Ordinul Dipsacales Se caracterizeaz8 prin plante lemnoase si ierboase, cu frunze simple, intregi sau sectate, frecvent dispuse opus. Inflorescentele sunt cimoase, adesea condensate, cu flori actinomorfe gi zigomorfe, penta- sau tetramere, tetraciclice si gineceu sincarp, inferior. Familia Caprifoliaceae Arbusti, rar arbori sau plante ierboase perene, cu frunze simple intregi sau divizate, uneori penat-compuse, cu dispozitie opusé. Inflorescentele cimoase, cu flori bisexuate actinomorfe si zigomorfe, de regula pentamere. Caliciul aderent la ovar, ier corola este gamopetala, campanulata sau bilabiatd. Polenizarea entomofila si ornitofila, iar fructul drupa, bac sau capsula, Caprifoliaceele au glande nectarifere extraflorale (pe petiolul frunzelor) si contin alcaloizi, glicozide si substante raginoase. Genul Sambucus L. (socul), ate mai multe speci cosmopolite: S. nigra L., S. racemosa L. (soc rosu), S. ebulus L. (B07) Genul Viburnum L., cu cateva specii europene: Viburnum opulus L. (célinul), cu f. roseum (L.) Nyat., avand toate florile sterile cate formeaz o inflorescenti globuloasé alba, cultivaté ca ornamentala sub numele de "bulgire de zipada"; V. lantana L. (darmoz). Genul Lonicera L. (caprifoiul), cu mai multe specii arbustive, cu frunze opuse, florile cu corola bilabiata: L, xylasteum L. ete., dintre speciile spontane, iar cultivate sunt: L. caprifolium L., L. tatarica L. . Genul Linnaea Gronov., cu, speci holarctice, dintre care la noi in fara creste specia L. borealis L. Familia Adoxaceae Cuprinde un singur gen cu o singurd specie, Adoxa moschatellina L. (fragu{f), o mic& plant ierboasi. Familia Valerianaceae Plante ierboase, rar arbustive sau liane, ou frunze simple, intregi sau penat-sectate, opuse. Inflorescenfe cimoase, compuse din flori bisexuate si unisexuate, pentamere. Fructul o nucul’, de regula coronati de caliciu. Plantele contin uleiuri esentiale, alcaloizi, acizi organici si enzime. Genul Valeriana L., cu mai multe speci: V. officinalis L. (odolean) din care se obtin diverse preparate farmaceutice datorita confinutului tn ulei de valerians. Genul Valerianella Moench., cu numeroase specii ruderale si segetale. Genul Centranthus D.C., cu specii mediteraneene, ce au androceul redus Ia o stamin’, iar corola este pintenat&: C, ruber D.C. Familia Dipsacaceae Plante ierboase, subftutescente, cu frunze simple, sectate sau compuse, dispuse opus. Inflorescenta este un capitul, inconjurat de un involucru, compus din flori bisexuate, zigomorfe. Fructu! este o nucula. Genul Dipsacus L. (varga ciobanului, valéul pastrilor, scdius): D. sylvester Huds., D. laciniatus L. Genul Knautia L., cu specii mai ales mediteraneene: K. arvensis Coult. (scuipatul cucului). Genul Scabiosa L. (sipica), cu specii mai ales mediteraneene: S. ochroleuca L., S. ucranica L.. Ordinul Oteales (Ligustrales) Cuprinde o singurad familie; Oleaceae, cu specii de arbori, arbusti sau liane, cu frunze, de regul8, opuse, simple sau penat-compuse, nestipelate, Inflorescenta racem, spic sau cima, compusd din flori freevent bisexuate, actinomorfe, de obicei tetramere. Caliciul cu 4 sepale unite sau lipseste, corola campanulati sau hipocrateriforma, din 4 petale unite (rar mai multe), uneori libere, poate si ea lipsi. Androceul din 2 stamine, rar mai multe, inserate pe tubul corolei (atunci cénd aceasta exist) sau pe axa florala, iar gineceul bicarpelar, sincarp, superior. Polenizarea entomofila. Fructul baci, drup’, capsuli sau samara, Olealele contin glicozide. Genul Olea L. (maslinul) cu arbori sau arbusti cu frunze sempervirescente, intregi, flori albe si fructul drup&: Olea europaea L. var. sativa D.C, se cultiva din cele mai vechi timpuri in Siria, Palestina si Creta gi ar proveni din Olea europaea var. oleaster D.C. (maslinul salbatic), raspindit in 1tot nordul A fricii, Orient pana in Afganistan, Fructele strate sau murate se folosese in alimentatie, iar din fructele proaspete se extrage uleiul de masline comestibil, foarte pretios. Genul Ligustrum L. (lemnul edinesc), curpinde arbusti cu frunze simple, opuse, flori albe sau gAlbui, plicut mirositoare gi fructul o baci. La noi in tard creste spontan si se cultiv pentru garduri vii, specia L. vulgare L. Genul Fraxinus L. (frasin), cu specii de arbori si arbusti, cu frunze imparipenat-compuse. Florile bisexuate sau poligame, mici, caliciul si corola uneori lipsesc. Fructul samar& unilateral-aripata, La noi in tari se intalneso speciile: F: excelsior L. (frasin), F. ornus L. (mojdrean) etc. Genul Syringa L. (liliacul), arbori si arbusti cu flori cu corola infundibuliforma si fructul. o capsula, La noi orese spontan speciile: S. josikaea Jacq., arbust endemic si S. vulgaris L,,:care se si cultiva ca plante decorative, Genul Jasminum L. (iascmia), arbusti-cu frunze simple sau trifoliate, cu fructul back bilobaté: J. fruticans L.., spontants Alte genuri: Forsythia Vahl, (clopofel de aur) Ordinul Polemoniales Sunt plante in general ierboase, pufine lemnoase, cu frunze alteme, flori tetra- sau pentamere, actinomorfe, gamopetale. Familia Polemoniaceae Plante ierboase, uncori erbusti agitatori, cu frunze alteme, simple, intregi sau lobate, uneori compuse. Florile bisexuate, actinomorfe, pentamere, gamofile, grupate in inflorescente cimoase, uneori dens contractate, iar fructul capsuld, Genul Polemonium L., cu plante ierboase, la noi tn fara ereste specia P, coeruleum L. (scara domnului). Genul Phlox L. (brumarele), cu mai multe specii, majoritatea cultivate ca plante decorative: P. paniculata L. Familia Convolvulaceae Plante ierboase, uneori subarbusti si arbusti, cu tulpina volubila, Frunzele simple, intregi sau lobate, alterne. Flori solitare sau dispuse in inflorescente, sunt bisexuate, actinomorfe, penta- sau tetramere, cu caliciul dialisepal, corola gamopetali, de regula, in form& de palnie sau tubuloasi, de care se fixeaz staminele. La baza ovarului se afla glande nectarifere, unite intr-un disc, care faciliteaz’, polenizarea entomofila, Fructul capsula, Convolvulaceele se caracterizeazé prin prezenta fasciculelor libero-lemnoase bicolaterale, laticifere articulate gi celulele scoretoare. Genul Convolvulus L. (volbura), cu numeroase specii ierboase: C, arvensis L., C. persicus L. (pe litoralul Marii Negre), Genul Calystegia R. Br., cu plante ierboase volubile, cu flori mari, solitare, La noi creso speciile: C. sepium (L.) R. Br. (cupa vacil) si C. silvatica (W. et K.) Choisy (cupa vacii de padure). Genul Ipomoea L. (zorelele), cu mai multe specii tropicale si subtropicale. in tara noastra au fost introduse ca plante decorative: J. purpurea Roth., etc. In firile calde se cultiva specia I. batatas Lamk. (batata), pentru ridicinile tuberizate, bogate in amidon, aseméndtoare cartofului, de unde si numele de "cartof dulce". Familia Cuscutaceae Plante ierboase anuale, uneori perene, exclusiv parazite, lipsite de rdacini. Tulpina volubil4, galben-rozie, previzuti cu haustori care se Tnfig in fesuturile plantei gazda. Frunzele verzi lipsese fiind inlocuite cu solzi mici. Florile mici, freevent pentamere, dispuse in inflorescente glomerulare. Caliciul gamosepal, membranos sau c&rnos, corola gamopetala, Fructul capsula. Familia este reprezentat& printr-un singur gen, Cuscuta L. (torfel), cu aproape 200 specii: C. europaea L., C. campestris Yuncker, Familia Hydrophyllaceae Plante ierboase si subfrutescente, cu frunze altene, rar opuse, flori bisexuate, actinomorfe, pentamere si fructul capsula. Genul Phacelia Juss, cu P. tanacetifolia Benth. (floarea albinelor), cultivaté ca plant melifers.Familia Boraginaceae Plante ierboase, rar arbusti si arbori, aproape toate paroase, exceptional glabre, cu frunze simple, de regula alterne. Inflorescenfa cima unipari (scorpioida), compusa din flori bisexuate, actinomorfe, rar zigomorfe, pentamere. Caliciul gamosepal, de obicei campanulat si aorescent, corola gamopetala, tubuloast, infundibuliforma sau in forma de cup’ lung’ (hipocrateriforma), gatul corolei fiind inchis de apendici (solzi), p&rosi sau papilosi, numite fornice. Androceul din $ stamine, rar mai multe, inserate pe tubul corolei, iar gineceul, de obicei, bicarpelar, sincarp gi superior, cate se imparte de timpuriu printr-un perete in 4 loje, ou stil, de regula, ginobazic, terminat cu stigmat bilobat sau globulgg. La suprafafa ovarului se afl un disc nectarifer: %t Ky [Cw As] Gay Fhtctul este o tetraachend sau drupa. Florile pot fi longistile sau brevistile. Boraginaceele cuprind snumeroase specii raspandite in zonele.calde, .mai putine in zonele ‘temperate si este impartita in subfamiliile: Heliotropioideae, Boraginoideae si Echioideae. Subfamilia Heliotropioideae: flori actinomorfe, stilul terminal si fructul uscat, alcatuit din 2-4 mericarpii. Genul Heliotropium L. (vanilia silbatics), cu mai multe specti cu caliciul partit: H. europaea (L.) Boehmer, Subfamilia Boraginoideae: flori actinomorfe, stilul ginobazic si fructul tetraachen’, ‘Genul Pulmonaria-L; (mierea-ursului); cu- plante-ierboase, cu flori longistile -si-brevistile, corola in forma de palnie: P. officinalis L., P, rubra Schott., etc. Genul Myosoris L. (nu-mé-uita), cu mai multe speci ierboase: M. sylvatica (Ebrh.) Hoffin. Genul Symphytum L, (tatineasa), cu specii ce au corola tubuloas& sau infundibuliforma si nucule negre: S. officinale L.,S. cordatum W. et K. Genul Anchusa L. (limba boului), cu aproape 50 speci Alte genuri: Lithospermum L., Borago L. ‘Subfamiia Echioideae: florile sunt zigomorte. t Genul Echium L. (jarba sarpelui), ou specii in majoritate mediteraneene, cu flori usor bilabiate, zigomorfe: E. vulgare L., E. italicum L. (coada vacii).. ‘Importanta economica. Unele boraginacee au important medicinal (Cynoglossum officinale, Symphytum officinale, Pulmonaria officinalis), altele sunt plante tinctoriale, ornamentale, ete. officinalis L. Ordinul Scrophutariales Cuprinde familii de plante in majoritate ierboase, putine lemnoase, preponderent rispandite in zonele temperate si caracterizate prin flori gamofile, zigomorfe, rar actinomorfe, pentamere, cu androceul din 5-2 stamine, iar gineceul bicarpelar, sincarp si superior. Familia Solanaceae Plante ierboase, rar lemnoase (arbusti sau arbori), liane si epifite, uneori spinoase, cu frunze simple, intregi sau divizate, alterne, Florile solitare sau grupate in cime, sunt bisexuate, rar unisexuate, pentamere, actinomorfe sau usor zigomorfe. Caliciul gamosepal, persistent, corola gamopetaléi, tubuloasé, campanulaté, androceu din 5 stamine sau mai putine, inserate pe tubul corolei, cu disc nectarifer, iar gineceul de regult, bicarpelar, sincarp si superior: # t Kis [Cp As] Gare Polenizarea este entomofila sau omitofila. Fructul bac sau capsula. fn organele vegetative si in fructe se afl numerosi alcaloizi (atropina, hiosciamina, solanin’, nicotind, capsicin’, scopolamina, ete). Anatomic se caracterizeaz& prin prezenta fasciculelor libero-lemnoase bicolaterale, liber intra~ lemnos, peri epidermici simpli si glandulosi. Solanaceele se clasificd in subfamniliile: Solanoideae si Hyoscyamioideae, Subfamilia Solanoideae: solanacee cu fructul baci. Genul Arropa L., are 2 specii ierboase, dintre care tn fara noastra creste A. belladonna L. (matraguna) Genul Solanum L., cu numeroase specii ierboase, subarbusti, arbusti sau arbori in zona tropical, rispandite cu precidere in America de Sud si Africa: S. tuberosum L. (cartoful), S. dulcamara L, (lésnicior), S. nigrum L. (z&rna), S. melongena L. (pitlagele vinete), etc. 3Genul Lycopersicon Mill. (tomate, p&tligele rosii), cu specia cultivatt L. esculentum Mill., originara din America de Sud si Centrala, Genul Capsicum L, (ardei), cu specii originare din America tropical, dintre care frecvent se cultiva specia C, annuum L. var. longum DC. (ardei iuti) si var. grossum L. (gogosari, ardei grasi), Genul Lycium L., cu mai multe specii de arbusti spinosi: L. barbarum L. (catina de garduri, gardurarita). Genul Physalis L. (papalau), dintre care la noi creste spontan Ph. alkekengi Ly cu baca inclus& in caliciul acrescent. Subfamilia Hyoscyamioideae: fructul 0 capsula. Genul Hyosciamus L. (maselarita), cu specii ierboase gi fructul o pixida: H. niger L: Genul Datura L. (ciumafaia), plante ierboase sau arbustive, florile au corola infundibuliforma. cu tubul alungit, iar fructul este o capsuli acoperita cu spini: D..stramonium L., iar D. arborea L. Se cultiva ornamental, Genul Nicotiana L., cu mai multe specii, dintre care N. tabacum L. (tutunul) si N. rustica L, (mahorea) se cultiva in numeroase varietiti si soiuri pentru tutun, iar NV, alata Link. et Otto (regina nopfii) este o planta ornamentald. Genul Petunia Juss. (petunia), cu specii raspAndite in America de Sud, numeroase varietii gi soiuri de P. violacea Undi., 5.2. se cultiva ca ornamentale, Alte genuri: Scopolia Jacq. Importanga economic’. Multe solanacee sunt alimentare: Solanum tuberosum (cartof), originar din America de Sud, descoperit de spanioli (1537) pe teritoriul Boliviei, Ecuadorului, Perului si Columbiei, de unde a fost introdus in Europa (1570), cultivat pentru tuberculii amidonosi formati in varful stolonilor subterani; Lycopersicon esculentum (patlagele mari), originara din America, cultivata pentru bacele bogate in zahir gi vitamine, care se consuma proaspete sau conservate;. Solanum melongena (patlagele vinete), originar& din India, se cultiva pentru bacele mari, violete, “de interes culinar, atat proaspete c&t si conservate; (Capsicum annuum (ardei) originar& din America:Centrala, cultivati pentru fructele bogate in vitamina A, C si alcaloizi (capsicina) netoxici, folosite atat proaspete cat si conservate. ‘Alte solanacee contin principii active, diversi alcaloizi, de aceea sunt medicinale: Atropa bella-donna (m&traiguna), Hyosciamus sp. (miselarita), Datura stramonium (ciumafaia) etc: Unele specii sunt ornamentale: Petunia sp., Datura arborea, Nicotiana alata eto. ‘Nicotiana tabacum (tutunul), originar’ din America tropical, se cultiv pentru frunzele utilizate pentru fabricarea de figarete si din care se extrage nicotina folosita ca insecticid, Familia Scrophulariaceae Familie cosmopolit’, cu numeroase specii ierboase gi arbustive, rar arborescente (Paulownia Sieb, et Zuce.) sau liane, uneori semiparazite si parazite, cu frunze simple, foarte diverse, cu dispozitie alterna sau opus. Inflorescentele axilare, cimoase sau racemoase, compuse din flori bisexuate, zigomorfe, pentamere, exceptional tetramere. Caliciul gamosepal, persistent, corola gamopetala, fic aproape actinomorfa, campanulata, infundibuliforma, fie bilabiata, sau uneori cu baza tubului corolei prelungita fntr-un pinten sau sac. Androceul din 5, 4 (didinam) sau 2 stamine inserate pe tubul corolei, iar ginegeul este bicarpelar, sincarp si superior: PKs.) [Cs4) As; 4:2] Ga Polenizarea entomofila si ornitofild. Fructul capsula sau baca. Scrofulariaceele contin glicozide si saponine. Se clasifict tn subfamiliile: Verbascoideae, Antirrhinoideae §i Veronicoideae. Subfamilia Verbascoideae: frunze alterne, florile pentamere, cu androceul din 5 stamine si corola rotati aproape actinomorf’. ' Genul Verbascum L. (lumaniirica), cu specii ierboase, rar arbustive, abundent p&roase, cu raceme terminale alungite: V. phlomoides L. Subfamilia Antirrhinoideae: frunze opuse sau alterne, flori pentamere cu androceu didinam. Genul Linaria Adans, (linarifi), cu specii ierboase sau subarbusti, cu corola bilabiat’ si pintenat&: J. vulgaris Mill., L genistifolia (L.) Mill. Genul Antirrhinum L. (gura leului), plante ierboase si subfrutescente, cu corola personatit (bilabiata, cu labiul superior bifid, lobii erecti si labiul inferior patent, trilobat, lobul inferior mai mic gi 4cu o umflaturd mare, concava la baza): A. majus L. Genul Scrophularia L., specii ierboase si subfrutescente, cu corola bilabiat&: S. nodosa L. (babene). Genul Paulownia Sieb. et Zucc, cu specii arborescente din Asia Orientala (P, tomentosa). Genul Digitalis L. (degetar), cu specii ierboase, cu corola tubulos campanulati, bilabiata: C. grandiflora Mill, (degetar galben), D. purpurea L. (degetar rosu). Genul Melampyrum L. (sor-cu-frate), cu specii ierboase, semiparazite: M, bihariense Kem. Genul Rhinanthus L, (clocotici), cu specii ierboase, semiparazite: Rh. minor L. Genul Lathraea L. (muma pidurii), cu specii parazite, dintre care la noi in far’ creste specia L. squamaria 1. Subfamilia Veronicoideae: frunze opuse, flori tetramere, androceu din 2 stamine. Genul Veronica L. (sopérlita), cu mai multe specii ierboase si subfrutescente, réspandite mai ales in zonele temperate: V. hederifolia L., V. chamaedrys L. Importanta economicd. Unele speci, datorita principiilor active continute sunt medicinale: Digitalis sp. Verbascum sp., Euphrasia sp.. Altele sunt omamentale: Linaria sp., Paulownia sp., Digitalis sp, iar unele sunt semiparazite si’ parazite daun&toare, mai ales, ierburilor din paj Rhinanthus sp., Melampyrum sp., Euphrasia sp. Familia Globulariaceae Plante ierboase si arbustive cu frunze simple, flori bisexuate, zigomorfe, pentamere, gamofile, asemndtoare cu scrofulariaceele. Fructul nuculé inconjurati de caliciul persistent, Globulariaceele au 3 genuri, in fara noastra creste Globularia elongata Hegetschw., plant ierboast perend din paguni si coaste ierboase. Familia Orobanchaceae Plante parazite pe ridicini, fird clorofila, de culoare galben’ sau brund, cu frunze reduse, solziforme. Inflorescenta terminala, compusi din flor bisexuate, rar unisexuate, pentamere, zigomorfe, gamofile, Fructul capsula, cu seminfe numeroase, foarte mici. Genul Orobanche L. (lupoaie, verigel), cu mai multe specii parazite pe radacinile plantelor de cultura si din pajisti, majoritatea raspandite tn Eurasia: O. ramosa L. Familia Bignoniaceae Include numeroase specii arborescente, arbustive sau liane cu cArcei sau ridacini adventive, foarte rar ierboase, cu frunze simple sau compuse, opuse sau verticilate. Florile bisexuate, zigomorfe, pentamere. Fructul.capsul’. Genul Caralpa Scop., cu specii americane si asiatice, dintre care specia C. bignonioides Walt. (catalpa), cu frunze mari, cordate, flori albe, bilabiate, grupate in inflorescente mari, este cultivata ca planta decorativa, Genul Tecoma Juss, (Campsis Lour.), dintre speciile cireia T. radicans Juss. (Campsis radicans (L.) Seemann - trompet&, tecoma), 0 lian’ din America de Nord, cu florile ce au corola tubuloasi, rosie portocalie, ca o trompetd, este cultivata ca plant ornamentala. Familia Acanthaceae Posed numeroase genuri si specii, aproape in totalitate tropicale si subtropicale, ierboase, arbustive, uneori liane lemnoase, mai rar arborescente. Frunzele simple sau lobate, opuse sau formand rozete bazale, Inflorescente formate din flori bisexuate, zigomorfe, pentamere, rar tetramere, gamofile. Fructul capsula. Genul Acanthus L., cu speci mediteraneene ‘si ‘paleotropicale, dintre care la noi in tara vegeteazi specia A. balcanicus Heywood et Richardson (talpa ursului). ‘Alte genuri: ThunbergiaLJ. Familia Pedaliaceae Cuprinde plante ierboase, rispandite in zona tropicala, cu flori bisexuate, pentamere, zigomorfe, gamofile, corola bilabiat&, iar fructul capsula. La noi in tara se cultiva specia Sesamum indicum L. (susan), ierboasa, anuala, din semintele careia se obfine un ulei comestibil, iar macinate servesc la prepararea halvalei. Familia Gesneriaceae Reprezentata prin speci ierboase, adesea epifite sau arbustive, rar arbori, rispandite mai ales 5in zonele calde. Florile solitare sau grupate in inflorescenfe, sunt mari, bisexuate, zigomorfe, pentamere, in Balcani vegeteazA ca relict terfiar Ramondia pyrenaica Rich. Multe gesneriacee din genurile Sinningia Nees, Saintpaulia, etc. se cultiva ca decorative, prin apartamente, Familia Lentibulariaceae Grupeazi plante mai ales intertropicale, ierboase, adesea acvatice si fird ridacini, uneori epifite sau mixotrofe. Frunzele la speciile terestre adesea intregi dispuse in rozete bazale, iar la cele acvatice multisectate, previzute cu numeroase vezicule-capcane. Florile bisexuate, zigomorfe, pentamere, solitare sau dispuse in raceme, Fructul capsula. Genul Pinguicula L., cuprinde plante terestre, cu frunze dispuse in rozet, prevazute cu peri glandulati secretori de substanfe vascoase cu ajutorul c&rora prind si digera insectele. Florile au corola bilabiaté si pintenata: P. vulgaris L. (foaie groasa), P. alpina L. ete. Genul Utricularia L., cu specii atit terestre, cu ridacini, ot si.acvatice, flotante, fird radacini, cu frunze submerse multilaciniate, asimilatoare, unele ramificafii foliare fiind transformate in vezicule si utricule, care diger& mici animale acvatice: U. vulgaris L. (otratel). Ordinul Plantaginales insumeaza o singura familie, Plantaginaceae cu specii de plante ierboase, rar arbustive, cu frunze simple, intregi, rar lobate sau fidate, alteme, adesea dispuse in rozete. Tulpinile florifere, de regula, sunt lipsite de frunze, terminate cu inflorescente spiciforme. Florile bisexuate sau unisexuate, tetramere, actinomorfe, rar zigomorfe, Fructul capsuli, Genul Plantago L. (patlagina), are numeroase specii de plante ierboase, in majoritate perene, cosmopolite: P. media L., P. lanceolata L., P. major L. etc. Ordinul Lamiales Lamialele sunt plante ierboase, arbustive, arborescente si liane, terestre si acvaticejicu frunze opuse. Florile bisexuate, rar unisexuate, pentamere, rar tetramere, gamofile, bilabiate. Androceul din 4 ~2 stamine, iar gineceul, de regul’, bicarpelar, sincarp si superior. Fructele drupe si nucule. Familia Verbenaceae Cuprinde specii de plante ierboase sau lemnoase, uneori liane, cu ramuri tetramuchiate, Frunzele; simple, intregi, unele lobate sau compuse, sunt dispuse opus. Inflorescenfa cu flori zigomorfe, penta- sau tetramere. Fructul drupa sau nucula. Verbenaceele contin glicozide $i alcaloizi. Genul Verbena L., cu specii, mai ales americane, ierboase si subarbusti: V. officinalis L. sporici), POH aul Avlcenia L,, cu plante intertropicale, arborescente, cu pneumatofori, caracteristice mangrovelor. Familia Lamiaceae (Labiatae) Include numeroase speci, cosmopolite, multe dintre ele mediteraneene, ierboase si arbustive, rar arborescente si liane, cu tulpini tetramuchiate, in dreptul muchiilor cu colenchim angular. Frunzele sunt simple, opuse, decusate, cu peri sau glande secretoare, Inflorescentele, cime axilare, cu flori bisexuate, rar unisexuate, pentamere, cu 0 conformatie caracteristic’.. Caliciul gamosepal, campanulat, cu 5 dinti (Ajuga L., Nepeta L., Teucrium L.) sau 10 dinti (Marrubium L.), uneori bilabiat (Melissa L.) sau umflat in formA de scut (Scutéllaria L.). Corola bilabiati (de aici denumirea de Labiatae), tubuloasd sau infundibuliforms, cu 2 labii, cel superior din 2 petale concrescute, mai rar din 3-4, uneori lips (Teucrium L.) sau redus (Ajuga L.), cel inferior din 3 petale concrescute observandu- se tot atétia lobi, Uneori corola este aproape radiar’ (Mentha L.). Androceul din 4 stamine didiname sau aproape egale, mai rar dou fertile si dowd staminodii, alteori redus la 2 stamine (Salvia L.), cu 0 alotituire caracteristic’ de parghie: filamentul are 2 brafe, unul anterior lung gi curbat, in varf cu antera, sub labiul superior, iar altul posterior lafit, scurt, fixat intr-un punct in treimea posterioaré a tubului corolei, in jurul c&ruia poate oscila. O insect’, cautfnd nectarul din floare, impinge cu trompa capatul Lit al filamentului staminei, care migcdndu-se dupa principiul parghiei, determina coborarea bratului lung cu antera, atingdnd corpul insectei, pe.care las polenul. Apoi insecta, trecénd intr-o alts floare, atinge stigmatul bifid al acesteia si efectueaz astfel polenizarea. Gineceul, bicarpelar, sincarp si superior, la care in fiecare loj apare de timpuriu cate un perete despétrtitor, separdnd gineceul in 4 lofi, 6- care Ig maturitate dau fructul tetraachen’: t Kis) [Ce Ar+2; 2] Gay Lamiaceele pot fi clasificate in urmatoarele subfamilii: Ajugoideae, Scutellarioideae, Melissoideae, Lavanduloideae, Stachyoideae, Menthoideae, Ocimoideae, Salvioideae. Subfamilia Ajugoideae: corola cu labiul superior redus sau lipsa (atunci cand acesta lipseste, abiul inferior are 5 lobi). Genul Ajuga L., cu plante ierboase, rar subarbusti: A. reptans L. (vinetic&), A. genevensis L. (subuian). Subfamilia Scutellarioideae: caliciul umflat prevazut cu un apendice transversab‘in forma de sout, corola cu tubul lung si incovoiat de la baz, iar nuculele sunt fixate pe ginofor. Genul Scutellaria L., cu plante ierboase, rar subarbusti: S. hastifolia L. (busuioc de balta). Subfamilia Melissoideae: caliciul bilabiat, cu labiul .superior..cu 3 .dinti,androceul cu 4 stamine didiname, ascendente, situate sub labiul superior. Genul Melissa L., cu specii eurasiatice, dintre care la noi in tara vegeteazi M. officinalis L. (roinita). Subfamilia Lavanduloideae: corola bilabiat’, androceu cu 4 stamine didiname, incluse in tubul corolei sub labiul superior. Genul Lavandula L. (levantica), cu plante ierboase sau subarbust, majoritatea mediteraneene, _ la noi in fara vegetnd unele specii cultivate: Z.-angustifolia Mill. [ = Subfamilia Stachyoideae: corola bilabiat’, androceu didinam cu staminele exerte din tubul corolei, adesea atingdnd labiul superior. Genul Prunella L., cu specii ierboase, avand staminele terminate cu un dinte deasupra anterelor: P, vulgare L. (busuioc de camp). Genul Glechoma L., plante ierboase, cu tulpini térdtoare: G. hederacea L. Genul Lamium L., cu mai multe specii de plante ierboase eurasiatice, florile cu labiul superior in forma de casca, rar bifidat: L. maculatum L. (urzic& moart’), L. album L. (urzic& moart& alba), L. purpurewm L., ete Genul Thymus L, (cimbru, cimbrigor), plante ierboase si subarbusti, cu tulpini repente sau erecte, acoperite cu peri de jur imprejur (holotrih’), numai pe muchii (goniotriha) sau numai pe cate doud fete opuse, alternant (alelotrichs): T. austriacus. Genul Origanum L, cu specii-mediteraneene, dintre-care la noi vegeteaza specia O, vulgare L. (sovarv). Subfamilia Menthoideae: corola cu limbul mai mult sau mai putin regulat, 4-lobat, iar androceul din 4 stamine mai mult sau mai putin egale. Genul Mentha L. (izmi, ment’), cu specii ierboase, odorante: M, aquatica L.. (izm& broastel), M. arvensis L., M. piperita (menta cultivata). Subfamilia Ocimoideae: flori cu labiul superior cu 3 - 4 lobi, iar androceul cu stamine descendente, agezate pe labiul inferior. Genul Ocimum L., la noi se cultiva specia O. basilicum L, (busuiocul).. Gemul Coleus Lour., cu aproximativ 150 specii, dintre care specia C. blumei Benth. (urzicuf, mireasé) se cultiva la noi ca plant omamentala pentru frunzele panasate. Subfamilia Salvioideae: flori cu labiul superior intreg sau bifid, androceul din 2 stamine cu o conformatie speciala sau din 2 stamine si 2 staminodii. Genul Salvia L. (jates), cu peste numeroase specii de plante ierboase sau subfrutescente, adesea odorante: S. pratensis L., 8. nemorosa L. (jales de camp). Genul Rosmarinus L., cu specii mediteraneene, dintre care R. officinalis L. (rosmarin) este un subarbust cultivat ca plant omamentala si condimentar’, Importanta economicd. Unele lamiacee au important condimetara (Satureja hortensis, cimbrul), iar altele sunt medicinale producand esente volatile: Rosmarinus officinalis, Mentha piperita etc, Multe lamiacee se cultivé ca plante omamentale: Salvia splendens, Coleus blumei etc. Familia Callitrichaceae Cuprinde un singur gen, Calliriche L., cu specii de plante terestre, polimorfe si acvatice, cu frunze mici, opuse, solitare, unisexuate, ahlamidee, floarea mascula alcétuitd dintr-o stamina, iar cea femela dintr-un gineceu bicarpelar. Fructele sunt tetraachene: C verna L. Ceu. Dinee. 7