PSIHIATRIE VOLUMUL I Sub redactia Prof. dr. doe, V. PREDESCU 1m colaborare cu 1. ALEXANDRESCU, MARILENA ALEXIAMY. NATALIA D,_ ChiusTOpoHESCU} 7, CIUREZU, ‘CUEY, 1. DAMIAN, . HANGANU, IONESCU, RODIEA 1OwESCU, | |.vieroRIa Lo. HAN, SANDA MAGUREANU, 6. METU. ST. MILEA,N. NEIGU ST. NICA-UDANGIU, A. NITURAD, ©. OANCEA. D. PRELIP- EEANU. RUXANDRA RASCANU, 1 ROMAN, A. ROMILA, ANCA SIRBULESCU, N.SIMIONESCU, BOGOANA TUDORACHE oh Editura Medicals Bucuresti — 1989Coperta de JEAN UDRESCU ISBN 973-39-0033-8 ISBN 973-39.0034-6 PREFATA Cei doisprezece ani depinati de ta aparitia manualului de Psihiatrie tipirit in Romania au mareat o etapa prolificd, i care literatura de ‘specialitate s-a imbogitit cu o serie de (ucrari ca: ,Jtinerar psihiatric* (B. Brénzei), ,Psinozele, ,Nevrozele, ,Persoand” si devenire" (Ed. Pamfil si D. Ogodescu) ,,Psinlatria clinict’ — ghid alfabetict (A. Sirbu $i colab,), ,Urgente psihiatrice* (V. Predeseu, St, Nica-Udangiu si Lidia Nica-Udangiu), ,Psthiairie epidemiologica* si yPsihiatrie preventivi* (V, Angheluta, §¢, Nica-Udangiu, Lidia Nica-Udangiu), ,Vademecum in psihiatrie" (sub redacjia C. Gorgos). De o mare important: pentru inva- Hiintul universitar au fost manualele litografiate la Cluj, last, ‘Tg. Mureg si Tilyoora. La Toute acestea se adaugit aparifia, la finele anu lus 1987, a prémului volum al yDictionarului enciclopedic'de psihiatrie*, sub redactia Iu C. Gorgos, Iuefarea constituind 0 nowl deschidere citré ‘ransdisciplinaritate. Titlurile sus-citale — si numercase altele, necuprinse aici — re- prevint totodata un incitant imbold edtre not realizliri, superioare prin ‘actualitatea si nivetul lor, pentru slujitorit psihiatriet. Consideriim ed ,Psihiatria® apiruti tm 1976 a avut un ecou favo- rabil fn rindul medicitor si in special al psihiatrilor. Pentru noi insi, bucuria aparifiet acestut prim manual de ‘psihiatrie a fost dublatd de cconstiinpa responsabilitapit ce ne revenea si de dorinta de a redacta un tratat, care $4 actualizeze si sd raspunda mat complet cerinfelor psthi- atriei'ilelor noastre. Ab initio trebuie st madrturisim cd framintérile noastre din ultimii ‘ani s-au datorat ideli sictitoare ca materialud tratat va fi supus cu ra- iditate perimarii in aceste vremuri alerte ale explociet informational, le modernizirii continue « asistenfet, ale accesibilitait si efictenget unor ‘nereu -modernizate planuri de tratament, de recuperare si reinsertie Socio-projesionalis a bolncvilor psthict. Aparitia tucrdrllor monograjice ‘a unor manuale $i dictionare de psihiatrie ne-a micgorat {ntructtva teams. Gar in adinout sufletului a continuat sii stiruie ingrijorarea ef nu vom reusi si elabordm un now tratat la nivelul pe care-l doream. Acest ru abut gi partea lui de bine, pentru oii timpul scure ne-a dat posibilitatea Si atingem din nou piscurile, mereu constienfi de marile dificultati pe ‘care le aveam de intimpinat, In lucrarea de fat am elaborat capitole si subcapitole noi ca Genetica dolilor psih'ce, ,Epidemiologia bolitor psihice*, .,Patologia psihosomatics", ,Psinoigiena® $¢ ,Psihoprofilazia‘. Am adus la 24 capi- folele despre terapie, sindroamele psihopatologice, schizofrenie, bolile aafective, alcoolism, epilepsie, oligofrenil, gerontopsihiatrie, nevroze, ex- pertiza medico-tegat psihiatriea etc. Ne-um siraduit, de asemenea, sf prelucrim noile clesificirt dup CIN-9, DSM-I si dupa ,Glosarut botiter psihice*, intocmit de colectivut ce Psihiatrie $i al Lboratorului de Psihiatrie din Institutul de Neuro- logie, Psihiatrie si Neurochirurgie. ‘Cu multa simpatie $1 dragoste prezentim cititorilor 0 pleiadi de colavoratori din élinics i, in special, de cercetatori de la Institutul de Neurologie, Psihiatrie si Neurochirurgie. Amintind tratatul de Psihiatrie (1976), nu'ne dezicem de ideile exprimate atunci. Nu numai oi mu ne Aecicem, dar riminind fideli lor, ne considerim Legafi prin prinosul de recunostinfa si pietate de trecutul pilduitor el Psihiatriet romanesti, con~ ifie pentru realiziri viitoare care sit se situeze cit mai aproape de nivelul actual al psihiatriei si al scolilor psiatrice recunoscute tr lume. “Am strabatut un drum spinos si, odatd cu rispunderile, aw sporit si exigentele noastre, cdci, asa cum, spunea Horatiu in una din ode: pCrescentem sequitur’ cura’ pecuniam*. Este vorba de o comoarii de cu- ostinfe care, marindu-se, va spori grija celor ce o defin, invafindu-t ed nu ezista limite, ci orizonturi elitre care trebuie sit nézuiased fir ‘a-si pierde speranta de ale atinge. Dumneavoastra, dragi cititort, sintefi singurit in miisurd si, apre~ ciafi dacd e-em. ating scopul propus: acela de a informa si instrué fgeneratit de medicl si specialisti psiniatri de azi side mine. Vai muljumém anticipat pentru eventualele opinii critice si va in- vittim cu bune intenfii sa v8 adueefi aportul Ia tmbogitirea psihiatriet ‘ca specialitate medicalé stiintified si integrativa. Contributia noastrd am dori-o doar ea pe un drum deschis unor noi realizdri ale tuturor echipe lor de specialisti care slujese scopul nobil al pistririi si promovirit sindtafii mentale a contemporanilor si generatiilor vittoare Constienti ca abia la capitul unor asemenea eforturi li se poate ‘aprecia valoarea, afirmam odata cu Ovidiu : ,Finis coronat opus si daci nu asteptim o facununare in sensul dat de Ovidiu, ne gindim totusi of opera terminata isi asteapla o decantare valorica", pe care cei in drept Sint chemati 88 o facd sine ira et studio. Va astepttim la 0 now intilnire pe tofi aceia care vor si contribuie ta redactarea wnet ,Enciclopedit ‘psihiatrice", care si pund in valoare capacitatea din trecut, prezent st Plitor a colectivelor de peihiatri din fara moastr’ Prof. dr. doe. V. PREDESOU | | CUPRINS relate PARTEA 1 eSIMIATRIE GENERALA Captotet 1 froducere. Tstorie. Ovientiel actuate 4.3, tntrodueere Jn psihiarie (W. Predescu) 12, Seurtistorie al prihiatries (V. Predeseu) - oa 121, Prima perioada — perloada prehipocraticl <<. - + 125. A dove perieadé — perioada’ antes propriv-iss) 125, A teeta porloadal — Bout media at Renmteren 124 jn felons — Epos evo Does demote, et. {aulrmutul in” aeoenstune 12, Scurt storie al dezvottirit psbiaeel romtinest VE Sica recare ‘fn pvt "a erenttlon "concept din sina ‘lasica 36 moderna (W, Predesei, A. Romila) LAL. Ipotera organogeneticg ss = + ss + Ipotesa “paogmntich cee anod/namnemt Relenza 1 lle pianalgior dain . Neopaihanaliea sau neofreuaism Fenomenotogia, 4g; Beenie 8, Conceptia.nervisa ‘pavioiista ts, Puhiarla el! — orlentaree, metodologa q! eeciile ef ea ramrd a stin- (Per mesial cree, Rome) . Poihlatria transcultrala «= = 152, Aptinaotrn Bie esa amigoscinstd i525. Teen “sorogeniet oli! meniaio” 1523. dees anilinsatojionall A524 Teen antiterapeutich | 153, Direct de dervltare a indi psitiaince DESK bitectialnico-noslogick 32. Direct elinko-statstied JE281 Dineen pahowsociald 154. Sarcinile psibiatiel actoale ibiiosraie veeme Semiologin (V. Predeseu, G. Toneseu) 2... . . : . 9 25. Probleme ale tulburiirilor os cereal eee a personaly. me Fp ee ep een eueeG a EE pet lun pce une i tin’ dali’ ada 214. Semiologia senealiet 31 peeceptick eet ea 201 aspects ‘ale sembblagiel“sendorisitigis’ 22122222222227~ «BE 218, Sencatie SOLDLIDLIETL Dat Zev imagite eaten A Stil Be ELIE feepite 5: Silliiiiit fot 31 Jucane haucintont 22S Thin Hs it ales. POSUEDEDEDELLD ib 2814. Halve propriise : 2h Apesile bith: lhe | 2814 Pudoh@ucomtiie 222 LILLIE ir Has aie eee ae 262, Apes he Wlburbor’proesice 2 >| EH az Saison seid 2! Petits i 262. Aapecte ale tuiburvior areriee 3 aa Fre pecpmtite "| no 363 Mbece Sie anced ait To Bae inpeteee Bee eee 205 eiboriie unbajua nin En BLES. Necontame: newoisiiosce ne ‘ieagot 22 22 2! be 268 Tabarele de masini” 2 12 ie 224 Netote ae Inverdomre some 2222222 i E62 Ampecta semioiogice ale strlor atestive | ae 2413, Sopinogtamemorte haneslot ramen" 2 1 om SG Lacrentesaestivenegsiva Uepresi) SVP Bama coma vemncin: SBE ere Gitte Ge alec m 2145 Dismnesteclitative San’ paramnesile a ESPR Renciie de Tea “2002002 133, ulbucanis fememorint weet sa licncaite > tt dora amieater LLL ZEIGE. Ipotee in loputd eu mecantanele eunatologie snot: 268, Tourdrte viet tnsuncuie’ "22ST! firlopstologice ale proceselor mnczice gi sie taburislor lor ZRUL Twlouraite Inetinetlel sliinentar 2195, Metede de lnvestigare pstvologica “= memories sss = 2683 Tulburarea snounctulus de aperare aaa, Siniage eid ee fA mews STD: Eta alkane inunsea Sect SE REN a Aim’ covvin isin 1S aba nue weed moleal Shae Rubutrls $b sotau A dnd : sibopratie NY Tuer sesh moi Fe Rees comnts tries ite’ gn 2144. Metode de carcetare a gindirii . hee sees Capioted Int 21g, Semiions “oasapal MS STS STIL Pe ane EET PHT {—_Sindoame pibopstalrce (GN Contntnesea F Curxy, Anca Stbuleseu) 2:8 SE Wetie pletioncsi’ poe’ steve". ar iaone eee ee 224 Benepe mandoisiot iftaae SNS 22212 HE Hihosaotat sac spcincane foiniiio POs ie ations : 33 Genete'Snrcamelr propanoees io SAEh Tubes iol deapitre Vor ss 34 Gime sinarvanci: Phobeoess 22: i 3533 RAGES Woes ages rit Sei Sscronmee aevouitene 2: at 23 Semieia prover wolgomae ST STII SII III2 Ste Radom eene oleic: a Sei abode ae wing LILI TITI TITLE BAI Sietomal ooeeosebis 2222222200221 Bb Breede Senin aug Shaved GemeMeiiiiiiin B 2b BERN oo eee | 342 SindroamilePuhopaes SEMIDIIDLD nD Hig a oo pris 34k Sharomel se'ogitie ealemoiede 22222 III1: FALE Sills” seoaian cite ale fied ©2222 i STs Rs aa ae ea lei es aga. Hecate date ae tNae aha 2 oe BiBE SURI SecathatC tue Sergi orgie’ Gite: 28k Ho Mee Sate 545 Sure ds excutleaeuate photic apace Spa 31 Eraeiren sea ashen pene" predsponth sommitafontie au slestnt pebice cu ete ines) heaton? crnees, Bade Erielungsta “ees nesses Pree cues 23.52, Diminuned activa’ motor dhibakingsiy’ SLT Ba 1 30) Sincremmeieetelne eR EE Eee yt ttt Semiolozis ‘consiinjer REE eee tae S441 Sindromal manieal 2222022222222 02000 241. Talburduie cantiteive’ ale’ constistel "2 2 1 ce at $342. Sindromal depresiw F 3 BUT} Giarea de. obtisie ceeet ak 348, Sindrcmul catatonie Bee Ee er : 2412 Starea de hedetudine ee : ae 3451 Catatonia, mortala’ Biase) it A 2425 Starea de torpoare | 22S eer BB ey 3432 Catatonia ‘taraiva eee ee eee 2414 Siren de cboubliare 10202222222 t a8 446, Sindecamele holucinatort gh deiante "212 222IT III I02 2415. Sarea de supose 22222222 ae S481. Singromul Charles Bonnet pints 2AY€ Starea de sopor 0 22TTLITITIIIL ae 3462 Sindromil parancie L Du17. Starea comatoana Ree eee aa 4483. Sindromat paranoia °°. 2222 goood 242, Tulburdrile ealftative ale contin "2 eee 2) BEB Sindromil paratrenle eee eee 2421 Tulburarea de congilnyd de tip delat’ ©2222 I 222 he 3465. Sindromul de automation’ mentat’ 2222222222252 S422 Stara onelioldh wes sete nee oes) 8 34.7. Sindroamele, hipocondrice eee 2425, Starea amenva 102 22ITIIII ILI IIIIID ge BATL- Sindromal asteno-hipocondric ooe 22d, Starea_cropuneutara Po BATE Sindromul obsesivortipovondie’. 222222022202 243, Aspecte neurefiaioogice sl teoretice ale concophildl de congiiagé > 223 BAR Sindroral depresivoriipocondcie <2. oe Sta Sinaromul ‘parancine Mpoconarie : fe 34s. Sindroamele psthoorganice ss os >2481. Sindroamete psiboorganice acute 2, Sindresmale Pahoorgenice eromice 249, Sindroamele tulburérilor de’ constinas Mot Balt ne 3453. Sladromat'oicioid Sait ‘oneiroiia 3493 Amentia (Meynert) = 4494 Starea exepunculora’ "| | 3410. Sindromul Kerssiow A41L Sindromut demengial ©. > 8412, Sindromul peeudodemenis Ribliograte wees Soottotut 1V Metode de investigare a botnavulit psi AT Anmneza Historical bo 412! Beamenal comatie 41, Examen psihic, somatic $1 neurologic (W. Predescu, C. ances)... 413. Examenul neurologic Pole hehlilisiiiil 42 Examen de laborator 2202222 ITIIDIDIIIDD 63 Examenut stant patvice presente | 44. Examenal patie’ at sopitulal (€. Oanceay 45. Beamenul pathologie a adultulul (G. Toneeay 2221221 tL 431. Explorarea posilltalior cognitive ale boinavatat ASI Investigarea atengies 1512 Investigarea_memorie! Peer 4913. tnvestigares gindirt gi timbawad 222222222 452, lnvestigarea personalltaui Bese 45, Examen psihologie al eopilulut (C. Oanceay’ | Bibogratie Retr teetee re tetas tee ‘47, Bamenot iichiaini ‘sstslorahiaiag (0° Gninitoa) 2122225212 471, Comporiia lichidulal eetalorahidian “normal” © ATLL Compositia biochimiet ss, T 4712. Components celulars 472, Bxpiocares Hehidulat cefaorali 4721, Beamenul dire 4723 Examenl Biochimie "1 2725 Beamenal eitolie” 422% Ketmenut Serolosie : Sees 41723, Eeamentl bacterilogis erected 413, Modifier ale composi LCR, tlle tn patologe <>< S| 473% Modifchr ale congiautulat “cit” tn mesinaie’ 2 2 2 L ATa2 LORS tal eoarelus eC ere ere tts 4734 CGR i SSerwza millipia’ | 2222 2S 4738. CER ta tumoriie intrseraniene <1 42, Investigatia electroencefalograticé in botile psihice @. Romas) | |. | ab Rimunie EEG. ns ‘ 482, Aspectele mortologice ate iraseuisi elecreanectslografie narmal ‘Aduttulal slcopliulay ves tees 4821, Ritmurte electroancetaldaralice scaindare 4822) Variatite BEG. condifile dereglaril unor constante biologie 483. Semiologia EEG, ns ee 4831. Modifcarie tuncyanate 4232 Anomaliie tedionale |... 4833. Anoralile paroxistice 12.) 4.04, Blectroencefalografia in paihiaeie 4841, Hloctrodiognostic raport ct diverse star! fisiologice ‘sf Sn ss Be 239 310 32 an 8 39 x0 ts 49, Radiodiagnostioul tm ofechunite psince — N.S 4942, Corea snire datele BEG. ¢1 afeetiunile psihice {818 fond Ieelonaldovedit so se, Schaal 48.13, Controlul st supravegherea ‘tatarnentalal 485, Examen poligraie oe 486, Alte tehaicl de explorare 9 feria’ | | 4841, Radiodlagnostial simplu at cranial E 4511 Structura osoast normals a eraniului” <2.) 22222 4912 GateiferieIntracraniene.fiziologice =<. S| 4912 Modifctrite patolorice ale strcturl ‘osdale’ | | | 4814 Catetferie iteaeranienepatologice = oS 4192, Kadiodisanosticul special al craniulen'.'. S 4021" Modifiearte orbitetor peer 4522 Medifcarle Sinustriior cravicne peer 4825 Modifietrile sell tureesit eee 402% Modifcarile scone aie stincilor ieinporaie’.” 7” * 4525, Metode complimentare de examingre radilogicd_ a ‘eran 493, Radiodiagnosticl ‘coloane! cervicale gl al_joncfimit cranio-cervicale S54 Radiodiagnosticul sontimstulel inttuetantan ‘cu mifloace de contrat S541 Radiodlagnenteal cerebro-ventriculat’ cu’ mijloace de Som trast’ negative Speer een teers 449.42, Hadlotiagnosticil"cércbio“vénisicular “ia “mljtoace ‘de “con rast positive eer et A 495, Radiodlagnostcul cranioceseUral ‘et ‘mitode Baaaia ‘pe imagistica ution ee rere 4951. Compiter-iomonratia eee 4932, Rezonanta magnetich nuciears Bee 4953, Angiourafia digltalzata Viliiniiiniiis Biblogratie a . eee ee Capitotut Erobleme de etiopatogenie, genetics, clasiticare si epidemiologie a bolle pitice SS SSonsie 54 Probleme generale de etiopatogenie (V. Predesca, C. Oancea) 5.14. Gruptl bolilor ‘predominant endogene Silt. Organtcltten cerebrala S112" Rteraren. Biochimie fink.” 5412. Grupal boll predominant exogene | >. > STi, Orvanieittea cerebralsctgigats’ ¢ Ba22) Mecanismele.psihogeneticg | 5.13. Grupul bolllor eu etlopategente Tne’ neclara) Bilogratie fi 5:2)Genetiea bolitor peinice (V. Predeccu, D. Chiistodonesex) fe ean Intoducere ss Coser ta ccrna nes 522. Metoda do cercetira in'gesetiea beter patie’ ¢ { ‘S221. Cercetarea. epidemio-familiald 322% Stout gemenilor ss = «SSS 3225, Stuaiul adoptatiion | Perc 5224 Studiul de linkage ee eecee 3225, Determindri enzimatice © 2. 226020 5220 Determingren ‘ariotipaial “22222 2D 523, Genetics gnor sfeetunt ps Peer S305. nulburen pahtice predositnaat’ endogene: 5232, Nevrezele, tulburisle de personalitat (psibopatil). ening Matea qf alcoolimul eee cec atts ees ss “Fvelordatile mentale dementele 222221: 5234 Anomalille eromoromiale ss. ese 22222 524. Condom ss SenneBibligratie 53: Clasitleared boitor pice (W."Predeseu, b, ‘Aleiandeescuy 81. Chteva aspecte privind clasificarea’afecliunilor paihice’ ale’ capital Boldemioiogia ballon puice nn enn sn ws grate eee eee eee te Capitola vi Principli terapeutice cenevale in psihiatrie --... eee 61, Tratumentele biologie chimloterapice (medicatia psihotropt) (V. Predesco, Le Alexendresea)| ee ereeEeeer Si Gasticare suetastlorhottone eee SLL Patholeptel See ere S112 Sabstantete -antidepresive eee 61.13, Pathoanatepticele Beer eee eee 52. Terapliie biotosiee speciale re ert ete eer S21 tratamentul clectroconvuisivant “202122 222TL IIL 622 Insutinoterapia eee eee 625. Puihochisurgia pee eee eos Bibiosratie eee eee eet 63 Tratamente psihosecioterapiee (G. toneseuy) - 2. 1.2L 11S E51 Pathoterapliie tnaividuale 6313. Pathoterapin comportamoniaié si prin deconditionare: 2. > 8312, Psthoterapit activatonre 6313, Psihoterapia prin. subnarcocéBarbituriea’ si ‘stimulate’ ante. 83.14. Palhowsropile “sigestive : 8315, Paihoterapille individuaie «i paibsnaiia’ < | 632, Pathoterapiile ae cupla, maritale si" lamiliie’ (G, “Wangany 835. Puoterapile de Bru O82, eli Bete de paiotrapi ‘88 aid’ (de acoperi=) Peet 6332, Tehniel ni ieteds de pihotérdpie"de “ghip do “dorisluie, rofunde, divecuve |. = ° 6253, Tehnier si -metote de psihotérspie’ de” grup’ do deretiuira, profunde, nonaivective aa Tntrterehya ine chimiierpia pikotopl ied” da pahoteraple sree ee Bibliogratie Peper eee ee 834 Psihoterapia infantlé (C. Oaneeay’ |. SSS | 6343. Puhoterapite iosiviauale © 2222S 63:42! Pathoterapia de grup =. 22222 Bibiiogratie 35, Bruterapia (G. Tonesew oe i ects cc se 536, Socloterapia (tusardra Higeaau) sss 222122! Bibllografie ss eee eee PARTEA A ILA PSIBIATRIA CLINICA Capitotut Vi... Schinotrenia, detirurite croaice sistematizate gi stirle borderline... 10 75 on 68 ons oso Ti. Schizafvenia =. TL. Isorie TILL Bvolitia’ coneepiuiul de’ sehisofrenie (G, N. ‘Constaniinesea, Vi'Predescuy ss sss Edseeaene 5112. ppldemiolote (P. Ciurezy, Le Alexandrescu) E43, Clinica sehizotreniei TARE" Debut (V.Predeseu) Tia, Perioada ae Stare — simptomatologis inte’ |... 21 2 714, Bloptozenia (GN. Constantineses, Le Alexandrese, Marita ‘Alewana) I MeN? tas TALL” Aspeete genetics Lt TLAE Aspeete onstitufionale Peters eres obras fey ct azae 14d. Aspecte endoerinologice Edd. Aspecte Blochimice (metabolicey) | 2) 2! T VES Aspects piho-socile oo : ia 6 AIR factor Tillie 7, Substratul morfOpatolsele ‘si schiiofreniei” | cilomt : 145. Diagnostcal Peeeeererr ee yr tral TSA. Diagnostica” positiy’ “SL ST Beers zer , 2182 Disgnestiest dierengiat A Ho GN. Constantines, v. Predeici,” i 214, Tratamentul (G. N° Constantinescu, V7." Prédeséu, 4.” Chireesy? 2 | EAS Recuperarea (E. Chuenu, 1. Alerandresen, ¥. Predesea) 32, Schizotrenta Ia cop sh adolescent (Sanda Magureana). tS 222] ‘Auusmat infant precoce EEE Seotvenis feelers. : 125, Schizofrenin tn perlonda de paberate adolescent Bibtogratie eae eee urte cronice sictématiate (G, Maloy’ << LL ‘Barafrenile TS Deseriene inicé pees ee | 782. Paranoia : Seoeeeeee TSED Deer tnd eee rownosteal point Roptaiogice ale dinamici’ paranoiel L Estopatogenia deliruritor sistematizate eronice Dinyinostieal posit st iMerential al delirurlor‘ssteniatdate ‘cronice Peer eee Brognostical” > Tratamentil deliraritor ‘sistematizate ' edule’. “ trasamentil . paranoie! Pere v7 Bibliogratle A zl Pere eee eee rau Ea, Startle borderting (C.‘Aiexafdresc,”¥. Predeieiy 7Partea I PSIHIATRIE GENERALACAPITOLUL 1 INTRODUCERE. ISTORIC. ORIENTARI ACTUALE 1.1, INTRODUCERE IN PSIHIATRIE Psihiatria a inregistrat in ultimele decenii 0 schimbare profunda ‘si continua atit datoriti progreselor terapeutice, cit yi frecvenfel cres- Cinde a bolilor mentale. ‘Aceste fapte if confer un’ loc important in ccadrul stiinelor medicale, in practica si teoria medicinii contemporane. Etimologic, cuvintul’ spsihiatrie* Inseamna tratamentul (vindecarea} sufletului (psyche = suflet; iatrea = vindecare), ‘Termentil nu exprima totusi fidel continutul psihiatriei ca ramura a stinfelor medicale, in ‘epoca moderna, deoarece este greu si mai presupund cineva azi ca pot ‘exista boli psihice sine materia, facindu-se astfel ecoul unor ipoteze ‘vechi, idealiste sau dualiste. Chiar daci in multe eazuri (nevroze, psi- hhoze)' cu mifloacele actuale de investigatie nu se pot pune in evidenta Yeziuni organice sau tulburdri somatice specifice, putem considera ca oala psthied, asa ca toate celelalte boli, se manifesta cao afectiune a Intregului organism. Unitatea biopsihic’ ‘este demonstrata convingator ‘de existenta unor modificdri ale funcliilor nervoase si de tulburiri somatice care insolese boala psihiea ; desi nespecifice, aceste tulburdri confirma unitatea dialectics dintre psihie si somé, ‘dintre structurile hervoase, functile Jor si tulburarea ‘pslhicd. Admitém in acelasi timp ‘cd determinismul funclillor psihice depaseste expilcatia biologica, in structura lor intervenind peo suprafala laxgiv si in mod hotaritor determinismut social. Omul, persoana umani, apare deci ea 0. unitate cexistentiala, biologicd, psihicd si sociala. Sustinind accast& unitate, de fapt exprimim adevarul obicetiv conform eéruia nut poate cxista boald pshica rupta de baz: mnateriala biologica (creierut uman) $1 lita résunet Somatic, dupi cum nut poate exisia sfec{iune somaticd care last indife- ent psihicul uman cu determinismul saw istorico-social, ‘Asadar psihlatria modernd. priveyte boala psihicd sf ,sufletul* tn ‘general Intr-o unitate indisolubils cu organismul si, ca atate, termenul Cu care a fost denumiti aceasta specialitate corespunde contiautulul ef actual, chiar dacd Ja timpul su el ur fi exprimat doar functia de Wi -decare a sufletuluit, Poihiatria reprezint deci specialitates medicali care studiazd tule burdrile mentale, etiologia si patogencza lor, organizearA asistenta. si sstabileste misurile profilnetice, terapeutice si de recuperare a bolnavi~ or cu afeetiuni psihice 18Ca ramuré a shinfelor medicale, psihitsia se ocuph de ftaitatea manifestriior patologice ale Teleilor bolmavilutpsihte cw sine insusi Wau coctetsted inglavind tn general formele normale de dezvoltare sesatnti stu de desorguitsnre epiodies, periodic sat conUoul, Pergoanel tanene eau de Fegresiune a personalitai, Domenitl psihatriek aereetinde ein dexctraren manifestirilor patologice ale psihiclul, Ia profi iabolndvidlor prin masurl de psholgiena st pshoprofilaxie, Be tamental si recuperarea oco-profeslonala-a bolnavilor ib. Leftares’ manifestariior patologice reprezinta de fapt evident rea elementelor semologice ca ‘print elapi a examenulul oihic. Ea Teka UEnata de grapures: acestor elemente in complexe sindromologice, SeSjaur specifaaph gt dimamicll cdrora se ajunge la stablire ental aes ce Deri in ortentarea mocerniterapeutica sint vizate agazisele eee tiniae (Preyhan), eficlenta actalul medical ramine gin. PS\- Fee ea “putin parla, dependenth de. cunoeseres bol, a. etiolageh were uniemeloy el'putogenice, Se sie insd ca mute dintre bolle psihice Saree ologle canaseats, lar patogeneta nora dintre ele imine inca TS UNdul tance ipotese edesea contradictori, De atfel, insist elaborsrea Ruuurllor de plheigiens s1 pslhoprofilaxie rine in’ mare misura le- Math de conoehlereat cauzeors necesara pentru a putea combate factort GEASS ye care H Inglobeasd complex etiologic a fecirel boll psihice. SPioste aceste aspecte defitare ale_psblatriel moderne, ea © impus total prin eliienta activi practice de esitentt gh teraple care sme bat ebroape: complet agpeetul spitaleior vechi, alae ;asistenta Suittutled » dopiste mult limitle spitaiulul de psiatie, flind puternte caeecath inmate ambulatorit spedale (ptale de 2, servic de seerecte mental” dlopensare de pethlatrl), sa ca unit. functionale SeeMate in ‘cadeil polidinidior generale (cblnele ‘de poitiatrie entre adult $1 opi Practica paihlatied mu trebule rupld fast de elaborarea unor con- cept tcoretice nol, care au facut posibia imbogitiren metodelor actuale pet Seoretis "Gh Seloterapeutice, De fapt_practlcn palblateiel trebule Pe vadere pe'o teorie psthistricl, pe 0 conceptie stiniiet In stare See beeers Eeablul tuburatior psince, deterfaismbl st dinainica 1or S BUlore ceneetBri stntifice ipoteze de Tuera verifcabile, cvantifiea- esau testable Tatura teoretich a psihiatriei constituie oblectal psthopatologiet rerulti din’ generalzarea’ practi psthstrice, pe care Ta rindul st, Fen ditesta Deck ingelageree raportulal dintre lature practicd (dia~ saree eatemental, recuperarea) pahiatrei a cea teoretica (studi GGpatusile de cauzalifate, dinemica si patogeneza bollor pice) deniv tee rerteves raportultd dintre teorie st practied im general. Dezvolta~ wee cen e°prnctich palhiatrice impune denvoltarea sl mai intensh a Tee Sin auinfifice fesdamentale st multidieciplinare, in-scopuleluci- SEE Shuodtor potogentel balilor_palhice st fundamentari stintiice Sir a puhopatelogeel ia laturh teoretich a paibiatlel, et st @pratil AUattice Jp general, inclusiv « misurllor de plhoigiens 3 peihopro- Maxie, a ramura a medicini, avind ca ablect omul boinay psihic sl ca atare Gtudierea gf Tnlegeres Iu palitatria in general gi lafora 80120" a8 retici, psihopatologia, interfereaes cu metodele practicll sl cu teorite Stor sfinfe despre om cim cint : psihologia, filozofia st diverse. alte Specialtitl meatesle (aeorologia, medieina tnterna si endocrinologi, Balle infectioase —- medicina fn general Psihologia, care studiaxA.psihieal normal ca functie 2 ereierului, ‘ofera paihitrel o serie de metode de testare (testele de aptitudint psi hhologice si tehnicile projective), contribu Ia explicarea teoreticd a fne= tilor psihice normale, tundamenteaza Ianjul relalilor medie-pacient-act medical -familie-socetat. Psihiatris, ca si pelhologla, are multiple interferente eu filozfia, mai precis ew ‘antropologia flozofica, al edrel obiect stuthaza omul, is- foria naturals si sociald 8 existenfel acestuia. Toate diseiplinele care tun amenteasa teoretic st practic sin{sle medicale (ziologia, psihotilo- login si fiviopatologia, Pespectiv.nevrofisiologia 31 neurofiipatloga, biochimis, histochimia, Giologia st genetica ete) sint implicate st In ft damentarea puihitriel ca stinté medical. Psihiatia define insé o situate spectala in cadrul stiintelor_m dicate: deg are comin ei ele studiul organismal man bolnaw, care t Simpiine asimilarea tuturor disiplinelor biologics, spre deoscbire’ de le, Duihiatria se ocupa de tulburares fumefillor psihice al cdror determinism Leptgeste explicatia biologichpe care 0 pose furniza studiul crelerulih prin metodele stinelor matsrit. Infelegerea ncestul determinism este le- fat4 ‘de ssimilaren disciplinelor care. demonstrearh ce este omul. din ponet de vedere social, care este folul Societtit tn formaren constiintel, Coracterului si personalitat umane pentru. a-putea descifra, dimensi- tine factorlor Social in. determinarea.stiilor psihopatotogice, it evo- Ifa lor st apoi in resodlatizarea saferindulu phic Tata de ce pslhiatis, avind ca oblect bolle care afectear’ in mod preponderent ‘omul in unianitatea koi si ca atare relatile interumane, Pte considerata tna dintre ramorile aplestive ale antropotogich Odatd ‘a deavoitaren psinoigiene! a fost delimiata jecologia psihiatricd, stint a interachunitor dintre omul botnav psibe’sl mediul 80. ambient, tar Studiul riportirilor dintre cultura colectivitafilor umane st problemele Te vcanitate,mentaid a dus lo. fundamentareaagacnsmntes"«pathiets transcullarate™ Tn literatura psihistrick din ultimele decenit se contureaza tot mat net tendinta de a delimita.ypsthiatria.soclala® ; aflindu-se in. unitate igietied eu poiltatn terapeutlck Inatitegionala 31 ambulatory psthe fetria sociala se ocupa ct precddere de problemele sociale ale bolnarlul psikic si ii atoseaza in mare masura domeniul. yecologlelpsihlatrice® Bral gpsihiaril transculturale®. Tn ceea ce ne priveste, socotim ci psthiatria tn introgul ef este socieli, ca st medicina in general, s1 ch majoritatea domeniilor fafi de Gare se manifesta tendinta de a fi delimitate ca stinfe nol, nu sint alt~ ceva decit ramuri ale imensului erbore al psthiatriel ca stiinta pluri- dimensionals. Considesind psthopatologia ea 0 ramurs dervati a antro- Pologiei apliste in medicina in. general, subliniem ‘ndamentarca el Feoretica dubs, biologics st social. Fundamentarea biologica este communi psihiatriei gi cetorlate sti medicale, deourece concepts gi metoda sit relativ omoyene (aind orb rsmi ee alu, ance a gests lel acocin area speculatii i ipoteze necontrolabile prin metodele actuate ale tilnter: cee duitgitetins ne ine le ei eae ee isco oy ao 1B 2 factorilor de rise, cit si tipurile de institutit spitalicesti, semiambula- torli si ambulatorii in care si se aplice mésurile medicale si sociale adecvate de prevenire si combatere a bolilor psihice. In sfirsit ea trebuie 8 elaboreze intregul complex de misuri de jgiend mentala sub forma ‘unui program al intregit socleti(ti vizind pAstrarea sandt3{ll. mentale, Fara 0 teorfe psihintrica In stare si fundamenteze o metodologle unl- tard, practica psihlatriel c-ar face necoordonat, dupi cunoscuta suto~ nomie si confuzie a empirismului, 1.2, SCURT ISTORIC AL PSIHIATRIEL Pslhiatria sa deavoltat ca ramurA a medicinii in strinsi legatued cu domeniile gtlintelor in care si-au gisit lang. rfsunet diferitele con- ceptii filozofice. De accea intrenga istorie 2 psthiatrie! trebule privita in raport cu dezvoltarea societiit si deci in strinsi legitura cu relatifle social-economice ale unei epoci sau ale altela, 1.2.1. PRIMA PERIOADA — PERIOADA PREHIPOCRATICA A PSIHIATRIET Prima perioad’t — perioda prehipocratici a psihiatriei — era apre- clati de Régis ca 0 epoci a ignorantei si superstitillor, epoca anterioard tuturor nofiunilor medicale, epoci In care afectiunea’ psihica era con- siderata drept 0 ,maladie’provocata de forte supranaturale, de zell creati de imaginatia fiecaruipopor‘. Nu intimplitor ecoul acestel con- ‘cepfll strabatind negra Vremurllor a ajuns pind la nol sub binecunos— ccuta istorisire a pedepsei celei mai aspre a yzeilor* trimisi regilor, $1 anime ,suprimares" sau ytulburarea minii® Sint cunoscute din acea vreme tulburirile de tip maniacal ale regelui Saul sau accesele de ,icantropie' (convingerea deliranta de a se fi transformat in lup) ale lui Nabucodonosor. In scrieri egiptene da- ind din secolul al Vilelea Len. se aminteste despre posedarea de oltre Guhurl rele a unel printese si tot la egipteni templul lui Saturn era dedicat purificarii bolnavilor psihici. In Grecia antica, inaintea perioadet hipocratice deminau acoleagi idei da posedare de ettre spirite bune sau riifacatoare, Sint edificatoare, in acest sens, istorla parieidulul Tut Oreste, Hercules, Ajax, a fllcelor lui Pretus ete. Aspectele contrarii po- sedarit reles din descrierea ,profefilor® care in exaltarea lor deliranti preziceau viitoral, inspirafi de divinitate, Clastcd In aceasti privinth este celebra Pythie din Delfi. De altfel In Grecia preofi-medici, slujitori ai templulut Tui Esculap, cunoscul{ sub denumirea de ,asclepiazi®, trata bolnavii psihici prin’ ceremonii religioase, uncori thsotite insk gl de misuri de igieni mentala si psihotereple, kineziterapie (spectacole, dis- tractii, muzica, plimbari in aer liber, curd in statiuni termale, exerciti de gimnastiea ete). In general insi, comportamentul_ acestor’ preoti a fost denunfat de Hipoerate, care ardta c& scopul principal al asclepiazi- welor era acela de a primi de In rudele instarite ale bolnavilor ofrande cit mai bogate, sub pretextul wlinigtiri® spiritelor revoltate yale zellor® ‘Aceste ofrande reprezentau dé fapt sursiunor averi fabuldase. 1.2.2. A DOUA PERIOADA — PERIOADA ANTICA PROPRIU-ZISA A doua perioadt — perioada antica propriv-zist — incepe pentru psibiateie, ea §1 pentru medicind in general, Brin era hipocraties Tlipo- rate, desi provenea dints-o familie de preo(t asclpiazly ne vil {iva monopolulu! terapeutie al acestora $i considera cf Bolle pal bolt ale craieruful si ca urmare bolnavil Psihlci tebuie tratstt de med $1 mu de preofi. Este demn de relinut urmflocul pasa) din oper sTrebuie st se ie cd pe de o parte plicerea, vesela, risul, Joeul, pe de 21th parte indispositia, trstejea, minia, plinsul nu provin decit din crek Prin'el nol gindim, Infelegem, vederi, avzim, canogstem uritul mowul, raul 41 binele, agreabilal sl dezagreabilul. Prin el not sintem ne- bbunl, deliram, datorita lui credintele sau teroarea ne agita fie noaptes, fe dupa inceputul allel (Hippocrate — De la matadie suerée, Traduction Littré, Paris, 1894). Pe drept cuvint Hipocrate si Democrit sint consideraft intemele- torii_concepfiel materialist vulgare a medicinil in general, inclusiv psihiatriel $1 psihologiel. Hipocrate este acela care a descris o serie de {ablousl elinice sub denimirea de. yphrendiis« (dlirul acut febri), apoi mania, delirul hipocondric, delirul 'leoolie, psihoza eplleptica, isteria 3 4 edutat si giseasca tratamentul medical al acestor efectiunl introducing ‘0 serie de medicamente ca eleborul sh mandragors ‘Din deserierile lul Plutarh si Herodot se poate deduce ci tn vre~ mea _aceea bolnavii nepericulogt era tratafl th libertate, in timp ce Bolnavil cu start de agitatie erau imobilizai ‘Dupa Hipocrate, tradifia relativ stifled despre bolile psihice a {ggeut oh unde cubes oarecare inforre fn remen reioe Perioada yalexendrini* a fost reprezentata de Herophyl $i Brasts- trat (G00 fens care se crede ef au dus mai departe ideile lui ipo- Crate," au imiogitit notiunile “despre bole paihice — ei -posedau chiar unele nojfuni de neurofiziologie. Desi de la cei dot oament celebri ynu au ajuns scrieri pina la noi, se apreciazd c& ol au Hlustrat etapa de tuecere cline a theta” perloada entica ~~ perloada greco-romand —y re Brezntatd prin aslepiode, Cas, Arlen) Soramsy Coos, Atrelianss 5 Galen. ‘Asclepiade din Bitinia (80 jen.) era adeptul teorlel anatomiste tui Demoerit, Ela reunit sub termenul de ,phrenitis* bolfle pisihice acute si febrile, pe care lea diferentiat astfel'de bolile eronice afebrile, Ge manie, de melancolle. Asclepiade a separat halucinaifle de iluait si fa introdus termenul generic de afienatio mentis pentru tulburarile Iulce de Intensitate psihoticd. Acest termen_a fost Inlocuit de. Celsi {anul V Lem) eu cet de yinsaniat, in care includea trei genuri de boli pathlee, sl anume: freneda (insania acuta), melancolia i eel de-al trel~ 29 tea gen, cu dou variante, cuprindea delirul halucinator vesel sau test Yradlina general sa partial Aree din Capndohio,@D Len) gst euncseut pentru desreren smelaneotil cit si pentru prevcuparea dea pune in evident in creler Tonteil nerves! molar, al inteigentet — incercare merftorie de a expllea frodatitaten produceril paraliilr. Soranus din Bes (95 fen) ne te cunoseut doar din lucrdrile Tui Coctius Aurelianus, Meritul acestor doi inaintasi ai psihlatriei nu const’ umai in continuarea descrierii unor tablouri clinice ale melancoliel, Semnelor sale. somatice, cl mai ales in consecventa cu care aw militat impotriva regimulut brutal si a metodelor de constringere aplicate bol- natilor psihie, Apreciindu-} pentru acest mare merit, in spectal pe ‘Coelius Aureliancs, psihiatrul si istoricul francez Régis 'mentiona ci el 2 cruntat late elementele principialtl uo restraint# introdus de Conolly Soin in secotul al XLX-lea, Pornind de la observatia ptrunzitoare ci Grice meteda de constringere agraveara stare de netiniste a bolnav QhiNie. Coelius Aurelianus il considera ydeliranfi® tocmal pe acet care Comparau boinavii cu animalele sélbatice. “Kenasta epoch In care s-a incercat clasificarea bolilor psihice st umanizereatratamentulai.bolnavilor mentali se sfirgeste cu celebrul mmedie din Pergam —- Galen (anul 150 ex), cunoscut in special pentru Contribufile sie in domeniul fiziologiel cerebrale, El considera creterul Giman drept for* al migearilor voluntare, al inteligentel, al sentimente- Jor si al memoriel, subliniind ci adesea compresiunile cerebrale duc 12" plerderea sentimentelor, traumstismele cerebrale sint urmate de con~ fuse si coml, iar inflamoatile creieralul sin¢ intotdeauna insotite de tulburixi ale proceselor gindir Dupa antichitate, cu exceptia farilor arabe, lumea a intrat in ob- scurantismal evului mediu in care, aja cum afirma Collerre, conceptile Feligioase se tmbinau intr-un mod dezolant cu superstitille si cele rat Faitole practic! ale. medicinii antice. Important de refinut c& in timp se Europa ce eufunda in obscurantism, in {Arile arabe Razes (859 —022). ‘Kvicena’ (000-1037) au reinviat ideile tul Galen. In aceeasi perioada ‘pare tratatul lui Avicena despre yMelancolie® i cel scris de Ahmed Tn Aljazzar despre yMaladia Amorulul® (Zad Al-Musefir). Tn contradietie Cu principiile materialist naive ale scolit Tul Tipo crate sl Democrit s1 ale adeptilor acestora (Leucip, Epicur, Lucretia Car Cte), & apirut gi's-a dezvoltat conceptia idealista a lui Aristotel si Platon care ‘a servit drept baz’ conceptillor religioase medievale despre Griginca divina a stifletulul, despre existenta sa primordiala, Din acele Gramurl Indepirtate datearA confruntarea dintre filozofil si medicit ma Aerlaligi, care considera bolile psihice ca boli ale erelerului_ si cet Jdcalist, care susfineau primordialitatea sufletului socotind materia tun ‘element secundar, apirut ca rezultat al actiunii ,spiritului* sau ca sub- Strat rupt de sufiet si existent independent de el. Aceasti concent Dpregatlt fundementarea ideologich @ obscurantismulul, Intarita de a Puternicia Biseriil in evul mediu, care prin intoleranta 31, metodele et Pachisitoriale a inhibat dezvottarea stunfelor despre om st natura ir Glosiv. evolutia si fundamentarea psihiatriet ca ramuri a stiintelor medicale. a1.2.3, A TREIA PERIOADA — EVUL MEDIU SI RENASTEREA In primete secole ale evului mediu asistenta psibiattied a fost aproape Complet neglijatl. In Uurile Buropel apusene bolnavil psihich au avut mult de suferit din cauza dominatiei biseriei! catolice, care prin lupta sa favergunata pentru propagarea conceptiel scolastice —~ -chle si nu cercetat” — a efutat sh ind Inuge orice progres al tiinfet. Ca SL In periosdele cele mai. primi- tive ale psihiatrel, se considers ca bolile psihice at fi provocate de yuhu rele, Se eredcay de inpla, e& epllepsia sou uncle ‘rige de ister, asemanaceare cFl- elon epileptiee, ar fi provocate de diavol care’ intra tn corpul {.demonomanie'. Cuma tratamentul constind in rugéciunt nu se dovedea eficace, pentru imicirea ,duhului rau’ se mor- gea de la”bitala 1 schingiuirea boinaviior gink la andeyea tor pe ‘rug, Multi boinavi pslhiel av ple- itt figeari, fn lanturile si bu- tueii care-}" fixaa de aldwile umede si reel ale eelulelor mi- istiresti In acest sens este griitoare Bula Papei Inocentiu al VIli-lea in care se prevedea eZutarea $i tragerea Ja raspundere a avelora ‘care se Wesu de bund voie pose Cali de diavol. Bazati pe precep- tele ,erapeutice™ ale acestula, doi chlugiri dominieant (Jacob Sprenger si Heineich Kramer) au publicat fn antl 1108 9 carte intitulata shelicus Iealeficarum™ (Cg. 1), in care ridiciad ta rang de lege Bula Papei Inocentiu, descria modalitatile de descoperire a posedatilor si metodele cu care erau chinuift gi adesea ucisi acesti nenoreciti In secolele al XV-lea si al XVi-lea au fost descrise epidemli intregi de ,posesiuni ale diavclului (demonomaniile), dublate de o epidemie de pedepse capitale ordonate de slujitocii bisericii catolice, Condamna- rilor la'moarte din periosda ,epidemillor demonomaniee™ Je-a unnat conceptia conform careia bolnavii psihici erau corsideratl .criminali de stat sca urmere, finuti in Inchisori. Este cunoscuta th acest sens istoria Bedlam-ulut (refugiu inflintat pentru boinavii psihici in. secolul al XVi-lea, in Anglia). In cceasta institutie tal ici erau lasafi si zacd In'celule mici de piatra cx ambrazuri in loc ce ferestre, fara Fig. 1. — Rspleagih in text 2 Ancdtzire, fard pat si iri agtemut, De multe ori intre aceste ziduri tumede gi reci, Yoi, prinsi in catuse metalice ty consumau amarul une fntregl viel. In petioadele de agitate peste bolnavi intrau observatorit Jnarmafi cu biee, bataia lind socotita © metoda de scurtare a perioadei de agitate. ‘Aceste ,institufii™ nefiind sustinute material de citre stat, pentru -a se complet sumele minime necesare intrefinerii bolnavilor. in. zilele de sirbitoare, oamenil instaciti, pe bilete platite, veneau ca la specta ‘col pentru a se distea, nu rareort batjocorindu-1 Interesant de mentionat cA si In secolul al XVi-lea chiar uni ‘oament de sinfa ai vremil — medici, matematicieni — considera, ¢ 4i preotii, bolile psihice ca avind origine diving. In contrast cu et insa, Calmell citeazd o serie de scriitori curajost care au incereat s’-i con” ‘vinga, cel pufin pe savantii din vremea lor, c4 monomunia, histero- Aemenopatia, zooantropia, obsesiile dlabolice nu sint alteeva decit stiri ‘psihlce palologice. Cu tot obscurantismul epocii, inchizitorul Nider a Aeseris totus! elleva aspecte psihopatologice valabile pentru practic dinici, de exemplu ,dedublarespersonalitatii", ideile delirante de “Sirmirire, rulna sl negafle in melancolie Perioada, Renasterii incepe, aga cum apreciaz Régis, la. sftryitul secolului_al XVi-lea, cind 9 serie de medicl, sub impulsul curentului renascentist, au inceput si revind la traditile stlintifice ale medicinit “Asifel Felix Plater, Paolo Zacchias, Thomas Willis cauta si reconsidere ‘ooala psibicd drept boali a creiérului. Paolo Zacchias (15841651), ‘proto-medicul papei si al statelor romane, in cartea sa_,Quaestione: ‘medico-legales pune bazele psibiatrici judiciare. In aceast reugeste ca, alituri de descrierile clinice, si consemneze implicatile medico-legaie sub aspectul capacitatii civite, al validitafii_actel perioade de stare, in cursul intervalelor lucide, casi particularitatile ‘esponsabilitatii Iegale si morale a bolnavilor psihici, Felix Plater (15361614) face efortul remarcabil de a delimita, pe criterii psiheln- glee, prineipalele forme ale tulburarilor mentale. El Imparte tulburar'le psihice in patru clase, si amume : a) imbecilitatea, b) idiofia, ¢) afectiu- nile convulsive si apoplexia, d) bolile psihice propeiu-aise, in care intro- ‘duce frenezia, mania, melancolia, nipocondria i coreomania. Aceasta ‘este de fapt prima tentativa mai complexa de a clasifica bolile pshice, ceea ce fl indreptateste pe Cullerre si afirme ed dup§ autorit antici Plater se remarcd printr-un ascufit spirit de observatie. Cam in aceea perloadi Charles Le Pois (15631633) descrie isteria convulsivi, Sennert sustine ci creierul este organul inteligentel si atribuie boala psihicd lezlunilor functionale ale creierului; Sylvius de le Boe (1614—1672) evidentiaz rolul ereditatii In melaneolie, Jar Sydenham ((1624—1680) semnaleaz aparitia unor stiri maniacale dupa febrele inter- ‘curente, Contribufii importante 2 adus prin Iucririle sale Thomas Willis, (16221675) care a deseris cu un realism apropiat de cel modern’ mania i melancolia (evidentiind postbilitates trecerii unei forme in cealalt%, Gelirul acut, afectiunile convulsivante, ‘delirul de gelozie, dementels precoce Ia adotescenti si dementa conseeutiva epllepsel. ‘in operele sale |,Sepuforetum”, Th. Bonet (1620—1609) 9 cfutat ‘si stablleasct unele corespondente intre talburieile paihice, alteraife 2Mi oa fel anas eden, Ds ort str nana al p idle qi melodde progreie inode de Soc (185162) as Die see gro nreure x Recon t50s_.0e naturii si au inlocuit speculatiile religioase cu metoda observatiei feno— il ate or aceeraite ion co mera Sheri en ie sari gman mae decore n ainnil a cia hie ecg’ a We Sea ha Sa Peet ak RVing ol Kili it by Heal (6411720) Tar Bocrheay, (16001738) omer eee Selden Ces hae ARE, omental aan hie te MB et Sle inden per uaa alin Nove ene, Perea ta aumaamaenare, Misi» Sonam allie Seat ane Sama ames & ft a ae ek ee sie acres ary arent etek rsp ret ips Sige ne Saas oa a Ea fa mee tie Se Me oe 2G ant terme eae de et chalets mite no tay rip) cba explicatii asupra patogeniei ‘hipocondriei si histeriei, iar Cullen Grae gtee, Ringer oem ean ie cain ot Dg sete smi ae ee re tlle meta in tora mee met concept dere ele mentale Sane email Sts, btnavioe patch mas ener antares pum imi me cng tea lee Smeg cine, con aro et oer See tracts maa cee ta Darema doa du so ene lh fh BO Rea lta Sia es 0 cum stone decent) eat acim pale, ote lca dete, In Inte Boho tects lt fod onl ina Sette sul ese ep, perc uleantipa, Da See eae angen oy idan roma, ol rn HAE SOG Sele ite atte Mat (cove mat ee ett ar dry octane Bete, Stan bl “Deca ia ey Sat atl ater ae ce Re Sao entree, crete copie an! inte de fe ea erg aa peo, sa pe ple pie la vedere“ publicului, care era admis in zilele de sirbitoare pe bazi Pee al eran ae ree se spunea cA daca existé vreo institutie acoperita de rusine in ia, sree tee ate septs de nen Ang, 1.2.4. A PATRA PERIOADA — EPOCA REVOLUTIEL BURGHEZO-DEMOCRATICE, A CAPITALISMULUI IN ASCENSIUNE Citee\ ofirgitul secolulut at XVITE-ea, tnd capitaismul venea si fwlocuiascd socetaten Teudalé si cind ceredtieile im’ domentul stlntelor faturil craw in. plin avin, se contureszA ideile progresiste, care stra- Bind cat gmaranth st gupratior Bvulut media, prea a fae {iti sperants desestugset spietott Rien structurd economich i social impust de capltalismal fa ascenslune a creat condifile aparitet tmor conceptl ozoflee rogre Sete, de care aur poofitat in ulti instants tit fondamentarea ‘psihia- {Set ca romurd. a stintelor medicale, eit #1 asistenja bolnavitor psihit ‘Astfel, sub infiuenta filozfitor enciclopedisti franceai (Diderot, Lamettrie; Dilolbach, Tieivétiay, Cabania), a. ellor rewolutiel tranceze Zsistenta boinavilor psihiet iese treptat de’ sub tutela calugirlor $1 trece fn sareina,medicilor. Degh spitale pentru boinavi_ psihiel existed Incd fin cecolul al Vil-lea Ia Cairo Fee In Atabia, abia peste un mileniu Ph, Pinel (1775-1826) reageste si instaureze 0° atitudine umanitard in Splialele de palatrie, Gratte reform initiate de el se deschide o nous wih'in psthistrie. In’ anul 1702 fiind insdrcinat succesiv ca asistenta Sstnavibe poihicl de la Bicétre sl Salpétriere, Pinel a protestat energie Tnpotriva tratamentului odie. aplicat acestor belnavi. tn primal rind Gat putin’ Hbertate bolnavilor, aer ai lumina, reusind printr-o pro- pependa witliculé sh srowze 0 opinte favorablla| allenatilor internat Elfborares din lanfurl a celor #0" de_pactenti pe, caret Ingrijea, mar~ ‘hewat de fapt ineeputal epoci medeme a asistentel pslhiatrice, fortul ur Pinel nua fost Toolt : in soeessl perioada st chiar ceva mal inainte, ‘preocupist similare, cu rezultate positive se facean simfite in Talla sf Tngliay ca si In alte Iocalitati din Pranta, Astfel Daquin in Savoia apli- Gere inte varlanta chiar. mel moderna soeeast doctring, umenitard. In $704, in Talis Vincenzo Chisrugh consemnessi fn Ricriile sale rezulta- {ale ameliorarit-obtimute prin acelayt regim bind, in azitul Son Bonk facio @lorenta). In Anglia un simp cstatean din’ oragul York, Wiliam The (a creat 6 seaside sinatate" in care au fost Interaise pedepsele ‘corporate 1 bratale Pinel s-a ocupat indeoscbi de organizaren asistentet psihiatrice 31 spitalices, Despre contributia sa la sistematizarea afectunior mentale (Cxpust ih sTratatal medico tilooties}, Cullere afirma ci nu aduce [Gibige ingle nou, subliniind Insi cd importanfa capitald a. acestei ‘Spere’ conta in. preceptele generale despre asistenta bolnavilor. Spre Gorcbive de Cullerre, Regis il considera pe Pinel nu mumal un refor~ ‘nator, csi un savant reprezentativ al epoci sale, care a reunit toate Sboervalile clinice si terapeutice in al sau ,Traite de ta manies, ex unindu-si cu aceasta ocaxie gi conceptile médicerfilozfice. Bl aduce in Zpriinal ideil sustimute purerea lui Cuvier, care, referindt-se I opera ul Pinel, aprecia cf aceasta este mu nuimal o carte de modicind, ct si 2 luerare-capltala de iiocofie gi in acelas timp de morala. In. America, Dent spital de psiniatie a fost fondat in 1775 la Willismsburg, in 25