MATOLOGTE — orspacinltoubtramatinee entry anumiteconsecinfa hiperproductieiosoase din aitroza ~ nodulit Bouchard (proximali) sau jromul de tune borden (distal) asociati uneori cu sublulatiiartienlare jader*, deviagi Suferintele cofului sunt in numar destul de mic. Putem intalni bursite olecraniene, interfalan, epioonilite sau afectari articulare propriu tise. Epicondilita lateral (, cotul Jueatorului prea in Nenic de tenis"), oon mai freevenia, se evidenfach prin durere pe fate Intersil antebrajului Festenic ace Is extnsi cotulu mpotriva uneireistent cu incheietura mentinutd fees ce rin ) Deformarledurere la palparea epicondlului lateral. Aceasta apare datorita weet tendonului rea sin LEX) extengorului eomun al degetelor la locul dl atasare pe epicondiluk tec] si implicit al jesut conn} seurtuluiextensor‘radial al earpului. Epichnilita mediana (eotul uoneot dann soll tilamta cu af} cotul etraugului), mult mai rara, afecteazh flexorul radial al carpului astfel incat se cul de ,degee} produce durere la flexia mainii contra une rezistente (4) ne in pit’) Umarul este o articulate foarte importanta dn punct de vedere al gradului mare de angel dahl miter pe care este eapabils le relizeze. fa general durerea de ums este on tare folosit de pacienfi nu numai pentru articulatia Propriu zisa, dar si pentru o intreaga Freese, festiunt ale toracelui superior si brafului, Tumefaetia articulerd ete oe shisigreu de observat, Sensibiltata la palparea pri posterioare a umering «7 intal- Fexe, hipoer neste mai freevent in flbromialgi, tn timp be cea product la presiunen insertiei delto- frofet prev) iene impreuna cu difcaas a mobilizare se datoreaza iradierii din articulatie, Dune te 4a mobilizare este unul din cele mai importa, femne pentru aceasta zona. Afectarea artigu- lei glenohumerale este sugerata de dureren reptru ca in ut beutana insotits | Produst de rotatia externa pasiva. Doua eauize aupetiante de durere intrinseca a umarului Tena trezentate de tendinita cufei rotatorilor AtBidinita Supraspinoasd) si capsulita retract{la _ fii inghefat). Diagnosticul diferential 4 este important deoarece simptom- poate fi ameliorata prin infltrati locale je ne este durero ‘steroizi, insa ruta de injectare es Figura 7.4, Semnul arcuui da Pentru fieeare. Tendinita cufei rot — ae Figura 7.8. Afectarea rotatiei externa tn ccapsuiita retractsan Esentiatul in REUMATOLOGIE pozitiy pentru umarul inghefat ~ unghiul | normal de abductie este de 90°, iar orice valoare} sub aeeasta indica limitarea migetri (figure 7.6}, Supinatia fortata a mainii cu cotul lea Ja 90% produce durere in zona de insertie« capului lung al bicepsului la pacientii cu tr dinith bicipitala. Durerea in articulatia um ruluj bilateral, in special nocturn, la persoane vrsinice, poate fi mimata de polimialgia rw matiba, vasculita caracterizata de afectarea a terelpr mari si mijlocii care irigh musculatur centurilor membrelor superioare i cefe. Ti la adest nivel afectarea in grade variate @ my ate fi intalnita in suferinge musculare sell gnostic. al ca un intreg, cu pacientul pozitionat Figura 7.6. Limitarea abduciei ABO bilitafii musculaturii proximale a bratului nneurologice, ceea ce duce la dificultati de Coloana vertebral se examineaza inti ortostatiem, iar ulterior se completeazt cu observarea fiecarui segment in part efectuarea manevrelor caracteristice. i tia lateral evalueaza gradul de mentine Sl eelor trei curburi fiziologice (lordoza eajviala, cifoza toracala si lordoza Jom jar cca posterioara pdstrarea sau nu a axulii perfect vertical al eoloanel (oroe dopa Iaterala de o parte sau alta a acestui ex find inregistrata ca scolioza). Se noteaz# tulburavile de statics, asimetriile sau atitudinle antalgie. Palparea se efectueszt Tumgal intreguli rahis eu identifcarea zdnelor sensbile sau a modificarior locale consistenta, Se completeaza cu percufia apofizelor spinoase gi a musculaturii Poy tebrale. Percutia maselor paravertebrale 1d. 2-3 cm de apofizele spinoase produce dust in eontextul existenfei unui conflict disco-radicular (,semnul soneriei") Gradul dem Hiate ee eerceteaza la nivel! fiectrui segment in parte prin efectuarea flexiel antoOG gilaterale,extensiei si rotaiei (amplitudinea de migcare a fiecarei zone este represen in tabelul 7.3.) (5). 9 Tatielul 7. ‘Amplitudinea migcafilor coloanei vertebrale ([Ectoana vertebrald | Anteflexie Extensie | Flexie laterala Cervicala, 60°70" 30°-457 40°-45" Dorso-lombara B0"-907 20°30" 0°35" {n general, limitarea migcarii de rotati¢ la nivel cervical sugereaza localiare ‘ la nivelul primelor doua vertebre, in timp ce efectuarea defiitara a flexi indica suferinta segmentului inferior. ficarile de statica se pot datora § inact tur tutu Astfelcontractura bilateral asternocleidomastoidianul fixare in flexie a gatului in timp ce contractura unilateral (torticolis) produce capului de partea opus contracturi J flexie lateral. Pe langa manevrele ar 3 contractur i 9} eee lg hinatarn ei vetrex-perete Cal ‘Abordarea pacien valorile identitic afectarii coloane gresiva a mobili (,pacientul care este subluxatia afectare la nivel de radiculalgii s