| Leis toia tasduigsd S10. LO4S> Sas A. . Regoros je eetios 1h. > yprads* 2 Bjaghes Q Cedeccveds - Piolionin hes a — Corwen ahaa, eggsson pe es weds, ads wull, A. Y Ersa er ts. - C Showa y Thotecbe fired & aueduited , fF, edbrinta Cogour Yas! 00s, Webs 2 Geoaour (ons oR : an . ON, eck. Voeveh nme - @ axhawia , teapot wpe wad Tsk N, eb lo deo, : . ca Barecon. ote 5 Drops Qurdsitias » eh. etovouss Dyrernarhe , lags Ru YeathaleABus pgedkerd. i — Sausla odaiuais. » Beupha curetsRst ecepers A OTT » SAN Sade OY vancdusbe h Hasngsss , Wh > 7 Boseusavs, LOBE. NH. Nomoiis, &. Niviran | Ceucepiat - F fovrrcs os dsavebbare * pore dchst | Bde ate: Fotsdeh oestaaks RISE. - Jamo pes Reusing Nedadek de Crycdsssret aaa e = Goer Reval 404 ‘ : Forked Ss ee Geet ad saps): 30% = (sen seni > whrot Des GErsBUREL _ 7 > das Sh cord SoS deus, 40%. anus Refarat 8 ssmal oS GHC WON:\vieosasen af eked webdoad, ; Asx urinate ie , dPouassid ) SWieeeGussha Se og fe BL MAR Rawd RQ Rona . Some goo gf gahiuss Ar queda aSeonsealm, GeRrwSa orrcweud Qooeraler dae curds. al Degae. or Artiotinkke sins | GO pRowacs cuodifecses Jpeschs nish. “Lou Saemp ge Sod gheagecst oh apemtomitiote A Lk RegRatabh udievis ak Asc Se pacers X Si Sowk dousnresse eLolsoreste shy GENT ATUSEET ast jo sadsdpeass Sh sosdamd dtovep ae Ose Ox meses Sespiorer BNNIRAT ROTA cusesdbas ix) Cursdiad Sstedsogs , Doulnesk a a od.” neds sanyasrd r> dshavsen. Sa eS Joa monkot weds seal Sask SMR Qiaden FATAL WH gh Hwa Jh Aecoxd Ae, Aookesds y ORANHWTS IA GUibuaate Getsdeasn! JH curvedssS Reece Kak ) OUTAGE MR OAL ba Vesiner ALU oA Use Sain 9a vd Sudrciiedss 198 ce pact Sams GE doesak ocee aad gall sana Gear ® gta ArracrWd deg aaisce pie dx leash sk aes ) WX, gsSsGled ) APE SE ee een estas) Seals rotate, eee Jock cantnas wpa fh Senge PN Bde oh 4, Koarssy RASSDEESA J SQEMTTESN, SHIRT dee LESS M gomeksSSM ERE SH Madgersts, SRVEAT sh ren DSB ) DURA sted qaled wa —: u. Resrrckel Nessrdsse yx. MS /oeoG pase | RanepBdale | pedigiedads GT oulagsns. @ eS di aes Wexhuek 2 AW SHO dluanat, WA UGS sd uusrr1ed, Ad MRze A} Can grusiases, Am. : . x fn Det Pak. Ned shear). Db propery Pabrorea. eedilben — Susp: centage 7 QWEMRABRA AA Deaelecreres OU Sg WADARS Sst Goud 5B Test Jase 4 Pusrorak a AE AQ oS Ackuads. sae DEBE wed 1 ENCE 7385 Jog whrwrss. Q gases dose Baw SWwOOSS + a Fubroa cet. URIS Sess RUAN SK was GOLAN sce, CENTERS annus AL / SOX conn ganda gone apegussh: SS < Nord cunaidenied eens s. | spss que dsiilas 5 ASO Jounseaet ‘i goa GANA DB asnsnare doe se Bapiedscae #82 so Sut Sh mop Rennestiy aus xh able SSRME pamse. S Tran Jehuston Ad potas wD Asai deo sponser Stas Ja DARA | 4 OSE sabBens 5 pag SSD gts Jaws WGIE ) SOARS else ee waged BE MS ) eee eee SF ess) puke: woe cubeony 1 ie MATS curds ous Que ender niiomas Saat 5 — Bh nape, 0 A a giajusin | famws Dpedvee cadasls S PAVE In pedes S greta’ Aralodogece wh uote, a orebestTonswhor Mibehte cou > le gvo0t. wwet Ate ty chor AB pobrore ere nin Dae Bebnovit gpa rest aide Danger Fou swewskd AWS © apabGukl ) Je dr 9 gaeke © Astoctt APSAEEE , BR 4K de ALT PORE OL eerbaaGRO ) Go reaneus— YL A SETA HMA AL Se ple 0 cusditin) sheet ples jet Reve Qaanse canbe du epsiera B susesk: leo pee | — \vaustcn , BOHOL. Bouagwd » Sodarwod AL jusssruods gets ah ° 7 SPS leowBere Sule gpelsiorca proworsRss da dif. xo hud. Ade gwrsdnads. ssiSoouus Ah BBDUG Prociac suisse ONG BaNEASKaot Dade ve M sao udu shyetodi dade - Resdards dudadsuots Sabange Abbvustale Aprete de Lusigoroes® al S yottodcye » AHA Fasacede cunt Cam , Spa, de) Boone Al Jpeceie da proud pt wy Pepoluals Gx poss. Ju diGoicds cuss see ad Sn DR FBS AK VOUS. Pwo de dormare! Opa Dede M pdide, yh cusses shcoruntor( abu Yeoprta cumté G2 apc Sos Wst Gf us Ge posraste - Parc LudwHFAVe _poSuskeda saw <0 duper duwudds gokto pygel ue: Reneak Mosk goucurteste Jor yan doar done ercinur de corer, peuarenr eats, dite ~ WHAT Lwsc ot ods dX YRBOGA La dsulelode - Re caged partodbux® rpoduareo. Skt un gagatish tad Sranussic dato wt SURWEE © CO AAI ASRIT § TROACS ERIE 1 1 Mo, DN Qrceren ptecimoa eH Wor BORAT) eter bos .ne ages lpecedce dt apanote . % oe epSesk 5 ssa A dspotash Ousnuot puke sckahinwe deoda Qube C owl) ) adr sodsistes pptudoet Spresa dsb. DgpesRE obs ghos A ewentuase ds So OL BX) Gmorie suaps sow oer quad aerinds ab decd Ss Tuandrue 7 2 Spgs Dehengp. agents. IKE FR 3) PoPanpsa. eFE spaQOOAS Gp JoPE of pedree 4 Contanuivak® 9. cpateadee slsburesior gy Aubals clits ‘ —Seriee 05s dapyiswnlst Moawo- fh ons de go deanna Qdoouds , nEpERSAS SA ABH So Sonygenindat a 8 AG SLIINY Je mond Bass A sie Sross de peduora, Kank a Re separ, BC Jered» AOS , Jel aedratss), WadbocKVS » dpsaaree Sunssgyss OS nit tuscan osieradsesngss Bm qussdsitusl) , wageetis apenas ofehoest c; apebsnjastoa sadn d anlar vidora quers wees cans” RAENWAT ADA Snageoagess cervceg ED. Dy egsgastnd anges donee LLOOBSA Sugpariocta gant 3 gaa Da wecdactD vas darkSysnse es ee cutee, jae oe gowudstbosst ) PAdUESE AUST a pended Gh HamROTH Si cwsdid Swokosts ae E pub Sores AL pan saseadey WEE) RAPES SsdsAin Shayesd9e queeddtal Sneniriien A 29neXio — Woes speentush QUIRDALETIGI — wh PAW Qo CSI Gh O ESHEC Nasdactsarn CHE prasendysn F.SM vpabucipal ot geal dd. nxtSewer > Ch OK. oe : , detest, De ASeo ‘APH por SATA eb gH naBei AB WONT S34. Jaca sto cat daoranr Suibre MORE AL fa Aan Mop wr ease MAL QED Sx 3s AS GR SF ss que cBacegPEL SO Saget: ENT yarernsndsk o& ABSA, QURIOIE SAKE pea ra M/ ppp an. spouatyeh, Shame AF ARNE. qyodk, ak dase nad eahdget ctouonete Ce My gS curdudst . Pade wAwors Blech CdS 6 5/26 BE swuisk - ash SD & 2 Ade daguetkans Suro bags! Reavatinken GOA goraapnnds, CURES pede uta st SD Goo eonds sgeeabbedadodsn, aun wiipare da Sal ossefece prop B® ceecsab sss t Lo mived dudruadioras Sous pea one odborshir & Jxromege webpyats de PeakesHe 0 Meds Gare AK divas Bo ceetuR Mrind Sarco gue ad gpa Sratowde AT GidapWuroses BUQIe ADrtole F- pAVeasaso possi =e SS aa ae gee ay aio oO pce waist ab Qrerore Jost de AS ATIAT ha ATOMS WS, UOsHS BAS ie sgl Sankkgg, dx Qs N. eft efaheororbe SX Hiuheadk Medd dia VoinR TeapeckyLea aad daduad AS. 4o. eat 40. L0AS™ PrdsnsysSe Alxokegind dh Jestoehie D wsedadta’ a Uda, ‘ Yrdoroctig, da Sineeats Vaatemdbui 18F) gen -Opedadcl oe JsehO nud WBS fang uectifn pee Oe 1G. Mh feoy cuterchionanae? a pee wep peeve oadoyce K prduerpS ob Po quseduited asxwids! — poucips abs grat ued > a A, Redueiypiond eshqgord EAT, go cued sh sebrbade ApS Ausioaoe & Adsredyius’ spacaticl SA Saacdan donnie >. Reivetpad scdfinS dpaveubie Fe Rduangiad > Risskoreal, agate’: $ Pevtuntipind gounteocttt Sicatirnsstse 4) 2 eeoriate — cuit ApedRce, gadkgall Dingeryetee Caeish GUAM ISBO. Gu yALdhT wo Whasmsaker quate cL spostcst So Seon 4. \ Awash Jet UROL a gut der peut io fam acescnt Oa AE a nue Se queda Nodastiitie Sa HOE O gyduerpsader 4d } gae ya © Avekkes. gush: Denyeatiem HM Combes sddepst BX setousich Conespe oatedsisdes Miko eeste’ as SAID APSGORAEES 2 Soavetiore YH * RoApe TRIG, Ssutwh, ae cyRaNG OH sueage sh Sond — Efesuarea, enebiBrider ¢ usc da gamand ah pagans fo ape awe SRS Shut Seanad oan rf sss do Lutkaqued QAOUSUECe ; Bacundeiare spuskes Sruaptrnt vias, Se neta Se Sse Rest uu = {ekeeuiesta Se ot come ne - wk ac Anahi, BL RHE ed. i — st sound de cuouasmoene & gous - — Beabsxdaree DOveler OfGak dh AAroee QalkwA dL Nowedse 2 -Redddadadaterc Parviud sinettveds Rest Hes uk acosodhe Qesken Mo dines -peraasior >puive vetrasosan, ap ek FadwaKtuar Rey VEOUESRSA 5 : Pred: be pon Si Gedert aati eect — wade % enacts 1. Meufouten A) Drubamassignen gapattisl At 9 cotedsh + Kash qarsarniditash Apex cubed. gomapwust swearpias ee ey eae QD anarsalor Je CANBINEL ay JORIS a ayase pave gins 2 oe . ae oe ;Se Be) A SHALE You “UastEcesn Aervotaes J qusstale) Bo Reveod de br gadusttin de Que raed ear — Ow de wet nm Ow d oad — Omer da © ~ gadeaysde SE WYO}, HL, ~ Wehecatead of weet cusie QQ shust Md pom pot wpodnce oedfad crnoter A HUE > Ayusce “wstorteahs Copomint Si guuctat Aas dactorst outngie Sunde DWhanies® at GACISUAE ) dndua pode oo ae ie shine es oe aS paras Qe wapinsisis , sh J BL Comer » Tedugdeda cuntentetdir 7 Qahssarg) . co. de coms) gt panes, SOAS soa dion qusedaa Qo! ephd Qs rover Pith dudaudiers, Tageste tact 5 SASS “ees Rush Adu SAKES SWAluy cpap O48 g = Idatas suey a a fasten’ Aor ober? pare nt pe po oP ecidoc oe eee e — Sum: dann BROIL | ooo VWasdh tsa M Rubamsssewe Jesarciraintias epee OT or cD ' RoweApands ptUetpuldsd asuesdy- sSonaBea AL irae wtedays ic Aone ce Ab Oe dagwont « oareterses eres Co eBhbensl nase epeand #4 $ p Seo ey HOES | CubdeAWUED etey 2, Apiroce Ssapoktdve. gals nuskeiaisr uctaraks | pcode Sy Log \ Sadr C weGE , LAAT y ne da passe) Ava BL pedir D MOLINA gg YT | ge qenubatersa, hey e Br xrutusn wagssdoudeded of Sadtgeiae de rabitet, thtagony He paprd- Fain W, gonsateea Ac qauskot omy Diu Af arowsnndee 1 Ate Pe ad Be Ropaguis® bie Pattata °F Rocoredaria Go preavectiile conssertuste, Letountkgrost, MA Sd. preprocnsds AuRrustforsle fe ‘est Nes Gauwerdsida A ipl Jouuds Ladamuctiowads fo core Rowe, KR oS BONN padcedub gore Jed, “ake Req presto , quadund gk Beak Meds, da dravadtk- etomowted 47 Aoctols’SH nw. BL A 98 Taner. Aorta. pose 1h xo LOAM pela Med paternal, pe ee ae sugriua S antaggs aniipantis de Casts ect Lo aids Ustiad Snsp, ah sihwS Zo-s pal jan fest Radorole Ah Gans Ie ae dat PArawme Sy Cobfarwe oR > Drak - Med. 5 pet dar 08 S90 yeoman Goud Cotjeme Raoratie Jp APR. ABbe— Ids. Fuse Conasrucdast asad progr sha patos ge eak- Med. offs dowerak spared da Asada cuiurdeM goat Rack Bt BaOrd Qa Lagantatmres, Sopprater de Quast. Ned sSerrsae, aggriotadad So HeoysdoR greats ast 7 se Bato af ogra Se we ardak suns Prog ron quatio Od Se eacabns yk. Dat. Ned SR Rorwtrad Wa sh eds swudboawhs | A Wersrste Iahreedaccse | Ft paperud yesucel. aysite- DALAL VOSS ad Powsiuiat) PAQSULG BT Gaunt pasts we EARLOWEL, A LrafDsrerDERe oor tkbon omapesr cused artesian ee’ “Goan aausent a Raids! , sone, gerayps: de wed, haga uh qeue Qk Mad, 2 Adofant Jpubwtsons Bh QOme@ndL Reb Med 5 gore BH SSL yuan gsxyisitooold. +3. Kospat oe raaduakea pA pedaier PROMOTER a Bowa~ — AwSQuw pe sites easton , ADALBLORL pk. pedacooide~ ge aesdt: 4 RROBR- Oe Raver xe, = : acl Raver yours Aa co MNES Sodtusdiprieta 44 uel! Qed” BCeMEA 4 he ant Gonweuhg we: ayricanes HO sung, givenstist. on Qe da Yausivo (x22) 6 we Ro wx, CAdave aKemgRe SE SDR IPR- Rowdnud | 1 ReokRoe. A Anuaterores Ba adaverss dA domes = Head , ented oe hounds. ops OM GEA ener SFist ga opie , Aiornws. 9 ee Ce ag Autowdrtieles Araesdd spate a nn er nat Bovo.tet Teese, gonunere encase a ge tet a i eo heath, -prgars qpowttorn® 5 Ja abte ssssemoh QPEMUBD cqakwadet aasehOAt jE +ys aed aut f ES he Se et soa 9 menbiue Os £ ANSEL ware dao soput -2ene Abs tues oh QonspowstDr - jgtoch ve, Ateodtegest ta rat 4 pat reed: oe pi vere Ay & corpo wanes covolunnectestie Au gpa soua lS Compote ercucunte Aupsdsenodd A dostinsotdfovols Fe unk oxnte A oo Soxpemud’ gt henltiores Dia deed Jn 3 ale eee PSR asrwokye Cid 5 Soa cuenhoee Jd CeNERENG e ok func pan = pee nemen SY AD. — SE we aoatey wae ca Qed & Qadersor0e @e) dadovosst' da U_esTE(OVS) Goveruak Lodaiaind JX ops CRO)« Taustieshiins . \ (wah . Boruslarde SX Spepmsatns ae \ustiekt ds doudednouw Gus . SCONE) Bart, apesto ca Degancdag ee ) Cotsagouenten Bev epurtosed 6h O46 . . Aero rane. cutfonestor sprsuinive Ai Surperstive dX slertge 0 : Co uuetpee eta ahaduse se coupe Lege ebatoe voue Biowds wwiekeekes A) Cousidecoe, owdrdel — repens Seen. fade cu ol guods Qo aaa aed Ch ah otontitte ea decdersbd diapoadler posal Ga By gas AL pebtowte Jratal Qo Roe Woodwh eh fooe Sf Summr hal — Dx. Lae drapiss Ao Helse AM Jo Lcagrttote fone a4 Hewes ark YA — degas fa penatersa Aust art 36— dropin Se sa cued Shusttes - DIKE [BT — BW Iptaveshwst confinutul de fosfor in detergen | caracteriticile si mrimen ambalajeor ee sii parameteit ai unor prouse 2 chor wilizare ind legislaia din domeniu, conditile de ‘abilte print-un proces de negociere orese in aplicarea i nee pemise us ee sare ikaw etter acheter divest ala Boos sacre locale sa ana cu sible itl de medi z pou azul Romani, astel de mone permisive se referd la acordul de medi si 1. Acordil de medi est 0 forma reglementare tehnico-juridica aplicabia tn prima conf revederile legal referitoare factorfor €etiediu (sol, apa, padur, zone winede, aseziri umane et.). Documisntaia pent ‘byineréa acordului de mediv va coagine dupa caz: extras din documentatia tehnicd de investi {luerdri, consteuci, instalatii i dispozitve prevazule pentru protecjia fetorl sudiu de impact pentru sursele potenfale de poluareIntocmit de institute de speciaitte,avize Apelor, Instiuial de Cercetare si ingineria.Mediului, Central Sanitar Antiepidemie, yonomie, inital Silvie Judejean. Departamentul Geol CComisia Monumentelor Naturii) si dferite accepte (al deyinatoritor de teren, terior pentru liverse cooper fundamentarea standardelor de protectia mediului ci de ereytere a efcienteh imasuilor administrative pentru protesjia medial, avantajele gi limitele intrumenteor drecte pentru protetia medi). ‘Acordia de media se va emite fara condi gi mui in situate in care sunt eezalvate corespunaator gi In mod unitar toate problemele legate de factor de mediv (Ordinul M.M. nr. 17011990). Prin acord pot fl previzute lucriri suptimentare fafa de cele euprinse in proiectul supus aviziri, cu scopul asigurdsi compaibiliigt dintre ceracterstcile obiestivului de investi si parametri funcional ai zonei de amplasare, b, Antorizayia de mec este actul legal, tehnicojuridic din punet de vedere al protectied mediulu, functionarea tuturor ilar (Ordinul M.M. nr, 437/1991). Autorizatia de mediv este obliguiore gi precede autorizaile de functionare objinute de la organele de specialitate care gestioneaz& si Fspund de protecfie anumitor factori de mediv, Operationaitatea acesiui instrument este de ‘ompetenta Ageatilor pentru protectia mediului de fs nivelul feearui jude ‘Documentatia care va sta la baza eliberritautorizatel de mediv va euprinde: fig de preventare gi deslaraie (date generale pentru tone actvitagle gi date specifice oe uctvitate), Sistemele de contol al noxelor gi calitai factorilor de medi (coofinut, infrastructur, prafic). piese desenate (plan de incadrare in zont, flux tehnologic, ux tehnologic de depoluare si ingtalait de disperse et. i alte documente (buletne de analiza). Autorizatin de media, cx document final, trebuie si ofere datele necesare idemiicii beneficiatulu,precum si ativtiilo ce urmeazd a fi desRagurate si conditile de funstionare-a CAPITOLUL II PROTECTIA JURIDICA A ATMOSFEREL EEE III. 1 POLUAREA ATMOSFERET Poluarea atmosferei a devenito important problema soci cipatind propor ingrijoratoare in unele jai putemic industrial I-economicd contemporana Astfel, a devenit evident faprul c& poluarea almosfeei poate bloca dezvoltarea in continuare a civilizatei moderne (prin efectele grave asupra omulu) si c8 trebuie rezolvath reapacat .contcadictia™ care a aparutTnue cerinele cresterii economice si cerntele proteari ‘mediuui inconjuritor. Consiliul European pentru Protectia Mediului Inconjuritor (Reportul din 14 septembrie 1967) defineste poluarea aumosfevied stil: .se considera poluat aerul atunci eénd SE constatéprezenfa unor substanfe sirdine sau a unor variafit importante ale acestora in proporta partilor componente ale aerului si cate, finénd seame de cunostngele stimiice ale ‘momentulu, pot provoea efecte déundtoare sau atiuni {in Conventia gi Rezolutia privind poluarea atmosfereitransfrontiet la mari distanje (Geneva 1979) s-a definit poluarea atmosferica ca find ,introgucerea in atmosfera de care ‘om, direct sau indireet, de substante sau energie care au actiune nosiva de naturd st pund in pericol sintiatea omului, s& dauneze resurselor biologice i ecosistemelor, s2 deterioreze hunurile materiale si si adued atingeri sau si pagubeascd valorle de agrement gi alte uilizari legitime ale mediului inconjurtior” si poluarea armasfericd transfiomterd pe distange Tung fiind ,poluares a cAtei sursa fizick este cuprinsé total sau partial in zona supust jurisdicied najionale a unui stat si care are efecte diundtoare int-0 zon8 supus jurisdcte’ nationale a lui stat, la 0 distanta la care nu este in general posil isting contribuia surselor individual sau a grupurilor de surse de emisie” Rezulté ed poluarea atmosfereitrebuie privité din punct de vedere al domeniulu de folosie, de utilzsre a acestui factor de mediu pentru om et. ‘Aerul este cadrul natural al viet poate f poluat I un nivel care s& dauneze snati imale sau vegetale. Ca materi prima in diferte industriel poate contine substanjeSe LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUL + Apa marin — rin ass nrc l,l sau ap su ‘au cea uzitd ~ ca urmare a descompunerii matecilor organice vegetal si animale eu formare de produgi de tipul metan, hidrogen sulfurat, amoniae ete. ea urmare a proceselor biologice, chimice etc fe ole poluarié aerului in anumite zone nu privese ferarea Ji trun) mad care fl face mai le say emis n-stmosfer® Pentr turism, efectele pigubitoar peezente unor substante vatbmitoare sinatai cial pilin ageeabl per cei veniis se reconferteze in mij ub Poluerea este prin_urmare cauzala de i dhe pola important sare pot ave efete next i fie a vegetaiel fie Vulcan ~ prin cenvs8.compusi de sll oxide azot si de carbon: tps i solu, fe a consrutitor si instltiloe 1 incendie maselor vegetale~ prin cenas oxzi de sul, azot, carbon rezulats Poluanti prezent in atmosferd se fmpart in doud grupe + Radioactivtate terested si eosmied = prin cadjontel "a Seis uecinede descendent si de provenientd cosmieé ("Be, "Cl."C, 1, poluag primar cre sant emis dies in suse denice sau deni ae ee area euler penicear 2, ae cate unt produ ac prin tractiunen # di seu mai li pluan Eee ae eararaisne eu ti ia chit rin reactia cu anumii constituent a aerub siswse anropice ~ orice ativitate umand care evacuenza in atmosferd substanfe care se ghsese Principat poluant ai atmosferei sunt cel sulfuxicl hs a Sau nu in compozitia natural atmosfere ‘-Dupd tipul de activitate se pot grupa ca emis (exprimate ca dite gazoase masice sau nicl (CO. COs hidrocrburile,alehidele) compusi : i Fa oe ere, Ph. silat puter (coy, fam) substane adiontve, atl J "olumiee avand concentra dierite de poluanf) sav factart de-emisie (ria medie de al evacuare in atmosfera a unui poluant impart la volumul productici). Ca principale tipuri plan onl echo COs cel ma staat pal ee de acu care pot genera emis poluantegazoase specific: i rdeea comusibllrfosil (crbu, reduse petfliete,goze naturale et.) in suse Sl apoape, 60% dela vehivuele ce foloses crept combustbil henzina siderurged, petrochimict altel. fixe. Principat poluanti generat: COs. CO, SOy, NO, pulberi. N,O,, compusi organici Mite sul (S0,) se considerd. principal substan dtuntoare dias. seven edrbunilor (5096), a petrol (30%) si din alte procese prineipalit poluanti generat: CO, NO,, NO. pulberi, compuyi voat i plumb in caztfoosiri benzine ew plumb, SO, fn cezul flosici sore puny to etmosfr, fort pint polunt ii mai pasreazt stabilises = pettochimie; principal poluant: compusi organic volatli, NO,, SOx: Tchiniee $i influenfelor fermice. acestia tsi schimbé total ~ she ances fog: a ate rg dela sis fiecarul profil de productie; a sll de speciaitate preciso grupare a surselor de polre al almosfre dura le iter dinire cave cele mai semniticative su vos sm conduct de disperse), surse liniare (ex m cartier privit la seara orayului un oF8s izate prin emisii in cele ret Dup& forma: surse purcmae (ex: € "de trafic intens), surse de suprafata (eX. Divi fe seara neh zone mai lari), suse de vou (earct dimensiuni). + Dupe indltime, J, fait de nvelul soluluissurse Ja sol, sure ($0ch 150 m),surse tnalte(h > 150.0). + Duph mobilitate: surse fixe sau stallonare, surse mobile pave arene! le co 4 TIBET EE) seman: sre continue (Gein ou erie onsan pe Da ne jin kn zn. anh te merits neonate pene medi ot dual ot, le, ~ ape inl frond and ines senna ee cu emi vari. suse dao (emse Tun anise cons my cdma intl ~ phate ets «Dankorigine: suse natal cur a aE tse on poe zac evaceah CO> i jouse fh <$0 m), surse medil (nnifloace rutiere, leroviare. rnumeroase cercetiri (eo dispersie a poluantilor gazosi, exista multe incertiudine disperse gia formulelor de sup «= Paaargi primarh frat principal olan: compas tail aca sneferons (plug Pree As Zn. $0, NO}} nr oa tpn er COs = Gutta, anspertl si dsvbutia peli, prodsclor peaire gale gazeor atl e poluant principal: hidrocarburi; i ee «= prodoerutizaren susan ceducttoare ses de oon; plant pica Uisetorearert talon eretrde carbon, ntierorn ee ~agreuturt polar npona: Ny, NO, CH pes. Ibericu conyinut de fier, SOy, NOx. ulberi cu continut de metale grele: CO, Ny, $0. F Dispersia poluanior in atmosferd este un fenomen complex, care fice cbiectul @ esi experimentale. Desi s-au elaborat numeroase modele de vind alegerea parametrilor de indltare, O baza important 0 constitvie compararea val Pe ete eg Pee beeper cere ot orogratia si rugozitatea si factorii care caracterizeazé sursa. : Emisiile eazoase pot fl masurate.t9 principal. folosind masuritori de estar continueCARMEN ZAHARIA ‘modality de determinare a emisilor mai sunt cele efectuate prin ealul, pe baza experiensi pe baza specificaflor de lr sau ate echipamene, pe bazadatelor vate de furnizorl de LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUT Tabel ne. IL. 2. 1. Pagubele aduse pidurilor din Europa {ehipement sain a Tate | 111.2 PROBLEME GLOBALE ALE ATMOSFEREI ay Catia Gi Slovacia Tae roblemele legate de polureaatmostere, prin emis de substan pluante, pe care Gres an eam ant tcoptlleanerioare depasese granjle nationale le stato, din cre cauzh ‘Mares Beanie 0 ere unc rgu de protectie + sedi neces slat cu exracter lab, Asemenes Estonia i tire a care Se comfunth fate stele Tumi gi cdtorrezlare impun slut Germ isis reels conaivie probleme labale” in cazalmostrum, ale amos ossane (ala) i Freie vere ebmosfera se conrnts cu umiloaele probleme globe Liectensicn i ni important place, degra sil de azom. mifcrca cine, fen de ser Novela ate te Danemarsa 7 Foiona - Ploite aside Olande iT ‘Termenul de .ploi acide” a fost introdus in anul 1972 de ‘catre englezul R. Smith, Prin Belgia 363. plo cue (plot cae vei) se tneleg prespitile stmoseic eu un pl sub 86 Bt ste | Bulgaria 3627 ae ellie Us rien acest se as pluarenatmofere [cre pariia Eletia 118 GOs, oxizii de azot si hidrocarburile volatile degajat ide diverse industri transporturi. censrale Luxemburg $8 1 Fe ee pa continua In nor tecind pe deasupa vane, cae emit. acest Finland sa Te ee eues eu lemme chimiceenise, Ase clement int i combinaie cu apa Suedia iD sess acai sls sf ani ce conebuie la certs acai pel € plac [gosta a Watt cancer incase din Faropa fa x ple aie sito ciate cv un = Spania 7 Feerie eeporng la 2.6 9 chiar la 2.4 In uncle region din Hala (acidtte mai mare ca Tanda ee mea lea, care ete'29), Elemente noive ad imprend cu apa de plaice sl. Austria ae rane araph prosodnd diverse dune. Plt acide au um eft puter supra plateer Fair aes Pe lon cect meus sur onic “hiel, sunt aac a tae a Mts asl car fountea ese Geral, ft ce ae ce efect modiiearea processor Ty a dae coe ceduc a decolerarea uncer final este local formarcasubtnilor Porugalie a nice prin ftesintezd. Preciptaile acide se scurg si pe tunchiuri in sol gi tact asttel si Mal dicular, ducénd la tulburarea nutiieb minerale a planteor. in Europa se estimeazt 1 500.000 ha de pidure eu fost supuse poluarii industrile, in special cu S0.. principalul lement al plilor aside gle Dine toate firiteeuropene, ple acide au facut adevirate fivagit in paduele din Germania, unde bvala# fost puma ysindromul pédurii muribunde Fenomenl a aparut in Muntii Padurea Neagr, de unde s-a extns in itreaga Germanie,astfel Int se apreciaza c8 $2% din piduri sunt atacate “Suedia, 619% din piduri sunt afeciate, far in Marea Britanic sunt atacate $026 din stejrateg175% din arborete de Taxus baccata, De asemenea, Elvetia are 43% din padurile de conifereatacate de pile acide, Fvaludrile ardtau c& erau emeninate cu dispariia aproximativ 50.000 he suprafete de Bala aura de pie aide tak un coil, a extn li uj pln snl elt Erep Ve ee spose de ele are dear Inet Inconuror Geman tcl lal sil feomenit bal 1984 spope Jina ipa ea sete ple acide Cvzale see Bl san ai considerate {Nomen plane le moter ncisnte cu SOx cal ea, a omen ete ml isp tonal pn mune pa ae cae cnomeral please are impli pliee, el nw ponte 9 ezlva de suit eaters deers ese tn Teen ves pla vi din oe ‘Sa, de erempl, 2 dn Oy ce ment di copa arisier dn Maca al ut ln Seuninavt nla so eoneider’ c8 amanaile lin Moreaee fo Holeierhis RMEN ZAHARIA A ae stun ascmatone 0 ae ali, are prime cit 2 iia tone SO. Bt sane enn carci mri mene Austin are de teers. o far poate fi vinowta de poise sa poate filing jut! rae de olurea ransraonaa a atmosferei, Ag est azul rior sindina®, We aera pate ds azine din Anglin cgelergiesen mpiares unr mis "trea pol datria maior investi nesesre s ; FO Germania este cel mai mull preocupaté de problema per acs Fe ante, Ce wore, lst asi aninoluate (ace auiomo-bileee = wertizeare callie, eare_si_fl eA plumb, reduoeres vile ae rari de oxide ot se reduc cu 18% [a ote. de. 90 Mrs fel. area. peste 8 ‘de supraveghere a polutrii de si 0 conferintt special asupra (Convent dela Geneva din 1979) ie cealizat, Astfel. Anglia si mlia, ca o industri veche, cece ce face 8 Doradarea steatului de ozon Det arf disibuits niform in atmosferd,canttates de ozo afi de 0.04 pom. ins postr canttea de ozon este foarte rush atl ic nu ese preloash por Mic i ind fptul eh czooul est © substan perculoast chiar conesmiall mer ted inst, conoentatia este mai mare, ma ales cand moleculele de oxigen sunt uPWse Rn rail shave sole. avind a rez react ftohiict pin caren ntural se frmeaza ozone ‘Ozonul nu se intlneste cu concentratit ma ume in cazul patrondesi in steatosfera prin zor voice & ‘Rolul ozunulul in stratosfera. Ozonul din. stratosferd este singurul gaz care absoarbe gen mai are parte-a razelor ultraviolet, c& ni pot fi pereepue.cu. ori) iter. pate ra aid fearte, peiculoas:radigia, wlvavioled_ est teriizanth pentn ene, mr ee uri ten protest me caner a ell oor daune animal planer tc, Din acest punt de vedere qzon seers yn ean preston Impovivafacinlor radiator slare ulivoleng wanes vereaulrainlta sub 242.2 nm nu ene absrbta JE Osien serving pent peice ain es contribuind ate Ta formareaczonulu. Absobia radiate wltaviogste d= ce fn statosterd deoat fn cazuri speciale st 1 supersoniee, iar in troposferd, in eal LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUL czonului. Se cunoaste faptul cf radiata. ultraviolet ce. produce eritemul si cauzeuzi imelanoamele maligne are lungimes de und de 308 nm, ins, s-a constatatc& un stat de azon de 0.5 em. tiie pent laitudinile temperate pe timp de vara, reduce radiaja ultraviolett de 508 am in proportie de 93.9%, pe eind un strat de 0,25 em. cum este de obieci Ia Ecuator. va recluce aceasta radiagie aumai in proportie de 75.3%. in afard de cancere, 2 stabilite& diminuarea sratului de oon provoac® numeroase leeiuni oculere (cataracte, presbitism etc), altereazk lanurile trafice. diminuee24 productia agricolé si aevatin si accentueazA modificriclimatice Cancele reducerlstraruui de azon, Primele care au resinitefectele vatamatoare ale oronului au fost stewardesele de pe avioanele ce zburau la altitudini de 13-18 km, care Sufereau de tuse,iitaren gitului si Herimarea ochilor ete. dar Ia revenires pe pimént aceste ffecte incetau, De aceea s-au efecluat masuritari si s-2 constatat cf tn eabina avioanclor concentrate de ozon depaseau, in anumite perloade ale zhorului, de 6 ori concentra maxima edmisibilé, Aceasta concentrajie admist in aerul respirabil este de 0.1 ppm, dar s-a onstatat c& asmaticii nu © suport, De aceea, in S.U.A.. legislatia a stabil concentatia maxima de 0.8 ppm, Slewardesele erau primele afectale deoarece cle erau cole mai active persoane de fa bord si inspirau cea mai mare cantitate de aerimpurificat de ozon. in mod natural, difizia ozonului din statosferd spre troposferd este frénatt de rodiatia solarhultavioleta, pe de o parte iar, pede ath parte, de reacts sa cu umidittes din troposfrt ‘Acestereac(ii asiguré un echilibru aataral Sint reactit ce guverneaza atitconcentatia vonului in sratostera cit limitele zonei sole de existenfa. Acestechilibra poate fi perturbat dd eatre om. prin zborurile avioanelor sau rachetelor spre siratosfera, prin ridiceree umiditiit famosferei (vapotii de apt rezulté din arderen combustibililr), care crecez8 posbilitetex Gisteugeriiozonulii, ebiar tn zona sa naturala de existenj&. Se apronimeazi cS dublarca ‘umiditai tmosferei va duce la setderes concentrajci de ozon cu 1%. ‘ins, nu numnai zborurile stratosferice atenteaz la integritatea eeranului de ozon. ci si co serie de substanje chimice reultate din actvitetea omului. La inceputul anilor 1970, aw apérut temeri privind reduceren stratului de ozon aumosferie. Subjieren siratului de ozon a fost observata mai inti in anul 1985, de cttre twitanii, le polal Sud: in perioada 1979-1988, stratul de ozon s-a subtiat cu $0%, © data cu inceputul primaveriasirale,2ona cea mai afectal a fost de dimensiunile teritoriului $.U.A. fost denumiti .gaurd, intruedt adesea prezenta scdderi rapide de concentrail, Misuritorile ‘cute gi la Polul Nord, into regiune euprinsa inte 30° si 64° latitudine nordica, au surprins © scidere cu 3.5 pind la S% a strtulul de ozon in aceasid perioad®. Sea concluzionat ct fenomenul ate tendinja de generalzare Ia nivelul globului, ameniayind marile concentric tumane din emistera nordica (America de NE, Europa de Vest si China), In anul 1992, se anuntat c& stratul de ozon se subjiaz’ gi Tn Japonia, apoi in Grecia, Polonia ete. Cu toate scestea, nickeri subjierea stratului de ozon nu cap'te proporiii mai dramatice ex in zone Antarctic “Masurdtorileefeetuate in Roménia araif cA grosimea stratulei de ozon la Bucuresti este in general, de 3-4 mm, dar sau invegistrat varia, cu dimensivni ale straturilor chiar sub 22 mim in nile apritiesnaiCARMEN ZAHARIA fesponsabili de reducerca siratului de ozon sunt clorofluoo-carbonii (CFC) si in mai mick mst metanul, oxizl de azo ete ‘Clorofluorosacbonii sunt asociati chimed clorului si sunt legati de existenta unei Industri prospere, Aceste substange au fost denumite freoni gi sunt destinate unor folosinte fiverse: electronice, producerea nerosolilor pentru preparate cosmetice etc. Products acestor substanfe a erescut mult, inet cantitatea de freon in atmosfera depaseste 1 milion tone, ceca ce jidica ca concentratie compusilor ce contin clor organic ar trebui s8 fle de 0.35 ppm. Fiind iestal de inere din punct de vedere chimic, acest substante au o vats lunge (40-150 ani si au stl timp pentru sdifuza spre stratosfers ‘Contiates aceasia de clor in stratosfera reprezints un mare pericol. deoareve clorut Je clementul eare poate distruge czonul print reactc in lant, in eave fieeare atom de clor te aniilazeci de mii de molecule de zon. TReuctia de disirugere a uzonulni. Reacta incepe eu absorbtia radiator ultraviolet lo hire freon gi eliberarea de clor. Atomul liber de clor este activ si in timp de 12 secunde se bind. cu ozonul (pe care-| disruge), formand monaxidul de clor si Os. Molecula de jhoxil de clor dupa 1. 2 minute se combind eu oxigenul atomic (care rez prin dstrugerea rule ozcnului, sliberdnd o ali& molecula de oxigen si un atom de clor. Atomul de elor eraciioneszd cu azonul gi provesul se repeta, La eindul stu, atomul de clor din CFC este hora imediat si delangeaza propria lui reayie In lan. Cele dou sta finale ale procesulai pot repeta de mii de ori, eu distruerea unos molecule de zon ta fiecare cela. TAcest cic este intrerupt, in special noaptea, de alte molecule, mai ales de NOs care rncucd 0 molecula cu rol de srezervoe” de clr. Clorul se combin’ cu NO: gi formesz# {iitul de clor (NO{C1). Atunei cand oxigenul necesar sustinerii lantalai CIO" nu mai este borat de eadiaile ulireviolete ale luminii zilei, se elibereaza atomul de CI” care tneepe 88 Jtrugh ozonul in lanal CIO". Schimbal intre C1O° gi rezervoarele temporare se poate repeta in le clor care face naveta inte rezervoarele temporare si lnjul de reactic ‘Se considera c&. dacd dezvotarea producjel de clorffuorocarboni se va menfine in ere cu 10 secunde pe an, atunei deseresterea concentrate: ozonului va fi de 16% in anul 11 (Karim Ahmed, 1975), date confemate de oamenti de simit contemporani Procesul suber statului de czon este mai evident In Antartica si Arctica deoareoe Jnalosfera ese izolata datorita vnturilor puternice ce se rotesc in jurul ei forming un varte) nti aproape posible penerat, Pand in prezent au se poate preciza dace depradarea ‘zonula’ antarctic este un fenomen izolt sau dac& va urma un fenomen mai fent de distrugere von in ftreaga atmoster, ‘cela rol de dstrugere stratului de ozon il au si oxizi de azot rezultai din gazele lle ardere a motozrelor avioanelor supersonice. Actiunea oxizilor de azot este mai radicals, tJeoarece o dublace a concentrate’ lor duce [a reducerea concentratei ozonului cu 18%, iar uxlucerea cu 1% a concentrafie ozonului duce fa 0 ereytere cu 29% a transparent aeriene Pentru radia ulravioleteeritemogene si eancerizene. Dupa un raport al ONU. in 1991; st hprecat eo scidere cu 10% a ozonului in almosfers antreneaz o erewere de 2646 Stie# 30 AND oi eazurd in lume, upd precizarile Agen pentrw protectia Voloctl de Macdveal -eprinag prootersi | LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI See ma Bt eee ee ‘cea mai mare masura la reciclarea carbonului $i oxigenului in ecosferd. ° tron pot pep rama ‘unor fluctuatii normale. ee si et tin ae Se Und n 1990, adenre or tel net #0 de ste Say Sig Sa ae 5 le, CFC pana in anul 2000, — a ae Mexic, Rusia, Polonia, Ucraina etc., cu 100-200 mg/locuitor. ite ‘ a gus. 5-2 interzis folosirea acestor substante is europenii contin se product in mar anit: Experi sunt de per ci, pind in nul 2000, rei interzise gi unele substange de substitutie, care contin clor sau brom, a eee sratulul de ozon. 24 de iri Modificarea climel. Efectul de seri se a sa ts el Coidraalelaag sated net = a te eed ingame fngemt sla i sv epee ca mtn pte Ota E ean : ‘pare deci cA efectul de sera este un fenomen natural, ca si distrugerea stratului de caine pri sre atl nse and omer pes. dee we oe re ani hd wi oa te ea 15°C, deci au este 0 plane veal, clei ‘an te niger Sethe enc nnncaseson st nonersecence a eeCARMEN ZAHARIA ‘Recents Inclzte a planetei arf datoratb crsterii eoncenriel acestor gaze in aumosfera si anume: COs, CHs, CFC. N:0 (protexid de azo, ozonului de joastattdine din ttoposferd), vaporioe de api ete. Origines umand este bine cunoscutd. Gazele care inanumite concentra pot conduce [a efect de ser8 sunt: 49% dionid de carbon; 18% mean; 14% eloroflurocarburi: 6% oxid de azo: 13% alte gaze sai Contibulia unor (rt lainelzteaglobale a Terri: 21% SUA: 14% Ruse: Ts rite uropenc: 7% China 4% Brazlia: 46 India: 36% alte. ‘iawi! de carbon (COs sa gaz carbonic) provine in propotie de 80% din ardren ‘ombusibiitor foil (in ordine deseresetoare ~ cdrhune, perch, gaze naturel). fr 20% din Altigarea padurilor, mal ales celor wopiale. Prin tieren pidurilor. 0 parte din ramuri tuner rane, ric ita in descompunere si elimind COs, dr ale gaze cute de se ina in nul 1890, chimistal suede S. Arrhenius a sublniat cf, prin ardres masiv a arbunel.cantitaca de COs dn atmoslrd se va dubla,determindnd e erester a temperaturt Tabula ew 9°F Aste. concentrajin de COs din atmosferd 2 ereseu dela 290 ppm in 1980 la Mio pin 1950 Metal (Cis est format de microorganismete din mastni. orca din fermentatia Almenclo de erigine vegetala in itestnul anitaelor etc. De asomenea, termitele rode Trim cant de metan gi ake gaze in impul digestie’lemnoase pe care o mandncd, Metanul Wn th almosferd poate sé penetreze pind in stratosfea unde contbuie la distagerea strata fs bzon st influcneazs eter de ser in rposterd Protaxidul se azer (NO) provine din combustia biomasei gi din nntlor pe sluriecukvate Clorofrcarbond (CFC) reprints singurele gaze ou origine total ont Win industria legeté de lor (producereefrigulu, industria de sitet cc.) raid (0s) din troposteré reels din preceselefetochimice ale exile de szot cu ils fn amesfera de jashaltudine. oh emisia acest gaze cuefect de Ser progreseaza ca access vilezd ca pind acum, urn globuvi va crete ev 03°C pe deceniu si, chiar a sft secoluui XX} ila va erste cu 3°C. Se conta cd noi sunt iniun proces de inclzre veneralé a eri eu cite +0.23°C, procent core va crest a 13°C. nist gi unele pareri dterte fn ceea ce priveste roll at lor, in privigs eveluie temperatui. Aste: + se considerd c& norii aflai a alitudini inate au tendinya de @ agrava efectul de sera tdenarcce ast si treacd rezele solare spre so! si refi infarosile. in timp ce cei aflyi ta josh alitudine, ce trimit in spajia cca 60% din razele solae, ar avea rl de reducere @ clectului de ser «+n fieare an, din egle 7 miliarde tone de CO: produse de actvitetee umand si sruncate ‘ecosfer, aproximativ 1/2 ar fi ebsorbité de oceane, care din acest motiv ar reprezents subele de CO; ae planete”. ‘Alii consider cd varitia CO: treut de Ia concentratia de 0,025% acum un seco, 1a (0.03% cét este in present Acestlucru ar avea efectenesemnificative asupreclimatuul it marilr si oceanelor sau Protetci Mediului ne. 137/1995.republcat prin Legea fe OL aint atiey eee eee eE LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUL Modificaren climed Se ie nt nu dem, lina Pando ot eltv tabi, ase area Austad fa nome comple de medicare a clin cave intervie de Caine astral: suleananal utemorele cc. Aside exempltenrul de 80; oven da erupiasuleanutPinauto a rispndt deasipra Osean Indian, Afi Oecoml Sante $18 Amine in 20 dele 9 fc incon lu Aeet hr 4 ends Ta formar ura yal care ve dina xl radii sole pent mula, De sseneen degerturilenisipoase, eu intinderile Jor albe, constituie« imensd suprafalé care reflectd razele solare la fel ea si calotele glaciare. In acelasi timp. imensele paduri tropicale. ca si supratetel coceanelor, absorb radiatia solara, Cee Dace primete supa tnd 8 sone I cea sims, ele i incalzesc Lt acai se anu pol tn! decane gratis elec eae i ann ae "er In morn de fa exe fap ct fst eclolce conduc a prducerea ur somali cimaice cum a rete din Indoneia Australia neste nul 1082 da SUA 5 China in aul 1988: citi devstator di 1984 1989 et recom event smal: N err skh stl sss ii de te 0 parte side alta a ecuatoruui, producind doi eurentf marin, ee vehiculeazd mati cant d caida). Astfel, o parte din apa Oceanului Pacific este transportata dinst Coa americane ~ America Centrala gi Mexic. ee eee “Amrics de Sud exe alas de ace ore schimb ise produce ordre apelr din funn. ape incre cu sobanlenulive. care ae pee rl nese Sti de fe asd ase re ce en Ch rd ema pode le Hae, Lodgane Behan lip cess mle Uncen lime’ eft esr wen ole consi feducerea cu mai malt de un milion de km’ din suprafoyawhetariloe la nord de paralela de in media a niveluui mailer ceeanclor tes ce ar amen Y in ii care traiesc in zonele de coast; se apreciazi cA in ultimii 100 de ar veal iil acreseut cu 10 em. ir dac8 se continu aceast tending pin Ia Um aunel in Banglades, insulele Maldive (Occanal Indian). Flora, Venta, Alexandr, New You Tarile de Jos, detts Gangelui, Nilutui ete. vor fi inundate. a Din ericre aceste modfiari nu sunt deci ipoeze, M1,3 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIEI ATMOSFEREL DIN ROMANIA Legislajia in domeniul protected atmosterei este reprezentats in principal de Legea “completa prin UG,CARMEN ZAHARIA : LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIVLUT ee 43 Pen pr ame HA reset eee = oan THotiréea de Guvern privind Tiiinvea, organtzarea | SOS 1095 = Sp | a] Nei Cae RT ORT ROTO sy | fem “SccerareAmendamentlt fa Proiscols eta buitea benzne a teint safle de Benzing. Montreal privind substanfele care epuizeaza statu de ozon. HG | Motardrea pentru trecerea din domeniul public al statulur in | 26.03.2002 27.29 iunie 1990 care compune radarul meteorologic de Is Bimnava, judetul Gide —f Ordinal MAP-PIM. privind aprobarea Conder tehnive | 10.08.1995 asi flat in administrarea Com panei National Insti. Nay 24/1904, ,| asupra schimbailor climatice semnatl la Rio de Janeiro la 5 |_34/2002__| conteolul integrat al pola ¥ | nie 1992 0G] Ordonanta de Guvern privind” regimul comercial —q1] 31.08.1999 | ager PTezeaprivnd aprobares Ordonanatei Guvemnslut wr.2472000 |” $.0%-2001 24/2000 | Protocolul de la Montreal peivind substantele care epuizeaza veg free Pecceplaren Amendarentuui la Poicelsl de Ie strat de ozon, adptat la Copenhaga la 25 noiembrle 1992CARMEN ZAHARIA ter ~ sunt legate de limitarea RReglementirile privind calitatea Facorului de mediv re components in unor indicator’ de ealitate ce caructerizeaza acrul in ansambla saw pe fea He limite ce tebue respecte in dimensionares une activtai stu alte. rAceste limite sunt impuse prin reglementari iebnice de specialitate (standard, onmative. insiuctioni de. aplicae) elaborate de institut de specalitate, aprobate de futorityle governamentale i baza lui cadru a proteetei medi in acest sens. deosebit de importante sunt; STAS 1257487 privind Concitile de alitate ale acrului in zoncle protejate, Normativol tehnie aprobat de Ministeral Apelor. PAduritr gi Protetiei Mediului ea Ordinal nt. 462 din |,07.1993 gi normel liith aeceptate de Ministerul Sanat Publice privindlimitele maxim edmisibile ale unor poluangi in ase pentru a fh se produce Inbolnavirl bol profesonale(espestiv.nerme de provetia munei in continuare, vom discuta mai pe larg cfleva dintre documentele amintite mai sus d protecia almosferel si anume: Legea-cadru a Protectiei Mediului, normele tehnice, lamentele privind protectia factorul de medi ~ act pri andardele sire ediului (Legea nr, 137/199, republieatl prin Legen 11.3.1 Legea Protect ‘prin Ordonata de urgent ar, 91/2002) nr, 159/1999 gi completa Reglementirile privind protecia almosferei sunt cuprinse in capitol tH din Legea (ofl medi, sectiumea a 2-2 fn eare sunt speciieate urmatoaree aspecte importante Seofiunen a 2a, Protectia atmosferei rmareste prevenirea, limitares deteriorirt gh Arte 41. Prin protect atmosferel se ur te negative asupra medivlul, jorarea calitiéavesteia pentru a evita manifestaren uno efec Iii vane gia bunuriloe materiale ‘Art. 42. Autoritaea centrald pentru protectia._mediulvi promoveazd politiile opionale si slobae, fundamen principle si atin specifice att Ta nivel national ts protectia atmostere, Politica naionali de protect ¢atmosferei consta in principal din urratoaele tu intreducerea de tchnici $i tehnologii adecvate pentru refineree poluanfilr a surst bh gestionares resurset de aer, in sensul reducerit emisilor de poluant! pind le reslizates telor ma scdzute niveluri care s& nu deptseasea capacitatea de regenerate a atmosfeei cc. gestionarea resursei de aer in sensu asigurriisanattih umanes ‘E. odernizares gi perfeclionarea sitemulvi nafional de evaluare si wstionare integraté a clit aera vArt. 43. Autoritalea publied central pentru. proteetia mediolvi, eu consultares inisterelor competente,blaboreazi normele tehnice,standardele si regulamentcle de apficere privind: 1. calitatea aerului in funetie de factorit poluanti din atmosferts 1, emisile de paluani atmosferici pentru surse fixe gi mobile, precum 3i conditile de ~ osritie sau de inteeditie pentrd utliaate, inclusiv pentru substantele care afecteaz LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUT transfrontier’, @ autoritiilor desemnate cu aplicarea Conventiei privind efe fe asbestos eed dentelor industriale, " Peres ee ‘vederea aplicarii unor masuri de urgen|a sai ni pe Art. 45. Proprietarii gi deginttor interditit in vederea preveni in ardeneesptrea msn dpa Ian cig ono exti wear ere gurl asin posi i rt Caml av cgay ne gem nea dp ad 0 sorselr mail poluante care na respect sport auorilorcompetente conform leg Kutt en sl cone sa eayete gone pv poesia ameates notin ms el SOMA RE toler pitied o. Stee: scl helogc cates we de etc sneer, Sige const or non, algae psn een tame cee Popa ee stor Aarsor te eta ae «. Sinttjesc primanl oo in seopl eee lle pines eps nec none ne eri coreea eral er ott eli moder Sx hee seit marae dele e Stsge nibu! Sa spcle pou ize si proven ied» suelo fever Gr go gal vet ef aesbre tpn explore nn pesca mts op lne admis or sis nu pura 3.2 Standardele de mediu si emisie privitoare Ia protectia si puritatea aeruluiCARMEN ZAHARIA Numarul standerdelor eprobate de Asocia de Standardizare din Romania ~ ASRO, {in conformitate eu 0.G. nt. 4/27 ianuarie 1998 privind modul de analiz8 si identificare @ nor poluaati din ar este cu mult m mare gi cupr inde standatde de performanja pentru factorul de medi ~ net. Acestea sunt prezentetesintetic in urrdtoraltabel (bel Hl. 3. 2. 1), ‘Tabel IIL. 3.2. 1 Stendarde de mediu privind protect si puritatea aerului Tipal de STAS [__Nomir sian Denomire RD Generalitat T= Standarde [SR TSO 2989-1995 invernationale adoptate ca standarde romaine SRISO A56-1995 Calta aerulul,Aspecte generate, Unity de masura SRDORT- 1095 ‘Vouabular R- Standarde romaine STAS 10331-92 Paritates Tegull generale de supraveghere acaliti xeruli SAS 13578-87 ‘er din zoriele prowjate. Condi de cata, ‘SR 15329-1996 Calitaten aerulul. Depuneri atmosferiee, Prelevare si pregatire a probetor in vederea determinariicontinutulutradioactiv. Rai Pariiatea acrului sandarde romaine Ee ‘SR ISO 8186-1997 | Aer inconjurdtor. Determinarea concent ett neem de plumb din particule de aerosol colectate pe filtre, Metoda prin specirometrie de absorhte atomic, SRISO 1031s. | Aer exterior. Determinarea confinutuloy 995 masie de ozon, Metoda prin chhemiluminescen( STAS TOO) | Purtates aerulu. Determinarea confinutolat de dioxid de sul ‘STAS 1019-75 | Pariatea aero. Determinaree pulberilor sedimentabile 'STAS 10520-75 | Pariatea aerufui Determinarea bioxidului de ‘20 LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUT $$ LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUL Re Standarde romine STAS 1030-88 Puritatea acral, Determinarea continutulal de Muor. ‘STAS TOBT4-76 | Partatea acral, Determinarea hidrogenuTl sulfurt. ‘STAS TO8TS-76 | Puritatea aerulu, Determinarea pulberilor a suspensie STAS TOB15-85__ | Pariteteaaevalu, Determinarea manganalus ‘STAS 10951-77_[” Puritaea eer. Determinarea arsenul ‘STAS 10945-89 | Poritates aerului, Determinarea contnutalar deacid cloidrio, ‘STAS 10946-17_| ~Purtatea aerulul. Deteeminarea Toni STAS TTO10-78 | Puritatea aerulul. Determinarea substanjelor oxidante. ‘STAS TOIT Prritatea aerului. Determinarea fenoliior STASTIVO3-78 | Pariats ssi: Deervarer coat eval STASTITORTE | Paras, Deeinrsa RAT IE STASTTTOETE | Paraamaa eteiae TART STAS TNT] Para aaa Be sutre, STASTTSSI | Poa a Dera SHEET sete SRST Airai awa, Seen STASTESEAT | Warnes Dac TT denon STASTETI0 | Pare ea Denna ST de mera! STAS TESTIS | Pata el Dena SRT dessin STAS THOT] Pate ae, Daman ATS eral STAST300091 | Pare sea Dern STR de nig, STAS 13397-1997 Puritafes aerulu, Determinarea concentrajied 4e potoniu 218, plumb 214, bismut 214 gi de hum 319)CARMEN ZAHARIA Unul din cele mai importante standarde de mediu care sth labaza stratgillor de control al poluiri aerului este STAS 12574-87 (Aer din zane protcjate, Condit de elitate) STAS 12574- 87, Aer in zonele protejate, Conditii de ealitate Standardul de calitate a aerului cuprinde dows pri si anume: 1. Indica generale; 2. Condit de calitate, in prima parte sunt enuntate o serie de notiuni care vizeaz& concentratille poluantilor 1 modal lor de calcul Astfl. prin concenirayie medie Innard saw coal se injelege media aritmetich a oncentrailor medi zilni ute fn perioada respectiva, Peatru caleulul concentratiel i lunare sunt necesare minimum 15 valori medi zilice iar pentru ealculul concenteatiei ‘minimum 100 valori medi zilnice, uniform repartizace pe perio Se constatf cA in Roménia sunt specificate mai mult normele privind concentra Ii maxim admisibile de scurt durata (30 minute) sau zilnice gi mai putin cele de lunge Iunare sau anuale, cum este in eazul S.U.A. unde concentatille medii admisibile anvale are jonct roll cel mai important in estimate si evsluarle privind poluarea almosfere De asemence, irebuie ficute une precizri gi anume: in unui poluant tn aer este © marime aleatoare caracterizat® prin fluc le datoratepreponderent iurbulente’stmosferice dar gi fuctuailor emis: Uafneste norma de calitate a aervlui pentru un poluant dat ce trebuie s& cuprinda fala maxims admisé (C.M.A.) medie pentru un interval de timp defini v, eevenya MA. si intervalul de refering J (de regula un an, luna, 2 ete. fu un poluant,fas-un punct dat én zona de interes, este respectat dact CM.A. Inervalul v este atinst sau depisita cu frecventd cel mult egal eu fn imervalul hi lu poluant dat se stabilese C.M.A. corespunzind mai multor perioade de meviere, In cazul STAS 12574-87, nu se specifica f si este foarte putin considerst / pe 0 i de un an. Ce urmae, normele de caitae vor ft interpreiste ea find valor 0 fl atinse niciodata (lucru care poate conduce uncori la ambiguitai). Th SUA, cele sase norme federale de calitate a aerului (pentru CO, hidrocarburi, NO:. th oxidanjifotochimici si $0:) sunt fixate fie ca medti anual fie, mai freeveat, e@ me anuale, n care esz se admite eel mult o valoare mai mare sau egald cu M.A. in al de un an, Normativulroménese (casi reglementarie din majoritete celortalte state) prevede in Imai mare parte « exzuritor concentratii maxime admise medi pe 30 minute si pe 24 ore. wiflearea este ch 0 C.M.A. medie pe 24 ore nu este suficient de resrictiva ea singurd. in Honsul ct datoritt variability mari a coneentratietpoluantului, respeciarea norm (unice) nu DW aslnura automa impotriva unor concentra de scurta dura inacceprabil de mati LEGISLATIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUT Concentrate medi sams ale substanfeloeehimice pouane dh i antelorcinice joan din aerlzonelor tls niche depteaick vale in tahll pecra hoe ec Treat admish peur urmAtcarele substan ev aise series, dad sun presente sek 80251 Comper aorgnc 0, aces dense 50: pale suspense NO: sipulbernsupersie HCI HNOs arose de HS0, Sisecaiclena orm « c a Cus sn Gs concetaile substan! pouan 2 Cay St oncentatite mnie anise pn aka Se 4 th a6 $1 Cn Cans aie pouante 12. Jina sprog DE astimenea, se specificd faptul c&canti sedimentabile este in conformitate cu tabelul I. 3.2. >, ima admisibila. de pulberi ‘Tabelul IH. 3.2.2 Concentruiite admisibite ale pulberilor sedimentabile [ ~ Swbstantt poleantl | —Canttarea main] sion rdeanalick | imisibil, /ylun Pulber sedimentabie 7 STAS OST De asemenea, si radioactivtatea trebuie Pa % # radioactivttea trebuie 58 corespundd replementicilr in vigore Deoarece poluarea este in Must de un aamte mare de ft asupra séindtaqil si medinlui sunt dit ‘ i is me fl de cuneat, pind contoverse CMA. in ditt. Se canes elfva poluneareau niacin Mele ene lcae ie dee pea an dab pit coset. de semen, specifica pring mtr 0... pent poe ‘oui pb ete plano atmos ame saath aoe eet Prezentate succint in Tabelul II], 3. 2, 3, siete efectele poluirit valor difeite de ‘in ceea ce privesteGare ee FM mIT Awad We We VMI foaled Legastadte, (7g, 1/-d045). Rusu ofatads pasa stuace huts: Toot soltt ) dhaodaret Arse? oh ce ae A Lega ont, gone pati tats ee wa ack serustoe cot st th 2h pdsfiad de Jpane nit qoudeat 4 bolurce oa : 2 echwcesfcte , “ud chet beat past NOU abroouk | Lapa 265 yp ee M96 feos ante Ss olateostn d = he Gunyeruam Uk 2 pneu Lush Doo Mow ad oboe — HB at Fb Logg plummet anchored a sacbslne pt Pretest 0 O5- Q shaken prada cadmas - ‘ — legen f4/my puMue cobttoten curcls sion siote os Legon 87.9042, pact Cowal tuobeserate — legen 293)o, ped udBL getup beg saute cptate.o ( (riducd, euutd spagisons). 7 — 16. 543/ goo, prowinnd eae Wide AL pmwe ten sal opuror B ploaunseer af progea web oh green 2. cosatiohi oud", — Ordeuel A/uidtewtod Leng No! ol Gta Balveen. mur bduller A oloniprase aslo~ ik Troll. (4 soa een ese ole