arhetipurile neolitice (rozeta solară. pasărea.. au. pereţii exteriori sunt împărţiţi în două registre de un brâu din lemn sculptat în formă de frânghie groasă şi răsucită. la *Paştele Blajinilor. sau ai moşilor şi strămoşilor. 37 . cele din Maramureş ating aproximativ 60 m. Stâlpii de susţinere ai pridvoarelor se remarcă prin siluetelelor elegant şi divers sculptate şi prin bogăţia crestăturilor ce îi împodobesc. balaurul) stau alături de arhetipurileindo-europene (capetele de cai. acoperişul. Dincele 600 biserici de lemn active. o spirală care înconjoară B. streaşina şi spaţiul de sub streaşină sunt identice celor două adăposturi.BLAJINI prispă sau dinpridvorul sprijinit de stâlpi din lemn. celălat profan. capetele ciopliteîn forma testei calului.-ile dinTransilvania şi Banat au turnul înalt sau foarte înalt.-ilor occidentale care par a spinteca cerul pentru a se apropia cât mai mult de divinitatea exilată de indo-europeni şi creştini de pe pământ. sculptat şi crestat în lemn. ornamentică şi loc de concentrare a ornamentelor. peste 200 sunt monumente istorice.-ilor cu înălţime mică din provinciile extracarpatice şi din unele sate din sudul Transilvaniei şi Muntii Apuseni contrastează cu semeţia turnurilor B. celebrati primăvara. meşterii ţărani au dat dovada ştiinţei inaltării turnurilor ascuţite şi foarte înalte. Multe B. arborele vieţii. prin frumuseţea şi bogăţia decorului exterior. de obiceiîn ziua de luni după Duminica Tomii. prin căldura picturilor interioare. sinonimicu Rocmanii (Rohmanii.-i din satele Olteniei. Turnul B. şarpele. intrarea în B. Tălpile masive de lemn care sprijină pereţii şi ultima cunună de bârne (unfel de consolă sub streaşină). construite începând din sec. uneori. s-au conservat vechi şi valoroase B. cele mai cunoscute fiind situate în satele de pe Valea Streiului (Ţara Haţegului). Adesea. sunt acoperite în întregime cu crestături geometrice şi motive artistice identice cu celecare apar în alte domenii ale artei populare româneşti: geometrismul şi stilizarea accentuată a motivelor zoomorfe. prin mijloace tehnice ingenioase. precum brâul de lână mijlocul trupului omului. Indiferent de zona în careau fostridicate. Munteniei şi Moldovei sunt lipsite de turn (turlă). mai ales acolo unde apare tinda şi pridvorul. apropiat caselor ţărăneşti.

personaj necuvântător al cetelor de feciori. / Blândă lipită.. *Cerb. nu ştiu să calculeze sărbătorile. EdituraAmarcord. pe care îl sărbătoresc cu o întârziere de opt sau maimultezile.. definesc credinţe mult mai vechi. Motive şi semnificatii mito-simbolice În cultura Sărbătorile traâitională românească. "Iurcă).-ei cuprindea interesante elemente de psihoterapie: Pleacă Ion / Pe cale. În această zi credincioşii depun ofrandepe morminte. când văd că sosescpeApa Sâmbetei cojile de ou roşu aruncate special de gospodine pe apă în vinerea sau sâmbăta din Săptămâna Patimilor. 1974. Băieţii sunt crescuţi de mame până merg în picioare şi pot să se hrănească singuri. 1901. umblă goi şi au corpul acoperit cu păr. 1989. / Să tămâie Ion / Curat. B. la români. sunt oameni de statură mică. Dictjotiat Bucureşti. la vărsarea acesteiaîn Sorbul Pământului sau chiar sub pământ.-lor sau Paştele Morţilor. bocescmorţii. Alexandria. blânzi şi înţelepţi. buni la suflet. Bucureşti. Gorovei Artur.. . 1997. fertilizează. Editura Enciclopedică Bucureşti. la iarbă verde (Moldova. A" Folclor medical comparat. Institutul de Arte Grafice. 38 Cartojan N. lângă Biserică. n. / Se întâlni cu Blânda. Dobrogea. Marian Sim. Bucovina.-ul. Maramureş. Blaj Zeu patern la vârsta senectuţii în cetele masculine de colindători (*Căluş.-i trăiesc la hotarul dintre lumea de aici şi lumea de dincolo. / Blândă sturâtă / Să piei. sau în câmp. Folclor şi Jolcloristică. Bucureşti. la Paştele B. pentru a face copii. se întind mese festive în cimitir. *Brezaie. Când văd cojile de ou în ţara lor îndepărtată. scă. însoţite de mâncărimi. Studiu etnografie. 1944. 1990. Oişteanu A. Candrea I. Ei ar fi descendent! direcţi ai lui Adam şi Eva. după care trăiesc în izolare şi asceză împreună cu bărbaţii. B. / Pe cărare / Se întâlni cu faptul. boală care se manifestă prin apariţia pe piele a unor băşicuţe de culoare roşie. împartpomeni. Editura Hyperion. de magie. Blândă Personificare a urticariei. Chişinău. de origine livreaintrate în folclor prin romanul popularde largă circulaţie în Evul Mediu românesc. Sunt credincioşi. Cărtile populare În literatura românească. duc o viaţă austeră. Română. Descântecul cântat pentru vindecarea empirică a B. Ca înfăţişare. Bistrlta-Năsăud). în special Paştele. pe malurile Apei Sâmbetei.. Cincizecimea. prostuţi. ar fi luat parte la facerea lumii şi ar sprijini Pământul. fac libaţiuni. Sunt însă oameni simpli. Numele lor.-lor. ei serbează acolo şi noi aici Paştele B. cu posturi 'Severe. EdituraMinerva. / De laIon să piei/ Să teînmoi. Evseev Ivan. Bărbaţii se întâlnesc cu femeile o dată pe an. incapabili de a face rău. cert precreştine. / Ca bobuldegrâu curat!. / Să răspiei.BLÂNDĂ Rugmanii). Casa şcoalelor.. demonologie şi mitologie românească. rol jucat de un bărbat mascat. / Luminat. Bucureşti.

-tul versificat şi se deose39 . jelit (Moldova). (Muntenia). care este specific regnului animal. gesturi disperate. aşchie) în mână. cu adâncă frământare sufletească. cunoroc. mănâncă din belşug şi merg în vizite pe la rudecu uratul: Pasăre. pe vatră. păşeau peste un fier pentru a fi sănătoşi peste an. Bucureşti. B. portocale. după ce se puneape tipsia aşezată pe strejeru o turtă în *Aluatul căreia se găsea o monedă de argint. să fieîncinerat în întregime. Pasăre! / Dumnezeu să vă dea noroc. Boadnicu Trup neînsufleţit al zeului *Crăciun. Ceremonialul de înmormântare oferă îndoliatului diferite posibilităţi de exprimare a durerii sufleteşti care. Dicţionar. la sărbătorile solstitiului de iarnă. Banat.-tul arhaic. prin tăiere. femeia cu o tipsie încărcată cu mâncăruri de post şi diferite fructe (stafide. şi renaşte. Studiuetnograjico-filologic. motive folclorice cizelate şi realizate artistic. ÎnAjunul Crăciunului bărbatul tăia un copac din pădure şi îl aducea în casă. Moldova).-Iui: Dumnezeule. urmând ca zi de zi. B. printr-un rit funerar de incinerare. Acolo. Ghinoiu 1. una pentruvite şi câte una pentru fiecare persoană din casă. Dumnezeule. intrau în casă cu câte un lemn (cracă. se grupează în trei forme de manifestare: B. interioară. strigăte. bărbatul cu B. Membrii familiei se aşezau la masă. Manifestarea suferinţei sufleteşti provocată de moartea unei fiinţe dragi este numită diferit de cei care o trăiesc cu adevărat: cântec de mort (Transilvania). fără alte date pe copertă. îl puneau pe foc şi invocau divinitatea: Domnul să dea noroc! Se gustă ficati prăjiţi de pasăre. se culcă şi când se scoală. -tularhaic. formă genuină a suferinţei însoţită de ţipete. substituit de un copac care moare violent.) şi copiii ieşeau cu toţii în curte.-ele pot fi exprimate în proză (Muntenia. B. pere etc. în braţe. Dimineaţa. La masa din Ajunul Crăciu­ nuluise bea sau se gusta obligatoriu vin. când membrii familiei se întorceaude la Biserică.-tul versijicat. Bocet Modalitate arhaică de a reacţiona în faţa morţii. sinonimcu *Cloşcă. Se considera că cine găseşte moneda de argint va fi norocos în noul an. Pericle. mâncaucâte un căţel de usturoi ca să fie sănătoşi de-a lungulanului şi tăiau turta sacră în maimulte bucăţi: una pentru B. cu sănătate şi cu tot ce ai dat! Revin în casă.. durere tăcută. B. Obiceiuri populare depestean. Papahagi N. 1997.. natura înconjurătoare. vaiete.B o C EŢ uneori cu falusul de lemn legat la brâu. Seara. -tul nemărturisit. care conţine. printre altele. se înrudeşte cu B. ard puţin B. după vechime. B. Ca formă specifică de limbaj. *Butuc de Crăciun. vin să cinăm cu belşug. sudul Moldovei) sau în versuri cântate (Transilvania. suspine. la strejeru (parîn mijlocul ariei de care se lega caii la treieratul grâului). bărbatul mulţumeşte B. Editura Fundaţiei Culturale Române. până la Bobotează. Megleno-românii.

bocetulversificat putea fi auzit şi la despărţirea oamenilor vii de alţi oameni vii: plecarea feciorilor în armată. Prin B. Editura Minerva. Ciubotaru 1. / Nu cumâna-n cap lamine! Spre deosebire de B. 1999. rude. Folclor românesc. la nuntă boceau miresele. Bocirea defunctului este un atribut al femeilor. În situaţii speciale bocesc. vreun mesaj propriilor morţi. Ordinea în care se boceşte este prestabilită de tradiţia locală: rudele apropiate. prin timpul şi spaţiul ritual în care se desfăşoară. un an. mai ales când acestea se măritau în alt sat. lângă cruce.-ului este adaptată momentului tensionat al ceremoniei funerare: frază simplă. gradul de rudenie cu mortul. vecine sau prietene cu acesta. sâmbetele moşilor sau cu prilejul morţii unei rude. B. îmbracă forma unui dialog în care răspunsul mortului se lasă aştep­ tat.1. ceilalţi participanţi Bîrlea Ov. 7 ani. bocetul uşurează sufleteşte persoana îndoliată. Prin dramatismul degajat din text. Editura Grai şi Suflet Cultura Naţională. menită să-i dovedească celui plecat dragostea şi ataşamentul . unde protagoniste erau mamele.. 1904. Structura muzicală a B. Bucureşti. Editura Fundatiei Culturale Române. cu *Sufletele morţilor în zilele de comemorare a decesului (şase săptămâni. gest şi plâns. rudele îndepărtate.de P. în taină.BOCET DE POMENIRE beşte profund de cântecele funerare din românească a morţilor. lumea de dincolo. Bucureşti. mai ales la sfârşitul ei.F1. Editura LitoTIpografia Carol Gobl. B. Bucureşti. 1999.Cuani în urmă. prin tehnica de realizare. Înmormântarea Ia români. Bocet Versificat Manifestare a durerii provocate de moartea unei fiinţe dragi prin cuvinte şi melodii duioase. prietenele şi orice femeie care are de transmis. prin mortul care pleacă. O categorie aparte o alcătuiau B. 1976.-tul se poate desfăşura şi după alte criterii: vârsta bocitoarei (femeia în vârstă are prioritate faţă de cea tânără). Lumea de aici. / Că aicea îi de tine. vol. i se cer sfaturi şi sprijin pentru depăşirea greutăţilor de aici. de linişti re a sufletuluiîndoliatilor. ei îmbunează defunctul. vecin. Marea trecere. vecinele. mortul este informat despre tot ce s-a petrecut aici după plecarea lui. surorile şi drăguţele flăcăilor şi bărbaţilor plecaţi la armată sau la război. despre împlinirile şi neîmplinirile membrilor familiei. căsătoria fetelor.. despre ceea ce i-a trimis (pomeni de tot felul).-ele cu caracter moralizator şi distractivspuse la şezători şi clăci: De ce ti-aimuritmai de mult. mamele şi surorile acestora.. rol catartic. cu una sau două rânduri melodice. consă­ tean). nevestele. Credinţa generală al celor care îl practică este că.. o scoate 40 din izolare şi o solidarizează cu la înmormântare. Bucureşti.de P. B. H. / Cartea Să-fi fac groapa mai afund. Bocet de Pomenire Dialog purtat în cimitir. melodie.-ele de cătănie. Ghinoiu 1. MarianSim. şi bărbaţii.. i se solicită să-i povestească despre el şi lumea lui de acolo. intonaţie lugubră. prin B. are.

poateapare şi în alte circumstanţe legate de despărţirea celor dragi: plecarea feciorilor în armată. gradul de rudenie (de mamă. Ionică. Ordinea în care se boceşte este prestabilită de tradiţia locală: rudele apropiate. surorile şi drăguţele flăcăilor sau bărbaţilor plecaţi la armată sau la război. mamă.. la amiază. îşi manifestă revolta faţă de o..V. înainte de a se însera). Practicat în afara contextului funerar. jud.Şi fă bine şi mă iartă. Suceava). 41 . după înmormântare până la Slobozirea (dezlegarea) izvorului şi la alte date calendaristice legate de cultul morţilor (Sâmbetele morţilor. B.-uIV. vecinele. jud. VereI vere. cu una sau două rânduri melodice. informaţia că-i soseşte carte domnească (. şi bărbaţii. de soţ.. de fiică. de la sat la sat. prietenele şi oricarefemeie care doreşte să transmită. Suceava). / Că aicea îi de tine.). iar ca nemărginit. / cai avut. la nuntă bocesc miresele. / De aici să te pornească. cu intonaţie lugrubă.BOCET VERSIFICAT sinonim cu cântec de mort (Transilvania). mamele şi surorile acestora. uneori. sau un dialogîn care răspunsul se lasă aşteptat.. face trecerea de la *B. *Zorile. tnăicuia mea.-ulV.. Botoşana. B. soţie. nu mulţumeşti ... Frumosu. în zilele care preced înmormântarea (dimineaţa. jelit (Moldova). fiu. la cimitir.). are funcţii diferite: uşurare sufletească şi realizare a catharsisului (bocetele de cătănie şi de nuntă). şi uneori. / Poate ti-am greşit vreodată . o bocet parodie. Eleste un monolog cu sufletul mortului. motive folclorice caracterizate prin oarecare stabilitate. / Fie-{i tărâna calâna. vreun mesaj propriilor morţi. vecine sau prietenecu mortul. Ioane. / Nu cu mâna-n capla mine. prin mortul care pleacă. *Cântecul de priveghi) a căror funcţie principală este iniţierea sufletului mortului înainte de plecareîn *Lumea de dincolo. Pot funcţiona şi alte criterii de primire a mesajelorde către mort de la cei rămaşi aici: vârsta bocitoarei (femeia în vârstă are prioritate faţă de cea tânără). maiales la sfârşitul ei. i se cere iertare (. în ziua înmormântării. *Zilele moşilor) Bocirea mortului este un atributal femeilor: rude apropiate.păstrează de la zonă la zonă. în momente bineprecizate: acasă. ca mâna! Structura muzicală este adaptată momentului: frază simplă. Spre deosebire de bocetele de cătănie unde se evidenţiază mamele. / Că-fi vine carte domnească.Bună ziua. pui. moralizatoare (De ce n-ai murit mai de mult / Să-fi fac groapa mai afund. căsătoria fetelor. bocet (Muntenia). o •• . jud. / Nu cumânan capul meu!) şi. rudele îndepărtate.Scoală. Deşi improvizatia individuală îşi are rolul său. / Da de ce nu zicinimica? / De ce. mai ales când se măritau în alt sat. depe masă.. În situaţii speciale bocesc. dragul meu . B.. / Că aicea-i locul tău. / Cu cam cu patru boi . Botoşana. pe ultimul drum. salutul (. în taină.-ul propriu-zis la *Cântecelefunerare (*Bradul. prin textul cântat: gradul de rudenie şi amiciţia care leagă bocitoarea de defunct (Draga mea. Suceava). căruia bocitoarea i se adresează la persoana a II-a sau a III-a. soră etc. nevestele.. defrate. de tată. B. la şezători şi clăci. de divertisment (Ioane. Motivele folclorice redau.-ul V.

Iaşi). îndemnat la resemnare. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. Heci. / Mămuca nu te mai calcă. carevine călare (Bată-te-ar pustia moarte. Suceava). Bucureşti. *Anul Nou Dacic (Valea Nistrului). descrierea drumului spre Lumea de dincolo (Mamă dragă. substitutal anului mort. i se aminteşte truda zadarnică din lumeade aici (Pentru atâta ai lucrat? / Pentru trei scânduri de brad! / Pentru atâta aimuncit? / Pe doi metride pământ! . acolo fugi! Hârtoape. / Ele rag că n-au stăpân". / Să mergi pe celcufloricele. pereţi. / Plângi şi tu grădină mândtă. / Cântă-te casă şi masă. ogrăzii.. Botoşani). durerea cu care participă la înmormântare animalele (. / c-acolo dai de străini. să deschidă ochii. confecţionată din cârpe şi aşezată pe lavită. să mai vină pe acasă. Tipologie muzicală. sigură fiind întâlnirea la Judecata de apoi (.. Academia Română. / Tu deloc nufacidreptate.. Păpuşa. / Înapoi nu-lmai Întoarce . Iaşi). Sărbătorile de toamnă şi postul Studiu etnografic. jud. Sabasa. Editura Grai Suflet . care a preluat numele Sf.. / tm'te-a lungă. Pamfile I. / Ca să mă gătesc de drum . / Ca să dai denemure1e '" Moţca. / Un'te cheamă. 1999. nufaci dreptate. Ciubotaru 1. îi este descrisă moartea înşelătoare şi nemiloasă.Cultura Naţională. jud. jud. regretul locuinţei (Cântaţi-vă. este invitat la masă. să-şi ia ziua bună. jud. / Unde mergi.. Iaşi). Vama.. 1999. de cel care l-a sfătuit să plece (Da cine te-a sfătuit. era bocită de fete în noaptea de 29/30 noiembrie. Ghinoiu 1. lumeade dincolo.. / Te-ai suitpe cal călare." Eşanca. Kahane Mariana. nu te duci. / Că de maica tămânet). Bucureşti.. Dar. H. jud.. / De vezi vitele cum tag. mericu bine. ca urmare. / De-aist drum l-ai pornit? / C-aist drum cine îlface. / Ş-ai venitÎn fuga mare / Ş-ai legat calul de gard . să scrie carte de pe *Lumea de Dincolo. jud. şi Cântecul Zorilor şi Bradul. Iaşi). Marea trecere.. Crăciunului.Ieşi afară pănă-n prag. jud. Editura Fundaţiei Culturale Române... / Că tnăicuta mea vă lasă. zeu adorat de strămoşii autohtoni ai românilor. Bucureşti. Socec. Suceava). . groapa şi cimitirul unde pleacă. asemănător mesajului transmis de *Cântecul funerar propriuzis. Suceava). grădinii (Plângi şi tu" ogradă largă. voi. 1988. / C-om veni 42 şi noi ca mâine / Şi ne-om Întâlni toţi / La scaunul dejudecată .. Suceava). Horodniceni. BiIca.Meri.. Bucureşti. Heci.. Editura Muzicală. drumul este fără întoarcere şi. / Mămuca nu te mai udă . odată. Bocetul Andreiului Secvenţă a scenariului ritual de înnoire a anului la moartea şi renaşterea lui *Sântandrei. Neamţ). 1914. / Ele nu tag că ti-au fân. Boteşti. Suceava).. lauda (. jud. geto-dacii. Ioane. faţă de pământul. jud. Apostol Andrei." Ciprian Porumbescu. Lumea de aici. un'te duci / Şi pe ce drum o apuci? / Să ti-apuci pe cel cu spini. faţă de cucul care i-a prevestit moartea (Ş-a cântat cucu-nu-un prun. C-ai fost gospoâină aleasă / Şi-ti grădină şi În casă .. jud.BOCETUL ANDREI ULUI moarte (Ardite-ar focu de moarte. jud.

Dar. în limba română. Spredeosebire de Borză.) care sunt. este de genulneutru. Iv. cu paie sau trestie. Editura Paideia. B. cuvânt din substratul lingvistic autohton a fost preluat. B. Pretutindeni undesolulfriabil a permis omului săpatul culcuşului prin dislocarea pământului a apărut şi locuinta B. Spre deosebire de celelalte adăposturi preistorice (grota. Bonză Reprezentare mitică înfiorătoare care sperie oamenii în păduri. ci şi anexele gospodăreşti: grajdulanimalelor. în Marm.-ul a supravietuit în spatiul carpatodunărean până la mijlocul secolului al XX-lea. pe Valea 1937. Tânjaua. substituit de primul gospodar care a ieşit primăvara la arat. Aria luide răspândire ocoleşte muntele datorită imposibilitătii de a săpa groapa în stană de piatră. 1969. Numele B. cuvânt înainte şi note de Antoaneta Olteanu. substituite de feciorii care duc pe umeri jugurileîmpodobite cu verdeaţă.. 1. sub diferite forme. legate de teleguţa în care stă zeul vegetaţional. / Cu dinfii rânjifi. nu numai casa a fost îngropată precum mormântul în pământ. coliba etc. Brazilia etc. B. Două frumoase exemplare pot fi vizitate astăzi la Muzeul Satului din Bucureşti. 2000. Obiceiul poartă numele animalelor de tractiune. sinonimă cu *Borza. este un bărbat: . ferit de viscolele şi vârtejurile care spulberă spatiile extracarpatice largdeschise. este o solutie constructivă atestată pe multe meridiane ale lumii (China. India. şi mortii în "Mormânt trăiesc în unul şi acelaşi mediuprietenos oferit de Terra Mater. unguri. sinonim cu *Tânjaua.-ul face exceptie. pivnita pentru păstrarea vinului la 43 . Africa. Bordei Adăpost amenajat după modelul grotei preistorice în pântecele Pământului. *Gândacul mortii. format dintr-o singură încăpere. înMF. Cunoscut în Antichitate de greci şi romani şi locuit în vremurile istorice de celti şi slavi. de genul feminin. Baia Mare. Mitologie românească. / viata să le ciunte (Transilvania). provenită dintr-o groapă săpată la o adâncime care variază de la câţiva zeci de centimetrii până la trei metri şi acoperită cu pământul dislocat. Cu ochii zgâifi. Caucaz. numit dam. Marian Sim. Bănăţeanu T... sârbi. ruteni). peştera.. Boii Sângiorzului Scenariul morţii şi renaşterii anuale a zeului vegetaţiei.-ul este perfect adaptat conditiilor climaterice: răcoros pe timpul verilor caniculare.. boii. / Cu barba până-n genunchi. / Cu păru până-n pământ care sperie oamenii şi copiii sau le scurtează viata: Zilele să le scurte. Cercetări folclorice Nistrului de tos. Locuinta subterană. Oamenii în B. FI. Ediţie îngrijită. călduros în iernile geroase.BORDEl Ştefănucă P. şi de popoarele învecinate (bulgari.). B. rol jucat de cel mai harnic bărbat din sat (Maramureş).V. Bucureşti.

sunt construiti nintare şi sperietoarea copiilor neasculdin bârne iar pe uşa şi grinzile gârliciului tători: . Russu 1. Mitologie românească. . 1976. cu o singură încă­ Tovărăşiile de Crăciun aleţcciotilot români pere. cu lachestionarele lui N. numite brăgaie. Fondul autohton traco-dacic şi componenta latino-romanică. Datini şi eresuri populare la Sunt atestate în Podişul Getic şi Câmpia sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile Romanaţilor numeroase biserici B. este care se aşează pământ. . este folosită ca amePeretii. / Şi mi te porneşte.calendaristic la solstiţiu! de iarnă.. scurta. Bucureşti.. Bucureşti. Gârlisperie copii în somn. / Barză şi pentru lingvişti întrucât acesta a înfocată. V. gârlici.. substitut al zeitei adorate tiile cu importantă strategică. s-a dezvoltat B. se descânta: mentară pentruarheologi şi etnologi.-pivniţă. construc.Arh. B. Editura detalii interesante de construcţie. sinonimă cu ciul. / Zilele ttu-i ciunta. de dimensiuni impre.-Ie cârciumă. FI. Fochi A. Originea şi tepattitiageografică a veacu scurtă-i / Zilele ciuntă-i! / N.. cuvânt înainte şi note de . format din trepte Barză flancate de două paturi săpate în Reprezentare mitică înfricoşătoare care pământul crutat. nu se sprijină numită şi Buză-neagră).-ul este o comoară docu. / Aceluia Niţu N.. în AF. a generat prispa şi copiilor sub formă de femeie urâtă. Intrarea se face printr-un mic adăpost numit gârlici. lipiti cu pământ. pridvorul casei româneşti. Olt. Editura Ştiintifică şi Enciclopedică. Densuşianu. la Transilvaniei) . rămâie curată / Luminată. / Vacu nu-i preromane: botdei. dat-o . să bordeiului. grăbeşte. / Borză uricioasă. cu buzele negre (local. abundă motive ornamentale solare. Din Minerva. Barză îmbarzată. 1. cârciumă. 1939.Culcă-te că vine Barza şi te mâncă! cabalineetc. Acoperişul. camere. numite B. *Turca (sudul pe valea Călmătuiului de Teleorman. Gherman rr. / Lamaica ce-a nr. 7. sionanteau fost descoperite în anul 1964 sinonimă cu *Boura.. planul monocelular.-ul cu mai multe dinArdeal. care uneşte. Ediţie îngrijită. Urmele caremoare şi renaşte împreună cu timpul unui B. Etnogeneza românilor.Alelei.Copilul speriat în vis de B. vest de vatra vechiului sat Balta-Lungă. Marian Sim. nu te duce. cert fiotoasă! / La N. (Bucovina). Serie Nouă 1993. 44 1981. Apare în visul interiorul de exterior. şi B.. voI. constructiile de interes public cum ar fi Mască taurină în *Cetele colindătorilor bisericile-B. precum gătul omului. mânioasă. dar . *Bonză.de *Crăciun. / Ci mi te bârnă. / Este-un peşte mare. cu picioarele niciodată pe nivelul de călcare al solului. vatră. cu dintii rânjiti.".. *Gândacul mortii.BORIŢĂ Boriţă plantaţiile de vii. cu gura chiar dacă este construitdin lemnepeste căscată. butucănoase. brăgaie.. B. . / LaMarea ceamare. / Borză conservatmulte cuvinte autohtone.Fugi de acola că te mâncă Barza!.

*Draci şi Bou lnstruţat (Ţara Bârsei). cu brâie. desfăşurată în Bou perioada solstiţiului de vară (*Sânziene Animal funest care îşi anunţă stăpânul. Editura Lito. 1999.. Muşlea 1. lumea de cu atenţie B. ceata de la cimitir. cu mers frumos şi capul cine căraţi / Pe cine plimbaţi. Editura Fundaţiei culturale inclusiv prin semănături. animal B. Editura Grai nunta.împletesc din flori de câmp cununa B. pereche de boi. / Pe largă între ele.-uleste adesea invocat în cântecele şi bălţat.-uIIăsat să pască în voie.-ul negru şi *Vaca Neagră duse de funie docil care se lasă gătit precum mirele la sau lăsate libereîn cireadă. carâmburile şi coifurile Tipografia CarolGobl.Cultura Naţională. duceţi . Fl. Bucureşti. Ferecat. sinonim cu *B.Ai. Acelaşi mesaj îi este transmis simbolal vitalităţii şi virilităţii nestăvilite. / Pe cine ridicat. uneori o în spate sufletul în *Lumea de dincolo. în special a fost înlocuit de B. Dimineaţa gătesc mirele cu Alai nupţial al zeuluivegetatieisubstituit un covor sau cu feţe de masă cusute de de boul împodobit cu cingători. El trebuia să fie alb sau B. ţesălat şi. B. Instrutat.. Cercetări etnografice şi de folclor.nează curelele. sinonim cu *Bou Înstruţat.. sau *Rusalii). *Moartea. prin refuzulde a trage la jug. cu coarne mari şi cu deschidere bocetele funerare: . aprins într-o poiană din pădure. Bucureşti. aşa cum *Calul şi *Cerbul îi duc feciori alegea mirele: un bou. îi agaţă clopoţei în coarne şi îi pun cununa de flori pe după gât. Taurul. Bucureşti. curele. Lumea deaici. Bucureşti.2000.-Iui. dincolo.-ii înjugaţi nuntă şi plimbat în fruntea alaiului la carul funerar sunt animalele obişnuite nupţial pe uliţele satului. În satele şi însoţit de anturajul său divin în ziua 45 . Din momentul alegerii. clopote. Marea trecere. Cu două care transportă trupul mortului de acasă săptămâni înainte de nuntă. 1972. *Draci şi B. panglici şi zale. fireşte. jud. Editura Minerva. Izverna.. B. Bosorcoi Nume oşan al *Strigoiului viu care fură mana holdelor şi vitelor cu lapte pe timp de noapte. Bucureşti. feciorii priveghează în jurulfocului şi Suflet .-ul are un tratament privilegiat: este bine spălat. fetele din sat. de 24 iunie. şi de vitele care îi apar în vise. (Al boilor.BOU ÎNSTRUŢAT Antoaneta Olteanu. flori în ziua de *Sânziene podoabe... B. În noaptea care precede Ciubotaru 1. hrănit. mai puţin muncit Mehedinti) . Bou Înstruţat Nuntă divină a zeului vegetaţie! substituit de taurul împodobit. jupoaie coaja Române. Editura Paideia. boit). de gospodar. cu care se vor masca a doua zi. boit). că îi va veni Împănat. 1904. păzesc 1999. simbol Bou Ferecat al cununiei. H. (taur castrat). Ghinoiu 1. MarianSim. cireşilor sălbatici din care îşi confecţio­ Înmormântarea la români.

numit Pădure. numit Curva. se încing cu curele din scoarţă de cireş. Valea Ţibleşului. zonele Sibiu. îşi caută câte o nuia lungă şi cu câteva frunze în vârf. După ce colindă întregulsat. 1915. se culcă cu ei imitând actulsexual şi orgiile din cortegiile dionisiace. Graiul dinTara Haţegului. Alaiul nupţial intră în sat după încheierea slujbeila Biserică. sar. Alaiul traversează satul în ritmul muzicii şi în sunetele ciudatescoase din învârtirea nuielelorcu frunze în vârf. alaiul are următoarea ordine: Pădurea merge înainte. În satele unde apar mascaţi. B. Alaiul intră pe poarta larg deschisă de gazdă. Ţara Haţegului. Podişul Târnavelor. în Ţara Oltului. un băiat de 10-12 ani îmbrăcat în frunze şi crenguţe de stejar şi fag. Local mai pot apare un fecior îmbrăcat cu haine femeieşti. 1972. sinonimă cu *TUrca şi *Boriţa. joc şi voie bună. Editura Minerva. iar celcarese travesteşte în ginere Gogoriţă. Feciorul care se travesteşte în mireasă se numeşte B. în diferite variante locale şi stadii de involuţie. Boură Ceremonial nupţial de trei zile. După scalda Dracilor se grăbesc să intreîn râu şi alţi membrii ai obştii cu convingerea că vordeveni sănătoşi. pe deasupra capului. înconjoară de treiorimasa dinmijlocul curţii pe care se găseşte un blid cu grâu şi o sticlă de băutură. se apropie cu gesturi groteşti de oameni. se ung cu grăsime pe faţă şi îşi dau cu cenuşă. băutură. Bucureşti. Gherman Tr..-ului i se scot ţesăturile şi podoabele de pe el şi este dus să se odihnească. se strâmbă la ei.BOURĂ unde apar mascaţi.. voinici şi norocoşi dacă vor atinge apa în care s-au spălat feciorii din alaiul divin al B.. Muşlea L. Ajunul Bobotezei. al zeiţei taurine.1. Sărbătoarea boului sau Boulferecat. aceştia îşi pun coifurile pe cap.1. Bucureşti. în Mar. Ţara Bârsei. Cununa purtată pe după gât sau în coarne este agăţată pe peretele grajdului sau al şurii. B. Ceremonialul a fost atestat. Câmpia rranstlvaniet. Urmează ospăţul cu mâncare. urmează Dracii (feciorii mascaţi) care înconjoară Curva. Densusianu Ov. încadratde feciori uneori înarmaţi cu puşti din lemn. mirele.I. astfel să şuiere sau să imite răgetul taurului când o rotesc în aer. se îmbrăţişează şi se sărută cu Dracii. Cei 10-15 feciori îmbrăcaţi sărbătoreşte poartă o faţă de pernă prinsă pe piept sau pe spate. Socec. Pe melodiile sprintene de joc ale lăutarilot Dracii ţopăie. îşi înfăşoară pulpele picioarelor cu carâmbi. B.. pe care este cusut un cap de cal sau de cocoş. Feciorii mascaţi merg la râu unde îşi dezbracă hainele de Draci şi se scaldă în apa sfinţită cu o zi înainte de preot. 1969. tarafullăutarilor şi. îi ameninţă. În final. în fine. imitând Dansul Isaiei din 46 ritualul creştin şi jocul ritual De trei ori pe după masă. Doi feciori ţin în mână câte un corn al boului şi îi scutură 'clopoţeii la portile gospodarilor. Boboteaza şi Sântion. . Curva îşi joacă rolul fără reţinere. nuntaşii revin la gospodăria mirelui. sau de perechi formate din fete şi feciori.. Cercetări etnografice şi defolclor. Alba Iulia şi altele.

la casa de unde au plecat la miezul noptii. din trei fote colorate. La ivirea zorilor nunta se muta mai aproape de sat pentru a da putinta tuturor consătenilor să asiste la momentul culminant al ceremoniei. în părţi. şi se confectiona dintr-o piele de capră cu părul în afară. o ducea lângă steag unde o belea. mirii. la o măgură. lucrat cu măiestrie la o gazdă de fete nemăritate în zilele care precednunta divină. Vânatul pe teritoriul României. cu maxilarul inferior improvizat dintr-o scândură acţionată cu o sfoară pentru a clămpăni în anumite momente ale ceremonialului. MascaB. şi Gogorita. sunt confecţionate la o altă gazdă. Ciudata mască făcea corp comun cu o căciulă miţoasă care avea scoase. Boz Divinitate a vegetatie: cu chip de plantă din familia Captiţoliaceae.şi alaiul său divin colinda din casă în casă cu care prilej vătaful iordănea (stropea cu apă sfinţită) membrii familiilor colindate. Dansul nupţial al împerecherii era deschis de B. în râsetele şi buna dispozitie a asistentei. două coarne de taur. B. Masca Gogoritei avea nas mare şi dinti ascuţiţi din lemn. 1991. În ziua următoare. mergeau însoţiţi de alai la casa gazdei unde s-a lucrat steagul de nuntă. Între coarnele B. în sat. şi Gogorita. în ziua de Bobotează. Măştile mirilor. sprijinită într-un par. B. în final. şi. Editura sport-turism Bucureşti. se imitaactulsexual. la Sf. strânse de flăcăi din tot satul. după care Gogorita o alerga sau o gonea (în graiullocal agoni înseamnă împerechere a vacilor).-ei se prindea un vârf de brad iar de coarne i se legau nouă cordele colorate. adică îi trăgea masca de bovină de pe corp pentru a rămâne în costumul de mireasă. Ajunul Bobotezei. ramurile uscate adunate de copii. Tulpinile verzi sunt odăjdii divine îmbrăcate de persoana care joacă rolul zeiteipluviometrice. Steagul. Nania 1. Ion. se compune din zeci de batiste înflorate. Jucau până la miezul noptii după care porneau. pe valea râului şi. B. Când. însotiţ! de fluieraşi şi cimpoieri.. de acolo. Parul se îmbrăca într-o pătură împodobită în aşa felîncât forma o haină-mască sub care intra un flăcău îmbrăcat mireasă. femei curate sau iertate devin ruguri funerare aprinse în curţi sau pe mormintele din (Sambucus ebulus L. după mari eforturi Gogorita reuşea să-şi prindă B. precum coltiide lup. de obicei un turnul funerar din moşia satului. de la mic la mare. actul nupţial al divinităţii. şi Gogorita aveau voie să vorbească (Obiceiul a fost atestat.BOZ Vătaful este conducătorul cetei iar stegarii păzesc şi poartă steagul de nuntă. În ziua de 5 ianuarie. iar în vârf o coadă de vulpe.. Numai după acest ultim act ceremonial B. până la începutul secolului al XX-lea în satele din sudul judetului Argeş). Steagul înfipt în pământ sau în nămetele de zăpadă era lăsat în grija stegarilor iar membriicetei petreceau ca la o nuntă adevărată.) 47 . să vindece muşcătura de şarpe şi să alungefulgerele pe timp de furtună. Paparuda. Alaiul revenea. invocată să dezlegeploile în ceremonialul *Paparudei.-ei se compunea dintr-o te astă de bou.

Când era recoltat. / Să-mi fiifrate. / Să trec peste ele/ Marea În ceia parte / Ce lumea desparte / . S. iar în aer. printre tulpini. De aceea. din EdituraHelios. Dar. Cluj-Napoca.-ului este luat de un pom fructifer. *Pasărei sufletîn vârf). Brad Arbore sacru al românilorcare exprimă. cel care tăia şi arunca tulpini de B. prin cetina mereu verde. În unele credinţe populareB. / Nici nu oi gândi.-le! Eu te cinstesc cu pâine şi sare şi cu nouă tnătănii.-ul are. Coşbuc George. iar tu să mă cinsteşti cu 'sănătatea viteimele. în pământ. / Eu să lepotprinde / Vârjurile tale. dră­ coaica. / Puii te-ar sim{i. Brad laÎnmormântare Substitutal soţului sau soţiei postumela moartea tânărului necăsătorit.prin rădăcinile înfipte în pântecele pământului şi cu ramurile avântate în înaltul cerului. brade. Bucureşti. Elementele literaturii poporale. În gosptxiătia ţărănească Dicţionar. / Sufletulstătea / Şi mi se ruga: / . B.. Întinde. florile.-ului este . atribuţii ale cosmicităţii. primarii şi dregătorii În Rai. să nu-l stea viermii În rană cât nu stau popii. numită şi poama dracului. Sub influenţa creştinismului B.. / Vidra lătrătoore. erau folosite pentru colorarea textilelor şi a vinurilor din struguri. / Că-ti mine impuiatu. Funcţia de miresau mireasă postumă a B. Iarlagroapa mărilor. 1997. în locurile unde creştea socul primeade la acesta ca recunoştinţă.-ul. s-ar ascunde dracul. / ţtecătoarea apelor. frunzele şi tulpinile culese la Ziua Crucii (14 septembrie) pentru vindecarea rănilor vitelor. este măritată cu *Socul. El oferă cuib vieţuitoarelor sacre pomeniteîn *Panteonul românesc (*Şarpelui şi *Vidrei la rădăcină.. 1986. Fructele.. Marian Sim.-ul a devenit o plantă malefică. divinitate feminină. era invocat şi respectat ca o divinitate: Bună dimitieata. de obicei un măr sau un prun. sfaturi bune. în special cele provocate de muşcă tura de şarpe. lemnde construcţie pentru adăpostul de aici (casa) şi pentru adăpostul de dincolo (sicriul). La rădăcina lui. Uto-Tipografia Carol oobl. Dicţionar de magie.-ul împreună cu *Sâlpul (Crucea) de la căpătâiul mortului alcătuiesc o pereche simbolică în lumea de dincolo. Timişoara. Evseev Ivan. / Unde-i bradul Zânelor. Niţu Georgeta. Craiova. / . divinitate masculină. în unele cântece funerare din *Cartea românească a morţilor B. / Întinde. Plante din flora spontană cu utilizări Oltenia. Editura Dacia. Înmormântarea laromâni. demonologie şi mitologie românească.-ul refuză să treacă sufletul defunctului în *Lumea de dincolo: . *Lăsatul Secului şi Ioimari. 1898. Editura Amarcord. În zonele de câmpie locul B. / Oamenii pânâitoate. / Ei mi te-ar lătra / De te-ai spăimânta / Şi-n mare-i cădea / Şi te-aiÎneca.BRAD cimitir în zilele de *Măcinici.Eu nu-ti pot Întinde / Ca să le pori prinde / Itupinile mele să treci peste ele.Brade.. sinonim cu *Suliţa şi *SteaguL B. visulomuluiîn 48 nemurire. recoltate toamna târziu. 1999. FI. B.

ca btadul. Perechii postume. era tăiat din pădure şi adus în Brad la Naştere sat de şapte feciori care plecau dis-de. Nunta În judeţul vâlcea. Editura Minerva. Bucureşti. legaţi la cap cu câte o adopte fiul şi să-i asigure protecţie năframă. Folclorul românesc. cetinii şi Bîrlea Ov. şi clopoţei etc. îl tăiau dintot atâtea lovituri de topor că pruncul ar fi fost ursit nefavorabil de câti feciori făceau parte din ceată şi îl *Ursitoare: Brade. Dictionar de magie. pe umeri. grafice. Editura Amarcord. Gorj) flăcăii mergeau implorat de părinţii noului născut să-i pe muteşte. EncicIopedie de etnobotanică românească. Împodobirea lui ca un steag de / Să-i primeşti pe Ion / Făt să-ti fie / Făt nuntă. a fost atestat pe întreg spaţiul de însurat este voinic cabradul sau înalt locuit de români. Craiova.-ului de N. la Simbol al virilităţii în ceremonialul înmormântarea unei fete sau fecior nupţial. asupra funcţionalităţii rituale şi cereEditura Academiei. cu flori. Evseev Ivan. XXXVII. un substitut ritual al Bucureşti. gutuie iar cotorul acestuia o pâine sau un colac cu gaură. / Nu te aduceau în sat. 1985. le sunt adresate emoţionante Brad la Nuntă cântece rituale. Fira îndoiteîn sus şi legate la vârfde tulpină 49 . val.. Învorbirea curentă feciorul oameni. la coborârea lui în sat. nu lasă vreun dubiu Vulcănescu R. 1979. Niţu în anumite momente ceremoniale: Georgeta. mării Brad. uneori şi la moartea altor *Băţ înflorat. îngenuncheau în faţa o necesitate dacă existauanumiteindicii lui. După informaţiile etnografice maivechi. Dicţionar. cu vârful mânia. iar prin modulcum este împodobit acesta la nuntă. În Vâlcea ramurile demonologie şi mitologie românească. trece (străpunge) un măr sau o Ştiintifică şi Enciclopedică. panglici ocroteşti. Închinatul copilului la B. în timpul împoutilizări În gospodăria ţărănească din dobirii de către fete. 1928. aceştia magică.. falic. 1986. Oltenia. Plante din flora spontană cu înainte de a fi tăiat din pădure de feciori. cu inelul mortului şi batista iubit/ Ruptdin tine/ Şi cât trăieşti / Să-i înflorată (chischineul).devenea alegeau un B.-Iui. Editura mirelui. în colecţia evidenţiată atât de informaţiile etno"Din viata poporului român". În brad în ceremoniile din ciclul familial satul Runcu (jud. În mod obişnuit. 1. Ajunşi în pădure. moniale: soţ sau soţie postumă a mortului. Timişoara. fructului (conurile).-ul de l. 1997. B. 1999. Butură Valer. vârful B. în timpul plantării la căpătâiul mortului. / Nu teînfiora / Rogu-mă Brad tie înainte. mortului şi B.-ul este un simbol Momente şi sinteze.tânăr. Bucureşti. sinonim cu *Steag de nuntă şi necăsătorit. Editura Helios. Bucureşti. cât şi de textele funerarecântate Cultura Naţională.BRAD LA NUNTĂ Gh. Obiceiul de a pune B.. Prinforma coroanei.A1ter ego al omului reprezentat de un dimineaţă cântând melodii de jale. B. în drumspre cimitir.. Mitologie românească.

După trecerea sărbătorii B. Fira Gh. /. 1999. gătit şi împodobit ca mirele. 50 unsă pomeni şi praznice. de unele cântece nuptiale. Local.. simboluri ale sexualităţii. *Ispas. B. Editura Minerva./ Hai. *Rusalii. c-am să te tai. XXXVII. în formă de cifraopt (8). Tipografia Alexi. 1976. 1882. (Oltenia. pentru noroc la stupii de albine.-ul este ornat cu teava de *Soc. Ghinoiu 1. Prinînfăţişare şi. de copil cu cap. pe stâlpulportii sau pe streaşina construcţiilor în ajunul sau în ziua de *Sângiorz sau la altă sărbătoare a primăverii pentru paza maneicâmpului şi vitelorcu lapte. hotărârea şi virilitatea viitorului sot. 1928. Dobrogea). Bucureşti. Bucureşti. sinonimă cu *Sfinti. Fochi A. Calendarul iulian.pentru sănătatea şi belşugul oamenilor. partial... Bradule. Brazdă Înierbată Personificare a unei bucăţi de pământ înierbată de formă pătrată sau dreptunghiulară. se pune în cuibul cloştilor pentru a scoate cât mai multi pui. B.. B. este respectat şi venerat de nuntaşi. dată de pomană şi mâncată sacramental în ziua de *Măcinici. hai.-ul de N. numite Vorbele Bradului. Bucureşti. Ceremonialul tăierii şi aducerii B. Bucureşti.. I Hai. Bradule. de om cu picioare şi mâini. fără să fie însă sfintiti la Biserică. Editura Minerva.Î. 1985. B. În Transilvania şi Banat B. Muntenia Centrală. străpunse de axul tulpinii. gregorian şi poporul românpe anul 1883. ochi..-ul de N. moşilor şi strămoşilor.BRADOŞ formează trei ovoide. gât. obiceiul formează un areal compact în sudul României (Oltenia. se aruncă peste holdele . lumea de dincolo. păzit şi jucat în fruntea horelor şi alaiurilor nupţiale de cel mai falnic flăcău. decupată dintr-un loc curat şi pusă pe prag. mai ales. sudul Moldovei).-ul de N. la aluat. prin modul cum este jucat B. Nunta În judetul Vâlcea. Editura Fundaţiei Culturale Române. Lumea de aici. Şeuleanu 1. la intrarea în casă. I Nunta să-mi cinsteşti I Şi s-o-nveseleşti. a fost înlocuit cu *SteaguI de nuntă iar în Bucovina şi Moldova de nord cu Băţul înflorat. din pădure poate fi reconstituit.-ul de N. este reaşezată în locul de unde a fost luată. în "Din viaţa poporului român". Duminica Mare.. El are oraţii speciale.. pe masă sau pe fereastră. Ei se împart pentru sufletele mortilor.-iiau chip de om cu aripi (Dolj). Ca repartitie geografică. Braşov. exprimă bărbăţia.. Brânduşi. se pune şi la unele sărbători cu dată mobilă ale cicluluipascal: Paşte. Mangiuca Sim.. Brăduleti. hai..Î. se păstrează în casă ca leac pentru lecuirea bolilor.. Muntenia. colecţia Bradoş Figurină antropomorfă modelată din cu miere şi miez pisat de nucă. un dans ritual. I C-o bardă tăioasă. Cântecul Bradului. Poezia populară de nuntă. Înainte să fie băgat în cuptor sau sub *Ţest să se coacă. numit HoraBradului. Cultura Naţională. Dobrogea. Hai. Datini şi eresuripopulare de la sfârşitul secoluluial XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densuşianu.

Editura Gramar. MarianSim. Sibiu. cu corpurilecompuse din membrele amestecate ale mai multor animale. B. / Că te ard / . Bucureşti. În *Calendarul Moise Ilie.. izgonite din casă Colăcei din aluat. Contribufii la cunoaşterea popular înflorirea lor corespunde cu obiceiului laprinsul verilor şi vătutelor. considerată floare a morţilor. opusă BrânBucureşti. Dictionar. Bucureşti. Editura Ştiinţifică şi Minerva. Într-un descântec din zona covurlui B. Densuşianu. primăvara şi alta toamna. Local. Mic dictionar Medical. Fl. prima *Brânduşă care răsare Butură Valer. / Că te-mpung. Păresimile. (Bucovina. Culturale Române. Moldova). În Brâncă Mărginimea Sibiului prima B. Editura Pamfile Tudor. Dumnezeu le-a transformat vărute la *Sântoaderul cel Mare (sudul în flori. 1999. că celcare mănâncă brânduşă. 1899. Oltenia. Moldova. 1976.. este o floare a celor vii.este numită şi Mama Câinilor: Brânca. Năstoiu Enciclopedică. Bâncilor. Boli şi leacuri la oameni. produsă de microbi (streptococi). Oltenia). localizată mai ales la mâini şi picioare. 1999... 1979. Bucureşti. Plante din flora Niţu spontană ţărănească cu utilizări în gospodăria din Oltenia. / Din obrazul voinicului..0. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. Ghinoiu 1. 1981. în manifestarea a două importante fenomeneastronomice: echinocţiul de primă­ "Studii şi Comunicări". Lumea de aici. / În capul urşilor / Şi-al lupilor / Că acolo e locul tău.de primă­ vară întâlnită în cale era mâncată ca Personificare a infectiei pielii (erizipelul) împărtăşanie (Muntenia. inmuiaţi în vin şi de mama vitregă: pe una primăvara şi pe mâncati de copiii care se legau veri şi alta toamna. Fochi A. Bucureşti. Editura Fundaţiei 1999. Editura Saeculum1. Enciclopedie de etnobotanică primăvara era mâncată ritualcu credinţa românească. Primul ajutor.. Editura Helios. Bucureşti. Georgeta. vară şi echinocţiul de toamnă. păsări. / În capetele balenelor. duşei de toamnă (Colchicum autumnale L. (Crocus heuffelianus) dinfamilia lridiaceae. Institutul de Arte Grafice. 51 . vite şi Brânduşă Personificare a timpului primăvăratic substituit de o îndrăgită plantă erbacee Sărbătorile la români. Studiu etnografic. Ele ar Brăduleţi fi fost surori gemene. Craiova. 1995. / săca-te-ar Dumnezeu! .. / Mama Câinilor / Şi-a păgânilor / Fugi dinfara omului.. / Că tenrep. lumea de dincolo. Dobrogea.BREHNELE semănate etc. sorocindu-le să înflorească una Transilvaniei) . urăţi şi pociţi. 1. / Du-te În cozile mărilor. colecţia Mithos.). Muntenia. păsări. Brehnele Spiriduşi ai pădurii. vafi ferit de brâncă..

. 1976. Valer. din fam. în AF.. Când îl descopereau. Plante din flora spontană cu utilizări în Butură românească. care se spune că într-un an creşte un metru. Tovărăşiile de Crăciun alefeciotiiot români din Ardeal. rădă­ cina. Brei Personificare a plantei ierboase Mercurialis perennis L. Brezaie a cetelor de colindat la excesiv împodobită. Bucureşti. În Vinerea Omanului (prima zi devineri după Lăsata Secului de Paşte) mamele fetelor plecau seara. tulpina uscată) au numeroase utilizări în medicina populară.BRE I broaşte şi gospodăria şi insecte. dinfam. 52 ţărănească din Oltenia. Mitologie românească. Editura Minerva. Euphorbiaceae cu flori verzui şi miros neplăcut care creşte prinpăduri umbrose şi poieni.-Iui se folosesc ca suport la coacereaîn *Ţest a tnălaiului (pâine din făină de grâu amestecată cu făină de porumb). Niţu Georgeta. Fochi A. era dusă acasă şi pusă în apă. puneau pâine şi sare pe el. Planta este cunoscută şi sub alte denumiri: lipan. 1916. Mască tăcută *Crăciun. zeiţă pluviomeîn verile secetoase să dezlege ploile. Datini şi eresuri populare la alXIX-lea: Răspunsurile lacbcstionatele lui N. Bucureşti. Gherman Tr. la scăpă­ tatul soarelui. Craiova. Bucureşti. Plante din flora spontană cu utilizări în Butură Valer. să caute B. 1979. . sinonimă cu *Capra. frunzele. 1939. care joacă rolul divinităţii care moare şi renaşte la sfârşit şi început de an. în vopsitul vegetal al textilelor şi în practicile magice. Oltenia. 1979. Academia română. V. Compositae ale cărei frunze sunt odăjdii divine îmbrăcate de *Paparudă. Dictionar. Densuşianu.. Locuiesc în tufişurile scorburile copacilor şi se amuză speriind oamenii fricoşi care merg noaptea prin pădure (Moldova. Mitologie românească. Duşmani şi prieteni ai omului. sfâtşitu! secolului Brusture Plantă Arctium lappa L. sinonimă cu Buruiană Câinească. şi îl smulgeau cu toată forţa din pământ. Niţu Georgeta. Rădăcina (rizomul) de B. 1999. I. În Oltenia rizomul lung al plantei era pus de fete şi femei tinereîn scaldă pentru creşterea părului. *Boriţa (Muntenia. Editura Casa Şcoalelor. Editura Helios. Părţile componente ale plantei (fructul. iar cu tulpinile uscate se aprindeau focurile rituale la *]oimari. În Oltenia frunzele verzi ale B. invocată de femei în medicina şi cosmetica populară. amar etc. După scalda rituală acestea se fereau să le vadă Soarele. sudul Transilvaniei).-uI. Enciclopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucovina). Olinescu Marcel. Pamfile tudor. românească. trică invocată Enciclopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. floarea. Socec. ofrandă pentru Muma care l-a născut. Bucureşti. 1944. *Thrca.' pe muteşte (dacă era necesar se înţelegeau numai prinsemne). voI.

Timişoara. Evseev Ivan. / Unde-i zbura / Acolo m-ai Însura (mărita). 1990. pasăre prădătoare de noapte. 1999. 1997. F1. / Să tămâie Ion curat / Ca argintul strecurat. era însoţit de practica magică a descântecului: Bubă de izâat. Dar. Tratamentul empiric al B. / Căci eu vă scot/ Din zgârciul nasului. 1944. Academia Română. Artur Gorovei. căreia i se scot cele două funduri. a *Morţii şi regenerării. simbol solar.Lumea deaici. Orchidaceae care creşte prin păduri şi păşuni umede. Studiu folcloric. în ţinutul Năsăudului.BUHA I gospodăria Bufniţă Dicţionar. cu ochi mari şi privirea fixă. zeu al vegetaţiei. dacă se aşează pe pălărie la băieţi şi pe năframă la fete anunţă o dragoste pătimaşă. ca un clopoţel roşu cu buline negre. ruză.. / Înfaţa obrazului. de Izdat Personificare a umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutulut celular de sub piele. cofă) . 1999.. Gimbuta Marija. Editura Helios. B. Se crede că B. împodobitpe dinafară. / Nu vă-ngâmţati. Zeiţă neolitică Bubă ţărănească din Oltenia. 1903. este numită pasărea morţilor. Marian Sim. Local. / Bubă de dalac.. lumea dedincolo. al zeiţei Minerva în Panteonul roman şi mesager funest în *Panteonul românesc. Civilizaţia Marii Zeiţe şi sosirea cavalerilor războinici. Ghinoiu 1. Insectele În limba. Editura Fundaţiei culturale Române. ea prezice moarteaoamenilor.-ului (taurului). donită. Una din gurile vasului este acoperită cu o piele de ani53 . Bucureşti. substitut fitomorf al B. Bucureşti. Plantă (Lis tera avata) din fam. 1997. Folclor medicalcomparat. Folclor şi folcloristică. străveche divinitate agrară.. demonologie şi mitologie românească.-ul pus în scaldă era invocat de fete pentru a le face plăcute flăcăilor. Chişinău. credinţele şi obiceiurile românilor. sosirea iminentă a Morţii. Editura Lucreţius. Editura Hyperion. . / Nu vă umflaţi. prezicătoare a căsătoriei. a primăverii şi timpului frumos. dar şi vremea bună sau rea. Buburuză Personificare a unei insecte mici. Dacă se aşează pe haine e semn de bun augur. Dicţkmar demagie. roadele bogate sau sărace. Candrea l. Buhai 1.Tinerii necăsătoriţi o pun în podul palmei şi îi cântă: Buburuză. prin cântecul ei lugubru.-ul se confecţionează dintr-un vas de lemn (putină. Rizomul scos din pământ este măcinat şi pus în tărâtele vacilor pentru ase goni (împerechere). anunţă..-ei de 1. Bucureşti. asemănător şi altor vietăţi oracol. 2. Piesă din recuzita cetei de Pluguşor folosită la colindatul de *Anul Nou care imită răgetul taurului. / Din măduva osului. Editura Amarcord. În ţinuturile Neamţului B. Casa Şcoalelor. substitut al zeiţei Atena în Panteonul grec.A. Craiova. Bucureşti.

se altoiau Butură Valer. Bucovina). porumbul (Moldova. B. În schimb. şi glasul acestuia. Iisus Hristos. local numit fiarelor vechi (Banat). 1979. şi începe cucul a cânta. purificau spatiul Ia început de an.-ul este purtat şi omizilor dinlivezi prin diferite practici: de un membru al cetei sau. Bucureşti.. Blagoveştenia era un timp Editura Fundatiei Culturale Române. curtilor.-lui. se efectuauacte de ascendentă prin care ies Ia moarte 54 . iar în nord. ciudatşi nemuzi. Diatonat. oamenilor şi vitelor trasă de boi sau de cai. În această zi femeile strângeauapa provenită dinneaua topită Buna Vestire Zi a echinocţiului de primăvară în *Calen. favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi. practicat Ia *Anul Nou. amenintarea cu securea a pomilor sinonim cu Pluguşorul. colindelor. în vestul tărti Ia B. Transilvania). sinonimă cu Blagoveştenia şi de cânepă. peste care Biserica creştină a suprapusvestea adusă Buric Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavriil Gură a *Trupului astupată la naşterea copilului de *Moaşe prin legare cu o aţă că va naşte Fiul fără înaintaşi.V.-ul păstrează fructiferi că vor fi tăiaţi dacă nu rodesc amintirea scenei sângeroase a jertfirii (Banat. B. producerea zgopărului de cal printre degetele umezite motelor de care să se sperie fortele se obtineun sunet grav. Spre deosebire de gura Ziua Cucului. vitel) bine întinsă şi purificare a spatiului. din sud-estul Europei. substitut al zeului Mithra. unde primăvara românească. ziuni meteorologice. în saniesau în căruţă clădirilor. pentru previBucureşti.malefice printragereaunui clopoţel legat calcare seamănă cu mugetul sau răgetul de picior (Transilvania) sau prin lovirea taurului. alungausimbolic rilorîn grădini şi livezi. aprinderea focubugă. scoatereadin lăzi spiritele malefice din preajmaplugului şi a straielor şi ţesăturilor Ia aerisit. nu se semăna preluat şi de alte popoare. Obiceiuripopulare depeste an. de Ia care a fost vacile nu se goneau. de alungare a cu un orificiu prin care trece şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor o şuviţă din păr de cal.pentru a fi folosită în practicile de prevăzută darul popular.afumarea cu tămâie şi cârpe arse a mensiuni maimari. B.BUNA VESTIRE mal (oaie. capră. Ghinoiu 1. la iernat.-ul a fost atestat Ia toti românii din ouăle ouate în această zi nu ies pui. Editura şuinţifică şi Enciclososeşte mai târziu. 1997. Banat). Prezenta B. Fertilitatea în noul an agrar era invocată 3. Prin trecerea (Transilvania. în de Blagoveştenie era neprielnică pentru ziua de 25 decembrie. animalelor şi plantelor: nismul a suprapus Naşterea Domnului nu se puneau cloştile sau se credea că Iisus. când sosesc rândunelele medicină şi cosmetică populară. Enctclopedie de etnobotanică pomii.V. La B. peste care creşti­ rodul păsărilor. când are di. se scoteau stupii de pedică. Înalte zone ziua taurului. Obicei agrar structurat după modelul prinstropitul rădăcinii prunilorcu ţuică.

Busuioc Plantă ierboasă din familia Labiatae. moşi. Plante din flora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. planta s-ar fi născut pe mormântul unei tinere fete udat de lacrimile iubitului său. înainte de plecarea acestuia în armată sau la peţit. plivit. le face drăgăstoase şi atrăgătoare flăcăilor precum în zicala populară: A trage unulla altul. Valer. *Anul Nou. în sân. masa *Ursitoarelor.) îşi putea visaursitul. 55 . demonologie şi mitologie românească. După căderea Bo-ului. 1999. Bucureşti. 1979. cumtrage dragostea la busuioc. Niţu Georgeta. Boboteaza. Cordonul ombilical era legat de moaşă la trei degete de corpul nou-născutului cu aţă de cânepă şi apoi tăiat la un lat de mână. / Să scoatem răul din casă. De trei ori pe lângă masă. pe furiş. Numai acest Bo este înzestrat cu puteri miraculoase. care ajută fetele să aflecum le va fiursitul (tânăr sau bătrân. câte un nod pentru fiecare copil avortat de acestea. personificare a dragostei. Semănat de fete şi femei în ziua de *Sângiorz. frumos sau urât). Dicţionar. cu miros caracteristic şi foarte puternic.BUSUIOC sufletele generatiilor ascendente (părinţi. în păr sau îl punea sub pernă în ajunul marilor sărbători calendaristice (*Crăciun. strămoşi) şi de gura descendentă prin care ies la naştere sufletele generatiilor ascendente (copii. nepoti. facaluzie la calităţile lui purificatoare şi fertilizatoare. numit Bo Pentrua câştiga calităţi tămăduitoare şi puteri divinatorii. Craiova. pentru căsătorie. feciorului. udat. Butură românească. *Sângiorz etc. stropirea de către mireasă a fetelor nemăritate cu buchetul de Bo înmuiatîn apă). Evseev lvan. cules şi păstrat după anumite reguli. Peacest fircu noduri. / Să trăiască mirele! Bo este cea mai îndrăgită plantă a românilor. făcut apoighem. Bo-ul este o poartă zăvorâtă pentru a împiedica orice tentativă a sufletului de întoarcere în paradisul intrauterin părăsit la naştere. botezul copiilor). Dicţionar de magie. acesta era păstrat de mamă ca să il dea copilului la vârsta de trei-patru ani să-i desfacă nodurile şi să afle toate tainele păsărilor. Unele moaşe tineau evidenta copiilor moşiti cu ajutorul nodurilor făcute pe o aţă. originară din India şi China. 1997. Fata care purta Bo la brâu. Strigăturile care însoţesc dansulritualde nuntă numitBo. la obiceiurile prenupţiale (însurătitul şi înfârtăţitul. strănepoti). antispasmodice). era plăcută şi atrăgătoare. femeile încercau să adauge. în practicile cultice creştine şi precreştine. aveanorocîn dragoste şi căsătorie. Enciclopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bo-ul este folositîn medicina populară (proprietăţi febrifuge. *Paşte. Bo-ul este nelipsit la obiceiurile de naştere (prima scaldă. Timişoara. EdituraAmarcord. diuretice. Editura Helios. original răboj care i se punea moaşei în sicriula înmormântare. Conform traditiei. în noptilede priveghi de la moartea moaşei. / Să rămână binele. sau. Bo-ul trebuia semănat. vrăjile şi farmecele de aflare a ursitei) şi la cele nupţiale (împodobirea cu Bo a vedrei miresei.

BUŞTEAN AL IELELOR Buştean allelelor precum şi fertilizarea lanurilor de grâu Trup jertfit al arborelui sacru. termen care.. vatră în zona Mehedinti un lemn de cer Obiceiuri populare de pestean. *Omul Pădurii.). Editura Ajunul şi ziua de Crăciun se ardea pe Amarcord.. Editura are semnificaţie funerară: a găsi pecineva Helios. EdituraAmarcord. sinonim este numele strămoşului mort din care cu *Butuc de Crăciun. Trup al zeului vegetaţiei care moare de credinţa în arboriisacri etc. nearsse păstra ca leacpentruvindecarea Bucureşti. Timişoara. punerea ramurii verzi la stâlpii la români. specific pentru a le apăra de forţele malefice la civilizaţiei lemnului. apare frecvent în desdesprins de trup. a-l lega butuc despre omul legat şi imobilizat ca un mort. Editura Ştiinţifică şi *Moşul Codrului. *B. creaţiile folclorice. Dicţionar de magie. Niţu Georgeta. Dicţionar. Evseev reana. În zicalele şi expresiile populare. 1997. În nologie şi mitologie românească. La Buturugă întocmirea arborilor genealogici R.-ul Strămoş al divinităţii fitomorfe. (Quercus ceris L. *Ispas. de spovedaniaomuluila pomi. Ghinoiu 1. letoni şi sârbo-croaţi. În limba vorbită. demonologie şi *Calendarului Popular dedicate fiarelor mitologie românească. de Timişoara. *Rusalii. *Pădu­ Enciclopedică. grajdurilor şi stânelor este substitutul zeului fitomorf. violent prin tăiere şi renaşte printr-unrit Evseev Ivan. aromâni.-ului la cântece şi vrăji. înseamnă cap de mort. 1997. porţilor şi caselor. butuc se spune despre omul mort fără lumânare. cu adânci rădăcini barcă funerară. 1999.) iar tăciunele rămas Editura Fundaţiei Culturale Române. 1997. reprezentat de un *Sângiorz. la din care coboară un neam întreg. are coboară spiţele de neam iar B. Dicţionar. *Arminden. la români de un adevărat Panteon Bîrlea Ov. româneşti. 1976. âemofunerar de incinerare la *Crăciun. Plante din bolilor. Cu om şi animale. mijloc rapid cu *Sulul împodobit al războiului de ţesut de transport al *Ielelor. Craiova. de obiceiul închinării copilului Butuc de Crăciun la *Brad. Mică enciclopedie a poveştilor forestier (*Muma Pădurii. leagăn pentru copii. Civilizaţia carpatică a lemnului este atestată astăzi adăpost postum (*Sicriu) pentru morţi. pădurii. în special lupului şi ursului. de Crăciun.-ul ţărănească din Oltenia. Bucureşti. de zilele Ivan. *Fata Pădurii. de arta şi arhitectura lemnului. în expresii şi zicători cuvântul B. Dicţionar de magie. B. trunchi obţinut din tăiatul (moartea) unui 56 . Incinerarea R.-ul roţii carului în care se înfig spiţele din lemn sensulde trup neînsufleţit sau de strămoş se numeşte şi căpăţână. *Ciuma Pădurii etc. civilizaţii ale lemnului. atestată Crăciun. acest sens. Prinscobiresau sunt reminiscenţe ale unei străvechi cioplire acesta a devenit luntre monoxilă. flora spontană cu utilizări În gospodăria actele rituale şi practicile magice R. în neoliticul agrar şi ceramic.

erau amestecate cu sămânţa ce urma a fi pusă sub brazda plugului. Editura Minerva. B. Bucureşti. B.BUZDUGAN stejar. Dicţionar. Niţu Georgeta. Editura Minerva. Barba Popii. în . se îngropaîn ogorul semănat. ca un obiectsacru. 2. Lavremea semănatului B. Rituri funerare pentru viaţă.-ii şi incinerarea) stejarului sau a unei speciide stejar.. tăierea ultimelor spice şi păstrarea acestora sub formă de snop sau de împletitură numită B. Muşlea 1. 1999. Bucureşti. Obiceiuri populare de peste an. Pentru păstrarea şi conservarea fertilităţii grâului de la o recoltă la altă recoltă. Spirit al grâului adăpostit de împletitura ultimelor spice recoltate în timpul unei ceremonii agrare.. armaşul mare şi armaşul mic. *Iepurele (ţinu­ turile extracarpatice). Bucureşti. românii foloseau două tehnici magice: lăsarea unui mănunchi de spice netăiate pe ogor numită Barba Pământului. Bîrlea Ov. Editura Minerva.-ul împletit din spice de grâu.. 1. are semnificaţii asemănătoare cu falusul din lemn purtat de Mutul cetelorde căluşari (Scheii Braşovului). împodobit după modelul occidental. 12. BotN. Dictionat. Editura Fundaţiei Culturale Române.1. vol. 57 . 1997. a fost înlocuită cu nemurirea bradului tot verde. numită *Cununa Grâului.-ul se punea peste colacul ce urma să fie dat colindătorilor iar în cadrul ceremonialului nupţial împodobea steagulde nuntă (Ţara GItului.nr. Ionică 1.. la moartea şi renaşterea anuală a divinităţii precreş­ tine. Mărginimea Sibiului). Bucureşti. precum icoana. Obiceiuri populare depestean. Craiova. Bocşe M. Buzdugan 1. Peană (ţinuturile intracarpatice). Cântecele Cununii.. Barba lui Dumnezeu. Dealul Mohului..-ul şi boabele scuturate din B. Cercetări etnografice şi de folclor. Dictionar. *Cununa Grâului. simbol al fertilităţii şi rodului bogat. nemurirea divinităţii obţinută prin moartea şi renaşterea (tăiatul B. 1989. 1972. Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. 1993.. Ghinoiu 1.Banatica". Folclor românesc. Instrument cultic cu înfăţişare de falus aruncat din mijlocul horei spre cer de Junii Braşoveni pentru fertilizarea spaţiului.. 1981. Plante dinflora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. ars pe vatră (incinerat) în noaptea de 24/25 decembrie. Bucureşti. se păstra la loc de cinste.. Ceremonia agrară în Tara oltului. Editura Fundaţiei Culturale Române. Editura Helios. La *Crăciun B. Bucureşti. 1986. semn distinctiv de vătaful junilor. Ghinoiu1. 1997.

2000.-ului: Vai. lumea de dincolo. Conducătorullor. din opt reprezentări mitice cu chip de om şi comportament cabalin care purifică spaţiul în prima săptămână din postul Paştelui. lui S. jud.a. mă Gheorghe. C. le loveau cu copitele.-lui.-ul cel şchiop. prin textul cântat. De frica lor. Cal 1. Editura Fundaţiei Culturale . fetele nu părăseau casa în săptămâna C.. zburau cu ele. Lumea de aici. Vinerea S. Hedeşan Otilia. / Cu tinesă zboare. plantă folosită la scalda rituală: Toadere. / scoală-te-n picioare. prinrefuzul de a trageîn ham. Mehedinti). Pentru o mitologie difuză. Tipografia Alexi. puneau capăt şezătorilor începute în noiembrie. Timişoara.luiS. / Dă cosiţă fetelor / cât e coada iepelor! S.-ul cel Mare sau S. Editura Meridiane. Calendarul iulian. 2. / Cu dârlogii-n gură. / Vezi ce s-a ivit: / Un cal mohorât / Cu[râu-n picioare. pretutindeni în Ghinoiu 1. începeau muncile agricole iar tinerii trebuiau să se odihnească în nopţile carese micşorează neîncetat până la solstiţiul de vară. *S. Joia Iepelor. Bucureşti.). Mangiuca Sim.-lui ş. poartă numele unui cal: Marţea S. / Ca să mi te fure (Calul mohorât. Graviţa.. este invocat de fetele necă­ sătorite să le dea păr frumos.Caii lui Sântoader diferenţe Herghelie România. cu copiteîn opinci şi cozi de calîn cioareci. că îi va sosi *Moartea. nească Ghinoiu 1. Vârstele timpului. 1988. cu unele 58 divină formată zonale.1883. Tradiţia a fost consemnată. intrau princaselecu şezători. Animal psihopomp în *Cartea româ- a morţilor care duce sufletul defunctului în *Lumea de dincolo. Mesager funest care îşi anunţă stăpânul.. Editura Marineasa. când scot din pământ *Homanul (Inula helenium L. De acum.lui S. Izverna. Sântoadere. gregorian al poporului român pe anul 1882. Mortului i se descrie.-it feciori frumoşi îmbrăcaţi în costume de sărbătoare. luaufetele la joc. înfăţişarea şi funcţia C. / Uită-te la vale. la Filipii de Toamnă. vai. ca să meargă la şezătoare. Fiecare zi din săptămâna C.

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. aflarea ursitei (*Sânvăsâi. pe cale orală: Nunta Urzicilor (Duminica Floriilor) este ziuacândînfloresc urzicile şi nu mai sunt bune de mâncat. echinocţiile. Hamangia etc. care şerpuieşte pe cer în toate directiile. R. a face capul calendar! Reprezentările mitice ale C. 2. Bocşe Maria. sunt invocati pentrurezolvarea unor probleme presante precum alungarea secetei (*Paparuda. Bucureşti. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. li se sacrifică câte un animal (porcul la *Crăciun. cusut sau tesut în război pe piesele textile. luni. 1985. pentru căsătoria fetelor (*Maica Precista). mielul la *Sângiorz). Tipologie muzicală. Dictionar de artă populară. putere. C. cel mai cunoscut simbol al culturilor neolitice dinspatiulcarpato-danubianopontic (Cucuteni. *Sântandrei). zile şi momente ale zilei. atributii şi grade de rudenie.). Calendar Popular Instrument de măsurat timpul şi de planificare a activităţilor economice şi cultice pe anotimpuri. 1988.R. 1999. Pe C. sub formă de spirală. Motiv ornamental care redă printr-o linie şerpuită sau încolăcită drumul sufletului spre *Lumea de dincolo desenat pe *Oalele de lut. vârstă. *Sânzienele sau *Drăgaica (24 iunie) este ziua cea mai lungă a anului. încondeiat pe ouăle de Paşti. de unde şi zicala. Kahane Mariana. vestind ziua egală cu noaptea a echinocţiului de primăvară etc. fazele lunare. la ZiuaCucului (25 martie) începe cucul a cânta. modelat din *Aluat. El se bazează pe orologii cosmice (solstiţiile. *Caloianul). sinonim cu Calendarul Babelor. răsăritul şi apusul aştrilor şi constelaţiilor) şi terestre (bioritmurile de reproducere ale plantelor şi anima- lelor) cunoscute pe bază empirică şi transmiseca oricefapt de folclor. Educatia la şcoala traditiei avea ca principiu de bază memorizarea tuturor cunoştinţelor utile grupate în jurul sărbătorilor şi obiceiurilor repartizate pe zilele C. cândînfloresc plantele cu acelaşi nume. Zeita mamă de origine neolitică (Dochia). Împuiatul Urşilor (1 august) indică perioadade împerechere a urşilor. Bucureşti. Denumire populară a constelaţiilor Ophicus şi Şarpele. îmbrăcate în haine creştine şi sfintii îmbrăcati în haine precreştine alcătuiesc Panteonul românesc organizat după rang. Stoica Georgeta. astăzi cu înţeles peiorativ. Calea Rătăcită 1.CALENDAR POPULAR Române. Editura Muzicală. Cântecul Zorilor şi Bradului. Petrescu Paul. săptămâni. Bucureşti. Nunta Oilor (14 octombrie) este ziua când se amestecă berbecii cu oilepentru împerechere..-ului P. zeul tată indo-european (Crăciun) şi Fiul lui Dumnezeu creştin (Iisus) îşi exercită 59 . Gumelnita.-ului P. după echinocţii şi solstiţii. ar păşi neliniştite sufletele oamenilor păcă­ toşi în aşteptarea Iudecăţii de apoi (Neamţ). este. Aceştia îşi mai fac şi astăzi aparitia în peisajul spiritual contemporan: li se acordă zile de celebrare.

*Maica Domnului.CALOIAN puterea de-a lungul întregului an. Sfântul Soare. care moare şi renaşte la echinocţiul de primăvară (9 martie pe stil vechi). Viaţa fulgerătoare a celor trei divinităţi adorate. *Ielele în nopţile de vară. C... Obiceiuri populare depeste an. *Maica CăIătoarea. îmbrăcată cu hăinuţe şi invocată să aducă ploaia (*Ploaia. Ghinoiu 1. prin vârsta lor. sunt cunoscute şi practicate şi astăzi. Tatăl Soarelui. *Muma Pădurii) şi. Lăzăriţele. Astfel. Reprezentările mitice sunt celebrate în C. *Moş Ajun (24 decembrie) şi *Moş Crăciun (25 decembrie) formează o generaţie de sfinţi bătrâni care prevestese. purtători de arme şi personificări autentice ale primăverii. Vineri. O parte însemnată a tradiţiilor C. *Baba Dochia). călări pe cai.-ului P. se naşte la solstiţiu! de iarnă (Crăciunul) moare şi învie la echinocţiul de primăvară. Fiul lui Dumnezeu. *Moş Nicolae (6 decembrie). altele sunt păstrate numai de memoria bătrânilor. şi 60 *Fata Pădurii) după care sezonul zeitelot mumă (Maica Precista. *Mama Secetei. Editura Fundaţiei Bucureşti. în ordinea vârstei. *Scaloiana) sau să o oprească (Seceta. *Mama Caloiana. la împărţirea sărbătorilor. stâlpiai C. în drum spre bătrâneţe. deschide generaţia zcitelot fecioară (Sânzienele. personificare a toamnei. este însoţită de numeroase sărbători. în tradiţia populară Sânvăsâi este un tânăr care stă călare pe butoi. *Zâna. cârpe.-ul este un amplu ceremonial în care figurina antropomorfă cu acelaşi numesubstituiefie o divinitate pluviometrică. în fine. urmează Ghinoiu 1. Moş Andrei (30 noiembrie). paie sau crengute de lemn. Ielele.-ului P. *sâmedru în anotimpul friguros (26 octombrie . *Floriile. *Sântilie). generaţia zeitelor bătrâne (*Sf. *Sântoaderul este temut în săptărnăna *Caii lui Sântoader (prima săptămână după Lăsatul Secului de Paşte). Caloian Efigie a divinităţii pluviometrice din lut. 1988. două precreştine (Crăciun şi Dochia) şi una creştină (Iisus). obiceiuri. vărsteie timpuiui. să primească primazi a anului (1 ianuarie). Sâmedru (26 octombrie) este matur.-ului P. acte rituale şi practici magice. Culturale Române. *Anul care imbătrâneşte şi moare după 365sau 366de zile. începând cu naşterea primului zeu al omenirii. Dicţionar. *Sântilie (20 iulie) este matur şi călătoreşte în car tras de cai. Prin aceleaşi metamorfoze trec şi sfintele C. fie un sol trimis la confecţionată .: Dochia.26 octombrie). Editura Meridiane. moartea urmată de renaşterea Anului. *Moaşa Ploii. iubeşte şi petrece pentru că a avut şansa. Drăgaicele. Creştinismul renunţă la modelul universal al morţii şi renaşterii divinităţii adorate în preajma aceluiaşi fenomen astronomic (solstiţiu sau echinocţiu). *Strigoii mai ales în nopţile de iarnă.-ul P.23 aprilie). 1997. Sângiorzul în anotimpul călduros (23 aprilie . Dumnezeu pe cei care lucrează Duminica etc. Sântoader Sângiorz(23 aprilie) sunt tineri.. Bucureşti. "Marţolea pedepseşte femeile care lucrează în seara zilei de marţi. Iisus.

de obicei în a treia scândură.. Studiu etnografic. 1997. aşezarea pe o scândură să parea C. cu bocete şi secetelor sau ploilor prelungite. 61 . Ceremonialul funerar reconstituit atât după informaţia etnografică..-ului. ouă roşii sau cu coji de ouă roşii a C. Bucureşti.. găsirea trupului neînsufleţit după căutări îndelungate (secvenţă rituală descrisă de textul folcloric). / Să crească legumele. tinerilor necăsătoriţi (cupreot şi dascăl. / Caloiene. la hotare.. Bucureşti. ploile pe lângă divinitatea pluviometrică. plutească pe apa curgătoare. dezgroparea (învierea) după treizile.-ul este purtă­ Când apar mesageri perechi. ospăţul abandonarea pe pământ sau pe apă funerar cu mâncare şi băutură. 1989. I. joia. aceştia sunt trimişi la divinitatea adorată acesta este iniţiat. reînhumarea. Bucureşti.-ul şi torul mesajului să lege sau să dezlege Caloiana sau Mama Pl9ii şi Tatăl Soarelui. A. aruncarea în fântână) cere la care puteau fi invitaţi şi băieţii. / Să ploilepe Pământ. marţea. Editura Fundaţiei culturale Române. înmormântarea C. CândC. confecţionarea unei păpuşi din lut sau în holdele de grâu. Editura Minerva. prin texteritualecântate: scufundareîn apă) cu mesaje diferite: Ea Caloiene. de obicei gravide.-ului şi Bîrlea Ov. Iarba fiarelor.etc. 1986. efectuată primăvara sau varaîn perioada cu steag sau stâlp funerar. / Să sloboade ploile. o practică ocazională.-ului. mântarea acesteia. Folclor românesc. cu crucile şi răscrucile drumurilor. Editura Minerva.. Obiceiuri populare depestean. moartea năprasnică a solului (băiat..). cu dezgrofântână. precum mortul la printr-un rit funerar (înhumare sau înmormântare. Cluj-Napoca. Editura Dacia. El să oprească deschidă porţile. fetiţă). Data fixă a aşezarea mortului în sicriu sau pe o ceremoniei. Obiceiuri agrare În traditia populară românească. Scenariul multe lacrimi) într-un loc secret (la ritual începea. Pop D. Ene. Cârnilegile. / Cum în diferite stadii de evoluţie. / Şi toate ierburile / . / Să curgă şi ploile. / Să umple şanţurile. de regulă. Bucureşti. / Du-te în Cer şi cere: / Să să aducă ploile din Cer. Constantinescu C. ciopărţirea. Dicţionar. care se (scufundarea sau depunerea lui pe o încheie. de obicei dinlut. şi ospăţul funerar. cât şi după textul folcloric cuprinde mai multe secvenţe:Jormarea cetei din fetiţe şi fete nemăritate. aruncarea în continuă după trei zile. a devenit în un scenariu identic cu înmormântarea vremurile recente. Ghinoiu 1.-ului. Obiceiul a fost atestat curgă cagârlele. Lectura textului folcloric. Institutul de Arte Grafice. Bucureşti.-ului în apă. FI. 1982. /. / zonele etnografice româneşti. MarianSim. Studii de folclor. Zilele şi nopţile. Candrea 1. naşterea (confectionarea) C. Ritul funerar se scufundarea C. 1928. cu hora C. Editura Cultura Naţională. uneori. Ene. în toate ne curg lacrimile.. gătitul cu flori. stropitul cu apă (scalda rituală).CALOIAN divinitatea pluviometrică. Sărbătorile la români. C. 1898. voI. pe malul unei ape din alte materiale urmată de înmor..-ului după săptămână după Paşte. petrescândură în apă. cu rare apariţii de femei măritate.

unde şi când să se odihnească (la răscruci ca să aleagă drumul bun) etc. la metode de expunere se folosesc: intrarea rudelor în curtea sau casa descrierea amănunţită a drumului mitic mortului. pe ultimul drum. *Maica Precista. Corboaica) şi antropomorfă (*Zâna miterii mesajelor este ales în raport de momentul diurn (dimineaţa. *Moartea. Mesajele sunt transmise prin monologuri şi Cântecele de Zori. la moartea altui consătean. rudelor şi săpatul gropii. de punere în practică a celor sinonimă cu Cartea egipteană a tnottilo: învăţate: i se arată. *Steagul). în final. de desfăşurarea celorlalte (*Lupul. zeiIelor Locul iniţierii prin expunerea mesajului destinului (*Zorilor). personajelor psihopompe (*Calul. *Vulpea. ZeiIei mortii în aducereabradului coborâtdin munte.-ţii M. *Cerbul) şi. sunt unitare planificare a timpului scurs între din punct de vedere al mesajului: ele 62 . mântării (imediat după înmormântare. sicriului Mărul rotat). confecţionarea crucii feminin în momente şi locuri semnifi. Timpul transipostază de pasăre de pradă (*Gaia. miezul zilei. dtmineata. unde şi cum trebuie dialoguri riguros formalizate. care leagă casa de mormânteste o lecţie finală. la adăposturilor postume (*Lemnul sau sicriul. la confecţionarea crucii.şi sicriului. comparatia morţilor. pe drum. *Suli~a. Bătrână. Maica Irodia). la zilele situaţiilor cheieale călătoriei. Iniţierea Textele rituale. la gătitul mortului şi mortului din Lumea de dincolo. şi opozitia drumului bun cu cel rău. şi tulburătoare frumuseţe. *Crucea). *Pământul). vameşilor. la pomeni. Ca aşezarea lui pe laviţă sau în sicriu.CARTEA MORŢILOR Cartea Mortilor momentul morţii şi închiderea morTexte de iniţiere a defunctului pentru mântului. înmormântării: se cântă în afaracasei (la substitutilotmortului (*Stâlpul. acte rituale şi ceremoniale ale înmorrepereIor de orientare (*Salcia împupită. aşa cum i-a spus în şi Cartea tibetană a mortilor. nume tabuu (*Dalbu de Pribeag). ghizilor ptovideritiali miezul noptii). stâlpul. săparea gropii etc. la aducerea braduluiîn sat. se pot grupa după unor personaje mitice care locuiesc în mai multe criterii: funcţia. la tămâiatul mormântului. în cimitir. versete cântate. în strânsă legătură cu celelalte Drumul mitic care leagă lumeade aicide pregătiri pentruînmormântare (aducerea *Lumea de dincolo cântate de un cor şi gătitul bradului. a prietenilor şi neprietenilor. gătitullui în curteamortului etc. *Vidra). destinaţia. Lumea de dincolo: mortului strigat pe nume (Ion. la şi a înfăţişării personajelor întâlnite.). stâlpului. sunt adresate Textele C. după fixarea cunoştinţelor prin repetarea înmormântare.) şi. Vasile etc. Drumul cative ale ceremonialului funerar. unele de mare vechime fântâni).pe prispa sau în jurul casei) şi în casă (la căpătâiul mortului). sotului sau sotiei cântat este strâns legat de secvenţele postume (*Bradul. Sutele de plătite vămile (la podurile de peste ape.) sau printr-un timpul şi locul transmiterii mesajelor. deşi prezintă unele mortului se desfăşoară după o severă elemente locale şi zonale.

a celor şi eresuri la sfârşitul secolului al XIX-lea: care le ascultă. 1976. Iaşi. până la etnomuzicologul împietrite. Mehedinti.CASĂ în cele mai mici amănunte au fost atesta te Cântecele de Zori. subliniind încă odată caracterul preistoric. Melodiile. ci şi de orice adaus antice mediteraneene şi textele care ar îngreunatransmiterea cu claritate renumitelor cărţi ale morţilor (egipteană a mesajului.şi pentatonic. ecou Minerva. Hunedoara. cultivat de religiile indo-europene şi creştine lipseşte din peisajul edenic descris de cântecele româneşti de înmormântare. Bucureşti. Cartea românească a mortii. Folclor românesc. în categoria sarcofagiile antice.. bine în Lumea de dincolo. par a fi greşit. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. Panea N. de obicei. Tipologie muzicală. plecarea mortului pentru a ajunge cu Cântecul Bradului. au. O hermeneutică a textului ritualfunerar. Kahane Mariana. Datini profund în inimile îndoliaţilor. Cântecul Zorilor şi Bradului. Dar. 1999. acest areal trimite puternice tentacule în nord (Bistriţa-Năsăud. Galaţi) şi din Republica Moldova iar în sud. Bucureşti. Marian Sim.vestul şi centrul României (Gorj. Sibiu. Ele au elemente comune cu cizelate şi decantate nu numai de ceremoniile funerare ale popoarelor impurităţi poetice. Tărâmul suferinţelor după moarte. Vaslui. Linia lor melodică. Fifor M. Aria lor de răspândire este compactă în sud . Eaare acoperiş care. Ghinoiu 1. omul. la românii timoceni şi la cei din Banatulsârbesc. se desfăşoară în două sisteme sonore primordiale ale muzicii universale: tetra. Mureş). Centruljudeţean al Creaţiei populare Mehedinti. Bîrlea Ov. Bucureşti. Vrancea. care contrastează şi tibetană).. Neamţ. Înmormântarea la români. Cântecele funerare număr fără soţ interpretează texte nu sunt atestate la popoarele vecine neschimbate de la mort la mort. Timiş. 1998. Iadul. Corul tragic funcţia lor a fost preluată. parţial. 1976. cu deznădejdea lugubră a bocetelor. Densuşianu. lumeade dincolo. Ele sunt îndelung bocetelor. În zoneleîn care nu Răspunsurile la chestionarele lui N. Lumea de aici.Versetele românilor sau la alte popoare ale hexa-sau octosilabice.. precum mesajele de pe Constantin Brăiloiu. 1988. Casă Adăpost antropomorf construit după celui care îl locuieşte. Drobeta TurnuSeverin. 1904. de format. din femei iertate în bocetele versificate. Caraş-Severin.mai ales cel construit în patru ape şi învelit chipul şi asemănarea 63 . Ele se topesc în natura pregătesc înconjurătoare. Botoşani... Bucureşti. Fl. 1. cu predominarea Europei. motiv pentrucareau fostincluse clară a celor hexasilabice. Cântecele de Priveghi. Editura prin sonorităţile lor preistorice. în judeţele din Moldova (Suceava.. Braşov). Editura Minerva. Editura Fundaţiei Culturale Române. Editura Lito-TIpografia Carol Gob!. Bucureşti. Fochi A. voI. Bihor) şi relativ compactă în sudul Transilvaniei (sudul judeţelor Alba. Editura Muzicală.

legate la coama acoperişului noapte (dacă a scăzut sau nu apa.-ei se foloseau diferite acte magice: însufleţească noua creaţie cu sufletul aruncarea pâinii (locul unde se opreşte victimei. li se bătrâni cu care se vor căsători fetele. Locuinţa şi anexele C. şi. supuse gospodăreşti. a picat aveau funcţii polivalente: recunoştinţă sau nu un obiectîn vas etc. seminţele aduc aibă copii. fără defecte fizice şi să cântecul său spiritele rele. echivalente trupului. nepoţii şi străne­ vechi gospodăria avea. arătările din faţă de pământul carea îngăduit ridicarea vise. camere dezvoltate pe marcat de par sau ţăruşi se determina verticală.-ei cu Pământul. prin tăruşii sfârşit. înecaţi. imolate în bune sau rele).) li se ridicau pe locul morţii Nou. în practicile magice de aflare a (mâncaţi de fiare. şi faţa pe care cade deveneau semne mai ales la colţurile C. Punctul acela Jertfele cele mai importante se aduceau marca locul de construcţie al C. la contactul C.-ei pe locul unde liniştii şi protecţiei celorcare îl vor locui. şi la înălţarea 64 . broască. Sacrificiile îngropateîn temelie. parului sau ţăruşului. dorm animalele lăsate noaptea în Fiecare sacrificiu (umbra unui om.). acolo unde trebuia să vină. Actul magic fundamental pentru orice întemeiere era *Bătutul prosperitate.-ei. loculde amplasarea adăpostului trebuia monede etc. pentru asigurarea sănătăţii. Hotărâtoare erau însă practicile a adăpostului pe trupul său şi răsplată căror eficienţă nu poate fi contestată. C. ogrăzii). cum ar ficonstruirea C. feciori urâti sau frumoşi. miel. adesea cu siluete antropomorfe. este un adăpost consacrat aruncarea ciomagului sau toporului în prin practici magice de întemeiere unde direcţia celor patru vânturi. seminţe. sunt protejate şi magic muncile câmpului era adus în poală de gard şi poartă. În vremurile vin prin naştere copiii. ursiteiîn noaptea de *Crăciun sau *Anul trăsniţi etc. moşii şi moşiei satului. iepure. libertate.-ei. accidentaţi. uneori. vasul cu apă lăsat peste pereţi. în apoi forma şi mărimea C. cocoş. prin pământ.) are o valoare generală şi una specifică: cocoşul îndepărtează prin să fie sănătos. De la centrul un cap de om. tineri sau o cruce şi. şi a gospodăriei. Naşterea şi moarteaîn afara mai puţin rotundă. lângă stâlpi (pari) şi uluci. o formă mai mult sau şi strămoşii.-eierau nefireşti şi. punctul unde urma să fie divinitate mamă neolitică. o oaste alcătuită din acasă şi aşezat pe solul familial. seamănă cu o căciulă pusă pe amplasată vatra focului. Din înmormântaîn cimitirul satuluiun pumn secvenţele obligatorii ale scenariului de de ţărănă de pe locul decesului. parii gardului vatră. oamenilor dispăruţi departe de casă devin. prosperităţii. asemănător vetrei poţii şi plecă prin moarte părinţii. monedele bogăţie etc. Bărbatul care caută şi decide ied.CASA cu paie. temelie sau picioare înfipte în bătuţi la colţuri. De altfel. ca urmare.-ei şi. dacă era posibil. la temelie. Pentru întemeiere au supravieţuit mai ales cele alegerea locului favorabil de construcţie legate de sacrificiile rituale menite să a C. liliac. adunate în jurul bătăturii unor rituri de reparare: copilul născut la (curţii.

5-6. pereţii pentru trup) este transpus şi în plan orizontal. zgomotelor şi luminii supărătoare etc. în "Folclor Literar". Valer Butură. Urarea obişnuită la nuntă. Universitatea Timişoara. casa copilului. chiara celeimai dragi. 39. pentru cap. cu fructe globuloase de un roşu aprins. În REF. Editura Fundaţiei culturale Române.5-6. Bucureşti. Enciclopedie de etnobotanică românească.) din fam. nr. După naştere C. de P. orientatestvest (altarul reprezintă capul. divinitate tată indo-europeană şi creştină. Cea mai cunoscută este îngroparea umbrei omului. Ghinoiu 1. 1999. în REF. Bucureşti. 1997. amintire a sacrificiilor sângeroase atestate arheologicpe multemeridiane ale pământului. voI. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. de P.-ei amestecată cu o altă plantă. adesea rotundă. sinonim cu săIăşel. cu deosebirea că profilul vertical al divinităţii-om (turla. nu are sensul propriu de locuinţă zidită din piatră pentru tineri. RanuncuJaceae. naosul corpul şi pronaosul picioarele). casa pustie etc. Ciclul viefii. asemănător tuturor adăposturilor neînsufleţite (cadavrul. fotografia. 1994. 1968. Călin Arbust (Viburnum opuJus L. Ghinoiu 1. a unui nou ciclu vital. ci de întemeiere de către aceştia. II. împotriva acţiunilor mecanice (loviturilor). 1994. măsura. Bucureşti. 1980. C.CĂ LIN căpriorilor. C.). Bucureşti. Ritutit« construcţiilor la români. strigoaia.) sacru din fam. Verza Emil. se fierbe în rachiude drojdie şi se bea contra beţiei.-ei urma să moară după 40 de zile sau un an.. acrişoare 65 . apoi. Timişoara. De laZalmoxis laGenghis-Han. Editura ştiinţifică şi Enciclopedică. -ei îl are şi adăpostul divin de pe Pământ. apoi fetusului şi fătului protecţie contra agresiunii germenilor infecţioşi şi toxinelor. era supus distrugerii prin înhumare. prin actul nupţial... Spa[ii sacre În intetiotul locuintei traditionale. tom. Psihologi~ vârstelor. la zidirea unui om în general şi. loc. Omul a cărui umbră era furată şi îngropată la temeliaC. lumea de dincolo. Floarea C. Geomorfismul şi antropomorJismul spiritului uman. Casă de Piatră Adăpost al sufletului în *Preexistenţă.nr. CaprifoJiaceae care creşte prin păduri şi tufişuri umede. statura.. cu flori de diferite culori utilizată de gospodine la vopsitul textilelor şi invocată de descântătoare împotriva alcoolismului. *Biserica. copilului este un adăpost geomorf care asigură embrionului. Văduva Ofelia. Şchiopu Ursula. placentă. Ele au parcurs calea de la sacrificiul propriu-zis al unei persoane. devine un adăpost pustiu şi. Antropomorfismul constructiv al C. Lumea de aici.. 'laloş 1. 1979. Eliade M. la contactul adăpostului cu Cerul. Căldăruşă Plantă ierboasă (AquiJegia vuJgaris L. la unele substitute ale acestuia: umbra. Editura Didactică şi Pedagogică.

Din sângele scurs pe pământ ar fi crescut C. spartul talerului (Mantis religiosa) care îşi devorează miresei cu prăjina steagului mirelui partenerul imediat după împerechere. / colacul mirese (Bucovina) ş.. în tot. / Pitic. . / Că la joc nu vă ia nime!/ Sunteţi mute caiarba / Şi bătrâne camama! (Transilvania). muşuroiu. îmbracă cele mai diferite forme de manifestare: *Spartul Oalei agăţată întrCălugăriţă o prăjină de miresau un reprezentantal 1.-ul cu fructele lui roşii. Dobrogea). bătaia miresei (îmbrăcarea costumului de peştelui la peşti. secvenţa centrală a actului de întemeiere a adăpostului (casă. buboiu. La om. ca leac. Bătutul parului sau stâlpului. Personificare a unei insecte carnivore acestuia (Oltenia). Enciclopedică.CĂLUGĂRIŢĂ devoratde parteneră. Legenda spune că arbustul ar fi răsărit din sângele luiTata Noe care. este asemuită de psihanalişti cu agonia care suprimă insul şi-l risipeşte. în ceremonialul nupţial. Euglena verde) disparsimultan lumea de dincolo. Ghinoiu 1..-ei. Editura Fundaţiei cu apariţia noii generaţii de celule. Bucureşti. (Bihor). genetic organismele procreatoareînce. invocat de descântătoare pentru lecuirea bolilor. (Amoeba.-:-ei apare şi în descântecele curăţat de cetină în mărul roşu sau gutuia de bubă: Buboiu. trântorulcare fertilizează matca roiului de albine. Eseuri. după împerechere. după dezvelirea călcatulla păsări. Bucureşti. Editura Minerva..să întemeieze *Casa de piatră: Pace-n tează să existe dinmomentul deschiderii ţară / Şi război în pat! unuinou ciclu vital: vieţuitoarele uniceluBiberi 1. folosit la vopsitul textilelor în roşu şi.. de strigătura adresată împerecherea este o *Bătaie rituală: mirilor când merg. gonitulla bovine. simbol al jertfei întemeierii. / Iată astă călugăriţă / Te vamânca.Lumea deaici. şi răcoritoare la gust. În lumea necuvântătoarelor în sudulRomâniei. 1971./ Că de petrecerea bătului înfiorat al mirelui prin nu.. / Din mare ce eşti / Să tefaci mic. precum moartea. sat. moare singur. clipa orgasmului sexual. la unele insecte masculul este sacrificat şi CulturaleRomâne. violenta rituală a întemeierii omului de omul Denici urmă nu ţi-a rămânea . 1999. care corespunde cu inhibiţia structurilor logice. a creaţiei.a. s-ar fi tăiat la un deget. La baza arborelui filonevastă) şi pregătirea camerei nuptiale. El este invocat în folclorul erotic şi în strigăturile de joc: Haideţi fete la căline. Model de jertfă de întemeiere. Editura Ştiinţifică şi rituală care. lucrândla corabie. 1979. Enciclopedic de etnobotanică instinctului sexual înnăscut. casă a copilului) este reflexul culturalal Butură Valer. cazulC. 2. Este o bătaie românească. / Mare ca un galbenă a miresei (Muntenia. introducerea vârfului bradului Ferocitatea C.. / Cât un vârfde ac/. arhetip însuşi prin actul nupţial este exprimată. 66 . la altele. Iare care se înmulţesc prin bipartitie Bucureşti.

an V. se suprapune peste o parte a teritoriilor locuite de traci. prin piesele de port (pinteni la picioare.-ului la Strodul Rusaliilor. 1982. Bucureşti.arilor de la Rusalii este o reducţie a Anului solar la o săptămână. ca emblemă şi notă distinctivă a românilor. 67 . gesturi etc. În ceremonialul C. Editura Minerva.-ului). Alegerea Steagului. au diferite finalităţi: luptă împotriva *Ielelor sau *Rusaliilor şi vindecă bolile provocate de acestea (Luatul din lele). Dezlegarea C.-arilor în zilele de Rusalii.-ului..-ului se desfă­ şurau la echinocţiul de primăvară. în Dat. Originea jocului Căluşari. Căluşarii. Veşnica Pomenire. RusaliiJe.-ului.CALUŞ Căluş Zeu cabalinindo-european. actele şi practicile magice ale cetei de C. Vuia Romulus. 1-2. Ridicarea Steagului.. rolul zeului cabalin este interpretat de Mutcare are două efigii caracteristice: *Steagul C.. Piteşti. căluşari) care. cirezile de vite şi femeile sterile. ajutor de vătaf stegar. bete aşezate în cruciş pe piept. protectoral cailor şi sezonului călduros al anului care se naşte şi moarela *Rusalii. deşi poartă pe fată mască de om bătrân sau de tap. care poartă diferite denumiri (Spargerea C. Pentru a lăsa loc liber comemorării de către creştini a mortii şi Învierii Mântuitorului la echinocţiul de primăvară. Fochi A. Densuşianu. *Cerbul. Anturajul său divin este o ceată masculină sever ierarhizată (vătaf. vol. precum hamul) imitarea tropăitului şi galopuluiîn timpul dansului. Editura Cartea Românească. îşi trăieşte fulgerător viata: *Naşterea C. Nania 1. numită Legarea Steagului.-ului. 1995. Cluj. la nord şi la sud de Dunăre. lurământul: Jocul C. Asemănător cetelor de feciori care colindă la *Crăciun cu *Thrca. în ziua numită *Martea Ciocului. prin simpla atingere.-ului. Tainele Căluşului...B. Editura pentru literatură. Oprişan H. Ghinoiu 1. când petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin. caută să semene sau să se confunde cu caii. fertilizează holdele de grâu. Sărbătoare multimilenară În spatiu! românesc. ramură importantă a indo-europenilot Bîrlea Ov. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. în întreg spatiul carpato-danubiano-pontic.. Laaparitia creştinismului Tainele C.. în perioada fătatului şi împerecherii cailor (martie . Il. Mutul C. iar *Căluşarii la Rusalii. în Dacorom. numit în unele zone *Zău (Zeu) a fost atestat. are legat la brâu un falus din lemn cu care fertilizează. nevestele fără copii. *Brezaia. scenariulmortii şi renaşterii anuale a calului a fost împins în afara Ciclului pascal: *Caii lui Sântoader la Lăsatul Secului de Paşte..-arilor.-ului şi *Ciocul C. Bucureşti.. 1969. 1989. Bucureşti. Eseu despre dansul popular românesc. perioadă în care zeul C.aprilie). Aria lui de răspândire. Ceremonialul C. Îngroparea C. 1922. *Capra. *Moartea C. *Boriţa. Il. în "Creativitate şi eficienţă în acţiunea socială a tineretului". nr. C. 1976.

68 şi EdituraAmarcord. Are înfăţişare de câinealb. Personificare a astruluiaflatîn imediata apropiere a stelei a doua din Proţapul Carului Mare. cu corpul lung şi picioarele scurte. rudele de . era semn că se va face multporumb şi putin grâu şi invers (Bihor). iar ca reprezentări mitice antropofage în tinuturile pericarpatice (Moldova. Ion Otescu. iar pe copii după ce îi frigeau în cuptor. C. Muntenia. Dacă florile erau desela bază şi rarespre vârf. sugeau sângele. de apele potopului sau ar fi plecatpeste Dunăre.-Ior scapă înaintede a fi băgată în cuptor. Este implicat. Enciclopedie de etnobotanică românească. care prevesteşte omului roadele pământului. O legendă cu maimulte variante descrie vicleşugul princarefata prinsă şi îngrăşată cu miez de nucă de mamaC. uneori cultivată în grădini. Orientându-se după Calea Robilor.-ul ar fi omulcaremerge pe jos. mitologie Bucureşti. La comanda babei. cu tulpină dreaptă. întorşi acasă. Credintele tătanului român despre cer şi stele.CĂPCĂUNI Căpcăuni Cărăuş Monştrii antropofagi cu cap de câine. Valer Butură. Căţei al Pământului Paznic al *Lumii de dincolo care latră sufletele morţilor în prima noapte după sosire.)dinfam. fata se întoarce cu bine acasă. Dictionarde demonologie românească. Ei ar fi fost stârpiţi de *Uriaşi. Aceştia mâncau oamenii după ce îi jupuiaude piele şi le . pe la morminte.-i. C. pe lopatăî. 1907 (fără alte date pe copertă). Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. lvan Evseev. în cosmogonie. înfiorător. Pentru a lăsa în pace sufletul proaspăt sosit. pe la margine de drum. negrii şi cu nasul turtit (centrul Moldovei). îndemnându-i la drum cu biciul (judeţele: Neamt. fată. asociaţi cu tătarii şi turcii. frunze reduse la mici solzi şi flori dispuse în raceme terminale. magie. Unele informatii îi prezintă ca oameni mici. sau Orbetele P. Buzău). care au trăit prin peşteri şi păduri întunecate sau ar fi venit dinspre Răsărit ca să pustiască pământul. şi-au mâncat mama fără să ştie ce s-a întâmplat. Academia Română. sunt cunoscuţi de românii de pretutindeni. Superstitiile poporului român În asemănare cu ale altor popoare vechi şi nouă. C. Bucureşti. E nevăzător iar când latră are glas strident. Gheorghe Ciauşanu. 1997. Bucureşti. precum *Dracul. Ca termen. în Ţara Turcească. sinonim cu Ţâncul P. 1979. aceasta se preface că nu ştie cum să procedeze şi îi răspunde: Sai babă şi-mi atatăt. prevestind moartea altor oameni. pe lângă boii înjugaţi la car. cu un ochiîn frunte şi cu altulîn ceafă. căutată prin păduri. Cărindar al Pământului Plantă parazită (Orobanche sp. 1914. Orobanchaceae. Noaptea iese din pământ şi latră prin cimitire. 'ţup. Oltenia).

Dezvoltare maximă de şapte ani / Dă-mi şi mie ca să gust! a (. negri / Pogoniciu-i şi mainegru. în unul şi acelaşi cântec funerar.CÂNTEC DE PRIVEGHI în ţinutul Năsăudului. pe Vulcănescu R. În dincolo. Moartea înşelătoare. Tipul atestat în judeţele Suceava. o cunoaşte teritoriul moldav.. În alte tradiţii el ar pedepsi morţii cărora nu li s-a legat banul la deget sau nu i l-a băgat între dinţi pentru plata vămilor. / Dar în aici îi aprind. în ulcele. numită în unele variante o zână cam bătrână. nu lepoate obţine Ghinoiu 1. În uneletexte bolnavul însuşi cere paharulcu băutura morţilor. boii-s Moldova de nord. (. în pahar? / Vinişor confunda cu bocetul. Primul dintre după el: Pe din sus de Ibăneşti / Merge ele. Moartea Înşelătoare. în seara zilei după înmormântare. Acesta asoi-o lăsat. este atestat în caru giurgiuvcsc. / Caru-i negru. Neamţ şi Iaşi are elemente grădină. Prin mesajele transmite. nu negociază şi nu merge pe ocolite şi amăgiri: Umblă moartea prin şi motive. de cele mai multeori. sinonim cu Cântare la mort. Peisajul geografic descris de (. unde se întâlneşte muribundul cu personificările mitice care poartă plantele de leac necesare rămă­ neriiîn lumea de aici. şipurele Câine într-un car cernit şi tras de patru boi sau Mesager funest care anunţă prin cânt în samar. / Smulgând pomidin rădăcină / Şi cu Maria de mână. dindiferite motive. automat. Bucureşti. Mitologie românească. valea lungă etc. cert precreştine. reprezentări mitice. plător în drum sau dacă ar fi avut inspi*Cântecul Bradului şi *Bocetele versi. prin zăvoi. dar. 1985. de *Moarte.. Patul cu imaginea mamei defunctului alergând mortului şi Oastea rătăcită. relativ mareare motivul Carului mortuar două sau mai multe motive: Leacul pierdut. lafântâna lui Ignat.raţia şi tăria să-i refuze invitaţia de a ficate. dar şi în Transilvania. Bucureşti. lebădă. Leacul pierdut. El are structură compoziţională proprie şi melodii care nu se pot fatală: Ce ai. lumea de şi.-ul de P. Bolnavul îi cere leacul salvator (urlet) sosirea *Morţii. Editura Fundatiei culturale unele variate leacurile aduse şi puse de Române. un foc pe mormânt (Culoarul Rucăr-Bran)..-ul Moarte dacă acestanu i-au fi ieşit întâmde P. este cel obişnuit: pe dealul lui Dorohoi. Dar. alcătuiesc *Cartea românească a gustaapa morţii dinpahar. 69 . binevoitoare pe Cântec de Priveghi fereastra bolnavului sunt luatede Moarte Text funerar cântatde femei în nopţile de în ipostază de *Zeiţă pasăre: grangur sau priveghi la care se pot asocia şi bărbaţi. pe dealul plin cu trifoi. Lumea de aici. 1999. Moartea este undeau fostidentificate maimulte tipuri grăbită. muribundul pierde orice şansă de a mai rămâne printre vii. / Pomi o smuls şi străvechi.-lui de P. moarte. În alt motiv. împreună cu Cântecul Zorilor. Cântecul bolnavul ar fi avut şanse să scape de mortului.Leacurile sunt depozitate EdituraAcademiei. / Pe Maria ne-oluat! Răspândire ciază.

/ lafereastră.. Strigă moartea pe casă. este exprimată Rai/ Ş-am băut apă din plai/ Şi mi-am fără echivoc de varianta năsăudeană Cântarea Buhaşului (buhaş este numele găsit mai bun trai.Mie mi-a poruncit / Cine-a pribegit / purtat de un cor feminin cu sotul sau Că i-am trebuit / Iarna la scutit. Folclor românesc. neegalată ca realizare artistică în tinutul Târnavelor).Or te-aleargă. Editura Grai şi monolog prin care bradul relatează în Suflet. / Luctetia din grai grăia: / udat cu lacrimi de rudele mortului. Alte motive cu semnificatie aparte pentru cu caii. berde la brâu / Cu colaci de grâu. tinutul Năsău­ Constantin Brăiloiu. din munte: . cuprinde trăit. şindrilă. pentru a rămâne mereu verde. / Eu După 70 . el se suprapune peste arealul aducerea de către feciori a acestuia în sat bocetelor şi chiar peste Cânteculzorilor. şi. de sot sau eşti rămasă. Noi tot aşa am gândit/ Că după tine or veni / Colăcatii cântăm cânteca. / La mine-a mânat / Doi voinici de un *Brad.. Moartea şi cucul. Oastea rătăcită. Marea trecere. Domnu-fi ierte viata. Spredeosebirede variantele din sat / Cu părul lăsat / Cu capul plecat. / Cin' fi-a poruncit / De mi-ai coborât / De la loc Bîrlea Ov. 1981. . / va fi sădit la o fântână sau va deveni ortac car cine aleargă? / Da maica-sa de mort. / Nu buhaşu sus numelor. amănunţime motivul tăierii (jertfei) şi coborârii din munte.Bradule.CÂNTECUL BRADULUI car cine-i culcat? / Lucretia o răposat. / Noi îfi cântăm cântecul. publicată pentru prima dată de riteană (valea Gurghiului. Scrierea vedea steagu pe masă. I. / Nu-n pământ deputrezit. Varianta Transilvania sudică (dinHunedoara până gorjană.. Noi îfi localal bradului tânăr): . 1999. / Domnu-fiiertesujletu. de la sud de Carpati.regretul repetat că a răsărit şi a crescut: nească a mortilor care redă dialogul . / Cu podea.. / Colăcarii filozofia mortii la români sunt "Patul cu steagu / Nu popa cu diacu / Şi-om mortului. / Nu mai răsăream. ademenirea lui de Cântecul Bradului feciorii trimişi de *Dalbu de Pribeag şi Creatie desăvărşită în *Cartea româ. începe cu întrebarea dului). adică sotie a tânărului decedat. bradule. / C-am mâncat poame din sotie postumă a mortului.Arealul Nu buhaşu rădicat.Cultura Naţională. bazinul superior al Mureşului.. / Ca-i fost vrednic de de răspândire a C. va fi jalnică / Cu treiprescurele / Să-i deie de prânz din ele. căprior la acoperiş. / Cu amăgit că va deveni tălpoi de casă.. Bucureşti. Ion H. Moldova de nord şi de sud. / Nupopa cu ptaporii.Mereoarele şi altele. / Şi-om vedea steagu-nstrutat. Transilvania răsă­ şi simboluri străvechi de niciunalt cântec funerar. Bucureşti. Editura pietros / Laloc mlăştinos? / De la loc cu Minerva. retorică adresată bradului de femei la Adesea. unde bradul este / Cu rouapefafă / Cu ceafa pe brate. . piatră / Aiceacu apă? Urmează un lung Ciubotaru. substituit umbrit. or te lasă / Că de mine Punctia funerară a bradului. în securipe mână / Cu merindepe-o lună. de P. / Vara la sotia postumă a tănărului mort. . / variantele transilvănene i se promite că Dacă eu ştiam.

/ Tot milă şi foc. / Darei nu m-auluat / Ca pe alte lemne.CÂRSTĂNEASA de-aş fi ştiut / N-aş maifi crescut.. / Câinii să-i aud. *Zburător erau scăldaţi în apa în care s-au fiert C. Mariana Kahane.. / AuÎngenucheat. / N-aş maifi crescut (Runcu. Cântecul Zorilor şi Bradului. Cârstăneasă Personificare a ramurilorsterileale unei plante veninoase Gratiola officinalis L. / Tot din văi În văi / Prin brazi tnăiunti. / Toate Cârstăneiele. / Când m-au doborât. / Şi ei au plecat / Din vărsat de zori. El este cunoscutîn Oltenia de nord-vest. Lumea de aici. / La cap devoinic. şi jele. / De moarte lăsată. din fam. / De-amândoi genuchii / Şi s-auînchinat.. Ţinutul Pădurenilor (Hunedoara). / Bubele dulci se tnâniară / Că pe elenu le chemară / Ca balega-n perete se uscară (Oltenia). Scrophulariaceae. care asigură. jud. / Pe cracă uscată. Cele sfinte. Cei luaţi (îmbolnăviri neuro-psihice) de lele. *Rusalii. Bucovina). / Eu â-aş fi ştiut. / Tot milă / Eu dacă ştiam / Nu mairăsăream. *Leuşteanul şi *Avrămeasa..-ul B. 1988. / Ei m-auimbunat / Că ei mă sădesc / Nu mă săcuiesc. Ţara Haţcgului. / Eicând auvenit /Jos aubcdinit. / Tot din munţi În munţi / Prin btăduti mărunti. . bazinul Mureşului mijlociu cu prelungiri peValea Ampoiului şi Arieşului Mare şi. / A lătra pustiu / Ş-a urla mortiu. 1999. / Jos la rădăcină. Usturoiul. / Jos m-au doborât. împreună cu *Pelinul. / Eu dacă ştiam. are un areal mult mai restrâns ca obiceiul de a pune brad la mormântul tânărului necăsătorit. / Eu de-aş fi ştiut. 71 . / Cetina să-mi frângă. / Pe mine m-au minţit / C-au zis că m-or pune / Zână lafântână / Călători să vină. Lucilia Georgescu-Stănculeanu. / Ş-au zis că m-o pune/ Tălpoaie la casă / Să mă şindrilească / Cu şindrilă trasă. / Să le fiu pe jale. / Că m-au săcuit. / Cu securea au dat. Editura Muzicală. / Cu poale lăsate / A jale de moarte. Banatul de munte. / Ei când m-au tăiat. / Muieri tnimăind / Şi preoţi cântând. / Cu cetina-n vale. / Şi eim-auluat. Bucureşti. / Dar ei m-au pus / La mijloc de câmp. lumea de dincolo. Editura Fundatiei Culturale Române. / Cetina să-mi moaie. / De la cântători / Şi ei au umblat / Văile cuftagi! / Şi munţii cu brazii / Până m-au găsit / Bradul celpocit. / Cetina să-mi cadă. / Cu fum de tămâie / Mai pe la mijloc / Chiţi de busuioc. / Vântul să mă bată. / M-au pusla pământ. / Nu mai tăsăteam. / Pe izvoare reci. / Sus la crângurele / Chiş de ocheşele. Ghinoiu 1. / Pe mâini se spălară / La biserică plecară. Bucureşti. protecţie magică împotriva *Ielelor. / Pe mine m-au ales. / Ploaia să mă ploaie. C. şi avrămeasă. Gorj). *Odoleanul. Tipologie muzicală. / Pe ierburi Întregi. / Şi să maiaud/ Cocoşii cântând. / Ci ei m-au luat/ Tot din vale În vale. / Eu dacă ştiam / Nu mai tăsăieam. / Iară s-au sculat. în alte zone (Năsăud. / Ninsoarea să-mi ningă. Toate Măcănetele. / Şi ei m-au minţit. / N-aş maifi crescut. local. / Eu de-aş fi ştiut / N-aş maifi crescut. Planta este invocată şi în descântecul şi tratamentulde bube dulci (eczemă infecţioasă la copii): .

Şi la moartea mea / Va cădea o stea!. Pentru a se feri de răul ce-l aduceC. Ghinoiu 1.. Apropierea C. Ceas Bun Moment favorabil la naşterea copilului cândaparepecersteauacareîiva călăuzi viaţa până la moarte. Chişinău. se prefera începutul zilei. Dar. 1999. câte trei. Bătrânii legauviitorul copilului de ceea ce i-a prezis *Ursitoarea.-ului R.. şi cu din EdituraHelios. dar şi de împrejurările naşterii acestuia: timpul nocturn sau diurn. poceşte sau omoară pe Anturaj al divinităţii caremoare şi renaşte cei care le ies în cale. sinonim cu Ceas simbolic la sărbătorile solstitiului de îndeamnă 72 . îmbolnăveşte. Gorovei Artur. joi şi vineri care au câte un singur C. Editura Fundaţiei Culturale Române.-ul R. Această măreţie astrală a existenţei româneşti este exprimată de versurile mioritice.. între miezul nopţii şi ivirea zorilor./.. / 99 de sulife oi lua / Şi te-oi insuliia / Şi te-oi înspăimânta / Şi te-oi îndepărta. / Să te duci pe munti. C. cineva căpăta C. lumea de dincolo.CEAS BUN Encic10pedie de etnobotanică Butură Valer. Georgeta. Olinescu Marcel. Editura Hyperion. / Ceas rău de miezul nopfh / Ceas rău de cu ziuă. Ceas Rău Duh malefic care umblă. românească. 1990. bate cu degetul în lemn şi îl invocă pe Dumnezeu: Doamne ajută! Dacă. spre deosebire de duminică...-ul R. sezonier şi anual. / Că tu de nu te vei duce / Şi de nu te vei îndepărta / . Craiova. / Şi scaune aşternute / Pentru tine sunt gătite. lunar. Folclor şi folcloristică. Enciclopedică.-ul R. / . Mitologie românească. / De Ion să nu gândeşti. luni. În ceea ce priveşte timpul diurn. Bucureşti. Zilele săptămânii şi ale anului favorabile pentru naştere erau considerate duminicile şi marile sărbători. Lumea de aici. totuşi. / Pe sub mutu! / C-acolo-s a tale curti. În 1979. miercuri. acesta era scos şi alungat din corp prin descântec care înşiră relele şi timpul producerii lor.fIora utilizări Oltenia. Slab. Bucureşti. 1999. poziţia zilei de naştere în timpul săptămânal. / Ceas rău cu spaimă. poate fi recunoscută de ţiuitul produs de acesta în timpul zborului. omul se închină. / Acolo să trăieşti. R. Casa Şcoalelor. cred că a maimuritun om. / Ceas rău de cu seară. la vederea pe cer a traiectoriei luminoase a unei cornete.. 1944. fiecare. Plante din. de credinţa ţăranilor din Bărăgan care. Niţu spontană gospodăria ţărănească Dicţionar. avantajele ce le va avea dacă va părăsi corpul omului şi va merge unde este trimis dar şi pericolele ce-l aşteaptă dacă se va mai întoarce de acolo: Ceas rău cu pocitură. / Acolo să vecuieşti. marţea şi sâmbăta au. / c-ocolo-s mese aşternute. / Şi pahare umplute. după primul cântat al cocoşilor. Editura Ştiinţifică Bucureşti. poate apare în orice zi a anului. / Ceas rău cu săgetătură. Ceată de colindători la rău..

Datini şi eresuri populare Ia sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile Ia chestionarele lui N. Tipologia folclorului din răspunsurile Ia chestionarul lui B. străvechi cultură poporană românească. credintele tătanului român despre cerşi stele. Organizaţi pe părţi de sat. Datinile şi credintele poporului român. Colinda românească. voronca-Niculiţă E. dată celor trei mari ierarhi creştini: Vasile. moare violent. *Ursoaicele. Bîrlea ov. Măiestrele. Cluj-Napoca. Numele măştii este preluat. ziotile şi poezia păstorească. Munţii Apuseni).. Forme Bucureşti. 1979. *Anul Nou). Puternicele. EdituraMinerva. de C. Editura Minerva. Folclorul de iarnă. *Toiegele. voI.. aduceau lemne din pădure împreună). Muşlea 1. împreună cu timpul *Noul An. Bucureşti. Botita.CELE NEPOMENITE iarnă (*Crăciun.. 1890. Densuşianu. Iaşi. sinonimă cu *Treisfetitele. slavi şi alte popoare. Colindatul Ia români. Roşie *Drac care şi-a luat numele de la şapca sau tichia roşie pe care şi-o pune pe cap când doreşte să se facă nevăzut. La începutul lunii decembrie. În asociere cu alte stele din apropiere. 1970. C. Adăscăliţei Pluguşorul. Tipografia Isidor Wiegler. de obicei. împuşcată sau înecată. sinonime cu *Ielele. Istoria unui obicei. 1981.. Bîrlea Ov. petreceau. Botoşani) şi Oltenia (Mehedinţi) . *Rusaliile. feciorii îşi alegeau un conducător numit. Folclor românesc. Otescu 1. 1981. Braşov. *Vântoasele. Cele Sfinte. Doamnele. Bucureşti. Caraman P. Buhociu Octavian. 1983. şi de C. Editura Minerva. Nicolae (6 decembrie) se începea organizarea C. de obicei. Trisfetitele formeaza Rariţa (Plugul sau Grebla). mâncau.. Cel cu Şapca Cernăuţi. 1907 (fără alte date pe copertă). 1903. 1977. Editura Minerva. *Cerbul. 1976. Editura Minerva.N. 1987. Cele Nepomenite Nume eufemistic dat reprezentărilor malefice feminine care apar în nopţile de vară. *Frumoasele. pot colinda singure sau însoţite de o mască zoomorfă îmbrăcată de un fecior. Brătulescu Monica. Editura Minerva. *Şoimanele. de obicei la Sf. *Capra. Fetele Câmpului. *Brezaia. v. Vătaf. la încheierea colindatului pentru a renaşte imediat. de Editura Dacia. Grigore şi Ioan (30 ianuarie) (Tulcea). Masca. C. Bucureşti. lovită cu ciomagul. Zânele. Împărătesele Văzduhului.. Editura Junimea.-elede C. Cincizeci de colinde. Craii de la Rasarit şi Cingătoarea Regelui. *Miluitele. Cei Trei Crai Personificare a unui grup de trei stele din mijlocul constelatie! Orion. Sfredelul Mare sau spiţelnicul (Moldova. Dânsele.: *Turca.. Herseni rr. substitutul divinităţii care se desfată în anturajul său divin (ceata feciorilor). sunt atestate în Moldova (Bacău. şi o gazdă unde duceau o viaţă comunitară în perioada sărbătorilor de iarnă (dormeau. Bucureşti. HI. Bucureşti. 73 . Fochi A.-lor de feciori care urmau să colinde la sărbătorile de Crăciun.P Hasdeu. Bârseanu A.

narat în colindelecert precreştine.-ul este (.. Substitut al zeului patern al carpato. Diaionar. Craiova. cine asociat atât civilizaţiei neolitice a merge. / Da-n lemnului (copacii îşi lasă în jos ramurile coarne ce are? / Leagăn de mătasă. / Iară brăzdare de plug). zeiţa *Mortii dunărenilor.. era al doilea care creşte în zonele de câmpie. Sărbătorile de vară la români. fugi. Vaideei. 1976. / Că eu că mai Trăsăturile care l-au impus ca divinitate am / Trei frat) vânătoti. substitut al zeului care moare şi renaşte printr-unrit funerar de incinerare să se lase domesticit. cuţite. se folosea în practicile magice de aflare vântu l-a legăna. A fost intens Arbore sacru reprezentat de o specie de vânat (după statistica osemintelor din stejar(Quercus ceris L. Plante dinflora spontană făcută la moartea şi renaşterea simbolică cu utilizări În gospodăria ţărănească din a anului sau anotimpului.-Iui. C. Fagaceae săpăturile arheologice. *Muma Pădurii el cine este? / Tot neagra Moarte / . Timocul sârbesc). Academia Română. 1910. Gorj). poate învinge ursul). unelte de muncă (ace. cerbule.) din fam.CER sunt frumuseţea şi eleganţa corpului. dă semnalul răcirii timpului. fiind depăşit numai de porcul sălbatic). Asemănător în Ajunul.vitezade deplasare.. brăzdare de plug.de mătase purtat în coarne.. / Da-n ca să-i mănănce mugurii. în cântecul Cerb funerar de *Zori transportă. jud.. Frecvent. pahare) iar coarnele erau venerate de oameni Cer precum icoanele creştine. Leşia din cenuşă de coajă de veni ciute de la munte / Cu fâfa până-n C. deal şi animal vânat de geto-daci. călătoreşte într-o trăsură trasă de cerbi).Pe câmpul cel lung / Merge. Toamna. Sacrificiul ritualalC. Thdor Pamfile. puterea (singurulanimal sălbatic care înfruntă şi Minerva.. / Pe tine te-a şi eresuri populare la secolului al XIX-lea: Răspunsuri lachestionarele lui N. Bucureşti. Datini sfârşitul 74 . 1999. / Lapruncul fâ{ă fi-ar da/ Şi cosmetica populară. C. a ursitei şi de căsătorie a fetelor. Studiu Dinoasele şi copitelelui se confectionau etnografic./. / Un cerb mohorât C.. avea diferite utilizări în medicina şi genunche. Animal psihopomp care. EdituraHelios. ciuta C. înainte de căsătorie sau ca jertfă divină Niţu Georgeta. Editura Fochi A.. Probejenie (6 august) când se p. noaptea şi dimineata de lupoaicei. sau sufletul mortului a lutului şi culturiloragrare (dincoarnele (. lemnul de C. Pe o câmpie lungă. simbolal virilităni. elzice: / Fugi. la Oltenia. Bucureşti. cât şi civilizatiei indoeuropene a crescătorilor de animale. poate fi interpretat ca iniţiere a feciorului (Mehedinti.. obiecte de cult. Densuşianu. podoaba capului (coarnele).-Iui (cerboaica) ar creşte copiii abandonati de mame: Or *Crăciun. 2. fără ca acesta podiş. în râu. / Merge-un cerb străin.-Iui oameniipreistorici îşi confectionau / În coarne ce are? / Leagăn de mătasă. în leagănul 1. / În leagăn ce are? / Un bietdevoinic.

să le scape de urât de ritmul muzicii.! Sport-Thrism. frate cu *Sântilie. mascaţi şi nemascati. / Fusăi la trei vrăjitori. sinonimă cu *Thrca. Tipologie muzicală. Mască zoomorfă a Cetelorde feciori. Editura auzătoare! sau Hai sus.! Că le-a pus după cuptor/ Şi-a pus tnâta păzitor! Chirie Şehiopul (Hunedoara.. *Botita. Bucureşti. GeorgescuStănculeanu Lucilia. Ghinoiu 1. 1937. 1982.V.. unul după altul pornesc. Bucureşti.(I(OARE împuşca. slujbele de înmormântare (Vrancea). ortodox (valea Nistrului de Jos). se afumau sau se dans vijelios înteţit din ce în ce mai mult spălau cu floarede C. prin dibăcia celui care trei cicori. Reprezentare mitică aducătoare de foc.descântătoare în medicina populară şi de mântare/ care atestă ritul funerar de vrăjitoare în farmecele care pun pe jar incinerare practicat de geto-daci. Mitologie românească. Cei din coada şirului şi de farmecele vrăjitoarelor: Prunzulită sunt aruncaţi. 1999. Este îndrăgită în special cipanţii. Iv. Membrii cetei de feciori joacă după fluieraşi şi în strigătele de încurajare ale cerbaşilor: Iese cerbul în întrec un stat de om.. 1988. zeul focului în româneşti. Cântecul Zorilor şi Bradul. Cercetări folclorice pe Valea Nistrului deJos. Kahane Mariana.) din fam.. să le fiecare de cingătoarea celui din faţă. Bucureşti. care se naşte şi moare împreună cu timpul la *Crăciun. Oameni dinCarpati. sus. Editura Mucenic Chiric (15 iulie) din Calendarul Minerva. în asemenea condiţii. care şi-a luat numele şi data de celebrareale Sfântului Enciclopedică. că la mândra poale nu-s. *Brezaia şi *Capra. locuri virane şi pe Chipăruş marginea drumurilor invocată de *Dans funerar la priveghiul de înmor. Editura Fundaţiei Culturale Române. practică la care s-a renunţat întrucât preoţii au refuzat să mai oficieze. în AAF. lumea de dincolo. sus. Editura Ştefănucă P. un spună în vis ursita. Mitologie populară românească. simbol al zeului adorat.. Parti. 1986. Timiş. Pe mine m-o-ngropa ... Gorj). Editura Ştiinţifică şi *Panteonul românesc. Asteraceae care creşte prin fâneţe. Editura Drumul mare.inimafeciorilor. Cicoare Personificare a unei plante (Cichorium L. VUlcănescu C-are coarne impungătoaret Şi urechi R. jud. 1. Caraş-Severin). Bucureşti. 3. Unii cad în foc de unde se ridică cu hainele pârlite şi pline de cenuşă. Coman M. ţinându-se împreună cu cămaşa celui dorit.! Şi frică denimenin-are. După unele informaţii. Valea Mare. 1985.! Academiei. 'Iufescu Victor. Mică cnciciopeâie a poveştilor Lumea de aici. prin flăcările focului era trecut şi mortul. Bucureşti. în flăcările focului care trei mi-au spus că mor! ! Numai una Muzicală. 1976. cerbule. intybus 75 . înlănţuiţi de tinere care o aşezau sub căpătâi. / Toate conduce jocul. Bucureşti. Bîrlea Ov.

defunctul străbate. într-o Cimitir margine a C. sexul. în vatra C. Apuseni) se întâlnesc şi astăzi Soare. Copiii nebotezaţi. Dicţionar de magie. C. Ţara preface / Floare decicoare / Cu ochii după Hategului.-e familiale. /.-elor mitologie românească.-ului. în ziua scăpăta. la răsărit. demonologie şi (Muntenia Centrală). / Că mi-o voi Carpaţi (Platforma Luncani. Într-o dimineaţă. Dicţionar. şi i se desfac dimineaţa. morţii neindentificati. starea socială după modelul satului. amplasate în curtea sau / Când oi asfinţi. / Când oi răsări. numai curtea sau spune că C. gropniţă. Zâna pământeană îi refuză să-i înmormânteze şi să le facă rosturile spunându-Ie Soare. Moştenitorul locului de casă în vatra este zâna florilor care se spăla cu rouă satului. 1997. acesta s-a moştenire la moartea părinţilor. .. În schimbul plusului de fiind zărită de Soare. EdituraAmarcord. florile i se strâng seara. la poarta Enciclopedică. În peisajul etnografic un până toamna târziu. sinonim cu şi economică.-Ie este aceleaşi: locul ocupat în arborele din sudul Transilvaniei şi din sudul 76 . / Ea s-a aduna. Criteriul de grupare a ornamentele şi înscrisurile pietate.-ului. progadie. pe locul morţii violente (înecaţi. amplasate: lângă biserici sau în C. / genealogie de cei vii şi de cei morţi. grădină a crucilor şi stâlpilor funerari. sotiot.-ile româneşti / Ziua peste sate. răpuşi de fiare. Într-o legendă transilvăneană C.: Lăsa-ţi-mi-o în pace. şi gospodăriilor în sat sculptate. mormintelor în C. Bucureşti.CIMITIR ocheşică. Encic10pedie de etnobotanică pentru eroii căzuţi în cele două războaie românească. Plante din procesele de judecată (judeţele Gorj. împuşcaţi în revoluţia din 1989). În satele risipite din Munţii Supărat. Editura Ştiinţifică şi mondiale (Teleorman). numite de arheologi cenotafuri. loc aparte îl ocupă mormintele simbolice. Craiova. / Aia-mispusă să n-amfrică. / Noaptea peste ape! sunt omogene din punct de vedere etnic şi confesional. Identitatea morţilor în Adăpost comunitar al morţilor organizat C. flora spontană cu utilizări În gospodăria Vâlcea). De atunci se înmormântării.) este redată de mărimea ţintirim. de morţilor. de obicei băiatul cel mie. Pentrua ajunge la locuinţa postumă. numită îndrăgostit de ea şi a trimis doi luceferi şi partea sufletului. / Când oi grădina casei. Ea s-o ofili. În C. acesta avea obligaţia s-o peţească. devine înainte de răsăritul soarelui pentru a nu şi moştenitorul loculuide înmormântare fi văzută de nimeni. astrul zilei o transformă în floare de C. vârsta. pentru cei care au depus mărturii în TImişoara. / E tot călător. scrijelite pe acestea. / Ea s-o-inveselii C.-e Butură Valer. tâlharii se înmormântează separat. 1979. stă tot cu ochii după Soare bătătura casei. Editura trăsniţi de fulgere. la poarta C. Helios.. ţărănească din Oltenia. Evseev gospodăriilor pentru membrii familiei Ivan. solicitate de tradiţie.-e(numele. Niţu Georgeta. 1999. la apus.

Bucureşti. În satele KahaneMariana. Bucureşti. FI. Editura Fundaţiei perechea feminină a taurului. 1904.-ul. pasăre de baltă. Înmormântarea la români. Asemănător Bucureşti. Bucureşti.. Zahacinschi N. Ghinoiu 1. *Thrca. lângă cruce sau stâlp. Credinţele ţăranului român despre cer şi stele. căluşari din Oltenia. 1907 (fără alte date pe copertă). Editura Muzicală. 1976. 1999.. înlocuită de corn. reper pastoral pentru aprecierea timpului la stâna oilor în nopţile de vară.1. Editura *Mutului şi. de obicei un măr sau un prun. unul din primele cuvinte învăţate Tipologie muzicală. Ciubotaru I. H. curăţate. socec. Editura Grai şi Suflet lemn răsucit în formă de cap şi gât de Cultura Naţională. *Florii. 1992. simbol al zborului spre cer. cu C. european cu chip de animal. săpate şi semănate cu flori. Mormintele sunt. un ciob (oală sau strachină spartă) pentru tămâiat. nu are cap de taurină Editura Llto-Tipografla Carol Gobl. Substitutul Zeiţei Mamă.. Zahacinschi M. 1988. care Culturale Române. soţul sau soţia postumă: un *Brad împodobit. se numeşte C. vol. Academia Română. ci un C. un mic adăpost în care arde lumânarea sau candela. 1915.. Lângă crucepot apare o măsuţă cu picioarele de lemnînfipte în pământ. de băieţi de la mamele acestora. *Suliţă (brad curăţat de crengi până la vârf). În momentul răsăritului constelaţiei. La mormintele fetelor şi feciorilor stau. Ceata de feciori. Folclorromânesc. C. 1999. În unele zone etnografice la căpătâiul mortului se sădeşte un brad sau un pom fructifer.. uneori. unealtă a virilităţii şi abundenţei purtată de Zeul indoodihnă. totemul cetelor de Minerva. sau bovină.. Otescu 1. Unealtă de Zeiţa neolitică 77 ... Bucureşti. La sud de Carpaţi aripile pasării-suflet sunt traforate în două scânduri de lemn aşezate în unghi. Pamfile T. Marian Sim. Ouăle de Paşte. Bucureşti. *]oimari. un scaun pentru Cioban cu Oile Personificare a constelatiei Lira. Falusul Bîrlea Ov. în special la *Sâmbetele morţilor. este urmat de turma oilor formată din patru stele. Neamţ). reprezentat de steaua Vega. Bucureşti. ciobanii erau dezlegaţi să mănânce brânză în zilele de miercuri şi de vineri (Prahova. Lumea deaici. lumea de dincolo. confecţionat din Marea trecere. colindă împreună cu anturajul său divin. *Moşii de Vară. Cântecul Zorilor şi Bradul. altar pe care se pun ofrandele (pomenile) în anumite zile ale morţilor.CIOC Olteniei în vârful crucilor sau al stâlpilor se puneau una sau două păsări ale sufletului cioplite în lemn. Editura Sport-Turism.. măr (ramură împodobită de măr). Cioc a fertilităţii şi regenerării purtată cu chip de pasăre. Georgescu-Stănculeanu de la sud de Carpaţi falusul este sinonim Lucilia. de pasăre de baltă cu care vorbeşte tocănind. Cerulşi podoabele lui după credinţele poporului român.

în Cioclovina Uscată Transilvania. Piatra Roşie. care domină capul oului ţinut în mână de partener în înălţimea construcţiilor sunt numite. în special *Găina. timp ce unul pronunţă -Hristos a Înviat! local. Catalogul domesticită. Şirul de C. Editura Ritualul jertfirii ouălor lovite cap în cap ştiinţifică şi Enciclopedică. iar celălalt răspunde -Adevărat a Înviat!. Muntenia. oul a cărui coajă a plesnit este primitîn Transilvania). alte măşti compozite (*Capra.U. Înălţarea Sa la Figurine cu chip de pasăre sau de om pe ceruri. lumea dedincolo. 1. 1981. viaţă. EdituraMinerva. Blidaru. *Păsările sufletului (Oltenia. poate continua. motive lesne de înţeles.O. mai rar. Editura Fundaţiei Culturale Române. după reguli străbune. Maria. prin analogie cu Homo sapiens de la *Boriţa) care au C. de pasăre de baltă. Bocşe de persoanele care l-au sacrificat. simbol al jertfei Domnului Iisus. îl curăţa.. îl împărţea egal la *Geomorf situat în imediataapropierea membrii familiei pentru a fi mâncat sacramental. Ghinoiu 1. 1981. cu Predmost II (Boemia). 1985. Un număr mare de motive cetăţilor dacice de la Sarmizegetusa Regia. Bucureşti. Petrescu Paul. Local. al cărei sistematic al peşterilor din România. Arheologia peşterilor şi neolitic obişnuit al Zeiţei generatoarede minelor din România. 2000. 1999. Moldova şi. confecţionate prin persoana mai în vârstă. tatăl familiei jertfeade unul singur oul slujit la Biserică în noaptea Peşteră în Munţii Sebeşului (sat Cioclovina. Hunedoara). Bucureşti. prin spargere rituală la sărbătorile pascale. Sacrificiul se săvârşeşte de doi coama caselor. GoranCristian. loveşte violent capul oului sau de ultimul rând.. adăpost Învierii. voI. ou este gătit cu măiestrie pentru a fi Bucureşti. *Brezaia. după acelaşi procedeu. anexelor gospodăreşti şi oficianţi ai cultului după reguli precise: porţilor din lemn. omului de Crocoarne de vită şi picioare de om. corn. din noaptea Ciocârlani *Paştelui până la *Ispas. în spate sau în fund. Din Magnon. este ornamentale de pe ouăle încondeiate 78 Sacrificiu al înfrumusetată . prin ciocnirea lor în coaste sau în burtă. jud. pasărea de baltă. Lumea deaici. de obicei băr­ tăierea cu cutitoaia a şindrilei de pe batul. Dictionarde artă populară.CIOCÂRLANI turcii. divinităţii primordiale prinvopsire şi încondeiere. Editura clMeC. CiocnitulOuălor Bîrlea Ov. C. dar de cel care l-a spart sau este mâncat Stoica Georgeta. la *Crăciun şi *Anul Nou apar şi celebră datorită craniului uman atribuit. a devenit o pasăre Bucureşti. Folclorul românesc. Boşorod. sacrificat. substitutul Boroneanţ v. C. Bucureşti. este permisă şi aşteptată cu nerăbdare de credincioşii ortodocşi după slujba de Înviere a Mântuitorului.

păunul. afrodisiace (Oltenia). cuibul. cum obişnuiau Dicţionar. care se băgau diferite plante de leac şi simbol al vieţii care moare şi renaşte măsura căluşarilor luată pe fire de aţă. cineare prima lovitură. este Erodium cicutarium. Obiceiuri populare depestean. Editura Fundaţiei Culturale unelecete bănăţene de căluşari. fam. este fixat într-un băţ. creasta cocoşului. Craiova. este folosit.. Personificare a unei plante melifere Pretutindeni unde apare. 1997. C. Dacă nu Ghinoiu 1.C. Ceaiul din C. În timpul jocului. Fiul Omului. vulturul şi altele. se păstrau pentru vrăji şi des. de cap de lup. 79 . După trei săptămâni. când se XX-lea. sunt lovite. pe schimbate. C. efigia tipale a oului. confecţionată la *Legatul (naşterea) C.(Moartea) C. cu ouă roditoare. C.În zilele în care se joacă *Căluşul. de cap şi gât de cal. Bucureşti. La începutul secolului al cântece. niciodată de divinităţii antropomorfe. în anumite Ciocul Berzei momente.C. şi se puneau în hrana animalelor şi păsă­ înhumată sau dată pe apă la *Spartul rilor. *Cucul. este Române. numai capul scos din traistă. îmbrăcat într-o piele de iepure în ziua de Paşte apăreau pe bătătură puii. cocoşul. pot varia de la zonă la zonă. se punea şi o cloşcă pe cuibul de pasăre de baltă. cu utilizări În gospodăria ţărănească din respectarearegulilor este strictă privind: Oltenia. are calităţi creasta găinii. Dictionar. C.CIOCUL CÂLUŞULUI redau pasărea sau părţi ale păsării: coada cu buruiană de făcut copii sau rândunicii. pe nevăzute etc. pără­ un alt căluşar. spectacolul dat în cinstea lui. a da de veste*Blajinilor că a sosit Paştele. Ciocul Căluşului Cojile ouălor erau aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor. considerat ca cevadiavolesc. Numai sau de cocor. La Miezul Păresimilor.Niţu Georgeta. ascuns privirilor profanilor sau.C. de bot de câine şi cap de cât durează clocitul ouălor de găină. li se arată. viilor şi Efigie a zeului cabalin purtată în timpul livezilor sau în apele curgătoare pentru Jocului Căluşarilor de *Mut sau de Vătaf. Prin preluarea imaginii arhe. se confecţiona dintr-un lemn alegeau ouăle fără rod pentru vopsit şi răsucit sau cioplit în formă de cioc şi gât încondeiat. C. ce părţi ale ouălor 1999. ciocnitul să face pe luate. Plante dinflora spontană ui O. sinonimă şi luamintile oamenilor. Deşi regulile C. mai temut cu flori albastre în formă de ciocde barză şi respectatdecâtcrucea creştină. invocată în descântatul prin simpla atingere el poate îmbolnăvi femeilor care nu aveau copii. trăsături geomorfe: Domnul Iisus. C. pentru a spori misterul. Geraniaceae. Editura Helios. creştinii au adăugat lui este purtată în traistă sau în braţe numai de Mutsau de Vătaf. *Gaia. este aşezat în faţa lăutarilor sau lângă seşte mormântul şi se întoarce la viaţă *Steagul Căluşului ca şi cum ar asista la precumpuiul ieşit din găoacea oului. sculătoarea. perpetuu. pe văzute.B.C. în om.

fenomene violente ale naturii (vârtejuri. în Dacorom. prăznuiţi la miezul Circovii de Iarnă iernii pastorale. Sărbătorile la români.C. *Sângiorz şi se încheie la *Sâmedru. Calendarul iulian. sunt Simion.de V. nr. Bîrlea Ov. de Vară... an V. 1982. Oprişan H. sunt fraţi cu *Circovii de Iarnă.Tainele Căluşului. Fl. C.de V. C. 17 iulie. 1-11. Ghinoiu 1. Împreună cu aceştia. Marian Sim. gregorian şi celebrati trei zile (16-18 ianuarie). 1-2.B. Bucureşti. era dezgropat. Vârstele timpului. Circovii de Vară Divinităţi meteorologice care provoacă fenomenele violente ale naturii pe timpul Sărbătoare muItimilenară în spaţiul verii (vârtejuri. care începe la *Sâmedru şi se încheie la *Sângiorz. Tipografia Alexi. II. Bucureşti. Cârnilegile. pentru copiii morţi. la poporul român pe anul 1883. Mangiuca 5. MarianSim. tunete şi trăsnete) şi românesc. C.P. studiu etnografie. 1881. a fost atestat în Oltenia şi Banat. Ghinoiu 1. 1969. C. Editura Cartea Românească. 1898. formează o perechecu fraţii lor..C. Etymologicum Magnum Ramaniae. Argeş. Dtctionarul limbii istorice şi poporane a românilor.. de 1. Nania 1. Cluj. Împreună cu aceştia.. împart *Anul Pastoral de 365 de zile în două anotimpuri simetrice: iarna şi vara (Banat). gregorian şi poporul român pe anul 1882. 1995. C. voI.. Rusaliile. în Dat. Institutul de ArteGrafice. În ziua numită *Marţea Ciocului este înmormântat într-un loc tainic. Fochi A. reprezintă miezul Centrul Judeţean al Creaţiei populare verii pastorale (16-18 iulie). şi Alexi. Bucureşti. în "Creativitate şi eficienţă în pagubele aduse de fiarele sălbatice în acţiunea socială a tineretului". aceasta se înlocuia cu alta nouă. Studiu etnografic... Editura pentru literatură. Mangiuca pagube în turmele de vite. Originea ziua de mijloc a C. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N.. Năprasnice divinităţi meteorologice împart*Anul Pastoral în două anotimpuri răspunzătoare de provocarea unor simetrice: iarna şi vara (Banat). tunete şi fulgere) şi de mari Meridiane. invocată de olteni 1922. sărbătorită *Marina. 1988. Vuia Romulus. este jocului Căluşari. 1882. 1976. oraviţa. Fl. C. Hasdeu B. Calendarul iulian. prăznuiţi la miezul verii pastorale. sezon în Piteşti. După trecerea unui an de zile. *Circovii Sărbătorile la români. În cazul că pielea iepurelui putrezea.CIRCOVII DE IARNA adesea. Densuşianu.. Tipografia miezul iernii pastorale. În Bucureşti. 1989. 80 . II. de 1. turmele de vite.-Ior. Editura Minerva. de obicei în locul unde a fost confecţionat şi depus jurământul. voI. Editura viscole. Bucureşti. Braşov. Eseu despre dansul popular românesc.. 1972-1974. Bucureşti. *Calendarul popular care începe la Căluş arii.. în ziua de StrodulRusaliilor. Editura Minerva. în practica magică de doborâre a căluşarilor.

înhumarea în poziţie verticală a unui Ciubotaru Silvia. laşi. coarne de bou şi coadă de şarpe în vârful căreia este un ghimpe cu care înţeapă oamenii (Bucovina). 81 . Editura Minerva.16 m. care a secerat. Buboasa (Dolj). Editura Helios. Întrucât invaziile şi războaiele romăno-turce erau urmate.M. 1898. apariţia stelelor cu coadă (cometelor) şi altele. Poezia populară de nuntă. Plante din flora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din Oltenia. loc favorabil întemeierii *Casei copilului. omoară) cu băţul sau cu puşca oala sau găinuşa din vârf. fiară sălbatică) care orientează paşii mirelui şi alaiului său nupţial spre casa miresei. Se scăpa de ea prin diferite procedee: ospeţe sub cerul liber la care C. Oltenia). Dictionar. bate la fereastră. intră pe furiş în casă. Uneori îşi anunţă venirea. Are înfăţişare hidoasă: cap de om. Institutul de Arte Grafice. poate fi un stâlp înalt sau un brad împlântat la poarta miresei. În Oltenia de nord-vest C. unde se agaţă o oală umplută cu cenuşă. Frumoasa. Mirele nu poate intra în curtea miresei dacă nu se caţără. Cuza". precum prietena ei *Moartea. prin diferite semne: eclipse de soare. de cele mai multe ori. Maica CăIătoarea (Mehedinti). Ghinoiu 1. capră. Şeuleanu Bucureşti. Mătăhala. de epidemii de C. Editura Fundaţiei Culturale Române..M. lumea de dincolo. Pentrua fi îmbunată. un prosop. o pungă cu bani şi o ploscă cu vin. el sau un reprezentant al său să ia plosca cu băutură din vârful stâlpului sau nu sparge (vânează.. năframă). Nunta În Moldova. 1995. Lumea de aici. C. o sticlă cu ţuică. Editura Universităţii "Al.dar simţită şi lătrată de căini. În Platforma Luncani în vârful prăjinii se leagă o sticlută în care se bagă un fulg de pasăre. Maica Caleaetc. Bucureşti. Teleleica (Prahova). C. în vârful căruia se agăţau simbolurile nuptiale (cunună de brad. românii au răsfăţat-o dându-i nume amăgitoare: Alba. soră sau prietenă cu *Moartea. 1999. Niţu Georgeta. cu capul descoperit cu *Secera în mână sau cu coasa la spinare (Brăila). curăţat de coajă şi uns cu seu.CI U MA Cârni1egile. era invitată de onoare. din Antichitate până în secolul al XIX-lea milioane de oameni. 1. Mireasaera îndreptăţită să refuze să se căsătorească cu mirele care nu trecea proba de încercare (Moldova. numită Găinuşă. jertfe de păsări şi animale domestice. maladia a fost cunoscută în Evul Mediu şi ca Boală a lUrcilor (Brăila). Ciuha Miresei Ciuma Substitutal animalului-oracol (căprioară. Maica Bătrână. 2000. Craiova. curăţat de crengi până spre vârf. Se fereşte şi îi este teamă numai de câini. 1. Personificare feminină o unei năprasnice boli.Basarabia). este o femeie urâtă care sare în spatele oamenilor. Bucureşti. este un stâlp din lemn de molid de 10. Ea dăruieşte viaţă îndelungată persoanelor care îi ung cu unt rănile de pe picioare. Este o femeie năucă care umblă desculţă şi nevăzută de nimeni.. Maica Bolilor (Lăpuşna . 1999.

care aparţin unei familii compusă dintr-un bărbat. Pamfile lildor. corn. Oltenia).. Bîrlea Ov. În unelesate. certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte de ele în cursul anului. Bucureşti. EdituraSaeculumLo. colecţia păstrează amprentele încălecate ale 82 .erau descântaţi. numiţi cioclii.. Paşii. într-un copac de pe hotar sau pentru a îmbrăca o păpuşă confecţionată din paie pentru a fi pusă în caleaC. fost descoperiţi peste 280 de paşi umani Gorovei Artur. Editura Minerva. Protecţia magică prin tragerea unei brazde cu plugul tras de boi negrii. Mithos.. Obiceiul cel mai cunoscut a fost confecţionarea unei cămăşi numită ia C. Iaşi. vite şi păsări. înmormântau victimele. În această zise evitau loviturile de oricefel. 1931. la 500 m de la intrare. impregnaţi în solulargilos fosilizat. În Candrea 1.-ei pentru a fi agăţată. prin gura acestei cămăşi treceau toţi membrii obştii (intrau pe la guler şi ieşeau pe la poale. celebrat în ziua de 12 februarie. Bucureşti.-ei prin împlântarea pe hotar a unui buştean de stejar cioplit cu chip de om care purta ameninţător un arc cu săgeţi într-o mână şi o sabie în altă mână este atestată de documentele istorice şi de mărturiile unor călători străini careau vizitat în Evul Mediu Ţările Române.. 1976. călcând-o în picioare. Fochi A. 2. 1999. iar cei scăpaţi de moarte. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Editura Polirom. Bucureşti. văduve etc. o femeie şi un copil. Ciurica 1. Muşlea 1. Densuşianu. Boli şi leacuri la oameni. Hasdeu. adăpost *Geomorf locuit de omul preistoric (neolitic. Reprezentare mitică care dădea dreptul femeilor să-şi pedepsească bărbaţii în ziua ei de celebrare. Arieşeni. Ciurul Izbuc Peşteră în Munţii Pădurea Craiului (sat Casade Piatră.-ei sau cămaşa de izbândă într-o singură noapte: nouă femei alese după anumite criterii (cu numele Maria.P.-ei era *Haralambie. În iconografia creştină acest sfânt este înfăţişat ţinând C. Bucureşti. boi gemeni sau mânati de doi oameni gemeni de-a lungul hotarului sau ameninţarea C. copiilor neastâmpăraţi (Muntenia.Amintirea ei este păstrată de unele expresii populare (Astâmpără-te că vine Ciurica! sau Stai cuminte! Capeţi Ciuticaîi adresate. Pasăre mică care trăieşte prin ostroavele Dunării şi păduri şi sperie prin zgomotul ciudat ce-l face copiii şi oameniislabi de inimă. Studiu defolclor. Editura Minerva.) torceau tortul. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. năvădeau firele. Ce-i atinşi de C. ca ameninţare cu bătaia. înaintede ivirea zorilor. 15 iulie. 1999. epoca bronzului).CIURICA mort de C. simbolizând moartea şi renaşterea). Sfântul creştin invocat să lupte împotriva C. au comparat.-ei. 1970.Alba). A. Imprimeria Naţională. în lanţ. Folclorul medical român Sala Paşilor.. ţeseau şi coseau cămaşa C. jud. Descântecele românilor.

nu cele de grâu şi lemn. după Mediu. Pe o piesă dentară de urs este incizată o siluetă 83 . alături la râşniţă sau la moară. jud. Editura c1MeC.) indică. Bucureşti. spiritual în lemn precum omul medite.CIVILIZAŢIE A LEMNULUI metalice. se obţinea de documentele etnografice şi istorice mălaiul din care se prepara mămăliga. plantă de import care nu face dunărean de astăzi. nu meiul.Vâlcea). Pădurea. Întrucât meiul nu făcea parte din milenar de transformare a pădurii în alirnentaţia otomanilor. adăpost în vremuri de evoluat. Arheologia peşterilor şi mijloace de trai procurate prin cules minelor din România. avut. pe vremealui Homer. fără cuie sau alte componente cu atât mai mult cele de porumb. ciuperci. teritoriullocuit termen care avea să definească. plante comestibile. În muzeele etnografice şi în satele de munte pot fi admirate biserici. parte din ceea ce poporul numeşte. industrială şi. Un rol strategic deosebit l-a "Pădurii. Mici teritoriidin spatiul carpatoporumb. vânat şi cultivareapoienilor defrişate cu grâu. La alimentaţie locuitorii din unele sate începutulsecoluluial XX-lea mai puteau olteneşti (Ghioroiu. Geto-dacii nu aveau alimentaţie. alac şi născut la umbra pădurii. case din bârne cu încuietori secrete din umană. el a fost. orz. pescuit. că. cea plantă indigenă cu ciclu de vegetatie turisti că. sunt acoperite cu soIuri care nu s-au generic. Din seminţele de mei măcinate brun roşcat de pădure etc. folosesc fi întâlnitecase şi anexe gospodăreşti din încă boabele de mei. miere de la albinele sălbatice). turcii căutau gropile de omul carpatic s-a exprimat material şi bucate unde localnicii depozitau grâul. lemn. pentru încălzit şi într-un biotop forestier primar care a iluminat (făclii). a generat un Civilizaţie a Lemnului sistem de alimentaţie dominat de complex al spiritualităţii româneşti vegetale.. care asigura variate Boroneanţ v. pastorală. Extensiunea solurilor specifice ditiile pedoclimatice oferite de pădurea peisajului forestier (podzol de pădure. a generat. ei sculptau mea meiului în sistemul tradiţional de lemnul. specific *Geomorfismului foarte scurt. mei şi alte culturi. 2000. în Evul mijloace de existentă. Efortul multimei. în Evul Mediu. secară. în labelor ursului de peşteră. Ea oferea din belşug lemn generatde vieţuirea îndelungată a omului pentru constructie. Confirmând vechistatui cioplite în piatră. modelau lutul şi *Aluatul. bucate: grâu. mai astăzi de români era ocupat cu întinse târziu. strategică. precum Bărăganul. şi fiertura obţinută din făină de păduri.care făcea parte din sistemul lor de ranean în piatră. cultura meiului. (fructe. în formare. în civilizatii secundare: agrară. Cândveneaucu treburi la nord o strălucită civilizatie forestieră în care de Dunăre. putin pretenţioasă la conneolitic. poenită. prin defrişarea neîncetată a restrişte. o importantă cultură agrară succese şi insuccese îndelung repetate.

CIVILIZAŢIE PASTORALĂ diferite obiceiuri de înmormântare: boabele de mei sunt puse în sicriu sau semănate pe drum. *Cucul). Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Paştele Cailor. căpuşă etc. În invazia pieselor de metal şi plastic. cât şi fiarelor pădurii (Ziua Ursului. *Omul Pădurii. Ziua Lupului. Pentru folosirea eficientă a păşunilor şi făneţelor aflate la mare distanţă de vatra satului păstorii au amenajat adăposturi specifice pentru . a fost preluat şi de *Biserica de rit oriental. Demograjie şi etnografie. brânză. erau construite din lemn. *LUpul.Vechimea şi arealul C. *Pomul sterp etc. uneltele de muncă şi uz gospodăresc. *Marcul Boilor. căsătorie şi înmormântare (*Brad de nuntă. *Fata Pădurii. Sintagma frunză verde este nelipsită din cântecele populare iar reprezentările miticefitomorfe (*Muma Pădurii. *Păduroiul etc. Vechimea peisajului pastoral este atestată de un bogat fond lingvistic autohton. arbust) devine substitut divin în obiceiurile din ciclul calendaristic (*Bradulla Focu lui Sâmedru. *Brad de înmormântare. renumita specie folclorică doina poartă numele în unele zone etnografice (Muscel) de codru. *Sângiorzul Vacilor).). coregrafie şi literar.tropomorfismului indo-european şi creştin. *Pădureana. de originalitatea folclorului pastoral muzical.). *Toaca de lemn. Bucureşti. în urma mortului. ţap. stână. Fără să dispară în totalitate. provenit din domeniul creştereii animalelor (baei. Trebici VI. traco-dac. românul continuă să-şi construiască şi astăzi adăposturile deosebite din lemn: *Leagănul pentru celvenit aici şi *Sicriul pentru cel plecat dincolo.. *Stejarul etc. soţie în obiceiurile de naştere. Ghinoiu 1.L. ghioagă. soră. *Pom la înmormântare.sunt atestate în ţinuturile 84 de câmpie. *Mătrăguna etc. C.) alcătuiesc scheletul *Panteonului românesc. 1986. a lăsat loc altor peisaje etnografice mai recente. în vrăji şi descântece (*Urzica. specific *An. frate. mijloacele de transport etc.deal şi podiş de toponimia de defrişare. În numeroase contexterituale şi ceremoniale vegetalul (plată.-ei L. *Pom de mai la Armindeni. Codrul a rămas o temă fundamentală a folclorului şi mitologiei româneşti. în farmacopeea populară.). arbore. vietăţile personificate ale pădurii (*Ursul. căciulă. Prin defrişarea neîncetată a pădurilor şi desecarea băltilor s-au obţinut terenuri pentru agricultură şi creşterea animalelor. de *Calendarul pastoral încărcat cu sărbători şi obiceiuri dedicate atât animalelor domestice (Nunta Oilor. de limba şi expresiile populare legate de pădure.Cu excepţia fierului (cuţitul plugului). *Sânpetrul Lupilor). pentru om.. arborii sacrii (*Bradul.). *Stejarul sau *Cerulla *Crăciun) sau. Nu întâmplător. Instrumentul preistoric de comunicare cu divinitatea fitomorfă. gălbează. ţarc. plantele folosite în alimentaţie. Civilizaţie Pastorală Complex cultural dezvoltat de crescători de animale pe păşuni şi fâneţe naturale sau pe pajişti artificiale obţinute prin defrişarea pădurii şi desecarea apelor.

până în Crimeea şi nordul Caucazului. *1llrca etc. în stepele ponto-caspice. Caucaz şi iernau în câmpiile litoralului mărilor Neagră. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. El a pus în mişcare imense turme de oi pe distanţe de sute de km într-un areal geograficcare corespunde. Demografic şi etnografie. breţcani).CLOPOT oameni şi animale (odăi. Practicatîn cea mai mare parte a mileniului doi. inclusiv C. Pentru a se feri de *Iele. târguri şi oraşe. darace). Pind. păstorii români. alungă şi îndepărtează duhurile malefice ale naturii. deltă. pielăritul. Spre deosebire de *Toaca de lemn. Concluzii şi premize la Terra. bordeie.. au contribuit la menţinerea unităţii spiritualea românilor şi a Europeide sud-est. mărginenii (jieni. păstoritul transhumant. cu spaţiul *Vechii Civilizaţii Europene şi cu teritoriilelocuite de traci. Baza sistemului de alimentaţie îl formează produsele animaliere: laptele şi produsele din lapte. după zonele unde aveau satele stabile. *Brezaia. bârsanii (săceleni.) purifică spaţiul cu glasul C. bărăganuri. Adriatică. Bucureşti. 1946.-ţei la picior. vâltori. În căutarea de păşuni. târle. drumuri ale oilor dublate de drumuri ale sării. C. Rodopi. curelăritul). Clopot Personificare a instrumentului metalic a limbă imită glasul divinităţii. Mehedinti Simion. a ajuns la apogeu la mijlocul secolului al XIX-lea. a pieilor şi blănurilor (cojocăritul. numiţi. în linii mari. P. Caspică. brăneni. pentru iernat.-ţeilor legaţi la brâu. Ghinoiu 1. Abundenta materiilor prime a favorizat dezvoltarea industriei casnice şi instalaţiilor tehnice de prelucrare a lânii şi produselor din lână (pive. după care s-a stins în prima jumătate a secolului al XX-lea. litoraluri marine. dârste. Trebici Vl. mângâie şi cheamă credincioşii la cărei închinăciune. Măştile tăcute care substituiedivinitatea la *Crăciun (*Capra. poienari.-ul este simbol al divinităţilor solare indoeuropene şi creştine.. Ionică şi Egee. ulteriordevenite importante rute de comunicaţii. Bucureşti. fântâni. note şi prefaţă de Radu Florescu. traducere Sorin Paliga. bugeacuri. 1989. ţarcuri. carnea. ţuţuieni). stepe. au întemeiat sate. dincolode Prut şi Nistru. stâne. şi pe vegetaţia naturală din vastele teritorii (bălţi. Bucureşti. pentru văratul turmelor. în Alpii Dinarici. vărau în Munţii Carpaţi. Gimbutas Maria.. la picior sau de coarne. silvostepe) extracarpatice. până în Moravia şi Silezia. *Căluşarii îşi leagă şi ei C. Civilizatie şi cultură. Editura Meridiane. l-a ocupat păstoritul transhumant dezvoltat pe păşunile din zona alpină a Carpaţilor. Un loc aparte în C. Balcani. simbol al civilizaţiei neoliticea lemnului. 1986. oboare). la care se adăugau cei proveniţi din ţinuturile subcarpatice şi din sudul Dunării. P. Vestigii preistorice în sud-estuleuropean. Ei au deschis drumuri de comunicaţie. iar pentru a alunga vrăjitoarele care fură 85 . Imprimeria Naţională. popor indoeuropean a cărui ramură geto-dacă este rădăcina autohtonă a românilor. surle.

Glasul lui. cheamă ploaia pe timp de secetă şi alungă furtunile şi norii ameninţător! de grindină etc.-tii se păstrează Cloşca cu Pui şi se aruncă la rădăcina pomilor fructiferi. se culcaucu toţii. Pamfile I. Prahova. fier pentru a fi sănătoşi peste an. Când se trezeau incinerare la sărbătorile solstiţiu lui de mâncau din belşug şi mergeau în vizite iarnă. substitut al rugau: Domnul să dea noroc! Se gustau trupului neînsufleţit al zeului *Crăciun. 86 găsea . Cerul şi podoabele lui Dimineaţa. Muscel. păşeau pesteun Academia Română. pun pe tipsie o turtă în *Aluatul căreia se o monedă de argint şi mulţumesc C. Pericle. pentru vite şi câte una pentru fiecare Braşov). Cenuşa rămasă de la ritul funerar de incinerare a C. când membrii familiei se după creâintele poporului român. sinonim cu *Găinuşa.-tii) şi femeia cu o tipsie încărcată cu români. ard puţin C. pere) ies în curte. Neamţ. portocale. 1915. în braţe. moartea oamenilor. Cloşcă nuia) în mână. ficaţi prăjiţi de pasăre. 1907 (fără alte date pe gustevinla masa dinAjunul Crăciunului. Crăciun. Papahagi N. reper important pentru aprecierea timpului în nopţile sănătoşi de-a lungul anului şi taie turta senine. cu sănătate şi cu tot ceai dat! După aceeacapul familiei începe să strige precum cloşca puii. Dumnezeule. persoană din casă. Revin în casă. Clota în mai multe bucăţi: una pentru C" una (Argeş. îl puneau pe foc şi se Arbore tăiat din pădure. intrau în casă cu câte un lemn (aşchie. care renaşte printr-un rit funerar de fără să ridice apoimasa. diferit pentru mesajul care-ltransmite. mergla strejeru (par în mijlocul ariei de Studiu etnograjico-jilologic (fără alte date care se legau caii la treieratul grâului). Precum Toaca. până la Bobotează. *Butuc de pe la rude şi cunoscuţi cu urarea: Pasăre. credintele tăranului român membrii familie trebuiau să bea sau să despre cerşi-stele. C. Bucureşti. mâncare gătită de post şi diferite fructe (stafide.CLOŞCA CU PUI mana laptelui.. copertă). Socec. vitele poartă tălăngi. C. întorceau de la Biserică. slujbele religioase şi principalele momente liturgice. buşteanul să fie ars în întregime. Cine găseşte moneda de argint va fi norocos în noul an.-tii: Dumnezeule. Bărbatul cu C.-ul a fost preluat şi de biserica creştină. El anunţă ajunul sărbătorilor importante. vin să cinăm cu belşug. urmând ca zi de zi. cu noroc. iar copiii să-i răspundă precum puii de găină.-ţei la gât. sinonim cu *Boadnicu. Megleno-românii. Toţi otescu 1. Dorohoi. mănâncă fiecare câte un căţel de usturoi ca să fie constelaţia Taurului. copiii pasăre! / Dumnezeu să vă dea noroc! care ţin în mână câte o creangă (puii Obiceiul a fost atestat la meglenoC. Personificare a unui grup de stele din Membrii familiei stau la masă. surcea.-e sau C. pevatra focului. este ascultat şi înţeles de întreagasuflarea satului. pe copertă).

aproximativă. În Antichitate. El continuă să joace rol ritual important la înmormântare (C. înainte de a-şi bate capul pentru a crea maşinării de măsurat timpul. a vremii geroase sau moinoase.-ul urcat cu câteva găini la stânele carpaticede către păstorii români. oamenii observau Soarele şi Luna. a căutat în natură organismeviicare să-I informeze despre scurgerea vremii. masculin de la *Gaia (Gaea). După cântatul lui. să fie un barometru meteorologic la îndemâna ţăra­ nului pentru aflarea timpului ploios sau secetos. Pentru a determina principalele momente ale zilei şi nopţii. Ciobanul cu Oile (Prahova. moarte). răsare şi Cocoş Pasăre care aude glasul Cocoşului Gai dincer. în ceremonialul nunţii (aducereaC. Editura Helios. Mama care dorea să-i afle scrisa fiicei îi punea sub căpătâi în noaptea când aceasta împlinea un anumit număr de ani ramuri înfloritede C.-ul fript la masa mare simbolizează apropierea zorilor. purtau cu ele câte un C. principalele ore ale nopţii. momentde cumpănă. este sfetnicul lui Făt-Frumos. moment când invitaţii trebuiau să se ridice şi să plece). aceşti aştrii nu puteau fi observati întotdeauna din cauza timpului noros. importanta de altădată a economiei pastorale şi bogatele cunoştinţe empirice de astronomie ale ciobanilor. uneori. stelele şi planetele. pentru a vesti schimbarea santinelelor pe timpul nopţii. poporul a pus acolo paznic C. Neamt). Plante din ftota spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. Cobiliţa Ciobanului Personificare a constelaţie! Lira.cocoş Coada vacii Plantă (Verbascum thapsus L. căsătorie. avertizează pe Ileana Cosânzeana că va sosi Zmeul etc. ca de altfel şi numele altor stele şi constelatii de pe harta cerului. invocată în descântece pentru lecuirea bolilor şi în farmece pentru aflarea ursitei. Eleste nelipsit din practicile magice. iar aprecierea poziţiei lor pe bolta cerească este. spiritele necurateîşi pierdeauputerea şi se ascundeau pentru a intra din nou în acţiune în noaptea următoare. care apune în acelaşi timp cu o altă constelatie pastorală. sinonimă cu Lumânărică. Dar. Având darul de a cânta în preajma miezului nopţii. C. V. fără alte instrumente de măsurat. O functie asemănătoare îndeplinea şi C.-ul este un personaj fantastic: aduce bogăţii imense stăpânului. dar şi în Evul Mediu. În basme. Craiova. Deşi ceasornicul a pătruns în cele mai 87 . de confruntare a spiritelor bune cu celerele.~ul. pe pământ.C. Dicţionar. armatele de uscat . Niţu Georgeta. exprimă.) din fam. după care anunţă şi el. descântecele şi obiceiurile din ciclul vieţii (naştere. dat de pomană peste sicriu sau peste mormânt) şi. C. Omul. Scrophulariaceae. şi le descântau: Cum sezbate coada vacii în sus şi în jos / La dreapta şi la stânga / Aşa să se zbată scrisa după copilul meu! (Oltenia). 1999.

renaşterea divinitătilor sezoniere (*C. în preexistentă Română. preparatde femeile curate morţilor şi la *Moşi).-ii dedi.închipuind Soarele.-ii naşilor). trei ore Înainte de ziuă la al doilea cântat şi crăpatul deziuă.-Iui. ornamentele. să căsătorească fetele etc. momentele principale ale nopţii. ca pomană. miezulnopfii la primul cântat. denumirea. Bucovina). Colac Alter ego al omului în obiceiurile din să aducă ploile. mâncat la credinţă (*C.-ii modelat! la înmormântare. 88 .-ul contextului rito-magic al folosirii exprimă sau Turta de Andrei) şi ori de câte ori lumea simbolurilor *Vechii Europe. C. Ghinoiu 1. 1914. Editura Meridiane. dăruit colindă­ prindereasuratelor şi fârtaţilor). forma..-ii la naşterea copilului. Forma. (*C. care reprezintă trupul caţi divinităţii sunt legaţi de *Calendarul antropomorfal divinităţii indo-europene popular şi obiceiurile.-ul de C. Bucureşti. tehnica şi timpul de preparare. în ceata torilor şi. Studiu etnografic. C. în Crăciunului. la 40 de zile şi la şapte Colac de Crăciun ani după înmormântare. ·înspecialC. Vârstele timpului.-ului modelatdin *Aluat dospit invocat de fete în noaptea de *Sântandrei pentru aflareaursitei. acestea sunt invocate să alunge bolile. Sărbătorile de toamnă şi postul existenţă (*C. de păpuşă şi de obiceiurile din ciclul familial. fetelor şi feciorilor în vederea căsătoriei C. ciclul vieţii şi al divinităţii în obiceiurile din ciclul calendaristic. de sex (C.-de nuntă.-ii care substituie omul sunt legaţi de Luna şi stelele de pe Cer.sunt anunţate omului de la ţară de acelaşi străvechi orologiu.-ullaintrarea fetei în horă sau în joc). Răsăritul usturoiului era interpretat ca răspuns favorabil al divinităţii că fata va avea noroc în acel an la căsătorie (Moldova. după ce se răcea. *C. perioada păstrării şi de Crăciun.-ul moaşei).-ii de Arhangheli. Socec. Fetele nemăritate se adunau maimultela o casă unde îşi preparau fiecare câte un colac.-ii momentul oferirii. ornamentele. fiecare participantă îşi lua colacul acasă pe care îl ţinea o săptămână la loc călduţ. calendaristice. la *Sâmbetele Aliment sacru. C.-ul miresei) şi în postexistenţă (*C. (C. fără gaură la preparaţi şi jertfiţi la moartea şi mijloc. Colac de Andrei Personificare a C. semănau în mijlocul lui un căţel de usturoi.cifra opt (8). şi creştine. Prin denumirea.-u1. Prepararea. îl coceau şi. potcoavă sau de stea. C.COLAC izolate cătune. C. La plecare. urarea şi primirea C. Academia primul rând C. Eleste perecheasufletului fără de care acesta nu se poate integra în Pamfile 1. Bucureşti. spiritelor morţilor. de cerc umplut.-ii la mesele şi ospeţele rituale. în comunitatea de la *Crăciun din *Aluat dospit. mărimea. când cântă maides. 1988.-ul substituie omulsau divinitatea căreia i-a fost menit (dedicat). poate avea formă de cerc.

Dobrogea) sau de mireasa F. *Anul Nou agrar în calendarul pe stil vechi. rupt împodobit din *Aluat în ziuasau noaptea în timpul colăcăriei deasupra capului de *Ajun şi primit ca dar de ceata miresei de nănaşă (Muntenia. slavi şi Colacul. nr. Colacul Feciorilor Niţu Georgeta. substitut al spiritului grâului.. Văduva OfeIia. poate avea chipul zeiţei geomorfe (turtă F. în AICED. Bucureşti. împodobit cu planta numită *Sporiş. Substitut al zeului *Crăciun care moare Colacul Miresei şi renaşte la *Anul Nou. Craiova. Colacul Grâului Cruciuliţă modelată din *Aluat. 1985. Bocşe împletit). crucea din *Aluat copt se păstra la Tr. încărcate cu practici şi credinţe străvechi. sinonim înconjurată de al treileasul. pâine sau colac Stoica Georgeta. colindătorilor la sărbătorile de iarnă. închinată lui Dumnezeu. pe ogor (sudul Olteniei). Moldova. este preparat din împletirea a două însăşi (Transilvania) şi mâncat sacrasuluri de *Aluat sub formă de roată. mentalde participanţii la nuntă. Herseni apă. Semnificaiii străvechi seminţele. 1977. se păstrau până la *Mucenici. şi Pâinea miresei. Dictionar.-ilor este unul dintre cele mai stabile şi mai cunoscute obiceiuri româneşti. 1999. Plante dinflora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. Editura Dacia. Bucureşti. care transmiterodul de la un cicluvegetal la alt cicluvegetal. Editura Minerva. Dictionar. Dictionar de artă populară. ştiinţiâcă şi Enciclopedică. Editura sau al zeiţei antropomorfe (figurină cu 89 . împreună cu românească. Oltenia. se altepopoare. Lipia sau Pâinea miresei. *Maicii Precesta şi *Arhanghelilor. din făina primelor spiceseceratese făcea un colac pe care se aplica o cruciuliţă modelată tot din *Aluat. C. Ghinoiu 1. sau lipie rotundă.. Obiceiuri populare de punea în ciutura (găleata) fântânii şi se peste an. Cluj-Napoca. Editura Fundatiei scufunda în apă. Petrescu Paul. Prepararea şi împărţirea C.M. numit C. 1981. 1983.. EdituraHeIios. Aşezat la loc cu TUrta. numiţi Crăciunei. Forme străvechi de cultură poporană icoană până la vremeasemănatului când se fărămiţa şi se semăna. În Moldova şi Basarabia C. El de cinste pe masa din camera curată. Maria. cu fir roşu şi ban de argint. Bucureşti. aşteaptă sosirea colindătorilor. În ţinutul Romanaţilor. se băgau sub brazda plugului. judeţ din vechea împărţire administrativă. preparat şi substitut divin modelat din *Aluat. Colindatulla români. ale unor forme şi motive ornamentale perpetuateîn contemporaneitate. 1997. se rupeau şi se dădeau animalelor să-i mănânce. 1.-ii de C.. când se puneau în coarnele boilor sau ale plugului. După ce se scotea din Culturale Române. Caraman P.COLACUL MIRESEI ruperea şi utilizarea acestuia sunt momente ceremoniale de adâncă trăire spirituală. C.

sau compozite. dansuri. 1999. generatoare de viaţă. Editura Universităţii "Al. fete. colindet. uneori. Din etnologia alimenta{iei româneşti. în special căsătoria fetelor. 2000. reprezentant al divinităţii. Cununile împărăteşti şi C. legatecu aţă roşie de lână. Ciubotaru 5. gest care prefigurează fertilitatea şi rodul holdelor în noul an. urări de sănătate. *Cerb. Ceata de feciori reprezintă anturajul în cadrul căruia divinitatea. simboluri asociate Zeiţei pasăre. Colăcel Dar primit de colindători la *Crăciun preparatdin două suluri subţiri de *Aluat aşezate sub formă de cunună. gură. recuzită. deasupra capului miresei la casa socrilor mici. I. *Leu. nas. pâine alungită şi împletită sub forma cifrei opt). Bucureşti. reprezentantă a moşilor şi strămoşilor care rupe C. 1985. şi ornamentele rotunde obţinute prinpresarea *Aluatului cu ţeava de *Soc (O) şi celeale multiplicării şi înmulţirii. Văduva Ofelia. caredescriu moartea violentă a divinităni cu chip de *Cerb. M. gesturi rituale şi formule magice vestea morţii şi renaşterii divinităţii adorate. organizat de o anume constituită. prin măşti. mlrii sunt consacraţi de două ori: de nănaşă. Lumea deaici. cu gaură la mijloc.M.). Petrescu Paul. porc au elemente comune cu cântecele funerare de la moarteaoamenilor. 1996.M. Ghinoiu 1. 90 Bucureşti. sinonim cu piţărău. numită Păpuşa miresei. Stoica Georgeta. numit *Pupăza miresei. obţinute prinincizia cu vârful cuţitului (XL exprimă solidar functia procreatoare a miresei. *Brezaie etc. prin aşezarea pe creştetul mirilor a cununilor împărăteşti.M. C. împlinirea dorintelor în noul an. oameni căsătoriţi). care transmite prin texte cântate sau strigate. este împodobit cu busuiocverde (proaspăt) şi cu alte flori viu colorate. şi îmbrăcat într-o năframă sau prosop. rod bogat. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. "lurcă. Paşi spre sacru. picioare şi mâini. aplicarea bucăţele lor de *Aluat. se naşte. au aceeaşi valoare simbolică: consacrarea tinerilor pentru actul nupţial de procreare. C. numite colinde. sau aşezarea unei păsări din *Aluat pe C. *Taur. Pentru a procrea. Editura Enciclopedică... de vârstă (copii. este băgat de colindători în traistă sau pus pe băţul de colindat. adesea substituită de o mască (*Capră. numite păsări.. Colindat Ceremonial complex. Editura Fundaţiei Culturale Române. se desfată şi moarepentru a marca sfârşitul şi începutul anuluisau sezonului. la Biserică. Mărimea ei variază de la 2-3 colindători la câteva ceată . Cetele pot fi organizate pe criterii de sex (feminină sau masculină). lumea dedincolo. preparat la casa miresei în condiţii de extremă puritate.-ui din şuviţe de *Aluat asociată cu *Şarpele mitologiilor preistorice. Dictionarde artă populară. cu ochi. Împletitura C. Cuza". şi. Bocşe Maria. Iaşi. Nunta În Moldova. şi de preot.COLĂCEL cap. Bucureşti. feciori.. Colindele vechi româneşti.-uI.

Pluguşorul. Folclor românesc. *Goana Rusaliilor).. 1983.. sunt active atât la sărbătorile de Crăciun şi *Anul Nou. ajutor de vătaf. 1890. Colindele Substitute ale divinităţii fitomorfe confecţionate dintr-un băţ de *Alun. Editura Minerva. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. alt substitut divin (*Sorcova la Anul Nou).. purtate de feciori în timpul colindatului de *Crăciun .c.. cetele de colindători. Ghinoiu 1. Obiceiuri populare de peste an. voI. clopoţei. în special cele care poartă cu ele o mască. în S. o recuzită rituală (plugul. Densuşianu. V. rv 1982. uneori cu un joc la care participă şi membrii gazdei.. *Căluşarii). Colindatul se încheie cu primirea darului. Bîrlea Ov. Cincizeci de colinde. 1976.este preparată de creştinii ortodocşi la marile sărbători calendaristice. voI. poartă un steag (*Drăgaica. strigate (Focul lui Sâmedru) sau se reduc la cuvinte care. Caraman P. 91 . ClujNapoca. şi la ceremoniile de înmormântare. 1987. Hasdeu. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. acestea au un vătaf. bice. însoţite sau nu de o mască care joacă rolul zeului supus morţii şi renaşterii simbolice. datorită vechimii. în special la cele de comemorare a moşilor şi strămoşilor. c. Fochi A. sunt însoţite de muzică interpretată la diferite instrumente. Colivă Sacrificiu al spirituluigrâului. Cetele. Pom fructifer sau din alt arbore. Sernănatul).. capul împodobit al divinităţii sacrificate (*Siva la Crăciun). Editura Minerva. Editura Minerva. Editura Dacia. Istoria unui obicei.în specialcelede feciori.. cu drepturi şi obligaţii ale membrilor asumate. casier etc. tălăngi etc. aclamate (Pluguşorul. ziorile şi poezia păstorească. Editura Junimea.. 1981. Herseni Tr. 1997.. Colinda românească. Bucureşti. 1979. Textele colindelor pot fi cântate de membrii cetei (colindul feciorilor). laşi. prin jurământ (*Călu­ şari. Unele cete. Editura Minerva. ceremonialul Tânjaua (Plugarul sau *Alegerea Craiului).). III. rituale şi ceremoniale: organizează hora satului. buhaiul. Bucureşti. Adesea. 1981. 1977. Editura Fundaţiei Culturale Române. Adăscăliţei Pluguşorul. Bârseanu A.COLIVĂ zeci. îndulcit cu miere şi ornat cu miez pisatde nucă şi bomboane. Sintezăfolclorică românească.. Folclorul de iarnă. Bucureşti. Forme străvechi de cultură poporană românească. Bucureşti. şi-au pierdut sensul. în special fatade măritat. Buhociu Octavian. Editura Minerva.zdrobit în piuă şi fiert în apă. Pop D. Dictionar.. Bucureşti. Brătulescu Monica. Cetele de feciori bine organizate sunt ierarhizate. Bîrlea Ov. Bucureşti. Editura Minerva. Muşlea 1. 1970. cât şi la sărbătorile şi obiceiuri de peste an unde au atribuţii organizatorice. Bucureşti. Braşov.împodobitcu motive ornamentale sau cu flori. slavi şi alte popoare. strigatul peste sat etc. Colindatulla români.P. uneori..

Gorj). lumea de împerecheate la *Dragobete îşi învaţă Editura Fundaţiei Culturale dincolo.. / Din aripi a dat. / Ieri. runic. / Le-o mulţumi chirilic. / Mie mi-a Boroneanţ v. galerii. putea semăna porumbul. era nelucrătoare. Editura Muzicală.. / Pe mine m-a pleznit. jud. păsările cerului. / Din aripi Bucureşti. Mihalache D. Se spune că păsările Ghinoiu 1. scoală. Pentru aşezările din sudul României această zi Române. cameremortuare. creduuelc şi unele traditii legate de ele. / Cui afăcut bine. / Să le Constantin Graur mulţumesc. pârlit / Ochii mi-a lipit/ Şi m-a despărţit Pentru a nu fi distruse recoltele de / De mamă. se compune din la vecin. / Împăraţi Constantin şi Elena (21 mai) din Graiul mi l-aluat. / Că el mi-aluatgându.. de-alalteieri. 1999. acesta zidită.COMPLEX RUPESTRU Complex Rupestru bundului. 1909.. relatează întâlnirea cu Moarteavenită în bisericilor şi celorlalte încăperi s-au ipostază de pasăre: . în special de grauri. În unele Cântecefunerare din după ruga adresată mortuluide Oltenia. jud. / La străin. Patron al păsărilor de pădure care poartă Ieri-alaltăieri / A venit din cer / O numele amalgamat al Sfintilor Mari corboaică neagră. / Scoală şi mulţumeşte. Peperetiicarierei. ziua (Arcani. Scoală. pasăre / Mâini pe piept mi-a pus. tine. oamenii fac semnul crucii şi se laţiei . sau . Gorj). semne sigure că va veni ploaia.. Tipologie Rădulescu Codinc.C. artistic. Murfatlar. Kahane marcalimita maximă de timpcândse mai Mariana.. / De-a venit la şase bisericute. (Runcu .G. / Buză mi-a dăunătoare agricultorilor şi viticultorilor. Sărbă­ torile poporului cu obiceiurile. / Că şi-au mai lăsat / Lucrul lor de cariera de cretă. de cretă (dealul Tibişir.-ui R. venit. / Că el mi-a dat somnul. / Hodihna din noapte.. Cântecul Zorilor şi Bradului.. Vasile. / Picioarele mi-a-ntins. C. cimitirul şi o bisericuţă ziuă. / Nu pot să gtăiesc. ovăzul şi meiul. / Graiu mi-a pierit. Adăpost *geomorf săpat în epoca medievală (secolele X -XI) într-un masiv cântătoarele Zorilor . Editura clMeC. Arheologia peşterilor şi minelor din România. / Le-o mulţumi Domnul. jud. Bucureşti. / identificat incizii cu caracterreligios. Bucureşti. elemente de alfabet grecesc. Bucureşti. Să le mulţumesc. corn. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. Constanta).. Socec. de tată / Şi delumea toată . laic.. partial păstrată. 1988. Lumea de aici.Nupot să grăicsc. Corboaică Zeită pasăre în *Cartea românească a mortilor care ia sufletul şi graiul muri- 92 muzicală. Când tună şi fulgeră în direcţia C. pleznind. Sfântu. / O corboaică neagră / Pe sus În volbând.. puii să zboare în ziua de C. 2000. Cornul Caprei Personificare meteorologică a consteCapricornul.. Calendarul creştin cu graurul.

apreciată prin numărarea zilelor de la naşterea Anului. Bucureşti. a fost atestată în vârsta sfinţilor şi a zeităţilor păgâne este Moldova.' îmbătrâneşte şi lingoare (febra tifoidă) şi răul copiilor moare pentru a renaşte la începutul (epilepsia). Cosma şi Damian. Ca persoană profană. Nou.a. Academia Română. din contopirea sfinţilor tămăduitori de Determinativul de moş indică vârsta boli fără bani. după apariţia etnografic. fără a fi specifică anului următor.. creştinismului. este mai mare pesteciobanii din 93 . Sărbă­ renască împreună cu timpul calendaristic toarea era considerată un timp ritual la Anul Nou. Sărbătorile la români. Bucovina. C. În cultura românească C. Moldova).) pentru a feri oamenii şi vitele de a strigoilor. Obiceiuri populare depestean. Peste sărbătoarea autohtonă a C... la basme. Studiu iraniană. Sărbătoarea. Dictionar.CRAcIUN roagă să fie curată şi fără vijelie (Muntenia. Credintele tăratiuiui român despre cer şi stele. Divinitatea se naşte favorabil pentru practicile de medicină împreună cu timpul la 25 decembrie. acţiunea malefică Crăciun Zeu solar de origine indo-europeană. Pamfile T. Mai mult de un Cosmadin mileniu creştinii au sărbătorit *Anul Nou Reprezentare mitică prăznuită în în ziua de *Crăciun (25 decembrie). în "Calendarul popularla 1 iulie. Bucureşti. specific teritoriilor locuite de strămoşii autohtoni ai românilor. Ghinoiu 1. dar şi calităţi şi defecte specifice ospăţul numit Noaptea Strigoilor sau oamenilor. 1910. vecin în satul în care trăia cu *Moş vremurile din urmă cu mălai de porumb. Oltenia. apoi naşterea zeului solar de origine Sărbătorile de vară la români. şi. populară şi pentru descântecele de trăieşte 365 de zile.-ul este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri Covaşă miraculoase. Sub influenţa Această băutură cu gust dulce-acrişor se creştinismului. în omăt. un păstor bătrân cu barba de grâu amestecată cu făină de mei. Institutul de lui s-au suprapus Saturnaliile romane. Arte Grafice.-ul apare şi ca figură puneaîn ulcele de pământ şi se împărţea apocrifă: s-a născut înaintea tuturor înzilele dedicate lupilor (*Filipi. Mithra. este un Păzitul Usturoiului preparată din făină de om bătrân. numiţi zeuluiadorat care trebuie să moară şi să şi Sfinţi doctori fără de argint.. Cârnilegile. 1907 (fără alte date pe copertă). 1898. 1997.Studiu etnografic. ş. fratele său mai mic. În *Calendarul Popular numai românilor. cu gust dulce-acrişor. Otescu 1. specifice zeilor şi eroilor din Băutură sacră. provenită imediata apropiere a solstiţiului de iarnă. geto-dacii. Editura Fundaţiei Culturale Române. Ajun. naşterea Domnului Iisus. Fl. identificat cu zeul roman Saturn şi cu zeul iranian Mithra. Transilvarua şi Banat. Ovidenia sfinţilor. numit la 1ianuarie *An Marian Sim. Bucureşti.

la Il luni de femeia împreunată cu un *Drac. despre Moşul darnic şi bun. Institutul de ArteGrafice. Forme de cultură poporană Editura Dacia. grajduri. Pentrua scăpa de el. în acest sat liniştit soseşte o femeie necunoscută care.. gregorian şi poporul român pe anul 1882. o trimite la fratele său bogat. Editura Univers. BîrleaOv.. 1976. Socec. 1970.. FI. Densuşianu. sunt influente livreşti pătrunse în cultura populară de la Vest la Est şi de la oraş la sat. Crâsnic cu înfăţişare de purcel. 1904. Bucureşti. împărat.. cu divinitatea ascunde un mare adevăr istoric: la aparitia creştinismului C. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. 1914. nu o primeşte sau o trimite să nască în grajdul vitelor. Editura Meridiane. Nume purtat de *Zburător. Legendele Maicii Domnului. Cartea Românească. Marian Sim. 1978. Muşlea 1. se căieşte şi cere iertare lui Dumnezeu devenind primul creştin. Mihalache D. Crăciuneasa ajută străina să bătrân. Cluj-Napoca. 1988. sotu!femeii care a moşit-o pe Maria. Muşu Gh. Drăcuşor născut . Bucureşti. Din mitologia tracilor.P Hasdeu. Bucureşti. 1977. Bucureşti. sfântul celmai 94 străvechi românească. Motivând că este om sărac. cu tăierea mâinilordin coate.. Tipografia Alexi.. simtind că i-a venitvremea să nască. Când Moş C.. Pe neaşteptate. moaşa trebuie să-I înfăşeze. Editura nască. Ghinoiu 1. Încărcat cu daruri multe etc. 1982. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui H. Moş C. Calendarul iulian. Acesta.. Traditiile contemporane despre sfântul C. să guiţe şi să muşte pe ceidin casă. bate la poarta casei lui Moş Ajun şi îi cere găzduire.-ul începe să alerge. Legendele naşterii Maicii Domnului ne introduc în peisajul etnografic al unuisat pastoral unde Moş C. 1881. 2. oraviţa. Academia Română.. EdituraMinerva. fără să ştie că femeia este Maica Domnului. Bucureşti.CRÂSNIC satulÎn care s-a născut Hristos şi altele.. Prin tot ceea ce face. să cheme rudele şi să-I omoare cu betele sau să deschidă uşa cuptoruluipentru a intra în foc şi să moară incinerat (Moldova) . 1909. 1. Imediat după naştere C. era un zeu atât de venerat încât nu a putut fi exclus cu desăvârşire din Calendarul Popular şi din conştiinţa oamenilorcare adoptase credinta în Hristos. Bucureşti... află că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus. FochiA. Lipsa bunei cuviinţe răsplătită nefiresc până la omologarea lui C. Bucureşti. Socec. Rădulescu Codin C.Vârste1e timpului. Mangiuca 5. Editura Minerva. Pamfile 1. Studiu etnografic. se opune s-au împiedică naşterea pruncului Iisusîntrucâtvenirea Lui presupune mai întâi plecarea (moartea) Moşului. credintele şi unele tradirii legate de ele. C. În alte legende Moş C. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. aştepta în acea zi vizita unui mare Eliade M. Bucureşti. Aspecte ale mitului.. faptă pedepsită de C. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. Herseni Tr. coşare şi târle pentru vite. avea case mari.

95 . este. Dictionar de magie. Hr. fenomene ale naturii. Românul personifică totul: aştrii. un moş neputincios cu mustăţi şi sprâncene de brumă. să fie pace etc. 1944. EdituraALL. care stă cu picioarele în apă pe un scaun de gheaţă. *Panteonul românesc şi *Cartea românească a morţilor. trăiri sufleteşti. soră. Bucureşti. când era pus în coarnele sau in bârsa plugului. reptile. Bucureşti. Transilvania). Hr. Mitologie românească. Stoica Georgeta. iartă pe cei care-i greşesc şi îi cer iertare etc. Modelul divinităţii adorate. mamă. domină. Din natura înconjurătoare el îşi alege. 1999.-ul C. insecte}. indoeuropene (2500 î. păstrează atât trăsăturile *Geomorfismului Zeiţei Mamă neolitice. acte rituale şi practici magice românul îi invocă şi astăzi. Deşi aduce mari neplăceri oamenilor. Evseev lvan. Prin numeroase obiceiuri. demonologie şi mitologie românească. Crivăţ Personificare a *Vântului care suflă iarna din nord-est peste ţinuturile pericarpatice.). vietăţi (animale. boli. Petrescu Paul. Pamfile Tudor. era rupt şi mâncat sacramental de gospodar. Bucureşti. făcând semnul crucii şi pronunţând o formulă creştină (Doamne ajută! DoamneJereşte! şi altele). după caz.2500 î. sau se punea in hrana boilor înjugaţi (Moldova. plante. Creştinism Teologie Cosmic populară în sud-estul Europei prin canale exclusiv folclorice care păstrează arhetipuri ale culturilor neolitice (8000 . Iisus. Bucovina.Antropomorfismului Dumnezeu Tată şi Fiului său. C. baladele şi credinţele populare mai degrabă pozitiv decât negativ: anunţă rod bogat dacă bate în ziua de Bobotează. tată. se află în tot şi în toate. asociat cu goana calului care mătură tot ce-i stă în cale.. cu adevărat. păsări. în legendele. . iarna este tânăr şi puternic. C. de origine creştină. de obicei în ziua de . 1985.-ul este păstrat la loc de cinste până la începutul ritual al aratului. să fie sănătos. Dicţionar de artă populară. prieteni etc. să-i rodească holdele şi animalele. ideal de frumuseţe după care oamenii şi-au organizat viaţa pe Pământ. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. în trei monumente ale spiritualităţii transmisă carpatice: *Calendarul popular. Divinitatea adorată este aproape de oameni.).. C. Vara este bătrân. Măcinici. după trebuinţă (să-i aducă sau să-i oprească ploaia. Bocşe Maria. Credun Figurină antropomorfă a zeului *Crăciun care moare şi renaşte simbolic la solstitiul de iarnă modelată dintr-un sul de *A1uat în formacifrei opt (8).vineîn contact cu ei. Mitologie românească. frate.CRIVĂŢ Olinescu Marcel. Editura Casa Şcoalelor. cât şi ale . Deşi este prezent în toate ungherele culturii populare. Calendarul populareste încărcat cu vechi zei păgâni îmbrăcaţi în haine creştine şi cu sfinţi creştini cu atribuţii specifice zeilor păgâni.anul O) şi creştine (anul O. sentimente. soţie postumă.).

-ului când. Tipografia Seminarului Teologic Greco-Catolic. 1907 mai puternici. La spectaculoase fenomene astronomice. calculul calendarului. În alte povestiri. a fost folosit de cei vechi pentru (Argeş. Botoşani).-Iui. îşi răstoarnă fraţii vitregi (fără alte date pe copertă). Credinţele lăsându-i vorbă să-I caute şi să-I strige ţăranului român despre cer şi stele. din diferite pricini. Personificare a păsării migratoare cu fiecare an bărbatul... În unelelegende C. după trei luni. Reprezentarea său monoton. C. Cântecul C. este celebrat în *Calendarul posenin. la *Sânziene sau Amutitul C. din lumea de aici în lumea de dincolo Bucureşti. un om metamorfozat. primăvară) şi Sânziene (solstiţiu de vară).. 1944.-ului. moare *Calendarul popular şi sursă de inspiraţie şi ajunge în Rai în timp ce fratele său Editura Amarcord. vederea C. 1907 între Blagoveştenie (echinoctiul de (fără alte date pe copertă). zboară din creangă în creangă şi îl strigă neîncetatpe nume: acelaşi nume. orologiu pentru măsurarea timpului în avut un frate geamăn.-Iui şi încetează brusc. creşte puii întrucât îşi depune ouăle în Bucureşti. 1944. Cântecul scurt şi răsunător al Crucea C. conform tradiţiei. Institutul de ştnnte Sociale. 1997. două Personificare a constelaţiei Delflnul. şi la Sânziene. pentru că acesta îi comuCrucea Mică nică omului. obsetvări. 1928. din cuib pentru a beneficia de hrana acestora. Reprezentarea în pasăre. German Tr. credinţe şi obiceiuri. Tulcea. melancolică 96 RedAbaris@2014 .unsatdin Tara Oltului. începe să fie auzit la Blagoveştenie sau Ziua C. ziua când (lalomiţa. Fiind înşelat de soţie. Dar. s-ar îneca cu un bob de orz. C. Timişoara.-ul ar fifost Ionică 1. prevestitoare a primăverii Cucu! Cucu!.-ii pe cer în timpul nopţii echinocţiul de primăvară şi solstiţiul de ţăranii se rugau şi făceau semnul crucii vară. Ion Otescu. El nu-şi face cuib şi nu-şi cerului. Blaj.. pleacă cerului.. Ştefan. reper importante hotare în scurgereatimpului important de orientare în noptilecu cer anual.CRUCEA de dor şi jale. Recunoscându-şi greşeala şi cuprinsă de Cuc dor.1. mai robuşti şi ţăranului român despre cer şi stele.1. Institutul de ştiin!e Sociale. Drăguş . Manifestări spirituale.. La vederea ei oamenii făceau pular la Blagoveştenie.unsatdinTara oltulu: un uliuîn miniatură) şi niciprincântecul Manifestări spirituale.-ul nu incântă nici prin coloritul penelor (seamănă cu Ionică 1. Neamt). care începe şi sfârşeşte la două Personificare a constelatiei Lebăda. ar fi şi timpului frumos. prin cântecul său. Meteorologie populară. nevasta necredincioasă îşi caută în 1. ziua când începe semnul crucii şi spuneau Doamne ajută! să cânte. Otescu 1. amuteşte. Drăguş . C. Olt. Credinţele cuiburi străine iar puii săi.

Pasăre prezicătoare. 2. cu un băţ în mână şi cu un clopot mare în spate. bune sau rele.. uneori şi în ziua Lăsatului de Sec. pe o movilă de gunoi etc. Seara. 97 . Independenţa. Spre mijlocul zilei. Bucureşti.C. Flăcăii şi bărbaţii tineri îşi confecţionau gluga dintr-o bucată de sari că cusută în forma şi mărimea unei traistede cal. oameni pe care îi atingeau şi adesea îi trânteau. Sfântul îl blestemă să se transforme din om în pasăre şi. Aceasta era desfăşurarea obiceiului pe la sfârşitul secolului al XIX-lea. iar în dreptul gurii şi al ochilor se lăsa câte o mică răsuflătoare. sănătatea.. 1988. cu glugape cap.ceata C. sunt semne. Când amuteşte înainte de Sânziene se consideră că vara va fi secetoasă. Direcţia în care îl auzicântând (în faţa. / Nici noi n-aniplugări! În unele zone etnografice încetatul cântecului său indică vremea coasei fânului (Oaş. Editura Meridiane. Îmbrăcaţi în fuste. fură caii sau boii lui *Sânpetru şi purifică spaţiul în primazi după Lăsatul chiar în vremea aratului. ale zeiţei pasăre care fertilizează glugă. În postura de Măşti hoţ.-ul este cea mai indrăgită pasăre a românilor. 1883. de câte ori cântă etc. alergauîn prima dimineaţă după Lăsatul Secului. să-şi strige singur numele în pădure: Cucu! Cucu!.stânga sau dreapta omului). val. îl strigă pe numeîntre Cuci Blagoveştenie şi Sânziene. Marian Sim.-Ior este o datină de primăvară cu valenţe purificatoare atestată numai în sudul ţării: Muntenia şi Dobrogea. El însoţea truditorii ogoarelorla arat şi semănat. Ilfov. care indică norocul. Negăsind făptaşul. FI. fără prea mari schimbări. rămas aici. luau în mână câte o nuia de care legau o opincă şi urmau alte alergături şi alte lovituri la spatele curioşilor. pe ce se aşează când cântă (pe o ramură uscată. aproape sau departe de casă. femei. C.-Ior colindadin casă în casă. 1. Tipografia R. jud. Marian Sim. spatele. Vârstele timpului. fete. Ceremonialul C. Eckhart. Maramureş).. / Nici noiti-am mai ara. În dreptul nasului se punea un gât de tigvă găurită din locîn locpentru a intra aerul. după copii. gonea bolile prin arderea fulgilor din Ghinoiu 1. Sărbătorile la români. Siret. la intretinerea culturilor: Cucu de ti-ar cânta. fertiliza fetele şi nevestele tinereprinatingerea cu opinca. boala.-ul alunga prin zgomotul clopotului spiritelerele. C. Institutul de Arte Grafice.CUC I Ştefan. Bucureşti. / Cucu de nu s-arporni. Fl. pentru a afla toată lumea unde se ascunde hoţul. căsătoria. Secului de Paşte. Cârnilcgile.). Indiferent de ipostaza în care apare. jud. moartea oamenilor (Cucu-n spate mi-acântat / Şi moartea m-a săgetat). omitologia. 1898. CăIăraşi şi alte aşezări din Muntenia. acoperită pe deasupra cu hârtie albă sau colorată. Studiu etnografic. unde juca câte o horă în curte. datinaeste întâlnită şi astăzi în Brăneşti.

se punea. Bocşe Maria. n.-ului snop sau împletitură din spice de grâu păsărilor. Popii.. este simbol al fertilitătii şi rodului bogat păstrat.. Lavremea semănatului nologie şi mitologie românească.. 1988. V. neolitic. sau ţesut în război. Dubova. că rodul nu Cuib se va pierde prin două tehnici magice: lăsarea pe holdă a unui mănunchi de Adăpost al *Zeiţei pasăre asociat cu spice nesecerate. 1. 12. epoca bizantină. Monografia fiinţei om sunt retezate de *Moarte cu folclorică a Teleormanului. Dealul Mohului. Editura clMeC. în general. C. 1997. Bucureşti.B. cele care urmau a fi semăna te. Viaţa plantei grâu şi viaţa Bucureşti. Oprişan H. Bucureşti.CUI B Ghinoiu 1.G. epoca bronzului. ceremonial cu acelaşi nume. Bucureşti. Editura perioada de tranziţie de la neolitic la Minerva. Boroneanţ Studiu etnografic. C. 1981. demoun obiectsacru. Arheologia peşterilor şi minelor din România. era îngropată sub brazdaplugului. (epoca daca-romană. Stricarea C. voI. Hal1statt) şi istorice Riturifunerare pentru viată.. Oamenii încercau să se asigure. ca Evseev lvan. 98 2000. Ionică 1. 1993. Cununa Grâului Spirit al grâului retras din plantacare se usucă în colacul împletit din ultimele Cârnilegile. Dictionat de magie. numite *Barba *Casa. Vârste1e timpului. cusut pe pânză păstrarea lor sub formă de mănunchi. Dictionat. Barba luiDumnezeu. sau era aşezată pe fruntea tinerilor la jud. . Timişoara. Folclor românesc.. EdituraMeridiane.Mehedinti) locuit de omînvremurile căsătorie (Transilvania. Bucureşti. Institutul de Arte Grafice. *Iepurele (ţinuturile extracardesenat pe *Ouăle încondeiate şi cerapatice). Cuina Turcului la *Crăciun. simbol al Pământului. al *Berzei sau numită C. fertilităţii şi statorniciei.G. Ghinoiu 1. 1898. peste colacul dat feciorilor Adăpost *geomorf săpat de apele Dunării colindători. moartea (seceratul) grăului. Bot N. Obiceiuri populare de peste an. Editura Fundatiei Culturale Române.. Bîrlea Ov. este o fără­ turileintracarpatice). Editura boabele scuturate erau amestecate cu Amarcord. împodobea steagul de nuntă în Muntele Ciucaru Mare (corn. tăierea ultimelor spice şi mică. sculptat în lemn. 1997. spicesecerate. Peană (ţinu­ cocostârcului. în special. Bucureşti. Barba fecundităţii. epoca medievală). nr. în "Banatica". Patul şi culcuşul uman. preistorice (epipaleolitic. Sărbătorile la români. CasaCreatieia aceleaşi unelte: *Secera şi *Coasa. 1971. *Buzdugan.spice şi împodobită cu flori într-un dierea casei. 1989. Cântecele Cununii. la Teleormanului.. Marian Sim. Banat). Bucureşti. 1. împletită din delege pedepsită de acestea cu incen.

apotropaică. pe crucile cununa) la omulprofan. Bucureşti. de s. Craiova. dacă cel mitologie românească. C. prinanumesemne (dacă va cădea Dictionar de magie. agăţată la un substitut al sacrului (colacul. Editura cursulanului şi cumîiva fi ursitul (tânăr Helios. Împletirea C. sau Coroana de s. care Cunună de Sânziene împodobeşte Drăgaica în timpul dansului Efigie divină reprezentată de o coroană său nupţial are aceeaşi semnificaţie cu colacul din făină de grâu pus de naşă pe împletită din floarea de sânziană \drăgaică) şi spice de grâu în dimineata creştetul miresei în timpul colăcăriei zilei de *Sânziene sau de *Drăgaică (înainte de pornirea alaiului nuntii la (24 iunie). Bucureşti. 99 . demonologie şi sau se va fixa pe acoperiş). C. dacă va fi sănătos sau bolnav. 1986. românească. Ceremonia agrară în Tara Oltului. 1979. inundaţie). Plante din confectionat-o sau a azvârlit-o va trăi flora spontană cu utilizări în gospodăria sau va muri. 1997.are puteri Biserică) şi cu cununileîmpărăteşti puse miraculoase: purtată pe cap de o fecioară de preot pe capul mirilor în timpul in ceremonialul numit *Dansul Drăgaicei cununiei creştine: transferul fcrtilităţii de o simbolizează pe zeita agrară. Enciclopedie de etnobotanică (grindină.CUNUNĂ DE SÂNZIENE sau bătrân. la fereastră. furtună. de apărare a oamenilor. vijelie.de din hotar şi din cimitir are funcţie s. indică. căruia i-a fost menită. 1999. în stâlpii porţilor. Editura Ştiinţifică şi Encicloaruncată pe acoperişul casei sau al şurii pedică. Editura Minerva. Ivan Evseev. frumos sau urât). şi obiceiurile legate de acestea sunt atestate la românii de pretutindeni. Georgeta Niţu. EdituraAmarcord. dacă va avea noroc sau pagubă în casă. sau cel care a Timişoara. animalelor şi holdelor de stihiilenaturii Valer Butură. dacă fata se va căsători în ţărănească dinOltenia. Dictionar.

*Şoimanele. lumea de dincolo. Editura Fundaţiei Culturale Române. spurcat. 2 februarie (*Moş. Gorovei Artur. Studiu defolclor. Cele Frumoase) pe timpul verii. pronuntarea numelui adevărat al mortului înainte de înhumare este înlocuită cu un numecareeste. Pamfile tudor. Bucureşti. boală infecţioasă cu abcese care cuprind toate straturile pielii. vite şi păsări. în special cele gorjeneşti. sinonimă cu bubă. 1931. Maria. Descântecele românilor. la 100 . Ion.. *Şarpele când iese din pământ. colecţia Mithos. / Cum se tocheşte sarea / Defaţa apei / Şi cum se tochieşte cărbuneala / De faţa focului.0. Nume eufemistice primesc şi *Rusaliile (*Iele.-ul este amenintat şi alungat din corp: Dălac âălăceşte-te / Şi din vârfcâmeşte-te.. / Şi pe Ion să-I laşi curat / Şi luminat / Ca de Dumnezeu lăsat. în special în zilele lor de celebrare (Strodul Rusaliilor. / Din ce eşti / Să nu mai creşti. În mod obişnuit. înmormântarea. pe atât de interesant pentru viziunea desprelumea românului: D. pe cât de frumos. Bucureşti. Ana etc. *Moş Martin. Editura Saeculum 1. / Înpământ să te duci. Bucureşti. Ghinoiu 1.de P. BoIi şi leacuri Ia oameni. *Ursul de ziua lui. Ă1 Bătrân). Dalbu de Pribeag femeile care cântă *Zorile se adresează mortului cu numelece l-a purtat acesta în viaţă. Imprimeria Naţională. 1999. Prin descântec D. În variantele olteneşti. Câinii lui Sânpetru).Dalac Personificare a anthrasusului (postula maJigna). Dumitru. / Să te tochieşti. Nume tabuu al defunctului în textele funerare din *Cartea românească a Dans Funerar mortilor folosit de teamaoamenilor fată Joc desfăşurat în casa sau curtea de mort (Gorj). la *Alexii (Curea. Cel care se târăşte). 1999. *Lupul în zilele luide prăznui re (*Gădineţ. sinonim cu Dalbul de defunctului în noptile care preced călător (Moldova). în cimitirul satului. Todorusalii. bubă neagră. bubă rea. / Din pământ aivenit. Lumea de aici. Rusalii).

nectutânâ pe nimeni din ceidefată.Cultura Naţională. Marea trecere. Cântă ceteraşii şi joacă. mereu înte[it cu aşchii de brad. râdea. cică-i nunta mortului (Leşu. 101 . Înmijlocul ogrăzii ardea unfoc mare. În camera asta e mortul. Vrancea). Bucureşti. Fundătura. când se dă de pomană. nici măcar suspine înăbuşite . cine nu.. Masca[ii. nicichiar pe mort. Aveam impresia că se desfăşoară acolo scene menite Într-adevăr să sperie spiritele. se cântă melodii de joc în momentul coborârii sicriului în mormânt (Şerbăneştii Vechi. Bistriţa Năsăud). O vie agitatie domnea pretutindeni. jud. glumea. muzicanţii cântă la scoaterea mortului din casă şi la coborârea lui în groapă marşul de cununie (zona Codrului. Lumea foifotea În toate părţile. Gazdele serveau gustări şi rachiu. jud. seacă.. pentru a nu se apropia de mort. iar in Transilvania se joacă ca la nuntă Dacă-ifată mare orfecior mare. . la casa mortului. joacă. desprinzându-se din bezna noptiifără Jună. stare). cu melodii de joc îndrăgite de acesta şi cântate la fluier. jud. popas. Încep un dans în jurul focului. ascuţite. H. Veselia generală şi râsu1 umpleau curtea. Petrecerea mortului se făcea.. joacă hora În jurul coşciugu1ui (Dobrogea). după muzică de joc (Şerbăneştii Vechi. un grup destul de numeros de oameni mascati. Cu oarecare btuscbete pătrunse în curte. îi cântă o horă care-i plăcea lui (Vlădeni. EdituraGrai şi Suflet . Îmbră­ cămintea multora era improvizată din piei de animale. trâmbiţă: la fiecare evanghelie (odihnă. când ajungîn locul unde se face hora. la poarta cimitirului. jud. ş-apoi dincolo joacă.DANS FUNERAR unele sărbători dinciclul pascal şi la hora satului după 40 de zile de la înmormântare. pe un fel de podium de scânduri mai dinainte pregătit pentru ca ritmica paşilor să fie mai sonoră. Galaţi. Ciubotaru 1. Bacău). La moartea oamenilor maturi şi bătrâni jucau mascaţii. Galaţi). Toată lumea izbucnea În hohote de râs. În unele sate din Moldova fetele mari petreceau până dimineata.. Bătrânii luau parte la acele manifestări zgomotoase şi le însufleteau prin îndemnuri... jud. iăutarit cântă Hora Miresei sau Cântecul Ginerelui iar cele patru fete care poartă cununile făcute dinjlori. vorbea tare. Unii aveau centuri defrunze În jurul şoldurilor. Obiceiul de a însoţi mortul tânăr cu muzică de dans este atestat pretutindeni în România. jud. Iaşi). Şi că veselia tuturora dă curaj mortului: că viata lui pe lumea cealaltă vafi aşa cum i se face priveghiul (Nereju. joacă aşa cala nuntă. Cine vrea se cântă (boceşte). Purtau măşti reprezentând figuri omeneşti hidoase sau capete de animale sălbatice. jud. Nici unbocet nicăieri.. de obicei. Maramureş). la care se a1ătură a1[i ttăcăi! şi bărtxu) şi femei tinere. Mascatii vorbeau cu glasuri schimbate. În Moldova a fost foarte răspândit obiceiul joculuidat de pomană imediat după înmormântare. O muzică stridentă de clarinet şi tobă înso[ea această furtunoasă aparitie.. Legau întrei ei convorbiri pline de umor. caval.. Ei afirmau cu toată convingerea că duhurile rele care pândesc prin preajmă trebuie astfel speriate..

Datul de-aVerii şi Verişoarele Legământ juvenil încheiat de puberi (7-14 ani) până la moarte. Când Gaia şi Cloşca rămăn fără pui. 1. Cloşca. cei doi copii se iau la trântă. zeiţă a morţii în ipostază de pasăre răpitoare. De-a Mama Gaia De-a Puia Gaia Jocal copiilor în careapare Zeiţa Gaia în ipostază de pasăre de pradă. Cluj. Dâmboviţa. cloşca. 1985. urmândca învingătorul să se facă cloşcă în al doilea joc. Argeş). fructe) şi. împreună cu puii săi.Pun ceaunul (In unele Joc de copii în care cloşca îşi apără cu îndârjire puii de *Gaia. este însoţită de frica nemăsurată a copiilor că vor ajunge în ghearele morţii. constituirea cuplurilor bisexuate şi aviitoarelor familii (Muscel. Editura Sport . aceştia îşi împart rolurile. Asocierile pe sexe. care se desfăşura în afara gospodăriei şi fără martori. aceasta se aşează pe pământ şi sapă cu un băţ o groapă.Turism. Marian Sim. 8 volume. care formează capul unui şir de alţi copii care se ţin de brâu unii de alţii. croncănesc. Bucureşti. Cloşca. După ce se aleg doi copii mai voinici. F1. În timp ce copiii Găii se ţin cu mâinile de brâul celui din faţă. apropiindu-se cu puii şirag intră în vorbă cu Gaia: .Da cu focul ce ai să faci? . 1969. Cloşca cu şiragul său se învârte în jurulgropii şi cântă De trei oripe după groapă. Bucureşti. Gaia şi Cloşca. prefaţau. Traian Mârza. Victor 'lufescu. sinonim cu De-a Baba Gaia. Siret.O groapă! Dar În groapă ce ai să faci? . uneori. Eckhart. . Editura Muzicală.Ce faci acolo? . Folclor din Bihor. 1982. fetele separate de băieţi. cârâie şi îi fac în necaz Găii. colac. De-a Puia Gaia. îl scuipă şi îl aruncă cât maideparte. jurărnăntul. variante ceaunul este înlocuit cu tigaia).. Lioara . . Învreme ce Gaia aleargă după băţ.DATUL DE-A VERII ŞI VERIŞOARELE 1999. Lupta. Un băiat mai voinic. şi se alcătuiesc două cete. era însoţit de un schimb de alimente (pâine. 1883. Oameni din Carpati.Un foc. dusă cu înverşunare. Proverbele românilor. omttotogia. (locul a fost atestat în toate zoneleetnografice româneşti).Opăresc un puide-al tău! Gaia se ridică şi îi dă Cloştii băţul cu care a săpat groapa. Traian Mârza. sinonim cu *Însurăţitul şi Infârtătitul. voI. Bucureşti. pe criterii de prietenie. unul de Gaie şi altul de Cloşcă. V. voI. ca de altfel şi intrarea băieţilor în cetelede feciori şi a fetelor în şezători. de vase de lut şi alte cadouri. 1895-1903. Zane Iuliu.un gen muzicalinedit al obiceiurilordeprimăvară din Bihor. îşi apără puii de ferocitatea răpitoarei (Olt) 102 Decembrie Personificare a lunii a zecea în Calendarul roman cu început de an la 1 martie şi a lunii a douăsprezecea în Calendarul iulian şi gregorian cu început de an la 1 ianuarie. Tipografia R. în "Lucrări de muzicologie". socec. egale ca număr. Denumirea populară a lunii. Da cu ceaunul ce ai să faci? . Încep apoi ostilităţile: Gaia încearcă să ia puii Cloştii şi invers. sex şi afinitate sufletească.

de dramatismul dialogului popular pe anul 1993. atât cât dura efectuarea şi altor terapii. După identificarea şi Studiuetnografic. şi acupunctura. bolnavul era frectionat. şi a provocat îmbolnăvirea. Atmosfera de mister. Indrea. Aşa-numitele păpuşi intepate din lut.. plantele de leac şi. Studiu de liniei melodice pentatonice. Lungimea textului cântat al D. *Ignatul. *Ana Zacetenia. printre alte terapii. i se administrau leacuri descântătoare erau personalităţi puternice. la *Moş Nicolae (Calendarul popular) şi la solstiţiul de iarnă (Calendarul astronomic).P. oblojit... Cel puţin unele dintre descântătoare. unde om nu calcă. În atestată la sumerieni pe plăcuţele de lut coarnele cerbilor. precipitat cu tonalitate joasă şi rostire Bucureşti. 6. Editura Cultura Naţională. era creată de alegerea timpului adecvat Crăciunului. D. în luna D. Iarba Fiarelor. scos din corp şi răspunsurile la chestionarul lui B. în REF. La sate viaţa economică intră într-un proces de oarecare relaxare paralel cu intensificarea manifestărilor spirituale. în special cele care foloseau ca tehnică principală trasul bolnavului. FI. Ele cunoşteau anatomia umană. izgonit prin cuvinte. patronulromânilor. D. unde Terapie arhaică de vindecare a bolilor Soare nu răsare. Bucureşti. EdituraMinerva. fireşte. nr. Cârnilegile. solicitată de unele tehnicipsihiatrice. 6 decembrie. în locuride unde nu mai putea lua contact cu bolnavul: În talpaIadului. sunt argumente că în spaţiul carpato-ponto-danubian s-a folosit. Moş Nicolae.şi meloterapia. capabile să provoace şi să stăpânească inhalaţii. 1993. Tipologia folclorului din ameninţat şi blestemat. cu fito-.-Iui. 103 . de ritmul folclor. recitării sau cântării D. sfârşitul şi începutul anului calendaristic: Bubatul. Sava. cu Marian Sim. celebrat in ultima zi a lunii noiembrie. de arhaismul Candrea LA. peste 99 dehotare. boala însăşi. unsori. utilizau în tratarea bolilor bioenergia. descântătoarei cu spiritul malefic. Luna D. tras. *Moş Ajun. Descântec În Marea Neagră. marchează începutuliernii cu început la maimultedate: 1 decembrie (Calendarul oficial). Ghinoiu 1. psiho-. În ars.-Ior varia de la câteva cuvinte până la zeci de versuri. se referă la căderea abundentă a în timpce alte denumiri zonale (Andrea.-ului.. Neios. Undrea) amintesc de *Sântandrei. Calendarul pianissimo. Sărbătorile la români. plămădeli. vegetale sau preparate (decocturi. tehnicilede alinare a suferinţelor şi de vindecare a bolilor. Institutul de pronunţarea numelui celui care a trimis Arte Grafice. descoperite de arheologi în săpături şi de etnografi în cercetările lor pe teren. Bucureşti.-ul s-a bazat pe terapia cuvântului timpul acestui război descris de textul care se îmbina.. În capullupului etc. Muşlea 1. energice. ceaiuri. Modest. 1928. Numeroase sărbători şi obiceiuri pregătesc.DESCÂNTEC anumite procese psihice. 1970. acesta era Bîrlea Ov. gesturi şi acţiuni Hasdeu. musturi. chino. Moş Crăciun. Femeile masat. 1898. *Îngropatul zăpezilor.. de la caz la caz.

Bucureşti. Enciclopedic de etnobotanică românească. 1979. D. Sibiu). prefaţă. sinonimcu *Soarta. felul încă înainte de a muri. ţinuturile pericarpatice strigoiul era omorât acasă. indicii că mortul s-a transformat la 40 de zile după înmormântare în strigoi. Argeş. de la care omul nu se poate omorârea strigoiului. Orientul Al} tic. Mormântul peste care calul refuza să sară se credea că adă­ posteşte un strigoi şi. Bucureşti. dacă Model de existenţă expus la naştere de acestea nu erau eficiente. Bucureşti. se foloseau morţii). tezaurizează valoroase cunoştinţe şi observaţii despre producerea. zgâriat pe faţă. Un bărbat încăleca un armăsar negru şi intra noaptea în cimitir pentru a sări peste morminte. confundat pe nedrept astăzi cu vrăjitoriile şi escrocheriile paranormalilor de tot felul. Tehnici de depistare şi de omorâre a împietritul. *Ursita.DESTIN spălări etc. manifestarea şi vindecarea empirică a bolilor. Răchitoasa din prin înfigerea unui fus. 1981. pământului. jud. pefurate. cuvânt Pe baza materialului de teren consemnat înainte şi note de ConstantinDaniel şi Ion metodic pentru redactarea Atlasului Acsan. următoarele tehnici: înfieratul.-ul. Ca orice fapt de folclor. să-şi revină în reavănul Golopenţia Sanda. Zile şi Mituri. Tăblifele de argilă. băuturi ş. introducerea unor obiecte metalice în gură Destrigoire (Răşinari şi lina din jud.). 2000. astuparea orificiilor cada*Strigoiului mort. Este posibil ca cel puţin unii oameni Enciclopedică. Bătrânii care au participat la asemenea practici magice declară că. Spineni. sau transmise în taină urmaşilor.-ele se transmiteau pe cale orală. Olt. ţeapă de lemn. substanţe minerale sau organice. Etnografic Român a fost posibilă clasificarea practicilor magice de prevenire a Destin transformării mortului în strigoi şi. ca urmare. În multe sate din vrului cu piatră şi sticlă pisată. arderea sau pârlirea orgapiron de fierîn inima defunctului. lungimea vieţii. erau însuşite. Calendarul ţăranului român. înainte de înmormântare Scorniceşti din jud. EdituraAcademiei. depistarea şi *Ursitoare. identificarea acestuiaîn cimitirul satului se realiza cu ajutorul armăsarului. Editura Pro. Ghinoiu înhumati în stare de moarte clinică. Editura Minerva. D. Traducere. Bacău).a. Dacă nelor genitale (zona Porţile de Fier). fiind secrete. uneori înainte demoarte. 1. tragedii care amplificau şi 2007. Scrieri din mai mult credinţa preistorică în strigoi. în unele cazuri au găsit mortul în altă poziţie decât l-au înhumat: întors Butură Valer. Limba descântecelor româneşti. 104 apăreau până . trebuia deshumat şi omorât. tămâie (Hârseşti şi Izvor dinjud. Unele. fenomen biologic de care cei vechi nu aveau cunoştinţă. Bucureşti. ca orice meşteşug în satul tradiţional.. Pentru neutraliabateîn momentele de răscruce ale vieţii zarea strigoilor depistaţi a fi fost strigoi (alegerea soţului. Editura Ştiinţifică şi pe o parte sau pe burtă.

jud. Vâlcea.jud. scoaterea cadavrului pe marginea gropii.jud. Caraş-Severin). Dolj. constanta.jud. Caraş-Severin. împrăştierea cenuşii funerare sau depunerea ei pe o apă curgătoare. Făgeţel. Ceauşanu Gheorghe. Ghinoiu 1. Editura Fundaţiei Culturale Române. Caraş-Severin. sălcuta. usturoiere.Argeş. mac. pedepsirea strigeiului prin aşezarea cadavrului pe spini sau rugi de mure (Biniş jud. 2. cuprindea mai multe secvenţe ritomagice: descoperirea strigoiului cu ajutorul armăsarului (Gogoşu.jud. Comana .jud. Slatina-Timiş . incinerarea strigoiului (Ceru Băcăinţi. Bihor). Mehadica jud. Tehnicile de neutralizarea *Strigoilor morţi. Orodel.jud.jud. Caraş-Severin). Moeciu de Sus. Putineiu . precum numărarea pietricelelor sau seminţelor de mei. Runcu . împunsul cadavrului cu acul (Borlova jud. Timiş: Lereşti. Clopotiva .jud.jud.jud.jud. Română. bătutul cuielorîn călcâie (Tetoiu . inteparea acestuia cu furcile sau sfârtecarea cu coasele şi sapele (Segarcea . Dăbuleni jud. Izvorul Crişului . Ialomiţa. sucală. necunoscuţi la înmormântare. Practicile magice de D. Dolj. sunt frecvent atestate în scris începând din secolul al XVII-lea şi până la mijlocul secolului al XX-lea.jud. Cluj).jud. Perişor . Giurgiu. Timiş). Bacău).jud. Chereluş -jud. Vâlcea. Hunedoara. Dolj: Istria. spargerea ulcioarelor în cele patru colţuri ale gropii (Băbeni. Dolj). Lumea de aici. constanta şi altele).Vrancea. Harghita.jud. Cotofenii din Dos. Argeş. Dâmbovicioara. Braşov). înroşite în foc.jud. Stejaru.jud. dezgroparea strigoiului.jud. Pianul de Sus.jud. Valea Măcrişului . Bucureşti. Sibiu). ţăruş etc. Sânnicolau Român . Gogoşu..jud. Foeni.Dolj etc.jud. ocuparea timpului strigoiului cu activităţi migă­ loase. cui.Dolj). Vaţa de Sus. Lunca Gârtii .Alba. BIăjel. poporului român În Superstiriile asemănările cu ale altor popoare vechi şi nouă. 1914.jud. Izlaz . Lătunaş jud. scoaterea şi arderea inimii (Bulzeşti. Timiş): pârlirea sexului înainte ca strigoiul să fie incinerat (Biniş. Oteşani. Caraş­ Severin: Perişor . Luduş . Academia "Din viaţa poporului român". tratareasicriului prin afumare. Jebel . dezgroparea şi transportareastrigoiului dincolo de hotarul satului pentru a fi incinerat (Gogoşu .jud. grâu aşezate în sicriu sau aruncate pe drum în ziua înmormântării (Ghioroiu . 1999. colecţia 105 .jud. Cotofenli din Dos. Chiuieşti . Igoiu .jud. întoarcerea mortului-strigoi găsit în altă poziţie decât în cea în care a fost înmormântat (Lăţunaş . Calata. Vâlcea). Amărăştii de Jos . împlântarea vârfului de seceră în coşul pieptului (Răchitoasa . fusuirea sau· furcuirea mormântului a doua zi după înmormântare (Mehadica . Bucureşti.DESTRIGOIRE înfigerea unui obiect ascuţit în inimă (andrea. Suhaia. înfigerea în inimă a unor obiecte ascuţite. tămâie re. lumeade dincolo.jud. Teleorman). Cluj.)în inimă (Vizantea Răzăşească .).

*Păpă­ ruga. / În Bîrlea Ov.-Iui. voI. de obiceio ceată feminină.. loaie. Arad. numită FântânaD. Bucureşti. În erotica populară Do-ul poate Termenul Do pentru Paparudă este atestat lua chipul persoanei iubite sau a zeului în judeţele din vestul şi sud-vestul stăpân peste curţile şi palateleîndrăgos­ României: Bihor. Credintele ţăranului român să ajungă în *Lumea de dincolo. Bucureşti. Goj). 1988. Editura Fundaţiei Culturale Române. / Zeiţă pluviometrică invocată de anturajul Poala s-o i-o pupi.Nainte să mergi. Vechi obiceiuri agrare româneşti.. / Nu-ipomînflorit. Tipologie muzicală. ntilor. / Adu. Obiceiuri agrare În traditia Editura Dacia. Bucureşti.. bunăvoinţa: . intri în Rai . 1981. Textul cântat Ghinoiu 1. / Unde-i valea seacă.DEŞTEPTĂTOR Deşteptător 1997. / Ci e Dodoloaia Domnul Sfânt. Dodoloaie. o ploaie) este vocată de lipsa şi depărtarea persoanei însoţit de acte rituale şi practici magice.. deploaie. Socec. Bucureşti. / Adu. Cerulşi podoabele lui şi cum să se poarte ca să-i câştige după credintele poporului român. / Bucureşti. / Unde stauporţile-închise. Haide. Doamne Ploaie. / La Curţile Dorului. / Spicu Dor cât cutitu / Boaba cât porumba. Mortul despre cer şi stele. Kahane Mariana. îndrăgite. O ploaie curată" / Ca din cerlăsată. Cântecul / Să mă suilaCer / Să fac nourei. Folclor românesc. Doamne. / De el să te rogi / El său divin. a cărei apă băută de muritori poate naşte sau. populară românească. identificată cu zeul indian Rudra. Câmpofeni. 1999.. / Mai mult să sefacă. sinojud. / Mai mult să le vină. Pop D. / Adu. să să-ţi mai arate / Pe unde să dai / Ca să dezlege în zilele caniculare aleverii ploile. *Mătăhula. loaie. / Pe băâita mi l-amluat. o ploaie. Pamfile L. Cueeu Maria. 1915. Uneori Do-ul ia înfăţişare de fântână miraculoasă. 1988. / Lui să-i îngenunchi. (Zorile din casă. / . Doamne.. 1. Editura Minerva. lumea dedincolo. / Unde-i Editura Muzicală. Cluj-Napoea.! Editura Fundaţiei Culturale Române. Ghid providenţial în *Cartea românească a morţilor care ajută călătorul dezorientat Oteseu 1. Timiş.. / Locul să se înmoaie. I Porţile le-am descuiat. EdituraMinerva. 1989. Personificare a unei stele din constelatia Taurului la răsăritul căreia încep cocoşii a cânta pentru trezirea oamenilor la muncă şi a alunga spiritele malefice Domnul Sfânt cuibărite în timpul nopţii (Vâlcea). Caraş-Severin. Lumea deaici. L-am cătat şi l-am aflat. / . nimă cu *Paparuda.... Cuceu1. 1907 (fără alte date pe este iniţiat cum să-I recunoască pe Do 50 copertă).. Obiceiuri populare depeste an. *Băbăruţa. *Mamăruţa. 106 mijlocul codrului. Georgeseu-Stănculeanu Lucilia. Ghinoiu 1. valea lină. Academia Română. / Personificare a dragostei platonice proDodoloaie. / Nourei Zorilor şi Bradul. Bucureşti. (Dodoloaie. . / Unde-i mai vedea / Un pomînflorit. bre-nainte..

Dihanle). Ducă-se pe pustii. ciubota). Dictionar de magie.cuvântătoare şi necuvântătoare. obiectele de pe pământ: Do-ul face capra. mistice ale acestuia (Ucigă-I cruca. Slutul). care au coarne. Creaţiile lui mai mici (*Aghiuţă). are coadă (Codică) şi coarne (Cornilă. nevăzut (Tichiuţă. alteori se iau la întrecere Originea lui htoniană este confirmată de creând animalele. din întâmplare. descurcăreaţă: a descântătoare. plantele şi animalele de pe pământ. casa. Bălţatul. fraţi inteligent ca Dumnezeu. Cornea. de mai periculos demon al *Panteonului mirosul tămâii. porc. Uneori îşi ia Do-lui sunt preluate de Dumnezeu care numele de la locul unde stă de obicei: le găseşte întrebuinţarea cuvenită (oala. din cer. muscă. balauri. Bală spurcată. înseamnă o înjurătura cu Do-ul. cel cu limba în gură. 1997. creaţiile bebăie. de unde şi unele nume eufefiinţă sau obiectde pe pământ (capră. obiecte. plantele. este necinstit faţă de Dumnezeu (Nefârtate). Ă1 din Baltă. plantă. lucruzicale populare Do-ul apare mai puţin rile. a contrimitologia populară prin biserică şi cărţile buit la zidirea Pământului şi la facerea populare. prin face pe dracul În zece. deşteaptă. şoarece. ghem etc. bob de mei. şi 107 . inventează. Do-ii sunt de două rămân neterminate. păsări. coadă şi le folosească sau le foloseşte în scopuri gheare lungi. Nu neastâmpărat. demonologie şi mitologie românească. Impieliţatul). nevăzuţi. se metamorfozează în animale. Mesagerii mijloacele de deplasare rapidă ale Do-lui sunt *Vântul şi păsările. Dumnezeu înfăţişarea fizică şi comportamentală: dimpotrivă. EdituraAmarcord. de agheasmă. este respingător (BăI osul. Este puternic dar mai puţin tată (Scaraoschi. Ingenios şi peşte.). Timişoara. El are mamă (*Mama Do-lui) Lumii. în special *Cucul. respingător: undrac defată este o tânără Este invocat de vrăjitoare şi alungat de frumoasă. unde popa nu toacă. Reşedinţa lui este Iadul sau inventează ciurul să care apa. cei fără coarne. Uneori.DRAC este negru şi urât (Întunedlă). Poate fi alungat de Drac semnul crucii făcut cu mâna pe corp şi Zeu htonian uzurpat de creştinism. poartă tichiută care îl face Evseev Ivan. unde oaia nu singură ciubotă etc. de bătutul *Clopotului şi românesc. Ucigă-I Toaca). satan. stingemarileiubiri. din proprie iniţiativă sau porumbel şi măgar.a. Bată-l berbec. Tartorul). a pătruns în dintr-un început cu Dumnezeu. Cel cu Şapca Roşie). menţionate în descânsă încalţe amândouă picioarele într-o tece: unde cocoşii nu cântă. Frate tul. se căzneşte tărâmurile pustii. distructive: construieşte casa fără ferestre care au fost îngeri izgoniţi de Dumnezeu şi cară lumina în interior cu poala. de origine livrescă. Se metamorfozează în orice *Toacei. handicapat (Şchiopul. miel. În unele expresii şi la sugestia Fratelui (Dumnezeu). din joacă sau se poate preface însă în oaie. le face dar nu ştie să feluri: văzuţi. iepure. Crucea. cal. Oamenii îi trimit. vietăţi importantă reuşită a omului ş. albină. Cuvân.

DRACI ŞI BOU ÎNSTRUŢAT

oaia; D.-ul construieşte cârciuma,
Dumnezeu Biserica; D.-ul inventează
tutunul şi tuica, Dumnezeu tămâia şi
vinul etc.

cinpesc, se

*Zburătoresc,

se împere-

chează şi încep să-şi construiască
cuiburile în care îşi vor creşte puii. Cele
neîmperecheate rămân stinghere până în
Candrea LA., Folclor medicalcomparat, ziua de D. a anului viitor. Asemănător
Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1944; Coatu păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se
Nicoleta, Structuri magice tradiţionale, întâlnească, să facă D.-Ie, pentru a fi
Editura ALL, fără an pe copertă; Hasdeu îndrăgosti ti pe parcursul întregului an.
În satele unde se păstrează obiceiul se
B.P., Etymologicum Magnum Romaniae.
Dicţionarul limbii istorice şi poporane a
poate auzi şi astăzi zicala: Dragobetele
românilor, voI. 1-11, Editura Minerva, sărută fetele! Considerând că sărutul în
Bucureşti, 1972-1974.
ziua de D. este de bun augur, fetele se
lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de
Draci şi Bou Înstruţat
băieţi. Dacă timpul era favorabil, fetele
Alai nupţial în a doua zi de Rusalii al şi flăcăii se adunau în cete, schimbau
zeului vegetaţiei substituit de un bou cuvinte de dragoste, ieşeau la pădure
împodobit cu textile ţesute sau cusute, hăulind şi chiuind pentru a culege
brâie şi panglici colorate, clopoţei, primele flori ale primăverii. Ziua este
cunună împletită din flori şi însoţit de
aşteptată cu nerăbdare şi de femeile
anturajul său divin format din feciori tinere,în specialde femeile văduve care,
mascati, sinonim cu *Bou lnstrutat, *Bou credeau că dacă atingeau cu mâna un
Ferecat(Valea Ţibleşului).
bărbat străin, deveneau drăgăstoase şi
Ghermanlt, Sărbătoareaboului sau Boul doritepeste an. Din zăpada netopită până
ferecat, în Mar., 1969; Muşlea 1., Cercetări la D. fetele şi nevestele tinere îşi făceau
etnografice şi defolclor, Editura Minerva, rezerve de apă cu care se spălau în
Bucureşti, 1972.
anumite zileale anului,pentru păstrarea
frumusetii (Muntenia, Oltenia, Dobrogea,
Dragobete
'Iransilvania) .
Zeual dragosteiîn *Panteonul românesc
Fochi A., Datini şi eresuri populare la
identificat cu Cupidon, zeul dragostei în
sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile
mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii
lachestionarele lui N. Densuşianu, Editura
în mitologia greacă, sinonim cu
Minerva, Bucureşti, 1976; Ghinoiu 1.,
*Năvalnic. D. este considerat a fi Capde
Obiceiuri
populare de peste an. Dictionar,
primăvară, Cap de vară, fiu al *Babei
Editura
Fundatiei
Culturale Române,
Dochia. Asemuit cu un flăcău frumos şi
Bucureşti,
1997;
Mangiuca
S., Calendarul
iubăreţ, acesta umblă prin pădure şi
iulian, gregorian şi poporul român pe anul
sărută fetele (Dolj). La D., păsările
nemigratoare se strâng în stoluri,
1882, Tipografia Alexi, Oraviţa, 1881.

108

DRĂGAICĂ

Dragobeţi

etc. Când i se nesocoteşte însă ziua, Do
Muguri ai arborilor de pădure culeşi şi stârneşte vârtejuri şi vijelii, aduce
grindină, ia oamenii pe sus şi îi îmbolpurtaţi de fete la ureche în ziua de
*Dragobete, simbol ai dragostei juvenile năveşte, lasă florile fără leac şi miros.
După dansul D. din ziua când se spune
(Mehedinti) .
că şi Soarele joacă pe car la amiază, apar
primele semne că vara se întoarce spre
Drăgaică
iarnă: începe să scadă lungimea zilelor
Divinitate agrară, protectoare a lanurilor
inspicate de grâu şi a femeilor măritate, şi să sporească noptile, se usucă rădăcina
grâului paralel cu coacerea bobului în
sinonimă cu *Sânziana, Dârdaica,
spic, răsare pe cer constelaţia *Găinuşei
Împărăteasa, Stăpâna Surorilor, Regina
Holdelor, Mireasă. Do se naşte la 9 martie, (Cloşca cu Pui), florile îşi pierddin miros
şi din puterea tămăduitoare de boală,
echinocţiu! de primăvară în *Calendarul
iulian, este fecioară la 24 iunie, ziua *Cucul încetează să mai cânte, apar
*Licuricii în păduri, se întoarce frunza pe
solstiţiului de vară, când înfloreşte planta
ulm,
plop şi tei. Unele din manifestările
ce-i poartă numele, Sânziana sau Do, şi
cultice
de altădată, unde se cinsteazeita
este invocată de fecioare la vârsta
agrară, au devenit ocazii de întâlnire şi
căsătoriei şi de neveste cu copii în brate
în timpul dansului ei nupţial, numitJocul cunoaştere a tinerilorîn vederea căsă­
Do-i. În obiceiurile, credintele şi folclorul toriei şi, apoi, vestite târguri de fete,
românesc Do păstrează amintirea Marii bâlciuri şi iarmaroace. Zeita agrară la
vârsta fecundităţii şi maternităţii a fost
zeite neolitice, divinitate lunară, echiatestată cu numele de D. în Muntenia,
nocţială şi agrară, identificată cu Diana
Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei şi
şi Iunoîn Panteonul roman şi cu Hera şi
cu
numele de Sânziană în Oltenia, Banat,
Artemis în Panteonul grec. În ziua
Transilvanla,
Maramureş şi Bucovina.
solstiţiului de vară Do ar umbla pe
Pământ sau ar pluti prin aer, se desfată,
Bîrlea Ov., Folclor românesc, voI. I-II,
cântă şi dansează pestecâmpuri şi păduri
Editura Minerva, Bucureşti, 1981; Bogdan
împreună cu alaiul său nupţial. Fata care
1., Olos M., Timiş N., Calendarul Marajoacă rolul zeitei în cetele de Do dinsudul
mureşului, BaiaMare, 1980; Butură Valer,
Munteniei este îmbrăcată mireasă, cu
Cultura spirituală românească, Editura
rochie albă şi cunună împletită din flori
Minerva, Bucureşti, 1992; Chirileanu Gh.
de Sânziene (Do) pe cap, însemn al
L, Un vechi calendar manuscript, în Şez.,
cununiei. În timpul ceremoniei nuptiale
val. x, 1909; Camişel Emilia, Folclor
Do bagă bob spicului de grâu şi dă miros
muzical, Editura Didactică şi pedagogică,
plantelor de leac, vindecă bolile şi
Bucureşti, 1967; Ghinoiu 1., Obiceiuri
suferintele oamenilor, în special bolile
populare de peste an. Dicţionar, Editura
copiilor, apără holdele de grindină,
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti,
furtuni şi vijelie, urseşte fetele de măritat
1997; Graiul, etnograjia şi folclorul zonei
109

DRĂGOSTIŢELE

Chioar, CasaJudeţeană a Creaţiei Populare,
BaiaMare, 1983; Muşu Gh., Din mitologia
tracilor, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1982; Oprişan H.B., Monografia
folclorică a Teleormanului, CasaCreatiei a
Teleormanului, Bucureşti, 1971; Pamfile I,
Sărbătorile de vară la români. Studiu
etnografic, Academia Română, Bucureşti,
1910; Pop M., Obiceiurile tradiţionale
româneşti, Consiliul Culturii şi Educatiei
Socialiste, Bucureşti, 1986.

cea mai mare
(tutova, Botoşani); călu­
găriţă (Iaşi, Sălaj); doamnă mare la care
se închină celelalte zileale săptămânii şi
de la careacesteaprimesc ordine (Fălciu);
soră a zilelor săptămânii (Iaşi, Neamţ,
Vaslui). Locuieşte dincolo de Apa Sâmbetei,în palate de aur (Neamţ), în păduri
neumblate de oameni (Botoşani, Vaslui)
şi este îmbrăcată în haine albe. Cândse
arată în vis sfătuieşte oamenii cum să
alunge bolile şi să prevină pagubele
Drăgostiţele
(Vaslui). Dacă gospodinele spală rufe,
Numele zeitelor fecioară în ziua morţii torc, cos apare tristă, zgâriată, împunsă,
*Babei Dochia şi renaşterii Pruncului tăiată şi sângerată (Neamţ, Romanati).
Dochia (9 martie). Gospodinele îrnpăr­ D. îşi serbează ziua fără să lucreze
teau, pentru sănătatea oamenilor, pentru (Făgăraş), se roagă şi mănâncă o dată la
spor în holdele de grâu şi în stupiniturte şapte zile(Tecuci), e făcătoare de minuni,
unse cu miere şi găurite cu ţeava de aduce numai bine oamenilor. Adesea, se
trestie (Oltenia).
metamorfozează în râu, numitApa D.-ii,
care
înconjoară Raiul, spre deosebirede
Niţu Georgeta, Plante dinflora spontană
Apa
Sâmbetei
care înconjoară Iadul. În
cu utilizări în gospodăria ţărănească din
ziua
de
D.
sunt
interzise descântecele, cu
Oltenia. Dicţionar, Editura Helios, Craiova,
excepţia celor de dragoste şi aflare a
1999.
ursitei (Oltenia, Muntenia, Dobrogea,
sudul şi centrulMoldovei). Vitele născute
Drumul Mortului
Colac modelat din *Aluat în formă de în această zi îi poartă numele (Duman,
melcsau de spirală care leagă lumea de Dumaia).
aici de *Lumea de dincolo, sinonim cu
Fochi A., Datini şi eresuri populare la
Colacul Rătăciţilot *Toiagul mortului.
sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile
Duminică

Personificare feminină a zilei de sărbă­
toare creştină a săptămânii (Dies Dominica - Ziua Domnului). În credinţele şi
folclorul românesc D. este un personaj
miticbinevoitor: femeie sfântă (Covurlui,
Iaşi, Vaslui, Dolj); fiinţă omenească
110

(Neamţ, Caraş-Severin);

Maică Sfântă

lachestionarele lui N. Densuşianu, Editura
Minerva, Bucureşti, 1976; Ghinoiu 1.,
Obiceiuri populare depestean. Dicţionar,
Editura Fundaţiei Culturale Române,
Bucureşti, 1997; Muşlea 1., Bîrlea Ov.,
Tipologia folclorului din răspunsurile la
chestionarul lui B.P Hasdeu, Editura
Minerva, Bucureşti, 1970.

DUMINICĂ TÂNĂRĂ

Duminică Tânără

Bucovina D. T. era, dimpotrivă, nefaPersonificare a primei duminici care vorabilă activităţilor omului întrucât se
credea că aceasta înnoieşte răul; sămânţa
urmează după faza lunară numită *Lună
Nouă sau Crai Nou, invocată pentrua da
semănată rămânea seacă, ouăle pusesub
frumuseţe şi păr bogatfetelor. Într-unan cloşcă nu scoteau pui, tinerii care se
de365sau 366dezile sunt 13 lunilunare cununau nu aveau copii etc. Pretutindeni
şi 13 D.-i T. În aceste zile, în satele din timpul marcat de Luna Nouă sau Lună
Banat, mamele străpungeau urechile Tânără era favorabil pentru vrăjitorii şi
fetitelor pentrua le punecercei, fetele îşi practici magice.
retezau vârful cozilor pentru a le creşte
Mangiuca S., Calendarul iulian, gregorian
părul lung şi frumos, bărbaţii se tundeau
şi
poporulromânpe anul 1882, Tipografia
şi îşi tăiau unghiile. Cositul fânului
Alexi, Gravita, 1881; Pamfile T., Industria
începea după o D.T. astfel încât noua
casnică la români, Academia Română,
recoltă (coasa a doua sau a treia) să
prindă perioada de creştere a Lunii. În
Socec, Bucureşti, 1914.

111

ElşiEa
Coptură

din *Aluat care reprezintă un
Alterego al tinerilor care se căsătoresc,
formată din doi colaci împreunaţi.
Preparaţi ca ceva sfânt la casa miresei
sau a mirelui, de E. şi E. nu are voie
nimeni să se atingă. În timpul iertăciunii
sunt rupţi iar bucăţile înfă ş u rate într-un
prosop sunt păstrate de viitoareafamilie.
În alte zone, acest simbol al căsătoriei
este preparat la casa mirelui şi trimis
înainte de colăcărie la casa miresei
împreună cu celelaltedaruri (Moldova).
Ciubotaru Silvia, Nunta în Moldova,
Editura universităţii "Al. I. Cuza", Iaşi,
2000.

Elisei
Personificare a zilei de 14 iunie care
marca,în calendarul pe Stilvechi, solstiţiul de vară, sinonim cu *E.-ul grâului.
Cadivinitate agrară, E.bagă bob spicului
de grâu, îl împârguieşte şi îi grăbeşte
coacerea. Cei careîi nesocotescziuasunt
pedepsiţi de sfânt cu furtuni şi grindină.
În calendarul pe Stil nou importanţa
calendaristică a zilei este minoră şi
112

formează, împreună cu Timoftei, vartolomeul Grâului şi *Onofrei, categoria
*Sfinţilor Mărunţi (Oltenia, Muntenia) .

Pamfile 1, Sărbătorile de vară la români.
Studiu etnografic, Academia Română ,
Bucureşti, 1910; Pop D., Obiceiuri agrare
în traâuia populară românească, Editura
Dacia, Cluj-Napoca, 1989.
Existenţă
Viaţa sufletului în lumea de aici, jalonată

de două hotare biologice majore, naşte­
rea şi moartea, care nu lasă vreoamintire
celui care le trece. Venind din altă lume,
din *Preexistenţă, nou-născutul este
lipsit de identitate. Prin eforturi proprii
şi ajutat de personaje şi diverse instituţii
el trebuie să se integreze în mai multe
forme specifice E-ţei: lumea de aici
(aşezarea copilului pe pământ, imediat
după naştere, scalda rituală, primirea
*Ursitorilor pentru a-i ursi soarta,
închinarea lui la Lună, la Soare, uneori
la Brad); familie şi spi{a de neam (recunoaşterea paternă a copilului); În
comunitatea de credinţă (botezul, închinarea copilului la icoane, scalda rituală

EXISTENŢA

botez, cumetria); grupa de sex
motului la băieţi, ruperea turtei
la fete); grupe de vârstă şi afinitatc
după

(tăiatul

sufletească (însurătitul şi înfârtăţitul,

prinsul verilor şi verişoarelor, mătcuţatul
fetelor, frăţia de cruce a băieţilor);
instituţii premaritale (ceata feciorilor,
şezătoarea fetelor, hora satului); grupul
insurăţeilor (peţitul, logodna, nunta);

grupul gospodarilor; grupul bătrânilot.
Deşi pregătirea pentru trecerea marelui
prag biologic, moartea, se desfăşoară în
paralel cu celelalte forme de integrare,

aceastadevine prioritară la anii bătrânetii
(procurarea celor necesare înmormântării, împărtăşirea secretelor şi
marilor taine, cererea iertării, moştenirea
cu limbă de moarte). Principalii mediatori
ai integrărilor de aici, din E., sunt moşii,
naşii, părinţii şi preotul, iar dintre
instituţii familia, neamul, obştea, biserica.
Ghinoiu 1., Lumea deaici, lumea dedincolo,
Editura Fundaţiei Culturale Române,
Bucureşti, 1999; Trebici VI., Ghinoiu 1.,
Demografic şi etnografie, EdituraŞtiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.

113

Fata Maredin Horă

cizme de lemn. Umblă dezbrăcată, acoPersonificare a Coroanei Boreale. Steaua perită cu păr, sau îmbrăcată în scoarţă şi
muşchi de copaci. Privită din faţă apare
geamănă ar fi Fo Mo din Ho, stelelemici dansatorii prinşi în horă, iar steaua din ca o femeie, din spate ca o covată (lemn
mijlocul cercului - Lăutarul (Ialomiţa, scobit). Feciorul poate scăpa de dragostea Fo-ei Po cu ajutorul vrăjitoarelor
Prahova, Botoşani).
care confecţionează un om din paie, îl
Otescu 1., Credinţele ţăranului român
îmbracă cu hainele bărbatului şi îl duce
desprecer şi stele, 1907 (fără alte date pe
la o răscruce de drumuri. Păcălită, Fo Po
copertă).
frământă (iubeşte) omulde paie şi aşa îi
dă pacefeciorului. Se fereşte, în schimb,
Fata PădurÎi
de bărbaţii care poartă brâu, curea,
Reprezentare mitică specifică *Civilizaţiei
brăcinar de *Tei întrucât celcare reuşeşte
lemnului, fiică a *Mumei Pădurii care
să o încingă peste mijloc îi ia puterea şi
locuieşte în fundul codrilor de undevine,
poate afla de la ea mari secrete. Duş­
luând înfăţişarea iubitei feciorilor sau a
manul ei este Omul Nopţii sau Omul de
unei zâne, adusă de vânturi şi vijelii.
Miază-Noapte care o prinde, o spintecă
Călătoreşte numai pe timp de noapte şi
şi o pune pe foc. În unele zone
poate lua chip de fată, de babă, de fiinţă
etnografice Fo Po este confundată cu
jumate fată şi jumătate peşte sau animal,
Muma Pădurii. Muma şi Fo Po, cele mai
de obicei iapă. Ea amăgeşte feciorii, pe
cunoscute
reprezentări mitice ale
care îi răpeşte, le face copii şi îi lasă
*Panteonului
românesc, apar în toate
rătăciţi prin pădure. Spre deosebire de
genurile
creaţiei populare: legende,
Muma Po, necăjită că oamenii îi taiecopiii
(copacii) în pădure, Fo Po este veselă, basme, credinţe, zicale şi proverbe.
cântă, horeşte.

Careprezentare antropoeste înaltă, poartă părul lungpână
la picioare şi este încăltată cu ciubote sau
morfă,

114

Arhiva Institutuluide Etnografie şi Folclor
"Constantin Brăiloiu" din Bucureşti; BăIă
P., cheţan O., Mitul creştin, Editura

FĂCLIA DE SÂNZIENE
Enciclopedică, Bucureşti,

noptile lungi de iarnă. Apropierea sezonului agrar aducea în plin plan preoEditura Ştiinţifică şi Enciclopedică, cupările economice: îngrijirea atentă a
Bucureşti, 1976; Eretescu c., Fata Pădurii
vitelor de muncă, repararea uneltelor şi
şi Omul N0Piii. În compania fiinielor atelajelor agrare, pregătirea seminţelor
supranaturale, Editura Compania, 2007; pentru semănat etc. Liniştea şi odihna în
Fochi A., Datini şi eresuri populare la sat erau aduse de *Caii lui Sântoader,
sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile
feciori voinici şi frumoşi dar cu coadă de
lachestionarele lui N. Densuşianu, Editura cal în pantaloni şi cu copite de cal în
Minerva, Bucureşti, 1976; Hedeşan Otilia, opinci. Divinităţile populare din cursul
Pentru o mitologie difuză, Editura lunii F. sunt, precum timpul, tinere.
Marineasa, Timişoara, 2000.
Unele, precum *Vlasie (11 februarie),
*Dragobete (24 februarie), dezleagă
Faur
limba păsărilor de pădure pentru a cânta.
Personificare a lunii *Februarie al cărui
Micul Atlas Lingvistic, partea a II-a, Seria
nume se leagă de meşterii fauri, lucrători
nouă, voI. III, 1967; Ghinoiu 1., Zile şi
ai fierului. În luna lui F. fierarii pregăteau
Mituri. Calendarul -tătanului român,
uneltele de muncă, ascuţeau sau
Editura Pro, Bucureşti, 1999.
confecţionau fiarele sau cuţitele de plug
pentru sezonul agrar care începea la
Făclia de Sânziene
*Măcinici. Pentru că are numai 28 de zile,
Torţă
aprinsă la solstiţiul de vară, în
29în anii bisecţi, F. este consideratfratele
noaptea
de *Sânziene (23/24 iunie), care
cel mic al celorlalte luni ale anului.
înfăţişează
invincibilitatea Soarelui. F. de
Timpul schimbător din această lună
s.
este
confecţionată
dintr-un lemn de
reflectă capriciilecopilului F.: când râde
brad
uscat
şi
crăpat
la
un capăt unde se
şi zâmbeşte e timp frumos, când plânge
înfundă
răşină
şi
se
leagă
surcele de
bate viscolul, când e supărat dă ger de
molid şi fire de tort. Seara, în ajunul zilei
crapă pietrele. El intră în conflict cu
*Martie care, după ce i-a cerut câtevazile de Sânziene, flăcăii se adună pe o înălţi­
friguroase pentru a-i strica florile fratelui me din afara vetrei satului, îşi aprind,
Prier, refuză să i le maiînapoieze. Poporul aşezaţi în formă de cerc, făcliile, se
aliniază şi încep să descrie rotocoale cu
explică numărul mai mic de zile în luna
Februarie şi timpul capricios de la flăcările aprinse, învârtindu-le în aer, de
începutul lunii martie drept consecinte la răsărit la apus, în timp ce strigă în cor:
ale neînţelegerilor şi luptei dintre F. şi Făclia măăă ... F. de S. este trecută
Marte pentru zilele împrumutate. În printre picioare lăsând impresia că fecursul acestei luni se încheiau, în satul cioriisar peste focsau căIăresc un cal de
traditional, şezătorile şi, împreună cu foc. Când făcliile sunt pe cale de a se stinacestea, distracţiile tinerilor din serile şi ge, feciorii coboară în sat, înconjoară cu
Mică

1972; Bîrlea Ov.,

enciclopeâie a poveştilor româneşti,

115

dar şi hotărârea lor de a ajuta astrul vieţii să se menţină la înăl­ ţimea atinsă pe cer la solstiţiul de vară. provin din fetitele înecate din impruA.. actele rituale apotropaice. Studiu etnografic..Atunci fie se scufundă pe fundul apei. F. fie îl îneacă (Bucovina). Atunci F. aripi albe. în direcţia mişcării aparente a Soarelui pe bolta cerului în ziua cea mai lungă a anului exprimă bucuria oamenilor pentru victoria luminii asupra întunericului. 1910. parteade jos este Minerva.. Editura părul capului despletit.FETELE DE APĂ ele grădinile şi le împlântă. pe coama Sărbătorile poporului cu obiceiurile. Dacă sunt văzute de un fecior. Rădulescu Codin c. sinonimi cu *Martinii de Iarnă. F1. 1980... 116 Divinităţi năprasnice .. şi încep să se joace. Timiş N. 1976. ies la suprafaţă. acesta. Mirosul puternic de răşină arsă şi fumul.Năsăud). Academia Înainte de a începe să cânte. celebraţi de crescătorii de oi la sfârşitul lunii ianuarie şi înceFetele de Apă putul lunii februarie. au. Editie îngrijită. deA. Socec. 1914. fertilizatoare şi divinatorii (Maramureş. Calendarul BaiaMare. Bogdan 1. Fetele de Mare.de A. în mijlocul holdelor şi livezilor. încearcă să le atingă cu mâna. de 1. valurilor. a căldurii asupra frigului. F. Editura Paideia. cuvânt înainte şi note de Antoaneta Olteanu. Densuşianu. Îndată ce se sparg valurile. Neîntrecute în frumusete. 2000. ca dominante. a fertilităţii asupra sterilităţii. să înoate şi să se stropeacă cu apă. de A. la Filipii de Toamnă. Fochi A. După alte traditii. Filipi de Iarnă cu număr variabil (3-7). Reprezentări mitice feminine. valuri ca şi cum ar fi stârnite de vânt. Bucureşti. Marian Sim. Rotocoalele de foc obţinute prin rotirea F. fermecat de frumuseţea trupurilor şi cântecelor. fiice ale în *Calendarul popular. Olos M. strigătele puternice în cor. joacă şi cântă alte cântece. patroni ai lupilor. Sărbătorile de toamnă şi postul F. arderea F. sinonime cu urmă. înoată pe sub apă şi ridică la oarecare distanţă alte valuri pe care ies. Bistrita. Craiova. Bucureşti. Pamfile T. apoi din ce în ce mai tare.. marchează. Datini şi eresuti populare la sfârşitul denţă când sunt scăldate de mamele lor. se ridică Română. Bucureşti. inventatoare ale cântecelor. şi împlântarea lor în grădini şi livezi alcătuiesc nucleul unui spectaculos ceremonial nocturn în care apar. de s. cu corp începută cu aproximativ 80 de zile în jumătate femeie şi jumătate peşte. încep a cânta cu glas dumnezeiesc. Mihalache D. Crăciunului. în loc de mâini. stăpâna mărilor şi apelor lungi perioade de împerechere a lupilor curgătoare sau stătătoare. coadă de peşte. Mitologie românească. încet. Maramureşului. F. în final. de Calendarul ilustrat. secolului al XIX-lea: Răspunsurile la Partea de sus a corpului este femeie cu chestionareIe lui N. Când sfârşesc cântecul se afundă. de s. sfârşitul unei *Ştimei apei.

sinonim cu Filipul cel Şchiop.. Muntenia şi chestionarele lui N. Pamfile T. măsură. se afla ursita. se făceau masculinităţii şi virilităţii. Întrucât se credea că în noaptea mănânce şi să se înmulţească peste F. Mihalache D. cu exteriorul. Craiova. Bucureşti. rămâneau farmece şi descântece. de toamnă şi postul Crăciunului. credinţele şi unele tradiţii legate de ele. Socec. Datini şi eresuri populare la sfârşitul prelucrarea lânii şi pieilor de animale. prinhorn. simbol universal al strachină cu apă de leac. actelerituale şi practicile magice sărbătoreau o altă mare divinitate a acestora. 1914. Filipii de Toamnă. Sărbătorile Fochi A. În Oltenia şi Muntenia de vest *Noaptea Strigoilor. Bucureşti. vatra şi cuptorul focvecinilor în zilele de Fo. Rădulescu Sărbătorile Personificări ale lupilor careaparîn ceată de *Filipul cel Filipul cel Mare Mare sau Filipul cel Şchiop. În nopţile de Fo se că se deschide Cerul şi vorbesc animalele. nu împrumutau trelor. 1976. unele tradiţii legate de ele. se sterpeun an de zile. femeile nu scoteau cenuşa din se ungeau cu usturoi cercevelele feresvatră şi. Editura 117 . Pentru ca acestea să efectuau observaţii şi previziuni meteoronu găsească cărbuni aprinşi să-i logice. spunea că lupoaicele căutau cu înverşu­ se priveghea la lumina unei lumânării nare tăciuni aprinşi. ziua *Sântandrei (30 noiembrie). secolului al XIX-lea: Răspunsurile la (Bucovina. în niciun chip. la *Circovii noiembrie). Academia Română. alcătuiesc un nevastă primea ca zestre unul sau mai scenariu al morţii şi renaşterii timpului multi Fo. Obiceiurile. Densuşianu. probabil *Anul Nou dacic. în Bucovina. Cele carenu reuşeau încolăcite precum *Statul mortului o să mănânce foc. urmau a fi celebrate prin diferite inter. 1909. se credea că în (16 -18 ianuarie). Filipii Codin c.. Studiu etnografic.. *Sântandrei şi zilele dedicate Filipilor de Toamnă se Sânnicoară.. de Iarnă sau Miezul Ierni pastorale Local. Socec. *Strigoii circulau fără oprelişte.. zile în luna noiembrie care calendaristic. celebrati Năprasnică divinitate a lupilor prăznuită la *Ovidenie (21 noiembrie) sau la în calendarulpopular la *Ovidenie.În noaptea de Ovidenie. tocurile uşilor. Editura Oltenia). care comunicau. Moldova. ianuarie). Densuşianu.FILIPUL CEL MARE credinţele şi Socec. 1909. Fochi se interzicea orice activitate legată de A. 1910. desfăşurate în perioada 13 moşteneau în linie maternă: tânăra noiembrie . În timpul intrării în Biserică a Fecioarei Maria (21 perioadei de gestaţie a lupilor. când se credea dicţii de muncă. (haită divină) condusă Minerva. Pentru protecţia vitelor de fiarele pădurii Calendarul ilustrat. *Sânpetru de Iarnă (16 efectuate la Ovidenie. poporului cu obiceiurile. crescătorii de animale această zi s-ar fi născut Hristos. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. cel M. Bucureşti. Bucureşti.6 decembrie.

Floare Aducătoare de Urât Garofiţa de munte. Substitutul lor vegetal sunt ramurile de *Salcie. simbol al fertilitătil şi vegetaţiei de primăvară. Bucureşti. Bucureşti. Caryophi1Iaceae. identificate în mitologia romană cu Zeiţa Flora. se răsădeau.P.. Ele împodobesc icoanele. în ziuade Fo se scoate *Mărţişorul făcut cadou la 1 martie şi se agaţă într-un măceş sau într-un pom înflorit. I-II. Bucureşti. Folclor românesc. Editura Minerva. boală. alăturat. Floarea Dragostei Personificare "a unei plante din fam. ramurile de salcie se păstrează la icoană şi se folosesc în momente de grea cumpănă ale anului: grindină. două fire: unul pentru fată. urmau să prezică. la Fo. FochiA. Enciclopedie de etnobotanică românească. prin apropierea sau îndepărtarea tulpinilor.. Rupte şi sfinţite la Fo. secetă. dacă se căsătoresc sau nu tinerii cărora le-au fost menite. Editura Minerva. Română. se scot în curte.. 1979. 1979. care creşte prin poienile şi livezile înalte. să facă duşmanilor de urât. la soare şi aer. 118 Florii ale primăverii. bune cunoscătoare ale farmacopeii şi cosmeticii populare. Local. plantă folosită în descântecele de dragoste. Pentru a afla dacă tinerii îndrăgostiţi se vor căsătorii. crucile mormintelor. unde se crede că la Fo înfloresc *Urzicile. Sărbătorile Crăciunului. Hasdeu. Academia Socec. crescând. sunt invocate spiritele morţilor în actele de divinaţie. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui . ziuase numeşte Nunta Urzicilor. cu diferenţieri zonale. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. floare frumoasă din fam. 1976. Crasulaceae. 1981. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Semnificaţiile obiceiurilor legate de reînvierea naturii la Fo sunt strâns legatede cultul moşilor şi strămoşilor: se pomenesc morţii. de toamnă şi postul studiu etnografic.FLOARE ADUCĂTOARE DE URÂT Minerva. peste care Biserica creştină a suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim. 1970. protectoare a casei de duşmani. voI. Zeiţe Arhiva Institutuluide Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" din Bucureşti. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Plantele. Local. Bucureşti.. Pamfile T. cu frunze în formă de lance şi flori roz-purpurii care creşte pe lângă pâraieledin zoneleînalte. altul pentru fecior. Fo-le sunt celebrate. Local. Bîrlea Ov. personificări ale florilor. Valer Butură. invocată de femeile vrâncene. se seamănă flori şi se înfig ramuri de salcieîn morminte. Bucureşti. 1914. Enciclopedie de etnobotanică românească. fetele culegeau *Năvalnicul. Muşlea 1. celebrate în Duminica Fo-Ior. uşile şi ferestrele caselor. deromânii depretutindeni. Bucureşti. Valer Butură. Planta se aduce din locurile unde creşte şi se răsădeşte într-un colţ ferit şi curat al grădinii. furtuni.. hainele şi zestrea fetei de măritat. inundatii. se curăţă cimitirele. Bîrlea Ov.

substituită de plante sacre. Craiova. sinonim cu *F. ţinut în *Rai. Cercetări etnografice şi defolclor. / Mult cântă duios! / Fluieraş de soc. demonologie şi mitologie românească. F.-ulluiSumedru. de cununie şi cele cu care se merge la mort). Ramurile pentru cununa miresei se culegeau în ziua nunţii.FOC DE JOIMARI N. de unde ar fi rămas şi expresia populară fluierul piciorului care desemnează o parte componentă a corpului uman. florile de ginere şi de nuntaşi.. Evseev Ivan.-ul în mână se îngroapă adevăratul cioban.-ul se confecţiona dintr-un os al strămoşului. Conform unor legende. Prin glasul lui comunică păstorul cu oile din turmă care pornesc de la stână la păşune. Dictionar de magie. în cimitir. Bucureşti. saschiu (Oltenia).-ul de Măcinici. 1997. 1997. Dictionar. Mică româneşti. 1972. pe morminte. cu lemnul arborilor sacri: Fluieraş de os. vrăjitoarelor la *Sângiorz. în cadrulceremoniei La bună dimineaţa. Bucureşti. Muşlea 1. enciclopedie a poveştilor Editura Ştiinţifică Enciclopedică. Obiceiuri populare de peste an. în mediile pastorale este obligatoriu ca ciobanul să ştie a cântala F.-ul este celmaicunoscutinstrument al românilor.. Foaie În Fir din fam. 1999. coajă de tei şi diferite esenţe lemnoase. Bucureşti. Dictionar. Editura Minerva. *Bozul sau *Alunul. lingvistic şi arheologic confirmă ipoteza că. lumânările de botez.. În alte legende F. Ghinoiu 1. Timişoara. în timpul tunsului. Acesta l-ar fi pus sub lâna oii. pasc. Apocyanaceae pentru împodobirea recuzitei rituale (Cununa de mireasă. F. în curtesau grădină. Fluier Instrument preistoric de comunicare cu lumea spiritelor confecţionat din os. al unei păsări de baltă (cocorul) şi. F. F. BîrleaOv. dat de Dumnezeu lui Petrea (Păcală) drept răsplată pentru fumul de tămâie ajuns de pe Pământ în Cer. / Mult zice cu JOC! / Fluieraş deJag. 119 . se adună pe melodii specifice. aşa cum spun versurile mioritice. sinonimă cu merişor. în curteabisericii. Ulterior. Cainstrument apotropaic.-ul a fost un obiectsacru. Editura Minerva. EdituraHelios. De altfel. Plantă sacră folosită Niţu Georgeta.-ul este folosit pentru alungarea *Ielelor la *Rusalii şi pentru anularea puterii strigoaielor. Foc deJoimari Rug pentru incinerarea divinităţii fitomorfe. unde l-au găsit ciobanii primă­ vara.-ul ar fi fost făcut de Dumnezeu pe vremea când era cioban pe Pământ. Editura Fundaţiei CulturaleRomâne. în vechime. Bucureşti. Plante dinflora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din Oltenia. osuldeoma fost înlocuit cu osul unui animal. Materialul etnografic. Cu F. aprinsîn dimineaţa sau în noaptea de Ioimari pe podeaua locuinţei. / Mult zice cu dtagt. EdituraAmarcord. şi 1976. iar cu glasul lui i se adresează prietenii când îl petrecla înmormântare. 1976. F. Densuşianu.

Uneori. în Oltenia. la spectacol participă. 1997. Ele sunt aşteptate cu pomeni abundente. Local.. sfinti). Sărbăto­ rile laromâni. Bucureşti. femei iertate). an II. aceştia mâncau colăcei (*Bradoşi. 1924. purificatoare (curăţirea spaţiului de Fochi A. în diferite variante şi faze de evoluţie. precum pomana peste sicriu sau peste groapă în obiceiurile de înmormântare. 3.5. / renaştere Să se facă vreme bună / Pe la noi pe (Oltenia). Membrii gospodăriei săreau peste flăcări în aşa fel încât fumul să pătrundă printre haine. an 1. livezilor Editura Fundaţiei Culturale Române. Datină de Paşte din Bistra. Dictionar. Densuşianu. Păresim­ înălţau flăcările şi se împrăştia fumul). se Bucureşti. ca orice mormânt.5. Viciu Alex. portile*Iadului şi *Raiului. verii). nr. Viciu Alex. MarianSim. se ocoleşte focul. Obiceiul este consemnat. fete nemăritate.se diferenţiază de alte focuri aprinse la sărbătorile de peste an (Lăsatul Secului. Silitul. 1976. în C.oamenilorde şerpi şi de insecte pe timpul ceiuri populare de peste an. asistă la moartea şi renaşterea simbolică a divinităţii jertfită pe rugulfunerar.. când se deschid mormintele. divinatorie (pronosticuri meteorologice după felul cum ardea focul. Copiii scorrnoneau şi băteau cu botele (beţele) în foc (Banat). Cenuşa rămasă după stingerea jarului se împrăştia în jurul caselor şi al adăposturilor de animale şi păsări. profilactică sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. în toate provinciile 1899. fertilizatoarea grădinilor. renăştea divinitatea precreştină. păstrează amintirea ritului funerar de incinerare a divinitătilor geto-dacilor.FOC DE MĂCINICI La]oimari. şi viilor. *Sânziene) prin reguli stricte: Bozul şi Alunul sunt aduse de persoane pure (copii. Bucureşti. se împart pomeni peste foc. spiritele mortilor se întorc pe pământ. Prăcşorul.-urile de M. Datini şi etesuri populare la forţele malefice în ultimazi a anuluivechi şi în prima zi a Anului Nou). Editura (preîntâmpinarea neplăcerilor aduse Minerva. ile. Focurile erau aprinse în curti şi grădini cu ogrinjii de la vite.. *Florii. aveau funcţii polivalente: româneşti. 4. Munţii Apuseni. Strânşi în jurul focului. Institutul de Arte Grafice. la aceste focuri se 120 bătătură! . *Sângiorz. a treia zi de la incinerare.. a treia zi după înhumare.-ul deJ. Obi. unde rămân până la *Moşii de Vară. sau cu securea în pământ şi strigau în cor: Tună ger şi ieşi căldură. alături de cei vii... floricele sau berbeci din porumb copt. 1923. echinocţiul de primăvară în Calendarul Iulian şi început de *An Agrar.cu resturile de plante şi gunoaiele măturate. Studiu etnografic. sufletele morţilor care stau în jurul focului pe scaunele aduse special pentru ele. FI. F. F. erau trecute şi vitele peste focuri sau prin fumulprodus de acestea. în C. Sâmbăta. cu apă sau tămâie. Ghinoiu 1. cerul. numite *Moşii de ]oimari. nr.-ul de J. aşa cum Iisus învie duminica. Foc de Măcinici Incinerare simbolică a spiritului iernii şi a spiritului verii în dimineaţa zilei de Măcinici (9 martie). înlocuit de creştini cu înhumarea. F..

Se (colac. în Reprezentare mitică care pedepseşte cu ajunul Sf. tămâie). BîrleaOv.P. *Sânzienelor sau foc. Oltenia. Dimineaţa. 1970. Gheorghe. / Fă pe (cutare) sănătoasă! sau 121 . Sfântul Acolo.. şi invocarea F. când Ielele tot maisus pe cer (obiceiul a fost atestat rupeau vârful F. casă. rachiu. în primulrând de incendii.. / Aşa Hasdeu. 1910. / Frăsinet de mult pret. invocată să alunge *Ielele şi Stil vechi. Academia Română. / Piatra au crăpat. În Banat. Tipologia folclorului Sus s-a Inăltat / Pe munte s-a lăsat. personaj real care a trăit în care au sosit. / Sari în cupa cea Bucureşti. la locurile unde creştea F. La rădăcina plantelor în timpul împăratului roman Diocleţian.-ul. de M. aleasă. şi bolnavii de epilepsie se culcau în locurile unde creştea miraculoasa plantă.FRAslNEL credea că vin şi *Treisfetitele să se spele. Fiind aprinse la echinocţiul de primăvară pe tufişuri. în vasulcu apă. arşiţă solară şi grindină oamenii care *Ispasului. Crişana. / din răspunsurile la chestionarul lui B.. Foca În Oltenia cei luati de lele şi bolnavi de epilepsie erau urcaţi în căruţe şi duşi. Dobrogea). este de presupus că principala releleprodusede acestea. îi necinstesc ziua (22 iulie). se prorocea. l-ar fi preluat de la români. În sudul Personificare a unei plante din fam. României F. suferinzii erau culcaţi în ordinea Mucenic Foca. Dobtita / Muşlea 1.-ului. Unde au picat. sare. penetrant. precum masa Ursitorilor la naşterea cu aceeaşi semnificaţie. / Sari În Studiu etnografic. aducătoare de amenajării mesei încărcată cu ofrande primejdii. Frăsinel să mănănce şi să se încălzească./ Frăsinet Pamfile T. F. şi turcii copilului. prinsimplaschimbare de sens strachină cu legume) şi un vas plin cu a numelui. era instantaneu. (Frumoasa Cinteza): Cinteza.-ul este numit şi Floarea momentul critic al echilibrului perfect Jocului sau Iarba luminii. vase de lut. diminuau Rutaceae cu flori albe sau trandafirii şi pagubele aduse în livezi de brumele şi miros balsamic. Bucureşti. / Sari pe masă.. pe lângă păduri şi îngheţurile frecvente în luna martie. EdituraMinerva. lăsând-l fără leac în Banat. Muntenia. o a devenit. şi fără miros. înconjurând-ocu o aureolă ajutorarea Soarelui să depăşească luminoasă. Întrucâtuleiul degajat în zilele toridealeverii se aprinde funcţie rito-magică a F. cei băluu! de lele (ologiţi) Dobrogea şi sudul Moldovei). culesese puneau ofrande (pâine. crape ochii cuite-afermecat /. după unele celebrareîn calendarulortodox (22 iulie semne lăsate de F. soarta şi 22 august) şi o zeiţă năprasnică în bolnavului. spune că F.. care creşte prin locuri aride. Sărbătorile de vară la români.-Iui să schimbe hotărărea nefastă a Cintezei Dobriţa (Moldova.-urile de M. o sfântă cu două zile de apă. în între lumină şi întuneric şi să se înalţe noaptea de Todorusale. albet. Este consemnat şi obiceiul *Calendarul popular.

122 Niţu Georgeta. Frumuşelile. fânulcosit şi pânzeleîntinsepe iarbă la albit. Bucureşti. Baia Mare. A. Bilţiu Pamfil. Frumuşica. Frumuşele Personificări alevârtejurilor şi vânturilor rele care iau puterea. / Spală tălgerile! şi altele. lumea de dincolo. 1999. Sibiu). Dânsele. . 1976. Măiestrele. / Spală blideie'. Doamnele. Iaşi. Pamfile rudor Sărbătorile de vară la români. *Rusaliile. Fetele Câmpului. Craiova. ologesc şi paralizează oamenii. Densuşianu. Editura Polirom. 1999. se scoate şi se la chestionarele lui N. Editura împarte copiilor. Fochi A. Craiova. gospodăria ţărănească din Oltenia. fir roşu şi ban de argint. Bilţiu Maria. / Pe aici toată ziulica!. 1979. Sunt atesta te în Oltenia (Gorj. Studiu etnografic. *Şoi­ manele. Bucureşti. EdituraHelios. *Miluitele. *Ielele. Hâdele. sinonime cu Cele Sfinte. *Vântoasele. unulse lasă în apa fântânii. din F. Împărătesele Văzduhului. 1999. Valer. Când se fac doi colaci Minerva. 1999. Frumuşelele. în serile de marţi sau le strigă cuvinte urâte: Hâdele. Editura Helios./ Folclorul medical român comparat. Cândîşi fac apariţia sunt întâmpinatecu cuvinte amăgitoare: 1tece(i mândre şi frumoase. frunzele. Dolj. *Ursoaicele. Mehedinti) şi sudul Transilvaniei (Hunedoara. Puternicele. Academia Română. altul Lumea de aici. Dictionar. Candrea 1. Colacul copt pe vatră se scufundă cu ciutura sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri (găleata) în fântână. Datini şi eresuri populare la Fundaţiei Culturale Române. Frumoase Nume eufemistic pentru reprezentările malefice feminine careapar în nopţile de vară. Editura Gutinul. împodobit cu *Sporiş. Niţu Georgeta...FRUMOASE Sari în paharulfrumos/ Şifă pe (cutare) sănătos! (Banat. ridică pulberea. G. Editura se împarte copiilor(Oltenia). Fruntea Grâului Colac preparat din făina primelor spice secerate şi măcinate. Oltenia). Bucureşti. Plante dinflora spontană cu utilizări în Butură românească. Bucureşti. Frumuşica. Izvorul minunilor. Pentru a fi îmbunate li se dau ofrande la Miezul Păresimilor (ziua de miercuri care împarte postul Paştelui în două părţi egale). 1910. Plante dinflora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. EncicJopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Pedepsesc pe cei care lucrează la Miezul Păresimilor.. 1999. DiC{ionar. Zânele. Ghinoiu 1.

dintre păsările răpitoare. datorită migraţi ei (cuibăreşte în România şi iernează în sud-vestul Asiei şi nord-estul Africii). crudă. răpitoare de noapte (buha mare. au fost hotărâtoare pentru divinizarea ei:este misterioasă atât prin apariţia şi dispariţia neaşteptată din peisajul cotidian. 2. are statură robustă şi aerodinamică. aleasă de altfel ca model de Brâncuşi pentru Măiestrele (aduce) ploaia şi. cucuveaua. (Gaica. cioc puţin curbat şi turtit lateral. Cocoş daia. Cocoşgaia. din ordinul Falconiformes. şoimii). Este puţin probabil ca oamenii să o fi numit vreodată altfel decât se recomandă ea însăşi oamenilor. numai *Mesageri ai morţii. roşie (Milvus milvus) şi G. G. cât şi prin ascensiunile ce le face în zbor până dispare în înaltul cerului. Gaiul. identificată cu zeiţa neolitică Gaea. urmăreşte neîncetat omul. sunt. în tradiţiile populare. rodul şi fertilitatea în verile secetoase şi zilele caniculare. Capersonificare a Morţii aparecu numederivat sau amalgamat de la G. este puternică. Personificare a pasării reprezentată sale. este cea mai frumoasă şi mai plăcută. Daiul. Zeiţă a *Morţii în ipostază de pasăre de pradă care scoate sufletul din trup la moartea oamenilor. striga). Gai. G. ea a fost supranumită Pasărea turcului întrucât otomanii descopereau prevesteşte împreună ascunzişurile băjenarilor observându-i zborul pe cer. G. şi-a impus numele în memoria oamenilor prin propriul ei glas galga!. grupate în ordinul Strigiformes. rapace. când invocă ploaiaîn zilele caniculare ale verii. Cocoşel de Gai. răpitoare de zi în România prin două specii: G. Cocoşdai) şi cu nume ale unor păsări prădătoare (Corboaica şi VUlturul). acvilele. În cântecelor funerare de *Zori aceste păsări fantastice. invincibilă.Gaia 1. Trăsăturile fizice şi comportamentale ale G. ulii. dându-i rotocoale pe deasupra capului. care face parte.brună (Milvus migrans). Suratele lor. singurele care aud *Toaca bătută în cer la miezul nopţii pentrua trezi cocoşii de 123 . bufniţa. penaj colorat care variază cu vârsta. În Evul Mediu. unghii (gheare) ascuţite şi tăioase la cele patru degete. cu aceasta. împreună cu alte păsări devenite personificări ale zeiţei morţii (vulturii. Gaia! Precum îngerii.

Bucureşti. Importanţa etnografică. Decu v. nu pot ieşi / Că nu mă pot despăni / De drag sotiotul meu. Tipologie muzicală. Bucureşti. de asemenea. sau Vezi că teia Gaia. Arheologia peşterilor şi minelor din România. a desenelorde culoare roşie de pe tavan şi pereţi. Apar. cercul etc.. Ghinoiu 1. Bucureşti. Gimbutas Marija. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. 1981. sperietoarepentru copiii neascultători. adăpost *Geomorf al omuluipreistoric(epipaleolitic finalneolitic./ .: *De-a Gaia. Editura Meridiane. 1988. 1999.Ia-mi ieşi.. elemente ale alfabetelor latin şi chirilic. Pleşa C. jud.. / Pragul uşii l-a păşit. cruci bizantine. Boroneanţ V. Civilizaţie şi cultură. 1989. Bucureşti. Editura Fundaţiei Culturale Române.GAURA CHINDIEI II pe pământ. epoca modernă). sunt cunoscute astăzi în toate zonele etnografice româneşti. ar sălăşlui spiritul balaurului cu şapte capete ucis de Ion Iorgovan cu un mai (ciocan) din lemn de cărpiniţă. Gaura cu Muscă Peşteră pe versantul dinspre Dunăre al Muntelui Cleantu Mare (satCoronini. / Din picioare-a imbrâncit. simboluri. Sibiu). De-a Mama Gaia. / Ş-a strigat ş-a treia oară: / .' Povară 1. EdituraclMeC. (Bârghiş. renumită prin bogăţia artei rupestre (aproximativ 420 de reprezentări).). lumea de dincolo. motive geometrice (triunghiul. Editura ştiinţifică şi Enciclopedică.. crini). este de abundenta ceramicii. Caraş-Severin). Kahane Mariana. Cântecul Zorilor şi Bradului. Gaia şi Cloşca. de inscripţiile creştine. / La inimă s-a slăbit. Viehmann 1. În unele texte funerare din *Cartea românească a morţii zeiţa apare în ipostaza păsării de pradă. Dintre jocurile vechi ale copiilor s-a păstrat şi unul cu semnificaţie funerară.Ia-mi ieşi. pătratul. vietăţilor (şarpele. / Cocoş Gaia a cântat. obiectiv militar-strategic. Strigă Moartea lafereastră: / . pasărea) şi plantelor (brăduţi. Vestigii preistorice Însud-estuleuropean. Din sângele balaurului s-a născut musca columbacă (Simulium columbacensis) . Catalogul sistematic al peşterilor dinRomânia. 1976. / Sufletul i l-a luat . Consiliul National pentru Educaţie Fizică şi Sport.. pân-aţarăt / .Aş ieşi.. Ană. sunt personificări ale Morţii. G. Conform tradiţiilor locale. jud.. în Evul Mediu. Bucureşti. Hal1statt). impresiuni de mâini şi degete. 2000. "De-a Puia Gaia. Editura Muzicală. Goran Cristian. devenit. în peştera G. adăpost Geomorf al omului preistoric (Hal1statt). semne. arheologică. De-a Baba Gaia. Negrea Şt. sinonimă cu A dadeDracu. Bucureşti. Gaura Chindiei II Peşteră în Munţii Banatului (satCoronini. în careapare zeiţa pasăre a morţii G. artistică şi religioasă evidenţiată Bleahu Marcian. Peşterile din România.. Ană.. Expresiile populare: A dadeGaia. cu M. jud.. Caraş-Severin).: .. pentru vite şi om în 124 vremurile mai recente (epoca medievală. pân-afarăt / Ea afară a ieşit. Suntreprezentate diferite personificări ale aştrilor (soarele). Lumea de aici.

răzbunare. 1976. noiembrie). Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile în Munţii Almăjului (satDubova. epoca modernă şi epoca etnografic. 1997.GĂDINEŢI care decima. 1914. Dicţionar. să vadă ce se Divinitate a lupilor celebrată în mediile petrece (Haţeg. Editura c1MeC. Socec. Boroneanţ V. sinonimă cu Filipul cel şchiop sau *Filipul celMare. cel mai rău şi Sport. Dcnsuşianu.. Fochi A. ca blestem şi turmele de vite. Editura c1MeC. Academia Socec. 1915. legarea sau încleştarea dinţilor de la pieptenii de scărmănat lâna). Editura jud. Gorj. Academia Română. Bucureşti. Graiul dinTara Hategulu'. Sărbătorile Crăciunului. mezolitic. Asemănător celorlalte Bucureşti. pastorale în zilele de Sântandrei Peşteră (30 noiembrie) sau de Ovidenie (21 noiembrie). 1981. numiţi în zilele lor de celebrare Go. i se porunceşte să mănânce ciobanul care s-a furişat pe lumina zilei. Go. Vâlcea). lachestionarele lui N. şi una de Gădineti terasă). Gaura luielemente acestuia i se spunea. epoca toamnă şi postul Crăciunului. Bucureşti. soseşte Bucureşti. Socec. şi era prăznuit cu unele interdicţii de muncă (nu se prelucra lâna de oaie şi pieile de animale). Bucureşti. multimilenar locuit de om şi animalele Obiceiuri populare de pestean. tic. contemporană. GoranCristian. Gădinet Şchiop urcându-se într-un copac. Sărbătorile de epoca bronzului. Arheologia peşterilor şi minelor din România. domesticite în paleolitic. cu respect. porţilor şi uşilor cu usturoi. 2000. Go-ului şchiop. Bucureşti. Go lui Co are valoare ştiinţifică Personificări ale lupilor sărbătorite la deosebită pentru cronologia Civilizaţiei prinderea Postului de Crăciun (13-15 Vechii Europe. Hallstatt. un adăpost sub stâncă. adăpost Geomorf Minerva. Ghinoiu 1. de unde şi credinţa că îşi vede lupul coada. Bucureşti.. Acum când. dintre lupi. Cuina Turcului. Studiu medievală. Densusianu Ov. 1981. Lupii. (urlă). perioada de tranziţie de la neolitic la Bucureşti. neoliEditura Fundaţiei Culturale Române. de toamnă şi postul Studiu etnografic. Catalogul la urlătoare călare pe un calalb şi începe sistematic al peşterilor din România. Română. Pamfile 'I. se efectuau diferite acte rituale cu caracter apotropaic (ungerea coarnelorvitelor. Bucureşti. 125 . 1914. să rânduiască prada supuşilor pentruun Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică an de zile. Arheologia peşterilor şi minelor din România. GoranCristian. gâtuI ţeapăn allupului devine mobil. Patronul lor. 2000. *Sânpetru de Iarnă. Catalogul sistematic al peşterilor din România.. se adună în haită şi cântă Boronean] V. Mehedinţi). aşezări preistorice de pe teritoriul comuneiDubova (patru de peşteră. Pamfile 'I. crezând că-şi cheamă stăpânul.

vol. cântând sosirea *Morţii. prin datele calendaristice ale apariţiei şi dispariţiei de pe firmament. Ştefan 1. Numele zeiţei neolitice în ipostază de pasăre este atestat în sudul României şi în formula de îndepărtare şi alungare a G. Gătitul 1982..-ilor: Uşi.. M.). aşa cum G. Substitut ritual şi ceremonial al zeiţei pasăre din *Panteonul românesc. Editura Minerva. în nopţile de *Sânziene. EdituraFundatiei CulturaleRomâne. pentru tânăra nevastă starea de graviditate de nouă luni. Bucureşti. Lumea de aici. reper fundamental pentru aprecierea timpului nocturn şi de planificare a unor importante activităţi economice. Teodorescu N. Prin unele sate din Caraş-Severin petrecerea de la socrii mici. Braşov. este.: Gaie! (Muntenia). cu care se încheia de fapt nunta. Mesager funest care anunţă. Ţăranii observau răsăritul şi poziţia pe cer a G. căsătoria şi înmormântarea) şi din obiceiurile calendaristice. aceea o pune În pământ. Bucureşti. Ca urmare. este nelipsită din obiceiurile familiale (naşterea.. G. După Scalda rituală corpul mortului se unge cu unt (Bistriţa-Năsăud) şi se îmbracă cu cele mai alese veşminte: Care-i mai mândră. 126 fiinţe materne:pe una o cheamă găină şi pe alta nevastă. tânăra nevastă poartă în pântece casa copilului (placenta. dar şi pentru determinarea perioadei optime de semănat grâul de toamnă (Apuseni.. După actul nupţial din noaptea nunţii. G. Chiş Gh. Sângiorzan LC. *Gaia. 1-II. lumea de dincolo. Pentru confirmarea mesajului funest sau contramandarea acestuia. Dacă pe prag ajuge capul. Botoşani ş. Pentru găină urmează clocitul de trei săptămâni. apar două cocoşeşte. Ghidul Cosmosului.. de la pereteledin spate până la uşă. 2. Găinuşa Personificare a Pleiadelor. precum începutul semănatului grâului de toamnă. 1980. este prinsă şi dată peste cap (de-a tumba) pe lungimea camereide locuit. se recurgea la o cunoscută practică magică: G. poartă în pântece oul care adăposteşte puiul. inclusiv oul acesteia gătit cu măiestrie prin vopsire şi încondeiere pentru a fi sacrificat prin spargere rituală la sărbătorile pascale. grup de stele din constelaţia Taurului.. identificată în Panteonul grec cu Gaea. Vâlcea. sepuneîn care s-a ţionate .a. În ceremonialul nupţial G. dacă se potriveşte coada.. la spargerea nunţii. simbolal fetei nenuntite. uterul fecundat) care adăposteşte fătul. înlocuieşte Mărul. Ghinoiu 1. se numea clocitul ouălor. la Postul Sânpetrului şi la Duminica Mare pentru aflarea roadelor holdelor. Bucureşti. Mortului Îmbrăcarea mortuluicu hainele confecînainte sau după deces.o taină desciftată. EdituraAlbatros. i se taie gâtuI. Cerul. simbol al nevestei căsători te. 1999. Care moare nevastă tânără.GAl N A Găina 1. prin orelede răsărit şi de asfinţit în nopţile senine. Sibiu. i se taie penele cozii (Moldova).

.). Bucureşti.Şopârlă lată. speriindu-i. Uşa 127 . Descântecele românilor. Pamfile T. Studiu defolclor.Prins.. / S-au dus nouă / Şi-au venit opt. acestea sunt lucratede persoane străine. / Aşa să nu se ştie / Ce s-au făcut gâlcile. G. fără să se întoarcă. Bucureşti. / Într-o zi i-a crescut / Şi a doua zi la oaste i-a trimis. c-am uitat/ Şi gâlca s-a uscat. / . Boli şi leacuri la oameni. Ediţie îngrijită. nume local al G. 1931. mortullăiat (spălat) se împietreşte. aceasta este alungată din corpîn urma dialogului interpretat de descântătoare: . (Bucovina). gargară cu tuică amestecată cu untdelemn. viruşi. vite şi păsări. mesager al mortii. / S-a dus şi-acela / Şi nu s-a mai întors. Mitologie românească. textele care însoţesc tehnicile terapeutice sunt adevărate poveşti care captau atentia micilor suferinzi. Editura Paideia. / Dar lui N.Sărat. 1999. ce s-aufăcut. a copilăriei. cuvânt înainte şi note de Antoaneta Olteanu. colecţia Mithos. / Mâncatu-l-ai? / Mâncat. / Cum nu se ştie feciorii Cianda- linei. Gâlci Personificări ale inflarnatiei amigdalelor provocate de microbi. cu ceapă coaptă sau cu mămăligă caldă presărată cu sare etc.-Ie sunt asemuite cu nouă feciori ai aceleaşi mame: Ciandalina sau Măndălina. feciorii năzdrăvani ai Ciandalinei. princhinoterapie (trasul sau frecţia).. în general. Opere. Copiii bolnavi de sperietură sunt descăntaţi de Borză sau de Sperietură. / Măndălinii. / Motâlcile. EdituraSaeculum r. şi alte interdicţii. /. ciuperci etc. Lamitesepune şi cunună (Ţara Oaşului).. În aşezările din sudul Argeşului (Izvoru).-le. În unele descântece G. Pune şi c1opu. V. Care e săracă. Brăiloiu c. intrare în adăpostul *Antropomorf.Fost. asemuită cu gâtul omului. Cândpieselede îmbrăcă­ minte se confectionează după moarte.o. / S-au dus opt / Şi-au venit şapte.GÂRLICI cununat. vol. / Măndălina / A făcut nouă feciori... cu tămâie pentru a împiedica sufletul să intre din nou în trupul părăsit. sinonim cu *Borza. adică i se astupă toate orificiile cu piatră şi sticlă pisată. sunt trimişi la pierzanie: Ciandalina. / săratu-l-air / .. Editura Muzicală. Bucureşti. / Fiertu-I-ai? / Fiert.Ptinsa-i peşte? / . Fl. / Fosta-i la baltă? / . Gândac al Morţii Insectă care sperie şi provoacă boalacea-rea a copiilor.-lor. după o anumită tehnică: nu se înnoadă ata. G. Marian Sim.-lefiind o boală.. /Năpârcile / Lui. După scoaterea lor din corp prin diferite tehniciterapeutice (ceaiuri. Într-un descântec de şopârlă. 2000. Gârlici Intrare în beci sau *Bordei. adăpost Geomorf. acul înaintează prin păşitură. Aceasta se arată copiilor ca muscă sau ca gândac. apoi îi dă de pomană ceilalti. Buză-neagră. Bucureşti. că aşa-i bine. ti-ai lăsat? / . Gorovei Artur. Imp!imeria Naţională. comprese cu ceapă pisată cu untdelemn.Ptiu./ S-au dus doi/ Ş-a venit unul. 1981.

care sustine acoperişul bordeiului. Muntenia). postexistenţă (moartea părinţilor. jud. axată pe o societate matriarhală. mai ales. 1907 (fără alte date pe Primei Europe în arealulgeografic ocupat copertă). Personificare a unei constelatii de pe Raportarea culturilor neolitice din sudharta cerului din care poporul a retinut estul Europei. Albania. inclusiv indivinitatea cu chip de ou. Levantul. (Anatolia.. între 65000-3500 î. care precedecivilizatia antică greco-romană şi mitul biblic al Facerii Gânditorul de la Hamangia. intrare a sufletului din preexistenţă în popor din marea familie indo-europeană. Vechea Civilizatie ilustrată de statuetele din lut numite Europeană. Slovacia. moÎnclinaţia lor spre meditaţie este superb şilor. 7. Între timp. la două stele: Castor şi Polux (Olt. iubitoare şi creatoare de artă. astăzi de România. Muntenegru.Hr. iar capătul exterior al firului gura prin Purtătorii acestor culturi erau meşteri care sufletul trece din existentă în neîntrecuţi. capete de cai şi alte motive preistorice (Oltenia. axată narea în sine a esentei vitaleprecum firul pe Dunăre şi Carpati. s-a descoperit o nouă cultură care coboară istoria Gemeni Europei cu încă două milenii în urmă.. În aceastră arie culturală. Cluj paleolingvist american de origine litua. Cehia. care a precedat societăiile indo-europenizate patriarhale de luptători din epocile Niţu N. Grecia. arheolog şi pe Plăcutele de la Tărtăria. Ideal de frumusete care are ca model Bulgaria. grecii. s-a dezvoltat de timpuriu (8000-3500 î.GEMENI de intrare şi arcada din lemn. strămoşilor). au locuitun timpîntre Carpati şi Dunăre. Credinţele ţăranului român cele megalitice din vest atestă prezenta despre cerşi stele. teocratică.Italice. cele de cunoscut antropolog. unde strănepoţilor). Formade ovoid sulele egeene. Semnele de Lumii. Mesopotania) şi la Otescu 1. nepoţilor. Vestul Ucrainei. scoase la lumina zileimai pentru orientare pe timpul noptii numai ales după al Doilea Război Mondial. Republica Moldova. Macedonia. pe vasele ceramice şi. la Schela bordeiului. Geomorfism Serbia. pe malul Dunării. Cladovei. şi sud-estul Peninsulei a adăpostului primordial sugerează adu. lungimeafirului din ghem este durata existentei (veacului de om). Hr. venind din nord. Serie Nouă. este definită de MarijaGimbutas.(5300-5200 î. Arh. Croatia.Hr. Prahova. arta cucuteniană de prelucrare a lutului atingând perfecţiunea. Neamt). Capătul firului din interiorul ghemului este gura de plex cultural şi religios. paşnică. Olteniei. Ungaria.sunt ornamentate cu rozete solare. De altfel. nr. culturile neolitice din Orientul Apropiat Argeş.) atestă existenta unei niană ca o entitate culturală cuprinsă scrieri sacre care precede pe cea 128 . au pătruns în teritoriul care-i poartă existentă (naşterea copiilor. Grecia. numele. Originea şi tepartitia geografică a bronzului şi fierului.) un mare comfăcut ghem din firul însuşi..

Constantin Preda. vol. După un alt criteriu. modul în care oamenii şi-au imaginat că arată divinitatea adorată. fie la gerurile năprasnice de la miezul iernii (G. având ca model Omul. geomorfă. Bucureşti.Hr. admisă ştiinţific. Mai greu este de găsit armonia adă posturilor antropomorfe ale sufletului.. 129 .GHEŢARUL DE LA VÂRTOP ipoteza conform a sumerienilor arfi fost cea mai timpurie peGlob. zeu cu două feţe.L). vol. Bucureşti.). Pippidi. adăpost Geomorf locuit de omul preistoric (paleoliticul inferior. Editura Fundaţiei Culturale Române. Luna ianuarie este un timp dedicat reprezentărilor mitice tinere. sumeriană şi elimină Bucureşti. note şi prefaţă de Radu Florescu. Gimbutas Maria. Dictionar de istorie veche a României (Paleolitic . una orientată spre anul care se încheie şi alta spre anul care vine. Arieşeni. alta. pântecele şi vulva. Maica Precista) etc. D. cultura acheuleană).Hr. 1999. . Depunerile de calcit sunt datate la aproximativ 80 000 ani. Iisus (anula . coord. de divinităţile mumă (Muma Pădurii.).Hr. Ianuarie. antropomorfă.C).anula). căreia civilizaţia războinică şi violentă şi logică şi etnografică până la limita cei 10000 de ani ai civilizaţiei europene (mileniile 8 î. Editura Meridiane. Lumea geomorfă ne este cunoscută de proiecţia în contemporaneitate a arhetipurilor neolitice: oul şi oala.). Muma Ploii. traducere Sorin Paliga. 2 d. 1994 şi 1996.) se pot împărţi în trei complexe culturale şi religioase: primul este dominat de Zeiţa Mamă neolitică (8000 î. . Enciclopedia arheologiei istoriei vechi a României. coord.sec. dedicată lui Ianus.Hr. Muma Caloianului. simbolizat de cel care deschide anul calendaristic. ci două lumi spirituale şi materiale inconfundabile: una neolitică.3500 î.Hr. Ghetarul de laVârtop Peşteră în Munţii Bihorului (sat Casa de corn. trasă la indigo de la polla ecuator. jud. Generalizând informaţia arheo- 1976. europenii au edificat nu trei. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. S-au identificat paşi umani impregnaţi pe solul paleolitic din premusterian şi acoperiţi cu calcit. Ghinoiu 1. Lumea de aici. Editura Enciclopedică. 1 (A. Lumea antropomorfă este cea pe care o cunoaştem. iar Piatră. al treilea de Fiul lui Dumnezeu. M. Gerar Personificare a primei luni a anului. indo-europenă şi creştiniă. *Sânvăsâi (1 ianuarie). lutul şi *Aluatul. 1989. al doilea de Zeul Tată indo-european (3500î. având ca model Oul. lumea de dincolo. II (D . Bucureşti. Denumirile zonale ale lunii se referă fie la practica magică de întocmire a calendarelor meteorologice (din foi de ceapă sau din coji de nucă) în noaptea *Anului Nou (Cărindar sau Călin dar). Idealul de frumuseţe şi armonie al adăpostului geomorf al sufletuluieste uşor de demonstrat: sfera este corpul perfect al cărui centru se află la egală depărtare de toate punctele de pe suprafaţa ei. Vestigii preistorice în sud-estul european. Alba). Civilizafie şi cultură. X).

Întrucâtla sfârşitul femei în vârstă care. divinităţi a omenirii. perso*Moarte. Balanţa. Ophicus Personificare a unei plante din fam. O Credinţa modernă şi contemporană amprentele sunt comparabile cu cele de la Laetoli (Tanzania). Anul. cu numărul lui exact de luni lunare şi de Ghinion constelatii zodiacale. "Zeiţei pasăre *Gaia în ipostază de Capricornul şi Vărsătorul). zbătutul ochiului. / calendarul dacic de la Sarmizegetusa tu să ne dai. în timp ce îi dăruiau renaşterea divinităţii adorate. Românii. şi anume. Editura clMeC. numărul 13al lunilorlunare minelor din România. exact al constelaţiilor Zodiacului (Peştii. Anul solar. Scorpionul. Cel acestuia cu un presupus G.GHIARA GAII asemenea superstiţie care înconjoară lumea trebuie să fi avut aceeaşi cauză. în general ce l-ar purta numărul treisprezece.marcat de a treisprezecea lunaţie ofrandelor pe pământ şi recoltarea şi de a treisprezecea constelaţie. Taurul. Craiova. Arheologia peşterilor şi tot în lume. simulau cearta şi gâlceava. populară şi practicile magice. femeia ieşită în cale ei nu asociază semnificaţia malefică a cu găleata fără apă. EdituraHelios. apare în pâine şi sare. Plante dinflora spontană malefică. Săgetătorul. care intră în componenţa eclipticii cu Leguminoase care poartă numeleuneltei aproximativ 15 grade.îi spuneau cu ce scopo scot structura calendarelor vechi ale Lumii: din rădăcină: Noi î~i dăm pâine şi sare. sexul şi comportamentul este copil. se naşte la 1ianuarie. Peste Boronean] v. confunda.lcacutile tale! În schimb. Vârsta. legată deci de moartea celei mai vechi 1999. Ghiara Găii Fecioara. după depunerea anului.în România şi. sau piază rea maicunoscutG. numărul a căpătat o conotaţie Niţu Georgeta. 130 . Semcu utilizări În gospodăria ţărănească din nificaţia malefică a numărul 13 este Oltenia. traversează drumul. Racul. datate acum 3600000 ani. pe Mapamond. Dicţionar. tânăr şi matur de-a lungul persoanelor care o recoltau difereau în celor douăsprezece lunaţii şi constelaţii raport cu utilizarea ei în medicina zodiacale. deşi Personificare a răului care îşi anunţă marchează prin obiceiuri şi practici sosirea prin diferite semne:iepurelecare magice partea sumbră a sfârşitului de an. este numărul 13. Regia. dintr-unan solar corespunde cu numărul Bucureşti. aducătoare de necazuri. după care se degradează. Leul. sinonimă cu Unghia Găii. calendarul pentru vrăjile de despăr~it mergeau două vechilor mexicani etc. Berbecul. *Anul care moare şi renaşte pe toate meridianele după 365 de zile. nificare a timpului. calendarul aztec. Pentru leac îmbătrâneşte şi moareîn a treisprezecea. Gemenii. se recomanda să fie culeasă de doi copii Această cifră care anunţa moartea şi de sex diferit care. murea timpul şi divinitatea cu care acesta se plantei. 2000.

acestea adresează Ghinoiu 1. acestea erau cântate în glasul presupus 1988 că îl avea divinitatea sau prininstrumente special inventate. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. sta într-un urbane. Georgescu-Stănculeanu care stă şi scrieîntr-un leagăn de mătase purtatîn coarne de cerb sufletele morţilor Lucilia. scaunde mătase şi scria: . dincolo.. şi viilor pe răbo]. 1988. sufletul ajunge la un măr de la sat şi este specifică numai mediilor Sânpetru la umbra căruia G. Pentru a-i fi înţelese rugile. lumea de mesaje cântate semenilor şi unele. Tipologie muzicală.. / Ghinoiu 1. O forţă greu Două protocoale îmi scria. Calendarul Scrie-mă cu-ăi vii! / . Bucureşti. Editura Pro. Kahane transmis şi el mesajele salesub formă de Mariana. / Vine un cerb Bucureşti. Gia. Bucureşti. Instrumente muzicale special create / În leagăn cine-mi şedea? / Gia. durere sfătuit să meargă mortul pentrua ajunge şi singurătate sunt exprimate şi de alte în Rai se găseşte în partea dreaptă. sinonim cu *Gaia: . Samogivo.. muget. biserici şi moschei. Mesajele sufletele plecate de aicipe lista celorvii. pentrucomunicarea carpato-dunărenilor samogia. / Ş-aşa se ruga: / . scrie. tranâafire. jud. (De cânte la bucurie şi tristeţe. în vieţuitoare princiripit. După modelul omului Giva Samogiva preistoric. Gia Caraş.Cu-ăi vii nu te-oi ţăranului român. la triumf şi petrecut.. / . În limba lor. jud.. Cântecul Zorilor şi Bradului.. Stări diverse de bucurie. Lumea de aici. Borlovenii Vechi.. / Pe unulscria de stăpânit îi îndeamnă pe oameni să pe vii.. stăpân ului. Bucureşti. (De petrecut: Fire. Editura Muzicală. la întâlnirea şi despărţirea de Severin). / Din copite scăpărând. / Da-n comite ce-mi ducea? / Un legănel Glasuri Divine de mătase / Cu frânghii de sârm-aleasă. Calea cea bună pe care este ceidragi. credinciosul mileniului al Reprezentare mitică în *Cartea ro. Prin cel câmp pârţolit. Caraş­ înfrângere. / Pe moni la partea dreaptă .treilease roagă şi el cântând în temple. Editura Fundaţiei Culturale precum câinele. mohorât. cânt semenilor şi marelui stăpân. Prigor.-ul numărului treisprezece a După drumul mitic descris de cântecul de la vest spre est şi de la oraş funerar.. sfârşit-o / Şi condeiu l-am frânt . muzicală. zeul Cântecul Zorilor şi Bradului. opoziţie cu Iadul care s-ar aflala stânga. în special celorintelectuale. Tipologie adorat. / Coala am umplut-o/ Cerneala am 2000. Zile şi Mituri..Severin). / Ea de lucru ce-mi lucra? / cu reprezentările lor mitice. Anaajungea. Editura Muzicală.GLASURI DIVINE despre G. Omul a Române. nechezat..Givo.. Zeiţă în *Cartea românească a morţilor KahaneMariana. urlet. 1999. mânească a morţilor care refuză să scrie sinagogi. adresate zeilor carpato-dunăreni erau pătruns 131 .

margarete. odolean. şi numele suratelor strânge flori (albăstrele.! Cea mai mare surată încheie dialogul cu cuvintele: Gonim lucrurile necurate.satului. *Surla. După Scenariu ritual al alungării *Ielelor sau împodobirea suratelor cu cununitele şi *Zânelor Rele în Sâmbăta Rusaliilor. cauîn alb.II. întotdea. taină în pădure sau pe câmp pentru a Ceremonialul G. dans şi altfel Rusaliile să mă pedepsească! În voie bună. au văzut pe una din membrele proaspătă să nu se ofilească şi ţineau cetei. se prindeau într-o neintrate la horă. de către ceata deveneau dintr-o dată foarte vesele. din movilă în movilă. erau ţinute în mare secret pentru toată garofiţe. pe apă tulpinile.Să pornim G. După nimeni decât mine şi ai mei să nu ştie.GOANA RUSALIILOR transmise prin diferite instrumente de percuţie (*Toaca de lemn. ocolirea vetrei satuluiîn cântec. cingă­ retului". aglici. se îmbră­ din cete ce au alungat Rusaliile. cingătorile de flori aduse de fiecare. în locul undeconfectioşi eficienţă în acţiunea socială a tinenaseră cu o zi înainte cununile. val. în câmp. aruncau tanţă în noaptea din Sâmbăta Rusaliilor. încheind Rusaliilor se întâlneau şi mergeau în Postul Negru început cu o zi înainte. până voi ieşi Ia horă şi şi alergau la altă măgură (movilă). Centrul ludeţean al Creaţiei torile şi buchetele de flori.Bună dimineaţa surată!. am cu dansul ritual Rustemul. dinîntâmtoarea şi buchetul. mergeau fără să vorbească (pe Nania 1. suratele se întorc obosite dimineaţa zilei de vineri dinaintea acasă. fetele se sculau. R. tulnicul). 1989. Rusaliile. aruncau flori să împlinesc G. le stropea cu apă plare. Sărbătoare multimimuteşte). Informaţiile au fostînregistrate în Post Negru până a doua zi. *Buhaiul) şi aerofone (*Fluierul. cingă­ păstrează şi persoanele care. în "Creativitate părinte. însoţite de la distanţă de un lenară Înspatiul românesc. Argeş. / Să ne rămână vetrele curate / Goana Rusaliilor Ca roadele de rouă din cerpicate!. fără să vorbească şi fără flori rămase neîmpletite şi veneau acasă. R. Ceata fecioarelor în horă năvalnică şi înconjurau vatra vârstă de opt-paisprezece ani. confecţionau din ele Aceştia. sângelevoinicului). pelin şi viaţa de membrele cetei şi de părinţii lor. frunzele şi resturile de reveneau în sat. . R. înainte de ivirea zorilor. substituite de fecioare începeau să cânte. *Zânelor Bune. 132 . 7. 5. Primele cuvinte se pronunţă în momentul sosirii Populare Piteşti.Bună dimineaţa. mănâncă şi beau apă. ultimei surate:. Suratele una în număr fără sot (3. cingători şi buchete. 9). după cântatul cocoşilor de la bătrâne care au făcut parte ele însele miezul nopţii. se jucau pe movilă sau înconjurau movila constituia sub jurământ solemn: Zău. Aceeaşi taină o pomul din faţa locuinţei cununa. fete curate! . *Clopotul.. după ce lesupraveghea dela discununite. să spună vreodată că fiicele lor au Fiecare surată sau verişoară agăţa în participat la G. În noaptea localităţile din sudul judeţului Argeş de de sâmbătă. clopoţei.R.

acoperit cu cearceaful sau ascuns sub covată pentru a fi ferit de privirea asistentei nerăb­ dătoare. G. un cearceaf sau o covată mare. sinonim cu peşteră. în cofele sau farfuriile cu apă. Ceremonia cuprindea mai multe secvenţe rituale: fetele şi feciorii îşi aruncau câte un semn. Niţu Georgeta. timp în care invoca divinitatea prezicătoare. unul sau două vase (cefe. obiectiv strategic şi militar. Boboteaza. Gonitoare Personificări a două specii de plante din familiile Orchidaceae (Orchis moria L.-ii să scoată inelele. scotea două inele. Din punct de vedere spiritual. a fost asimilată cuuterul (pântecele pământului adăposteşte omul. tinerii interpretau un cântec ceremonial prin care cereau G. Acestea stimulau. Dicţionar. funcţiile sexuale. substitute ale divinităţii prezicătoare. G. un' mănânc!). după ce îşi alegeau un Primar de *vergel care răs­ pundea de buna organizare a ceremonialului. Craiova.. simbolurile căsătoriei. Bucureşti. Feciorii. fixau gazda sau locul de desfăşurare. în special cu ursulde peşteră. Demon înfricoşător cu care părinţii îşi sperie copiii neascultători sau îi pronunţă numele când se joacă cu aceştia (Gogea. de obicei casa persoanei care oficia ghicitul. amesteca inelele cuvergelele de lemn. Obiceiul se repeta până când căsătorea tinerii (Bihor). termina de scos inelele şi 1. toţi Gogea. Ghinoiu 1. n. de obicei inelul. 1898. femeie sau bărbat. Leacul se administra vitelor în nutreţ iar femeilor în scaldele rituale (Oltenia). Cârnilegile. Institutul de Arte Grafice. Persoană.GROTĂ Gogea G. G. G. în epoca glaciară el şi-a disputat-o cu animalele. Editura Helios. a fost primul adăpost al omului preistoric. ţărănească Grotă Geomorf construit de natură sau de mâna omului.) folosite în medicina empirică şi în vrăjile de fertilizare a vitelor şi femeilor sterile. una pentru feciori şi alta pentru fete. Plante din flota cu utilizări În gospodăria spontană din Oltenia. mă duc? / La Nicu ca să-I sinonim cu Gogorita şi alte sperietori. Dicţionar. studiu etnografic. sălaş pentru haiduci şi vite. 1997. unul din cofa fetelor şi unul din cofa feciorilor. numită G. Paştele şi altele. Bucureşti. farfurii) cu apă neîncepută. Sărbătorile la români. recunoşterea inelelor de către asistenţi şi prezicerea căsătoriei. Marian Sim. Lăsatul Secului de Paşte. prin substanţele active conţinute şi prin formele lor caracteristice. care invoca divinitatea prezicătoare a ursitei fetelor şi feciorilor la marile sărbători calendaristice: *Crăciun. 1999. nuiele dinlemn cu coajă verde. folosit în vremurile preistorice ca locuinţă iar în vremurile istorice ca lăcaş de rugăciune. Editura Fundaţiei Culturale Române.) şi Orobanchaceae (Orobanche ramosa L. pântecele matern Adăpost 133 . Obiceiuri populare depestean. 2.. Recuzita obişnuită se compunea din două vergele. *Anul Nou.

S-au descoperit. are numeroase încăperi cu funcţionalităţi şi dimensiuni diferite. Acestea sunt concentrateîn Dobrogea şi în câteva zoneale arcului carpatic (Munţii Buzăului şi Banatului). Corpul uman). prin descoperirea culturii Schela Cladovei . Prin această cultură preistorică descoperită în G.-ele naturale.-elorîn Carpaţii sunt rare în Paleoliticul mijlociu. pământul carpato-dunărean se integrează în arealul de zămislire a vechilor civilizaţii de pe Terra. Clisurian (după loculdescoperirii. Hr. G. de asemenea. uşi şi ferestre. Hunedoara). în care sufletul intră şi iese prin guri sau găuri. confirmată şi de aşezarea deschisă de la Ostrovul Banului. foarte frecvente în Paleoliticul superiorşi destulde frecvente în Neolitic. În perioada geto-dacă sunt slab populate. care aparţin Neoliticului (G. cu pictură naivă de culoare neagră. în epoca feudală târzie. de artă cu ornamente geometrice. în epoca medievală. Adam. *Cuina turcului. *Raiul şi Iadul) se intră şi se iese prin porţi. datată în mileniile VII-VI î. strămoş îndepărtat al omenirii carea trăit în Carpaţi. Muierilor. deşi cele din muntele Kogaion. apoi Romanellian. urmele paşilor acestui om de Cro-Magnon imprimaţi în lut fosilizat (*G. cultură numită. pe lângă planul ei întortocheat.. Limanu din Dobrogea care. În cea mai interesantă dintre G. cu centrul lumii. cultulzeului Mithra (G. cetatea. s-au descoperit vestitele cranii de Homo sapiens fosilis. identificat cu pintenul calcaros de la Vârtoapele de la Grădiştea de Munte (jud. Baia de Fier). preot apropiatal marelui rege Burebista. Unele au fost sau continuată să fie locuite în vremea romană. Veterani).Vaideei. Dovezile de locuire a G. sunt menţionate de istorie ca loc unde oficia Deceneu. de la Cuina Turcului. Limanu) şi peşterile pictate în culoare 134 roşie (*Gaura Chindiei) cu aproximativ I1 000 ani î. G. adăposturile antropomorfe (*Casa. iniţial. cu ziduri şi stâlpi construiţi fără mortar pentru susţinerea tavanului.-ele sunt repopulate în perioada de trecere la Epoca Bronzului şi în prima Epocă a Fierului. . în perioada dacică. G. paleocreştină şi medievală. Spre deosebire de adă­ posturilegeomorfe (G.-ele României şi ale lumii. os. după datările de radio-carbon ale faunei. Aici s-au descoperit un număr imens de piese arheologice confecţionate din silex. Muierilor. Renumită este G. Păstrând multă vreme tradiţia locuirii în adăposturile geomorfe. *G. specifice postglaciarului european. corn. În unele G.. În ele s-au descoperit altare. dinţi de animale care reprezintă podoabe. de ritual. De altfel. s-a descoperit cea mai veche cultură europeană care se derulează. Clisura Dunării). sanctuare (Fundul Peşterii de la Bozioru). florei. Izbuc). Surprinzătoare sunt G. G. Polovragi. în timpul domniilor fanariote până la revoluţia lui Tudor Vladimirescu. obiecte de cult. oferitede G. G.. în Paleoliticul superior (G.Lepenscki Vir.GROTĂ copilul).-ele cu pictură de culoare neagră. oamenii şi-au construit ei însăşi G. romană. Hr. G. Hr. pieselor de schelet uman şi resturilor arheologice descoperite între milenii XI şi IX î. cu reşedinţa unor divinităţi. Cioclovina.

Schitul Dionisie (Torcătorul). Aface deguralumii. metohuri. EdituraSport 'Iurism. antică pologice aleimaginarului. poran: local. G. Bucureşti. ei au săpat în rocă biserici. Agatonul Nou. de doamnele şi domnitele acestora în momente de rătăcire sufletească şi de grea cumpănă. / Nici gura nu-i miroase (păstrarea tainelor. Dar. ele au funcţionat ca locuri sacre pentru reculegere sufletească. continent. Măr­ turii ale artei rupestre preistorice În 5. Bun de gură. Continuând o veche tradiţie. naţional. Editura clMeC. Biserica Iosif. ca adăpost al turmelor de oi pe timp de viscol etc. Alte expresii populare.. şantul. Cârciumaru Marin. 1977 Gura Satului Sistem arhaic de comunicare prin semnalevizuale. Arheologia peşterilor şi minelor din România. locuri de popasuri cu cruci şi icoane. Pentru a se feri de influenţa vieţii cotidiene şi a trăi în linişte sentimentul religios. A pune lacăt la gură (a fi precautcu ştirile aflate). grupe de state. Cu gură mare. Căsoaia şi altele cioplite în gresia munţilor Buzău. Comunicarea ştirilor de oricefel prin canale şi în locuri specifice (şeză­ toarea. este opusă sistemului inforrnaţional contemporancareface şi desface totulla nivel de stat. continental şi 1987.S. schituri.. A vorbi c-ojumătate de gură (nesiguranţă. cârciuma. biserica. Bucureşti. chilii. Structurile antic. Eficienţa sistemului de comunicare a ştirilor prin G. Multe peşteri antropomorfe au servit ca adăpost în perioada năvălirilor barbare şi de prigoană a creştinismului (Dumbrăveni. cimitirul etc. Rău de gură. văzut cum se va adapta şi cum va convieţui vechiul sistemde informare. precum A strica gura (a vorbi de-a geaba). Anu avea gură (lipsa curajului de a spune ceea ce ştii). 135 . cu sistemul inforrnaţional contemRomânia. biserica bordei. un locaparteîn peisajul spiritual al vechii Europe îl ocupă peşterile săpate în secolele XVI-XX în şisturile Munţilor Buzău de către călugării români. marilor secrete) etc. 2000.planetar.GURA SATULUI aceasta este menţionată de literatura sub numele Ceires (Keiris). carefăcea şi desfăcea totullanivelde sat. s. îndoială. adepţi ai isihasmului ortodox. coeziuneadintre membrii comunităţii rurale. Renumite sunt Agatonul Vechi. ştire neconvingătoare). Bucureşti. mărturisire a păcatelor de către voievozii români. poarta. Unele peşteri au fost folosite pentru tămăduirea bolilor. Nici usturoi ti-a mâncat. tărgul. Rămâne de Boroneanţ v.) a asigurat şi. Durand Gilbert.. definesc şi alte subtilităţi ale G. Slobod la gură. A-i umblagura etc. Basarabi-Murfatlar). hora satului. EdituraUnivers. auditive şi gesturi.-ii S. G. În anumite împrejurări. fântâna. biserica cioplită parţial sau total în piatră. Afi cugurape cineva (ainsista să convingi cu vorba pe cineva). este redată plastic de zicalele populare: Nu ştie bărbatul ce ştie satul (transparenţa totală a ştirilor). planetă. asigură şi astăzi. ca sălaş şi refugiu alluptătorilor învinşi. parţial. cele mai cunoscute adăposturi săpate de om în pântecele pământului sunt *Bordeiul.

şi locului unde va fi sacrificat cuptoare de pâine . înArh. alegerea berbec gras. prin tăiere. 1922. neînsufleţit. Resturile de la Moartea şi renaşterea *Sângiorzului. scurgereasângeluiîntr-o groapă Obiceiul. / Cu un sufletească a participanţilor.. / de un miel alb şi renaşterea acestuiaprin incinerare: purificarea trupească şi Voi Bunelor / Să daţi puterea luiIon. anume săpată în pământ. la *Anul Nou pastoral.. Muntenia. 136 . simbolic. ospăţul nocturn la care se Dobrogea. moartea Gheorghe. Gurbanele. bărbatul cel mai bătrân din postului pascal. zeului. al vegetaţiei şi protector al cailor şi vitelor Lăsatul Secului de Paşte. / Cu trei buţi de vin / Cu trei mielului. renaşterea prin a fost practicat până spre sfârşitul incinerarea (friptul haiduceşte) a trupului secolului al XX-lea (Oltenia. La mijlocul (o poiană curată în mijlocul pădurii). *Ielele pentru vindecarea violentă. sacrificiul nocturn al *Ispas sau la altă sărbătoare a primăverii. preluat de rudari de la români. TIr.îngropateprin grădini sau date pe apele enţa creştinismului sacrificiul berbecului curgătoare. Plopşor. cu mâna. Paşte) sunt cu lapte..S. invoca pe *Maica Domnului. sudul Moldovei). / Că el vă v-a prăznui din an în an. Cu acest prilej. a zeului substituit bolnavilor aduşi în ajun: Voi Sfintelor. XX-lea G. Secvenţele rituale şi familie.-ul se practica la secolului al purificarea cuţitului prin ştergerea acestuia pe iarbă. 1.îngropareaoaselor şi a tuturor resturilor alimentare într-o groapă săpată Olt. Subinflu. zeu festinul marilor sărbători (*Crăciun. consumă sacramental carnea friptă ruptă Nicolaescu C. Sf ceremoniale redau. oficiantul şi apoi al mielului a fost scos în afara cultului.GURBAN Gurban lângă rugul funerar.

Moldova. *Samcei şi lingoarei. Bucureşti. H.). 1999. motiv pentru Pentru alungarea ei se invocau două care este considerat şi patron al anima. Patron al bolilor în *Calendarul popular şi Sfânt mucenic făcător de minuni în Evseev Ivan. 1997. prelucrarea lânii şi pieilor de animale etc. ar fi fost păstor. ar fi secolului al XIX-lea: Răspunsurile la ţinute în lanţ de H. în Personificare feminină a bolii cu acelaşi icoane. se stroPamfile T. 1976. Timişoara.El era Minerva. Holera Tradiţia populară a fost preluată şi de iconografia creştină care îl reprezintă. demoCalendarul ortodox (10 februarie). practicile magice menite să apereoame. Densuşianu. Bolişi leacuri la oameni. boală (H. ar lelor domestice (Bucovina. *Holerei. episcop în Asia Mică în Amarcord. Editura oamenilor careîi nesocotesc ziua. se interziceau activităţile casnicelegate de român. Actele rituale şi nă cu boala care ar indica oamenilor. Muntenia).plante: *Zârna şi H. vremea împăratului roman Septimiu Datini şi eresuri populare la sfârşitul Sever. se ajuna.după modul cum se dezvolta aceasta nii şi vitele de îmbolnăvire şi de sălbăti­ primăvara. Afost nologie şi mitologie românească.nume care a făcut mariravagii în istoria cioarele un monstru (Ciuma). 137 . dacă anul le va aduce oameciunile pădurii diferă de la zonă la zonă: nilor sărăcie. vite şi peau vitele şi pomii fructiferi cu păsări după datinile şi credinţele poporului agheasmă. Maramureş. Dictionar de magie. Moldova). Editura un personaj real. Fochi A. invocat în descântecele de alungare a *Morţii. EdituraSaeculum1. tinănd în lanţ şi călcând cu pi. Planta numită H. se făceau farmece şi vrăji.0.. profan. şi trimise asupra chestionarele lui N. Bolile. Capersonaj Europei. se împărţeau pomeni.. Maramureş. foamete.. în special *Ciuma. adesea confundată cu *Ciuma.Haralambie (Bucovina. Bucureşti. fi poposit în ţinuturile româneşti împreuMuntenia.

-ului după un vindea. pădure. 138 . / Eu îfi dau pită cu Plantă sacră din fam. Craiova. practici şi simboluri Sântoadere. Deaceea. / Să crească lungă caata. în sprijinul flăcăilor care îi cereau să le Enciclopedie de etnobotanică românească. se Helios.. Compositae (Inula sare. culegeau pentru scalda rituală frunzele Bucureşti. jud.HOMAN Haman de asemenea. îngenuncheau.-ul purta legat la căciulă. Butură Valer. 1992. în jurul focului. frunze mari şi flori galbene. altei plante. / Dă-mi puterea ursului. dea putere şi sănătate: Toadere. la începutul secolului XX.. geamănă ar fiFataMare din Horă. scot rădăcina H. iar dimineaţa Botoşani). Hunedoara.în unele zone. locuinţa şi anexele de vineri după Lăsatul Secului de Paşte gospodăreşti. / Ca s-o specifice gospodăriei pastoral-agricole din poarte fetele. crcâinţctc iăranulu! român dărui au. în Moale ca mătasea! Sântoaderul venea şi Sarg. H. maramă sau tulare puteri miraculoase mai ales în ziua pan. când este invocat să dea frumuseţe şi păr cu unele deosebiri. 1999. stelele femei iertate. / Dă cosita iepelor. Tradiţia a fost consemnată. / Tu să-mi dai cosiţă mare! H. despleteau. se afumaucopiii. În 'lransilvania despre cerşi stele. Dictionar. unde fetele Ouăle de Paşte. Prahova. agăţat la o grindă. În preajma Lăsatului de Sec răsuna strigătura vânzătoarelor: Iarbă şi rizomul.-ul era recoltat.. flora spontană cu utilizări În gospodăria foloseau şi alte tehnici magice de recolţărănească din Oltenia. o invocau. dete. 1966-1973. Plante din lupuluit. Deva 1983.). se populară. înainte etnografice ale României. Editura tare: se dezbrăcau (nuditatea rituală). Fetele. spirituale. Editura Sport-TUrism. în vrăji şi descântece. cu tulpină păroasă şi Iarba Mare apăra casa. nilor şi animalelor. 1979. Obiceiuri. Aspecte ale culturii cosiţă fetelor / Cât cozile iepelor!. Popelnicul. bătrâne. peste an. sinonimă cu Iarba Mare. sau helenium L. Personificare a Coroanei Boreale. locul este cinstit cu sare şi pâine iar *Sântoaderul rugat să le dea Mare de lăut şi miros frumos! păr bogat: Toadere. Descântătoarele şi vrăjitoarele. recoltau rădăcina miraculoasă pe care o Otescu 1. Steaua şi de alte persoane: de copii. ca pe o divinitate: Popelnice. / Sănătatea Bucureşti. / Dă Apolzan Lucia. iar steaua dinmijlocul flăcăi.Lăutarul (lalomiţa. H.cercul horei. Zahacinschi N. Acolo unde era scos de mici . în principalele zone bogat fetelor şi nevestelor. Niţu Georgeta. Popelnice.. ca simbol al dragostei. făceau mă­ tănii şi aprindeau lumânări înaintea Hora plantei. 1907 (fără alte date pe copertă). Toadere. sănătatea oameramificată. În Bucureşti se de răsărit. Sântoadere. Zahacinschi M. aceştia petreceau noaptea în cercului . de sud (Platforma Luncani). / Platforma Luncani. numită popelnic. rizomul se întrebuinţată în cosmetica şi medicina păstra. fetelor necăsătorite (Mehedinti). pe ritualconsacrat: în timpce sapă rădăcina stradă. SântoaEditura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Omanul.

e de culoare gălbuic. Rudra.) din fam. umblă. reşedinţa zeului Yama a fost transferată din adâncul pământului în înaltul cerului. Personificare a unei plante fictive invocată de răufăcători să înmoaie fierul şi să deschidă lacătele. lasă pete roşii pe pământ. Dimineaţa. frunză n-are. Editura InstitutuluiBiblic şi de Misiuneal Bisericii Ortodoxe. să se întâlnească cu părinţii lor în împărăţia subpământeană a zeului Yama. primul om carea cunoscut moartea. Istoria religiilor. F.lama Iarba Fiarelor Zeu al morţii identificat cu Yama. ca lumânarea aprinsă) iar peste zi e veşnic înrourată. *Ovidenie. Rădăcină Vasilescu Em. dispare sau intră în pământ. Iarbaar creşte pe terenuri greu accesibile. când răsare soarele picură sânge din ea.. 2.) înseamnă a muri. 139 . holde etc. vătămăturilor. *Paparuda. are trăsături umane: Ea are cap. numai nişte aripi din umere. Planta trebuie culeasă noaptea. Personificare a unei plante (Cynanchum vincetoxicum L. În credinţa vechilor indieni sufletele mergeau. devenit apoi zeual morţilor. zeul indian al morţilor. 1. Gheorghe. AscJepiadaceae care creşte prin livezi. 1. ca şi omul şi e vie. în ajunul unor mari sărbători calendaristice (Sf. * Sânziene). în descântecele de sperietoare. Într-o legendă dinzona Oraviţei. animale. În sudul României expresia a da lama în ceva (păsări. tufărişuri şi locuri pietroase folosită în medicina populară pentru vindecarea tăieturilor. Mai târziu. după înmormântarea sau aruncarea cadavrelor pe apele curgătoare. 1. în ziua de *Crăciun. Deosebirea dintre zeul carpatic şi cel indian este minoră: la indieni ia sufletele oamenilor iar la români viaţa plantelor şi necuvântătoarelor. de obicei în locuri bântuite vreme îndelungată de foc. coadă şi picioare. Zeul indian al ploii. nu este singurul zeu comun indienilor şi românilor. păduri. este invocat de cetele de copii care însoţesc o ciudată mască fitomorfă. Noaptea străluceşte ca soarele(caaurul. 1982. iar marelui zeu indian Shiva i se cântă o colindă la solstiţiul de iarnă. în zilele secetoase aleverii. durerilor de picioare. Bucureşti.

Iuxatiilor şi fracturilor. Marcul. în timp ce i se adresa cu respect: Helios. Butură Valer. sau. Iarba luiTatin Personificare a unei apreciate plante de leac (Symhytum officinoie L. străvechi: marti seara este identificat şi Enciclopedie de etrobotanică românească. asigură protectie magică împotriva *Ielelor şi *Strigoilor. Este descoperită prin diferite vicleşuguri: se trage prin iarbă o sfoară pe care sunt legate lacăte de fier. F. sinonimă cu Tătăneasă. Ielele. este scoasă marti seara de o persoană care nu trebuie să privească înapoi. se tânguiesc: Dacă ti-arfi lăsat Dumnezeu / Leuştean şi Odolean. Împreună cu *Usturoiul. româneşti. Editura sufletească.. nu sunt atinşi de săgeţi şi gloante. 1980. Craiova.). invocată de descântătoare pentru tratarea rănilor.lui T. Bucureşti. 1976. într-o colivie. dimineata este săpată. Dacă e aruncată în apă cade la fund. nici la dus nici laîntors. Aricioaica. Plante din medicina populară mergea pe nemâncate flora spontană cu utilizări În gospodăria şi în deplină curăţenie trupească şi tăiănească din Oltenia. 140 . *Pelinul. reumatismului. să-i aducă în dar pâine. Iarba lui Barboi Personificare a unei plante înrudită cu *Mătrăguna. *Avrămeasa şi *Cârsteneasa 1. 1979.IARBA LUI BARBOI n-are. resemnate de pierderea puterii. oamenii care intră în posesiaei capătă puteri miraculoase: deschid lacătele. În schimb. fam. arsurilor. i se ia plantadin gură. se încuie cu lacăt. grangurul) etc. Când se descuie lacătele înseamnă că acestea s-au atins de 1. vinecu ea în gură şi. Femeia iniţiată în Bucureşti. sare şi un capăt de pânză şi să-i propună. merge împotriva curentului. se culege plantacarel-a despiedicat. carear avearădăcina înformă defară de drac. făcea 15 mătănii în fata 1. Vitele careo mănâncă se umflă şi mor.lui T. ca omul. după ce descuie lacătul. cu respect. Dictionar.O ştiu şi rândunelele care o aduc cu ciocul în cuib să le apere puii. Planta. F. Pe piatră îşi lasă o râră de rădăcină şi merge maideparte. 1999. puiul de arici. însemnat locul unde creşte iar vineri Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Mică enciclopedie a poveştilor Tătăneasă / Arfi lume toată a noastră. Când se despiedică calul. Niţu Georgeta. Bucureşti. care cunoaşte 1. invocată de românii basarabeniîn farmecele de dragoste. dacă pluteşte ca celelalte plante.. Editura Ştiinţifică şi EncicloRecoltarea se face după un ritual pedică. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. / Avrămeasă şi Bîrlea OV. înţeleg limba animalelor şi plantelor etc. Poate fie descoperită cuajutorul şi alaltor animale (dihorul) şi păsări (ciocănitoarea. să poarte cămaşă curată. Ar fi avut-oviteji şi haiduci vestiti (Tunsul. Dela Zalmoxis la Genghis-Han.. se împiedică calul cu lant şi lacăt de fier. schimbul: Eu vă dau pâine şi sare / Voi să-mi firifolositoare! EliadeM. PinteaViteazul. Boraginaceae. Fulga) şi hotii mari..

De divinitatea adorată să dezlege sau să lege cele mai multe ori. împreună cu casa. Timişoara. Arhangheli. În raport de peretele utilizări În gospodăria ţărănească din unde se agăţa 1. epidemii. unele plante de lele leac etc. la care adaugă un descântec de scrântitură. cât şi personaje sacre şi inscripţii indescifrabile.perioada cuprinsă între Paşte şi *Rusalii.. FI. formă de fundă careo puteaacoperi. o fierbe. la peretele de răsărit sau vatra focului. se mai adaugă Editura Fundaţiei Culturale dincolo. În raport 1. printr-un rit funeraracvatic (aruncată în aşezată în două locuri sacre ale locuinţei: fântână.mortul laînmormântare. Bucureşti. era primul lucru scos din casă şi salvat de Icoana către oameni. pictare). Bucureşti./ Să lefaci mai frumos de cum afost!. Lumea de aici. lemn. cununa grâului sau ultimele spice de grâu din holda secerată. Craiova. critice. realizate în exclu. Doamnă. / Nu te iau pe stricat. sivitate pe lemn prin diverse tehnici sinonime cu Cele Sfinte. incizare. Reprezentări mitice feminine care apar păstrate până la mijlocul secolului XX în noaptea. Editura Litomoartea unui membru al familiei).. 1904. sticlă sau redată prin scrijelare. Georgeta. Oltenia. 1992. o amestecă cu făină de orz şi tratează fractura. casei este însoţită de un ştergar legat în Evseev Ivan. Ele indică locul de intrare sau de ieşire a reprezentărilor miticepe hornul casei (I. Tipografia Carol Gobl. I.-ele de vatră) sau direcţia unde s-a născut Mântuitorul (I.. redau atât (Maica Domnului cu Iisus în braţe. 1. ca un chirurg. grindină. primejdii (furtuni. Dicţionar. descântătoarea informează plantapentru cine şi de ce o scoate din pământ. Dânsele. în Subcarpaţii Olteniei. 1999. Bucureşti. Sf. păcatelor de către sfântul pictat. Plante din flora spontană cu de băiatul cel mic. probabil moş teniri precreştine. În continuare. / Să strângi carne la carne. EdituraMinerva. prin şi mitologie românească. Niţu gospodăriei moştenit. Înmormântarea la români.înainte de cântatul cocoşilor. Dictionar de magie.lE L E Iarba lui Tatin. candela aprinsă la sărbători şi mari Române. Butură Valer.-ele de pe peretele de răsărit). 1. EdituraHelios. 1997. demonologie dezlegare. lumea de Ghinoiu de zona etnografică. / Ci te iaupe tomnit. / Os la os. agăţată pe peretele ploile. Cultura spirituală româneaseste. dată pe apa curgătoare). Sfinţi creştini identificaţi 141 . MarianSim. era trimisă.-ele la vetrele cu corlată. cununa confecţionată la *Sânziene. Bucureşti. 1976. Sfântul pictat pe 1. patronul onomastic al că. de obicei. masa. Sf. ramurile de salcie sfinţite la *Florii.. pictată pe prelungită şi de inundaţii. (Cioplire. Gheorghe). se orientau apoi patul. În vremuri de secetă substitut plastic al divinităţii. de pildă arderea casei. În situaţii 1999. 1. pentru a feri privirea tuturor Editura Amarcord.

Fetele Câmpului. Culturale Române.). frumoase. Densuşianu. lumeade dincolo. brâuletc. Ele pot fi văzute pe timpde noapte. prin văzduh. *Sântoaderilor. prin pocire şi sluţite. Local. 142 chiuiescşi cântă în cor: Dacă ti-arfi lăsat Dumnezeu / Leuşten şi Oâolean. Umblă însoţite de lăutari (fluieraşi. *Frumoasele. *Şoimanele. prima zi din Postul lui Sânpetru şi altele) oamenii purtauusturoi sau pelin la brâu.lE L E Doamnele.) sau provenite din pronumepersonale şi demonstrative la persoana a III-a (ele. Ana.-Ie pedepsesc oamenii făcători de rele. Pentru a le îmbunalise dau numeeufemistice (zâne. Cârtăneasă. acolo unde se numesc Ursoaicele. Magdalena. pe sub streşinile caselor.-Ie sunt spirite rebele ale morţilor care. Păscuţa. Sânziana. -Aurel Candrea. Tiranda. joacă (hora. Lumea deaici. pe ostroave pustii. după ce au părăsit mormintelela *]oimari şi au petrecut Paştele cu cei vii. Sărbătorile de vară Ia . / Ar fi lumea toată a noastră!. 1976. petrec. sfinte.-Ie populează peisajul mitic românesc pe timpulverii. Todosia etc.-Ie urseau copiiila naştere şi preziceau moartea oamenilor. apucat de lele. refuză să se mai întoarcă în Iăcaşele lor subpământene. *Rusaliile. Împărătesele Văzduhului. prin intrarea suferindului în hora Căluşului) sau prin sărirea acestuia de *Căluşari la Rusalii. spirite sau duhuri rele în număr fără soţ (3-57-9). *Măies­ trele. Datini şi eresuri populare Ia sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri Ia chestionarele lui N. I. Editura Fundaţiei Bucureşti. pe la fântâni. I. sună din clopoţei. I. care ies noaptea la fântână să aducă apă prin ridicarea lor pe sus. fecioare bătrâne.-Ie aparîn cete. copile frumoase. de popor. Diferite formede reumatism şi maladii neuropsihice sunt numite. *Miluitele. cimpoieri). *Circovilor. în vârtejuri. Au înfăţişare antropomorfă: fecioare îmbrăcate în alb. Editura Polirom. 1999. şoimane etc. Rusalii. Locuinţa lor s-ar aflaprin codriineumblati şi neatinşi de topor şi de piciorde om. prin pomi. Ruja. luat din lele. Dacă se întâmpla să fie văzute sau auzite de cineva. De aceste boli se putea scăpa prin descântece de 1. întind mese pe iarbă verde.. 'Irandafira. Folclorul medical român comparat. rămas şoimărit. Pelocul undeîntindhora iarba rămâne pârjolită. Editura Minerva. FochiA. Bucureşti. prin cetanie la mănăstire. sau de Dânsele. pe ape mari. care dorm noaptea sub pomi sau sub cerul liber. Spre deosebire de *Strigoii morţii care apar şi provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului. *Ursoaicele. I. lovit de lele. Ion Ghinoiu. La marile lor praznice (*Sfredelul Rusaliilor. 'Iudor Pamfile. laşi. 1999. mai rar-în număr cu soţ. pe cei care nu le respectă zilele. *Vântoasele. acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. *Căluşarilor). beau. luat din Rusalii. Consânzeana. 1. Zânele. bat din tobe şi trâmbiţe. cele). ologit deDânsele. pe câmpii. Asemă­ nător unor reprezentări mitice masculine (*Filipilor. I. dânsele. *Sânziene.Prin Banat fiecare membră a cetei poartă câte un nume: Rudeana. / Avrămeasă. Puternicele. plutind şi fâlfâind prin aer.

Rădulescu Codinc. *Inătoarea. Bucureşti. animalului.. Ceremonia agrară În Tara OItului. obiceiurile şi practicile magice Bîrlea Ov. precum Porcul.-Ie. Studiu etnografic.-Iui (placenta. el are şi trăsături malefice: este Piază rea dacă î~i iese în cale sau î~i taie drumul.. Mihalache D. Ionică 1.Jertfa sângeroasă şi ritul funerar de incinerare (pârlitul porcului) în ziua de Ignat (Ignis = foc). Socec.-ul Porcilor. 3. Uneleorgane sau părţi ale organelor de reproducere ale f. când acesta doarme. 1. 2. Editura Cartea Românească. Ignatul Porcilor Sacrificiu sângeros al porcului. fertilitătti şi I. prinderea şi înjungherea Cununii. voI. cu spicul grâului. boaşele) erau folosite în practicile magice de fertilizare a persoanelor sterile (femei sau bărbaţi). Bucureşti. Bucovina. 1914. În zorii zilei de 1. în credintele româneşti I. 1909.IGNATUL PORCILOR români. Perechea lui feminină. 1981. 1982.. Cântecele victimă. Spre deosebire de zonele tropicale şi subtropicale unde este legat de cultul lunar..-Ie ajută Soarele să urce pe bolta cerului. Bucureşti. şi Muşu Gh. Bucureşti. Ignat Divinitate solară care a preluat numele data de celebrare a Sfântului Ignatie Teofanul (20 decembrie) din calendarul ortodox. în unele cete de *Căluş cu care *Mutul fertilizează femeile sterile şi grăbeşte căsătoria fetelor. Moldova. Simbol preistoric al Dicţionar. Academia Obiceiuri populare de pestean. Editura referitoare la: mesajul funest primit de Minerva. Din mitologia tracilor. Basarabia). Română. Moldova. este asociată cu focul. Totem cioplitdin lemn şi învelit în piele de 1. Sărbă­ torile poporului cu obiceiurile. Socec. Editura 1910. 1997. Iepure proliflcităţii. aminteşte obiceiul de a lăsa un smoc nesecerat de spicepentru a nu se pierde rodul (sămânţa) grâului. în ziua de *Ignat. Spirit al grâului adăpostit în ultimele spice lăsate pe holdă de secerători. şi Bucureşti. (Muntenia. Itansilvania).. Academia Română.substitut neolitic al spiritului grâului. acesta urma să rodească în anul viitor (Câmpia Română. Dobrogea. Ghinoiu 1. 1989. sinonim cu *I. spusă astăzi când se apropie sfârşitul unei activităţi agrare (prăşitul. este o practică preistorică care supravieţuieşte în ţinuturile româneşti extracarpatice. Bucureşti. semnele făcute pe corp (pe 143 . Asemănător tuturor animalelor şi păsărilor sacre. Dealul Mohului. Culturale Române. Salvat de uneltele *Mor~ii (secera şi coasa). Oltenia. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. Bucureşti. 1986. 1... Bucureşti. Zicala a prinde iepurele. . Studiu etnografic. trezeşte copilul sau îi alungă somnul dacă se pronunţă numele de 1. animal prolific a fost asemuit. Pamfile L.. culesul). BotN. Fundaţiei EdituraMinerva. se taie porcul de *Crăciun şi se pârleşte. Credinţele. coasa. credinţele unele tradiţii legate de ele. 1. Folclor românesc.

Soccec.. româneşti. Bucovina. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. Românii au o carte de iniţiere a morţilor. Dobrogea. Socec. pârlirea (incinerarea simbolică a cadavrului). este o femeie Aria lor de răspândire acoperea mare parte din România (judeţele: Gorj. Iniţiere a Mortului Sfaturi date mortuluiîn zilelecare preced înmormântarea pentru a ajunge cu bine în *Lumea de dincolo. pe ceafă. Rădulescu Codin c. Riguroasalor formalizare. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. Bihor. credintele şi unele traditii legate de ele. dar cântată în secolul al XX-lea în mai multe zone la moartea oamenilor. Studiu etnografic. Mihalache D. trăsături specifice altei reprezentări mitice Mehedinti. socec. funcţia lor a fost porcului. interpretate în moReprezentare mitică a *Panteonului mente şi locuri semnificative ale românesc care pedepseşte femeile ceremonialului funebru. Academia Română. grăsimea folosită la farmece. aşa cum procedează şi Ioimămort la mort. Oltenia. Ioimăriţa focurile de incinerare preluată. ciopârţirea corpului. Aceastase compune din texte sacre. Basarabia). Obiceiul este atestat. de *Ignat(20 decembrie). Bucureşti. jumulirea pentru bidinele şi jupuirea pieii pentru opinci. 1914. pe spate). Moldova. etnografii nu au atestat Cântecele de Zori supraveghează focul de incinerare a şi Cântecele de Priveghi. de bocete. sunt cântate de Femeile care lucrează în ziua de Ignat femei iertate. Ele vin din simbolică a sufletelor morţilor la joimari. lacomă şi urâtă. sunt de mare surprinse că lucrează (torc. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. vremuri imemoriale. 1. Bucureşti. Timiş. 144 . Bucureşti. După Alba. alimente rituale preparate din diferite organe vitale. În zorii zilei de 1. 1909.INĂTOAREA frunte. 1914. locul şi ziua când apare (la rugul de cu ramificaţii în Bucovina şi Moldova de incinerare al porcului jertfit la *Crăciun) nord). Pamfile Tudor. Pamfile Tudor. credinţele şi unele traditii legate de ele. cu apă în momente şi locuri neschimbate de la clocotită. parţial. numite generic Cântece de Zori. descântece şi prepararea leacurilor (Unsoarea oilor). Hunedoara. de obiceiîn număr fără soţ. carnivoră. ţes) în ziua vechime şi de o frumuseţe tulburătoare. Academia Română. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. *Marţolea (Muscel). în diferite faze de involuţie. Braşov şi Mureş.Sibiu. Mihalache D. 1909. În zonele în care folcloriştii şi are elemente comune cu *Joimăriţa: 1. Inătoarea Cântecele funerare. nescrisă pe papirus ca a egiptenilor. pretutindeniîn România. formule magice etc.. sunt torturate şi opărite de 1. Caraş-Severin. părului riţa la joimari. se taie ritual porcul de Crăciun (Muntenia. Studiu etnografic. sunt relicve ale jertfei făcută prin substituţie a zeuluide altădată care murea şi renăştea împreună cu timpul la sfârşit şi începutde *An.. Bucureşti.

Editura Fundaţiei Culturale Române. cu grâne secerate. 1981. 1999. codrii deşi şi întunecoşi. calea cu bivoli arată . *mormântul. Kahane Mariana. Bucureşti. unde şi cum trebuie plătite vămile (lapoduri.). prietenilor şi duşmanilor întâlniţi în cale. Ghinoiu 1. *Corboaica etc. care se ţin pe după brâu şi se leagănă în stânga şi în dreapta. sunt unitare din punct de vedereal mesajului: pregătesc în cele mai mici amănunte plecarea mortului şi ajungerea fără greş în lumea de dincolo. Folclor românesc.cu boi arată. "suliţa): adă posturilor în care va vecui mortul (*sicriul. sotului sau sotiei postume (bradul. Bucureşti. Opere. În ultima zi. Bucureşti.. Maica Iradia. *vulpea). 1981. Bîrlea Ov.). reprezentările psihopompe (*calul. sarcina specialiştilor de a le ordona şi clasifica după diferite criterii(destinatie.). uşurează. Editura Muzicală. vol.mâna dreaptă. Precum vechile FEMEILOR drumuri pastorale care urmează plaiul de pe cumpăna de ape. Cântecul Zorilor şi Bradului. vameşilor. Sosireaîn tara mortilor este condiţionată de parcurgerea drumuluibun şi de plata vămilor din lungul acestuia întrucât pericolul de rătăcire se află la tot pasul. Acestea sunt expuse sistematic. Bucureşti. mortuleste sfătuit ce prieteni de drum să-şi aleagă (*lupul. cu pomi infloriţi. sinonimă cu Ziua sau 145 . cât şi pustietăţi. fântâni cu apă rece. după melodia cântată la fereastră.. poduri etc. prezentarea drumuluifavorabil în opozitiecu drumul nefavorabil: mâna stângă . Textele rituale. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. la răscruci pentru alegerea drumului bun). Femeilor Petrecere zgomotoasă a nevestelor în ziua şi noaptea de Sântion (7 ianuarie) care păstrează amintirea manifestărilor dionisiace. strigat sau cântat după apusul soareluide trei femei în vârstă. *vidra. într-un fel. unde se află şi gura de intrare a mortuluiîn Rai. lumea fără dor). *cimitirul. Mortul străbate atât locuri curate. Editura Muzicală. fiind rugat să nu le uite. EdituraMinerva. Tipologie muzicală.. de la plecarea de acasă până la intrarea în Rai. *steagul. pe drumul care leagă casa din sat de mormântul din cimitir. lordănitul 1988.IORDĂNITUL care le-a permis de altfel supravietuirea din preistorie până la începutul mileniului III d. *cerbul). ape întinse. Zorile. Printr-un cântec de Zori. mortului i se dau reperele importante (pomi. lumea de dincolo.. printr-o metodă eficientă de învăţare. răscruci de drumuri. vol. zeita mortii (*Zâna Bătrână. i se arată defunctului şi ceea ce i s-a cântat: unde trebuie să se odihnească când va rămâne singur (la fântâni să se adape. timp şi spatiu ritual de interpretare etc. făntâni). De cele mai multe ori Cântecele de Zori sunt dialoguri purtate cu mortul şi cu o serie de reprezentări miticedin lumeaîn care acesta păşeşte: zeitele destinului mortului. cu fânete necosite. Brăiloiu C. cu spini semănată cu grâu semănată. numită în balada Miorita Pe mijloc deplai. Hr. arate şi semăna te. Lumea de aici. V. deşi prezintă elemente zonale inconfundabile. *Gaia. I-II.

Lupşa de Sus. carne) şi băutură. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. care a preluat numele sotiei lui Irod. de obicei cu o vadră de vin. benefică în *Panteonul românesc.IORGOVAN Tontoroiul Femeilor. /Să vezi cine-{i vine: / Vine. se urcau pe grapa de nuiele şi o trăgeau ca sania. iar excesele de băutură şi petrecerile peste măsură tolerate. Brăila. tjorgovan. De 1. Muşlea 1.. Căluşarii din Transilvania îi 146 şi malefică. / Spre soare răsare. Ghinoiu 1. Bîrlea ov. Kahane Mariana. Dictonar. / C-acolo ti-e locu . cântau. 1997. Bucureşti. 1970. Tipologie Muzicală. cunoscut erou în folclorul mehedinţean. 1. Bucureşti. este invocată de *Vergelator pentru aflarea ursitei tinerilor necăsă­ Fochi A. lorgovan Reprezentare a mortii cu chip de om în *Cartea românească a mortilor. Femeile se considerau în această zi mai tari şi cu mai multe drepturi decât bărbaţii: plecau de acasă lăsând toate obligatiile soacrelor şi chiar bărbaţilor. Editura Fundatiei Culturale Române. vine călare pe cal. Gheorghe până-ti prag. încercau să-i dezbrace şi obligăndu-i să se răscumpăre. 1988. Editura unele textefolclorice este personaj justiMinerva. / Cu coamanegtită. jud. F. / Să te ui{i lavale. în judetele: Buzău. Hasdeu. unde aduc alimente (ouă. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Bucureşti. Densuşianu. Lumea de aici.P. 1. Obiceiul a fost consemnat până la mijlocul secolului al XX-lea în sud-estul României. . Editura Fundatiei Culturale Române. Constanta... cu supuşii. Nevestele se adunau în cete de 7-30 de persoane la o gazdă. tulcea. Ialomiţa. lumea de dincolo.. Editura Minerva.. 1999. căsătorite în anul care s-a încheiat. 1976. În unelesate femeile căsători te primeauîn ceata lor şi tinerele neveste. În sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. Datini şi eresuri populare la toriţi în noaptea *Anului Nou şi de descântătoare pentru alungarea bolilor. Cântecul Zorilor muzicală. să ia sufletul mortului: Ia ieşi. îi ridicau şi îi duceau cu forta la râu sau la lac sub amenintarea că-i aruncă în apă.. ieşeau pe drum unde făceau tot felul de năzdrăvănii: înfăşcau bărbaţii Ieşiţi întâmplător în calea lor. Astăzi se mai practică în satul Pantelimon din judetul Ilfov. / Cu şeaua cemită. spunând că se iordănesc. regele iudeilor. printr-o ceremonie specială (erau duse la râu şi stropite cu apă). Irodeasa Reprezentare mitică bivalentă. normelede bună-cuviinţă ale satului traditional erau abolite.mergeau prin case şi stropeau cu apă pe cei întâlniti etc. După ce mâncau şi se ospătau din belşug. ţorgovan. Bucureşti. / Elvesel venea / Tot să mi teia / Şi să mi te ducă / În dealul cu jocu. făină.. Mehedinti). chefuiau şi se distrau fără să dea cuiva socoteală. Ghinoiu 1. tiar care pedepseşte bogaţii neîndurători Obiceiuri populare depestean. jucau şi chiuiau. / Călare pe un cal.. Bucureşti. Editura şi Bradul. Gheorghe.

MarianSim. În unele cântece funerare Sfântă Măria însoţită de 1. apare ca stăpână a *Ielelor şi vrăjitoarelor. cioşii caută să fiebine dispuşi în ziua lui de prăznuire (Muntenia. Coşbuc George. Este o piatră răsturnată / Şi pe piatră cine şade? / . Paltin). Sibiu). este Ispas hotar pentru diferite activităţi economice: Personaj miticcare ar fiasistat la Înălţa­ se încheie semănatul plantelor.. Elemenvitelor şi oamenilorcu leuştean.Fl. Fochi A.. Datini şi eresuri populare la Oltenia). Bucureşti. La 1.. cel mai Calendarul iulian. Nuc. satul Cârţişoara. Formulele de salut în ziua de 1.. Tipologia folclorului 147 . gerea fetelor şi femeilor cu Ieuştean. împart sufletele în vii şi morţi. se efectuează numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare de aceştia: culegerea şi sfinţirea florilor. abundă obiceiurile şi practicile oravita. Ziua de 1. frunzelor şi ramurilor Bîrlea Ov. gregorian şi poporul cunoscut era TârguI de Fete de la Blaj. plutescîn aer. în specialvacilor cu lapte. Editura Cartea Românească. renumite târguri şi nedei. Eseu despre dansul popular plantelor apotropaice (*Alun. celebratîn joia păşunile montane. local. Spiritele morţilor care îşi părăsesc mormintele la ]oimari şi refuză să se mai întoarcă la Iăcaşele lor sau se rătăcesc în drumul lor spre cer. frunze şi ramuri de paltin: pomenirea morţilor. 1944. Olinescu Marcel. (Cocoşdaiu. 1988. Mangiuca S. Casa Şcoalelor. prin crestarea urechilor. 1881. în noaptea şi ziua de 1. Editura Dacia.riantelocale. sunatul tele literaturii populare. Moldova. / Scrie marfii cu cerneală / Şi viii cu rumeneală . românesc. se taie părul din lachestionarele lui N. ospătarea sufletelor care Institutul de ArteGrafice. Tipografia Alexi. român pe anul 1882.. Cincizecimea.. le îndrumă pe drumul cel bun: . devin moroi sau strigoi care provoacă rele animalelor. se însemnează mieii din săptămâna a şasea după Paşte. 1. Capersonaj malefic. De aceea. (Moşii de Ispas). BîrleaOv. se urcă boii şi juncaniila sufletelormorţilor la Cer.15PA 5 închinau o rugăciune la formarea cetei. se ţineau Minerva. în drumspre cer. sacrificii sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile sângeroase (mielul). încinMitologie românească. o invocau la începutul fiecărui joc şi. Bucureşti. Editura vârful cozilorla vitelecornute.. îmbunareaspiritelor morţilor cu ofrande bogate. Studiu etnografic. 1982. Sărbătorile magice legatede cultul morţilor: pomeni laromâni. 1976. Bucureşti. vrăji şi descântece. sunt: Hristos S-a Inăltat! şi Adevărat S-a În ăltatt. din buciume pentru alungarea moroilor Cluj-Napoca. sorcovirea (lovirea) Bucureşti. în special rea Domnului Iisus şi la ridicarea al porumbului. ar fi fost un om vesel. Densuşianu. Cu unele vaÎntrucât 1.Drăgufă Sfântă Mărie / Cu maica lu Irodie / Ele tot şed şi tot scrie. La l. şi anularea vrăjilor şi farmecelor. curăţirea Muşlea 1. *Leuştean. sărbătoarea este cunoscută pretutindeniîn România. jud. şi împodobirea mormintelor cu flori.se săvârşesc. 1901. credin.. îi aruncau primul dumicat sub masă...

Iulie recoltele. Panteliile. reprezenta perioadacândse înregistrau neştiind de partea cuiva fi în final victoria cele maiînalte temperaturiale anului. Acum. Studiu de folclor.. românească. 1985. Sf. adăpost *Geomorf al omului preistoric (Epoca Bronzului). folclor. Vulcănescu Bucureşti. în perioada solstiţiului de vară. luna aceasta se numeşte. 1898. potrivnice omului (furtuni. Cârnilegile.celebrate îmbrăcate în haine creştine (*Drăgaica. Studiu etnografic. Iarba Fiarelor. adaugă. într-un an cu dată mobilă a *Circovii de Vară. rodullivezilor şi viţei de vie. Editura Cultura Naţională.Întrucât luna grâu. incendii. *Moşii de Vară. sunt: *Cosmadinul. Lăsatul Secului de Sânpetru şi altele. (Timoftei. vijelie. Bucureşti. Ilie. Izbucul Topllţel Peşteră în Munţii pădurea Craiului (sat Râpa. 1898. Institutul de ArteGrafice.Paştelui la 18 aprilie: *Joia Nemaipomenită. *Sânzienele). benefice coceau şi se recoltau lanurile de grâu. Arte Grafice. Pantelimon.). Opârlia. Cireşar sau Cireşel. Omul 1. *Sântilie. oricâtde promiţătoare ar părea Personificare a lunii a şaptea în Calen. Bucureşti. mai lungă şi insolaţia cea mai puternică din întreg anul. Cârnilegile. Studiu de Târgurile *Drăgaicei şi *Sânzienelor.. în cursul lunii 1. 1928. primele fructe ale anului. *Căluşul. *Elisei. Vulcănescu R. Bucureşti. cât şi divinităţile păgâne trăsnete. R. Mitologie Editura Academiei. *Sânpetru). grindină. Iunie Personificare a lunii a patra din Calendarul roman înainte de Cezar şi a lunii a şasea din Calendarele iulian şi gregorian dedicată zeiţei luno. Duminica Mare. creştini imbrăcaţi în haine păgâne Principalele reprezentări mitice. Editura Minerva.. Hasdeu.. reformator al vechiului de grindină poate devasta lanurile de Calendarroman de 10luni. 1985. sunt numai o făgăduinţă. jud. Vartolomeu. FI. Sărbătorile laromâni. Bucureşti. Bihor). *Marina. soţia lui Jupiter şi protectoarea femeilor măritate. organizate în a doua jumătate a lunii 1. secetă etc. *Foca. Editura Cultura Naţională. local. *Onofrei. 1928. când ziua devine cea 148 Candrea LA. Editura Academiei. *Pintilie Călătorul. 1970. Labogatul materialarheolo- . păstrează amintirea unei divinităţi agrare studiu etnografic. Întrucât în 1. *Rusaliile.se în războiul dintrefortele naturii. n. ploaie torenţială însoţită Iulius Cezar. sau malefice. Marian Sim. Tinca. Marţea Ciocului.I U L lE din răspunsurile la chestionarul lui B. Institutul de preistorice celebrată la solstitiulde vară. *Ciurica... Marian Sim. se coc cireşele. La aceste reprezentări se *Ana-Foca.P. Candrea LA. Mitologie românească. corn. Pricopul. Sărbătorile la români. Ana... Bucureşti. orice darul iulian şi gregorian dedicată lui furtună. Bucureşti. Pălie. Iarba Fiarelor.în luna 1. timpul calendaristic şi vegetaţia ajung la maturitate. a preamărit atât sfinţii poporul a numit-o luna lui Cuptor. Totuşi.

/ Fată mare În minelor din România. 1. / Să te ardă focul viu / Să la cunoaşterea începutului epocii bronzului trăieşti În sat pustiu. 149 . de plămădeala inimii. este frecvent amintită în cântecele de dragoste şi în descântecele presupusaltar de cult. izmă din nord-vestul transiivaniei. Arheologia peşterilor şi Izmă verde.. morminte de inhumaţie. de foc.IZMĂ gic descoperit în peşteră (ceramică. schelete de soare sec. Craiova. / Izmă. Izmă Personificare a unei cunoscute plante medicinale aromate din fam. izmă. de dragoste plesnită (fata părăsită deiubit): Boroneanţ V. Editura clMeC. mirositoare. Labiatae Niţu Georgeta. Thracoverde / Bate-l Doamne şi îl pierde / De dorul Dacica. 2000. Contributii şi pe vâlcele. vetre invocată în descântecele de răpi de cutu. 1985. Plante dinflora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. mândrufii lui/ Fir-ar alpustiului! (Oltenia).) specialiştii adaugă un desfăcut. uitare. 6. 1999. de umane etc. EdituraHelios. nr. Emădi Ioan. / Voinicel căzut În rele / Şi pe deal Bucureşti. Dictionar.

o făceau cu riscul de a muri pe drum.. Bucureşti. . 1892. Cereau iertare unii de la altii. ((-Te iertăm! Să te ierte şi Dumnezeub>. Lito-Tipografia Carol Gobl. le-a greşit cu cevaîn viaţă pentru a le cere iertare şi a-şi lua rămas bun de la ei. Dacă muribundul nu poate vorbi. mă duc. Rămâneti sănătoşi.Iertat să fii»!. laprieteni. Gorj). ienati-măî». tămâie. i-a supărat. (Izvoru. Cine a avut un păcat mare. Argeş).Dacă v-am greşit cu ceva. FI. lavecini să vină casă-şi ceară iertare. vecini şi cunoscuţi înainte de plecarea luiîn *Lumea de dincolo. depe patul de moarte. Împietritul Mortului Astuparea după scalda rituală a mortului a tuturor gurilor prin care ar putea intra sufletul cu piatră şi sticlă pisată.Împăcare a Sufletului Iertarea cerută de muribund de la rude. Tehnica şi formulele de iertare erau. Pentru liniştirea sufletului şi uşurarea morţii bătrânii ajunşi pe patul morţii îşi cheamă cunoscuţii despre care îşi aduc aminte că i-a nedreptăţit. Acest moment de pregătire psihică pentru moarte este bine reliefat de informaţiile etnografice înregistrate pentru Atlasul etnografic: Se chinuia să moară dacă purta un blestem în el. (.Iertati-mă». bolnavul îşi trimitea copiii la rude. asemănătoare: Îşi dădeau mânaşi ziceau ((. Aşa e bine. Dacă aceştia nu veneau şi dacă el se putea târi până 150 la ei. ((. Îi chema la el şi. te iertămî». Marian Sim. cerea preotul iertare în locul lui. să nu moară nimeni supărat. Sezicea: ((M-am iertat cu cutare». vă rog. Înmormântarea la români.Da. jud. usturoi. nu poate muripână nu semărturiseşte. în general. jud. Obiceiul a fost generat de credinţa că sufletul care intră în propriul corp după ce l-a părăsit în momentul morţii devine *Strigoi. nu moare până nu spune ce afăcut şi nu îşi cere iertare. Sesăruta mânaşi se spunea: ((. Când se simtea slab. Dacă afăcut cuiva vreun rău. Vin cei cu care muribundul a avut ceartă sau duşmănie. că eu vă iert. le cerea iertare. Şi acum se obişnuieşte. Când se auzea că cineva e pemoarte se duceau oamenii laiertare. prieteni. îi răspundeau ceilalti (Brăneşti.

măi. Pentru Îngropare a Crăciunului cel scăpat de moartese spune că era gata Parodie a înmormântării Crăciunului Vechi şi renaşterii Crăciunului Nou să Închine steagul. jud. Kahane Mariana. al poporului întreg. Editura Muzicală.. . popa slujeşte. pe ultimul drum. / O. Feciorii adunaţi la casa postum la înmormântare. Steagul lui *Crăciun. iar Iăutarii cântă ca la înmormântările Pierderea lui înseamnă înfrângere. Bucureşti. / O.. Editura Fundaţiei Culturale Române. pe melodia prohodului. bre.. Obiceiuri populare depestean. Textul ritual. şi-a pierdut potcoavele. cătorului militar. Crăciunul (Anul Nou). 1997. al unei comu. lumea de pomana (ospăţul) mortului (Someş). mortului i se luau iertările. Steagul Drăgaicei). i s-a spart oala. Bătrâne. mortul este iniţiat. / Ghid al omului în lumea de aici şi al Haideri tot).gheaţă). substitut al armatei. / C-a veni altu Crăciun / Şi-a recunoască şi cum să se poarte ca să-i fi ca tine mai bun. Tipologie Ghinoiu 1.-ii P.ÎNGROPARE A CRĂCIUNULUI Închinarea Steagului muzicală. dincolo. (Zorile din însoţit de feciori şi melodii veselede joc. Gorj). / şi-napoi prin cântecul de *Zori. 151 .. al soţului de 28 decembrie. i se nainte. Haide. cum să-i nu maiveni. Cântecul Zorilor şi Bradul. dai.Într-un război nimic nu i se vadă faţa. Bucureşti. partisteagul. De aceea. 1999. Editura Fundaţiei Culturale Române. Medan Virgil. cantorul dă răspunsuri la ectenii. / De ei se ridicaîn picioare pentru a fi văzut de să terogi / Ei să-ri mai arate / Pe undesă întreaga asistenţă. sinonimă cu ortulpopii. / dezlegau păcatele. Aşezat pe o scară de lemn turcii.. / Unde-i auzi/ Cocoşei cântând. C. şi era aruncat de pe Nu sunt cocoşei / Şi-s Îngerii tăi. se întorceau la casa de joc unde se desfăşura Comândarea Crăciunului sau Ghinoiu 1.(targă funerară). / Du-te de la noi în cocoşi./ Să ducem sufletului mortului în *Lumea de dincolo. / Ca să ajungi În Rai . / Astăzi te-ngropăm pe tine. condu. cubine. Bucureşti. / Pe el să punem butuc. poate fi ajutat de Î. tinerilor necăsătoriţi.cipanţii cântă morreşte (jelesc). iar desprecelmort că a Închinat steagul. Georgescu-Stănculeanu Luci li a.-i metamorfoza ţi Crăciune. Crăciune. Înger Păzitor Bătrâne. al divinităţilor jocului alegpe celcareva interpretarolul populare (*Steagul Căluşului.. momentîn care Crăciunul renăscut le-ngenunchi / Poala să le-opupi. / Lor să scară. cu mic cu mare. / Meri peapa Sâmbetii. La produc (copcă în arate calea spre Rai: . cântat moarte. casă. Câmpofeni. În timp ce mortul este se apără cu mai multă străşnicie ca condus la râu. / Şi să-I băgăm În Sufletul dezorientat pe *Drumul mitic produc. Expresie populară pentru omul răpus de *Moarte. Dictionar. Crăciunu-n vale. Steagul poate fi organizată de *Cetele de feciori pe data substitutal mirelui la căsătorie. 1988. Lumea de aici.-ul este acoperit să nu nităţi umane etc. descifrează semnificaţia obiceiului: Măi.

dacă copilul era băiat. precum cadavrul în sicriu şi cenuşa funerară în urnă.ÎNHUMARE A CASEI COPILULUI Obiceiul îngropării Crăciunului la Niriş. sau pe grupemari. Mătcălău şi altele. şi o găină. În zona oraviţe! casa copilului era însufletită simbolic: împreună cu placentase înhuma un cocoş. Obiceiul înmormântării placentei după trei zile de la naştere sub locuinţă (subprag. lasă nelocuită casa copilului (cărnăşuiala). în gradină. *Datul de-a Verişoarele. nepoţii. în pivniţă sau beci. a cadavrului (adăpostul neînsufleţit) din care a ieşit noul născut. în gospodărie. bunicii. Însoţirea. Adesea. strănepotii). aşezarea muribundului şi copilului născut pe pământ. Mătcălău. Răpotinul Testelor. Însurăţit şi Înfârtăţit Legământ juvenil încheiat până la moarte de puberi pe criterii de prietenie. Copilul băgat într-o gaură săpată în pământ (moartea simbolică) este petrecut printr-un mic tunel şi scos (renăscut) pe o altă gaură (Fărcaşa. la fântână. sub streaşina casei). sinonim cu prinsul Verilor şi Văruţelor. 1978. trupul. Neamţ) Adesea. numită de ţărani *Casa copilului. pe grupe mici.. moaşa introducea nou-născutul bolnavpe gura cămăşii (moartea) şi îl scotea pe la poale (naşterea) . de obicei o oală sau o strachină din lut.în tindă. de Preexistenţă şi Postexistenţă sunt marcate în spiritualitatea românească de multe analogii: scaldele rituale ale mortului şi nou născutului. *Măţcuţatul fetelor. prin gura descendentă (copiii. naşterea şi moartea. jud. Ieşirea sufletului la naştere. fete şi băieţi laolaltă. Scurtu 1.. de 10-20 de copii. placenta era aşezată într-o oală. Legământul cuprinde mai multe momente rituale şi ceremoniale: pronunţarea cu voce tare a jurământului. în jurul unui brad împodobit. Ceremonia se desfăşoară. care înfloreşte şi rodeşte) sau dat pe o apă curgătoare a fost atestat în spaţiul extracarpatic până la începutul secoluluial XX-lea. cu sau fără martori. prinînhumare. afinitate sufletească la *Sântoader. de doi copii (două fetiţe sau doi băieţi). Înhumare a Casei Copilului Ritfunerarde distrugere. în cimitir. la un loccurat (rădăcina unui pom fructifer. înhumarea adăposturilor părăsite de suflet(cadavrul la moarte şi placenta la naştere). Fenomenele biologice care delimitează existenţa umană. în Calendarul Minerva pe anul 1907. se purifica prin tămâie re. dacă copilul născut era o fată. lângă vatră. se punea un ban de argint şi diferite seminţe. Dej. sex. în Sam.Junii din Braşov. iar la moarte. . placentă. străbunicii). *Moşii de Vară. în câmp. Pentru a nu fi ocupate de spiritele malefice şi să devină moroi sau strigoi.prin gura ascendentă (părinţii. ele trebuie distruse printr-un rit funerar de înhumare. an II. în casă. se gătea cu 152 busuioc. Înmormântare Terapeutică Scenariul morţii bolnavului şi renaşterii omului sănătos. în jurul unui pom care înfloreşte şi rodeşte. schimbul colacului şi al altor obiecte cu valoare simbolică.

1981.. 7. nr. după casătorie. până la moarte. asemănător oamenilor lunatici (născuţi în aceeaşi lună). Datini eresuri populare la şi sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. La moartea suratei sau fârtatului. în "Studii şi Comunicări". 1968. 1994. 1905. an V. până la intrarea în joc a fetelor şi băieţilor. este atestat. împlinea un ritual de dezlegare. lntovă­ răşiri. Minerva. Moise Ilie. Persoanele legate veri. nu se căsătoresc cu sora sau fratele surateisau fârtatului. îşi împărtăşesc tainele. local. Mănăstireanu V. anual. cu variante şi diferenţleri zonale. fârtate. surate. După încheierea solemnă a legământului copii şi apoi oamenii. Ghinoiu 1... în unele zone etnografice. joaca sau zbenguiala copiilor. Contributii la cunoaşterea obiceiului la prinsul verilor şi vătutelor. Sibiu. fratide crucese întâlneau anual. voI. 'ttadltii şi obiceiuri româneşti. sora sau fratele de îmbrăţişarea frăţească. Iula N. de obicei la *Rusalii.ÎNSURĂŢIT ŞI ÎNFÂRTĂŢIT ospăţul care unor alimente rituale (colaci. Bucureşti. Fochi A. Editura Bucureşti. la aceeaşi dată. Editura pentru literatură. Ceremonia se repetă. grâu fiert). în Şez. IX. 1976. vărute. în Acad. vere. 153 . Vârstele timpului În Calendarul popular.. îşi spun. la românii de pretutindeni. i. tineri şi bătrâni. şoală (verişoară) şi se comportă unul fată de altul ca fraţi şi surori: se sfătuiesc în celemaigreleprobleme ivite în viaţă. Mihăilescu S. Anul Nou În Moldova şi Bucovina. şi 1.. Densuşianu. constă în mâncarea legământ purta doliu şi.. se ajută şi se apără reciproc până la sacrificiul suprem. surată.

Editura Fundaţiei culturale seamă în mediile urbane şi intelectuale. nelinişte. o durere tăcută. în forme specifice. zbieret). Editura *Bocet versificat. J. suspsihic al celor rămaşi. provocată de aude şi vede tot ce se petrece în jurul plecarea unei fiinţe dragi. Ciubotaru 1. 1999. val. lovirea cu fruntea bazează pe credinţa conform căreia mortul de marginea sicriului). Virtutea lui cathartică este de mort (Transilvania). J. Bucureşti. în ziua înmormântării şi. de dispariţia fiinţelor apropiate. H. Bucureşti. Editura Grai şi Suflet înlănţuite logic. în îmbunează 154 .-ul este lacrimi. 1976. cântec. 1. soţii şi copiiide către Jertfă la Înmormântare mamă. J.-ul mortului se sufletească de nestăvilit a durerii şi se încheie cu oarecare acalmie. Ca modalitate situează la limitadintre natură şi cultură.-ul a devenit Bîrlea Ov. atât în naturală de detensionare a crizei provocate lumea animalelor (suferinţă. 1999. Folclor românesc. din motivaţiile sociale ale naşterii copiilor sinonimă cu *Pomană. care cuprindeelemente Minerva. inclusivîn lumea etnografice româneşti. menite să emoţioneze Cultura Naţională. cât şi a atestat. De altfel. de o rudă apropiată. areo dublă funcţie: pe cel plecat. în toate zonele altor necuvântătoare. urlet. părăseşte lumea de aici.. Bocetul. supărat că Manifestare spontană a durerii sufleteşti. şi. Jertfele a fost. strigăte. Bucureşti. nemărturisită. al XX-lea. vaiete. una după moarte. lirice şi structuri ritmate. lumea de soanelor îndoliate. jelit (Moldova). J. Lumea de aici.. Manifestarea lui se pine. pentru un anume mort sunt aduse în dorinţa părinţilor dea lăsa urmaşi care să-i zilele careprecedînmormântarea. gesturi disperate (smulgerea părului dincap. până la mijlocul sec. Reţinerea de a boci părinţii. şi asigură echilibrul însoţită de ţipete.autoflagelarea.Jelit general. sub diferite forme. soţie. înspecial.-ul. bocească la înmormântare. după înmormântare. evidentă: începe ca o dezlănţuire bocet (Muntenia). fiică este percepută în satele Ofrandepentru *Lumea de dincolo date extracarpatice ca necuviinţă şi lipsă de de o persoană înainte de a muri sau. Prin evoluţie. numită cântec trupului. Române. respect faţă de cel mort. asistenta şi să exprime durerea perGhinoiu 1. în fine. coerente şi Marea trecere.. sacrificiu. mai cu dincolo. plantelor. fiind prezent.

Înaltezone. / Cu numele Ion / Că are să treacă / Din Tara cu dor/ În ceafără dor. negru. În secolul trecut a fost atestată în Moldova. Civilizaţia sosirea cavalerilor Lucreţius. Vasilescu Em. Editura InstitutuluiBiblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. deschiderea unui ciclu vital închinate zeiţei protectoare a familiei şi căsătoriei. Georgescu-Stănculeanu Cântecul Zorilor muzicală. numită ară. teoretic. atestă legătura careo făcea omulpreistoric între semănatul seminţei şi înhumatul defunctului. / . / Să nu vă zotiti/ Să mi-I pribegi{i. / / Şi c-o vacă grasă./ Şi eic-or tăia / Nouă junincele. Mariana. / Nouă cuptorele / Pentru măIăiele / Şi de-o vacă grasă / Cu coarnele întoarsă. vite: Zorilor.. simbol alactului nupţial.. îi lipea lumânări de ceară în coarne.. După şapte anide la deces mortul intră în rândul moşilor şi strămoşilor şi. / să-i fie pe masă. Bucovina şi Banat jertfa sângeroasă. ritul funerar se desfăşura noaptea. 11. / Şi-o văcută grasă. Istoria religiilor. se tăia un berbec.. 1972.JERTFA NUPŢIALĂ la şapte ani. În Muscel naşul făcea cadou o viţea copilului născut după nuntă. Marii Zeiţe şi războinici. îl orienta cu capul spre apus. iar din carnea lui se preparau bucatele cu carese ospătau participanţii la înmormântare. imediat după cununia religioasă. Tipologie Muzicală. în schimbul mărului sau pomului împodobit de nuntă. / Cu {â{ele grasă. de unde a rămas proverbul A dapielea popii care înlocuieşte verbul a muri. fără milă. substitut ritualal miresei. / Nouă derachiu. 1982. / Din cireadă aleasă. Capul şi pieleavitei tăiate se da preotului. ca urmare. Bucureşti. / Şi de-o vită grasă. 1988. Bradului.. / Pe-l de-apribegit. La nunţile din zonele Reteag şi Rodna naşul sacrifica. în unele perioade istorice şi la unele popoare. Jertfă Nupţială Sacrificii care marcau căsătoria şi. / Să-i]ie pe masă. / Tăiată pe masă / Delaelde-a acasă / . GimbutasMarija.. 1997. la diferite termene calendaristice. Bucureşti. este sacrificiul unei vaci. Bucureşti. Zorilor. în fata mirelui se prezenta vornicul cu trei feciori care purtau: unultrei colaci într-o bâtă. / Din {ara cu milă / În cea până / Să nu vă pripit) / Să mi-I pribegi{i / Până s-orgăti / Nouă cuptorele / Pentru pâiniceic. moment carecorespunde cu plecarea defunctului. Unul dinmotivele invocate pentru care sunt rugate Zorile să nu se grăbească să răsară. în alte informatii numită aratu. şi numele agrar al sacrificiului ară. juninci. / Nouă but) de vin. în prezenţa preotului. În seara dinaintea înmormântării. Muşlea 1. altul un muşchi frumos de carne şi o găleată de vin pe cap şi al 155 . / . Ceremonialul nocturn confirmă ipoteza conform căreia.. şi Editura Editura Kahane Lucilia. Locul jertfei în gospodăria mortului. precum în India Antică. Editura Minerva. îi citea o rugăciune şi apoiîl tăia lăsând să curgă sângele într-o groapă anume săpată. numele acestuianu maieste pomenit. în ziua nunţii. Cercetări etnografice şi de folclor.. Sacrificiul sângerosîn cântecele funerare de *Zori este *Vaca (vita din cireadă sau juninca). nu în cimitir. o vacă sau o viţea albă. Bucureşti.

de obicei. 1976. Co şi practicile magice legate de acestea au vechime. Co cuprinde practici şi formule magice. Tainele Căluşului. Jocul Căluşariior Ceremonial de mare spectacol în săptă­ mâna *Rusaliilor în care zeul cabalin Căluş petrece şi se desfată împreună cu anturajul său divin.. Bucureşti. jud. punte simbolică peste care se păşeşte în timpul dansului (Dâlbociţa. Eseu despre dansul popular românesc. Editura Cartea Românească. în Dat. Editura Grai şi Suflet .jucatul copiilor purtaţi în braţe în hora Căluşului pentrualungarea bolilor. stegar. Starea euforică şi coeziunea mistică între participanţi. Rusaliile. Bucureşti. prin scene războinice. săbii din lemn. la omulbolnav. aşteaptă o anume ocazie de joc. două Marian Sim. Mehedinti). J. Cel care doreşte să părăsească doliul.vindecarea persoanelor luate din RusaJii sau luate din Căluş prin transferul magic al sufletului sănătos de la oala de lut spartă cu băţul de Mut sau Vătaf. legaţi prin jurământ de credinţă depusla naşterea simbolică a Căluşului. grăbirea căsătoriei fetelor şi fertilizarea simbolică a tinerelor neveste prinintrarea acestora. Editura Minerva. în special a frigurilor. 1995. de o efigie (*Steagul Căluşului). funcţii şi semnificaţii diferite: . an V. prin formule indescifrabile şi zgomotoase produsede zurgăIăi şi clopotei şi altele.alungarea *Ielelor sau *Rusaliilor prinamenintarea lorcu diferite armepreistorice (beţe. 1995. Densuşianu. J. *Iordă156 nituI Femeilor). mersul la trap sau în galop al cailor. .. care corespunde.Cultura Naţională. intră în horă lângă conducătorul dansului în timp ce o femeie întinde pe pământ un prosop. *Vătaf. Nunta laromâni. *Îngropatul Crăciunului. Ghinoiu 1. la încheierea Jo-ului Co. Dansurile căluşereşti au acelaşi efectca beţiile rituale de la *Anul Nou (*ReveIionul. de la puiul de găină sacrificat violent sau de la căluşarul supus unei morţi rituale (doborârea căluşatilor). nr. dansuri şi acte rituale executate de o ceată masculină strict ierarhizată: *Mut. *Căluşari de rând. *Usturoiul).. Sărbătoare mu1timilenară În spagu1românesc. plăteşte muztcantilor melodia cântată. . ajutorde Vătaf. sunt obţinute prinexecutarea dansurilor sacre până la epuizare fizică şi psihică..JOC DE POMANĂ treilea un miel sau o oaie pe spate cu lumini aprinse în coarne. 1982. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. prinplantele vrăjite (*Pelinul. cu ieşitul din doliu. Nania 1. Bucureşti. în hora căluşarilor şi prinatingerea lorcu falusul purtat de Mut.. Bîrlea Ov. ceata căluşarilor. . Joc de Pomană Dans funerar dat de pomană la 40 sau maimulte zile de laînmormântare. 1-2. prin impetuozitatea dansurilorcare imită. numit Desjeluit sau Slobozire a jocului. arcuri cu săgeţi).desfătarea zeului cabalin substituitde o mască purtată de *Mut. FochiA. FI. precedat de naşterea (Legatul Steagului) şi urmat de moartea (Spargerea Căluşului). urmealeunor practici orgiastice. . un totem (*Ciocnitul Căluşului) în careapar excese.. adesea.

JOI OPRITE în "Creativitate şi eficienţă în acţiunea socială a tineretului".. Cincizecimea. 157 . Datini eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. erau interzise pentru şezători. Academia Română. Joi Joi Oprite Personificare a celei de a patra zi a săptămânii dedicată de romani zeului şi planetei Jupiter. agrare şi pastorale. Sărbătorile laromâni. în vechime. Muşlea 1. II. Joi apare în diferite ipostaze: femeie sfântă (Dorohoi). Bucureşti... Personificări Fochi A. precum *Duminica creştină. Muntenia. ca în vechea Indie. erau dedicate unor fenomene ale naturii potrivnice omului: ploile însoţite de grindină şi piatră. voI. femeie sfântă şi binevoitoare. în Dacorom.. soră cu Duminica. Joi Nepomenite Zile obişnuite. 1922. a funcţionat. Olt). Oltenia. II. Editura Minerva. Institutul de ArteGrafice.O.Joia locuieşte printre nori. În speranţa că acestea puteau fi îmbunate şi transformate în forţe benefice. Vaslui). J. Zonal.. Dobrogea. J. 1901. 1910. 1970. ale joilor cuprinse între a doua după *Rusalii. În credinţele populare Sf. când erau interzise unele activităţi casnice. o. Piteşti. ca o zi de sărbătoare a săptămânii. Mangiuca 5. Densuşianu. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. La începutul secolului al XX-lea se ţinea. opuse Ioilor Pomenite sau *Joilor Oprite (Muntenia. 1881.. Oraviţa. 1976. Editura Minerva. Căluşarii. Bîrlea Ov. Editura Fundaţiei Bucureşti. Moldova. de unde le-a rămas şi numele de J. Bucureşti. Dobrogea. în ceruri (Constanta. Vinerea şi Miercurea etc.: 3 şi multiplul lui său. Bucovina) şi 7 (Muntenia centrală). Bucureşti.. Moldova). 1969.. VUia Romulus. O. Oprişan H. Studiu etnografic. Pamfile T. furtunile şi vânturile puternice. Culturale Române. Oltenia. Editura şi Bucureşti. ca sărbătoare a săptămânii dedicată cultului şi odihnei. Cluj. trăsnetele şi incendiile provocate de acestea. Iaşi.. numite Ioile Verzi în sud şi Ioile Pomeniteîn estul României. 1997. pentru dragoste. Editura pentru literatură. brumele şi îngheturile târzii. bune de muncă în *Calendarul popular. Bucureşti. FI. Sărbă­ torile şi obiceiurile *Calendarului popular sprijină ipoteza că J. 1989. era respectată.P.B. 1976. Hasdeu. gregorian şi poporul român pe anul 1882. dar slobode pentru nunţi şi. erau celebrate în *Calendarul popular prin interdicţii severe de muncă. Densuşianu. în general. Calendarul iulian. MarianSim.. Paşte şi săptămâna Fochi A. Sărbătorile de vară la români. Ghinoiu 1. în Maramureş şi Bucovina zilele de J. vitelor şi bolilor. Originea jocului Căluşari. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. Bucureşti. 9 (Banat. un număr variabil de J. oiaionar. Minerva. Obiceiuri populare de pestean. Studiu etnografic. fecioară frumoasă care apără lumea de ploi mari şi de grindină (Iaşi. în păduri netăiate şi păzite de fecioare de unde îşi manifestă puterea miraculoasă asupra holdelor. Tipografia Alexi..

şi pedepseşte fetele şi femeile leneşe. anii 1982-1983/ Deva 1983.. o ungeau cu unt sau brânză şi o aşezau pe un muşuroi sfântă. obiceiuri. tualitatea românească sunt confirmate Bucureşti.JOIA FURNICILOR Joia Furnicilor leneşe. secolului al XIX-lea: Răspunsurile la incendierea cânepei. Uneltele de pedeapsă Studiu etnografic. unor munţi înalţi. în păduri pustii sau în creierii Marian Sim. o pe timpul verii. Aspecte ale culturii spiri. care nu au reparat gardurile sau nu au îngrijit bine vitele pe timpul iernii. în special a înhumării creştine. o babă zmeoaică. Dobrogea.ales pe acelea care nu şi-au terminat de tuale. practici şi simboluri tors până la Ioimari cânepa. 1976. ArteGrafice. mai Apolzan Lucia. inul şi lâna. J. Cârnilegile. patroană a furnicilor./ Datini şi eresuri populare la sfârşitul pârlirea părului. Editura netoarse. devine un personaj cailor.). Institutulde şi tortură pe care le poartă cu sine sunt. răspunzătoare autohtone înainte de generalizarea de sănătatea animalelor. în exclusivitate. vătrai. Foarte rar are înfăţişare de turtă din făină sau mălai. de om. A. Persoana deghizată intra. Muntenia. Banat. Uneori. Zeiţă a morţii în *Panteonul românesc (Oltenia. este o femeie cu înfăţişare înfiorătoare: cu capul Personificare a zilei de joi din Săptămâna uriaş şi părul lung şi despletit. Bucureşti. 1898. care supraveghează "Focurile deIoimari. Moldova. a devenit în folclorul Ioimari carejoacă rolul reprezentării mitice românesc un personaj justiţiar care cu acelaşi nume (J. câlţilor şi fuioarelor chestionarele lui N. Moldova). sudul Transilvaniei): 2. Bucureşti. Pentru a diminua stricăciunile produse de furnici laţi şi gura căscată. În imaginarul popular J. Densuşianu. poveştile şi zicalepopulare 1. 1899. în înţelegere cu părmţii copiilor.. MarianSim.. Femeie îmbrăcată în zdrenţe în ziua de Legată iniţial de cultul moşilor şi strămoşilor. cu dinţli Brânzei. Muntenia. Sărbătorile la români. Fochi mâinilor fetelor şi femeilor leneşe. Hunedoara. specifice gospodăriei pastoral-agricole din Neiertătoare. din zeiţă a morţilor legată de ritul Personificare a zilei de "Ioi din săptă­ funerar de incinerare. J.FI. femeile le preparau o stafie sau un duh necurat. Joia lepelor treptat. unghiilor şi degetelor. Joimăriţa superstiţiile. foarte temut. care controlează de muncă (Oltenia.-ei în spiriPăresimile. studiu etnografic. Sărbătorile la români. Locuinţa ei s-ar afla în păduri neatinse de topor şi neumblatede picior de furnici (Muntenia. prăznuită prin diferite interdicţii justiţiar. Institutul de Arte Grafice. un animal respingător. pedepseşte şi flăcăii Minerva. Oltenia). în tortură focul: arderea degetelor şi Sarg. în descoperă şi pedepseşte fetele şi femeile 158 . Vechimea şi semnificaţia J. FI. jud. de apariţia ei frecventă în credinţele. J. specific populaţiei mâna Caii lui Sântoader. legate de foc: căldăruşe sau oală de lut cu foc sau jar. foloseşte ca mijloc de Platforma Luncani.

pe sufletul Minerva. nu depune jurământ. căluşari Căluşari şi Vătaf. între ceata obişnuiţi) în faţa zeuluicabalin. Mutul. Bucureşti. Muşlea 1. pe caii şi vitele mele. de jurământ efectuată înainte de *Spargerea Căluşului.P. în "Creativitate şi mântul anual al căluşarilor că vor eficientă în actiunea socială a tineretului". Cel mult. 1972.-Iui C. fur că voi sluji Căluşului în credinţă. să respect Căluşul şi legea lui până la dezlegarea Steagului!. jură­ spaţiul românesc. lumeade dincolo. Datini şi eresuri populare la respectat Legea Căluşului în săptămâna sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile Rusaliilor. Sărbătoare multimilenară În măntul dacă doreşte să mai joace. Centrul Judetean al Creatiei întruchipează zeul cabalin. moşilor mei.. Muşlea 1. în Dat. căluşari care se angajează că vor intra în Bucureşti... 1976.. 1989.B. în unele cete. el este depus Căluşului. supunere şi-n frica lui Dumnezeu!. Densuşianu. al cărui de *Mut. Editura jurământ erau: Jur cu Zău. cadru ezoteric şi în condiţii solemne. 1970. Bucureşti. când reînnoieşte legă­ 1. Editura Fundatiei Culturale Române.. Lumea de aici. Ceremonia J. Editura Minerva. Tainele ceată şi vor juca Căluşul un număr fix de Căluşului. furăm Jurământul Căluşarilor pe Zău. Legământul între şari (Vătaf. În forme evoluate. 1969. 1-2. primeşte şi Populare Argeş. Oprişan H. Bucureşti. ţin a fost toarsă. Piteşti. an V. la dezlegarea (sudul Olteniei. respecta Legea Căluşului. Editura Cartea Românească. rol jucat de Căluşari şi divinitatea Căluş. Rusaliile.. pe de altă parte. într-un şi Muntenia de sud-vest. 1999. că amrespectat Căluşul aşa cum Legământ al cetei ierarhizate de *Călu­ îi este legea! şi altele. Uneori. depus în ziua de strodul rol îl joacă Mutul. Bîrlea Ov. Bîrlea c». 1982. În timp ce C. n. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. desfă­ şi astăzi în cetelede Căluşari din Oltenia şurată sub conducereaVătafului. Cercetări etnografice şi de folclor. Ghinoiu 1. Nania ani (3-5-7-9). Bucureşti. nr. pe de o parte.. cinste. fur în frica lui Dumnezeu că voi asculta întru totulpe VătaJ mă voi supune latotce mise vacere şi nu voi ascunde nimic de ceilalţi!. Editura Minerva. Bucureşti. sinonim cu Legatul Căluşul.JURĂMÂNTUL CĂLUŞARILOR case şi începea să controleze dacă cânepa repetă în cor jurământul după Vătaf. Eseu despre dansul popular poatefide două tipuri: jurământul noilor românesc. 1995. 159 . se jura că au Fochi A. cât se va juca Căluşul.. ajutor de Vătaf. vestul Munteniei). Editura pentru literatură.. a fost Rusaliilor. în Sâmbăta Rusaliilor sau în atestat pretutindeni unde s-a jucat Duminica Mare. Formulele obişnuite de la chestionarele lui N. care voI. Hasdeu. Ion Ghinoiu. el jură că nu va vorbi pe perioada Căluşarii. mâna pe *Ciocul Căluşului sau pe fetelor leneşe li se pârleau vârful degetelor *Steagul Căluşului. Dacă găseau fuioare netoarse.

Arheologia peşterilor şi şi exteriorul grotei se presupune că aici minelor din România. 2000.jud. 160 Consiliul Sport. figuri de oameni. 1981. Goran Cristian. 1981. Catalogul referea Strabon în Geografia sa. Catalogul tura antică în Dobrogea (satLimanu. intense cercetări efectuate în interiorul Boroneanţ V. Educaţie Fizică şi . adăpost *Geomorf Luptătorii poartă scuturi iar contururile situat în inima statului dac. multimilenar (Paleolitic. elemente ale Peşteră în Munţii Sebeş-Şureanu (sat alfabetului chirilic. animale. Daco-romană) la Pontul Euxin. Editura c!MeC. din România.LaAdam Bucureşti. Catalogul sistematic al peşterilor din România. Consiliul Naţional de Educaţie Fizică şi Constanta). cruci La Găuri (Vârtop) şi motive cruciforme. dacoBoroneanţ V. Editura c!MeC. Arheologia peşterilor şi romană şi străromână. în Dobrogea centrală (satTârguşor. peşterilor Naţional Bucureşti. Hunedoara). semne de orientare. Bucureşti. de 1981. călăreţi. cioplire cu dalta. păsări. locuit în La femeilor sunt obţinute prin motive Tertul dacic şi epoca romană. oficia Deceneu cultul religios la care se Bucureşti. Arheologia peşterilor şi minelor din România. peştera Keiris (Ceiris) amintită de literaBucureşti. Orăştioara de Sus. 2000. adăpost *Geomorf Sport. Neolitic. corn. Bucureşti. jud. cu culoarea neagră a Sport. Mezolitic. Arheologii au descoperit ceramică din La Icoane Neolitic (culturile Hamangia şi Gumelnitaj Peşteră amenajată în sistem labirintprin şi un altar dedicatcultului zeuluiMitrha. Peşteră sistematic al Boronean] V. identificată cu minelor din România. sistematic al peşterilor din România. Editura c!MeC. Goran Cristian. Goran Cristian. cărbunelui sau feştilei opaiţului. folosită ca adăpost *Geomorf de populaţia dacă. Constanta). Consiliul Naţional de Educaţie fizică şi jud. 2000. Grădiştea de Munte. După punctiforme. Reprezentările de artă rupestră redau.

se puneau în hrana viteloriar alte câtevase îngropau. Lăzărel 1. Zeual vegetaţie! care moare şi renaşte în sâmbăta *Floriilor numit. tu să tefaci balaure / Cu ciocul de soc. stâlpii portilor.. La înmormântările din unele sate din Oltenia se obişnuia să se pună în săculetul cu merinde al defunctului două pâinişoare de mărimea unei nuci.) dinfam. planta făcea parte din veştmântul sacru al *Paparudei. 1979. câteva firicele de L. Personajul central. în flori şi vegetaţie luxuriantă. C. în interiorul cercului format din *Suratele ei pe o melodie duioasă. Se aruncau nouă seminte de L. EdituraHelios. rug de mure şi seminţe de L. Solanaceae invocată în descântecele de dragoste. moment culminant marcat de hora veselă a colindătoarelor. spontană ţărănească cu utilizări În din Oltenia.Adesea. Bucureşti. aruncarea scaldei pe sub nuci. C. EdituraHelios. Butură românească. Lazăr sau Lăzărică. Valer. înainte şi înapoi. cătărarea în copac pentru a doborî frunză animalelor. Craiova. corpul neînsufleţit al 161 . Euphorbiaceae invocată să apere oamenii şi animalelede fortele malefice. Laur Personificare a unei cunoscute plante medicinale (Datura stramonium L. După unele traditii. Pentru protectia magică a gospodăriei de efectul vrăjitoriilor. sinonim cu Ciumafaie. găsirea trupului neînsufleţit de surioare şi aducerea lui acasă. Muntenia). în foc. Ouăle vopsite la Paşte cu L. Moartea şi renaşterea anuală a eroului reconstituite de textul folcloric.) din fam. se plimbă cu paşi dansanţi. Ceremonialul complex al cetei feminine este structurat după modelul vechilor colinde româneşti. 1999. C. 1999. se râcâia cu un beţişor de Paltin până acestea plesneau şi începeadescântecul: Laute. moartea lui năprasnică prin căderea din arbore. Niţu Georgeta. Textul relatează drama eroului vegetaţiei: plecareade acasă a tânărului cu oile sau cu caprele. Afrodita. / Cu limba de Joc . îmbrăcată mireasă. Adonis. Dimineata. învierea şi metamorfozarealui L. cu rochie albă şi coroniţă de flori pe cap. păstrează amintirea ceremoniilorantice dedicatezeilorvegetaţie! (Dionysos. Craiova. scălda mortuluiîn lapte dulce şi îmbrăcarea în frunze de nuc. lazăre a sau Lăzărita. în noaptea de sr Gheorghe parii gardului.. sub influenţa creştinismului. Osiris). în specialla vindecarea negilor şi păstrarea prospetimii tenului (Oltenia. Planta are numeroase utilizări în medicina şi cosmetica populară. Attis. Enciciopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Plante dinfIora gospodăria Dicţionar. coapte în spuza vetrei. Dictionar. caselor şi grajdurilor se Împroorau cu cununi împletite din răchită şi L. Plante dinfIora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din Oltenia.LĂZĂREL Laptele Cucului Plantă erbacee (Euphorbia cyparissias L. Niţu Georgeta.deveneau maitari la ciocnitşi purtau noroc celorcare le-au vopsit. şi mai multe obiecte cu caracter apotropaic: nouă bucăţi de marmură.

. Decele sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile mai multe ori. Timişoara. cu capete de cal cioplite. Editura între *Casa de piatră a pântecului matern Amarcord. Leagăn Evseev Ivan. grindă. Bucureşti. loc de odihnă. în Editura Minerva. 1985. La cele montate pe suporţi folcloric. vol. Editura Ştiinţifică şi Enciclosinonim cu scrânciobul în care se dau pedică. special rozete. protecţie. verticali din lemn. sudul suporţi verticali sau suspendată de Munteniei). leagăn din pânză montat pe capre sau legat de grindă..LEAGĂN lui L. pusă ca strajă la stâlpii porţilor. Bucureşti. sinonim cu Sălaş 162 . Ele Bîrlea Ov. coş din nuielesau făşii din lemn 2.. Caraş-Severin. *Preexistenţei de unde au venit. 1981. aceştia se termină. lădită din *Babei Dochia.-ul poate fi transportat: lachestionarele lui N. străvechi început de *An ancorată la ţărm. După materialul din care poate fi confecţionat construit dintr-un arbore sacru. Lectura textului pirogravate. nevasta lui *Dragobete şi noră a vatră sau de deasupra patului. În plus.. *Stejar L.. Densuşianu. Minerva. el mimează 1. Denumire a adăpostului postum. în care a trăit inainte de naştere şi *Casa P. leagănul din pânză ancorat cu baieredin lână sunt purtate pe umăr sau pe spate. 1976. Fochi A. Dicţionar de magie. De atunci ar fi rămas şi scânduri montată pe tălpi curbate.. Creangă tăiată dintr-un copac care starea de unduire (1egănare) a produsului înfrunzeşte şi desfrunzeşte anual. tinerii în perioada prenuptială şi cu *Sicriulla moarte. fetus. zonele de munte şi de deal. Dicţionar de artă Petrescu de locuit în care va trăi după naştere. Hunedoara) Sâmbăta lui lazăr sau Sâmbăta Floriilor (Muntenia) . Dans ritual executat de copii în împletite şi chiar coajă de lemn (Mehedinti. populară. Datini şi eresuri populare la adesea. L. Stoica G. scrijelite sau Constantinescu N. Editura albia şi lădiţa din lemn. sinonimă cu *Sângiorz. Plăcerea nou născutilor de a se bălăci în apa scaldei şi de a fi Nou pastoral. âcmoal noului născut care face legătura nologie şi mitologie românească. caselor şi concepţiei (embrion. Folclor românesc. sunt împodobite cu motive artistice. pe obiceiul jelitului la mort (Dobrogea. *Pom de Mai (Ţara legănat! în leagăn precum barcadevaluri nu este străină de mediul acvatic al Haţegului): 2. a fost găsit şi bocit. *Brad în albiedin lemnscobit aşezată pe pământ.de sora lui mai pe pat sau suspendată de grinda de lângă mare. făt) în lichidul amniotic precum corabia sau barca anexelor gospodăreşti în noaptea de *Armindeni. HI. Bocşe M.-ul preia unele din Lemn atribuţiile placentei: adăpost. coşul din nuiele. L. 1997. 1986. Bucureşti. Bucureşti. suspendat de grindă. Editura Minerva. crestate. Ramura Verde.-ele se potgrupaîn maimultecategorii: în zonele de câmpie şi podiş.

Braşov). om al bun 1Doi dulgheri âe-i buni 1Cu Coatu Nicoleta. Rău suferinţele provocate de L. 1 Măi câine oamenii vii şi L. păstrat de memoria socială capabilă să lupte împotriva *Rusaliilor. îi sunt trimise înapoi: . 303colinde cu text şi melo1 Casă de vecie 1Cu nouă fereşti 1Pe una die.-ul Personificare a animalului care a trăit în devenea.). casă de colinde româneşti. 1Când afost cu el În cale 1 Intâlnitu-s-a 1 Leu cu animalele. Bucureşti.. 1În luptă să ne luptăm 1 Şi-ti săbii De trei zile. să putrezească 1 Că lui i-a mai trimis 1N.. rupere de nori şi inundaţii etc. Densuşianu. tinerii şi copiii se leoaică.. 1 Fior. În descântecul de *Ceas hotarul satelor se împodobeau cu coroane din L. împreună cu *Pelinul. jud. *Usturoiul.. să-i vină 1Miros de tămâie 1. Editura ALL. 1Cu făclii aprinse .Scoală Leu. (La lemn.. se încingeau cu tulpinile peste mijloc. tron.. Minerva.-ul sfinţit la Ispas se să vă duceţi 1LaLeu Împărat. Dulgherul construieşte din personificată se înfruntă cu voinicul în lemn două tipuri de casă: *Casa pentru luptă dreaptă: . Editura Scrisul românesc.). (fără an pe copertă). În se agăţa la ferestrele şi uşile caselor. copârşeu. Leu protecţie magică împotriva *Ielelor. 1976..LEUŞTEAN *Sicriu. Voi să vă pierdeţi 1 Şi Mănunchiul din L.-Iui. *Strigoilor. se descântecul de Sperietură L. paraleoaică. în produse de acestea prin diferite tehnici: colindele vechi. Datini şi eresuri populare la Leuştean sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile Personificare a plantei cu acelaşi nume lachestionarele lui N. femeile. anume preparate.. În una din celemaifrumoase vijelii. şi se da să-I mănânce Costică 1Pe cale.Ba În luptă că-i mai verde 1Elnu ţipă să inverzească 1Şi ţipă dreaptă 1 Şi-i de Dumnezeu lăsată! . jud. Editura din familia Umbeltferae. 1Pe cărare. la *Rusalii în sudul României şi spaţiul balcanic până la mijlocul la *Ispas în Transilvania.-ul este legade coarnele şi cozile vitelor cu lapte. care asigură. singura forţă mileniului 1. precreştine. satul Runcu. doborât 1 Că i-a trebuit 1Luica să-i facă Drăgoi Sabin. colinda L. şi flori de câmp. 1Paraleu. 1 Că acolo păstra la icoană şi era folosit în momente de grea cumpănă: furtuni cu grindină şi vă aşteaptă 1Cu meseleÎntinse. 1 Fricile sorcoveau cu ramuri de L. Fochi A.. grozoaică. 1925. Craiova. [ioroaică. Structuri magice tradiţio­ două săcuri 1 Tot l-a ciocănit 1 Pân' l-a nale. 1 Groază. L. cosciug. Mehedinţi). crucile din l-apucară . *Avrămeasa şi *Cârstăneasă. *Odoleanul.-ul pentruoamenii morţi: rău. (Colinda Leului. în textele de descântece şi vrăji.. jud. Cu 163 .. de trei nopţi 1Tipă. ţipă stejar să ne tăiem! 1 . Tohanu. Dolj). duhul care provoacă boala: A plecat se amesteca cu tărâţe sau cu turte.. spiritelor malefice şi a bolilor şi de toponimia românească (satul L.. fiara lemn etc.

Craiova. ţioase aduceau ceartă.-ul era descântece şi vrăji în scopuri benefice utilizat pentru tratarea durerilor de cap. demonologie şi între oameni (Oltenia). solstiţiul morţii. aducea dragoste şi bună dispovindeca diferite boli ale vitelor. L. care românească. indigestiilor şi [unghiu. Editura Helios. Institutul de Arte grafice. Editura HeIios. 1999. casa şi căminul de casă. Licurici Niţu Georgeta.-lor. ajute oamenii rătăciţi să-şi găsească a-l pomeni şi a-i face pomenile după drumul prin pădure. Evseev lvan. ulterior.L. Timişoara. Enciclopedie de etnobotanică vrăjitoarele dezbrăcate şi despletite. Sărbătorile faptului că acestuia îi reveneau sarcinile de vară la români. insectecare apar în Sintagma partea sufletului din unele preajma solstiţiului de vară şi luminează documente istorice înseamnă că averea noaptea de la apusul soarelui până la unei persoane a fost lăsată moştenire ivitul zorilor. Bucureşti. militare ale familiei. lăsat de părinţi copiilor pe patul morţii. şi de apariţia L. actul scris de moştenire. Pamfile ltldor.LICURICI scop L. Niţu Georgeta. şi rilor. ură şi dezbinare Dictionar de magie. În sudul Înaintede moarte. culeasă dimineaţa. FL. cea recoltată la miezul nopţii de Butură Valer. sau malefice.) din fam. 1979. Plante din flora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. de tuseiconvulsive. Editura Ştiinţifică şi Enciclose strâmbau şi făceau mişcări dizgrapedică. compensaţie a Bucureşti. societatea medievală occidentală. când începe cucul a cânta. 1999. Bucureşti. Dictionar. cu putere de lege. se obişnuia ca averea să fie lăsată de vară este anunţat de amuţitul cucului copiilor printr-un testament verbal devenit. unei biserici sau altei persoane în Ei ar fi fost rânduiţi de Dumnezeu să schimbul obligaţiei de a-l înmormânta. limbă de moarte Reprezentări mitice coborâte din cer pe Testament nescris. acelaşi confecţionarea mitologie românească. înmormântare. În amestec cu *Odolean şi aişor purtată în sân de persoana căreia i-a fost menită. Spre deosebire de Marian Sim. Craiova. 1903. ziţie. 1910. pământ să vadă cumsunt respectaţi aştrii luminători de către oameni. în special în Oltenia. V. Polypodiaceae invocată în ziene. Plante dinflora spontană cu utilizări În gospodăria iărănească din Oltenia.noapte. În medicina populară L. 1997. 164 . înainte de a cădea rouă. Insectele În limba. Dictionar. unde credinie1e şi obiceiurile românilor Studiu primogenitura (primul născut) moştenea folcloristic. Era folosit pentru Limba Vecinii Steagului Căluşarilor la Plantă medicinală (Phyllitis scolopendium Rusalii şi Steagului Drăgaicii la *Sân. în satul românesc dreptul acesta îi aparţinea ultimului Academia Română. Studiu etnografic. EdituraAmarcord. uneori chiarpe patul României.

rostit sau cântat pe o melodie caracteristică folclorului copiilor sau specifică numai Lioarei. / Daţi merioarelor / 165 . Local. împreună cu sufletele morţilor. caracteristice poeziei de ritual şi. careîncepcântecul. / Vino şi-ţi alege / Ofată frumoasă. înconjoară biserica după care se continuă pe uliţele satului prin antrenarea şi a altor persoane. câte una. / Surioarelor! / . urmează formarea perechilor (o surată din Lumea de aicicu una din Lumea de dincolo).Lioară. În Colinele Tutovei jocul pe morminte a fost transferat din cimitir la priveghiul de înmormântare. pe rând. iar băieţii le cheamă afară strigându-Ie pe numele de floare. / Lioară. Textul. după egalarea cetelor. sfaturi.ultima oară fiind strigat şi mortul: . Duminica Tomii sau *Paştele Morţilor. Nume al dansului funerar jucat de obicei de fete în cimitirul satului. Încâlcita. trecerea alegorică pe sub pod (tunel). Petrecerea oamenilor printre morminte este atestată şi în unele cimitire olteneşti în sâmbăta Rusaliilor când acestea devin mai populate ca vetrele de sat. într-ozi a morţilor (a doua zi de Paşte. trecerea suratelor din ceata mai mare în ceata cea mai mică. păstrării Lioara 1. / Cu sprânceana trasă. Personificare a uneiflorii de primăvară. dintr-o lume în altă lume. Lioară. Când în casă rămâne o singură fată. / Daţi merioarelor. după cântatul (bocitul) mortilor dis-de-dimineaţă. toate fetele din camera mortului. de mare vechime. / Flori de milioară. În unelesate fetele îşi pun nume de flori.Tot la noi mai mulţi / Şi la voi mai putini. În formaveche. obiceiul de a lăsa moştenire copiilordiferite bunuri. subînţeles. Acolo. Luminioara. Lioată. aceasta cheamă pe cei de afară. / Poftiti şi v-alegeţi. în ordinea textului rostit sau cântat de participante (fetele din ceata mică sunt invitate să-şi aleagă o surată din ceata cea mare) cu scopul. Băieţii. urmaşului care avea şansa mai îndelungate a cultului moşilor şi strămoşilor. / Ce tându-i de rând. nume generic pentru *Suratele (fetele) plecate din lumea de aici în lumea de dincolo. sinonimcuJoculpe Morminte. beau şi se distrează ziua întreagă. secrete pe patul morţii este practicat şi astăzi. Moara. Milioara. Jocul Felegii.şi hexasilabice. are versurile penta. Ceremonialul începe în cimitir. fetele din casă erau chemate de treiori. Participantii se împart în două cete: fetele în casa mortului şi băieţii pe prispă. ca urmare. oamenii mănâncă.LIOARA născut. / De-i mai mult la voi. De-a Capătu. / Mai puţin la noi? / Dacă ţie-ţi pare / Că-i mai mult la noi.Vouă ce vă place. a persoanelor însoţite simbolic. 2. / Mai puţin la voi. motivpentru care este numit şi Joculpe Morminte. se schimbă rolurile. Lilioara. Mioara. strigă. Dansul se compune din două secvenţe ceremoniale: împărţirea fetelor în două cete inegale (una din cete are o surată în plus). formarea podului (un fel de tunel) prin ridicarea braţelor suratelor perechi care se ţin de o nuiasau de o batistă. al refacerii echilibrului între Lumea de aici şi Lumea de dincolo: . *Rusalii).

dar variabilă de la zonă la Personificare a planetei Venus la zonă (24 sau 28 februarie. Ionică 1. Luceafărul de Seară Personificare a planetei Venus în momentul apariţiei acestiaîn timpul serii pe firmament. cu *Steaua Ciobanului (Buzău. Cerulo taină âesciftată.. semn pentru gospodari că se apropie ivitul zorilor (Olt. 1907 (fără alte date pe copertă). şi cântecul depriveghi. 1. Prahova. Folclor din Bihor. Marea trecere. Editura Muzicală. surprinzător de unitare.. Otescu 1.un sat din Tara OItului. Otescu 1. L. Institutul de Ştiinţe Sociale. Reprezentarea cerului. Reprezentarea cerului. 1982. L. este celebrată de tineri pentru zorilor (Braşov. 1944. Sub diferite forme. (Odaia Bursucani. 1944.. . Cap de primăvară sau Cap de vară.. se confundă. 1997. 1 sau 25 apariţia pe firmament înainte de ivirea martie). Drăguş . Manifestări spirituale. sinonimă cu (fără alte date pe copertă).. sinonim 166 constelaţie! Taurului la încep a grohăi porcii. Credintele Zi în *Calendarul popular dedicată împeţăranului român despre cer şi stele. uneori. joculpe morminte. Vaslui).LOGODNA pASĂRILOR Surioarelor! .. Drăguş . Otescu 1. Logodna Păsărilor cu Luceafărul cel Frumos (Prahova. Bucureşti. Neamţ.. Editura Fundaţiei Culturale Române. pe întregteritoriul României. Prahova). Bucureşti.. reper important pentru orientarea oamenilor pe timp de noapte. Manifestări spirituale..Cultura Naţională. Comişel Emilia. c~ dată fixă de celebrareîn Luceafărul de Ziuă acelaşi sat. fiind cunoscute variante. Obiceiuri populare de peste an.. P. au trecut astăzi în folclorul copiilor. Bucureşti. Ghinoiu 1. 1907 (fără alte date pe copertă). Ionică 1. Editura Grai şi Suflet . Bucureşti. de s. 1.. LuceafărulPorcesc Personificare a Luceafărul deMiezul Nopţii Personificare a steleiVega din constelaţia Lira.. Merioare. Bucureşti. Ciubotaru 1. Bucureşti. Neamţ). Editura Albatros. 1967. Luceafărul de Miazănoapte Personificare a planetei Marte (Braşov). 1907 (fără alte date pe copertă). Bucureşti. 1985. creâintele tăranului român despre cer şi stele. Editura Didactică şi Pedagogică. Otescu 1. răsăritul căreia Neamţ). L. Teodorescu N. 1999. H. Mârza ltaian. 1907 recherii păsărilor de pădure. dragoste (Oltenia).un sat din Tara OItului. Ctedituelc ţăranului român despre cerşi stele.. Institutul de Ştiinţe Sociale. Credintele ţăranului român despre cerşi stele. Braşov).. Chiş Gh. Dictionar. Folclor muzical. *Dragobete. Vâlcea. jud.

Drumul de coborâre al omului reproducerii. Ursăteşti. pe direcţia în care va copertă). Bucureşti. În raport cu se instituiau severe interdicţii privind Pământul. gregorian şi poporul român pe anul 1882. *Luceafărul celMare de Miezul nopţii cu steaua Vega din constelaţia Lira şi alţii.Obiceiuri populare depestean. sinonimă De la el de-acasă / Şi de la vecini. împărăţia morţilor animale (Banat). Rădulescu Sărbătorile Codin C. În aceeaşi Albatros.. Editura întotdeauna după-amiază.M. Editura rata caleacea bună marcată de coborâşul Minerva. Teodorescu N. Dictionar. jud. Tipografia Alexi. (Zorile din casă. obiceiurile. părului şi pieilor de funerare Tara deJos. aceasta dinţilor pieptenilor de scărmănat lâna. lipsită de Scaraoschi. L.. Aceştia sunt identificaţi cu mai mulţi aştrii strălucitori: *Luceafărul de Seară cu planeta Venus la apariţia ei pe firmament în lunile de iarnă. voI. trebui să meargă: est-vest. este un tărâm liniştit.. Cei vii(lumea de aici) privesc spre răsărit. *Luceafărul de Ziuă cu steaua Sirius. 1-11. 1997. care e numit în cântecele prelucrarea lânii.. Ştefan I. Credintele tăranuiui român defunctului. Cerul. 1881. unde şi-a mutat între timp prevenirea stricăciunilor provocate de reşedinţa marea divinitate. Mangiuca 5. / Să-mi umble cu Domnu. de focul 167 . un drumascensional. Dumnezeu..LUMEA DE DINCOLO Luceferi Copii ai *Soarelui făcuţi din dragoste cu stelele. poporului cu descrisă morţilor. direcţie mergeau şi sufletele după moarte în perioadaEgiptului antic. s-ar afla în al nouălea cer. Direcţia pe orizontală Divinitate protectoare a lupilor. Sângiorzan I. lise legamagic gura prinîncleştarea După unele expresii populare. / Din Tara cu dotu. 1980. După scalda rituală şi gătitul Otescu 1. Gorj).C.de D. prăznuită a drumului miticeste dublată de una pe în perioada formării haitelor în vederea verticală. este Tara deSus: . Bucureşti. Pentru cerului.. Lumea de Dincolo Împărăţie locuită de sufletele morţilor în *Cartea românească a cu Raiul creştin. credinţele şi unele tradiţii legate deele. 1982. / Din Tara deJos / ţtecc în ha de Sus .. care a preluat numele şi neolitic spre pântecele matern al Zeiţei data de celebrare a Sf Apostol şi Glie a devenit. În raport cu punctele cardinale. Lucinul Greciei antice etc.o taină dcsciţtată. Indiei vedice. Calendarul iuliati. Soarelui spre apus. Bucureşti.. Că el astăzi pleacă / Ghinoiu 1.. la indo-europeni şi creş­ Evanghelist Luca (18 octombrie) din tini. spre împărăţia Calendarul creştin ortodox. Pentru a nu Ghidul Cosmosului. 1909. În toate variantele cântecului de *Zori L.. motiv de supărare (gelozie) pentru *Lună.de D. se găseşte spre Soare-apune. morţii se îngroapă Chiş Gh. mirific. cu multe flori. acesta este orientat cu despre cerşi stele. Socec. lupi... cei morţi spre apus. Bucureşti.. Editura Fundaţiei Culturale Române. Oraviţa. 1907 (fără alte date pe picioarele înainte. Mihalache D.

este redată metaforic starea sufletelor neîmplinite matrimonial aici. Acolo. oamenii sunt grupaţi. făr' de stegar. cei mai nefericiţi sunt tinerii necăsătoriţi. pe pământ: Pe dealul mănăstirii / Se plimbau călugării.... repetat cu insistenţă. Sfatul dat mortului pentru a ajunge în L. / Cu ulcele noi. Mahalaua noastră. Mărunţei cafluturii.. de O. / Dar cu cine-i logodit? / Cu pământul înnegrit.LUMEA DE DINCOLO veşnic. de cazanulcu smoală. / Cu haine spălate. sunt anunţate de cei de aici că le va sosi o nouă rudă printrasulclopotelor. Neamţ). În acelaşi cântec de priveghi în L. noii veniţi sunt aşteptaţi ca oaspeţi dragi. pe cel şes cu romanită . Totuşi. Horă mare. / Şi s-o dus pe ceea lume. / Şi acolo că este / Mahalaua noastră. aruncând vina pe părinţi că au părăsit lumea de aici fără viaţa împlinită. îi blestemă.. pe familii şi neamuri. Condiţia pusă *Dalbului . etc. În unele cântece de priveghi aceştia sunt întâmpinaţi de alaiul nupţial: Pe cea coastă mohorâtă / Pare-o oaste rătăcită. pe celmunte-ntunecat . / Blestemându-şi părinţii. Sufletele morţilor din L. ca şi în Ţara de Jos. L. / De ce i-a călugărit / Şi nu i-a căsătorit? Oastea acestora este ciudată: Pe cel deal cu tomanită / trece-o oaste rătăcită. Adesea. / În lacrimi udate. / În ziua de ţoimati. de O. / La soare uscate(Topeşti.. În Muntenia se spune frecvent desprepărinţii cărora le-amuritun flăcău sau o fată mare că i-au căsătorit cu pământul. sarcina noului venit de a găsi adresele pentru transmiterea mesajelorde la cei viieste mult uşurată: . Stol de golumbei din cântecele funerare redau starea generalizată de relaxaredin Ţara de Sus şi vieţuirea în cete. / Ş-or fi şi de-ai mei.de O. stări sufleteşti lăsate povară rudelor de aici. jud.. spre deosebire de peisajul edenicdin *Cântecele deZori.. / Fereşti la soare. Cu mese întinse / Şi făclii aprinse.Unde-s codrii plini de cuci / Şi păsările cântătoare / Şi-apoi tie-ntorcătoare! (Pârâul Cârjei. / Şi iar să le spui./ . / Tot cete defete.este asemuită cu un sat fără nume: Mămuta noastră s-o dus. termen ofensator adresat pe pământ burlacilor. ş-acolo la vale / Este o casă mare / Cu uşile la vale. Casă mare. da un'te duci? / . Iaşi).. Acolo. deci a drumului-spirală care se derulează de la răsărit la apus.. / . / Tineri şi bătrâni / Şi copilaşi mici. / Anumela toţi. / Făr' de steag. este mersul înainte şi la dreapta. cântatul cu trâmbiţa.. / Că noi îi aşteptăm / Tot la zile mari. Câmp cu jocul. este de natură etică: acolo lumea este fără dor şi fără compasiune. / Unde-i satufără nume / Şi cărarea fără urme (Uda. pe sate şi părţi de sate (mahalale). ei formează un grup aparte care. Sintagmele Dealul cu jocul..Gorj). în unele *Cântece de Priveghi locul de asemănătoare 168 întâlnire cu cealaltă jumătate a neamului este un tărâm ciudat: pe cea coastă mohorâtă . celor care îşi încheie viaţa fără să-şi întemeieze o familie.Niculai. de O. Astfel. jud.. Principalul neajuns al L. jud. conform acelor de ceasornic. / Dar nu-i oaste rătăcită. de O. De aceea. călugării. / Fără nici un căpitan. / Pălcuti deneveste / Şi de băietet. O imagine este redată şi de *Bocetul versificat din Moldova: . în Ţara de Sus.

Ghinoiu 1.. Lunase naşte şi moare cu fiecare evoluţie în jurul Pământului. Ciubotaru 1. 1976. L. 1976. L. este un astru capricios. Bucureşti. Bîrlea Ov. Kahane Mariana. Tragedia L. este atestată la românii de pretutindeni. 1988. Mărimea lumânării redă. Editura Fundaţiei Culturale Române. mai curând o semnificaţie malefică. Lumea de aici. Luna Cel mai cunoscut astru al nopţii. 1914. 1904. verii şi căldurii. care apare în fiecare zi a anului cu aceeaşi înfăţişare. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. Prinprocesulde repetare ce-l sugerează. Soareleîntinereşte şi îmbătrâneşte zilnic fără să moară. Ghinoiu 1. a zeului şi. numită Măsura mortului. Marea trecere. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciu­ nului. îi cresc împrejur până ce devin una şi e rotund. Statul Mortului apare astăzi şi la înmormântarea oamenilor. Dictionar. După unele legende. Studiu etnografic. a celor dragi. până ce rămâne ca degetul şi iarse naşte din nou. Priveghetoare. Luna e om. Tipologie muzicală. supus. se maturizează şi moare. Apoi începe iara îmbătrâni şi a seface totmaimic.LU N A de pribeagla primireaîn lumea morţilor de dincolo este uitarea cu desăvârşire a existenţei pământene. Bucureşti. voI. Academia Română. Bucureşti.-ii (apariţia seară de seară şi. 1997. Bucureşti. Ea este prototipul femeii capricioase care patronează noaptea. O astfel de lumânare. după ce a ajuns la *Luna Plină. Arderea lumânări lor încolăcite în noaptea de Ovidenie sau în noaptea de Sântandrei. în spiritualitatea populară. Bucureşti. Bucureşti. Socec.. Înmormântarea la români. are. Lumina de Ovidenie Lumânare încolăcită şi aprinsă în noaptea de Ovidenie (21 noiembrie).de D. Cântecul Zorilor şi Bradul. lumea de dincolo. Credinţa în existenţa unei L. precum firele colorate ale Mărtişorului laAnul NouAgrar. Marian Sim. spre deosebire de *Soare care e bărbatul înţelegător. astru cântat şi îndrăgit de tineri şi poeţi. iarna şi frigul. Bucureşti. 1999. substitut al divinităţii care moare şi renaşte la *Anul Nou. ea 169 . asemenea omului. Obiceiuri populare depestean. după modelul acestuia. Editura Fundaţiei Culturale Române. personificare a zeiţei morţii. H. Editura Muzicală. şi prin forma schimbă­ toare de la noapte la noapte. Polclot românesc. şi la moartea omului are aceeaşi semnificaţie: renaşterea simbolică. Editura Grai şi Suflet Cultura Naţională. 1. diferite calitativ.. patronal zilei.. aripile i se taie. Editura Lito-Tipografia Carol Gobl. Pamfile Thdor. la început mititel caşi copilul şi apoi totcresc aripile. ternporalităţii şi morţii. lungimea simbolică a anului calendaristic. 1999. L. Editura Minerva. prin cele patru faze. a îndeplinit condiţia esenţială a oricărui orologiu. când se celebra Anul Nou dacic. Bucureşti. Spredeosebirede Soare. a omului.. FL. dispariţia ei de pe cer) este asemănătoare cu cea a omului care se naşte. printr-un rit funerar de incinerare.

CraiNou. când Pământul esteîncadrat între Soare şi Lună iar astrul selenar apare în întregime luminat. Sângiorzan 1. nevastă: CraiNou. În calendarul lunar. Începând cu Sinodul de la Niceea (325).o taină desciftată. usturoiul. voI. / Sănătos să mă laşi! / Fără nevastă m-ai găsit. .. este un timp favorabil invocat prin gesturi. inului. 1-11. care este mai vechi decât calendarul solar. Teodorescu N.. prin formule recitative. sinonimă cu Luna Tânără. *Noaptea Strigoilor ş. Lună Nouă. acte rituale şi formule magice la semănatul plantelor. *Revelionul. 1980. C. N. se semănau plantele care crescşi rodesc în sus. Lună Plină Personificare a fazei lunare deschisă de primul pătrar şi închisă de al doilea pătrar. M.. se efectuau 170 vrăji şi descântece. până la faza de *Lună Plină. Editura Minerva. grâul. Vârstele timpului.LUNĂ NOUĂ sugerează un veritabil proces de numă­ rare. Se considera că perioada L.. a lemnelor din pădure folosite la construcţie etc. 1988. vopsirea lânii cu vopsele vegetale. / Sănătos m-ai găsit. Teodorescu N. se invoca astrul nocturn. oamenii nu ar fi măsurat în vechime timpul pe nopţi şi nu pe zile. 1980. / Cu nevastă să mă laşi! Sau: Lună Nouă. Editura Albatros. 13 Duminici Tinere. ridichea şi alte zarzavaturi. L.. Ştefan 1. optim pentru diferite activităţi: semănatul cânepii. Chiş Gh. ridicarea furcilor dinlemnla construcţia caselor. creştinii calculează data mobilă a Paştelui în raport cu echinocţiul de primăvară şi faza L. Otescu 1.. Editura Minerva. Editura Meridiane. Chiş Gh. sănătate. zilele se numărau pe nopţi.-ii N. în lunile de iarnă. P.. Prin continuarea revoluţiei sinodice sau Lunatiei. tăierea. Luna în Două Coarne şi Crai Nou. 1-11.. 1982. Dintre reminiscenţele lunareale *Calendarului popular cea mai interesantă pare a fi numele de *Duminică Tânără (prima duminică cu L. solicitându-i pâine. ca urmare. voI.fiind numită chiarmamapluralului. Ghidul Cosmosului. N.) Într-un an solar sunt 13lunaţii şi.la suprafaţa solului (secara. sinonimă cu Lună Veche. Credinţele ţăranului român despre cer şi stele. Bucureşti. 1907 (fără alte date pe copertă). Sângiorzan 1.M. Fără aceste trăsături ale astrului lunar. Ghidul Cosmosului. Ghinoiu 1. O dovadă că în Calendarul popular supravieţuiesc elemente specifice calendarelor lunare sunt cele aproximativ 20 sărbători nocturne (*Crăciunul. Bucureşti. sau care urmează după L. grâului de toamnă. / Taie pâinea-n două / Tiejumătate. Bucureşti. N. în special al acelora carecresc şi rodesc în pământ: ceapa. Bucureşti.. / Mie sănătate! Etc. L. Lună Nouă Personificare a primei faze a Lunii. a. porumbul). C. La L. P. P.) şi sărbători cu ajun.. noapte de noapte. Cerul. când este invizibilă cu ochiul liber. N. Ştefan I. începând cu apariţia pe cer a L. apare în direcţia unde apune seara Soarele ca o seceră subţire şi luminoasă care creşte. *Paştele.

Este considerată o zi aducătoare de noroc. Editura latitudinea geografică a României L. Se interzicea în această zi numai negoţul. uneorimaiseverca cel ţinut în zilele de miercuri şi vineri (Oltenia. oiaionar. case. unele femei o celebrează prinpost. 1970. Ca personaj mitic. Detisuşianu. strâng în haite unde se cunosc. favorabilă începerii activităţilor specifice industriei casnice (tors. L. Editura Bucureşti. Despre omul născut lunea se credea că este urât. vitelor şi păsărilor. ţesut. Muşlea Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. EdituraAlbatros.. La sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. 1976. grajduri cu usturoi (jud. îndrăgesc şi se aleg perechile. Este o femeie răutăcioasă şi invidioasă a cărei forţă distructivă poatefi anihilată prinungerea intrărilor în curţi. 1997. împrumutul bunurilor materiale. Luotoare Reprezentare mitică românească care ia sporul (mana) holdelor. Luni Personificare a primei zile a săptămânii dedicată astrului lunar. Olt). şi botezate Lunilă sau Lunaia. Editura Grai şi Suflet .. Bucureşti. Peste 171 . Totem al dacilor şi important reper de a timpului în * Calendarul măsurare popular. care nu se pot încheia într-o singură zi (ţesutul. în Antichitate. L. Stabilitatea comportamentului de reproducere. Dobrogea. dar năravul ba. reflectată astăzi de neputinţa omuluide a-l dresa pentru a-l aduce sub cupola circului să sară prin cerc pentru o bucată de carne etc. Sf.. FI. Bucureşti. dar foarte sănătos şi norocos. mirosul şi leacul florilor.Cultura Naţională. sinonimă cu *Mânecătoare. Bucureşti. în special a acelora de durată. cusutul sau brodatuliei sau cămăşii). sau de arhanghelii Mihail şi Gavriil (Neamţ). datul pe datorie. Dobrogea. ferocitatea cu care îşi procură hrana. croit).LUP Fundaţiei Cerul-o taină descifrată. reprezintă timpul favorabil efectuării practicilor de medicină populară (Muntenia. patronată de sfinţii creştini Petru şi Pavel (laşi). Moldova). Luni. Luni este invocată pentruvindecarea animalelor. Nunta la români. MarianSim. care poate da sănătate copiilor şi prosperitate familiei. Lup 1. Datini şi eresuri populare la trăsături care aveau să-I propulseze. în rândul divirutăţilor. Culturale Române. este singura zi a săptămânii oprită pentru înmormântarea oamenilor. mersul la peţit şi înmormântările. năvădit. se Obiceiuri populare depestean. celebrată în ziua de 22 aprilie. Bucureşti. Pentru câştigarea bunăvoinţei Sf. mai ales a acelora născute în ziua de L. Ghinoiu 1. Editura Minerva. sunt Fochi A. realitate confirmată şi de zicala său românească Lupul îşi schimbă blana. demnitatea.. dărăcit.. 1982. Muntenia. Bîrlea Ov. Moldova). 1995.P Hasdeu.-ii se Minerva. păstrat în forme neschimbate de-a lungul mileniilor. 1.

găina cântă cocoşeşte. Eiduc apoi o viaţă familială (L. El însoţeşte sufletul omului aici. În multe legende şi credinţe româneşti urletul L. Nereju) este exact acelaşi cu al rudeisale domestice. de unele păsări de pradă (Cucuveaua.. ICa să te te spăimânti. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele luiN. cucuvele şi porumbei. când au carne fragedă pentru căţei. (câine) şi astrul lunarla carese uită acestafascinat şi urlă ca şi cum şi-ar dori cevaanume de la el. Mesajul funesteste transmitprin cântec: câinele şi lupul urlă prelung. *Bufniţa) şi de curte (*Găina) sosirea *Morţii.-ului sau câinelui apare ca o rugăciune adresată patronilor săi (*Sânpetru de Iarnă. I În dealul cu jocul I C-acolo ţi-e locul. bufniţa cântă.. 2.-uI. I C-acolo ţi-e dorul!. ieşi înspăimânte. cucuveaua. unde apare. în imediata apropiere a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.-oaica şi căţeii de L. capre şi căprioare. Hunedoara). Între mesagerii morţii din *Panteonul românesc şi mesagerii zeului lama din Panteonul indian. la Filipii de (14-21 noiembrie) încep împerecherile care se întind pe o perioadă îndelungată de timp. alături de alte animale sălbatice (*Ursul) şi domestice (*Câinele).. sunt asemănări evidente. Solcare anunţă. după oi.LUP aproximativ o lună de zile. cea mai mare concentrarea sărbătorilor şi obiceiurilor dedicate L. atitia Hedeşan. dar şi în *Preexistenţă şi *Postexistenţă. a cărei iminentă sosire este anunţată de câini. După o perioadă de gestaţie de 62 . *Filipul cel Mare sau *Filipul cel Şchiop. De altfel.. ISă nu Fochi A. L.-ul şi câinele sunt specii canine care se substituie reciproc.63 de zile. *Moş Nicolae. *Noaptea Strigoilor.-oaicele fată târziu. 1976. probabil *Anul Nou dacic. Sântandrei.Şi-ţi mai va I Lupul înainte. I În câmp cu bujorul. Densuşianu. confecţionat dintr-o falcă şi pielede lup. Caoricare altă maredivinitate. I Frate bunsă-I prinzi.-ul e călăuză a sufletului omului pe drumurile Toamnă 172 întortochiate care duc la Rai: . în "Calendarul popular.. sperie sau alungă bolile copiilor cu numele de L. Fiind singura fiinţă care vede dracii. L. numit gură de lup. *Sântandrei) aşa cum omul procedează şi omulcredincios când înalţă cântări divinităţii adorate. I Că lupul maiştie ISeama codrilor I Ş-a patecilor I Şi el te vascoate I Lafecior de crai I Să te ducă-ti Rai! I C-acolo-t de trai. *Varvara) supravieţuieşte un scenariu ritual de moarte şi renaştere a timpului calendaristic. schimbându-şi adesea rolurile. Editura Minerva.) până la constituirea haitei când noua generaţie participă la atacarea şi prinderea prăzii.. ultimele având loc la *Filipii de Iarnă (29-31 ianuarie). Zilele Bubatului. (*Ovidenia. primul alăptat al copilului se făcea printr-un aparat în formă de cerc.-Iui din satele montane ale judeţului Vrancea (Câmpuri. câinele. Bucureşti.-ului. Există o tainică legătură între L. . în cultura populară L. el pedepseşte şi ajută credincioşii. în *Existenţă. îi sfâşie la Bobotează. La sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie. În cântecele de *Zori L. În Platforma Luncani (jud. Mesajul funest al L.

colacul. cealaltă *Aluat. Bucureşti. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. zdrobire. Editura Minerva. Bîrlea Ov. Hasdeu. Ţărâna şi făina amestecate cu apă devin una L. 1970. ca urmare. Oala şi colacul.. 2000. Editura Marineasa. are viaţă şi. Credinţele ţăranului român despre cerşi stele. însufleţirea lor prin ardere sau coacereîn cuptor. Tipologie muzicală. râşnire.. oala şi colacul. Ceramica românească. Otescu 1.. Bucureşti. Lut Arhetip al genezei din care femeia. figurinele din *Aluat. Chişinău. Bucureşti. Cântecul Zorilor şi Bradului. Kahane Mariana. Între tehnica ceramică şi cea a panificaţiei sunt evidente paralelisme spirituale: eliberarea spiritului grâului din sămânţă şi a spiritului pământului din ţărână prin distrugerea lor violentă (tăiere. pâinea şi colacii antropomorfi sau geomorfi).. Lumea de aici. Studiu etnografic. pregătirea pâinii din *Aluat şi a oalei din L. pisare. Academia Română. şi-au modelat unul altuia chipurile. lumea de dincolo. Dumnezeu a modelat omul. 1999. scoasedincuptor. Dumnezeu şi-a însufleţit creaţia suflând viaţă asupra ei. Repere spreuniversalitatea. frămân­ tarea şi dospirea materiei în prefacere. 173 . Lupăria Denumire a constelaţie! Leul Mic. Bucureşti. măcinare): adăugarea elementului gerrninal. Astfel. omul şi-a însufleţit chipurile din lut şi * Aluat arzându-le în cuptor. în vremurile biblice. Muşlea 1. şi Dumnezeu. 1992. Crăciun etc. 1914. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. Timişoara. coliva la Mucenici. 1907 (fără alte date pe copertă). 1988. Socec. apa. Editura Fundaţiei Culturale Române. Ghinoiu 1.LUT Pentru o mitologie difuză. la înmormântare. cele cu valoare rituală. adică date de pomană: oala la Moşii de Vară. vasele antropomorfe. nume de divinităţi creştine sau precreştine. În lumea celorvechi nu există descoperire tehnologică fără să lase urme în viaţa religioasă.. în "Imagini şi permanenţe în etnologia românească". marile invenţii neolitice. Haita de Lupi.. Editura Ştiinţa. Editura Muzicală. Pamfile Tudor. din L. care poartă. sinonimă cu o altă constelaţie. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Din făină şi tărănă femeia neolitică a modelat chipurile divinităţilor adorate (statuetele din lut. în epoca neolitică. modelarea chipurilor. pot fi jertfite.P. se subordonează uneiideologii universale: credinţa în nemurirea sufletului. pentru obţinerea lutului şi *Aluatului. lutul şi *Aluatul.

MAC Macavei Plantă (Papaver rhoeas L. copitele în apă sau s-ar pişa ca s-o Dictionar de magie. ziua este numită în practicile magice de aflarea ursitului şi *M. 174 Evseev lvan. Înziua de M.-ul Stupilor şi a numărului de copii în căsnicie. Întrucât mort să-i treacă timpul. fir roşu. se lescuturau şi leamestecau cu sămânţa ce puneau flori de M. împerechează urşii. 1999. . 1997. Ursului sau *M. de mitologie românească.-ul. demonologie şi răcească (Bucovina). Evseev Ivan. sau al Sfântului unelesate bănăţene. numite Barba lui Dumnezeu. cu agheasmă grădinile şi livezile prădate lăsate intenţionat nesecerate şi legate cu de urşi. unele plante deleac. Din acest motiv. iar apicultorii extrag sămânţa de M. Butură Valer. Craiova. culegeau şi sfmţeau de românii de pretutindeni. peisajul edenic al şapte fraţi Macabei. Editura spontană ţărănească Helios. flora cu utilizări în gospodăria din Oltenia. prins şi ars de păgâni de M. Bucureşti. se presăra peste anumiţi ultima miere. Nitu Georgeta. În (Oltenia). Dictionar de magie.) din fam. EdituraAmarcord. Divinitate protectoare a urşilor celebrată la 1 august care a preluat numele celor împreună cu bujorul. folosită ca leac pentru colaci de pomenire a morţilor. Enciclopedie de etnobotanică recoltau diferite plante de leac şi altele românească. era folosită tămăduirea unor boli. demonologie şi mitologie românească. coşniţe) . în mucenicii lui Eleazar. în sicriu pentru a fi numărate de într-un cuptorîncins de flăcări. EdituraŞtiinţiflcă şi Enciclo(Oltenia). În ziuade M. la această dată. De asemenea. şi să uite de cei în această perioadă a anului se de care s-a despărţit. fiii Salomoniei şi *Lumii de dincolo. peste ultimule spicede grâu. sfinţeau la biserică spice de grâu. se puneau seminţe Mucenic Macobei. Plante din să-şi mai facă baia după obicei. ursul nu mai intră în râu Timişoara. Este o plantă îndrăgită urma a fi semănată. 1979. scoteau ultima miere de la stupii de albine (ştiubeie. Dictionar. cerbul ar intracu pedică. Papaveraceae care înfrumuseţează. oamenii stropeau Mehedinti. La înmormântare.

credinţele şi unele tradiţii legate de ele. personificare a timpului tânăr. cu început de an la l ianuarie. Maica CăIătoarea Soltrimis la divinitatea pluviometrică să dezlege sau să legeploile. Sărbătorile la români. puţine cu dată fixă (*Arminden. lipsite de grindină şi piatră. ursoaica fată. 1985. cirezile de vite şi prisăcile dau randament economic maxim. Timişoara. A. Constantinescu N. 1987). transmis printr-un cântecfunerar. 1. *Paştele Blajinilor. Bucureşti. *Scaloiana. Seceta. Candrea 1. Moaşa Ploii. 1982. Mitologie românească. Florariu). Ropotitul Ţestelor. val. Sărbătorile de vară la români. Editura Cultura Naţională. Bucureşti.MAICA CĂLĂTOAREA Editura Amarcord. Zicala populară: Mai e rai îşi găseşte explicaţia în faptul că timpul suficient de călduros şi precipitatiile abundente.... Pamfile Tudor. Ghinoiu 1. Bucureşti. este purtătoarea unuimesaj precis. Bucureşti. Denumirile populare indică fie timpul florilor (Floral. Macaveiul Urşilor Nunta sau împerecherea *Ursului. 1928. Bucureşti. făgăduiau un an bogat în roade. Todorusale) cuprindeau obiceiuri şi practici sezoniere specifice primăverii. *Zâna. Vulcănescu R. Gherman.. 175 .. Editura Minerva. Sărbătorile populare din luna M. la începutul lunii februarie. Mihalache O. Folclor românesc. paie sau crenguţe de lemn îmbrăcată cu hăinuţe dincârpe. Iarba Fiarelor. Studiu etnografic.. Obiceiuri populare depestean. Constandinu Puilor şi Ioan Fierbe-Piatră) şi mainumeroase cu dată mobilă (pentru un an cu dată mobilă a Paştelui l mai: Paşte. crescătorii de animale din Ţara Hategului şi Platforma Luncani îi dăruiau ursului o pulpă de vitel: o lăsau în locurile lui de trecere şi spuneau: Na Ursuleî După 7 . Bucureşti.. Bucureşti.. *Maica Domnului. Editura Cultura Naţională. Bucureşti. Socec. 1997. Candrea A. Bucureşti.. Bîrlea Ov. Dicţionar. sinonimă cu *Ploaia. joileVerzi. Bucureşti. 1987. Editura Fundaţiei culturale Române. în livezi. perioadă marcată în *Calendarul popular de *Martinii de Iarnă. *MătcăIăul. în *Calendarul popularîn ziua de l august. *Aluat. Cârnilegile. în condiţii grele. FI. fie exuberanta vegetaţie! (Frunzar). Cu această ocazie. Pe ogoare.. iar turmele de oi. Marian Sim. Editura Minerva. Rădulescu Codin c. Studiu etnografic. 1910. 1986. Editura Fundaţiei Culturale Române. M. Studii de folclor. C. Lectura textuluifolcloric. substituitde o păpuşă confecţionată din *Lut. Iarba fiarelor. 1. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. Dicţionar. grădini şi podgorii activitatea este în toi. 1928. EdituraAcademiei. Obiceiuri populare depestean. Mama Secetei. 1898. prăznuită Ghinoiu 1. studiu de folclor. 1909. Academia Română. Institutulde Arte Grafice. cârpe. sinonimă cu Împuiatul Urşilor. Mai Luna a treia în Calendarul roman şi a cinceaîn Calendarul iulian şi gregorian.8 luni de gestaţie.

din impas. 1997. M. Ziua de celebrare a Fecioarei unei icoane găsite într-o fântână. sau cu Pământul. Bucureşti. prin moarte. Cluj-Napoca. însemna. plecarea Moşului. Pop D. Studiu etnografic. binecuvântează boii. În practicile magice. Conform aceleiaşi tradiţii. Obiceiuri populare depestean.D. este ronţăit şi tropăit în timpul naşterii sau că invocată de fete să se mărite.. zeu o zeiţă anterioară. dintr-o mamă de şapte ani şi un măria Mică (8 septembrie) şi *Maica tată de şaptezeci şi şapte. de femei să a mâncat fânul în care a fost ascuns nască uşor. prin Fecioarei Maria iar la 8 septembrie naştere.. el însuşi fiind lovitcu o piatră. de descântătoare să vindece la tors. unelelegende M. este Maria a fost suprapusă de creştini peste născut în grajdul *Moşului Crăciun. Institutul de Arte Grafice.MAICA DOMNULUI orbite de mama vitregă. *Luna. sau terea zeiţei păgâne au fost disociate după îi îngăduie să nască numai în grajdul modelul dramei hristologice: pe vitelor. se roagă Bucureşti. ciocârlanul divinitatea adorată (Sântămăria Mare) şchiop pentru că l-a văzut pe Mântuitor răstignit. nopţii. 1989. redă vederea fiicei Ghinoiu 1. lemnarul pentru că i-a făcut lui bolile etc. identificată cu astrul Cârnilegile. de mame să aibă copiii Pruncul. ea s-ar fi născut din durere de *Sântămăria Mare (15 august). D. vacile. Dicţionar. la 40 de zile de la vindecă boli grele. păianjenul pentru că întrecut-o sănătoşi. În Sărbătorile la români. urmată de renaşterea ei (Sântămăria În schimb. M. Precista invocată în momentele de grea el însuşi zămislit miraculos. D.dar le pedepseşte cu asprime când încalcă interdicţiile impuse de ea. După altă identificată în *Panteonul românesc cu legendă. sărbătorită la la vârsta senectuţii care se opune venirii echinoctiul de toamnă. Pruncul Iisus. oile şi Mică) împreună cu *Simion Stâlpnicul (1 septembrie) şi Ziua Crucii (14 septembrie) porcii pentru că au încălzit-o şi hrănit-o în timpul naşterii. D. sărutarea unei frunze de păr. Editura şi să nu izgonească vânturile cu avanDacia. care a speriat-o când mergea la moliftă. Marian Sim. Sărbătorile vechi. din mirosirea sau 1. 1898. 176 .. (Sântămăria Mare şi Sântămăria M. Fl. Obiceiuri agrare de Dumnezeu să nu prăpădească lumea În tradiţia populară românească. rândunelele pentru că formează scenariul ritual de înnoire a timpului la *Anul Nou când moare au dat vestea că vaînvia Iisus. Nume popular al Fecioarei Maria. *Sântă­ inimă. Editura Fundaţiei Culturale Române. Venirea Fiului. în mentalitatea celor Naşterea Fecioarei Maria.În basme ajută eroinele să iasă Iisuscrucea grea. din sărutul cumpănă. M. a fost Maica Domnului zămislită nefiresc. numit *Năvalnicul. D. tajele care le aduc ele oamenilor. taie mâinile soţiei sale pentru că 15august au fixat Adormirea (moartea) l-a moşit pe Iisus. a blestemat calul pentru că a Mică).. înzestrează fecioara vrednică şi ascultătoare şi o căsătoreşte cu fiul de împărat etc. Moartea şi renaş­ Fiului pe lume: o izgoneşte pe M. D. iar pe feciorul agresiv.

VEACUL DIVIN .1.

.

Maramureş.2.Popescu (Călineşti. Toaca din lemn AIEF. 1973) 1. jud.1. jud.Popescu (Călineşti. Instrumente şi glasuri de comunicare cu divinitatea 1. Gura şi limbade comunicare alec1opotului AIEF. C. 1973) .1. C. Maramureş.

jud. Plecarea defunctuluiÎn Lumea de dincolo anunţată de glasurile divineale trâmbiţei şi f1uierului AIEF (Gura Humorului.1.4. Maramureş) 1. jud. Suceava) .3. Credincioşi la slujbă de glasurile divineale toacei şi c1opotului chemaţi AIEF (Budeşti.

Muşlea.6. Suceava. 1972 1.1. jud. Buhaiul.5. 1959) . instrument care imită glasul (mugetul) taurului AIEF (Fundu Moldovei. Surlă. instrument cu care junii braşoveni imitau glasul (grohăitul) porcului 1.

Simboluri înfrăţite la care se închină trecătorul: crucea creştină şi arborele sacru AIEF. 1. jud. jud. Petrescu (Rădăcineşti.1. VIăduţiu (Dragomir. 2. Bacău) .2. Protectori mitici 2. P. 1980).2. Chipul moşului (strămoşului) sculptat în lemnla o fântână cu cumpănă AIEF. Vâlcea.

4.3. 1.2. Drăgoescu (Târpeşti. Stâlpde veghe la poartacasei AIEF . Oaste simbolică la intrarea În gospodărie AIEF. Neamţ) 2. jud.

Şarpele casei. Arminden. . paznic la intrarea În gospodărie AIEF 2. arbore sacru apărător de duhuri rele Rusalim Işfănoni.6. 1999.2.5.

Tulcea. Sperietoare pentruduhurilerele şi păsările stricătoare AIEF. N. Dunăre (Caraorman.2.jud. 1975) din podqorli . Ţeasta bovină păzeşte holdele şi grădinile oamenilor AIEF 2.8.7.

Substitute ale divinităţilar adarate 3. Masca de Capră AIEF (Botoşani. jud.Mihală-Douglas (Brastavăţu.2011) 3.3. C. jud.1.2. Botoşani) . Pregătirea căpăţânei de porc ca mască pentru colindatul cuVasilca (Siva) la Crăciun şi Anul Nou AIEF. Olt.

1970) 3.3. jud. C. Mască de Turcă (Vacă) AIEF. Neamţ) . Hunedoara. Mască de Cerb AIEF. jud.4.3. Habenicht (Alrnaş-Săllşte. Popescu (Agapia. G.

6. Bacău) 3. Măşti de Urs 1. jud. 2006(Dărmăneşti. Ouăle încondelate sau înroşlte. Băncescu.1963 . substitute rituale aleDomnului Iisus AIEF.3.5.

1.2. jud. Colecţia H. 1956(Sabasa.JoculCaprei AIEF. Desfătarea Zeului 4. Neamţ) 4. Întâlnire a zeiţelor AIEF . Oprişan.4.

jud. Hunedoara.3.4.Jula (Păucineşti. Alaiul Cerbului AIEF. N.4. Jocul Căluşului . 1969) 4.

Jocul Ursului .4.5.

1. Sibiu. Sacrificiul ritual al porcului Ilie Moise(Cut. 2011) . Moartea anuală a divinităţii adorate 5.5. jud.

5. jud.Giurchescu (Păgubeni. A. 1975) 5. jud. Moartea Caprei AIEF. 1971) .Popescu (Veneţia deJos.3. Înecarea (moartea) Plugarului AIEF.2. C. Braşov. Bacău.

Vâlcea.Papahagi. Ciocnitul ouălor. 1932) a Domnului Iisus .4. moarte şi renaştere anuală T. jud. III (Băbeni.5.

5. . jud. Slujba deÎnmormântare aTurcii AIER (Orăştie .5. Hunedoara).

David (Rucăr.Mihală-Douglas (Brastavăţu.6.1. jud. Rug funerar deîncinerare ajertfei zoomorfe AIEF. Argeş. Focul lui Sâmedru. C.2011) 6. Olt.2. Rug funerar de încinerare ajertfei fitomorfe AIEF. L. jud. 1999) . Pârlitul porcului. Renaşterea divinităţii adorate 6.

6. Botoşan i) RedAbaris@2014 . Gorj. Focul deJoimari. Capră. 1938) 6.4. Amintire a ritului funerar de incinerare geto-dac AIEF (Câmpofeni.3. M. Deaconu (lbăneşti. jud. Zeiţă renăscută AIEF. jud.

jud.Popescu (Veneţia deJos.6.5. 1971) renăscut . Braşov. Stropitul cu apă a asistenţei de Plugarul (Zeul) AIEF. C.

Petrecere a femeilor la Lăsatul Secului de Paşti AIEF.jud .. C. Popescu (Hunia.~ _• jud. C.. Dolj) (Zeului) .2.. ".7. Manifestări dionisiaee la moartea şi renaşterea Zeiţei * 7. Femeie mascată bărbat Înziua de Sf. Dolj) 7. Popescu (Hunia..*""""'c". Ion AIEF..1.

Cucul. Cuc şi Cucoaice AIEF. Ilfov) (Pasărea. C.2. C.Popescu (Pasărea. Mască de CUC AIEF. 8. jud. Popescu jud. Ilfov) .1. simbol al renaşterii 8.8.

8. C.llfovl . Ceata Cucilor.3. Popescu (Brăneşti.jud. parodie a ceremonialului nupţial AIEF.

Sibiu. jud. 201 1 . C.9. Divinităţi Mume 9. Picu Pătruţ (S ăllşte. losipescu. Zeiţa Mumă cu chip de arbore Miniatură. Muma Pădurii Îşi strânge copiii (copacii) În braţe Desen. 1842) 9.2.1 .

Dancu. jud. Colacii Maicii Domnului modelaţi din aluat Viorica CroitoruCapbun (CorIăţel. Mehedinţi) . 1884) 9.9. Sibiu. D.Dancu.3.4. 1982(Cârţişoara. 1. jud. Maica Domnului Icoană pe sticlă.

1972) .10.2. jud. Paparudă AIEF . Brăila. Modelarea Scaloianului din lut AIEF (Gropeni. 0.1. Zei şi Zeiţe pluviometrice 10.

jud.4.Giurgiu) 10. jud. Scaloieni AIEF (Joiţa. Călăraşi) .3.10. Scaloian pregătit pentru Înhumare AIEF (Independenţa.

Popescu (Bârca.10. C.Cortegiu funerar laÎnhumarea Mumuliţei Ploii AIEF. Dolj) . jud.5.

jud.10.Popescu (Zimnicele. C. jud. Udarea Scaloianului AIEF (Zimnicele.7.6.Teleorman) . Pomana Caloianului AIEF.Teleorman) 10.

suratele şi stegarul AIEF (jud.Teleorman.11. Culesul florilor pentruîmpletirea cununii. Alaiul nupţial al Drăgaicei: mirele şi mireasa în centru. 1979) 11. simbol al căsătoriei AIEF.1. C.2.Breazna (Baia. Zeiţe fecioare 11. Sânzienele. 1960) . jud.Tulcea.

4. Lăzărel AIEF (Brăneşti.jud. Înjurul Zeului .11. jud. Zeiţe vegetaţiei.Popescu (Zimnicele.llfov) fecioare. Lăzăriţele. C.3. Jurământul cu mâna pe steag. Înaintede Începerea dansului fertilizator AIEF.Teleorman) 11.

Sulu. Fertilizarea holdelor şi turmelor 12.Teleorman) .1. CăIăraşi) (Sânzienei) şi al cetei sale divine AIEF. jud.12. N.2. C.jud. Rădulescu 12.Popescu (Zimnicele. Zeu fertilizator allanurilor de grâu AIEF. Jocul Drăgaicei (Luptători.

4. C. jud. jud. primul gospodar ieşit primăvara la arat. Hunedoara. substitut al Zeuluivegetal AIEF. A. Alaiul Plugarului. Braşov. secvenţă rituală de la cununia Boului înstruţat AIEF.3. 1968) 12. 1971) .12. Giurchescu (Silvaşu de Jos. Detreioripe după masă. Popescu (Veneţia de Jos.

Mutul Căluşului.Burghele. Zeu cabalin fertilizator AIEF .6. Măşti vegetale la deschiderea anului pastoral C.12. 2006 12.5.

Iepurele. 1970) . Peană din spice Împletite. Popescu (Giurgiţa.jud. G. spirital grâului şi totem al Căluşarilor AIEF.Suliţeanu (Dumitra. jud. Alba. Dolj) 13. Spiritul grâului 13.13. substitutal spiritului grâului AIEF.1. C.2.

Buzdugan din spice împletite AIEF. jud. Drogeanu (Mihai Viteazu. P. Mureş) 13. 2012) 13.13.4. Barba lui Dumnezeu Viorica Croitoru Capbun. Cununa grâului .3. Răzvan Ciucă (Slobozia.5.

1. . 1968) mistreţul.Sângiorzul omoară balaurul (Scorpan. C.14.Zei tineri:Cavalerul Trac omoară b.lrimie. a. Marcela Focşa. Sfinţi creştini şi reprezentări mitice precreştine călări sau În care cereşti trase de cai 14. 1967.

2.14. Sântilie în carceresc (Icoană pe sticlă. Căiuţii. oameni-cai AIEF (Fundu Moldovei. 1968) .Irimie.Marcela Focşa .3. Suceava) 14. jud. C.

C. Cernea (Pria.15. a Sântoaderilor în şezătoarea fetelor ceată AIEF.2. Herghelii divine 15. Sântoaderel Dă cosiţă fete/ori Cât e coada iepe/orI AIEF. 1973) 15. jud.1.Popescu (Călineşti. Caii din ogradă. Maramureş. 1969) . Sălaj. Invocarea Sântoaderului laîmpletitul părului: Toadere. jud. E.

15.3. Săritul copilului de ceata (herghelia) Zeului Căluş
Narcisa Ştiucă (Oporelu, jud. Olt, 1996)

16. Sfinţi şi Zei
la vârsta
senectuţii

16.1. Moş Alexe
descuie vara şi Încuie
iarna
Desen, C.losipescu, 2011

16.2. Simion Stâlpnicul,
stăpân alvânturilor şi
deschizător al Anului
NouBiblic
Desen, C. losipescu, 2011

16.3. Moş Andrei. lcoană-acatist a
Sfântului Apostol Andrei
1. Băncescu, 2006

16.4. Măşti de Anul
Nou. Moşul şi Baba
AIEF, C. Popescu (jud.
Vrancea, 1971)

16.5. Colacul Moş

modelat din aluat
V.1. Toarcă, 2011 (Românii
din Craina Serbiei)

II. VEACUL DE OM

1. Zeiţe ale
destinului

1.1.Chemarea Ursitei
cu glasul vergelelor de
lemnpentru grăbirea
căsătoriei fetelor
AIEF (Viştea de Sus, jud.
Braşov)

1.2. Invocarea Zorilor, zeiţe aledestinului, lacasa
defunctului
AIEF (Isvarna, jud. Gorj,1938)

l.3.Lăuză

În aşteptarea Ursitoarelor, zeiţe ale destinului
În atreia noapte de la naştere

nou-născutului,

AIEF, C.Ereteseu (Podeni, jud. Mehedinţi, 1966)

2. Substitute
divine ale
mirilor la
căsătorie

2.1. Steag de nuntă împodobit cu batiste oferitede fetele
din satpentru grăbirea căsătoriei
AIEF, C. Popescu (Sârbi, jud. Maramureş, 1973)

2.2. Gătitul bradului,substitutal mireluila căsătorie
AIEF (Transilvania)

2.3. lalomiţa) 2. Mureş) . jud. Colacul mirelui Viorica Croitoru Capbun. jud. Răzvan Ciucă (Jilavele. Model alactului nupţial: colacul miresei şi buzduganul mirelui AIEF (Solovăstru.4.

tânăra AIEF nuntită fătul .5.2. Simbolul găinii împodobitela nuntă: găina aduce oul.

P. Pătruţ.3.1 . Moartea cuchipde om şi cuaripi de pasăre pe cap Min iatură. Zeiţa Morţii şi sufletul defunctului 3. 1847 .

Răzvan Ciucă (Slobozia.Papahagi.3. III (Schitu Topolniţei.2.4. jud. 2012) 3. Pasăre sufletpe stâlpul funerar T. 1930) 3. Pasăre suflet modelată din aluat colac desenat. Păsări alesufletului În brazii funerari AIEF. Alba) . Viorica Croitoru Capbun.3. jud. Mehedinţi. R. Vulcănescu (Gârda.

2. 1967) .4.1.drumsimbolic al defunctului pe Lumea dedincolo AIEF. jud. jud. 1.Eretescu (Nereju. Lumânarea de mărimea trupului. Drăgoescu (Vârfuri. Colac pentru hrană şi banlegat ladeget pentru plata vămilor AIEF. Pregătirea defunctului de drum 4. Dâmboviţa) 4. C.Vrancea.

C.2. Vrancea) .1. jud.5. Priveghiul 5.Popescu (Topeşti .Vrancea) 5. Mască de Moş (strămoş) la priveghiul de Înmormântare AIEF.jud.Jocal mascaţilor În jurul rugului funerar AIEF (Nereju.

jud.jud.1. Cântec al Bradului.6. 1929) 6. Iniţierea mortului prin cântece funerare 6. Hunedoara) a tânărului necăsătorit .2. 1. Cântec de petrecut AIEF (Ruda. Berman (Runcu. soţie postumă AIEF. Gorj.

Răzvan Ciucă (Poiana Mărului. InMemoriam Pro Patria~ 2001 6. Inovaţie în obiceiurile funerare. Viorica Croitoru Capbun. Braşov) .3.4. Cântecul de petrecutînlocuit cu Mai am un singur dor. jud.6. Fragment din Cânteeul Bradului.

7.1. sicriul . Pomană AIEF (Vrancea) dată În noua locuinţă a mortului. Ofrande la Înmormântare 7.

1971) .Suliţeanu (Ariciu. Maier (Dumbrăveni. Brăila.2.3. 1974) 7. Gorj. Oaie dată de pomană unui copil după Închiderea mormântului AIEF. jud. Pomana pe pământ. jud. R. după Întoarcerea de la cimitir AIEF. G.7.

8. Godea) ştergare .1. Ultimul drum 8. Boiicarului mortuar împodobiţi cu colaci şi (Colecţia 1.

Braşov) . jud.2. 8. Cal psihopomp pictat pe crucea din cimitir Emil Ţircomnicu jud.3. Dolj) (Bistreţ. Odihna mortului AIEF (Drăguş.8.

Bacău. jud. M.8. Izvoare şi punţi simbolice detrecere peste ape AIEF.4. 1977) . Budlş (Bereşti-TazIău.

cheia Raiului AIEF. Colaci şi figurine modelate din aluat la Înmormântare 9. Ciobănel (Valea Moldovei. 1998) 9. cui.2. Răzvan Argeş. jud.agăţate În pomul mortului: toiag.1. scăriţa spre Rai. Figurine modelate din aluat. lazu. colac modelatdin aluat Viorica Croitoru Capbun. jud. jud. cârlig. lalomiţa) Ciucă (Jugur. pasăre. Rătăcitul.9. A. Suceava. .

jud.9. jud. 12. 4. Răzvan Ciucă: 1. 5. jud. lalomiţa). 10.Văduva (Iaşi. jud. O. Gorj). Parastas (Sălişte. laşi.4.Panaghia. jud. Braşov). 6.3.Prescură 4 10 11 12 . Colacul de Înmormântare Jug AIEF. Arhanghel. 1978) 9. 9. 7. Colac pentrubărbaţi (Jugur. Căpăţel (Ohaba. 3. Noporocină (Cobuzu. 8. Păpuşă pentru femei.Cap (Scânteia. Rătăcitul. Argeş).Colăcel bărbătesc. Forme şi motivesimbolice străvechi pe colacii de Înmormântare Viorica Croitoru Capbun. lalomiţa). Stolnic (Drăguş. 2. jud. Sibiu). 11. jud.

Vârcolacii.2. jud. 2011 10. laÎnmormântare. lşfănoni. În urmamortului R. Tehnici de destrigoire 10.losipeseu. mănâncă Soarele şi Luna Desen. 1995) . 2004(Cernişoara Florese.10. Hunedoara. cei mai răi dintre strigoi.1. C. Aruncarea seminţelor de mac.

3.4. Tămâiatul mormântului În zori AIEF (Pitaru.10. Tămâiatul casei AIEF (jud. Dâmboviţa) 10. jud.Vrancea) .

Obiceiuri la 40 de zile după înmormântare. Pom al mortului Încărcat cu roade modelate din aluat AIEF. Răzvan Ciucă: scară. G. Soare.1. lnqetaş. păsărică cu şercuţ.2. Lună. foarfecă. mână. jud. la plecarea sufletului În Lumea de dincolo 11. Figurine din aluat aşezate În pomul mortului Viorica Croitoru Capbun. crăcănuţe cuşercuţe. colăcei .11. colacul mortului.Comanici (Botoşana. Suceava. 1975) 11. frunze cu cârlioanţe.

Casă a mortului amenajată În jurul unui pom din faţa locuinţei pentrua fi dată de pomană AIEF (Ceahlău. Gorj) 11. Gorj) 11. Hainele de pomană Îmbracă mai Întâicrucea. Neamţ) .11.3.5. substitutal defunctului AIEF (jud.4. Patşi haine datede pomană la mormântul din cimitir AIEF (jud. jud.

Steag de cununie laÎnmormântarea tinerilor necăsătoriţi AIEF.12.2. jud. 1.Cortegiul funerar devine la Înmormântarea tânărului necăsătorit alaide nuntă AIEF (Leşu. Bistriţa-Năsăud) . 1965) 12. Nunta funestă 12. jud. Drăgoescu (Săcel.1. Maramureş.

12. Vuia (Tâmpa.3. 1958) 12. Gorj) .Bradullaînmormântare. jud. Familii postume alcătuite din cruci şi brazi În cimitireledin nordul Olteniei AIEF (Baia de Fier. Hunedoara. jud. R. soţie postumă a tânărului necăsătorit AIEF.4.

jud.Bihor) .Tulcea. Coji de ouă roşii puse peApa Sâmbetei pentruavesti moşii de dincolocă a sosit Paştele AIEF.Comanici (jud.1. G.13. Comunicarea dintre cele două lumi 13. Lioara. 1996) 13. Colecţia Dobrocult (Alba. întâlnire a sufletelor din Lumea deaicicucele din Lumea de dincolo simbolică AIEF.2.

ospăţ al celor vii cu cei morţi 14. Răzvan Republica Moldova) Ciucă (Slobozia Mare. Paştele Blajinilor.2. Răzvan Ciucă (Slobozia Mare. Republica Moldova) . Binecuvântarea ofrandelor Viorica Croitoru Capbun.14. Întâlnirea În cimitir a neamului de aicicu celde dincolo Viorica Croitoru Capbun. 14.1.

A. Editura Cartea Românească. Bucureşti. EdituraAcademiei. Iarba Piarelot: Studiu defolclor.. / CieMaica Sfântă. Lumea de aici./ De easă terogi. Bucureşti. BîrleaOv. Editura Minerva. Zeiţă a morţii care primeşte sufletele morţilor în Rai. Cuceu Maria. îl transformă în buruiană folosită în farmecele de dragoste etc.. Cuceu 1.. ConstantinescuN. Dictionar de simboluri şi arhetipuri culturale. Editura Minerva. sinonimă cu *Maica Domnului... 1970. Bucureşti. M.. Nume popular al Fecioarei Maria. jud.. / I-o răchită mare. jud. Bucureşti. Densuşianu. Sufletul defunctului este iniţiat prin cânteculde *Zori cum s-o recunoască şi cum să se poarte când o va întâlni: . / Poale să-i săruri. să ajungă în Rai: că . să-i dezlege gura: . P. / La aia cine se umbrea? / MaicaPrecista. P. Câmpofeni.. 1988. Mică enciclopedie a poveştilor Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică... sinonimă cu *Caloianul. Caraş-Severin).. Cântecul Zorilor muzicală. 1981.. (Zorile. Brătulescu Monica. / Să-fi descuie guri{a. Gorj). 2. păstrează *Sântămăria Zeiţe Colo-n vale-n cale. Din mitologia tiacilor. Editura Minerva. rătăcit pe drumul mistic. Colinda românească. Păpuşă confectionată din lut.MAICA SFÂNTĂ naştere. Kahane Mariana. (Hangu. jud. 1999. Bucureşti. Marii invocată în momentele şi Editura Bradului. În unele bocete moldoveneşti defunctul este sfătuit s+o roage pe M. Răchită-njlorită. 1963. sinonimă cu *Gaia.. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. care ajută sufletul mortului. Borlova.. Ghinoiu 1. Bucureşti. Vechi obiceiuri agrare româneşti. (Zorile din casă. identificată în *Panteonul românesc cu Mare (15 august) şi cu *Sântămăria Mică (8 septembrie).A. / Ei să-i îngenucbi / Poala să i-o pupi. / Easă-fi mai arate / Pe unde să dai. 177 . Tipologie Muzicală. şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. 1976. / Ia să mi te ieie / Şi să mi te ducă / La mijloc deRai. lumea de dincolo. printr-un rit funerar. Bucureşti. româneşti. Fochi A. Datini neolitice şi este de grea cumpănă. Neamţ). Editura Amarcord. 1994. / C-acolo-i detrai . 1988. Bucureşti. la divinitatea adorată să dezlege ploile (Dorohoi). -Nainte să mergi/ Unde-i mai vedea / / Nue răchită. Evseev Ivan. Bucureşti. Muşu Gh. 1982. Editura Fundaţiei Culturale Române. Etnologie juridică. Timişoara.Roagă-te la Precis ta. Editura Academiei. trăsăturile 1976. pe apă sau pe sub pământ. cârpe sau crengută de pom îmbrăcată cu hăi­ nute din cârpe. substitut ritual al solului iniţiat de ceata feminină pentru a fi trimis. Candrea I. 1928. Maica Precista 1. / Jos să mi te apleci. / Ca să ajungi În Rai. Maica Sfântă Ghid providenţialal în *Cartea româneasa morţilor../ Să pori vorbi cu dânsa. 2. Editura Cultura Naţională.. Dicţionar onomastic românesc. metamorfozat în răchită înflorită. Vulcănescu R.

sudul Transilvaniei. Marian Sim. Bucureşti. Obiceiuri pe nas şi duhoare de tutun pe gură populare de peste an. invocată în descântecele deplânsul *Gaia. Mama Câmpului de cele mai multe ori. lungă şi îmbârligată. Dintre acestea. 1982. *Ploaia. Moaşa Ploii. Studiu etnografic. *Zeiţa Morţii apare. cu coadă ca de Naţională. de zi sau de noapte: *Corboaica. Sărbătorile laromâni. Banat şi Editura Dacia. identificată cu Terra Mater (Gaea). Dictionar. Constantinescu vită. în schimb erau 178 Zeiţă .MAMA CALOIANA Ghinoiu 1. Folclor românesc. *Zâna. În textele funerare din Oltenia. Mama Caloiana Divinitate pluviometrică invocată să dezlege ploile. *Maica Domnului. Editura Cultura cu gheare ca secerele. 1898. care urmăreşte neîncetat acest motivmameleîşi fereaucopiii prin omul. ai cărei copii sunt urâti şi plăn­ a morţii este pasărea migratoare G. *Scaloiana. / Almeu mereu plânge. bătrână cât lumea. Bucureşti. Gorovei Artur. M. Bucureşti. / Din această seară / Al tău să plângă / Şi al meu să tacă! (Bucovina). paie sau crenguţe de lemn îmbrăcată cu hăinuţe dincârpe.. pipă mareîntre dinţi. Fundaţiei Culturale Române. 1986.. Studii de folclor. 1997. tutunul obiceiul fumatului. 1989. cu coltiîn gură ca ai mistretului. Lumea de aici. *Maica CăIătoarea. ca o pasăre de Zeiţă mumă. dându-i rotocoale deasupra diferite practici magice să nu fie schim. Academia Română. 1. / Iar al tău nu plânge.: Mama Câmpului! / Şi tu ai copil / Şi eu am copil.capului. Bucureşti. Obiceiuri Mamă şi MamaGaia a morţii în ipostazapăsării de pradă care ia sufletul la moartea omului. C. Editura şi Bradul.. vol. cu ochii umflaţi ca de capră Minerva. cu flăcări care îi ies Bucureşti. Spre deosebire de *Muma prototipul caracteristic al zeiţei neolitice Pădurii. neagră şi urâtă ca întunericul Iadului. *Bufniţa. FI. Iarba înecată. Kahane Mariana. Editura Minerva. agrare În traâitia populară românească. Institutul de Arte Grafice. *Aluat. Mama Dracului care ar fi născut demonii. c-o lulea sau N. lumea de dincolo.. Tipologie Muzicală. Cântecul Zorilor muzicală. Editura încârligat. găcioşi. *Vulturul. cu coarneîn cap ca răşchitoarele. Editura (Vâlcea). nate. interesate să preia calităţile copiilor MI-ei C.. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. cârpe. 1999. Aceasta ar semăna cu o babă. Cârnilegile. copiilor. Creâirui şi supetstitii ale poporului român. fiarelor. Bucureşti. Lectura textuluifolc1oric. Editura Fundaţiei Culturale Române. PopD. substituită de o păpuşă confecţionată din lut. Ghinoiu 1.. 1988. stăpână a holdelor semă­ pradă. are prunci cuminţi. 1928. Bucureşti. Din (Milvus Milvus).. Întrucât turcii în expeditiile lor de jaf prin Ţările Române descopereau baţi de Mama Pădurii. cu nasul lung şi Bîrlea Ov. 1915. Bucureşti. Cluj-Napoca. Candrea A 1. sinonimă cu *Caloianul.

Mama Secetei Divinitate pluviometrică invocată să lege ploile. 179 . Iarba fiarelor. 1944.. care se poate metamorfoza în vieţuitoare (Liliacul) sau în plante (măceşul sau trandafirul sălbatec). / Fără nici-o piatră. Cuceu Maria. Cluj-Napoca. sperietoare pentru copiii neascultători. Folclor românesc. Olinescu Marcel. Editura Minerva. sinonimă cu *Caloian. sau Vezi că te ia Gaia. Zeisuverani aiindo-europenilor. ConstantinescuN. *Scaloian. Bihor). substituită de o păpuşă confecţionată din lut. Sărbătorile la români. Vechi obiceiuri agrare româneşti. Doamne. *Sântilie. în Evul Mediu. Dictionar. paie sau crengute de lemn îmbrăcată cu hăinuţe din cârpe. Lectura textuluifolcloric. (Cociuba Mare. demonoromânească. secera şi coasa. Bucureşti. / Să meargă ca vântu . în faţa tronului lui Scaraoschi. oiaiora: demagie.. Pop D. Tatăl Soarelui. Obiceiuri populare depestean. sinonimă cu A da de Dracu. Editura Casa Şcoalelor. Bucureşti. 1982. *Paparudă şi Rută. 1928.. / Ploiu: curată. Ghinoiu 1. este invocată pe timp de secetă de o ceată sacră să aducă ploaia: Mămăruţă. Editura Minerva. / Dă. / Unde-i da cu plugu. Mama Pământului Ultimele spice lăsate intenţionat nesecerate pe ogor pentru a se adăposti în ele spiritul grăului din faţa uneltelor *Morţii. Studiu etnografic. M. voI. 1997.MAMARUŢA ascunzişurile băjenarilor din păduri observând zborul pe cer al găii. va participala distrugerealumii. Băbăruţă. româniiau numit-o. Sfântul Soare. Expresiile populare: A da de Gaia. împreună cu el. Când va fi eliberată de Scaraoschi. Dumezil Geoges. Într-o legendă apocrifă ea ar fi fost înfrântă deArhanghelul Mihail într-o luptă cosmică şi apoi băgată şi legată în Iad. ploiţa. 1988. pasăre al cărui comportament era cunoscut şi de ei. Studii de folclor. Seceta. Mitologie românească. Mamarca Duh necurat. Editura Amarcord. MarianSim. EdituraMinerva. / Să se umple groapa.. jud. 1. Cârnilegile. Obiceiuri agrare În tradi!ia populară românească. va naşte Antihristul şi. cârpe. şi pentru arodi în anul viitor (Valea Nistrului: Soroca). Pasărea turcului. Editura Fundaţiei Culturale Române. Dacia. este invocată în unele descântece de alungare a bolilor (Teleorman). 1997. Evseev Ivan. mamă a *Dracilor şi soţie a lui Scaraoschi... Editura Cultura Naţională. Institutul de Arte Grafice. Bucureşti. Univers Enciclopedic. Bucureşti.. Bîrlea Ov. sunt cunoscute astăzi în toate zonele etnografice româneşti. 1898. 1. Editura Cuceu 1. / Unde-i da cu sapa.. Bucureşti. identificată cu zeul sirienilor antici Mamona. 1997. Candrea A. 1986. M. 1989.FI. Bucureşti. aceasta M.. logie şi mitologie Mamaruţă Reprezentare pluviometrică sinonimă cu zeiiindieni Marut. Bucureşti. Bucureşti. Timişoara.

căpetenie a *Dracilor şi *Strigoilor. Timişoara. M. prăznuit în ziua de 25 aprilie. 180 . nu erau legaţi şi. 1882. 1898. pro. porumbfiert şi flori. Mangiuca 5. 24. se scoteau stupiide la iernat şi se retezau fagurii etc. M. Marian Sim. Cincizecimea. sinonim în *Panteonul românesc cu Mamarnită. zeu al războiului. În ziua de M.. este amintit în predicalui Iisusîn care precizează că nu puteri sluji lui Dumnezeu şi Mamona (Matei. 1997. în specialal boilor. Cârnilegile. stăpână a întunericului Iadului. Evseev Ivan. însoţite de câte un pui pelui. şi data de celebrare aleSf. gregorian şi poporul român pe anul 1883. şi poporul român Marcul Boilor Marta Patron al vitelor mari. Sărbătorile la români. Bucovina). Denumirile zonaleale lunii Bucureşti... identificată cu zeul sirian al belşugului Mamona. Niţu Georgeta. principalele animale de muncă în satul vechi românesc. Studiu etnografie. B. detnonologie şi mitologie românească.) şi cu dată mobilă cuprindobiceiuri. *Alexi sau *Ziua şar­ împărţeau mături confecţionate din tufe de *Pelin verde. de obicei. Germinariu). erau lăsaţi să pască pe unde voiau şi cât doreau. 1999.nu se înjugau la căruţă sau la plug (Banat. Blagoveştenia sau Ziua Cucului de găină. Martiu) sau Marina indică trezireala viaţă a naturiiînconjuDivinitate a *Calendarului popular. Editura Amarcord. Marian Sim. Calendarul iulian. gregorian pe anul 1883. Craiova. rădăcina cuvântului originar (Mart. Braşov. cercuri dintulpinile de pelin princaretreceau copiii. 1882. Calendarul iulian. Editura Helios. Tipografia Alexi. Dictionar demagie. Mangiuca 5.. a preluat numele planetei Marte şi data de celebrarea *Babei Dochia Martie Prima lună a calendarului roman cu început de an la 1 martie şi a treia în calendarele iulian şi gregorian cu început de an la 1ianuarie.rătoare (Germinar. Studiu etnografie. dedicată luiMars. Reprezentare mitică la vârsta senectuţii. care moare şi renaşte în preajma echinocţiului de primăvară.. Fl. Plante din flora spontană cu utilizări În gospodăria tărănească din Oltenia. mamele Sărbătorile cu dată fixă (*Dochia. Tipografia Alexi. Cu măturile păstrate la cosoroaba sau în podul locuinţei se măturau casele şi curţile (Oltenia. Dictionar. Mare Muceniţe Marina (I7 iulie). Institutul de Arte Grafice. împleteau etc. Fl. maiales. Muntenia). 13).MAMONA Mamona Duh necurat. La M. Sărbătorile la români. Marmaroc şi Mamulan. Institutul de Arte Grafice. 6.. 1901. Bucureşti. se a preluat din Calendarul ortodoxnumele curăţe au livezile şi grădinile. păstrează. *Măci­ nicii sau *Sfinţii. Braşov. Mărţişor. se începea aratul şi semănatul. Luca 16. boii. În luna tectoare a sufletelor copiilor morţi care M.

Editura Meridiane. Bucureşti. M. Mangiuca S. Obiceiuri populare depestean. Martini de Iarnă Divinităţi preistorice. numită *Moş Martin sau Ziua Ursului. Editura Academiei. sinonimcu bonjurist (Muntenia). sâmbăta şi M. Marian Sim. aducătoare de nenorociri (Oltenia. Câmilegile. Cârnilegile.. la începutul lunii februarie (1-3 februarie) pentru protecţia vitelor de fiarele pădurii. şi Marţi Personificare a zilei a doua din săptă­ de ciudate reprezentări mitice feminine. cu trei ceasuri rele. Vârstele timpului. 1898. Calendarul iuliati. s-ar fi născut Iisus. Bucureşti. patroni ai *Urşilor. Studiu etnografic. prăznuiţi Ghinoiu L. În mediile pastorale se evită. Editura Fundaţiei Culturale Române. Cel mai puternic şi mai periculos dintre ei. Calendarul iulian. adaptare lingvistică a reprezentării mitice *Marţi-Seara sau *Marţolea. Oraviţa.. Cârnilegile. Tipografia Alexi. Martinul cel Mare Patron al *Martinilor de Iarnă prăznuit în ziua de 2 februarie sau *Ziua Ursului. Sunt interzise nunţile... respect: Ăl Bătrân. Bucureşti. Studiu de Editura Cultura Naţională. credeau că în ziua de M. 1997. fără noroc (Moldova centrală). F1. deşi sunt suroricu celelalte zileale săptămânii.). În Platforma Luncani Ziua Ursului era nelucrătoare iar în calea de trecere a urşilor se lăsa o pulpă de viţel. Vulcănescu R. semănatul. Crăciunul (Banat). Sărbătorile la români. Studiu etnografic. Moldova). Institutul de ArteGrafice. Hunedoara). Gorj. 1898. în această zi. Moş Martin. Marţafoi Poreclă a bărbatului îmbrăcat domneşte cu maniere străine locului său de origine. Oraviţa. Mangiuca S. Oamenii. Institutulde Arte Grafice.. *Martinul cel Mare. Studiu etnografic. neprielnică începerii activităţilor economice importante (aratul. 1985. dacă este necesar să fie invocat. Sărbă­ folclor. Candrea LA. *Martinii de Toamnă şi M. Dictionar. *Marţolea şi *Marţi­ Seara. Institutulde Arte Grafice. torile laromâni. MarianSim. 1988. Moş. pronunţarea cuvântului urs sau. Oltenia. ele nu sunt considerate sfinte. Moldova de sud). 1928.. s-ar fi urzit lumea şi pământul (Moldova centrală. Bucureşti. Tipografia Alexi. Bucureşti. este sărbătorit în ziua de 2 februarie. 1881...-i de 1. 1881. Sărbătorile la români.FI.MA acte rituale şi practici magice de mare vechime şi frumuseţe. Ţara Haţegului şi Ghinoiu L. Muntenia. i se spune.. mtluenţaţi de mitul biblic al creaţiei. Mai multezile mână patronată 181 . Bucureşti. cu RŢI Bucureşti. gregorian şi poporul român pe anul 1882. MarianSim. sunt la aceiaşi distanţă (40 de zile) de sărbătoarea centrală a *Calendarului popular. F1. Iarba Fiarelor. Mitologie românească. gregorian şi poporul român pe anul 1882. că ar fi o zi rea (Muntenia. logodnele şi mersulîn peţit. construirea caseisau fântânii etc. 1898.

-S. se usucă) era înhuDobrogea) şi de nouă (nord-estul Mun. Ediţie îngrijită. M. Ciocului.-S. Din acelmomentfata Hasdeu. Buzău.. Bîrlea Ov.. şi în noaptea la sfârşitul secolului al XIX-lea: de 1 martie. *Vârcolacii de pe Pământ la *Lună. 1970. Fochi A. F1. M. Tipologia folclorului surprinse că torc. Ţestelor. o va săruta. sinonimă cu "Martolea. cuvânt înainte şi note de Antoaneta Olteanu. Bucureşti. Elementele literaturii coarne scurte şi groase pe creştet. noapte de noapte.. Argeş. a jale (Bucovina. *Paparuda. Dictionar. M. spală cămăşi sau coc din răspunsurile la chestionarul lui B. Trăsnetului. Marţi-Seara Personificare malefică masculină sau a zilei de *Marti. de cal la picioare. când lasă câte o monedă de Răspunsurile la chestionarele lui N.. în viaţă de M.P. frumoscare se arată fetelor şi nevestelor Muşlea 1. Vaselor. slă­ Constanta).-Ie la curtile (palatele) lui. de şase (unele sate din beşte. Editura Paideia. După Paşte şi. . De cele mai peste an. Bucureşti..mată cu fataîn jos. Această fată Personificări malefice ale zilelorde marti se căsătoreşte cu greu iar după moarte din săptămânile care urmează după va fi vizitată şi drăgostită de M. *M. aceasta are înfăţişare ciudată: chip de tap lânos cu cap şi glas de om. Pe firul tors prosperitatea turmelor de vite. după Rusalii. se subtiază. M. uneori. Moldova). drăgosti şi dezmierda. Editura Fundaţiei multe ori ia chipde fecior voinic şi foarte Culturale Române. pâineamartiseara. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. Teleorman. ferirea în seara zilei de marti s-ar căţăra semănăturilor. cântă muncă pentru sănătatea oamenilor. M. EdituraMinerva. urmau cicluri de trei sau şase zile de M.-S. Mitologie românească. Editura Dacia. Fochi A. se prăznuiau prin diferite interdictii de muntii îndepărtaţi ai Macaveiului. (se îngălbeneşte. 1986. argint fetelor pe care le găsesc cu Densuşianu. sfâşie în timpuleclipselor (Maramureş). Când apare ca reprezentare mitică masculină. oprite pentru unele activităţi economice. centrul şi nordul Moldovei). care s-ar afla în O. va fi vizitată în vis. Strâmbă. Bucureşti. Cluj-Napoca. 2000. grindină şi îngheţuri târzii.MARŢI OPRITE de M. Coşbuc George. Bucureşti. o va Marţi Opritegâdila până va muri de râs. 1997. M. 182 feminină Marian Sim.. Cândvine sau pleacă teniei. M. ca s-o brume. Editura Minerva. Bucureşti. Datini şi eresuri populare până la cântatul cocoşilor. Femeia Paşte. Ciorilor. el se poate metamorfoza în 1976. Dracului. au statut de sărbători: *MătcăIăul. copite poporale. viilor şi livezilor de furtuni. Obiceiuri populare de orice animal sau pasăre. Olt. Ele formează cicluri de trei zile desprecare se credea că a fost drăgostită (Vâlcea. Ghinoiu 1. Editura Minerva. M. pedepseşte fetele şi femeile tinere care torc în ziua de marti. "Mărţişor. Densuşianu. În ziua de marti seara. 1976.

Printr-un îndelungat proces de desacralizare masaaltar şi uneleobiecte de cultdomestic au devenit piese profane (unelte. podoabe.în apropierea bisericilor. din care cauză se numeşte şi Sfânta Miercuri. Ialorniţa.. construite sub cerul liber. o dată sau de două ori pe zi. M. Atunci şi acolo. Institutul de Arte Grafice. Brăila). pâineaera aşezată pe 183 . la români. Moldova. Tecuci. mitică masculină sau feminină. cuvântînainte note de Antoaneta Olteanu. 1898... Fl. 1972. Masa altara fost păstrată la locde cinste şi de creştini. masa era un obiectde cult. Până în vremurile recente masa cotidiană şi timpul petrecut în jurul mesei erau locuri sacre: acolo copiii nu aveau voie să vorbească. apare în Bucovina. Umblă prin sate marti spre miercuri. FI. şi Mitologia românească. sinonimă cu *Marti-Seara. Hr. dinspatele iconostasului. Dobrogea (Constanta) şi Moldova (Neamt. Covurlui. instrumente de uz casnic). Socec. Fochi A. 2000. Academia Reprezentare Bucureşti. *Paşte. Muşlea 1. 1916. Sărbătorile 1983. Dacă nu găseşte uşa deschisă. Marian Sim. mobilier. pentru sufletele moşilor sau strămoşilor. Marian Sim. Cârnilegile. Giurgiu) încă dinmilen.. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionare1e lui N. Bucureşti. În ipostază feminină M. ca în vremurile preistorice. sau Marti-Seara în Transilvania şi Banat. Pamfile T. mănăstirilor şi schiturilor. se numeşte Altar. Dicţionar de mitologie generală. Este greude presupus că aceioameni neolitici se strângeau cu şase mii de ani în urmă în jurulmesei. Pe teritoriul României masa rotundă a fost atestată ca altar. Editura Minerva. Argeş. Dâmbovita. Editura 1976. Etnografii întâlnesc şi astăzi pe teren. Kernbach v. Prin Muntenia (Muscel. Studiu etnografic. Editura Albatros. Duşmani şi prieteni Română.. sub forma unei minuscule piese din lut ars la statiunea arheologică de la Căscioarele (jud. În ipostază de bărbat. în cimitire mese de piatră. Masa Tăcerii Altar cioplit în piatră dedicat de Brâncuşi zeitelor destinului. Densuşianu. Bucureşti. la hramuri sau cu alte prilejuri). Bucureşti. Minerva. Bucureşti. Botoşani). Cercetări etnografice şi defolclor. în care se află Sfânta Masă sau Pristolul. femeie-strigoi cu locuinta în păduri. Editura Paideia. IV î. Mitologie românească. pentru a surprinde femeile lucrând. *Măcinici. intră în casă prin diferite şiretlicuri. spatiul din interiorul bisericii.MASA TĂCERII Marţolea ai poporului. Editie îngrijită. apare sporadic prin zonele de contactcu Transilvania şi de-a lungul unor vechi drumuri pastorale frecventate de oierii ardeleni. Bucureşti. este o bătrână cu putere diavoiească. *Crăciun. de multe ori rotunde. codrii pustii şi în văzduhuri. ca să mănânce.. pe care se depun ofrande pentru sufletul mortilor la anumitedate calendaristice (*Rusalii. un altar pe care se depuneau jertfe sau pe carese săvârşeau sacrificii pentru zeii adoraţi. Este atestată sub denumirea de M.

sinonime cu *Bradoş. Moldova. mesenii începeau şi încheiau masa cu semnul crucii etc. Basarabia. la distanţă egală unul de altul. reprezentare plastică a zeului antropomorf şi a colăceilor. FI. Rohde Erwin. trebuie însă corelată cu Masa Altarului din biserica cu hramul Sf. Bucureşti. lumea de dincolo. început de An Agrar. prin substitutie. în 12sectoare. Spirite ale Fochi A. Jertfele şi sacrificiile umane săvârşite în vremurile preistorice în ziua *Anului Nou agrar sunt amintite astăzi de figurinele antropomorfe din *Aluat fiert sau coptîn ziua de *Măcinici şi mâncatesacramental.. Densuşianu. Păresimile. 1999. moartea şi renaşterea zeului adorat la Anul Nou Agrar. fiert în apă îndulcită cu miere şi cu adaos de miez de nucă în ziua de M. se împart în fiecare an în ziua de 9 martie (Muntenia. T. Sărbătorile la români. în fata altarului preotii şi credincioşii se reculeg în picioare. unse cu miere şi nucă. în apropierea Portii Sărutului. pentru a sătura şi sufletele mortilor. 1985. şi chiarcu Masa de Pomenire concepută de Brâncuşi şi amplasată după moartea artistului la piciorul Coloanei Infinite.. Forma cifrei opt. Nicolae.MĂCINICI (MUCENICI) masă şi tăiată într-un anumit fel. nu stau pe scaune. Măcinici (Mucenici) moşilor şi strămoşilor în *Calendarul Popular care au preluat numele şi data de celebrare ale celor 40 de Sfinti Mucenici (9 martie) din Calendarul bisericesc. M. primul dumicat de pâine era aruncat sub masă. Figurile antropomorfe modelate din *Aluat.. *Paşte) şi familiale (Masa mare la nuntă. T. Institutul de Arte Grafice. jertflţi pentru credinta lor în cetatea Sevastiei. 2. Bucureşti. Masa Ursitoarelor la naştere. intentionat de artist în axul veacului de om. 1. Bucureşti.. sunt supravieţuiri ale jertfelor umane care marcau. . reprezentare a zeitei geomorfe. Denumirea de scaun este o tehnică magică de a ascunde sacrul în spatele profanului. Bucovina. mâncate sacramental în ziua de 9 martie. Masa de pomană la înmormântarea) mesele ceremoniale deveneau altare. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXiX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. Lumea de aici. inclusă. Aluat modelatîn formă de opt (8) sau cerc. M. clepsidre. Ghinoiu L. căsătoria şi moartea oamenilor. Cu atât mai mult la marile sărbători calendaristice (*Crăciun.zodiide câte 60 de grade fiecare. 1899. 184 Psyche. câte una pentru fiecare constelatie zodiacală care împart M. Caalimentritual. Editura Minerva. Bucureşti. *Sfinti. precum cadranul solar de la Grădiştea Muncelului. Banat). Studiu etnografic. Scaune în fata altarului nu au ce căuta. sinonimi cu *Bradoşii şi *Sfintii. ele sunt. Mesele complexului de la Târgu Jiu poartă simbolurile preistorice ale altarelor pe care se efectuau sacrificii sângeroase la naşterea. Editura Meridiane. În jurul mesei Brâncuşi a rânduit 12 scaune simbolice. în genunchi sau îl ocolesc ritual. 3. Editura Pundaţiei Culturale Române. de fapt. 1976. MarianSim.

-ul. una sau mai multe zile.-ul. de la Pătesimile. înainte de răsăritul soarelui. De Calendar simbolic reprezentat deun şnur la români şi aromâni obiceiul a fost bicolor. populare. şi un înţeles peiorativ: expresia 29februarie. Densuşianu. El este idealul de fru. Bucureşti.P Hasdeu. El Minerva. Marian Sim. laînflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi model exemplar pentru mire şi mireasă. Vârstele timpului.. Asemănător *Ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere. porumbar. de carese prinde un surile la chestionareJe lui N. se purta legatla mână. studiu etnografic. Editura argint şi. (măceş. Ghinoiu şi femeilor care îl poartă agăţat în piept 1. *Arminden) sau faliforme. alcătuiesc un cuplu divin. Elementele culturii *Dochiei. 1899. După unele tradiţii. copii. Bîrlea Ov. ipostaze: pom (arbore). de aur. talerul miresei.. plăcuţi şi drăgăstoşi. zarzăr. pentrua fi dăruit fetelor Editura Minerva. M. poamă (fruct). apareîn ceremonialul nupţial în diferite că vor fi sănătoşi şi frumoşi ca florile... Editura Meridiane. iarna sud-estul Europei. străvechi început de *An Agrar. Editura Dacia.-ul era primit de Sărbătorile la români. bogaţi şi norocoşi. Institutul de Arte Grafice. fara dalbă caflorile de Nouă. 185 . de Tipologia folclorului din răspunsurile la care se agăţa o monedă metalică de chestionarul lui B. când apărea pe cer *Luna sânii ca merele. în seara zilei de 28 sau timpului. păducel. munte. *Florii. Simbol al feminităţii care. părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie. Bucureşti.. ziua Coşbuc George. Datini şi crcsuti populare oraşe. secolului al XIX-lea M. făcut cadou la 1 martie. de-a lungul zilei de 1 martie. în raport de zona etnografică. şi vara. Fochi A. La sfârşitul Bucureşti. trandafir. împreună cu la o anumită sărbătoare a primăverii *Bradul de nuntă încărcat cu simboluri (*Măcinici. 1988. care adună zilele. floare. funie de 365sau 366de zile. obiect artizanal. săptămânile şi preluat şi de alte popoare din centrul şi lunile unui an în două anotimpuri. Cluj-Napoca. cireş) şi agăţat pe ramurile miresei.-ul a căpătat. sinonim cu Cununa miresei. M. firul M.. era făcut cadouîn ziua din pentru fata de măritat care are obrajii şi luna martie. După unele museţe feminină şi termen de comparaţie informaţii M.-Iui al paleocultivatorilor neolitici. poate nu vor fi pârliti de Soarepe timpul verii. Ce poamă eşti! se adresează. Se credea că purtătorii M. Muşlea 1. 1976. Aromânii puneau M. uneori. fără deosebire. ar fi tors de persoanei feminine căreia îi place peste Baba Dochia în timp ce urca cu oile la măsură dragostea. M. *Colacul vişin. pomsacru înflorite. uneoriprinsîn pieptsau la gât. fete şi băieţi.. Mărţişor Dochia toarcefirul anului primăvara. 1970. Bucureşti. M. creangă. obicei generalizat astăzi la sate şi 1986. de obicei. Paşte.MĂRŢIŞOR Mărde Nuntă era scos. Fl.-ul în ajunul măr etc. este confecţionat din două fire la sfârşitul secolului al XiX-lea: Răspun­ colorate alb şi roşu.feriţi de boli şi de deochi.

Obiceiuri agrare În tradiţia populară românească. Calendarul iulian. În timpul vieţii suratele se vizitează. Mătcălău! / Roagă-te lui Dumnezeu / Să neferească de rău / Că şi noi câtvom trăi / În tot anul te-omcinsti / Te-om cinsti cu chifi deflori / t-aste mândre sărbători! / Te-om cinsti şi pomeni / Cum Mătcuţ« ne-om numi / Până-n lume vom trăi!. an de an. de grâu de către o femeie iertată sau o fată curată. pe criterii de prietenie şi afinitate sufletească în ziua de MătcăIău.. 1890.. Legământ juvenil încheiatîntre fete până la moarte. Cuceu Maria. 1989. cu un ospăţ la care participă părinţii şi rudele apropiate. Obiceiuripopularedepestean. acestase compune din următoarele Maidan de lângă oiaviia.. *Băbăruţa. câte fetese prindsurate. alegerea unei gazde care oficiază şi legământul. *Dodoloaia. invocarea solemnă. Cuceu1. după un scenariu asemănător. *Păpăluga. În cazul în care legământul se face în lana A. Mangiuca S. Dodoluţa (local. Local. anul din secvenţe rituale: înţelegerea între fetele XXVI. Bucata primită de o surată este păstrată cu mare grijă întrucât la înmormântarei se puneîn sân pentru a firecunoscută de celelalte surate în *Lumea de dincolo.. 1988. la Mătcălău. MătcuţatulFetelor mătcuţe sau surate. Ghinoiu 1. în atâtea bucăţi.. decuparea unei cruci din turtă şi înmuierea ei cu SoJanaceae. în jurul unui pom fructifer. aşezarea fetelor Mătrăgună în jurul mesei pe care se găseşte turta Personificare a unei plante miraculoase (A tropa belladonna L. în cor. în Fam. Editura Minerva. sau în grădină. şi feciorii (Banat). Bucureşti. identificată cu zeul indian Rudra. *Surate. în ziua de Mătcălău. Pop D. se înfârtăteau. a zeului: Mătcălău.MĂTĂHULĂ Mătăhulă Zeiţă pluviometrică invocată de ceata pentru pentru a dezlega ploile în zilelecaniculare ale verii. în Transilvania). în jurul unei mese. cu careprilej îşi aduc daruri şi buchete de mătcuţe (flori de primăvară). Bucureşti. Banul de argint este tăiat în atâtea bucăţi câte fete s-au legat mătcute. coaptă şi presărată cu sare.) din [am. Din credinţele poporului român casă. 1997. prepararea unei turte din făină Tipografia Alexi. EdituraDacia. 1981. tăierea şi împărţirea crucii înmuiate în vincu un ban de argint. Folclorromânesc. Vechi obiceiuri agrare româneşti. M. se încheie. utilizată dinAntichitate până atâtea picături de vin câte fete se prind astăzi de medicina empirică şi în practi- 186 . ClujNapoca. 1881.F. EdituraMinerva.. *Datul de-aVerii şi Verişoarele. mestecarea şi înghiţirea turtei sacre primită după tăierea ei cu moneda de argint. sinonimă cu *Paparuda. feminină Bîrlea Ov. 1. Ceremonia se desfăşoară în casă. Editura Pundaţiei culturale Române. VoI. oraviţa. Insotirea. după îmbrăţişarea şi sărutarea Suratelor. de obicei un măr înflorit. sinonim cu *Însurăţitul şi lnfârtăţitul. Bucureşti.. care doresc să se prindă mătcute sau gregorian şi poporul românpe anul 1882.

Bună dimineata Doamnă Mare!. Împărăteasa. când i se spune cui i va fi de folos. Cândi se solicita să căsătorească tinerii. Împărăteasa Ierburilor etc. scoaterea şi aducerea ei acasă şi. . impresionant prinvarietateaşi vechimea practicilor magice. era adusă din pădure. Pe utât. pentru grăbirea măritişului: Mătrăgună. cu un ban de argint.I Mărită-mă în astă lună. Doamnă bună. se simula supărarea şi cearta. Altul era descântecul pentru fetele nejucate de feciori în vederea căsătoriei: Hop.-ei. i se depuneau acolo ofrande. vin etc. de la caz la caz. Lupului (Braşov). . Se aşteaptă ziua. Floarea Pădurii (Corj). . ca un mort. . sinonimă cu Iarba Lupului. O salută cu respect. . M. din locul unde creşte numit. Grădina Dânselor. înainte de ivirea zorilor. căsătorie. i se înălţau rugi şi îi era invocată puterea mai ales de către fetele nemă­ ritate şi nebăgate în seamă de feciori. când descântătoarea singură sau însoţită de fetele nemăritate. cu alimente şi băutură aduse de acasă. se mângâie. cu vârful (capul) la răsărit. Pe ce te iau? . cu flori brun-violete şi fructe negru-vineţii. departe de sat. dimpotrivă. Adesea. este o plantă cu funcţie bivalentă: poate fi invocată pentru dragoste. Nu te iau să bolunzeşti. cultul M. Este o specie veninoasă care creşte prin pădurile umbroase din zona de munte. moarte.Cuplurile feminine se îmbrăţişează.. miere. Se spune că planta fixată de vrăjitoare cu privirea şi însemnată cu fir. Să nu jiu nemăritată!. de la zonă la zonă. sărăcie. Ci te iau să îndrăgeşti!. 187 .-ei. -n-hailaltă . motiv pentrucarese tămâia locul de unde se recolta.] Nici pe văzut . După scoaterea M. plantarea sau păstrarea acesteia pentru a fi folosită la momentul oportun. sare şi. mimează actul sexualîn timpce descântătoarea o roagă cu blândeţe: Mătrăgună. când era luată pentru vrăji de urât şi despărţit. ştiind că va fi scoasă. fac mătănii. . Doamnă bună. cu care s-a vorbit anterior. Cu mine în joc .. Nu te iau de bolunzit. De nu-n asta. . . prepararea leacului.MĂTRĂGUNĂ cile magice. local. se desfăşoară în trei timpi rituali: descoperirea plantei. Cireaşa s-ar întrista şi i s-ar blcgoşifrunzele. la M. Marea Doamnă. nevestele lipsite de dragostea bărbaţilor etc. participantele simulau veselia şi buna dispoziţie. Deşi se considera că este păcat s-o foloseşti pentruîmplinirea unor dorinţe. urmează ospăţul funerar. să aducă bogăţie şi fericire sau. se dezbracă. duşmănie. să despartă dragostele. Se scotea cu grijă pentru a nu-i lăsa vre-o rădăcină în pământ şi se răs­ plătea locul cu pâine. Iarba Pădurii (Itansilvania).] Nu pe plăcut. hop. hop. pentru învrăjbire: Eu te iau. Femeia descăn­ tătoare. să semene ură. mergpe tăcute şi nemâncate. Întoarcerea în sat se face cu aceeaşi discreţie cu care s-a plecat: nu se priveşte înapoi. Ci te iau de îndrăgostit. etc. în deplină curăţenie trupească şi sufletească mergeîn pădure. Doamnă bună!. Mătrăgună. se despletesc. pentru descoperirea şi însemnarea M. acolo unde nu se aud cocoşii cântând şi pisicile mieunând. specifică biotopului forestier.-ei şi aşezarea ei pe pământ. şi se cultivă pentru prosperitatea gospodăriei. o ocolesc etc. M. de obicei într-o marţi.

prin schimdomestice (Teleorman. Dâmboviţaj. soră cu *Sângiorzul. se evită întăl­ nirea cu alte persoane. substitut al zeului cele prădătoare (bufniţa. unul dintre cei mai oprelişte. Endclopcaic de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. umflături. Valer. tulpina sau rădăcinile ei leacuri pentru reumatism. Păsările cerului. să-i Verde. Editura Helios. Cucuveaua. Muscel. 1. Plante din flora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din Oltenia. de obicei dezbrăcată şi cu părul despletit. în special 2. cucuveaua. iar vestea adusă. barea comportamentului obişnuit 3. holdelor (Muscel). 4. cucuveaua. se planta în grădină. Farmece cu care Mesageri Funeşti Soli prevestitori ai *Morţii reprezentaţi de animale domestice (*câine. Bucureşti. Puterea miraculoasă a M. fără a fi certată pentru fură mana laptelui şi rodul grâului. Timişoara.-ei este cunoscută în toate zonele etnografice româneşti. cântau început de *An Nou Pastoral. cotet fântână) Ramura oameni bătrâni: Să arunci după ea cu ceapă şi mămăliguţă şi s-o bâşuieşt. 1999. bufniţa cântă. Craiova. tuse. Editura Amarcord. grajd. friguri. local. târlă.. îngroapă în caleavacilor cu lapte droburi vrăjite de sare. Divinitate feminină a *Panteonului *Cal) şi sălbatice (*Lup. fără nici o omului. vitele pasc libere. se izbeau de ferestrele care precede Sângiorzul. Ele transmitmesajul invocată de descântătoare în vrăjile de funest prin cântec: câinele şi lupul urlă. *Bufnită) şi de curte la *Sângiorzul Vacilor (22 aprilie). Ramură verde. este (*Găină). taie cu secera mănunchiuri de grâu verde. huhurezul) anuntau. uneori la *Sângiorzul Vacilor. Mânecătoare 188 . vrăjitoarele cunoscuţi M. vrăjitoarele luau sporul vitelor cu lapte şi rodul holdelor de grâu în noaptea de M. *Urs). vegetaţie! şi apărător al holdelor şi vitelor ciuful. Niţu Georgeta. 1979.) decesuliminental de M. În noaptea aproape de casă etc. Butură românească. *Bou. trage prin rouă o năframă legată de picior.MÂNECÂTOARE nu se spun lucruri urâte. F.. de obicei la icoană. Evseev Ivan. M. Dicttonar. în noaptea şi dimineaţa zilei de Sângiorz a fost atestată la românii de pretutindeni şi supravieţuieşte. Acasă se pregă­ teau din frunzele. la un loc curat. zonal. la loc de cinste. de *Şarpe. de păsările românesc. prinholde şi livezi. Dictionar de magie. Sărbătoare nocturnă (22/23 aprilie) (ciocăneau peretii. moroaiesau strigoaie. celebrată de pradă (Cucuvea. Credinţa că mana (sporul sau rodul) vitelor şi holdelor poate fi furată prinpractici magice de vrăjitoare numite. pronunţă diferite formule magice etc. străvechi casei sau de intrarea în casă. dragoste şi la furarea manei vitelor şi găina cântă cocoşeşte. Vrăjitoarea. demonologie şi mitologie românească. este sfătuită să meargă de bărbaţii pun la stâlpul porţilor şi uşilor la casele cu oameni tineri la casele cu (casă. 1997. se păstra ca ceva sacru. în regiunile carpatice şi subcarpatice.

în nopţii (*Luceafărul de Miazănoapte). *Rusaliile. Bîrlea Ov. Editura Ştiinţifică şi Encicloca o claie de fân (Maramureş.. unele descântece M. BîrleaOv. În ziua de Sf. dezbrăcată şi despletită Miazănoapte (Suceava). sperie. pe la noi să nu mai vi!.. Marian Sim.. / Pe N. Fl. marţea. Miercuri nu se / Şi pe Deserelu / Şi pe Miazănoapte . Puternicele. că mori! Năsăud. 1970. frate cu Murgilă şi *Zorilă cu care împarte noaptea în trei conace egale. Dânsele. Bucureşti. Când / Ai şapte feciori / Şi şapte nurori. în chilii (Tutova. Muşlea 1. Era. Hasdeu. Animalele născute în nu mai înfricoşeze. *Şoimanele.. joia şi sâmbăta. 1976. erau Poatefi văzut pe cer strălucind la miezul interzise petrecerile şi distractiile.MILUITE şi planetei Mercur. / Ceartă-ţi pe Zorilă Miercana. dar mai însemnată decâtlunea. *Ursoaicele. apare în visul bolnavilor le tămăduieşte ceartă-fi-le. Ca schimb. în pustiu (Tecuci).Du-te. Bistriţa zici: . *Frumoasele. Lumea deaici. *Ielele. Hasdeu.. sinonime cu Cele Sfinte. Miercuri Personificare feminină a celei de a treia a zi săptămânii dedicată de romani zeului pedică. Editura Minerva. / Să suferinţele (Vaslui).P. loveşte şi omoară Bîrlea Ov. Fetele Câmpului. Dâmboviţa). necăjită (Iaşi). Împărătesele Văzduhului. 189 .. BîrleaOv.. un timp favorabil pentru reprezentare forestieră.. 1976.. / Ceattă-i. Mumei Pădurii. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Mică enciclopedie a poveştilor româneşti. nu se mergeaîn peţit. Bucureşti. Vaslui). mamă. Miluite Nume eufemistic al reprezentărilor malefice feminine care apar în nopţile de vară. să-I înfricoşeze! ziua de miercuri se numesc Miercan. În credinţele şi folclorul românescapare ca o sfântă bătrână (Neamţ). Editura Minerva. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. lumea dedincolo. Bucureşti. Studiu etnografic. şi fraţii lui sunt poartă de grijă animalelor sălbatice. la ăi bătrâni. Măiestrele. slabă şi Bucureşti. Doamnele. 1970.(Fălciu). Sărbătorile la români. şilor. 1898. le apareîn faţă româneşti. *Vântoasele. fiu sau fiică a descântece. M. dimpotrivă. 1999. Bucureşti. Mică enciclopedie a poveştilor oamenii pe timpul nopţii. Bucureşti.P. îmbrăcată în alb (Vaslui) sau. / Să nu mai cerceteze. În *Calendarul popular este o sfântă mai puţin importantă ca duminica şi vinerea. le copiii *Mumei Pădurii: U! Muma Pădurii! apără şi le ajută să-şi procure hrana. Institutulde ArteGrafice. Dar să n-o ocărăşti. Muşlea 1. / ceartă-fi pe Murgilă. făceau nunţi. În Botoşani) sau în palatemari (Neamţ). Câmilegilc. Ghinoiu 1. Editura Fundaţiei Culturale Române.. în păduri (Botoşani. EdituraMinerva. Locuinţa ei s-ar afla în cer Personificare a timpului nocturn cuprins între primul şi al doilea cântat al coco.

ţiganii) pot începutul mileniului III când. finală. căutarea unor soluţii diplochestionarele lui N. în zonele de ma. câştiga reflexe de autoapărare. adesea. Academia pe poziţii greu accesibile. M. atrăgă­ şi al *Civilizaţiei lemnuluipentru istoria toare sau respingătoare. Excluzând soluţiile extreme. fruntările cu adversarii: capitularea fără Fochi A. un fel de deşi trăia în sărăcie. atrăgătoare sau de rezistenţă. biologice. adăpost *Geomorf în care câte ori apar cauzele care l-au generat. În biologie. 19IO. popoarele au avut Candrea 1. celelalteforme agreate sau neagreate. soluţie facilă a mai modest.MIMETISM ANTROPIC nefavorabile. Bucureşti. dimensiunea. Minerva. a traiului nului şi respingerea neprietenului. Folclorul medical român soluţii variate de supravieţuire în concomparat} Editura Polirom. În situaţii istorice teritoriale. când victoria era previzibilă. zânele. Un exemplu de M. de pildă.-ul l-a îndemnat să se întoarcă la un trai şi este opus imitării. care s-a la mediul social-istoric nefavorabil prin soldat cu ieşirea din istorie a multor mimare inconştientă şi expunere. mentat. românii. glasul.-ul este însuşirea plantelor grajdurile pentru animale. rolul dobândit. în celede deal şi podiş. dimpotrivă. tribut. ci şi bisericile. de la caz la caz. 1999. Editura matice (înţelegeri. for. împăcare). de subzistenţă. M. Pamfile tudor Sărbătorile de vară la evitarea pierderilor inutile prinretragerea români. de la comunităţi umane. comunităţile etnice. etnice. de ostilitate şi adversitate generalizată pe timpîndelungattriburile. Este recunoscut. lupta pe viaţă şi pe Adaptare genetică a comunităţilor umane moarte. mirosul şi câmpie şi. A.. Studiu etnografic. 1976. cârciumile şi sau animalelorde a mimaculoarea. apărarea prin luptă dusă până sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsuri la la epuizare. vegherea intenţiilor duşmă­ Lumea de aici} lumea de dincolo} Editura noase şi pregătirea pentru confruntarea Fundaţiei Culturale Române. Datini şi eresuri populare la rezistenţă. M. se declanşează ori de *Bordeiului.A. lingvistice. cu bună ştiinţă. Ghinoiu 1. A. compromis. Bucureşti. acceptareaînfrângerii fără luptă Mimetism Antropic sau. în special autoizolarea şi respingătoare pentru atragerea prieteacceptarea. laşi. în lupta de supravieţuire. dusă până la epuizare. Bucureşti. comportamentulaltor vietăţi pentru a le sub pământ sau rolul defensiv al pădurii deveni. s-a etnice expusevreme îndelungată adver. aşa cum a popoarelor care renunţă la propria lor procedat ori de câte ori s-au ivit nori creativitate istorică pentru a trăi din ameninţătorl pentru pierderea identităţii originalitatea altora.hanurile se construiau.declanşat la sfârşitul mileniului doi şi sităţilor (evreii. Odată modest. Sub acest nume sunt atestate în Banat (Caraş-Severin). ţăranul. vremurilor favorabile.. experienţa istorică anticorpi stabili de manifestare. 1999. a feţei plăcute sau neplăcute. Organismele românilor. în aşteptarea Română. Densuşianu. nu numai locuinţele. 190 . românii au expericaz la caz..

25 Română. comună tuturor vieţuitoarelor bisexuate. Studiu etnografic. cât şi la în timpul nunţii (*Bradul de nuntă cu mergând pănă la înjugarea vacilor chiar pe ei înşişi la plug şi rariţă. între M. doriţi de fete. Mina local. Perioada de 15 Nunta Urzicilor. Nunta credea că pot schimbagândurilerele ale este un amplu scenariu ritual prin care duşmanilor. Gravita. măritişului.înainte de spectacol. 1914. studiu etnografic. Bucureşti. (Stilul vechi). nuntă: Nunta Oilor Mioi (l4 octombrie). Sfântului Mucenic Mina (Il noiembrie). mai favorabilă pentru plata sărindarelor procreează şi redevin. când la latitudineageogra. gregorian torilor. pătrund în lumea divină. decideschiderea unui nou ciclu vital. omul. Bucureşti. că întorc afecţiunea flăcăilor tinerii necăsătoriţi părăsesc. Sărbă­ rea. fică a României se înregistrează o încăl­ teoretic.Aceasta este perioada cea lumea profană. Nunta este. şi 191 .omul. zilele se numeau. şi *Vinerea Mare sunt bune de mâncat şi altele. se creea. care a preluat din calendarul şi poporul român pe anul 1882. doveditoare a răufăcă­ Mangiuca S. s-ar reduce la o împerechere obişnuită. temeiul vieţii. cea mai Mireasă şi Mire obişnuită era aprinderea lumânărilor.MIREASĂ ŞI MIRE Vinerea Mare se obişnuia să se slobozească arietii (berbecii) în turmele de oi pentru reproducere. ucigaşilor şi făcătorilor de rele. Academia Mina şi *Crăciun (lI noiembrie . Socec. în noaptea nunţii. Tipografia ortodox numele şi data de prăznuire ale Alexi. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciu­ Dintre practicile magice efectuate între nului. Întrucât atât la M. decembrie) pentru aflarea hoţilor. Fără ceremonialul nunţii. ziua când înfloresc zile cuprinsă între 29 septembrie şi 14 urzicile pentru a face sămânţă şi nu mai octombrie. Calendarul iulian. procreadiane. numită adesea în *Calendarul popular. Pamfile 'I. darului popular. ziua când oile se amesPersonificare meteorologică care a luat tecă cu berbecii pentru reproducere. Bucureşti. torile de toamnă şi postul Crăciunului.. socec. Vârstele timpului. Procedând astfel. după modeluluman. Academia Română. ea deschide un nou ciclu vital. Nunta Oilor sau Năpustitul Reprezentare binevoitoare a *Calen.Berbecilor. şi acatistelor în vederea grăbirii oameni obişnuiţi. dă putinţa omului să creeze el însuşi Ghinoiu 1. după nuntă. 1988. Personaje consacrate prin Colăcăria intenţionat greşit. la capetele care se precreştină şi Cununia creştină pentru a lipesc de sfeşnic. zire trecătoare a timpului. este numită După modelul împerecherii cuplului divin Vara lui M... Editura Meri. Pamfile Tudor. 1914. 1881. gospodari ai satului. împlinirii blestemelor şi Trecerea pasageră de la profan la sacru aflării unor taine. temporar. numele Sfântului Mioi.

Banat şi casă. Băţul înflorat cu colacul mitică înfiorătoare: neagră. pruncul. marea zeiţă neolitică a regenerării cununiilor împărăteşti pe capultinerilor) şi morţii subminaautoritatea divirutăţilor care i-au luat locul: Zeus. Zeiţă a Panteonului românesc care ia apa morţii. Bucureşti. cununia (aşezarea de către preot a înţeles. avândîn mână o coasă. M. la patru boi. ea oamenilor. fertilitate. numai ciolane deşi­ Române. o reprezentare talerul miresei. unul creştin. şi pofteşte omul Moarte să bea dintr-un pahar o băutură amară. Editura Fundaţiei Culturale babe hâde şi urâte. rate. este mai puţin neagră decât putinţă să prindă şi să gustehrana sacră. este dezinteresată de a regenerării. adesea. capului miresei. M. turmă de oi etc. personaje sacrecareaduc consumarea ei. Imaginea morţii Ghinoiu 1. Din textele funerare cântate strigă pe nume muribundul să iasă din la înmormântările din Oltenia. Din cântecele funerare Europe. două sensuri: fenomen sufletul ar fi răpit fără ştiinţa muribunbiologic al încetării functiilor vitale şi dului. nuntaşii fac tot ce le este cu de frumuseţea mortului. Noţiunea de moarte are. Din motive lesne de două acte de consacrare. Tot ce vine în contact în timpul nunţii cu M.-Ie contrastează cu momentele agoniei şi aduc noroc. are înfăţişare (cântece). este cu totulalta decâttrebuie sufletul omului. îşi anunţă din timpvictima prin personificare a divinităţii care ia sufletele diferiţi *Mesageri funeşti. La sosire. în Din textele funerare *Zori nu rezultă că limba vorbită. şi de pasăre de *Lumea de dincolo. Întoarcerea este pradă. *Maica şi numită de arheologi Doamna În Alb. sufletul se desprinde de lumea antropomorfă. Precista. fără împotrivire. urâtă. zeiţă rezultă că M. o înseninare deplină care după nouă luni.. se crede. scăpat de suferinţele care îi provoacă M. *Sfânta Moarte. în cultural indo-european. imediat după apţi procreării. Dumnezeu şi altul precreştin. Imaginea neolitică a morţii. aceea. 1.. de zâmbetul acestuia. cu ochii duşi în fundul capului. colăcăria (ruperea colacului sau turtei de către nănaşă Tatăl şi apoi Fiul lui Dumnezeu. mirii devin neînsufleţit. prosperitate.) şi insensibilă 192 . specifică neoliticului Vechii ireversibilă. 1997. sinonimă cu *Zâna să fi fost ea imaginată de omul neolitic Bătrână. o miresei şi altele) şi după împlinirea celor arătare alcătuită din oase deşirate cu coasa la spate etc. Se vorbeşte. aruncată de nănaşă. După trei sau mai multe strigăte sudul Transilvaniei. prototip al complexului de aici şi se porneşte. Sentimentul de frică a fost bucăţile dincolacul (turta) rupt deasupra exacerbat de religiile indo-europene. inclusiv de creştinism. De chiar anterioare ei. tămăduitoare de boală şi darurile promise de muribund (plug cu aducătoare de odihnă. Trupul deasupra capului miresei). a devenit. şi M. M. *Steagul de nuntă cu popoarele indo-europene. Lumea de aici.MOARTE Mărul miresei. capătă. lumea de care se arată bolnavilor sub forma unei dincolo.

Dacă omul n-a murit de mult. a se stinge. Dar. Editura Fundatiei Culturale Române. Ultimile trăsăriri şi pâlpâiri ale vietii. dragă. a ieşi din aceste expresii nu redau violenta sau răpirea sufletului. Vâlcea).. / Măi.. s-a dus în altă lume. se deschide fereastra ca să zboare sufletul (SIătioara. Verbele a da. (Runcu. cu ultima suflare. să se Întoarcă . a adormi. imediat după ce a murit. val. / . Folclor românesc. a adormit. au limba legată sau.. Lumea de aici.. În majoritatea cazurilor. Marea trecere. / Că Moartea-i Crăiasă / Şi mare mireasă. / Să nu plângă tare. Se zice că petreci sufletul mortului. Credintele înregistrate de etnografi despre hotarul biologic al mortii sunt redate de bogata sinonimie a verbului a muri: s-a dus. Ele exprimă. Românii cred că ţipătul sfâşiiior al femeilor Înspăimântă sujIetul mortului şi îl sileşte să intre În corpul părăsit. / Dar nu se mai poate/ Ca să temaiscape / De laneagra Moarte. s-a stins.. dacă mai trăiesc după ce s-au Întors. Momentul mortii este explicat de popor ca o desprindere a sufletului de corp care iese pe gură: Oftează! Iese un aburpe gură. / De trei oria sughiţat / Şi pe loc a răposat! BîrleaOv. aiurează despre cele văzute dincolo. / Să-şi aibă răbdare.. 2. afost chemat. Bucureşti. Întoarcerea este numai o prelungire de agonie. Editura Grai şi Suflet Cultura Naţională. inclusiv de creştinism. Te uiţi lael că trebuie să Înghită de trei ori. . 1. Unele informatii etnografice privind fenomenul mortii cumar fi. dacă vorbesc. / Merge-n bâlciuri mari/ Şi iafete mari. a dat ortul popii. Editura Minerva. Mărje. se desfăşoară în mod asemănător cu cel descris în cântecul funerar de priveghi: Din pahar când a gustat. Ceauşeanu. jud. / copii! ii-arda: / Plug cupatru boi. / Şi doivoinicei. Două dintre aceste expresii. Kahane 193 .a. şi-a dat sufletul şi i-a ieşit sufletul./. Bucureşti. / C-acu nu-i pe dare. Lamoarte sujIetul iesedefinitiv pe gură. Îi aprinde lumânarea. Gorj). / Şi-o turmă de oi / Cu ciobanu lor. vieţuieşte estefaptul că suflă. exprimă cel mai bine trecerea din ultimul moment petrecut aici în primul momentpetrecutdincolo. lumea de dincolo.MOARTE la rugămintea muribundului de a fi lăsat să-şi ia rămas bun de la cei dragi. a pierde. şi rătăceşte prin casă. de fapt. / Că de-ar fi pe dare. / De copiii tăi / Ei să mi te plângă. marea tragedie a mortii cultivată de indoeuropeni. În unele zone i se lua de cineva lumânarea din mână şi ieşea cu ea aprinsă în grădină. şi-a dat sujIetul. Ciubotaru L H. a se duce.. să intre iarăşi în corp şi omul care plecase către cealaltă lume. şi-a pierdut potcoavele ş. Ea este hotărâtă şi incoruptibilă: Roagă-mi-te. Oamenii reînviaii astfel. scria că poporul identifică sufletul cu suflareaomului: Semnul că cineva trăieşte. 1999. roagă. se poate face ca suţlctu-i care zboară prin cameră.. 1999. 1976. Gh. Un bun cunoscător al traditiilor româneşti. jud. adevărata trăire a sentimentului mortii de către români. nesimtitdenimeni. În cântecele de *Zori funcţia principală a M-tii antropomorfe este scoaterea sufletului din trup. Ghinoiu L.. Bucureşti..

Bucureşti. Bucureşti. Pentru că aducea de mâncare *Ploaia. să-I integreze fiarelor. Editura Minerva. La naştere. cuvântul M. comunica tatălui sexul copilului. şi altele.. Editura Cultura în familia şi spiţa de neam paternă. Şerban Doru. Era o personalitate puternică. Tipologie Editura Muzicală.. de unde se credea că se desprinde noul născut. albaneză şi face parte. în Şez. şi Bradul.. in.. 1976. / Pănă-ti grindă să creşti! moşul... *Postexistenţă (moartea). Editura LitoTipografia Carol Gobl. de sănătatea mamei şi copilului. la M. obiceiurilor şi traâitiiiot din Gorj. Ei îndeplinesc funcţii ceremoniale Ghinoiu 1. Bucureşti. Lupulescu M. Bucureşti. Lumea deaici. datinilor. M. fără pericole deosebite.. respectată de obşte pentru calităţile înnăscute sau dobândite.. îl ridică la strămoşilor. moşea copilul. Ghinoiu 1. executa scaldapruncului. precum tnoşică. rezolva fără Bîrlea Ov. Studii de folclor. sinonimă cu *Caloian.. deci Moaşă a Ploii apartine vechiuluifond autohton catpatoSoltrimis la divinitatea pluviometrică să balcanic. 1904. să Naţională. Constantinescu garanteze sănătatea mamei şi copilului. se îngrija. folosind cunoştinţele şi practicile Moaşă de medicină empirică. Lectura textului folcloric. se numea. după coşul cu merinde adus lăuzei. are numeroase sinonime dezlege ploile. şi soţul acestea.. vol. şi rituale în momentele hotărâtoare ale Editura Fundaţiei Culturale Române.. moşilor şi strămoşilor care garantează în a doua zi de *Crăciun sau de *Anul trecerea fătului. Marian Sim. de coşarcă. *Zâna. Medierea între lumea moşilor şi şi sare pe creştetul capului. din graiurile ilitico-traco-dactcc. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. primele treizile după naştere. M. În Oltenia şi MunteReprezentantă în linie paternă a spiritelor nia de vest părinţii mergtrei ani la rând. Şerban *Preexistenţă (naşterea) şi plecarea luiîn Valentina. *Maica nepoatei şi îi rezolva treburile casnice în Domnului. sfătuia lăuza cum să-şi hrănească şi să-şi îngrijească copilul. şi hotărât în luarea deciziilor. 1988. 1982. probabil. Candrea A 1. 1986. *Maica CăIătoarea. Folclor românesc. M. 1884. 2000. *Scaloiana. . Editura cert preroman. cu copilul moşit de aceasta din lumea intrauterină în cea extrautepentru a-l ridica la grindă. Editura greş actele sacre şi profane menite să Minerva.se înrudeşte cuforma Ager. Îi pune colac rină. Nou. M. existenţei umane: venirea sufletului din Bucureşti. Calendarul cteâinie. lumea dedincolo.. Ctedinie româneşti. Iarba aducă pe lume noul născut. 194 . a sosit o realiza M. Mama Secetei. Fl. Înmormântarea la români. Seceta. Bucureşti. Ea rezolva ceea ce rezolvă astăzi o întreagă maternitate: pregătea şi ajutafemeia la naştere. 1928. om decis Cântecul Zorilor muzicală. 1999.1.MOAŞĂ Mariana. substituit de o păpuşă zonale şi locale. Bucureşti. N. mare modelată din lut. şi lumeaîn care grindă şi-i urează: Lamunianisă trăieşti.

situatie numită în popor moarte bună. Motivând că este sărac. cere adăpost lui M. În vremurile din urmă. criminal). În raport de calităţile sau de defectele AJUN avute de om în viaţă (hoţ. *Sicriul din lemn este o copie din lemn a adăpostului mai mare.-ul este curat şi. 195 . Marian Sim. dar o îndrumă spre fratele său mai bogat. este amplasat în cimitir. Dicţionar. dacă au fost identificate. Loculeste marcat. prin practici magice de întemeiere. după 365 de zile. M. lumea de dincolo. jud. Cluj-Napoca. Marian Sim. adesea.. erau stricate. A. Sărbătorile la români. Conform legendelor nativităţii. Mormânt Adăpost *geomorfal sufletului mortului construit în pământ. M. Editura Dacia. studiu etnografie.-Ie strigoilor care. Bucureşti. precum casele din sat rămase pustii şi bântuite de stafii. Cârnilegile. este orientat pe direcţia est-vest şi are un acoperiş din pământ cu patru ape de scurgere.. FI. acesta o refuză. M. Editura Fundatiei Culturale Române.-ulare lungimea mortului.în cimitirul satului. sunt înmormântaţi şi aceştia la marginea cimitirului. groapa săpată este supravegheată cu grijă până la înmormântare pentru a nu fi ocupată de spirite răuvoitoare. luat sau chemat de moarte. reprezentat de un pumn de ţărănă adusă de pe locul morţii sau de un butuc de lemn îmbrăcat în hainele celui decedat. Prin ritul funerar al înhumării mortul era expediat la reşedinţa divinităţii materne din adâncul Pământului. Tu prin elesă priveşti (Zărneşti.-ul. sau spurcat şi atunci este îndepărtat nu numai de mortiidin cimitir. lângă moşii şi strămoşii săi. ci şi de cei vii. la vârsta senectuţii şi a morţii. / Ca să-Ii lase treifereştri. În cazul în care omul moare departe de sat. În unele legende M. Lumea de aici..va locui. prima brazdă de pământ se pune pe o apă curgătoare. frate mai mic al lui *Crăciun. M. Bucureşti. precum *Bordeiul.MOŞ Obiceiuri populare depestean. *Maica Domnului. 1997. FI. pe hotarul dintre două sate. Braşov). 1989. În cântecele funerare sufletul mortului este sfătuit să roage groparii să-i construiască acestei case ferestre şi uşi: Roagă-te la- ngropători.-Ie sunt considerate locuri sacre unde liniştea celor care le locuiesc nu trebuie tulburată de răufăcători. de felul cum a murit. substitutul mortului. 1999 Moş Ajun Reprezentare mitică a *Panteonului românesc ajunsă. sinucidere). Bucureşti. Ghinoiu 1. Pop D. Bucureşti. Institutul de Arte Grafice. cuprinsă de durerile Facerii. InstitutuldeArteGrafice. Obiceiuri agrare În tradiţia populară românească. A. este cioban sau baei la turmele lui Crăciun. de obicei era înhumat în afara cimitirului.. M. alături de moşii şi strămoşii lui. *Moş Crăciun. sau intrat în rândul mortilor pe căi neobişnuite (spânzurare. Ca orice casă. 1898.-ul poate fi locuit sau nelocuit (cenotaf). ca urmare. celebratpe 24 decembrie. Un statut aparte îl au M. Legendele Maicii Domnului. Editura Fundatiei Culturale Române.

1914. sinonim cu *Pădu­ roiul. la chestionarele lui Nicolae Academia Română. 1.. intră în adăpost. A. în vremuri imemoriale. Muma Pădurii. Are aceleaşi trăsături fizice cu soaţa lui. Insectele în limba. vremea friguroasă sau călduroasă etc. 196 Fochi A. dacă este urât. Studiufolcloristic. Casa Şcoalelor. În unele traditii. 1903. *Martinii de Iarnă (l . Bîrlea OV. Mitologie populară românească.. Bucureşti. purtător al cheilor anului. dacă timpul e frumos. precum *Baba Dochia. A. Evseev Ivan. Un singur lucru nu ştie să facă. Tipologia folclorului din răspunsurile lachestionarul luiB. Datini şi eresuri populare de la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile Densuşianu.. 1970. peste tot ce naşte. EdituraAmarcord. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. patron al vieţuitoarelor care hibernează sub pământ. Editura Minerva. în scorburi şi sub scoarţa copacilor. este mai prost şi mai uşor de înşelat de oameni. *Alexe Caldu. Ziua Ursului (2 februarie).. prevesteşte. Cornan M. cu deosebirea că nu fură copiii.. Martin Personificare a *Ursului. prăznuit în Calendarulpopularla *Macavei (1 august). Moş Bucureşti. să aprindă focul. Muşlea 1. Bucureşti. Studiu etnografic. este inteligent. 1976. împreună cu *Muma Pădurii. dacă găseşte punte peste râu. îşi construieşte adăpost pentru iarnă (bârlogul). şi sâmbăta Ursului (o săptămână înainte de Moşii de Florii). MoşAlexe Reprezentare mitică la vârsta senectuţii în *Calendarul popular. oravtţa. Institutul de ArteGrafice. ar fi fost. Editura Minerva. îşi reiaactivitatea prin pădure. M. Marian Sim. Elar avea sentimente şi preocupări umane (iubeşte o femeie pe care o fură şi o duce la casa lui din pădure). FI. o strică. păzeşte *Soarele care. călare pe cal. Alexa Boje.P Hasdeu. Moş al Codrului Reprezentare mitică a civilizaţiei lemnului la vârsta senectuţii stăpân. Tipografia Alexi. Bucureşti.. Olinescu Marcel. demonologie şi mitologie românească. Calendarul iulian. Dictionar de magie. M. Martinii de Toamnă (12 . Bucureşti. plictisit de unul şi acelaşi drum parcurs zilnic între răsărit şi apus. creşte şi trăieşte în codru. gregorian şi poporul român pe anul 1882. sinonim cu *Alexie. Mitologie românească. Pamfile T. Bucureşti. M.14noiembrie). Editura Minerva. morarsau păstor în satul său. care a luat numele şi data de celebrare ale Cuviosului Alexie din Calendarul ortodox. Socec. Soarele nu poatefi întors dincale de bătrânul M. credintele şi t obiceiurile românilor. sub pietre sau în ape. în timp ce alte vietăţi aşteaptă anotimpul călduros.MOŞ Al CaDRULUI 1904. 1881. un om obişnuit. 1986. Mangiuca Simion. încearcă să se refugieze la Dochia sau la *Sfinţi (9 martie) în tărâmurile de miazănoapte. dacă n-o găseşte dărâmă un copac şi pune punte etc.3 februarie). .. Este o vietate ciudată a pădurii: fată puiiiarna. *TatăI Pădurii. 1944. cide zeul tânăr cabalin *Sântoaderul cel Mare.

*NoapteaStrigoilor şi *Sântandrei) şi încheiat la începutul lunii decembrie (Zilele Bubatului. Moşi şi unele traditii legate de ele. Vârstele timpului. păzeşte *Soarelecare încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură. Nicolae (6 decembrie)..MOŞI Timişoara. oamenii pot să-I vadă pe M. româneşti. împarte astăzi.) (Moldova şi Bucovina). probabil *Anul Nou dacic. apără soldaţii pe timp de război. în tradiţiile româneşti. are.Ziuade 6 decembrieîncheie ciclul de sărbători şi practici magice dedicate în special lupilor şi spiritelor morţilor. ajută văduvele.. 2. M. Personaj real (episcop din Myra.). N. Calendarul iuIian. M. el pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua DE ARHANGHELI peste mâini. de Arhangheli 1. Editura Meridiane. apărător al dreptei credinţe în Iisus. stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu. În nopţile marilor sărbă­ tori. gregorian şi poporul român pe anul 1882. 1988. Mihalache D. Bîrlea Ov. atribuţii străine de statutul său de sfânt: apare pe un cal alb. asemănător lui *Moş Crăciun. 1997.. Tipografia Alexi. invocate în ziua de *Arhangheli (8 noiembrie) sau în ajunul acesteia (7noiembrie). când se deschide cerul pentru o clipă. 1909. M. aluzie la prima zăpadă care cade la începutul iernii.. Bucureşti. oraviţa. Spirite ale morţilor. Ofrande alimentare pentru morţi date în ajunul sau în ziua de *Arhangheli (8 noiembrie) (Moldova şi Bucovina). Academia Română. Mică enciclopedie a poveştilor Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Conform tradiţiei creştine. N. este iscoada lui Dumnezeu pe lângă *Drac. Mangiuca 5. N. credintele Socec. sfâşiati de fiarele pădurii etc. înecaţi. Studiu etnografic. mort probabilîn anul 342).. Bucureşti. motivpentru care este invocat în timpulluptelor.. Ghinoiu 1. 1976. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. orfanii şi fetele sărace la măritat. Moş Nicolae Personificare la vârsta senectuţii a timpului îmbătrânit care a preluat din Calendarul creştin numele şi data de celebrare ale Sf. Casfânt. Editura Fundatiei Culturale Române. Bucureşti. Mai veche este însă tradiţia pedepsirii copiilor neascultători cu nuieluşa lăsată în încălţările lor în noaptea de 5/6decembrie. *Varvara. trăsniţi. N. Bucureşti. Ghinoiu 1. Pamfile T. 1881. Dictionar. Se dau pomeni şi se aprind lumânări în special pentru cei care au murit în împrejurări năprasnice (îngheţaţi. *Ovidenia. 1987. 197 . Socec. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. Filipul cel Şchiop. N. Rădulescu Codin c. este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii. moşilor şi stră­ moşilor. daruri celor mici. specific unui străvechi început de an autohton. început la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamnă. Obiceiuri populare de peste an. M.. 1914. Lăsatul Secului de Crăciun.

Fl. / Cu mult ajutor / În câmpul cuflori!..-lor de Sumedru (Banat). Studiu etnografic. Studiu etnografic.. Mihalache D. indică importanta calendaristică a zilei (*M.-i cei Mari) sau pozitia acesteia în *Calendarul popular (*M. zeu al focului şi soarelui în *Panteonul românesc. Datinile şi credinfele poporului român. / Mult pe masă. 1881. Institutul de ArteGrafice. sporîn casă: Voi. În această zi se împărţeau ofrande alimentare (grâu fiert. . 1903. Rădulescu Codin c. La M. Bucureşti. oravita. cei Mari. împreună cu *M. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. Tipografia IsidorWiegler. Socec. M. gregorian şi poporul român pe anul 1882. Editura Minerva.-i Rusaliilor).-i de Sâmedru formează *M. / Să-mi dari sporÎn casă. moşi strămoşi. piftii) şi. 1901. 1976. unt. Densuşianu. Editura Minerva. În această zi sufletele mortilor s-ar întoarce acasă pentru a fi ospătate de cei vii.-i cei Mari de peste an. Bucureşti. Cincizecimea. Pamfile T.-i Duminicii Mari. deV. cede Lăsatul Fochi A. Tipografia Alexi. Bucureşti. Moşi de Sântilie Ofrandele pentru morti (fructe. belşug. de Toamnă. moşilor şi stră­ moşilor prăznuite în sâmbăta care preSecului de Brânză sau Lăsatul Secului de Carne. moşilor şi strămoşilor prăznuite în sâmbăta dinaintea Rusaliilor (Moldova. după ce au părăsit mormintele laIoimari şi s-au bucuratde ospitalitatea celorvii se întorc supărate. Densuşianu. Denumirile zonale ale M. Calendarul iulian. Cernăuţi. mâncare preparată) însoţite de lumânări aprinse date în ajunul sau în ziua de 198 *Sântilie.. covrigi. Datini şi etesuri populare la sfârşitul secolului alxix-tea. brânză) şi se invocau spiritele moşilor pentrusănătate. împarte vase de lut pline cu mâncare sau cu apă (Moldova). Moşi de Iarnă 1. Sărbătorile la români. Spirite ale morţilor.. Mangiuca 5. lapte. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. Dobrogea. *M.. credtntelc şi unele traditii legate de ele. 1976. Banatul de est).-i de 1. colaci.-i de 1. 1909. Socec. curăţă mormintele din cimitir. Moşi de Vară Spirite alemortilor.MOŞI DE IARNĂ Fochi A. Bucureşti. vaseumplute cu mâncare gătită sau cu apă (Obicei atestat în majoritatea zoneloretnografice). Datini şi etesuti populare la sfârşitul secolului alXiX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. Bucureşti. Academia Română. sinonimi cu M. Oltenia. M... Marian Sim. Muntenia. Se credea că sufletele morţilor. Denumire zonală a *M. uneori.. se împart alimente (plăcinte. 2. / Să-mi firi tot voioşi. voronca-Nicultţă E. Moşi de Sumedru Practici legate de cultul morţilor din sâmbăta dinaintea zilei de Sâmedru. produse lactate. Răspunsurile la chestionarele lui N. 1914. Familia care are de pomenit copii morti cheamă acasă fetite şi băieţi unde li se scutură un măr ale căror fructe nu au fost încă gustateîn acel an.

sinonim cu *Păduroi. se împărţeau şi se primeau atât de multe vase. luna August a primit. împărţirea alimentelor şi băuturilor. BaiaMare. Chelcea 1.. În unele zone ale Moldovei împărţirea vaselorse continua în prima şi a doua zi de Rusalii.-i deV. este mai puţin inteligent şi mai uşor de înşelat.Acestea le sunt dăruite după un ritual respectat cu stricteţe: pronunţarea unor formule consacrate (. în ţinutul Tutovei. Muma Pădurii.1939.MOŞUL M. Izvorulfermecat. colivă de struguri. Oltenia). Moşul Codrului Reprezentare mitică a civilizaţiei lemnului stăpân. Iv. în Soc. Maria Bilţiu.Să fie pentru la subpământene. Editura Gutinul. cumpărate în sudul ţării de la Târgurile Moşilor. fără incidente.V. bocirea morţilor (Muntenia. plata simbolică a apei ce urma să fie dată de pomană (nordul Moldovei) şi altele. Cercetări folclorice pe Valea Nistrului âe ţos. Boabele de struguri desprinse de pe ciorchine şi sfinţite la biserică se numesc.-i de V" la lăcaşele lor Pentru a fi îmbunatelise împart vase din lemn sau din lut. în AAF. Tatăl Pădurii. *TatăI Pădurii. Gustatul primei boabe de strugure se făcea după un ritual din care nu lipsea formula de consacrare pronunţată cu voce tare: Boabă nouă În gură veche! (Moldova şi Bucovina). rom. Academia Română. încât gospodinele nu mai aveau nevoie să procure de-a lungul anului altelenoi. 1937. local. Rădulescu CaDRULUI Codin C. 3-4. De respectarea strictă a ritualului şi de abundenta ofrandelor depindea împăcarea şi întoarcerea morţilor. Are aceleaşi trăsături fizice cu soata lui. numele de Gustar (Muntenia centrală şi Olteniade vest). pâine. Mihalache D. Bilţiu Pamfil. an rv. La M. Bucureşti. 1910. peste tot ce naşte.În această zi se efectuau şi altepractici dedicate morţilor: curăţirea şi udarea mormintelor. creşte şi trăieşte în pădure. Nania 1. lapte.la F. *Păduroiul. studiu etnografic. în "Creativitate şi eficientă în actiunea socială a tineretului". M. val. în lumea lor subpământeană. cu mâncare gătită. Obiceiuri de peste an în două sate din Almăj. 1999.. CentrulJudetean al Creatiei Populare Piteşti. Rusaliile.. 1909.. must şi faguri de albine) primite de morţi de la cei vii în ziua de Probejenie (6 august). flori şi lumânări aprinse. C. II. credinţele şi unele tradiţii legate de ele. cu vase cu tot. În descântecele de Muma Pădurii apare sub diferite nume: *Omul Pădurii. Pamfile TUdor. înainte ca vreun membru al familiei să guste din acestea. De la obiceiul gustării rituale a strugurilor şi a altor poamela M. Olinescu 199 . împreună cu *Muma Pădurii. nr.Bogdaproste!).. Argeş. Socec. apă.. Ştefănucă P. mama! I . pline cu vin. Sărbătoare multimilenară în spaţiul românesc. 1989. S. cu deosebirea că acesta nu fură şi nu-şi schimbă copiii cu cei ai oamenilor din sat. Bucureşti. Sărbătorile de vară la români. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. Moşii Schimbării la Faţă Ofrande alimentare (struguri.

ologeşte. Casa 1944. / Să te duci din astă noapte / Noaptea poate fi văzută dormind Cu vacile zbierând. sau îmbăierea bolnavului în poceşte) femeile care torc în ziua de apa în care s-a fiertplanta. îi ceartă dacă sunt strâmbi. rudă cu bună s-au estompat. Bucureşti. / Leac din mânamea . dar îi blestemă să fie tăiaţi de om sau trăsniţi de fulger când o supără. horcăie. în scorburi. Pentrua fi calea bună copiilor rătăciţi. Olinescu Marcel. Mitologie românească. / Cu porcii grohăind. în linişte. 1944. Mama Huciului. Slută şi urâtă. *Vidma-P. Locuieşte în codrii neatinşi de topor şi necălcati de piciorde om. Editura ALL.Mi-efoame că n-am mâncat 2. / Eu cusecurea lemne care nesocotesc regulile pădurii. / Ht suigoaico. arde M.Doamnă Mare de ce plângi? şi dacă să jie. răspunde .. / Cufocul te-oi ardea. 200 / Cu câinii . să nu se sperie şi alăptează când sunt mici. se jeleşte. în planta ce-i poartă numele.. să o întrebe cu respect poala sfinte! Mart. treptat. malefică. Bucureşti. În unele pădurea pe timp de noapte. îi strigă pe nume sau pe să se ascundă în pământ. Bucureşti. era însoţit de marţi. te-oi tăia. sau din pădure Ca mare zeiţă. *Surata din patroană a duhurilor relecare populează Pădure. / Să rătnână copilul / limba în cerul gurii sau. (Romanaţi). / Ho. *Omul P. ia glasul. Tratamentul. şi *Fata P. afumarea sau tămâierea copilului cu ciobul în care Pedepseşte (sperie. folosită la nevoie. 1997. făcându-şi cruce cu Fugi În satul . vâjâie Muma Pădurii pentru că oameniiîi taie pruncii. Casa Şoalelor. / Cu apa pe cei care culeg fructele de pădure în te-oistingea. bărbaţii care fluieră sau cântă prin un descântec: Ho. Pădurilor. astăzi M. *Ştima-Pădurii.. / Fugi de la copilul meu. / Muma prin păduri pentru a ademeni călătorii. stăpână peste tot ce naşte.MUMA PĂDURII românească. M. P.. Plantă sacră (Asperula odorata L. boceşte Mumelor: Muma Mumelor. / Cu tămâie şi mumapădurii ziua de Probejenie (6 august). dacă o aud Curat luminat / Ca steaua din Cer. *Ciuma P.. Marcel. P. Reprezentare mitică a civilizaţiei de o săptămână! să-i dea ceva de lemnului. Se usca şi se păstra ca ceva de mare preţ pentru a fi poreclă. Mitologie lătrând. / Cu lupii urlând . Mitologie românească. P. Muma Pădurii.. suspină. descântece este identificată cu Muma cu părul lung până la pământ. mâncare. Esteo mamă tristă: geme. Oamenii te-oi tămâia. Pamfile tudor. mumă a Lathraea squamaria L. pădure şi-i trezesc copiii. în copaci bătrâni. / Ca scâncind.. / se pot apăra de ea. poatefi bună sau rea: pedepseşte al Zeiţei Mamă.) substitutfitomorf naturii. tăietorii de tnoroaico.. Îşi cunoaşte toţi copacii din pădure pe care îi culeasă se mergea în noaptea de *Sânziene. aceste calităţi de mamă creşte şi trăieşte în pădure. arată de alungare a bolilorcopiilor. femeie bătrână şi antropofagă. cunoscută mai mult ca reprezentare sinonimă cu *Pădure ana. copacii 1. ghemuită în jurul focului sau umblând Şoalelor. fiind *Moşul Codrului. invocată în descântecele tâlharii şi ajută oamenii necăjiţi.

obiecte metalice (secera. Dictiotuu. pe câmpii şi pe la răscruci de drumuri. 1997. sare. Din descântece rezultă că unelespiriteale nopţii copilul M. cu ochii cât strachina şi dinţii cât secera. oicuonar.: Tu Muma Pădurii. Se deplasează pe jos sau pe un cal (iapă) cu 9 inimi. 1997. Ghinoiu 1. ICu focul te-oi frigea. Craiova. Timişoara. intră în case la miezul nopţii trântind uşile şi ferestrele deschise. *Murgilă) îi sunt feciori. I Te fac urâti şi plângăcioşi. secerătoare. ). Editura tămâie. I Săfiinoaptea păzitoare . I Cu mese puse. aduce vânt. P. I Cu toporul te-oi tăia. după mulţi ani de la naştere. vârtej. Niţu Georgeta. vătraiul). foarfecele.. aduce copilul furat. şi îl în flăcări sau se prefăcea că îi bate un pironîn cap. Editura lase singuri. Copilul M. *Zorilă. bivoliţă. EdituraMinerva. cu mare atenţie până la botez. ar avea capul mare. I Unde popii nu toacă. I Despletit-o. încearcă să-i schimbe cu copiii oamenilor I te-oi mâncanouă cărele! dinsat. este lacomla supt şi vorbeşte greu. Dacă pruncul era Helios. Cultura spirituală româmici luau măsuri de precauţie: îi păzeau nească. I Laftumuşcii tăi.MUMA PĂDURII ca o nălucă prin păduri şi tufişuri. I În coadele mărilor. P. I În smârcurile văilor. cleştele. M. Decuseară. lua în braţe ameninţa că-I aruncă 201 . I Că eu cu mătura te-oi mătura. cuptor. I Cum eşti Bucureşti. demoşi noapte lângă ei sau. I Să te cinstească. I Că acolo ti-e casa. spontană cu utilizări în gospodăria flora le lega la capătul feşii un ban de argint. motiv pentru care nouă bucăteie. păzitoare (Seceră. Ia chip de animal (iapă. ţărănească din Oltenia. Plante din ziua tăietoatc. I Cu tămâie te-oi tămâie. mamele cu copii Butură Valer. P. dacă trebuia să-i nologie şi mitologie românească. Dicţionar de magie. corpul subţire ca degetul. acesta putea fi recâştigat prin Mitologie românească. I Coltat -o. Din acest motiv. I Cu apa (*Miazănoapte. 1997. îmbrăcată în scoarţă sau muşchi de copac. cu crăci uscate. vacă). Pamfile tudor schimbat. P. de femeie care seamănă cu un copac cioturos. I Urât-o.În faţa pericolului iminent. I Du-te la copiii tăi. Cunoaşte 99 de şiretlicuri cu care ademeneşte oamenii să iasă din casă şi îi bagă în pădure unde îi frige şi îi mănâncă. I Unde glas defemeienu este. Bucureşti. cu păr lung despletitsau împletit şuviţe care cad din cap până la călcâie precum şerpii. I Unde topor nu taie. Obiceiuri populare de pestean. vreme rea. usturoi.. le descânta uneltele Editura Fundatiei Culturale Române. le puneau ca pază diferite Amarcord. Poate fi înaltă cât casa şi căpiţa de fân sau mică cât un iepure. 1992. stând zi Evseev Ivan. Când vine ca năluca. Copiii ei sunt te-oiÎneca. I Te arunc În nouă vâlcele. 1999. diferite practici magice: vrăjitoarea sau chiar mama copilului aprindea focul în Bucureşti. Nou-născutii îmbolnăvi ţi de sperietoare (plânsul în somn)sunt vindecaţi prin descântecede M. frumoasă ca o zână sau hidoasă ca un monstru cu capul mare. Editura ALL. picioarele moi. I Zâmbat-o. că (cutare) I Nu ştie să te primească. I Cu făclii aprinse..

pe pământ şi pe coama caselor.. C. nu dă nimănui socoteală. execută tot felul de năzdrăvănii cu falusul etc. totem al divinităţii cioplite în lemn. . M. barbă de tap. Bucureşti. Alungarea M. se face prin descântec: Tu.. uneori cu moartea.se caţără în vârful arborilor înalţi şi fără crengi. C. după legea lui. joacă 202 atlet. iese din joc şi pedepseşte căluşarii. polarizează atentia şi interesulasistentei: joacă pe mâini. topor. / .tot ceea ce îşi doreşte: nu răspunde la comenzile Vătafului. iar pe cap o mască din piele întoarsă de capră. joacă. / Să nu mai aibă gură căscată. Dicţionar. Oprişan H. / Cu 99 de slugi. Băr­ batul care joacă rolul M. l-au avut şi îl au toate cetele de Căluşari. 1990.. este însă temut şi respectat pentru spiritul divinpe care îl întruchipează de căluşari şi de ceilalti membrii ai obştii săteşti. /. bici sau gârbaci).. C. cu picioarele în sus. de dansator. În traista agăţată de umăr poartă *Ciocul C. prin ceea ce face sau ştie să facă. / Din fundul / Cu 99 de proşti. Editura pentru literatură. 1969. Obiceiuri populare de peste an. mai ales. căciulă de ied sau se mânjeşte pe fată. execută acrobatiide care se tem şi artiştii sub cupola circului. pământului. Mutul Căluşului Mască tăcută în ceata *Căluşarilor care rolul *Căluşului. Editura Cartea Românească. nu este ales. se desfată. se manifestă atât la nivelul cetei Căluşarilor. mut mai mut. Folclor şi folcloristică.-ei P.. Unsingur lucru îi este interzis: să vorbească în zilele când se joacă Căluşul. Prin modul de a se îmbrăca şi. Ghinoiu 1. M. poartă la brâu un falus cioplitîn lemn. Gorovei Artur. sinonimcu *Blojul. / Ologii să-I ologească.MUTA PĂMÂNTULUI Muta Pământului Reprezentare mitică românească cu reşedinţa în fundul pământului care ia glasul oamenilor. Încălcarea interdictiei se pedepsea aspru. Căluşarii. arc cu săgeţi. este folosită astăzi pentru a caracteriza o persoană tăcută şi timidă (Oltenia. cât şi al obştii săteşti. acrobat şi artist desăvârşit. / Cu 99 de muti. înnăscute sau dobândi te. Expresia M. 1982. C. autoritatea indiscutabilă a M. M. În timpuljocului M. lovindu-i cu paloşul pe spate. zeu protector al cailor. şi numeroase leacuri pentru vindecarea bolilor.. Editura Fundaţiei Culturale Române. C.se amuză. M..C. el se impune prin calităţi exceptionale. 1997. C. îmbrăţişează şi sărută fetele şi femeile căsători te. / Dinaintea lui Ion cu răutate. P. / Mu[ii să-I mutească. De aceea. / Proştii să-I prostească. Muntenia).B. face. pe acoperişul clădirilor. / Ieşi din vatra focului. personaj ciudat şi misterios. EdituraHyperion. Este înarmat cu un paloş din lemn sau o altă armă preistorică (bă. Eseu despre dansul popular românesc. Bîrlea Ov. Chişinău. Bucureşti. se îmbracă în haine peticite. Bucureşti. El e zeu. / Limbă aridicată.

poate exprima îndoiala.. Înmormântările sunt prilej de sărbătoare şi le cinstesc ca pe nişte lucruri sfinte. dar dimpotrivă. naşul şi numele de botez dat copilului de acesta erau schimbate după un scenariu desfăşurat. este un comportament ciudat al omului contemporan. 4). este iadul: . 18-20). a omului din Raiul intrauterin al pântecelui matern în Iadul obositor al lumii de aici. după informaţiile lăsate de Herodot.. confirmate ulterior şi de alţi scriitori antici. Cădere 203 . Petrovici Emil. Sunt pomenite atunci toate suferinţele omeneşti (Herodot. Pe bună dreptate neamul tracic a pretins pentru sinefaima de înţelep ­ ciune. invocat în situaţii nespecifice maleficului. în afara bisericii. În limba vorbită cuvântul N. aici. prăznuind cu plânsete zilele de Naş din Drum Moarte şi renaştere simbolică a copilului bolnav prin schimbarea moaşei sau naşului de botez. II. abandonarea acestuia în mijlocul drumului. Istorii. III.Naiba Naştere *Drac simpatic. Deşi ritualul alegerii naşului sau moaşei are numeroase variante locale. adevărată dramă a nou-născutului. Folclordin Valea Alm ăjului. prin cânt şi joc (Pompenius Mela. incertitudinea şi chiar dr ăg ălăşenia . Întâmpinarea naşterii copilului. intrareacu copilul botezat pe uşă . adesea. în totală discordanţă cu geto-dacii care. La unii sunt deplânse naşterile şi jeliIi nou-n ăscuiii.. cuprinde câteva secvenţe obligatorii: scoaterea pe fereastra casei a copilului. între leagăn şi mormânt. . obligaţia primului trecător să-I boteze. unde totul se obţine prin muncă şi trebuie învăţat. în AAF. În cazurile de mortalitate infantilă ridicată. V. cu petreceri zgomotoase. de către părinţi şi rude cu bucurie şi. o dată ce a venitpe lume. parţial. Viaţa copilului botezat se credea că poate fi salvată şi prin vinderea lui simbolică unei mame căreia i-au trăit toţi copiii. rudele stau în jurul nou-născutului şi plâng nenorocirile ce va trebui să le Îndure. Descrierea Pământului ..

NAvALNIC
naştere ale oamenilor şi

cuveselie înmor- şoaptă sau în gând: O, tu, Năvalnice,
(Valerius Maximus, Fapte şi Slăvit împărat, cum ai crescut şi te-ai
cuvinte vrednice deluare în seamă, II, 6, înmul[it maimult decât orice iarbă, cum
12). Românii păstrează, în obiceiurile de te-ai înmul[it maimultdecât toateflorile,
la naştere şi înmormântare, elemente aşa să alerge lumea spre Maria care te-a
semnificative dinfilozofia strămoşilor lor cumpărat sau Cum se ceartă lumea
pentru pâine, aşa să se certefetele tinere
autohtoni, geto-dacii.
pentru mine; scoaterea plantei din
Comoara satelor. Calendar popular,
pământ şi păstrarea ei la loc de cinste;
Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005;
scalda rituală în apa în care se pune
N.-uI. În legendele româneşti N.-ul este
Năvalnic
un fecior frumos, căzut din cer, care
Personificare a unei specii de ferigă încurcă toate cărările fetelor frumoase şi
(Phy11itis scolopendrium L.) din fam. nevestelor tinere. Se spune că el ar fi
PoJypodiaceae, cu frunze mari lanceolate, speriat-o şi pe Maica Domnului când a
dispuse în rozetă, care creşte prin păduri mers la 40 de zile după naştere cu
şi terenuri stâncoase şi împădurite,
Pruncul la moliftă. Pentru necuviinta sa,
invocat de vrăjitoare în farmecele de Prea Curata l-a prefăcut, din fecior
dragoste, identificat cu Cupidon, zeul frumos ce era, în plantă de dragoste:
roman al dragostei şi cu Eros, zeul grec - Năvalnic eşti, Năvalnic să fii! / Între
al iubirii, sinonimă cu Limba Vecinii. buruienile dedragoste eşti, / Buruiană de
Recoltarea N.-ului în scopuri malefice se dragoste să tămâit Credinţe asemă­
făcea la miezul nopţii de vrăjitoarea
nătoare sunt atestate la românii de
dezbrăcată şi despletită care se strâmba
pretutindeni.
şi se schimonosea în faţa plantei. Când
Butură Valer, Enciclopedie de ctnobotanică
era invocată în scopuri benefice, planta
românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclose recolta dimineaţa, înainte de a cădea
pedică, Bucureşti, 1979; Evseev Ivan,
rouă, era adusă în sat şi aruncată pe sub
Dictionar de magie, demonologie şi
streaşina caseisau purtată în sân de fete
mitologie românească, EdituraAmarcord,
şi neveste pentru dragoste. Planta este
Timişoara, 1997; Niţu Georgeta, Plante din
folosită de asemenea, la prepararea unor
spontană cu utilizări În gospodăria
flora
leacuri pentru vindecarea rănilor, vătă­
ţărănească
din Oltenia. Dictiorar, Editura
măturilor, tusei, tuberculozei. Scenariul
Helios,
Craiova,
1999.
ritualului culegerii N.-ului de dragoste
cuprinde mai multe secvenţe: descoperirea locului unde creşte N.-ul; proster- Necuratul
narea şi efectuarea semnului crucii; Nume tabu al *Dracului invocat de femei
depunerea ofrandelor (sare, pâine, zahăr) în blesteme şi înjurături, sinonim cu
la rădăcina lui; pronunţarea unei rugi, în Spurcatul (Muntenia)
mântările

204

NOAPTEA STRIGOILOR

Nersea

rostogoli de trei ori şi s-ar întrupa într-o
(câine, pisică, lup, cal, porc, bervietate
Nume de *Drac invocat în înjurături de
bec, găină, cocoş, broască), ar încăleca
femei şi copii (Muntenia)
pe meliţă, butoi, coadă de mătură şi ar
merge să se întâlnească cu Strigoii morţi,
Noapte
Timpul propice naşterii, morţii şi renaş­ ieşiţi şi ei din adăposturile subpămân­
terii divinităţilor adorate. Cele mai tene, la locurile ştiute numai de ei
importante sărbători din ciclul calenda- (răspântii de drumuri, între hotare, moristic, precum naşterea Anului (*Revelio- vile, păduri neumblate de picior de om,
nul), Naşterea lui « Iisus (*Crăciunul), locuri unde nu creşte iarba etc.). Acolo
Învierea Mântuitorului (*Paştele), *Noap- redevin oameni şi încep să se bată cu
tea Strigoilor (*Sântandrei), *Focullui limbile de la meliţă, cu coasele şi ciomeSâmedru, *Mânecătoarea etc. sunt gele până iese un singur învingător care
nocturne nu diurne. După modelul devine conducătorul tuturor pentru un
an de zile. Se bocesc, îşi vindecă pe loc
divinităţilor care mor şi renasc pe timp
de N., au fost fixate şi sărbătorile din rănile şi pleacă împăcaţi, înainte de
ciclul familial: ursitul copiilorîn a treia miezul nopţii, spre lăcaşurile lor. Oamenii
noapte după naştere (Masa Ursitoarelor), luau diferite măsuri de protecţie: mâncau
actul nupţial pentru deschiderea unui mujdei de usturoi, ungeau cu usturoi
nou ciclu vital (noaptea nunţii), priveghiul clanta uşilor, crucea cercevelelor de la
cu jocuri. Sărbătorile şi obiceiurile ferestre, uneltele de pe vatra focului,
nocturne se leagă de un străvechi cult al coarnele vitelor, ascundeau rnelitele,
astrului nocturn, Luna, şi de vremurile întorceauvaselecu guraîn jos etc.Tinerii
imemoriale când timpul se socotea pe se întâlneau şi se închideau într-o casă
unde Păzeau usturoiul şi petreceau ca la
nopţi, nu pe zile.
un *Revelion.

Noaptea Strigoilor
Întâlnire anuală a *Strigoilor vii şi a
*Strigoilor morţi în noaptea de *Sântandrei în locuri tainice, unde joacă, îşi
încearcă puterile şi îşi aleg conducătorul
pentru un an de zile. N. s. este un timp
nefast când Strigoii vii îşi părăsesc
trupurile, iar Strigoii morţi sicriele, iau
puterea bărbaţilor, strică taurii, răspân­
dese molimele, fură sporul vitelor, se
joacă cu lupii şi urşii, leagă puşca vână­
tarilor etc. Strigoii vii, după ce ar ieşi fără
ştirea lor, pe horn sau pe uşă, s-ar

Fochi A., Datini

şi

eresuri populare la

sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile

lachestionarele lui N. Densuşianu, Editura
Minerva,

Bucureşti,

1976; Ghinoiu 1.,

Vârstele timpului, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1988; Kernbach v., Dictionar de
mitologie generală, Editura Albatros,
Bucureşti, 1983; Pamfile T., Sărbătorile de
toamnă şi postul Crăciunului. Studiu etnografic, Academia Română, Socec, Bucureşti,
1914; Pamfile T., Mitologia românească.
Duşmani şi prieteni aipoporului, Academia
Română,

Socec,

Bucureşti,

1916.

205

NOIEMBRIE

Noiembrie
Personificare a lunii a noua în Calendarul
roman cu început de an la 1 martie.
Denumirile populare ale lunii indică fie
timpul căderii brumelor groase şi promoroacei (Brumar, Brumarul Mare, Promorar), fie vremea fermentării şi
limpezirii vinurilor în butoaie (Vinicer,
Vinar). În această lună începeau şeză­
torile, se intensificau pregătirile pentru
iarnă şi activităţile legate de industria
casnică. Esteluna care adăposteşte cele
mai multe sărbători şi obiceiuri dedicate

206

lupilor şi strigoilor: *Martinii de Toamnă,
Filipii de Toamnă, Ziua Lupului, Filipul
cel Şchiop, *Noaptea Strigoilor, *Sântandrei la care se adaugă *Cosmadinul,
*Moşii de Arhangheli, *Arhangheli,
Lăsatul Secului de Crăciun şi altele.
Candrea LA., Iarba Fiarelor. Studiu de
folclor, Editura Cultura Naţională, Bucureşti,
1928; Marian Sim. Fl., Sărbătorile la
români. Studiu ef!l4ograjic. Cârni1egile,
Institutulde ArteGrafice, Bucureşti, 1898;
Vulcănescu R., Mitologie românească,
EdituraAcademiei, Bucureşti, 1985.

Oala
Adăpost

privilegiat al sufletului, substitut
al Zeiţei Pământ. În graiul popular O. de
pământ este termen obişnuit de comparaţie pentru trupul şi sufletul omului;
ea are gură, buză, gât, burtă, toartă,
mănuşă (mână), picior; când e bine arsă
are glas frumos, când e ciobită sună
răguşit; fecioara este asemuită cu oala
nouă, neîncepută, fata greşită cu O.
dogită iar femeia bătrână cu hârbul şi O.
hodorogită . În peste 140 de proverbe şi
zicători O. este martor de comparaţie :
Sună a oală! pentru omul grav bolnav,
sinonim cu zicala e pe ducă, adică trage
să moară; S-a făcut oale şi ulcioare,
pentru omul mort de multă vreme,
transformat în pământ din care se fac
O.-ele şi ulcioarele etc.Numitorul comun
care leagă omul de O. este pământul,
prezentat de credinţele populare ca un
organism viu, înzestrat cu simţuri şi
Inteligenţă. Înnordul Bucovinei se credea
că e păcat să sapi pământul după apusul
Soarelui şi, mai ales, în timpul nopţii
când trebuie şi acesta să se odihnească.
În heterogamia cosmică Pământul este

mamacare naşte şi hrăneşte pruncii, iar
Cerul este bărbatul, tatăl copiilor. Confecţionarea şi spargerea O.-ei de pământ au
fost asemuite cu naşterea şi moartea
omului. Fazele tehnologice aleceramicii,
una din marile invenţii neolitice, începe
cu tăiatul pământului, amputare violentă
a trupului-mamă, continuă cu zdrobirea
şi făr âmiţarea acestuia, cu adăugarea
apei şi obţinerea *Lutului, cu frăm ăn­
tarea şi dospirea, cu modelarea chipului
şi se încheie cu taina în su fl e ţi rl i simbolice, printr-un ritfunerar de incinerare,
ardereaO.-ei. Arsă în cuptor, O. are viaţă
şi, ca urmare, poate fi jertfită, adică dată
de pomană în locul oricărui organism
însufleţit, uman sau divin. În practicile
magice O. este un substitut ritual manipulat, de la caz, de persoane mitiate.
vrăjitoare, moaşă, nănaşă, mut, vătaf
(cetele de căluşari) etc. Aruncată în
fântână sau în râu în zilele caniculare ale
verii devine mesagerul oamenilor pe
lângă divinitatea care dezleagă ploile;
prin spargerea ei la prima scaldă a
copilului, moaşa realizează transferul
magic al sănătăţii şi glasului frumos de
207

OALA LA NUNTĂ

la lutulars la noul născut; prinspargerea
O.-ei curate, neîncepute, nănaşa repară
la căsătorie necinsteafetei greşite; prin
spargerea O.-ei cu bâta, mutul sau vătaful
cetei de *Căluşari provoacă moartea
simbolică a bolnavului luatdin Căluş. O.
poate adăposti însă şi spiritele potrivnice
omului; în perioada de lăuzie, în noptile
şi zilele cât stă mortul în casă, în timpul
vrăjilor şi descântatului de dezlegare şi
alungare a spiritelor malefice etc.O.-lele
stau întoarsecu guraîn jos pentrua opri
cuibărirea spiritelor malefice (*Muma sau
*Fata Pădurii, Strigoiul etc.).
Ghinoiu 1., Geomotfisrnul şi antropomorfismulspiritului uman, în REF, tom.
39, nr.5-6, 1994; Ghinoiu 1., Lumea deaici,
lumea de dincolo, Editura Fundaţiei
culturale Române, Bucureşti, 1999.

Oala la Nuntă
Substitut al animalului-oracol, de obicei
căprioara, care indică mirelui locul
favorabil întemeierii *Casei de piatră. O.
la N., umplută cu cenuşă, substitut al
bourului din legenda lui Dragoş Vodă,
întemeietorul Moldovei şi al căprioarei
dinunelelegende deîntemeiere a satelor
etc., trebuia spartă (omorătă) de mire sau
de un reprezentant al său cu ciomagul,
mai târziu cu puşca. De altfel, virtutile
întemeietoare ale actului nupţial se
împlinesc printr-un şir de practici magice
violente: spartul oalei, ruptul dintr-o
singură încercare a găinii fripte, a pisicii,
spartul talerului miresei. Alaiul mireiui
spre casa miresei este descris, în majo208

ritateaoratiilor de nuntă, ca o vânătoare
rituală: Oala, substitut al animalului,
agăţată într-un stâlp înalt la poarta
miresei, trebuie cu oricepret omorâtă de
împărat sau de suita acestuia, după care
alaiul nupţial este lăsat să pătrundă în
spatiul sacru de întemeiere a *Casei de
piatră. Acolo, în spatiul matrilocal, se
desfăşoară Colăcăria, complex de practici
magice de consacrarea mirilor pentru a
crea, prin actul nupţial de întemeiere,
omul, şi, pe de o parte, acte de initiere
sexuală a acestora prin împerecherea
simbolică a unuisubstitut viriloid (*Brad,
Steag, Băţ înfiorat) cu unul feminoid
(Măr, Gutuie, Colac găurit, taler)
(Moldova, Muntenia, Oltenia). Colăcăria
precreştină desfăşurată la casa miresei a
fost dublată, după aparitia creştinismului,
la casa Domnului, Biserica.
Ciubotaru Silvia, Nunta în Moldova,
Editura Universităţii "Al. 1. Cuza", Iaşi,
2000; Ghinoiu 1., Lumea de aici, lumeade
dincolo, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 1999; Şeuleanu 1.,
Poezia populară de nuntă, EdituraMinerva,
Bucureşti, 1995.

Odolean
Plantă sacră dinfamilia Valerianaceae cu
puterimiraculoase care asigură omului,
alături de Usturoi, *Pelin, *Avrămească,
*Cârsteneasă şi alte plante, protecţie
magică împotriva *Ielelor, *Strigoilor şi
zmeilor. Planta era invocată, ca o divinitate, să aducă dragoste fetelor şi noroc
nevestelor. Fetele din Muntii Apuseni se

OM
scăldau,

înainte de a pleca la joc, la
sau la sălaşele din hotarul satului,
în apă cu O., leuştean şi iarbă neagră
pentru a nu fi furate de zmei. O.-ul este
utilizat în medicina populară pentru
lecuireabolilor neuropsihice şi cardiace.
ospeţe

Butură Valer,

Enciclopedie de etnobotanică

românească,

Editura Ştiinţifică şi Enciclo1979; Niţu Georgeta,

pedică, Bucureşti,

Plante dinflora spontană cu utilizări În
ţărănească din Oltenia.

gospodăria
Dicţionar,

Editura Helios, Craiova, 1999.

OmşiPom

Substitute identitare între arbori şi
oameni în contextele ceremoniale şi
rituale româneşti. Astfel, P.-ul îl poate
înlocui şi adăposti simbolic pe O., îi poate
deveni frate, soră, soţie. Relaţiile
spirituale care se ţes între o. şi P. sunt
specifice civilizaţiei lemnului. Din punct
de vedere arhetipal, P.-ul nu se confundă
cu *Bradul: primul aparţine pădurii de
foioase, al doileal pădurii de conifere;
unul exprimă ideea nemuririi prin moarte
şi renaştere perpetuă (înfrunzitul şi
desfrunzitulanual al codrului), altul prin
cetina în permanenţă verde; unul e
simbol al veacului de om, altul e simbol
al veacului de veci. Dacă P.-ul care
înfloreşte şi rodeşte anual, în special
Mărul, domină obiceiurile de la naştere
şi căsătorie, bradul devine prioritar în
obiceiurile de înmormântare. Diferenţierea simbolică dintre P. şi brad a fost
generată nu numai de ciclurile lor vegetale diferite (înfrunzitul şi desfrunzitul

ŞI

POM

P.-ului şi persistenta cetinii bradului), ci
de forma coroanei, frunzelor, fructelor,
asociate de o. cu masculinitatea şi
virilitatea (bradul), cu feminitatea şi
fertilitatea (mărul). Deşi apariţia P.-ului
(mărului) este precumpănitoare în
obiceiurile legate de viaţă iar a bradului
de moarte, simbolurile nemuririi
exprimate de aceştia apar, de obicei,
asociate în obiceiurile şi ceremoniile
populare. O.-ul şi P.-uI, în specialbradul,
se supun vectorului verticalităţii. P.-uI,
arbore cosmic prin excelenţă, se
umanizează şi devine simbol de
necontestat al microcosmosului vertical,
O.-ul. Pe de altă parte, bradul, prin
rădăcinile înfipte adânc în inima
pământului şi cu ramurile avântate în
înaltulcerului, are atribuţiile cosmicităţit
El oferă cuib tuturor vieţuitoarelor:
şerpilor la rădăcină, păsărilor în vârf,
oamenilorîn casa din lemn. *Sicriul, casa
mortului, este numitîn cântecelede *Zori
lemn. Asemănător sicriului, casa din
bârne, leagănul copilului, stâlpul funerar
şi crucea la mormintesunt construite din
lemn,din nedespărţitul substitut al O.-lui,
P.-uI. Locurile sacre ale voievozilor
români, Ştefan cel Mare şi Mircea cel
Bătrân, dar şi Craiul Munţilor Apuseni,
Avram Iancu,se găsesc în arbori seculari,
de obicei în stejari.
şi

Durand Gilbert, Structurile antropologice
ale imaginarului, Editura Univers, Bucureşti,
1977; Ghinoiu 1., Lumea de aici, lumeade
dincolo, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 1999.

209

OMUL PĂDURII

Omul Pădurii
Reprezentare mitică a civilizaţiei lemnului
stăpân, împreună cu *Muma Pădurii,
peste tot ce naşte, creşte şi trăieşte în
pădure. Îndescântecele de Muma Pădurii
apare sub nume diferite: *Moşul
Codrului, *TatăI Pădurii, *Păduroiul. O.
P. pedepseşte în special oamenii care
strigă sau fac gălăgie noapteaîn pădure.
El poartă copite de cal şi păr dincap până
în picioare şi poate fi auzit cântând cu
voce groasă prin pădure sau rupând
crengile călcate cu piciorul. Apare ca un
vânt puternic care deschide uşile şi
ferestrele caselor (Maramureş) sau ca un
om diform şi carnivor cu ochii cât sita,
cu capul cât târna, cu din~jj cât secera,
cupicioarele câtrăşchitoarele (Bucovina).
Bilţiu Pamfil, Maria Bilţiu, Izvorulfermecat,
Editura Gutinul, Baia Mare, 1999; Pamfile
Tudot, Mitologie românească, EdituraALL,
Bucureşti, 1997.

Onofrei
Personificare meteorologică care a preluat numele Sfântului Onofrei (12 iunie),
sinonim cu Ziua Şoarecilor. O. indică, în
Calendarul iulian, solstitiul de vară şi
perioada împârguirii şi coacerii lanurilor
degrâu şi orz. După reforma calendarului
a devenit, împreună cu vecinii lui
calendaristici, Timoftei, Vartolomeu şi
*Elisei, *Sfinţi Mărunţi, nesemnificativi
pentruaprecierea stadiului de dezvoltare
a recoltelor, dar extrem de periculoşi
pentru acesteaîntrucât aduc grindină şi
vijelii pe timpul verii. Local, O. era
210

considerat ultimul termen când se mai
putea semăna hrişca, porumbul, cartofii
şi legumele (Bucovina).
Pamfile T., Sărbătorile de vară la români.
Studiu etnografic, Academia Română,
Bucureşti,

Datinile

şi

1910;

Voronca-Niculiţă

E.,

credintele poporului român,

Tipografia Isidor Wiegler,

Cernăuţi,

1903.

Ortul Popii
Denumire populară a morţii, sinonimă
cu *Spartul oalei, *Închinatul steagului,
Pierdutul potcoavelor ş.a. O. P. reprezenta, cu două secole în urmă, o monedă
de 10parale dată preotului pentruînmormântarea unui om. Prin analogie cu
monedele primite de preot şi la botezul
copiilor care prin simpla numărare a
acestora la sfârşit de an se aprecia, în
vechime, cu cât creştea numărul creşti­
nilor, este de presupus că şi monedele
numite O.P. să fi jucatrolul uneistatistici
a deceselor. Evidenţa deceselor este
ţinută, alături de autorităţile administrative şi ecleziastice, de membrii comunităţii rurale care iau cunoştinţă de
evenimentele funeste prin diferite semnaleauditive (trasul *Clopotului, semnale
de Bucium, *Bocet) la auzul cărora se
răspunde cu un gest (semnul crucii), o
întrebare (Cine o fi mai murit?) şi o
formulă de iertare şi împăcare cu cel
plecat(Dumnezeu să-I iertel, Dumnezeu
să-I odihnească').

Ospăţ

Funerar

Petrecere a celor vii cu cei morţi organizată în cimitir, în nopţile de *]oimari

OU DE

PAŞTE

Hristos, cu figuri de îngeri, cu motive
astrale, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe. Înroşitul şi încondeiatul O.-ălor,
meşteşuguri de un rar rafinament artistic,
îmbină numeroase simboluri creştine şi
precreştine. Pentru a jucarolde substitut
al unui personaj sacru, 0.-1 este ales la
*Miezul Păresimilor, ziua de miercuri din
mijlocul Postului Mare, este gătit (colorat
şi încondeiat) în Săptămâna Patimilor,
pentrua fi ucis, prinlovire violentă în cap
(*Ciocnitul O.-ălor) şi mâncat sacramental în ziua de Paşte. Prin acest scenariu ritual, cei vechi credeau că timpul
Ou de Paşte
şi spaţiul înconjurător moare şi renaşte
Substitut al divinităţii primordiale, anual, împreună cu divinitatea lor
înfrumuseţat (gătit) prin vopsire şi
adorată. Bogata terminologie zonală a
încondeiere în Săptămâna Patimilor, O.-ălor încondeiate reflectă tehnica
jertfit şi mâncat sacramental în ziua de încondeiatului (O.-ă închistrite, împisPaşte. Izvoare istorice şi arheologice certe trite, picurate, pictate, împuiate) şi
atestă, cu multesecole înaintede Hristos,
instrumentele folosite (O.-ă încondeiate).
obiceiul de a se face cadou ouă colorate Multe denumiri, precum O.-ă Necăjite şi
la marile sărbători sezoniere, în special O.-ă Muncite, se referă la chinul persola *Anul Nou: vechii perşi îşi dăruiau O.-ă nificării o. în timpul complicatului proces
de diferite culorila sărbătorile de primă­ de încondeiere: desenarea cu ceară
vară; tinerii romani îşi trimiteau O.-ă
încinsă, introducerea lor de mai multe
vopsite în roşu, împreună cu alte cadouri, ori în apă fiartă. Obiceiurile şi credinţele
la sărbătoarea zeului Ianusetc.Imaginea legate de cojile de o.sunt nelimitate. Ele
arhetipală a O.-lui a fost preluată apoi şi
pot aduce frumuseţe şi sănătate, belşug
de creştinism: 0.-1, colorat şi împodobit,
şi rod bogat, pot să lege sau să îndepăr­
este simbolul Mântuitorului care pără­
teze oamenii, să grăbească căsătoria
seşte mormântul şi se întoarce la viaţă,
fetelor, să înmulţească viteleetc.
precum puiul de găină ieşit din găoace.
Ghinoiu1., Obiceiuri populare depeste an.
La început O.-ăle se vopseau cu plante
Dictionar, Editura Fundaţiei Culturale
în galben, culoarea Soarelui pe bolta
Cerului, şi în roşu, culoareadiscului solar
Române, Bucureşti, 1997; ZahacinschiM.,
la răsăritul şi apusul acestuia. Ulterior,
Zahacinschi N., Ouăle de Paşte, Editura
O.-le au fost decorate cu chipul lui
sport-rurtsm, Bucureşti, 1992.
sau de Paşte. Participanţii aduc, după
puterea fiecăruia, ofrande alimentare
(colaci, mâncare gătită, băutură) pe care
le aşează pe mesele din adăposturile
amenajate în curtea bisericilor, numite
şetre. Adesea, alimentele se pun direct
pe pământ, în cimitir, lângă mormintele
undeîşi are fiecare îngropaţi morţii. După
binecuvântarea mesei de preot, urmează,
la lumina lumânărilor, ospăţul propriu-zis. La încheierea O.-lui oamenii
săraci primesc bogate ofrande alimentare (Maramureş, Munţii Apuseni).

211

*Sântandrei. Moldova. o strachină cu apă de leac. peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării în Biserică a Fecioarei Maria (21 noiembrie). împreună cu Filipii de Toamnă. În noaptea de O. observaţii astro- 212 celebrării nomice şi previziuni meteorologice. Pentru protecţia vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii şi pieilor de animale. au fost atestateîn Bucovina. Muntenia şi Oltenia. Acte rituale şi practici magice la o.. se credea că în această zi s-ar fi născut Hristos. sinonimă cu Obrejenie şi Vovidenie. când se credea că se deschide Cerul şi vorbesc animalele. O. nă­ prasnică divinitate a lupilor. şi *Moş Nicolae momente importante ale scenariului ritual de renovare a timpului. Local.OVIDENIE Ovidenie Ziua *Filipului cel Mare. se făceau farmece şi descântece. de la O. uneori aceasta avea mărimea unui om. Copiilor morţi înainte de botez şi oamenilor înecaţi şi morţi fără lumânare li se făceau praznice şi li se împărţeau pomeni. femeile nu mai aveau voie să bată sau să spele rufele la râu. se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor.până la *Sângiorz. în Bucovina. prin horn. probabil *Anul Nou dacic. . Întrucât se credea că în noaptea de o. vatra şi cuptorul care comunicau. *Strigoii circulau fără oprelişte. *Noaptea Strigoilor. cuexteriorul. se priveghea la lumina unei lumânări aprinse şi încolăci te. tocurile uşilor. Timp de cinci luni.

antropomorfă pentru indo-europeni şi creştini. P. grad de rudenie. Acolo. reprezintă capătul nesfârşitului şir de generaţii care îl leagă pe om de strămoşii lui îndepărtaţi din lumea regnului vegetal şi animal. moscheea mahomedană) sau unor zei ierarhizati după putere. vechilor iranieni. În raport de suprafaţa pămân­ tului. credin- cioşii fac mătănii şi sărută pământul.-e în *Existenţă (trupul. *Geomorfă pentru oamenii neolitici. deşi este în partea opusă. mai multe P. în drumul spre nemuruire. la nivelul solului şi. s-a înălţat spre înaltul cerului. Bisericile româneşti. Dacă ar fi posibilă vizitarea primilor săi strămoşi.-urile redau. la strămoşii tereştrii şi cosmici animat) cu energie. cât mai aproapede reşedinţa Dumnezeului-Tată. ovulul fecundat. geto-dacă. înălţimea modestă a locuinţelor asemănătoare cu a dinjur şi altele. Produsul concepţiei. *Sufletul omuluicare. idealul de frumuseţe al credincioşilor despre divinitatea lor adorată. mai ales cele din ţinuturile extracarpatice. japoneză. statul. vechilor sirieni. prin arhitectura şi amenajarea interiorului. *Preexistenţă (pântecele matern. Această experienţă retroactivă este trăită la intrarea în *Preexistenţă (viaţa intrauterină) când ontogeneza umană repetă filogeneza. lumea de aici). în cer. celtilot vechilor germani. în religiile politeiste (peruviană şi mexicană. cimitirul.-ul a urcat din grota preistorică a Zeiţei-Murnă. casa copilului) şi *Postexistenţă (sicnul. omular trebui să parcurgă drumul invers. hitiţilor. prin cel puţin două trăsături. ţine de sacru. liniile şi volumele rotunjite ale interioarelor. *Biserica creştină. când muribundul revede secvenţe semnificative ştiu că împărăţia divină 213 . păstrează numeroase trăsături de *Geomorfism: turla semisferică. lumea de dincolo). mormântul. atribuţii etc. să coboare scara timpului la strămoşii anitnati cu viaţă şi apoi. şi în *Postexistenţă (agonia morţii). chineză. casa. apoi.Panteon construcţiei. P. vizitează. rând pe rând. este invizibil şi intangibil. grecilor şi romanilor. satul. slavilor şi popoarelor baltice). egipteană. indienilor antici. babiloniană şi asiriană. Edificiu închinat divinităţii adorate în religiile monoteiste (templul evreiesc.

urseşte soarta unui neam întreg. Eseuri. cu ritual. Panteonul delaTârgu Jiu ca motive ornamentale. Pentru că. Eliade Mircea. prin ciclicitatea mitului. altaramplasat când. veacul de om. preistorice. veacul vecilor de dincolo. stâlpii de casă. această masă a destinului. Brâncuşi a înălţat de Biberi 1. a tărâmuri sunt însoţite de mari traume. 1999. Bucureşti. Consecinţele devin catas. în toate Complex sculptural amplasat sub cerul domeniile de artă plastică ţărănească (pe liber. la Pământ la Cer. 214 . la naştere. precum templele civilizaţiilor stâlpii funerari.) orizontală a pieselor componente (Masa Ghinoiu 1. Bucureşti. Opera geniului carpatic 1985. Editura Minerva. se cătoare ale embrionului. spune istoricul religiilor. pe o fătului. Laapus. Aspecteale azimut care indică. De la trofale la trecerea pragurilor dintre ele. de la răsărit la apus.-urile rămân intacte. *Bradul de înmormântare leagăn la mormânt. Lumea de aici. fetusului şi desfăşoară. prin desfăşurarea pe etc. este necesar ca tămăşiie)« şi ruinele Infinitului). piscuri artistice ale artei om. între naştere şi moarte. este o transpunere miniaturală. care indică cărările de la *Colindele.. dacă pragurile lui fizice şi psihice marcatede dorim să obtinem un început absolut. timpul geomorf. Bucureşti. Editura Univers.PANTEONUL DE LA TÂRGU JIU trăite de acesta între naştere şi moarte. Editura Meridiane. specifică Drumul nemuririi este alcătuit din veacul *Creştinismului cosmic care reduce de om sau *Existenţa. lângă Apa la concepţie dispar celulele reproducurgătoare I Înapoi neîntorcătoare. Spre deosebire adăposturile din interiorul celor trei de Masa Ursitoarelor unde se urseşte. ideea de nemurire a sufletului. conceptia şi postexistenţa. căsătorie (Poarta sărutului) şi înmormântare (Coloana sfârşitul uneilumi trebuie să fie radical. soarta unui om. naşterea (Masa Tăcerii). 1978. de la celula ou la făptura atâtea temple.Universul la dimensiunea oamenilor. Cele pomorf. treia zi după naşterea. lungime de I 653 m. şi moartea) sunt marcate. prin tsycn«. Bucureşti. amplasarea pe verticală a romboiedrilor Coloanei Infinite. direcţie care indică în *Cartea românească a mortilor ciclului vechi să fie complet nimicite. iar la moarte trupuleste distrus. simbol confirmat de etnografi. timpul antro. prin înhumare sau incinerare. de la atom la celulaou. de tot preexistenţa. Coloana Infinitului. lumea de Tăcerii. *Lumea de dincolo. P. cu veacul trei momente de criză profundă ale vecilor. romboiedrilor. Editura Fundaţiei Culturale Infinitului). Deşi trecerile sufletului prin româneşti şi universale. de Brâncuşi pe malul Jiului. se sparge Casa copilului. Rohde Erwin.. Poarta Sărutului şi Coloana dincolo. şi de la veacul de aici la Române. care însumează existenţei umane (naşterea. 1971. simbolic. nedărâmate ritual Masa Tăcerii este oracolul unde se sau material.

uneori. udarea Po cu apă. Po.naşterea: alcătuirea cetei crească ca untu. îmbrăcarea au scos la iveală urmele civilizaţiei trace. /Toate oboarele întâmplătoare (la apariţia secetelor). ori pentru câştig (ţiganii). de Po pe o melodie simplă. confecţionarea măştii sau ziua ce-i poartă numele. bordeiurile. de Iăptoase. / Cu găletile / În toate unei sărbători fixe cu una mobilă şi apoi părţile. creştinismului. de multe la va primi de la gazdă: Paparudă. mai rar de un băiat bani. uneori. /Paparuda lor /Bate la obor/ Paparuda preluarea. seminţe.poetice. . Membrii cetei sunt neprihănit sau de un flăcău) şi.PAPARUDĂ Paparudă obicei fetiţe şi fete nemăritate. gospodăriile oamenilor. Dodoluţă. Mătăhulă) sunt elemente grânele / Ca prăiinilc. a numelui altor noastră /Bate lafereastră. *Marnăruţă. Uneori se fac urări de sănătate şi referiri la darurilece (îmbrăcarea costumului vegetal) a persoanelordiferite ca sex şi vârstă. a este identificată cu zeulindian Rudra. / Oile lânoase / Vacile sau alaiului PO. în Transilvania. pocneşte din degete. a fost împinsă în a treia joi după Paşte. cântată şi *Dodoloaie. Peperuie. întreg spaţiul geografic în carearheologii *Brusture sau din alteplante. pe trupul gol sau peste haine. tstăpâni: să trăiască / Să le 215 . vremurile recente a devenit un obicei Textul cântat invocă. joacă. de obicei feminină. udă pe cei întâlniţi. / Unde dai cu sapa / Să Ceremonialul cuprinde trei secvenţe crească ca apa / Unde dai cu plugu / Să importante: . ritmată de participanţi prin bătaia *MătăhuIă şi altele. şi.cheile. Po-ei. *Băbăruţă. sare.-ei din persoane pure. Po a avut dată stropiţi de gazdele colindatesau ei înşişi se stropesc între ei. bate din palme. Ulterior. / Să scornim ploile. Rudă. schimbarea /Ia ieşi de ne udă. udarea alaiului Po-ei. Rolul zeiţei este jucat palmelor. Are costumului vegetal. Iniţial. probabil la echinocţiul de primăvară. Po. numită *]oia Po-ei. Po. uneoricu apă de o persoană pură (o fetiţă sau o fată amestecată cu lapte.desfătarea zeitei: pornireaalaiului sparge sau urneşte norii. în admiraţia fixă de celebrare. care diriguieşte ploile. care flori. împodobirea ei cu flori sau coroniţe din înfăţişare antropomorfă: sfântă înaltă şi subtire. practicat vara. prin formule ocazional. atestată în costumului vegetal din frunze de *Boz. Deghizarea în zeiţă fitomorfă aceasta: roadele bogate. / Să scoatem obiceiuri şi ceremonii agrare (Bur. ploaia şi efectul aşteptat de la telor. dansul executat *Păpăruga. zer. În se scutură de apă pentru a imita ploaia. zeită. primirea darului(alimente. femeie care constituit din Po şi ceata sa divină pe uliţele satului pentru a vizita fântânile şi umblă cu ploile etc. vase de lemn). Po are numeroase denumiri zonale: *Păpăluga. de o femeie gravidă. / Crească-ţi oarzele atipice care exprimă disoluţia credinţei / Ca togoazele. la apariţia sece. alegerea persoaneicareva juca rolulpersonajului zeiţă pluviometrică invocată de o ceată. / Crească-ti duhoasă. Papaluga. sub presiunea asistentei. să dezlege ploile în sacru. nemăritată. / Cu urcioarele. / Crească-ţi meiurile / Ca în puterea Po-ei de a dezlega ploile.

Minerva. împărţirea darurilor strânse de un însoţitor al P. VoI. fântână). depunerea în apă a veşmintelor vegetale.. Folclorromânesc. vopsite în negru 216 . Clujscânduri unite în vârf. Astfel. tice. lac. I98 I. Cuceu La confluenţa Jiului cu Dunărea.. Vechi obiceiuri agrare româneşti. de la nouă la unu. 1988. traforate sau nu Napoca.-a s.moartea ritulfunerar: după încheierea colindatului urmează dezbrăcarea (moartea) mă ştii vegetale. Editura Dacia. I. dornică să afle ce înfăţişare va avea viitorul ei bărbat.-ul era drept şi înalt. pârâu. bani) şi. Ilfov). Încelemai multe cimitire dinOltenia 1997. în măritat în noaptea de *Anul Nou. de obicei pe acelaşi loc unde a fost îmbrăcată (râu. două populară românească. este redată în întregime sau pars pro tata prin cioplire. mălai. Dimineaţa mergea nerebdătoare să-şi vadă ursitul: dacă P. EdituraAger. Până Şerban Doru. atestatîn diferite stadii de evoluţie în toate zonele etnografice româneşti. slănină. stăpânească! (Orezu.-a s. este practicat şi astăzi. sculptată. . datinilor. masa rituală (ospăţul funerar).-i acestuiaîn ordine pe familii şi spiţe de neam. Obiceiul. multecimitire.. obiceiurilorşi tradiţiilor din Gorj. în mişcare.. După identificarea sotului.PA R jud. uneori. Pop D. în Ţara Haţegului.. Editura numeşte. în zbor descrescătoare. Instrumentul metalic cu care se scobeşte în lemn numele mortului se Bîrlea Ov. merge cu ochii închişi grupate precum oamenii dinvatrasatului la gard şi numără P. a mortului dus de apa curgătoare. dacă era strâmb şi cu noduri acesta era infirm (şchiop. petrecerea cu privirea şi cu cântece de P. reşedinţa zeiţei mamă neoliFundaţiei Culturale Române. Obiceiuri agrare În tradiţia şi din alte zone ale României. P. Bucureşti. Bucureşti. traforată sau pictată apare în EdituraMinerva. Şerban Valentina.. cocoşat) şi maiavea fraţi. / Dracul sate dinsudulTransilvaniei apar una sau îl zgândără pe Ion / Să nu se liniştească / două păsări sculptate. 2000. Editura Pământului. 1989. Cuceu1. Obiceiuripopularedepestean. şi ce scrisa mea n-o da. la apariţia secetelor.-ei (ouă. desePar nând. îl leagă cu aţă roşie ascendent sau descendent atestată în şi fir de busuioc şi-l invocă: Eu zgândăr cimitirele de la sud de Carpaţi. pasărea Maria. Bucureşti. traforare şi pictură. în formă de aripi de pasăre. Pasăre Suflet Reprezentare plastică a sufletului mortului cu chip de pasăre pe stălpii şi crucile dinlemn. unesc braţele crucii în formă de unghi isoscel. împreună cu stâlpulpropriu-zis o Substitut ritual al feciorului ursit fetei de săgeată orientată spre Cer. Calendarul credinţei. scalda rituală a membrilor cetei. crucile săgeţi ridicate din morminte par a fi stoluri de păsări. în sudul şi estul României. Spre deosebire de P. Ghinoiu zbordescendent. chiarpasăre. Fata. soţul urma să fie tânăr şi frumos. orientatsprepântecele 1. în unele parul/Parul zgânâără pe Dracul.

a fost supranumită în Evul Mediu P. când se deschid mormintele şi se întorc spiritele morţilor la *Joimari. încondeiatul ouălor. ard comorileetc. Coloana cerului. un om (conducător. totem). Asemănător celorlalte scenarii de înnoire sezonieră sau anuală a timpului calendaristic (Anul Nou Civil. se prepară alimente rituale (pasca. Moartea urmată imediat de renaşterea divinităţii. pe braţele cruciisau pe o stinghie bătută perpendicular pe *Suliţa sau steagul funerar.Anul Nou Dacic şi altele). urmează miracolulÎnvierii Domnului din noaptea P. Jertfa prin substituţie a zeului adorat a fost înlocuită cu jertfa Domnului Iisus săvârşită o singură dată pe Golgota. Domnul Iisus este trădat. cal. se fac sacrificii (tăiatul mielului şi. substitut al "Zeiţei pasăre care. Editura Fundaţiei Culturale Române. Pasărea Turcului Denumire a găii. prizonier). Editura Academiei.-Ie creştinilor se încadrează în modelulpreistoricde renaştere simbolică a timpului şi spaţiului prin jertfa divinităţii adorate substituită de o efigie (statuie. 1972. Gaia. este prezentă în toate ungherele splritualităţii româneşti. Lumea de aici. Anul NouAgrar. arbore. După trei zile de haos şi întuneric în care omenirea a rămas fără protecţie divină. un arhetip obişnuit în plastica populară: sculpturaîn lemn. Bucureşti. spartul ouălor). T. Fochi A. apare în ipostază de *Moarte. P. a purcelului.-a S. pasăre sau ou de pasăre. Paşte Scenariu ritual de înnoire a Lumii prin moartea şi renaşterea anuală a Mântuitorului Iisus.. Editura 217 . cusături etc. şi reactualizată anual de credincioşi..PAŞTE sau albastru.care urmăreşte în zbor neîncetat omul. că vorbescanimalele. Ghinoiu 1. taine care se celebrau de precreştini la aceeaşi dată calendaristică. pasăre de pradă. chinuit. în numele tuturor oamenilor. taur). unde iernează. umilit şi omorât prin răstignire. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. steag. etc. Anul Nou Pastoral.-Iui şi actele de purificare din săptă­ mâna Luminată care readuc echilibrul şi armonia.. în unele zone. Bucureşti. lumea de dincolo. oştean. colacii). la P. ţap. întrucât otomanii descopereau ascunzişurile băjenarilor din poienilepădurilor observându-i zborul găii pe cer. Timpul se degradează neîncetat în Săptămâna Patimilor. iar moartea şi înviereala echinocţiul de primăvară şi în raport cu faza *Lunii Pline (Paştele). se crede că se deschid mormintele şi cerurile. P. mască. pasăre cunoscută de la ei de acasă. ceramica. se aprinde ritual lumina. în Cântecele de Zori şi în zicalele populare. 1999. fecioară. au fost disociate de creştini în două sărbători distincte: Naşterea Domnului la solstiţiul de iarnă (*Crăciunul). Densuşianu. plante alimentare. miel. un animal (berbec. dându-i rotocoale deasupra capului. Vulcănescu Romulus. care se odihnesc în vârful crucii.

FI. este blestemată să ardă sau să se facă os: Pădure. îi lasă fără apărare în faţa trăsnetului şi toporului. 1997. *Stejarul. *Brad la nuntă). Ipostază fitomorfă a marii zeiţe neolitice care ia sufletele oamenilor.. Drobeta-lurnu Severin. îi dezmiardă sau. Pamfile T.-a veghează la liniştea copiilor ei. Cincizecimea. de-ale tinerele / De le-au rămas legănele / Pustiite pe potecele. Dicţionar. / Ai luat junii capăunii / Ailuatoamenii tot âc-i buni/ ş-ai luatfete cu cununi / Ai mai luat şi nevestele. pomul are crăci. / Pădure.-ii (*Bradul. verde. creşte şi trăieşte în pădure.-ii este. Marian Sim. Mulţi dintre arborii P. lemnului. / Dragă. care mor şi renasc sezonier (*Butucul de Crăciun. Personificare colectivă a arborilor. de la casa mortului la biserică.. Bucureşti. Arborele P. pomul are trunchi.P. împreună Bilţiu Pamfil. Izvorulfermecat. în ipostază de zeiţă a morţii. P. Editura Fundaţiei culturale Române. omul are trup şi altele. Editura Minerva. jud.. *Teiul etc. Ei locuiesc împărăţia unde Împărat slăvit e codrul.. face-te-ai scrum / Ailuat ce-afost mai bun!Pădure facete-ai os. Bucureşti. verde Pădure / Până când totieilalume/ . Institutul de Arte Grafice. pedepsind pe cei care strigă sau fluieră noaptea. fiică a sinonimă cu *Fata Pădurii.. Copacii sunt fiii pe care îi alăptează. Bucureşti. *Pom de Mai. Pădure 1... *Omul Pădurii. Bîrlea Ov.. specifică *Civilizaţiei *Mumei Pădurii. Focu luiSumedru). Muşlea 1. Centrul de Îndrumarea Creaţiei PopulareMehedinti. Ciobanu Pavel. Plaiul Cloşani. BaiaMare. P. Bucureşti. Ghinoiu 1. în numeroase obiceiuri şi practici magice. sinonimă cu codru. la nuntă (*Măr de nuntă. 1970.Obiceiuri populare de peste an.) sunt substitute rituale pentru divinităţile adorate. Hasdeu. Mitologie românească.. . 1996. cântat pe ultimul drum. stăpân. / Ai luat ce-afost maifrumos: (Obârşia Cloşani.pADURE Minerva. Editura ALL. Pomul şi omul se aseamănă prin verticalitate. Mehedinti). sinonim cu *Moşul Codrului. 1999. 1901. Maria Bilţiu. Tipologia folclorului dinrăspunsurile lachestionarul lui B. peste tot ce naşte. prin părţile corpului care poartă nume asemănătoare: omulare craci. dacă sunt neascultători. sinonimă cu *Gaia. Sărbă­ torile laromâni. substitut identitar al omului la înmormântare(*Brad la înmormântare). / . 1976. Bucureşti. 1997. Pădureana Reprezentare mitică românească. la naştere (asigură protecţie copiilor despre care se crede că au fost ursi ţi nefavorabil de *Ursitoare). Studiu etnografie. EdituraGutinul. Păduroiul Reprezentare mitică a civilizaţiei lemnului cu *Muma Pădurii.. *Mumei 218 Pădurii 2. În textul funerar P.

Olarul Bîriea Ov.. Mânca-te-ar pământul! Credinţa că naşterea şi moarteape P.-ul de deasupra care Zeiţă pluviometrică invocată de ceata e bărbat. Bucureşti.. *Băbăruţa. Mama Glie. Bucureşti. Cuceu 1. la Pământ Maria. dar fie fi-e bine. când se drăgosteşte bărbatul cu femeia. 1988. Vechi obiceiuri agrare româneşti. Moldova). el e mama Obiceiuri agrare În traditia populară noastră. 1981. Deşi Dumnezeu îşi are reşedinţa în Cer. Sespune că *Dracul râde când românească. *Păpăruga. Bucureşti.-ul de sub el care feminină să dezlege ploile în zilele este femeie: . spunând că se fură lut pe lutî. că nimica nu faci. Păpălugă Reprezentare mitică pluviometrică invocată de ceata feminină să dezlege ploile în zilele caniculare aleverii. Ciuj-Napoca. prăznuite pe 17iulie şi invocate pentru prevenirea incendiilor (Ţara Haţegului). Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic. iar Dumnezeu se bucură 1989. spunând că se drăgosteşte lut pe lut (Bucovina) . creştinii care fac mătănii şi se roagă. Cuceu 1. Pământ 1910. conform românească. este mai uşoară Păpărugă a supravieţuit până la mijlocul secolului al XX-lea. că el ne hrăneşte şi ne fine. Cuceu spunea în Bucovina. elne încălzeşte.-ul ca pe o icoană. Pamfile T. Bîriea Ov. *Băbăruţa. 1988. Folclor românesc. 1. *Dodoioaia.. Personificare a Planetei Pământ. identificată cu zeul indian Rudra (sudul Transilvaniei şi Moldovei. Ciuj-Napoca. ba încă şi oamenii îfi dau să mănânci . îl modelează Minerva. să bafi mătănii şi să te Închini. cu prelungiri spre nord). se Minerva. Vechi obiceiuri agrare româneşti. 1. identificată cu zeul muncesc.PĂPĂRUGĂ Păliile Personificări ale focului. cealaltă. *Păpăluga. 1981. e sfânt. *Dodoloaia.'" aluziela ritul funerar Dodoluta. îşi mustră P. Tu nu numai indian Rudra. *Mătăhula. sinonimă cu Terra Mater. Academia Română. Acesta. P. sinonimă cu *Paparuda. sinonimă cu *Paparuda. Editura sărută P. *Mătăhula. cineva fură o oală de lut. Bucureşti. păcătos: Elvaavea mare muncă pelumea Editura Minerva. Editura Dacia. Folclor românesc. de înhumare (Bucovina. Pop D. 219 . din Pământ avem EdituraMinerva. Cuceu şi îl arde în cuptor este socotit un om Maria. pentru că arde şi chinuieşte Obiceiuri agrare În traditia populară pământul. Editura Dacia. Bucureşti. Adesea. voI. El dă viaţa şi tot el o ia.Pe mine mă taie.. Dodoluta. voI. blestemelor: Mânca-te-ar tărâna! 1989.. Editura care prelucrează părnântul. mă caniculare ale verii.. hrană şi apă. suroriale zeului focului *Sântilie. Pop D.

luatul din *RusaJii) şi a altor spirite malefice.. Păpuşereşte) şi de momentele semnificative ale nunţii când sunt prezentate şi scoase în evidenţă: în seara logodnei când păpuşa este aşezată la masă lângă logodnic. Importanţa ei rituală şi ceremonială este subliniată de cântecul şi jocul ritual ce-i poartă numele (Păpuşeasca. M. adesea dezbră­ cată şi despletită. Editura Universităţii "Al. la diferite sărbători calendaristice (* Măcinici. pentru tămăduirea suferinţelor (malaria. gură şi şirag de mărgele la gât. când este trimisă miresei. Suceava). În legendele populare tutunul şi obiceiul fumatului au fost inventate de Drac. o păpuşă confectionată din cârpe. de obicei. (Moldova. Compositae. bolile de ochi). coaptă pe vatră. 1999. Cuza". are. jertfită (ruptă sau incinerată) la nuntă sau păstrată timp nelimitatîn lada de zestre. jud. 220 de Pâine modelată din *Aluat. Pelin din fam. sinonimă cu *EI şi Ea. / Şi le punefoc În pipă'. Editura Pro. la cererea iertării. de doi cozonaci (al mirelui şi al miresei). umflăturile. Muntenia). Bucureşti. împreună cu alte daruri. pentru alungarea *Ielelor şi relelor aduse de acestea (luatul din lele. care substituie în anumite contexte rituale şi ceremonialeale nunţii mireasa. jertfită la *Măcinici. durerilede stomac. jud. Nunta în Moldova. când este ţinută în braţe de mireasă etc. în dimineaţa nunţii. / Toate stau cupipa-n gură. *Pupăza Miresei. Uneori. unsă cu miere şi miez de nucă. P. tămâia şi *Busuiocul de Dumnezeu. 1. Strodu Rusaliilor. sinonimă cu *Bradoş (Romanati). de la sat la sat. mirii sau copilul care se va naşte. precum chiuitura: Câte fete la strânsură.PĂPUŞA (PĂPUŞILE) MIRESEI Păpuşa (Păpuşile) Miresei Păpuşă Reprezentare antropomorfă modelată din *Aluat sau confecţionată din cârpe. P. jud. descântătoarea era însoţită de o altă Plantă apotropaică utilizată . protectoare a căsătoriei. Iaşi. oîtuz. cu *Mama Dracului (Transilvania). la deshobotat (dezbrăcarea costumului de mireasă şi îmbrăcarea costumului de nevastă). Norocul Mirilor. Calendarul român. Aceasta poate apare sub formă de doi colaci împreunaţi. Legătura dintre tutun şi Diavol apare şi în alte genuri folclorice. când este ruptă în bucăţi de naşă deasupra capului miresei (Dumbrăveni. înaintea logodnicei (Broşteni. Pâca (Pafa) Reprezentare mitică invocată de oamenii care fumau (pipau). un colac antropomorf cu ochi. Zile ţăranului şi Mituri. pentru vopsitul lânii şi confecţionarea săpunului. * Marina) şi în anumite momente ale zilei după un ritual consacrat. 2000. Bacău). Ghinoiu 1. *Rusalii sau Duminica Mare. prinvornicul mirelui (Caşin. / Iese Dracul desub râpă. asociată. Păpuşeşte.-ul de leac era recoltatde descântătoare. Suceava). Figurină antropomorfă Ciubotaru Silvia. forme şi dimensiuni diferite. Bocăneţi de cununie. *Armindeni.

În tinuturile extracarpatice în ziua de *Armindeni se organizau petreceri lumea trecătoare / Unul naşte. se juca. . Dictionar de magie. se punea în aşternutul patului.. / . a fi folosit la momentul oportun de-a Editura Fundaţiei Culturale Române. se înmormântareetc. Dansul Mătura de P. / Şi-n gunoi te-am aruncat nască un nou om. locurile unde slobozeau apa pentru morti la 40 de zile de la (beau...cât şi la Priveghiul de înmormânte-ai aninat. caracteristic alungarea duhurilor şi spiritelor rele. sub forme acasă. Femeile purificau locuintele. La excesele tolerate în vârful steagului. Participantii se distrează pentru mătura te-am măturat. demonologie şi mitologie românească. descântătoarea. /.-ui: . cumetrii).. / Că eu. conformzicalei: Aşa-i ..-ii. mai deosebite (nunti. 1979. Craiova. lungul anului.-ul era la loc de cinste la Rusalii când ţărănească din Oltenia. Bucureşti.. recoltat la Armindeni se păstra pentru Ghinoiu 1. Editura Amarcord. împodobea ferestrele şi icoanele.Bună seara. dar şi în cele de scos şi alungat specifice.Multumim dumitale. 1999. între haine. 1999. la moartea şi renaşterea simbolică vin şi cu rachiu te-am îmbătat. spurcul din corpul omului: *Revelion. Enciclopedică. Lumea deaici.. mănâncă. Pelin mare. . Editura Fundaţiei Culturale Române... răul. / De la . joacă. în repertoriul petrecerilor şi ceremoniilor pentru subţierea şi schimbareasângelui. la moartea şi renaşterea Ieşi spurc spurcat.. / Cu a omului. Bucureşti. 1997. Dicţionar. / Domn mare! / . 1997. P. Niţu Georgeta. Plante din flora spontană cu utilizări În gospodăria P.. *Priveghiului de înmormântare preluat. lumea dedincolo. până la magice de întors persoana plecată de mijlocul secolului al XX-lea. EncicJopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi românească. 221 .N-am venit să şez / Şi-am venit să scot / Patruzeci şi patru de draci ai tăi. Obiceiuri poButură Valer. Bucureşti. Evseev lvan. în al *Anului Nou. atât la ocaziile oferite de boala. Ghinoiu 1.. / Cu tare. / Cu mătura de că aşteaptă să renască Anul Nou şi să se pelin negru. altul moare! Ulterior.. Timişoara. P. Periniţa pe masă şi podeaua caselor pentru Joc ritual al sărutului. / De unde anului. dansul sărutului a intrat câmpeneşti unde se frigea haiduceşte mielul şi se bea vin amestecat cu P. recoltate în ziua de *Marina. pulare depestean. Pentru protecţie magică împotriva Ielelor. reflexe contemale jocului mestecă între dinti frunze de porane diminuate ale orgiilor antice. specific românilor. de P. Helios. / Şezi! / . Editura se purta la pălărie.PERINIŢA femeie care interpreta rolul P. măturându-le cu tufe adaugă gesturile şi cuvintele licentioase. Dictionar. iar în anumitemomente noaptea de *Revelion. focul mascaţilot dansul sărutului. se distrează). în sân şi în buzunare. se folosea în practicile P. curtile când oamenii fac totul peste măsură gospodăriilor. adaptat şi integratapoi în scenariul ritual *Căluşarii leagă şi astăzi tulpini de P.

Adăpost Marian Sim. 1898. soroneanţ v. Muierii I Adăpost *Geomorfînmasivul muntos al Parângului (Baia de Fier. mic. Arheologia peşterilor şi minelor din România. ceafă în ceafă. Institutulde ArteGrafice. soroneanţ v. Arheologia peşterilor şi minelor din România. şi Sport. Un loc aparte îl ocupă craniul fragmentar şi mandibula de Homo sapiens . Aici s-au descoperit bogateurme de locuire umană. perioada de tranzitie de la Neolitic la Epoca Bronzului. P. 222 Fizică . corn. Peştera Bucureşti. EdituraSportturism. Editura c1MeC. Bucureşti. Cluj) în care s-a identificat cultul ursuluide peşteră (Ursus spelaeus).. ale arteirupestre preistorice în România.. Mărgău. Hallstatt. Bucureşti. Consiliul National pentru Educatie Fizică 1981. Catalogul sistematic al peşterilor din România. jud. jud. Editura c1MeC. Bucureşti. care reprezintă silueteantropomorfe în pozitie de adorarea Soarelui şi maimultemotive care atestă cultul solar. La întrare în peşteră au fost descoperite desene rupestre. îl descântau şi îl mâncau crud ca să le aducă noroc la pescuit de-a lungul anului. când se crede că sezbate ştiuca. Mărturii 2000. Consiliul Naţional pentru Educaţie şi Sport. înainte de depunerea icrelor pentru înmulţire. Arheologia peşterilor şi minelor din România. Epoca Bronzului). Neolitic. Crusta de calcar depusă pe oasele găsite în această grotă a fost datată între 85 000 -75000 ani. Boroneanţ v. *Geomorfîn Muntii Parâng (Baia de Fier.. sunt aşezate în cruce. 2000. Sărbătorile la români. GoranCristian. 2000. situat în Muntii Bihorului (sat Răchitele. Patru dintre testele de urs descoperiteîn P. Bucureşti. Studiu etnografic. Editura ciMeC. Cârnilegile. ajunau sau prindeau un P. În această perioadă a anului. Fl. R.PEŞTE Peşte Peştera Pârcălabului Personificare a peştişorului invocat de pescari în ziua de *Alexie sau Ziua Peştelui (17 martie) să le aducă noroc la pescuit. 1987. precum şi un mare număr de schelete fosile ale ursului de peşteră. GoranCristian. Bucureşti.. 1981. fapt pus pe seama cultuluiursului de peşteră practicat de o populatie de vânători (Musterian . GoranCristian. Gorj) locuit de omul preistoric (Paleolitic.. în culoare neagră.-Ie în general.Cro Magnon. Catalogul sistematic al peşterilor din România. jud. Cârciumaru Marin. Bucureşti. Peştera Rece Adăpost *Geomorf locuit de omul preistoric (Paleolitic). 1981. Bucureşti. Catalogul sistematic al peşterilor din România. Consiliul Naţional pentru Educatie Fizică şi Sport.Paleolitic mijlociu). în special unelte din cuarţit şi roci cuarţoase din musterian. Gorj) locuit de omul preistoric(Neolitic. pescarii nu ieşeau la pescuit. La Tenedacic) şi al Evului Mediu.

6.Elementele culturii populare. Bucureşti. C. sau erau folosite Calianu Gr. 1909. 1997. ar fi fost (Moldova). Muntenia). este un important la cunoaşterea începutului epocii bronzului hotarîn scurgerea timpului calendaristic: din nord-vestul transilvaniet. Cernăuţi. Se crede că sufletul mortului vizitează. încheia Bâlciul de Sântilie cu obiceiul P. lumea de dincolo. Em6di Ioan. 1985. 1910. Arheologia Ghinoiu 1. Bucureşti. Bucureşti. Contributii George... Tipografia Isidor Wiegler. Roşia. Ghinoiu1. 1986.PLÂNS LA ÎNMORMÂNTARE Peştera Vacii Adăpost *Geomorf locuit de omul preistoric (Epoca Bronzului timpuriu) în Muntii Poiana Craiului (corn. Dacica. Studiu etnografic. MarianSim.Cultura Naţională. C. Înmormântarea la români. Pentru că începe 223 . Bihor). În timpul slujbei de înmormântare o rudă apropiată despiedică mortul iar aţa o ascundecu grijă în sicriu pentru a nu fi furată şi folosită la vrăji (Oltenia.. Pintilie Călătorul peşterilor şi Divinitate a *Panteonului românesc.Fl. Dicţionar. În P. Găsite întâm. Rădulescu Codin c. 2000. 1927. Academia Română. Sărbătorile de vară la români. Pentru a nu se grăbi şi a se bucura din plin de ultima revedere a lumii de aici.(Bucovina). Pamfile T. Bucureşti. Lumea de aici. jud. T. mortul se împiedică. minclot din România.-Ie T. P. şi unele tradiţii legate de ele. 1903. aducătoare de noroc. imediat după moarte. se întoarcecrugul Piatra Trăsnetului cerului spre toamnă şi iarnă. se strâng stoluri pregătindu-se pentru plecare în ţările calde. 1995. Editura clMeC. Coşbuc Piedica Mortului A~ă din lână cu care se leagă picioarele mortului în zona gleznelor. iar la Câmpulung Muscel se plător. Editura Fundaţiei Culturale Române. cerbuliese Personificare a pietrelor şlefuite de natură din râu vestind răcirea apei etc. numit Nunta rudarilor. În sâmbăta dinaintea zilei de zămislite de trăsnet şi aruncate de acesta P. arheologii au au descoperitun complex cultic funerar. erau purtate ca amulete. toatelocurile cunoscute în viaţă. Datinile şi credinţele poporului român. Bucureşti.. nr. celebrat pe 27 iulie. Editura Dacia.. în special după ploi torentiale. V. poporului cu obiceiurile. Bucureşti. Datini şi credinţe din Floreşti de descântătoare pentru alungarea Mehedinţi. P. frate cu *Sântilie. Boroneanţ V. Editura Grai şi Suflet. Sărbătorile credinţele Socec... Thracopăsările. Cluj-Napoca. 7-8. magică a bolilor. nr. se făceau praznice pentru morţi în apeîn timpul furtunilor. 1999. Editura Fundaţiei Culturale Române. sinonim cu Pantelimon. în CS.. Obiceiuri populare depestean. an V. Voronca-Niculiţă E. sau de oamenii preistorici. în special berzele (cocostârcii). Mihalache D. Plâns laÎnmormântare Tratament natural care rezolvă în faşă gravele probleme de adaptare generate de moarteacelordragi.

Ploaia Figurină antropomorfă modelată din lut nears invocată în ceremonialul *Caloianului să dezlege ploile. 1981. EdituraDacia. scoaterea unui pom din pământ. Lumea de aici. H. la Slobozitul apei sau izvorului. şi se daunumai sfaturi prietenoase. de împăcare şi de iertare a celui plecat cu cei rămaşi. Bucureşti. ClujNapoca. *Maica Domnului. mai rar masculină (*Scaloian. cântecele funerare din Cartea românească a morţilor.. 1999. are consecinţe hotărâtoare pentru sănătatea lui sufletească. FI. Nu trebuie interzis omului să plângă când suferă. 1976. Tehnici de transmiBîrleaOv. Folclor românesc. Folclor românesc. vot 1. Editura LitoTipografia CarolGobl. MarianSim. Ciubotaru 1. BîrleaOv. adăpost etc. nu apar dezacorduri şi revendicări între cei îndoliaţi şi cel plecat. 1999.. Bocetul arhaic. aşa cum nu trebuie opritnici să râdă atuncicând se bucură. Ghinoiu 1. 1904. 1. Sfântul Soare. Trăirea de români a doliului este un model de trecere acceptabilă prindurerile şi suferinţele sufleteşti lăsate de moarte. bocetul are virtutea de a induce catarsisul. umbră. Tatăl Soarelui. după ce este folosit Marea trecere. dincolo. Editura Minerva. Seceta. Editura tere deosebite aparţin spaţiului moldav: Minerva. 1997. Pilda ţăranului este că omul nu trebuie să tacă în faţa morţii când are ocazia să-i vorbească. ultimele gânduri. Editura Grai şi Suflet Cultura Naţională. La ceremoniile funerare se deapănă frumoase amintiri. Bucureşti. Pop D. bocetul versificat şi. Obiceiuri populare de peste an. expediată prin intermediul pomenii.. care. Bucureşti. aveau darul de a transforma drama trăită de îndoliaţi într-o despărţire frumoasă.. Obiceiuri agrare În tradiiia populară românească. Bucureşti.. se răsădeşte la 224 . care poartă o bogată sinonimie locală şi zonală (Moaşa Ploii. este purtătoarea unui mesaj transmis printr-uncântecfunerar divinităţii pluviometrice.). Păpuşa. apă. Scaioiana. când se găseşte faţă în faţă cu moartea. şi nu după încheierea ceremoniei funerare. mai ales. cu rădăcini cu tot. să-i spună ultimele trăiri sufleteşti. o uimitoare descărcare şi eliberare sufletească a îndoliaţilor. Bucureşti. *Mama Secetei). Acolo nu se fac imputări. *Maica CăIătoarea. Tot ceea ce face atunci îndoliatul. Ghinoiu 1. 1989. *Zâna. care îi leagă pe îndoliaţi decei plecaţi. Editura Fundaţiei Culturale Române.. Traumatismul generat de despărţirea definitivă de omul drag începe să fie vindecat dechiarfrământarea sufletească care însoţeşte întotdeauna bocetul.. *Sântilie). cu cuvinte de laudă. Pom al Pomenilor Substitut al roadelor pământului reprezentatde un pomfructifer dat de pomană la 40 de zile după înmormântare.PLOAIA ca o dezlănţuire naturală a durerii psihice şi se încheie cu oarecare acalmie. cu celde carese desparte pentrutotdeauna. lumea de Editura Fundaţiei Culturale Române. Înmormântarea la români. ca suport al pomenilor. voI. Bucureşti. El reprezintă parteacare-irevine sufletului mortului din rodul pământului (hrană.

-Iui se aşează un pat şi o masă pe care se pun o farfurie cu borş. din acesta se confecţtonează *Steagul de nuntă şi ruda (prăjina din lemn) instalată deasupra patului nupţial şi pe care se sprijină zestrea. prinsă în stâlpul porţii sau al prispei. este doborât. Neamţ) se aşează zestrea dată de pomană. lângă cruce (Mânăstirea Caşin. chiar la căpătăiul mortului. cimitirul căpătănd aspectul unei livezi de meri. jud. 1999. Lumea deaici. pomul scoscu rădăcini este încărcat cu roade şi plantat apoi de cel căruia i-a fost datde pomană în livada proprie (Călugăreni. încărcat cu fructe. sau de feciori. Editura Grai şi Suflet . se reduce la o creangă de prun. Local. jud. împodobit sau neîmpodobit cu cununi dinflori şi spice de grâu. într-un P. jud. dulciuri. pomii fructiferi se sădesc. de obicei. Marea trecere. Stâlpar. Pâinea coaptă cu P. sau este folosit ca lemn de construcţie de oamenii nevoiaşi. prosop. şi o sumă de bani. Fundă tura. între hotare în ajunul. jud. izolat. Cel care îl duce ia prosopul agăţat în P. salcâm etc. Editura Fundaţiei Culturale Române. Neamţ. lumea de dincolo. P. În Maramureş şi. În unele sate P. al ciobanilor şi al copiilor. este lăsat să 225 . După persoanele care îl ridică. Galaţi şi altele). P. în alte zone etnografice. Grinţieş. Bucureşti. În unele sate bucovinene acesta se face dintr-un vârf de brad iar în jumătatea nordică a Moldovei din săgeţi de şindrilă.. încărcată cu daruri. La tulpina P. mai rar de măr sau de vişin.Cultura Naţională. după seceriş.-ul de M. 1999. Ghinoiu 1. porumbei şi scăriţă din *Aluat.-ul de M.. sau Arminden al feciorilor. jud. stejar. Galaţi. Lămăşeni. După încheierea ceremoniei. lumânări şi împodobit cu hârtie colorată. Maiul. Patul este aşternut. Bucureşti. la stână. jud.-ul de M.-ul rămâne în livada celui care îl dă de pomană. Pom de Mai Substitut al divinităţii vegetale reprezentată deo prăjină înaltă cu ramuri verzi în vârfsau de un arbore tăiat din pădure cu crengile curăţate până spre vârf. îl îngrijeşte iar roadele sunt culese de cel care l-a primit. jud. are plapumă şi pernă. iar după esenţa lemnoasă. în centrul satului.Alteori. brad. este scuturat de mai multe ori în drum spre cimitir sau la mormânt unde se înfige lângă cruce. în ţarină. Ciubotaru I. cândse încinge cu ramurile lui cuptorul în care se coace prima pâine din noua recoltă. după înmormântare. Bacău. sinonim cu *Arminden. împlântat în faţa casei. Neamţ. era aducătoare de belşug.-uI. P. la intrările în adăposturile de vite şi în alte anexeale gospodăriei. H. Bacău. În zonele extracarpatice Armindenul este o ramură verde neîmpodobită. păsări şi o *Scară din *Aluat copt. noroc şi sănătate. Costachi Negri. lumânări. Movileni. de unul din membrii familiei. la casele fetelor îndrăgite. Suceava şi altele). iar în cazul când mortul este o fată nemăritată (Buhalniţa. în noaptea sau dimineaţa zilei de *Arminden (1 mai). Maiagă. una cu sarmale şi o cană cu vin.-ul de M. cană de apă. poate fi P. jud.POM DE MAI mormânt. *Sângiorz (23 aprilie) sau *Rusalii. fructe. fag. P. din livada mortului se agaţă *Colaci.-ul P.

Coloana Cerului. lumea de dincolo. ungereascoarteicu *Aluatul din care gospodina prepară colacii la sărbători. Graiul din Tara Hafegului. Ameninţător.Faci.-ului simulează. 1972. naş sau de participanţii laînmormântare. Bucureşti. ascunsă în spatele pomului. 226 RedAbaris@2014 Ciubotaru 1.-ul de M. lângă cruce. *Bobotează) sau la alte sărbători de peste an (*Măcinici. bărbatul cusecurea pe mână şi o femeie. vol. satul. Probejenie. Alba).. Editura Minerva. împodobit cu fructe şi colaci. Dictionar.. *Vinerea Mare) . Bucureşti. nu mă tăia. apoise împlântă în mormânt. Marea trecere. Frazer G. Să vedem ceface (Purcăreşti. şi Pom Sterp Dialog purtat de om cu pomul neroditor în una din sărbătorile solstiţiului de iarnă (*Ajunul Crăciunului. 1970. îl las. Editura Minerva. prun) sau de un pomîntreg. Mă pun eu pentru el şi dacă nu rodeşte. Bîrlea Ov. doi. însoţitorul bărbatului cu securea apără pomul precum avocatul pe clientul său : . Bucureşti.P. Obiceiuri populare de peste an. că fac! Pentru a se convinge.Cultura Naţională . îmbrăţişarea sau urcareaîn pom a persoanei care-I substituie sau care îi ia . Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. În forma arhaică a obiceiului. Vulcănescu R.. se aruncă pe o apă curgătoare sau într-o fântână. după un an de zile. Fochi A. 1993.POM LA ÎNMORMÂNTARE vegheze casa. ori te tai? Femeia...Dacă nu vrea să rodească . a fost atestat la românii de pretutindeni. nene?.. Socec. cu altulnou. Ghinoiu 1. Bucureşti. hotarul şi holdele de forţele malefice până cade singur sau este înlocuit. EdituraAcademiei. Bucureşti . în REF.J.Lasă-mă.. *Crăciun.Mai lasă-I unan.De ce-l tai. Lumea deaici. DensusianuOv.. Abandonarea P. 1999. omul repetă de încă două ori aceeaşi întrebare (Dolj). 1976. Pom la Înmormântare Substitut al mortului reprezentat de o creangă de pomfructifer (măr. înfăşurarea trunchiului cu o legătură de paie. Armindenul În Zona Lăpuş. 1. H. rituri funerare preistorice: abandonarea cadavrului. Bucureşti 1980. cu julfă sau cu colivă. Hasdeu. Replicile dialogului. bărbatul întreabă : . 3. Alteori.. În Muscel P. *Sângiorz. . . depunerea resturilor rămase de la incinerare pe apele curgătoare sau în fântâni. Ghinoiu 1. Subdiferite forme P. Bucureşti. sunt însoţite de diverse gesturi şi acte rituale: atingerea tulpinii cu toporul.-ul este scuturat de roade deasupra mormântului. Editura Fundaţiei Culturale Române. primit la înmormântare de preot. Bucureşti . stâna. 1915. răspunde : . jud. Tipologia Muşlea folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. atunci să-I tai. poame. dacă te pui dumneata. *]oimari. * Anul Nou. de obicei nevasta acestuia. mergeau la pomul fructifer care nu a roditîn anul care s-a încheiat. Creanga de aur. Culturale Române. Densuşianu. 1999. I-Y. Editura Fundaţiei 1997. de ameninţare sau de apărare. Editura Grai Suflet . pomule. Bilţu Pamfil. Editura Minerva. se pare. nr.Bine.

acele ceasornicului. sinonimă reprezentări mitice. nelimitată de înmulţire a vieţuitoarelor. o planetă pustie. haine. după Pomană din Viaţă consumarea rapidă a resurselorgenerate Ofrande (alimente. la diferite termene. 1995. Dacă ar înmormântareeste un obiceigeneralizat fi trăit toti indivizii speciei Homo sapiens. Din etnologia alimentaţiei româneşti. etnologice în ceremonialul funebru din sufletului mortului. Editura de vie. Timpul se scurge înainte de a muri. FI. Unobiceicontemporan. casă. apărarea . împărţite pentru propriul suflet înainte de moarte.-ele pot avea două destinatii: sufletele mortilor şi diferite Viata după moarte a sufletului. zidirea Bucureşti. Studiu etnografic. Expresia populară a mântare. pasăre.. cât mai Pomană putine griji celor care rămân. s-a Naţională. oricese putea sacrifica: animal. Primele se împart cu *Lumea de dincolo. Ttansilvania). Oamenii dispar. cândse consideră că sufletul mortului trebuie să se întâmple cu necesitate întră în rândul moşilor şi strămoşilor. Ciubotaru I.CulturaNaţională. este procurarea Sărbătorile la români. MarianSim. Văduva În cazulîn care ceea ce este viuar deveni Ofelia. răspândit Minerva. Editura Grai şi exprimă ideeade jertfă. Ofrande (alimente.Cultura tolerantaBisericii creştine termenul P. Magia darului.nemuritor şi s-ar menţine tendinta pedică. Bucureşti..POSTEXISTENŢĂ la româniiar olteniide peste 60 de ani îşi construiesc sicriul şi crucea din lemn pe care le păstrează cu grijă în podul casei. Bucureşti. copac. (Moldova. 1976. la plecare. lumină. etc. Densuşianu. prin substitutie. acestuia princonstruirea cavoului. Marian Sim. locului de veci şi. inclusiv moartea. Paşi spresacru. Există o preocupare constantă a bătrânilor de a lăsa. atunci Terra s-ar transforma.. servicii) de moartea vieţuitoarelor.) oferite. 1996. după înmor. joc etc. Pregătirea hainelor pentru pentru a lăsa loc altor oameni.H. Enciclopedică. fără întrerupere şi fără putinta ca cineva în zilele care despart data decesului de să-I poată da înapoi sau înainte. FI. Editura Grai şi Suflet . Bucureşti. Datini şi eresuri populare la Bătrânii prevăzători nu lasă butoiul cu vin sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile să se golească între două recolteale vitei lachestionarele lui N." 227 . 1997. Bucureşti. 1898. haine. gropii. impusîn competitie cu alti termeni care Înmormântarea la români. Dobrogea. Bucureşti. uneori. Cu ingăduinţa şi Moldova. Editura Enciclo. 1999. Institutul de Arte Grafice. precum data înmormântării. Înmentalitatea celorvechi. Oltenia. atât lasate cât şi la oraşe. Muntenia. Editura cu supravietuireala infinita unei specii. Suflet . şi. Nemurirea este incompatibilă Văduva Ofelia. Banat.. pentru propriul suflet. servicii. într-un anumit moment. ofrandă. peste vointa lor. până la şapte sosi vremea pentru ceva este ceea ce ani. Marea trecere. obiect Postexistenţă neînsufleţit. Repere muzică. Fochi A. sacrificiu. amenajarea Cârnilegile. P.

ca insectifug. adică cei născuţi în ultimele trei milioane Bucureşti. Editura ALL. Bolile Muşlea 1. creşte şi Transilvania.-ul dă arşiţă Zeiţă neolitică. Trecerea dintr-o de sperietoare. Planta era folosită şi ca leac. Reprezentare mitică meteorologică în precum fata la căsătorie. 1997. credinţele şi unele tradiţii legate deele...P Hasdeu. P. o explicaţie optimistă: moartea nu căpuşilor şi păduchilor) (Oltenia). de ani.. 1999. însemna o dispariţie totală şi definitivă. Lumea de aici. Sărbăto­ rilepoporului cu obiceiurile.) invocată în sau nu copii. Editura Amarcord. este o femeie uimitor de să rodească. identificată cu Marea cinstit cum se cuvine.POTCA PĂDURII Mitologie românească. Codin C. P. Bucureşti.. Bucureşti. Socec.) erau alungate Sărbătorile de vară laromâni. neuropsihice care le-ar provoca oameEditura Minerva. grafic. Bucovina). Precum gândeşte când este utilizări în gospodăria ţărănească dinOltetreaz şi visează când este adormit în nia. (Bucovina). grăbeşte (pticopeşteş coacerea cerealelor semănate primăvara (Moldova) Potca Pădurii şi fereşte holdele. 1999. Dicţionar de magie. demonologie şi mitologie românească. Editura Helios. Studiu etnoprin descântece de P. Plante din flora spontană cu pleacă în P. lumea de aici. Spredeosebirede Existenţă. Mihalache D. Editura Fundaţiei Culturale Mucenic Procopie din Calendarul ortodox Române. Oltenia. La moarte îşi Precup schimbă numai adăpostul şi domiciliul. 1910. coteţe şi chiar pe Pentru proprialui linişte. Evseev Ivan. Academia Română. Georgeta Niţu. Pamflle Tudor. Bîrlea Ov. (se punea prin case. lumea de Potroace alePopii dincolo. lumea de mele şi data de celebrare ale Marelui dincolo. Dacă nu este trăieşte în pădure. Un individ poate decideîntre a se căsători sau nu. de grindină şi vijelie (Muntenia. a avea (Aristolochia cJematis L. nu are margini. ca acestea frumoasă care se poate metamorfozaîn orice vietate de pe pământ. formă de a fi în altă formă de a fi a pentru îndepărtarea insectelor parazite înspăimântat oameniituturor timpurilor. tămădui tor de boli. 1970. Craiova. paralizii etc. nilor (ologeli. P. Bucureşti. sinonimă cu *Muma mare. . *Calendarul popular care a preluat nuGhinoiu 1. (8 iulie). românula găsit sub aripile păsărilor împotriva puricilor. Pamfile T. pripeşte şi usucă cerealeleînainte Pădurii. Stăpână peste tot ce naşte. Timişoara. este primitoare Personificare a unei plante urât mirositoare din flora spontană a României şi infinit de încăpătoare. P. 1997. 228 Rădulescu Bucureşti.. P.. Tipologiafolclorului din răspunsurile lachestionarulluiB. Dicţionar. planeta Pământ ar fi trebuit să adăpostească acum peste 80 de miliarde. aşa trebuie să se întâmple şi în lumea de dincolo. mai ales cânepa. dar niciodată între a muri descântecele de neputinţă (impotenţă) şi sau nu muri vreodată. P.

lumea dedincolo.Înălţarea Domnului. reptile. 1999. Prepeleac Fag de 4-5 m înălţime. Timpul de început al sufletului petrecut în Raiul pântecelui matern. ieşirea la Templu pentru moliftă). la 40 de zile după nuntă. durata de şase sptămâni a principalelor posturi de peste an (Postul Crăciunului şi. substitut al divisezoniere a vegetaţiei. Durata de 40 de zile ritmează nu numai timpuluman (calendarul vieţii omului). Bucureşti. ÎnviereaMântuitorului (Paştele) .PREPELEAC 1909. Preexistenţă Viaţa intrauterină a sufletului este un timp fabulos deschis de actul nupţial şi închis de naşterea copilului. nităţii Fochi A. a tinerilorla biserică). păsări. când embrionul. sinonim cu *Sângiorzul. Lumea deaici. Placenta. iniţial. Deşi anii omului se numără de la naştere. Postul Paştelui) şi altele au durata celor 40 de zile. Ramura verde. Tipografia Isidor Wîegler. 1997. ci şi timpul divin (calendarul ritual): 25 decembrie (Naşterea Domnului. Ghinoiu 1.. Bucureşti. timpul care desparte înhumarea trupului de plecarea sufletului (slobozitul apei). din momentul concepţiei şi fecundaţiei celulelor procreatoare. protector al vitelor şi semănăturilor. Psihologia vârstelor. zgomotelor şi luminii supărătoare. durata lăuziei: durata doliului. lung de 40 de zile pământeşti. 1903. începe să capete chip de om. şi apoi fetusului şi fătului protecţie contra agresiunii germenilor infectioşi şi toxinelor. a fost intuit de popor de vreme ce această dimensiune astrală compartimenta întreaga viaţă a omului tradiţional: îmbisericirea soţilor (prima ieşire. Editura Fundaţieî Culturale Române. numită de popor casa sau locul copilului. viaţa lui înmugureşte pe ramura maternă cu nouă luni mai devreme. P.2 februarie (Întâmpinarea Maicii Domnului. Cu adevărat miraculoase sunt primele 40 de zile ale P. după ce a trăit vremurile paleontologice ale strămoşilor grupaţi de biologiîn nevertebrate şi cordate (peşti. amfibii. Omul ia fiinţă printr-o explozie biologică aşa cum Universul se naşte printr-o explozie cosmică (Big Bang-ul). Şchiopu Ursula. Datinile şi credin{ele poporului român. parcurs de suflet de la celula ou la făptura om. Cernăuţi. Viaţa intrauterină este timpul schimbărilor fulgerătoare în care ontogeneza repetă filogeneza. împotriva acţiunilor mecanice (loviturilor). Verza Emil. este un adăpost *Geomorf care îi asigură embrionului. Crăciunul) .-ul este tăiat din pădure şi împlântat în gospodărie în noaptea sau în dimineaţa zilei de Sf Gheorghe.. mamifere).. voronca-Niculiţă E. În intimitatea adăpostului intrauterin dezvoltarea embrionului este fantastică: volumul acestuia creşte de 8 000 ori iar diametrul de aproximativ 20 ori. Ciclul vierii. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile 229 . Editura Didactică şi pedagogică.-ei. timp necesar trecerii adăpostului sufletului de la chip de ou (geomorfism) la chip de om (antropomorfism). străvechi început de *An Nou sau sezon pastoral (Vrancea).

1976. *Alegerea Craiului.-i merg pe Pământ. Cercetări etnografice şi defolclor. Bucureşti. Ghinoiu 1. pentru mai multă siguranţă. Editura Minerva. O dată pe an. mergând pe drumcu soţia. Bucureşti. rol jucatde celmaiharnicgospodar. de înmormântare: unul. Petri Ov. pisicile sunt închise iar câinii legaţi. se face nevăzut. porumbel. se organizează la toate . în *Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie).obicei din ciclul primăverii. Munţii Apuseni. Românii au două tipuri de P. oaie. s-arîntâlni cu *Strigoii morţi. De aceea. Local. sinonim cu *Tânjaua. a fost atestat şi descris de etnografi până la mijlocul secolului al XX-lea în unele zone etnografice din Transilvania (Platforma Luncani. cu jocuri şi distracţie. Al doilea tip de P.. cuJ. Spre deosebire de *Vârcolaci care călătoresc prin văzduh. 1. Bucureşti.. În final. Primul Arător şi renaşterea simbolică a agrareîn ziua de *Sângiorz.. nr. şi altul străvechi. Într-una din legendeP. 1976. revine sub formă de câine şi se repede s-a muşte. aceştia sunt oameni din sat recunoscuti după înfăţişarea şi comportamentul animalului-P. a cărui funcţie principală este păzitul mortului. bivol. relativ recent. la moartea unui membru al familiei. Craii de la Mocod . se mai practică şi astăzi. este credinţa că nu trebuie să se stingă lumânarea aprinsă la căpătâiul mortului. cât lupul sau animalul în care se metamorfozează. Dictionar. Bistrita. asemănătoare *Revelionului. celcare a ieşit primul la arat. Densuşianu. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N.. Obiceiuri populare depestean. pisică.. care îşi părăsesc atunci şi ei mormintele pentru a-şi alege. Densuşianu. La păzitul mortului oamenii au ca principală grijă să nu lase să treacă vreo vietate (pasăre. care păstrează amintirea ospeţelor funerare din Antichitate. *Cal. Un alt motiv al acestui tip de P. Editura Fundatiei Culturale Române. cerb. stăpânul.-ul a fost un tânăr căsătorit care. la care participă sufletul mortului înaintede plecare în *Lumea de dincolo. situaţie dramatică care l-ar transforma în *Strigoi. rândunică. 1972. *Boii Sângiorzului. broască. *Şarpe. Editura Minerva. Priveghi cu Jocuri Petrecere de pomină. niciodată vietate sfântă (arici. P. Trăiesc puţin. P.-ul esterecunoscut de nevastă după scamele catrintei care i-au rămas între dinţi. albină). Bucureşti. Pădurenii Hunedoarei) şi din Moldova (Vrancea). *Câine. Editura Minerva. prin luptă. *Udătorii.-i ar intra în haita lupilor unde preia conducerea şi atacă oamenii şi turmele de vite. Porc. P. se rostogoleşte de trei ori şi devine *Lup. 2000. Nevasta se apără cu brâul şi îl alungă cu secera. Muşlea 1. 1997. Pricolici *Strigoi viu care îşi părăseşte trupul pe timp de noapte. Petimp de iarnă P.PRICOLICI la chestionarele lui N. Moartea divinităţi 230 Fochi A. animal) peste sau pe sub mort. De regulă. în Zes.

De cele maimulteori.1973. nume sub care apare P. la *Revelion. încolăcită ca o spirală şi aprinsă în anumite momente ale ceremonialului funerar.elese încheiau cu un sărut dat în faţa mortului sau în tinda casei. mascaţi reprezentând femei gravide etc. şi Suflet - Privighetoare Efigie a mortului şi simbol al drumului lung care separă lumea de aici de *Lumea de dincolo. Jocuri depriveghi În MunfiiApuseni. că . este confecţionată de o persoană curată. practic. prin măştile mortuare. pentru ca acesta să aibă o largă perspectivă asupra interiorului. Graur Tiberiu. dintr-o aţă de tort fără noduri pe care se toarnă ceară de albine. moşii şi strămoşii. 1940. în textele rituale. 1973. şi copiii lui. în care dominanta esenţială o formează riturile de fertilitate. Bucureşti. Repertoriul jocurilor de P. nelimitat. repetat obsedant. Acestea sunt o copie fidelă a cotidianului care se derulează sub semnul ritmului şi sexualităţii. Oameni din Carpafi. Spredeosebire de jocurile de P. Institutul de Ştiinţe Sociale al României. precum în cunoscutul cântecde pahar:Aşa-i lumea trecătoare / Unul naşte. în cele moldoveneşti apar rituri careaduc în scenă. de obicei o femeie iertată. Parcă cineva regiza la moartea unui om. H. 1999.-ul cu J. Cluj. Râd şi rudele mortului. Suntargumente care atestă transgresarea *Periniţei. În cântecele funerare *Zorile sunt rugate să dea răgaz *Dalbului de pribeag să-şi procure turtă de ceară. Conea1. 1982.. Lumea râde de se cutremură casa. El se făcea ca o marebucurie la casa mortului.. în camera cea mai spaţioasă a locuinţei. se desfăşoara în camera unde este aşezat mortul.. Ghinoiu 1. Bucureşti... În Ţara Moţilor.. în AMET pe anii 1971 ./ Lumea de aici. Doamne iartă-mă. Marea trecere. într-o cameră alăturată dacă se facjocuricu muzică sau în curte. / Altul moare. Unsatdin Hateg. este. Editura Sport-1\. cu o sfoară. C1opotiva. omul trebuie să moară. focurile rituale care amintesc de ritualul de incinerare al geto-dacilor etc. sinonimă cu *Trupnic. şi toţi. P. Editura Fundaţiei Culturale Române.. confecţionată dintr-o lumânare de mărimea trupului. naşterea altui om. 1999. sau acesta este substituit de un participant. din Transilvania. Pe margini se aşează bănci pentru a lăsa un spaţiu suficient de mare în mijlocul camerei. în special în cele în care sfatul.PRIVIGHETOARE persoanele. Apar scenete nupţiale. Bucureşti. *Toiag. dar ajunge în toată plenitudineala moartea bătrânilor şi oamenilor de vază. Lumea de dincolo. Nime ti-are bai de mort. II. Editura Grai Cultura Naţională. Acolo undes-a practicat sau încă se mai practică acest tip de priveghi. mortul este aşezat într-o margine.în jurul focului funerar. Forma plastică a spiraleiapare şi în alte cântece de iniţiere. opinia despre mort este exprimată concis de zicala: Şi-a trăit traiul/ Şi-a mâncat mălaiul! P.1rism. vol. Ciubotaru 1. ipostază a * Păsării-suflet. mişcările fiindu-i imprimate. dans al sărutului practicat la P. În unele sate mortul este antrenat la jocurile de P. Boi al mortului. Bucureşti. cuJ. 'Iufescu Victor. pe ascuns. este redat prin versetele: Înainte să mergi / Şi la 231 .

uneori cu chip de femeie. ochi.. cu mâini. pe oala de lut.. Acest drum descris de cântecul funerar desenat pe pământ. Cuza"./ Şi-ti pungă Divinitate meteorologică. mărgele la gât.PROCOAVĂ dreapta s-o iei!. Iaşi. este păstrată . Fetele o invocau pentru a le acoperi capul cu moaşa de trăieşte / Fiecărui trebuieşte.. M. împodobit cu flori. păstrat apoi în lada de zestre a G. Editura Ştiinţifică şi EncicloCiubotaru 5. formează spirala.. P. / De la Pupăza Miresei Dumnezeu mană! Femeia care doreşte să Colac rotund (*geomorO sau cu chip de aibă copii. Petrescu P.. este mâncată în seara nunţii de mire şi mireasă.. Pupăză Colac sau pâine alungită sau arcuită. 2000. celebrată la mâna băgafi / Parale albe luafi / În pupăză l octombrie. Bucureşti. se fac urări Române. moaşei. preparat de mama Ciubotaru 5. Moaşa îndeamnă mesenii: Poftifi gospodari cinstit!. motiv artisticnumitde români drumul mortului. muşcă cu dinţii sau rupe pe om (antropomorf). lumeade cinstesccu bani puşi pe piept (din acest dincolo. Dictumarde artă populară. o şi Suflet . / Mâni la altul/şi tot aşa la păr bogat şi frumos. Marea trecere.. preparată la nuntă de mama miresei sau de prietenele miresei. 1999. se rupe de nănaşă deasupra capului miresei. cu rolimportant în ceremonialul Universităţii "AI.. Editura miresei. P. copilului. / Azi la unul. sau sub de pâine ovoidă. ca să nu cadă banii). populară... stă pe masă în timpul nunţii. Dictionarde artă tinereineveste.. Bucureşti. alungită) sau de pasăre (porumbel. mamei copilului. calea rătăcită. Stoica nunţii.. Pupăza Moaşei substitut al sufletului care vine prin din *Preexistenţă (Casa copilului) în *Existenţă (lumea de aici) redat de un colac cu chip de om (păpuşă modelată naştere 232 formă pedică. 2000. 1985. *Preexistentă. P.. adesea înfăşată ca un copil. 1985. Editura Fundaţiei Culturale motiv uneleforme de colaci au marginile ridicate. cumătrul înfigea moneda metalică în căsătoria (Moldova. este purtată din mână în mână de Ciubotaru1. pe oul încondeiat etc. Petrescu P. care ar înveli iarna le împlântafi / Şi moşică-i le dafi! / Că şi Pământul cu un strat de zăpadă. şi zicea: De la noi hrană. Bucovina).). din *A1uat cu cap. Bocşe M. Nunta În Moldova. picioare. 1. M. P. Cuza".. Cu ajutorul acestui colac ritual părinţii răscumpără noul născut adus de *Moaşă la naştere din cărarea fără sfârşit. cap. 1. Bucureşti. Editura Universităţii "AI. H. Nunta În Moldova. Iaşi. Procoavă holdelor. Bocşe M. Ghinoiu 1. Lumea de aici. Bucureşti.Cultura Naţională. Stoica G. 1999. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. pentru a fi plăcute feciorilor şi să le grăbească astfel Întreg satul!Acolo unde era acest obicei. umplut cu stafide şi ascuns pâine din P. mâini. EdituraGrai participanţii la cumetrie care o sărută.

. 1997.. Fochi A. Puterea Nopţii Personificare a timpului circulat de fortele malefice. FI. 2000. 1898. praznice. Firea şi sufletul persoanei lachestionarele lui N. Stoica G. Cuza". sinonim cu Miezul Noptii (Moldova).. Iaşi. Pusul Babelor Sărbătorile la români. colege de serviciu) pentru a afla. Personificarea zilelor *Babei Dochia şi *Ursoaicele. 233 . Criteriul obişnuit Fochi A. Bucureşti. Bucureşti. Zânele. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. vecine. sinonime cu Cele Sfinte.atestate în Transilvania (Sibiu. substituie şi este primită numai de o persoană de sex feminin (Moldova. Dânsele. Bucureşti. Editura Universităţii "Al. Nunta În Moldova. Dic{ionar.. Bucureşti. Editura se aprecia în raport cu vremea din ziua Minerva. Editura Minerva. *Frumoasele. Dobrogea. Bocşe M. 1910. Sărbătorile la români. Măiestrele. Studiu etnografic. *Vântoasele. Fl. 1898. Cârnilegile. Sunt dedicarea lor membrelor unei colecti. 1976. vităţi (familie. firea de-a lungul anului. Marian Sim. Dictionar de artă populară. Marian Sim. 1999. Deşi P. Bucureşti. Obiceiuri populare depestean. *Şoimanele. 1999.PUTERNICELE după nuntă în lada de zestre a tinerei neveste. Editura Fundaţiei Culturale Române. Ghinoiu 1. 1985. Sărbătorile de vară la români. Studiu etnografic.. Ciubotaru S. 1976. 1.. pe Candrea I. Cârnilegile. cum le va fi comparat.din *Aluat poate să apară şi în alte contexte ceremoniale şi rituale (priveghiul de înmormântare. care iau leacul plantelor şi sănătatea oamenilor. pomeni. Împărătesele Văzduhului. Muntenia. ]oimari... Bucureşti. Bucureşti. Puternicele Nume eufemistic al reprezentărilor malefice feminine ivite în noptilede vară. Oltenia). A. Iaşi. Făgăraş). în ceremoniile de însurăţit). lumea de dincolo. aleasă: însorită sau întunecoasă. Academia Română. Institutul de Arte Grafice. PetrescuP. Când are formă de pasăre se numeşte şi Hulub (porumbel). Densuşianu. Culturale Române. Folclorul medical român principiul similia similibus. Institutul de Arte Grafice. grup de prietene. Lumea de aici. Datini şi eresuri populare la pentru împărţirea zilelor este vârsta sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri participantelor. Doamnele. Bucureşti. Fetele Câmpului. *Miluitele. Datini şi eresuri populare dela sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densuşianu. Fundaţiei Ghinoiu 1. Oltenia (Dolj) şi Muntenia (Muscel). între Ioimari şi Rusalii. Editura Polirom. *Ielele. P. Editura frumoasă sau urâtă (Muntenia). Pamfile Tudor. *Rusaliile.

XVI. 15.X. Ierusalim ceresc (Gal. Îi vor cânta laude (Apoc. 8. numit Împărăţie (Matei XIII. şi 1. XXIII. Sânul luiAvram (Luca XVI. 44) şi va avea parte de Muncă veşnică (Matei xx:v. 6. credincioşii Vor sluji neîncetat lui Dumnezeu (Apoc. Cor. 16. scrâşnire a dinţilor (Matei VIII.1se vorînchina (Apoc. 22). 2. 43. 23). spre deosebire de cele date la judecata individuală care sunt provizorii. 47 . Luca III. iar păcătoşii în Iad (Luca XVI. xxv 30. Ghena (Matei. XX.-ul şi 1. 12. Cetatea cea mare (Apoc. XXI. 5-6). 9. Acolo. 10). Textele Sfintei Scripturi cuprind numeroase informatii despre tărâmurile *Postexistentei care despart oamenii ce au trăit împreună aici. Acolo. Matei XVI. 27).33. Pedepsele şi recompensele după judecata universală sunt veşnice. 34). 44. III. 48. Atât recompensele cât şi pedepselesunt veşnice şi proportionale cu faptele din viata pământeană (Luca XII. Luca XII.-uI.. 6). Sfântul Ierusalim. sufletele îşi amintesc ceea ce au făcut în viaţă şi recunosc dreapta lor rânduire.45. Apoc. V. X.30. XXII. Acestea din urmă pot fi modificate prin rugă- . Soarta fericită sau nefericită a oamenilor plecati în *Lumea de dincolo atârnă de faptele bune sau rele săvârşite aici şi. IV. 15. XII. previzibilă la înmormântare. Iacov III. după judecata universală. într-un anumit fel. V. după cum au făcut binele sau răul în viata pământeană.Rai şi Iad Adăposturi ultime şi definitive ale sufletelor mortilor. 28). Credincioşii merg în R. specifice religiilor indo-europene şi creştine. 43. după judecata individuală este identică cu starea din R. Vor fi aruncaţi într-un locunde vafi întuneric. 46). 29. pe pământ. xx:v. Iezer defoc (Apoc. XIv. XII. 4). este. 3). 234 8. 17. XIX. Îl voradora în rugăciune (Apoc. 5.48. XIII. Sufletele mergdirectîn R. 26). 10). Noul Ierusalim (Apoc. Luca XIII. XXI. ca urmare. în două lumidiamentral opuse: R. 28. sau 1. Marcu IX. 3). 20). 24). 41. Rai (Luca XXIII. sau în 1. 43. XVIII. undeJocul nu se va stinge şi viermele care îl va roade vafi neadormit (Marcu X. plângere. 50. 12).. x:v. 2-3. 27. XIII. Starea din R. Apoc. Vor fi îndepărtaţi de la Domnul (Luca XIII.lO. în schimb ce Păcătoşii vor suţen înJoc veşnic (Matei IX. sunt deci conştiente.

an. vor suferi Unelte ale <Morţti care sfarmă în faşă aceleaşi schimbări. Gorj). Pentru a deveni pâinesau acest stadiu. a bolilor. umană va înceta să mai fie umană. Va fi exclus Române. Ghinoiu 1. a morţii. ca urmare. Cântecul Zorilor şi Bradului. (Runcu. / cele rele. ca de împărăţie a *Morţii. Râşniţa şi Moara nepătimitoare. şi M. ideea de R. mai târziu. Bisericii de aici. / Pe unde să dai / Ca să ajungi În învia pentru a fi solidare cu sufletul la Rai . 1999. / Poala s-o i-o pupi/ De ea să universală sunt individuale. După judecata universală *Sfinţi. parul. de la starea de rău la starea colac. este o transpunere tehnică a reflexului înăscut. instalaţie preistorică care. / Ci e Maica Sfântă. bre. este răchită.. sau aparecu totul accidental.. Cine a săvârşit morţilor care-i indică sufletului calea cele bune cu sufletul şi cu trupul. a slăbiciunilor. alimente sacrecare poartă. 7-8. Tipologie păcatului. bună spre *Lumea de dincolo. -nainte. jud. / . Bucureşti. M. Între *Cartea românească a morţilor nu apare spartul bobului de grâu cu dinţii şi ideeade 1. măcinatul lui la moară.Nainte să mergi. / Nu răsplătit să fie nedreaptă sau incompletă. Mortului amândouă componentele vor primi i se spune cum arată şi cum trebuie să se poarte pentru a-i câştiga bunăvoinţa: răsplata. adesea. XX. şi seria a II-a. omul a parcurs În schimb apare. lumea de spune Sfântul Efrem Sirul. în "Studii teologice".. sflnţişori etc. Cei care vor fi găsiţi în viaţă la judecata universală. a bătrâneţii etc. în spiritul grâului. Pământul. Vor învia atât dreptii cât şi păcătoşii. Natura 1988. trupul şi sufletul. va da corpul dincolo. de bine prin rugăciunile fraţilor şi jertfa nume de sfinţi (*Crăciun. Bucureşti. Învăţătura ortodoxă tehnicii semănatului cu băţul sau cu despre Rai şi Iad. instinctul sexual. pentru iertarea păcatelor celor morţi. a tnflrmităţti. La judecata univer- 235 . nr. în numeroase contexte. Editura Muzicală. *Arhangheli.) spiritul grâului vor învia trupurile şi. de aici. Dorind ca nu cumva măsura Unde-i maivedea / Răchită-înflorită. 1968. şi invers pentru cine a săvârşit Haide. Omul a inventat maiîntâi piua. va trece într-o stare spirituală superioară. la R. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. 'ltupunlevor te rogi. muzicală. Sufletele pot trece. asemănător Plămădeală Antonie. / Ei să-i pedepsele şi recompensele la judecata Îngenuchi. Kahane din corp tot ceea ce este consecinţa Mariana. atât trebuieeliberatprinzdrobirea (moartea) fericirea cât şi suferinţele vor fi trupeşti. violentă a bobului în particule minuscule În cântecele funerare care alcătuiesc în piuă. Lumea de aici.RÂŞNIŢA ŞI MOARA Răchită Înflorită Ipostază a Maicii Sfinte şi repervizual de sală se restituie integralitatea fiinţei orientare în *Cartea românească a umane. şi. Editura Fundaţiei Culturale omenesc aşa cuml-a primit. ciunile celorvii. fericire sau la nefericire veşnică. un impresionant proces tehnologic şi spiritual.

Moş Nicolae (6 decembrie). iubeşte şi petrece. când se măreşte noaptea. Sângiorzul (23 aprilie) şi Sântoaderii sunt tineri. Shiva. era oprită. românii îmblânzesc timpul necru- . 1999. Anul. Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie). sensul de răboj. Soseşte însă fenomenul astronomic spectaculos al solstiţiului când Soarele începe să urce pe bolta cerului iar ziua să crească putin câte putin. după care urmează generaţia sfintilor-moşi. creşte. ziua zămislirii lui Iisus în pântecele Fecioarei Maria. fiul Dochiei. veselia. şi Nou după miezul nopţii. ordinea şi echilibrul. optimismul. se suprapune peste zilele premergătoare solstiţiului de iarnă. Ciclul sărbătorilor deAnul Nou este împărtit de Ro în două perioade simetrice. se naşte. lumea dedincolo. strigoii şi alte fantome. altarul de piatră pe care este jertfitspiritulgrâului. Prima etapă. Funcţia de altar a pietrelor de Mo a fost intuită de Brâncuşi când le-a aşezat sub formă de masă în monumentulcomemorativ de la TârguJiu. Mitra). în unele sate. teama. un tânăr care stă călare pe butoi. asemă­ nător celorlalţi zei ai omenirii (Zeus.Anul. după 365 de zile. rând. aproape fără excepţie. Sfinţii în Calendarul popular sunt tineri sau bătrâni: Sânvăsâi (1 ianuarie) este. la împlinirea vârstei de 365 (366) zile. Editura Fundaţiei Culturale Române. Prin sărbătorile şi obiceiurile de Anul Nou. Dragobete (24 februarie). îmbătrâneşte. numit Vechi înainte de miezul noptii. la început. Bucureşti. evidenţă a oamenilor la Mo Această normă juridică nescrisă (obiceiul pământului) este auzită frecvent pe la înmormântări sub forma ne vine rândul ca la moară. Mo. sporeşte frigul şi întunericul. Obiceiurile. Moş Andrei (30 noiembrie). An. dezordinea şi haosul generate de îmbătrânirea şi moartea divinităţii adorate. actele rituale şi practicile magice redau simbolic.. În raport de 236 data naşterii şi morţii Anului. fenomenecare alimentau spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie. Revelionul este sărbătoarea nocturnă dedicată celuimai vechizeu al omenirii. Ghinoiu 1.REVELION laculMo-riiaveau. Revelion Ceremonie a morţii şi renaşterii simbolice a primului zeu al omenirii. călări pe cai. Semnificatia funerară a Mo-ii este amintită de zicala la rând ca la moară care a avut. *An. desfăşurată în noapteade 31 decernbrie/I ianuarie. personificare a Soarelui. Vârsta înaintată a divirutăţilor populareprevestesc moartea şi renaşterea anuală a timpului şi a personificării lui. cuprinsă între Ignatul Porcilor şi miezul nopţii de Ro. Lumea deaici. Saturn. acolosau cu produse furate de acolo se prindeau farmecele şi descântecele. reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice. Sântilie (20 iulie) şi Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. după renaşterea ei la miezul nopţii de Ro. Crăciunul. apoi. când apărea pe cer (se năştea) *Luna Nouă şi în ziua de *Blagoveştenie. că va veni momentul când SfântulSoareva dispărea definitiv de pe cer. semnificaţie malefică: acolo apăreau moroii. initial. moare şi renaşte perpetuu. conform legendelor populare. Crăciun.

încercarea norocului. Plante dinflora cu utilizări În gospodăria spontană ţărănească din Oltenia. alături de R. Calendarul denta ospeţelor şi petrecerilorcu excese ţăranului român. Mitologie nităţii adorate. noaptea de R.RODUL CASTRAVEŢI LOR tător prin culturalizarea fenomenelor obiceiurilor nu se mai supun în totalitate naturale care se desfăşoară independent acestui scenariu ritual. Niţu Georgeta. Editura Minerva. sorcova. prin colinde şi numeroase acte rituale. reprezentare zoomorfă a Univers. Bucureşti. aprinderea luminilor care simbolizează naşterea divinităţii şi. gesturi.). turte). C. Datorită vechimii Sărbătorii Anului Nou şi inconsecventei legată de fixarea datei Naşterii Domnului (laînceputpe 6 ianuarie. că se deschid mormintele şi se întorc spiritele mortilor printre cei vii. cât şi florile legumelor semănate în grădină. Editura Academiei. începerea simbolică a lucrului şi altele. 1941. Dicţionar. Rodul Castraveţi lor Plantă meliferă (Trifolium arvense L. a timpului şi a lumii înconcredinta că acum se deschide cerul. Editura Pro. Cârnilegile. Craiova. împăcarea pricinilor şi săvârşirea actelor de tolerantă şi îngăduinţă. Bucureşti... alungarea spiritelor malefice prin zgomote de tot felul (bice. Probleme de sociologie cuvinte şi expresii licentioase. Institutul de Ştiinţe Sociale al supravieţuiri ale unor practici orgiastice. României. înfăţişând întunericul şi 1985. 237 . Periniţa. din coji de nucă etc. substitut viriloid folosit la fertilizarea castravetilot sinonimă cu Coaiele mârtanului. 1898. şi cu acelaşi scop: atragerea insectele pentru polenizarea legumelor.. Pluguşorul.Florile plantei. preparareaalimentelor şi eresuri populare la sfârşitul secolului al rituale din grâu (colaci. Densuşianu. de dorinta şi vointa lor: sacrificiul ritual Eliade M. atrăgeau insectele care polenizau atât R. 1999. 1978. la rădăcina castraveţllor se înfigeau ramuri de arin în Joia Verde din preajma * Rusaliilor. şi din XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui carne de porc (piftie.Marian Sim.. apoi pe 25 decembrie. odată cu aceasta. Semănatul. distractie.Zile şi Mituri. Fochi A.. ard comorile şi vorbescanimalele. Bucureşti. abun1976. peste mitul biblic al Facerii omului. cârnati): credinta N. de mâncare. EdituraHelios. Bucureşti. clopote. Datini spiritului grâului. drama naşterii şi mortii anuale a diviBucureşti. activitateacetelor de feciori care redau. Bucureşti. întocmirea calendarelor meteorologice (din foi de ceapă. strigături). FI. pastorală..). Ghinoiu 1. Sărbătorile la români. băutură. Institutul de Arte Grafice. haosul desăvârşit provocat de moartea divinităţii. C. În Gorj. Vulcănescu R. stingerea luminilor în românească. Aspecte ale mitului. peste locul celebrării zeului Crăciun) momentele desfăşurării jurătoare. Herseni Tr. Editura al porcului. puse anume printre vreji de castraveţi. 1999. Studiu etnografic. aflarea ursitei.

Plante dinflora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din 238 Rusalii Spirite feminine ale morţilor care apar noaptea. Prin Banatfiecare membră a cetei poartă câte un nume: Rudeana. oamenii îi puneau cenuşă la rădăcină iar la Sânziene îl culegeau şi îl aşezau printre planteleînflorite. Sânziana. invocată de fete şi neveste pentru frumuseţe. pe câmpii.). Editura Helios. Păscuţa.RODUL PĂMÂNTULUI Rodul Pământului Oltenia. Georgeta Niţu. Plante dinflora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. Împără­ tesele Văzduhului. Editura Helios. Dicţionar. / Să mai radem cu custura. motiv pentru care acestea erau ridiculizate în strigăturile de joc: Rume- nelede ti-arfi / Multe fete-ar Îmbătrâni. prin văzduh. Todosia. din fam. între *Paşte şi Rusalii. *Cele Nepomenite. patronul şi protectorul său. 1999. Craiova. Ia te uită. Roibă Personificare a unei cunoscute plante tinctoriale. Dicţionar. 1999. *Zânele. Folosit cu atenţie. Cele Sfinte. *Vântoasele. Ro Po anunţă rod bogat în lunileflorar (*Mai) şi cireş ar (*Iunie) ale anului următor. Ana. Spre deosebire de *Strigoii morţii care apar şi provoacă necazuri oamenilor în anotimpul friguros al anului. Tiranda. Craiova. Locuinţa lor s-ar afla prin codrii neumblaţi. care indică oamenilorvremea şi roadele holdelor. uită. Georgeta Niţu. Todorusalii sau Stratde Ro Acestea sunt duhuri rele care umblă în cete în număr fără soţ (3-5-7-9). *Ursoaicele. Consânzeana. înainte de cântatul cocoşilor. Magdalena. mai rar în număr cu soţ (2-4-12). Ruja. săptămâna Ro-lor. Trandafira. provenite din pronume personale (lelele. Ro-le populează peisajul mitic românesc numai pe timpul verii şi fac rău în zilele care le sunt dedicate în *Calendarul popular: Ro. din fam. Frumoase. Ro. *Frumoasele. Măiestrele. lele. Cândare frunzaverdeîn lunile lui cuptor (*Iulie) şi guştar (*August). Rubiaceae. sinonime cu *Ielele. pe ape mari. Dânsele) şi demonstrative (Cele Sfinte. Araceae. Personificare a unei plante veninoase. *Puternicele. Arum maculatum L. Dânsele. Ro Po era consideratun leaceficient pentruvindecarea unor boli (Oltenia). gata să rodească. / C-ai pus rumeneală multă. Pentrua fi îmbunate li se împart pomeniabundente la *Moşii de Vară şi li se dau nume eufemistice (Zâne. Din rădăcina plantei se preparao pomadă cu care îşi înroşeau obrajii. *Miluitele. La *Trifon (1 februarie). Cele Nepomenite). Şoimane etc. / Să mairumenim pe una! Copiii se vopseau şi ei cu rădăcină de Ro când jucau *Baba Oarba (Oltenia). Fetele Câmpului. / îi-aşa eletot ts nouă. pe ostroave pustii. refuză să se mai întoarcă în lăcaşele lor subpământene. după ce au părăsit mormintele la *]oimari şi au petrecut Paştele cu cei vii. Doamnele. Rubia tinctorium L. Ele pot fi văzute pe timpde noapte . *Şoimanele. / Bune-s de clocit pe ouă!.

/ Creierii turbatu-i-au. Umblă însoţite de lăutari (fluieraşi.: Apurces Ion / Pe cale. pe ceicare nu le respectă zilele. /. Folclorul medical român comparat. / Pieptu-n susridicatu-I-au...). prima zi din Postul lui Sânpetru şi altele). Iaşi. 239 . Editura Fundaţiei Culturale Române. Studiu etnografic. / Şi la mijloc de cale / Cu Rusaliile intâlnitu-s-a. / Trupu schimonositu-i-au. 1999. petrec. care dorm noaptea pe sub pomi sau care ies noaptea la fântână să aducă apă prin ridicarea acestora pe sus. / Avrămeasă. Rusalii. Candrea 1. joacă (hora. acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Bucureşti. beau. prin pocire şi sluţite. Pe unde joacă pământul rămâne ars şi bătătorit. când deveneau extrem de periculoase. / Vinele lapicioare zgărcitu-i-au. Fochi A. Sărbătorile de vară la români. prin pomi şi pe sub streşinile caselor. R.RUSALII pe la fântâni. Dacă se întâmpla să fie văzute sau auzite de cineva. bat dintobe şi trâmbiţe.. / . intrareasuferindului în hora *Căluşului sau sări rea bolnavului întins pe pământ de *Căluşari. oameniipurtau usturoi sau pelinla brâu. lumeade dincolo. / Vlaga din ciolane luatu-i-au. Densuşianu. Diferite forme de reumatism şi maladii neuropsihice poartă diferite denumiri: luatdin R. pedepsesc oamenii făcători de rele. brâuletc. / Mâinile dablagitu-i-au. sună din clopoţei. Datini şi eresuri populare Ia sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri lachestionarele lui N. -Aurel. Deaceste boli se putea scăpa prin descântece de R.. ologit de R. Lamarile lor praznice calendaristice (Sfredelul Rusaliilor. Bucureşti. 1976. chiuie şi cântă în cor: Dacă n-ar fi lăsat Dumnezeu / Leuşten şi oâotcan. Lumea de aici. / Spinarea strâmbatu-i-au. 1999. tudor Pamfile. /Mintea-n cap schimbatu-i-au. Bucureşti. Editura Minerva. / Ar fi lumea toată a noastră!". cimpoieri). Editura Polirom. / Râs de dânsul făcutu-şi-au. Cârtăneasă. cetanie la mănăstire. Academia Română. în vârtejuri.. / Înfară izbitu-I-au. 1910. Ghinoiu 1. întind mese pe iarbă. Relele produse oamenilor de aceste spirite rebele ale morţilor sunt redate de descântecele de R.. iarba înnegreşte sau încetează să mai crească. pe cărare. plutind şi fâlfâind prin aer.

Salix alba L. să şez. troiţele. Georgeta Niţu. culese şi sfinţite în Duminica *Floriilor. Aripa Satanei.N-am venit / Am venit să te întreb.Salcie Arbore. EdituraAmarcord. Timişoara. prin diferite practici magice. demonologie şi mitologie românească. / . uşile şi porţile caselor pentru protecţia magică şi alungarea spiritelor malefice.N-am văzut. sunt mâncate de vite pentru a se înmulţi. făceau din ele un cerc prin care treceau bolnavii. mormintele. Salcie! şezi. Dictionar de magie. purtate pe cap de *Paparude. sunt folosite la farmece şi descântece. sinonimă cu Avestiţa. au diverse întrebuinţări: împodobesc crucile. copiii din Oltenia colindau cu ramuri verzide s. la *Circovii de Vară (18iulie).. Dicţionar. ferestrele. substitut al zeiţei Flora celebrată de romani la 28 aprilie şi ofrandă cu care evreii au întâmpinat pe Iisus la intrarea Lui triumfătoare în Ierusalim. sunt înfipteîn pământul holdelorsau atârnate în pomiifructiferi şi butucii de vie pentru rod bogat. Enciclopedie de etnobotanică românească. / .Mai Maica Domnului. De deochetori / . Bucureşti. Editura Helios. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică..iar femeile. Salinaceae. sunt folosite ca leac pentru vindecareaboliloroamenilor. jos. 1979. uneori. 1997. previn durerile de şale în timpul secerişului dacă femeile şi bărbaţii se încing cu ele. Ramurile înflorite de salcie. I Să nu rodeşti. Spurcata. n-am auzit! I . În descântecele de deochi Maica Domnului o blesteamă pentru că refuză să-i spună unde se ascund deochetorii: . simbol al castităţii şi renaşterii anuale a vegetaţiei. Ivan Evseev. Valer Butură. opresc. Samcă Duh primejdios pentru femeile Iăuze şi nou născuţi. Craiova. animalelor şi păsările de curte.Dar-ar Dumnezeu I să înJrunzeşti. 1999. Răul Copiilor. vijeliile şi ploile cu grindină pe timpul verii. Plante din flora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din Oltenia.Bună ziua Salcie! / . . I Poame din tinenimeni să nu mănânce. din fam. La Florii. Coroniţele din 240 salcie erau obiecte sacre prin care se sărutau fetele în practica magică de *Însurăţit şi.

poartă numele pereţii casei cele peste 99 de nume aştrilor vizibili cu ochiul liber de pe purtate sau se desenează scena în care Pământ: Luna. 1990. Marian Sim. lună. S.calendarul de la Sarmizegetusa Regia mentul şi răul pe care îl face S. sub formă de vietate (pisică. Fl. Sf.. care celebra 241 . Se arată. broască.4 ani bolnavi de S. pătrar lunar. lung până la călcâie. frământă şi chinuieşte femeileîn timpul facerii. Folclor şi folcloristică. cunoscută sub numele de S. a dacilor. anotimp. tremură din tot apunea *Soarele. dedicateunor magice împrumutate de români de la alte năpraznice reprezentări mitice (*Caii lui popoare. Artur de S. i se scria pe o hârtie sau pe faze lunare. cioară. Străvechile calendare lunare înspăimântă. Personificare a timpului scurs între două faze lunare consecutive. la fel de urâţi şi Numele *Dracului în textele ecleziastice. Local. Copiii în vârstă de Noi aproximativ în acelaşi loc unde 1 . cu părul despletit şi Olteanu. sau se feri de S. corpul. egală cu un muscă. Bucureşti. sau perioadă calendaristică (zi. Arhanghel Mihail o omoară. sau le lasă schimonosite şi neputincioase care începeau la apariţia pe cer a *Lunii pentru tot restul vieţii. Are chip de femeie înfricoşătoare care cuvânt înainte şi note de Antoaneta umblă dezbrăcată. atât ziua cât şi Săptămână noaptea. Zilele S. Avestiţa în Ţara Românească şi Banat. de S. cu gura strâmbă din Bucureşti. cu ochii bulbucati.. Editura Polirom. practici Venus şi Saturn. şi Moldova. Hârtiaera păstrată ca amuletă Sântoader. EdituraPaideia. Chişinău. iar zilele erau notate cu 8 frecvente erau însă descântecele care litere. duminica. comporta. ALL. de la A la H. Mitologie românească. 1999. Editura caracter nefast era evidenţiat de cele 3 Hyperion. Orice sfârşit de în Bucovina. agăţat de gâtuIpruncului. păianjen) sau de femeie. *Filipii. Din familia ei mai fac parte Satana Samcoiu şi nouă copii. Mercur. Marte. De mentionat că în descriu întâlnirea. uneori le omoară aveau timpul organizat pe luni lunare.SĂPTĂMÂNĂ Mitologie românească.. Pentru a luni lunare sau Lunaţii şi 52 de S. săptămână. li se Într-un an solar de 365 de zile sunt 13 strâmbă mâinile şi picioarele. care îi ies flăcări. A. cu unghiile ascuţite sau încovoiate ca o secere. cu tâtele mari. Ei aveau un ciclu de 8 zilenumit în albia (*Leagănul) copilului. Pamfile Iudor. sub perna sau de 7zile. periculoşi ca S. ceasuri rele. porc. oftează. şi pe S. înfăţişarea. 2000. *Rusaliile) au 8 zile. S. în sân. an) avea un caracter nefast. de 7 zile. Este sunt frecvente grupările de 8 stâlpi. cuprindea3 zile: sâmbăta. de femeia lăuză. tresar în somn. sau Spurcata presupusa S. Folclor medical român comparat. într-un săculeţ Multă vreme romanii nu au cunoscut S. câine. 1988. Mai nundinae. al cărei Gorovei. aruncate peste umăr. Jupiter. găină. Ediţie îngrijită. capră. Ritualul sfârşitului şi începutului Candrea 1.

sau tăiatul porcilor şi miezul nopţii de realitate păstrată de întreaga cronologie *Crăciun sau miezul nopţii de *Anul Nou. apar elemente dionisiace şi sunt tolerate unele şi astăzi. aşteptarea şi ospătarea mortilor. Dicţionar. Obiceiurile. după care se arie). durează trei zile (25 . se execută Române. solstiţiului de iarnă.Calendarul Popular oferă indicii conform cărora joia era o abateride la normele sociale. Nunta În Moldova. Cel care a fixat când se deschid mormintele şi circulă duminica (dies domini. Editura Fundaţiei Culturale se alungă spiritele morţilor.începea. care cristalizează senti. formează un scenariu rito-magic din calendaristic. 1982. banchetele Silvia Ciubotaru. deschiderea cerului. îndrăgesc şi grăbesc tinerii să pararea alimentelor rituale. se sacrifică Porcul. deschiderea se căsătorească. elementele dionisiace. în anul practicile de pomenire a moşilor şi 321 d. joia fiind mijlocul sau sens larg 19zile (20 decembrie . Bucureşti. Bucureşti. numeroase acte de divinaţie. neprecizat S. dominica) început printre cei vii spiritele mortilor. încercarea norocului. şi lunea. perioada fastă dintre miezul nopţii de *Anul Nou sărbătoare săptămânală celebrată miezul nopţii de Crăciun şi *Iordă­ sau precumduminica. substitut popoaresud-est europene s. în se maturiza. Secvenţele rituale şi ceremoSăptămână Oarbă niale ale morţii şi renaşterii timpului la Personificare a timpului. Ion Ghinoiu. latină medievală. 1. La români şi la celelalte strămoşilor. comorilor. ca al unei divinităţi preistorice. observaţii astronomice. strigatul Editura Universităţii "Al. peste sat.-ii. 242 . În sens restrâns s. propitiere şi profilaxie. alungarea spiritelor morţilor.Hr. prementele. când abundă practicile de Ghinoiu 1.-iisub auspiciile cele şi timpului calendaristic în perioada mai favorabile activităţilor umane. nitulFemeilor.27 decembrie).care nu lipsesc: tăiatul porcului. Demograjie şi etnograjie. sinonimă cu Săptămâna mormintelor.C. şi Enciclopedică.. a devenit ziua Domnului. stingerea şi aprinderea rituală Chioară. care Scenariul morţii şi renaşterii marelui zeu marca începutulS. lunea. Odată cu răspândirea timpul îmbătrânit după 365 sau 366 de zile se împarte în două perioade simecreştinismului. 2. timpul săptămânal se împlinea. Editura Ştiinţifică previziunile meteorologice. 1997.perioada nefastă dintre *Ignatul romană. actele rituale şi degrada. condiţie obligatorie pentru practicile magice prin care se recreează înnoirea lui. treptat. Obiceiuri populare depestean.C.7 ianuputerea săptămânii. arderea 2000. duminica trice: 1. Iaşi.. curăţire a spaţiului de forţele malefice. prima zi a 5.SĂPTĂMÂNĂ OARBĂ victoria binelui asupra forţelor malefice Sărbători ale Crăciunului acumulate de-alungul S. a luminilor şi focurilor. abundă de s. Cuza". Vladimir Trebici. a fost Constantincel Mare. rituale.

Aspecte ale mitului. Institutul de Arte Grafice. dar favorabil pentru spiritele morţilor cărora li se trimit ofrande (pomeni) mai ales la Sâmbetele Fochi A. 1977. Bîrlea Ov. Bucureşti. păstor sau crescător de animale. care încuie iarna şi înfrunzeşte codrul. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. s. 1997. Bucureşti. Editura Dacia. Din mitologia tracilor. 19I5. Muşlea Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B.P. Legendele Maicii Domnului. şi iarna între 26 octombrie şi 23 aprilie cu miez al timpuluila *Sânpetru de Iarnă (16 ianuarie). Fochi A. Cluj-Napoca. 1970. Marele Mucenic de la Tesalonic (26 octombrie) din calendarul ortodox. împarte Anul Pastoral în două anotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie şi 26 octombrie. 1904. Marian Sim. Socec. În opozitie cu săngiorzul. Academia Română. EdituraMinerva. Datini sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile propiţiere. Graiul dinTara Haţegului.Vârstele timpului. n. sau un fecior care se metamorfozează pe timpul nopţii în porc. Editura Minerva. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. Editura Meridiane.. este un bărbat obişnuit. Ion Ghinoiu. Hasdeu. Ghinoiu 1. Obiceiuri populare depestean. Bucureşti. Sărbătorile poporului cuobiceiurile. Editura Univers.. Bucureşti.SÂMEDRU Îngroparea Crăciunului. cu unulsau mai multe ceasuri rele. Editura Cartea Românească. Bucureşti. În legende. Studiu etnografic. 1978. Editura Minerva. Muşlea 1. 1970. credinţe şi basme s. nefast pentrucei vii. Calendarul iulian. Hasdeu... Diciionar.. Socec. Pamfile T. Mortilor. Socec.. 1982.. Bucureşti. Mangiuca S. vrăjile şi farmecele etc.. Densuşianu. fără noroc.. Sâmbătă Personificare a ultimei zile a săptămânii dedicată de romani zeului şi planetei Saturn. Bucureşti. 1881.P. 1976. actele de profilaxie şi de divinaţie. Bucureşti. care a preluat numele şi data de celebrareale Sfântului Dumitru. Muşu Gh. 1976. patronal ierniipastorale. Este un timp îmbătrânit. Bucureşti. Forme străvechi de cultură poporană românească. 1909..... Editura Fundaţiei Bucureşti. Densuşianu. oravita. Sâmedru Zeu al *Panteonului românesc frate cu *Sângiorz. Vitele născute sâmbăta se numeau Sâmbotinsau Sâmbotina. 1. străvechi simbolzoomorfpentru spiritul grâului Densusianu Ov. Împreună cu *Sângiorzul. Culturale Române. s. Tipografia Alexi. 1988. Herseni Tr. Editura Minerva. Rădulescu Codin C.încuievara şi desfrunzeşte codrul. cu miez al timpului la *Sântilie (20 iulie).. Datini şi eresuri populare la lachestionarele lui N. BîrleaOv. Eliade M. Mihalache D. Bucureşti. credinţele şi unele tradiţii legate de ele. Bucureşti. FochiA. 1914. gregorian şi poporul român pe anul 1882. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al 243 .

este. Zeu al vegetaţiei. Calendarul iulian.. Din lemnul dur al C. invocată în descântecele pe cu *Sântoaderul cel Mare celebrat în ursită: Tu. închide iarna şi Tipografia Alexi.. Craiova. Plante dinflora spontană cai (Caii lui Sântoader). *Sângiorzul Vacilor. *Bloj. Deşi S. Ei poartă la brâu gregorian şi poporul român pe anul 1882.. divinităţi vegetale numită Gheorghe sau identificat în *Panteonul românesc cu 5.SÂNGER anotimpuri simetrice: vara pastorală.) din fam. Studiu etnografic. Sâmedru îl omoară pe Română.. 1976. şi iarna pastorală. Un sfânt înfrunzeşte codrul. hipomorfe. să mi-J aduci ca un Sântoader. crestau bâtele ciobăneşti şi codiriştile de trăsături comune: sunt divinităţi tinere. Sfântul Gheorghe Anului Pastoral. Bucureşti. Papalugără. Muşlea 1. protector al cailor. purtate în spate de cai bici (Oltenia. Pamfile celălalt îl desfrunzeşte. la începutul Transilvania şi Banat. Tipologia folclorului din răs­ închide vara şi deschide iarna la 26 punsurile la chestionarul lui B. şi Sâmedru. peste care creştinismul a Mujug. purifică spaţiul cu utilizări în gospodăria ţărănească din de forţele malefice. Mangiuca S. Densuşianu. Între ei este T. *MătăhuIă care se naşte şi moare simSfântul din calendar . EdituraMinerva. Muroi. / TII.P. Sărbătorile de toamnă şi postul încheiat un rămăşag pe viaţă şi pe moarte: dacă copacii sunt neînfrunziti pe Crăciunului. 1999. Socec. amândoi sunt străvechi Personificare a unui arbust melifer. omoară balaurul. S. suprapus pe Marele Mucenic Gheorghe. Hasdeu. Muntenia şi Oltenia -. *Păpălugă. Goţoi. Sânger. 5. Ajun. între S.. 1881. *Bou Ferecat. Degradarea neîncetată în Moldova. armăsar. 1. să mi-I aduci ca un înger! / . EdituraHelios. Muntenia). Academia data de 23 aprilie. /. împreună cu timpul. 2.-Iui se folclorul şi iconografia românească. oraviţa. şi invers. opusul lui Sâmedru. în bolic.numit S. 244 Bucureşti. deschidevara la 23 aprilie.. divinităţi pastorale de origine indo(Carnus sanguinea L. Cavalerul Trac. în credinţele. Oltenia. urmată de naşterea şi purificarea XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N.. a timpului şi spaţiului îmbătrânit până la împarte împreună cu *Sâmedru pragul dezordinii şi haosului dinaintea (26 octombrie) Anul Pastoral în două creaţiei. 1914. iar Sâmedru Bîrlea Ov. octombrie. Arfar. cheile anului cu care S. 1970. Ciclu de sărbători la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai (*Mânecă­ Sângiorz toarea. .. europeană şi prezintă evidente asemănări cornaceae. prin atribuţii şi Sânger dată calendaristică de celebrare. Plugar.. *Arminden. încuie iarna şi descuievara etc. Cu toţii au. între Sâmedru şi S. (Sângiorz) sau având ei înşişi copite de Georgeta Niţu. / Tu. Bucureşti. să mi-I aduci ca un sâmbăta din Săptămâna Caii lui nebun. Editura Minerva. Dictionar. *Ispas) dedicat unei străvechi vitelor cu lapte şi holdelor semănate.

colacii de S. însemnatul mieilor şi oilor. visul fetelor şi norocul băieţilor. ard comorile şi vorbesc animalele. rodul câmpului. sorcovitul animalelor şi oamenilor cu urzica. revin în sat. strecurătoare din pânză rară. tot de 245 . alungarea spiritelor malefice prin strigatul moroaielor şi strigoaielor. observaţii şi previziuni meteorologice şi astronomice şi altele. stropitul. Sânjor. inclusiv prin holdele semănate cu grâu. preparareaalimentelor rituale (mielul fript haiduceşte. mana vitelor era luată prin îngroparea bulgă­ reluide sare sub pragul porţii. *Pomul de Mai. la hotare. libertatea vitelor. înaintea de ivirea zorilor. tulnice şi buciume. pentru vindecarea unor boli ale animalelor. sub poteca sau în drumul de trecere al vitelor. ruptul mieilor de la oi (întărcatul): începerea tunsului oilor. când *Strigoii vii şi vrăjitoarele fură laptele vacilor. aprinderea Focului Viu. pelinul sau leuşteanul. în special a celor cu lapte. s-ar aduna. Alteori. vrăjită şi dată s-o bea propriile lor vite. Sângiorzul Vacilor Ziua de prăznuire a *Mânecătoarei (22 aprilie). urme ale beţiei rituale (vinul roşu amestecat cu pelin). se deschid portile cerului şi altele. de a paşte slobodepe unde doresc. oboarelor şi ţarcurilor de vite. angajarea ciobanilor şi văcarilor. Vrăjitoarele mergeau şi ele dezbrăcate şi despletite în noaptea de 22/23 aprilie. sora mitică a lui *Sângiorz.). dezgroparealui în taină şi dată apoi s-o lingă vitele lor de prăsilă (Bucovina). credinţa că în timpul şi spaţiul purificat în noaptea de S. *Prepeleac) sau animală (mielul sau iedul). repararea stânelor. prin sunete de trâmbite. acte de manifestare a bunăvoinţei şi toleranţei. călărind pe limbile meliţelor pe la casele rămase pustii şi răscruci le drumurilor. închiderea tarinelor pentru păşunatul devălmaş. înmuiată de roua dimineţii era stoarsă într-un vas de lemn (doniţă. găleată). cu sidila legată de picior prin păşuni. obiceiurile şi practicile magice de la S. încât întreaga suflare a satului căuta mijloace de luptă. sunt însoţite de numeroase activităţi economice şi organizatorice: alesul oilor şi formarea turmelor pentru vărat. intră în trupurile părăsite şi merg să ia mana vitelor cu lapte. care îşi părăsesc trupurile fără ştirea lor în noaptea de 22/23 aprilie. urcarea turmelor la munte. Credinţa oamenilor că vitele vor pierde laptele sau că nu se vor mai înmulţi era atât de puternică. printre altele: sacrificiul simbolical divinităţii în ipostază vegetală (Ramura Verde. prepararea unsotii.Spre deosebire de scenariul ritual de înnoire a timpului la Anul Nou civil.SÂNGIORZUL VACILOR lor anuală sunt redate printr-un amplu scenariu ritual care cuprinde. bătându-se cu limbile meliţelor până la miezul nopţii. fâneţe şi holdele semănate. udatul şi spălatul ritual cu roua plantelor: vrăji şi farmece. măsurişul laptelui. porumbul). Sidila. *Arminden. semănatul *Busuiocului şi a unor plante de cultură (meiul. medicament obţinut din plante şi grăsimi animale. După ce îşi încearcă puterile. purificarea animalelor şi oamenilor cu fum şi foc. Strigoii vii. Maial.

răsare pe cer constelaţia Găinuşei.de V. intră 246 slugă ladiavol. alungarea fermecătoarelor prin strigăte. rostopascăi. fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai putin periculoasă. uşi şi ferestre. spre deosebire de celelalte trei posturi de peste an (Postul Paştelui. pragurilor şi ferestrelor. stând la masa împărătescă în dreapta lui Dumnezeu. Importanta sărbătorii este subliniată de Postul lui Sânpetru. bozului. paza atentă a păşunilor şi vitelor scoase la păscut. aprinderea Focului Viu şi altele. mai ales. cu pescuitul. leuşteanului. i se întâmplă lucruri hazlii (i se fură caiisau boiichiar în vremea aratului. când oamenii erau foarte credincioşi. *Sânziene) S. Editura sfârşitul secolului Minerva. Densuşianu. singur sau ca însotitor al lui Dumnezeu. Datini şi ctesuri populare la alXIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. *Anul Nou. Bucureşti. Ghinoiu1. Local. uşilor. apărarea gospodăriilor şi adăposturi lordevite prin prinderea. La marile sărbători calendaristice (*Crăciun. de aproximativ o jumătate de an. descântatul pelinului. Acolo. se efectuau obiceiuri legate de cultul morţilor (*Moşii de Sumedru. este luatde Dumnezeu în cerundeîiîncredintează portile şi cheile Raiului. poate fi văzut de pământeni la miezul noptii. jugastru). sunete de tulnice şi buciume. fiind maimarepeste cămările cereşti. odoleanului. salcie. În ziua de prăz­ nuirea sfântului. Învremurile imemoriale.deV. artar. de V. *Măcinici. Românii din 1976. împarte hrană animalelor sălbatice.SÂNPETRU DE VARÂ natură magică. Tipografia Modernă Luis. Sânpetru de Vară Personificare mitică care a preluat numele şi ziuade celebrare ale Sfântului Apostol Petru (29 iunie). portilor. împotriva vrăjitoarelor: ascunderea limbilor de meliţă pentru a nu fi găsite de strigoi. a ramurilor de rug şi măceş pe la porti.. Fiind credincios. cândse deschide pentruo singură clipă cerul.deV. Fochi A. ungerea cu usturoi sau cu unsoare din usturoi şi plante apotropaice a melitelor. se îmbată şi este bătut de oameni).umblape Pământ. afumarea vitelor şi păstorilor. cucul încetează să mai cânte. vitelor şi oamenilor. s. Munţii Apuseni (Moţii). *Sângiorz. Obiceiuri populare depestean.este despărţit de fratele său. sărbătoarea era anunţată oamenilor de anumitereperecosmice şi terestre: apar licuricii. în special lupilor. În *Calendarul popular s. boceteîn cimitire. Sânpetru de Iarnă. care. foarte harnic şi bun sfetnic. are număr variabil de zile. Dumnezeu îl consulta la luarea unor decizii. are o drăguţă pescăriţă. Bobotează. dar şi petreceri şi vestite târguri (TârguI de Fete de pe Muntele Găina). petrece şi joacă la cârciumă. 1888. esteiscoada lui Dumnezeu pe Pământ şi altele. creşterea animalelor şi.de V. s. stejar. Frâncu Teofil. aşe­ zarea grapei cu coltii în sus. la stâlpii acestora a *Ramurii Verzi (fag. este prezentat ca un om obişnuit: se îmbracă în straie ţărăneşti: se ocupă cu agricultura. Adesea. . Bucureşti. curăţirea şi tămâierea mormintelor). care marchează miezul verii şi perioada secerişului. Postul Crăciunului şi Postul Sântămăriei). În povestirile şi snoavele populare s..

SANTANDREI Dicţionar. Cercetări 247 . Sărbătorile farmecelor şi descântecelor. 1909. Fetele veneau cu câte trei etnografic. Pamfile 1. o petrecereasemănătoare cu Revelionul.. Institutul de ArteGrafice. în mareveselie. Credinţe şi Obiceiuri. O băutură pentru un an.. Pentrua fi feriţi de acţiunea Ov.. împarte anul pastoral cată cu făină de mei. la români. Mangiuca S. ferestrele şi uşile caseiunde se desfăşura Sărbătorile de vară la români. jucau.. în AAF. Crăciunului. în vremurile din în două anotimpuri egale: iarna şi vara urmă cu mălai de porumb. unde. gregorian şi poporul sfânt şi se folosea peste an ca leacpentru român pe anul 1882. Ştefănucă P. Bîrlea numită Noaptea Strigoilor sau Păzitul Usturoiului. 1970.P. Sărbătorile de toamnă şi postul Studiu etnografic. 1881. Iv. Bucureşti. Române. Împreună cu fratele său. se distrau. Editura Bucureşti. Academia Română.V.în mijlocul horii. mâncau. *Sânpetru chiera *Covaşa din făină de grâuamestede Vară (29 iunie). Academia Română. tinerii ieşeau în curtea casei Oltenia). Mihalache D. MarianSim. pe (Transilvania. Pavelescu Gh. 1898. Muşlea 1.. studiu etnografic. F1. Folclor dinjudetulLăpuşna. vindecarea bolilor.. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. aceştia la chestionarele lui B. glumeau. Minerva. Dimineaţa. Bucureşti. le puneau laolaltă 1910.. căpăţâni de usturoi. în REF. în AAF. Rădulescu Codin c. Aspecte dinspiritualitatea românilor transnistreni. nr. Editura camuflau şi ungeau cu mujdei de usturoi Minerva. Cârnilegile. 1993. Datini şi eresuri populare la era jucată de un flăcău. Se împărţea sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile usturoiul şi. 1976. Pamfile 1. 1933.. în primele decenii după naşterea Domnului Iisus. Muntenia. cântau. pentru prinderea oravita.V.. Il. Începea un nou an. Ştefănucă P. la sfârşitul secolului al XIX-lea. stăpânită de Patron al lupilor cărora le împarte hrană forţele malefice. Tipologia folclorului din răspunsurile malefică a moroilor şi strigoilor. Densuşianu. (29/30 noiembrie) tinerii organizau. Bucovina. Apostolul care a predicat. Usturoiul privegheat se păstra ca ceva Calendarul iuliati. Hasdeu. 1914. Studiu petrecerea. covatacu usturoi Fochi A. Sântandrei Divinitate geto-dacă care a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Andrei (30 noiembrie). Bucureşti. 1937.. Bucureşti. pe pământurile Daciei. Fundaţiei Culturale 1997. 1-2. se întorceau lachestionarele lui N. Tipografia Alexi. în ziua lui de celebrare (16 ianuarie) beau. Socec. folclorice pe Valea Nistrului de Jos. Bucureşti. sinonim cu Sânpetrul de rituală nelipsită de la acest ospăţ străve­ Iarnă. credintele şi unele traditii legate de ele. într-o covată pentru a fi păzite de o bătrână la lumina lumânării. Complet Sânpetrul Lupilor izolaţi de lumea din afară. în Colinele tutovei. Bucureşti. luminazilei. În noaptea de S. Editura pe la casele lor. Socec.

*Precesta Mică. . fulgerele şi trăsnetele în timpul furtunilor. iar ciobanii separau berbecii de oi. S. S. 248 .. adună lemne din Bucureşti.. S. Fiind ispitit şi înşelat de Drac. sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. identificat cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleisis din mitologia geto-dacă. miezul sezonului pastoral cuprins între *Sângiorz şi *Sâmedru. crescător de animale. Ca personaj profan. S. Dicţionar. produce tunetele. dedicată mortii şi renaşterii Marii Zeiţe de origine neolitică.rnituiau" mieii. M. îşi Fochi A. Este un timp favorabil pentru observatiile şi pronosticurile astronomice şi meteorologice. genunchi. vână tor. Ghinoiu 1.. Bucureşti. hotărăşte unde şi când să dea grindina. negustor de vite. Peste o mare sărbătoare precreştină din preajma echinocţiului de toamnă. Părinţii Bisericii au suprapus Naşterea Fecioarei Maria numită de români S. care a preluat numele şi data de celebrare(20 iulie) ale Sfântului Proroc Ilie. Cultul lui S. Ca divinitate solară şi meteorologică. mamă. M. Ea marchează închiderea adăposturilor subpământene pentru apărarea reptilelor şi insectelor (Ziua Şarpelui) şi plecarea păsărilor migratoare spre ţările calde. provoacă incendiile în verile toride. grindinii şi ploilor torenţiale. printre altele. fiică sau soră). este hotar calendaristic între vară şi iarnă. jupuirii cojii ulmului pentru legat vita de vie. schimbării pălăriei cu căciula. stă închis 40 de ani într-un beci sau Obiceiuri populare de pestean. bordei.M. în special de femeile dornice să aibă copii şi să nască uşor. vrăji şi descântece pentru prevenirea sau îndepărtarea vijeliilor. Editura Păcatele şi le-a ispăşit în diferite moduri: Minerva. Datini şi eresuri populare la omoară unul sau mai multi membri ai familiei (tată. fiu. norocos pentru căutătorii de comori. cară apă cu gura.SÂNTĂMĂRIA MICĂ Sântămăria Mică Sântilie 1. La S.. orzului şi secarei. Densuşianu.. în pălărie. Este un timp propice efectuării observatiilor meteorologice şi astronomice.. cuprinde. se mituiau (tundeau) mieii şi se retezau stupii. Născătoarei şi Pururea Fecioarei Maria (8 septembrie) din Calendarul ortodox. bătutului nucilor. La S. agricultor.. începerii culesului viilor. pentru a uda un lemn putred să-I facă să rodească. este un om obişnuit: soldat. se separau berbecii până la *Vinerea Mare. şi Sântămărie Mare sunt sărbători respectate cu sfintenie de românii de pretutindeni. pe muntise organizau vestitele Nedei şi Sântilii. 1976. culegerea plantelor de leac. mergând în Editura Fundaţiei Culturale Române. leagă şi dezleagă ploile. S. practici de pomenire a mortilor (Moşii de Sântilie). *Maica Domnului. Zeual focului şi *Soarelui în *Panteonul românesc. continuării semănatului grâului. miezul verii pastorale. 1997. culegerii unor plante şi fructe de leac. Denumire populară a Preasfintei stăpânei noastre de Dumnezeu. deschiderii târgurilor şi iarmaroacelor unde se vindeau şi se cumpărau produse specifice sezonului. de unde şi zicala A venit sătuă­ mărie / Te-ai p.

Bucureşti. alteori *Maica Precista. enciclopedie a poveştilor Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. oamenii. iar dinsângelescurs s-ar aprinde Pământul carevaarde9 stânjeni în adâncime. păzeşte o turmă de oi în vârf de munte etc. pe sub streşina caselor. în turlele bisericilor şi chiar în corpurile unoranimale. Bucureşti. sau simpli vizitii la carul lui ceresc (*Foca). 1892. Speriaţi. În tinerete S. Bucureşti. Kernbach V. Studiu de folclor. Dar. Panteliile). care poartă o bogată sinonimie locală şi zonală masculină (*Scaloian. subordonarea şi ierarhizarea divinităţilor aducătoare de arşiţă şi foc în luna lui Cuptor. Iarba Fiarelor. Tipografia Modernă Luis. va aduce urgia apocalipsei: dracul va reuşi. singurul sfânt cu trup şi suflet. dar nici să stârpească definitiv sămânţa dracilor. bubuie). trăsneşte şi arborii. Simbolurile prin care S. 1983. tuna şi trăsnea atât de puternic încât plesnea copilul în pântecele mamei şi viţelul în burta vacii.SÂNTILIE pădure 9 ani pentru a-şi clădi un rug imens în care se aruncă şi arde de viu.. S. fulgeră şi trăsneşte în stânga şi dreapta dracii cu biciul lui de foc. Academia Română. 1928. huruie. 2. Mică româneşti. După purificarea prin foca Pământului. FrâncuTeofil. substituit de o păpuşă confectionată dinlut. Românii din Munţii Apuseni (MOfii). moartea lui S. se defineşte ca un autentic zeu solar sunt uşor de recunoscut: trăsura cu roţile de foc şi caii înaripaţi. Soltrimis la divinitatea pluviometrică să dezlege sau să lege ploile. mai mici decât ceide astăzi. în special câini şi pisici. tunetele. biciul şi săgeţile de foc. Sfântul Soare). casele. luându-i piciorul drept. Studiu etnografic. l-a asurzitsau i-a scos un ochi. în final. Înmormântarea la români. aleargă printre nori. alergându-i cu trăsura şi lovindu-i cu biciul de foc ţinut în mâna stângă. să-i taiecapul. va apărea o nouă generaţie de oameni. fraţi (Ilie Pălie. Editura Albatros. 1888. Marian Sim. 249 . aceştia se ascund pe Pământ: prin pomi. Dumnezeu. asemănători cu *Blajinii care ar fi trăit înaintea *Uriaşilor. pe cer. Candrea LA. duduie. Bucureşti. transmis printr-un cântec funerar. vitele. Bîrlea Ov. l-a lăsat ciung de mâna dreaptă... Dintr-o imensă movilă funerară ar ieşi apoi sufletele tuturormorţilor sub formă de oi şi capre: oile I-ar urma pe Dumnezeu în Rai. Pantelimon). l-a ologit. bisericile în care s-au ascuns dracii. S. Dicţionar de mitologie generală.. trăsnetele şi fulgerele cu care luminează cerul înnorat. Editura CulturaNaţională. Bucureşti. Dumnezeu îl iartă. 1910. Sărbătorile de vară la români. Bucureşti. El continuă însă alungarea şi omorârea dracilor.. Tatăl Soarelui. 1976. Fl. Pamfile T. Dorind să nu-i scape nici unul. multedin acestea fiindu-i surori (Pârliile. îl trece printre sfinţl şi îl înaltă la cer într-o trăsură cu roţi de focla care sunt înhămaţi doi sau patru cai albi înaripaţi. este purtătorul unui mesaj precis. Lito-Ttpografla Carol Găbl. şi acolo. După escatologia populară. caprele pe drac în Iad. tună (durduie. Pentru a nu distruge lumea.

femeia care îşi înfăşoară mijlocul cu tulpini de S. albă (GaJium moJlugo L. S. Rubiaceae.. i se solicită să le schimbe părul cu coada iepelor: ţoadere. *Caii luiSântoader. face poznemari. galbenă (GaJium verum L. Ierarh Vasile cel Mare dinCalendarul ortodox. rod bogat holdelor de grâu şi orz. frumos mirositoare. fecioarele şi nevestele care o poartă în sân sau în păr sunt atrăgătoare şi drăgăstoase. Bucovina). Ca substitut al zeiţei Diana (Santa Diana) cununa este agăţată la ferestrele caselor. strică fete. / Ca s-o poarte fetele.) şi S. Deziualuisefac veselii şi chefuri sau Sf Vasile estehoItei. substitut fitomorf al zânei fecioare care dă miros şi leac florilor. maimarepeste herghelia lui divină. Petrece şi iubeşte. tulpinile.. *Năval­ nic. purtată pe cap de o fecioară în ceremonialul numit Dansul Drăgaicei (Vlaşca. / Să crească lungă ca ara.. şi spice de grâu se împleteşte o cunună. Moldova de sud şi centrală. În flora României cele două varietăţi ale plantei. 1tansilvania. se scaldă în apa în care a fiert planta recoltată sau când aruncă apa scaldeiîn grajdul cailor. Frecvent. prezice ceea ce i se va întâmplaîn cursul anului celui care a confecţiont-o sau a aruncat-o pe acoperişul casei. Sântoadere.SÂNTOADERUL CEL MARE Sântoaderul cel Mare Sânziană Zeu cabalin. beau. Bucovina. Vasile. pe marginea drumurilor. / Moale ca mătasea. Plantă erbacee din fam. cu chefuri care amintesc de orgiile dionisiace: Sf Vasile stă călare pe boloboc. în obiceiurile şi actelemagice. Banat. Teleorman). *Sângiorz) care a preluat numele şi data de celebrare a Sf. Fatacare pune floarea sub căpătâi în noaptea de Sânziene (24 iunie) îşi vedeîn visursitul. Prin calitateaei de a înflori în cea mai lungă zi a anului şi cu insolaţia cea mai Sânvăsâi Reprezentare mitică din generaţia sfintineri (*Vlasie. Dă-mi un bărbat / Cât deblestemat. Ea apără oamenii. . El este personificarea începutului de an. Muntenia). / Dar bine-ntrămat! sau Sânvăsâi vătgat. e împăratul iubirilor. Planta e cunoscută sub două denumiri zonale: S. Printre altele. Florile. i-a legat la toartă o crcngută de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-I ureze. joacă şi cântă . De aceea de Sf Vasile se urează. sinonim cu Sf.. ţilor 250 . (Oltenia. este ocolită de dureri de şale în timpul secerişului. mormintele şi holdele de forţele malefice. Bucuros că i-a dat prima zi a anului. / Dă cosiţă fetelor. / Iar cosita fetelor/ Dă s-o poarte iepeleî. / Dă-mi Doamne bărbat! În 1tansilvania este numit S.. nordul Moldovei) şi *Drăgaica (Dobrogea. *Dragobete. seminţele şi rădăcinile au numeroase utilizări în medicina şi cosmetica populară. Muntenia şi Dobrogea Sf. Vasile.. în stâlpii porţilor şi în crucile de hotar.) cresc prin fâneţe şi livezi.. Maramureş. substitut al sacrului. iar în Moldova. Din flori de S. (Moldova. S. ar fi luat un clopoţel. prin păduri şi pe lângă garduri. invocat defete şi neveste să le dea păr frumos şi mătăsos când sapă rădăcina de *Homan. este invocat de fete în farmecele de dragoste şi de aflare a ursitei: Sânvăsâi bălţat.

Sinonimul lor sudic (Muntenia. se păstrau afară. seminţele şi rădăcinile malele. Transilvania.-le pot deveni forţe frunzelor vindecă frigurile. sudul Moldovei) sunt Sânziene 1. S. în zoriizilei de Drăgaică (Sânziană) căsătorite. S. apără semănăturile de grindină şi de usturoi. în roua atestate atât ca divinităţi fitomorfe (planta care înfloreşte de ziua lor. de obiceiîn ziua care îi este dedicată în calendarul număr fără soţ. 24 iunie. S. (23/24 iunie). 1999. pentru a fi folosite la nevoie. a devenit reper calendaristic pentru apreciereastadiului de dezvoltare drăgaica). când oamenii le pulară: pusă în scaldă întăreşte copiii debili. mureş. şi recoltată vârtej pe cei păcătoşi lovindu-i de boala în zorii acestei zile se tratau diferiteboli numită luatul din Drăgaică. În noaptea înfloritul s. cântă şi pulară florile sunt culese. Craiova. sunt *Zânele Planta sau anumite părţi ale plantei au Bune. MaraOltenia.sau Drăgaicelor este jucat de o ceată de fete. zeama obţinută din zdrobirea nesocotesc ziua. Obiceiuri. stadiul vegetal al fecioare frumoase răpite desmei şi finute planteloreste avansat şi invers. Dobrogea. căzută pe iarbă credeau că devin mai Sânziana). tămăduiesc bolile şi suferinţele oamese legau buchete şi. când se împârguiesclanurilede grâu şi înfloreşte credinţe. Plante dinflora spontană anturajul în care se desfată zeiţa agrară) cu utilizări în gospodăria ţărănească din în Oltenia. se începea cositul pajiştilor. în timp ce umblă pe Pentru farmacopeea şi cosmetica po. aduc piatră (grindină). Editura Helios. toamna. ridică în roua căzută în noaptea de S. plămădită în distructive: stârnesc din senin furtuni şi rachiu vindecă loviturile şi vătămările. stropesc cu leac şi miros florile. sub grinda vijelii. împart rod holdelor şi femeilor ritual. care sunt Zânele rele.Pământ sau plutesc prin aer. pomorfe (ceata feminină care formează Georgeta Niţu. fetele şi femeile tinere fără rod şi florile fără leac. În sud-estul României rolul S. Moldova de nord. S. zeiţă agrară celebrată la solstitiul de vară. după un anumit dansează. puternică.SÂNZIENE planta ce-i poartă numele (*Sânziana. Plantele de leac recoltate la S. cu vijelii. Reprezentări Drăgaicele. DicIionar. acte rituale şi practici magice. 251 . lasă câmpul de ochi şi de piele.-lor diverse întrebuinţări în medicina po. sunt care se tăvăleau în noaptea de S. Bucovina. de S.-le sunt zeiţe fecioare care al culturilor: dacă înfloreşte înainte de apar noaptea numai în cete. ascunse prin păduri României şi în zonele de munte la neumblate de picior de om. Ele ar fi zânesfinte sau popular. fantastice în alaiul *sânzienei sau *Drăgaicei. cât şi ca divinităţi antrofrumoase şi mai drăgăstoase. specifice scenariului ritual de înnoire a timpului în ziua de Sânziene: efectuarea observaţiilor 2. Spre deosebire de *Iele şi *Rusalii. acareturilor. înmulţesc păsările şi aniiar tulpinile. S. Banat. În situaţii speciale. împreună cu o funie nilor. În nordul În palate ferecate.

Lumea de aici. Bucureşti. 1997. Maramureş. în special la răsăritul *Găinuşei sau Cloştii cu Pui. care poartă o bogată sinonimie locală şi zonală feminină (*Ploaia. Cuceu. 1. Folclorul medical român comparat. în sud-vestul.. Bucovina. în raport cu care se calcula apoi timpul favorabil semănatului grâului de toamnă. 1910. Academia Română. Banat.) pentru a deveni plăcute feciorilor. Dobrogea. cârpe. Transilvania. S.ulm. pomeni. Editura Minerva. substituit de o păpuşă confecţionată din lut. Ghinoiu 1. În perioada lor de celebrare. aprinderea Focurilor de S. Editura Fundatiei Culturale Române. cucul încetează a cânta. scalda rituală a fetelor şi nevestelor tinere în apă curgătoare. 1976. plop. paie sau crenguţe de lemn îmbrăcată cu hăinuţe din cârpe. Studiu etnografic. 1981. este purtătorul unui mesaj precis. însuşirea magică (furtul) manei şi rodului holdelor şi vitelor.. în locuri tăinuite sau tăvălirea lor prin pajiştile înrourate în nopţile de S. a solstiţiului de vară. Ghinoiu. Datini şi etesutipopulare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri lachestionarele lui N. Editura Polirom. *Maica Călătoare a. sunete din tulnice pentru alungareaspiritelor malefice). Bucureşti. prin păduri apar *Licuricii care luminează calea rătăciţilor.. Obiceiuri populare de peste an. Pop. Moaşa Ploii. Bucureşti.SCALOIAN astronomice şi meteorologice. Adrian Fochi. 1. 1999. Tatăl Soarelui.se organizează vestiteTârguri de 5. 1. producerea zgomotelor nocturne (strigăte. nordul şi centrul României (Oltenia. aprinsul şi Umblatul cu făclia. săparea şi plantarea florilor pe morminte) şi altele. aflarea ursitei prin împletirea *Cununii de S. Bucureşti. Obiceiuri agrare . Drăgaică sau de Fete. Sărbătoarea se numeşte s. Bucureşti. Muntenia). L-Aurel Candrea. *Sântilie). încingerea cu tulpini de cicoare (Cichorium intybus L. semn că a sositvremea cositului fâneţelor.. laşi. Bucureşti. Seceta. 1999. *Zâna. practici de pomenire a morţilor (Moşii de S. lumea de dincolo. pentru a fi frumoase şi îndrăgite de-a lungul anului. 'ludor Pamfile. şi arderea substanţelor puternic mirositoare. Maria Cuceu. Editura Minerva. transmisprintr-uncântecfunerar. Editura Minerva. Vechi obiceiuri agrare româneşti. 1988. *Maica Domnului. Editura Fundatiei Culturale Române. Mama Secetei) şi mai rar masculină (*Scaloian. dezlegarea sau legarea ploilor. Folclor românesc. D.. spălarea părului de către fete cu iarbă mare (Inulahelenium L. Sărbătorile de vară la români.) pentru a preveni durerile de şale în timpul secerişului. voI. Bîrlea Ov. 252 Moldova centrală şi de nord) şi Drăgaică în restul teritoriului (Moldova de sud. Densuşianu. SfântulSoare. Scaloian Soltrimisla divinitatea pluviometrică să dezlege sau să lege ploile. şi aruncarea acesteia pe acoperişul caselor şi şurilor: expunerea hainelor şi aşternuturilor la Soare pentru a nu fi roase de molii. se răsuceşte frunza pe ramurile de tei.

Adesea.. Când beţele sau ciomegele. Editura 1septembrie. plantaeste jertfită Oltenia).. Densuşianu. Cluj-Napoca. *Anul Nou Agrar. a fost de Măcinici. au devenit. Bucustrâng la căldură în jurul focului. 1999. Ciclul vegetal al grâului. adică se Păresimile. Moartea cu Sfinţi Mucenici din cetatea Sevastiei. deschis Scoaterea Căldurii de sămânţa semănată şi închis de Practică magică efectuată de copii în ziua sămânţa recoltată (seceratul). FI. spiritulgrâului În timp ce copiii loveau Pământul cu locuieşte în corpul plantei mamă. fiară cu dinţi de piatră că Pământul era bătut cu maiurile (un fel în neolitic şi din metal în Epocile de ciocane uriaşe din lemn). Răpciuni / Cad copiii pe tăciunii. grâu. / Să se facă vreme adăpostul impenetrabil al bobului de bună / Pe la noi pe bătătură! (Muntenia. căsătoria şi moartea. Institutul de Arte Grafice. Bronzului şi Fierului. Vini ţel reşti. de unde şi zicala În luna Sărbătorile la români. 1899. numită: Răpciune. acesta se retrage în frig şi ieşi căldură. 1989. şi unelte calendarul creştin ortodox cu cei 40 de ale morţii antropomorfe. pentru asemuită cu lacunara formulă a vieţii alungarea frigului şi scoaterea căldurii. Studiu etnografie. omului: naşterea. cu timpul. În coasa sau cusecera este femeia fioroasă timp ce lovesc Pământul aceştia s-ar care seceră vieţile oamenilor precum îndemna strigând în cor: Patruzeci desfinp spicele de grâu. pentru sănătatea şi norocul oamenilor. identificate în vegetale. / Dari cubotele-n Pământ / Ca să tune (intre) frjguf / Să iasă căldura! Ion Ghinoiu. cu toiegele. strigauîn cor: Intră face sămânţă. Conform gândirii magice. cu înţeles de răcire a timpului. Secere şi Coasă Unelte de recoltat grâul şi de jertfit oameniipurtate de *Moarte în mână sau pe umăr.Calendarul roman cu început de an la mental.. se bătea cu botele şi dincolo. simboluri ale morţii spirite ale strămoşilor. Editura Fundaţiei Culturale ciomegele şi în focurile aprinse în curţi şi Române. în ziua de 9 1martie. 253 . Bucureşti. şi S. Mediu. cu Fochi A. Lumea de aici. C. (Stilul vechi) şi gregorian (Stilul nou). luna a nouaîn Calendarul iulian martie. sau de coasă în Evul măciucile sau botele de către Moşi.SEPTEMBRIE În traditia populară românească. grădini înziuade Măcinici (Banat). precum Măcinicii. După fructificare. În graipopularluna S. Uneltele cu care copiii sau Moşii bat Pământul să Septembrie scoată căldura şi colţul ierbii suntmodelate Personificare a lunii a şaptea în simbolic din *Aluat şi mâncate sacra. Datini şi eresuri populare la început de an la 1 ianuarie şi luna întâi în Calendarul Biblic cu început de an la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. Pearii relativextinsese credea violentde seceră. Bucureşti. este Minerva. voinici. Editura Dacia. Marian Sim. lumea de (Moldova). 1976.

Ghinoiu 1.-ii sunt . Sibiu). Se credea că S.. Mariana Kahane. şi Editura Bradului. / Ca să-ti descui gutita. Mitologie românească. Bucureşti. Sfântă Mărie Zeiţă a morţii în cântecele funerare care împarte sufletele în cele două lumi: de aici şi de dincolo: Colo sus. Bucureşti. Bucureşti. Lucilia Georgescu-Stănculeanu. *Ziua Şarpelui. Bucovina. Lumea de aici.. gregorian şi poporul român pe anul 1883. jud.. Ciubotaru 1. Braşov. Bucureşti. lumea de dincolo. Sfinţi Sfânta Moarte Zeiţă antropomorfă a Panteonului românesc care ia sufletul omului. S. apăra oile şi păstorii de sălbăticiunile pădurii.. Mangiuca S. M. În alte texte. Începutul Verii lui Mioi) specifice schimbării anotimpurilor.Roagă-te laSfânta Moarte. Sărbătorile la români. strângerii roadelor de pe câmp. / Vii-i scrie cu roşală. grădini. Bucureşti. / Să rămâie-n astă {ară. Bucureşti. Tipologie Muzicală. mai în sus. Candrea L-A. Cârnilegile. livezi. Lumea de aici. Ghinoiu 1. Moldova. Calendarul iulian.. *Anul Nou Biblic. Banat). EdituraAcademiei. 1999. Bucureşti. *Brăduleţi. numită Lunea Păstorilor. 1999. / Sus la slava cerului. ZiuaCrucii. *Sântămărie Mică. vii. Editura Cultura Naţională. Editura Grai şi Suflet . M.. *Teclele. Luna S. *Zâna Bătrână şi *Maica Precista. sinonimă cu *Moartea. 1882. În unele *Bocete versificate S. lumeade dincolo. Ciuda lui Arhanghel. / Să grăiesc şi eu ceva. sinonime cu Sfinţişori.Tipografia Aiexi. Iarba Fiarelor Studiu de folclor. MarianSim. Editura Fundaţiei Culturale Române. Iaşi). puterea de a deschide gura mortului ca să poată vorbi o are Precesta sau Dumnezeu. (Şalcău. străve­ chi început de *An Nou agrar. Marea trecere. 1999. are puteri nelimitate: 254 Spirite ale morţilor modelate din *Aluat şi prăznuite în ziua de *Măcinici. R. cuprinde numeroase sărbători (*Simion Stâlpnicul. în special de lupi (Banat). / Mor{i-i scrie cu cerneală / Ca să treacă în ceea {ară .. H. 1985. precum şi semănatului cerealelor de toamna.SFÂNTA MAICĂ LUNI sau Vinimeriu care indică începutul culesului viţei de vie şi stoarcerii strugurilor pentru vin. mâncată sacramental de ciobani. 1928. Vulcănescu Sfânta Maică Luni Personificare a turtei de cucuruz (mălai de porumb) preparată de femeiîn prima zi după Lăsatul Secului de Paşte. Cântecul Zorilor muzicală. Berbecari. Studiu etnografic.. *Bradoşi. Cârstovul Viilor. / Scrie vii şi mortii. / Că ladânsa se pot toate. Institutul de ArteGrafice. / Să-mi răcoresc inima (Tătăruşi.Cultura Naţională. 1898.. / Lapoalele Raiului / Şede Sfântă Mărie. jud.FI. Moşi de Păresimi (Oltenia. *Brânduşei.L. . / Doară {i-o da cheita. / Ea îmi şede şi-m tot scrie. Editura Fundaţiei Culturale Române. 1988.

. SfântulApostol Vartolomeu. 2. când se întâlnesc ca să petreacă *Caii lui Sântoader cu *Rusaliile (Munţii Apuseni. Moldova centrală). 1997. Sfinţi Mărunţi Sfredelul Rusaliilor Denumire generică a unui grup de patru sfinţi creştini (Sfântul Mucenic Timofte. mâini şi picioare sau de colăcei în forma cifrei opt (8). Obiceiuri populare depestean. Editura Fundatiei Culturale Române. Credinţe despre S. Obiceiuri agrare În tradiţia populară românească. Vartolomeul Grâului. Pamfile T. Rădulescu Codin C. sinonimă cu Thdorusalii şi Strodul Rusaliilor. pasăre. brad preparateprin două tehniciculinare: coacere şi fierbere.: 40 sau 44 de *Moşi sau Mucenici. grâu şi de a fertiliza holdele semănate în zilele lor de celebrare nu mai corespundeau cu stadiul de dezvoltare al cerealelor. Editura Dacia. În primul procedeu *Aluatul din făină de grâu frământat cu miere şi miez de nucă se coace în cuptor sau pe plita sobei. brad sau de turtă ornamentată prin presarea "Aluatului cu ţeava de *Soc. 255 . poporul i-a făcut. 1910. Academia Română. Sudul Transilvaniei. Bucureşti. Ghinoiu 1.. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. ochi. animal. altul în coarnele plugului iar ceilalţi se împărţeau vecinilor şi rudelor (Bucovina. un sfânt se punea în coarnele boilor. Prin cel de al doilea ptocedeu *Aluatul modelat sub formă de mici cercuri sau opturi este fiert în apă îndulcită cu miere sau cu zahăr în care se adaugă nucă pisată. frecvente în luna iunie:grindina. Bucureşti. studiu etnografic. Gospodinele coc un număr fix de S. furtunile şi ploile torentiale. Oltenia. Pe măsură ce timpulcivil din Calendarul Iulian(stilul vechi) rămânea în urmă faţă de timpul astronomic exact.. Banat. albină. Bucureşti. numai la 9 martie (Muntenia).SFREDELUL RUSALIILOR figurine cu chip de om.. Personificare a stelei luminoase din constelatiaTaurului care apare şi dispare de pe firmament la aceleaşi date calendaristice cu *Găinuşa (Braşov). Figurinele antropomorfeau cap. Moldova.. şi procesul de scădere a importanţei lor în Calendarul popular au fost atestate în Moldova. Preacuviosul Onufrie şi Sfântul Prooroc Elisei) numiţi în Calendarul popular Timoftei. Mihalache D. Socec. ClujNapaca. Banat. Aceştia pot avea însă şi chip de pasăre. (9martie). 1909. din personificări benefice. Oltenia). La pornirea simbolică a aratului în ziua de S. 1989.nas. vijeliile. Sărbătorile de vară la români. Dobrogea. M. Denumire populară a zilei de miercuri din a patra săptămână după Paşte. În această situaţie. credinţele şi unele tradiţii legate de ele. atribuţiile vechi ale acestor sfinti de a băga bob spicului de 1. Este o mâncare rituală preparată şi împărţită. resonsabili de provocarea unor fenomene meteorologice negative. *Onofrei sau Ziua (Nunta) Şoarecilor şi Eliseiul grâului. fără a fi sfinţită de preot. Muntenia. Pap D. Dicţionar.

SIC RIU

3. Ziua de miercuri dina patra săptămână
după Paşte

când, în unele sate, se
depunea jurământul în cetele de *Căluş;
4. Denumire populară a zilei de miercuri
care urmează după Duminica Mare
(Duminica Rusaliilor). când se bea vin
amestecat cu pelin pentru schimbarea
sângelui. Pelinul recoltat la 5. R. se
foloseşte pentru împodobirea caselor şi
ca leac pentru vindecarea bolilor, în
speciala frigurilor (Moldova, Basarabia).
IrimieCornel, Artaîncondeietii ouălor, în
val. "Ţara Bârsei", tom II, Comitetul de
Cultură şi Educatie Socialistă al jud.
Braşov, Bucureşti, 1974; Muşlea 1., Bîrlea
Ov., Tipologia folclorului din răspunsurile
la chestionarul lui B.P Hasdeu, Editura
Minerva, Bucureşti, 1970; Otescu 1.,
Credintele tăranulut român despre cer şi
stele, 1907 (fără alte date pe copertă);
Petrovici Emil, Note defolclor delaromânii
din Valea Mlavei, în AAF, voI. VI, 1942.

Sicriu
Adăpost

postum al sufletului mortului
construit din lemn după modelul casei
ţărăneşti, sinonimcu cosciug, copârşeu,
tron, raclă, ladă, jgheab, lemn, *Sălaş,
casă de brad,luntre.În multezone etnografice acesta este construit din *Stejar,
arbore sacru al românilor, invocat în
Cântecele de Zori: Tipă, tipă, stejar verde
/ De trei zile, de trei nop~i / Cum de n-o
~ipa / Că la el mergea / Ăi trei voinicei /
Cu securi laei. / Cu securi să-I securească
/ În bardă să-I bărdurească / Ca să-i facă
luiIon casă (Cântecullemnului strigatîn
timp ce lemnarii lucrează 5.-1, Obârşia
256

Cloşani,

jud. Mehedinti). 5. este o copie
la scară a casei din lemn,cu plan
monocelular, cu patru pereţi şi acoperiş
în patru ape. Lemnarul satului construia
două tipuri de case: înalte pentru vii şi
scunde, aproape plate, pentru morţi. În
Moldova şi, local, în alte zone ale ţării,
5.-1 are, de o parte şi de alta a capului,
ferestruici pătrate, dreptunghiulare sau
triunghiulare în pereţii laterali ai sicriului,
uneori închise cu geam. Mai rar, ferestrele mortului pot apărea în acoperişul
sicriului, în dreptul ochilor. În zona
Neamţului sicriul are o singură ferăs­
truică care, după loculunde este plasată,
indică sexul celui înmormântat: în stânga
pentru bărbaţi şi în dreaptapentrufemei.
În Bucovina se lăsa o deschizătură şi în
peretele de răsărit, la picioarele mortului,
numită uşă. Pereţii locuinţei postume
sunt îmbrăcaţi în pânză albă precum
pereţii casei văruiţi cu var. 5.-1 preia două
funcţii de bază ale casei obişnuite: odaie
pentru somn, cămară pentru alimente.
Acolo sunt aşezate cu grijă obiecte
menite să asigure un somn odihnitor
(pernă, cearceaf, pătură sau cergă sub
mort), merinde pentru drum (colac în
mână sau pe mâna mortului, nuci, mere),
mijloace de iluminat (lumânare, *Toiagul
de ceară) şi de aprins focul (amnarul şi
iasca, chibritul şi chiar bricheta) obiecte
obişnuite pentru toaletă (săpun, pieptene, oglindă, briciul pentru bărbierit,
batistă, prosop), obiecte şi unelte specifice omului călător (traista pentru merinde, bani în buzunare, băţul sau toiagul
de sprijin), obiectespecifice numai unor
morţi (ochelari, fluier la ciobani, păpuşă
redusă

SI VA

la mamele cu copii mici, cârja pentru
invalizi, ţigări, brichetă pentru fumători),
obiectepentru dovedirea comunităţii de
credinţă din care a făcut parte mortul
(icoruţă sau pistornic pe piept, cruciuliţă).

special vrăbiile, merg pe

măsură, să-şi

facă boiercscul, adică să-şi

transporte cu
ciocul grăunţele care li se cuvin din
fiecare holdă pentru cămările de iarnă
(Moldova).

Bîrlea Ov., Folclor românesc, voI. 1, Editura
Minerva, Bucureşti, 1976; Ciubotaru 1. H.,
Marea trecere, Editura Grai şi Suflet Cultura Naţională, Bucureşti, 1999; Ghinoiu
1., Lumea deaici,lumea dedincolo, Editura
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti,
1999; Mariana Kahane, Lucilia Georgescu-

lana A., Din credinţele poporului român din
Maidan de lângă otavita, în Fam., anul
XXVI, 1890; Otescu 1., Credinţele ţăranului
român despre cer şi stele, 1907 (fără alte
date pe copertă); Pamfile T, Cerul şi
podoabele lui după credinţele poporului
român, Academia Română, Socec,

Stănculeanu,

Bucureşti,

Cântecul Zorilor

şi

Eradul.

Editura Muzicală,
Bucureşti, 1988; Simion FI. Marian,
Înmormântarea la români, Editura LitoTipografia Carol Gobl, Bucureşti, 1904;
Bucureşti, 1976.
Tipologie

1915.

muzicală,

Simion Stâlpnicul
Personificare a zilei de l septembrie,
patron al *Vântului, care a preluat
numele Cuviosului Simeon Stâlpnicul din
calendarul ortodox. El ar sta într-un
picior, pe un stâlp înalt, unde ţine în
mâiniCerul şi Pământul să nu se prăbu­
şească (Moldova, Bucovina, Oltenia), dă
drumulvânturilorsau le opreşte să bată
pentru a nu provoca molime (Bucovina).
Ziua lui de prăznuire era considerată
favorabilă observaţiilor şi prorocirilor
meteorologice şi climatice. Acum se
aprecia, după stadiul de dezvoltare al
larvelor unei insecte care se dezvoltă în
gogoşile sau merele de pe faţa inferioară
a frunzelor de *Stejar, dacă anul va fi
secetossau ploios, sărac sau îmbelşugat.
La S. 5., Anul Nou Biblic, păsările, în

Siva
Zeual *Panteonului românescsacrificat,
prin substituţie, la solstiţiul de iarnă. La
Revelion sau în ziuade Anul Nou colindul
din unele zone etnografice româneşti cu
capul porcului jertfitla Ignat (20 decembrie) se numea S. şi, prin contopire cu
Vasile, Vasilca, sau Sila. Ceremonialul
cuprinde mai multe secvenţe semnificative: expunerea divinităţii (capul porcului) gătite cu inele, cercei, brăţări, flori
în faţa ferestrei sau în casa colindată;
colinda cântată care narează viaţa S.-ei
în Raiul din pădurile de fag şi stejar;
coborârea acesteia în vale pentru a bea
apă; moartea violentă şi incinerarea
corpului; judecarea S.-ei de un juriu în
care apar, adesea, Bătrânul *Crăciun,
*Maica Precista: urarea La mulfi ani! şi
primirea darului. În colindul cântat în
Muntenia până spre sfârşitul secolului al
XX-lea la fereastragazdeicolindate, este
descrisă coborârea din munte a bătrâ­
nului5., simbolal anuluivechi, moartea

257

So ARE

lui violentă şi apoi renaşterea şi somnul
liniştit al pruncului S. în leagănul de
mătase.

Ghinoiu 1., Obiceiuri populare depestean.
Dictionar, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 1997.

Soare

drumeţind prinRai şi Iad, cunoaşte foarte
bine urmările nefaste ale incestului. Cu
toate acestea, el nu renunţă la căsătoria
cu soru-sa, Luna. Pentrua se căsători îi
împlineşte toate dorintele: pod de aramă
peste Marea Neagră, o mănăstire dincolo
de pod şi o scară de fier până la cer.
Neînduplecat de ruga sorei sale Frate,
fră{ioare,

/ Puternice Soare, / Spune mie:

Personificare a astrului zilei dedicat / Cine-a cunoscut / Cine-a mai văzut, /
marilor divinităţi ale omenirii: Zeus, Cine-a auzit/ Cine-a pomenit, /Să iasor'
Shiva, * Crăciun, Mithra, Iisus. Lavârsta pefrate / Şifrate pesor'porneşte hotărât
senectutiide 365zile (366 în anii bisecţn spre cununie. Incestul şi urmările lui
S. moare şi renaşte printr-unsubstitut al nefaste sunt împiedicate însă de virtuala
său la solstitii sau echinoctii. În spirituali- nevastă care sare în apă de pe pod şi se
tatea românească S.-leare trăsături fizice metamorfozează într-o mreană de mare
şi calităţi umane: Soarele dimineata, când
cusolzi dezare. Ulterior, aceasta mreană
se scoală, e copil de şapte ani şi cât umblă este numită Lună de Moş Adam şi este
toată ziua şi vede răiuătitc ce se fac pe
aşezată în aşa fel pe bolta cerului încât
lume, până seara capătă o barbă albă, să nu mai poată fi zărită şi întâlnită de
până la btâu. Mă-sa îl scaldă În lapte fratele păcătos. În unele legende Luna
dulce şi iarse face copil; Soarele e om. scapă de relatia incestuoasă prin fugă:
Acolo În mare are soţie, soarele e j1ăcău Nouă ania umblat Soarele după Însură­

neumblatÎn păcate. Pe dânsul tare l-a
vrut Luna şi ea tot se băga În suj1etullui
şi-l iubea. Atunci Soarele i-a zis: - Nu
destul ard eulumea? Dar Încă dacă m-aş
Însura şi aş avea copii, ce armaifi din
oameni? Ar arde lumea cu totul, artrebui
să se prăpădească norodul. Înclinaţia
erotică a Soarelui şi relatia incestuoasă
cu soru-sa, Luna, sunt teme frecvente în
legendele, basmele şi baladele româneşti.
Uneori, S.-le e bărbat însurat cu Luna,
pe care o întâlneşte numai în noptile
când aceasta se primeneşte şi nu apare
pe firmament; alteori, cei doi aştrii sunt
frati şi din căsătoria lor incestuoasă au
rezultat feciorul nepământean, S.-le,
258

toare şi tot nu şi-a găsit după potrivă.
Atunci a zis către Lună: eu o să te iaupe
tine de nevastă! Dar ea se puse pefugă
şi, când elera la răsărit, eaera la apus şi
invers. Şi Jra{ii de atunci nu s-au mai
putut Întâlni. În cele mai multe variante
ale baladei româneşti, căsătoria lor
incestuoasă este oprită de interventia lui
Dumnezeu: Fără să ştie de Înrudirea lor,
Soarele şi Luna auvrutsă se Însoare, dar
Dumnezeu i-a azvârlit pe bolta cerului pe
fiecare În altă parte. De atunci ei se caută
cu dor, dar nu se pot Întâlni.
Ghinoiu 1., Vârstele timpului, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1988; Ion Otescu,
Credintele ţăranului român despre cer şi

soc
stele, 1907 (fără alte date pe copertă);
SanieS., Din istoria culturii şi religiei getodace, Editura Universităţii "Al. 1. Cuza",
Iaşi,

1995; Sângiorzan 1.C.,

Ştefan

Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică
românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979.

1.M.,

Ghidul Cosmosului, vol. 1-11, Editura
Minerva, Bucureşti, 1980; Taloş 1.,Cununa
fraţilor şi nunta Soarelui,
Editura

Soartă

Plan al existentei fixat la naştere de
*Ursitoare de la care omul nu se poate
Enciclopedică, Bucureşti, 2004.
abateîn momentele de răscruce alevietii
(alegerea sotului, felul mortii), sinonim
Soare Sec
cu *Ursita, destinul. Credintele în destin
Personificare a durerii de cap provocată sau ursită apartin complexului cultural
de insolaţie. După identificarea S.-lui S. şi religios indo-european (aprox. 3 500
care a provocat suferinta, acesta este î.Hr. - anul O) şi continuă, în mediile
amenintat de descântătoare că îl va folclorice, până în zilele noastre. S. este
arunca în mare dacă nu-i dă pace incompatibilă cu complexul cultural
neolitic (8 500 - 3 500 Hr.) când se
suferindului: Soare negru, / Soare alb, /
credea că marea zeiţăexista în tot şi în
... / Soare de la amiază, / Soare după
toate, că oameniierau egal de fericiti şi
amiază / Soare de la chindie, / Soare de
necăjiţi după moarte, nefiind necesară
după chindie, / Soare de 99 de sori, / Să
existenta Iadului. Vechiul şi Noul
nu coei, / Să nu răscoei, / Că eucu 9 pietre
Testament ignoră destinul şi întâmplarea
/ Te-oi descânta / Şi pe tine-n mare te-oi întrucât lumea monoteistă este guverarunca! ...
nată de un singur Dumnezeu, opusă
Coatu Nicoleta, Structuri magice tradi- lumii anterioare, politeiste, a zeilor
riguros ierarhizaţi după atributii.
ţionale, EdituraALL, Bucureşti, fără an pe
î.

copertă.

Soarele şi Luna

Ghinoiu 1., Lumea deaici, lumea dedincolo,
Editura Fundaţiei culturale Române,
Bucureşti, 1999.

Personificare a uneiplante mici din flora
a României (Ranunculus Soc
auricocomus L.) invocată să alunge boala Personificare a unui arbust (Sambucus
numită nouă daturi (eczemă) dată
nigra 1.) din fam. Caprifoliaceae. Ca
oamenilor de duşmani. Planta, care substitut divin, S.-ul îşi punea pecetea
creşte prin fânete umede, livezi şi păduri,
(cercurile obţinute prin presarea
numită datorită florilor galben-aurii şi
*Aluatului cu tevile confectionate din
dispozitiei frunzelor, S. şi L., are tulpinile de S.) pe colacii antropomorfi
numeroase întrebuinţări în medicina la *Măcinici şi pe alte *Aluaturi rituale
populară.
(prescurile) dedicate mortilor. Împreună
spontană

259

SOLOMONARI

cu o altă divinitate fitomorfă, *Bozul,
S.-ul este incinerat pe rugurile funerare
aprinse la *]oimari. El ar avea înfăţişare
antropomorfă: rădăcină cu chip de om,
tulpini goale în mijloc precum oasele.
Locurile unde cresc S.-ii, nefavorabile
pentru construirea locuinţei, sunt,
precum streşinile bisericilor, adăposturi
preferate, alese de *Draci pentru a nu fi
trăsniti de *Sântilie pe timp de furtună.
Băţului de s. i se solicită ajutor în
descântecele pe ursită ( ... / Tu, bât de
soc/ Să tiu-i dea a sta-n loc! / ... / Să-I
trântească, / Să-I izbească, / Lascrisa lui
să-I pornească! / ... /), în cele de
influentare a hotărârilor judecătoreşti
(. .. / - Bună ziua, socmare, / Domn mare,
/ Ce rudă e mă-ta cu tată-tău? / - Nimic
nu e. / Nimic să nu 'aleagă delajudecată
În divan, / ... /). Refuză, în schimb, să-i
spună Maicii Precesta unde s-au ascuns
spiritele malefice producătoare de
suferinţe: ... / - Bună ziua, Soc mare, /
- Multumesc dumitale. / - N-ai văzut / De
când ai şezut / Pe Deochetoarea cu
Deochetoriu, / Pe Frigura cu Ptigutoiu, /
Muma Pădurii cu Pădoroiu, / Striga cu
Strigolu, / Bântuiala cu Bântuitorul / şi
Metricea cu Metricioiul? / - N-am văzut,
n-ainauzit/ ... /. Frunzele, coaja, florile
de 5., mai ales cele sfinţite la biserică în
ziua de Duminica Mare, sunt folosite
frecvent în medicina populară.
Valer Butură, Enciclopedic de etnobotanică
românească, Editura ştimţiâcă şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979; Ivan Evseev,
Dicţionar de magie, demonologie şi
mitologie românească, EdituraAmarcord,

260

Timişoara, 1997; Georgeta Ni~u, Plante din
flora spontană cu utilizări În gospodăria
ţărănească din Oltenia. Dictionar, Editura

Helios, Craiova, 1999.

Solomonari
Oameni carear avea ştiinţa de a conduce
norii încărcaţi cu grindină pe unde
doresc. Ei au şcoală unde Învară. ...
Solomonarii sunt oamenii lui Dumnezeu
şi numai unuldin şapte iese solomonar.
Ei dau piatră ca să pedepsească pe cei
care nu rin sărbătorile, saupe ceicare au
greşit cu ceva Înaintea lui Dumnezeu.
Piatra se face din coada balaurului.
Încotro dă balaurul cu coada, Într-acolo
bate şi piatra. De aceea, oricât de
călduroasă arfi vara, balaurul tot rece
rămâne. Apa nu e rece vara Înfântâna
unde nu este şarpe şi broască. Solomonarul merge cu balaurul spre răsărit
şi acolo, În răriJe acele, Îlvinde oamenilor
cu bucăţica pe care oamenii o rin În
fereastră casă fie mai răcoare, că pe acolo
e tare cald (Munţii Apuseni).
Evseev Ivan, Dicţionar de magie, demonologie şi mitologie românească, Editura
Amarcord,

Timişoara,

1997; Gherman Tr.,

Ploaia În credinţele populare, în C.S., nr. 2
şi 4, 1924; Kernbach v., Dicţionar demitologie generală, EdituraAlbatros, Bucureşti,
1983; Oişteanu A., Motive şi semnificaţii
simbolice În cultura traâitionaiă românească,

Editura Minerva, Bucureşti 1989;
Pamfile 'I, Mitologia românească. Duşmani
şi prieteni aipoporului, Academia Română,
socec, Bucureşti, 1916.

SPARTUL OALEI

Sorcovă

Substitut ritual al divinităţii fitomorfe
invocată de copii în primazi a anului să
aducă oamenilor viaţă lungă, sănătate şi
prosperitate. S. se confectiona din una
sau mai multe rămurele de pomi fructiferi
(măr, păr, vişin, prun) şi, uneori, din trandafir tăiate şi puseîn apă la înmugurit şi
înflorit în ziua de *Sântandrei sau la
*Moş Nicolae. Ulterior, substitutul vegetal
al divinităţii s-a confecţionat dintr-o nuia
cu rămurele împodobite cu fire colorate
de lână, cu bete şi fir de busuiocîn vârf
iar astăzi din hârtie colorată şi flori
artificiale. Copiii, după ce îşi sorcovesc
părinţii şi rudele apropiate, pornesccâte
doi-trei colindatul prinvecini. În timp ce
recită textul augural (Sorcova, vesela, /
Să trăiti, să-mbătrânlii, / Ca un măr, ca
un păr, / Ca unfir de trandafir. / Tare ca
fierul, /Iute ca otelul. / Tare ca piatra, /
Iute casăgeata. / Laanul şi lamultiani!),
atingritmic cu S. uşa sau fereastra, dacă
colindă afară, şi corpul gazdelor, dacă
colindă în casă. Este o *Bătaie rituală,
gest atestat frecvent în obiceiurile
calendaristice (Bătutul pământului cu
maiuri, *Bătutul toacei) şi în practica
cotidiană (bătutul pe umăr). Ca obiect
ritual, S. se păstrează peste an ca ceva
sfânt agătată pe peretele de răsărit, la
icoană, sau pe tavan, la meştergrindă
(Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova).
Caraman P., Substratul mitologic al
sărbătorilor

de

iarnă

la români

şi

slavi.

Contributie la studiul mitologiei creştine
din Orientul Europei,

Iaşi,

1931; Ghinoiu

1., Obiceiuri populare de peste an.

oictionat, Editura Pundaţiel culturale
Române, Bucureşti, 1997; Şerban Doru,
Şerban Valentina, Calendarul credintei,
datinilor, obiceiurilor şi traditiilor din Gorj,

EdituraAger, 2000.

Spartul Oalei
Practică magică de distrugere violentă a
oalei de lut în care s-a cuibărit sufletul
în ziua înmormântării, în momentul
scoaterii mortului din casă. Conform
credinţelor populare, sufletul ieşit din
corp colindă, în zilele care preced
înmormântarea, prin toate locurile
cunoscute de el în viaţă. La întoarcere,
încercând să intre în corp, cei apropiaţi
îl împiedică cu hotărâre: păzesc mortul
zi şi noapte, îi ţin lumânările aprinse, îi
astupă intrările sau gurile, practică
numită Împietritul mortului (Izvoru, jud.
Argeş) etc. În cele mai multe sate
sufletului pribeag i se oferă un alt
adăpost, *Oala de lut, aşezat sub masa
sau lavita pecareestepussicriul, lacapul
mortului. Imediat după scoaterea din
casă a trupului neînsufleţit, îi este distrus
şi noul adăpost al sufletului prin S.O. pe
locul unde a murit, pe pragul casei, la
groapa dincimitir. Oul şi oala, adăposturi
privilegiate ale sufletului, sunt fie lipsite
de ieşiri (oul), fie prevăzute cu o singură
ieşire (oala de lut). Întrucât sufletul nu
trebuie să intre şi să iasă dintr-un
adăpost pe aceeaşi gură, acesta este
sfărâmat ritual: Oul la Paşte şi oala la
înmormântare. De la această practică
magică verbul asparge a devenit sinonim
cu sfârşitul sau moartea oricărui obiect
sau fenomen personificat din peisajul

261

SPĂLARE RITUALĂ A PICIOARELOR

înconjurător: spartultârgului,

este ultima arunca pe o apă curgătoare. Practica
zi a târgului sau a bâlciului, Spartul magică se încheie cu o masă comună
Căluşului, este secvenţa morţii simbolice
unde se mânca, fiecare din strachina
a zeuluicabalin, Căluş ş. a. Se spune că primită ca pomană, păsat fiert cu lapte.
moare sau se sparge până şi necazul Cu acest prilej, la masa rituală se
când, dinîntâmplare, se sfărâmă un vas, împăcau pricinile ivite de-a lungul anului
de obicei, dinlut. Această sinonimie între prin strângerea mâinilor şi pronunţarea
verbul a muri şi verbul a sparge este formulei: Să ne ierte moşii păcatclct.
desluşită de un bogat material etnologic
Oficianta cultului lăsa, înaintede moarte,
şi arheologic. Paralelismul spiritual ţesut
moştenire obiceiul unei alte femei
între adăposturile divine care trebuie vârstnice din neam. Obiceiul a fost
sparte (oala şi oul) sau rupte (colacul) şi atestat în sudul Munteniei.
om, este concis exprimat de zicalele
Nania 1., RusaliiIe. Sărbătoare multimiromâneşti: Omul e ca oul (expus morţii
lenară Înspatiu! românesc, în "Creativitate
în orice moment), 1 s-a spart oala
şi eficienţă în acţiunea socială a
(sinonim cu verbul a muri).
tineretului", val. II, Piteşti, 1989.

Spălare Rituală

a Picioarelor

Purificare rituală a moşilor şi strămoşilor
în ziua a treia de *Rusalii. În primazi de
luni după Duminica Mare femeia cea mai
vârstnică dintr-un grup de familii
învecinate, legateprin relaţii de rudenie,
scotea la poartă un vas cu apă încălzită,
un săpun şi lâna tunsă de pe un berbec
alb sau o oaie albă, toate aşezate pe
*Pelin verde. Bătrâna începea apoi să
spele picioarele tuturor persoanelor, cu
excepţia femeilor măritate, după un ritual
bine precizat: începea cu membrii
propriei familii, de la copii la bătrâni,
după care urmau persoanele din casele
învecinate; persoana care era spălată
stătea în picioare, cu faţa spre răsărit şi
pronunţa formula obişnuită de primire a
uneipomeni: Bogdaproste, să fie moşilor
şi tuturor moşilor noştrii!; lâna albă se da
de pomană ultimului bărbat spălat pe
picioare; pelinul aşternut pe pământ se
262

Spiriduş

Demon primitde vrăjitoare sau de o altă
persoană care îşi vinde sufletul Diavolului pentru a fi folosit ca slugă pentru
împlinirea unor dorinţe, sinonim cu
Nichipercea, Nicornilă, Sărsăilă, Vasilică,
Mititelul. Are chip de pui de găină care
se poate metamorfoza în diferite vietăţi:
muscă, măţă, câine, iepure, ţap, cal. S.-ul
este un drac mic, dar puternic şi
atotştiutor, vioi, poznaş şi descoperitor
de lucruri noi El poate satisface orice
dorinţă a stăpân ului său: leagă sau
dezleagă îndrăgosti ţii, aduce boală,
suferinţe, moarte, prevede viitorul etc.În
schimbul împlinirii dorinţelor, stăpânul
luieste obligat să-I hrănească, să-I adape
şi să-i dea să fumeze. Nerespectarea
pactului atrage mari neplăceri, uneori
moartea celui care l-a cumpărat. S. se
poate procura prin diferite mijloace:

SPORIŞ

învelirea în câlti sau vată a unui ou de
puicuţă neagră şi purtarea lui nouă zile
şi nouă nopţi la subtioară până iese S.-ul
cu chip de pui; cumpărarea de la o
vrăjitoare care doreşte să scape de el;
preluarea S.-ului prin obiectul găsit sau
furat de la persoana care îl are etc. La
moarte îşi chinuieşte stăpânul care, după
ce îşi dă sufletul, acesta merge direct în
Iad. Deaceea, cei care îl au, încearcă să
scape de el spre bătrâneţe. înainte de
moarte: îl vând, îl alungă prin mărturisire
la preot şi cetanie la biserică, prin acte
de binefacere (Bucovina, Moldova,
Dobrogea, Muntenia).
Marian Sim. Pl., Mitologie românească,
Ediţie îngrijită, cuvânt înainte şi note de
Antoaneta Olteanu, Editura Paideia,
Bucureşti,2000.

Spirite ale Pădurii
Reprezentări mitice specifice civilizaţiei
lemnului care sălăşluiesc în copaci, în
planta numită muma pădurii (Lathraea
sqamaria L.) sau care iau înfăţişare de
animal (iapă, bivoliţă, *Vacă) şi de om
înfricoşător (*Muma Pădurii, *Fata
Pădurii, *Moşul Codrului, *Omul Pădurii,
Ciuma Pădurii, *Pădureana şi altele). Ele
pot fi întâlnite noaptea, pe *Lună Plină
sau pe *Lună Nouă, în păduri şi tufişuri,
pe câmpuri şi la răscruci de drumuri unde
pedepsesc (sperie, iau glasul, ologesc
etc.) femeile care torc în ziua de marţi,
bărbaţii care fluieră sau cântă din fluier
prin pădure şi trezesc copiii Mumei
Pădurii, tăietorii de lemne care nu
respectă regulile pădurii, persoanelecare
culeg poame din pădure (mere şi pere

sălbatice,

alune etc.) în ziua de
Probejenie. S. P. sunt atesta te în toate
zonele etnografice şi sunt o componentă
de bază a Panteonului românesc.
Sporiş

Personificare a unei plante erbacee
(Verbena Officinalis L.) din fam.
Verbenaceae care ocroteşte şi sporeşte
rodul holdelor şi mana vitelor cu lapte,
sinonimă cu Verbină, identificată cu zeul
cu acelaşi nume (SparîS) din mitologia
slavilor. Fiind apărător al semănăturilor,
S.-ulcare creşte spontan prin grădini nu
este tăiată cu sapa ca orice buruiană.
Pentru înmulţirea grâului la recoltat şi
treierat, S.-ul se punea în carul cu care
se cărau snopii de grâu şi pe locul unde
se dădea stogul din snopi de grâu. De
asemenea, el se aşeza pe gura găleţii de
muls la prima mulsoare a oilor (Sâmbra
oilor) sau a vacilor fătate. Colacul făcut
din spicelenoii recolte de grâu, numit şi
fruntea grâului, se lega cu fir roşu, ban
de argint şi ramuri de S., se scufunda în
fântână, se scotea şi se împărţea copiilor
pentru a fi mâncat sacramental. Planta
are numeroase întrebuinţări în medicina
populară şi practicile magice de alungare
a bolilor. După descântecul de Friguri,
descântătoarea se dezbrăca în taină, îşi
punea un maldăr de S. pe cap şi intra în
apă. S.-ul luat de curentul apei ducea
boala pe Apa Sâmbetei în Sorbul
Pământului (Oltenia, Muntenia).
Valer Butură, Enciclopedie de etnobotanică
românească, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979; Victor Kernbach,

263

Obiceiul de a pune la căpătâiul este confecţionat după deces de o mortului un stâlp sau o cruce de lemn persoană curată. Editura lumânare încolăcită ca o spirală şi Grai şi Suflet . Prin aceeaşi modalitate se după înmormântare. Sunt încă sate în sudul mortul. ceramică etc. cea feminină printr-un sicriu şi înmormântat împreună cu trunchide copac. pentru a fi aprinsă în practica magică a *Bătutului paruluisau anumite momente ale înmormântării şi. 1999. În alte divinitatea: cea masculină printr-o zone.). 40 reprezenta în templele Siriei antice de zilela tămâiatul mormântului. S. 264 . Boiul mortului. simbol al drumului Lumea de dincolo. aprinsă în anumite momente ale cereBucureşti. monialului funerar.. arbore sacru. Editura Fundaţiei lung care separă lumea de aici de Culturale Române. mortului. Spirala S. crucea s-a iei devine o spirală. alteori la înmormântarea resturile toiagului se confecţionează o femeii. nu cruce. *Lumea de dincolo. Georgeta Niţu.-lui 1989. *Privighetoarea. dintr-o aţă de tort fără noduri. Zorilor. Alter ego al mortului reprezentat de o Ion H.-ul.-ul rămas nears este aşezat în coloană de piatră. datorită formei rotunde. simbol al definitivă. se pune stâlp de lemn. Editura Helios. sinonim cu "Irupnicul. ouă încondeiate. Ciubotaru. la înmormântarea norocal casei. adesea numit drumul Craiova. crucede ceară. indicaţia În multe aşezări din Oltenia lângă stâlpul dată mortului în cântecele funerare de de lemn pus la înmormântare este iniţiere Înainte să mergi/ Şi la dreapta aşezată. Zorilor. Lumea deaici.Cultura Naţională. calea rătăcită. de de întemeiere a mormântului prin lungimea mortului. / Voi întemeierii adăpostului postum din surorilor.mortului. de obicei de o femeie păstrează amintirea practicii preistorice iertată. din Oltenia. de crucea Turtiţă de ceară / Fie-i de veâeală . dat de pomană sau păstrat ca Transilvaniei unde. Plante dinflora spon. din bărbatului.. Sub influenţa bisericii. 1999. arhetipfundamental al plasticii tană cu utilizări În gospodăria ţărănească ţărăneşti (cusături. în mare parte.. substitut al mortului dea răgaz *Dalbului de pribeag să-şi facă printre cei vii. confecţionat dintr-un S. ridicat (bătut) în ziua turtă de ceară: . Transpusă grafic. *Mormântul. / Voi nu vă pripifi / Să ne năvălifi cimitir. Dicţionar. cărarea fără sfârşit. stâlpului. Prin Muntenia cruceade piatră Ştiinţifică şi Enciclopedică. Editura drumului miticcare leagă lumea de aici de *Lumea de dincolo. 1999. la şase săptămâni. Stâlpul din lemn a / Până şi-a găti / Dalbul de pribeag / fost înlocuit. este cel mai reprezentativ motiv Stat al artei neolitice cucuteniene. Ghinoiu 1.STAT Dicţionar de mitologie generală. Bucureşti..-ul creştină. puţin câte puţin. numit. În Stâlp Funerar cântecele funerare *Zorile sunt rugate să Butuc din lemn. S. Bucureşti.. Marea trecere.

*Pom de Mai. Surprinză­ toare sunt reprezentările plastice ale *Pasăril or suflet de pe stâlpii şi crucile cimitirelor dinOltenia şi sudultransilvaniei. gură. tăiată dintr-un copac care înfrunzeşte şi desfrunzeşte anual. traforare şi pictură. pe Materiale privind Pasărea suflet. Bucureşti. tom. stâlpii funerari au siluete umane. De altfel. Mehedinti) . o oaste alcătuită din stâlpi (generali) şi uluci (ostaşi). Asemănător şi porţile gospodăriilor. sinonim cu *Sângiorz. S. care sunt redate în întregime sau pars pro tata prin cioplire. sinonim cu *Bradul şi *Suliţa. Cimitirele româneşti păstrează şi alte elemente care atestă procesul îndelungat de înlocuire a stâlpului precreştin cu crucea creştină. suliţă). parii gardului devin în practicile magice de aflare a ursitei în noaptea de *Crăciun sau *Anul Nou feciorii urâti sau frumoşi. Locuinţa şi Bradului de nuntă. formează o Stâlpi de Gard pereche maritală cu tânărul. fată sau Personificări ai parilor care susţin gardul băiat.. scaunde odihnă. 1997. mormântui dincimirir. măsuţă pentru sprijinirea pomenilor (ofrandelor) etc.STEAG DE ÎNMORMÂNTARE aşezată la şase săptămâni sau la altă dată înmormântare. S. vârsta şi. Pe stâlpi şi cruci apar motive geometrice (rombul. este un bradde înmormântare curăţat de crengi şi de coajă până aproape de vârf Ghinoiu 1. uneori şi crucile de lemn. steag. astrale (rozeta solară. Editura Fundaţiei Culturale fire colorate de lână. adesea. apare. F. Steag deÎnmormântare Substitut postum al soţului sau soţiei. mort necăsătorit. S.-ulde1. Ramura Verde. tineri sau bătrâni cu care se vor căsători fetele.. substitut al divinităţii sezoniere a vegetatiei. Lumea de aici. prin mărimea şi ornamentele pictate. ogrăzii) Steag Ramură înverzită.. F. cântate în timp ce se împodobeşte. triunghiul). sculptate. scrijelite. luna) şi antropomorfe. care leagă casa din sat de şi Comunicări de Etnologie. caselor şi anexelor gospodăreşti în noaptea sau în dimineaţa de sf Gheorghe. are siluete antropomorfe. cu cap. la împlântarea lui la căpătâiul mortului. Textele ritualesunt Române. Lângă stâlp se amenajează diferite anexe: un mic adăpost unde arde lumânarea sau candela. lumea de şi ornat prin vopsire. Adesea. în zona 265 . după anexele gospodăreşti adunate în jurul reprezinta un spaţiu protejat magic de gard şi poartă.-uleste protector al vitelor şi holdelor semăna te. 1999. De obicei. afumare sau prin dincolo. Pavelescu Gh. adeseacu siluete antropomorfe. se numeşte stâlp. străvechi început de *An Nou pastoral (Gorj. şi prin alte simboluri funerare aşezate lângă el (brad.starea socială şi socială) este exprimată simbolic prin S. în Studii ultimul drum.XI. bătăturii (curţii. pus de strajă la stâlpii porţilor. Identitatea mortului (sexul. S. lângă crucea provizorie de lemn de la înmormântare. ochi.

măr) străpunsă de un ax. Mariana ţilor (văduvi sau divortaţi). tulpina bradului. În S. Lucilia Georgescu-Stănculeanu. este vopsită în nunţii.. obţinându­ se descopciează (se dezleagă) la sân şi se romboiedri asemănători cu cei de pe gât când trece cu mirele pe sub S. sunt părinţii unor copii din flori. jud. Ghinoiu 1. deI.-ului de N. 266 . Mehedinti).-ul de N. 1999. mireluiîn ceremonialul nupţial. culori care. Astfel. dar şi fecioria. este astfel confecţionat încât să Oltenia de vest.-ului de N. talerul miresei. în Bradul de nuntă în verdeaţă pentru a forma o sferă este confirmată de obiceiul confecţionării străpunsă de axul steagului sau suliţei. simbolizează.STEAG DE NUNTĂ Siseşti-Noapteşa (jud. capete. TârguJiu. Bucureşti. în zori. petrecut printr-un măr sau gutuie. iniţiază mirele pentru spirală. Steag de Nuntă simbolul nupţialităţii reprezentat de o Substitut al mascullnităţii şi virilităţii sferă (ou. cuprinde Transilvania. jucat şi purtat în fruntea în morminte pentru a se sprijini morţii alaiurilor nuptiale de feciorul de încrecând vin acasă să petreacă sărbătorile cu dere al ginerelui. voinicia şi bărbăţie.-ul de N. obligatoriu dintro prăjină Imaginea obţinută este identică cu (lemn) de brad sau de a pune în vârful steagul vâlcean de nuntă. S. uneori şi la nunta fecioriIor despre care se ştie că Kahane. mai ales atunci când este ţinut în este asemănătoare cu a beţelor de alun poziţie înclinată. împreună cu albul lemnoasă a S. se înfig mere acesteia.. începând de la bază. S.. Ia unele nunţi ardeleneşti mireasa întoarsă. Lumea de aici. în tulpina cu *Bradul de Nuntă. pe lungimea tulpinii braţele S. Editura Fundaţiei Culturale numeşte mânz iar Ia recăsători a bărba­ Române. nu li se Cântecul Zorilor şi Bradului. de N. în roşu şi actul nupţial: în Bihorse sparge cu coada verde. formează trei drumuri lovitură. are oratii şi dansuri cei vii. sinonim Aproape de vârf se introduc. fireşte. Editura Muzicală. de N. cu care colindă copiii în ajunul Acesta este gătit precummirele. confecţionat ca o descojite sau numai pe o porţiune a cruce cu năframă în vârf. Ia aromâni în paralele. de la vârf la bază. Tipologie mai împodobea steag sau brad de nuntă. cu steagul de steagului o ramură de brad. Sibiu. Arealul S. dintr-o singură lemnuluidescojit. Muzicală. În satele din nuntă al aromânilor şi bradul de nuntă Mărginimea Sibiului S. S. Uneori. capetele a patru nuiele învelite Originea S. de N.-ului de N. *Băţul Înfiorat. animal simbol al virilităţii. În momente semnificative ale coajă până spre vârf. lumea de la Viştem. 1988. curăţată de speciale. păzit. Bucureşti..-ul de N. este din zonele româneşti în care vârful este numit cal. înfăţişare ecvestră. de N. respectat Crăciunului şi le înfig a doua zi. spirala drumurilorcolorateeste roşii. bradului. beţele sau colindele copiilormehedinţeni înainte de a intra pentru cununie în şi cu cei ai Coloanei Infinitului de la biserică. de nuntaşi. Aici. tehnica înflorării S. steagul de nuntă se dincolo.

toponimia. care poate atinge 40 de metri înălţime. ghinda adunată toamna pentru hrana pe timp de iarnă a porcilor. molid. uneltelor gospodăreşti. la excesele climatului temperat-continental. informaţiile etnografice şi folclorice. bisericile şi casele de lemn. cu Zeus.-lui. la sud de Dunăre. în special de S. prevestirea timpului prin larvele unei insecte (Cynapis Dryophantafolii L. Steaua Ciobanului Personificare a Stelei Polare. *Steagulsau *Sulita mortului). Precum bradul la altitudinile ridicate. longevitatea de sute ani. Arealul de altădată al S. *Stâlpul. lituanienii cu zeul Perkunas. Otescu 1. Albescu. Stejar Arbore (Quercus robur L. utilizarealemnuluipentru construcţia adă posturilor divine şi profane. Împăratul (Apuseni). deal şi podiş de foioase. celţii cu zeulDonar.. Rădăcina indoeuropeană kark. în zonele de câmpie. vechii slavi cu Perun. depăşeşte arealul substitutului fitomorf al zeului indo-european. în vopsitul vegetal al ţesăturilor. substituită de ramura de 5. apără la *Mânecătoare. Lalatitudinile mediiale emisferei nordice. identificat în *Panteonul românesc cu *Crăciun. romanii cu ]upiter-Capitolinul. glas divin auzit în pădure la ruperea copacilor sau a crengilor de copaci) este păstrată de numele *Crăciun.-lui quercus. S. 1. Rolul şi semnificafia steagului de nuntă În Mărginimea Sibiului. Fagaceae. *Bradul. Divinitatea fitomorfă. divinitate precreştină sacrificată prin substituţie la solstiţiul de iarnă (*Butucul sau buturuga de Crăciun) şi supusă unui rit funerar de incinerare în noaptea de Crăciun (Oltenia.) sacru din fam. Sibiu.-ul devine. S. este invocatîn descântece de rezistenţa 267 . la altitudinile joase adăpost postum (*Sicriul). substitut al mortului(*Crucea. în Studii şi comunicări. Credintele ţăranului român despre cerşi stele. 1907 (fără alte date pe copertă). determinat astăzi după structura chimică a solurilor. rupt dinstejar). de esenţă tare. 1978.) care depune ouăle inţepăndu-i frunzele. Vechii greci asociau S.-ulîndeplinea trăsăturile fundamentale pentru a substitui zeul fitomorf adorat: masivitatea arborelui. substantivul cracă (nume onomatopeu. Muntenia. Moroi). pentru confecţionarea sicriului. *Strigoi. zonele locuite de români şi aromâni. rodul holdelor şi animalelor de spiritele malefice (*Iele. instrumentelor casnice şi de cult. folosirea integrală a părţilor componente (frunzele recoltate vara se foloseau ca nutreţ iarna pentru vite. marcarea anotimpurilor prinînfrunzire (vara) şi prin desfrunzire (iarna).STEJAR Banatul şi. *Sângiorz sau *Armindeni. zadă) din zonele muntoase sunt preluate. 'Iransilvania). gospodăriile oamenilor. numele cârjei preoţeşti (băţ noduros. documentele istorice. sinonimă cu Stâlpul.. Functiile mitomagice ale coniferelor (brad. care a dat numele latinesc al S. S. în medicina populară).

ajung La Toacă. zeu protector al cailor şi sezonului călduros al anului. ca ceva sfânt. 1. minunată. Creanga de aur. Înlegendele şi toponimie eleste frate sau substitut ai marilor eroi: Stejarul din Borzeşti pentru voievodul Moldovei Ştefan cel Mare. mai ales pe cel din curţile bisericilor. suigott. / Care cum gustară. epilepsie. RusaliiJe. Densuşianu. Pamfile 'I. Când S. *Muma pădurii. Dictionar. *Sântilie. Gorunul lui Horea. cerul) poartă numele indoeuropean dumbravă. 268 Ivan Evseev. Sărbătorile de vară la români. Timişoara. (zeul mort) ardea (ritfunerar de incinerare) pe vatră la Crăciun (moartea şi renaşterea sezonieră a divinităţii solare). Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. cu gard. minunate.-ul trăsnit în timpul furtunilor de zeulindoeuropean al focului şi Soarelui. voI. 1976. / Care cum veniră.-uise folosea. Editura Helios.-ul era lemnul obişnuit pentru talpa (temelia) caselor şi bisericilor din lemn. minunată. Stejarul lui Mircea. Dlctionar de magie. ]ames Georges Frazer. pentruvoievodul Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân. împreună cu un lemn de esenţă moale. voI.STELELE CIOBANULUI ţeapă. EdituraAmarcord. Pentru români.. sinonim cu *Găinuşa. 1999. în ceremonialul numit Legatul Căluşului. demonologie şi mitologie românească. . S. 1997. crăpară. / Tăia un tujan mare. Nania 1. / Făcu nouă ţăndări mari. / Se duse Într-o părure mare. Craiova. strigoaicele. S. 1989. / Lua nouă linguri. / Lua o secura mare. Strat de Rusalii Ziua de naştere a *Căluşului. Editura Minerva. străchinele. minunat. Editura Minerva. minunat. Bucureşti. Fochi A. păstorii ştiau că s-au săturat oile de păscut (Neamţ).-ul. S. Plante dinflora spontană cu utilizări În gospodăria tărănească din Oltenia.-ul este arborele dăinuirii.. Sacralitatea lui este exprimată de credinţa populară conform căreia ar fi păcat să tai 5. / Puse masa să mănânce. sinonimă cu Strodul Rusaliilor (Muntenia şi Oltenia). locul pe cer al Soarelui de unde se bate seara toaca la biserică pentru a anunţa sărbătoarea din a doua zi. celebrată în miercurea a patra după *Paşte. iar *Butucul de S. lingurele / Şi s-a suit pe bordel. 1980. devenea un loc sacru pe care oamenii îl împrejmuiau. în "Creativitate şi eficienţă în acţiunea socială a tineretului". 1907 (fără alte date pe copertă). Sărbătoare multimilenară În spatiu! românesc. la aprindereaFocului Viu. Otescu 1. C. Cteâuuete tăranulut român despre cerşi stele. / Lua nouă străchini. II. Pădurile de stejarsau altespecii înrudite cu acesta (gorunul. plesniră. pentru confecţionarea *Icoanelor de vatră şi instrumentelor de cult. de deochi: Se scula un român. Lemnul dur al S. Georgeta Niţu. Bucureşti. mare.. / Chemă motoii. Stelele Ciobanului Personificare a unui grup de stele din constelatia Taurului.

Moldova). 2 februarie. devite şi de stupi. (Bucovina. După modelul omului. asemănător cu cel al *Babei oricare altă persoană careia i s-a greşit Dochia.care au fost strigoi sau moroi în viaţă şi toriu al S•. pe butoi numele unei divinităţi meteorologice sau în butoi etc. a devenit. credinţele şi unele tradiţii legate deele. Bucureşti. crucii şi se roagă: Doamne ajută! Dacă în credinţele şi unele tradiţii legate de ele. 1898. s-a rătăcit climatice imprevizibile ce le hotărăşte: pe drumul care leagă lumea de aici de dacă în ziua de S. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. Sărbătorile poporului cu Bucureşti. Rădulescu Codin c. 1909. crcdint! şi supetstiţii ale suferinţe. lumea de aici unde iau viaţa rudelor apropiate. careplutesc Stretenie în aer. pe meliţă. revin în în ajunul *Sântandreiului şi * Sânvăsâiului. nu a avut cu ce plăti aduce primăvara şi căldura. Academia Română. Mihalache D. calul primeşte şi el când strănută Strigoi Morţi în hamurarea: Sănătate! Cu marebucurie Fantome invizibile provenite dinsufletele era întâmpinat S.). înMF. dacă este vămile (nui s-a dat banul la plecare sau 269 . unde acţionează. ei pot fi de apă şi de Bucureşti.. este iarnă grea. S... Bucu- Mesager al veştilor bune. Mineiul pe lunafebruarie. este reflectat de schimbările ceva în timpul înmormântării. Marian Sim. curând va face chef. Editura Institutului Biblic şi de Misiuneal Bisericii Ortodoxe. Rădulescu Codinc. al norocului şi reşti. Ştefănucă P. 1937. Bucureşti. Socec. După relele provocate şi locul poporului român. Institutulde Arte Grafice..V. în special mântare în lumea de dincolo. Mihalache chefului. uscat. Fl.-ului că în Jos. 1915. Strănut MORŢI timp frumos şi primăvăratic întoarce iarna şi frigul etc. 1910. între de modificările climatice de la începutul *Sângiorz şi *Sânpetru.. S. pe coadă de mătură. şi coboară pe sol lunii februarie. 1909. cântând din diferite instrumente Divinitate meteorologică răspunzătoare în sezonul călduros al anului. preajma lui se află o altă persoană Socec. IV. CârnilegiJe.STRIGOI studiu etnografic. Bucureşti. Sărbătorile la români. Eiprovin din oamenii feminine. Academia Română. de ploi şi de foc etc. aceasta îi transmite sănătate şi nu uită Cercetări folclorice pe Valea Nistrului de să-i repete. grindină şi alte Gorovei Artur. Comportamentul contradic. ea lumea de dincolo.mijloace improvizate de transport (călare nului.-ul în ajunul marilor morţilor care nu ajung după înmorsărbători de înoire a timpului. Cel care strănută face semnul D. obiceiurile. zi numită şi numai când se prind în horă. Studiu etnografic. 1976. aduc molime. Spredeosebire de *Iele. în Calendarul popular. semnificaţia S. M *Ziua Ursului.. traducere slavonă a călătoresc pe pământ sau pe ape cu sărbătorii creştine Întâmpinarea Dom.

împuşcarea cadavrului în sicriu. Bucureşti. Mormântul peste carecalulevitasă sară se presupunea că adăposteşte un strigoi şi. LitoTipografia Carol Gobl. Bucureşti. FI. Bucureşti. După deschiderea şi deshumarea cadavrului urmau diferite practici de 270 destrigoire: întoarcerea sicriului cu faţa în jos. al treilea . cunoscuţi încă de la naştere (copiii născuţi cu căiţă sau cu coadă). Ceauşanu Gh. zgâriat pe faţă. în altă poziţie decâtI-auînhumat: întorspe o partesau pe burtă. Dacă se considera că mortul devenea strigoi. avesta este. i se bagă în gură sau i se înnoadă în batistă. înfigerea unor obiecte ascuţite şi înroşite în foc. în unele sate dinOltenia. care îşi părăsesc trupurile noaptea. smulgerea şi incinerarea inimii. ţeapă de lemn. Editura Minerva. cu barba şi unghiile crescute. Este posibil ca celpuţin uniioameniînhumati în stare de moarte clinică.. ca urmare. uneori. incinerarea şi împrăştierea cenuşii funerare pe câmp sau depunerea acesteiape o apă curgătoare. oamenii au inventat numeroase tehnici de prevenire a fenomenului de strigoire şi. fenomen biologic de care cei vechi nu aveau cunoştinţă.în inimă sau în coşul pieptului. Strigoii Vii. Fochi A. Supcrstitiil« poporului român În asemănările cu alealtor popoare vechi şi nouă. FI. Academia Română. Bucureşti. era identificat pe timp de noaptecu ajutorul armăsarului încălecat de un bărbat cu care sărea peste morminte. Înmormântarea la români. 1988. de destrigoire: ca să nu piardă banul pentru vamă. în unele cazuri. tragedii care amplificau credintaîn strigoi sau morai. Editura Meridiane. transportul mortului strigoi în pădure. se foloseau diferite procedee de descoperire şi de anihilare a acestuia. Datini şi eresuri populare la sfârşitul Răspunsurile secolului al XIX-lea: la chestionarele lui N. Se credea că oamenii puteau deveni strigoi la naştere şi în timpul vietii. Densuşianu. Bucureşti.STRIGOI VII l-a pierdut pe drum). Înmormântarea laromâni. femei sau bărbaţi. cui. omorârea stiigoiului era generalizată.. spargerea unor ulcioare la cele patru colţuri ale gropii. În mod obişnuit S. Caurmare a acestor credinţe. 1976. dintr-o legătură incestuoasă.. acesta era deshumat şi omorât.M. Vârstele timpului. colecţia "Din viaţa poporului român". 1892. Ghinoiu 1. Strigoi Vii Spirite ale oamenilor. 1892. Marian Sim. La naştere deveneau strigoi mai multe categori de copii: născuţi cu coadă (o vertebră în plus) sau cu tichie. piron de fier. găurit şi legat de degetul mic al mâinii. dacă a apărut. mai ales la *Sântandrei (Noaptea Strigoilor) şi *Sângiorz. introducerea sicriului într-un lădoi şi acoperirea cu pământ. erau omorâti înainte de înmormântare prin înfigerea în inima mortului unui fus. a secerei etc. Lito-Tipografia Carol oobt. să-şi fi revenit în reavănul pământului. Bătrânii care au participat la asemenea practici declară că au găsit mortul. Pentru a înlătura oriceposibilitate de înhumare a unuiomaflat în starede moarte clinică. MarianSim. 1914.

1999. Timişoara. se rănesc până iese învingător unul dintre ei. *Existenţei (*1i'up. 2000. Atunci aceştia îşi părăsesc în somn corpul. broască). berbec. Densuşianu.Sunt argumenteetnofolclorice care sprijină ipoteza că în această perioadă a anului daciicelebrau *Anul Nou. lumeade aici) şi *Postexistenţei (*Sicriu. butoaie. Bucureşti. îşi părăsesc din nou trupurile pentru a merge să fure mana holdelor. intangibilă. Pentru o mitologie difuză.. motiv pentru care lasă senzaţia că nu este niciunde. Totul este legat de tot. 1999. Aşa cum în universul atomic nu există unităţi izolate. să strice taurii. cozi de mătură pentru a merge în locuri numaide ei ştiute (între hotare. se zgârie. o cutie neagră. un adevăr alt adevăr. a. lumea de dincolo. În Moldova. protejată 271 . Folclorul medical român comparat. întorceau vasele cu gura în jos. V. ci structuri integrate în sisteme fizice. păzeau cu atenţie vitele şi păşunile. laptele vitelor. în realitate. El este precum pădurea care nu poate fi văzută din cauza copacilor. se desfăşura în Noaptea Strigoilor (29/30 noiembrie).. 1976. care par că rătăcesc independent una de alta. Mama comunicaea însăşi copilului său că s-a născut strigoi pentru ca acesta să-şi avertizeze copiii să-i împlinească fără greş practicile de destrigoire când va muri. Ghinoiu 1. Îşi vindecă pe loc rănile. Academia Română. Editura Polirom. vizibile sau invizibile. Casa copilului).-elor de pretutindeni. câine.. *Mormânt. 1910.-ul divin este suma S. se rostogolesc de trei ori pentru a se întrupa într-un animal (lup.SUFLET copil din flori născut de o femeie ş. produceau zgomote. legate prin infinite relaţii. Fochi A. *Casă. poieni prin păduri) unde se întâlnesc cu *Strigoii morţi. înainte de primul cântatal cocoşilor. o altă cutie neagră. Candreat. noaptea de Sântandreiu se numea "Păzi­ tul Usturoiului şi se celebra ca un revelion. studiu etnografic. ies din casă pe horn sau pe uşă. sat. Lumea de aici. Acolo redevin oameni. găină. porc. Editura Minerva. Sărbătorile de vară la români. invizibilă şi de Adăposturile *Preexistenţei (pântecele matern. S. În cele două nopţi oamenii din sate se ungeau cu mujdei de usturoi. Activitatea cea mai intensă a S. pisică. încalecă pe melite. care le va fi conducător un an de zile. *Cimitir. să lege sau să ia puterea bărbaţilor de a aveacopii. Suflet Esenţă vitală nemuritoare. îi strigau pe presupuşii strigoi pe nume. la Mânecătoare (noaptea de22/23 aprilie). Înajunul Sângiorzului. Editura Fundaţiei Culturale Române. care se găseşte în tot şi în toate. se bat cu limbile de meliţă.-Aurel. răspântii de drumuri. aprindeau focuri. Bucureşti. *Lumea de dincolo). Pamfile T. tot astfel vietăţile pe Terra. ascundeau meliţele. se întrupează din nou în animale şi pornesc împăcaţi spre case. în biocenoze. Un adăpost închide alt adăpost. Editura Marineasa. Hedeşan Otilia. Bucureşti. sunt. laşi. Întrucât Universul este formată dintr-un infinit de adăposturi care se înghitunele pe altele precum zicala Peştele celmare înghite peştele celmic. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri la chestionarele lui N.

blestemă ameninţător persoana carenu-i dă pacesau. Ceata defete.. 1999. galaxie. mesajele aduse de la rudele. muribundul. Muntenia). după credinţa românilor..-ului. biosferă. ipostază. o îmbrăca în *Ceas rău şi *Ceas bun. şi infinite adăposturi supraordonate în ierarhia galactică (sistem solar. gură. provocat de iritarea nerTextul prezintă zeulvegetational în dublă vilor din teritoriul aparatului digestiv.. sunet . Pamfile T. îl avertizează însă de clevetiri şi uneltiri puse la cale de duşmani. veşti. În după-amiaza zilei de miercuri din Săptămâna Luminată S. 1915. ca are infinite adăposturi subordonate. atunci şi ceea ce se numeşte suflet. cosmică şi terestră. îmbrăcat şi împodobit ca un flăcău. Editura Saeculum1. reşti. îi spune: Moaş-ta-n pod! Pentru a înceta S. substituit de un *Butuc de lemn. Academia Română. vite şi păsări după datinile şi credinţele poporului român. Eseuri. îi puneafloare la ureche. a bătrâneţii şi a tinereţii: Sulule. cel care primeşte mesajul pe calea S. numite de români cap. În general. Oltenia. se obişnuia ca cel care sughite să-şi smulgă o geană din sprânceană (Bucovina. Sughiţ pe o melodie tânguitoare. Ghinoiu 1. unulîn care fertilizează. Editura Minerva. prietenii sau cunoscuţii care îl pomenesc sau îl vorbesc sunt de bine Dar. de 272 .. aducătoare. Editura Pundaţiei CulturaleRomâne.. dacă e cineva pe lângă el. Ursitoare şi de Zori. confecţiona de aici. În această situaţie. acelaşi nume. organizată pot aveala sosireaici.. Sul Zeu al vegetaţiei. asemănătoare Personificare a actului involuntar cu *Caloianului şi bocetelor de înmormântare în câmp. Bucu1971. Deschiderea adăposturilor ferecate.-ul puternic şi repetat.-ul şi. )în timpul eliberării sale prin distrugerea adă posturilor ei. nu poate ficreată şi nici distrusă. şi la plecare pe uliţele sau părţile satului. aflate în direcţia magnitudinilor galactice şi în direcţia infinitezimalului infraatomic spulberă speranţele că vom afla curând adevărul ultim despre S. cidoar schimbată dintr-o formă în altă formă (căldură. lanurile de grâu. Dacă se cunoaşte că energia universală. este nemuritoare. unul din ele este trupul uman. ochi şi mâini. Gorovei Artur. roiuri şi superroiuri de galaxii). fătul. la lanurile de grâu. de obicei sulul războiului de Suflete Pribege ţesut. planetă. spuse de duşmani. 1999. o formă a energiei. Bucureşti. Biberi 1. S. lumea de dincolo. vorbele rele. lumea de aici şi altulîn lumea de dincolo. Cele două suflete care pribegesc. Bucureşti.0.-ul era condus. Bucureşti.SUFLETE PRIBEGE ecosisteme. lumină. Lumea de aici. credinţi şi superstiţii ale poporului român. momente favorabile dinsulul războiului de ţesut o păpuşă cu sau nefavorabile. în prima joi după *Paşte. Boli şi leacuri la oameni. odată cu el. Pământul. hotărâte de haine frumoase.

Suliţa Soţie (soţ) postumă a tinerilor cu *Brad. Georgeta Niţu.! Şi nepetrecutule.-ul este dezbrăcat de haine (satele de pe valea Mostiştei. 1982. să nu-i ia leacul. Bucureşti.. Cercetări folclorice pe Valea Nistrului deJos. EdituraHelios. Cântecul cetemonial de Înmormântare În satul Runc(MehedinriJ. Când este folosită ca leac. A doua zi. lumea de dincolo. aceasta se recoltaîn zorii sărbătorilor de *Sânziene sau de Circovii Marinei. la fabricarea săpunului de casă (îi dau culoare şi miros plăcut). cu mâncare gătită pentru toate participantele. sinonimă cu Iarbă verde.! Şi neîmbobocitule!. în special în cele de aflare a ursitei. Cântecul interpretat în anumite momente ale ceremonialului funerar se numeşte Al S. beau vin amestecat cu pelin şi petrec până seara târziu. Mariana Kahane.oversiune românească a eroului vegetational. invocată în descântecele de dragoste. în "Mehedinţi. Bucureşti. Craiova. în special Circovii. IV. afumare şi firecoloratede lână.I Şi nepetrecutule. CăIăraşi).. 1988. se mergea din nou în procesiune în câmp şi în pădure pentru a reveni în sat pe la ora prânzului.-ului. În zorii zilei. se confectionează dintr-un brad curăţat de crengi până aproape devârf. Plante dinflora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. În ziua recoltării S. În final.-ţii. voI. 1937. pentru îndepărtarea moliilor. tinerelule. în REF. în câmp. Sulfină Personificare a unei plante melifere (MeJiJotus officinalis L. S. dimineaţa. *Steag de înmormântare. sau La S. Drobeta Turnu-Severin. înainte de răsăritul soarelui.J. în vopsitul textilelor cu culori vegetale. unde sunt aşteptate cu pomana S. băgat pe sub grâulverde. Editura Fundaţiei Culturale Române. 273 . se ascundesub *Ţestul de coptpâinea pentru ca aceste reprezentări mitice. Vasile Şişu. sinonimă Ghinoiu 1. 1966. lUlpina este cojită şi apoi împodobită cu motive geometrice prin vopsire. jucat şi apoi adus acasă. jud. necăsătoriţi. Ştefănucă P. Cântecul Zorilor şi Bradului./ Şi ncimbobocitule!/Sulule. Lucilia Georgescu-Stănculeanu.. În această zi oamenii merg la câmp unde mănâncă ceapă verde. nr. S. 1999. S. IV. Acolo. este utilizată în medicina populară. în AAF. v. S. Lazăr . fertiliza holdele: era culcat peste lanul de grâu. 4. Editura Muzicală. Lumea de aici. se scoate Frunzarul (ramura verde) prins în streaşina sau stâlpul casei în Sâmbăta Rusaliilor (valea Nistrului de Jos). Tipologie muzicală. Sulica Reprezentare mitică masculină celebrată în ziuade luni dina doua săptămână care urmează după Duminica Mare.SULIŢA bătrânulc. Civilizaţie şi cultură". 1999. masă comună. Rădulescu N. Dictionar.

un rit de separare a S.-ei. Surată Rudenie spirituală legată între membrele care formează ceteledivine la *Drăgaică. Braşov. Iurământul (. Mârza Traian.SURATA DIN pADURE Surata din Pădure Nume purtat de *Muma Pădurii.. gregorian şi poporul român pe anul 1883. Tipografia Alexi. petrec. *Sântoader. Editura Muzicală. Obiceiuri populare depestean. Muşlea 1.. 1997. veri.Te prinzi surată până la moarte? / . îşi fac diferite cadouri. 274 Bîrlea Ov. 1981. se efectuează. în "Studiişi Comunicări".Mă prind surată până la moarte!) este respectatcu sfinţenie. S. creşte şi trăieşte în pădure. Surlă Instrument muzical. la moartea unei surate. în care sufla. 1882. *MătcăIău.. Surlaşul. Bucureşti.. Bucureşti. vârsta (6-7 ani) şi afinitatea sufletească. Termeni de înrudire în limba română. Moise Ilie.-ele se întâlnesc. În Oltenia. *Lioara. cu S. Sibiu. *Paştele Morţilor. Termenii corespondenţi pentru băieţi sunt fraţi de cruce. sinonimă cu mătcuţă. obţinută printr-un legământ juvenil la Moşii de Vară.-ei moarte cu celeîn viaţă. identificată cu Marea Zeiţă neolitică (Terra Mater) (Oltenia). Cercetări etnografice şi defolclor. Mangiuca S. . personaj important în ceata juriilor. Calendarul iulian. Cât sunt în viaţă. Bucureşti. reprezentare mitică feminină. reprezentare preistorică a spiritului grâului. Bucureşti. se ajută. Dictionar. înainte de înmormântare. cu S. stăpână peste tot ce naşte. Editura Academiei. 1968. la groapă. Scurtu v.-leîn viaţă se întâlnesc anual. *Sul. 1985. 1981. asemănător unei trompete cu şase găuri. Cotuributii Ia cunoaşterea obiceiului Ia prinsul verilor şi vărutelor. voI. într-o zi a morţilor (Paştele. mergea în fruntea alaiurilor imitând. oamenii ieşeau în întâmpinarea junilor. glasul zeului jertfit la Ignatul porcilor. sunt sexul.-le intrateîn moartepentru a-şi potolidorul într-un ceremanial numit Jocul pe Morminte sau *Lioara. Folclor din Bihor.. Sunetele S. La auzullor. Editura Fundaţiei Culturale Române.Criteriile după care fetele se leagă S. Editura Minerva. însoţeau alaiurile junilor din Scheii Braşovului la sărbă­ torile echinocţiu lui de primăvară. verişoară. iar în Bihor S. asemănătoare cu grohăitul porcului. fârtati. făceau semnul crucii şi mulţu­ meau lui Dumnezeu că le-au dat zile să mai audă o dată Sfânta Surlă. 1972. cu ajutorul căruia junii braşoveni imitau glasul Porcului. Ghinoiu 1. *Sânziene. Bucureşti. *Rusalii). Editura Minerva. Duminica Tomii. Folclor românesc. l-II.

Densuşianu. Butură românească. oamenii evită să-i pronunţe numele în zilele lui de sărbă­ toare sau.-Ie casei. Mesager funest care anunţă. Cel care se Târăşte.Şerpânţă Şarpe 1. Calendarul ţăranului român. prin ticăitul pe pragul casei. În timpce o săpa. Cultura spirituală românească. miercureasau vinerea) când descântătoarea o aducea acasă. Curea. Pentru a-i câştiga bunăvoinţa. nu este omorât. şi toamna. Recoltarea Ş.. Butură Valer. Bucureşti. Editura Minerva. Bucureşti. dacă este necesar. Ca protector al casei. / Cu veac . conformobiceiului şi zicalei populare: Omoară şarpele ce-fi iese În cale! Împreună cu el. i se adresaîn gând: Sfântă buruiană. 1992. 1999. Divinitate preistorică în *Calendarul popular prăznuită primăvara. . din flora României invocată de descântătoare pentru vindecarea durerilor de picioare şi anihilarea forţelor distructive ale Dânselor (Ielelor). părţile nefolosite ale plantei se înapoiau locului unde a crescut (Ţara Dornelor). aşteptarea unei zile de post (lunea. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. era adusă în sat şi se ungea bolnavulpe locul dureros. spre deosebire de alţi şerpi. Enciclopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1976. Se scotea din pământ.-ei se desfăşura după un scenariu ritual care dura maimultezile: descoperirea locului unde creşte planta şi însemnarea acesteia cu fir roşu..-Iui este relativ târzie şi aparţine mitului biblic. Editura Minerva. gângăniile Doamnesau Cucoane. Ş. Crasulaceae. Semnificaţia malefică a Ş. 1979. Bucureşti. Editura Pro. Valer. sosirea *Morţii. 2. Fochi A. În final. Bucureşti. / Să dăruieşti. la *Ziua Crucii. / Ca să locuieşti. locul unde a crescutse dăruia cu pâine şi sare. fam. / De Dumnezeu lăsată / De mine Însemnată! / Te cinstesc. îi zic Domn.). De acum se interziceaomorârea lui.. / Cu leac. sunt răsfătate şi alte vietăţi care se trezesc la viaţă în ziua de Alexi: broaştele devin Iepe. Ja *Alexie. Ghinoiu 1. / Cu pâineşi sare.. 275 . Personificare a unei plante suculente (Sedum acre L. la ieşirea şi intrarea lui în adăposturile hibernale. Zile şi Mituri.

A. fam. / Omul Sărbătorile de vară la români. *Rusaliile. sinonime cu *Ielele. Pamfile 'I. *Zânele... Bobotează. nu zicela nimeninimica. sudulTransilvaniei (Hunedoara. Şoldină Personificare a unei plante (Sedum acre). Academia Română. Datinile şi credin{ele poporului român. 1903. Apare însă şi ca sirenă (jumătate om şi jumătate peşte). 1980. Duşmani şi prieteni aipoporului. *Ispas. Bucovina). este identiccu cel al *Mătrăgunei (Ţara Oltului).-ei. Crassulaceae.. 1999. paralizii etc. *Rusalii). Mehedinti): Muntenia (Argeş. Cele Frumoase. te mu!eşte.ŞOIMANE Şoimane românească. să pedepsească duşmanii. Academia Română. Editura Ştiin­ ţifică şi Enciclopedică. Eliade M. invocată de descântătoare să lecuiască bolile (reumatism. Bucureşti. umblă pe uliţă ca un Fochi A. Studiu n-a venit! (Moldova. Cele Sfinte. stăpână a apelor.) şi de vrăjitoare să căsătorească fetele. Editura Polirom. Cultura spirituală româEdituraMinerva. Când iese la Candrea 1. Cultul Ş. Iaşi. se scaldă. 1910. Minerva. Densuşianu. Bucureşti. Dânsele. este înaltă şi îmbrăcată în alb. să aducă dragoste în căsnicie.. Studii demitologie Editura Etnologică. *Vântoasele. *Puternicele. te sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri lachestionarele lui N. De la Zalmoxis la Genghis-Han. Ş. Olt. Ca statură. Ştima Apei Reprezentare mitică feminină. Teleorman). rucor Pamfile. ar fi o femeie albă şi rece care stă în apă.. darde nu. *Anul Nou. Sibiu) şi Banat (Caraş-Severin). Prahova. Nume eufemistic al reprezentărilor malefice feminine care apar în noptile de vară. Bucureşti. Ştim aApei. *Şoi­ manele. A. din flora României. Umblă până la miezul nop!ii. 1916. Bucureşti. Sunt atestate în Oltenia (Dolj. Împărătesele Văzduhului. întreţinut prinobiceiuri. Mitologia românească. Măiestrele. Butură Valer. Dacă-i dai pace. etnografic. Datini şi eresuri populare la nor. 1976. Bucureşti. poate fi femeie dar şi bărbat. *Sângiorz. Bucureşti. Folclorul medical român suprafaţa apei. Tipografia IsidorWiegler. Ştima Banilor Reprezentare mitică românească care noapte comorile şi îngăduie oamenilor să le descopere şi să le dezgroape în ajunul marilor sărbători de peste an (*Crăciun. se scutură. Editura Ştiinţifică şi Enciclo1979. Dâmboviţa. Editura sluteşte. Enciclopedie de etnobotanică nească. Socec. are piepţii maripe careîi dă pe spate. 1992. pedică. *Miluitele. cu lună. acte rituale şi practici magice. noroc în afaceri. Ea trage pe om la Înec zicând: Ceasul a sosit. Bucureşti. *Frumoasele. şi folclor. Doamnele. 276 Eretescu c. *Puternicele. Cernăuţi. păzeşte zi şi . Butură Valer. care se face văzută şi simţită pe timp de noapte. *Cele Nepomenite. 2007. Fetele Câmpului. când Încep cocoşii a cânta. VoroncaNiculiţă E. Paşte. pe vremerea şi în nopţile comparat.

adunate şi aşezate în ordine mitologică. ţap). Editura Paideia. cu părul lung. B. reprezentare mitică feminină. Ediţie îngrijită. lup. milostivi să intreîn posesia banilor şi îi îndepărtează. cu ochiimari şi roşii ca para focului sau. de obicei sub formă de femeie înaltă. cerb. stăpâniţi de gândul să folosească banii numai în interespropriu. Editura Saeculum. FI. B. ca o fată foarte frumoasă. Marian Sim. Elena. Se arată numai căutătorilor de comori. Ea se poate metamorfoza în pasăre (găină. 1998. animal (mâţă. cu capul descoperit şi părul despletit. care obişnuieşte să-i numere tot timpul. înlesneşte oamenilor buni. îi îmbolnăveşte sau îi omoară pe cei răi. I. stăpână peste tot ce naşte. cuvânt înainte şi note de Antoaneta Olteanu. Ştima Pădurii Nume bucovinean al *Mumei Pădurii. creşte şi trăieşte în pădure. 2000.ŞTIMA PĂDURII când ard banii. sinonimă cu Zârnă. Bucureşti. Ş. dimpotrivă. va veni la el şi-l va necăji până îl va omorî (Bucovina. Moldova). de culoarea flăcării când ard comorile. lung până la călcâie. câine. Omul caredescoperă şi dezgroapă o comoară trebuie să laseîn locul săpat câţiva baniîntrucât stăpân a lor. Mitologie românească. Niculiţă-voronca ţele 277 . Datinile şi credinpoporului român. Ş.. plantă sau partedin plantă (frunză).. Bucureşti. val. specifică civilizaţiei lutului şi lemnului. cocoş). înaltă şi subţire. demon (*Drac).

să rămâie curat.Tartăeot ~ Om tatar. I (Oltenia. Bucureşti. Folclor şi folcloristică.Om tatar. Datul în]ujeusau în Tărbacă). 1997. Întoarce-te: I Eucusabia te-oi Demon înfiorător. Editura Helios. peste tot ce naşte. conducător al dracilor săghia. cruzi invadatori ai Ţărilor Române. .. Tatareă Tărbaeul Personificare a cancerului care a primit numele tătarilor. Izvorulfermecat. prin păduri I Din copite sfârăinâ şi Editura Hyperion. Când scăpau. I Cu picioarele Pădurii. frecvent. Îndescântecul de izgonire a suferinţei. Câinii sunt prinşi şi chinuiţi prin mijloace violente (Răvăritul. Pamfile 'ludor. I Practică magică de alungare a *Lupului. Acesta vine grăbit Prin aluni. împreună cu *Muma I Cu mâinile I Cât prăjinile. la descântec: . metamorfozat în pitic malefic. Dic{ionar. Maria Bilţiu. I Hârşti. pentru alungarea bolii se recurgea. Timişoara.. demonologie şi mitologie românească. tnctionat de magie. descântătoarea Tată al Pădurii descrie. înfăţişarea lui Reprezentare mitică specifică civilizaţiei fizică: FUgi Tărtăcot I Cu barba d'uti cot. creşte şi I Cât răşchitoarele.. Pamfil Bilţiu. EdituraGutinul. Muma Pădurii apare şi cu alte nume: Evseev Ivan. 1990. Niţu Georgeta. cu Tartor. *Omul Pădurii. -*Păduroiul. 1999. De-a lungul Evului Mediu. Plante dinflora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din Oltenia. BaiaMare. produce durerile de burtă.. Chişinău. se refugiau în hotarul 278 Câinilor . Gorovei Artur. EdituraALL.LaMovila Robilor. În descântecele de . Moşul Codrului. 1999. 1997. Muntenia). Mitologie românească. Craiova. I Cu toporu te-oi tăia. Editura Amarcord. întruchipare a iernii. undemergi? I . printre altele. în prima zi după Lăsatul Secului de Paşte. lemnului stăpân. sinonim hârb te-oifaceI Şi N. I Cu ochii I Cât taierelel trăieşte în pădure.

pentru a împodobi câte un plug cu Zes. Moartea şi renaşterea divinităţi agrareîn Făgăraş). chiuieşte. întoarmânesc. *Primul Arător. C. o altă divinitate a *Panteonului ro.obicei din ciclul primăverii. A doua zi după T. stropitul reciproc. 2000. Bucureşti. plugarului care a ieşit primul la arat în Bucureşti.. pentru a lăsa locverii. T. patronată de bucurie a asistentei. *Alegerea Craiului. Numele lor contemporan. asocierea tinerilor. prinderea a doua jumătate a lunii iunie. 1976.. Editura gospodar al satului care va fi respectat Meridiane. purtarea în spate a jugurilor împodobite spre gospodăria Târg al Drăgaicei primului atător. protectoare a feciorilor la plugurile aduse de aceştia. lavederea oamenilor. crengi verzi şi flori. Datini şi eresuri populare la darulcare a ieşit primul la arat. sinonim sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile cu *Boii Sângiorzului. pornirea cortegiului spre locul din ţarînă Manifestările cultice câmpeneşti din unde a fost efectuată prima arătură din zilele Drăgaicei sau Sânzienei. geografică. Densuşianu.TÂRG AL DRĂGAICEI satului de unde. 1972. Bucureşti. Năsăud. cerea la casa plugarului. se întorceau istoviţi incearca (moartea) primului ară tor prin pe la casele lor. de-a lungul întregului an şi căruia i s-ar datora roadele bogate sau sărace Tânjaua obţinute (Lăpuş. zeiţă agrară.. 1997. substituită de gospoFochi A. Editura Plugarul. Vârstele timpului. *Calul. timp în care timpului renumite târguri. la chestionarele lui N. Udătorii.. secvente rituale şi organizatorice: identiBucureşti. ziua de *Sângiorz. în doi.spălatul pe fată cu apa din râu.. deschis feciorii înjugaţi mugesc şi împung precum boii asistenta. după ce urlaucâteva zile teleguţă pentru a se salva de la înec. timp în care începe sezonul patronat de cal.. Muşlea 1. Bistriţa. Editura Minerva.înconjurarea solemnă a primului participau locuitorii din aceeaşi zonă locarat cu plugurile. Cercetări ficarea de către ceata de feciori a etnografice şi defolclor. doi câte Mocod . la care acelan. cuprinde maimulte Editura Fundaţiei culturale Române. Ţara GItului. joacă. 1. legarea. bâlciuri şi primul ară tor încearcă să sară din iarmaroace. 1988. comunitate sătească. de la răsărit la apus. petrecerea de la casa primului Ghinoiu 1. cântă. în perioada de ultimul pluga teleguţei împodobită în solstiţiului de vară. de Săptămâna *Caii lui Sântoader. Craii de la luna martie. Dictionar. Prin acestobicei oamenii aruncarealuiîn apă şi ridicarea acestuia credeau că pot alunga iarna patronată de în picioare. CereMinerva. 279 .. înjugarea *Drăgaica. au devenit de-a lungul îndreptarea alaiului sprerâu. Petri ov. Ghinoiu 1. holdelor semănate şi a femeilor măritate. în explozia generală de lup. care antrenează întreaga Obiceiuri populare de pestean. când se celebra care se va aşeza plugarul. monialul. a plugurilor Prilej de negoţ şi distractii organizate în aduse de feciori unul de altul. nr.

. care este văzută pe firmament în perioada solstlţiului de vară. Asuajude Sus (Maramureş). Ipăteşti (jud. Ghinoiu 1. Fochi A. Găinuşa sau Clota. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. amintesc scopul de altădată al întrunirilor: celebrarea divinitătii agrare şi ocazii de întâlnire şi cunoaştere a tinerilorîn vederea căsătoriei (T. Ialomiţa). T. Densuşianu.în luna iunie. Vrancea). Editura Bucureşti.. Editura Minerva. toponimice (numele Muntelui Găina) şi altele. Mică Bîrlea Ov. Minerva. devenită ulterior T. Datini şi eresuri populare Ia sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile Ia chestionarele lui N. enciclopedie a poveştilor ştimţtfică Editura Enciclopedică. Bucureşti. Mehedinti). altele coborâte din munti în zonele de deal şi câmpie (TârguI Drăgai­ cei de la Buzău). Fără să-şi dea seama. etnologice (Găina. Muntele Găina (Apuseni) şi altele. nume de pasăre simbol pentru maternitate. Fochi A. TârguI Cepelor). Ilfov).. . Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Bucureşti.P. de pe Muntele Găina. Cărbuneşti (jud. Întâlnirile cultice din luna iunie. este susţinută de argumente astronomice (*Cloşca cu Pui. 1976. unei zeiţe agrare de origine neolitică. româneşti. Obiceiuri agrare În tradiţia populară românească. pe înălţimile Muntilor Carpati. româneşti. Gorj). PopD. 1976. Culturale Române. enciclopedie a poveştilor Ştiinţiflcă Editura Enciclopedică. de Fete). *Dochia. Vechimea multimilenară a sărbătoririi zeitei Gaea. 1997. Spre deosebire de Nedeile sau Sântiliile carpatice care erau dedicate în luna iulie unui zeu solar şi pastoral indo-european. Editura Dacia. Sânzienelor. Piteşti. Olt). şi 1976. Densuşianu. pelerinajulde Sântămărie de pe Muntele Ceahlău). Focşani. petrecere. Câmpulung Muscel. vânzarea unor produse (TârguI Cireşelor. distractie. Giurgeni (jud. cu aripi şi ouă de aur. Ghinoiu 1. Colentina (jud. Vestite târguri ale Drăgaicei sau Sânzienelor se tineau la Buzău. Cultul preistoric al zeitei materne de origine neolitică este păstrat astăzi de mai multe reprezentări mitice româneşti: *Sânziana. Acestea fac parte din patrimoniul cultural şi istoric al Vechii Europe.). D. Hasdeu.. Broşteni (jud. 1989. Mică Bîrlea Ov. şi T.TÂRG AL GĂINII D. Cluj-Napoca. Muşlea 1.-ul G.. *Drăgaica. Buda (jud. în perioada solstiţiului de vară. Blaj. Bucureşti. Editura Dicţionar.-ul de Fete de pe Muntele Găina. pasăre fantastică. Editura Minerva. când se tine T.. au asimilat de-a lungul timpului functii noi: schimb de produse.. româniiîi întreţin cultul prin numeroase ceremonii: unele desfăşurate pe munti (T. Bucureşti. 1970..-ului este muntele *Găina. Bîrlea Ov. Pundaţiei Bucureşti. Obiceiuri populare depestean. *Maica Precista. Spatiul ritual de desfăşurare a T. prezentă în unele legende din Muntii Apuseni).era dedicat.. şi 1976. Târg al Găinii Sărbătoare pe Muntele Găina din Masivul Apuseni dedicată zeiţei greceşti Gaea şi zeitei romane luno. protectoare a 280 femeilor măritate şi a lunii iunie.-ul G.

Pop D. el este implicat în practicile magice de întemeiere a aşezărilor. Institutul de Arte Grafice. Din trupul lui divin se confecţionează instrumente sacre *Toaca din lemn. Bucureşti. rele de foc şi de lupi. Socec. T. T.. Obiceiuri agrare în traditia populară românească.. Marian Sim. Academia Română. Academia Socec.. Studiu etnografic. Păresimile. *Buciumul din coajă de T. aprinşi să-i mănânce şi să se împuieze. (Teiu. Tei Arbore (Tilia tomentosa) din fam. Sub coroana 281 .. scoteau puii.. Dictionar. la sărbătoarea centrală a calendarului festiv creştin. Târnoase Române. după trei săptămâni. nu se lucra lâna şi pieile de animale etc. Editura Minerva. Bucureşti. Lipcani). celebrate în mediilepastorale în ziua de 24 septembrie.-Ie sunt confundate cu zilele Berbecarilor(26-29 septembrie). Bucureşti. zeu cabalin al cetei *Căluşarilor. 1997. Teiuş. Paştele (Banat). piese încărcate cu numeroase simboluri. Local. care au preluat numele şi data Sfintei Mucenice Tecla din Calendarul creştin ortodox. 1997. sunt confecţionate. În această zi se separă ouăle pentru prăsilă de ouăle care urmau să fie vopsite şi încondeiate de *Paşte. Fl. EdituraDacia. Hasdeu. Lipniţa. TiJiaceae. invocată în riturile de aducere a ploii şi de alungare a pericolelor (boli. Asemănător *Filipilor. Română. Pamfile Mitologia românească. Teişani) sau cu numele lui slav (Lipova. 1916. Personificări ale zilei de miercuri care marchează mijlocul Postului de Paşte. Prin calităţile sale apotropaice. Muşlea 1. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Copăiţa pentru scalda copilului şi leagănul.. Fochi A. care mângâie şi cheamă credincioşii la biserică. Datini Tecle Reprezentări mitice. substitut al zeiţei mamă neolitice.P. Culturale Române. Editura Minerva. de unde şi frecventele nume de sate care au rădă­ cina provenită din cuvântul T. 1976. Ghinoiu 1. (Subcarpaţii Munteniei şi Olteniei). Editura Fundatiei Culturale Bucureşti. 1914. Duşmani şi prieteni ai poporului. icoanele de lemn şi biciul *Mutului. protectoare a oamenilor şi animalelor. Cloştile puse pe ouă în ziua de T. Bucureşti. sinonime cu Miezul Păresimilor şi Sărbătoarea Ouălor. Bucureşti. 1899. Cluj-Napoca.. Bîrlea Ov. furtuni). Dictionar.-Ie sunt respectate prin interdictii de muncă: nu se mătură şi nu se aruncă cenuşa din casă pentru a nu găsi lupoaicele cărbunii şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. Pamfile 'I. Densuşianu. de cele mai multe ori. Sărbătorile Crăciunului. 'I. 1970. din lemn de T. cu care sunt alungaţi strigoii şi moroii în noaptea de *Sângiorz. Editura Fundaţiei Bucureşti. de toamnă şi postul Studiu etnografic. Obiceiuri populare depestean. Sărbătorile la români. 1989. Lipovăţ.TEl Obiceiuri populare depestean.

în obiceiuri şi practici magice (Colindul cu Toaca în noaptea de *)oimari. Constantin şi Elena. Braşov). în interiorul unui poligon stelat. Plante din flora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească dinOltenia.se află două litere greceşti (alfa şi omega). To-ul oferă omului protecţie magică. Adăpostul este formatdin două încăperi. catacombă paleocreştină Boronean] v. *Paşte. legate în coarnelevitelor. Local. aşa cum spune un vechi cântec popular. în morminte. şi a *Vârcolacilor când sfâşie. Niţu Georgeta. 1979. leacuriîmpotriva bolilor. în descântecele şi farmecele pentru aflarea ursitei în timpul *Vergelului şi altele. Tichiuţă Nume tabu pentru *Drac provenit de la de culoare roşie purtată pe cap când doreşte să se facă nevăzut.). Editura clMeC. Şinca Veche. Bucureşti. tichiuţa Toacă de Lemn Instrumentpreistoricspecific civilizaţiei lemnului care imită glasul divinităţii cu chipde pom. *Rusaliile). În vremurile cu cataclisme istorice (invazii. Spre deosebire de *Stejar. Editura HeIios. în basme şi zicale. apare în celemai neaşteptate unghere ale culturii populare: toponimia sacră a Carpaţilor (La Toacă. 1997. 282 Templul Ursitelor Adăpost *geomorf cu înfăţişare de (sec.) săpat de om în Muntele Ţaga din masivul Făgăraş (corn. / Hai Drăghici la râştiită / Să râşnim mălai de iei / Să mâncăm cu dragavei. Bucureşti. jud. *Ielele. anunţă înce- . To-ul nu este trăsnit de *Sântilie în timpul furtunilor de vară. alungarea norilor ameninţăton. Timişoara. în timpul eclipselor. IV d. Ramurile înfipte printre culturi. Cu acelaşi glas divin. *Florii.Obiceiul bătutului To-cei de L. în Oltenia. grindină. instrumentede cult şi de uz gospodăresc. 2000. Enciclopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.de stâlpii caselor şi anexele gospodăreşti în zilele de *Sângiorz. alt arbore sacru al românilor. Într-o firidă a altarului. Arheologia peşterilor şi minelor din România. războaie. iar în absidă este incizat chipul Domnului Iisus. Duminica Mare este numită Duminica To-ului. Butură românească. Evseev Ivan. Acolo dorm bolnavii pentru însănătoşire. Dicţionar. se întâlnesc îndrăgosti ţii etc. la brâu. epidemii) şi naturale (inundaţii. Hr. Dicţionar de magie. denumirea aştrilor (Toaca din Cer). aducători de grindină şi vijelie pe timpul verii. Ca o adevărată mamă a naturii.TEMPLUL URSITELOR To-ului este un spaţiu ocrotitor pentru om. Valer. *Rusalii (Duminica Mare). Schimbarea la Faţă alungă moroii şi bolile. fertilizează femeile. inaccesibil spiritelor malefice (*Dracul. Soarele şi Luna etc. 1999. cu dragavei (ştevie): Foaie verde de turiţă. substitut al zeului tată indo-european. fibre de legat. EdituraAmarcord. în munţii Ceahlău). Biserica Creştină de rit oriental cheamă credincioşii la rugăciune. demonologie şi mitologie românească. secetă) din coajaToului măcinată la râşniţă se obţinea mălai pentru mămăligă consumată. Craiova.

incinerat simbolic în timpul pomenii (ospăţului funerar): înainte de binecuToiag vântarea bucatelor de pe masă de către Lumânare de mărimea mortului. numit participă la ospătul funerar. ornamentat cu piciorului drept (Păltiniş. nr. *PrivigheCiubotaru I. Botoşani). imediat după deces de o persoană curată. căpătând înfăţişarea stâlpului semnalelor de toacă. Iaşi). părin[i şi delatoate neamurile 283 . în funerar cu şarpele încolăcit în jurul său REF. este confectionat şi Suflet . dintr-o aţă dincolo. în formă de spirală sau T. Editura Fundaţiei Banat (Ţara Almăjului). T. lăcită ca o spirală şi aprinsă în anumite se încolăceşte o lumânare de ceară momente ale ceremonialului funerar. În aici. Înainte de a deveni instrument liturgic folosit de Biserica de rit oriental. lumeade de obicei de o femeie iertată. 3-4. înnodată într-un coltal batistei mânarea este închinată de trei ori celor sau aşezată în despică tura lemnului. T. lumea de dincolo. o bucată corpul. împreună cu câteva cuvinte: înmormântare (la şase săptămâni sau la putulzilei rituale şi principalele momente liturgice. În unelesate din Moldova ata.monedă. EdituraGrai toare sau altă pasăre.TOIAG AL MORTULUI Îţi dau toiag delajrat).. înco. punându-se pe pieptul aprinsă la diferite termene după sau în mână. cărareafătă sfârşit. jud. la loc de cinste. 1999. lu. forma de T.Cultura Naţională. (truparul). În unelesate botoşănene lumânarea de ceară de lungimea mortului se răsucea pe un toiag Cristescu c. galbenă în jurul lui care se aprinde când simbol al drumului care separă lumeade citeşte preotul rugăciunea mesei şi apoi aici de *Lumea de dincolo. Ghinoiu 1. Pârâul Negru). Pe ouăle încondeiate. se strânge T. 1999. de obicei de *Alun.-ei a fost o practică magică.. 1999. care va deveni fitil allumânării (T. Lumea de aici. cruci sau curăţat de coajă până în vârf ca şi cum mortul însuşi şi-ar măsura undese leagă un buchetde flori. calea rătăcită. este trecută de treiori prinmâna dreaptă a mortului (Cucuieşti. Lumea de (Hudeşti. Bucureşti. stând pe *Stat (înălţimea mortului). H. jud. se împarte. 1990.. Bacău) şi de Toiag al Mortului tot atâtea ori după degetul mare al Băţ. Editura Fundaţiei Culturale de cânepă. Forma arhitectonică a de lemn. ceara topită se toarnă pe fitil dreptunghiulară de pânză albă şi o invers ca la o lumânare obişnuită. Ghinoiu 1. de multeori. jud. Prin gestul bătăii lemnului cu degetul românul invocă involuntar divinitatea fitomorfă pentru alungarea sau prevenirea unui rău de careaude sau îl vede.-ul. patru zări (Mera. după care este împreună cu un colac şi o lumânare dăruit mortului.-ul este CulturaleRomâne.-uI. trupnic scaun. Bucureşti. polifonii de toacă.Vrancea). Marea trecere. dela (Pârcovaci. bătutul T.. un alter ego al mortului. Bucureşti. jud. delasurori.-ului). boi şi. de înmormântare (spirală) este un alter ego al mortului şi un simbolal drumului nesfârşit numit drumul mortului. Române.în capul mesei. Mihăileni.preot se împodobeşte cu un băţ cu flori.

Nunta În Moldova. 1914. aceste toiege le primeau şi piţărăii colindători ca pomană de la gazdele colindate. Grigore şi Ioan. se obtin prin trasarea pe băţul de alun. Motivele ornamentale de pe colindele. Editura Helios. Treisfetite 1. 1997. 1999. jumătatea fără flori este aruncată peste casă sau în podul casei. pentru a le folosi sufletele mortilor la deschiderea mormintelor. sinonim cu *Bradul de nuntă.. lângă stâlp (cruce). Bucureşti. Toiag de Cununie Simbolviriloid purtat de mire în timpul nuntii. În timpul pomenii T. Săr­ Dicţionar. Craii de la Răsărit. Niţu Georgeta. prin *Colacul sau *Pă­ puşa Miresei. dacă era femeie. act simbolical nupţîalităţii (Moldova). dacă defunctul era sau unei fetite. jupuirea cojii. este petrecut. sinonime cu *Colindele. Cingă­ toarea Regelui. Iaşi. Nuielele de alun sunt tăiate de copii până în ziua de Ignat.-Ie formează diferite . împreună cu ceilaltiparticipantila ospăţul funerar (Mehedinti). Socec. 1. dintre viaţă şi moarte. T. Cuza".-ul de C. în timpul nuntii. *Steagul de nuntă. Pamfile 'I. Academia Română. T. sinonimă cu *Cei trei Crai. Denumire populară a celorceitrei mari ierarhi. pe genunche: jumătatea împodobită cu flori se păstrează în casă pentru prosperitatea şi norocul familiei. Personificare a grupului de stele din mijlocul constelaţie! orion.-ul este aşezat la masă. Dictionar. Adesea. confecţionat dintr-un băţ înfrumusetat cu crestături. Editura Universităţii "Al. dintre vară şi iarnă. 2000. de C. Craiova. Ghinoiu 1. Studiu etnografic. de la un capăt la celălalt. celebrati în Calendarul ortodox în ziua de 30 ianuarie. După cununia religioasă şi intrarea miresei în casa socrilor. Adesea. mirele rupe T. În unele zone cele trei stele personifică sfintiiVasile. asemănătoare cu romburile stâlpilor funerari şi ai stâlpilor de la foişoarele caselor din sudvestul României ciopliţi în lemn.TOIAG DE CUNUNIE un an) unui băieţel. în Ajunul Crăciunului. se usucă şi apoi se ornamentează prin diferite tehnici (tăiere. năframă şi batistă. afumare) cu romburi albe şi negre reprezentând eterna opozitie dintre zi şi noapte. Bucureşti. 2. Vasile. a unei spirale dus-intors (Oltenia şi satele de olteni din Banat). sinonimă cu *Treisfetitele (Mehedinti). bărbat. 284 Toiege ale Morţilor Bete din lemn de alun înfipte de copii în morminte. Grigore şi Ioan (Iulcea). Toiege Personificare a trei stele din constelaţia Orion. Editura Fundaţiei Culturale Române. bătorile de toamnă şi postul Crăciunului. În asociere cu alte stele din apropiere. Plante dinflora spontană cu utilizări În gospodăria ţărănească din Oltenia. Ciubotaru Silvia. Obiceiuri populare depestean. Băţul înflorat.

Trifănitul Viilor Ocolitul şi stropitul vieicu apă sflntită în ziua de *Trif. Moldova. Plugul. lupilor şi insectelor dăunătoare (omizi. Rădulescu-Codin C. este atestat în Bucovina.. Frâncu Teofil. în unele localităţi din sudul României. Sărbătorile poporului cu obiceiurile. Românii din Munţii Apuseni (Mopi). 1997. âemonologie şi mitologie românească. 1997. "IrifonulViermilor. âemonologie şi mitologie românească. (Moldova. credinţele. 1997. viermi. Conform traditiilor populare.patron al lupilor. şi unele tradiţii legate de ele. Bucureşti. Dicţionar de magie. ar fi fost un tânăr necuviincios care. gândaci). Academia Română. Ca reprezentare mitică. patron al vilei de vie. Mihalache D. Pamfile I. tradiţii VIILOR legate de ele. Editura Amarcord. şi după-amiaza în vatra satului. Editura Amarcord. 1916. cinstirea Butucului de vilă cu 285 . împins de nebunia şi extazul bahic. prăznuit în *Calendarul popular la 1 februarie. ar fi speriat-o pe MaicaDomnului în timp ce mergea la biserică. desfăşurat dimineaţa în câmp. Mihalache D. Ghinoiu 1.. Scenariul T. 1888. Socec. Timişoara. Rădulescu-Codin C. mai cuprindea tăiatul cu cosorul a corzilorde vilă. 1909. Cultul bahic este întreţinut. N. de un spectaculos ceremonial.. Evseev Ivan. Dicţionar. Otescu 1. la 40 de zile de la naşterea Pruncului Iisus Hristos. T. lăcus­ telor. care a preluat numele şi data de celebrare ale Sfântului Mucenic Trifon (1 februarie). indică. Moldova). Munţii Apuseni). credinţele. Duşmani şi prieteni aipoporului. 1907 (fără alte date pe copertă). Ghinoiu 1. Dicţionar de magie. Socec. Mitologia românească. Activitatea practică obişnuită în această zi era stropirea pomilor şi viilorcu apă sfinţită. Muntenia. Sărbă­ torile poporului cu obiceiurile. sinonim cu *Trif Nebunul. Dictionar.. Grebla) şi meşte­ şugăreşti (Sfredelul Mare. Editura Fundaţiei Culturale Române. (Bucovina. practică magică numită în sudul României *Trifănitul Viilor.-ui V. pomilor fructiferi. Obiceiuri populare de pestean. T. şi unele Bucureşti. pentru moliftă. lăcuste.viermilor şi gândacilor. omizilor. Editura Fundaţiei Culturale Române. Trif Reprezentare mitică în *Panteonul românesc. 1997. în *Calendarul popular perioada fătatului urşilor (*Martinii de Iarnă.. T. 1909.. Bucureşti. Obiceiuri populare de pestean. sinonim cu *Trif şi *Trifonul Viermilor. Evseev Ivan. Bucureşti. Ziua Ursului) şi a punerii în mişcare a seveiîn butucii vilei de vie şi în tulpinilepomilor fructiferi (*Arezanul Viilor). la plantaţlile vilei de vie.. Banat. TrifNebunul Reprezentare mitică în *Panteonul românesc. Credinţele ţăranului român despre cerşi stele. Tipografia Modernă Luis. numit Arezanul sau Gurbanul Viilor. spiţelntcul).TRIFĂNITUL constelatii care poartă nume de unelte agrare (Rarila. Timişoara. Socec. Bucureşti..

femininul de la taur (vaca). tatea maternă taurină . de frumusetea mortului. inclusiv de creştinism. muşcă cu ciocul asistentii curioşi care se apropie de anturajul ei divin. Rădulescu-Codin C. se naşte simbolic la solstiţiul de iarnă (confectionarea şi îmbrăcarea măştii de un fecior din *Ceata de colindători).. cu ochii duşi în fundul aşezări T.. şi se încheia cu mari petreceri Imaginea Mortii care se arată bolnavilor la plantaţiile de viţă de vie. solicită plata (darul) atât cât consideră că i se cuvine. avândîn mână o coasă. prin lovire cu ciomagul. credintele. Local. 1 februarie. 1909. alta decât trebuie să fi fost aceasta în imaginarul omului neolitic. De aceea. Trup Adăpost antropomorf al sufletului în care din *Preexistentă în *Existentă prin *Buric şi pleacă din existentă în *Postexistentă pe gură. asemănător celorlalti membrii ai cetei. imediat după consumarea ei (ieşirea sufletulu). se amuză speriind femeile şi copiii. Trupul neînsufleţit. boi. Obiceiul a intrat în regres după capului. la înmormântarea oamenilor. sinonim cu *Trif. *Crăciun. moare violent. sinonimă cu *Boura. petrece şi se desfată împreună cu ceata ei divină. apa mortii. Mihalache D. simbol al drumului lung care separă lumea de aici de *Lumea de dincolo. sinonimcu *Stat. aliment ritual preparat la indo-europene. scăpat de suferintele care îi provoacă moartea. capătă. de pomicultori pentru protecţia livezilor de omizi şi gândaci. o înseninare deplină care contrastează cu momentele agoniei.se făcea la Crăciun sau *Anul Nou.. face loc şi apără membrii ceteiîn timpul colindatului. şi renaşte. Socec. *Toiag. Trifonul Viermilor Patron al insectelor dăunătoare invocat în ziua lui de prăznuire. erau ameninţaţi cu tăierea (Muscel). ordinelor date de *Vătaf. cită Turcă Mască zoomorfă care substituie divinicare moare şi renaşte la *Anul Nou. pomii care nu au rodit în anul încheiat. este cu totul autohtonă (Oltenia).TRIFONUL VIERMILOR bundărete. *Privighetoare. Bucureşti. În unele sub forma uneibabehâde şi urâte. adesea. La T. Conform rangului său divin. V. se făceau sfeştanii în livezi şi se stropeaupomii cu apă sfinţită.-ului este mai putin neagră decât se spune. T. acţionează independent: nu se supune. Sărbă­ torile poporului cu obiceiurile. se vorbeşte. sau care invazia filoxerei care a distrus viţa de vie pofteşte omul să bea dintr-un pahar o băutură amară. numai ciolane deşirate. Moartea T. V. Sentimentul de frică în faţa mortii a fost amplificat de religiile intră 286 Trupnic Lumânare de mărimea mortului încolă­ ca o spirală şi aprinsă în anumite momente ale ceremonialului funerar. *Trif Nebunul. de zâmbetul acestuia. T. împuşcare sau înecare. şi unele tradi!ii legate de ele.

cusută ca un sac.TURTĂ A BERBECARILOR ocupă. în Banat). T. masca T. corp şi un băţ (picior) careo sprijină în pământ. Herseni rr. Masca taurină şi poziţia aplea celui careo poartă redauimaginea unui ciudat patruped (Transilvania centrală şi de sud. capră. Capul are două coarnede bovină împodobite cupanglici. Editura Fundatiei Culturale Române. feciorul care îmbrăca masca. locul de cinste dincapul mesei. T. Dicţionar. numit Jocul cel Mare (Transilvania de sud). pe care purtătorul măştii îl deschide şi îl închide cu ajutorul unor sfori ascunse. Crişana şi. Obiceiuri populare depeste an. dacă cădea cu faţa în jos era semn rău (Transilvania). iepure. smocuri din piele de iepure sau fulgi de pasăre şi o coadă în spate.. în centrul satului. cată Ghinoiu 1. Corpul T. Înaintede a muri. cioplit ca un falus. 1997.-ii este confecţionat dintr-o faţă de masă. izolat. Turtă a Berbecarilor Personificare a copturii din mălai sau în ziua de *Arhangheli (8 noiembrie). Bucureşti. 1977. şi gleznele feciorului care o îmbracă. bete. Forme străvechi românească. B. pasăre) dinlemn. clopoţei. pe care sunt prinse numeroase panglici şi basmale colorate. Trasă peste cap. un bot nedefinit (lup. Turcaşul. nu vorbeşte şi nu însoţeşte membrii cetei când merge la biserică sau cu colindatullacasa preotului. joacă solitar. clămpănind ca o *Barză. numit*Cioc. invocată în diferite practici de divinaţie. dansul său fără egal. durata de gestaţie a ovinelor: dacă aceasta cădea cu faţa în sus era semn bun. se arunca în mijlocul turmei şi se prorocea ce va fi peste aproximativ 21 de săptămâni. Masca este compusă din cap. cal. făină preparată 287 . de cultură poporană Editura Dacia. flori artificiale. sinonimă cu turta Arieţilot În zonele etnografice unde se obişnuia să se amestece oile cu berbecii pentru împerechere în ziua de Arhangheli. la ospeţe. şi o barbă de ţap confectionată din piele de iepure. Cluj-Napoca.-ii lasă să i se vadă în partea de jos capătul băţului careo sprijină.

jud. stări sufleteşti lăsate la plecare în lumea de aici. I Fereşti la soare. I Ş-or fi şi de-ai mei. este de natură etică. H. I Tot cete defete. opusă Ţării de Jos. jud. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. trăiesc în linişte şi pace: Ş-acolo la vale I Este o casă mareI Cu uşile la vale. Editura Fundatiei Culturale Române. I Da-n casă cine era? I De era tăiau-al tău. I Şi iarsă lespui. grupate pe familii şi neamuri. I Tineri şi bătrâni I Şi copilaşi mici. I Cu pahare pline. ei au timp să se pregătească pentru primirea oaspeţilor dragi cu mese întinse: Înainte să mergi. Principalul neajuns românească 288 al T. I Că noi îi aşteptăm I Tot la zile mari. T.. Pl. liniştit şi cu multeflori. 1. sunatul buciumului sau trâmbitei. este un tărăm mirific. I Cum vă pară bine (Godineşti. Editura Minerva. Cântecul Zorilor muzicală. Mahalaua noastră. unde conform sintagmelor Dealul cu jocul. Acolo. Bîrlea Ovidiu. EdituraGraişi SufletCultura Naţională. I Că se face-o casă­ na1tă. şi BraduJ. Bucureşti. Gorj). Ciubotaru 1. Horă mare. Înmormântarea la . Bucureşti.Ţară deSus Denumire a *Lumii de dincolo în *Cartea a morţilor. Bucureşti. Bucureşti. voI. lumea de dincolo. de s. IAnume la tafi. în special bujori. I Cu ulcele noi. T. Tipologie Editura Muzicală. 1999. cunoscuţii plecaţi mai devreme de aici. prietenii. Ghinoiu 1. I Pâlcuri de neveste I Şi de băieiei. 1999. I Înlacrimi udate. pe sate şi părţi de sate (mahalale). Kahane Mariana. Câmpu cu jocul.. bătutul toacei. Casă mare. I Şi acolo că este I Mahalaua noastră. I Cu făclii aprinse. I Cu hainespălate. De aceea. Marea trecere. Marian Sim. Folclor românesc. I Pe tine te aştepta I Tot cu masă-ntinsă. este o lume fără dor şi fără compasiune. de s. I Înziuadeţoimari.. 1988. Stol de golumbei există o comuniune sufletească şi o vieţuire în cete. Lumea de aici. din Ţara de Jos. 1976. de s. Gorj). I La soare uscate (Topeşti. sufletele morţilor îşi întâlnesc rudele. este un peisaj edenicîn care sufletele morţilor. lumea de aici. În nici una din variantele cântecului de Zori nu apar grozăviile Iadului. Sufletele mortilor din lumea de dincolo sunt anunţate în timpul înmormântărilor de sosirea rudelorde aici prin trasul clopotului.

frământatul şi călcatullutului. TIpografia Naţională. T. Pamfile T. în Minerva. când în când. din ai poporului. după efortul chestionare1e lui N. Vatra. Fochi A. 289 . În această Bucureşti. belşug cu mâncare şi băutură. o semisferă din lut Editura Fundaţiei Culturale Române. 1976. Mică enciclopedie a poveştilor înfrumuseţarea prin spoirea (lipirea) cu româneşti. petrec şi se ospătează din Minerva. apă şi obţinerea lutului. pe care se aşează *Aluatul. Editura Ropotin (Râmotin. modelarea trupului divin. Rămotin. şi fărâmitatul pământului. Socec. Editura Lito-TIpografia Carol Gobl. Bistriţa-Năsăud).-ului pe care-I stropesc. Duşmani şi prieteni compania T. Densuşianu.. Bucureşti. marţea a treia după *Paşte. Fochi A. în Mitologia românească. verzi şi flori de câmpa T.-Iui şi ceramicii şaptelea copil născut de o fată marecare au tehnici asemănătoare de lucru: tăiatul mănâncă sau întunecă Luna şi Soarele.. încinsă de flăcările focului. Editura Ştiinţifică şi lut foarte fin şi prinornarea cu crenguţe Enciclopedică. Bucureşti. Dicuonat.. 1976. strămoşul Obiceiuri populare depestean. Editura fizic apreciabil. este asemuit Bucureşti. DIRA zi femeile credeau că au dreptul să se poarte maiaspru cu bărbaţii.T. Femeile. Densuşianu. Personificare masculină a cuptorului Datini şi eresuri populare la sfârşitul preistoric de copt pâinea şi turta sacră. 1997. 19I6. Academia Română. ceramicii.. împreună cu T. laşi.. şi pe el cu vin. BîrleaOv. Cerină). Bucureşti. formează Ţidira perechea divină care zămisleşte pâinea Monstru provenit din al treilea sau al sacră. Răspunsurile la razelor de Soare.-ului. înmuierea cu sinonim cu *Vârcolac (Maramureş. 1976.ŢI români. Confectionarea T. Ghinoiu 1. Burada T. O călătorie în Dobrogea. cu *Soarele.-uI. Test 1904.-ul. aşezarea Datini şi eresuri populare la sfârşitul lui pe frunze de nuc sau lipanîn bătaia secolului al xix-lea.. 1880. secolului al XIX-lea: Răspunsurile la modelat din lut de femei în ziua de chestionare1e lui N. Bucureşti.

substituit de cel mai harnic gospodar.. Bistriţa. Ghinoiu 1. *Sicriul este scos din casă. Culturale Române. sinonim cu *Primul Arător. şi Drumul mitic. *Alegerea Craiului. şi închiderea (trântirea) cu putere a uşii. 1997. dezordinea sufletească produsă de plecarea neaşteptată leagă Toaca . Dictionar. Udătorii Moartea şi renaşterea divinităţi agrareîn ziua de *Sângiorz. Cu picioarele înainte şi privirea spre apus. U. mortul îşi ia rămas bun de la casa în care a locuit prin atingereade trei ori a pragului cu sicriul (Oltenia). Fochi A. Zes. care se face nevăzut la auzul *Toacei de lemn. *Boii Sângiorzului. este o repetiţie a cunoştinţelor expuse pe largîn *Cartea românească a MOrţilor. Între drumul concret. Editura Fundaţiei Bucureşti. Craii de la 290 a drumului care casa din sat de mormântul din cimitir parcurs de mort în ziua înmormântării însoţit de cei rămaşi în viaţă. După ultimele preparative din dimineaţa înmormântării. nr. în Nume tabu al *Dracului care îl poţi îndepărta cu semnul crucii făcută cu mâna sau cu limbaîn cerul gurii. D. 1976. Adesea.. care a ieşit primul la arat.Ucigă-1 Crucea Mocod . Densuşianu . 1972. de dincolo de groapă. de aici.. Petri Ov. Minerva. pe braţe.obicei din ciclul primăverii. uneori pe locul din cameră unde a fost aşezat sicriul.. nume tabu al *Dracului. *Tânjaua. 1. Editura Minerva. Cercetări etnografice şi defolclor. sunt evidente paralelisme. Editura sfârşitul secolului Bucureşti. ci şi *Sufletul adăpostit în oală (sudul şi estul României). obligatoriu după miezul zilei.. Urmează *Spargerea oalei de prag. gesturi care asigură pe cei vii că a ieşit din casă nu numai "Irupul din sicriu. Datini şi eresuri populare la alXIX-lea: Răspunsurile lachestionarele lui N. 2000. Bucureşti. Ultimul Drum Secvenţă tensionată Ucigă-1 Demon respingător. aducător de boli. Muşlea 1. Obiceiuri populare depestean.

miel. care cuprinde numeroaseacte rituale. Drumul spre cimitir este întrerupt de 9. viţel. 12 sau 24 opriri numite odihne. După exemplul cum au procedat cei vii pe drumul concret. podeţe şi fântâni se prohodeşte mortul şi i se plătesc vămile (monede aruncate peste sicriusau peste cap. de obicei. Marea trecere.Cultura Naţională. de ce trebuie să se oprească la răscruci de drumuri şi să chibzuiască pe ce cale s-o apuce etc. gesturi.. sănătate. lumea de dincolo. puse pe ghizdele fântânilor. La aceste popasuri făcute obligatoriu la răscruci. Prin cântecele funerare. el a auzit cum şi cu ce să plătească vămile.D. poduri. o vrajă prin care se transmitea. numiteîn unele cântece funerare. SecuBuhalnita. Editura Uto-Tipografia Carol Găbl. stări. / ..D. / Pân lapodul celdeflori! / Cum l-ei trece făt desurori? / . / C-a merge mama cumine. berbec. unde să se odihnească şi să bea apă rece din fântâni. Marian Sim. Bucureşti. Editura Muzicală. bisericii şi cimitirului). abur după mort.înainte de aşezarea defunctului în el. Bucureşti..Eu podui l-oi trece bine. cocoş.. 1999. Editura Grai şi Suflet .Hai cu to~ii În petrecane. De acum înainte vămile şi le plăteşte mortul. Lumea de aici. de aici. de dincolo. Bucureşti. Urarea Lamultianii.. vacă. / Merg surorile cu mine (Podurile. Kahane Mariana. Ciubotaru 1. de cei care au săpat groapa şi constă în animale sau păsări vii: oaie. 291 . în special prin *Cântecele de Zori. În numeroase sate din Moldova se aşează în curtea sau bătătura casei pe capacul sicriului. În unele zone etnografice mortul şi convoiul funerar trebuie să treacă peste mai multe poduri simbolice (pânză întinsă la porţile gospodăriei. Bucureşti. va proceda şi mortul când se va aflasingur pe Drumul mitic. Ultima vamă plătită de cei vii este pomana peste groapă sau peste mormânt. 1904. prin puterea magică a cuvântului. Ghinoiu 1. 1999. aceasta este primită. Urmează apoi drumul-şcoală. de flori: . Urare Practică magică din categoria actelor de propiţiere intrată în sistemul felicitărilor şi urărilor omului contemporan. dedicată la marile sărbători a fost. poduri de aramă. 1988. numită masa sau pomana de tărănă. Editura Fundaţiei Culturale Române. fericire. prosperitate.Hai cu to~ii În petrecane. / .Eu podul t-oi trece bine. Fl.alamă! / Cum l-ei trece făt' de mamă? / .. sfaturi utile mortului. în vechime.URARE a unui membru al familiei este re dată simbolic de obiceiul răsturnării scaunelor şi mesei pe care a fost aşezat sicriul. jud. / Pân ' lapodul celde . găină. Tipologie muzicală. Cântecul Zorilor şi Bradului. pe U. lângă podurile şi podeţele pe unde trece defunctul). pe U.. Urarea directă. vede ceea ce a auzit în lecţiile de initire dinaintea înmormântării. Înmormântarea la români. H. alteori se pune chiar în sicriu. Neamţ). exact aşa cum i s-a spus în cele trei zileînainte de înmormântare şi i s-a arătat în mod practic în ziua înmormântării. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. ani mulţi etc. Acum. o masă rituală de rămas bun.

Ghinoiu 1. U. Densuşiatiu. a se deplasa biped. nopti (Bună dimineaţa. despărţirea pe o anume perioadă de timp (Drum bun!. Fochi A.ziua când se crede că se împerechează. 1976.URI AŞI exteriorizată sub formă imperativă. Iepe (broaştele). La fel se procedează şi când e vorba de unele boli (epilepsia). de obiceio pulpă de viţel (Ţara Haţegului) sau i se împart diferite alimente (Platforma Luncani). sunt de origine antropomorfă.a.) prin chiar cuvântul care-l desemnează. sau. Cele Sfinte ş. rural. Editura teptată. Datini şi etesuri la sfârşitul secolului al XIX-lea. care ar fi cărat părnântul cu poala. Trăsă­ turile care I-au impus în rândul zeilor sunt legatede comportamentul şi ciudata Caraman P. şi de rău la blestem. La latitudinea geografică a Ro- 292 . sănătate.-ile conţin dorinţe raportate Ia timpul în care acestea ar trebui să se împlinească: începutul unei zile. Cădineţ (lupul). Martinii de Toamnă (12-14 noiembrie). Curea. Mergi sănătos!. Diferă numai dorinţele exprimate de acestea: de bine Ia U. pe timpul iernii. Răspunsurile Ia chestionarele lui N. Sporla treabă!). vrăji. este frecvent atestată în zilelede sărbătoare dedicate ursului. sinonimă cu *Moş Martin. U. (spiritele morţilor sau Rusaliile). 1988. odată pronunţat. Bună seara!. exprima dorinţa omuluide a împlini ceva (viaţă lungă. Ă1 Bătrân. Noapte bună!). prăznuită Ia *Macavei (1 august). se foloseşte un eufemism: Moş Martin. lele.-a directă a fost folosită în descântece.-ul primeşte Ia 1august. Urs 1. Ăl Bătrân (ursul). slavi şi asemănare cu omul. începutulunei activităţi (Succes!. de posibilitatea de altepopoare. sinonimi cu *Căpcăuni. Credinţa în puterea cuvântului care. farmece. La revedere!) etc. seri.-a şi blestemul sunt formule imperative adresate unei persoane care se bazează pe aceleaşi mecanisme psihice. fericire. Minerva. Ziua Ursului (2 februarie) şi *Sâmbăta Ursului (o săptămână înainte de *Moşii de Florii). Bucureşti. Uriaşi Giganţi care ar fi construit cetăţile preistorice şi movilele de pământ. o bucată mare de carne. când oamenii evită pronunţarea numelor purtate de aceste fiinţe sau sunt desemnate prin alte nume: Moş.. Reprezentare mitică în *Panteonul românesc. Colindatulla români.. şi de dispariţia neaş­ 1983.-Ior. din peisajul Meridiane. Bucureşti. În unele medii pastorale U. dacă este nevoie. Este temut şi venerat în *Calendarul popular ca o adevărată divinitate. *Martinii de Iarnă (1-3 februarie). tumulifunerari din Epocile Bronzului şi Fierului. Bucureşti. iar astăzi în vorbirea curentă. bogăţie etc. Iidovi..a. În zilele lui de celebrare se evită să se pronunţe numele U. lupului. e în stare să provoace apariţia obiectului sau a faptului desemnat. Cel care se tărăşte (şarpele).. Moşul. În ţinuturile extracarpatice movilele puse pe seama U. Bună ziua!.Vârstele timpului. U. şarpelui ş. Editura Minerva.

la Martinii de Iarnă. trage un jocîn preajma lui. după care îşi vede de treburi prin pădure.-Iui din Calendarul popular este marcată de severe interdicţii de muncă.. blând sau. Obiceiuri populare depestean. / Cu gura te mănâncă. aceasta era numită şi Paştele Viţeilor. / Cum te-ajunge. Bolile ocolesc copiii botezaţi cu numele U. se crede că U. la începutul lunii februarie. noul-născut uns de moaşă cu untură de urs creşte voinic şi sănătos (Ţara Moţilor. Ghinoiu 1. Bucureşti. ursoaica fată. Mitologie populară românească. Ziua nunţii U. pe pământ. nor sau ceaţă îşi dărâmă bârlogul. sau pot fi alungate de descântătoare dacă îi este invocat numele: Fugi năjit. de la care omulnu se poate abateîn momentele de răscruce ale vieţii. Editura Amarcord. 1. 1986. ComanM.-ul flăcăului tomnatic. 2. expus la naştere de *Ursitoare.URSITĂ mâniei U. Omul nu are putere să schimbe prinpropriile lui forţe ceeace i-au cântat sau i-au strigat la naştere *Ursitoarele. dinţii moşului se purtauca talisman. / Cu ghearele tezgârie. intră din nou în bârlogpentru că iarna va mai dura 40 de zile. Bucureşti. Dicţionar. Dacă flăcăii nu se căsătoresc la timp. sinonim cu *Soarta. Paltforma Luncani).-ii se împerechează la sfârşitul verii şi începutul toamnei. /. poate vor urni şi U. Dacă este frig. Editura Fundatiei Culturale Române. copilul afumat cu păr de urs este vindecat de sperietoare (Valea Mostiştei).-ul ar ieşi în ziuade 2 februarie dinbârlog să-şi privească umbra pe zăpadă. Are în schimb speranţa că divinitatea U. în condiţii grele.-şii lor s-au lenevit. După o perioadă de gestaţie de aproximativ 7-8luni.. merge la râu şi bea o gură de apă. livezilor şi prisăcilor. Personificare a animalului cu acelaşi nume care poate hotărî căsătoria tinerilor. Dicţionar de magie. / Pricăjit. cumîieste obiceiul. demonologie şi mitologie românească. măştile de urs întâmpină sufletele dezorientate ale morţilor în nopţile de priveghi (Vrancea). cu care se aseamănă ca fire: paşnic. 293 . Dacă timpul este frumos şi îşi vede umbra pe zăpadă. În tradiţia românească U. *Destinul. / . În satele bucovinene din zona de munte dăinuie credinţa că omulare nu numaio stea pe cer.. bărbaţii călcaţi de urs primă­ vara scăpau de durerile de spate pe timpul verii. crud şi fioros. Timişoara. 1997. De la începutul lunii augustel nu mai intră în apă să se scalde. perioadă când aduc pagube însemnate turmelor de oi. Întrucât vacile rămâneau nemulse iar viţeii sugeau pe săturate. lungimea vieţii şi felul morţii. ci şi un U. Evseev Ivan. 1997. / Că te-ajunge un urs mare.-ul este mai degrabă folositor decât dăunător: influenţează în bine *Ursitoarele la naşterea copilului. cum te stropşeşte. ar putea să-i vină în ajutor.. s-au muiat şi atunci părinţii vorbesc cu ciobanii şi vânătorii să stârnească urşii din zonă. dimpotrivă. U. Editura Minerva. Ursită Model de existenţă privind alegerea soţului. Adesea.

Credinţele predeterministe.-lor cu Românii sunt singurul popor neolatin copilul ursit. mătură şi deretică prin casă. mama şi copilul. caietul şi condeiul să semănate / Şi depăsări cântate. Produsele puse tors cu caierul de lână pe ea. la treizile după naştere. Masa ţărănească. cum le este starea sufletească în ziua noroc.-le torc viaţa omului (bogăţie. trece altele. întotdeauna îmbrăcate în alb. Recuzita lor rituală este formată dintr-o furcă de înveţe copilul carte etc. un înscris sacru (aşa mi-e om Aşa a vrut Dumnezeu!. trei lăuzei. cu vin sau apă. dar şi omului Însemnat. mai care nu şi-a derivat numele zeiţei rar la 5-7-9 zile este *Moaşa copilului.-lor şi determinarea lor. surori.-le se aşteptă în ursirii. muşcate de linişte. *Zorile la înmormântare. U. nirea sacrului cu profanul. De altfel. fie sunt numite după funcţia avută în timpul *Colacii. Dacă vin mânioase.-lor idei de ursit: fierul curate / De picior neumblate / Cu flori plugului în satele de agricultori. U. frumuseţe. persistă în conştiinţa şi derul cel Şchiop).-lor. pregăteşte Masa U. Sarea şi *Oala (cana. dacă se poate.-le lăuzei. *Soarta şi *Moartea). sinonime cu *Zorile la nuntă şi printre lamele foarfecii sale. întotdeauna. Reprezentări mitice feminine care altor reprezentări mitice româneşti cu ursesc copiii la naştere. Ele ar hotărî şi soţul sau soţia zeiţa regenerării şi morţii în Panteonul 294 . limba vorbită: aşa mi-afost utsita. moarte) după ursească copilului sănătate. orice lis-ar pune nopţii. sărăcie şi. aşezată în centrulcamerei unde doarme năluci cu chip femeiesc.URSITOARE Ursitoare la căsătorie. pe masă se pune lână cântat al cocoşilor. un fus şi pe masă aveauca scopîmbunarea U. care poartă cu ea foarfeca. aşa este foarte severă: hotărăşte vârsta morţii mi-a cântat ursita la naştere. pot fi fecioare curate. Pe masă se pun însă şi obiecte cu valoare simbolică care Locuinţa lor s-ar afla în cer sau în pădurea ce le poartă numele: În locuri sugerează U. fluierul în cele de păstori. Ursita acestora expresia auzită frecvent la moartea unui este un dat. a U. Uneori. paharul) ursirii (Torcătoarea. Ele au fie nume sacre. fecunditate. asemănător 1. în timpul purificat de primul pe masă. este înlocuită scris) de la care omul nu se poate abate în unele sate vrâncene cu Aşa a vrut în momentele de răscruce ale vieţii Şchiop a! Personajul care mediază întăl­ precum alegerea soţului şi felul morţii. mai lung. Ele vinîn număr fără soţ la miezul câini nu pot fi împăcate. are funcţia unui altar încărcat cu ofrande din care nu lipsesc neştiute şi nepronunţate de profani. aşa mi-e soarta şi înainte de a fi înfăşurat pe fus. să-i foarfecă. numită şi Masa văzute şi auzite numai în vis. U. la semnalul dat din pentru ca firul vieţii tors de ele să fie cât cerde *Cocoş Gaiul (masculinul de *Gaia. aşa mi-a dat. Sântoaideea de destin. destinului de la Moirile greceşti. Cea mică. joasă şi rotundă. fete mari. Fatele Ea face scaldele rituale ale fătului şi romane şi Norselevechilor germani. este şchioapă şi. soarta. în special celecare exprimă acest defect (Filipul cel Şchiop. aşa mi-e prin tăierea bruscă a firului vietii care.

Otescu 1. *Miluitele. 1910. Bucureşti. de obicei prin interpretarea visului lăuzet sau al moaşei. Editura Minerva. *Joimari. Ghinoiu 1. Lumea de aici. Ele ursesc ce au de ursit cântând sau strigând. M. Academia Română. lumeade dincolo. 1999. Folclorul medical român comparat. *Frumoasele. Kahane Mariana.Cele ursite se află indirect. 1987. 1983.URSUL MARE carpatic}. Sânnicoară ş. Studiu etnografic. 4. *Ispasul. Boboteaza. *Ursoaicele. venirea U. în "Anuarul IEF". Bucureşti. Belcin-Pleşca Cornelia. Ursoaice Reprezentări mitice feminine care apar în de vară.-Ior. sinonime cu Cele Sfinte. 1988. Ciubotaru Silvia. Fetele se întâlneau la casa unde îşi ţineau şezătorile. tom. *Sântandrei. Cu aceeaşi funcţie. Tipologie muzicală. *Puternicele. neliniştită de soarta care îi va fi hărăzită pruncului şi epuizată de traumatismul facerii. U. să viseze. Lumea de aici. Iaşi. *Sânzienele. în AF. Densuşianu. la lumina opaiţului sau a lumânării şi în prezenţa oficiantei ceremoniei numită. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Editura Fundaţiei Culturale Române. moaşa interpretează în binesau în rău modificările. A. 2. 295 . Ajunul Bobotezei. la fereastră. într-adevăr. Însemne despre destin.. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri lachestionarele lui N. Locul ales de acestea pentru ursire diferă: afară. *Zânele (Prahova. încuiau uşile. V . Ghinoiu 1. Bucureşti. Cele patru stele aşezate în trapez alcătuiesc corpul. iar stelele în linie dreaptă formează gătul şi capul ursului. în În cultura veche româ- "Raţiune şi credinţă". Bucureşti. astupau (carnuflau) ferestrele şi. local.. Este posibil ca lăuza.. *Ielele. Pamfile 1tldor. Editura Polirom. Doamnele. 1976. Împărătesele Văzduhului. 1999. Georgescu-Stănculescu Lucilia. indică miezul noptii (Olt). Paştele.VII.a. *Vântoasele. Ursul Mare Personificare a constelaţie! Ursa Mare. Editura Fundaţiei Culturale Române. Credinfe şi rituri legate defoc. 1993. Bucureşti. Serie Nouă.. Dânsele. la căpătâiul patuluisau în jurul mesei.. Buzău). Numele femeii care invocă divinitatea prezicătoare a ursiteitinerilor în serile şi nopţile marilor sărbători calendaristice: *Crăciun. Cântecul Zorilor şi Bradului. *Anul Nou. Alteori. numaide ea văzute. *Ovidenia. Cluj-Napoca. Credinfele făranului român despre cerşi stele. Măiestrele. Pe timp de vară. în Moldova. începeau vergelatul sau aflarea ursitei. Lăsatul Secului de Paşte. lumeade dincolo. nopţile Candrea 1. Sărbătorile de vară la români. Fochi A. U. 1999. Cheicea 1. apă şi pământ nească. în odaia copilului. Bucureşti. Editura Muzicală. Lorinţ Florica. aduse ofrandelorpuse pe masă... Fetele Câmpului. *Rusaliile. 1907 (fără alte date pe copertă). zeiţele destinului apar la deschiderea preexistentei (*Zorile la nuntă) şi postexistenţei (*Zorile la înmormântare). *Şoimanele. tmplicatii arhaice ale torsului.

în *Calendarul popular. Editura Ştiinţifică şi Enciclourticanti. EdituraAmarcord.-ile şi nu mai sunt bune de mâncat se numeşte. moment definit de diferite expresii populare (afi cuunpicior în groapă. când vafacefemeia mânz şi iapa copil! U. 1997. Evseev Ivan.. / Decât cuneica pe luncă / Să aleg câte-o urzică. obicei numit de etnologi moartea pe pământ. cea mai folositoare buruiană din România. pedică. 1999. primamâncare a urzicilor era însoţită de o formulă magică: Atunci să mă doară în pântece. Când plecarea în *Lumea de dincolo devine ireversibilă. /. / Măiculira mea mă întreabă: / Care muncă mi-e mai dragă. Nunta U. Craiova. demonologie şi mitologie românească. cândse mărită (înfloresc) U. fam. Să dea Dumnezeu să schimbi nouă căpăiâic. aparefrecvent în lirica de dragoste: Piricel de iarbă neagră. 1979. Bucureşti. Săptămâna Patimilor. trebuie . uneori..). aşezarea muribundului jos. *Arminden. Urtica dioica L. Prin Butură Valer. a fost asemuită cu iutele puternicul zeu Marte.URZICĂ un apreciat leac pentru vindecarea bolilor Urzică Personificare a primei plantecomestibile şi colorant vegetal. sinonimă cu buruiana lui Marţ. Enciclopedie de etnobotanică calităţile sale deosebite (prezenţa perilor românească. dedicată zeului Marte. Explicaţia populară a obiceiului este simplă: acolo unde se naşte omul. se recomanda încetarea strigării muribundului pe nume şi îndepărtarea rudelor apropiate. rezistenţa la frig şi secetă. Din tulpinile ei se a primăverii.-ilor. mai ales a persoanelor miloase. importanţa terapeutică). Timişoara. apariţia ei concomitent cu topirea zăpezii. practică şi U. U. Pentru anu-lîntoarce din drum. i se bate sufletul în tindă. de unde şi năprasnicul blestem. schimbarea aşternutului. cei apropiaţi caută soluţii de uşurare a chinurilor şi chiarde grăbire a morţii. Paşte. Pentru a fi iuţi şi sănătoşi de-a lungul anului.. Plante din flora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. era un aliment fortifiant pentru persoanele slăbite şi subnutrite pe timpul iernii. Local. Editura Helios. / Eu t-am spus că nici o muncă. tinerii se sorcoveau (se urzicau) cu frunze de urzică în zilele de *Sângiorz. Niţu Georgeta. pe pământ. mai ales dacă aceasta era umplută cu fulgi de pasăre. obţineau fibre textile foarte rezistente Urticaceae. Dicţionar. Uşurare Tehnică a Morţii de grăbire a ieşirii sufletului din trup. trage să moară etc. / Să dau la puii de curcă / . Sâmbăta Paştelui. Este o plantă sacră care era mâncată obligatoriu în anumite zile sau perioade ale primăverii: *Dochia. în altă cameră. de unde şi zicala: Urzica se dă în gura foamei! Ziua de *Florii sau deIoimari. Practicile obişnuite de uşurare a morţii sunt: mutarea omului intrat în agonie în alt pat şi. în Bucovina. culeasă împreună cu primele flori ale primăverii de fete şi flăcăi în ziuade *Dragobete sau *Logodna păsărilor (24 februarie). este şi 296 Dictionar de magie. U.. a pernei (căpătâiului).. pentru confecţionarea sacilor.

1. în Moldova sunt anticipate acţiuni care au loc după moarte: scalda muribundului (Boroseşti. între a murisau a mai trăi. înmormântări. Uşurare a Naşterii Practici analgezice şi de grăbire a trecerii sufletului din *Preexistenţă în *Existenţă.. iar dacă se presupune că a fost blestemat de o faţă bisericească.UŞURARE sau pământul îl trage. sufletul era momit să iasă din trup cu o cană cu apă şi o strachină cu grăunte. cinci. i se citesc moliftele. În acelaşi scop. pericolul ca să te ia Pământul Mamă. CiubotaruH. Suceava). în CAF. 1978. a fost obţinută şi de medicina empirică întrucât s-a dovedit ştiinţific că intensitatea durerii depinde în mare parte de latura afectivă câştigată prin educaţie de viitoarele mame. un loc din imediata apropiere a vetrei focului sau pe locul mesei. U. Şişu V. val. Travaliul suferinţelor este o consecinţă a percepţiei contractiilor. Etnografie. a generat o altă expresie româ- să şi moară nească a nu sta pe pământ că te trage.VIII. în lumea animalelor. Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova. III. val. dar şi a unor reacţii afective provocate de acestea. Local. Naşterea fără dureri. avea virtuţi magice deosebite pentru grăbirea morţii. Aşezarea pe podeaua casei nu se făcea oricum: corpulse orientacu faţa la răsărit. se prefera vatra (Ţara Haţegului). Sunt mame care descriu naşte­ rea ca o plăcere a facerii. 1997. de experienţa de viaţă şi de mediul lor social. în general. Venirea preotului care îl împărtăşeşte şi îi facemaslu alege. susţine tradiţia. Riturifunerare antume. Pregătirea psihică a viitoarei mame începea de la 297 . Oltenia. Moldova) care. precum o pasăre (Bivolari. Dar. bărbătească sau femeiască. prinderea prosopului alb deasupra uşii şi chiar trasul clopotului pentru mort (Frumosu şi Remezeu din jud. Cu alimentele şi banii de strânsură de la un număr fără soţ de case (trei. îl leagă de pământ. În multe sate cămaşa de nuntă. N. chiar şi în lumea civilizată travaliul dureros nu îl au toate femeile. o pomană a omuluiînainte de a muri care prefigura sfârşitul. cum se realizează. Lunca Rateş din jud.se spunea că. se puneau diferite obiecte simbolice sub corp sau sub cap. deschidereaferestrelor pentru slobozirea sufletului. Craiova. Folclor şi Etnografie. VII. Editura Muzicală. jud. Iaşi). Obiceiurile la naştere indică o cunoaştere subtilă a proceselor fiziologice ocazionate de venirea pe lume a noului născut. este specifică şi populaţiilor cu nivel scăzut de civilizaţie.. 1986. zicală care. în "Oltenia. roata sau anumite părţi din roata carului sau a morii. Bucureşti. Dintre obiectele simbolice obişnuite puse sub căpătâi mai importante erau jugul boilor (Muntenia. Studii şi comunicări". De ce să grăbeşti moartea cuiva? Aşa a pătimit şi mama meaşi nu le-am lăsat pe femei să-i grăbească moartea. Burada Th. şapte. Iaşi). Suntînsă adică există A NAŞTERII şi opinii contemporane care condamnă practicile magice de uşurare şi grăbire a morţii: Da nu-ibine să faci aşa că e păcat. Datinele poporului român la în Opere. nouă) se făcea praznicul dedezlegare.

în "Probleme de etnologie medicală". În satele din Ţara Almăjului se spunea că femeile la naştere aveau voie să-şi bată bărbaţii. dezideratul din totdeauna al omului.. de motivaţiile şi de alte stări afectivepot afecta durerea la naştere. iar fricade naştere şi prejudecăţile legate de aceasta erau practic necunoscute în satul tradiţional.StoicaUa. Practici magico-medicale în vad-someş. Cluj. 1974. Practicile cu efect analgezicla naştere erau adaptate specificului ocupational al locuitorilor: Când ai dureri de naştere peste şăii şi lafoali. localitatea . de influenţele culturale. În ţinutul Pădurenilor a fost consemnat cuvatul. Multe din tehnicile populare folosite reuşeau să inhibe sau să dezvolte anumiţi factori subiectivi realizând. 1974. în timp ce pe valea Someşului aceştia executau. Folclor dinrara Almăjului.UŞURARE A NAŞTERII vârsta copilăriei prin orientarea fetitelor spre jocuri specifice. în AAF. Analgesia la naştere înmedicina populară. 298 atunci o muiere ia un topor şi-l petrece peste cingătura muierii Încărcate şi zice: De-o fi fcciorel / Să iasă la toporel! Obiceiul se repetă şi pentru situaţia în care se va naşte o fată: ia ofurcă cucare toarce muierea şi o petrece după brâu şi zice: De-o fi fetiţă / Să iasă lafurchiţă! Mecanismul psihodinamic produs de frică. MaierRadu. bărbatul stătea într-o cameră alăturată unde se văita. acte rituale de tip simpatetic. p. naşterea fără dureri. în "Probleme de etnologie medicală". Cluj. gemea şi ţipa simulând durerile facerii. o interesantă tehnică de control a durerilor la naştere: în timp ce femeia năştea. de pildă. nelinişte şi teamă. Sentimentul matern era insuflat pe nesimţite. în momentul facerii. avea. 47. efect pozitiv pentru declanşarea sarcinii. izbind-o cu putere. Dan Alex. Petrovici Emil. de credinţele locale. Zgomotul produs de obiceiul închiderii de moaşă într-un moment bine ales a uşii larg deschisă. III. din care nu lipseau păpuşile şi îngrijirea frăţiorilor.

.-ii. .Cluj) şi în descântece. / Să nu vă pripifi / Să mi-I pribegifi / Până s-or găti / Nouă 1999. pe scară Editura Minerva.Pentru mălăiele / Şi de-o vacă grasă / Cu coarnele Întoarsă. Masca sacrificată la colindatul de Vacă *Crăciun este. . jurăminte: Calce-mă Vaca. precum în India. / Să-i fie pe masă . sunt rugate să nu se analogii spirituale cu îndepărtata Indie grăbească este sacrificiul V. / Nouă cuptorele / Duh necurat cu înfăţişare de vacă infer.. lumeade cuptorele / Pentru pâinicele. unde.. Şi văcutaî. Editura cu dor/ În ceafără dor. / În cea fără milă.Cultura Naţională. . / Să nu vă zotu)/ Să o V. / Nouă bUfi dincolo.. în spaţiul la chestionarele lui Nicolae Densuşianu. Bihor. făcut rău la cineva! (Vaşcău. Zorilor.. sacrificiul ritual al V. / Cu este inevitabilă. largă. / Nouă derachiu.. / nală care îmbolnăveşte oamenii de epilepsie. numele Ion / Că are să treacă / Din Tara Ciubotaru Ion H. Datini şi eresuri populare de la unde. Şi c-o vacă grasă. Ciubanca. Stabilirea unor ale destinului.. mi-I pnbcgit). / Să-i fie pe masă etc. cu a cărei piele se acoperea cadavrul.-ii la indieni. / Din fara cu milă Grai şi Suflet .. feminine de la taur şi bour iar la amintit în *Cartea românească a morţilor. Calce-te Vaca cea Neagră!. Spre deosebire de zona mediteraneană Fochi A.devin. taurul era ales sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile pentru marilesacrificii rituale. adică cu V. jud. Lumea de aici.-ii.. carpaticse pare că s-a practicat. Şi-o văcută grasă. 1976. este atestat colindatul preparativele pentru care *Zorile. Este invocată în blestemem Tăiată pe masă / Delaelde-a acasă. / Pe-l de-a pribegit. jud. / Cu fâfele grasă. în Antichitate. sud de Carpaţi.. zeiţe cu *Boura. în Iranstlvania *Thrca şi Sacrificiu sângeros la moartea omului *Boriţa. Ghinoiu 1. Calce-te Şi ei c-or tăia / Nouă junincele. Marea trecere. Una din Turca sau Boriţa. Bucureşti. Bucureşti. Editura Fundaţiei Culturale Ro- Vaca Neagră 299 . / Din cireadă aleasă . unde nu se umblă cu sinonimcu jertfaV. junincii. la incinerarea mortului se sacrifica vitei: Zorilor. deam de-o vită grasă.

copiilor le era interzis să mănânce seminţe în zilelebubatului (3-5decembrie) dedicate V.-ei gravitaîntreaga viaţă cotidiană: acolo se pregătea hrana . Editura Fundatiei Culturale Române. un copil uncheşi bătrâni. trei fete mari.. 1999. Bucureşti. Bucureşti.. sunt numai praguri intermediare între lumea de aici şi *Lumea de dincolo. la intrarea în Rai.. 1976. spre deosebire de uşă şi fereastră. Candrea 1.. îi duce Înmijloc deRai I c-acolo-i de trai. Credin(i şi supersti(ii alepoporului român..-ei (Bucovina. Înainte să mergi I Şi seama să iei I că fi-ar mai ieşi I trc! IDe mână te-arluaI La vamă te-arduce. A. Bucureşti. trăsnetul în timpul furtunilor).VAMEŞI mâne. Iarba Fiarelor. În jurul V. Georgescu-Stănculeanu Vameşi Reprezentări mitice binevoitoare în *Cartea românească a mortilor care ies înaintea sufletuluipentru a-l vămui şi a-i arăta calea cea bună spre *Rai. *Zburătorul. 1915. Varvara (4decembrie). Bucureşti. Împreună cu Ţestul.. 1999. Lucilia.. trei nevestele . vămile păzite de V. Bucureşti. Sărbătorile de toamnă şi postul Crăciunului. EdituraMuzicală.. Editura Cultura Naţională. protectoarea căsătoriei şi simbol al statorniciei. Cântecul Zorilor şi Bradul. Basarabia). Lumea de aici. 1988. Cântecul Zorilor şi Bradului. I Mâna-n sân să bagi I Şi lor să le scotiI trei zăbrănicele. La vama cea mare. IVama să-fi plăteşti. Înainte să mergi I Şi seama să ieiI Că fi-ar mai ieşi I Tot trei nevestele. Gorovei Artur. Socec. Bucureşti. Pamfile 1. Marian Sim. 1988. I La vamă te-ar duce. 300 Varvara Reprezentare mitică feminină la vârsta senectutii. I Mâna În sân să-fi bagi I Şi lor să le scotiI 1tei marhame negre I Şi să-i dăruieşti. Georgescu-Stănculeanu Lucilia. Kahane Mariana.. Kahane Mariana. *Moartea care împarte mortii la dreapta şi viila stânga. zeita romană a căminului. îi scrie pe hârtie.. de obicei. Tipologie muzicală. V. 1914. Tipologie muzicală. Locul V. Ghinoiu 1. Pentru a nu creşte bubatul tare.. 1928. care au preluat numele şi data de celebrareale Sf. Bucureşti. formează cuplul sacru care naşte pâinea sacră. I să le dătuieşti I Vama să-fi plăteşti . Editura Muzicală. apare.-ei este. Coşul care se înalţă deasupra V. Studiu de folclor. lumea de dincolo.-ei în interiorul casei era punctul de contact al Cerului cu Pământul. Bucureşti. *Dracii înainte de cântatul cocoşilor la miezul nopţii. Editura Uto-Tipografia Carol Gobl. Studiu etnografic. de crai etc. Bucureşti. Vatră Personificare a loculuiunde arde focul şi se prepară hrana. Academia Română. Academia Română. identificată cu Vesta. răspunzătoare de producerea Bubatului (variolei) şi a altor boli ale copilăriei. 1904. V. I De mână te-ar lua. Moldova. Înmormântarea laromâni. un spaţiu permanent deschis reprezentărilor benefice (Barza la naşterea copilului) şi malefice: (*Sântoaderii în Săptămâna Caii lui Sântoader.pot fi: trei uncheşi bătrâni . *Muma Pădurii. Dar. Fl.

Română.VĂRSAT înAlEE. Pe V. Mitologia românească. a trăit cu un băiat înainte de căsătorie devenit în Calendarul popular o represă-i devină. II.. În cultura veche românească.. în special în ziua de uIcică îngropată sub vatră. Boli Ciubotaru Silvia.-uI. Depe V. leacuri la oameni. pentru faptele lui bune. Se crede că Sfântului Mare Mucejuridicecare consfintea dreptulfetei care nic Varvara din Calendarul creştin. în specialfemeilor. Folclorul medical român comparat. tot acolo. 1999. copii.. Editura Universităţii "Al.. Credinţele ţăranului român iar *Moaşa efectua.. Obiceiuri populare depestean. năştea femeia ar fi boii păscuţi de Văcar (Buzău). Chelcea 1. în"Folclor mai bine descântecele. 301 . Locuinta. V. cele. Oltenia) a cădea pe vatră. apă şi pământ Bucureşti. tom 4. Socec. Iaşi. şi se încălzeau oamenii. Peacolo venea şi zeita regenerării sinonimă cu *Cărăuşul şi *Ucigă-l Toaca. Iaşi. peste voia acestuia sau a zentare feminină Ia vârsta senectutii. sfânta alvetrei precreştine a fostpreluat. vrăjile şi farmeliterar". sinonim cu pe cuptor. Editura Polirom. Bucureşti. Dumnezeu i-a dat magică oamenilor.. taios 1. sotie. mameleluau diferite icoana şi se invocă divinitatea creştină.. Pentru a opri de peretele de răsărit unde se aşează creşterea bubatului. Editura Candrea 1. Academia feminin. se prindeau cel Riturile constructiilorlaromâni. V. privind în sus. Bucureşti. în copertă). ţinându-se cu mâinilede fiarele coşului. voI. general. 1907 (fără alte date pe scaldă a copilului (Oltenia). în ipostază de *Barză ca să aducă în cioc Celelalte stele din constelaţie UrsaMare copilul dorit. Ghinoiu 1. fetei de măritat. 1999. Dicţionar. părinţilor. fata de măritat îşi striga sau îşi vedea iubitul. În zilele bubatului fi furati de hoti. treptat. Alteobservatii şi referitoare la icoanele de vatră româneşti. Pamfile T. Maier R. Nunta În Moldova. Credinte şi rituri legate defoc. 1. şi în stăpânire. iar tânăra nevastă înălţa rugi să Văcar intre în starea darului. să aducă pe lume Personificare a uneistele din Carul Mare. Locul sacru celebrare a Varvarei (4 decembrie). 1993. lăsa boala slobodă. prima despre cerşi stele. Expresia consemnată în sudul României (Muntenia. asigura protectie Barburasau *Varvara. se ghicea viitorul şi se afla ursita Timişoara.. Universitatea Timişoara. Mihalcu M. O. relicvă a adăpostului primitiv. A. Pamfile T. 1968.în special. Editura Fundaţiei Culturale 1997.5 decembrie). siguranţă bunurilor de pret. 1916. măsuri de protectie magică a copiilor. Bucureşti. Serie Nouă. Cuza". 2000. Ştiinţifică şi Enciclopedică. au păstrat un statut Duşmani şi prieteni aipoporului. Editura Saeculum 1. supravieţuieşte unei practici bubat. Vărsat sinonimă cu cea moldovenească a cădea Personificare a variolei. Române. Otescu Ion. vite şi păsări după datinile şi credinţele poporului român... banii se păstrau într-o (3. în Ratiune şi credinţă. pentru a nu bubatul sau V.

atunci când zicem noi antropomorfă (fecioară. Vifor.-ului sunt redate prin mai de Apă). cu *Mama Câmpului. V. 1982. sinonimă ci *Ştima Apei. Zilelor.. închise în butoi. zeul indian şi şi *Fata Pădurii). reptilă căsătorie. Cozoomorfă. vorbeşte. mai multor reprezentări mitice feminine din *PanIoniţă Maria. pasăre (găină. Pădurii. de grindină mamecare le ţine închise: în Cerde unde şi vânturi puternice. brie.-ele îşi fac cunoscută nuit care transportă reprezentările mitice prezenţa prin semnale vizuale sau aducătoare de ploaie sau secetă. În unele legende şi Dacia. care caută neîncetat să se însoare: Când Duminica. Lupilor. sinonimă cu Sf.VÂLVĂ Vâlvă Zeiţă telurică. numeleonomatopeic sinonimă cu *Sânpetrul Lupilor). Cluj-Napoca. în număr cu aurul). Sf. Manifestările (V. Cartea Vâlvelor. *Fata violenteale V. Vijelie.). În ţinutul Munţilor Apuseni V. balaur). V. unde se zvârcolesc până reuşesc să iasă dar poate fi văzută mergând pe jos sau în lume. Vineri etc. într-un butoi *Muma Pădurii şi alte reprezentări mitice.-Ie pot fi bune sau rele: slobozite de Sfânta Duminică când crede care 302 însumează atribuţiile . pitic. el umblă după însurătoare. V. credinţe V. aduce norii cu sunt trimiseca dar sau pedeapsă pentru ploaie. de cu ciocanul piatra în care se găseşte bucurii sau necazuri. Băilor). babă. DiC{ionar de mitologie generală. în negru.-rile. *Volbură etc. Ca duh al Pământului. este prezentă pretutindeni. V. Este vehicul atmosferic obiş­ (şarpe. Bucureşti. sau de flăcău frumos săptămânii (V. Banilor. Editura patroanaminerilor. de frig auditive (cântă. ca copil). primele sunt îmbrăcate în alb. soţ (4 sau 12). şi-şi caută de treburi prin gospodărie. Are înfăţişare aleargă prin lume. Kernbach v. *Sânziana sau Vârtej. de obicei de balaur care morilor. ori ce om. cu stele în ochi. de sănătate sau molime. sinonimă multe nume onomatopee: Viscol. altele pedepsesc oamenii. indică băieşilor unde vor găsi aur oameni. V. ar fi călare pe cal. sinonimă cu *Ştima respiră printr-o singură nară ca să nu Comorilor). este patroană a zilelor distrugă lumea. berbec. a fost înlocuită cu *Varvara. păzeşte comorile (*V. în pântecele Pământului de unde în mină. Apoi îl apucă din nou dorul de miel). precum ies prin gura peşterilor. în păduri şi în arbori Personificare a curenţilor atmosferici care (V. Bucatelor. de animal (mâţă. sunt fraţi ai aceleiaşi fereşte oamenii de trăsnete. celelalte. precum Vayu. unele ajută. celebrată pe 4 decemAlbatros. muierecu furcaîn brâu.-rile. sinonimă cu *Muma Pădurii poartă. Călătoreşte zburând. în ape al aerului în mişcare. pe holde (V.Are înfăţişare *Drăgaica). în animale (V. prototip al zeiţei mamă. în tot şi în toate: Vânt în mine (V. 1983. tropăie. iranianal vântului. vrabie). V. Când osteneşte stă acasă şi se odihneşte om bătrân cu luleauaîn gură. Apelor. Editura teonul românesc. iepure. bate sau căldură. femeie frumoasă că bate vântul.

turbează. Să-i zici Frumoasă. Fetele Câmpului. Împărătesele Văzduhului. unele ar cutreiera lumea spre răsărit. *Şoimanele. Personificări şi Candrea 1. *Ielele. cine ştie unde! Eizic că Dracul ti-are mireasă acolo. Iaşi. Puternicele. Meteorologie populară.. Muşlea 1.-urilor mai multe zile. / Să-i crape ţâţele . *Simion Stâlpnicul (1 septembrie). boală care o transmite apoi pe pământ oamenilor şi animalelor. sinonime cu *Frumuşele. Măiestrele. *Rusaliile. obsetvări. Frumuşele.. 1970. Folclorul medical român comparat. Blaj. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri lachestionarele lui N. *Varvara (4 decembrie). sinonime cu Cele Nepomenite. V. La întoarcere din călătorie acestea se grăbesc să-i povestească Sfintei ce au văzut pe unde au umblat. / Dintre ochi!/ De-o fi deocheat de vânt. vineaicea de şi-a ia (Bucovina). că fuge Diavolul cu ea cu tot în vârf. când s-ar mărita cu un fecior de *Drac. trimis de un *Drac. că atunci e bine. Cele Sfinte. Vânt Turbat Personificare a *Vântului rău. altelespre apus. Fochi A.vfvliluitele.. Vântoase feminine ale *Vârtejului surori ale *Vântului. dar îl vaslobozi în vremea de apoi. 1928. *Zânele (Neamţ. Doamnele. deochi. prăznuite prin severe interdicţii de muncă: *Sântilie (20 iulie). Ciocârlia. când se înalţă în zbor spre cer şi se apropie de împărăţia V. 2. îl strâmbă. Iaşi). EdituraMinerva. Dacă trece peste un om un aşa vânt. Copiii când văd un vârte/ atâta chiuiesc şi ocărăsc pe mireasă.. credinte şi obiceiuri. 1. / Să-i crape calul! / De-afi deocheat de om. stăpânite de duhurimalefice. Dumnezeu îl ţine legat. Frunza aceea e mireasa Dracului. îi ia puterile. Se spunea că nu e bine să-i zici vântoasă la un astfel de vârtej. care strică casele şi aduce turbarea. uneoriciocârlanul sau *Vulturul. Din textele descântecelor rezultă că acestea ar călători pe cai fantastici: Pugi.-ui T. Editura Poltrom. 1999. Bucureşti. miază-zi şi miază-noapte. Dânsele. de o babă vrăjitoare.. la hotarul cu cerul. Calendarul popular dedică V.. Acesta rupefrunza de pe păpuşoi şi se învârte cu ea până în cer. Densuşianu. După foloasele sau pagubele provocate.-Ie sunt vânturi rele. *Ursoaicele. pefrunzaaceea. Nume eufemistic al reprezentărilor mitice feminine care apar în noptile de vară. Germanlt. Se manifestă violent: şuieră. Ele vinmai ales toamna. Vartolomeu (l l iunie). strâmba) oamenii. înainte de cântatul cocoşilor pentru a îmbolnăvi (ologi. Editura 303 .. Tipografia SeminaruluiTeologic Greco-Catolic. înnebuneşte sau îl ameţeşte pe cel care încearcă să se apropie de el. că e rău.VÂNTOASE ea de cuviinţă.-urile sunt bune sau rele. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Bacău. BîrleaOv. V. / Să-i crape ochii!/ De-ofi deocheat demuiere. *Frumoasele. A. urlă deasupra capului.P Hasdeu. de undevine pe pământ. Locuieşte la mare înălţime.

1976.Hr.) atestă existenţa unei scrieri sacre care ar preceda pe cea sumeriană şi elimină ipoteza conform căreia civilizaţia războinică şi violentă a sumerienilor ar fi fost cea mai timpurie pe Glob. Civilizaţia antică Greco-Romană. Ei ar locui în văzduh.2500 î. româneşti. . VoroncaNiculiţă E.Hr. Datinile şi ctedinteie poporului român. 1916. Când muşcau Luna şi Soarele în timpul eclipselor.2000 d.-i se pot transforma în oameni.Hr.începutul milen. obscrvări. IV . a fost atestată în toate zonele etnografice şaptelea româneşti.-i erau alungaţi prin bătutul tablei şi fiarelor vechi.. Tipografia IsidorWiegler. Duşmani şi prieteni ai poporului. Bucureşti. Fochi A.). lumea dedincolo. a precedat societăţile indoeuropenizate din Epocile Bronzului şi Fierului şi. 304 Mică Vechea Civilizaţie Entitate Europeană culturală axată în principal pe de peste 20 de culturi neolitice: Schela Cladovei (8000 . Bucureşti. 1976.. E. definită î.) şi altele. Bucureşti. Gumelniţa (a doua jumătate a milen. şi *Cartea românească a morţilor. Bîrlea Ov. Densuşianu. Semnele şi simbolurile de pe vasele şi statuetele neoliticedin ceramică. IV şi III î.).). . se adaugă cele ale Zeului Tată indo-european (2500 î. . Lumea deaici. 1976. Bucureşti. Cernăuţi.. Studiu etnografic. Academia Română. 1928. Meteorologie populară. Mitologia românească. Arhetipurile ei fundamentale.. 1903. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile la chestionarele lui N. Cucuteni (milen. German Tr. care mănâncă sau întunecă Luna şi Soarele. Credinţa în V. Hamangia (milen. IV . V. Iarna V. . Hr. Blaj. Pamfile tudor. enciclopedie a poveştilor Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. deşi pot fiîntâlnite în cele mai neaşteptate unghere ale culturii populare. V. coboară peste câmpuri şi fac rele celor întâlniţi în cale. credinre şi obiceiuri. 1910. Editura Fundatiei Culturale Române. Bucureşti. Vârcolaci Monştrii proveniţi din al treilea sau al copil născut de fată mare. Socec. Pamfile 1. in special. III î.). Iisus (anul O . Bucureşti. fireşte. Academia Română.milen.cele de pe Plăcutel« de Ia Tărtăria. prin rugi şi mătănii închinate lui Dumnezeu. compusă din texte de iniţiere a sufletului cânta te şi astăzi la moartea omului în unele sate din sud-vestul României.C.anula) şi Fiului Ceresc. judeţul Alba (5300-5200 î.Hr. Ele definesc.Hr. balanţă imparţială de apreciere a creativităţii istorice unui popor. laolaltă. printre nori sau deasupra norilor. La aceste arhetipuricare aparţin religios Zeiţei Mamă neolitice (8000 î.). Editura Minerva. Tipografia Seminarului Teologic Greco-Catolic. formează adevărate tezaure în două monumente ale spiritualităţii româneşti: *Calendarul popular. Sărbătorile de vară la români.) de istorie europeană împărţită în două lumi inconfundabile: Carpaţi şi Dunăre. II î.Hr. Hr. 1999. Ghinoiu 1.VÂRCOLACI Minerva. la 000 de ani (8000 î. Hr.6500 Hr..

Gimbutas care începe SfântulVasile. Sărbătorile la români. Civilizahănit. Geomorjismul şi antropotoaca la biserică. Vestitor de Anul Ghinoiu 1. după care scoate din apă obiectele Cârnilegile. table. bumb etc. Vestigii preistorice în suddin ciubăr primul obiect care. prorocitoare. Fl.. MarianSim. Obiceiuri populare depestean. 1970. Ghinoiu 1.).-ul note şi prefaţă de Radu Florescu. cercel. 1997. la sunetul buciumului sau al intelectualii satelor în care sunt trârnbitei. Obiceiul. şi recitaun colind-urare morjismul spiritului uman. Vergelator 1898. V. Editura Minerva. 1997.. Persoana care oficiază ceremonia practici. Editura Fundatiei Culturale marginea unui vas cu apă neîncepută. Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarul lui B. Editura Fundatiei Culturale Române.ruletă). Obiceiuri populare depestean. V. Bucureşti. Banat. a plăcintei cu surprize şi alte gice. 1990. Bucureşti.P Hasdeu.-ul aşeza pe masă un ciubăr cu apă neîncepută în care participanţii aruncau câte un obiect personal (inel. primul sfânt Marija. scotea ţie şi cultură. Institutul de Arte Grafice. nr. Un băiat nepri39. Nuia cu coajă verde. supravieţuieşte prevesteşte căsătoria fetelor şi feciorilor astăzi în noapteade *Revelion sub forma în serile şi nopţile marilor sărbătorii jocurilor de noroc (cărţi. se strângeau fetele şi feciorii amalgamate motive biblice şi profane Persoană cătoare 305 . bătea cu *Vergelele în marginea ciubărului. Bucureşti.VERŞ una *Geomorfă (neolitică) care avea ca ideal de frumuseţe divinitatea cu înfă­ ţişare de OU şi alta *Antropomorfă (indoeuropeană şi creştină) care adoră divinitatea cu înfăţişare de OM. Muşlea 1. terminau sfinţii aducători de noroc în *Calendarul popular. substitut divin care Transilvania. Române. 1994. 1989. Civilizaţia Marii zeiţe şi sosirea al anului. Bucovina. precum în *Toaca de lemn la biserică. 1997.5-6. tom. Operaţiunea se repeta până se cavalerilor războinici.. nr. scoteau toate obiectele din apă şi se Bucureşti. subsitut al baghetei ma.... care invoca divinitatea prezidespre ceea ce avea să se Verş întâmple în noul an. era recunoscutde proprietarul său. bate cu unul sau două V. Studiu etnografic. în REF. de zece-treisprezece ani. Editura Lucreţius. Pârvu v. după ce estul european. la o gospodărie dinainte aleasă. de bună stare în noul an. Dicţionar. Bîrlea Ov. Nou). În seara *Anului Versuri compusede cantorii bisericilor şi Nou. Gimbutas Maria. *Gogea. ca Ghinoiu 1. Blojulun obicei din Tara nategutut. După cinstirea oaspeţilor. în REF. (*Vergelator. Bucureşti.-e în Dicţionar. 3-4. traducere Sorin Paliga. Bucureşti. calendaristice. Editura îi prorocea norocul ce i-lva aduceîn anul Meridiane. zaruri. atestatsub Vergel diferite forme în Moldova.

care-i poartă numele. Bucureşti. muzicală. / Ei mi te-ar lătra / De te-ai KahaneMariana.-Ie s-au extins şi în satele catolice din Moldova. cantori. mele să treci peste ele. E. / Că Vidros e adânc/ Cât din cer pănă-ti pământ.. De aceea. Datinile şi credinţele poporului român.. Editura Muzicală. *Bocetul versificat). / Să-mi fiifrate. înainte de pornirea cortegiului funerar spre cimitir.. / 'îtccătoatea apelor. Mitologie populară româ1. 1999. în unele cântece de *Zori mortul este sfătuit să se prindă frate cu Bucureşti. / Întinde. Împărăţia. / Vidra lătrătoate. 306 Coman M. / Să nu te spăimânt. Aparitia V. dascăli ai bisericilor) acasă. Tipologie Editura Muzicală. Editura Minerva. Georgescu-Stănculeanu Zorilor şi Lucilia.. "Cântecul de priveghi. Vidră Stăpână a apelor de uscat şi paznic la cea mai importantă vamă de pe Drumul mitic care leagă lumea de aici de *Lumea de dincolo. V. creşte şi trăieşte în Vidra mai ştie / Sama apelor / Şi-a pădure. *Zorile. Georgescu-Stănculeanu spăimânta / Şi-n mare-i cădea / Şi te-ai Lucilia.. EdituraGrai şi Sufletpânditoare. v. stăpână peste tot ce naşte. braâe. Kahane Mariana. 1999. / Atâte Vidros deadânc. Editura Fundaţiei Culturale Române. 1976. . 1988.-uI. / Puii te-ar Cultura Naţională. Lumea de aici. 1. / Să trecpeste ele / Marea În ceia parte / Ce lumeadesparte / . Tipologie muzicală. Folclor românesc. 1986.şi puii ei se opun trecerii sufletului în împărăţia mortilor: / . marea fără margini: Euîn Vidros m-am născut / Şi-n Vidros am crescut. lumea de dincolo. 1988.. Bucureşti. V. te-nece.. / Eu să le pot prinde / VârJurile tale. / Oamenii 1. vaâutilot. / Nici nu oigândi. / Iar la groapa mărilor. H. Cântecul Bradul. Cântecul Zorilor şi Bradul. simţi.Eu nu-ţi potîntinde / Ca să le poţi prinde /1hlpinile Bîrlea Ovidiu. Ciubotaru puiatu. 1903. şi la groapă. / Sufletul stătea / Şi mi se ruga: / .: Seara va-nseta. complet deosebit de cântecul funerar din *Cartea românească a mortilor (*Bradul.. / Că-n mine Editura Minerva.Brade. / Că Reprezentare mitică feminină. întinde. Ghinoiu 1. Tipografia IsidorWiegler. / Nici eu nu i-am dat defund. Bucureşti. Din Transilvania V.-Ior în aria cântecelor funerare româneşti este târzie şi se datorează prozelitismului religios promovat de principii unguri în Transilvania.VIDMA PĂDURII pentru a fi cântate la înmormântarea oamenilor. / Unde-i bradul Zânelor. este cântat de bărbaţi (dieci. Marea trecere. după încheierea slujbei. voI./.. / Gazdă tia-i avea. nească. Bucureşti. voronca-Niculiţă cernăuţi. specifică "Civîlizaţiet lemnului. este Vidrosul. Bucureşti. / Şi ea mi te-a trece / Ca să nu identificată cu *Muma Pădurii (Bucovina). / Şi-ţi vamai ieşi / Vidra înainte / Ca să te Vidma Pădurii inspăimânte.. Îneca.

în vrăji şi descântece. este considerată hotar între vara şi iarna pastorală.se deschideau importante târguri unde se valorificau produselepastorale etc. identificată cu Zeiţa Venera. Calendarul iulian. numită în *Calendarul popular *Maica Precista.M. oraviţa. gregorian şi poporul român pe anul 1882. Ea este invocată de nevestelipsitede fertilitate. În V.. cât şi animalelor. ciobanii pasc turmele de oi. cu unele deosebiri. sau până la *Arhangheli (8 noiembrie). Densuşianu. Ţinuturile Caspice şi Stepele Kubanului. fetele scot rădăcina *Homanului. 307 .. care poartă hramulCuvioasei Parascheva şi îi păstrează moaştele. Sărbătorile de toamnă şi postul Studiu etnografic. M. se slobozeauberbecii (arieţii) în turmelede oi.. Muma Caloianului. numită şi Năpustitul Berbecilor sau Nunta Oilor. Academia Crăciunului. 1976. M. credinţele şi Socec. Întrucât ciclul de reproducere al ovinelor şi caprinelor poate începe.. se intensificau pregătirile pentrupornirea turmelor la iernat în Câmpia Română. unele tradiţii legate de ele. Bucureşti. Tipografia Alexi. se angajau ciobanii pentru noul sezon pastoral. la debutul iernii. De la această dată se deschideau ţarinele pentru păşunatul devălmaş. la latitudinea geografică a României. înainte de răsăritul soarelui. Datini şi ctesuti populare Ia sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile Ia chestionarele luiN. şi primăvara. se considera nefavorabil semănăturilor de toamnă (Bucovina. *Muma Pădurii.S. de fete pentru căsătorie. Sărbătorile poporului cuobiceiurile. Deşi timpul în această perioadă a anului se caracterizează printr-o vreme stabilă. zeiţa împarterodatât oamenilor. Dar. Vinerele ale zilelorde 14octombrie (*Vinerea Mare) şi de 27 octombrie (prima zi după *Sâmedru) patronate de două sfinte Paraschiva. 1881. de descântătoare pentru tămăduirea bolilor. unde vinzecide mii de credincioşi. *Dochia. Fochi A. V. Peninsula Balcanică. Câmpia Tisei. Biserica de rit oriental a suprapus peste ziua de celebrare a Venerei pe Cuvioasa Parascheva. caz în care oile ar făta în luna noiembrie. în principalele zoneetnografice aleRomâniei. 1909. sinonimă cu *V. este dedicată slobozirii berbecilor în turmele de oi. Mihalache D. Pelerinajulla Biserica Trei Ierarhidin Iaşi. protectoare a vegetaţiei şi fertilităţii.. Editura Minerva. Tradiţia a fost consemnată. păstrează reminiscenţe ale cultului preistoric închinat zeiţe mamă. până la V. Bălţile şi Delta Dunării. În unelezone pastorale ziua de 14 octombrie. separat de berbeci. celor 12V. *Zâna Bătrână. Vinerea Sântoaderului Personificare a primei zilede vineri după Lăsatul Secului de Paşte dedicată *Sântoaderului cel Mare. *V. Bucureşti. Rădulescu Codin C. Mangiuca S. de femei pentru naştere uşoară etc. Moldova).VINERELE Vinerea Mare Personificare a zilei de 14 octombrie. Personificări Pamfile L. plantă cu nenumărate întrebuintări în cosmetica şi medicina populară.

al cărei spirit este cealaltă. de V. Cernăuţi. Împreună cu alte flori de V. bătrână schivnică. 1903. în pustiu (Neamţ. vrăji şi descântece. 1970..-Iele. în păduri (Argeş.. iar iarna în butoaie. Tecuci). Bucureşti. Tipografia IsidorWiegler. Târcolitul Viei. . legate la mănuşa ulcelelor de lut pline cu apă. V. V.. mativ două luni de zile. Sf. Datinile şi credintele poporului român. în preajma Bucureşti. . / Şi să fie mai mărunte. Neamt. şi este marcatde sărbători şi sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile obiceiuri dedicate *Ursului. *Ziua Ursului. munţi (Argeş. Viţă deVie Iaşi). / Personificare feminină a celei de a cincea Când îi auzi că mor.VIN ERI *Florii. Editura Ştiintifică şi Enciclosfânta Duminică.P. / Să vii cu chita de zi a săptămânii dedicată de romani zeiţei jlori.. Umblă gospodăria ţărănească din Oltenia. VoroncaE. la Schimbarea la Faţă sau Probejenie (6 august) se gustapoama Viorea nouă iar la Ziua Crucii sau Cârstovul Plantă erbacee. le înfloreşte şi rodeşte. riată şi sângerată pentru că lucrează Plante dinflora spontană cu utilizări În femeile în ziua ei de sărbătoare. îmbrăcată în alb sau negru şi ar locuiîn Dictionar. săptămânii. Niţu Georgeta. Densuşianu. cândse puneseva Fochi A. Suceava). Editura şi livezilor: *Martinii de Iarnă. căsători te pe care le ajută la naştere. zgâpedică. soră cu românească.-ei de V. 1979. Bucureşti. lung de sălbatice. (Sci1la biofolia L. La *Sântămărie (15 august) se Minerva. Viilor.. Niculiţă 308 primăvară. în cer. Ca reprezentare antropoButură Valer.. este protectoarea femeilor adăpostit varaîn butucul care înverzeşte. cea mai importantă zi a mi le pui pefrunte . După aproxiEditura Fundatiei Culturale Române. Dictionar. Bucureşti. se dezgroapă Tipologia folclorului din răspunsurile la V. Arezanul Minerva. îngropată toamna şi i se tăiau chestionarul lui B. se împart pentru morti în Duminica Floriilor. poartă grija animalelor Ciclul vegetal al V. Datini şi eresuri populare la în mişcare. angajează pândarii. Enciclopedie de etnobotanică morfă. Este respectată prin post sever aproximativ o jumătate de an. Editura corzile.. 1999. 1997. Omizilor şi "Irif Nebunul. apare ca o femeie bună. Ion Ghinoiu. Editura Helios. dăruită morţilor în ziua de începea culesul strugurilor şi se băteau Română.) dinfam. echinoctiului de primăvară. podgoriilor lachestionarele lui N. Bucureşti. Socec.este.. 1914. în ostroavele mării. / Da cefel dejloricele? / Busuioc şi Venera şi planeteiVenus. căsătoreşte fetele. Hasdeu. Muşlea 1. în lumea Simbol al nemuririi. (Oltenia). Buzău. începe la şi invocată în rugăciuni.. Craiova. V. sfârşitul lunii ianuarie. Bîrlea Ov. Ziua Obiceiuri populare depestean. este Vineri mai cunoscută ca floare a mortilor: . deşi apare şi în lirica de dragoste. Viilor (14 septembrie pe Stil vechi) se Liliaceae. / Ca să tând duminica. excep. 1976.viotele.

Bucureşti. Sărbătorile 1976. 1999. Institutul de Arte Grafice. era invocat de agricultori pentru a le feri holdele de stricăciunile aduse de păsări şi de femeile gravide pentrua naşte copii sănătoşi. îşi suflecă mânecile. când aude gălăgia. Datini şi eresuri populare Ia sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsurile Ia chestionarele lui N. împăratul a dat poruncă ca tufa de vie să aibă slobozenie să crească peste tot cuprinsul impărăiiei. demonologie şi mitologie românească. Al doilea ciclu. Editura Minerva. fără malformaţii (Bucovina. Prisosul îl strânge şi îl pune în pod. protectoare a păsărilor de pădure şi femeilor gravide. Plante din flora spontană cu utilizări în gospodăria ţărănească din Oltenia. îl prinde de urechi. Un urmaş al său. li se deschid ciocul şi încep a cânta. La V. dar numaiatât ca să fie voinic de-a apuca şi tine ursul de ureche. Dictionar de magie. vinul. iese din chilie şi vede ursul şi pe cei ce-l fugăreau. *Îngropatul Crăciunului şi *Măcinici. Bucureşti.. Conform legendei. Casa şcoalelor. Butură românească. Editura Helios. *Sântion. până a ajuns la un schit unde trăia un călugăr bătrân-bătrân. ltnpănăşinâu-se oricine din darurile ei. care a preluat numele şi data de celebrare ale Sf Mucenic Vlasie Episcopul (11 februarie) din Calendarul creştin.. Vlasie Reprezentare mitică în *Panteonul românesc. 1898. V. 1944. prin beţiile rituale. Din acea zi. Fl.VLASIE nucii plantaţi la vie. un împărat umblând prin împărăţie şi văzând câte pricini pornesc de la vinul tulburător de minte. o tufă dătătoare de putere care face struguri la vreme de toamnă. de când Tata Noe. o apă vie carealungastarea mohorâtă a omului şi realiza. Niţu Georgeta. la români. că începuse să tremure ca un miel. care continuă să trăiască şi după moartea plantei (uscatul şi căzutul frunzelor). Enciclopedie de etnobotanică Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 309 . Candrea LA. În antichitate. Acesta. Bucureşti. legătura mistică între participanţii alaiurilor cu zeul trac Dyonisos. Studiu etnografic. Împăratul a murit şi alţii i-au luat tronul. EdituraAmarcord.-ei de V. băutura fermentată. Timişoara. fermentarea şi limpezirea vinului în butoaie este viaţa ascunsă a V. 1979. a hotărât să stârpească copăcelul blestematal V. Evseev Ivan. S-a minunat împăratul şi l-aîntrebat de unde are atâta putere în trup? Acesta i-a spus că are un butuc de vie. Cârnilegile. fiind la vânătoare de sălbăticiuni prin codru. Valer.. Craiova.. Se dezbracă de haina călugărească. Densuşianu. s-a luat după un urs.-ei deV. 1997. Bucureşti. MarianSim. Folclor medicalcomparat. L-agonit ce l-a gonit. era considerato licoare a tinerefii. Iordănitul Femeilor. Dictionar. se întorc păsările migratoare. Moldova). Vinul este şi astăzi o băutură rituală consumată obligatoriu în nopţile de Revelion. Fochi A. de are tot anul. iese înaintea namilei.

cum ar fi ciopârţirea cadavrelor sau Ciobanu Pavel. zeul Morţii. pepotecelc. abandonate sau chiar animal carnasier al plaiurilor carpatice. altfel spus. 1928. jud. Centrul de expunerea acestora pentru a fi devorate Îndrumare a Creaţiei Populare Mehedinţi. mâncati de păsări şi Vulpe sfărâmaţi depeşti. de dincolo dacă sunt în carne şi oase...Pământult. blestemulcu moartea faceadesea aluzie în special la riturile funerare de înhumare Vultur (Mânce-te Pământul!. Tipografia Seminarului Teologic Greco-Catolic. / atacă cadavrele decapitate).pentru a cădea carnea. corpurile morţilor erau fie excarsoare I mergând pe văi. Înghiţi-te-ar Substitutal sufletelormorţilor pe monu. prin putrezire. 1996. inclusiv sub copaci. în blestemelecu stema României şi. unde dragostele: Cine desparte doi dragi. soră German n. sprijină ipoteza existenţei în spaţiul carpatic a unor ciudate rituri funerare. pe stâlpii moartea din folclorul erotic românesc funerari dincimitire. pasăre rapace.. .. I Oasele 310 . V. expuse pentru a fi devorate de păsări şi mamă postumă a sufletului morţilor. ceptureni-Ponoarele. / Ioane... sunt invocate şi păsările prădătoare reprezintă în sanctuarele preistorice (cel pentru a excarna persoanelecare despart de pe frescele de la Catal Huyuk. Observăti. I Ducă -i corbii carnea-n văi. Popoarele care unele cântece de *Zori mortul este au practicat ritul excarnării trupurilor avertizat că V. I . (Zorile. aruncate în apă. nate de păsări. Dar. ai plecat/ Sara prin asfinţit de aceea. fie depuse în morminte va ieşi vulpea Înainte. tragă-! corbii carnea-n fagi / Oasele pe Riturile funerare precreştine.VOLBURĂ Volbură Personificare feminină a Vârtejului.-ul. de zeiţa pasăre. animale carnivore. uneori. credinţe şi obiceiuri. Sfântul Efrem Sirul adaugă că după această judecată pământul ar înapoia corpurileprimitela moartea oamenilor: vorÎnvia nu numai cei Înhumaţi după obiceiul creştin. convingerea că morţii nu ajung în lumea îiva fi ca o adevărată mumă. Blaj. Mehedinti) .-a care îi va ieşi în cale pe neînsufleţite de păsările de pradă aveau drumulcare-l duce la Lumea de dincolo. să te. I Să nu te înspăimănti I De mamă să-ţi fie I Că telor (desfumarea) şi supunerea lor unui ea tot mai ştie / Sama văilor şi potecilor rit funerar.. sunt amintite de Părinţii Bisericii creştine în legătură cu judecata universală. Informaţiile etnografice . şi trupurile Personificare a celui mai inteligent neînsufleţite. Plaiul Cloşani. pe (Ardi-te-ar tccults. după oase. În animale. Meteorologie populară. ci şi cei sfâşiaţi defiare. I Bine s-o priveşti. a *Vântului. De Ioane. Urma recuperarea oseminnspăimânte.Aiplecat. şi la cele de incinerare mentele comemorative ale eroilor. / Iată. Ca practică magică. I Cine ne-a despărţit pe excarnarea cadavrelor de păsări şi noi.

/ Pune-i. Doamne. 1997.. / . EdituraAcademiei. Liriea de dragoste. Sabina lspas. Bucureşti. 311 . Bucureşti.. 1999. IV (S-Z). Editura Fundatiei culturale Române. Editura Lucreţius. Ghinoiu 1. 1989. Index motivic şi tipologie. Lumea de aici. Gimbuta Marija.. camea-tifag! / Şi oasele prin copaci / Cui a despărţit doi dragi. lumea de dincolo. Civilizatia Marii Zeife şi sosirea cavalerilor războinici. Bucureşti.VULTUR prin copaci.

.Zalmoxis Zeu htonian al geto-dacilor. *Anul Nou. Când apare cu chip de fată înaltă amăgeşte bărbaţii. îi îmbolnăvesc. se drăgosteşte cu ei. ţării... Paşte. că a coborât în locuinţa lui subpământeană unde a trăit trei ani. precumvechiul slav zemlea. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. jelindu-l ca pe un mort. îi înnebunesc. Cluj-Sibiu.se regăseşte în substantivele comune din mai multe limbi indo-europene. în Anuarul Institutuluide Studii Clasice. practici religioase. rv 94). Eicred că nu mor şi că acel care dispare din lumea noastră se duce la daimonul Zalmoxis după ce a clădit o casă pentru adunările bărbaţilor. un sol aruncat în sus ca să cadă în suliţele de lemn. învătându-i că săi. îi adoarme. Religia geto-âaciiot: zei. îi atrag în pădure. Bobotează. le iau vederea.. DelaZalmoxis la GenghisHan. 38-39. Russu 1. când se spală banii. Z. 1. *Sângiorz. 1949.: . devine un zeu celest căruia geto-dacii îi trimiteau. Istorii.se înrudeşte cu Semele. MirceaEliade. Moldova). *Ispas. cu sensul de pământ. Bucureşti. le fură inima şi le-o ascund prin fântâni (Transilvania. nici oaspeţii niciunuldin urmaşii acestora nu vor muri. o dată la patru ani. *Rusalii). timp în care traciiîi duceau dorul. 1. în care-i primeau şi îi puneau să benchetuiască pe fruntaşii 312 niciel. Ea păzeşte noaptea comorile. Herodot precizează credinţa de nestră­ mutat a geto-dacilor în nemurirea trupului şi sufletului cultivată de Z. al cărui nume Zamol. 1980. în concurenţă cu zeul uranian Gebeleisis. Numele zeului Z. . Herodot povesteşte despre Z. ci vor merge într-un anume loc unde vor trăi pururi şi vor avea parte de toate bunătăţile (Herodot. În al patrulea an a apărut între ei. încredinţându-i de învăţăturile sale despre nemurire. De asemenea. zeu chtonian al vechilor lituanieni. zeiţa traco-elenă a Pământului şi cu Zemeluks. p. Ulterior. sinonimă cu *Ştima Banilor. înfricoşăn­ du-i pe cei care doresc să le dezgroape. de ţară. Zărnă Reprezentare mitică care păzeşte zi şi noapte comorile şi îngăduie oamenilor să le descopere şi să le dezgroape în ajunul marilor sărbători de peste an (*Crăciun. credinte.

. / Roagă.Scoală. Tipologie muzicală.. Reprezentare mitică feminină în *Cartea întotdeauna în număr fără soţ (3. / Cu flori mânt. confecţionau 313 . că spun adevărul! Zâne Marian Sim. Dictionar. Căluşului. / Dar la umbra lui / Cine taină. *Mut. intrau în ceată sub jurământ că vor românească a mortilor identificată cu alunga anual Rusaliile până vor intra în Zeiţa morţii. Cântecul jurământ. Z. pronunţarea cuvântului Z. am să împlinesc Goana vii şi morţi. unde le îmbie să bea apa morţii: decât mine şi ai mei să nu ştie. jud. Căluşul aşa cum îi este legea! În zonele Editura Fundaţiei Culturale Române. Ediţie îngrijită. 1999. are valoare de Georgescu-Stănculeanu Lucilia. lumea dedincolo. să nu bei.. / Ş-n mijlocul lor / Este o *Legatul Căluşului Căluşarii jură credinţă poienuşă / Cu-o lină fântână / Ş-o Zână zeului: fur cu Z. cuvânt de onoare. în pădure sau pe câmp unde se umbrea? / O Zână Bătrână / Cu strângeau flori de câmp. Bătrână I Cu paharu-n mână. Obiceiuripopularedepestean... pe sufletele moşilor mei. Caraş­ şi legea lui până la dezlegarea Steagului! Uneori se jură pe Z. expresiile: Editura Muzicală. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!. Mitologie românească. sinonime cu *Drăgaicele sau *SânzieZână Bătrână nele. / Cu Rusaliilor se întâlneau şi mergeau. sinonim cu *Căluş. care Zorilor şi Bradului. Z. nu la morti. / Cu frunza măruntă. / s-mbie cu apă rece.ZÂNE condeiu-n mână. Editura Paideia. Ioane. Bucureşti. furăm pe Z. şi la *Spargerea Severin). 1988. / Tot pe drum 'nainte/ Şi sama să iei / Să Zău nu te abati / Că-s livezi arate.. / Scoală de te uită Rusaliile să mă pedepsească! În / Sus la răsărit. Editura Fundaţiei culturale 1. unde le împarteîn horă: "Zău. / Vezi cine s-o ivit: / Un dimineaţa zilei de vineri dinaintea pom irflorat. /. 7. să respect Căluşul goge-m trece.. Fetele în vârstă de la 8-14 ani. (Rudăria. Lumea deaici. Fl. / Pe tine să te treacă. scoală. / Cu spini Divinitate preistorică invocată de unele semănate / Şi să te abaţi / La mâna cete de *Căluşari în formulele de jură­ dreaptă / Că-s livezi arate. cuvânt înainte şi note de Antoaneta Olteanu.întâmpină sufletele fie la poarta împărăţiei.. Reprezentări mitice feminine substituite de fecioarele care alungă în Române... dragă. Ioane. de la caz la caz.B. / Ioane. în umbra rotundă. 5... roagă. / Pe tine să te treacă / La vii.. 1997. / Pe care pe caii şi vitele mele. în cares-a jucatsau se maijoacă Căluşul. Pe cuvânt!. Bucureşti. du-te. 9). Sâmbăta Rusaliilor *Ielele sau *Rusaliile. 2000. fie de-a lungul drumului Rusaliilor până voi ieşi la horă şi nimeni mitic. Bucureşti. Ghinoiu 1. La semănate. / (Mehedinţij: . Bucureşti. că am respectat Ghinoiu 1. înlocuieşte. / Cu bânia-ntr-aua. . Du-te. altfel . Kahane Mariana.

Nania 1. cingătorile şi buchetelede flori însoţite. Desfăşurarea nocturnă a ceremoniei. încheind postul început cu o zi înainte. Rusaliile. fecioarele conduc cu cântec. Bucureşti. numită *Goana Rusaliilor. *Ursoaicele.. spre deosebire de ceata masculină a *Căluşului care se luptă cu acestea în săptămâna Rusaliilor.. II. Iaşi. Editura Fundaţiei culturale Române. 1999. mergeaupe muteşte în câmp. din movilă în movilă. şi numele suratelorparticipante erau ţinute ca mari secrete. Editura Polirom. *Şoimanele. mănâncă şi beau apă. frunzele şi florile nefolosite. Puternicele. după cântatul cocoşilor de miezul noptii. 1999. 1989. *Frumoasele. aruncau pe apă tulpinile. Lumea de aici. Câmpului. Suratele jucau pe movilă sau înconjurau movila cu dansul ritual Rustemul. Cele Sfinte. Bucureşti. 1976. lumea de dincolo. în locul unde confecţionaseră cu o ziînainte cununile. 2. Fochi A. precum zânele. Studiu etnografic. *Rusaliile. Dânsele. în "Creativitate şi eficienţă în acţiunea socială a tineretului". În noaptea de sâmbătă. de la distanţă. se îmbrăcau în alb. Împărătesele Văzduhului. Folclorul medical român comparat. fete curate! / Să pornim goana Rusaliilor! Cea mai mare dintre surate încheie dialogul cu cuvintele: Gonim lucrurile necurate. / Să ne rămână vetrele curate / Ca roadele de rouă din cerptcate! După împodobirea suratelor cu cununiţele şi cingătorile de flori aduse de acasă. A. dans şi voie bună. Densuşianu. După ocolirea vetrei satului în cântec. aruncau flori şi apoi alergau la altă măgură (movilă). Zburător Reprezentare mitică cu chip de om sau de balaur care coboară în zbor noaptea în casele oamenilor unde chinuieşte fetele şi nevestele pricinuindu-le. *Vântoasele (Brăila. cingători şi buchete. dans şi voie bună 314 "Zânele Rele în afara satului. înainte de cântatul cocoşilor sinonimecu Cele Nepomenite. prin .ZBURĂTOR din ele cununite.Bună dimineaţa suratăî . Măiestrele.. voI. Editura Minerva. Deşi obiceiul este numit printr-o sintagmă cu sens ameninţătot Goana (alungatul) Rusaliilor. Ghinoiu 1. Sărbătoare multimilenară În spatiul românesc. se prindeau într-o horă năvalnică şi înconjurau vatra satului. Informaţiile au fost atestate în localităţile dinsudul judeţului Argeş de la bătrâne care au făcut parte eleînseledin cete de fetecareau alungat Rusaliile. Primele cuvinte sunt pronunţate la sosirea ultimei surate: .. Sărbătorile de vară la români. Fetele *Ielele. 1910. suratelese întorc acasă. Ialomiţa). fetele se sculau.Bună dimineaţa. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului al XIX-lea: Răspunsuri lachestionarele lui N. deveneau dintr-o dată foartevesele: începeau să cânte. reveneau acasă unde fiecare surată sau verişoară îşi agăţa în pomul din fata locuinţei cununa. *Miluitele. Doamnele. Candrea 1. Bucureşti. de un părinte. Reprezentări fantastice care apar în nopţile de vară. Academia Română. Pamfile 'ludor.

Stările slăbeşte văzând cu ochii. şi pieptul mi se zbate. Bucureşti. l. de la moară. neodihnă. o iubeşte.. stea alungită). înainte de *Ziua Şarpelui. sinonim cu Zmeu. este recunoscută de cei din Împins de dorinţa nestăvilită.-ul reprezintă fiinţa iubită. este tristă şi indispusă. Candrea *Şarpele care reuşeşte să înghită piatra 1. / Iapune mâna. l. cu alifii din solzi de peşte sau din smoală Ăl mai Rău. mamă. sunt admirabil surprinse de din timpul nopţii. Vizitele l. umblă o strânge în braţe. Iaşi 1999.. lipsa poftei de pădure care. femeia cu l. Mică enciclopedie a poveş­ vizitatorulnocturn. l. Fata sau grăbită după cel iubit şi face gesturi femeia îl vede în vis. Editura Ştiinţifică şi balaur are altă origine. În zori.. este în care doarme fata. el intră jur după înfăţişarea fizică şi.ZBURĂTORIRE durată) erau considerate boli (lipitură. privirea pierdută şi îngân. untura de zmeu plesnit. amoroase la umbra unor arbori. mamă. după noaptea pe horn. nestemată. obrajii care se presupune că stă l. prin descântec de l.-ul cu înfăţişare de tilor româneşti. 1976. raţele. o muşcă. şi sărutarea fetelor de băieţi în ziua de ochi strălucitori ca focul. *Dragobete. se 315 . înainte de împerechere. pe gaura comportamentul ciudat din timpul zilei: cheii sau prin crăpătura uşii în camera are vedenii. sau l. Poate fi ce mă doare.-ului şi consecintele lăsate fetei sau nevestei (găinile. după coborârea lui pe horn în Se mai zburătoresc păsările de curte casă. mamă. încolăciţi unii cu alţii toamna. Zburător) lecuite cu buruiana numită l. Ion Eliade Rădulescu prefăcându-se în pară de foc şi scântei. când se retrag în adă­ posturi pentru hibernare... Folclor medical român comparat. uneori. sinonimă cu Bătaia rituală. pe fereastră. Fata sau drăguţa măritată de părinţi cu altcineva. antidot pentru BîrleaOvidiu. o sărută.-ul ia. este palidă la şi spaima provocate fetelor şi nevestelor faţă. oboseală şi prinfrământare în timpul somnului. Când are înfăţişare de om. Ce sudoare! . *Ceas Rău. Un Joc s-aptitide-n mine. după dezlăntuirea erotică de l. Deşi are Zburătorire Fugă rituală care se încheie cu prinderea înfăţişare piromorfă (limbă sau sul de foc. A. răcori mă iau ascuns de lumina soarelui. Ziua stă prinscorburilecopacilor. mâncare.-ul iese pe coş scriitorulpaşoptist. feciorul care-şi vizitează şarilor la Rusalii peste bolnavă.. pe incinerat de vrăjitoare pentru a găsi frunte .intră într-o stare de nelinişte: zboară. Arborele în pe spate. el ar proveni din Enciclopedică. chipul iubitului. / Îmi ard buzele. tresare în somn. rezultată din spuma şerpilor Editura Polirom. cuprinsă de fiori şi tremurături. / împiedicat să intre în casă numai dacă Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc. uneori trăsneşte şi şuieră. dragostea prin practica magică a săritului Călu­ neîmpărtăşită. gâştele) şi păsările de vizitate (oboseala. vânătăi pe corp. în poezia cu acelaşi nume: Vezi. / se ung intrările cu untură de zmeu pleznit.-ul era mi se pălesc. *Crâsnic.

În cântecele rituale şi ceremo. Bucureşti. *Vulturul). prânzul mic. Daiul mitic: Zilele au fost laînceput oameni care sau cu nume amalgamat *Cocoşgaia. celorlalte unităţi de măsurat timpul (săptămâna.P. sâmbăta şi pentru a trezi. *Cocoşdai. În toate că sunt oamenii păcătoşi. Cântecul Zorilor şi Bradului. Lucilia. se agită. Fără excepţie. Tipologie muzicală. Cocoşel de Gai. care scoate cerească şi cuprindea următoarele sufletul din corp. Editura Muzicală. Georgescu-Stănculeanu Divinitate neolitică prezentă în *Panteonul românesc în două ipostaze: zeiţă Zi a regenerării (*Barza) şi zeiţă a *Morţii Personificare a primei unităţi de măsură (*Gaia. se *Moartea este implicată în unul sau două făcea după poziţia Soarelui pe bolta episoade: cu chip de pasăre. În general. *Gai. vinerea. Spre deosebire de zeiţa răsăritul Soarelui sau imediat după antropomorfă. improor. prânzişor (morţii). prânzul Ghinoiu 1. Sf. la rândul lor. în ipostaza *Morţii. 1999. Gaiul. cocoşii duminica). ia sufletul cu gheara răsăritul Soarelui. sinonimă a timpului oferită de Cosmos pămân­ cu Gaea. Aprecierea vârstei Z. Amunu mai umblă *Cocoşdaia. mare. este numită *Gaia. Duminică) sau au primitcâte un sfântmănător *Ursitorilor. Lumea deaici. Bucureşti. pe la ora nouă sau zece. acestea se împart în bărbaţi păsări fantastice. singurele care aud (lunea. Sf. reprezintă aproximativ ora Il. anul).Sf. Editura Meridiane. pentru momentul când Soarelese afla la a treia parte din urcuş. anotimpul.-ua solară este. aceste oamenii. zeiţe ale destinului patron (Sântilie sau Sântionpentru marţi. în amiază. sunt reprezentări săptămânii au fost divinizate (Sf. Z. Cocoş Gaiul Nicolae pentru joi. Z. care nu sunt auzite de oricine când *Maica Precista pentru miercuri. împroor şi năproor când Editura Fundaţiei culturale Române. faptul care scrie sufletul mortului pe răbojul Z. Z. ursesc copilul la naştere. sâmbătă). Gimbutas Marija. Vestigii preistorice În sud-estul european. Z. dis-de-dimineaţă pentru mortilor. lumea dedincolo. colindele precreştine şi chiar în unele calendaristic cântece nupţiale). Corboaica. prânz. la moartea omului.teanului. Ase.P..-Iele obişnuiţi de pe pământ. momentelor scurgerii timpului diurn.-ei P. Vineri. 316 . sub amiază Civiliza~ie şi cultură. 1988. subunităţi de măsură: dimineaţă.-lei. la Z•. Precum variantele Cântecului de Zori.-uă. luna. (Oltenia). Zeiţa Pasăre se lovesc cu aripile Kahane Mariana. a numai de persoana decedată. Bucureşti. Soarele a străbătut jumătate din urcuş. marţea şi joia) şi femei *Toaca bătută în cer la miezul nopţii (miercurea. mergeau pe pământ. un important personaj Gaica.ZEIŢA PAsARE aleargă. ale Z. asemănătoare niale (Cântecul *Zorilor la înmormântare. 1989. şi cu chip de femeie. Lazăr pentru este văzut şi auzit.-lei.

măturatul şi greblatul curţilor şi gră­ dinilor). în răscrucile cerului pentru momentul când Soarele îşi isprăveşte urcuşul. 1976. pomenirea morţilor. simetric şi în continuarea *Zilelor Babei. miezul nopţii. Marta. Tipografia IsidorWiegler. *Sfinţi. Dictionar. numită *Moşi. grădinilor şi anexelor gospodăreşti. 1988.-lei precum a omului. 1903.. 9 martie. bătutul pământului cu maiurile sau ciomegele pentru scoaterea căldurii şi alungareafrigului. 1986. Vârstele timpului. amiază şi seară) sau în patru părţi (dimineaţa. *Bradoşi) care amintesc. semănatul răsadului de varză.ZILE ALE nămiază. Coşbuc George. Bucureşti. este. voronca-Niculiţă E. retezatul stupilor. Dacă în această 317 .. Zileale Moşilor Ciclu de 9 zile în *Calendarul popular. *Măcenici. la asfinţit şi soare-apune. Zileale Babei Dochia Personificare a celor 9 sau de 12 zile de la începutul lunii "Martie. Datini şi eresuri populare la sfârşitul secolului alXIX-lea: Răspunsurile lachestionare1e lui N. numită zonal *Dochia. Datinile şi creâimel« poporului român. afumarea curţilor. în trei (dimineaţă. prin formele antropomorfe ale figurinelor din *Aluat. observaţii şi previziuni meteorologice. Editura Fundatiei Culturale Române. 40 de Sfinţi. în trei (seara. miezul nopţii şi dimineaţa) sau în p