Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Conserva Re A

    Uploaded by

    Andreea Mozăceanu
    29 views22 pages
    gsgrg

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    gsgrg

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    29 views22 pages

    Conserva Re A

    Uploaded by

    Andreea Mozăceanu
    gsgrg

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 22
    Conservarea biodiversitatii -suport de curs- jologie II GLOSAR Activitifi traditionale, Activitéti de utilizare durabila a resurselor naturale desfagurate de comunitayile locale. Areal. Spatiu pe care sunt rispanditi indivizii unei speciis spatiu de existenta, de obicei constant, dar care 4n anumite situafii se modifica, fiind un indicator al sensibilitiii speciilor la modificarile mediului Arie protejati. Zon’ delimitata geografic, cu elemente naturale rare sau in procent ridicat, desemnatai sau reglementati si gospodaritd in sensul atingerii unor obiective specifice de conservare; cuprinde parcuri nationale, rezervatii naturale, rezervatii ale biosferei, monumente ale naturi sialteles Arie speciala de conservare. Situl de importants comunitara desemnat printr-un act statutar, administrativ si/sau contractual in scopul apli or de conservare necesare pentru menfinerea sau restaurarea la o stare de conservare favorabilé a habitatelor natural si/sau a populatilor speciilor pentru care situl este desemnat Arie naturala protejaté de interes national, Arie natural protejaté constituita cu scopul de a se proteja habitate naturale si seminaturale de interes national si specii indigene de flora i faund Biocenoza. Sistem de indivizi biologici din diferite specii atagati unui anumit biotop. Biodiversitate. Diversitatea dintre organismele vii provenite din ecosistemele acvatice si tetestre, precum si dintre complexele ecologice din care acestea fac parte; cuprinde diversitatea din interiorul speciilor, dintre specii si intre diversitatea din interiorul speciilor, dintre speci si intre ecosisteme: Bioindicator. Organism utilizat ca indicator al poluéirii mediului. Biom. Zon majora de viata care depinde de macroclima si care cuprinde un complex de biotopuri si biocenoze. Biosfera, Ansamblul ecosistemelor de pe planeta nostra. Ea cuprinde un invelig organic al scoartei (materia vie) si unul anorganic, care este sediul viefii. Este un sistem ecologic rezultat din interactiunea sistemelor biologice sia celor anorganice. Biotip. Tip de ecosistem corelat unei zone cu clima si sol bine definite. Ex. p&durea de foioase. Biotopul. Fragment de spatiu populat si transformat de fiinfele vii, caracterizat prin anumite conditii de mediu. Comunititi locale. Comunititi umane situate in interiorul sau in vecinatatea ariei naturale protejate, care detin proprietati sau desfisoara activititi traditionale pe teritoriul sau in vecinatatea ariei naturale protejate Coridor ecologic. Zona naturald sau amenajata care asigura cerinjele de deplasare, reproducere si refugiu pentru speciile sibatice terestre si acvatice si in care se aplica unele masuri de protectie si conservare Dezvoltare durabild. Dezvoltarea care corespunde necesitifilor prezentului, fr a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe ale lor. Ecosistem. Complex dinamic de comunititi de plante, a viata, care interactioneaza intr-o unitate funetionala; Ecosistem agricol. Unitate functionala a biosferei creat de om in scopul obinerii de produse agricole, dependenta de om. Ecotip (rasa ecologica). Cuprinde un grup de indivizi care se deosebese de alfi indivizi ai aceleiasi speci prin nisa ecologica, proprietatile biologice si structura genetica (numar de cromozomi, caractere ereditare), ferentele morfologice dintre ecotipuri sunt minore. Conceptul de soi este echivalent cu ecotipul (reflecta diferenfele dintre plantele de cultura ale aceleiasi specii in ce priveste rezistenta la ger, boli, daundtori, seceti, pesticide ete.). Ecotoxicologie. Domeni al toxicologiei care studiaza influentele factorilor poluanti asupra me Fitocenoza. Asociatie de populatii de plante dintr-o biocenoza. Flux de energie. Trecerea energiei prin ecosistem intr-un singur sens, de la produciitori la consumatori. Habitat. © parte de biotop plus conditiile ecologice specifice acestei parti, conditii in care traieste 0 anumita specie sau grup de specii din biocenozi. Habitat natural. Zona terestri, acvaticd sau subterand, in stare natural’, ce se diferentiazi pri ‘geografice, abiotice si biotic. Habitat seminatural. Zona terestr’, acvatic’ sau subterand ale cArei caracteristi modificate prin activitate mand ale si microorganisme si mediul lor lipsit de lui. caracte naturale au fost partial Media, Ansanblal de coi leone ature ale Tere seal apa, soll i subsoul, ote statue amosfric, toate materile organice i anorganic, peecum i Tinjele vi, sitmoleraturale In ineracjune ‘iprinznd elementleenumerste stro, nla alr mater spinal ‘Monuments oe matur. Spec de plote sav animale reso perlite, arbor ia, fomnain gi strcturgeloce de interes tie suo pags Peis). Zon tees ce st poate delimit clr, cu 0 ctr i carci specifics, cu valor si saructr naturale specifi, inluzng si element ale clr mane, unde element naturale eee crest prin {ctv umand se nena ep ‘Poluant rice substan soli cid, sub forms gazoast sau de vapor oi Forma de ene (radiate electromagnetic, fonian, termied, Tonia sau vibra) care, inodusd In medi, modifies ech cnsttentor acsuayaloranimeor vi aduce dae buurlor materia, ‘Popa, Toasts inivzlr nui spel care tise pe un terra bine delimit gi care prez caractere prop (sa afl spo, stems alti din indir de oviine comand, dia acca specie, cae atiegé unitate funciona reprodutiv, staat unui ana bctp). Protecia medululInconjurdter. Gospodtiea ronald a resunslor,evitren dezchlibeoe pin conservarea natu evitare plu medi eeonsrtiaeolgic a medi incon. ‘Sistem. Un ansamblal de elemente unite prin dere conexiun i care constitu un nex organiza = Fuetioneara ct ocala prope ‘Specie. Ete o unit axoanicdfundanestl lumii vi. Reprezint un nivel de oganizare a materi in are st intpate popula povente dia seam comuni, cy acess zest eer canctte dst Specie sun iol opcdoetv ne diferte et popu ereaizarh xl de pve ‘Spec alokone. Speci inroduse spine, scidenal sa intejont in alt region scowl ca tumare diet sa inects a activi umane, ipsnd in med natral intro anumih regan, cu o evolu sonic cunoscath int aie de rspnive natural alta dest ona deiner, cave pot fia competi, pot domin, pt ave un impetneptvasopea ses native pun chiar be inlosuiseh ‘Speci invasive. Speci indigenes alohtone, care sa intods ecdenal sau itefont into are sso sa veprds cu un aja soces gait de gresiv inet infenfeazdnegat/deintinlouess uncle inte fpecile indgene, dteminind modficrea stucturitcanttatve. sau caltative ale bioenoze tale, ‘aceite un num tp debt Zond ecologies. Toalistes factor de clins,geomerflope, vegeta specie de animale dino ‘oo a plneeh nose, Treceres populailor din ona in alt proce, in Yip, transform evolve ‘porate oneleinterioare ale arior naturale prea Zone definite deli prin phnaile de management, near sestabiese mis specie de management sa se abies acti premise, zi ECOSFERA 2.1, Elemente introductive Ecosfera este rezultatul unei lungi evolutii in timp, ea reprezinté sistemul complex, aleatuit din subsisteme (atmosfera, hidrosfera, litosfera, biosfera), cu structuri specifice si functii bine determinate, in cadrul echilibrului global. Exista o refea complexa de relatii ce functioneazi pe vertical i orizontald, conservarea ‘ecosferei fiind posibila numai cu conditia conserva fiecdreia din componentele sale, ‘Atmosfera, cuvant de origine greacd (athmos = aer si spherein = sferd, invelis), desemnand inveligul de aer al Péméntului. Atmosfera planetei noastre este gazoasa, dar confine si urme de substante solide, prezente in stare microdivizata. Atmosfera Pamantului confine azot (nitrogen) bimolecular (N2) 78,2%, oxigen (O2) 20,5 %, argon (Ar) 0,92%, bioxid de carbon (CO», 0,03%, ozon (Os) si alte gaze, praf, particule in suspensie, et. Hidrosfera (din limba greacd- hidros = apa si sphaira = sfera) descrie, in geografia fizic’, masa totall de apa liber in stare lichida sau solid de pe suprafafa Pamantului, precum si sub sau deasupra acestei suprafefe. Litosfera profine din cuvintele grecesti lithos = piatri, si sphaira = sferi, reprezinta exteriorul solid al planetei Litosfera include crusta (continental& sau oceanica) si exteriorul mantalei superioare. Biosfera este invelisul cel mai complex, cu multiple relatii de interdependent cu celelalte siteme ale ecosferei, ajunge citre 7000 m in grosimea litosferei, in pungile petroliere, c&tre 25 km in atmosfer’ si poate depasii circa 10000 m adéncimea oceanelor. Viaja este rezultatul interactiunilor dintre elementele geosistemului planetar, biosfera find “un camp de interferenga a energiilor din toate invelisurile Terrei” si care nu a rimas insa detasata de mediul care a creat-o, a integrat lui, devenind parte componenta si contribuind la transformarea sistemului in ansamblul sau, 3 EFECTE ANTROPICE ASUPRA ECOSFEREL ‘Omul prin actiunile sale influenteazA functionalitatea si echilibrul sistemelor componente ale ecosferei. 3.1, Bfecte la nivelul atmosferei Atmosfera este inveligul gazos al Pamantului. Nivelul la care se manifesta impactul antropic poate varia extreme de mult, condifionat find de dinamica generala si local a proceselor din atmosferi. Atmosfera este un sistem complex, aflat in echilibru dinamic, care-si menfine constant caracteristice ca rezultat al interactiuni dintre elementele componente si cu celelalte medi, Se remarc& o stabilitate ridicata fafa de modificarile generate de diversi factori, “Aerul devine poluat in momentul in care concentratia substantelor nocive introduse i atmosferd in mod artificial sau natural, sau numai accidental, se situeaza Ia un nivel care poate dauna sinatatii viefii animale sau vegetale”. ibrele aparute la nivelul atmosferei trebuie abordate dintr- © perspectiva multipla care sa evidentieze perturbarile care apar in procesele de autoreglare ale acestui sistem complex si care afecteazai functionalitatea sa, respectiv calitatea de component a mediului de viafi. Procesele din atmosfera conduc, in cele mai multe cazuri, la eliminarea, neutralizarea sau dispersarea poluantilor. Atunci insi cénd ritmul emisiilor depiseste pe cel al “eliminarii” poluantilor sau cand natura poluantilor le asigura continuitatea in raport cu aceste procese apar premisele acumularii lor in atmosferd, cu implicatii deosebit de grave prin intensitatea la care se manifest Se poate face o diferenfiere intre efecte cumulative care se manifesta la scara regionala sau localizate si cele care au o amplitudine mai larga, continentala, sau chiar globala. Aceasta individualizeaza intensitatea de manifestare, precum si implicatiile economice, sociale si politice pe care le determina. Efecte la scara globala Determind modificari ale mediului de viafa 1a nivelul intregii planete, indiferent de localizarea activitatilor care evacueazi agenfii poluanti. in general, se manifest pe o scar de timp destul de mare, ceea ce ridic& diffcuttati atit in ceea ce priveste evaluarea amplitudinii lor, edt si in stabilirea mecanismelor care le declanseaza. Posibititajite de a controla marimea efectelor sunt uneori cauzelor sunt adesea intarziate, De multe ori apare necesitatea un realizarea de acorduri unanim acceptate, care duc la mari impl tate iar aplicarea masurilor pentru eliminarea ‘actiuni concertate la nivel mondial, respectiv i politice si economice. Fncitzrea global rperin, in fap, un amp proces declan prin modi spre in compozitia tumosfret care ifloenea i mo diet popeiil sale ioe. Sot gi pre care sstinc& motvul acest ‘lui mete gat mma de sre tees cs de supeapuncrea vrai mens ada solar Dioxide carbon str de ae gaze din aster anes xo sere permind ptrnderea edit solar dar impiesicnd electra pata une snumitepeopoti dn cldure eabsorbita de sopra restr Tn, 100, concentra COs stoner ra de 280 pn por ca la fist ecules ating nivel de 300 pp. Crees sonia rial sclera a emir face ca pezeat CO; 58 deptgeasca pag Je 380 ‘ppm. Sursele arti de COs sunt repezentate, in propore de esa SIM, de arderea combust fos (Girbai prot, gaze natural), ‘Drowil de carbon mu estes sngul gaz ar eine rile calorie. Deal radii eit de acest ga reprecin ich junta din tal. Ae gaze, In majonate de proveienB. anropis, au acles onbuind in diferte ropa proces de eiee: leoflvorcarbur 24%; mean 1%, oxi de sent In aclai tip, se invegsrear creer ae emperatarilor med global, Aste fine scolul XX ete oon asl perond eps sont ghee special fi eursal uli rescut cx 03 ~ 6 °C. ComtetilInergvernamental al Naisilor Unie pentru Sehimbisle Climatice ‘imeazd eesere de 13°C la alvelalanuel 2020 de 3°C pina in anu 270 ‘Desi act valor pot par nesenifictive, amplores modifier pe ae le eter est e ats ingrioree, Insite le po fi analizte pe wnitouee plana = sisemeleatmosfrice 3 cele oceanice care rele clina vor suport schimii care vr conde Ia remodelarea report! rnekrcinaie pil mlicarea crates cesar, AS, se prevede 0 cree & frevene insti furan. 10 rere ot 34°C a tomperatrt api mirlor si cceanelor va determina o crete a potential src al uagaeloroucc.5% va genera forme de vnt cu viteze de pin a 350 kd “hivelul mato eave Crestete tempera in zone resin special incl polare conduc a topic caltlorglciare, stele se preonizcazh retreive marr oceanelor cu 20 em pind in al 2030 gu peste 60cm pa Ta stiri secolulul uo, ce determina inundarcazoelor de uct, deers fsturela, 2 mumerose zone lest, indus’ migrr_ ale popula din zoele trae spre inion oninentlr, cu namerosseconsecne soil, economic si chit peli rexereatemparari se va relic erent pe supaft lobular povtve ele mai mar nd previzute in zonele polar, ue enperate poses cree cu °C. " rearsfe de apa in special cele de aps dole din suse subterane, vor suf 0 diminuare dari Jnfitrari apesrate a mail. AS, numeroase zone insure vor even peleuibile dato aber pe. Ma ‘mult cesere even! souetelor va feta surscle de a continental. Aseata in conte care deficit ‘onic de ap afta dj 80 de i, ncae wie 40% dn popula Tai * ggricunra, principal sas de prodse aimentare, ete aetath prin modificrea rode culurio $i swiicarea mere tre “biodata. Stull sath c ao cresee a temperaturi' medi lobale de 1°, specie veptale vor tec 3 modfie areal spre 2one mai rec et 90 kas. AS, imposibiliatea de ase adapta unoeShimbar st de pide (i ls nee temperat rec, va duc a disrugoresecoitrclor la emtinti nul momar mare de spec Modiicrile parameter simatic loal vor determina resuuctuarea Dioeenotic, ale cet ‘onseinge supra ecossemelr sunt inc inset conoscute Distrugereastratulal de ozon este o feautand a acumulari in tmosferd a unr sibstanf extrem de stabil din pont de vedere chins care dsrus molecule de ozonfnvell seatster ‘Onno = (03), ete preven Ia atin ne 1 $0 km ce se dispuneint-n ively protector peru Planeta Pirin. in anul 1977, Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite (UNEP) a dispus constituirea unei comisii care sd studieze stratul de ozon, intrucat s-a descoperit o legatura intre CFC si deprecierea stratului de ozon. in 1978 state precum S.U.A, Canada, Norvegia si Suedia au interzis utilizarea CFC-urilor in aerosoli, iar in 1981 s-au inceput discutiile interguvernamentale, pentru ca in 1982, din cauza lipsei de dovezi care s8 ateste o legatura intre utilizarea CFC-urilor si deprecierea stratului de ozon utilizarea acestora a crescut din now. Manifestarea efectelor la nivelul ozonului stratospheric a fost pus in evideng in 1985, cdnd s-a constatat © scddere dramatic a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii (grosimea a scazut sub 1,5 mm). {n anul 1985 a avut loc Conventia de la Viena pentru Protectia Stratului de Ozon, oamenii de stiinta au at un raport in care se mentiona ci produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o amenintare a stratului de ozon. Eliberate in atmosferd, avestea se ridicd si sunt descompuse de lumina solar, clorul reacfionand si distrugdnd moleculele de ozon - pan la 100.000 de molecule de ozon la o singura molecula de CF. scidere a concentratiei de ozon stratosferic cu 1% intensifica fluxul de radiatiiultraviolete cu 2%. Consecinfele unei astfel de evolutii se resimt atat la nivelul biosferei, cét si pentru starea de sindtate a omului, ~ sctiderea eficacitat ~ aparitia infeejiilor; ~ aparita diferitelor forme ale cancerului de piele; - afectini ale ochilor, - afectarea plantelor de cultura si prin aceasta a cantititi de hrandis - distrugerea viet acvatice; - degradarea rapida a materialelor istemului imunitar; Efecte la scarié regionalt Rezulta din acumularea emisiilor poluante de pe suprafefe relative mari (regiuni, ,8ri, continente) si interferarea lor eu procesele naturale din atmosferd. in general, efectele lor se extind pe arii mult mai largi decat perimetrul emisiilor, afectind ecosistemele naturale si calitatea factorilor de mediu. Aria de actiune depinde de circulatia generala a maselor de aer, respectiv de caracteristicile suprafefelor terestre (active) care o influenteaza, ceea ce nu impune, in mod obligatoriu, respectarea demarcatiilor statale. Cel mai important fenomen care determina manifestarea efectelor la scard regionala este cunoscut sub denumirea de “ploaie acida”. Mai corect este si spunem precipitatii acide, aceasta datorita diferitelor forme in care se gasese — ploaie, ninsoare, ceati, grindina ete., Acestea rezulta din combinarea unor oxizi cu vaporii sau piciturile de api, cu. formarea acizilor corespunzatori care scad nivelul pH-ului sub 5,6 (considerati valoare normalé, datorita dioxidului de carbon d atmosfera). Principalele gaze care contribuie la acidifierea precipitatiilor sunt dioxidul de sulf gi oxizii de azot. Provenienta acestora este destul de variati. remarcandu-se contributia combustibililor fosili folositi pentru obtinerea de energie calorica. Efectele acestor precipitatii asupra ecosistemelor terestre si acvatice sunt ireversibile in structura lor, prin actiunea asupra vegetaiet si factorilor de biotop, dezechilibrul creat putind si conduca la distrugerea sistemelor. Efecte ta nivel local Rezulti din concentrarea poluantilor pe suprafefe relative restrnse, fie datorit unui nivel foarte ridicat al emisiilor, fie ca o consecint& a unor bariere care impiedica dispersarea lor. Prin urmare, efectele se res apropierea surselor de poluare si au o extindere relativ restransa. Cu toate acestea, ele se remarca prin intensitatea de manifestare si prin numarul populatiei afectate direct, intrucdt au loc, cu precadere, in marile aglomerii urbane. La scari locala, cel mai cunoscut efect cumulativ al poluarii atmosferei il constituie ceafa toxicd sau smogul care rezulta in urma reacjiilor chimice dintre diversi poluangi aflati in concentra ridicate, favorizati find de factori atmosferici cum sunt: umezeala relativa a aerului, intensitatea radiatiei solare, prezenta pulberilor in stispensie care constituie nucleul acestora, calmul atmosferic, temperatura ete 4.2. Supraexploatarea resurselor in Legea protectiei mediului nr. 137/199, modificata prin OG 195/2005, prin resurse naturale se injelege stotalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umand: resurse neregenerabile — mineralele si combustibliifosili, egenerabile ~ap8, aer, sol, flora, fauna sfilbaticd si permanente — energie solard, eoliand, geotermald si a valurilor”. Resuse naturale mai sunt clasifcate i: rearse nepucabile (energa colans, cnergin marco, precipita) si resuseepuzable are la nda lor, po fi regenrabe (produce vegeta animal) 9 hneregenrahle (aeamintle, esse gontice ete) "Resursele informational (gencice se reer la nformatin toca sub form de programe gente de tv organise, lettin genofondal pelle, speci, bosenozlor sn final l Bower. Exploaarearesurselor semi, in fap, prelevarea de clement materiale sau energetic din media in vedereavalrificri lor in proesele prouctive fin numa. Desi sstemele vi indfret de nivel! lor de ‘rgaizare, son omifonnte de resiele material exstemte In med, pine cfu cu spectral epi scestor, nuit se constivieini-une dia egpele wi water ccc, hal pe ian cei mre sliminate cel pti in apot cu oath categorie de organise, De asemenea, sopraconsinul, pin dininaare ‘ccs resus! va reduce efectivee pans aun ave cae aig rentable tn no eh Sstemul economic pote secs, nian in fate scart materi prime ger energetic ale el one, continent au chiar ale inreull gb, Tn ceutiaresurslr pot ence nameroase varie care ines nivel presi exerciate le umantate supa fondle rere din med, pone are mesons factor de ordindemorafie numa de iocuitor, dnamica popula nivel edveainal et): “factor natural ~ lit fceo-geograi, geologic. “fatr sconomie ~evolia cere, rl explosii.trnsprtll te: factor teologc, care fin de potilaiethnie de exploare 3 vere a diferlor Spar de Majviateaprblemelor de medias aproape Fear dictate de nin social spit, st exacerbate si decug din resteren ania populilumane Sa obsevat oinetinie a tl matali, dar vera de cetera ester umane este atuaente la ‘maximurn. Dac la ineput au ett mai mt de 2 milioane de ani petra cu popula uma ting wt nla de indivi ieepual se, al XIXlea). n 1930 s- ating pragl de 2 mire, ics © dublare _sprximatv 130 dean in 1973 pragul de 4 mile a fst dps ails o dab in 4 de an Depiren pragul de 8 milla de locate, putea Seven fects in anit 2025, ar dup iotem de tz a Najlr Unt, stabzre efectvelor nus va produce Ininte de jumdtaten seco 2, ta nvel de ride jams, Dincolo de acastperspectiv global, xe importan 8 sein deren regional pivndereyrile emogratice Pena Ps ns i Evol plobull efetiveor popula mane (sir wordpress om) fn afr de comrasl dine rile dezvotte (dn Eropa, ttle Unit) she ners de devo in Afric) se rear dose in utc de portant reno Rata de cresiere medi actual suman, ait 1,0, scope discrep considerable ine valoarea de 2.9% sermalat n Alea (eee ce corespunde la un tmp de daar a fetvlo de 24 ai) en de 0,294 Europ cu unin de dblare de 82 dean). Evidence impactl anrople prin supracploatarca amor revise, se poate fce prin analiza rmatoarlor categoroll.ep comstbl fs, depeiele mineral pong tart ‘Sola u onsite resis in sine, nepating fi varia in mod det. Reprezint ins suport ecologic 1 scosistemsloe naturale antopice aco unstionalitate condoned vil exit wand. ‘Soll spezithpeicipall miloe de progite in agrcoor, iar abundena i caltateaplanclor ‘supeiar erste lunar eval de ran, eines unor materi rine pen diferite seccae econo De serene, susie eossene naturale extrem de importante pen mentneren cali fctrlor de medi, ‘Sigur efceren cali pelo pin flare, neualzeato pare din pols smosferct x mentne soc stort ino or sabi = hums. in fanciede modal de fobs, pote ave crater epuzabil sau regenera. Ast oatstrs (pin roluares putemics, decoperare, erorune et) au Sema reface, inucdt nu se po reproduce condi tora Fevmit hi Pe dealt parte, wtilizaren rons pemite spre feria implicit a can geal oduct ‘Un alt asest lit reprint cel spat ruc, aorta caacterisicoe sale supraia teresa Tnregime acoperit desl io proporte mult mai mic evnesupraesor cultivable Supenexplotares soli est leat in mare mr, de cretere eer de prduse alimentae Pestsamblal plant, de excmpl, in pericada 1989-1991, teen agrclweresut cu uni medi de 1.8%, ce ma accentuat in Americ de Sd (12.70), Oceania 9%) Africa (3.0). Tn aceite, restnssupeaia agricola in Europa, in edie c 1%, in America Central ide ‘Nord eu 0.7% arin Feria Rs 1% ‘Acca dina nu evens i varie caltatve, de shel nu iotdesuna avanajoase, intact ponder arab a ress pe sama pigiilor, finer, iar pe ansambl, prin redacoren cee oestioe. Mal ‘nut elites aural infoayeaza seman producti agro (0 att resus crud pentru ariel mu numa est apa. Un estinarea supra resurselor de ap evident. In ciudh ei apart abunders, 0 dispniiitate esl de reds a acestora. Paci numa apele continental subteane de supra) ptf te in corsidrare ‘nevaluares dsponbiltjilor. Dinolo de dogradarea lr caltatvg, de ale deloc de negli, prin polars restrcle de ap suport i accents epizare canta Modifiine climatice, orbaniars, exndre rigatiler, sot muna iva dia factor care conc spre psa, AdSogind In acestea marie diferente reaionae, legate de distur resursele de ap, dei tin pe “Planeta alas aceasta ponte deveni un factor puter esti “Resursele de energie. Prowresl omen este asgurat de posibiiaten creer consumuli ener, de intensivzare a ransferut de energie. Desi enrgia eprint sb rtp forme, pte pot fi valor rocesele productive. Acsiea solicit concentarea ener, lar enetpin de diferte puri, esi abundens ete uterniedspersat.Astfel se expicastrctrasurelr de energie utlzat, in cae combust fos cv un gad Fidct de concenuare,reprezin peste Petoll, clibusele st auele naturale sunt pencpalifurizoi de ener pent socitata acta. in cola inp in cid efor din ce ince mal ample, de investigare a oleate, pecum $a propesloe ‘ehnologice in exlotare rezerle pone acest ines o conus seers, parll cu 9 connate & reweri constmoluSitujia con mal cscs freistreas plu. Asfl, le niel global, peste 100 de milarde 4e bari -au consumat i ezrele estimate sunt jor de 90 milage de bari: Pesejumaate din consum 5 realizat in ukimele dowd deen, ia tenn ete in coniuare eestor, pe masa ce tt mai mute fr ‘svanseaz tehnoogc.resurselede petrol dip numeoase probleme de orn Beoplic Resurseletarisice su poten ture sunt o eter apart de resrse, dara chro importan este in comin cesee. Tursmul ca rie estate umand, Ta St cof elemente intended un ‘onsumator despa resuse triste, partici impli la depadaea i pluaeamediull Incajuritor sa pote trai, prin pesiunea dnc a tite asies peau, Hore! famel au a aor obective Tesi ee poate ete ual tl pin owe rei de vale anor pct ‘Cen mai grav ford de suprexpoatare a resirslor tratce © constuie amengjares turned necrespuncitoare, manifesta ie pin econcordana calvin resurse 9 doi, fe prin nrepestarea orl dine resure doi BIODIVERSITATEA 4.1. Clasificarea biodiversi Conceptul de diversitate se referi la varietatea componentelor unui sistem, heterogenititii acestuia, Biodiversitatea defineste heterogenitatea componentelor ecosferei Dictionarul de biologie Oxford (1999) defineste biodiversitatea ca “mare varietate de speci (diversitatea speciilor) sau de alti taxoni de plante, animale si micro-organisme existente intr-un habitat, diversitatea biocenozelor dintr-o anumiti regiune (diversitate ecologica) sau variabi-litatea genetica din cadrul unei specii (diversitate genetica).” Ecosistemele sunt sistemele dinamice ale biosferei, $i cuprind un anumit areal geografic. Prin biodiversitate se infelege totalitatea genotipurilor, speciilor si ecosistemelor ce apar intr-un areal, Dar biodiversitatea are un infeles si mai larg, ea cuprinzind urmatoarele categorii Diversitatea geneticd'— se refer’ la “materialul genetic confinut de toate formele de viata, cuprinzind informafiile ce determina caracteristicile speciilor si indivizilor si care constituie diversitatea vieti vii Diversitatea speciilor — inseamna numarul de specii distincte de viefuitoare ce populeaza un anumit areal, de la unul foarte restréins (1 mp) pan la intreaga planeta; Diversitatea ecosistemelor — reprezinti bogitia de ecosisteme existente pe glob. Exemplu: ecosisteme ierbacee, ecosisteme forestiere ecosistemele marine, ecositeme agricole etc. Pentru un anumit areal, diversitatea ecosistemelor inseamn& numarul de ecosisteme pe care le cuprinde. Cu cat este mai mare numarul de ecosisteme a arealului considerat, cu atat biodiversitatea este mai bine reprezentata Diversitatea peisagerd — este 0 notiune intrati noua si ea apare in “Strategia paneuropeand a diversitatii biologice si peisagere”, adoptata de Consiliul de Ministri a UE in 1995. Prin peisaj se inteleg relatiile existente in cursul unei perioade date intre un individ sau o societate gi un teritoriu definit din punct de vedere topogratic si a cri aspect rezultd din actiunea, in decursul timpului, a factorilor naturali $i umani saul 0 combinare a acestora Diversitatea culturalé umanii — este component al biodiversitati, in masura in care diversitatea genetic’ sau a speciilor permite vietuitoarelor si supraviefuiasca in medii diverse, tot aga si factorii de cultura umana (transhumanfa, agricultura traditionala) reprezint& un sistem de convietuire cu un mediu dat. Aspectele culturale umane, mai ales cele tradijionale, reflectand cea mai bund integrare a omului in natura 0 misurk a 4.2, Importanta biodiversititit Studiul biodiversitatii s-a reatizat in mai multe etape. Daca la sfarsitul anilor 1960 se realizau studii numai la nivel local (speciile din Lista rosie — periclitate, endemice, rare), dupa 1990 studiile au fost caracterizate de o perspectivi. global asupra biodiversititii. S-au remarcat dow evenimente importante: infiintarea Fondului Global de Mediu, in cadrul Nafiunilor Unite si Summit-ul de la Rio de Janeiro din anul 1992 ‘Numarul total de plante si animale descoperite este estimatiy: unii cercetatori afirma cd acesta este cuprins intre 1,4-1,8 milioane, alfii sustin c& sunt 5-30 milioane speci, iar alfi, chiar de 100 milioane specii ivelul ridicat al diversitatii habitatelor Conform definitiei date in Conventia privind diversitatea biologicd, semnata la Rio de Janeiro, la Siunie 1992 reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. Importanta biodiversitati este considerabila pentru ansamblul vietii pe glob si in special pentru om. Aceasta are rol important ca hran pentru om, ca baz pentru diverse industrii si are 0 valoare esteticd si pedagogic’. ‘Hrana — este furnizati omului de componentele vegetale si animale, silbatice si domestice ale biosferei. Siindtatea omului — depinde in mod substantial de produsele biodiversitati. in trecut medicamentele proveneau din plante 5i animale. Dintre medicamentele clasice se cunosc de mult chinina, camforul, efedrina, papaverina, etc. Dupa 1940 au fost descoperiti si valorificati fungii, ce au permis obtinerea a 3000 tipuri de antibiotice, apoi tranchilizante, cardiotonice, corticosteroizii extrasi direct din plante silbatice sau preparati din molecule vegetale. Industria si comertul — se bazeazi, de asemenea, in bund masura pe produsele biologice. Industria alimentara, industria lemnului, textil, cosmetica etc, Aetiunea asupra litosferei - organismele genereaza solul si il apara de eroziune. Vegetatia stabileste echilibrele biochimice (fotosinteza), are calitatea de a absorbi poluanfii sia menfine microclimatul, creeazi {i diversificd peisajul. 10 Rolul este $1 edweut ~ al biodvesti devine tot mai pregnant into societate modern. “Turis deve o inde economic pe le, nd sans leet de pis de diversiatenclmentehr ose Biodversiatea webuie consider un element al pitior sal secur’ mondiale, pentru ssiguraen viel aman CONSERVAREA BIODIVERSITATIE Si Genera a nivel imtraionl exist un consens in exea ce priveste necesiaen conser diversi bologice-Acesta sa format sub influena comuniei since sa fost expat printro serie de ‘nsrument juridie:docunestle Coferifel ONU de la Stockolm (1972), Cara Mendall a Natur (1982) 1 Conenta supra Biodversiai adopts la Rio de Janeiro (1992), unde sa lansat sub exida UICN, PNUE, WW, incolborare cu FAO wi UNESCO, state mondial de conserva aresuslo i Consent privnd biodiversate, seman conferina de Ia Rio de Jano susie ate wl din eleial ponte documents care a formal mss cad pent protein verti ‘OBIECTIVELE acestel convent se reert la conservarea diversi biologice wiizarea ‘ational componeaelor sale impartire cect sl echitabla a benefior cae ris din wtiiaren ‘resurscor gencice, aces! la resursele genetic pin transfer adevat de tehnologirelevane Sate ‘ecomand cil intensioale pet promevarea,sutinere dat ese cau, coordonare programele Tanivel sion subleind mai ales necesita: wn dep emationa mal energie sma cuprinor 1 2 mes atm de dervollare ceseud pen conertarea reswslor i. not programe itemajotle esate promoveac mas cae tetuie luae pentru conservatea purr topcale sta Teun Scelone, pons prota resurelor gonetice st pera conservaea tetova public imerajona Cumosfera, Antarct, sopafjele marine; anor sate regional pentru sonservarearesirslor il comune ‘ma mule states mai ales ror i bazineor vale intemaponle “Toate fire care au ederat Ia Convene fciitea schimbul de informafi, de reautate ale cect tence, sie 5 social-economic, ca gt informatiprivnd prognozele th domeni ‘Sonsrsai tli rainae a diversi biologic gi vr dezvota coopera in dome conser fi liz atonal diversi biologie Yor dezvola ooperaea ‘Conform moduli de abordve’adepat de Unianea Europeans, conserarea aaturit poate 6 compatbil eu mumerease activin economize, poste crea Locuri de munch pinto dezvolure Guabil, ‘lic pein sisiea clr de a imbundcaltaen vig ark a afecta medial caren ie + ingrd ‘posi dederoltae a generar vitae Prine movaliilefreevent ulate in vekrea protect si conserva naturi un oe prota i cup constiire de ari prota delararea de monument ale atari In ana 1978 Uniane Iterational pent Coserarea Nauti (UICN) propa oclsifare 3 arilor prota, aprobats de Congres! Intraional yen Parcuri Naionale (Bal, 198) 9 inbuni Irie ulerioare ale UICN. Uitima variant a fost adopt In noiembvie 1990, de aduarea UICN dela Perth (Ausvali). In func de ponder tlatva a oblctivelr specice de pecie sau dient umaoarel catego de protec: “Categoria |-Rezerafe natural eters de tr bail, * Categoria I Pare national, = Categoria I Monument l nati Categoria IV — Rezervate de conservare a natr, * Categoria V = Pes marin sa terest prota * Categoria VI~ Arie progjat de resurse natal, ~ Regn ilogice naturale “categoria VII Regiun naturale amen cu ulin mail, Rerervailebiosfere sat ari prea pe plan interatonal pentru demonstrares pinciiloe de conserva. Concetl fost intodus de Const Inerajonal de Coordnare a Programs “Oma Boose” (MA) sin carol UNESCO, in anal 1970, Scopal lor ene dea conser diversatea $i n intepritatencomunitir de plane animale fn adel eesistmcor natural prori asgurare condor de derslte a spcior din pun! de vedere geet. in Romsnia regina juridic general al aroepotjte este stabil prin Ondoants de urges Giver er 19/2005 prvind protectin medi de OG ar. 572007 pevind regimal air rata ott, conservare abatlr naturale fore une st. ‘Conservarea diversi biologics se relzera prin intermedia Reet Ezologie .Natwra 2000 atin eelat Netra 2000 reprezin fendamental poli comunitare de conserare a nati" Toote Sulele cae au adeat In Unimen Eaopeant sav ire agit ln stat de-membru se confrnth cu ‘roblematca eet Natura 20009 cu ocestate de a aopta Diestiva Psi ~79/09/EECIS gi Diectva Trabiate ~ 9243EECIS. Sopul Rees Natura 2000 exe de 4 prota bodiversiaten Euopl s de 8 promova activity economice benefice pentru bidversitte ‘Stil Bogeorafc al Romine cuprind, coe tel unit geografice imp, dsl si munt, cu 0 iversitate mare de condi poclimatic i hidologie ce dfereaaeh un numa de vive 5 ecoregini cu 0 ‘arate de eonseme terns, acvaticespeciice2oglor de coast literal al Mari Negre,zonelor de "east, deal mune, lnurlor, curse de ap anlar aes, ner seetoase sa a celor tumeds ius clo specie Dele Dui ‘Cua conscift a porte’ sle geografce, Romina ete 0 wr cu o dversiate biologic dca xprinat tt a el de ecossteme, cit il nivel de pe. ‘Cu encetia marl 2one agricole ss or esossteme tres sevatice fate sub input nest al wor sure de polar, in cares Inegintreazh modi le sacri namic diversi bilge, ‘est med atl se psteaa in parame natural de eat, fein cone necesare conse Aversa biologie specie. ‘Decorsce sintemele ecolgice suat siteme funtionale eu organizare complex, in genera moi rte anneal cetora nu stat Sesizabile de la un a I all doa in ezal ur aceite ‘Scologie majore pe teomen scr, hero, pen elminares Tatu perturbator medi natural Se pte ‘ehice. cosistemole natal fi senator din Romania reprecin aproximaty 7% din supa i. Ca urmare a studi efetuate prin Programa CORINE Bistope a fos identfcae i carceizat un ‘mum de 783 prt de haat (13 hata de coset, 89 de zone umede, 196 de pj, 206 de ue, St ‘etl 90 de stncariisipur 138 apricole) n261 de zone analiza de pe re eitral i, ‘Aa Tost enc, de asemenea, +4 de zone de important wvifaunistic, cu suas tal de (6.557 kn’ rerezentind pest 3% din supa i Flor fauna tia ‘Nivea dal vrs abatlr reflect un nivel ia al dvs specie de ras fant Pe terri Romine a fot identi 3700 speci de plane, din care pn in prezent 23 sun declarate monument alert, 4 sunt ‘extn, 39 peril, 171 vulnerable 1253 rare, Specie cratersice pmilorrepresins sprint 57% din wal olor existent n Romina, Exist de asemenea, in numa de 60 speci de alge peste 700 ‘speci de pane mars cost. Spel endemie repreznt 4%. Aste, sa idewtfica wn guar de 37 taxon erence subspeci 171 exon stbendemis “33992 spect de animale, din care 33088 neverabae 707 vertebrate Dine spose de plate corte do lge alate in 2ona montaa i ino (Subcapa) menonn: imbral (Pana cobra ts (Taxis baccata, hina galbens (Genome lea), fare de ot su sinc (Compan alponm). smsrirl su bujrul de munte (Rhododendron howcn), single vinicall (igwitea nigra gi Nivea aba), zada sau las (Larix deca), stinjenel de smunte (ris daca, “Mule diate acete plate endemice rare sau relive, sunt puse sub cote in rzervaile naturale din masivl Bicep In zona coin i de cipie sunt ocrotte de lee: nacisa (Varn stellar, erveavoinicu (Wepatieg ansilanica), ce vegtcaa i uminsurie purr subcarpatce 5 pluie montane in zona de cimpie inn buorlromdness (Pavoni perearina.papcul dour (Cyprpeam caleolas} specie Je ride nai 9 in dure montane ‘5.2 Lisle ret de speci cateorile secoogee ‘Organismel organi guvernanenae ci cele neguveramentale pent acunot ce pei tree corte ete neces tome de document siiicepriviteare la specie pesca a arile Se noe protect, Invetral seclor de plane animale dispar yi ameniate cu disparia pour ‘nme de Iisa rose aca ost de teaonare, 1 list rosie suprinde umitoarleeategorit de speci: dipsrate sau extinete (notte u Ex) peritate (nate uF). vulmerabile (notte cu V), rare (notte u R), medeterminate (note 1), Insufeleat eumoscute (Dolte cu K), seapate de percol sav afira din ercol (poate cu O) 9 rk informatie (cate. : ‘Seconded dispirate acl spel cae au fst identifi bservate 5 publi sa conserva in oes tau ma ot eps fn eee lear dap $0 ai. Spovile perilitate sant specie alte in priol de a dsprea (decide a tee in categoria presenta cit sprain nce factor aul contin 8 atone ‘in csteporin spoil vaierabile fac parte acl late animale care sunt in peiol de a wee in

    You might also like