Hepatita C

Hepatita C este o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este transmis in principal
prin sange in timpul transuziilor, al utilizarii drogurilor injectate si uneori prin contact sexual
neprotejat. Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati pana in prezent, cel mai
frecvent fiind genotipul 1.
Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a hepatitei, si e cea mai
frecventa forma de hepatita dupa cele A si B. Spre deosebire de virusul hepatic B, virusul C
produce afectiune cronica intr-un procent mult mai mare: 80% dintre adultii infectati cu virusul
hepatic C vor produce o afectiune cronica (comparativ cu doar 5-10% dintre cei infectati cu virusul
B).
Forma acuta a hepatitei C se refera la primele 6 luni de la infectarea cu VHC. Interesant este ca
mai putin de o treime dintre pacientii infectati experimenteaza simptome nespecifice precum
inapetenta, oboseala, durere abdominala, icter si simptome pseudo-gripale, simptome care rareori
conduc la o diagnosticare corecta cu hepatita C. Persistenta VHC pe o perioada mai lunga de 6 luni,
implica o afectiune hepatica cronica. Ca si faza acuta, faza cronica este de asemenea
asimptomatica, boala fiind de cele mai multe ori descoperita accidental.

Statisticile releva faptul ca peste 80% dintre persoanele infectate cu virus hepatic C vor dezvolta
hepatita cronica. Dintre acestia, daca afectiunea ramane netratata, aproximativ o treime vor
dezvolta ciroza hepatica in mai putin de 20 de ani de la infectare, o alta treime vor progresa catre
ciroza in aproximativ 30 de ani de la infectarea cu virusul hepatic C, si la o ultima treime progresia

spre ciroza este atat de lenta, incat este putin probabil sa dezvolte aceasta afectiune in timpul
vietii.

Hepatita C o scurta istorie

Desi virusul hepatic C a ramas neidentificat pana in 1988, existenta lui a fost remarcata inca din
1974 cand un grup de cercetatori a demonstrat ca cele mai frecvente hepatite ce aparea dupa
transfuzii era cauzate de un non A non B virus hepatic (NANBH). In ciuda eforturilor sustinute,
virusul nu a putut fi identificat timp de peste un deceniu, primul articol despre virusul hepatic C
aparand in 1989.

Hepatita C - perioada de incubatie si de contagiune

Virusul hepatic C are o perioada de incubatie ce variaza intre 14 si 180 de zile (mediu 45 de zile).
Majoritatea persoanelor infectate cu virusul hepatic C nu manifesta nici un fel de simptome, iar
putinii care totusi prezinta simptome, sunt rareori diagnosticati cu hepatita C. Acest fapt se
intampla din cauza ca simptomele ce apar anorexie, oboseala, durere abdominala, icter, iritatii
cutanate, manifestari pseudo-gripale sunt de obicei asociate cu alte afectiuni. Persoanele care
sufera de hepatita C cronica prezinta un risc mai ridicat de evolutie catre ciroza si cancer hepatic.

Hepatita C simptome
Ca si hepatita B, infectia hepatica cu virus C nu prezinta de obicei simptome specifice. Foarte putini
pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu pierderea in greutate, oboseala, dureri
musculate, iritabilitate, greata, anorexie si icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 226 saptamani de la infectare).
Simptomatologia specifica (ce apare in hepatita C cronica) presupune:

hepatomegalie
splenomegalie

stelue vasculare
ginecomastie

Hepatita C transmitere
Hepatita C apare atunci cand sange infectat cu virusul hepatic C intra in organismul unei persoane
nesanatoase. De asemenea, poate aparea ca urmare a contactelor sexuale neprotejate (fara o
bariera din latex), si de asemenea, mai rar, de la mama infectata catre copil in timpul nasterii.
Exista cateva grupuri care sunt prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita C:

persoane care au suferit transfuzii de sange sau transplanturi de organe;

persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri)
utilizatori ai drogurilor injectate;
personal al spitalelor;
copii nascuti din mame infectate cu virusul hepatic C;
familii ale persoanelor infectate;
persoane cu parteneri sexuali multipli;
adepti ai tatuajelor si a piercingurilor numeroase.

Hepatita C tratament
Tratamentul afectiunii hepatice C are ca scop primar vindecarea adica eradicarea completa a
viruslui, si implicit, cresterea calitatii vietii. Obiectivul secundar este de a opri evolutia catre ciroza
si cancer hepatic, acolo unde vindecarea nu este posibila.
Tratamentul cuprinde trei aspecte:
1.
2.
3.

regimul sunt recomandate evitarea alcoolului si curele cu vitamina E;

vaccinarea impotriva virusului hepatic A, a virusului hepatic B si, anual, impotriva gripei,
intrucat suprainfectia cu acestea pot cauza complicatii fatale;
medicatia antivirala:

interferon

Schema de tratament:

durata este de 48 de saptamani, putand varia in functie de rezultate

A. PEG alfa-2a (Pegasys 40KD)

doza este independenta de greutatea corporala - 180 g/sptmn

B. PEG alfa-2b (PegIntron 12KD)

doza este dependenta de greutatea corporala, administrandu-se 1,5 g /kg

corp/sptmn

C. Interferon standard

doza este de 3MU x 3/saptamana

Reactii adverse ale tratamentului cu interferon:

Nonsevere

Severe

Anorexie, vrsturi, diaree, dureri abdominale

Tiroidit, hipotiroidie, hipertiroidie

lips de concentrare, insomnie, instabilitate

psihica

Depresie, suicid, delir, psihoze

Tuse, dispnee de efort, faringit

Tulburari cardiace

Eruptii cutanate, prurit, inflamatie la locul

injectiei

Psoriazis, lichen plan,

vitiligo

Anemie, leucopenie, trombocitopenie

Epilepsie, neuropa tie,

polimiozit

ribavirina prescrisa numai impreuna cu interferon

Schema de tratament:

doza este dependenta de greutatea corporala

o greutate mai mica de 65 kg doza este de 800 mg/zi
o greutate cuprinsa intre 65-85 kg doza este de 1000 mg/zi
o greutate mai mare de 85 kg doza recomandata este de 1200 mg/zi;
durata biterapiei depinde de evolutie, in mod normal durand 48 de saptamani. Tratamentul
poate continua sau poate fi oprit in functie de raspuns.

Efecte adverse ale tratamentului cu ribavirina:

nonsevere: tuse, dispnee de effort, insomnie, eruptie cutanata, prurit;

severe: anemie hemolitica, teratogenicitate;

Hepatita C prevenire
Nu exita vaccin impotriva virusului hepatic C. De vreme ce acest virus hepatic este raspandit in
special prin sange, singura metoda de a preveni imbolvanirea este aplicarea unor masuri riguroase
de igiena personala si de sanatate, in general:

evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringilor folosite;

evitarea utilizarii de catre mai multe persoane are unor intrumente care ar putea avea

sange infectat cu virusul hepatic C pe ele: aparate de ras, periute de dinti etc.;
evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locatii dubioase, care nu prezinta incredere.
utilizarea corecta a prezervativelor de cate ori facem sex cu un partener instabil;