P. 1
Istoria Daciei romane

Istoria Daciei romane

4.71

|Views: 12,774|Likes:
Published by oana usurelu

More info:

Published by: oana usurelu on May 17, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2014

pdf

text

original

Localizarea Daciei Malvensis a fost una din problemele controversate legate
de istoria Daciei romane, unii cercetători considerând, pe baza interpretării
izvoarelor (inscripţii îndeosebi) că Dacia Malvensis ar fi fost pe teritoriul
Olteniei, iar alţii că ar fi fost în Banat, existând şi opinia că Dacia Malvensis
nu ar fi alta decât Dacia Inferior. Chiar şi momentul apariţiei provinciei este
controversat: a fost creată în timpul lui Antoninus Pius, care o numeşte
astfel după un “municipium Hadrianum, Malvum”, sau a fost creată în
vremea lui Marcus Aurelius. În sfârşit, localizarea oraşului de reşedinţă –
Malva a fost o problemă mult controversată.
Diploma militară din 7 ianuarie 230 acordată lui Marcus Aurelius Decianus,
călăreţ în garda imperială, numeşte oraşul natal al acestuia cu titlul de
coloniae: coloniae Malvense ex Daciae. Alte două menţionări ale Malvei şi
Daciei Malvensis sunt tot din afara Daciei: Marcus Macrinus Avitus

~33~

Istoria Daciei romane

procurator al provinciei în timpul lui Marcus Aurelius şi o inscripţie care
atestă existenţa unei cohors Prima Flavia Miliaria Brittanum Malvensis.
Privitor la localizarea Malvei au existat în istoriografia românească
următoarele opinii:
1. V. Pârvan o plasează la Răcari (Dolj), fără dovezi suficiente.
2. C. Nicolăescu-Plopşor – la Cioroiu, sat la nord de Craiova – de
asemeni argumentaţia nu rezistă din lipsă de dovezi.
3. În anul 1926, în curtea castelului feudal din Denta a fost
descoperită o inscripţie pusă de un anume Caius Kaninius
Sabinus, închinată lui I[OVI] O[PTIMO] M[AXIMO] I[UNONI]
R[EGINAE] M[INERVAE] T[ERRAE] M[ATRI] C. KANINIUS
SABINUS D.C.M. II VIR. Unii cercetători au interpretat
prescurtarea D.C.M. II VIR ca fiind Decurio Coloniae Malvensis,
localizând Malva la Denta (com. Deta), iar Dacia Malvensis în
Banat; alţi cercetători consideră că D.C.M. este doar o
prescurtare de la Decurio Muncipii.
4. Cei mai mulţi istorici plasează Malva la Reşca-Romula (jud. Olt)
iar Dacia Malvensis în Oltenia. Aceştia se bazează pe textul unei
inscripţii aflate în Sevillia (Romula Hispolis din Spania), aflată
azi la baza unui turn (La Girallda). S-a păstrat până în prezent
doar o copie realizată în anul 1575 de umanistul Ambrosie de
Morales şi un mulaj în ghips aflat la muzeul din Sevillia. În
rândurile 4 şi 5 este menţionată o localitate Romula: CVRATORI
CIVITASIS ROMULEN/SIUM MAVENSIUM. Unii au
interpretat textul Curatori civitasis Romulensium Malvensiam,
identificând Romula = Malva. Alţii au interpretat Romulensium
M. Arvensium, adică Romula, Municipium Arvensium, Arva fiind
o localitate, municipium din Peninsula Iberică.
Pornind de la premisa că “mal” în limba dacă este acelaşi cuvânt ca “ripa”
din latină, cercetătorul D. Tudor aprecia că Dacia Ripensis de la sud de
Dunăre a fost întemeiată datorită faptului că se afla pe malul opus al Dunării
faţă de Dacia Malvensis.
Referitor la denumirea Romula – Malva s-au făcut numeroase speculaţii:

-

Romula ar fi numele roman al aşezării, Malva ar fi

numele dac;

-

Malvum poate fi o denumire de plantă (la fel ca
Ulmetum) caracteristică regiunii unde era aşezată localitatea;

-

Cuvântul Malva porneşte de la radicalul indo-european
(prezent şi în limba albaneză) “mal” care înseamnă munte.
S-au adus şi argumente împotriva relaţiei Romula = Malva:

-

numele popular al Romulei a fost Antina;

~34~

Istoria Daciei romane

-

Romula se află într-o zonă de câmpie, la sute de kilometri
de munţi deci interpretarea mal-munte nu se potriveşte;

-

inscripţiile descoperite la Romula nu fac referire directă

la Malva;

-

Malva era municipiu încă de pe vremea lui Hadrian
(poate chiar Traian), Marcus Aurelius ridicând-o la rang de
coloniae; în schimb, Romula la sfârşitul domniei lui
Antoninus Pius era încă municipium, fiind ridicată la rang de
coloniae abia în timpul lui Filip Arabul, în 248, poate puţin
mai devreme;

-

zidurile şi fortificaţiile Romulei au fost ridicate “manu
militari
” de soldaţi din Legio VII Claudia din Moesia Superior
şi Legio XXII Filipianorum din Germania superior, staţionată
în Moesia. Deci garnizoanele Romulei erau formate din
trupele provinciei Moesia şi nicidecum ale Daciei. Înainte de
cucerirea Daciei, romanii controlau un anumit teritoriu din
stânga Dunării. Primul val de apărare al oraşului, de fapt
primul castru , datat în timpul lui Traian, putea fi un punct
înaintat al liniei romane. Deci dacă în faza de început trupele
staţionate aici aparţineau provinciei Moesia iar ulterior erau
tot garnizoane moesiene, rezultă că Romula era mult mai
dependentă de Moesia Superior decât de Dacia. Ştampilele
care atestă prezenţa Leg. V Macedonica şi Leg. XI Claudia
sunt mult mai târzii. Prezenţa romană în zonă este atestată şi
după 275 la Acidava – locuire neîntreruptă până la Constantin
cel Mare şi la Slăveni pe Olt, unde se afla cel mai mare castru
de piatră din zona sudică a Daciei, locuit până în sec. IV,
ambele aşezări fiind în perimetrul Romulei. Dacă Dacia
Malvensis s-ar fi întins atât de mult spre sud, Aurelian ar fi
păstrat în scop propagandistic şi titlul Daciei Malvensis pe
lângă Dacia Ripensis, fiind dovedită prezenţa romană în
continuare. Un alt fapt ce infirmă identificarea celor două
oraşe se desprinde din inscripţia de la Sevillia: Sextus Iulius
Possesor era curator al Romulei, dar este ştiut faptul că aceşti
curatori nu erau numiţi decât în provinciile senatoriale ale
imperiului în timp ce Dacia era provincie imperială, deci acest
Sextus Possesor ar fi singura excepţie.
Chiar dacă dovezile plasării Malvei la Romula sunt incerte, plasarea sa la
Denta este şi mai puţin posibilă, aici descoperindu-se doar “modeste cioburi
romane” care dovedesc cel mult o aşezare. Dar existenţa la Denta a

~35~

Istoria Daciei romane

cărămizilor cu ştampila Legio IV Flavia dovedesc că Denta, ca şi Centum
Putea şi Berzobis făceau parte tot din Moesia Superior şi nu din Dacia.
La Răcari este o aşezare romană necercetată încă care ocupă o suprafaţă
nouă hectare. Doar castrul a fost săpat, ultimele cercetări având loc în anii
1928/1929. Au staţionat aici trupe din Leg. V Macedonica şi un Numerus
Maurorum.
Se poate deci concluziona că Dacia Malvensis ocupa zona din nordul
Olteniei, Oltenia Subcarpatică, probabil unele regiuni din sudul şi sud-vestul
Transilvaniei (castrele de la Cumidava şi Angustia). Puţin probabil ca
Banatul să fi făcut parte din Dacia Malvensis, eventual zona muntoasă a
Banatului – exploatările de la Sasca Montană şi din Valea Cernei, în
amonte.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->