SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU GENERALITATI Introducere Un sister informational este un ansamblu de oameni, echipamente, software, procese si date destinate si furnizeze informatii active sistemului decizional. ‘Sistemul informatic este o parte a sistemului informational, adic aceea parte care cuprinde culegerea, prelucrarea si transmiterea automata a datelor si informatiilor din cadrul sistemului informational. Sistemul Informatic Cadastral este un sistem in cadrul caruia se culeg, prelucreaza, analizeaza si se inregistreaza date si informatii despre teritoriu prin prisma cadastrului, pe care te poate reda in mod automat, in format grafic sau sub forma de documente specifice cadastrutui Daca se ia in considerare volumul mare de date existente pe diverse suporturi precum si multitudinea de servicii pe care le desfasoar’, de exemplu municipalitatea, rezulta c& eficientizarea activitatilor nu se poate face decat prin crearea si utilizarea unui sistem informatic care sé permita atat culegerea, prelucrarea si actualizarea ct $i analiza $i utitizarea datelor si informatiilor aflate la dispozitie prin organizarea si stocarea lor intr-o baz de date. in cadrul localitatilor, aceste date si informatii care alcatuiesc bazele de date trebuie sa se refere atat la elementele supraterane cat si la cele subterane. Aceste date si informatii ins’, trebuie referite spatial pentru ca toate studiile si analizele furnizate beneficiarilor si reflecte realitatea $i s& fie precis localizate. Referirea spatial poate fi realizata foarte bine daca se folosesc planurile si documentele cadastrale, care de regula ofera date i informatii si permit localizdri precise atat pentru elementele supraterane (imobile, proprietati, dotari, etc) cat si pentru cele subterane (retele edilitare, galerii, metrou, etc.). Aceste planuri si documente exist ins’, in stare graficd (planurile), sau scriptic& (documentele), ceea ce ingreuneaz’ foarte mult munca, iar uneori o face imposibila, dacé ne referim la analize care necesita mai multe informatii. Pentru a putea incirca baza de date necesara crearii unui sistem informatic, este nevoie si se utilizeze date numerice si alfanumerice cea ce impticd automat trecerea de la planurite grafice ta cele digitale. jn municipiul Bucuresti unde au fost realizate planuri topografice la scarile mentionate (1:500 $i 1:2000) pentru tot teritoriul, trecerea la planurile digitale s-a 2SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU facut prin scanarea-vectorizarea acestor planuri topografice. Acestea au necesitat atat actualizarea tor cat si completarea cu toate informatiile cadastrale necesare transformarii lor in planuri digitale cadastrale. Acestea, incircate in baza de date a sistemului informatic permit locatizarea spafiald rapida si precisa a rezultatelor tuturor anatizetor si informatiilor realizate si furnizate la cererea beneficiarului, in cunostinta de cauza Sisteme Informatice Dezvoltarea rapid’ si complexa a societatii a dus inevitabil lao sporire insemnatd a volumului de informatii, care tind sa aglomereze $i sa blocheze canalele informationale. Pe de alt parte, nevoia de informatie pentru o cunoastere operativa 31 0 dirijare constienta a dezvoltarii societatii, este din ce in ce mai mare. Menirea sistemelor informatice este tocmai si rezolve aceste contradictii dintre cresterea volumutui de informatii si setea de informatii Pentru a se lua decizii rapide si optime, este necesari o sporire a ti precum $i 0 valorificare superioara a acestora. Aceasta cerinf’ nu poate fi satisfacuta operativi in colectarea, actualizarea, prelucrarea si prezentarea informatiilor, in conditiile unui volum din ce in ce mai mare de informatii decat prin folosirea mijtoacelor si tehnicilor specifice sistemetor informatice. Aplicarea practic’ a metodelor si tehnicilor din domeniul sistemelor informatice depinde si de corecta definire si insusire a conceptelor de baz cu care opereaza aceste sisteme. Sistemele informatice ne ajuti si gestion’ ceea ce stim, prin organizarea, stocarea, accesul, recuperarea, manipularea, sintetizarea si aplicarea cunostintelor pentru solutionarea problemetor. Practic un sistem reprezinta un ansamblu de elemente interconectate care actioneaza impreuna in scopul realizarii unui anumit obiectiv. Caracteristicile principale ate unui astfel de sistem functional sunt: ~ are un obiectiv - orice sistem are un scop sau un obiectiv, care in cadrut sisterului, poate fi mai greu sau mai usor de constatat si definit; > este un ansamblu - orice sistem se compune din cet putin 2 elemente distincte; fiecare din aceste componente are un rol definit in atingerea obiectivutui sistemutui;SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ~ are interconexiune - pentru ca elementele componente (cel putin 2) s& poaté contucra, trebuie sf fie legate intre ele; legaturile dintre ele se numesc conexiuni; scopul acestei legituri este transmis rezultatelor functiilor sale; - permite prelucrarea - in orice sistem se realizeaz 0 anumita transformare a unui subiect oarecare, supus prelucrarii; orice sistem primeste ceva de la mediul exterior sistemului si transmite altceva mediului in care se giseste sistemul; - are intrare / iesire - orice sistem are o intrare prin care primeste semnale de la mediu $i 0 iesire prin care transmite semnale mediului, mediul find ceea ce nu apartine sistemutui, sau in afara sistemului; ~ permite ierarhizarea - orice element al unui sistem poate fi la randul siu sistem, situatie in care il denumim subsistem; = permite limitarea - orice sistem este in primul rand timitat in spatiu (are un ‘nceput si sfarsit) si are limite In timp (orice sistem se naste, se dezvolt, se degradeaza si moare); - permite homeostaza - reprezinta proprietatea unui sistem de a-si mentine starea de functionare in limitele atingerii obiectivelor sale (capacitatea sistemului) si de a-si modifica parametrii de functionare. Sistemul Informational al unei activitati constituie ansamblut: ~ informatiilor; > surselor; niveletor consumatoare; = canalelor de circulates = procedurilor; = mijloacelor de tratare a informatiitor din cadrul respectivei activitati. Orice activitate specifica are un sistem informational specific. Acesta trebuie sa asigure informatii complete in cantitate suficienta, corecte si ta nivelul de operativitate cerut de nivelele consumatoare. Elementul care a determinat saltut calitativ al sistemelor informationate s-a datorat dezvoltarii si perfectionarilor procedurilor de prelucrare si automatizare a datelor. Astfel au aparut sistemeleSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU informatice ce reprezinté partea automatizata cu ajutorul catculatorului in cadrut unui sistem informational. Sistemele Informatice reprezinta un ansamblu tehnic si organizatoric de: ~ persoane; > echipamente; = norme; ~ metode, avind ca scop: = culegerea; ~ vatidarea; + stocarea; > analiza (prelucrarea); ~ vizuatizarea (afisarea) informatiilor. Activitatile de proiectare de ansamblu a sistemelor informatice constau in: - .-definirea obiectivetor; - definirea structurii sistemului informatic; > definirea intrarilor ~ intetegand prin aceasta totatitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemutui; - definirea iesiritor - intelegand prin aceasta totalitatea informatiilor furnizate de citre sistem, respectiv: fige, analize, rapoarte, sinteze, etc; - definirea colectiilor de date - principalele criterii pe baza carora se pot grupa datele sunt legate de sfera de cunoastere, de domeniul de activitate, de stabilitatea continutului datelor si de rolul acestora (colectii de date de baz, date intermediare sau de lucru, date statistice, date istorice); - alegerea modelutui matematic si a programelor aferente; + alegerea solutiilor tehnice de realizare - in functie de echipamentele utilizate, de modut in care se structureazi si se organizeazi datele, de procedeele de introducere si prelucrare a datelor, de modul de redare a rezultatelor; ~ _estimarea necesarului de resurse - echipamente si personal de specialitat i si implementirii esalonate. Esalonarea se reprezint sub forma unui grafic - planificarea realizarii sistemului - are la baz principiul project detaliat in care se specifica fiecare modul component, etapele de realizare si durata acestora.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Pentru reatizarea unor sisteme informatice care s& indeplineasc’ obtigatoriu caracteristicile sistemelor, este necesar si se {ind cont de urmatoarele cerinte: - fundamentarea conceperii sistemului si fie facut pe criterii de eficienta economica; - participarea nemijlociti a conducerii unitatii ta conceperea sistemului informatic; asigurarea unui nivel tehnic inalt al sotutiitor adoptate; - adoptarea de solutii in concordant cu resursele disponibile si cu restrictiile impuse. Conceptele de sistem informatic geografic (GIS), sistem informatic al teritoriului (SIT), $i sistem informatic urban (SIU) Un sister informatic ce utilizeaza informatii referite spatial poart’ denumirea de Sistem Informatic Geografic (GIS). Dac& informatiile referite spatial se refera la teritoriu, sistemul informatic poarté denumirea de Sistem Informatic al Teritoriutui (SIT). in cazul in care informatiile referite spatial se refera la zona urban’, atunci sistemul informatic poartd denumirea de Sistem Informatic Urban (SIU). Sistemul Informatic Geogratic (GIS) pune accent pe operatiunile de analizi a datelor si informatiilor, pentru zone la scar mic (peste 1:10000), ca urmare, pozitionarea spatial a acestora este aproximativa si este caracteristicd studiilor regionale sau globale. Sistemul Informatic al Teritoriului (SIT) utilizeaz’ acelasi set de proceduri de culegere, prelucrare, stocare si analizi a datelor si informafiilor, dar la scar mai mare respectiv pana ta scara 1:5000, facdnd astfel o locatizare spatial a datelor si informatiilor cu precizie ridicat’. Ca o prima concluzie, se poate spune c& prin abstractizarea SIT-ului rezult& un GIS. Sistemut Informatic Urban (SIU) sau utilizeaz& acelasi set de proceduri de culegere, prelucrare, stocare si analiza a datelor si informatiilor, dar la scari cuprinse intre 1:2000 $i respectiv 1:500, ceea ce implica o precizie ridicata, specifica atat zonei urbane cat si cadastrului. Prin urmare, putem concluziona c&, prin abstractizarea SIU-lui rezultd un GIS Urban.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU jin mod similar, putem afirma ca, prin abstractizarea uni Sistem Informatic Cadastral rezulta un GIS in cadastru, Sistemul Informatic Urban (SIU) si respectiv Sistemul Informatic Cadastral(SIC) fac parte din categoria Sistemelor Informatice ale Teritoriului (SIT), acestea la randu lor fiind reprezentari particulare ale Sistemetor Informatice Geografice (GIS). Atat SIU cat $i SIC pot fi definite ca find 0 cotectie organizat de echipamente de calcul, Programe, date geografice i personal destinat achizitiei, stocarii, actualizirii, manipulérii, analizei si vizualizérii in mod eficient a informatiilor referite spatial, feprezenténd un instrument pentru tuarea deciziilor administrative si economice pentru planificarea si dezvoltarea unei zone. Datorita faptului ca Sistemul Informatic Urban (SIU) reprezinta o particularizare Pentru zona urbana a Sistemului Informatic Geografic (GIS), yom considera SIU ca un az particular al GIS $i in mod similar SIC ca fiind un caz particular at SIG. Sistemul informatic este constituit din 6 parti componente asa cum rezulti si gin figura 1. Persona! Fig. 1 - Componentele sistemutui informatic Deci sistemele informatice geografice reprezint 0 colectie organizaté compusi din: > hardware, > software, ~ proceduri, ~ informatii pentru localizarea spatiala (date),SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU = personal, ~ retea destinati ~ achizitiei, ~ stocarii (inregistrarii), actualizarii, 1 > pretucrarii, ~ analizei, + afisarii informatiilor geografice Reteaua este de departe componenta fundamental a unui sistem informatic, fara de care comunicarea rapid sau partajarea informatiilor geografice nu se pot realiza. in zitele noastre, un sistem informatic se bazeazi foarte mult pe internet. Conceput initial ca o refea pentru conectarea mai multor calculatoare, internetul este acum un mecanism pentru schimbul de date, maniputarea informatiilor personale, expeditia datelor si cresterea numérului de afaceri tranzactionate. = Mai pe larg, un sistem informatic este un sistem folosit pentru modelarea informatiei, proceselor si structurilor, care reflect& lumea reali, inclusiv evenimentete trecute, pentru a putea intelege, analiza si gestiona resurse $i facilitati. Un sistem informatic poate fi descris ca sistem de gestiune a unei baze de date, care de regula prezinta utilizatorului datele intr-un mod interactiv grafic, care poate fi interogatii si analizata. Desi mai pot fi intalnite si programe avand bazele de date organizate in formate proprietare, marea majoritate folosesc - pentru interoperabilitate si schimb facil de informatii - formate clasice (de la DBF din dBASE sau FoxPro pana la sisteme relationale ORACLE, Sybase, Informix, Ingres, DB2, MS SQL, Access sau chiar Excel). Cele cu adevarat moderne asigura acces nelimitat prin standarde de conectivitate: ODBC, COM, CORBA, SQL. © component esentiald a unui sistem informatic este abilitatea de a produce date grafice atat pe ecran cat si pe hartie, oferind rezultatele analizelor oamenilor de decizie care aloc’ resursele. Hartiile tiparite precum si alte date grafice pot fi produse, permitand vizualizarea si deci, infelegerea rezultatului analizelor sau simulirilor unor evenimente potentiate. Caracteristici ale sistemelor informatice geografice:SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU - trateazi informatia tinand cont de localizarea ei spatialé, geografica in teritoriu, prin coordonate; > presupun tratarea unitari intr-o baz de date unicd si neredundanti a componentelor grafice, cartografice, topologice si tabelare. ~ includ 0 colectie de operatori spatiali care actioneazi asupra unei baze de date spatiale pentru a referi geografic informatii reale. Un model de date GIS este complex pentru ca trebuie si reprezinte si si interconecteze atat date grafice (harti) cAt si date tabelare (atribute). - sunt utilizate pentru a simula situafii si evenimente reale. Datele geospatiale reprezinta ansamblut format din: ~ date spatiale (coordonate geografice - latitudine, longitudine, altitudine si coordonate carteziene x, y, z, etc.); = date descriptive (date nongrafice-atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (strizi, clAdiri, parcele, cdmine, accidente, etc.). Baza de date geografice este 0 colectie de date geografice, organizat astfel incat si faciliteze: = stocarea, - interogarea, - actualizarea, - afisarea, informatiilor in mod eficient. Pentru a fi de succes, un sistem informatic trebuie sa réspunda unui scop precis in timp util. Trebuie s& se integreze in strategia de business a organizatiei ce va implementa acest sistem informatic pentru a oferi informatiile necesare acesteia. Cheia definirii unui sistem de succes este de a cunoaste ce rezultate se doresc a fi obtinute. Un Sistem Informatic Geografic ajuté ta realizarea legaturii intre domenii Multiple, diferite si complicate, oferind astfel sisteme end-to-end de analiza’ si distributie a informatiilor geospatiale. GIS cuprinde, intr-o acceptiune mai targi, fazele de la specificarea datelor de intrare, pana la deciziile de control asupra Proceselor naturale, economice si sociale, iar intr-o acceptiune limitata numai fazele de afisare a rezultatelor sub forma grafic sau alfanumericé.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Hartile reprezinta rezultatul final al procesarii datelor dintr-un GIS, incepand cu colectarea, editarea si intretinerea pana la managementul si analiza acestora, Hartile au fost fotosite in mod traditionat la explorarea Pamantului si exploatarea resurselor sale. Tehnologia GIS, ca extindere a cartografiei, a marit eficienta si puterea de analizi a cartografiei traditionale. Acum, cand comunititile stiintifice recunosc consecintele pe care activitatea umani le are asupra mediului, tehnologia GIS devine 0 unealt esentiala in intelegerea modificarilor globate. Tehnologia GIS a fost comercial disponibila in urma cu peste 30 de ani, in timp ce implementarea pe scaré larg a GIS-ului a avut loc doar in ultimii cétiva ani. Barierele catre 0 adoptare rapida si pe scara larg’ ale acestuia au constat in: - slaba constientizare a rolului, potentiatului si beneficiilor GIS; = dificuttatea, timpul si insu jena resurselor necesare pentru obfinerea informatiilor si datelor corespunzatoare in forma digital Este necesar sa consideram originile si profilul dezvoltarii GIS in decursul ultimitor 20 sau 30 de ani. Pachetele software GIS tipice igi au originile in una din cele trei forme artate in figura 2 si reprezintd o specializare in gestionarea datelor CAD si respectiv GIS, Sisteme geografice/ de mediu ] datelor/ de administratie inconjurator/ de resurse ! Sisteme de gestionare a de proiectare ener Sisteme cartografice/ { Originile GIS ESS eaeenroabestenaead Fig, 2 - Originile GIS Pentru primul grup de sisteme din figura 2, subiectul cheie a urmarit concentrarea pe stabitirea sistemelor de gestionare a bazelor de date aferente si structurile de date capabile de gestionare eficienta a textelor conventional sia datelor spatiale. Aceste sisteme au fost produse, de regulé, de vanzitorii de hardware. Acestia au constatat necesitatea de a folosi toate aceste date orientate pe tranzactii si sisteme administrative, de exemplu, pentru administrarea teritoriului sau procesarea aplicatiilor de planificare. In acelasi timp au realizat cA datele erau 10SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU structurate corespunzator si daci volumele mari de date si tranzactii puteau fi adaptate, apoi ar fi fost relativ usor si se adauge texte si/sau si se restabileasca date spatiale si aplicatii de varf. Al doilea grup de sisteme din figura 2 a avut ca scop major aplicarea tehnicitor de calcul pentru producerea $i tinerea la zi a hartilor si desenetor. Ca o consecintai, aceste sisteme au fost foarte puternice in domeniul culegerit datelor digitale si tn realizarea produselor finale cartografice de calitate, scoase cu ajutorut plotterutui. Al treitea grup de sisteme din figura 2 a fost primul ce a urmat a fi cunoscut ca Gis. Ela furnizat cel dintai software cu obiective specifice de management si de pretucrare a datelor referite geografic, independent de gestionarea datelor spatiale. Aceste sisterne au stocat, de asemenea, texte - ca atribute ale datelor geografice. Gis-urite inifiale au fost folosite in Canada si SUA, GlS-ul canadian guvernamental find larg recunoscut ca primul dintre implementatorii majori. Ca multe apticatii initiale, acesta a fost folosit pentru managementul resurselor naturale Gilvicuttura, agricultura si utilizarea terenului). Din aceste trei origini (gestionarea de date, CAD si GIS), GlS-urile, asa cum le stim gi le intelegem astazi, au parcurs un drum tung. Sistemele initiate au fost fiecare extinse in ceea ce priveste scopul si functionatitatea. Asa cum se poate observa fn figura 3, extinderile, la fiecare din aceste grupuri, au inclus incorporarea functionalitatii celorlalte dou’, cu 0 oarecare suprapunere intre ele. [Sisteme de gestionare’a datetor/ de administratie isteme geograficeT Sisteme a pare cartografice/ de Inconjurator/ de proiectare resurse Fig. 3 - Convergenta tehnologiilor GIS in unele cazuri, dezvottatorii unui anumit tip de sistem au considerat cA ar fi profitabila existena unui singur grup de sisteme, la fel ca si extinderea propriului sistem, ta care sa fie furnizate legaturi si/sau integrari cu sisteme de alt tip asa cum se indica in figura 4, nSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU — — Perret isteme de gestionare a datelor/ Sisteme cartografice/ de administratic le proiectare re geografic de mediu inconjurator/ de resurse ae a Fig. 4 - Integrarea tehnologiilor GIS Astfel, de exemplu, sistemele originale orientate spre management au fost extinse la furnizarea analizelor spatiale si a functiilor pentru prezentarea hirtilor. Dezvoltarea continua a acestor sisteme a fost necesara pentru ca in ciuda faptului ca fiecare implementare are un scop principal care, de obicei, face parte din una din cele trei categorii de mai sus, frecvent, implementarile au scopuri secundare ce necesiti functionatitatea uneia, sau, mai des, a doud din cele trei categorii mentionate. De secole, cartografia a constituit metoda prin care a fost reprezentaté informatia despre lumea natural si fizicd. Hartile au ardtat vizual caracteristicile esentiale care formeazi tumea natural si cea facuté de mana omului, si, de asemenea, distributia lor geografic’. Harfile, si mai recent, desenele care reprezinti retele utilitare de gaz, api, electricitate si telecomunicatii, au devenit un element esenfial in dezvoltarea, managementul si administrarea activitatilor umane, atat cele referitoare la activitatea de serviciu, ct si cele din timpul liber. Ast&zi, sistemul informatic este interesant nu numai pentru numerosii organizatori ai administrafiilor locale si centrale, ci si pentru utilizatorii din finante, comertul cu am&nuntul, transporturi si alte ramuri ale sectorului privat. Aceasté raspandire a folosirii sistemul informatic a fost grSbita prin disponibilitatea sistemelor de cartografiere bazate pe banci de date topografice sau a sistemelor de anatizi demografica. Pentru asezarile urbane, sistemele informatice ale teritoriutui (SIT) reprezinta un caz particular de aplicatie al clasei mai largi a sistemelor informatice geografice, uneori acest termen find intocuit de expresia GIS urban. Termenul SIT desemneaza in 2SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU literatura de specialitate sistemele informatice din clasa GIS care includ informatiile despre teren si ocuparea lui. Aceste sisteme nu pot deveni operationale in absenta inregistrarilor oficiale definite de cadastru si publicitate imobiliaré. Prin urmare, orice SIT complet operational este o consecinti a realizirii masuratorilor topo-geodezice precum si a masuratoritor cadastrale. Aplicatiite SIT constituie un instrument pentru rezolvarea aspectelor legale, de tip administrativ si economic, prin planificarea si dezvoltarea unei baze de date referite spatial pentru un anumit teritoriu, pe baza unor proceduri si tehnici privind achizitia, stocarea, actualizarea, procesarea si distributia sistematicd a datetor. Ca urmare, Sistemete Informatice ale Teritoriului pot fi considerate o extindere @ managementului informational al teritoriului.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU STADIUL CUNOASTERII iN DOMENIUL REALIZARII SUPORTULUI DE REFERINTA SPATIALA PENTRU GIS URBAN Informatia cu care opereazi administratia localé a unui orag are in cea mai mare parte, © componentd geografic’, informatiile despre arondari, zonari, proprietati, drumuri, scoli, spafii verzi etc., continand intrinsec aceasta component. Conform legistatiei din ara noastra, administragia locala este reprezentata de catre primarii si consilii judetene, pe tanga aceste institutii, existand o serie intreaga de societati comerciale a caror activitate este strans legata de administratia locala. Aplicatiile sistemului informatic in administrarea resurselor urbane sunt implementate in cadrul primariitor si prezinta o mare diversitate. ‘in cadrut acestei diversitati privind aplicatiile sisternutui informatic urban, enumerim: administrarea proprietatii publice, acordarea de autorizatii, avize si licenfe, planificarea zonetor si activitatilor de arondare, analiza si sistematizarea traficului, gestionarea situatiilor de urgent si managementul la dezastre, dispecerizare, evidenta, proiectarea si intretinerea retelelor edilitare, organizarea teritoriului si sistematizarea lui. ‘in tabelul de mai jos sunt enumerate cele mai importante tipuri de aplicatit informatice la nivelut unui oras, respectiv: Nee Peet H cat | Denumirea apticatiet Exemptu ; ‘Administrarea proprietatilor | Inventarierea $i administrarea bunuritor imobile in | pubtice proprietate public& 2 | Cartografiere si raportare | Analiza de eliberare a autorizatiei de constructie |" Rutorizajie de construc | Procedura de etiberare a autorizatiel de constructie | 1 | Monitorizarea planuritor de | Analiza datelor reeritoare ta tendingele de dezvoltare dezvoltare Activitati electorale ‘Actualizarea hartilor circumscriptiitor electorale 7 ‘Administrarea retelelor Planificarea $i asigurarea lucrarilor de intretinere a edititare refelelor edititare ‘Amplasare de noi obiective Setectarea amptasamentului optim pentru noi 7 | (coli, spitale, centre : obiective comerciale, etc.) 8 | Amenajarea teritoriului ~| Prelucrarea menajare a teritoriulul 9 | Protectia mediului Analiza si afigarea datelor de mediu ialSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU { ‘inconjurator ao 7 Deteriminarea traseelor optime pentru diferite tipuri 10. | Optimizarea traseetor He | de activitai urbane ‘naliza informafillor referitoare [a reyeaua de S82 | 11 | Anatiza traficutui sia traficului rutier Dupi cum se observa, cel putin sase apticatii din cele enumerate sunt de natura decizionala in urma efectudrii unor analize, ceea ce justificl denumirea de GIS Urban. Tehnologia GIS poate fi considerat, ca unul dintre mijloacele de maximizare a utilizarii acestei_bogiii, in scopul rezolvarii cat mai deptine a problemetor cetfenilor, 0 parte esentiali a procesului decizional constand in capacitatea de a compara mai multe solutii ce corespund aceteiasi probleme. Potentialul GIS se poate atinge numai dac& acesta este considerat ca o ‘tehnologie integratoare, evaluarea si implementarea acesteia si fie considerati ca 0 componenta integrala a strategiilor informationate, indiferent cui se adreseaz’ acestea: gestiunii informatie’ (Gi), tehnotogiei informatiei (IT) sau sistemelor informationate urbane (SIU). Ca o tending actuala, din punct de vedere informatic, corelarea si integrarea informatiitor cadastrale in activitatea administratiei locale este caracterizati in primul rand prin crearea si exploatarea bazelor de date spatiale. Tendinta actuala in acest domeniu consti in integrarea in cadrul bazelor de date spatiale a rezultatelor aplicdrii unei mari diversititi de tehnologii care si ‘inglobeazi, in general, cele mai recente reatiziri in domeniul informati comunicatiitor. Tehnologiile sunt aplicate pe tot parcursul procesului de creare si exploatare Curent a bazelor de date spatiale, acestea fiind obtinute prin inglobarea completa sau partial a functiilor mai multor aplicatii din cadrul sistemelor informatice: analiza statistic’ spatial, analiza fluxurilor in refele, cartografierea automat si administrarea informatiilor ce descriu bunurile imobile, geo-codificarea si GPS (Global Position Systems), sisteme de gestiune de baze de date, Sisteme Informatice ale Teritoriului. Datorita fn primul rand, costuritor ridicate ale crearii bazelor de date spatiale, dar si costurilor organizatorice, patrunderea sistemului informatic in cadrut administratiei locale de a noi, se efectueazi intr-un rit tent. 15SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Nucleul oric&rui GIS il reprezint modelul de date, acesta putand fi: Modelul de date geo-relational Modelul de date reprezinta un set de elemente constructive pentru reprezentarea obiectetor si proceselor din lumea reala, in mediul digital at calculatorulul. Utilizatorii interactioneazi cu sistemete GIS cu scopul de a reatiza hirti, interogiiri asupra bazetor de date si diferite analize. Nu exist’ un singur model de date care si indeplineasca toate conditiite, deoarece fiecare utilizator are un scop propriu, asa cum si fenomenele pe care le studiaza au caracteristici diferite. {in general un GIS utitizeazi unul sau mai multe modele de date spatiale pentru a reprezenta obiectele geografice, cele uzuate find: ‘© modetul vectorial © modetul raster Modelul de date vectorial ‘Modelul de date vectorial (figura 5) este modetul cel mai mult utilizat, avand mai multe posibilitati de aplicare decat oricare alt model, iar programele de analizi pentru acest model sunt mutt mai complexe. jin cadrul modelului de date vectorial (datete se objin practic fie prin digitizarea directa, sau semiautomati a foitor de plan, fie prin scanare-vectorizare a acestora), continutul foilor de plan este descompus in elemente geometrice elementare respectiv: puncte (pomi izolati, stalpi, fantni, capace ale cdminelor de vizitare, hidranti, etc.), linii (liziere, drumuri si cdi ferate, rauri, refele edititare, limite administrative, hotare, etc.) si poligoane (cladiri, corpuri de proprietate, parcele, parcuri, zone poluate, etc.) si care sunt definite prin perechi de coordonate (%, y) si cote, izolate (punctele) sau grupate in multimi ordonate (liniile si poligoanele), ordonarea find facuta in functie de relatiile topologice dintre ele. Toate aceste date, stocate in fisiere alcdtuiesc componenta spatial a unei baze de date, care permit locatizarea precisi a elementelor ce fac obiectul unui GIS. Avantajele utilizarii acestui model sunt: 16SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ~ are o reprezentare bund a structurii de date fenomenologice; - structura de date compacta; - topologie usor de reatizat; + graficé superioara; > posibilitatea regisirii, actuatizdrii, si generarii datelor spatiale gi atributetor. Dezavantajete utilizirii acestui model sunt: ~ structura de date complex’; = combinare dificita a straturilor tematice; - simulare dificilé deoarece fiecare entitate are propria sa topologie; ~ afigarea si plotarea pot fi costisitoare mai ales atunci cand se urmareste 0 calitate inalta; - tehnicite utilizate sunt mai costisitoare. Fig. 5 - Imagine vectorial Modelul de date raster in cadrul modetutui de date raster, datele se obtin prin scanarea continutului foilor de plan si au o structur§ retea, precizia lor (rezolutia) depinzind de densitatea celulelor retetei (pixeli) exprimata prin DP! (dots per inch). Dimensiunea celulei defineste rezolutia rasterului. Cu cat suprafata Teprezentata este mai mica, cu atat rezolutia este mai buna si deci datele mai Precise, in schimb este nevoie de mai multa memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai indelungat. 7SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Modelul de date raster permite reprezentarea obiectetor GIS punctuale, tiniare sau potigonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare intr-o singura celulé a grilei. Un obiect tiniar apare ca o serie de celule alaturate care redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule alaturate care redau aria si forma obiectului (a se vedea figura 6). Pentru a fi incircate, aceste date raster, in baza de date a unui Sistem Informatic urmeazi ca aceste celule (pixeli) definite prin linii si coloane si fie transformate in perechi de coordonate. Aceasta transformare se face utilizind un soft special prin care procesut de scanare se continua cu procesul de vectorizare a datelor raster, proces care confine doui translatii, 0 rotatie si o transformare de scara. Avantajele acestui model sunt: - structura de date simpla; ~ suprapunerea si combinarea straturilor este mai usor de realizat; - simplitatea, care este legata de posibilitatea de efectuare a analizei spatiale; - faciliteazi realizarea simulérilor deoarece fiecare entitate spafial’ are aceeasi marime si forma; - reprezentarea grafica se face fara pretucrari suplimentare; - _similitudinea sa cu datele de tetedetectie. Dezavantajele acestui model sunt: = este un mare consumator de memorie, trebuie pastrate valori pentru fiecare celula; - nu este util pentru reprezentari ale elementelor de tip liniar (exemplu: ci ferate) sau ta o rezolutie mare (r-100m) 0 casi nu mai poate fi reprezentata; - calitatea prezentarii datetor grafice este inferioara; Toate aceste date spatiale care repezint& practic amplasamentul etementelor componente ale foii de plan, grupate dupa conexiunile dintre ele (conexiuni topologice) si stocate apoi in baza de date, furnizeazi suportul spatial necesar unui Sistem Informatic Geografic Urban (GISU). 8SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 6 - Imagine raster Precizia datelor digitale Datele SIG sunt caracterizate de precizie, notiunea de scar disparand in cazul acestor concepte. Pe o harté traditionala informatiile geografice sunt inregistrate gi reprezentate grafic la o anumita scar cu precizie cartografica standard de 0,1 - 0,2 mm la scara hartii. intr-o baza de date, inregistrarea si reprezentarea grafic sunt doud notiuni distincte. Particularitatea acestor sisteme const in faptul ca datele sunt inregistrate in coordonate reale (practic inseamna scara 1:1) $i pot fi reprezentate ulterior, la orice scar, cu aceeasi precizie. Notiunea de aceeasi precizie utilizat’ anterior este variabilaé, deoarece o serie de factori pot influenta precizia de reprezentare a datelor. Totusi precizia lor interna se mentine constant indiferent de scara de reprezentare. Precizia masoari de fapt abaterea maxima posibilA dintre pozitia real a obiectului pe suprafata Pamantului si pozitia indicat prin reprezentarea tui pe foaia de hasta, in cazul unui GIS precizia datetor obtinute prin scanare-vectorizare este influentata de: ~ precizia hartii originale dupa care se face digitizarea/vectorizarea; > _scara hartii originale dupa care se face digitizarea/vectorizarea. Primul aspect de care trebuie tinut cont, este precizia cartografic’ standard de 0,2 mm care, functie de scara, asigura precizia datetor dintr-o baz de date a oricarui sistem informatic.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Surse de date geospatiale Principatele probleme legate de introducerea unui GIS sunt cele referitoare ta inc&rcarea $i intrefinerea bazei de date, aceasta find o activitate dificil si costisitoare. incdrcarea bazei de date cu date care s& aiba precizia necesari, este dificil’, deoarece acest lucru trebuie realizat pornind de ta materialete sursé afectate de diferite erori. Reatizarea bazei de date reprezinta aproximativ 50-60 % din costul total de implementare a unui GIS. Odat incarcat& baza de date, trebuie avute in vedere costurile substantiale pentru actualizarea bazei de date. Anumite baze de date in format electronic, care pot fi direct folosite de un GIS, sunt produse de agentii si companii private. Diferite tipuri de informatii sub forma de harti pot fi integrate intr-un sistem GIS. Un GIS poate, de asemenea, si converteasca informatiile digitale existente, care nu sunt sub forma de harti, in formate pe care sa le recunoasca si si le foloseasci. De exemplu, imaginile digitale provenite de la sateliti, pot fi analizate in scoput de a produce un strat de informatit digitale despre zonele cu vegetatie. De asemenea, informatiile hidrologice sau demografice in format tabelar pot fi convertite intr-un format cartografic, servind ca straturi de informatii tematice. Informatiile geografice dintr-un GIS. trebuiesc ile din alte harti. inainte ca datele digitale s{ poata fi analizate, ele trebuie si suporte si alte prelucrate (inregistrate) astfel incdt si se potriveasca cu informal modificari - conversie a proiectiei, de exemplu - care fac posibili integrarea lor 7 GIS. Proiectia este 0 component fundamental a procesului de reatizare a unei harti. Proiectia reprezinté 0 interpretare matematici a transtatiei informatiei din suprafetele curbe tridimensionale ale Paméntului in format bidimensional - ecran, hartie. In timp ce cea mai mare parte a informatiei dintr-un GIS provine din hartile existente, acesta utilizeaz’ puterea de calcul a computerelor pentru a integra informatia digitala, provenita din surse diferite intr-un proiect comun, intrucat datele digitale sunt colectate si stocate in moduri diferite, doua surse pot sé nu fie in ‘ntregime compatibile. Deci, un GIS trebuie sa fie capabil s converteasca datele dintr-o structura in alta, Imaginile satelitare care au fost interpretate cu ajutorul computerului pentru a produce o hart a utilizdrii terenului pot fi "citite” de GIS intr- un format raster. Figierele de tip raster constau fn randuri de cetule uniforme codificate in functie de valoarea datelor. Un exemplu ar putea fi clasificarea 20SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU acoperirii terenului. Fisierele de date de tip raster pot fi manipulate cu usurinta de computer, dar ele sunt adesea mai putin detatiate si pot fi mai slab vizualizate in comparatie cu fisierele de date de tip vector, care pot aproxima mai bine hartite traditionale. Datele vectoriale digitale au fost capturate ca puncte, linii (serii de puncte de coordonate), sau suprafete (forme marginite de linii). Una dintre sarcinite cele mai scumpe gi mai mari consumatoare de timp ale unui GIS este colectarea datelor. Diversele surse de date geografice pot fi colectate prin doud metode si anume captarea gi transferul datelor. Este important si se facd distinctie intre masuratorile directe si captarea datelor de tip vector sau raster. Transferul datelor implicd importarea acestora din alte surse de date digitale, asa cum se arat in figura 7. Datele necesare inc&rcdrii bazei de date a oricdrui GIS pot proveni din urmatoarele surse: + harfi analogice care urmeaza a fi scanate, digitizate/vectorizate; ~ harfi digitale deja existente; - date din ridicari topografice; - date din masuratori fotogrammetrice; ~ imagini fotogrammetrice sau satelitare. Fig. 7 - Baza de date cartografice Harta analogica Hartite analogice sunt hartile obignuite, desenate pe material plastic sau pe hartie. Acestea, pentru a forma 0 bazi de date accesibila calculatorului, trebuie transformate, adicé scanate si apoi digitizate. Procesul de digitizare consti inSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU transformarea fiecdrui punct de pe planseta de digitizare prin intermediul unui program intro pereche de coordonate-digitizor (x,y). Toate aceste perechi de coordonate formeazi fisierele de tip vectorial ce genereaza straturile de etemente de tip punct, linie sau potigon. Denumita generic harté “clasicd”, harta analogica reprezints o imagine conventional a suprafetei de teren, in care elementete de tip punct (stalpi, copaci, fant&ni, cdmine vizitare, etc.), elementele Uiniare (drumuri, cursuri de apa, curbe de nivel, etc.) si ariite (cladiri, terenuri, zone functionale, etc.) indica pozitia si forma spatial a obiectelor geografice, iar simbolurile grafice si textele descriu aceste obiecte. Oastfet de imagine are cateva caracteristici importante: - este 0 reprezentare plana a unui teritoriu; - este o reprezentare la scar a terenutui = este o reprezentare metricé ce permite efectuarea de masuritori. Aceste misurdtori se pot referi la unghiuri, distante, arii, coordonate geografice sau coordonate rectangular plane. Hartile analogice pot fi: ~ hrji topografice - dau o prezentare de ansamblu a teritoriului. Hartile topografice sunt cele legate de procesele topografice, geodezice, fotogrammetrice si prezinté teme la sciri mici, elemente de relief, hidrologice, aspecte economice, aspecte turistice, aspecte climatice; - hirti geografice - sunt de tipul: harfi murale, harfi de navigatie, harti din atlasele geografice. Schema tehnologic& clasic’ de principiu, pentru obfinerea unei harti este prezentaté in figura 8, in care, pentru a parcurge fiecare etapa sunt necesare diferite tipuri de lucrari.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU | ae ie preia a ae Fig. 8 - Etape intocmire harta Schematic, procedeul de realizare a unei harti poate fi reprezentat conform figurii 9 Suprafata de 7 refering Planul de proiectie Elipsoidul de referinta Harta Fig. 9 - Procedeu realizare harta 1. Pentru a trece de la suprafata de refering ta elipsoidul de referint, intervin lucrari de astronomie geodezica, geodezie, gravimetrie etc. 2. Pentru a trece de la elipsoidul de referinta ta planul de proiectie, intervin lucrari de cartografie matematic’. 3. Pentru a trece de la planul de proiectie la harta propriu-zisa, intervin tucrari de intocmire, editare si multiplicare a hartilor. Pentru o hart anatogicd, modul de reatizare a acesteia si continutul ei sunt. supuse unor reguli stricte, depinzand de: - _ suportul pe care se realizeaza si constrangerile datorate acestuia; - scara viitoarei harti; - precizia ceruta. 2SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Harta vectoriala Harta in format vector este modelul cel mai utilizat, avand mai multe posibilitati de aplicare, iar programele de analiza bazate pe acest model sunt mult mai complexe. O hart analogica supus’ unui proces de scanare si digitizare/vectorizare reprezint 0 baz de date spatial, la scara 1:1, in raport cu sursa. Principial, se consider& c& orice element de pe o hart analogic’ sau din teren poate fi de tipul: punct, linie, sau potigon. Un punct este reprezentat printr-o singur pereche de coordonate x, y. 0 linie este reprezentata printr-un sir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimiteaza poligonul. 7 Harta este 0 reprezentare grafica a unei portiuni din suprafata pamantutui in care puncte (stalpi de inalta tensiune, copaci, fanténi, locul unor evenimente/fenomene etc.), lini (drumuri, cursuri de apa, curbe de nivel, etc.) si poligoane (cladiri, parcete, zone functionale, etc.) indicd pozitia si forma spatialé a obiectelor geografice, iar simbolurite grafice si textele descriu aceste abiecte. Relatiite spatiale dintre obiectele geografice sunt implicit reprezentate si trebuiesc interpretate de ctre cel cSruia i se adreseaza harta. Imagini fotogrammetrice, imagini satelitare Odat cu dezvoltarea fn anii 80 a tehnicii de catcul, s-a realizat trecerea de la fotogrammetria analogic’ la fotogrammetria analitic&, utilizandu-se aparatura moderna pentru masuratorile fotogrametor si stereogramelor, precum si diverse principii matematice ce au ajutat la crearea de programe pentru inregistrarea pe calculator a acestor coordonate ale punctelor. Aceste principii ale fotogrammetriei analogice au fost pretuate de fotogrammetria digitalé. Aceasta utilizeaz’ imag obtinute prin baleierea in spatiul-obiect (creand 0 imagine digital) sau prin scanarea imaginilor analogice (creand o imagine digitizat’). Datele obtinute sub forma raster 24SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU sunt inregistrate pe suport magnetic. insé, dupa cum stim, exist programe de conversie raster/vector, dar $i ci un GIS poate tucra cu ambele tipuri de formate ale imaginii. in concluzie, putem spune ca datorita acestor dezvoltiri extrem de puternice a sistemelor informatice si a calculatoarelor in general, domenii destul de variate ca fotogrammetria sau baza de date din componenta unui GIS, pot conlucra. Teledetectia se ocupa cu achizitionarea de informatii calitative si cantitative asupra obiectelor si fenomenelor din mediul inconjurator pe baza unor masuratori efectuate de la distanta fata de obiecte, dar si cu prelucrarea geometric si radiometric a acestor inregistrari, precum si analiza si extragerea de informatii din imaginile digitale. Achizitia presupune o sursi de energie, un mediu de transmisie, 0 interactiune cu materia, un senzor ce primeste semnalul propagat prin mediul de transmisie, si réspunsul senzorului ce este inregistrat in timp real, apoi prelucrat si analizat in scopul recunoasterii caracteristicilor obiectului. Pretucrarea imaginilor de teledetectie presupune prelucrari geometrice ce constau in aducerea ta scaré a imaginilor, efectuarea de corectii geometrice, registratia relativl si absolut ce reprezinti aducerea in corespondenté geometric’ a imaginilor de prelucrat cu imaginea de referinga sau harta digital $i prelucrari radiometrice ce constau in general in filtrarea, intarirea imaginii, sau slabirea ei, operatii in general invariante asupra pozitiel geometrice. fh final, se pot face analize ale imaginii in scoput extragerii informatiilor calitative din acestea si intocmirii hartilor. Toate aceste operatii se fac pe calculator, imaginea asupra creia se lucreazi fiind o imagine digitala in format raster. Datorita posibititapii conversiei raster/vector, aceste imagini deja corectate pot fi transformate in formatul dorit, si implementate intr-un GIS care te poate folosi in scopurile sale. Date provenite din ridicri topografice si masuratori GPS Aceste date se obtin utilizind instrumente de masurat specifice (teodolite, nivele, stati totale) geodeziei, cadastrului, topografiel, topografiei ingineresti, misuratorilor subterane. Stafiile totale permit misurarea unui numar mare de puncte care se pot inregistra pe suporturile de memorie interna sau externa astfel incat datele se pot 25SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU descirca in calculator atunci cand s-au terminat masuratorite din teren, Aceste masuraitori se pot prelucra cu programe special realizate pentru a calcula si compensa coordonatele punctelor din refeaua ce acoper’ zona respectiva, iar apoi cu ajutorul unor pachete soft de tip CAD se pot desena elementele masurate pe teren. Deoarece modelul in care lucreazi un astfet de soft este de tip vector, aceste fisiere pot fi importate intr-un GIS pentru a le crea topotogia si a le prelucra mai departe. ‘Metodete avansate GPS permit masuratori de latitudine, longitudine si altitudine sau de coordonate X, Y, H determinate intr-o perioada relativ scurti de timp, ultimele avand o acuratete (precizie) de ordinut centimetritor. Sistemul de pozitionare globald (GPS) este alcdtuit din trei segmente: 1. Segmentut spatial (satetitii); 2, Segmentut de control (United States Department of Defence); 3. Segmentul utilizator (oricine foloseste un receptor GPS in scopuri de pozitionare). Segmentul spatial este alcituit dintr-o constelatie de 24 de sateliti care se rotesc in jurul Pémantului ta o altitudine de 20.000 km. Satelitii, dispusi intr-unul din cele 6 plane orbitale (figura 10), inconjoara Pamantut de doua ori pe zi. Fig. 10 - Constelatie satelisi Receptorul GPS determina pozitia sa pe baza semnatelor radio primite de ta mai multi sateliti. Satelitii dispun de ceasuri "de incredere", asa c& determinarea timpului facut de semnatele radio este foarte precis’. Receptorul GPS calculeaza distanta fata de fiecare satelit pe baza timpului facut de semnalul radio si a vitezei luminii (viteza semnalului), apoi foloseste aceste distante pentru a calcula pozitia lui pe Pimant. Satelitii GPS emit pe doua frecvente diferite (avand lungimite de unda de 9, respectiv 24 cm). Pozitiile acestor sateliti se pot afla folosind sistemul de coordonate WGS-84, Exist receptoare GPS cu o singur frecventa si receptoare GPS cu dou frecvente, cele din urma oferind un important avantaj pentru apticatiile in timp real. 26SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU © aplicatie practic’ a metodelor GPS, folosité cu succes, este cea de actualizare, cind in teren au survenit modificari in zone inaccesibile, iar hartile digitate detinute nu includ aceste modificiri. Astfel, cu ajutorut GPS-lui se pot face rapid aceste masuratori, se poate crea topologia cu ajutorul unor programe speciale Pentru a fi recunoscute de un GIS si apoi se pot implementa in acesta pentru a fi prelucrate mai departe. Informatii alfa-numerice Sursele de date, in acest caz, sunt in general eterogene $i pot proveni din: = baze de date deja create si administrate cu ajutorul unui SGBD; - anuare statistice; - enciclopedii geografice; - alte surse de tipul monografiilor, care cuprind date statistice sau descriptive despre domeniut in care vrem s& folosim un GIS; ~ baze de date deja create si administrate cu ajutorul unui SGBD (Sistem de Gestiune al Bazei de Date). Datele descriptive (atributele) ce caracterizeazi datele spatiale se inregistreaza intr-o bazi de date de tip relafional. Aceste baze de date contin informatii inregistrate pe suport magnetic sau pe hard-disk si pot fi folosite nu numai ‘intr-un caz sau o situatie pentru care au fost inregistrate prima dat, ci intr-o multime de alte situatii, informatia nepierzandu-se prin utiliziri repetate. Cu ajutorul unui Sistem de Gestiune al Bazei de Date (SGBD), acestea pot fi controlate, organizate si manipulate intr-un mod optim, astfel incat in orice situatie aceste informatii sé fie utile celui care le foloseste, dar si pentru analiza in cauz’. Datele statistice contin informatii sintetice din diverse domenii de activitate: silvicultura, industrie, constructii, transporturi, telecomunicatii, comert, turism si servicii, indicatori sintetici macroeconomici, precum si date statistice privind bugetul, finantete, balanta de plati externe si dezvoltarea teritoriald a tarii, populatia, etc. 2SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Domeniu de aplicabilitate Sistemele informatice geografice (GIS) isi dovedesc utilitatea in orice domeniu de activitate care se bazeaz pe tratarea informatiitor spatiale: - Codastru = cadastru general, + castru imobitiar, + cadastru edilitar (inventariere retele de api, gaze, termoficare, telefonie, etc.) + cadastru geotehnic, ~ celetalte cadastre de specialitate. - Urbanism, sistematizare teritorialé si admii istratie locala ~ stabilirea amplasarii optime a noilor obiective (inzestrari edilitare, cartiere de locuinte, obiective industriale, obiective social-culturale, etc.), = spatiu locativ, ~ arondari pe diverse criterif (pentru scoli, spitale, centre comerciale, etc.), ~ studii de urbanism, ~ acordarea autorizatiilor de constructie/demolare, inventarierea folosingei terenurilor, = registrut populatiei, ~ organizarea colectarii si depozitarii deseurilor menajere. - Geologie ~ inventarierea si supravegherea zicdmintelor, etc. - Protectia mediutui = analiza zonelor afectate de diferiti poluanti (chimici, sonori, fizici, etc.). - Agriculturd si pedologie ~ cadastru de specialitate, ~ cartare pedologica.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU - Silviculturd si imbundtdtiri funciare ~ cadastru sitvic, ~ supravegherea starii de sinatate a padurilor, etc. ~ Petrol si gaze ~ inventarierea si supravegherea zacdmintelor. - Cartografie “+ realizarea si actuatizarea de hari si planuri topografice, — realizarea si actualizarea de harti tematice, etc. - Politicé + studi diverse (interactiuni, zone de influenta, etc.). ~ Comert ~ amplasarea optim’ a magazinelor funcjie de accesut auto, concurenta, consumatori, — gestionarea stocuritor. - Transporturi ~ optimizarea traseetor de transport; ~ sisteme informationale specifice (c&i ferate, drumuri, etc.). Platforme utilizate de sistemele informatice geografice In functie de cerinfele aplicatiei, sistemele informatice geografice utilizeazi practic toata gama de platforme, respectiv: UNIX, WINDOWS, INTERNET/INTRANET, platforme GIS, etc. Platforma UNIX Aplicatiile care ruleazi pe platforme UNIX au, in marea tor majoritate, un grad ridicat de comptexitate, fiind legate, in general si de conceptul de timp real. O mare parte a aplicatiilor de GIS pe internet, utitizeaz platforme UNIX. Odat& cu cresterea performantelor sistemelor din clasa Personal Computer, ponderea utilizarii platformelor UNIX pentru aplicafii din clasa GIS a sc&zut. Exist’ ‘ns si va continua sa existe in viitorul previzibil, un numar important ca pondere de aplicatii GIS care vor utiliza platforme UNIX. »SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Platforme Windows Ponderea acestor platforme este ‘ntr-o continu’ crestere. Acest lucru se datoreaz§ atat cresterii performantelor platformetor din clasa Personal Computer, cat si a stabilitatii si performantelor sistemetor de operare din clasa Windows. Aplicatiite GIS care utitizeaz’ platforme Windows au un grad extrem de variat de complexitate, de la cele simple, pana la cele deosebit de complexe. Internet/intranet Internet/Intranet constituie in prezent platforma cu dinamica cea mai ridicat’, Aplicatiile denumite generic Intemet Map Server, aplicatii care utilizeaz internetul drept platforma pentru accesul, transferul si analiza datelor spatiale, cunosc o dezyoltare masiva. Internetul este platforma ideala pentru aplicatiile care presupun accesul unui numér practic nelimitat de utilizatori simultan. Existé in prezent aplicatii Internet cu grad ridicat de complexitate care se adreseazi unei clase largi de utitizatori, de la aplicatiile cu caracter didactic (exemplu National Geographic Map Machine, www.nationalgeographic.com), ta cele privind informatiile legate de protectia mediului si avertizare, in caz de dezastre naturale $i chiar informatii cu caracter generat cum sunt de exemplu, cele din clasa Digital Cyties sau turism. Prin publicarea datetor in intranet si a datelor publice in internet sub forma unui site GIS-WEB, se vor asigura avantaje suplimentare prin: - extinderea modului de comunicare la nivelul administratiilor locale fara multiplicarea redundant a datelor; - reducerea costurilor de implementare si exploatare a sistemului informatic att din punctul de vedere al programetor necesare, cat si din punctul de vedere al echipamentelor. Odati creat structura unui astfel de proiect pentru diferite grupuri de utilizatori, este necesaré doar o conexiune taSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Internet, un calculator, un program de navigare pe Internet pentru a consulta, analiza si chiar actuatiza date; ~ reducerea cerintelor de pregatire informatica in favoarea specializarii in domeniul activitatitor administratiilor locate sau judetene; - cresterea gradului de comunicare cu cettenii; - adoptarea de solutii financiare prudente, eficiente, bine adaptate obiectivutui tor. Aplicatiile ce au la baz Internet-ul, precum $i serviciile informatice oferite via Internet, faciliteaz& accesul tuturor companiilor ta resurse software, permit crearea de piefe virtuale, colaborarea mai multor companii apartindnd aceluiasi domeniu economic in vederea obtinerii de rezultate economice superioare, integrarea activit&pii producitorilor, furnizoritor, distribuitorilor, clientilor si nu in ultimul rand, a institutiilor bancare si financiare. Majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii se aflé acum in situatia de a folosi diverse aplicatii informatice, mai mult sau mai putin integrate, realizate pe diverse platforme tehnologice, neavand posibilitatea de a integra si unifica diversitatea de informatii si rezultate pe care fiecare dintre aceste aplicafii le produc. La aceasta situafie s-a ajuns in special din ratiuni financiare, achizitionarea unui produs software integrat care si rezolve toate problemele economice si organizationale ale ‘intreprinderii, implica un efort financiar prea mare pentru posibilitatile micitor companii, Acestor companii le-ar fi utila folosirea unor servicit informatice complete, dar fra implicatii deosebite la nivel financiar sau organizational. Aici isi gisesc utilitatea servictite Web, aplicatiile informatice gizduite de companii specializate in furnizarea de astfel de servi Institutiile nu trebuie sa si pun problema achizitionarii de echipamente hardware scumpe care s& suporte sisteme informatice complete; ele folosesc servicii informatice gizduite de terte companii, Toate procesele de achizitionare, exploatare si intretinere a echipamentelor hardware cad in seama furnizorului de servicii. Informatia si accesul la resursele informatice devin astfel foarte ieftine. inchirierea_numai a acelor servicii informatice care satisfac _nevoile informationale ale institutiei duce la sc&derea costurilor de informatizare si la rezolvarea punctualé a unor probleme concrete. O astfel de solutie permite informatizarea completa a institutiei, indiferent de domeniul siu de activitate, la unSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU costurile minim necesare. Aceastd solutie poate fi implementati si in interiorul unei administratii publice, cu departamente distincte. Fiecare departament poate inchiria numai acele servicii informatice care ii sunt necesare, rezultatele fiind totusi integrate la un nivel centralizator comun. Platforme GIS Sisteme GIS deschise in ultimii ani a crescut nevoia de informare asupra teritoriului, ca bazd pentru planificare, dezvoltare si controlul resurselor. De asemenea, tehnologia a avansat suficient de mutt pentru a putea pune la dispozitia utilizatorilor mijloace de informare rapide si eficiente. Unul dintre aceste mijloace este internetul, care ofera © comunicare pe plan international detaliatd si de calitate, intre producitorii de software gi utilizatori, Ca urmare a cresterii solicitarilor, au aparut organizatii care sprijina si promoveaza activitatile din domeniu, Cete mai importante organizatii sunt: OpenGiS, USGS, EPA, UNIGIS, TERRA BAVARIA, GIM. Tendinge spre un standard comun. Conceptul OpenGIs. OpenGis este un proiect care a debutat in 1993 cu sprijinul restrans din partea cAtorva agentii federale si a unor organizatii comerciale din Statele Unite ale Americii. OpenGiS este definit ca acces transparent ta resurse eterogene de date geografice (spatiale) si prelucrari ale resurselor intr-un mediu distribuit (retea). Din aceasta definitie cam abstracta, reiese faptul ci OpenGis se refer la dou’ aspecte majore ate domeniului GIS: date si aplicatii. Deoarece fiecare produs GIS foloseste formate de date specifice, utilizatorii GIS sunt de obicei tegati de unut sau mai mulfi productori, pentru aplicatiile lor geografice. in ceea ce priveste aplicatiile, _principala_caracteristica este interoperabilitatea, Prin interoperabititate se intelege: 2SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ~ abilitatea de a gisi informatia si instrumentele de procesare a acesteia, indiferent unde este localizata fizic; ~ abilitatea de a intelege informatia si instrumentele de procesare a acesteia, indiferent ce platform suport si indiferent dacd este localé sau ta distanta; ~ abilitatea de a nu fi constrans de ofertete unui singur producator; ~ abilitatea unui producator de a construi pe informatiile si infrastructurile de procesare ale altuia, indiferent daca acestea evolueaz sau nu. Principalete beneficii ale OpenGIS-ului sunt: ~ Specificafiile OpenGIs elimina nevoia de standardizare a formatelor de date si conversia de date; ~ interfata deschisi determina apticatiite si permit accesul in timp real la uriage seturi de date si procesiri de resurse. Consortiul OpenGis, prescurtat OGC, este cea mai importanta organizatie dedicata dezvoltarii unui sistem accesibil.de geoprocesare. OGC a avut si are un semnificant impact asupra geodatelor $i geoprocesiiril in diverse activitati. Interfetele OpenGiS ofera deschidere asupra geodatetor, accesului si integrarii cu $i intre Comunitatile Informatice Geografice. Implementarea sistemetor informatice geografice Etapele de realizare ale unui sistem informatic geografic; Identificarea problemei in aceasta etapa trebuie si se identifice: - natura rezultatelor care sunt cdutate, caracteristicile generale si locale ale zonei care urmeazi a fi analizata; - natura datelor necesare $i tipurile de straturi tematice care vor fi necesare pentru solutionarea problemei; ~ etapele care trebuie parcurse pentru ca hartile finale si rapoartele finale contina informatiile solicitate i si fie utilizabile. Arhitectura conceptual a unui sistem informatic, poate fi reprezentata astfel (vezi figura 11): 3SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 11 Arhitectura conceptuala a unui sistem informatic Dup& etapa de identificare a problemei, urmeazi etapa de achizitionare a datelor, etapa important in crearea sistemului informatic. Achizitionarea datelor In aceasta etapa trebuie s& se identifice si s8 se localizeze: - sursa de informatii primare; - sursa de informatii secundare; care servesc la incarcarea si actualizarea bazei de date. Projectarea Bazei de Date a sistemului informatic Proiectarea Bazei de Date consta in stabilirea detaliata a structurii bazei de date. Eventualele omiteri produse in aceast etapa sunt de regula dificil de remediat ulterior. Proiectarea BAZEI DE DATE se face in 4 etape: 1). Identificarea caracteristicilor spatiale, atributelor si straturitor tematice necesare, presupune: = identificarea tuturor datetor spatiale si atributelor; ~ identificarea straturilor tematice; M4SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU + organizarea straturilor tematice; — realizarea manuscriselor de harta. 2). Definirea parametrilor de stocare pentru fiecare atribut, care presupune: = determinarea atributelor necesare fiecirui strat tematic, cand se stabilesc parametrii specifici fiecirui atribut si tipurite de variabile care vor fi stocate. 3). Asigurarea registratiei coordonatelor, care presupune: 0 baz de date constituit’ dintr-un numar de straturi care acopera aceeasi zon’ geograficl; dacd suprapunerea straturilor nu este corect, vor apirea probleme la prezentarea grafich si ta prezentarea rapoartetor finale; eliminarea acestor probleme se face prin registratia coordonatelor. 4). Proiectarea fisierelor de lucru, care presupune: “+ construirea bazei de date prin achizitia datelor necesare; ~ ‘incarcarea datelor (in cazul in care elementele caracteristice nu sunt in format digital, vor trebui introduse prin digitizare sau scanare). Incarcarea Bazei de Date geospatiale: incdrcarea Bazei de Date geospatiale a unui sistem informatic presupune: 1). Achizitionarea datelor necesare Bazei de Date spatiale, care constd in: — achizitia datelor spatiale care se poate realiza prin: © scanare; ©. digitizare; © utilizarea datetor digitale existente; © achizitia datelor din teren (pretucrarea masuratorilor). “+ prelucrarea datelor spatiale: ©. Verificarea $i inlaturarea eroritor de digitizare; ©. realizarea topologiei; ©. identificarea erorilor realizate dupa construirea topologiei; © corectarea erorilor de topologie. 2). Achizitionarea datelor necesare Bazei de Date atribut, care constd in: ~ stabilirea caracteristicilor atributelor (numele cdmpurilor, tipul datetor si cantitatea de memorie necesara pentru stocare); ~ completarea tabelelor de atribute ale claselor de elemente caracteristice; 8SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ~ identificarea eroritor de introducere a datetor. Analiza datelor Un sistem informatic permite urmatoarele tipuri de analize asupra unei baze de date: ~ analiza datelor spatiale; - analiza datelor textuale; - analiza integrata a datelor spatiale si textuale. Prezentarea rezultatelor si propunerea solutiilor optime Rezuitatele pe care le furnizeazi un sistem informatic pot fi: “+ prezentarea datetor curente; prezentarea unei categorii selectate a datelor; * prezentarea unei predictfi asupra starii datelor la un moment dat. Dup& analiza datelor spatiale si textuale, rezultatele prelucrarii pot fi prezentate sub forma grafica (hart), sau textuala. Harta (0 forma grafic de prezentare) confine in general urmatoarele componente: ~ elemente spatiale: © elemente de tip arie (ex. ‘orpuri de proprietate, parcele, cladiri, etc. © elemente liniare (ex.: strazi, cai ferate, rauri, etc.); © elemente punctuate (ex.: copaci, stalpi, fantani, capacele céminelor de vizitare, puncte geodezice, etc.); © elemente compuse. — elemente cartografice: © scara grafic’; ° sAgeata directiei N (nordul geografic); © legende; © titluri si texte explicative; Gestionarea bazei de date consta in transformarea datelor referite spatial, in coordonate reale, actualizarea bazei de date, juxtapunerea (alipirea) straturilor reprezentand zone adiacente. 36SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU jn general, inainte de a putea efectua analiza geograficd a datelor, trebuie ca datele sa aib& aceeasi referint& spatial’. La gestionarea bazei de date, pot apare diferite probleme, cum ar fi: - redundanta datetor, - _inconsistenta datelor (aceleasi date find pastrate in mai multe colectii), ~ _constrangeri la distributia datelor, ~ absenta standardetor, - insecuritatea datelor. Bazele de date elimina sau reduc deficientele mentionate mai sus. Astfel, intr- 0 bazi de date : - datele sunt accesibite oricérui program, ~ datele sunt independente de programe, ~ datele nu sunt duplicate in mai multe fisiere diferite, ~ datele sunt consistente, in sensul ci modificarea unei date este perceput’ de toate programele care o utitizeaz’, - ~ in timitarea dreptului de acces se asigurd o securitate sporitd a datelor, - se asiguri un control centralizat al incadrarii datelor in standardele specifice unei organizatii. Pentru a realiza aceste obiective, pe lang colectia de date propriu-zisé, este necesar sd existe un set de programe care sa asigure efectuarea operatiilor specifice structurilor de date. Acest set de programe formeaza un Sistem de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) reprezentat schematic in figura 12. ”Taent date specifice eadastrulut im Liste ~ corpori de proprieiate || -constueti 4] —twonsoane retea eda (ap, canalizar, elocticitate/Tominat public, termoficare), + none document urbanism + ai zone evenimente ‘manifesta eu caracter public care oeupa domeniul public) = toaleteecologice “firmelperimetresalubritate * depozite do deseuti = tronsoane ax artere zone documentaii urbanism zane control = ler reget ediitare = lusts} modernizarelreparapi sere obiective de uiltate publica “trasee RATB = zone documenta urbanism ~ aii zone evenimente (nanifesiafi cu caracter public «are ocupli domeniut public) = toalete eeologice Filtrare cdutare ficare imobil dup adresi/ identificare date tehnice ar Fidentficare date sp canalizare, clectricitate, termoficare)/ Reglementari urba SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU jiuridice ale corpului de proprietate/identificare fice cadastrulul edilitar (dotare edilitare-refea api, * ‘Ad hoe Gimobile) Predefinite ] (Cauta corpuri de proprictate | Casta consi Cau parr, spi vera aut Conduite api dupa diametrs RRE_Date tchniceeimine de viaiore RF_Cote gus de seurgere ci ‘generare rezultate in fereastra de date / strat grafic ‘Canta slp de lem ‘Canti zone sesizare / reclamatie privind iluminatul public Cauti depozite Cauth parcuri, spafii verzi CCauté partida cadastrala dupa rnume proprietar Cauta peretre salubritate (Cauts trasee transport in comun Canta construct eu destinatia contre comeceiale (Cauta construct contorizate Coutd puncte termice Cauta constroctii la 1000 m de ppunctle ter ‘Cauti parcuri, spaii veri ‘Cauti conducte api dup’ diametra Date tchnice (imobile, documentajie urbanism, rejeleedilitare api, canalizare, termofleare, twalete pul ddegcuri, imobite, lucriri Ia ree sesizarieclamafi ituminat public); © anal > depozite cdilitare, date tehnice arteri, perimetre/firme de salubrizare, uaseele RATS, zone Documente (avize CTE, acorduri extindere refra apd, canalizare, acordur extindere refeatermoficare) Fig. 12 - Sistem de Gestiune a Bazei de Date Utilitatea sistemelor informatice geografice: avantaje si dezavantaje Avantaje: - datele sunt mai bine organizate, ~ elimina redundanta in stocarea datelor, - permite facilitatea actuatizaritor, - permite anatize, statistici si noi cdutri mult mai usoare, 38SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU + _utilizatorif sunt mai productivi. Dezavantaje: - creazi complexitate, - are costuri ridicate, - modificirile din teren trebuie operate frecvent, - dificultti in formarea de personal. Alte domeniile de aplicatie ale GIS Pe langa domeniul geo-topo, GIS are diverse aplicatii in domenii diferite cum ar fi sln&tate, stiinte sociale, financiar-bancar, criminalistica, turism, geologie, mediu, privind: ~ aplicarea metodei GIS pentru evaluarea cazurilor de methemoglobinemia infantila, prin care se identifica zonete de risc; ~ studiul de impact asupra mediului in sprijinul planificarii urbane a folosintelor de teren, folosind tehnologie Open Gis; ~ catcularea timpului de raspuns in cazul unor dezastre naturale sau detimitarea zonelor umede care au nevoie de protectie impotriva poluarii ~ folosind hartile zonelor umede, diferentetor de nivel, retelei hidrografice, terenului si ale solurilor, GIS-ul poate produce un nou strat (situat deasupra acestora) care aranjeaz zonele umede conform cu sensibilitatea lor relativa de a produce pagube in apropierea fabricilor si locuintelor. Domeniile mentionate mai sus justific’ adoptarea denumirii de GIS urban, propusa a fi utilizata tn cadrut continutului acestei teze. Evaluarea economica a implementarii unui GIS Urban Prin implementarea unui sistem informatic geografic urban se intelege utilizarea unei dotari materiale (echipamente de calcul, periferice si software SIG) si a unor diverse surse de harfi de catre o organizatie in vederea dezvoltSrii unei aplicatii bine definite. Evaluarea eficientei implementiirii acestuia porneste de la estimarea costurilor $i beneficiilor legate de aceasta activitate. »”SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Structura costurilor implementarii unui GIS urban provine din cheltuieli efectuate pentru: achizitia de echipamente; achizitia de programe; pregitirea personalului; implementarea, instalarea solutiei/software-ului; = introducerea datelor; intretinere anuaté (programe, echipamente, instruire personal). ‘in acest context, principalete cheltuieti provin din: achizitia; conversia; + actualizarea; intretinerea datelor. Softuri ce asigura crearea si actualizarea suportului de referinta spatial necesar la implementarea unui sistem informatic urban Din varietatea de softuri care asigura crearea si actualizarea suportului de referingé spatial necesar ta implementarea unui sistem informatic urban (ARC/INFO, INTERGRAPH, ARC/CAD, MGE/PC, GEOMEDIA, etc.), s-au impus GeoMedia Professional si aplicatia Map2Net ce se dezvolta pe platforma GeoMedia, datorita facititatilor ce le prezintd aceste softuri si nu in ultimul rnd datorita costurilor de achizitionare mai mici, comparativ cu costurile de achizitionare a altor produse similare. GeoMedia Professionat ofera instrumente de captura si editare mai rapide, mai inteligente si mai usor de utilizat decat orice functionalitate din sistemele traditional. Aceste instrumente permit gestionarea intr-un mod eficient a datelor spatiale, date ce reprezinta cel mai important bun al unui sistem informatic. Pornind de la flexibilitatea si standardele deschise ale tehnologiei GeoMedia, GeoMedia Professional si aplicatia MapZNet ofera beneficit suplimentare si de productivitate sporita in colectarea si modificarea datetor, in implementarea bazelor de date geospatiale precum si in gestionarea eficient a acestora, calitati ce scot in evidenta aceste produse. 40SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU GeoMedia Professional Facind parte din noua generatie de sisteme informatice, GeoMedia Professional este rezultatul multor ani de munca in dezvoltarea unui standard cu adevarat deschis. GeoMedia Professional extinde GeoMedia cu posibilitatea de a reatiza capturi de date, intretinere si management, fiind primut produs deschis, pentru profesionistii sistemelor informatice. GeoMedia Professional foloseste tehnologia Microsoft Windows, find instrumentul perfect pentru colectarea datelor, popularea bazei de date si reprezentarea informatie in harti precise, pentru distributie si prezentare Dintre facilitatile acestui produs, mentionim: ~ integreaza dinamic imagini vector si raster; - este projectat pentru intregul flux de lucru al unui sistem informatics *- captura rapid a datelor, detectarea automata a erorilor; + instrumente de plasare inteligenti a obiectelor si editarea dinamic&; ~ management al datelor centrat pe obiect; ~ conexiuni directe ta depozite de date; ~ interogiri spatiale si dupa atribute; ~ reatizarea de harti tematice; - analiza proximitatii; ~ crearea zonelor buffer; + transformari din mers” ale proiectiei; - facilitti multimedia; ~ instrumente de editare a compune! i hartitor; ~ instrumente de afisare cartografica; - sabloane (template) cartografice; ~ suport pentru formatele de iesire PostScript, CGM, HPGL; ~ personalizare cu timbaje de programare standard a interfetei grafice si a apticatiilor; - comunicare cu SGBD prin ODBC; + arhitectura client/server. GeoMedia este un instrument puternic care permite aducerea datelor din baze de date separate intr-un singur sistem informatic, pentru vizualizare si analizi. Cu AlSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ajutorul GeoMedia se pot preveni probleme ca redundanta datelor sau date neactualizate, atata timp cat toti utilizatorii acceseaz informatiite grafice dintr-o singura sursa. GeoMedia faciliteazd schimbul de date si metadate in conformitate cu standardele pentru infrastructura de date spatiale, specificate in directiva INSPIRE si OGC. De asemenea, furnizeazi metode simple pentru integrarea datelor si serviciilor alturi de cele mai populare browser-e pentru date geospatiale si anume: Microsoft's Virtual Earth and Google Maps. Prin utilizarea GeoMedia Professional, se pot face conexiuni simultane in timp real intre date geospatiale aflate in diverse locatii de stocare, pot fi analizate relatiile dintre date, se pot transforma datele in harti precise si gata finisate pentru distributie si prezentare si in general, datele pot fi accesate de diversi utitizatori. GeoMedia Professional ofera toate functionalitatile unice ale GeoMedia, de accesare a datelor geospatiale in toate formatele importante, impreuna cu o suit completé de instrumente de prezentare si analizd. in plus, ofera instrumente inteligente de captura si intrefinere a datelor spatiale intr-o bazi de date relational construita la nivel de standard. Prin combinarea productivitatii mediilor de tip CAD cu abilitatile specifice de tip GIS, GeoMedia Professional ajuta ta capturarea datelor clare si corecte din prima incercare, evitind probleme traditionale gen suprapuneri de arii, zone neinchise, tinii care nu ating sau depiisesc punctul de destinatie. GeoMedia este proiectat s& fie extensibil pentru orice tip de flux de lucru, respectand ceringele utilizatorilor. Acelasi mediu de dezvoltare furnizat catre clienti, este utilizat pentru realizarea produselor proprii, garantand astfel o platforma stabila de dezvoltare. Printre softurile care asigura crearea si actualizarea suportului de referinta spatial necesar la implementarea sistemulut informatic urban se numara si aplicatia Map2Net ce se dezvolta pe platforma GeoMedia. Aplicatia Map2Net Map2Net este un motor Web de generare de hirti in domeniut sistemetor informatie. Acest motor se bazeazi pe Geomedia Web Map si este capabil si gestioneze informatiile unui sistem informatic urban la nivelul administratiei tocale. 2SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Map2Net este un instrument creat in scopul de a extinde functionalitatile specifice managementului informatie’ geospatiale caracteristice aplicatiitor de baz’. Consultantii in solutii geospatiale au creat impreund cu programatorii, functii noi necesare mediului de afaceri romanesti in general si a administratiilor publice in particular. Cu ajutorul Map2Net se pot crea metadatele corespunzatoare solutici geospatiale. in solutia geospafiala pentru a putea accesa atat datele grafice cat si pe cele non-grafice, asociate datelor grafice, denumite in continuare date descriptive, este necesara existenta metadatelor acestora. Aplicatia dispune de urmatoarele categorii de resurse: 1) Sursele de date integrate in aplicatie, denumite generic resurse primare: ‘© conexiunile disponibile ta bazele de date asociate; © tabelele disponibile. 2) Resursele proprii, specifice solutiei, denumite generic resurse secundare: © grupuri de utilizatori - seturi de privilegii, drepturi de acces ta date si functionalitati corespunzitoare compartimentetor primiriei: directii, servicii, birouri, comisii, etc; © utilizatori ~ angajatii cArora ti se asociazA un utilizator de sistem; un utilizator poate face parte din unul sau'mai mutte grupuri de utilizatori; © domenii de utilizare - colectii de teme, care se pot grupa dup un criteriu bine definit; 3) Temeyinterfefe utilizator - cotectii de informatii si functionalitti necesare in mod Curent pentru o anumit& activitate de baz’; in spatiul de lucru al unei teme, utilizatorul are la dispozitie 0 combinatie particularizaté de straturi, cereri, liste si comenzi/functii. 8SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU FLUXURI DE LUCRU PENTRU CREAREA $1 ACTUALIZAREA DATELOR UTILIZAND GEOMEDIA $I MAP2NET Una din cele mai importante etape in cadrut gestionarii unui sistem informatic © reprezinta crearea $i actualizarea datelor prin diverse fluxuri de lucru_specifice. ‘in paginile ce urmeazA vom prezenta cateva din cele mai reprezentative fluxuri de lucru specifice activitatilor deffsurate in cadrul SiG-ului creat la nivetut municipalitatii. Creearea fluxuritor de tucru, atat pentru actuatizare cat si pentru interogarea bazei de date reprezenta o necesitate in vederea obtinerii unui randament ridicat in vederea exploatirii eficiente a unui SIG. Aceste fluxuri au fost create utilizand GeoMedia i Map2Net. Fluxul de lucru pentru actuatizarea datelor, se refera la: © actualizarea datelor grafice - geospatiale; aceasta structura a claselor de elemente grafice se creaza tuand in calcul existenta tuturor elementelor de detaliu existente in teren precum si a elementelor ce urmeaza a fi adiugate ulterior credrii sistemului informatic; © actualizarea datelor descriptive - atributele asociate elementelor grafice Actualizarea datelor grafice se poate realiza in patru moduri: - pe baza coordonatelor punctetor de inflexiune, - pe’baza distantelor si unghiuritor, - pe baza planurilor scanate, - pe baza datelor CAD. Astfel sunt patru cazuri, care implica crearea datelor grafice si introducerea datelor alfa-numerice. jin toate cazurile, crearea elementelor grafice presupune initial setarea spatiului de lucru. In figura 13 este prezentata schema de principiu a unei Baze de Date UrbaneSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Planurt scanare georeferentiere —_—— Actualizarea datelor ‘*Ssuratori figiere de coordonate >| geocodare Bou date gratice date descriptive Date CAD definirea scheme CAD ‘importul datetor pe structura Atasarea documentatiei Printarea/Plotarea planuritor Extragerea rapoartetor Fig. 13 - Schema de principiu a Bazei de Date Urbane Actualizarea datelor grafice Operatiunea de actualizare a datelor, este una dintre cele mai importante si frecvente operatiuni din cadrul unui sistem informatic. Studiile arat& cA aceasta operatie reprezinté 60-70% din costurile unui sistem informatic. jin cele ce urmeaza voi descrie, la modul general, procesele de actualizare a datelor referitoare la proprietati, utilizand soft-ul Geomedia Professional. Actualizarea se face parcurgand urmatorii pasi: Actualizarea datelor geospatiale pe baza coordonatetor punctelor de inflexiune Primul lucru care se face in cadrul acestui proces de actualizare a datelor referitoare la o proprietate este identificarea adresei. Jn acest scop se deschide GeoMedia Professional, cu spatiul de lucru baza de date urbana numita BDU10, care are setata conexiunea la baza de date urban’. Inainte de inceperea generarii elementelor grafice, se seteazi spatiul de lucru, apoi se identifica adresa, respectiv numarul postal si artera (figura 14). 45SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig, 14 - Cautare artera Dupi aceast etapa se trece la generarea elementului grafic cdnd se introduc coordonatele vertecsilor, separatorul intre unitati si subunititi, precum si separatorul intre coordonatele x, y siz fiind dati de configurarea sistemului de operare (figura 15). Fig. 15 - Selectie pentru introducerea coordonatelor Dupa introducerea tuturor punctelor se genereaza elementul grafic in clasa de elemente specifici (figura 16) si urmeazi etapa de introducere a datelor alfanumerice de tipul: bloc, numér nivele, numar subsol, aria constructiei, etc. Fig. 16 - Selectare clasa de elemente Acestea se introduc in campurile corespunzitoare elementului grafic creat. in cazul in care ne referim la un corp de proprietate nou, care s-a creat prin comasarea sau divizarea unui corp de proprietate existent in planurite la scara 1:500 care s-auSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU vectorizat, apare necesitatea crearii unui cmp suptimentar cu valoarea_,,istoric” pentru a recreea posibilitatea vizualizarii atat pentru situatia graficd actualizati cat si pentru vizualizarea situatiei grafice vechi. Generarea elementului grafic nou, se poate face si daca se dispune numai de distante si unghiuri fn loc de coordonatele x, y, z. in acest caz, dupa selectarea clasei de elemente grafice cu care se vectorizeaz si se introduce valoarea masurati se trece la pasul urmator care permite inserarea ei sub un anumit unghi. jin continuare, in ambele cazuri, dupa generarea elementului grafic, asociat Clasei de elemente, se poate trece la introducerea elementetor alfanumerice asociate elementului grafic respectiv. Descrierea amanuntité a procesului de actualizare a datelor geospatiale pe baza coordonatelor punctelor de inflexiune este prezentat in Anexa A1. Actualizarea datelor geospatiale din distante si unghiuri Aceast operatiune presupune in prima faz, setarea spatiului de lucru, operatiune ce se efectueazi ca si in cazul actualizirii datelor spatiale pe baza coordonatelor punctelor de inflexiune. Odatd ce aceasti etap’ este realizati se Procedeazi in mod similar ca in subcapitolul mentionat, cu deosebirea cA generarea elementului grafic nou, se poate face si daca se dispune numai de distante si unghiuri in loc de coordonatele x, y si z. in acest caz dupa selectarea clasei de elemente grafice cu care se vectorizeaza $i se introduce vatoarea masurati, se trece la pasul urmator care permite inserarea ei sub un anumit unghi. in continuare, dupa generarea elementului grafic se poate trece la introducerea elementetor alfanumerice asociate elementului grafic procedand ca in Modul descris anterior, cu mengiunea c& in ambele cazuri,atat ta actualizarea datelor gcospatiale din coordonate cat si la actualizarea datelor geospatiale din distante si unghiuri, elementele alfanumerice asociate elementului grafic creeat sunt identice, dintre acestea amintim: numérul cadastral, numar carte funciar’, suprafata din act, suprafata masurata, etc. a1SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Actualizarea datelor geospatiale pe baza planurilor scanate jin cazul in care actualizarea se realizeazi pe baza planurilor scanate, ta diferite sc&ri, care au marcate puncte de coordonate cunoscute, se va urmérii urmatorut flux de lucru: scanarea planutui, crearea punctelor de constrangere, calibrarea - georeferentierea planului, vectorizarea elementelor grafice cu introducerea atributelor - datele alfa-numerice. Dup& operatia de scanare si setarea spatiului de lucru similara cu cea descrisi anterior, urmeazi etapa de creare a punctetor de constrangere creandu-se 0 bazi de date numita Linif.mdb, care contine clasa de.elemente Linii(Compound) cu ajutorul c’reia se vectorizeaz’ punctele de constringere. Deoarece aceste puncte nu este necesar si fie stocate in baza de date BDU, se va utiliza clasa de elemente generici »Linii” cu optiunea Point, din baza de date Linii.mdb, urmand a fi introduse coordonatele x, y ale primului punct de constringere. Similar se introduc minim patru puncte de constrangere, din cele existente pe plan, astfel etapa de generare a punctelor de constrangere fiind incheiata Etapa de calibrare a imaginii rastru numita si georeferentiere parcurge urmatorii pasi: ~ imaginea scanata este salvata in directorul de lucru; + se insereaza imaginea de lucru (figura 17); 48SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 17 - Comanda inserare imagine rastru - se selecteazi baza de date Linii - se definesc colturile ariei in interiorul caroului in care va fi plasat fisierul imagine corespunzitor si se determina afisarea imaginii in fereastra hart in interiorul caroutui; > se selecteazi imaginea si se apeleazi comanda de georeferentiere; - cu ajutorul unei ,,noi inregistrari” (figura 18) se mareste zona Punctului sursd pentru a putea fi usor selectat si de asemenea zona Punctului destinafie corespunzator tuturor celor patru puncte de georeferentiere; Fig. 18 - Selectare opt tiune New - in final se verificd eroarea medie p&tratic& corespunzatoare fiecirui Punct georeferentiat pentru ca acestea sA se incadreze in tolerante. Odata ce etapa de georeferentiere este finalizata, se poate demara procedura de vectorizare a planutui, Ultima etapa ,vectorizarea elementelor grafice cu introducerea atributetor alfa-numerice”, din cadrul actualizérii datelor geospatiale pe baza planutilor scanate, presupune inserarea imaginilor raster georeferentiate anterior urm&nd ca vectorizarea si foloseascd ca suport imaginea raster astfel prelucrati. Printr-o succesiune de comenzi prezentati detaliat in Anexa A2, se efectueazi vectorizarea Planului scanat $i georeferentiat, in acest mod se poate considera ca etapa de 49SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU realizare a suportului de referinta spatiala a fost finalizat, urmand partea de introducere a datelor alfa-numerice care se efectueazi in mod similar cu cea prezentati anterior. Descrierea amanuntité a procesului de actualizare a datetor geospatiate pe baza planurilor scanate este prezentat in Anexa AZ. Actualizarea datelor geospatiale pe baza datelor CAD Ultima modalitate de introducere a datelor geospatiale se bazeaza pe datele CAD. Pentru conectarea la date de tip CAD si importut acestora in baza de date, trebuie specificat figierul CAD care va fi prelucrat; elementele din acest figier vor fi aduse in GeoMedia in sistemut de proiectie al elementelor. Acest tip de actualizare parcurge trei pasi: - crearea schemei CAD; + conectarea la figierul de date CAD; ~ importul datelor in baza de date urbana. Crearea schemei CAD are la baz definirea fisierului CAD (figura 19) cu toate setirile aferente asa cum sunt descrise in Anexa A3, urmata de selectarea caii citre directorul in care sunt salvate datele CAD precum si a fisierului de coordonate (figura 20) cu ajutorut caruia se definesc vectorii ce urmeazii a fi creeati. Fig. 19 - Selectie optiune CADSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 20 - Selectie fisier coordonate Urmeaz partea de corelare a informatiilor prin denumirea primei clase de elemente, selectarea fisierului care confine sistemul de coordonate si activarea optiunii care corespunde cu tipul elementului grafic din fisierul CAD. in acest fel s-a creat schema CAD utilizata la actuatizarea datelor geospatiale. dat creat schema CAD, elementele grafice si datele pot fi vizualizate in GeoMedia. Pentru conectarea la datele CAD, sunt necesare a se efectua urmatoarele setiri preliminarit: tiput conexiunii CAD, denumirea conexiunii, selectarea schemei CAD creat anterior, precum si selectarea in legend a elementelor grafice necesare actualizarii datelor geospatiate. in acest mod conectarea la fisierul de date CAD a fost realizata, Ultima etapa este importul datetor in baza de date urband. in cazul in care elementele provenite din fisiere de tip CAD au acelasi tip de geometrie ca si elementele din GIS, se selecteaz elementul sau elementele grafice si se selecteazii clasa de elemente corecti, unde vor fi introduse datete descriptive. in cazul in care elementele provenite din fisiere de tip CAD nu au acelagi tip de geometrie ca si elementele din GIS, se selecteazi elementele grafice care definesc stSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU suprafata si se seteazi clasa de elemente destinatie, unde vor fi introduse datete descriptive. Acesta este un mod de a importa date in Baza de Date, in vederea actualizarii acesteia. Descrierea am&nuntité a procesului de actualizare a datelor geospatiale pe baza datelor CAD este prezentata in Anexa A3. Actualizarea datelor descriptive Fluxul de lucru pentru actualizarea datelor descriptive se referd la: - asocierea numerelor postale ta corpul de proprietate; - asocierea proprietarilor/administratorilor; ~ asocierea documentelor. Operatiile de asociere se realizeazi ulterior, dupa crearea elementului grafic,folosind functiile dezvoltate in Map2Net. ‘in vederea gestiunii activitatilor zilnice, utilizatorii sistemului informatic acceseaza funcffile Bazei de Date(BD). Utilizarea BD serveste la: = consuttare in vederea pastrarii istoricului unui corp de proprietate, introducerii numeretor postale actuale sau actuatizarii unui numar postal, cu trecerea vechiului numér in istoric; - incircarea, modificarea datelor tip de proprietar sau administrator sia tiputui de proprietate. in continuare se vor exemplifica pasii care trebuie parcursi pentru actualizarea numerelor postale si se vor analiza patru cazuri: - numar postal nou; - numar postal cu pastrare istoric; - _pastrarea istoricului corpului de proprietate; - schimbarea starii numerelor postale si corpurilor de proprietate trecute in istoric. Numér postal nouSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Map2Net este proiectat si poati folosi mai multe aplicatit. jin vederea accesarii aplicatiei dorite se utilizeazA numele utilizatorului st parola de acces si se va intra direct in interfata pentru lucru specific’ utilizatorului Cu lista de teme la care acesta are acces (figura 21). Fig. 21 - Setarea utilizatorului In functie de necesitati se selecteaz tema dorit (figura 22) Fig. 22 - Selectie tema Pe ecran se va incarca harta dorit&. Se incarca legenda temei curente, unde se Prezinta straturile, cat si starea lor la momentul construirii hartii (figura 23). Straturile sunt grupate dupa categorii si ordonate corespunzator, iar in dreptul fiecdrui strat este afisat numérul de elemente grafice afisate in hartd. 33SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU rapes: Fig. 23 - Selectie incarcare hart Urmeazd etapa de locatizare a adresei, folosind bara de instrumente prezentata in figura 24, fie prin specificarea numarului postal si arterei (figura 25), fie numai specificarea arterei, urmand ca dupa afisarea tuturor inregistrarilor care au ‘indeplinit conditia de mai sus, sa fie selectata una din optiunile dorite si sa fie afisate in hart (figura 26). s4SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 26 - Afigarea in harta a elementului dorit Noul numar postal se va insera in hart, folosind bara de instrumente prezentati in figura 27, in clasa de elemente specifica numerelor postale, adaugandu- se atributele corespunzitoare acestuia din baza de date creat (figura 28). Fig. 28 - Introducerea noului numar postal. Actualizarea numarului postal cu pastrarea istoricului in cazul in care se modificd numéarul postal, noul numar postal va fi asociat corpului de proprietate, iar numarut postal existent va fi trecut in istoric. Pentru aceasta se selecteazi geometria de tip punct a noului numér postal, avand ca rezultat aparitia unui punct de culoare rosie in dreptul numérului postat selectat. Urmeaz selectia corpului de proprietate, folosind bara de instrumente prezentata in figura 29 si implicit deschiderea figei de editare in care sunt trecuti toti 35SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU parametrii numarului postal selectat, de unde se modifica setarile de editare astfel jnct in lista de numere postale trebuie si apara numérul postal creat si selectat anterior. ccm Koo Fig. 29 - Asociere element selectat din hart Dupa aceasta se activeazi tnregistrarea din lista de numere postale a corpului de proprietate care corespunde numérului postal care trebuie trecut in istorie, se efectueazii setirile specifice de schimbare a tipului de stare din actual in istoric, cu mentionarea datei cAnd a fost efectuata schimbarea. Ca urmare a acestei comenzi, numarul postal trecut tn istoric va disparea de pe hart si va aparea in lista cu istoric al corpului de proprietate respectiv. La finalizarea etapei trebuie si se tind cont de faptul ca, in cazul in care, se repeta in aceeasi sesiune de lucru operatiunile de generare de numere postale noi si de trecere in istoric, va trebui ca dup fiecare asociere a numdrului postal ta corpul de proprietate sé se deselecteze numérul postal pentru care s-a finatizat asocierea la corpul de proprietate, folosind bara de a instrumente prezentata in figura 30. Fig. 30 - Deselectare geometrii aflat stare de selectie Acest lucru este obligatoriu in vederea unei inregistrari corecte a istoricului unui numér postal in baza de date existent’. Descrierea am&nuntit’ a procesului de actualizare a datelor descriptive referitor la numar postal si respectiv la pastrarea istoricului acestuia este prezentata in Anexa M4. Pastrarea istoricului corpului de proprietateSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU in cazul in care noul corp de proprietate s-a creat prin divizarea, sau prin comasarea unui corp de proprietate existent, se asociaza la corpul de proprietate actual, corpul devenit istoric, Pentru aceasta, se identifica corpul de proprietate creat anterior, dupa adres si se selecteazi corpul/corpurile de proprietate istoric, operatia de selectare realizandu-se pentru toate corpurile de proprietate care au fost comasate. Din lista de actiuni afigata, se selecteaz’ comanda Selecteazd/Deselecteazé, in cazul executiel corecte a acestei operaiuni, corpul de proprietate selectat colordndu-se in rosu, se actioneaza butonul Afiseazdi/Ascunde straturi, se selecteazi corpul de proprietate nou creat, iar din lista de actiuni disponibile se alege comanda Fisii de editare, se deschide figa de detaliu a corpului de proprietate din care se selecteaza tab-ul Istoric si se selecteaza butonul Asociazd element selectat din hartd. in tista de corpuri proprietate istoric trebuie sé apar corpurite de proprietate care s- au comasat si se salveaz asocierea. in cazut divizarii unui corp de proprietate, se repeti asocierea in istoric a corpului de proprietate initiat la toate corpurile de proprietate rezultate tn urma divizirii. Schimbarea starii numerelor postale si corpurilor de proprietate trecute in istoric in cazul divizarii unui corp de proprietate sau in cazul comasirii, se efectueaz si modific3ri la nivelut geometriei de tip arie a corpului de proprietate, urmand ca din lista de actiuni afisata in fisa de editare s& se selecteze inregistrarea cu numarul postal care figura ca actual pan’ Ja tucrarea curenti si starea acestuia si fie schimbata din actual in istoric. Descrierea aminunfitA a procesului de actualizare a datelor descriptive referitoare la pastrarea istoricului corpului de proprietate si respectiv la schimbarea starii numeretor postale si corpurilor de proprietate trecute in istoric este prezentat& ‘in Anexa A5. Utilizarea aplicatiei Map2Net la crearea si actualizarea datelor pentru Cadastru Imobiliar - Edilitar 37SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Pentru exemptificarea fluxului de tucru, pentru crearea si actualizarea datelor utilizand GeoMedia si Map2Net, se prezintd in continuare utitizarea aplicatiei Map2Net in cadrul Cadastrului Imobitiar-Edititar. Fluxul pentru Cadastru Imobitiar- Edilitar presupune parcurgerea urmatorilor pasiz + logarea la aplicatie, - selectarea temei, - identificarea adresei, - vizualizarea, - actuatizarea datelor. Sectiunea de login Aceasta etapa presupune legarea la aplicatie, acest lucru realizandu-se prin accesarea aplicatiei prin introducerea numelui si parolei utitizatorului (figura 31). Astfel se va intra direct in interfata pentru lucru specifica utitizatorului, Fig. 31 - Introducerea in aplicatia M2N Dupa logarea la aplicatie urmeaza etapa de selectare a temei. Selectarea Temei Etapa parcurge urmatorii pasi: + setarea temei specifica cadastrului edilitar-imobiliar; 38SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ~ urmeazii etapa de incarcare a hartii la scara setata de utilizator in functie de specificul activitatti desfasurate; ~ se incarc tegenda temei curente in care se prezintd straturile, ct si starea tor ta _momentul construirii hartii, find grupate dup categorii si ordonate ‘corespunzator; - setarea parametrilor (figura 32); Fig. 32 - Fereastra ,Valori Parametri” Identificarea unei adrese £tapa de identificare a unei adrese se efectueaz cu ajutorul barei de instrumente (figura 33) sau a tabu-rilor specifice (figura 34). Fig. 33 - Bard de instrumente cAutarea adres 39SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 34 - Cautarea unei adrese Cautarea se poate face in mai multe moduri in functie de datele detinute: = dup numar postal si arter’; - numai dup artera urmand a fi selectat numarul postal din tista numerelor postale afisate de pe strada selectata; Urmeaz etapa de afisare in hart& a numdrutui postal cAutat selectindu-se cu aceastd ocazie si scara hartii dorite (figura 35), harta urmand a fi centrat pe adresa cautata. Fee ee Fig. 35 - Afigarea in hart a numérului postal cdutatSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Vizualizarea si actualizarea datelor geospatiale Acest proces contine atat vizuatizarea si actualizarea atributelor elementelor grafice cat si asocierea proprietarilor la corpurile de proprietate. Vizualizarea si actualizarea atributetor elementelor grafice Vizualizarea si actualizarea se pot realiza fie pornind din hart, fie pornind din list sau tabele. Pornind din mediul harta, in fereastra hart se selecteazi elementul grafic, corput de proprietate si din lista de actiuni, se selecteaza fisa de editare (figura 36). Fig. 36 - Selectare ,Fisd editare” In fisa de editare a corpului de proprietate se urmiresc atributele asociate asa cum este exemplificat in figura 37. aSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 37 - Fisa corpului de proprietate Urmeazi partea de selectare a listei corpurilor de proprietate (figura 38). Fig. 38 - Selectarea listei corpurilor de proprietate Odata ce lista corpurilor de proprietate a fost afisata, urmeazi partea de interogare a datelor prin cdutarea corpului de proprietate prin definirea numérului postal si a denumirii arterei ca in figura 39. Partea de vizualizare a corpului de proprietate este indeplinita in momentul in care se actioneaza comanda de afisare in hart a corpului de proprietate (figura 40). aSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Urmétoarea etapa consta in asocierea proprietarilor la corpul de proprietate. Asocierea proprietarilor la corpul de proprietate Pentru a putea asocia numele proprietarilor la corpul de proprietate este obligatoriu parcurgerea urmatorilor pasi: ~ se selecteaz corpul de proprietate ciruia urmeazi s&-i asociem numele proprietarului; + se deschide fisa de editare (figura 41); Laid "| aSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 42 - Selectarea subformutarului ,,Proprietari/Administratori” jn cadrul cdruia urmeaza sa fie cdutat numele proprietarului (figura 44) din lista de persoane existent in baza de date (figura 43) ce urmeazii sa fie asociat corpului de proprietate. Fig. 43 - Deschidere ,,List& vizualizare persoane” De mentionat faptul c& interogarea dupa numele persoanei cautate se poate face scriindu-se tot numele persoanei sau un grup de litere din numele persoanci, ca de exemplu lones pentru a cduta persoanele cu numele fonescu; de asemenea se pot utiliza optiuni de cdutare ignordnd majuscule/minuscule sau diacritice cea ce prezint un avantaj din punct de vedere al timpului alocat cAutarii. Fig. 44 - Cautarea persoanei Pentru a vizualiza $i istoricul unei artere, se va proceda asa cum este prezentat {n subcapitotul ce urmeaza. Vizualizarea istoricului unei artere Acest tip de activitate are la baz parcurgerea urmatorilor pasi:SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se selecteazé baza de date, folosind bara de instrumente prezentata in figura 45, stucturata sub forma de lista; Fig. 45 - Selectie buton ,,listi” - odatd ce listele au fost deschise (figura 46), urmeaza partea de cdutare a arterei dorite prin interogarea-bazei de date, in care se pot defini orice combinatii de criterii, pe unul sau mai multe campuri, inclusiv cu operatori de tipul Confine, Mai mic decat, Diferit de, disponibili in lista derutanta din primul camp la fiecare criteriu; in al doilea cmp al criteriilor de c&utare, se introduc valori sau se selecteaz cu ajutorul listei derutante, in functie de cémpul pe care se defineste criteriul. Astfel vor fi afisate doar inregistrarile care indeplinesc criteriile dorite (figura 47);SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig, 47 - Lista editabila nomenclator artere - in acest mod se poate selecta artera cdutata si se poate vizualiza istoricul arteref; evolutia denumirii arterei se prezinté sub forma arborescenta asa cum este prezentata in figura 48, Sa hao ian taka Fig. 48 - Evolutie Artera Descrierea amanuntita a procesului de actuatizare a datetor pentru Cadastru Imobiliar-Edilitar este prezentata in Anexa A6. Rapoarte sintetice utilizAnd datele existente in BDU Rapoartele ce pot fi intocmite se obtin prin interogarea bazei de date gestionate de sistemul informatic. Pentru consuttarea rapid a datelor si tiparirea acestora, prin actionarea butonului corespunzator marcat marcat in bara de butoane a ferestrei principale a apticatiei, sistemul pune la dispozitie trei optiuni de rapoarte sintetice cum se vede si jn figura 49(specifice activitatilor desfasurate): + Informatii adres: CADA-Date istorice; = Informatii adresa specifice SNU: Consultare Adrese; * Informatii artera specifice SNU: Figa Arterei.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ane Fig. 49 - Selectie rapoarte Rapoartele pot fi vizualizate pe ecran sau pot fi tiparite, utilizand optiunea de printare a browser-ului de Internet (figura 50). Fig. 50 - Opfiune printare Pentru tipirire, se poate specifica modul de incadrare in pagina a raportului prin previzualizarea acestuia (figura 51). 6SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 51 - Print Preview in paginite ce urmeaza voi prezenta trei tipuri de rapoarte specifice. CADA-Date Istorice Acest tip de raport furnizeazi toate categoriile de informatii inregistrate, pentru o anumita adresa specificata de utilizator prin: * artera - specificarea arterei se reatizeazi prin selectia din lista de rezultate dati de cautarea dupa o secventa de caractere din denumirea arterei, furnizat de utilizator; * numar postal - specificarea numarului postal se realizeazi prin alegerea acestuia din lista de numere postale corespunzatoare arterei (figura 52). 6SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 52 - Selectare adres Pentru obtinerea raportului se parcurg urmatorii pasi: - se specificd secventa de caractere din denumirea arterei si se ‘incepe cautarea dorita (figura 53); Fig. 53 - Cautare artera ~ se alege artera dorita si se incepe cutarea numerelor postale aferente alegerii efectuate (figura 54); Fig. 54 - Cautare numar ~ se alege numarul postal dorit (figura 55); oSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 55 - Alegerea numarului postal ~ se confirma specificatiile realizate, care vor deschide fereastra de continut a raportului (figura 56).SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ins 726 erate maka In Postar 391 CADA - RAPORT DATE ISTORICE 1. Evidente cadastrale 1986 11 o8cn | Snaieioieiaa: (087 475407 2. Titular rol 2.4 Thutat ro! 1992 Nu santinregiarate date 2.4 Tituat rot 1904 ‘Nu sunt iwogisrate date 3. Acte normative 3.1 Acte Nomatve-Decrete/Decizimotéran fis7o Bec 92/50 |80=281mp,100%naniCiadre | B70 DEC 920 PEA ICretone-9660 SAD | 3.2 Navonatizare (Dectet 92.1950) Fig. 56 - Raport tip CADA Raportul tip CADA-DATE ISTORICE este prezentat in detaliu in Anexa A7. Consultare Adrese Acest tip de raport furnizeazi toate informatiile inregistrate pentru una sau mai multe adrese specificate de utilizator (figura 57) prin: artera si numar postal. mSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fig. 57 - Consultare adrese Metoda este similard cu cea prezentati anterior, urmand fn ordine aceeasi pasi, cu mentiunea ci raportul final este generat pentru adresa cautat. Dintre pasii parcursi amintim: secventa de cAutare a arterei (figura 58) si respectiv a numarului postal (figura 59 si 60), in final optinandu-se confirmarea specificatiilor realizate, care va deschide fereastra de continut a raportului (figura 61). Diferenta dintre cele dou’ tipuri de rapoarte const in faptul c, in primul caz se referd la date istorice iar in cel de-al doilea se refer la date actualizate. Fig. 59 - Cautare numar postalSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU CONSULTARE ADRESE Piga acreesi STAADA Pate S. Aurion RS Re A. Ineadrare adress Fig. 61 - Tip raport Consultare Adrese Raportul tip CONSULTARE ADRESE este prezentat in detaliu in Anexa A8. BSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Fisa Arterei Acest raport furnizeazi toate informatiile fnregistrate pentru o artera specificata de utilizator prin selectia din lista de rezultate data de cdutarea dupa o secventi de caractere din denumirea arterei. Pasii efectuati pentru objinerea raportului sunt similari cu cei prezentati anterior, parcurgand etapa de cautare (figura 62) si alegere a arterei (figura 63), etapa de vatidare a specificafiilor avand ca rezultat deschiderea ferestrei de confinut a raportului (figura 64). Fig, 63 - Selectare artera mSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ET ee Pe Ea Mor Farrer “Take thy . ASE Ascii: Detmatn BCI OhegatuaTA MCTONEL ung STRABA Abed [sige ” STRADK AewirCinpes 8 [isieg.sutev Fig. 64 - Tip raport Figa Arterei Raportul tip FISA ARTEREI este prezentat in detaliu in Anexa A9. jin final, in cadrul Anexei A10, va fi prezentat un flux de lucru privind vizualizarea planului de situatie actualizat precum si printarea sectiunii de plan dorite cu actualizarile efectuate. 5SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ANEXA A1 - Flux de lucru privind actualizarea datelor geospatiale pe baza coordonatelor punctelor de inflexiune sau din distante si unghiuri se deschide GeoMedia Professional, cu spatiul de lucru baza de date urband numita BDU10; se seteaza spatiul de lucru; din Tools>Options, tabul “Placement end editing” se selecteazi optiunea “Display Properties dialog for new features” - determina aparitia casetei Properties in care se introduc vatorile alfanumerice; se identifica adresa, compusa din numar postal si artera, sau artera pe care se afl corpul de proprietate folosind utititarul ,,Cautd adresa”, se apasi butonul ,Utilitar de Lansare Apticati”#] care conduce la deschiderea casetei ,Unelte”; se actioneazi iconul ,,Cauta adresa”, care deschide fereastra de cdutare cu cele dou optiuni: ,Cautd Adresd”, prin care se permite cutarea dup numar postal si artera si ,,Cautd Arterd”, prin care se permite cdutarea dupa artera; in functie de tipul de cdutare selectat, in cémpul Artera se scrie numele arterei sau o parte din numele arterei, iar in cdmpul Numdr Postal se scrie numarut postal; se apasé butonul ,,Cautd”, astfel in cimpul Artera, vor fi afisate toate arterele care au denumirea cautata; din lista de artere, se selecteaza adresa sau artera; pentru afisarea in hart, a elementului selectat, se apasa butonul ,,Harta”; adresa sau artera cdutata va fi afigata in fereastra hartd la scara curent&; Pentru generarea etementului grafic, se procedeazii in fetul urm&tor: in caseta Precision Coordinate, in cdmput Current coordinate format, se verific’ si fie selectat Projection+east,+north(m), pentru introducerea valorilor X, Y, Z ale vertecsilor; se deselecteaza optiunea ,,Update coordinates on mouse move” si se pastreazi selectate optiunite Update coordinate on click” si ,Clear coordinate after enter”; %SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se selecteazi comanda insert > Feature. Apare fereastra de control corespunzitoare comenzii insert > Featur, iar in caseta “Insert Feature”, in campul ,,Select Feature Class”, se selecteaza clasa de elemente grafice cu care se vectorizeazi; in caseta “Precision Coordinates” se introduc coordonatele X, Y, Z ate primului vertex si apoi se actioneaza tasta Enter. Se introduc, pe rand, coordonatele tuturor vertecsilor. Separatorul intre unit&ti si subunitati precum si separatorul ‘ntre valorile X, Z respectiv Z sunt dai de configurarea sistemului de operare; dublu click mouse; Pentru introducerea datelor alfa-numerice, se procedeaza in felul urmator: apare caseta Properties, odatd cu terminarea operatiei de introducere a elementului grafic; ca exemplu de date alfa-numerice asociate corpului de proprietate avem clasa de elemente V_CORP_PROPRIETATE cu urmatoarele informatii: STARE - se introduce valoarea actuala - pentru corpurile de proprietate actualizate; GEOMETRIE_PROVIZORIE - se selecteazi valoarea No, deoarece geometria este precisa; NR.CADASTRAL_PROVIZ - se introduce valoarea mentionaté in dosarut cadastral; NR_CARTE_FUNCIARA - daci este specificaté in dosarul cadastral; ID_Z_TIP_PROPRIETATE - se selecteazA valoarea corespunzatoare; SUPR_ACTE - se introduce suprafata mentionatd in act; SUPR_MASURATA - se introduce valoarea menfionati in documentatia cadastrala; ca exemplu de date alfa-numerice asociate constructiei intatnim clasa de elemente CO_CONSTRUCTII: BLOC, NR_NIVELE, NR_SUBSOL, SUPR_CONSTR, SUPR_DESF, SUPR_UTILA, REZIST_SEISMICA; ‘in cazul in care noul corp de proprietate s-a creat prin divizarea sau comasarea unui corp de proprietate existent din vectorizarea planurilor ta scara 1:500, se selecteazd corpul de proprietate existent, se deschide caseta ,,Properties” si in campul Stare se introduce valoarea ,,istoric” avand ca rezultat vizualizarea nSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU graficd actuatizaté a corpului de proprietate si posibititatea vizualizirii situatiei ,,istoric” daca se doreste acest tucru. Actualizarea datelor geospatiale din distante si unghiuri: se seteaz spatiuiui de tucrus se selecteazA comanda Insert > Feature. Apare fereastra de control ,,Insert Feature” corespunzatoare acestei comenzi; jn aceast4 caseta “Insert Feature”, in cdmpul ,,Select Feature Class”, se selecteaza clasa de elemente grafice cu care se vectorizeaza; se plaseazi primul punct de insertie al etementutui; pentru introducerea distantei, in partea dreapta a casetei ,Insert Feature” se apasa butonul ,,Lock lenght”, se activeazi campul ,,Lenght” si se introduce valoarea masurata; jin grafic’ se accept si cel de-al doilea punct, iar in cémpul Lenght” se introduce urmatoarea lungime, dupa care, in grafic se accepta; dac& lungimea trebuie inseraté sub un anumit unghi, in fereastra insert Feature” se setecteazi optiunea ,,Place at angle” care este si valoare implicit iar in cémpul ,,Angle” se introduce vatoarea unghiului; dupa terminarea operatiei, se pot introduce datele descriptive ale elementului grafic, respectiv elemente atfa-numerice cu ajutorul casetei Properties in care se vor introduce datele asociate elementului grafic, ANEXA A2 - Flux de lucru privind actualizarea datelor geospatiale pe baza planurilor scanate Procedeul parcurge urmatoarele etape: scanarea planului; stabilirea punctelor de constrangere; calibrarea - georeferentierea planului; vectorizarea elementelor grafice cu introducerea atributetor - datele alfa- numerice. Dupa scanarea planului, pentru generarea punctelor de constrangere, se procedeaza in felul urmator: 8SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU pentru crearea de linii, puncte, arii ajutatoare, elemente care nu sunt necesar a fi stocate in baza de date BDU, ci sunt utilizate pentru generarea elementelor finale, s-a creat o bazi de date numita Liniimdb, care contine clasa de elemente numita Linii (Compound); se selecteaza comanda Insert > Feature; in caseta “Insert Feature”, in campul ,,Select Feature Class”, se selecteazi clasa de elemente grafice Linii, cu care se vectorizeazi punctele de constrangere; se va utitiza clasa de elemente generica ,,Linii” cu optiunea Point, din baza de date Linii.mdb; in caseta “Precision Coordinates” se introduc coordonatele X, Y ate primului punct de constrangere si se valideaz cu tasta >Enter; similar se introduc minim patru puncte de constrangere, din cele existente pe plan; Etapa de georeferentiere, parcurge urmatorii pasi: imaginea rezultata din scanarea planului, se va salva in directorut de lucru; ‘in GeoMedia, se insereaz’ imaginea rastru cu comanda Insert - Interactive Image; ‘in caseta “Insert Interactive Image” se apas& butonut Browse pentru a cduta fisierul care va fi calibrat; ‘in campul Warehouse se selecteazi baza de date Linii, iar in campul Feature class se denumeste clasa de elemente “Imag” in care vor fi aduse imaginite necatibrate; se apasa butonul OK in fereastra“insert interactive Image”; se foloseste butonul stang al mouse-ului apasat pentru a defini colturile ariei in interiorul caroului in care va fi plasat fisierul imagine corespunzator si se apas butonul OK ceea ce determina afisarea imaginii in fereastra hart in interiorul caroului; din hart, se selecteazi imaginea si se apeleaza comanda de georeferentiere Tools - Image Registration;SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU in caseta Registration” se alege optiunea New care deschide caseta New Image Registration si aici se apasd butonul Add points care ne intoarce in fereastra harta; ‘in caseta ,New Image Registration” se apasi butonul Add points-> care ne intoarce in fereastra harta; se mareste in zona punctului sursi de pe imaginea rastru (fcdnd zoom + pan’ se vede cu precizie - se reintoarce in comanda ,,Place source control point1” apisdnd tasta Esc) dupa care se defineste punctul sursé (click stanga mouse); alege punctul de destinatie corespondent (colfuri caroiaj) prin selectarea butonului Add points (se vor urméri instructiunile de pe ultima linie de ecran - status bar); se vor introduce cele patru perechi de puncte sursé/destinatie (colturile imaginii rastru - colfurile gridului corespunztor); dupa introducerea celui de-al patru-lea punct, cu dublu click se incheie comanda de colectare a punctelor si va reapare caseta New Image Registration (citeste instructiuni de pe ultima linie jos ecran); se va verifica daci valoarea erorii medi patratice (RMS) este mai mic& decat 0.4m; daci RMS < 0.3m, atunci se apas butonul Register ceea ce determina executarea georeferentierii imaginii; daca RMS > 0.3m se selecteaza randul corespunzator perechii de puncte cu eroarea de georeferentiere cea mai mare, se sterge si se reintroduce perechea corespunzatoare sursa-destinatie (Add points); daca prin apasarea butonului Register se obtine imaginea rasucit se sterg toate punctele si se reintroduc (s-a gresit ordinea de introducere); in cazul in care prin apasarea butonului Register se obtine imaginea rasucita, se sterg toate punctele si se reintroduc deoarece s-a gresit ordinea de introducere; daci prin apasarea butonului Register se obfine imaginea rasucita se sterg toate punctele si se reintroduc (s-a gregit ordinea de introducere). Etapa de vectorizare, parcurge urmatorii pasi: se insereazi imaginea sau imaginile rastru georeferentiate anterior si salvate ca *geotif 80SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se utilizeazd. comanda Insert Feature pentru plasarea elementelor grafice; pentru vectorizare se foloseste ca suport imaginea raster; se asigura c& optiunea Display Properties dialog for new features este selectata, fie din toolbar, fie selectand Tools > Options, tab-ul Placement and Editing si examinand optiunea Display Properties dialog for new features; in caseta de control a comenzii - dockable control - Insert Feature, se selecteazi clasa de elemente grafice corespunzatoare; se potriveste imaginea folosind comenzile de marire, micsorare, pan, astfel incat vectorizarea si se poata efectua cat mai corect;, se selecteaz optiunile de snap ta rastru sau vector; se vectorizeaz primut element grafic; in caseta clasd_elemente Properties, se introduc datele descriptive ale elementului vectorizat; odata ce planul a fost vectorizat, se poate considera ci etapa de realizare a suportului de refering spatial a fost finatizat, urmand partea de introducere a datelor alfa-numerice care se efectueaz’ similar ca la fluxul de lucru privind actualizarea datelor geospatiale pe baza coordonatelor punctelor de inflexiune. ANEXA A3 - Flux de lucru privind actualizarea datelor geospatiale pe baza datelor CAD Prima etapa in cadrul procedeului o reprezinta crearea schemei CAD pentru care se pargurg urmatorii pasi: se selecteazi Start > Programs > GeoMedia Professional > Utilities > Define CAD Server Schema Fite; se deschid ferestrele Define CAD Server Schema File $i CAD Server Schema; jn fereastra activa CAD Server Schema, se selecteazi optiunea dorita, in functie de formatul datelor - AutoCad, MicroStation si se apasi butonul Ok. Astfel, fereastra CAD Server Definition - AutoCad Template sau MicroStation Template devine activa; in tabul Files se apas’ butonul New, care deschide fereastra Select Folder; a1SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se selecteaza calea ciitre directorul in care sunt salvate datele CAD si fisierul de coordonate *.csf sau *.den; in campul Available Maps se selecteazi numele fisierului sau figierelor din care se vor aduce datele, se apasi sdgetd dreapta iil si fisierul selectat va apirea ‘in cémpul Selected maps; ‘in campul Available coordinate system files, se selecteaza fisierul de coordonate al datelor CAD *.csf sau *.dgn si se apis sdgeata dreaptd $i fisierul selectat va aparea in cémpul Selected coordinate system files; in tabul Feature definition, se apasa butonul New, iar in caseta Feature definition Wizard - Enter feature name and coordinate system; in campul Specify a unique name for this feature, se denumeste prima clasi de elemente; ‘in campul Specify the file definining the coordinate system for this feature, se selecteaza din bara rutanta, fisierul care contine sistemul de coordonate *.csf sau *.dgn; se actioneazi butonul Next, si in caseta de dialog Select exposed graphic attributes, in campul Available attributes se activeaz optiunea care corespunde cu tipul elementului grafic din fisierul CAD. Aceasta va aparea in campul Selected attributes; ‘in campul Primary geometry se actioneazi butonul Next, in caseta de dialog Select feature definition attributes; ‘in cAmput Available attributes, se selecteazi optiunea LayerName. Aceasta va aparea in cdmpul Selected attributes; se selecteazi butonul Next, in caseta de dialog Enter feature definition attribute values; ‘in cdmpul Values se introduce denumirea statului din CAD; ‘in caseta de dialog se introduce Select feature maps; ‘in campul Available mops se selecteazi fisierul CAD, apoi se apasa sdigeatd dreopta $i fisierul selectat va aparea in cdmpul Selected maps; se apasa butonul Finish, care ne intoarce in fereastra initial CAD Server Definition; in campul Feature classes apare clasa de elemente creata, apoi se creazi, pe rand, clasele de elemente dorite;SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ~ se salveazi schema creata din File>Save As, iar prin File>Exit se paraseste fereastra CAD Server Definition; ~ schema CAD utilizaté la actualizarea datelor geospatiale este creat. Conectarea la fisierul de date CAD, parcurge urmatorii pasi: + din figierul de date » New Connection se deschide caseta Warehouse Connection Wizard; + din lista Connection Type se setecteazi tipul conexiunii CAD > Next; + in. cdmpul Connection Name, se denumeste conexiunea Date CAD; ~ se apasi butonul Browse si selecteaza din directorul in care a fost salvat, schema CAD creat anterior > Next; + se verificd daca este selectatd optiunea Access all features in the warehouse > Next; > optiunea Let the wizard open the connection as read-only este selectati, deoarece conexiunile tip CAD sunt conexiuni de tip read-only. + se apas& butonul Finish; + se aduc elementele grafice in legenda din Legend > Add Feature Class; - conectarea la fisierul de date CAD a fost realizata. Etapa in care se realizeazi importul datelor in baza de date urban’, parcurge urmatorii pasi: - in cazul tn care elementele provenite din figiere de tip CAD au acelasi tip de geometrie ca si elementele din GIS si anume corp proprietate CAD - arie , in fereastra hart, se selecteazi elementul sau elementele grafice care defines arias ~ se selecteaza comanda Edit > Feature > Change Feature Class; - in campul Target feature class se selecteaza clasa de elemente corecti; - se apasa butonul OK pentru validarea comenzii; - in fereastra Clasa de elemente Properties, se introduc datele descriptive; ~ in cazut in care elementele provenite din CAD nu au acelasi tip de geometrie si anume corp de proprietate CAD - linie, in fereastra harta, se selecteazi elementele grafice care definesc suprafata; - se selecteazi comanda Insert > Interactive Area By Face; - in cémpul Setect Feature Class se selecteazi clasa de elemente destinatie; 8SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ~ se plaseazi mouse-ul deasupra elementetor care vor inchide suprafata $i se accept; - in fereastra Clasa de elemente Properties, se introduc datele descriptive. ANEXA Ad - Flux de lucru privind actualizarea datelor descriptive cu privire la numérul postal si respectiv la pastrarea istoricului acestuia Etapa de actualizare a numarului postal parcurge urmatorii pasi: ~ se lanseaza Internet Explore; - se deschide, din Favorites aplicatia BDU”. Apare fereastra de togare »Map2Net 2.0 - Loghin”; - in fereastra ,Map2Net 2.0 - Loghin”, se introduc numele utitizatorului si parola si se va intia direct in interfata pentru lucru specifica utilizatorului cu lista de teme ta care acesta are acces; - in interfata utitizator, se selecteazi tema, in sectiunea din stnga si apoi »Nomenclaturd urbana”; ca rezuttat, pe ecran se va incdrca harta; + se fncarc legenda temei curente, unde se prezinti straturile, cat i starea lor la momentul construirii hargii; straturile a caro afisare in legend’ a eguat din diverse motive sunt evidentiate prin simbolul fil, iar descrierea erorii se poate afla din Tooltip-ul stratului; straturile create de utilizator vor fi afisate cu caractere normale, iar cele definite de administrator vor fi afisate cu caractere ‘ingrosate; + se selecteaz butonul “Cdutd adresd postald”, se tocalizeazi adresa fie prin specificarea numirului postal si arterei - se scriu primele litere din denumirea arterei de exemplu Glad - pentru artera Gladiolelor, fie numai specificare arterei; - se apasai butonut ,,Cautd”; in fereastra de date vor fi afisate toate inregistrarite care au indeplinit condigia de mai sus;SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se setecteaz butonul ,,Harta” pentru afigarea in harta a elementului dorit; se deschide caseta ,,Optiuni de afisare...” in care se va selecta una din optiunile dorite; se apasi tasta aferenta comenzii ,Afiseazd”; in legenda, cu caractere itatice va fi afigat stratul temporar; se selecteazi butonul ,, Selectie din Céutare adresi”, iar harta va fi centrati pe adresa cdutata; prin apelarea butonului ,,Adaugd geometrie” se va insera noul numar postal; jin fereastra ,Selecteazd strat", se selecteazi clasa de elemente Numere postale; in fereastra hart, se plaseazi noul numér postal; se deschide caseta ,,Fisd editare Numere postale” se las necompletat campul 1D corp proprietate si se completeazi carpurile: Avizat, ,Numdr postal”, »Artera”, ,Stare” introducandu-se valoarea ,actual” prin selectare din lista de valori disponibila in acest cmp, Daté inceput; se actioneaz& butonut Save. Etapa de actualizare a numarului postal cu pistrarea istoriculuf parcurge urmatorii pasi: se selecteazi geometria de tip punct a noului numar postal; din lista de actiuni afigati se selecteazi comanda_,,Selectezd/deselecteazd element”; aceasté comanda se execut’ in cazul in care se modificd numarut postal, adici noul numar postal va fi asociat corpului de proprietate, iar numarut postal existent va fi trecut in istoric; in cazul executiei corecte a acestei operatiuni, va aparea un punct rosu in dreptul numérului postal selectat; se selecteaza corpul de proprietate; din lista de actiuni disponibile se atege comanda , isi de editare”; 85SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se actioneazé tab-ul ,Numere Postale” avand ca rezultat deschiderea fisei de detatiu a corpului de proprietate; se selecteazi butonul ,,Asociazé element selectat din harté”, iar in lista de numere postale apare numarul postal creat si selectat anterior; se activeaza inregistrarea din lista de numere postale a corpului de proprietate care corespunde numarului postal care trebuie trecut in istorics se schimb’ fn cémpul ,,Stare” din valoarea actual” in valoarea .,istoric”; se introduce in cémpul ,,Datd sfarsit” data de la care intra in istoric numarut postal respectiv; se actioneaz butonul Save; se selecteaza butonul ,,Arhiveazi numere postale”; in cazul executiei corecte a acestei operatiuni, numarul postal trecut in istoric va disparea din hart si din tab-ul de numere postate a corpului de proprietate si va aparea in lista de sub tab-ul ,,Istoric numere postale” a aceluiasi corp de proprietate. Observatie: fn cazul in care se repeti in aceeasi sesiune de lucru operatiunile de generare de numere postale noi si de trecere in istoric, va trebui ca dupa fiecare asociere a numarului postal ta corpul de proprietate s& se deselecteze numarul postal pentru care s-a finatizat asocierea la corpul de proprietate. Deselectarea se face prin selectarea punctului care reprezinta numarul postal respectiv si selectarea comenzii_,,Selecteazd/deselecteazd geometrie”, alternativ si se deselecteazi geometriile aflate in stare de selectie, ANEXA AS - Flux de lucru privind actualizarea datelor descriptive cu privire la pastrarea istoricului corpului de proprietate si respectiv la schimbarea starii numerelor postale si corpurilor de proprietate trecute in istoric Etapa de actualizare a datelor descriptive cu privire la pistrarea istoricului corpului de proprietate si respectiv la schimbarea starii numeretor postale si corpuritor de proprietate trecute in istoric, parcurge initial aceeasi 86SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Pasi pentru partea de actualizare descrisi in Anexa M4, find urmati de pasii suplimentari descrisi mai jos: in cazut in care nout corp de proprietate s-a creat prin divizarea sau comasarea unui corp de proprietate existent se asociazi ta corpul de proprietate actual, corpul devenit istoric; se identifica corpul de proprietate creat anterior, dupa adres; se selecteaza corpul/corpurile de proprietate istoric, operatia de selectare realizindu-se pentru toate corpurile de proprietate care au fost comasate; se selecteazi comanda Selecteazd/Deselecteazd, in cazul executiei corecte a acestei operatiuni, corpul de proprietate selectat colorandu-se in rosu; se selecteazi corpul de proprietate nou creat; se actioneaza butonul Afiseazd/Ascunde straturi; se selecteazi corpul de proprietate nou creat; - din lista de actiuni disponibile se atege comanda ,, Fist de editare”; se deschide fisa de detaliu a corpului de proprietate din care se selecteaz’ tab- ul ,istoric”; se selecteaz butonul ,,Asociazé element selectat din harta”; in lista de corpuri proprietate istoric trebuie sa apara corpurile de proprietate care s-au comasat; se actioneaz butonul Save salvandu-se asocierea. Observatii: in cazul divizirii_ unui corp de proprietate, se repeti asocierea in istoric a corpului de proprietate initial ta toate corpurile de proprietate rezultate in urma divizarii, Etapa de schimbare a stiri numerelor postale si corpurilor de proprietate trecute in istoric parcurge initial pagii descrisi in Anexa A4, find urmati de pasii suptimentari descrisi mai jos: se selecteazi geometria, de tip arie, a corpului de proprietate; din lista de actiuni afisaté se selecteazi comanda: ,,Fisd de editare”; se actioneaz tab-ul Numere postal; 87SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se selecteaz4 inregistrarea cu num&rul postal care figura ca actual pana la lucrarea curenta; se actioneaz tab-ul ,,Ultimul numéir postal” schimbandu-se starea; se activeaza fisa de editare; se editeaz4 campul ,,Stare” al numérului postal schimband din ,,Actual” in alstoric”. Observatie: In cazul comasarii, se repeta pasii de mai sus pentru toate numerele corpurile de proprietate care au fost comasate. ANEXA A6 - Flux de lucru privind crearea si actualizarea datelor pentru Cadastru Imobiliar - Edilitar Fluxul pentru Cadastru Imobiliar-Edilitar const in: - legarea la aplicatie; - selectarea temei; + identificarea adresei - vizualizarea, si actualizarea datetor. Etapa de legare la aplicatie, parcurge urmatorii pagiz se lanseazi Internet Explorer, din Favorites; se deschide aplicatia ,BDU” si in fereastra Map2Net -Login, se introduc numele de utilizator si parola intrandu-se direct in interfata de lucru specifica utilizatorului; dupa logarea la aplicatie urmeazi etapa de selectare a temei care parcurge pasii urmatori: se selecteazi tema ,,Cadastru Edilitar-imobiliar, fereastra comuta in mod automat in sectiunea de detalii tema activandu-se tab-ul Legenda; operatiile efectuate in modul hart s-au finatizat in momentul in care simbotul din partea dreapta a ferestrei harté B21 mu se mai se roteste; jin fereastra hart, se va incirca harta, avand setate si fie afigate la aceasta scar, limita administrativa si limitete de sectoare; 88SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU se incarca legenda temei curente in care se prezinta straturile, cat si starea tor la momentul construirii hartii, fiind grupate dupa categorii si ordonate corespunzator; straturile care au parametri vor avea butonul 3%, care permite deschiderea ferestrei ,Valori Parametri”; Se initializeazi cutarea adresei dorite; urmeazi etapa de identificare a unei adrese care parcurge urmatorii pasi: se selecteaz4 butonul ,,Cauté adresa” Cautarea adreset de poate face dupa numar postal si arter’ cu optiunea ,Cauté adresa urmatoare”; in campul Numéir postal se defineste numarul postal cautat iar in cdmpul Artera se defineste o parte din denumirea arterei cautate, primul cu majusculS sau numai dupa arteri cu ajutorul optiunii ,Cauta strada urmétoare”; in campul Numéir postal va fi afisatd lista numeretor postale de pe strada selectata iar harta va fi marita si centratA pe numerele postale; Pentru afisare in hart a numérului postal cdutat, se selecteaz’ randul, se apasd butonul ,,Harta” si se deschide caseta ,Optiuni de ofisare” in care se va selecta una din optiunile dorite, dupa care se apasi ,Afiseaza”. cu ajutorul optiunii ,,/ncadreazd elementele selectate la scara” se stabileste scara de afisare; ‘in legend, cu caractere italice va fi afigat stratul temporar, ,,Selectie din Cdutare adresé”, iar harta va fi centrata pe adresa cautata; Pentru inchiderea acestui strat temporar se apasd butonul ,,Afiseazd/ascunde straturi temporare”, Etapa de vizualizare si actualizare a datetor urmatorii pasi: vizualizarea si actualizarea se pot realiza fie pornind din hart, fie pornind din lista sau tabele; Pornind din mediut hart, in fereastra hart se selecteazA elementul grafic - corpul de proprietate; 89SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU din lista de actiuni, se selecteaza ,,Fisd editare” care se deschide; in fisa corpului de proprietate se completeaza atributele asociate; pornind din lista, din bara de instrumente se selecteazi butonut ,, Liste se alege din bara de instrumente ,,Listé corp proprietate” si butonul »Selecteaza”; jn lista corpurilor de proprietate se apasi butonul ,,Filtreazd datele”; se caut corpul de proprietate prin definirea numarului postal si denumirii de artera; pentru afisarea in hart a corpului de proprietate, se selecteaza randul dupa s care se apasa butonul ,,Afiseazd in harta” &; apare caseta ,,Optiuni la afisarea elementelor”; Urmeazii etapa de asociere a proprietarilor la corpul de proprietate care parcurge pasii urmatori: se selecteaza corpul de proprietate; se deschide Fisa de editare si aici se selecteazi subformutarut »Proprietari/Administratori”; in bara de optiuni se selecteazi butonul ,,Adaugd inregistrare” si apare ,Listd vizualizare persoane”; pentru selectarea persoanei, se apasé butonul ,,Filtreazd datele” si se deschide List vizualizare persoane”; in aceasta fereastra, in campul ,,Nume concatenat”, se scrie numete persoanei cSutate sau un grup de litere din numele persoanei, se pastreaza ambele optiuni de cdutare selectate adic ignora majuscule/minuscule, diacritice si se apasa butonul ,,Cautd”; jn lista vor fi afisate toate numele care indeptinesc criteriul de cautare;SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU din aceast list’ se selecteazi persoana céutaté si se apasi butonul »Selecteaza” $8]. i astfet persoana selectaté va fi asociati corpului de proprietate; se apasa butonul ,,Salveoza”; Etapa de identificare a unei adrese istoric parcurge pasii urmatori: se selecteaza butonul ,,Liste” din bara de instrumente; in cadrul listelor se selecteaza lista ,,Listé editabilé nomenclator artere” $i in partea superioara a listei se activeaz4 butonul Filtreazd datele in acest fel se deschid optiunite de filtrare in care se pot defini orice combinafii de criterii; {n lista derulant din primul camp se efectueaza setarile dorite; {n al doilea cmp al criteriilor de cAutare, se introduc vatori sau se selecteaza cu ajutorul listei derulante, in functie de cémpul pe care se defineste criteriul; camput TIP ARTERA se completeazi cu ajutorul unei liste de valori, si la cdutari, unde definim criterii pe acest camp, se va folosi aceeasi listé de valori; in campul ,.Denumire” se introduce o parte din denumirea arterei; din lista de artere afisat se selecteazi artera istoric cautata; se apasi butonul ,,Vizualizare evolutie denumire arterd” 1 5 sud forma arborescenta va aparea evolutia denumirii arterei. anSISTEME INFORMATICE IN CADASTRU ANEXA A7 - Rapoarte sintetice: CADA-DATE ISTORICE Acest tip de raport furnizeazd toate categoriile de informatii jnregistrate, pentru o anumitd adresd specificatd de utilizator prin artera gi numar postal. Pentru obtinerea raportului se parcurg urmitorii pasi: se inifializeaz secventa de cautare a adresei specificdndu-se secventa de caractere din ,,denumirea arterei”; se alege artera dorita din lista derulanta; se initializeaz secventa de cautare a numérului postal prin introducerea numarului postal in ,,Cautd Numar”; se alege numarul postal dorit din lista derulanta; se confirma specificatiile reatizate, prin actionarea butonutui (_% }, care va deschide fereastra de continut a raportului. Rapoartele pot fi vizualizate pe ecran sau pot fi tipirite, utilizand optiunea de printare a browser-ului de Internet. Pentru consuttarea rapid a datelor si tiparirea acestui tip de raport, se actioneaz’ butonul specific de raportare - Bi, situat in bara de butoane a ferestrei principale a aplicatiei. ANEXA A8 - Rapoarte sintetice: CONSULTARE ADRESE Acest tip de raport furnizeaza toate informatiile istorice inregistrate pentru una sau mai multe adrese specificate de utilizator. Pentru obtinerea raportului se parcurg urmatorii pas 2SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU specificarea secventei de caractere din denumirea arterei si inceperea cautarii dorite, prin actionarea butonutui L Caterers, se alege artera dorita din lista derulanta; ‘inceperea cdutarii_numerelor postale aferente alegerii efectuate, prin Cats Numi actionarea butonuluil _ Costin] + se alege numarul postal dorit din lista derulant3; ~ se confirma specificatiile realizate, prin actionarea butonutui (OK J, care va deschide fereastra de continut a raportului. Rapoartele pot fi vizualizate pe ecran sau pot fi tiparite, utilizand optiunea de printare a browser-ului de Internet. Pentru consultarea rapid’ a datetor si tiparirea acestui tip de raport, se actioneazi butonul specific de raportare - SA, situat in bara de butoane a ferestrei principale a aplicatiei. ANEXA A9 - Rapoarte sintetice: FISA ARTEREI Acest raport furnizeaza toate informatiile istorice inregistrate pentru o artera specificaté de utilizator prin selectia din lista de rezultate dati de cdutarea dupa o secventi de caractere din denumirea arterei. Pentru obtinerea raportului se parcurg urmatorii pasi: ~ specificarea secventei de caractere din denumirea arterei si inceperea cautarii dorite, prin actionarea butonutui L_Cou arr se alege artera dorit din lista derulanta; = se confirma specificapile realizate, prin actionarea butonutui OK “J, care va deschide fereastra de conginut a raportului. 93SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Rapoartele pot fi vizualizate pe ecran sau pot fi tiparite, utitizand optiunea de printare a browser-ului de Internet. Pentru consultarea rapida a datelor si tiparirea acestui tip de raport, se actioneaz butonul specific de raportare - a situat fn bara de butoane a ferestrei principale a aplicatiei. ANEXA A10 - Flux de lucru privind vizualizarea planului de situatie actualizat precum si printarea sec! de plan dorite cu actualizarile efectuate Procedura const in parcurgerea urmitoaretor etape: Logare in aplicatie 1. Se introduce user si parola 2. Dublu-ctick in partea stanga a ecranului, pe Cadastru Imobiliar 3. Se agteaptl inc&rcarea hirtii(globut din dreapta sus, Bil se invarte). Cautd adresa 1. Din bara de butoane se alege Hi. 2. in sectiunea Caut& adresa urmatoare se introduce nr. postal si un fragment din denumirea arterei. 3. Se apasa butonul Cauta. 4. Din lista de inregistrari care respect criteriul de filtrare se bifeaza cea dorita. 5. Se apasa butonul Harta. 6. Se alege optiunea incadreaz& elementele selectate la scara, si se introduce scara de afisare (500, de obicei) in cémpul Scara 1:... 7. Se apasa butonul Afiseaza. 8. In harta este afisat adresa cutata, ta scara 1:500 9. Pentru a ascunde punctul rosu care semnatizeazi adresa cdutata, se apasd utonut BRM din bara de butoane si apoi butonul Continua. 10, Adresa cautati este vizibila, in totalitate, in hart’.SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU 1. Din bara de butoane se alege i, 2. in sectiunea Cauta strada urmatoare se introduce nr. postal si un fragment din denumirea arterei. 3. Se apasa butonul Cauta. 4. Din lista de inregistrari care respect criteriul de filtrare se bifeazi cea dorita 5. Se apasi butonut Harta. 6. Se alege optiunea Incadreaza elementele selectate. 7. Se apasi butonul Afiseazé. 8. in harta este afigata artera cautati, la o scara care permite ca artera sii fie vizibili pe ecran, pe toata tungimea ei. 9. Pentru a ascunde stratul care indica artera cdutat, se apasi butonut {84 din bara de butoane si apoi butonul Continua. 10. Artera cautata este vizibila, in totalitate, in harta. Afisare/ascundere Carouri 500, sau alt strat vi harta 1, Initial, la prima pornire a aplicatiei, cand se afiseaza in harta o adresa/artera la o scara mai mica de 1:10000, primul strat vizibil este cel de Carouri 500, 2. Denumirea caroului este afisaté in tooltip, la miscarea mouse-ului in hart’, in jurul adresei/arterei cautate. 3. Dac dorim si ascundem stratul de Carouri 500, pentru a avea acces si la alte informatii din hart’, se apasi butonut Mi, iar din lista din dreapta se selecteazi stratul Carouri 500 si se apasd Ascunde, apoi Inchide. 4. Identic, pentru a afisa stratul de Carouri 500, ascunse, se apas butonut EES, iar din lista din dreapta se selecteazi stratul Carouri 500, apoi se apasi butonul Afiseaza, urmat de inchide. 5. La fel se poate proceda cu orice strat vizibil in hart, care poate fi afigat sau ascuns. Afisare la scara (500) 1. Din bara de butoane se selecteazi Ea 2. Se introduce scara dorita si se apas4 butonut OK. 95SISTEME INFORMATIE IN CADASTRU 3. Se indica centrul zonei care va fi afigata la scara dorita. 4, Tona de hart dorita este afisati la scara introdusa de la tastatura. Reyenire la harta de start 1. Din bara de butoane se apasa pe 2. Se revine la harta initial, care a apirut la deschiderea aplicatiei Refresh in hat 1. Se apasa butonut (3) 2. Dupa refresh in hart apar elementele modificate/nou create, pt a cdror vizualizare s-a regenerat harta. Marire suprafat’s 4, Se apasa butonut 2. Prin doud click-uri succesive se defineste o arie care va fi afisat&, marit, pe ecran. Deplasare in hart (Pan 1. Se selecteaz& butonut IS din bara de butoane 2. Prin 2 clic-uri succesive se indic& directia de miscare a hartii si de unde pana unde. Printare hart 1. Se afiseazi prin diverse metode (zoom, pan, scara) harta care se doreste printata, la scara necesara. 2. Se apasa butonul 3. Din fereastra deschisi se alege marimea paginii (4, A3..), orientarea (landscape, portrait) si template-ul de printare : SCEI.htm. Daca se doreste ca “pe foaia tiparita s& nu mai apara nici un fel de informatie suptimentard (tittu, denumire,descriere,...) se setecteazé template-ut SCEI gol.htm. 4, Se debifeaza optiunile de afisare a legendei, Afigeaza si Afiseaz roza. 5. Se apasi butonul Afiseaza. 96SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU 6. Harta printata este afisata in Internet Explorer, de unde poate fi printata cf. standardelor existente. Unelte desenare 1. Daca se doreste ca pe fundatut de harta s& apara informatii diverse legate de o zona a hartii, atunci se apasé butonut 8B, care deschide o nou’ bard de butoane, laterald. 2. Se pot desena diverse figuri geometrice: a. §Bl- Deseneazi dreptunghi (pentru finatizare - dubliclick) b. §- veseneazi potigoane (pentru finalizare - dublictick) c. Ei - Deseneazii callout (pentru finalizare - dublictick) da. - Deseneaza text 3. Desenele realizate peste fundatul de harta pot fi printate, odati cu harta. 4, Pentru a sterge desenele se apasa butonut §8l urmat de OK Deschiderea fisei_unui element existent in_hartd (nr. postal, CP, constructie) pentru vizualizare, introducere sau editare de informatii alfanumerice 1. Operatia este vatabild doar daca stratul din care face parte obiectul caruia dorim sa-i deschidem fisa, este vizibil si selectabil (cand mouse-ul este deasupra lui se coloreaza diferit) in hart’. 2. Se selecteazii plin click de mouse obiectul respectiv si se deschide o fereastra din care se selecteaza optiunea Fisa editare. 3. tn figa deschisi se pot vizualiza/edita informatiile existente sau introduce informatii noi. 4, Pentru salvarea fisei exist 2 opfiuni : a. BB satveaza fisa daca s-au facut modificari si o inchide. b. Bl. satveazii figa daca s-au facut modificari dar nu o inchide. Crearea_unui_element grafic_nou in_hart& (nr. postal, CP, constructie, artera, retele edilitare subterane| 1. Se seteaza harta la scara 1:500, in zona dorita (care poate fi afisat cu Cauta adresa).SISTEME INFORMATICE IN CADASTRU Se apasi butonut 1 din bara de butoane, care deschide 0 nou’ serie de butoane, dispuse pe lateralut hartii. Se pot selecta optiunile : a. Al Adauga geometric b. Din lista deschisa se selecteaza stratul in care se va crea noul element grafic Prin click-uri succesive de mouse, in cazul unei arii, sau printr-un singur click, ‘in cazul unui object de tip punct, se deseneaza geometria dorita. Dac geometria este de tip arie, aceasta poate fi modificata cu mouse-ul, prin selectia individual a vertecsilor (care se coloreaza in rosu) si mutarea acestora prin selectia butonutui 884 urmata de click in zona dorita, sau se pot sterge vertex-i prin selectia lor urmata de apasarea butonutui 41 Pentru salvarea geometriei, unui obiect de tip arie, se apasé butonut fll, care deschide fisa obiectului respectiv, unde se completeazi informatiite despre acesta. La obiectete de tip punct, dupa plasarea punctului in hart, fisa se deschide automat. Campurile din fis, care contin simbolut * ta sfarsitul denumirii sunt obligatoriu de completat, aitfel nu se salveaza informatiile introduse. 98