You are on page 1of 3

Anton Semionovici Makarenko (1888-1939)

Date biografice. S-a nascut in 1888, in localitatea Bjelopolje din Ucraina, ca fiu al
unui muncitor feroviar. Dupa ce a urmat gimnaziul si un curs de pedagogie, si-a
inceput cariera sa de invatator, continuandu-si studiile intre 1914 si 1917 la
Institutul Pedagogic din Poltava. A fost numit la absolvire conducatorul unei scoli.
Dupa 1920 i se incredinteaza, mai intai, conducera unei colonii de tineri vagabonzi.
In localitatea Trepke si la Kureaj colonia Maxim Gorki, iar mai tarziu conducerea
altei colonii Felix Dzerdjinski intr-o localitate de langa Harlov, pentru al realiza
reeducarea tinerilor cu comportamente sociale deviante. Amintim faptul ca, in
urma razboiului din perioada 1914-1917, numerosi copii orfani au devenit
vagabonzi si delincventi. Primele doua colonii educative erau organizate pe profil
agricol, iar ultima pe profil industrial. In coloniile mentionate, Makarenko a
organizat educatia colectivelor de elevi pentru o profesiune. Se considera ca el a
canalizat placerea pentru aventura a tinerilor, impulsul spre fapte si ,,romantismul
tineresc spre scopuri educative. In colonia Dzerdjinski, Makarenko a pus in
practica principiul muncii productive cu invatamantul. Makarenko a fost un
stralucit practician, dar si un teoretician pedagog, precum si talentat scriitor.
Principalele sale lucrari cu profil pedagogic sunt: Poemul pedagogic (1933),
Cartea pentru parinti (1937), Steaguri pe tunuri (1938).
Conceptia pedagogica

Individului trebuie sa i se rezerve in viziunea pedagogului sovietic o


educatie ,,in si prin colectiv. Notiunea de colectiv este centrala pentru gandirea
pedagogica proprie. Colectivul reprezinta acel grup de oameni care urmaresc
acelasi scop, desfasoara aceeasi activitate si au o organizare comuna. Colectivul
reprezinta ,,sala de gimnastica unde se forjeaza ,,omul nou, cel al societatii
socialiste sovietice. Colectivul este atat ,,obiect, cat si subiect al formarii.
Makarenko discerne intre un colectiv primar (sau detasamentul) si colectivul
general (intreaga colonie). ,,Detasamentul cuprinde 10-12 tineri de varste diferite,
grupati in functie de preferinte si avand un scop apropiat (desfasurau aceeasi
activitate). Structurarea unui colectiv este facilitata de parcurgera mai multor pasi:

avansarea de catre educator a unor cerinte imperative, care trebuiau asimilate


de membrii grupului (ca, de pilda, exigenta obligatorie de a nu mai fura);

formarea ,,activului in cadrul colectivului, adica polarizarea unui grup mic


de elevi care raspund imperativului avansat in perspectiva atragerii progresive
si a altor tineri, spre respectarea standardelor avansate;

exprimarea si respectarea cerintelor de catre toti membrii grupului.

Colectivul se mai caracterizeaza si prin ,,legea miscarii, adica el tinde spre


atingerea a noi obiective. Makarenko ajunge la formularea ,,liniilor de
perspectiva, care urmau sa mobilizeze tinerii pentru a atinge scopuri mai mult sau
mai putin asemanatoare. De altfel, perspectivele apropiate prefatau si deschideau
apetitul pentru perspectivele mai indepartate. Exigentele nu erau exprimate direct
asupra intregului colectiv, ci erau infuzate indirect de activul grupului. Profesorul
putea interveni si asupra unui singur individ, astfel incat acesta sa intervina indirect
asupra intregului colectiv. Interesul pedagogului sovietic s-a indreptat mai mult
spre dimensiunea formativa a educatiei si mai putin spre instructie. El urmarea
integrarea tinerilor cu probleme sociale in procesul productiv, prin promovarea
,,educatiei prin munca. De altfel, una dintre perspectivele vizate era construirea
unei fabrici de aparate de fotografiat, idee care a cuprins contur.
Makarenko introduce, de asemenea, comportamentul militarizat in
invatamant (salutul, semnalele, apoartele, alinierea militara etc.), ca mijloc
,,estetic, care sa ,,infrumuseteze atmosfera in scoala. ,,Militaria este convertita
intr-o estetica a disciplinei si preciziei; este coroborata cu multe elemente de joc si
conduce la conservarea fortei colectivului, aparandu-l de miscari ,,incorecte sau
imprecise.
Pedagogia reeducarii inspirata din dispozitivul ideatic al lui Makarenko
este un exemplu edificator de pervertire a educatiei in reversul ei, prin
ransformarea unor strategii partial realiste si benefice in instrument de indoctrinare
si tortura psihologica. (Trebuie sa spunem ca procesul reeducarii asa cum a fost el
consumat in ,,Fenomenul Pitesti, nu a fost sugerat explicit de pedagogul sovietic).
Totusi, premisele acestui experiment (anti)pedagogic pot fi identificate in
interpretarile aduse de succesorii ideilor lui M akarenko si pe care propriul lui
sistem pedagogic le ingaduie. Se stie ca Makarenko a abandonat ,,pedagogia
perechii (educator-educat) in beneficiul educatiei ,,in si prin colectiv. Colectivul,
in opinia sa, este un grup de oameni care vizeaza acelasi scop, desfasoara o
activitate similara si au o organizare comuna, subordonata societatii existente.
Colectivul este ridicat la rangul de subiect al educatiei, adica de factor activator al
sugerarii unor conduite dezirabile. Cand nu se poate actiona direct asupra
individului, se implica mediul, adica grupul, pentru schimbarea atitudinii
respectivului individ.
Activitate
Indicati cateva ipostaze de educare ,,in si prin colectiv in care ati fost
implicat (ca educat) sau i-ati implicat pe altii (ca educator).
Un principiu al pedagogiei lui Makarenko consta in actiunea paralela,
indirecta: pentru a anatemiza o anumita fapta, nu ma adresez direct individului care
a comis-o, ci colectivului in care persoana este integrata. Abia membrii colectivului
vor influenta conduita individului in cauza. Se pare ca aceasta norma a fost

preluata si exploatata abuziv in inchisorile comuniste, in perspectiva ,,re-educarii


insului ,,deviant, care nu a aderat la ideologia partidului unic. Reeducarea
presupunea anihilarea morala a detinutului, distrugerea personalitatii sale si viza
transformarea detinutului in tortionar, in ,,educator al propriilor colegi. Pedagogia
diabolica a reeducarii se voia a fi extinsa (si s-a extins efectiv) dincolo de zidurile
puscariilor: demascarea ,,dusmanilor, prin renegarea valorilor recunoscute, prin
supunere si obedienta fata de mai-marii zilei, prin sedinte de autoanaliza, prin
convertirrea celor ,,patati in delatori etc.
Tema obligatorie
Realizati un inventar al avantajelor si limitelor ,,re-educarii, asa cum a fost
propusa de Makarenko.
Bibliografie
1. Cucos, C. (2001). Istoria Pedagogie. Idei si doctrine pedagogice
fundamentale. Iasi: Ed. Polirom.
2. Claparde, . (1973). Educatia functionala. Bucuresti: Ed. Didactica si
Pedagogica.
3. Claparde, . (1975). Psihologia copilului si pedagogia experimentala.
Bucuresti: Ed. Didactica si Pedagogica