Ordinul Bromeliales
Bromelialele sunt reprezentate printr-o singura familie, Bromeliaeeae, ou specii ierboase,
in majoritate epifite, rar arborescente, Frunzele sunt liniare sau lanceolate cu marginea spinos
dinfata, dispuse in rozete. Inflorescenta spic, racem sau capitul. Florile sunt bisexuate, rar
unisexuate, adesea actinomorfe, trimere, avand la baz bractee uncori colorate. Periantul dublu,
gineceul tricarpelar, sincarp, inferior sau superior. Fructul bac& sau capsula cu caliciul persistent.
Ananas sativus L. (ananas), plant perend, tropicals, cultivati in farile calde, cu frunze mari
canaliculate si dens dinfate, inflorescenta subterminal, globuloasé, cu un buchet de frunze in varf,
fructele bace dulci si aromate, constituind o fructificatie mare, compusé, comestibila,
Ordinul Juncales
Juncalele sunt in general plante ierboase cu frunze inguste gi vaginate!, cu flori
actinomorfe trimere, perigon scarios’, rar tepalele interne petaloide, androceul din 6 stamine libere,
gineceul tricarpelar, sincarp si superior. Fructul capsula.
Familia Juncaceae
Terburi perene si anuale (rar lemnoase), cu tulpinile acriene cilindrice purtind frunze
alteme si limbul plan sau tn forma de jgheab, uneori cilindric, sau cu frunzele bazale reduse la
vagine sau teci, Inflorescenta dicaziu sau monocaziu, cu flori actinomorfe, bisexuate, rar
unisexuate, trimere, adesea insotite de o bractee, Perigon sepaloid ou 6 tepale scarioase, castanii,
galbene, purpurii sau albe, Polenizarea anemofilé, rar entomofil’. Fructul capsula,
Genul Juncus L. (pipirig), cu mai multe specii de plante ierboase, cu frunze cilindrice,
filiforme, uneori canaliculate sau plane, adesea reduse la teci.
Genul Luzula DC. (horsti), specii de plante ierboase perene, cu tulpina aeriand foliata,
frunzele plane, graminiforme: L. Juzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott.
Ordinul Cyperales
Ciperalele sunt reprezentate printr-o singurd familie, Cyperaceae, cu numeroase speci de
plante ierboase anuale si perene cu rizom, rar arborescente. Tulpina aerian’ adesea trimuchiatd, rar
cilindric’, ou frunze liniare, cu teaca inchisi si limbul liniar sau filiform, dispuse tristih, rar plantele
sunt afile. Inflorescenta spic, cimé,-racem-sau panicul, compusé din flori bisexuate sau unisexuate,
reunite in spiculefe uniflore, biflore sau multiflore ou perigon redus, alcatuit fle din 6 lacinii
filiforme dispuse pe dowd verticile, fie din perigori, rar bracteoid sau lipsa. Androceul din 3 stamine,
rar 2 sau L, gineceul tricarpelar, sincarp si superior, uneori invelit intr-o bracteolé numit wericuld.
Fructul nucula utriculat,
Ciperaceele se clasificd tn subfamiliile: Scirpoideae, Rhynchosporoideae, Caricoideas,
Subfamilia Scirpoideae: florile bisexuate, spicule{e multiflore, confome, gluma inferioars
Pir floare,
Genul Scirpus L., plante cu frunze plane, ligulate: S. Sylvaticus L.
Genul Eriophorum L. (bumbicarita), cu specii holarctice, cu perigonul format din
numeroase sete (dupa inflorire cu aspect de land): E. vaginatum L.
Genul Schoenoplectus (Rchb.) Palla, cu numeroase specii, cu frunze reduse fa tect sau
vagine: S. lacustris (L.) Palla.
Genul Eleocharis R. Br. (pipirigut), cu mai multe specit: B. palustris (L.) Roem. et Schult.
Alte genuri: Bolboschoenus (Aschers.) Palia, Isolepis R. Br., Cyperus L., Blysmus Panz.
Subfamilia Rhynchosporoideae: flori hermaftodite sau unisexuate dispuse simpodial in
spiculefe pauciflore false (in general 1-2 flori), cele doua glume inferioare sterile.
Genul Schoemus L., cu: S. nigricans L., S. ferrugineus L.
Subfamilia Caricoideae: flori unisexuate, gineceul si fructul utriculate
Genul Carex L. (rogoz), cu numeroase specii ierboase, monoice sau dioice, cespitoase sau
stolonifere, cu tulpina de regula trunchiaté, foliata. Spiculefele pot fi unisexuate, cele barbatesti
terminale, sau bisexuate, cu florile barbatesti in varful spiculetului, iar cele femeiesti la bazé sau
"iat vaginatus — frunze previzute cu 0 teaci care iavelese tulpina
2 Int. scariagus ~ de consistent useaté si membranoas subtire, semitransparentinvers: C-vulpina Ls, G. sylvatica Huds. —
Ordinul Commelinales
Familia Commelinaceae
Plante ierboase, graminiforme, uneori tulpinile avand noduri, frunzele alterne liniare, de
obicei vaginate. Florile axilare sau terminale, spatulate, actinomorfe sau zigomorfe, bisexuate, rar
unisexuate, trimere, cu periant diferentiat in caliciu si corolé. Androceul din 6 stamine, din care 3
sunt reduse la staminodii, iar gineceul este tricarpelar, sincarp si superior. Fructul capsul&.
Genul Commelina L., cu mai multe speci de plante ierboase anuale si
perene, florile zigomorfe, multe cultivate ca plante ornamentale: C. communis L,
Genul Zebrina Schniz., cu speci americane, cu flori actinomorfe: Z. pendula Schniz.
Genul Tradescantia L., cu specii americane: T. virginiana L.
Ordinul Poales (Graminales)
Poalele au o singuri familie, Poaceae (Gramineae), cu peste 6000 specii de plante
ierboase, anuale si perene, cu port caracteristic, rar lemnoase (Bambusa Schreb., tn zonele calde) si
cu ridacini fasciculate sau cu rizom. Tulpina aeriand un pai (culm), neramificata, cilindrieg, cu
noduri pline si intrenoduri goele in interior, rar pline cu maduva. Frunzele alterne, liniare, sesile, rar
petiolate (Anomochloa sp.) avand un limb lung, plan sau convolut’, cu nervatiunea paralel& si 0
teack vaginatt, la majoritatea despicaté longitudinal. fntre limb gi teacd se afl& adesea o prelungire
membranoasé sau redusé la peri, numita liguld, care ader& strins de tulpind (pentru a opri apa si
putrunda intre teacd $i internod) gi uneori 2 mici formatiuni bazal-laterale ale limbului, numite
auricule (urechiuse).
Tulpinile genereaza de la nodurile bazale lastari (frati) fie intravaginali, formand graminee
cu tufa deasa, fie extravaginali, formand graminee cu tufi rard, fie repenti, formand graminee
stolonifere. Florile bisexuate, rar unisexuate, grupate tntr-o inflorescent& caracteristic’ numiti
spiculet, care poate avea una sau mai multe flori.
Spiculetele, de regula, se grupeaza, in diferite inflorescente compuse:
- spicul compus, format dintr-o ax (rachis) prevazut& cu proeminente (calcaie), luand o
forma in zig-zag, la fiecare calodi prinzéndu-se unul (Triticum L.) sau cate 3.spiculete (Hordeum L.)
sesile;
+ paniculul, In care spioulefele sunt asezate tn varful ramificatiilor, pe pedunculi mai mult
sau mai pufin lingi;
= paniculul spiciform (spicul fals), \n cate spiculefele sunt agezate pe ramuri foarte
scurte, care se acopera dens;
~ spicul digitat, in care spicele sau spicele false sunt liniare si grupate altern sau digitat in
‘virful tulpinii (Bothriochloa Kuntze, Cynodon L.C.H. Rich, Digitaria Hall.).
Spiculetul este format din axa spiculejului, avand la baz4 2 frunze bracteante modificate
numite glume, una inferioar’, extern’, fixatt pe axa spicului (rachis) si una superioara, intern’,
fixatdi pe axa spiculetului. Uneori spiculetul are 3 glume (Panicum L.) sau 4 glume. (Phalaris L.),
exceptional o singurd glum& (Lolium L.) sau este lipsit de glume evidente (Nardus L.). De
asemenea, glumele sunt libere, rar concrescute (dlopecurus 1), egale sau inegale, glabre sau
piroase, nearistate, rar acoperite cu spini (Zragus Hali.)
Florile bisexuate, rar unisexuate (Zea L.) sunt alcttuite dintr-un ax, au invelisurile reduse la
oud glumelule numite lodicule, sic glumel’, numita palee superioaré, interna, situata pe axa flori,
aceasta impreund cu lodiculele reprezinta perigonul sepaloid al florii, Floarea este protejati si de o
alti glumelé, numit’ palee inferioard, externa, fixata pe axa spiculetului, care poate fi aristaté sau
nearistaté. Paleea inferioard si glumele sunt bractee florale. Androceul alcatuit, de regula, din 3
stamine reprezentind, in general, ciclul extern, rar din 6 stamine (Oryza L.), redus la o stamin&
(Specii de Festuca L.) sau format din numeroase stamine cu anterele dorsifixe. Gineceul
unicarpelar, superior, cu 1-3 stigmate plumoase.
Fructul este o cariopsd, la unele specii la fruct aderand si paleele.
«lat, convolutus ~ cu marginile résucite longitudinal in form de comet
2Poaceele’se clasifica in subfamiliile: Bambusoideae; Pooideae, Panicoideae. ~
Subfamilia Bambusoideae: poacee lemnoase, uncle arborescente, rispandite in zonele
calde, cunoscute sub numele de bambusi: Bambusa Schreb., Phyllostachys Lieb. et Zace.,
Melocanna Tri
Subfamilia Pooideae (Festucoideae): poacee ierboase, spiculete cu 2 glume; epiderma
simpl4, fara peri bicelulari si cu celule silicioase alungite sau ovale.
Graminee cu spiculete uniflore:
Genul Calamagrostis Adans, (trestia de cmp, trestioara), cu specii ce au inflorescenta
penicul: C, arundinacea (L.) Roth.
Genul Phleum L. (timoftica), cu specii de plante anuale sau perene, cu inflorescenta
panicul spiciform, cilindric, dens: P. pratense L. ‘
Genul Alopecurus L. (coada vulpii), cu plante anuale si perene, cu inflorescente panicul
spiciform, cilindric, dens: 4. pratensis L.
Genul Stipa L. (colilia), cu speci ce au flori cu paleea inferioar’ lung aristata, cu arista
geniculaté format din 2 segmente: cel inferior, numit columnd, de obicei rasucit si cel superior,
numit subulé, scabru sau acoperit cu peri lungi: S. capillata L., S. lessingiana Trin. et Rupr.
Genul Hordeum L. (orzul), are mai multe specii spontane gi 2 specii cultivate, ou
inflorescenta spic compus, la fiecare ciloai al axei céte 2-3 spiculete, cu paleea inferioard aristata
sau nearistati: H. murinun L., H. vulgare L (0rz), ou cele 3 spiculete fertile, H. distichon L.
(orzoaica), cu spicul doar cu spiculetul central fertil, cele dou’ spiculete laterale fiind sterile.
Graminee cu spiculeje biflore sau multiflore
a) Inflorescenfa un spic compus:
Genul Secale L. (secara), plante anuale cultivate sau perene spontane, spiculete cu dous
flori, cu glume aristate sau nearistate: S, sylvestre Host, spontand, iar S. cereale L., cultivati.
Genul Lolium L. (zézania), cu mai multe specii de plante anuale, bianuale sau perene, cu
spiculete cu muchia indreptat& spre axa spicului: L. perenne L. (jarb’ de gazon), L,’multiflorum
‘Lam. ete.
Genul Agropyron Gaertn. (pirul), are mai multe specii, cu 2 spiculete bi-multiflore, ou
latura indreptatd spre axa spicului: 4. cristatum (L.) Gaertn., A. repens (L.) Beauv., A. intermedium
(Host.) Beauv.
Genul Triticum L., are cca, 20 specii de plante anuale, dintre care 16 cultivate, cu forme de
primavard si de toamna, spiculefe cu 2-5 floti; T. aestivum L. em F. et P. (grau), T. monococcum L..
(alac), T. dicoccum Schwank (grau moale), T. durum Desf. (grau tare) ete.
b) Inflorescenta un panicul sau panicul spiciform:
Genul Avena L. (ovazul), cu mai multe specii de plante anuale, cu paleea inferioara
aristatl: A. fatua L. (odos), A. sativa L., cultivata.
Genul Poa L. (firuta), cu numeroase specii ierboase, in majoritate perene; P.bulbosa L.
(Giruta bulboasa), P. pratensis L. (firuta).
Genul Festuca L. (paiusul), cu numeroase specii ierboase; mai-ales perene: F, pratensis
Huds. (paius de livada), F. rubra L. (paius rosu), F. valesiaca Scbleib,, F. rupicola Neuff.
Genul Bromus L. (obsiga), cu mai multe specii de plante anuale gi perene: B. sterilis L.
Genul Daciylis L. (golomatul), cu specii ce au paniculul cu ramurile unilaterale gi cu
spioulefe dispuse in glomerule comprimate: D. glomerata L,
Genul Phragmites Adans, (stuf, trestie), plante robuste, cu rizomi si stoloni repenti, tulpin&
rigid, lignificata, fistuloas&: P. australis (Cav.) Trin ex Steud.
Subfamilia Panicoideae: spiculefe cu mai mult de 2 glume, uneori slab dezvoltate,
epiderma complex cu peri bi- multicelutari, celule silicioase, de forme diverse.
Graminee cu spiculete unisexuate, plante monoice
Genul Zea L., monotipic cu specia Z. mays L. (porumbul), plant ierboasé, cu tulpina
cilindric& plin& cu m&duva, Inflorescenta barbéteaso’ un panioul terminal din spiculete biflore.
Inflorescenta femeiasc& spiciforma (stiulete) axiler’, ou spiculete biflore inserate tn r€nduri perechi
pe rahisul inflorescentei, (ciocdlay). Pedunculii inflorescentei cu noduri apropiate, de la care
pomese bracteele (panusi), ce invelesc complet inflorescenta. Florile cu glume pieloase, palee
transparente (pleava), cu stigmat filiform, bifurcat, exert (mditasea).
3Graminee cu spiculete bisexuale
a) Spiculete uniflore cu 2 glume:
Genul Tragus Hall., ou plante anuale: 7. racemosus (L.) All, cu spiculetele cu gluma
superioari acopetiti cu sete uncinate,
b) Spiculefe uniflore cu 3 glume:
Genul Panicum L., cu numeroase specii de plante anuale, paleele imbracand
canopsa: P. neiliacewm L, (meiul), cultivaté ca planta alimentard si furajera,
Genul Botriochloa Kize., include plante ierboase cu rizom, inflorescenta digitiforma si
paleea interioara lung aristatt: B. ischaemum (L.) Keng. (birboast).
Genul Sorghum Moench., cu mai multe specii ierboase, mai ales tropicale, dintre care
multe se culti va: S. halepense (L.) Pers. (costrei), planta spontana, S, sudanense (Piper) Staff, (jarba
de Sudan), S. bicolor (L.) Moench., cultivate.
Genul Saccharum L., cu speci mai ales tropicale, specia S. officinarum L. (trestia de
zah&t), perend, cultivaté pentru méduva tulpinii din care se extrage zahérul.
Genul Sefaria Beauv. (mohorul), plante anuale, cu spiculefele la baz cu sete involucrale:
S. viridis (L) Beauv. (mohor verde).
¢) Spiculete unifiore ou 4 glume:
Genul Phalaris L., cu specii cu inflorescenta dens’, panicul spiciform: P, arundinacea L.
Garba ‘canarului), cultivaté ca planta ornamentala si pentru cariopsele folosite in alimentatia unor
pasari.
Genul Anthoxanthum L., la noi in tard vegeteaza specia 4. odoratum L. (vitelar).
4) Spiculete fri glume, cel mult spiculetul terminal cu o gluma:
Genul Nardus L., monotipic, cu specia N. stricta L. (tiposica), cu inflorescenfa un spic
unilateral gi paleea inferioard cu varful aristiform acuminat,
Genuul Oryza L., ou aproximativ 20 specii, rspandite tn zonele calde, spontane si cultivate,
floarea cu androceul din 6 stamine: O. sativa L. (orezul), cereal higrofila, anuala, cultivata pentru
cariopsele alimentare, invelite in palee (pentru a fi consumat cariopsele sunt decorticate de palee)
Importanja economicé. Poaceele cuprind cele mai valoroase plante alimentare reprezentate
de cereale cultivate pe tot globul: grau, orz, secara, porumb, orez etc. Multe sunt bune furajere:
Arrhenantherum elatius, Lolium perenne, Phleum pratense, Festuca valesiaca, F. rabra, Dactylis
glomerata, Poa pratensis etc, Unele sunt folosite ca materie prima pentru fabricarea celulozei
(Phragmites australis) sau fabricarea zaharului Caccharum officinarum), iar altele pentru
fabricarea mobilierului usor, a instrumentelor sportive (Bambusa arundinacea).
Subelasa ARECIDAE’ (SPADICIFLORAE‘)
Cuprinde ordine de plante ierboase si lemnoase, caracterizate printr-o inflorescenté numita
spadice, cu floti mici, inoonjurate de o franz’ modificat’ numit& spat,
Ordinul Arecales (Palmales)
Arecalele se caracterizeaza prin portul si frunzele lor caracteristice de "palmier", Florile de
regulA ciclice, trimere, unisexuate, mai rar bisexuate, actinomorfe sau usor zigomorfe, Androceul
din 6 stamine, rar 3- 9 - numeroase, iar gineceul tricarpelar.
Familia Arecaceae (Palmae)
Plante perene, adesea un stip cu port arborescent, monopodial, rar dicotomic, dar si liane
care pot atinge lungimea de 250 m (Calamus L,). Stipul adesea este previzut cu ridacini proptitoare
sau cu pneumatofori (speciile de mlastind). Frunzele mari (pana la 15 m lungime), cu o teac’ bine
dezvoltata si cu limbul palmat-sectat, in formé de evantai (Chamaerops L.) sau penat-sectate (tipul
Phoenix L.), grupate in buchet in varful stipului sau dispuse in lungul tulpinilor lianoide (tipul
Chamaedorea Willd.). Inflorescenta, un spadice terminal sau axilar, mai mult sau mai putin
ramificat, uneori enorm, alteori mai mult sau mai putin contractat, inconjurat de un spat protector.
Florile sesie, trimere, actinomorfe, de obicei unisexuate, dispuse pe spadice distih sau tn spirala,
dup numele genuilui Areca
5 < tat. spadiciflorus- cu floridispuse in spadicePeriantul din 6 tepale libere sau sudate. Florile birbatesti, cu androceul destul de inconstant, de
regul& cu mai mult de 6 stamine, libere sau sudate de tepale, Florile femeiesti cu gineceu tricarpelar,
cucarpele libere sau unite, superior:
O# Pa Aaira:0 Q% Pas,0Ga,0)
Fructul bac, drup& sau cenocarp. Pericarpul este foarte variabil, mezocarpul in general
gros, fibros (nuca de cocos), oleaginos (palmierii de ulei) sau c&mos si suculent (curmal), iar
endocarpul variabil.
‘Arecaceele sunt rAspindite in zonele tropicale gi subtropicale ale globului
Genul Phoenix L., cu cfiteva ‘specii, dintre care in oazele sahariene se“cultiva Ph.
dactylifera L. (curmalul), palmier dioic originar din regiunea mediteraneand, cu tulpiné de pana ia
20m inalyime, frunzele penate, flori-unisexuate si fructul 0 drupioumezocarpul dulce,
Genul Chamaerops L., cu o singura specie, Ch. humilis L. (palmierul pitic) arbust
mediteranean, cu trunchiul gros si frunzele palmat-sectate. Este singurul palmier european gi adesea
cultivat ca planta decorativa.
Genul Areca L., cu mai multe specii asiatice, unele continand alealoizi: A, calechu L, (nuca
de Arec), are nucile comestibile.
Genu! Chamaedorea Willd., cu numeroase specii in America intertropicala, de talie mic’,
aproape ierboase,
Genul Cocos L., cu o singur& specie, C. nucifera L. (nuca de coves), palmier tropical,
cultivat in regiunile calde litorale, sau aclventiv pe itisulele de corali. Frunzele penate, fruictul nuc’,
cu epicarpul dens si subtiere, mézocarpul fibros-sclerificat, lar endocarpul lignificat. Seminjele
tinere au endospermul cu partea intern’ liptoast (lapte de cocos) si o parte externa uleioasti (copra).
Genul Calamus L., cu unele specii lianoide,
Genul Rhaphia P. et B., are cateva specii cu frunze mari de pand la 15 m: R.raffia Mart.
(palmierul de rafie).
Genul Arenga Labill., palmieri cu florile birbiitesti cu numeroase stamine (peste 100): A.
saccharifera (palmierul de zahér), din care se extrage zahar,
Genul Blaeis Jacq., cu 2 specii, dintre care E. guineensis Jacq, (palmierul de ulei), palmier
dioic din padurile tropicale, are frunze penate, fructele drupe cu mezocarpul uleios, din care se
prepara uleiul comestibil.
Genul Copernicia Mart., cu 20 specii raspéndite in America Centrala, dintre care
mentiondim specia C. cerifera Mart. (palmierul de cear), din care se extrage ceara,
Ordinul Arales
Plante ierboase, uneori foarte mari, ori liane sau plante foarte mici, cu ramificare
simpodiala, rar trunchiuri erecte. Inflorescenta spadice inconjurata de un spat foliaceu, adesea in
forma de comet. Florile foarte mici, 3-2-mere, bisexuate sau unisexuate, ciclice, ou sau férd periant
(nude), uneori reduse la flori birbatesti monostaminate gi flori femeiegti monocarpelate, Fructul
baci sau cenocarp.
Familia Araceae
Plante ierboase perene, cu rizomi sau tuberculi, uneori arborescente de talie mare, liane,
epifite etc, cu tulpina simpodiala, rar monopodiald. Frunze foarte diverse, uneori foarte mari,
cordate, reniforme, hastate sau sagitate, adesea lanceolate, liniare, mai mult sau mai putin compuse,
uneori ou limbul perforat datorité cresterii inegale, cu nervatura reticulata sau paralel&, Inflorescenta
spadice, cu un spat de culori diferite, de obicei mai lung. Pe spadicele céros sunt dispuse florile
unisexuate, situate la nivele diferite, sau cele.bisexuate.: Perigonul trimer (3-6 tepale) sau lips’,
androceul din 6-2 stamine, rar mai numeroase, iar gineceul tricarpelar, sincarp si superior, Fructul
acd. Semintele albuminate, uneori cu perisperm.
Genul Arum L. (rodul paméntului), cu specit mediteraneene: 4. maculatum L., petena cu
rizomi, vernlf, cu frunze radicale hastate, spadice c&rnos cu varful violaceu, flori mici, nude, cele
femeiesti la baz’, cele barbiitesti mai sus, separate de un inel de flori sterile, spatul verde, in forma
de cornet, iar fructul o polibaca rosie, toxica
Genul Acorus L., cu specii répandite in zona temperaté a emisferei nordice, la noi
vegeteazi specia: A. calamus L. (bligeana), perend, cu rizom orizontal, frunze enziforme, spadicele
5prevazut cu o frunz bracteanta,
Genul Anthurium .. cu specii americane, onamentale prin spatul divers colorat.
Genul Monstera Adans., cu specii americane: M. deliciosa Liebrh. (filodendron), lian
tropicala, cu radacini adventive, spatul alb si mare, iar spadicele comestibil. La noi este cultivata ca
plant’ decorativa de apartament.
Genul Calla L. (coada zmeului), monotipic, C. pallustris L., perend prin rizom, frunze
bazale cordate sau reniforme, spatul eliptic sau ovat, verde la exterior, alb in interior, fructul back
rosie.
Genul Colocasia Schott. (colocazie), cu speci ornamentale: C. esculenta (L.) Schott,
specie ierboasé tropicala, perend, cu tuberculi amidonosi, pentru care se cultiva ca alimentar&, sau la
noi ca plant’ decorativa, cu frunze mari, cordate, iar inflorescenta cu un spat alb, decorativ.
Genul Philodendron Schott., cu mai multe specii ornamentale americane.
Familia Lemnaceae
Plante iervoase perene, acvatice, natante sau submerse, foarte mici (cele mai mici
magnoliofite), cu tulpina redus& la un dise plutitor (ronda), foliacee, lungi de pan& la 1 cm,
dezyolténdu-se una din alta prin inmugutire, riméndnd unite sau separate, fri frunze si cu rédacini
filiforme, lipsite de peri absorbanti, dar terminate cu caliptra, uneori rédacinile lipsesc. Florile nude,
unisexuate, cele barbatesti formate din 1-2 stamine, cele femeiesti dintr-un gineceu monocarpelar,
protejate de un spat membranos, grupate cate 2-3 (de obi
excavatie marginala a frondei.
1-2 birbatesti si una femeiasca) intr-o
Geaul Lemna L. (lintita), are céteva specti cosmopolite, cu fronda ovati sau lanceolata si
cu o singuré rdacina filiforma pe fata inferioard: Z. minor L., L. trisulea L., L: gibba L.
Genul Wolffia Horkel, cu putine specii cosmopolite: W. arrhiza (L.) Horkel ex Wimm., cea
mai micé plant vascular, cu fronde orbiculare, lipsite de rédacini, inflorescenta f’r& spat, cu
floare barbateascd si 2 flori femeiesti.
Genul Spirodela Schleid., are 25 speci cosmopolite: S. polyrrhiza (L:) Schleid., cu fronde
natante, ovate si cu numeroase ridacini adventive.
Ordinul Typhales
Plante ierboase, acvatice si palustre, cu frunze lanceolate dispuse’altern. Inflorescenta spic
compact sau glomerat, axilar, la baz cu o bractee caduca, compusd din flori unisextate, cu florile
barbitesti la partea superioara si cele femeiesti la partea inferioara. Florile sunt nude sau au un
perigon redus la peri.
Familia Typhaceae
Plante monoice, perene, acvatice, adesea de mlastini, cu rizomi grosi tardtori, de pe care se
ridica o tulpina simpla, cilindrica, fra noduri, cu frunze lungi
lorescenta
formate dint
, liniare, ensiforme, dispuse biseriat.
spic cilindric compact, cu o bractee spatiformi caduc&, la varf cu flori bairbatesti,
«un perigon redus la sete lungi si 3 stamine concrescute la baza, iar la baz& cu flori
femeiesti, reduse la un gineceu unicarpelar gi pedicelat (carpofor), cu un stil lung, persistent si
stigmat filiform. Fructul o nucul mica, anemo-hidrochora.
Genul Typha L. (papura), cu specii in totalitate acvatice gi palustre: 7: latifolia L., T.
angustifolia L. Rizomli sunt bogati in amidon, grasimi 51 proteine si pot fi industrializati. Frunzele
se folosesc oa materie prima pentru confectionarea rogojinilor si cosurilor, la fabricarea hartiei si ca
fra} tnsifozat.
Familia Sparganiaceae
ante monoice, ierboase, perene, palustre, cu rizom stolonifer, tulpini emerse sau natante,
siniple sau ramificate. Frunze alterne, liniare, distihe, Flori mici, actinomorfe, ciclice, dispuse in
verticile glomerulare pe un spadice, cele barbatesti alcdtuite dintr-un perigon redus la 3-6 tepale
verzi si3-6 stamine, lar cele femeiesti nude, dar bracteate gi cu gineceu unicarpelar, dispuse la baz.
Fructul nucuti,
Sparganiaceele sunt reprezentate printr-un singur gen, Sparganium L. (buzduganul apei):
S. erectum L.