Proba scrisi cuprinde trei parti, fiecare valorand cAte 30 de puncte, iar 10 puncte se acorda din oficiu. Aspecte teoretice Partea I: presupune rezolvarea a 9 cerinfe, pornind de la un text literar (sarativ, poetic sau dramatic) la Cerinfa 1; - ~ Ce vizeazi: numirea unor sinonime/antonime (neologice sau nu), potrivite in contextul dat. - Cum rezolvi: Citesti cu atentie textul si stabilesti sinonimul/antonimul Ppotrivit in context al cuvintelor, deoarece nu orice sens obisnuit al cuvantului este adecyat situatiei de comunicare date, Ceringa 2: Ce vizeazi: explicarea rolului semnelor de ortografie/punctuatie (cratima, apostroful, respectiv punctul, virgula, punctul si virgula, punctele de suspensie, semnul exclamérii, semnul intrebirii, liniile de pauzi, ghilimelele). ~ Cum rezolvi: Situatii frecvente: cratima — marcheazi elidarea unei vocale, ajuti la evitarea hiatului, sustine rostirea intr-o singurd silaba a doud parti de vorbire diferite, in vederea conservarii ritmului si masurii versului (in cazul poeziilor clasice/traditionale), dar si cu rolul de a susfine caracterul alert al ritmului narativ (in cazul textelor narative); apostroful — marcheaz4 c&derea accidentala a unui sunet (avand rol similar cratimei in textele poetice si narative); punctul — marcheaza sfarsitul unei propozitii enunfiative; virgula — izoleaz4 un substantiv/constructie in cazul vocativ de restul discursului, marcheaz4 punctuatia specificd unei interjectii, marcheaz& un raport de tip apozitiv, desparte o constructie incident’ de restul comunicirii, marcheaz& un 19raport de coordonare intre dou’ propozitii de acelasi fel, desparte termenii unei enumerafii/repetitii ete. punctul si virgula — marcheaz3 o pauz3 in discurs, mai mare decat cea exprimati, in mod obisnuit, prin virgulé si mai mic& dept cea realizat& prin punct; punctele de suspensie — reprezinti marci ale subiectivititii lirice/ngratoriale, intrerup discursul liric/narativ/dramatic, accentueaza sentimentul transmis de text; semunul exclamarii — evidentiazA sfarsitul unei propozitii excla- mative si poate marca punctuatia specificd exclamatiilor retorice; semnul intrebarii — evidentiaza sfarsitul unei Propozifii intero- gative $i poate marca punctuatia specifica interogatiilor tetorice; liniile de pauzA — reprezint’ marci ale subiectivititii, marcand un raport de tip apozitiv, prezenta unei instanfe autoreferen- fiale (in gazul textelor lirice), delimiteaz3 o construcfie / Ppropozitie incident; ghilimelele — redau cu exactitate vorbele/replicile unor per- sonaje, fiind, de multe ori, marci ale vorbirii directe. Cerinta 3: Ce vizeaza: a) construirea de enunfuri pentru a ilustra sensul denotativ/ conotativ (propriu/figurat) al unui cuvant; b) construirea unor enunturi in care si utilizezi expresii/locufiuni care si contin§ un cuvant dat; ©) identificarea, in text, a unor cuvinte care reprezinti abateri de la normele literare actuale (prevazute de DOOM?) - Cum rezolvi: vei avea in vedere s& nu faci confuzii intre sensul conotativ al unui cyvant, pe de o parte, gi expresie/locufiune, pe de alt parte: De ex. ,,inima padurii” — sens conotativ, Tespectiv ,,a da din inima” — locytiune verbal; in ceea ce priveste ‘alegerea cuvintelor, care reprezinti abateri de Ja normele literare actuale (prevazute de DOOM”), fii atent si nu transcrii athaisme/regio- nalisme (acestea nu sunt abateri de la limba literara, ci forme iesite din uz/rare); sfatul nostru este si caufi cuvinte care contin devieri/ abateri fonetice (difera un sunet/grup de sunete fati de forma actuala — ,,samf”, in loc de ,,simt”; ,,tristefi”, in loc de ptristefe” ete.). Cerinta 4: - Ce vizeazi: precizarea temei/temelor, motivului/motivelor literare din textul citat; 20 :Cum rezolvi: pentru stabilirea corecta a temei vei pune intrebarea: »Despre ce este vorba in text?”; tema are un caracter general si o precizezi, prin intermediul unui substantiv: iubirea, natura, timpul, existenfa, cunoasterea, moartea, istoria, familia, creatia etc.; pentru identificarea corecti a motivelor literare, raporteazi-te intotdeauna la tema; motivul literar este acel cuvant pe care il regasesti frecvent in text, in opera aceluiasi scriitor sau in Opere aparfinand aceluiasi curent literar (de ex., luna, teiul, stelele, in creatia eminesciana, parcul, solitudinea, culorile, apa, in lirica lui George Bacovia etc.). Cerinta 5: Cerinta Ce vizeaza: a) transcrierea, din text, a unor cuvinte/secvente care vizeazi méarcile subiectivitAtii lirice/naratoriale; b) transcrierea, din text, a unor cuvinte/secvente care contureazi dimensiunea temporala; ©) transcrierea, din text, a unor cuvinte/secvenje care surprind modalitati/mijloace de caracterizare a Personajului in textul narativ/dramatic; Cum rezolvi: a) pentru evidentierea subiectivit&tii textului, vei ciuta mérci lexico-gramaticale specifice: forme verbale/pronominale de persoanele I sj a Il-a, singular si plural; interjecfii exclamative; de asemenea, ip vederea sustinerii subiectivititii, pofi mentiona: exclamafiile si interogatiile retorice, Punctele de suspensie etc. b) pentru ilustrarea dimensiunii temporale, caufi cuvinte/structuri care raspund la intrebarile: ,,cand?”, wde cénd?”, ,pany cand?”, ,,cAt timp?” etc. ©) pentru surprinderea modalit&tilor/mijloacelor de caracterizare @ personajului in textul narativ/dramatic, vei ciuta forme de caracterizare djrect& (realizati de narator, celelalte personaje sau autocaracterizarea) sau indirect& (prin gesturi, fapte, atitudini, limbaj, relatia intre personaje). 6: Ce vizeazi: a) precizarea particularititilor formale (prozodice) in textul liric; b) _ precizarea perspectivei narative; ¢) precizarea rolului indicatiilor scenice in textul dramatic; Cum rezolvi: a) te referi Ja tipul de rima utilizat (imperecheat&, incrucisati, imbrafisata, monorima), la ritm (iambic, trohaic etc.), la miasura; dac& textul apartine liricii modemiste, vei preciza ci nu se respectd rigorile prozodiei clasice (masura versurilor este variabili, masura versurilor este variabild, se cultiva un. titm interior redat prin tehnica ingambamentului); 21este realizat la persoana I, vei preciza c& Perspectiva naratiyS este subiectiva, cu Viziune »impreuna cu”; ©) vei Preciza, inainte de toate, c& textul dramatic este scris Pentru a fi reprezentat Scenic; apoi, precizezi o% indicatiile Scenice/regizorale/didascaliile Teprezint singurele interventii ale autorului in textul dramatic; identificj didascaliile din textul dat si precizezi rolul acestora: fixarea timpului si Spatiului, miscarea actorilor in scend, atitudinea acestora, gesturile si mimica lor etc.; nu uita ca rolul precizat de tine s& fie insofit de exemple concrete din text, Cerinfa 7: : - Ce vizeazi: dimensiunea expresivi a textului, marcati Prin cerinfe care pot prevedea: - Cum rezolvi: a) identifici gi precizezi figura/figurile de stil De care aj ales-o / le-ai ales; Comentezi, in doud-trej randuri rolul figurii/figurilor de stil in transmiterea ideii/mesajului textual; Bb) pentm interpretarea valorii expresive a unor timpuri verbale, vei avea in vedere faptul cx acestea au un rol particular in transmiterea mesajului (de ex.: timpul prezent al modului indicativ, alaturi de gerunziu, exprima un Sentiment continuy / © actiune/stare continua, imperfectul este un timp al evocarii, ©) pentru precizarea tolului exclamatiilor/interogatiilor Tetorice, Cerinta 8: - . Ce vizeazi: a) ilustrarea, cy exemple din text, a dou trasaturi ale curentului literar/cultural in care se incadreaz% fragmentul/opera citat(a); b). ilustrarea, cu exemple din text, a doua trisituri ale genului literar fn care se incadreazi fragmentul/opera citat(a); ¢) ilystrarea semnificatiei titlului, prin raportare la mesajul/ideea transmis(&) de text;- Cum rezolvi; a) te referi la dowd trisaturi specifice curentului literar/cultural, pe care le exemplifici pe baza textului; de ex.: antiteza ca procedeu artistic preferat de romantici, corespondentele/simbolurile cultivate de simbolisti, tema cunoasterii/existenfei sau caracterul de arté poetica, in operele modemiste etc.; b) te referi Ja doua tris&turi specifice genului literar, pe care le exemplifici pe baza textului; de ex.: genul liric — sentimentele sunt transmise in mod direct, prezenfa lirismului de tip subiectiv (mircile eului liric), limbajul caracterizat prin expresivitate/ sugestie/ambiguitate/reflexivitate; genul epic — sentimentele sunt trangmise in mod indirect, prin intermediul unei actiuni, plasate in timp si spatiu, al personajelor; naratiunea este modul principal de expunere, prezenfa mircilor naratoriale etc.; genul dramatic — sentimentele sunt transmise in mod indirect, prin intermediul acfiunii gi al personajelor, indicafiile scenice care reprezinté singurele intervenfii ale autorului in text, modul principal de expunere este dialogul/ monologul, discursul dramatic este structurat in tablouri, acte, scene etc.; ¢) vei preciza ca titlul este un element de paratext (anticipeaza ideea textului), vei observa structura titlului si modul in care aceasta prefigureazi ideea textului (vei accentua relevanta payidpayiur dc vorbiue oo alvitaicse tithl — de can om substantiv nearticulat exprima caracterul general al mesajului, jn timp ce un substantiv articulat cu articol hotirat il parti- cularizeaza etc.), vei stabili in ce masura titlul poate anunta tema sau un motiv central; de asemenea, vei comenta semni- ficatia titlnlui in raport cu ideea centrala/mesajul textual. Cerinta 9: - Ce vizeaz&: comentarea, in 60-100 de cuvinte (6-10 randuri), a anumitor strofe/secvente poetice, narative, dramatice, prin eviden- fierea relatiei dintre ideea centrald transmisa si mijloacele/proce- deele artistice utilizate; - Cum rezolvi: pentru rezolvarea acestei cerinfe, te sfatuim sa lucrezi, mai intai, pe ciornd, unde vei realiza un tabel pe dowd coloane; prima coloand se va intitula ,,Ce spune textul?”, iar a doua—,,Cum 0 spune textul?”; pentru completarea primei coloane, vei identifica: sentimente, stari, atitudini, daci ai de analizat un text liric; actual. caracteristici ale personajelor, idei, in cazul textului aarsiv dramatic; pentru completarea celei de-a doua coloane, vei iden- tifica: figuri de stil, imagini artistice, in cazul textului liric, respec mijloace de caracterizare, rolul indicatiilor scenice, in cazai ==xma=narativ/dramatic; dupa completarea celor doud coloane pe ciora, vei trece la foaia de examen, unde vei lega ideile intr-un raspuns coerent, respectind limita de spafiu indicata; - Ce vizeaz&: scrierea unui text de tip argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de randuri), pe 0 tem’ dat&, pornind sau nu de la un citat. - Cum rezolwi: pentru ci ai de realizat o compunere de tip argu- mentativ, trebuie s& ai in vedere caracteristicile acestui tip de text: a) Fixarea unei ipeteze in care vei avea in vedere: - Rafionamente, informatii generale despre conceptul la trebuie s& te raportezi in argumentare; vei folosi structuri lexicale care desemneazi’un grad ridicat de generalitate (de ex.: ,.se stie c&...”, ,8e spune C&...”, .,S-2 afirmat adeseori ci...”, ,,este bine cunoscut faptul cd...” etc.); - Epunfarea tezei presupune exprimarea unei pareri subiective/personale/particulare despre conceptul pe care trebuie si-1 dezvolfi in argumentare; pofi folosi conectori specifici fopmularii unei opinii personale (de ex.: ,,sunt de parere c&...”, ,in opinia mea...”, din punctul meu de vedere...” atc.); b) Argumentarea: - vei dezvolta (minimum) dou argumente, insotite obli- gatoriu de exemple; pe tot parcursul argumentarii, te vei raporta la ipoteza formulaté si vei dezvolta fie doua argumente in favoarea tezei, fie un argument care sio sustin’, iar cel de-al doilea si o puna sub interogafie (tehnica reducerii la absurd — de ex. ,,dac& nu am accepta ci...., atun¢i ar nsemna...”); exemplele care vor explicita argumentele pot fi oferite din literatura, religie, filosofie, celelalte arte sau printr-un exemplu din viata personalé (cel putin unul dintre exemple trebuie si aiba valoare cultural&); - legatura qintre idei si jnlintuirea argumentelor o vei realiza cu ajutorul unor conectori care vizeaza: ¥ ordinea ideilor sau a faptelor: in primul rand/mai intdi, in al doilea rand, in alté ordine de idei, in plus, pe de altd parte, apoi etc.; ¥ exemplificarea: de exemplu, de pildd, in ceea ce priveste, cum ar. fi, precum, astfel etc.;Tt are ¥ comparatia: la fel ca/cu..., ix comparafie cu... 10% aga ca... etC.; Y contrastul: spre deosebire de..., fafa de, or, dar, insd, dimpotriva, in contrast cu... etc.; v probabilitatea: probabil, posibil, este cu putinfd, s-ar putea etc.; Y certitudinea: cu siguranjd, desigur, fireste, nu este nicio indoiald cd etc.; v¥ cauzalitatea, consecutia: pentru cd, intrucdt, incdt ete, ¥ concesia: desi, totusi, cu toate acestea, chiar dact etc.; ¥ relatja cauzi-efect: dacd..., atunci...; cu cdt..., cu atat... etc.; e) Concluzia: - se va constitui dintr-un enunt sintetic (prin reluarea tezei si a principalelor argumente) despre conceptul la care te-ai raportat; - vei utiliza conectori specifici: deci, asadar, prin urmare, in concluzie, in consecinja etc. Ce vizeazi: redactarea unui eseu structurat, de 600-900 de cuvinte (2-3 pagini), in care s4 prezinfi: 1) tema si viziunea despre lume intr-un text narativ/poetic/ dramatic studiat, apartinénd unuia dintre autorii canonici (Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Ion Creanga, LL. Caragiale, George Bacovia, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. C&linescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Marin Preda, Nichita Stinescu, Marin Sorescu); 2) particularitatile de constructie a speciei literare (basm cult, nuvel’, comedie, roman psihologic, roman al experienfei); 3) particularitatile de constructie a unui personaj intr-un text narativ/dramatic studiat, apartinand unui dintre autorii canonici sau unei specii literare prevazute de programa scolaré pentru bacalaureat (basm cult, nuveli, comedie, roman psihologic, roman al experientei); 4) relatia dintre dowd personaje intr-un narativ/dramatic studiat, aparfinand unui dintre autorii canonici sau unei specii literare prevazute de programa scolara pentru bacalaureat (basm cult, nuvel’, comedie, roman psihologic, roman al experientei). 25- Cum rezolvi: 1) in elaborarea eseului care vizeazi tema gi viziunea despre———_ lume, vei avea in vedere urmitoarele repere: a) evidentierea a dowd trasituri care fac posibila incadrarea textului narativ/poetic/dramatic studiat fntr-un curent culturaV/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematic’; b) prezentarea a dou§ secvente narative/dramatice/idei poetice relevante pentru tema gi viziunea despre lume din textul studiat; c) ilustrarea a patru elemente de compozifie si de limbaj ale textului narativ/poetic/dramatic studiat, semnificative pentru tema gi viziunea despre lume (de exemplu: temi, viziune despre lume, constructia spbiectului, particularitifi ale compozifiei, perspectiva narativa, tehnici narative, secvenfi narativa, episoade, relafii temporale si spatiale, personaj, modalititi de caracte- rizare a personajului etc. — pentru textul narativ/dramatic, respectiv imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozifie si de simetrie, elemente de recurenté, simbol central, figuri seman- tice — tropi, elemente de prozodie etc. — pentru textul poetic); d) sustinerea unei opinii despre modul in care tema gi viziunea despre lume se reflect in textul narativ/poetic/dramatic studiat; 2) in elaborarea eseului care vizeazA Particularitatile unei specii literare, vei avea in vedere urmatoarele repere: a) precizarea a doud caracteristici ale speciei literare, existente in opera literara studiat’; b) ilustrarea, prin referire la specia literari studiati, a patru elemente de constryctie a subiectului si/sau ale compozifiei (de exemplu: acfiune, secvenfi narativa, conflict, telatii tem- porale si spatiale, constructia personajelor, incipit, final, tehnici narative, perspectiva narativa etc. — in cazul textului narativ, respectiv construcfia subiectului, particularitafi ale compozi- fiei, conflict, modalitati de caracterizare, limbajul personajelor, notafiile autorului etc, — pentru textul dramatic); c) evidenfierea relatiilor dintre dou4 personaje, reprezentative pentru specia literara studiati; i d) susfinerea unei opinii despre modul in care tema sau 0 idee se i reflecta in specia literara aleasi. 3) in elaborarea escului care vizeazi particularitafile de constructie a unui personaj, vei avea in vedere urmistoarele repere: a) prezentarea a patru elemente ale textului narativ/dramatic, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: actiune, conflict, relafii temporale gi spatiale, constructia ‘* ssosnantiv® narativa, modalitifi de caracterizare,b) °) 4) 4) a) b) d) limbajul — in cazul textului narativ, respectiv constructia subicctutui, particudariedpi als vomponitivci, conflict, modaliss$i de caracterizare, limbajul personajelor, notafiile autorului etc. — pentru textul dramatic); prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al perso- najului ales, prin raportare la conflictul/conflictele operei literare studiate; relevarea principalei trisituri a personajului ales, ilustrata prin doud episoade/secvente narative/dramatice; sustinerea unei opinii despre modul in care se reflect 0 idee sau tema operei literare in constructia personajului pentru care ai optat. in elaborareg eseului care vizeazA relatia dintre dou’ personaje, vei avea in vedere urmatoarele repere: prezentarea a patru elemente ale textului narativ/dramatic, semnificative pentru constructia personajelor alese (de exemplu: tema, perspectiva narativa, actiune, conflict, relafii temporale si spatiale, constructia subiectului, modalititi de caracterizare, limbaj etc. — pentru textul narativ, respectiv constructia subiectu- lui, particularitiqi ale compozifiei, conflict, modalitafi de carac- terizare, limbajul personajelor, notafiile autorului etc. — pentru textul dramatic); evidentierea situatiei initiale a celor doua personaje, din perspectiva fipologiei in care se incadreazi, a statutului lor social, psihologic, moral ctc.; relevarea trisiturilor celor doua personaje, semnificative pentru ilustrarea relatiilor, prin raportare la dowd episoade/secvente narative/dramatice ale textului ales; sustinerea unei opinii despre modul in care o idee sau tema textului narativ/dramatic se reflecté in evolutia dintre cele doua personaje. Atentie! Alituri de confinutul eseului (evaluat cu 16 puncte), trebuie sa ai in vedere faptul c& vei primi 14 puncte pentru redactarea acestuia; de aceea, mai inti, asiguri-te cd ai scris minimum 600 de cuvinte (2 pagini) si c& ai dezvoltat subiectul propus; pentru a obfine punctajul pentru redactare, trebuie si organizezi logic ideile in scris, si dovedesti abilitati de analiza $i argumentare, sa utilizezi o un discurs literar in acord cu normele in vigoare, s& acorzi atenfie ortografigi si punctuatiei, si agezi corespunzator textul in pagina, si scrii lizibil si sa te incadrezi in limitele de spatiu indicate.