'

DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT

CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I

-.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI

PARTEA II

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V

www.dacoromanica.ro

.r`

Slecti

Sec XVII

Sec XV

Sec XVIII

Sec XVI

Sec XVIII

Sec XIX

sec XVI
1111TROPOLIA DIN CERNAUTI

M sm. A treisprezecea litera a alfabetului, a

zecea din seria consonantelor M, cifra romans
= 1000,
M' pron. pers. = MA2.
0 MA conj. Ban. Dar: corabieril s'au mintult Innotind,
ma mamma se Innen (rico.) [srb,].
MA 11 we- bar

MA2 pron. pers. enclitic. Pe mine [lat. m e].

MAC t, interj. 3? Imita strigatul ratelor [onom.].
MAC' sm. 4 Planta, cu miros $i gust neplacut,
cu Hort mari a caror coloare variaza de la albrosu pina la violet; semintele ei, Inchise Irani cap-

MAC-M$II, MAC-IEPURDSC, MAC-sALBATic, planta nar-

cotica, ale carei flori numite paparoane" sau

paparune", sint de un ro$u-aprins ; petalele ei
stilt intrebuintate In medicinli, sub forma de in-

fuziune (Papaver Moms) a 2987) C)BIAC-B.Q817DE-GRADiNA, planta, originara. din Siberia, culti-

vate pentru frumusetea florilor ei, mari, de un

rosu-Inchis (Papaver bracteatum) MACUL-C104DEL = ZAMOUTA [ATM.].

*MAC4 sf. 4 Jocul In carts numit $i bacara"

'MACABRU adj. GP Dana , picture sau desen
care Infatisaza Moartea jucind hora cu o multi-

[fr. ma ca o].

Fig. 2988. Fragment dintr'un dans macabru

Fig. 2984.
Mac-de-gradina.

Fig. 2985.
Mac-cornut.

(Chaise-Dieu, Paris).

Fig. 2986.
Mac-de-cimp.

sula (maciulie), sint uleioase, $i se intrebuinteaza

la prajituri; prin inciziuni facute In capsulele necoapte se extrage opiul; frunzele

$i florile slat narcotice; e numit
i mac - de - gradina." sau somnisor" (Papaver somniferum) (2_1
2984): Maoul singur, roe is lava, doarme

dna Pe tees fume (ALECS.) ; MOW pun

Dori de
sub cap, ea sit le Indrageasca
Dacia woe) MAC- coRNu'r, plant&

MAC-DE-C/MP, planta cu tulpina $i

gravit de pictorul Holbein ()j 2988); de ad,

(r) care-ti da impresiunea fluortii, grozaviei: pares o marmurti
fantastica, o furie .macabrit

(VLAH.)

[fr.].

MACAC sm.' 7ek Gen de

nent, care locuesc mai ales
maimute din vechiul conti-

prin Malesia $i Asia meridio-

(
2989) [Ii'.].
'MACADAM sbst. Galdartm
facut (11 pietre sparte si Inde- 74.--

nab!). (Inuus)

paroasa, cu flori rosii ca singele, ale

caror petale au fie-care cite o pata

neagra q/a baza; numita $i paparoane" sau paparuna" (Glaucium corniculatum) ( 2985) 11

me de schelete; tabloul eel mai vestit e eel zu-

sate Intre ale: nu se gaseste a 11

se da sits de !limit dealt a sparge
pietre pentrn

Fig. 2987.
Mac - rou.

frunzele acoperite cu peri aspri

cu flori rosii (Papaver dubium) (@ 2986)

stradetor Ji.-on4

Fig. 2989. Macac.

[fr.].
*MACADA.MIZA (-ism) vb. tr. A pava, a pletrui

o strada cu macadam [fr.].

733

www.dacoromanica.ro

MAC- MACADUI ( -nest) vb. refl. A se crti

sarMiAnaCtAGTU sm.

numar (Intr'un rtaboiu, etc.), varsare mare de

singe, masacru [it. ma cell o].
MACELAR sm. 0 bet, Cel ce taie vita $i vinde
carnea lur crud& (D (0 Om crud, brutal flat.

(R.-COD.).

`CA4 Slujbas la caileferate bl-

MAC sareinat eu miscarea macazurilor, acar [tc. m a k asg 1].

macellarius].

MACAI (-Ain, Seat), 0 mAcANI (-An, -Aneso) vb.

intr. 3E, A striga mac! mac I ca ratele: se pomeni on
citiva boboci de rata m5cAtnd dap& dinsal
tart milcanesc rate (LUNG.) .

MAcArr, 0 mAcANTT sbst.

le

(MR) ;

MACELAREASA (p1. -rase) sf. 0 Femeia unui

mAcelar If 0

prin flan-

g. . vb. refl. A se tAia, a se ucide unii pe altii In

(SAD.)

0 MACALEANDRU, mAcALE4NDRii sin. Mo/d. Ie

mare numar: regii Imping popoarele a se

PasaricA insectivore din ordinul pasarelelor, earacteristic& prin penele ei rosii

vitelortaiete, pravalia

deunizi o oonvorbire Intro an

milcaleandra si an scatin (GRL.) ;
Sticlett, presuri, macalendri, ce

CMacP1,
masacru:

sau galbene-verzui de sub gu-

mAcelarului (.]
2993) 11 0

prihoriu" (Rubecula familiaris) ( 2990): am ascultat

Drill

[rut.

tale

alunga

male pe altele

1VIACELARTE sf. O bo Locul node .se vinde car;

nea crudA a

sil ; numita $i prigoare" sau

se

Femeie care vinde carne crud&

cela r, a ucide in mare numar.

c AO) i; strigatul ratelor: intros/1d stol, la miloilital gray

al ratoilor, se ridica din belt&

141

Intr'o macelarie.
MACELARI (- Aresc) 1 vb. tr. A Ulla ca un m a-

Faptul de a m A-

metieneanui...
se trAsese lin-

(ALECS.)

makoljendra,-

ljAdra].

git

MACAR. isr.&c*RA adv.

Cel putin, harem, In-

1,,c0.

brea-

attO,ti

14,1!

st:a deschisa,
de nude privea micelAria

caltea: 11 ruse. sa le lase it for Fig. 2990. Macaleandru.

JumAtate din jertlele oe I le
educes USP.1 ; aid n'am mutt
pomenindn-se de 'inmate it (CRG.) Or
ea, chiar dacA: nu se cede... mlde,

'

ce Income
(KM); prin-

tr'o crIncenit

Fig. 2993.1Macelarie'inpucuresti, la inceputul secolului trecut (dupA Lancelot).

mica caste boiereasoll t000s.)

reanalui sit osindeascA pe preot, railcar do ar 11

pope si paciitos (PRV.-1413.)
ca, cu toate

ca, desi: nepnttndn -se Savings, mAcar oit

, sdrobirit
ou dealt/1'41re

Buena-

mama se parea..c ceva mai tare me.) C) Ori-

MACER4 (-erez) vb. tr. A lAsa s& se disolve,

(In legatura. cu pronume sau adverbe):

-care, on - care,
on - cit,

sa se plAmAdeascA o substant& inteun lichid [fr.].

*MACERATIVNE, mAaERATTE sf. Operatiu-

-node, ori-undo: Hitter fncittritn ponies, Jalea 51 dont! gAsesc ()K.-13R6.) [gr. -biz. 11.CCY.4(.].

ei solubile [fr.].
MAC
aa mAcm.
*MACFERL4N (1)/.-ne,
sn. (1) Un fel de pardesiu cu pelerina si cu gAuri, In locul

ori-clnd,
ori-cine,
-oem., on -turn, ,-Incoiro, ori-Incotro,
on -ce,

ne prin care se las& sA se pla.madeasc& o substanta. Inteun lichid pin& cind se disolva partile

MACAR4 (p1.-rate)sl. Cl) TV'''. Rotit& de

lemn sau de tier, avind un an de jur

Imprejur In care se trece o fringhie

sau un lant $i serveste Ia ridicarea greutAtilor marl, scripete (; 2991) 0 Mold.
Mosorel [tc.].
'MACAROANA sf., mai adesea NACAROANE pl. X Past& alimentara din Fig. 2997.
Mina de grit], de forma unor tuburi lungi Macara.
cilindrice [it.].
*MACARONIC adj. ,4,5' Se zice despre o poe-

minecilor, pe undo se scot bratele

ferite limbi, carora li se dau terminatiuni latine [fr.].

MACAT (pl.- aturi) sn. Acoperemint de pat, cu

quette].

(A 2994) [fr.].

0 MACRE, romizA adv. 0 /ten. Oare?

de ce machea 11 altos ln1 lnmea domn de rouAP

(SEZ.).

*MACHTA (731.-te)si. P 0 Repro-

ducerea In mic a unei statui sau

sculpturi 0 Modelul de lut, de argila,

etc. pe care -1 face sculptorul, Inainte
de a -5i Incepe lucrarea [Cr. m a -

zie burleasca alcatuit& din cuvinte luate din dibroderii sau inflorituri: douA paturi... perste care eran
Due ~nri de Una (Fs-) ; derstecind prin case de collo ado, clugulind... _un clipetel de ate de pe eie (VLAH.) [to.].
MACAU (191.-cault, -cae, -ccie) sn. Trans. Bucov.
Maram. Ciomag: le numAra ei ou ~1 cal de alun, plait se
mai impala de spate (Ru.).

lui Machiavel: acele

see rastAlmAciri nitsFig. 2994.

cocite de isonsitii Insult cart lac albul negrn Macferlan.
si siva noapte (NEON.) [fr.].

MACHIAVELTSM sbst. 0 Viclesug, viclenie,

O MACAU4 4 (pl.-ase), mAcAVT (pl. -te) sn. dim.

perfidie, rea credinta. (mai ales In materie politica,

conform principiilor lui Machiavel) [Cr.].

MACAU.

mACI1Z(p/.-zuri)sn.ig44 Portiune de sine mobile

*MACHIAVERLTC (pl.- tcuri) sn. = MACHIAVELISM: esti tare, stimabile, la art,... n'am ce sit ale (CAR.).

care se invirtesc In

jurul unui punct fix,

eu ajutorul carora se
poate face s& treaca
vagoanele unui tren
sau unui tramvaiu de
pe o linie pe alta (
2992) [tc. mak a s].

*lviACHIN41. adj. si adv. Instinctiv, far& vole,

ca si cind ar fi execu tat de o masina: buzele lui Leiba...

=man - glade], tremurInd repede (CAR.) [ fr.] .
mAcve sm. #

Arbust spinos, numit $i

tranda.fir-s&lbatec", caea(s)clar", rug",, ruj-e4
etc., cu flori trandafirii,
foarte pllicute la miros,
numite rAsuri" sau ruje"
si cu fructe lungaretz sau
globuloase, rosii, numite
macese" (Rosa canina)

MACE44A (p/.

-ceee)

sf.

Fructul

rnacesului.

MACEDONIAN

Fig. 2992. Macaz.

1. adj. 0 Din Macedonia.

3. sm., mAcEnoliza. (c)A sf. Originar(&) din Macedonia.

MACD 0-ROMAN adj. 0 0 Al Romanilor din

(D Roman din Macedonia.

MAcL (p1. -marl) sn. Ucidere In masa, In mare

Macedonia: dialectal

O MACM4 Pr' mAms.

'MACHIAVELIC adj. Viclean, perfid, conform principiilor politice ale

Fig. 2995. MAcies.

(Lai 2995): esti frunroasil...
clad plingi intepatA de ghimpii mAcegilor (Dom.); pe clte an

sAlbatio, grate so adman gilcevitoare

734

www.dacoromanica.ro

(ORL.)

MACIN.O. (macin) I. vb. tr. 0 1"??' A preface In fain&

granntele la moara : moara bunti macinA on -ce (2NN.); ;

doud pietre tars on pot

bine; M: zece ani a trait a-

oolo... macinIndu-$i zi cu zi puterile (S.-ALD.);

: madnInd cugetari paste cugetAri In morisca creierilor tat (UN.)

0 A preface lemnul Intr'o pulbere ca Mina (vorb.

de can sau de alte insecte).
2.. vb. refl.
A se preface In Mind. (grauntele
la moara): alth Mina se macinA scum la moara so-

PATNA 0 A se preface In pulbere (vorb. de pietre,

de leinnul putred sau ros de car!, etc.)

se sfarlma, a se sdrobi: matartmee, marina de don&

parti, se mAcina el se mistuia ca pleava (GN.) ; puterile voivozilor se mAcinau Intro ale (VLAH.) [lat. vulg. m a c I n a-

clas. rnachinari].

re

MACINAT 1. adj. p. Bacrtg4 Vie NVilAcThIQT.

2.

sbst. Faptul de a macina

MACINATIJRA (pl. -turi) sf. 0 Faptul de a

(se) ma c i n a 111 C) Faina, pulberea rezultata din

aceasta actiune.

O MACINIC ee, BrucENre.

MACINT$ (p1.-ieuri) sn. 'I 0 Macinat, faptul de

Impreuna cu spanacul (Rumex acetosa) ( 2998) MAC%0

-taikautcr, varietate de macris, cu frunzele
flori

In forma de alebarda, cu

rosietice (Rumex acetosala) ( 2999) 3 ..IIL-

marunte

c4Lumn sau -cliicsc, varietate

de maeris err florile verzui (Ruinex

conglomeralus) ( 3001) ..IILIEPuRELtri, uL-cAPaEr, ....-5/153Rue, ..-TraFows, noted plant&

ierboasa, fara tul-

pina, cu frunzele
ca ale trifoiului,
de un gust acru
racoritor, cu fluri
albe, uneori rolietice cu vinisoare
ros i-purpuri sau
galbene

( Oxalis
acelosella)(ilf3000)

11

-DE-SALTA

= NAsTuFtw e

a nr & c i n a (grIul, etc.): neauzind alt vuet dealt vuetul

Fig.

Fig. 3oor.

- DE -RTURI, "- Macriul-iepurelui. Merl

11 Cantitatea de cereale ce se aduce

la moara ca sa se macine, ce se macina (Mina, malaiu, pulbere de pietre, etc.): irate! porneste moara,

IEPURRSC, -- SPINQS
= DRAOILA: era din

sai ',Multi de ..111 pietrelor (OLVR.).

Care are un cap foarte mare (0_,

111111 (GN.)

4:4 .0 al destull (cAr.); Idslnd &ma dungl rumens Pe obrajii

MACINTTA = oicoENITA.

mAcitycA. (p1.-01) sf. C) BIM care merge In-

gros/ndu-se treptat de la un capat la

celalalt si se terming. printr'o maciulie
groasa, toroipan (( 2996); 6: Munn o

I,

se face (Salt a i se ridica) pArul

sus de grlidina lul o rip& Irare

Japans Mee atEr.).

$1 seat* unmet

*MACROCERAL adj. Si sm. 63

3002) [fr.].

'MACROCOSM sbst. Lumea

mare, universul, In opozitie cu
mierocosmul", lumea cea mica,
adica. omul [fr.].

MACRU adj. 0 Slab (vorb. de

carnea de vita), lipsit de grasime:

la on cat de ogle, pentru eel ce pricepe

usor, o singur& vorba Ii e de ajuns; a

MAD

$1-a oprit pentru sine cornea cea mai

(In vIrful

catmint), a i se sbirli parul de fries 0

* mikonnA-010BANULICU = ROSTOGQL

greet.., iar celuialalt i-a dat met mull...

62 caw'
Fig. 3ooa.
Mat rocefal.

murk ISO.) 0 Slab (sorb. de carnea de pe trupul

= AlAciULIE: La cap , La coadA

La mijloo nemich (GOR.), ghicitoare despre

omului): 3b3131... cu Mane intrate unele Inteauole, de

macre ce eran Usr.) [lat. MEC c r o m].

*matteuca].

murdari

furnica" 0 4 = TATAR.rucA [lat. vulg.

MACIUCAT adj. In forma de m &-

clue a, cu o maciulie la capdt.

MACIUCHTTA, mAcrucrnd

(p1. -to)

sf. dim. reacriJeA: el merge 'nainte en ma- Fig. 2994

oiuchita In mind (.sP.) ; sill dee... milelueuta, Maeiues.
oea de dupe usa

(VOR.).

MACIUCOAIE sf. augm. MAMMA: dar ce Imbll

on mAciacoaia aceea mare P (REF.).

j,MACIULIE sf. C) Capat mai Bros 0 rotund

al unui lucru:

de ceapli; mticiulia luaului; ..,de chibrit; sli-$i lac& no buzdugan

cn maciulia numai de plumb tiara ; poartd...

de os alb (CAR.)
baston !nett negrn, co

0 MADAR1 (-Aresc) 1. vb. tr. Mold. Trans. A alinta,

a desmierda, a rasfata.: Derui tau e mdddrit, Trebue
'n brats Invalit mama.).

gazoasa: s'a fdcut role ca Meta 51 a taut

vb. refl. A se alinta, a se rasfata; a face

t MADEA (p1. -dale) sf. 0 t Pricina, chestiune:
(m) Fe[:
at cercetdm on bAgare de seamA aceastti
2.

pe nerasutiate (CAR.) [creatiune popu-

mofturi.

lard, dupe numele maresalului franeez

MACORTE4TA (pl.-tete) sf. Bucov.
de
Strachina mare: a au aratat pe mass d0Uii Maciulie
mac

makortt].
MACRI$ sbst.

madamele Wet eopiii In semicero (BR:

0 MADARAN sbst. Maram. mow =4MAGRERAN.

sprit, pahar de yin amestecat cu apt

Fig. 2997-

maeortete... ea placinte de brInzli (ORIG.) [rut.

.-V

0 Femeie publica [fr.].

r de mac,
gogoasa cu sem inte a macului 02997 ).
1).*MACMAFI9N sbst. 20e) Mismas,

Mac-Mahon].

'MADAMA. (p1.-me) sf. 0 (Mai mull iron.) Doamna, cucoana: eu m'as lasoll char ea 0 (ALECEL) 0
Dadaca strains, guvernanta: madams dregs ble
uoastre

0 Gamillie (de ac) O

no

'MACULA (-ulez) vb. tr. A pata, a mtnji, a

0 it A strica o coala sau o foaie de
tipar, Imblcsind -o cu prea Mita cerneala, murdarind-o, etc. [fr.].
*MACULATURA (p/.-turi) sf.# 0 Faptul de a
macula C) Coala sau foaia de tipar stricata
printr'un exces de cerneala, prin murdarire, etc.
Pr. ext. Coalele unei cart' sau jurnalele rarime nevindute care se vind cu kilogramul [fr.].
'MADAM sf. Doaruna [fr.].

; 0 Planta

slat mat multe madele de boats (R.-COD.) 0 /ten. (ClAUS.)

Cusur, metealma [tc. ma d d 6].

MADAM (p1.-murt) sn. 0 2 Mina (de unde se
scot metale) 0 Metal 0 ePacfon: Ungurtte de

[tc.maden].

eornestibila, cu gust acru, ra-

MADIPOLON (231.-nuri) sn.

Tesatura de burnbac, pInza.
foarte trainica care se fabrics
odinioara la M a d ap ol am (In-

dia).
"MADONA. (p1.-no) sf. 4 Icoa-

na, picturil sau status InfatisInd

pe Maim Domnului: Ca o

ennui,

scdldatA in lumina tvuo.) ; din minutul

acela, el

Fig. 2998. MAcri.

Fig. 2999.
Macri-masunt.

coritor, mult Intrebuintata la bucatarie, adesea

[it.].

o iubi ca pe o

ow (ALECS.)

tq

"

-11"

1.4(11"

Fig. 3.'33.

Madrepor.
MADREPQR(pi.-ore sn. Gen
3003)
de animate marine de felul margeanului

[fr.].

735

www.dacoromanica.ro

-MADRIGAL p1.-ale,- aluri) sn. # $ Mica poeMADmAr, zie ce cuprinde o cugetare ingenioasti $i galanta
%J

[fr.].
0 MADTJA, 0 KADVGA, 0 MADvRA

tazar) cari. condusi de stele, venire din Orient sa

se Inchine MIntuitorului, dupe nasterea lu : Uncle

ni-s semanatorii generoaselor cuvintet Magii, ocrotiti de

BaDvvA

stele, mergatorii Inainte P (VLAH.) [lat.].

Totnei acel mititel citrate... roads aladuha... ye hidelete

MAGADAU, MAGADAN sm. F Lungan, vlajgan,

om (sau copil) crescut foarte mare: dllpii CO se Min

teo. DEL).

MADUL.O.R (p1.-Ari, -are sn. P Membru (al

trupului): ca no putred sit se tale de la bunul Imp (PRV..).113.)

mligitdau mare, rAsturnd pe tats -san din scannul domniel

(ISP.); dascalnl din strana dreaptA, coscogemite magadann

t Membru al unei societati, al unei corporatiuni, etc.: no esti nn al DolitieiP (ALECS.) HT

Sfredel mare care fare gauri plet la 2 cm. In diametru 4 r"?. Cuiul care unelte piscul carului cu
inima si cu virtejul, numit $i cuiu din inima" sau
cuiu prin dricuri" 5 Ban. (WM.) Cuiu de lemn
[lat. madu 11 a r i s].
0 MADULARI ( -areso) vb. tr. Bucov. 63 A rupe, a
fringe (prin bataie) m a du lar ile trupului: leri

de Roman (VLAK).

0 MAGALIE Si. 0 Mold. Trans.. Maciulie de mac

110 0 /ten. Mold. Garnalie: o museum& on o

111SITIld (SRL.)

Aratanie, matahalii, 'Huta. urn& cu care doicile

sperie copiii: socotind ca-i vre-o masticate cave, ere-0

arAtare (FURT.);aoolo vast! o magioanit el s' a spar iat popa (OR. -N.).

MAGAR am. 0 7,k Mamifer, Inrudit cu calul,

caracteristic prin urechile lui lungi, asin (Equus
asinus) .(j 3004): are ureohi
de ; e prod, InciDAtInat ca

M.4.D.K.TVA (p1.-Nre) sf. P Substanta moale $i

grass, de coloare galbuie, ce se gase$te In cavitatea
oaselor: ne-a Inghetat limba In gar& gl mAduva In ciolane

de trig (olio.); mAduva svinAril, prelungirea creierului

lular, ce se afla de-a lungul tulpinei sau trunchiului

plantelor dicotiledoane:
soo [lat. m ad u 11 a].

MADUVOS adj. Plin de m adu v a: 03..

MAEASTRA w MUSTR13.

MAESTRET adj. Ingenios, magistral: ou o

milestreati isonsinta, izbuti a stramuta In Anatolia o mare

parte din Romanii Trade' moms.) [M. a e s t r u].

MAESTRI (-tress) vb. tr. A lucra, a executa cu

maestri e : lantern maestrirli bore nalte ei urAri adlnci (Dm)

[maestru].

MAESTRIE sf. 0 Dibacie, iscusinta, price-

pere: o asvtrlea cu stria

molt Dish's ebura totdeanna

De deasupra strati zmenlui (I.-OH.); on clta mestestigire, en
ellA

ajunge la Implinirea scoDului ei (BR,VN.) In Arta.,

rnestesug iscusit: De acne -i de stejar sent sapate, cu

1001110 si Intlorituri mIgaloase (VLAH.) Me$-

artele si miestriile (1. -OH.) [m a e s t r u ].

MAESTR1T adj. p. MAESTRI. Lucrat, executat cu maestrie, cu mult ine$tesug, artistic:

turi... sea de
IISP.I.

IVIAESTRU, ralgerRu sm. 0 Cel ce se distinge

la o universitate CD

is, Profesor:

de muzica,

de conterinte, conferentiar
,ss

Registru mare comercial

[it. maestro; germ. Meister].

MA.STRU, f. mAEAsTRA 1. adj. 0 t Foarte

dibaciu, foarte is unit, foarte priceputr CD a Ip Inzestrat cu Insusiri miraculoase (vorb. de persoane
tor: nisi pasilre miteastra nn poste ritzbi pia nude sIntem

putere maeastra, putere miraculoasa,

puterea si Insu$irile zinelor: ma leapild de pntarea mea

sea maeastrit (ISP.) s Minunat, extraordinar: din

spusele tor, o mileastrit carte a izvodit (VLAH.) @ Artistic,

2.

rvAEAsTRA

pl. maestro) St. 1!

se- CAL

GF

Om prost, natIng; $colar prost, Fig. 3oo.t.. Mager.

lene: lac prinsoare... Ca si to ai venit,

sit ma rogl pentru vre-un ss, vre-un limes (CAR.) 0 pl. 45

Boldurile, tepele, sagetfle de pe acoperisul caselor

ta.ranesti [comp. alb. maga r].

O mA.GAREA.
[m ti.g a r].

(p1. -ate) sf. Ban. 7.k Magarita

0 MAGA.R, L SM. 7,,k dim. MAGAR : lent, plecind

la vinat, an Wet on sine pi nn

ni

M.AGARSC adj. 0 De magar: slat

pi

I
I
Time magareascii, tusea copiilor, nervoasa, convulsive si molipsitoare; copilul tuseste de crezi ca
area putinea mints magareasoa ce an avut an pierdut-o (T(CH.)

abia I i trage rasuflarea; iar end rasufla din

lesinul tusei, scoate un fel de sbieret ca al magarului 0 1 BUNDIANA-MAGAREASCA = AWE' 0 .
MAGARI (-Areso) vb. tr. (i) A cart pe cineva,
tratIndu-1 de prost, de m a g a r: pe ceilalti I-a

MAGARITA (p1.-te) St. ate Femela maga(PAMF.) 0 Ir

Crucea dinapoi a carului @ tr,e Floarea ce se
ciopleste la capatul stllpilor unei case taranesti
[bg. srb. m a ga rica].
rului: (la Luse neagrti) tei lapte de

(D.-ZAMF.).

MAGAZIE sf. 0 tft Incapere, cladire Uncle se

depoziteaza marfuri, producte, etc., depozit: de
lemne, de oereale, etc.: DnminivA, Imi vine vierul de la
vie cu dire ca s'a aprins 1112102115 (BR.-VN.) 0 tilt

Incapere,

adesea construita numai de 'e)nu, separate de cor-

pul case, In care se pastreaza lemne, diverse

unelte sau obiecte, undo se spala rufe, etc.:
Inchidem Intr'o

sit-i

((SP.) a Mold. Vr Pravalie, maga-

zin: ne-om oprl in Paris, si-om merge pa la magazii, pe la

teatre (ALECS.) [ngr. IlayaCE < te. m a g a z a].
*MAGAZIN (p1.-me) sn. CD tel Pravalie: de mode,

(P 0 ZInti

iurruastra, cu putrri miraculoase, pe care le In-

trebuinteaza spry a face rau: acolo sada o

on nine merge la Masa, se Intoarce spin ((SP.) 2

a (se) lace din oaf

MAGARV sm. 7.k dim. MAGAR: stand trecea De

n maeastril, care poate lua diferite chipuri si e Inzestrata cu darul vorbirii $i cu un viers fermeca-

plin de mestewg.

copii sau Intro oameni scunzi; s'a

dus bougi s'a !dors rrpea 0 ;a mange,

drum an damn strain, Ware De un

$i alte fiinta din lumea basmelor) : zlna maeastril; paea-

noi aoum ()SP.)

vitrsta sau mare de trup ce sta lntre

MAGARIE sf. Prostie, neghiobie, vorbli sau

fapta prosteasca [m a g a r].

sa-i recunoastem maistri In lingusiri, In

2

ironie despre un om In

Soren, 1-a ma/earn, yid de mama for l (R.-COD.).

maestrnlui (Grigorescu), re dintr'o biserica In care ne-am

de desen, de gimnastich;

$i

In vre-o arta sau sMints: iesim Inseninati din calm

injurii al In oalomnii (I.-OH.)

se 1nneaca, hIrie, se svIrcole$te In chinuri grozave

pentrn iaph use.); a dv. : vazu niece paleWards, cum nu se vAd pa 'Ambient nostril

rugat (VLAH.); (1):

; a abide ca nn
mintea de ar credo De bate cararile, ar paste-o si .11 (PAW I
e ca ~n1 Intro oi, se zice IIl
on

tesug: prin mecanicA si pita chimie, a transtormat boats

mon un grajd

infra

lui, in mod Tiber (CONY.) (BBL.) [ung. m a g a n].

0 MAGAOAIE, MAGAOANA (p1.-ne) sl. Mold. Often.

m'an Diet, astad m'au mildularit Cu totul (sa)

prin toata sira spinarii plea la osul sacru; (P): a

patrunde pinit In mAduva oaselor, a patrunde cu totul,
foarte adinc 2 F o Partea esentiala, mai buns
dintr'o scriere 0 8 Miezul moale, de tesut ce-

[prin metateza din g ama l i e].

0 MAGAN (DE-) loc. adv. Trans. Maram. De voia

de haine, de coloniale 0 *to, Partea pustii cu repetitie care tontine provizia de cartuse am} Partea
unui aparat fotografic care tontine placile [fr.].
"MAGAZIN*J sbst. V Timpul cIt o mart& so-

p1

p1.

Una din numeroascle numiri date Ielelor, zinelor

care pocesc oamenii: se could binisor, !nett di n'o simta

>

nici MAeetrele (ISP.): Duna co 'nohid ferestrele, Joace-mi

sita (cu trenul sau cu vaporul) sta Intr'o magazie,

raker Masstrele (PANN) [lat. veg. *in afs ter= clas.

magIster].

pins a fi ridicata de destinatar 0 Taxa ce

plateste pentru timpul cit sta. aceasta marfa

*IVIAG sm. A 0 Preot al religiunii lui Zorotrei crai de la rasarit (Gaspar, Melchior si Bal-

zeste o magazie unde skit depozitate marfuri, producte, etc. [fr.].

MAFLER w MAHLER.

astru sau al vechilor Per* 0 lei trei I, cei

magazie [fr.].

se
In

*MAGAZInR, (13) MAGAZIONVR sm. tat, Cel ce pa-

736

www.dacoromanica.ro

MAGDALAN 1. sin. Trans. * Cais.

actiunea unui curent electric

2. mAanALANA (p1.-ne) sf. Caisa.

MAGHERAN, MAGHERAN, MAGHIRAN am.

Ceea

[lat.].

A,

Planta, original% din Africa de nord,

cu flori mici rosietice, cultivatii prin
florarii si prin case pentru mirosul

atrage

0 3007)

ca un magnet

'MAGNETIC adj. 0 "5 Care e de ,:1041#0044

natura magnetului, care are pro
prietatile magnetului; fluid , fluid t.
Inchipuit cu ajutorul careia se explica proprietbt,ile magnetului (ow
mai jos); poi , numele fie-caruia
din cele dotal puncte de pe suprafata globului pamintesc, unde acul
3007.
busolei de inclinatiune is de la sine o Fig.
Magnet.
pozitie verticals; ac so- AC 0 0
Care tine de magnetismul animal, care e efectul
acestuia: soma ; fluid
pretinsul fluid pe care

ei placut (Oriyanum majorana) (.

3005) /mums magheranul a creseut, s'a M-

out stufos ea un
pomulet gi mirositor de imbata case

(811.-VN.); M'a mlnat t/

=Ilea la vie SA-mi .
culeg maghlran mie
(UK.CRC.)

ce

[it.

maggiora -

magnetizatorul 11 comuniCa persoanei magnetizate

n a].

.F

MAGHERNITA. (pl.-to
sf. C) X Bucalade 0 ill Ca-

Care atrage prin efectul unei actiuni pu-

ternice si misterioase: atintea asupra-ml o privire aga

de'A,

'2=1-

Incrt toate simturile male nilzulau sore dInsa (ON.) [fr.

'MAGNETISM pl.-me) sn.

Fig. 3035. Magheran.

T5

Proprietatea

magnetului natural de a atrage fierul sau nikelul 2

ruin sau pravalioara de scinduri, baraca, sandrama:

maghernitele cele umilite ale precupetilor (vb_.) [bg. m ag ern i ca < ngr. lea-rapcy.0].
*MAGHIAH 1. sm. Ungur (numele national).
2. adj. Ungurese: limbs a [Ling. inn g y a r].
*MAGHIARIZA (-izez) 1. vb. tr. 0 O A face sa
treac& la nationalitatea ungara 0 A face Ungur.
MAGHICESC adj. = MAGIC: nu e de Rasa sti *tie

Cauza necunoscuta careia magnetul Ii datoreste

aceasta Insusire o lg Partea fizicei care studiaza
magnetii si fenomenele In legatura cu proprietatea for o terestru, influenta pe care o are globul
pamintesc, considerat ca un magnet imens, asupra
acului magnetic o - animal, putere pe care sustin magnetizatorii ca o au, asupra altor persoane,
pe care le cufunda intr'un somn artificial, le yindeca de anumite boale, etc. [fr.
*MAGNETITA (p1.-te) Oxid de fier magne-

MAGHIRAN

loare neagra sau cenusie-inchisa; se gaseste mai

2. vb. refl. A se face Ungur; a trece de partea

Ungurilor [M a g h i a r].

tic sau magnet natural, mineral de fier de co-

omul tame maghicesti (ruat).

ear MAGHERAN.

'MAGIC adj. 0 Privitor la magic, ce tine de

cercul eel
at
zAril de foe (CODB.); bagheta 11 NV BAGHgTA I 1 (p)

ales In Suedia [fr.].

*MAGNETIZA (-izez vb. tr. 15A da unui metal
proprietatile magnetului 0 A supune o persoana
sau un object influentei pretinsului magnetism
animal F A dobindi o mare influent& asupra
cuiva [fr.].
*MAGNETIZATOR sm. Cel ce magnetizeaza,
care practice magnetismul animal [dupe fr. ni a g-

magie, de vrajitor, vrajiroresc,: In

Ferniceator, care 'jacinth, amageste; extraurdinar,

miraeulos: elect

[fr.].

*MAGIE sf. 0 Vrajitorie, pretinsa arta de a

produce electe supranaturale 1 Farmec, im-

presiune extraordinary produsa asupra mintii [fr.].

'MAGISTRAL 1. adj. (D De magistru: 1-a vorbit
on an ton ss 0 Vrednic de un magistru: o sorters
rA 0 A comooritre a, medicament preparat de
un farmacist dupe retetea unui medic.
2. adv. Ca un magistru, in mod magistral.

'MAGISTRAT sm. 0 es In sens general, orice functionar investit de autoritatea publica, cu

dreptul de a judeca sau de a chema In judecata;
Intr'un sens restrins, judecator sau consilier la
o curte (de apel sau de casatie) [fr.].
"MAGISTRATVRA (p1. -tort) sf. Os 0 Demnitatea, dregatoria magistratului 0 Timpul tit
un magistrat isi exercita functiunea 0 Totalitatea magistratilor civili dintr'o tarn [fr.).
*IVIAGISTRU sm. 0 Maestru, eel ce se distinge
oragului, primar:
In vre-o arta sau stiinta CD

aceasta crdiascd carte fusese cititA... de cAtre ddl oragului

(ODOR.) [lat.].

IVIAGIVN (p/.-nuri) sn. 0 X Pasta Morita din

poame fierte (Mo/d. povidla", Trans. lictar"):
de prune, de

gutut 0 A Pasta

preparata cu opiu, mac si sabur,

intrebuintata contra constipatiei,
mai ales la copii [tc.].

:\#

spre un curent produs de

miscarea unui magnet In
prezenta unui circuit electric sau despre o marine
In care Freest fenomen se

Fig. 3008. Magneto.

produce [fr.].
*MAGNETOMETRU (p1.-tre) sn. l Aparat
cu care se studiaza magnetismul pamlntului [fr.].
*MAGNEZIAN adj. Ce contine magneziu [fr.].
*MAGNEZIC adj. o Privitor la magneziu; ce
contine magneziu [fr.].
MAGNEZIE 51. 2.A Oxid de magnezie, prat
alb Intrebuintat ca purgativ usor [fr.].
*MAGNEZITA sf.
Hidrosilicat de magneziu,

[fr.].

3006): palatial
Poloni, raagnati unguri... Igo Montan

Ori-ce

corp care poseda In mod firesc

sau artificial insusirea de a a- Fig. 3oo6. Magnat.
trage fierul; .-ur natural e o corn-

binatiune de fier si oxigen, numita oxid magnetic"; ~in artificial e o bucata de otel careia i
s'a comunicat proprietatea de a atrage fierul,
fie prin frecare cu un magnet natural, fie prin
I.-A. Candrea.

'MAGNETO - ELEC-

TRIC adj. /01 Se zice de-

carui propnietati chimice ofera marl analogii cu

ale zincului; arde cu o lumina orbitoare, si e Intrebuintat pentru aceasta de fotografi, spre a lumina locurile Intunecoase ce vor sa, fotografieze

oara. In Polonia)

15

electrice care serveste la

aprinderea motoarelor cu
explozie, In spec. la automobile ( 3008) [fr.].

carea pipelor [fr.].

*MAGNEZIU sbst. c Corp sirnplu si metal ale

*MAGNANIMITATE sf. Marinimie [fr.].

' MAGNAT sm. 52 Nobil, titlu
de nobleta (in Ungaria si odini-

'MAGNET sm. 0

'MAGNETO sbst. M 1134Nume dat, prin abreviatiune, masinei magneto-

numit si spunra de mare", Intrebuintat la fabri-

*1VIAGNANTM adj. Marinimos

[fr.].

mina el (NEGR.) [fr.].

ntiseur].

Dictionar enciclopedic ilustrat.

*MAGNTFIC adj. Maret [fr.].

'MAGNIFICENTA (pl.-te sf. Insusirea a tot
ce e maret, maretie, splendoare fr.].

'MAGNOLIA sf. f Arbore, origirtar din Asia

tropicalli si din America de nord, cu frunze totdeauna verzi si cu flori marl, fruinoase, cu miros
foarte placut (Magnolia grandiflora) ( 3009 :
aerul plin de miroase de rozetii al de
(D.-ZAMF.)

[fr.].

d+

prindea oil -ce sgomat

MAGOPATA (p1.-to sf. Mo/d. Femeie desmh-

737

www.dacoromanica.ro

47

MAGMAG

DAAG-

desfrInata: Eu nit slat o

Care dA la tat! pricinA

I maims buclitar" < srb. m a MA I gup a [comp.

c].
(NE011.1

0 MA.GRIN sm. 86n. *

SALCIM [comp. BAortlx].

(pl.-tete)
sf. Mogildeata: a venit la
$1
!carte
dlnsul o e. neagrA

oratornl

simte cineva it

matusa Milrinca e una din cele care scoate ul din om (DRG.)

te.].

MABNIURIE sf. M a h m u r, ameteala. (din

bautura, din prea mult somn : sd -I atunsarn putin,
ad -i treacit mahmuria (eau.).

tioroasA cm.).

MAGULEALA (p1.-en)
sf. Vorba niagulitoare, lin- c
gusitoare, arnagitoare: ma- f

"MAHOMEDAN 1. adj. gij Ce tine de religiunea

lui Mahomed.

2. sm. Cel ce profeseaza aceasta religiune.

ma... crezindn-le toate... cum T

1 le spusesem en on mdgulele
CRO I
(Iri a g
MAGULI ( -Mesa) 1. vb. vw
tr. ' A lingusi pe cineva

arnorul propriu: a magulit

(ALECS.) ;

cap dupa prea multa bautura, dupa un somn lung:

MAGUIALTA.

cu vorbe care-i Incinta

DOlittO e posomortt cit un past'

se aqua la boo
(CAR.).
2. sbst. Arnetoala, greutate ce

orizonul

MAHOMEDANISM sbst. A Religiunea intemeiata de Mahomed, ale carei dogma se afla cuprinse In Coran; islamism [m a h o m e d a n].
MAHON sbst.
Lemnul foarte tare, de coloare galbuie-rosiatica, al unui arbore ( Swietenia
maltagony) din patine tropicale ale Americii; din
el se lac mobile de pret: salon en maid do.. (I.-GH.);
toatA piatra and am vitzut-o avea fata .ului (C.-RAD.) [te.].
MAHORCA sf. Tutun de calitate proasta: untie

j7

Fig. 3009. Magnolia.

ye imparatul Dina Intr'attta, !nett

1-a Meat sit-1 torte use.) A atinge In mod placut, a

se siniti onorat: alegerea pe care ati facut-o In persoana

nu s'au apucat si el... de tras la

MAHRANIA Pr- MARAMA.

mea mA maeutesse; se siratea magnum cA inmea vorbeste de

supArarea lot ism).

(CRO.) [111S.].

0 MAHVIE sf. Trans. (nc.) A Static, strigoaica.

MAP adv. 0 t Mai mult, mai cur)nd, mai bine:

. vb. refl. A fi magulit: mA magmas on nAdeidea oA

vor vent sa mit roage [vsl. maguliti].

MAGULITOR adj. verb. MAGULI. Care magu-

credo -se-va vraciul dealt mdrturiile (PRV.-M13.) ; , voeso sA

mor aid ling/ tine dealt sA tritesc singurd (MERA) Pus

vestele... lamp a-i lua cu vorba si a-i desmierda care de care

mai .0 (cm.).
MA.G.C.TRA, 0 MAGVRA (p1. -ri) sf.
() Movila.,
delusor izolat: tats -ne '12 dreptul oraselului Corabia, sen-

mult;
mere; -.. bine;
sus; ursiu; .... de vreme; ... de
dimineatit; de spre semi;
la mijloc; ... spre coadA;
de

dinaintea unui adj., unui adv. sau unei locu(iuni

adverbiale, servo la forniarea compaativului:

leste: Vladislay... ti rAspunse printr'o carte magulitoare,

In care-1 numea banal situ !rate" (00013.1;
adv.: ne-

4.

seams;

tinela dunareanitasezata Intro mAgurt (VLA11.) 11 0 Ridicatura

de pamlnt, mai adesea de forma. rotunda, In preajma ruinelor de cetall sau a drumurilor vechi, In
care sapaturile descoper de multe on obiecte din
tinipul Dacilor sau Romanilor, on antichitati prei-

storice: vezi In departare... satete imprastiate pe poalele

magurilor

[comp. alb. magule $i ngr.

(VLAH.)

IVIAGURICA (p1.- role), MAGURICE sf. 44, dim.

raoun.A.
*MAHAT (-dem) vb. intr. $i tr. 0 A face semne, ges-

turi

C) A anieninta [vsl. m a h a t i].

OMAHAL sm. Mold. =--HAMAL: scot ye gtt tipete ra(ALECS.).

MAHALA (pL-barate) sf. 0 Cartier situat la

marginea unui oras sau departe de centru, suburbie: ce cant! to prin noastrit tip de dimineataP (CAR.);
In urma tor, tot! clnii mahalalei, latrind 51 thetrand

(DLVR.)

us

'n pioioare (CAR.) [tel.

MAHALAGISM (pl.-me) sn. Vorba sau expresiune de care se servesc m aha la gii i.

la tipetele tnerositoare, tot! mahalagiii se adunaril In grabs

(CARA; cocoon este trabrficata, cum 'maim lnainte vreme
(CAR.).

O MAHALIT sbst. Mold. Bagarea In (sau scoa-

terca din) pivnita a butoaielor de catre hamali;

plata acestora pentru munca for [m a h a 1].
OMAHALOS adj. Mold. Voluminos, mare la

trup, matahalos: copila... asoultA tinguirile unei tame!

(SAD.).

MARINA sf.

(CANT.)

(BD. -DEL.) = MASINA [lat.].

tan, Inselator: Eustratie Logollitul si... on mahler Mtsall

Mindful

s'au aeucat Cu basnele for de aceastd no-

vAzut, ne

nou Pe la vol P ce

luerezi P ce

Pomona
mutat gaOUP ea .0

fact P Ce .....l In

expresiuni de admiratiune: ce bundtate de eoPil

ce
bucate Expresiunea a de .1 intrebuinfatli in
propozifiuni exclamative are intelesul apropiat de
cite feluri de" sau en de multe": de Ind stilt in
iI

Dinaintea unui adverb sau unei locu(iuni adverbiale de timp, are infelesul apropiat de nu mai departe dealt ", abia",
(ALECS.)11@

Inca":

tart; .0 manatee;
deunazi; .0 scum otteva
zile; .0 an, capitals noastra era In pieloare
(I) Atott;
proape:
niciodatit;
nimic;
en mine de
mare; input ziteea mort Maga un riu ;Tina.); hainele de
De dinsa... se putrazIsera, ritmtind a+ gotta usa.); mums lepe jumittate tsp.); ca, aproape ca: - cil
ease Padnrea
nu era cm bogat... carele sit no ti lost citIcat si praclat de
dinsii (so.) ; de m'ai tine in pe bare et Pe mineace
ea
Mat; tncumete ad tea on lucru bun MP.) ; repetat,.-

are infelesul lui at pe -act ", pe-aci pe-aci":

"mais = clas. magis].

[rut. in a ch lj a r].

m4-15 sr MART'.
MAI! sau MA I interj.

MAILMTJDEA (p1. -dale) sf (II) Veche monedit

de aur, batuta do sultanul Mahmud 11 (1785-1839):

0]

chiama barbatii sau baietii:

mi-an lust... patru ceasorntee de aur si canal sute de mahmndele dale not 0.-011.) [te. mahmudy].

MARIVIUR 1. adj. () Ametit de bautura, de

auzit, ne

parte..., clnd...

t mAHLER, MAHLEAR, MAFLER sm. Mold. $arla-

veste (si..cosr.)

ceva ne

sa se prapadeasca de necaz 0:$ Mai... mat, parte...

ba... ba...: Ineetui on Incetul,
ou rugitcluni,
cu amenintari,
cn una, .v on alts, strecurarit in Olimp... pe toti zeta popoarelor (ISP.) ; qt-amtt iaca
traeso st en,
pe ling& lector',
pe ling/ nepoti (v1.101.) 1
0 Ca ba pm- CA ( 0 cam eer CAM [lat. VUlg.

*MAHAR SM. ED Om destept, dibaciu [germ.

Macher].

u5P3 ;

o Cltva, Intrucitva: a .0 stat ploaia; s'a

potolit Altceva, alta: ce

mut; s'a

tatucit, ce de ..bunatati I

este Intr'o mahal a, In acelasi cartier cu altul:

mithitloase

vrean Inca odata, altadata, odi-

soma; nu

nioara: a ow lost pe stet; to -am seulat adineanri; au

patit-o at anti; precedat de nega(iune, are infelesul
apropiat. de niciodata": smut pert oa Si own n'ar It

Poste, ce de .0 fapturi de oameni am mai VASIA1 (ALECS.) ;

MAHALAGTU sm., mAHALAcnagicA (pl.-ce),

Mold. DIAHALAavrli (p1. - te) sf. Persoana care locu-

mabaterrioateete

de care Per CARE 2 C); si 01 so- 411 C) C) Intl:

are ban! P . trilesteP dit-mi; Dune ban!! islazulni, ...
aesizu $i cite dandanale toate (MP.) ; precedat de
dijma,
nu, aratd o incetare a ac(iunii: nu scriu; nu mi-e
care

0 Pr. ext. Locuitorii unei mahalale; s'a porn!! oocoana pe racnete, sit ridice

mare; cot de seam/; cea

cum se Cade; lard articol: dui* mitropolit, boier ... mare e banul col mare
I Formeaza anumite locu(iuni: .- -ales, .on
mama, Cu deosebire, in special; Intliu, In primul
rInd,marnainte; spot APQI 1 ; asa Pr MA ;

lost

gusite... sub Quaint de a lndemna if patrupezi ( = CATrillele)

bagare de mama, etc. Precedat de

fcrrmarea superlativului:

col

.....

iou)ov, pm-05).a bucti groasa"].

en

eel, cea, cei, cote, scrod la

somn: de se 'ntImpla vre-odatit sa nu-51 ImplineascA amnia, era a dons zi (ON.) Rau dispus, posomorit:

C) Strigat cu care se

ce vrei st tact alai, ma

mule! (ono.); mit(i) I Ioane I dara lungli noapte tu asta,
mai vere I ((Sr.) 11 Exclamatie de mirare: ma(l)t
dar mare master mai esti!

MAIM sf. 0 Ori-ce substantri care are proprie-

738

www.dacoromanica.ro

tatea de a face sa, fermenteze, se dospeasca cor

*MAIONEZA (pl.-se) sf. X Sos rece facut din gal- M A

put In care se amesteca (drojdie, aluat acru, etc.)

O Lapte prins, Inchegat. care se folose$te In hoc de

benus de ou, untdelemn $i lamlie [fr. may o n-

MAIASTRA = HAEasmn.A.
MAICA (pi.-o1) sf. 0 Mama, (forma de m MO ere) :
Maks Domnulni, Maks Precista, Sfinta Fecioara: lem-

de aur de-a lungul contra-epole-

chiag CD Ferment de otet [tc. m a i a].

MAI4z (pl. maiele) sf. W 0 parte a copitei calului: o bucata moale In trei colt,uri asezata dinapoia talpii,ca $i cum ar fi tocul unei Incaltaminte.
nul Maicii Domnului oqr LENNO ; mina Match Domnului

r Calugarith: mfinistire de maid; mai

adesea ca titlu onorific: maica strait& [bg. srb.].
MAICULTTA. mAicoTA (p1.-te)sj. 0 dim. ratticA.
Mama (termen de mingliere) (D j Calugaritii: tin

ear MYNA @

pages maicutele spre biserica In miilocul curtil

(VLAH.).

MAIDAN (p1.-ane, -anuri) sn.

Loc Tiber, teren
neacoperit Cu Cladiri: loonitorli... campau de mai matte
zile pe strade st pe
(1.-sm.); F : a scoate, a lei la
a

scoate, a iesi la iveala, la lumina, a (se) face cu-

noscut; Tlrgoviste... a secs la

cea mai Una prasilit de

e ameni mart (GN.) Re. I.

O MAI ER A N =

MAGHERAN.

*MAIESTATE sf. 0 Marire ce inspira respect:

unui templu, unei ceremonii ; Mate acestea se ?keen en luz,

cu porma, cu o solemna tome.); $1 'n -va mortis ea pare

1 0 Maria Ta, titlu ce se da imparatilor, regilor si soldilor for [fr.].

ea

viseaza MAN.)

*MAIESTOS adj. Care are maiestate, plin de

mai estate : se aprople de mine Cu un aer (I -01-1.); adv.:

ei II Drives cu mutt respect, clad trace Woes gi
pe Una.
dInsil (VLArl.) [lr.].
MAIESTRU frIUSTRU.

O MAIE Ban., mAiRrEc Trans. onc.) sm. X Un

lel de ea rtabus (u)nplut cu Heat tocat) [m a i

O MAIETOARE s/. Trans.

(FR.-CDR.)

naise].

MAI9Ri sin. X Ofiter superior cu gradul Intro

capitan $i locotenent - colonel;
poarta, ca semn de distinctie,
un galon lat de aur $i o tress la
chipiu; la tuniea. are un galon

tului $i un inel de metal alb

Yn CUr111.CZI$ (
3012): de infanterie, de cavalerle, de artllerle [PUS. <

O MAISTOR Sin.

!AMER:

ul t1 soot! biog... la creche (PM). Fig. 3012. Maier.

M.4nr

(p1. -hurt, -i0) sn.

Ciocan mare de lemn cu care se

bat parii In pain Int batator greu de care se servesc pietrarii la facerea caldariCiocan

mului (

3014) : Lave 'ngrAdeste, so-

tie ler in Mate... DIndu-1 elnd nuiele,

ofnd
sr' beta (PANN) Ciocan de

lemn, de diferite forme, de care

se servesc dogarii, rotarii si dulgherii

3013) 0 Lopatica,

scindurica de lemn cu coada, cu

care se bat rufele, cind se spaltt
[lat.

tri aliens].

O MAID= (pl. - hurl)

871. Mold. Bucov. Trans.

0 _neat [ung. m a j].

Suit', con-

T?

MAI-MARE sin. Cel m a i mar e peste altii,

sr' -g1

germ.].
*MAIOR2... = stmoR...
*MAIORAN = MAGRERAN
[germ.].

structie pe linga casa unei gospodarii taranesti unde se pastreaza stogurile, nutretul, etc. [m in e a].

capetenie, superior: nu-I va lase

lmple

aluiba

dna Inviltatura mai-marelui eau (rev .me.); d : cu ...le tau,

calul nu-0 alerga (ZNN.).

O MAINAJCA, MAEMVCA sf., mAngro, mAEraoc Sm.
Ban.
= MAIMUTA: satirul a om salbatio eau rails-

Fig. 3013. Maiuri.

Fig. 3014. Maiuri de pietrari.

. [lat. majus].

MigUs, zuLt sm. D A cincea tuna a anului: In

In tuna Int

mnca de cele marl aseratnea omului taCa.t.

zece

au doua mlini $i douil picioare;

frInga Trans. M a i u de criipat lemne (nc.)

[comp. $i srb. maljuga].
O mAn.JT (p1.-te) sn. Ban. LopaticA on care se
bate cInepa [m a i u9.

MAIMUTA, Mold. momiTA (731.-te)sf. 07.k Grup

de mamifere din ordinal primatelor, ca gorila, oranguta""
nul, $impanzeul, etc., numite
impropriu cuadrumane", caci

MAIVG (p1.-ee) sn. C) Ciocan de lemn cu care

se bate cinepa de toamna, uscata, pentru ca MI se

au mare asemanare cu omul,

0 MAJA (p/. nattit)-sf. 0 Trans. Bucov. Masurli de o

suttt de oca (in spec. de sare), cIntar: De the -care ear

shit foarte sprintene $i slat ..

eras !nearest cite cinclsprezeee mail de care WE.) ; E mat

mica declt an purece $1 mai grea cleat o
(00R.), ghicitoa-

caracteristice prin spiritul for

de imitatie; traesc In Wile

calde (Simla) ([[11] 3010): e

c`f;

; copilul e ea maimnta, ce vede face

(PANN)

Om foarte unit 0 Y Cel ce ilnita, faptele, cu-

vintele, gesturile sau apucaturile cuiva [comp.

ngr. p.n oii, tc. alb. srb. ajmu n, ung.m aj om].

MAIMUTART (-Arm), MAINUTI
(-testi) vb. tr. A imita (ca m a im u t a)
gesturile, apucaturile altuia: o'o vielenta de gesturi si de ton, care nu tine de
Mee Tor, maimutaresc revolta oamenilor de
convingeri (VLA11.) ; maimutind pe Dumnezenl

creator, care poruncise sa se tea lumina,

ettlugarit raspIndira Intunerlcul, strigInd:

flat not I" (NEGR.).

StrImbaMAIMUTARIE sj.
tun, gesturi, sarituri ale m a imu lei
CD (F Imitatdune ridicule a faptelor, vorbelor sale gesturilor cuiva.

MAJR112 (p1. -ere) sn. Trans. (PAC.) = MOULR.

MAJERIT sbst. Dare ce se platea de pescari

[m a j a; comp. mAna].

'MAJOLICA = MAJOLICA.
*MAJOR 1. adj. 0 its Virstnic, care a ajuns la vir-

sta majoritatii O Forta A, putere, Imprejurare

careianui se poate impotrivi cincva, pentru care nu

este raspunzator ,J Tarts
terta compusa din
doua tonuri ; me- moo 0 4in jocul de carts: terta,
cuartA, quintA
serie de trei, patru sau cinci arid,
incep Ind cu asul $i continuind cu popa, dame,
etc. deaceeasi coloare e A4 Sargent m- sEnormr.
2. mmonA s/. +++ Una din cele doua premise ale
[fr.].

*MAJORA (-orez) vb. tr. A man, a sport, a urea:

t MATNTE adv. Mai 'nainte: gi ...a

-p.011.
l'Oai.
trecut un ctrd 1 rAspunde surdul (VOR.) [mai

+ a in t e].
"5-*
*MAIOLICA sf. Vechiu obiect de faianta ita%I.-1-lea

MAJFti. sm. 1436 Pescar, negutator de peste

[m a j a. pe$tele fiind vindut probabil In cantitati
de cite 100 de oca].

silogismului care tontine atributul concluziunii

MAIMUTQIUsm.augm.DIAIMInA.

Iona din sec. al '(v -lea $t al

scInteie"
Maram. t Masura de
greutate de 50 kgr. ( = 100 fonti) [ung. m a z s a].
re despre

urn, siret, sprinter' ca o

cum Fig. 3010. Maimula.
ma vede... Bare ca o malmula pa
arinaaar 0,6114; Se aCata pa ethic& tett:0=a ea o moral%
(ALECS.)

MAJ

3011) [it.].

Preturile, pedeapsa [fr.].

*MAJORAT (pl.-ate) sn, i3 Vtrsta de 21 de ani

Ympliniti cu Incepere de la care o persoana Incepe

se se bucure de drepturile civile $i politico hi Intregime [fr.].

MAJORD QM sin. Persoana cArcia lie tncredin-

739

www.dacoromanica.ro

21.000

vietii 0 4-TATAmic M MORI 0 4 --L-cvcu-

M A _ tats administratiunea unui palat princiar (In Spa $i In Italia , maestru al palatului [fr.].
mAL niaMAJORITATE
sf. 0 Cea mai mare parte, eel

Lull

mai multi, eel mai mare numar 0 Numarul eel

mai mare de voturi (Inteo alegere, Intro adunare
legiuitoare ; absolutit, jurnatate din numarul voturilor plus unul; relative, numarul eel mai mare
de voturi obtinut de un candidat In raport cu votulle obtinute de fie-care din ceilalti candidati
In parte 3 it Starea unei persoane virstnice,
majorat [fr.].
MAJUN MAGIVN.
'MAJIJSCULA. (pl.-le) g.sf. Litera mare (A, B,
C, etc. eu care se scrie un euvInt la Inceputul
frazei sau cu care Ineepe un nume propriu.
2. adj. Literit
[fr.].
MAL (p1. -lurk) sn. <3 Tarm, rnarginca unei
maxi, unui rill, etc.: ye ...III math;

-nal Prutului;

301711 0 Faina
(Luzula pilosa)
de porumb ( Mold. Mina de papu$oiu"), din care se face mamalard

n'are, n'are niciodata toate

cele ce-i trebue 5C Turd{ din faina de porumb coapta in cuptor:du-te
mai bine la camera, se. -ti dea o bucatA de

de Mega, turta de
(ALECS.) 0
cinePa 1 C)/ ramie pl. Trans. Moran,.
At'

Paminturi semanate cu porumb:

mfilaiele le-a Mat nesdpate (am).

0 MALANCA. sf. Bucov. Doi insi

deghizati intr'un mo$neag i o baba,

deseori $i de alto personagii deghizate In mod grotesc,

insatiti

ra lunga cu

in ajunul stintului Vasile [rut.].

MALAOM sm., KALAoArE sf. i 0 Numele a
doua specii de arbu$ti ce crest pc stinci $i fac flori
galbene; numiti si iarba-osului" sou ruja-soarelui" (Helianthernum alpeslre, H. rupifragum)

gazeta (CAR); a se inneea tocmai sau

\,.

dou& in Me-

INNECA It 0 [alb, m a I' ]

Unealta a zidarului, format& din-

10(4

"cm...ammo

re, cu aiu-

toruleareia

IlleiA.

1553) [fr. malair e].

*MALARIA sf. I Nume ce se da de obiceiu

paludismului sau frigurilor palustre [fr.].

tencuiala pe ziduri; numita $i netezitoare" (

3015

O MALCAVITA, MILL VITA sj.01ten. (LAUG.) P 63

Etc.].

Reumatism articular [comp. NAL= $i mnicAvrrA].

t MALCZ sbst. Trans. F W 0 boala a iepelor

OMALA (p1.-1e) sf. Ban. Mahala; ulita [srb. m a-

1 a].

MALAC sm. a.k Vitelul bivolitei: se Dune a sun

(ALECS.) [bg.].

cu buzele ca un

L9.RBA- QSULUI1.

osul craniului situat in

*MALAR adj. tP Os
partea laterala a fetei. dedcsubtul orbitei (pa-

Fig. 3013. Mala.

neteze$te

Fig. 3017.

can umbla pe la easele oamenilor Maialcd-euruud.

toate se duc dupd ea (ZNN.); b) .F a cadea intr'o maDe ne-

to

(ZNN.);

sare are,

voic; c) a prapadi, a da de 1'10: Cu informatiuni ea ale

MALA sj.

: eine Inge de la marlin intoaree

clod are, Bare n'are, clod

liga ;

scapat de primejdie, de saracie; a da de

a) a cadea In aph, intr'o groaph, etc.: clad o oaie dA de

tr'o se intiu-

CUC O; BIALaruL-ddeutui', mica planta ier-

hor$ti", .,para*in" sau paunita"

gras ca $$31, rupt din 0. (c(As.), foarte gras: abia asteaptii

'Vgul sa-si tale grAsunul cit owul (DLVR); t : a se bate
ea apa de ...tat, a se trudi malt; 1-a seas apa la
a

dumitale, dam de
ca Tiganul la ts

N.-

boasa, Cu flori brune, dispuse la virful ramurilor ;

creste prin livezi de pomi $i prin paduri; numita si

*MALACIIITA. s/. <Do Mineral, de o frumoasa

coloare verde, constituit dintr'un hidrocarbonat

de cupru ; se Intrebuinteaza la fabricarea unor
obiecte artistire [fr.].
*MALACODERM 1, adj. Care are pielea moa-

le.

2. MALACODVIIME sf. pl. 4 Una din familiile In

care slot Impartite insectele coleoptere: iieurieti fao
[fr.].
Porte din
MALACOF (p/.-ome, oturi), MALACQV (p1.-oave,
-ovuri sn. (I) Crinoline (numita
astfel dupe turnul Malak of din

(eoo.) sau a oilor (Pen.).

O MALDAC (pl.-ace) sn. Mold. Inearcatura mica

de lemne, de fin.
0 MALDAGIT adj. 0 /ten (vise.)
Bolnay.

MALDAR (pl.-re , Mold. m.o.LuuR (pl.-re) sn. 5i

J Manunchiu, legatura de coceni,
/ (p1.-r1 sm.
de stuf, de trestii, de fin, etc.: deasupra carului pun
1

cite un maldlir de fin, on pate 51 coceni (.)P.); gdsi niste

Romani cart treeeau... cu niste maldare de papurd in luntre
(S.-ALD.); Clisutele nalbite... Lucesc sub a for malduri de

trestil aurite (ALECS.) 2 Pr. est. Gramada, morman:

Fite -ce fatil mare si -au fdcut poala maldar de !aware (OLVR.) ;
Insfaca de grata un maldar de cdrli si prinde a le deschide

., (verde , Mita verde cosita care se dA

ca nutret vitelor: altil, on clirutele goale si cu malddr
(VLAH.) C.)

Crimeca)

3016) : printre boltele

Invoalte ale malacoafelor si fustelor Cu-

proaspat In codirle (DLVR.);

nationaui, dar e si !mimosa Si ne

*MALEABIL adj. i 11 Care se poate Intinde In foi

subtiri, daca se bate cu ciocanul: aurul, argintul 5i

este din belsug.

mite tome,: las' cil-i imbracaminte

MALEA ow- HALEA-MALEA.

scapd

de malacoluri ( ALECS.); Mi-al

lua cola cupola, Tralacov si

*MALACOLOGIC

(VLAH.)

adj. 4 Ce tine de malacologie [fr.].

zaporojean (CAR.)

[mus. molodeca].

"MALADTV adj. Bolnavicios: i se yarn o eterni[fr.].

MALAIA, rdALArEs sn. dim. DIALAiu.

tate de rusine 11 (DLVR.)

talele de a se Intinde in foi

subtiri, chid shit Mute

B.

cu ciocanul.

"MALEDICTIVNE sf.
Blestem [fr.].
mr.s.Lic, adj. fa. Acid...,
campus organic care se
gase$te in anumite fructe:

iscva,s3e0.

In mere acre, In pere, etc.

MALAItT adj. Fainos, moale, dospit: Pied par&

malaiata In gura lui natifleatii (PANN) [malaiu].

b Mold. Bucov.
mALA.ru (pl. -ale, -alum) sn.
Masi se samanit si de vreme st tfrziu
Trans. Meiu:
(DRAGH.); numit $i ....KARP= moo.); uncle fusese leri paclu-

fr.].

*MALEABILITATE sf. 15 Insu$irea ce au me-

*MALA COLOGTE sf.

4 Studiul molu$telor
[fr.].
Fig. 3016. Rochie imbracatil
MALAD?r sm. TYpe un malacof.
voinic: apilpisitd ca
et.

cumui sent metale foarte ...ee 9

F MiAclios, docil: o fire
A; e a delicat, e dulce, cum an vA puteti inchipui

fermenea (SPER.).

un

std pe maldar (C)AUS.), tra-

[fr.] .
MALIC' ow- MELIC.
MALIGA, MALIGUTA sf.
(p)

rea... scum era unmet o holdA de - -mArunt CRET.1; 1 : vrabia

viseaza(si calteui maanteui). omu) pomene$te, viseaza

adesea lucrul care-i place mai mult, pe care -1 are

la inima: eine se tame de vrabii, nu seaman& ; 51-a trait
train], el-liMinCat ~I, se zice despre un am care a Im-

batrinit, care nu mai poate gusta din plhcerile

llk

`r

MAMALIG(VT)A.

1VIALTN sm. 4 @ Ar-

Fig. 318. Malin.

bust sau mic arbore, cu

flori mice, albe, cu miros patrunzator, dispuse in
ciorchini ce atIrna In jos, cu fructe negre, amare,
de marimea unui bob de mazare, numite maline"
(Prunus padus) (ilj 3018) = vlsix-TuRcuo
@ Trans. Maram. = mime' 0 ..-NVGRII --LEmNcInfRse o -Row LimAci [srb .malina).

740

www.dacoromanica.ro

NIALTNA (p1. -ne) sf. 4

ea- NALIN 0 .

Fructul malinului

cu parul despletit, alteori ca jumatate barbat si M A LjumIttate femeie, sau jumatate om $i jumatate
Am
lemn ; numita $i mama -huciului", mama- codrului, vidgdR
ma-padurii", vIlva - padurii",

MALINTS (p1.- foul) sn. * Loc unde crest

malini multi: cite

lista, tot In hoaga este (N.UR.).

O MALINITA (p1. -se) sf. Mold. Bucov. = LEMN-

Paduresna" sau paduroaica"

CIINVSC.

*MALTTIE Si- 0 Pornire de a face rau, de a va.-

(PAW.) (Sal.) (VOR.) .MADIA-PA-

thma 0 Mich rautate C) Glum& rautacioasa.

DVRII, sau MAMA-pAncrau, mica

[fr. malice].

plants ierboasa, de coloare purpurie, rar alba, cu tulpina fairs

Frunze, acoperith de solzi, cu
flori purpurii; creste parhsita
pe radacinile arborilor din padu-

*MALITIQS adj. Rautacios, pornit spre fapte,

spre Blume rautacioase [fr.].

MALITIOZITATE sf. Mantic: atins

Bullet de a coniratilor (CAR.) [m alit i 0 5].

MALOS = natr.M.

pin&

'n

rile umede si umbroase (Lathraea squamaria)

3021) ; ,

MALOTEAsj. (E) Scurteica Iunga, ce se purta

odinioara, sus strImth $i jos large,

captusita cu blank scumpa, cu

maata-PADvau= = vnvaaiTA S
4 MAMA - SEC4RII (vic.)
CORNDE-SECARA [lat. m a m m a].

minecile Imblanite in partea de

jos $1 cu guler de bland ca de un lat
de mina; purtata Inca pe alocuri
3019 : isi
de tarancele avute

MAMINIE sf. Mama. (termen de desmierdare).

MAMALIGA (pl. -tat sf. i X Faina de porumb,

fiarth *i amestecata la foe pin& s'a Ingrosat, pe

care taranii o manlnca In lot de piine; : undo

sa blanita cu samur (FIL.) [tc.

scoase

ni a 11 o t a].
*MALT sbst. LC MALT [Tr.].
O MALTAR sbst. Trans. (PAC.)

nu-i barbat In
A

piedica, nu mai e chip de Inaintat, de scapat, etc.:

am pus-o de

apli (c110.):

a nu sti nici cum se mantncti mamaliga, a fi prost, lipsit

Fig. 3059. Malotea.

de experi enta : cam to mai vine sit vorbesti de tine care nu

ptii nici cum se manilla mAmAliga P ay..) 0
Om

trata rau pe cineva, a se purta rau cu cineva cu

vorba sau cu fapta A chinui [fr. m a 1 t r a it e r].
*MALTUZIAN adj. gi sm. Partizan al doctrinelor economice ale lui Malthus [fr.].
*MALTUZIANISM sbst. Sistem al economistului englez Malthus 176G-1834) care atribue
eauza relelor de care sufere omenirea excesului
populatiunii [fr.].
MALT sbst. 8 Slad, orz Incoltit artificial, Intrebuinta t la fabricatiunea berii [germ.].

moale, baliga.

MAMALIGAR sm. f 0 Badttran, nume de

dispret dat taranului (care se hraneste cu m ii-

maliga.

MAMALIGOS adj. F Moale (ca m am &lig a),

molatic, fans vlaga: mai bine moartea declt asa tigoare

de barbat slctit si

(VLAN.).

MAMALIGVTA

(p1.-ke) sf. X dim. MAMALIQA:

on brInzit.

*MAMAR adj. 0 Privitor la Me: Mande [fr.].

O MAMARVTA (p1.-0) sf. Mold. Trans. 4 Una

MALIIRA (p1.-ri) sf.* @ 0 boala. a griului pricinuita. de o ciuperch (Tilletia tritici),

din nurneroasele numiri ale insectei cunoscute mai

ales sub numele de boul-lui-Dumnezeu" [m a m

de pe urma areia bobul de grit' contine, In loc de Mina, o pulbere cenu$ie sau negricioasa care raspIndeste
un miros neplacut de peste stricat _r]

+mariuta].

O MAMCA

er

nittNcA.

MAMELA (pl. -le) sf. b Tith., uger [fr.].

'MAMELAR adj. 0 Ce tine de mamele: glande

3020 : Miura din grill S'alege la rill (PANN)

e [fr.].

MALVRA-BALTil = PENITA .

'MAMELON (pl.-cane) sn. Ls. X Termen topografic militar: deal, ridichtura rotunjita la vIrf

MALURTCI Sin. p1. 4 = oRASTICA 0.

MALUROS, adj. 8 Plin de m a -

[fr.].

r A.

t MALUROS2 adj. 46... Tarmuros me.) :

Aurelian... au lost ndscut in Dachia ce-i zicea maluroasti (caw.) [m a 1].

*MAMELK.TC sm. X

reti egipteni ai caror

Soldat dinteo trupIt de camre:/

$efi guvernau Egiptul

MALVACEE sf. pt. 4 Familie de

din veacul al xiiilea,

pin& clod Mehemet-

plante dicotiledoane, ai carei reprezentanti slut, nalba, bumbacul, baoba

bul si arborele de cacao [fr.].

MANIA. p1. -me sf. Femeie care Fig. 3020.
are un copil sau mai multi; termenul MAlura.
cu care se adreseaz& cineva aceleia
care 1-a nascut; Q: unde dA mama, carnea create,
mama careli pedepseste copilul, nu cauta sa-i
faca rau, ci sa-1 indrepteze spre bine; O: ce-a
Mut mama si fate, o sit tuy iiul al fats; bun on sinut mamei,

foarte bun; a tat on In slnul mamei, a duce un traiu

fericit C) Titlu dat unei femei batrine, maica: mama satin; , soacra 0 Termen cu care o mama Isi
desmiardh copilul: Dar pe ce pricina,
Intrebat (PANN); ce to doare,

zice moo Vasile, sarpinIndu-se In cap

(VLAK); not am scat pe loo ai am pus-o de

*1VIALTRATA (-atez) vb. tr. C) A

hi

nici ev pe masa; a prins mamaliga costa,

lemne verzl, farit spa), aci mi s'a Infundat, am dat de

rul, care se formeazh prin acOunea

case,

a) s'a obraznieit, a capatat nas cal ce se arSta

moale, natarau mai 'nainte; b) s'a Imboggit, a
[Scut stare, a prins chiag; F: am pus-o de (on

= MORTAR [germ. Malte r].

*MALTOZA sf. Lt Zahar de
malt, o rnaterie analog. cu zahadiastazei maltului asupra amidonului [fr.].

Fig. 3021.
MamaWidurii.

P" muma sa 1-a

drag& P F De mama to-

extraordinar, grozav, nevoie mare: a mat

urn& de mama loci:dui (CAR.); era un ger

nasout o
de mama iocului (ea.-vIL): Comp. FOC 0 (F') Cauza, pri-

cina: nevoia e mama nascocirilor (iNN.) De-a mama

gala Pr" GAIE 0 La-ma-mama PIP- LA3 I 0 a CP mA-

MA-PADVRII sau MAMA-PADVItn, (iinta Inchipuith de

popor avind Infhti*area unei femei batrine, foarte

urlta, cu par lung pin& is parnint, care totdeauna
boceste prin padure; uneori apare ca o calughrith.

Ali II inacelari in 1811

(
3022 11
Soldat
=

dintr'un cor de eavalerie a armatei frauceze sub Napoleon I

[fr.

MAMICA sf. dim.

MAMA.

'MAMrFER 4. adj.

$i sn. at (Animal) din

clasa mamiferelor.
2. MAMIFERE st. p1.

Mare clasa de aniniale

vertebrate ale caror

Fig. 3022. Mamdluc (2.1'606).

female au tite *i-$i alripteaza. puii [fr.].

t MAMMA, Mold. litaNINA (p1.-ne , Bucov. Ban.
mAmu.A (p1.-be , Trans. maraTA (p1.-te sf. Namila,

colos : abla a trecut mamina greoaie (RO.) ; 144 urea eu s'o

vad on douA manine ca a mole (aLccs.) ; o mamila Rya de
mare, de malts si de groasd on zmeul, se nit& hortis la Mugu'
(se.' ; ce mamita de om! (RET.).

MAMITA sf.

dim. MAMA.

MAXIIE our MONDE.

741

www.dacoromanica.ro

v MAMON, bIAMQNA
PM. a O Diavolul care perI
MA MRA sonificli lAcomia de bani 1[ Diavol, drat: mamonnl

mA

`2

I-an lust mana

de

la veal

poate eau luat strigoaicele mane

(GOR.);

(CRO.)

0 3 0 boal& a vitei de vie

pricinuitA de o ciuperca (Peronosporaviticola), de

a pea pe mama aceea eft-et omoare capita MET 1; Se Mb:IIIDowd ca oars ce vor ti Scut mamonti cu el, de nn -1 dit de
rum& nicitirt (Ru.); taceti-vd vault prieteni din mamona,
adicit din mitts care vA prisoseste (pot) [S.1.-gr.].

pe urma careia frunzele se pateazii, se sblrcesc,

se Ingillbenesc $i apoi se usuca; sporii acestei
ciuperci se ail& In aer, de unde ajung pe frunzele

tinere ale vitei $i stau acolo pInti da o ploaie

Glndac lung si gros, de

MAMQRNIC sm.
coloare albhstrie - neagra, numit si
gIndac - puturos", clobuc", etc.

caldti care-i face

germineze ([] 3026): piatra II

mans pe mine m'an bum $1 m'an pAlit

(DLVR.)

9,-

3023) [comp.

DE-APE, mare planttlierboasa, nu m ta si rou a-ceru-

MAMORNITA (p/.-te) sf. i Zt.

Un fel de duh rau (In credinttle po-

tica) d At4NA-JTDOVETLUI=ZATFUR [gr. p.avVa,bg.

(Meloe prosearabaeus)(

bg.mramorent,srb. mramo-

lui". cu tulpina virtoasti, care creste prin mlastini,

prin lacuri si pe marginea apelor (Glyceria aqua-

r i n marmorat"1.

m a n a, care are toate Intelesurile din romaneste].

porului) 0 Pr. ext. Termen de car&

dat unei fernei: fat te sooli, mamornito, rig. 3023.
te In ,iaca-tine I" (DLVR.).
Mamornic.
MOS,
.APVI MAMOS sm. .0 Medic care
da ajutor la facere, la nasterea copilului [ngr.

MANASTIOARA (pt.-re) si. It dim. MANASTIBE:

In mAnAstioara aceea se afla multe icoane

MANASTIRE sf.

(PRV.-MEL).

Locas uncle traesc laolalt&

calugari sau calugarite (ow TAB. VIII 5i ix): de alitsari ; 9, de maid; miinastiri Inobinate oxv- INCRINVC) ;
'n-

Cit

ys,

tionn picior, ghici ciuperca ce e P Coos.), ghiciloare despre

/1411/1.0a

ciuperca." [vsl. < gr.].

mAmuciTTA sf. dim. MAMA: mamma

are la meta un cabin neadormit. cn care vede tot ce Imam

mANAsTiRsc adj. cdh De m Antistire, ce

(ma.).

tine de mAnastire, privitor la manastire: moor, bu-

0 MA.MUCA2 = MAIMIJCA.
0 MANLUIE, mArataftTA (pl. -late) sf. Mom lie, moglndeata: Pe cottrneata *ads o mamniatil (000.).

nuri mAnitstiresti; nisi unul din egumeni sit nu pasta sloboot Tigan v. (LEG.-CAR.).

MANAT adj. p. saANA. Stricat de mana: holdele

pante, sau de ploaie multi sau de

VInzator de mAruntisuri,
mai adesca ambulant, cercelar, tolbas, coropcar.
Prilvalie de maruntisuri,
t MA.MULARIE sf.
negotul m a -

noastre

tinInd cleciuml sau

, Mica lel de
tel de mitruntisuri

epidermil, cu niiros si gust pia-

t MANIULINR sm.

bett

mularului:

si

%meta (I.-Gm ).

mANAT.4.RcA, MLNATARcA (p1.-arei) sf. 4

Liuperca.cu palaria bruna-galbuie,

cu carnea alba, putin rosi (tRA sub

,22

cut; numita si burete", hrib"

(JIP.).

Mold. Bucov. , mitarca." sau pitarca" Trans.) ( Boletus Mulls)

(2j 3027) sue- $i PL. I, 21 2-

CA, MAMULITA,
MAMMA:MA sj .
dim. MAMA.

tiavvccipd.

M.AMULT-

*MAMT,TT sm.
aadfi Mare elefant

fosil, ale cArui

-URSE42cA

[ngr.

Mold. Bucov. Doi& aceasta se tutelage

Fig. 3027.
ManAtarci.
ei acre mamce, carele apleack primal miol
(PRV.-LP.) ; aceasta poroganie o spun mancele copiilor, otnd bleep ei a pricepe si a vorbt (se.); elute on limbo &masa ',entre

Fig. 3024. Schelet de mamut,

3024, 3025) [fr.].

stitpinul situ o manta (Oem) [rut. mamk a].

MANIT,JTA sj. dim.

MANA

PITA-VACII

0 M4NCA, # MAMCA (pl. - 06) sl.

resturi s'au regasit In mare numar In Siberia (IE

MARA

M.A.NDA. (p1. -de) sr. Ep = MANDANEA.

mANDAL4ci, MANDANttel sm. pl. # = ALIT-

(-11nea) vb.

9i

NVLEI 0 ,

A se strica de
m a n A, a se Ingttlbent, a se optiri: dad

MANDANEA sf. 61 Banda, marginea elasticA a

re fl.

biliardului Etc. man dan 6].

*MANDARIN sm. Inalt fuiactionar civil sau militar In China $i Annam (r,_ 3028) :

Aloud tie ware-. grlul se

MANASj. OrffliAli-

chinezeso sub Maul tugniet

avea nn aer de
ce-i Wes pe nits (ALECS.) [fr.].

nezeu II faces sa. cad&

de portocala mica, cu coaja subtire,

maneaca (PAC.).

ment pe care Dum-

*MANDARINA. (pl. -ne) sf. 4 Soiu

In fie-care dirilineaiti. Fig. 3025. Mamut reconstituit.

de coloare gAlbuie-rosieticA, originarti din Cochinchina $i cultivate

din cer spre a lu'Ani

pe Israeliti In pustiu, dupti iesirea for din Egipt
si
mti

prin Wile din regiunea mediteranA

[fr.].
"MANDARINAT (pl.-ate) sn. Titlul, funetiunea de mandarin [fr.].

Inainte de a infra In Cara fagaduintii

Mena cereasca, cuvIntul lui Dumnezeu Pr.

ext. HranA. Imbelsugatti: se repesisit... socotind bietele

javre tlitmlnde ca an dat paste vre-o vo ((moo.) C) 0 BelSUg: Iasi cis nn va fi mare
nu-i vre-o
Nu-1 vre-o

'

de ctstignj men ospj cp.)

pricop-

seal& mare (emus.); an a

mare

a spune de De carte e'altu a moults

111P.1
e ESenta,

tot ce e mai bun In

lapte, In rodul bucatelor, etc., despre
care poporul crede

s,S)l),

-71

*MANDAT (p1.-te) sn. 0 01 Act prin

care o persoana da altela Imputerni- Fig. 3028.

cirea de a vorbi sau de a lucra In nu- Mandarin.
mele ei 0 tel HIrtie prin care se d&
ordin sit se plAteasca o anumitft sum& persoanei
numite acolo 0 [SI postal, hirtie pe care se aflA.
Inserisa suma depusa. de un particular la un birou
postal $i prin care acesta din unit& Insarcineaza
un alt birou postal sa plateascA aceasta sumil. destinatarului 0 n A., de aducere,

de depunere, ordo-

oft se poate rapi

prin farmece $i
vrtiji sau de care

nante date de un judecator de instructde prin

Nita Pastilor, as lace

si o pAsoutit a vitelor

arestat; mandat de aducere se poate da si Impotriva unui martor care refuz& sA se prezinte @ 0
Linia de conduit& indicate unui deputat de catre

care cineva e somat s& se InfAtiseze spre a fi cercetat sau se porunceste ca s& -1 aduca cu foga, spre
a-I Linea la dispozitda judecatorului, sau ca at fie

strigoaice: In Sim-

care se dA vacilor sit

mint/Ice, ca sit aibit

Fig. 3026. Mend.

(GOR.); on as vinde, on se da nImic de sAmIntit la alp',

ptnit ce nu vet Bernina to Intfiu, aitfel ftl dat mana, norooul tom.); dacil vaca nu da lapte, atunol se credo oa alti1

alegatorii ski [fr.].

*MANDATAR sm. A Persoana cAreia i s'a dat o

/mputernicire, care a lost Insarcinatti cu un mandat [fr.].

742

www.dacoromanica.ro

*MANDIBULA (p/.-ie) sf. 0 6) Fa lea, In spec.

falca de jos TO 3 Fie-care din cele docia falci care

pinzelor $i la sus(inerea catartelor C) A DI-

mele celor doi dinti laterali cu care

unele insecte sfarima alimentele [fr.].

*MANDOLTNA (p1. -ne) sf. j Instru-

[fr. manoeuvre].
0 MANG adj. *i sm. Mo/d. Mare
rau [mangafa].

se fac sa vibreze cu ajutorul unei pene

atunci, da-ml vote sti-t1 spun... ell esti o

O MANDRA (p1.-re) sf. Ban. X Marna-

BCD.

constitue ciocul unei pasari 4 Nu-

(El 3029) warli. TAB. XXXIX,34) [fr. < it.].

dinte care s'au pastrat $i la poporul

nostru, Ins& cu privire la matraguna
(N 3020' [lat.].
'MANDRIL sm. 7.k

Mtn cu cArbuni twine, slujea de Inctilzit

Fig. 3029.
Mandoline.
B

shoo

I Mold. Carbuni (de lemn):

gee plecat ou capu pe-o tingle Mina de

(ALECS.)

amine

[ tO.1.

O MANGALIW (p1.-tae) sn.

Mold.

caste (voa.) [ung. mango 1 o].

MANGALITA, r1 MANGQLITA (p1.

4.

Fig. 3034.
Ma ngal.

-te sf. 1.4 Bash de porci, foarte rasp indita la noi, In

Serbia $i Ungaria, caracterizata
prin parul alb $i act., prin "'s, *lt$
botul $i picioarele scurte (

prin partite stincoase

ale Guineei $i, cu toata
salbaticia ei, ajunge a
putea fi doncesticita
(Cynocghalus mar-

Fig. 3030. Mandragora.

A. Planta i fructul. B. Rada() MANDULA (p1.-10) cina sculptata in forma de om.

3031) [fr.].

Migdala (BUD.) (FR.-CDR.)

.107"

MANEA (p1.-neie)sf Clntec

duios turceso: chi/tau-1 din Hurl
sl cn tambura manele turcepti
[to. m a n 6].

(CAR.) 5,

Figura de lemn sau de ceara.

care Infatisaza corpul unui om
si de care se servesc mai ales

Fig. 3031. Mandril.

pictorii $i sculptorii (fE 3032) :

din vitrinele biEbt0P110E (VLAH.) 0

Urn fara vointa pe care-lsucesti cum vrei :

din Boman, vrem a-1 schimba 1ntr'un

3035) : Am o moat& meneolni, Cu

dintii de veverita (PAMF.) [ung. m a n-

galica<srb.rnan gu lic

MANGAN sbst. Metal Fi

3335. mangaiita.

foarte tare, care se tope$te cu Fig.

greu, Intrebuintat In anumite aliage spre a le da
o mare tarie [fr.].
*MANGANAT sn.
Ori-ce sare format& prin
de
combinarea acidului manganic cu o baza:

potasin [fr.].

MANECHTN (p1.-ine) sn. 0

Drea sernAnau a

(HL.) ;

vuri, etc.: Dumineca sA no lei

in mink
di face vIntul In clnepa vIrlieneuri, o Inoll-

barba galbena.; traeste

[ung.]

vAzut

Bocci,. Trans. Lemn crestat cu care

se netezesc sau se calca rule, posta-

bastre, nasul row $i

S1 .Tral7S. .6

[to.].

a poruncit de le-a aprins zeoe e on cArbuni

Maimuta de o Infatisare ciudata, cu coada

eiuntita, cu falcile al-

moo) (

(CAR.)

P (CAR.).

MANGAL (p/.-aluri -ale) sn. 0 0 Vas In rare se

pune jaratec ( 3034): on de amnia,

Planta
din tam. solaneelor (.Mandragora offi*MANDRAGORA (p1.-re) sf

foarte mare In credintale superstitioase

din antichitate piny In evul mediu, ore-

si prost, natli-

MANGAFACHE sm. = biANGAFA: al

liga.

cosmo-

Petit, sub ouvtnt de progres

(ALECS.) O Bust de carton

de care se servesc croitorii $i croitoresele, spre a

*MANGANIC adj. gc Se zice despre compusele

acid format din
In care intra manganul: acid
oxigen, hidrogen si mangan [fr.].

0 MANGEALIC (p1.-louri) sn. 0 Plrghie, par

gros cu ajutorul caruia se ridica carul sau alte

greutati (t-coo.) (RV.-C120.) O Olten. (c(Aus.) tr Pana

mare de lemn pentru despicarca trunehiurilor.
MANGET (p1.-eturi)sn.(i) Volan (la rochie): o
; Drintre
T00.... cu trei rInduri de .urio De 'male
falbalale,

...I.

si volane... nail! mai multe Mari rotund,

drAgalase mom, [fr.manchette].

# MANOR sm. 0,) 0 Cea mai mina rnoned& de
aroma turceasca ( =V, din accea); (P): a da --al cal
de apoi, a da ortul popii, a muri 0 Pr. ext. pl.
Bani: nine va core
sau altoeva de la eel ce se pricestuesc, aceluia sA i se fa darul (PRV:MB ) [tel.
MANGOSIT adj. Ticalos, nctrebnic; natarau:
Si

Incerca sau potrivi hainele ca pe trup ( 3033)

O Femeie care, In casele marl de rroitorie, se
Imbraca cu rochiile cusute acolo, spre a le ara-

ta clientelor [fr.].
MANEJ (p1.-eiuri) sn. Fig. 3032.
Fig. 3033.
0 Exercitlul ce se face Manechin.
Manechin.
unui cal spre a-1 dresa
0 Locul unde se dreseaza caii $i unde se Invat& calaria O vir Ma$ina puss In miscare de animate 0 (F) Tertip, virlenie [fr. man eg e].

O MANLA. (pl.-le) 31. 0 rr. Drug de lemn sau de

Fier care se prinde In doutt scoabe pe dinauntrul
usii, ca O. se Incuie, cu deosebire la crams $i la
Drug de lemn care serveste
moara de apa. C)

se tames cA 1-or mines smell, dads vox alla nit de

11 el

ce staff ca an butuo In moth, .vale P coboarA de agiutil

la trill:mill (ALECS.); 1112 A. de stetnic d'ai haparatinui ROSI1 SO
fftgadnise diavolului ((SP.).
IS13.1 ;

o MANGURA (p1.-nri) sf. Trans. mc.) (rec.) Bucatica, farlmitura: n'am lust ad In guril alai 0 do
pita.

MANI! MANI! interj.

ma bobocii de rata

(R.-COD.)

3.

Stright cu care se cilia -

(PSC.) (OR. -N.).

*MANIA (-tea) vb. tr. A rranui [fr. in an i e r].

"MANIABIL adj. Usor de mtnuit [fr.].

la invIrtirea cabestanului [comp. it. m a n o-

*MANIAC adj. Sucit (la fire), cu toane, care are

apucaturi, deprinderi. gesturi ciudate: aces Dome

Bidon de gaz
pe care-1 poarta gazarii atIrnat de cobilita.

*MANTE sj.10 Nebunie partiala. In care Imagina

tiunea e mereu obsedata de o idee fixa: mania per-

vella].

O MANERCA. sf.

Mold. (RV. CRO.) 0

O MANECA (pi.-eati)sf. Mold. (f), Un fel de Imre-

tituri de o parte $i de alta a gurii cama$ii [comp.

MAIitScAl.

MANEVRA (-vrez) vb.tr.0A face sa functioneze,

a pune In miscare (o ma$ina.etc.)11 2,. A clrmui o
corabie A A executa diferile miscari (vorb. de
trupe) A In trebuinta diferite mijloace spre a

izbuti In tr'n Intreprindere [fr. man o e u v r e r].

*MANEVRA (p1.-re) sf. C) z2+, Totalitatea operatiunilor ce se fac spre a cirmui o corabie
Co

Parlmele care servesc la manevrarea

MAN-

a se pregati In arta razboiului @ I Manopera MAN

MANGAFA sf. F Prost, natarau, In ridicul:

ment de rnuzica cu coarde metal ice care

cinalis) a carei radacina juca un rol

feritele mi$cari pe care le executa trupele, sere

Incepe a piano pi a se bate on pumnil In cap n.-oH.) [ fr.].

secutiunii Ciudatenie, obiceiu ciudat O Toana.

0 Gust din cafe afara, nebunesc, pentru ceva:

are mania jocului [fr.].

*MANIERA (pl.-re) sj. 0 Fel de a vorbi, de a

lucre a 0. Caracter distinctly at unui scriitor, at
unui artist 0 Fel de a se purta In societate, apucaturi: n'are maniere frumoase [fr.].

'1VIANIERAT adj. Cu maniere frumoase, care

tine seama de (mate regulile etichetei $i politetei:
nn om
OA' Afectat: stii 1111 C PMMANIERAT [fr.

maniere].
743

www.dacoromanica.ro

Vadit, invederat.
MAN- MANIFST 1. adj.
Declaratiunepublica prin care
o
MAN un2'suveran,
(PIA.) 871.
un guvern, un partid sau un perso-

&idle pe pomi, pomii vor t1 paste varit mAnosi, vor produce

o multime de poame (MAR.)

nagiu politic 10 explica conduita: Pro Putnam... no

grin care Sultana! declare c trimite ostirea sa nnmai oa sA

respingit pe navalitori (1.-GH.) [fr.].

o MAN OS SM. Trans.

"lVLANSARDA (p1.-se)

sf. fttl Locuinta.joasa sub

acoperisul unei case ([E
3040 (fr.].

buonria.

2. vb. reit. A se arata [fr.].

MANSUP (pl.-purl)

MANIP'EST4TIE sf. 0

Faptul de a (se) manifesta 0 Actul prin care se

manifest& ceva, prin care se exprima In mod pu-

sn. Post, lunette: dindu-le

~uri ai IntrebuintIndn-i ca

blic un sentiment: amenintarne at se schimbard In ma-

slulbasi ai bisericii, ca soli,

1 0 0 Demonstratiune, demers ce se face de popor, spre a arata In public

care sint opiniunile lui [fr.].
*MANIHEISM sbst. 4 Doctrine crestina, conceputa de Maniheu sau Manes, prin care se admiteau In lume doua principii suverane, al binelui
$i al rb.ului [fr.].
*MANIHEU 1. adj..[ Ce tine de maniheism.
2. sm. 5ectator al lui Maniheu, eretic care imnifestatil de bucurte

etc., prima sau care se

Fig.
prinde la marginea ml3041 [fr.).
necii cam ii
deschis la amincloud capetele, In

(SIAM.).

care se yin". niiini-

le spre a le apara

V0,Fig. 3341. Maniete.

de frig 9 2 Un fel

de site conica, fabricate dintr'o tesatura de in

imbibata Cu o solutie de
corpuri earl nu se topesc,

Si

dar devin ineandescente; se

intrebuinteaza in becurile
de gaz, ea sa dea lumina mai
multi*" _j 3042) [fr. man -

Fig. 3036. Manioc.

c h o n].

MANTA pl.-tale st. 13)

Vesinint lung ti larg ce se
poarta deasapra celorlalte

haine, spre a se apara de

(I. -GH.) [fr.].

'MANIPULARE, DIANIPULATI(JN)E sf. Faptul

manipulat operatiunile Imprnmuturilor

Fig. 3042. Mamon.

ploaie, de frig, etc.( 3043);

(y.) F a-at grist ua cu cineva, a-si-gasi beleaua: apol

de a manipula [fr.].
WO
'MANIPULATOR sin. 0 Cel ce manipuleaza
0 4' A Aparat

PIM

nu mA taceti din cal maser, od vA veti east

~us cu mine (CRG.I[comp.fr.manteau].

*MANTA. (731.-te) sf. (1) Mantle: tit

pentru transmiterea semnalelor din telegrafia electrica (

; Dar a noPtii
dealuri se Masts (iax.) [fr.

manta lui Isna asa de

nieagri
in
a nI relD.cste

3037 [fr.].

MANTALUTA

MANIC A

(p1.-0)

sf. IT dim.

MANTA.

'MANTELUTA (p1.-te)st. co Manta

scurta cu care ferneile Iii acoper ume-

s/. tD

Pieptar scroFig. 3037. Manipulator.

bit, mobil, ce se
pune peste camasa: o fundli mare... la ett, ale.carei
oapete DIM la fie-care miscare pe
Tivitura, ..efecul de la

seta camasii barbatesti

rii $i bratele; tivitA pe margin! cu eiret de

fir, ca si manteluta de aceeaai ooloare (CAR.) Fig. 3043.
Manta de
[clupa fr. m ant ele t].

(CAR.)

man-

MANTIS sf. (D (1) VesmInt lung si

larg, Sara mineci, dintr'o stofa bogatA, pe care-I imbraca. suveranii

(CONV.) (R.-COD.)

[MS.).

MANITA sf . Stofa din care se

laceau anterie si rochii: anteriu de

alba,
marl: Mihai era Imbracat Cu o
tesutli cu fir de Fair ((SP.) Peale solduri,

*MANIVELA. (pt.-le) sf. r?,,, Mi-

ner, de lemn sau de Pier, Incovoiat

astlel Welt sa formeze de doua on

cite un unghiu drept, cu care se

Invirteste fusul sau osia unei unelte, unui aparat, etc., cocirla, crivac
(,] 3038 [fr.].

1$!

Fig. 3038.
Manive14.

~ Ea

eau (VLAH.)

pe care sint cusute patru t5.blite

de alta coloare, doua sus si douti
jos ([_1 3044): mantle Inchipueste darul
cal acoperit carets au venit de la DumneZen... de-1 stint! si acoper) (eev..me.) 0

g. 33' Mantle.

(F poet. Acoperemint: muntll Phenol

15

se Invilleau treptat cu o

[vsl. mantija).

elastica a aburilor sau a gazelor (t_t

3039) [fr.).
"MANOPERA. (p1. -re) sf. Tertip,

rosietica (ALECS.)

MANTILA (p1. -10) sf.

0 (t)

Un fel de manteluta mai lunga

purtata de femei 04 Un fel de

broboacia de dantelli, de origine

chi tibus, uneltire vicleana sau necin-

spaniola, purtata de femei

Fig. 3030.

Manometru.

lapte, mutt rod; rodnic: vaca initnoasii;

oitlatorul respirit mai nsor, merg1nd prin bogate finale ei
(NEOR.); Clnd se

Ca

ceeasi forma, de coloare purpurie,

ga.1=0.

Aparat cu care se mascara forta

stita: poate cA o... o grosolanit, ca eg

intimideze pe oltiva nehotArlti (CAR.) [A.].
MANOS adj. 0 Care cia mutt

lasi pArul

0 4 Vesmint arhieresc, de a-

MAIUMTEL.

*1VIANOMETRI.T (pl. -ire) sn.

ploaie.

la Incoronare sau la solemnitald

(Flu).

mations. sernanAtnri

Mansards.

sn. 0

*MANSON (pl. -oane)

t.,u1 de blana,
de postav, etc.,

cu mina asupra unei

aulmtante, spre a u de4compune, spre a o transforma A mitnui, a mania: acei cars au negociat

MANYNTEL

5040.

(1)

ge tapioca ( datropha

(p1.-iste

dragomani

"MANETA (p1.-te)sf.
cp Banta, fasie de pinza,

MANINA we- MANINA.

$1 au

ca

(00013.) [tC.1.

partasea doctrina si credintele maniheismului [fr.].

manillot) (
3036
[fr.].
*MANIPTJLA ( -lez
vb. tr.
Lt. A opera

vamesi,

ca

(BOL.)

o MANINOS adj. Ca o man in a, colosal

'MANIOC SM. 4
Gen de plante, din
a earor racitieina se
scoate o fecula atimentara; dintr'una
din spete se extra-

Aratator (la

(BUD.) (FR.-CDR.)

ceas), minutar.

*MANIFESTA (-tea) 4. vb. tr. A vadi, a artita, a

face cunoscut, a da pe Cita: a-al cugetarea, vointa,
*iVIANIFESTATITINE,

0 f Plin de belsug, libel-

sugat: venotiaf veniti, In tars asta bung al mAnoasa, dnpA

oa oodrn de pline (1.-OH.) [m a n a].

RDA pests lards multA

3045) [fr. mantille].

0 MANTV Sm. )440.

ratiaLT.

MANUAL 1. adj. De mink fa-

cut cu mina: ineru

744

www.dacoromanica.ro

Fig. 3045.
Mantas_

3. (p1.-ale) sn. * Carte portativa care cuprinde

pe scurt principiile unei stiinte sau unei arte [fr.].
MANT.ICHIU sir mANTmairo.
*MANUFACTTJRA (pl. -turi sf. 0 9 Stabiliment,

Harta care In- MAN_

*MAPANIOND p1.-duri sn.
fatisaza. intregul glob pamintesc inipartit in (iota
MAR
emisfere (2] 3051) [fr.].

fabrics In care se lucreaza In mare cantitate profuse industriale: de acme, de postavuri (2) JJV Produsele fabricate In aceste stabiliniente, in spec. marfuri de lipschnie .i pinzeturi [fr.].
*MANUFACTURIVR 1. adj. tge Ce tine de manu fartura.
:4. sm. Stapinul, intreprinzatorul unei manufac-

turi [fr.].
'MANU MILITARI loc. lat. Cu forta milliard,

CU sila: a mmulsa pe cineva

MANU N)CHI434(p1.-ese sn. dim. mkru N)C13111:
scoate... douA manunchese de Hod Si mergi la bissriall ma.).

MA.NU(N CHIU (pl. -che, -ehinri) sn. 0 / Can-

titate de fire de

gHu, de orz, etc.secerat, cit poate cu-

Indian.G. Emisfera septentrionalS. H. Emisfera meridionala.V. Continentul vechiu.N. Continentul nou.

prinde seceratorul

cu mina: manunchele

se .1eaga in snoP 1, snoPii

se string in clAi

11

(3

Fig. 3o5r. Mapamond.

AA. Polul Nord.BB. Polul Sud. CC. Oceanul Glacial.
DD. Oceanul Pacific. EE. Oceanul Atlantic.F. Oceanul

Legatura de llori, Fig. 3046. Manunchiu de nuiele.

de nuiele, etc.

3046 : vase seara Ia calm] fie-cAruia din ei cite un milnunchiu de flori ((SP.) ;
de nuiele ; pr. ext.: =Plata de 'Alibi' care educe cu dinsul un mAnunchiu de vapid.) (as..va.); f
impritstiati de nevol, unit! insii inteun singur mAnunchiu sufletesc (VLAH.) I
MANV$A e 4 Miner : ~111 saw

tului, cosorului, secerii. sablei [lat. vulg. inanuelus

clas. manlpulus].

MANU N)CHIULET (p/.-ete) sn. dim. mii-

NTINcHN: eluiba lui de capetenie fu ca sit fedi in fie-care el

cite douAsprezece mAnunchiulete de Hurl osP.).

t MANI/NT... mARvNT...
*MANUSCRIPT (p1.-ta sn. Carte scrisa In Intregime de mina [lat.].
*MANUSCRIS I. adj. Scris de mine.
2. pl. -lee) sn. Manuscript flat. manu + scris].

MANTJSA (p1.-u4i sf . 0 (D Parte de Imbracaminte care acopere mina

si fie-care deget deosebit
3047,3048 : de link
(

MAR (IL meri) 1. sm. Porn, cu flori albe-trandafirn, ale cam' fructe sint merele (Pirus malus)
( 3052); -" padnret, varietate de mar, care cre$te
prin paduri, ale carui fructe acri$oare se numesc

mere-acre" sau mere -p5durete" (Pirus acerba); de florile

+.1111 pe - FLOARE C) .

2. (p1. mere) sn. OO * Fructul po- j

mului cu acelasi nume: dintre

numeroasele varietati cultivate
citam

merele retest'. domnest1,

ooadeae, lesesti, caimaresti, paradise,

piktule, viesti, etc.; mere acre sau

mere plidurete,

fructele marului

paduret care se dau mai ales porcilor de mincare; (P) F: it care gi

Fig. 3052. Mar.

lul anima mere acre Seat pofteste ei el

la mere acre, se zice de omul (mai ales MUM) care

tot pofteste lucruri nepotrivite pentru virsta si

puterile lui; a se 'Mum de ceva ca de mere acre Satz ca

de mere pAdurete, a fi satul pine 'n gIt de ceva, aft

scirbit, desgustat de ceva; C): treanca manes, mere

acre! vorbe goalel fleacuril a bate, a stfici to

bittai: SA WI calo eu sub pioioare, sA-1 visa, Si 0-.1. lag

discordiei, pricina neintelegern, InT):

vrajbirii. alu7iune Ia marul oferit de. Paris zeitet

de bumbac, de miltase, de piele;

(PANN) ;

Imblinita; o pereche de
minuet; y : a arunca manusa,

Venus si care a lost pricina rezboiulm Ty4RroliB lI

a provoca la duel; a rldica

manusa, a prima provocarea l 0 Toarta unei oa- Fig. 3047.

Fig. 3048.
le, unui vas : Warta unde voe- Manui. Man ut.a de scrims.
eta, acolo pune mtinusa (GOL.) ; oala fir' de mlinuea ajunge dupli
usA (ZNN.) s tc,"' Minerul, coada unei
Minerul, coarba, maniunelte 11 -0
Clanta
vela virtelniteilf 0 Mold.
unei broaste de 'use pl. tri"-' Co-

-.1

melus clas.malus].
I

Imbricate cu menus i s

un 'Behan galonat 51 iesi

C b/VmArrus.o.

MANUERTE sf. (1) i Atelierul, pravalia In a-

nusarulpi.

*MANUTANTA

sulman care traesteretras de lume ; capela unde slujeste; mormIntul lui: often' towel... stau in
WM/11SM))) ling& ace' marabu

(ALECS.)

Barza plesuv5. din India

I$i din3 Africa,
ale carei gene de
C)

sub aripi sint foarte cautate ca

podoaba. (Leptaptilus)
[fr.].

3053)

OMARAC adj. Ban. Sitrac lipit

parnintului (mai ales in loc.

- sArac sau e

sara cl

[mar a t +

MARACINAR sm.
Paserica vioaie de
12 - 15 cm. lungime, de coloare cenule

1=11414-

Fig. 3053.
Marabu.

sie- neagra, cu pieptul rosu si pintecele

alb sau albicios, care
se hraneste cu insec-

(p/. -to sf. X Stabili-

ment, brutarie unde se

fabric* piinca p'entru

armate. [fr. manu-

tention].

*MARA (p1.-pe) sf.

III,

MARA (p1. mere)sf.. MAR 2.

*MARABU sm. rof Preot mu-

toaie/e sau stilpusorii cociThei de

la call 0 pl. Picioarele sanieill 8
Legatura de clnepa. de atitea fire
cite poate cuprinde mina la rules
(cam de 10-12 cm. (liametru); 12
3049)
manusi aleatuesr o chitd"
[In In a .
Fig. 3049.
MANU*AR sm. 9 V Cel ce fa- Manu..i
de
bric* sau vinde m anus i.
cinepA.
MANU$AT adj. (1) Cu miinile
afar& ei ne huidut (ON.)

DEBITLBVCI;
,11,-0I15371:111
A, -AII11113
DALAC C) , REMF;
LINOOARE' ;
- LVPULUI
LAUR CD ; MERE-DE-PAMINT NLlPIPORCESTI 0
lui Adam we- ADAM z [lat. 'vulg.

ts; se cocoteaza pe
Fig. 3050. MapS.

Scoarte de carton,
In care se in desenuri, foi volante, hlrtie de
scrisori $i sugatoare, etc. ( 3050) 0 0 Harts
[germ. Mappe].

maracini spre a-

Fig. 3o54. Maracinar.

si pindi prada I'Pratincola rubetra: Pr. rubicola) ( 3054).

MARACINt, Mold. Trans. Ban. PrIARACIVNE Sm.

PORUMBAR 1 a : clobanul
PADUML I 2

745

www.dacoromanica.ro

TABELA Marl.

MARCILE ROMANE$TI

cc co
o 4011AP

6.PAR.c>
en

LO

6._PAR.`"

EIAP

10

11

12

13

14

MANIA

5s0

-,10

10

17

16

15

19

18

20

ROP1a111aglig0

NOD"

II1E

Rue

rP,:ti#Z21

24

,W11511

'U.tROMANIAt,)

ArzNsvi,ca

25

0,0.0 ISB1011152tArt

23

22

5b
5

25i

ROWATI14-POSTA

PO TII

p0541

7P,

witmorrevA
RAMEElik

26
..11;114

4CJA3311:17.'

iteY

27

Posit=
28

7477

04.

ROMANIA-I
0101111M Funuw

POITZBANI

29

33

32

30

34

31

35

36

41

37

42

38

44

43
746

www.dacoromanica.ro

39

45

40

46

ll

TABELA ICRXV.

MARCILE ROMANESTI

47

49

48

51

50

ricarul74,

53

52

.7:t....Y):.'hilrrl:Irr.

56

55

54

ROM A NI Alls-kzi,

..,,-=4

.-krf)

,..
.A.

no

k,-72.,ariam=rix,3E,

65

57

58

59

61

62

63

66

...9:174 NIP

4'

fixo.-

ILA

VD K',

60

64

69

68

67

"LI 6. 7r. t t U I

ICAIE 1930

; ilararm
70

72

71

73

x. Cap de bou a. 1858. 2. Cap de bou a. 1852. 3. Cap de bou a. 1862. 4. Cuza -VodA a. 1865. 5. Domixitorul Carol a. 1866 1867. 6,7, 8, 9. Domnitorul Carol a. 1868-1872. 10, II, 12. Regele Carol a. 188o- 189o.13. Jubilara a 25 de ani de Domnie a Regelui Carol a. 1891. 14, 15, x6, 17, 18, 19, 20. Regele Carol a. 189324. Jubilara 1906. 25. Jubilara 1906. (25 de ani de la
21, 22. Jubilare 19o3. 23. Binefacere 1905.
1899.
infiintarea Regatului).-26, 27, 28, 29, 30, 31. Comemorative a Expozisiei din 1906. -32, 33. Regele Carol 1927.
34, 35, 36, 37, 38, 39. Comemorative a Rtizboiului din 1913.-4o, 41. Timbre de ajutor 1916-18. 42, 43. Regele
Ferdinand 1916-26.-44, 45, 46, 47, 48, 49, 5o. Comemorative a IncoronArii din 1922.-5r, 52. Regele Ferdinand
'926. 53, 54, 55. Jubilare a so de ani de la IndependenSti. 1927. 56. Regele Mihai a. 1928. 57, 58, 59, Jubi61, 62463. jubilarl a 5o de ani de
6o. Ponta aeriang 1928.
lara a xo ani de la Urnrea Basarabiei a. 1928.
64, ps, 66. 67, 68, 69. Jubilant a so ani de la Unirea Ardealului 1929.
la Infiiniarea Regatului a. 1928.

70. Urcarea pe Iron a Regelui Carol al II-lea, 8 Iunie 1930. 7x, 72, 73. Regele Carol al Iblea 193o.

747

www.dacoromanica.ro

Meuse mitttel lInga un maraolne Inflorlt usr.) s pl.

MAR- se
Nume generic pentru tot felul de specii de arbu*ti
MAR spino*i: ea ylugarul bun care curate de maricini farina

lat. vulg. *in a rr ucin a].

mARAcENT (p/.-isuri)sn. S Loc unde au creseh': multi m ft r & cin i: dAdu apoi tntr'un care-1

SG (NEGR.)

Fr- TAB. XXXIV, XXXV

Sterna, pajera: marca indetalni ittov; marca ItomAniei pur FL. III) 0 3J Ar-

morii, blazon:

ban! marunti de
argint sl de era
ma cu mArcile ba-

eerie ml1n1le (a. ALD.)

nului Barbu Ba-

spinos: am dat In sflrsit paste

sarab coons.) I1
(111)Moneda ger-

mARAciN9S adj. 4, Plin de marac in i,

coborlauri mAracinoase
o curatura... parasitli... mArlicinoasti 41 plinA de pi-

(ORIG.) ;
dare (PRV -MB.)

MARAFET (pt.-eturi) sn.

Ma.estrie, arta, me*-

te*ug: doud lovituri de bictu Ideate ou 0. pe systole armasartior

(m.) Mijloc *iret, viclean: tamei gasise

alt de a-i necali (1.-GH.) ; acesta e un

al reactiunii care
vrea astfel sit adearmu bilnulelile guvernulnl (CAR., 0 pl.

Nazuri, mofturi, fasoane [-to. m a rife t].

MARAMA, BLunuaLt, NAFRA/dA (N.-me, m1ram)) Sf.
a. Fa.*ie lung& de pinza, lath. de 40-50
cm., tesuta din bumbac sau borangic, cu marginile
impodobite cu flori brodate in

man& de ar-

gint In valoare
de I leu, 25
(valuta aur)

*MARGANT adj. De seams, cu vazk distins

[fr.].

*MARCAT 1. adj. p. wawa C NsmARcAT.

2. sbst. Faptul ue a marca.

MARC?r sm. 4

diferite colori; se poarta pe cap

de tarancele maritate care -$i in-

Fig. 3057. Marcy germane.

3057 [fr.].

RQDUL-PAMMTITLUI.

*MARCHER sm.5Cel ce rn archeaza, Insemneaz&

punctele cl*tigate de jucatori: Inca ye un biliard on

buzundri... de se minunau marcherii

(ON.)

[fr.].

*MARCHETARIE sj. Arta de a aplica placi

conjoara fat.e cu ea de mai multe

on sau o prind In par *i o lus& sa
atirne pe spate
ulna paste *ale
3055): lemeile, cu marame
albs pe cap, acoperite Dine poste
gurd

(D.-ZAMF.) ; sit

se lege en mah-

ram& ochii vostr1

(PRV.445.) ; o nitframA mut& fru-

mos ou Hon)
mAtasA

(CRO.) 1

Fig. 3055. Mamma-

de
t

; sA

anini o nAframa ye o prAjtna (se.) Val: sari o female

zacInd Inflisurata Intr'o Innga maranni de zdbranio negru
10D013.1

7 0 F poet. AcoperemInt: Copaoll somnorosi

ne chiama, S'acopere lubirea noastrd Sub parfumata for

maramil

(VLAH.)

Fig. 3058. MarchetArie.

2 A Basma, broboada : ti slse... sa Inane

o pritlinA 1;1 In virtu) el ad yule o mahramA rosie

[tc. mahrama].

MAR.E.1.R sbst. m () Planta aromatick cu flori

galbene dispuse In umbele, cultivata pentru trebuinte culinare
(Anethum graveolens) L 3050):
no to amestece ca ~ul In toate bucatele
(PANN) r
IIL - B4LTILOR
MARARAS 8 UL-CTINELIII 120DIONITA - puTuRoAsA 1. C)
OIDIPULITI = PINTENASI 2 .

subtiri de lemn fin, de metal sau de marmora, adesea de diferite color!, astfel ca sa formeze diferite

desenuri pe suprafata exterioar& a unei mobile

(

3058 [fr.].
*MARCHHZ (A)

MARCHIZ (A) .

MARCHITAN sm. t1/236 Negustor de marunti*uri

[rus.].
MARCHITANIE sf. 9a 0 Pravalia[unui m a r -

chi tan

C) Negot, marfa de

marunti*uri.

*MARCHTZ sin. c

Titlu de

noblete inferior ducelui *i mai

mare cleat mite ( 3059) [fr.].
*MARCHTZA (pl.-ze) sf. 0

IIL-

/141,

deasupra u*ii de intrare a unei

1
numita *i chimion-de-apa",
chimion-de-balta.", mararul- Fig. 3056. Marar.
baltilor", etc.
MARAspr sbst. Trans. Semn rau, plaza rea, rau
augur: iesirea Inainte an gol e ; data -i Ku mimel

case mari, a unuipalat (c_j3060):

on pas molesit se apropie de usa
march/set (CAR.) 1 Inel cu podoaba de pi etre de forma lunga-

sanum nesanatos"].

Ramura de vita sau de alta

planta ce se indoaie *i se culca
jos acoperind-o cu pamlnt,

dracul m'a putut pAlmui eta de strasnlc (aEr.) [lat. m a 1 e

*MAREISM sbst. F Slabire foarte mare a or-

ganismului, topire d'a-n-picioarele, lIncezeala [fr.].

MAR.O.T adj. Sarrnan, biet, nenorocit [lat. ma-

le habitus; er mARAc].

MAR.4Z, rdAR.az (p/.-zuri) sn. t Necaz 0

0 /ten. (emus.) Cusur, defect (la vin) pl. Mofturi,
nazuri: otnd vAd cA mItu face marazurl, ti-o string de
coada icuur [to.].
*MARC41. (marches) vb. tr. 0 A Insemna, a pune un

semn in un lucru spre a-1 recunoa*te: 1-au marcat

dela un loo printre tinerii de talent (VLAH.)

.411111D.

Fig. 3059
Sotia unui marchiz: descruna ea- Coroana
de marchiz.
mlrabil rochia caraghloasA a unetmarchize (VLAH.) 0
Acoperi*, mai adesea la geamuri,

mARArt.4 sbst. 4 I dim.

mARAR 0 Planta acuatica. cu
flori albe, ce searnana cu mararul;

'001gr.24-

0 A face un

semn, a lasa o urmil A arata, a da sa se Inte-

leagii; a da dovezi [fr. marque r].

*1VI4RCA (pl. Wird) Sf. Semn pus pe un lucru

spre a-1 recunoa*te, spre a-1 deosebi de altul 2 teti

Figura, semn special ce pun fabricantii pe produsele lor: de fabrioa Distinctie; de ,, de seama,
cu vaza, distins, marcant: oetAtenii de sm. si fedi
PrInsorl (CAR.) C) Fisk jeton N Timbru postal

ftai

reata [fr.].

*MARCOTA (p1. - te)

s 1.

ca sa prinza radatina; dupa ce

a dat radacini, se tale *i con-

stitue un vegetal nou, inde-

cas.h -

'!fie

it?
t

Fig. 3060.

M. Marchiza.
pendent de planta mum& (._J
3001); marcota poate fi *i natural& [fr.].
'MARCOTAJ sbst. * Inmul-

tirea plantelor prin marcote

[fr.).
o MARCOTCA sf. Bucov. Tu-

tun prost, mahorca: marcotca la te

tuba se scumpise au de tot

[rut.markotka].

(GRIG.)

mARacJA (p/.-se) adj.

sf. 4l Se zice de oile albe cu Fig. 3061. Marcota.

gura neagra, bucalaie [srb. mrku 'S a].
MARDA (p1.-dale) sf. Lucru bun de aruncat,
de lepadat ; lepadatura [to.].

748

www.dacoromanica.ro

O MARDAGT (- agesc) vb. tr. 0 refl. A se)

strica, a (se) prapadi: doe mirdAgeste limba... lei ucide

*MARGARINA sf. X Materie grasa preparata MAR

sau, Intrebuintata In bucatarie $i vinduta
MAR
uneori fraudulos In loc de unt [fr. .
Cu

A (se murdfiri.
MARDEALA (p1.-en) sf.
Bataie
MARE, adj. 0 Care Intrece masura obicinuita

pe tats -sau si pe mg. -sa (RP.,

MARGARINT, MARGARIT p1.-te 1. sn. Marga-

(131

ritar; i

In ce priveste inhltimea sau Intinderea In toate

directiunile: un copac
o cask o tare, o mosie
or DRUM ; literA
majuscule, litera cu care se

MARGARIT Pr MARGARINT.

bitch ; we- EWA 0, SQCRII

(PRV.445.)

Donna Bianca ride pi mArgaritele lei scot

capul dintre Ilori s'o vadil (D.-ZAMF.) [tr.

Cu mic cu

marguerite].

., Sara deosebire de virsta sau de stare socials,

toti laolalth: toatA lumea se veselea, cu mic Cu

M.A.RGARITAR, P mARGARrtrrAR

de uci-

derea balaurulut (ISP.) Lung: iarna nopgile slut mart;

(p1.-are

produsa de anumite stridii sau seuici,

begiv,

strengar, palavragiu ; eurIAICRU C.), NEVQIE 01 u Molt Inv.,

greutate ; per CE 2 so II Ziva , lumina soarelui cind

$i

Intrebuintata ca podoaba ca $i

pietrele pretioase:

acesta a aparut pe orizont: scoala-te cg. e ziva

PAMIAZI 2 3 PR/NZ 0

Boaba, margea de

1, sn.

coloare alba argintie, cu ape ea sideful,

psDDGET I 1 0 Tare, puternic: un sgomot 1- s Extra-

ordinar, afara din tale, peste masurh: e un

3062 :

santhe)num leticanthe)num)

el # Major : mic se chiaml ping. In 25 de ant, iara

de-acolea Inainte se chiamS

SbSt.

MARGARITA (pl.-te sf. 4 Planth cu fru moase flori, mai adesca albe, dispuse
In capitule; nurnith $i aurath",
ochiul-boului", tatai$e", etc. (Chry-

scrie la inceputul unei fraze sau cu care Incepe un

nume propriu ; F : an a, an bisect C) Care Intrece
o retire
cantitatea obicinuith, numeros: o avers
In virsta, batrin: irate, sore mat de ant e
si mints n'are (PARR) ; tats

TeisIRA.

8 viSc-DE-sTERiR [ngr. pArimpirric .

MARGARINTA MARGARITA.
2

IAca

clack aduntnd

pe tots coplii si letele din sat, ca sa Insire "we

11 Superior prin nastere,

(ISP.) 1

F Lucru perfect, fara nici un

prin starea socials, prin talent, prin $tiinta, etc.: un

cusur: lucrul cc iesea din mina ei era

om
un
mEt LI ;

altceva

nobil; lumea sw- DDfilosol; de neam

Sts ow, en
eine sA tree' ctzmele P dna fie-care

flori mid albe, ea niste clopotei,

a -si lua ifose, a cauta sa ajunga pe cei sus pu$i:

se uitA tot la Ai mai de sus decit Maul usP.i

de on mires foarte placut; nu-

MARGEA (p1. -gale sf.

Boaba de piatra, de stiela colorata, de margean, etc.. care
se Insira pe o ate spre a forma

Is Insem-

nat, de seams: a Mout fapte mart; la zile mart, la sarba-

tori, la zile Insemnate;

DIIMTNECA , JOT , POST1,

SAPTAMTNA [probabil lat. marem barbar].

MARE= sf . I 0 Totalitatea apelor sarate amare
care acoper aproape trei sferturi din suprafata
pamintuluigl 0 Fie-care din marile subdiviziuni
In care se Imparte imensa Intindere de ape sarata,
care uda coastele diferitelor parti ale continente-

un rag sau se coase ca podoaba

i

is glt poarta siraguri

colorate

MAREA* gw- mARIA$2.

*MARE*4L sin. 0 X Gradul cel mai malt In
al Curt", administra-

tor al case' regale [fr.].

Mindru, trulas, semet, care se
MARET adj.
tine mare: spun de spadieti, ei de va 1i careva din-

gele, bratari $i alte

podoabe rare -13065 4

mai.) Aratos, faltr'Insil el cerettor, tot a talon pi

nic, impunator, superb: zidurile Inane qi rosletice ale

[tc. mergan].

MARGELAT adj.
Impodobit, cusut cu

t Mindrie, trufie Fala,

splendoare: atltea Imparagii marl... din a caror n'au mai

rams decit clteva pietre stirbite (BR.-VN.) [m a r e J.

margele.

MARGELOA pl.

MARFA (pl. marfuri) sf. '"' OH-ce object cu care

usi sf. l dim.MARGE.

se face negot, care se cumpara $i se vinde: undo

;

2 *Mica plants, cu

prAvalie on obirie pi .1'11

MARFAGITJ sm. Negustor ambulant [m a r f h].

,Agi Roca compusa mai ales din
"IVLFARGA sf.
I

carbonat de calciu $i argils In proportdi aproape

egale / Parnint calcaros, amesteoat cu nisip
$i cu lut, Intrebuintat la Ingrasatul tarinelor [lat.].
MARGARIC adj. a, Acid compus organic care
exists In cca mai mare parte din corpurilegrase [fr.].

*CAA

rana si In oceanul Pacific; din substanta

calcaroasa se fac mar-

trebue sa Pie pi paguba (ZNN.)

in a r h a].
dator ie (PARR) [

'1,41101

fundul marii $i ajunge uneori pine la

suprafata ca o adevat
rata stinco.; se gasejy
$te In mares Medite-

balaurului usr.) [comp. MA, M.

salbd de miirgele 1

g ells ].
MARGEAN sbst. *
Gen de polipi cart triliesc
Fig. 3064. Margele.
pe un schelet calcar co
mun, In forma de arbust, de o frumoasa coloare
rosie sau trandafirie; e intepenit pe

de vornicie P (ALECS.) ; se repezi si undo se aruncti, mare! asupra

MARETIE sf.

margele

nului: curcanul... lei roe margelele pi Is' dada capul pe spate

(GRL.) ; milrgelele de curcan sa
nu le put In bore, odci n'ai noroc la cure' (GOR.) [lat. m a r

cAtind Mo.-vs.) ; cellalgi se aruncrt... In ...a de popoare batrine, care-i soarbe gi-i amesteca ou valurile ei (VLAI-1.) 1 C)
Ants de... Pr AMAR 3 a [lat. m a r e].
MARE! Mold. MARI 1 interj. Heil bre! mail is
asculta ! mAre moult& la mine, cg. -s mai priceput nitel
(JIP.) ; miri omule, de oe nu to lepezi pi to de beleaua cea

iimuni caste! (VLAH.).

(VLAI-1.) ;

de

Fig. 3D63.
4 =con', I 1 RUMargaritarele.
TISQR QQ p/. is ineretiturrle
pielii, In forma de bobite ro$ii, de la gusa curca-

.11 palatului,

] 3064

pe imbraearninte

lor:
NeagrA; paste noud girl si nong. mart, foarte departe, la capatul lumii ; w DARE I , DDGET I , FARA
DUI 1 2 7 a J
de nisip, Sys Intins acuperit cu
nisip (E) Cantitate, multime imensa: se vedea
o ". de capete; din crIng am intrat... Intre douti marl de

armata 0

PCP

mita in Mold. larramioare"

Trans. sufletele" sau elopotele", etc. (Convallaria maj alis) (l 30(i:;) marga.ritar .

Supranume dat principilor, suveranilor sau oamenilor ilustri: Stefan gel Mare I1 Titlu dat aceluia
care e In virful ierarhiei intro demnitate, intr.()
prang
dregatorie:
logolat; ...le vornic; .wle vizir ;
sr PUOT 0 0 Marinimos: un sullet

Fig. 3062.
Margarita.

MARGARITARELE SI. pl. 4 Mich plants cu

fluent ; a se ginea wo, a se arata mindru; a trage a

nu

0 Alb ca marghritand:

dint' de 0 * vise DE-STEJAR.

2. mAnnARrrtim sm. pl.. MARaARITAR$LE [ngr.
aP7a.tthptov .

ar vrea se fie mare, se porunceasch, cine ar mai fi

sa-i slujeasca? eei mart, oamenii cu vazh, cu situapuni inalte, etc.; tare ei
atotputernic, foartc intrage tot a

(ISP.)

flori albe, albastre sau

Fig. 3065.

margean.

Fig. 3066.
Margcluqa.

trandafirii; numith $i
mein-pasaresc" ( Lit hospermum amuse) ( 3066).
MARGHILA sf. Trans. (FR:CDR.) (VIC.) (PSC.) ca.
Loc apatos, moeirlo. [comp. germ. Merge 1 .
MARGHILOMAN (p1. -ape sn. a Ceases de cafea cu putin rem sau coniac [npr.].

MARGHIOL adj. 5i sm. Siret. pi$ieher: vet-

749

www.dacoromanica.ro

A.., Tot merse domol (BD:DEL.); GOGH Cu argintni In bldg.

MAR- Wen'
41 on nevasta neroadk mai bine Cu lads goalA 61 cu nevasta
MAR marghioalA (ZNN.) ; Prost11 marline& pegtii 51 marghiolii

mAria desarta, adecA slays cea desartg

cA domnii eran In adevAr marl si lingusirea nu-1 deprinsese

a pretinde 61 alto titule mufti ; pros mitrite Impfirate $1

MARGHIOLT (-olese) vb. refl. P A se izmeni,

a se f411, a se ghionghioni, a se fasoli: SO tot mar -

Imparateask fats Mellor voastre are soarele 1n plot

(ISP.I [m a r

ghiolea ce stlinta ins (mon.) [m a r g h i o 1].

MARIE

MARGHIOLTE sf. Prefacatorie, siretlic: tar o

08-15

marghioltile este P

In lega-

nitor, rege, Imparat, etc.: 11 numegte MAria ta, pentrn

mama (ZNN.) [ngr.l.

lesinat P marl!

(PRV.-1413.) 0

tura cu adj. pos. (ta, sa, etc.), titlu dat unui dom-

MARIAJ.

MARINE sf. 0 Intinderea In tnaltime, In lStime,

(ALECS.) ;

acolo, on verb:Merit., en marghiolii, 51 ou

vielenli, 11 Ilion de muse cum are atita stare

in lungime, In grosime: a cAzut grinding de ...linnet nue!

(ISP.)

O Insemnatate, importanta, intensitate, gravitate:

0 Cantitate care poate fi naarita sau micsorata

margh toll.

GICA (p1.-gebe) sf. 0 = MARPlante ierboasa, cu tulpina

REA

41Printejdiel, pedepsei 0 cp MArimuri p1. Persoane In-

semnate, fete inalte, obraze mari

e'

subtire, care creste prin padurile urnbroase (Melica nutans) ( 3067)

*

A 0 0 Care serve pe mare: harts.- [fr.].

MARIN sm. 0 2 Boala a vacilor, caracterizata prin umflarea ugerului, din care curge apoi
singe p1. / C Bube ce se far la sezut (dupa

MARGICA-CDCULIII Pe- Cue .

MARGICVTA (pl. -te) sf. dim. mAR-

la; MARGICVTA - CVCIILIII = MARGICACVCIILITI.

MARGINAL adj. De (la) margine,

pus in margine: notA

credinta poporului) la aceia can muncesc In ziva

[fr.].

de Marina

MARGIN1A 1. adj. Care se afla la

(PANE.).

*MARINA (-nez) vb. tr. X A conserve carnuri, pa-

margin e, la hotar, limitrof: Mica

ste Inteun sos Mout cu otet, untdelemn, lamiie

si diverse aromate [fr.].

.1 satele mArginase... 51 toti... se swat& ea vie

In apgrarea tAril OSP.) ; dinte , dinte canin

Arta de a naviga,
'MARINA (pl. -ne, -ni) s f. 0
stiinta plutiriipe mare cu corabii, cu vapoare, etc.

(la cal), colt.

2. Sm. Locuitor de la margine, de Fig. 3067la hotar CD

(R.-COD.) (Cirrus)

[m a r
"MARIN adj. O De mare, privitor la mare: plantg

0X

Serviciu militar pe o corabie sau vapor:

Puterea naval& a unei natiuni
after de
11

Dinte canin (la cal), colt. mazgled.

MARGINE sf. 0 Partea cu care se termina o

suprafatti: a pgdurii; a caletului, cArtii, partea ramasa alba, nescrisa sau netiparitaT 0 Lature: la a
pAmIntului Partea cu care se termina o groapa,
: a atunge
0 -SCODI11.11%, (40:: putului; a groapei;

(ew TAB. XLI, X____) 0

Marina militarg, materia-

lul si echipagiile vaselor de razboiu C9 Tablou

care Infalisaza o priveliste a marii [fr.].

MARINA sf. Sarbatoare tinuta de femeile de
la Cara la 17 Iulie (st. v.), ziva martirei Marin a,
ca sa fie ferite de boale si de lupi; cizeovii aer.11,
zilele de 15-17 Julie (st. v.); FP oncovi.
"MARINAR sm. 3. Soldat sau civil care traeste

la .a groape1, a fi aproape de moarte: a prApastiei;

(P): a 11 la ...it prapistlei, a fi In mare primejdie
Farm, mat :.a marii 0 Hotar.granitaT 06' S'firsit,
capat, punct sau lac de oprire, limita; Indrazneala
Int n'are margini; Virg margin!, peste rnasura, afartt

pe o corabie sau pe un vapor,

unde face diferite servicii la manevra vasului, matelot, matroz

din tale [lat. m argIne m).

MARGINEAN sm. Locuitor de la hotar, de la

m a r g ine a trail 11 0 pl. spec. Locuitori i din partea meridionala a Ardealului rari se ocupa mai ales
cu cresterea nor.
MARGINI (-ine20) 1. vb. tr. A pune un hotar, a

(1 3069) [m a r in a].
'MARINAT adj. p. MARINA:

poste

111

C NFMARINAT.

*MARINATA(p1.-te)sf. X 0 Sa-

ramura, sos de otet sau lamlie,

forma margin e a, a limita: In deptirtare, dealuri

untdelemn si diverse aromate In

care se conserve carnuri sau paste

blinds mirgineau vederea (VLAI-1).

1?.. vb. refl. 0 A avea drept hotar: Romgnia se mgrgiueste la rAsArit cu Nistrul si en mares NeagrA O T,

A se restringe, a se opri, a se Infrina.

MARGINIT adj. i n.MARGINT 2 (V) Patin in-

0 Came sau peste conservat(a)

intr'un astfel de sos [fr. m a r in a d e].
MARTNIMIE sf. Insusirea,

*MARGRAV, MARGRAF sm. 4 Tit lu dat odinioara

mai multor principi gcrmani: printisortt s_ margraili

+ in im a, treat dupa lat. m ag- \

nan it im a s].

tell gent. nu prea destept : un om

- 11 c NDMARGINIT.

fapta celui marinimos [m a r el

MARINIMOS adj. Mare la Fig. 3069. Marinar.

sullet, cu sentimente Inane, ge-

nemtetti... se umtlau tit putean ca sA alba ambasadori si

pagi (000s.) [germ. Mark graf].

0 M4RHA (p1. -be) St. Tr.-Carp. Vita [ung.].

MA,RI t' Pr MARE.

neroase: era to privirea lui un fel de mArinimoasA eomalitimire

A spori. a urea:

nava de in & r i n: se afumA ttgerul vaeii, cind e umnat,

chid e

2. vb. refl. A se face (mai) mare; a creste, a se

el eurelusa (Fe_.); tot ce metahiriseso citeodatA e concina san

mgriesul (ALECS.)

[fr. mariage, pal. marjasz].

MARIW, Ban. MAREA.9 sm. 0

MARINE sf. O Faptul de a (se) marl 0

Situatiune sociala Inalta, plina de cinste: pa Ion el

* Veche moneda

pleat Impins de Dona mgririi (ALECS.) O Mlndrie,

astlel le vorbeste mow 11I 0 Slava, glories
Apoi on

austriaea, In valoare de 17 cruceri.

marire tie, Mnt

aua!

care circula odinioara In Principate ( 3068) 1 2 0 Ban. Oath de ,

oat& mare de patnInt cu o capacitate de 4 litri [ung. mar id s].
MARICL, - too& adj. dint.

MARIOR adj. dim. huutEl. Cam mare, ma-

Heel: clnd a crescut tata mirlsoarit... a avut destui petitorl

(RET.).

t MARIT' SM.

MARE). Cart) mare, aproape mare:

dupA ce se Dieu mat mgricel, rag-sa 11 In- Fig. 308. Merle,

'rata la vtnat

(ISP.).

0 MARICVT adj. Mkricel: mnmele poartA odrastele mai ..a (LUNG.).

MARIE si. Slava, marires. camilavca Inehipueste...

(VOR.).

'MARIONTA(p/.-te)sf. CD Papua de lemn sau

de carton care se misca, trAgIndu-se de nista sforicele legate de ea: teatru de madonete, teatru de papusi 0 CZ Persoana usurateca, far& caracter, secatura [fr.1.

IISP.).

MARIAJ, MAMAS, MAIMS sbst. # Un joc de

carti: se adunau... spre a Inca Intro el cantina, mariasul

MARIA' er MARIAJ.

[m a r e' + in i m a, treat dupa

MARINITA adj sf. IV Se zice despre vaca bol-

waft s A slave, a glorifies, a

rid Ica In slava: poporul... azi to poartA pe sus. to mgreste,

mline... to 'nearcA en Doamne-ajutlt (JIP.) .

Inalta dupA ce se marl, Il puse de !flying carte

(EIR.-VN.)

lat. magnanimus].

MART' (-rim) 4. vb. tr. 0 A face (mai) marel

Mire, ginere O ('uvintul s'a

pastrat In 10e. de .-, de maritat, de dat unui sot, de

ca.p/ttat Iln barbat: tut vecin de a mutat cu Dna de
(MAR.) ; Da esti lath de
Mg, primesti to in petit P
(=
Marti sears 51 Slmbittg seara 151 fa fatale de

spre a capata un barbat) De vale

t u s ].

750

www.dacoromanica.ro

(GOR.)

- vrall
[lat. m a r I(SRL.) ;

MARTI" j. adj. 0 p. MARI C) (1) inaltat, sta.-

vit, glorios: -0 Doamne

2. sbst. Faptul de a maxi.

MARITA. (-it) I. vb. tr. A da In casatorie (o

fata, o femeie), a cununa cu un barbat: a-al .0 feta ;

Mille gigutele ?Chita slutele (PANN) 0 (V) A se scapa de
un lucru, a-1 vinde pe un pret de nimic: In sfircit...
until mai de,, altul mai lard, pi Prepeleao mSrit8 capra

2. sbst. Faptul de a (se) marita:

1313

venit pentru N. o cc, o idea lied, o !meal,

cum watt s'onumili (CAR.) [fr. mar o t t e].

grilbecte ca fata

(CNN.).

*MARITEVI adj. C)Asezat MO mare: oral;

totalitatea
legilor privitoare la navigatiunea pe mare [fr.].
Care se face pe mare: cooled

*MARITT

cod

(p1.- Lauri) sn. Faptul de a (se) m

r it a: .0u1 to lama de mlinl pi de picdoare

(FR.-CDR.)

masura. In mod ridicul: call &via an de-

(CR8.).

2. vb. ref/. A lua de barbat [lat. mar It a r e].

*MARITAL adj. Ce tine de barbat, ce apartine
barbatului [fr.].
MARITAT 1. adj. p. Di/Um&
la .0

Maret, semet, tru- MARMAROTA (p1.-to) sf. 0 Sceptru, avind N vhf MAR
un cap acoperit cu o gluga $i Impodobit
cu clopotei, pe care-1 purtau bufonii
regilor; e emblema nebuniei ( 30711
0 Ceva cubit nebune$te, peste
0 MAROS adj. Trans.

fa$, ftidul [m a r e].

*MARSILIEZA sf.
x Cintec de
$i imnul national francez,
compus In 1792 de Rouget de l'Isle
[fr. marseillalse].
ei
*MARSTJIN sm. 7.k Mamifer marin
razboiu

din ord. cetaceelor ce seaman& cu delfinul, de care se deosebe$te prin mar--

mea lui $i prin conformatia gurii

3072) [fr. marsouin].

(PANN).

MARNITA (pt.-te) sf. Trans. Bucov. 4 Insecta

cunoscuta de not sub numele de boul-lui-Dumnezeu", vaca-Domnului" sau buburuza" (or BQII (0 )
[M a r i a].

MARSUPIALE sf.

p1. wL

Ordin

de mamifere ai caror pui, niiscut1 In

stare nedesvoltata pe deplin,

3071.

Marota.

.=

MARMA(N)ZIU adj. Purpuriu: Mindra, bulge

P (1K.-BREI.) ; Intrebuintat
mai adesea despre coloarea vinului : yin -.
marmanzit, Dar pe-a out omit le tit

O MARMAZEL = MARMAZIU: yin roes = tear.).

MARMELADA (p1.-do) sf. X Poame fierte multa

vreme cu zahar pina s'au Mout terciu; magiun,

povidla, chisalita: = de mere, de gutni, de prune [fr.].

*MARMORA. (-ran) vb. tr. A da Infatisarea, co-

loritul marmorei [dupe fr. mar b re r].

MARMORA... = mAkrituRA...
MARMOREU, MARMOREAN adj. = mARniumu :
on brate marmoree (EMIN.) ; On gItul gol, alb, marmorean
(VLAH.)

[lat. marmoreus, fr. marmoreen].

MARMOTA (p1. -to) sf.

Mic mamifer roza.-

tor care traeste pe

Inaltimile marl. ale Alpilor, Pirineilor $i Carpatilor de nord, In

regiunile unde iarna
tine cite 7-8 luni,

cortegiu, o procesiune, etc. Inainteaza: mergul lui

!patients spre Bucurepti a lost nn adevirat

pelor: rasuna glasul dictator al trimbitelor, olnttnd Nut

Poezie facuta spre

a fi cIntata pe o astfel de muzica: .0u1 anului 1843.
soldatului mort (BR.-VN.) .0P

2. interj. Exprima porunca de a porni Inainte,

de a pleca: lest alard, puturosule, mare) dinaintea

Fig. 3070. Marmote.

(VLAH.)

MARMORA (p1.-ri), t 0 /ten. nummuris

de tart{ tome.) [fr.marchande]

(CANT.)

MART = MARTIE [vsl.].

s I. C)Piatrit calcara, mai adesea de

coloare alba ca zapada, alteori cenu$ie sau colorata

divers $i strabatuta de vine de diferite colori; e

foarte virtoasa $i se poate lustrui: vine albastre se
trdgeau pe fata ei alba ea o marmuril vie (EMIN.) ; bate era
pardositd eu tot feint de .0 lustruita osP.) Bucata de

marmura vintita a apel. luna carne o pulbere de argint

[lat. marm'orem].

MARMTJRI = iiimAromaT.

mARmuRIU, maamortgr adj. Ca In a r m u r a, de coloarea, de Infatisarea marmurii:

Frumoasa, alba, junk on formele rotunda, Cu pulpa mar=rifle (ALECS.) ; paloarea 0138 linictitit pi marmoree a fetal.
(EMIN.).

M4RNA sf. = maaaA [fr.].

MARNE = MARGINE.
mArtNos adj. / Care tontine marn a: pamint .0.
*MAROCHIN (p1.-ine, -am.) sn. Piele de tap
sau de capra, argasita. In mod special, saftian:
MAROLA my- MAMMA.
gi sm.

MARONIT adj.

MARTAC, BiAaTac, 0 miaTac sm.. 0 Par Bros 111 C)

pl. A Un fel de capriori la Inveliqul unui bordeiu:

pe grinda.., se pun martaci ou un mat De grinds pi Cu altnl ve

pfuntntul de la marginea bordeiului (ION.)

MARTACT (-lease) vb. tr. et

c i i in un bordeiu.

marmura cioplitii. $i lustruita. Statue de marmud,. Suprafata neteda ca a marmurei: pe

(GIRL.)

met{

umblat pe la magazii de marcande de mode, (ALEC8.) ; gatefile- ea It:meant' pi mareandele din Buourectt vind eocoarielor

(CMS.) (OR.-N.) (VIRC.)

notes guild de tintohea Invalit to pieta rogie de .0

[fr.marche].

*MARANDA (pt.-do) sf. T Modistii: am avut de

o se hrane$te numai
cu grasimea adunata sub piele de cu vary (Aritomys marmota) (i] 3070) [fr.].

maroquin].

trinmfal 0.-onc

.1X Arie de muzica care reguleaza mersul tru-

cuinta ad Inca ce $1-o

saps $i o captuseste cu

oontrasta on Wind In desordine

*MARS (p1. -purl) 1. sn. 0 x M1$carea trupelor:

fortat, Inaintare cu pa.$1 luta, gra-

biti; se zice ctnd trupele Inc mai mult drum

decit de obiceiu 0 Felul cum un alaiu, un

In timpul carora animalul zace cuprins de

un somn greu In lo-

(VLAH.)

Fig. 3073. Marsupial.

continua sa se desvolte alipiti de mamelele mamei care-i poarta Intr'un fel de pungii sub pintece
(E 3073) [fr.].
o armata In

-,-,r-

%AA, moale; In amortUrea ei lunge, marmo-

Fig. 3072. Marsuin.

[fr.

[tc.mertek].
A pune marts-

MARTS sm. * Numele planetei celei mai

apropiate de Pamint [lat. Ma r t e m].

MARTIE sm. 0 D A treia luna a anului o De
oare ce o parte a postului Pastilor cade totdeauna
In Martie, s'a nascut loc. = din nod nu Honda, ce se

apnea unei persoane care cauta sa nu lipseasca

niciodata de la nici o Intrunire, de la nici o serbare,

de la nici C petrecere, ca $i cum nimic nu se poate

Intimpla fare a fi $i ea de fata [vsl. < gr.].

MARTINI npr. m. 7.Z Nume familiar dat de
popor ursului: diha t Martine, strigan at necontenit, InsA...

ursul nu vot sa case tom); ayes pa mop ", nn are mare,

negrn, pe care-1 erescuse de mititel

MARTIN' sm.

Ne

-OH.).

0 = PESCARV$ 0 0 .0-nno

= pEscARvs-pino 0 .0-CERCHEZ = PESCARV$

-.0an = PESCAR-MARE 0 .0-011-0APIIL-NEORD = PESOAR 0 11 0 .0-NEGRII = pEsCARIJ$-NRGRO

0

4 Cretin catolic de Tit

sirian care locue$te In vaile Libanului $i Anti-Libanului [fr.].

[fr.].
MARTIN npr. m., MARTINA npr. f. 11..k Nume

dat de tarani boului sau vacii ce s'a nascut Intr'o

Marti.

751

www.dacoromanica.ro

mM

*MARTINGALA (pl.-le sf. 0 Curea In forma

A RR-de Y la hamurile calului, Intrebuititate pentru a-1
A
,30, Impiedeca de a se ridica In
doua picioare
3074) 0
pr Par Ima legate de bornpres 1 0 f Faptul de a
juca Indoitul sumei pierdute
in jocul precedent [fr.].
MARTINICA sf. * Ca- _//
lea din (insula) Martinica
[fr.].

un Wee, ea Gott mart

(0.-ZAMF.) ;

pr. ext. a face , a Asa

cu totul pe jos, a dovedi, a bate: eu argumentul din

urmit, ma Meuse mart' (NEGR.) ; stnt chelneri... cart pot face

mart pe un profesor de nniversitate (CAR.) [it. marcio].

MARTAFOIU sin. 13 Netrebnic, Imbracat cu

pretentiuni de eleganfa, rare supara lumea cu

obrazniciile lui: ...aceiiti trei golani, Martaioi porniti

stare role q i de fata hotomanl (PANN) ; it deter& Mara ca pe un

Fig. 3074. Martingala.

MARTTNII sm. pl D

MART', 1 MARTI sbst. numai In toe.: a lace

a bate cu deshvirsire (la jocul de table); a Ii a fi
batut cu desavirsire: zit to lereasca Dumnezeu... Sit dam

1(3

Cele trei zile de la 1-3 Februarie pe care le serheaza

ryrr

si becisnic usra ; wetting, maTtaforure, sit to 'nvitt en a

poporul spre a fi fait de tiare salbatice. in special de lupi si de ursi fM art in 9.

zAdarl fetele! (ALECS.); Niqte martalol, Cu caciule luatruite

qi Cu cizme smaltuite (SPER.).
MARTAGV (p1. -use) sn. Mold. mARTwoR 2.

(VLAH.) Acela, aceea care Indurft

multe din pricina opiniunilor sale ()Care sufere

foarte find lfr. m a r c e lin e].

MARTI, sf. 0 A treia zi a saptamlnii, intre

'MARTTR sm., MARTIRA (p1.-re) sf. 0 rrhMucenic.

muceni(a: to fixitatea privirli el... e o vadita resemnare de
sfInta si de martira

MARTICA.
0 MARTAIA sf . Trans. (DENS.)
.MARTELINA sf. Taf t a, materie de matase

mutt [fr.l.

Luni si Mierruri; a sosit .0; s'a ntiscut Inter) ; Martea

vtitoare, trecutit ; Dumnezen a tnceput p &mrntul Martea (MAR.) ;

ntartiriul: aceastA masa de piatrit a lost mormlntul St.

Martea ciorilor, a treia zi dupa Dumineca lasatului de

carne lat. ma r t i s].

MARTIRIU (pt.-Tit sn. 0 crd Mucenieie 110

Chinuri morale sau trupesti, sulerinta grea [lat.].
*MAFtTIRIZA (-inn) vb. tr. etf A face sit sufere

George. care, se zice nit aici a lost martirizat COOL)

A chinui, a tortura [fr.].

*MARTIROLQGIU (p1.-glt)sn.0 rot Cartea sau
catalogul In care slut inscrise numele martirilor
sau ale sfinOlor 0 f Lista lunge cu numele acelora earl au avut de Indurat multe sau au murit In
chip nenorocit [fr.].

mutes a& nu piaci is drum, TA nu-ti merge bine (GOR.)

MARTI2 ear MART.

*MARTIAL adj. 0 Razboi nic spare micul major...
gi-i opreqte treeerea, lutnd o tuna !carte .4t (CAR.) 0 It X
Curte 3..a,

tribunal militia' In timp de razboiu sag

In timpul unei stari de asediull 0 ti X Lege .wit, lege

care autorizeazh Intrebuintarea forlei armate pen-

-re) sf. ill Persoana, care a auzit sau a vazut ceva

si poate raporta despre cele ce stie, in fata judeca-

tru a Innabusi o rascoala [fr.].

Nume dat de Omni unei
MARTICA npr. 1.
vitple naseute Intr'o Mart, i.
MARTPLEA ; o
MARTI-SEARA npr. f. a

lnaiotea grudeturui... sg va certa ca un saduttoriu (PRV. LP.) ;

dee& n'ai treat* la-te martor (PARN); Tu care-ai lost martur
martor ocular, acela
fauns rugaminte (Wt.) a lua de

trivit ea Mlezul-noptii" ori Martl-sears" (RET.).

MARTISORi. sm. 35) Numele (L) al lunii Martie.
2. (p1.-qoare sn. Ban

Dumnezeu mt -e martor, Dumnezeu stie ca spun adeN arul

legat de un fir de matase qau de Una. rosie,

Impletit cu un fir alb.
care se darueste cuiva
In ziva de 1 Martie. ca
sa-1 poarte atirnat la
Fig. 3075. MArtiloare.
git; persoana care-1
poarta va fi dupa credinta poporului,rumena si
albh peste an ( 3075) [dim. din M a r t2].
MARTOLE A) npr. m. 11 C) Fiinta raufacatoare, in chip de baba, care umbla In noaptea de
Marti spre Miercuri pe la casele oamenilor, spre
a pedepsi pe femeile pe care le gaseste lucrind:

MARTOR, MARTUR SRl., MARTORA. MARTGRA pl.

I

torilor sau altor persoane: cela ce... va mum pre martur

care a vhzut cu ochii lui cum s'au petrecut lucrurile:

martor minoinos, acela care aduce o marturie falsh;

2 persoana chemata sa fie de lath la indeplinirea

unor
m minutia 3 Persoana, care In materie
de duel, reprezinta pe una din Orli, discula si hotaraste, impreuna err reprezentantii celeilalte parts
in cauza, conditiunile duelului sau cauta sa. Impace pe adveisari F Seron, dovada, lurru care
adevereste, marturie: acest temple este martor al rait-

ririi roman lat. vulg. mar t u r clas. ma rt y r].

MARTURIE sf. t Trans. M a r t u r: martuI

rine carele vor marturisi de nevoie... acelea nu se bagit In

seams (PRV,NIB.); Sii nu titeeti ceva, ca am .... si... vi pried cu
minciuna

(RET.) 1

Ii Declaratiunea sau depoziliunea

Marta de un in r t u r Inaintea justitiei sau In

fata altor persoane; minTinoasa, lucruri neadevarate, false, depose sau declarate de un martor
Dovada, semn care adevereste. monument come-

morativ: an Ili s'a pftstrat miner palatul acesta, ca o

(de botez medalie
seam& a vremilor trecute (VLAH.) O.

cometnorativa pe care nasul o imparte fie-chreia

din persoanele care asista la botezul unui copil 0
,14 Marturisire, contesiune: marturia credintel, crezul,
simbolul crulintei s Maram. (BRL.) le Tirg sapta-

mInal.

MARTURISEALA pl. -sell) sf. Faptul de a

r t u r is i. marturisire Mo.) (A..) .

MARTURISf (-iseTT 1, vb. tr. si intr.0A depune

marturie; a adeveri, a dovedi, a da inerediniare,

pringraiu sau In scris A spune, a face cunoscut
ceea ce stie, simte sau gindeste A recunoaste:
2

mArturrsese cA main Inqelat; tatal fetei marturisi cA n'a

gnat sit pretueasca dubul fete' sale (ISP.) 1 1 A-5i spune
paeatele: marturisindu-ei maul altuia 'Anatole (CM).

vb. refl. rd A se spuvcdi [vsl. mar tur

sati< gr. .
MARTURISTRE sf. Faptul de a mart u11.

r i s i; a pacatelor, spovedanie Declaratiunea

facuta de cineva ea a stivIrsit o tapta oare-care.
t MARTURISITOR sm. Cel ce martur is e $ t e; cel ce depune marturie, martor: un an act
tle necuminecat... rrPol strimb (PRV.4.113.).
MART' Sm. p alaRTIE [lat. Mar

t iu 5].

baba lunga. Tsang, gheboasit... de nu o pott numi mai po-

sau alt mir obiect de

aur, de argint, etc.,

Hind tnsit ca IntImplarea o aduse chiar Intr'o Marti sears,

Ileana credea cA vede pe Maitolea (RET.); Marti nisi se toarce

nisi se coase, ca vine Martel

(GOR.).

MARTVICA sf. Ban. tuna.) 7vt Nume dat unei

vaci care s'a nascut Intro M art i.
MARVLA, 0 MAROLA (p1.-be) si. b Varietate
de laptuci cu frunzele dese,
O

'rter,

lungi si c]iptice

3076 : un
ptunint bogat... aproape de neat este

bun pentru marole um) ibg. m a-

r u lj a].

04.

MARVN sm., Wilma

(-rmeaRA) sf. 4 = VETRICE

rut. marftna, marfin-

k a].
0 MARVNCHIU

MANIIN-

CHIU.

I 'j

rts

MARVNT 1. adj. 0 Mic,

mititel (vo)b. de fiinte, de

lucruri sau de parti cele strinse

Fig. 307(z, Manila.

laolalth on cu care se formeazh o gramada):

copit mann* tempura a plinge (OLVR.) ; Neale

civet

-.a, formath

din picaturi mid; imam

lemne taiate scurt $i
subtiri; ban! mAruntl; parale e; grin , Cu bobul
mic; (a povesti, etc. multe si .4,, tot felul de lucruri,

importante sau de mai putina importanta 2

Scund, mic de true, de stature: un om .,; Tat de
munte, mitrunti, puternici gi Tumintr (VLAIi.) 0 (P) Ne-

Insemnat.

752

www.dacoromanica.ro

2. adv. C) Mic: a aerie , a avea un scris foarte

mic; plena
cu picaturi foarte midi; a toes , a
toca In farime mititele 0 Scurt: a tunde [lat.

mlnutus].

MARUNTAIE, alARIINTAI sf. pl.

Organele

din interiorul corpului la om $i la animate (mate,

Cleat, plamirn, spline, etc.): d, de pore, de samara; eu
sed Mare In inima (femellor si... stiu toate maruntaile
dintr'Insele (es ) ; si maruntaiele din om tot se cearta uneart (CAR.); aceasta stir m's patruns ulna. 'n adincul mtirnntalelor (GN.) E Adincime: parc'ar H volt sA pAtrundA

Cu vederile pina to mAruntaiele pamIntnlut (ow); un glas

ad/no, puternle, ce parea cA lose din maruntalle muntilor
(GN.)

flat. m Inu ta 1 ial.

MARUNTEL. f. -TIcA 4. adj. dim. MARVNT.

Cam marunt. marunt de tot, foarte marunt: boabe

mAruntele; cnviosul !Mein a plecat eu pasul.. (CAR.) C.)
Sound: de trup esti
...dar la tire esti mare (CRG.)

(g Neinsemnat un: gazetar de cei mAruntei (VLAH.).

2. MARUNTELE sj. p/. 0 Bani maruntil O MARUN-

TICA- cliemmur, un fel de dans thranesc $i muzica

dupe care se Pitch: trei Tigant... trAgeau mAruntica
craiului, Instead, din clud In and, chiote Intoemite din
senin

(DLVR.).

DE-A MARUNTELIIL IOC. adv. Cu tot de-amhnuntul : ea 1.-a spus toate cu de-a miruntelul (se.).
4.

MARUNTELI (- elese) vb. tr.

AfaceinhrUiit,ataia marunte 1, a farima

In buCati foarte midi: In atrachina cu cir se marunteleste

mamaliga prajita (SEZ.).

MARUNTICA

pm- MARUNTEL.

MARUNTIS, Mold. mARuNTUs p1.-sari) sn.C)*

Moneda mhrunt a, bani marunti gi O cu rut,

(a cumpara,.a. vinde in eantithti midi, cu bucata:
rid,

blicanul de la care cumpAra cu nulruntisul zahArul

(1. -GM.)

C) pl. Tot felul de lucruri inhrunte, marfuri mh-

runte, de put,inh valoare: o sit to puiu... sa tat lemne,

sa aduci apt.... si alte maruntisuri mu).

MARUNTI.FiR sm. `f Negustor de m a -

r un t i$ii ri.

O MARUNTUS

mARuNTIS.

0 MARTJT adj. dim. MARE. Markel : muses clneasca

e... olecutli mai .4 dealt cea de cast (MAR.).
MARHA: teciorii slujiserli numai pre
O MARVA
marve, si on pre bani

F: e
ce se pun la mash 0 Prinz: doarme dupe
cam dupa ass.. s'a cam cherchelit, a Mut cam mutt 11

in ., cu zorul, fad' a sta mutt de

F cu nepus A

vorba:

yin on

Insumi is laid, ca
sa va umtlu ye sus

In ,

on nepus

(ALECS.)11 Trans.

si

(-0

masa:
Ii puss o

Fata de
bAtrinul,
curatA, si pa

Fig. 3o78. MasA de tras doage.

niate Aline (ISP.) lf 0 mit Mita

prestolul, masa In patru colturi, a*ezata in mijlocul altarului, pe care shit puse icoanele color
patru evangheli$ti, evanghelia, crucea, chivotul,

etc. (tl?" Nume dat la di ferite obi ecte sau unel-

te care prezinth oare-care asemanare cu o masa:

a) masa carului, perinocul, gresia carului; b) masa
teasculni, partea de jos, dreptunghitilara, a teascului, razimata pe cele patru picioare, numith. $i
strat" sau albie"; cl discul cel mare de la roata
olarului, pe care acesta pure bueatile de lut trebuincioase ; d) masa do tras doage, de care se serveste
dogarul (( 3078); e) masa timplarnlui, tejgheaua [lat.

mensa].

3. MARUNTEL a clv. : a scree, a toca, a taia, a tunde

clocIrlanii... pasesc pe marginea santului (VLAH.).

MARUNTI (-tesc ,

prieteniior for nee.) oxMincrtrile, felurile de bucate

(CAT.).

MAS 1. part. tree. at lui MINER.

2. sbst. Faptul de a minea: mai ca-mi vine sa ate si
eu...ca are sa ne fie ..111 In pAdure (am) [lat. mans u 5].

'MASA -asez vb. tr. A face masaj, a trage [fr.

masser].

MA-SA 0, Mumh-sa.

*MASA' (pl.-se) sf. O Gramada Corp solid

$i compact: o de plumb; o pizza neagrA se casea In
masa neagra de piatrA

(VLAH.)

nostintelor

norodul, gloatele

0 Totalitate: masa cu-

: masa nemultumitilor ; masele,

(31 Mg Suma, averea la care se

ridich o mostenire, capitalul unei societal', acti-

vul unui comerciant [fr. mass e].

*MASACRA (-acres vb. tr. A macelari [fr.].

*MASACRU (p/.-ere) sn. Meal [fr.].
0 MAS4IU sn. Olten. Ban. Trans. Fat& de masa
[bg. m es al a].

'MASA) (p1. -ate) sn. Faptul de a freca, de a fra-

minta mu*chii cu miinile $i de a trage Incheieturile, spre a le mladia $i spre a activa circulatiunea singelui [fr.].
MASALA (pl.-Balms) sf. LuinInare lungh. $1
groasil, alchtuita din sfori unse cu rasina, care se
poarta aprinsa, mai ales la procesiuni, facla,

torta: se tntoarsera ye la easel for ou Mont st eu masalale

(noon.); boierii intrau unul dupt. altul In bindle lor, tie-care
precedata de douli masalale (1.-GH.) [ngr. < tc.].

MASALAGIU sm. Cel ce poarta o m a s a l a

intr'o procesiune: o multime de masalale Intipte In !A-

mbit, on masalagii roata pe Ursa dInsele 0.-c)11.)

MASALAR' sm. D 0 Numele popular al lunii

August.

MASALAR2, MASALARITA ow- rdAsELAR2.

MASALUI ( -ueso vb. intr. Oas. A poposi

fin a s].
OMASAR sm. Trans. Ban. (f) TImplar [m a s

MASA' p1. mese sf.

Mobila, de obiceiu de
lemn, alratuith dinteo supra
fatii plana. in patru colturi
CS

format duph. germ. T 'sell ler< Tisc h ma0."].

MASARIE sf. Trans.

e TImplarie fm a s a r].

0 MASARTTA (p1. -to) sf. Trans.

mash [comp. masa' u].

till Fath de

MAS.ELT (731.-te) sn. Varga rotunda de ate' pe

care rnh celarul i$i as3079 :

cu t e cut i tul

Fig. 3077. Mese tarAneti.

sau rotunda. a$ezath pe unul sau mai multe picioa-

scoase eutitul de la brio,

U date pe pp 41 se Men
ca area sa-1 Jupoaie de

re :

yin ()SP.)

de toe, de lucru, de scris ;

de stelar, de marmora ;

in spec. mobila de acest fel pe care se inaninca

(

3077) : aiungl la masa altnia, no poi mInca cum Iti place

a pune masa, a pune pe mash farluriile, tactmuffle, paharele, etc. $i tot ce trebue pentru mincare; a sta la ; a se aseza, a se Dune la ; a da la a
aduce bucatele pe mash ; a S8 scula de la ; a pont Is,
a eberna s& maninee la masa cu altii; chid esti Donn
pleaca sAtul de acasli (PANN); sine trecind pe
la vre-o
(ZNN.) ;

bunt.! WA a ti pottit bidet&

lIngli o
de tarani an zis
daca ti-ai adus de-acasts!
la Mina P (ALECS) ; F: pottim la
..

se ?ice in glumh cuiva care soseste pe nea$teptate

la eineva in timpul rnesei; n'are cask, n'are n'are
uncle s& -$i place capul, n'are Die' uncle sa se odihneasca, niri ce sa mill-Once; de- CAP, e , FATA 1(1
OSpat: a da o

dan la mese 5i la ospete cunoscutilor 81

L.A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat

[tr.
MASCA
vb. tr. si refl.

popp.galea,

maschez)

A(-$i)

acoperi brazil' cu a ,
,F A (se)

ascunde (9n spec. sub

aparente Inselhtaare):
masch

placerea pe care o ellutam...

mascheazil o adtuca melancone (VLAH.),

*MASCA (p/. masti

ao

C-)
Fala falsh, mai
0
1,adesea de carton, une- Fig. 3080. MA.ti greco-romane
ori foarte caraghioa*a.
cu care-$i acopere cineva obrazul, spre a nu fi reeunoscut, pentru a Infhlip un personagiu rich-

sf .

753

www.dacoromanica.ro

48

MAR
MAS

MAS - oul, etc.; se IntrebuInta, Inc& din antichitate,

actorii Greci$i Romani, In piesele ce
mAsdejucau
dare
( 3080); astAzi numai In timpul carnavalului, la balurile mascate, etc. ( 3081); : a
ridica mans, a-si da arama pe 1'0.0., a
lucra pe fat& (lima ce Si-a ascuns inUn fel de Impletitentiunile O
tura de sirm& cu care se acopere

a-1 durea maselele, a avea durere de

dinti; durere de masele; 0: tie-care etie unde-1 doers
mziseiele (ISP.1 ;

niAseaua, fie-care

tie necazurile sale proprii; a-e1

Incalzi, a-gi strop! mAseaua, a se cher-

cheli; a crags la , a bea virtos;

obrazul, cind se fac exercitii de scrim&

3082) s PersoanA mascata.: Fugi
(

de zimbetul Mamie si de etringerea de IMO.

A acestor meat! ce !tree omeneascit o Ingina

tvl.aul Aparentli Inselatoare, fat&

astea nu erau

prefAcutA:

dealt o 222, sctrboasit cu care

voiai sg, amagegti lumea (NEGR.)

[fr. masque].

MASCARA sf. () Bu-

fon; caraghios: slugs veche,

222.2

batrfuli WARN); na,

de r, a face de rls $i de

Fig. 308r.
Masca de
carnaval.

Fig. 3082.
Mati de
scrims.

craps maseana (In aura) Ns- catAP.a 2 0 ; nici eft sit put pe-o

nimic; ctt to -ai scobi In

a face de ris, de batjocuril, de rusine

Mitscari p/. Fapte sau vorbe urite. murdare,

obscene: care vs urea... sa Lica ceva blastamatil, mascari,

aoela sa stie cA s'a nascut spre ruginea color de bun neam
tncm.); wadi... (aocoteete cti) e vilest sa huleasca gi sa

spurce slInta masa cu vorbe unite si Cu mania fvLan.f

[comp. mascara].

*MASCARADA (p1.-de) sf. 0 CeatA de oameni

mascati: ce voluptuoasS arStare a lost mascarada aceea

(GAR.) 0 Deghizarea unei persoane mascate

0 Caraghioslic; ipocrizie [fr.].

t MASCARAGTU sm. Bufon [tc.].
MASCARALIC (p1.- four!) sn. 0 FaptA sau
vorbA de batjocurb. O Caraghioslic [tel.
t MASCART (-Areso) vb. tr. Ban. 0 A batjocori
9 (D A cart, a sudui cu vorbe murdare: suduinclu-1 el mascerindu-t, I-au Nos dintre (tinsel Mara (ma)

[mascara; comp..sibg.maskarja.].

MASCARICESC adj. De mAscAriciu:

se va intoarce den mestesugul

Intru viatit bung, (PRV.-M13.)

MASCARICIE ar MASSARICIVNE.

MASCARTC/U sm. Caraghios: I, de se va In-

toarce spre pocaanie, primit sa fie la marturie (Pev.-kle.);

caeca aura is InvIrtelile si strtmbaturile pehlivanilor si ale
!carte demascaricilor domnegti (FIL) ; este on mititel
strabalat (CAR.) [m a s c a r i].

t MASCARICIVNE, 21AscARiciE, rdAscAarE sf.

Caraghioslic: Invatatura ostenirli au soblmbat-o to

locum gi In mascariciuni (CANT.); at nu se lndemne lard a face

mestesugul maactiriciet (snv..r.te.) [mascara,-cari].

MASCAT adj. p. mAscA. 0 Care poartA o

maser', if

Bal

,22'

41 NVMASCAT Pr BAL.

MASCOTA. (pg..-te) si. Lucru sau persoanA care

aduce noroc [fr.].

MASCULIN 4. adj. 0 Barbatesc, al barba-

tilor: sex 0 C12 De gen barbatesc.

2. (p1. -fuel sn. m Substantiv masculin [lat.].
*IVIASCULTTA (p1.-tel sf. 0 dim. masa
brat (CAR.).

MASCUR, OMASCURE SM. 7.k Pore castrat $i

Ingrii$at: bostan11... larna sint tre- ,
buitori pentru hrana

~Mr (DRAW.) [lat.

MASCURAS sm. aL dim.

MASCUR: un

gi

'

c)

cuiul ce trece prin cele douA blani care

leaga protapul de tAlpile sansei;

d) partea de
la capAtul coasei care vine bAtutA In toporl$te:
iarba n'are frith (vc.) [lat. max Ilia].
de coasa !Ara
MASELAR' = mAsALARI.
MASELAR2, mAsALAR sbst., MASEL.RITA, BIA-

SAL4RITA, Ban.

mAsALARTTA,

Oaf. milsAL4RNITA (p1.-te) sf.

Plant& cu miros greu $i foarte

veninoasa, cu flora galberte cu
vini$oare
cu pete violete,
Intrebuintata de popor contra

durerilor de m A s e 1 e: numita $i nebunarita" (Hyos3086).

ciamus niyer)
MASELAT adj. Se zice
de o varietate de porumb cu
bohul mare si alb [m A e 1 e]. Fig. 3(386. MAselarila.
"MASTJR ar MAWR.
MASUZA. (p1.-re) sf. Femeie care se Indeletniceste cu masajul [fr. m a s s e u s e].
MASICOT sbst. ,Gt Pulbere amorfa, galbenA,
care se obtine inchlzindu-se la rosu plumbul In
aer si InlaturIndu-se pojghitele de oxid pe mAsurA
ce se formeaza [fr. massico t].
MASTV 4. adj. 0 Care este sau pare plin,
Indesat, greu: o noartit ...it 0 Care nu e gol pe

dinAuntru sau umplut cu alt.& materie: o statue de

2. (p1.-ivurl) sn. ca.. $ir de munti care formeaza.
carcemor [fr.].
o Iinie neintreruptA:
MASLA (p/.-le) sf. Q Coloare (la aline de joc) :

masla

oupelor,

caralelor

[17S1. maslo unsoa-

rel.

boabe rosii, de mkrimea unei alune mica,

purceluca el-a

MASCUROAICA (p1.-ce) sf.

al une iplante din Orient

(Anamirta cocculus);
fiind foarte toxic, e

SCrOata: masouroatca a avut mlote, s'a himuttit (M) [mascur].

Intrebuintat adesea, a-

MASEA (pl. -sale) sf. 0 6) Fie-

care din dintit cei marl, cu cite w

lc

Fig. 3083.
zatl dupa canini pin& In fundul
gurii ( 3083); us de mints, ma_ MM. Masele.Mtn.
Maceaue de minte.

seaua sea din fundul gurii; a wan_

mit& $i ureche", clenciu", bot", nod" copilul de jos ", cioc".umar", git" sau ceaf&";

MASL.AD sbst. *
Fructul, de forma unei

IA

pet lelea Nastasia (Rm.

una, douti. sau trei rAdAcini, a$e-

tntr'o clip&

mAsEztuA-ermr, plant& cu flori marl, ro$ii-purpurii, placut mirositoare (Erythronium dens canis)
(
3084) 0 rP" a) Dinte de roatA, in spec.
fie-care din buciltile de lemn dreptunghiulare
prinse, la distante egale, de jur Imprejurul obezilor rotii de la moarA ( 3085) ; b) iesitura de
jos de la capAtul superior al leucei carului, nu-

our

Femeie mascatA: ingsculita poettunt i se emulge de le

masculus].

Rata cu mAsele.

a scoate cuiva 81 maselele (din aura), a-i Ina tot; a-I

()car& itc.].
MASCARA, Ban. MASCARA sf. p Batjocura;
a lace de

Fig. 3085.

Fig. 3084.
Maseaua-ciutei.

vino

de saruta mina! (1.-611.) 1 0

(p1. -rale) BatjocurA; a lave

taut din nage(); Incepura... a se gbiontui, de le scApirau

mestecat cu miez de
pline, pentru a ameti Fig. 30t37. Ramura de mAslin.
$i omorl pestii [ung. maszla g].

MASLMT sm. 4 Arbore totdeauna verde, originar din Asia Mica $i din insulele Archipelagului,
cultivat In Europa meridional& pentru lemnul lui

754

www.dacoromanica.ro

i mai ales pentru fructele sale numite m a sin e" (Olea europaea) (...] 3087); la cei vechi,

mitslinul era simbolul pacii, jar eel ce avea de facut

o propunere de Impacare sau o rugarninte se Init.tisa cu o ramura de maslin In mina.
MASLTNA (p1.-ne) sl. Fru ctul maslinului, din

care se extrage untdelemnul, si care constitue,

conservat prin anumite procedee, un aliment important In Virile din sud-estul Europei [vsl.

maslina].

MASLINAR sm. 0 VI VInzator de m

O iron. Porec16. data Grecilor.

line 11
MASLINIU adj. De coloarea m ksline I,
verde batind In negru.
MASLU (pl. -le, -nut) sn.
Ungerea unui bolnav cu untdelemn sfintit, Insot,ita de rugaciuni
facute de 3 sau de 7 preoti, spre a obtine vinde-

2. vb.ref1. C)A se compare: Imparatul, ca-1 Imperat, MASIn bogitie (RETJ C) A se lua RAA

ear Cu el nn se pntea

la intrecere, la luptk, a-si Incerce puterile: nu te

on cei mart (PANN); ostasil erest'n1 eras Ines plini... de

dorinta de a se cu dutmanul teem) [int. in e n a u -

r a r e].
MAST:7RA. (p1.-r1) sf. O Ori-ce unitate care slujeste sa socoteasca. Intinderea, capacitatea, greutatea, volumul, etc. al unui lucru: metrul este unitatea
de lungime, de supralatii, de volnm.

pentru lungimi;

de

de capacitate, de grentate Dimensiune: a Ina mama

(mai toe, nnei !nine); baine !acute due
Coen ce

serve la masurat: metru, litru, banitti, etc.: on oe

vet masura, on aceea ti se va masura; F :a avea done mason,

a judeca cu partinire, a judeca pe unii Intr'un fel

si pe altii Intr'alt fel p Cantitatea lichidului sau

carea bolnavului: gi a botezat, Si a oununat, si a Meat

solidelor care !neap Intr'un vas cu care se mascara:

de yin, de ore .1 Una din diviziunile egale In
o

nu putea o pare sit dea pentra dintele masle (SAM)

trei timpi .I Tact: a bate mAsura C) * Numarulsi a-

masluri, si toate cite se ter de la un obraz biserices tvLeu.);

m a s 1 o].

[ITS1.

MASLUI ( -term) vb. tr. 0 dlb A face cite un

semn abia vazut, pe agile de joc, spre a le recunoaste si a putea Insela In timpul jocului
Pr. ext. A falsifica: acum cuconul ii due la Curte, pentrn
ca se meslueaseli alegerile deputatilor (ALECS.).

MASLUTT adj. p. MASLUI. A Pregatit dinainte (cu anumite semne), spre a putea Insela
la joc: a lima cn earti vs

MASLUITOR sm. # Cel ce joaca cu card

masluite, eel ce Insela la joc [m k s 1 u i].

MASOR, MAS*UR SM. Cel ce maseaza, eel ce

se Indeletniceste cu masajul [fr. masseu r].

MASS... = MAS...
mEsTEAckl.
O MASTACAN
MASTIC sbst. 0) Rasina ce curge din trunchiul

unui copac (Pistacia lentiscus) din Asia, pe care

femeile din Orient o mesteca, pentru a-si parfuma

gura, specie de saclz: MestecInd clinical% Nastratin

lieges

Care Romen11 de obste saclz bun san dulee-1 sic

(PANN) Chit (Intrebuintat de geamgii) [fr.].

MASTICA (p/.-or) sf. 2 Rachiu aromatizat cu

mastic sau saclz: ban un yeller de

or1 din ciubuc iFm.) [ngr. paasixa].

si tame de ()neva

MASTICATIITNE, MAsisneyrrE sf. Sdrobirea,

farImarea, mesteea-

rea ali men tolor in gu

sm. 0 Soiu de ele-

A
_l;

rime colosalk (4-5 M

lungiule, 3 TU. inat-

aftN

ra [fr.].
MASTODONT

fant fosi], de o ma-

time), care traia sin

epoca diluviank In

r,o(?4 awaihvk

;:13

a lace toate en socataale 51., a p1. Precautiuni, mij-

loace de a-si ajunge scopul, de a se Seri de ceva:

am lust mAsuri ea linistea se nu lie tnrburatit COon,.,

cumpatat, cu moderatiune; In
cu elf, treptat cu ; pests

In stare; ye 0e,
afar& din tale, prea mult,

excesiv [lat. mensur a].

MASURAT 1. adj. p. mAsurtAllc NEmAsuREr.

2. sbst. Faptul de a masura; In: aunt -1, toplrlann;
en praline de talc P (ALECS.).

ell apoi se nu-1 iei la

MASURATO4RE sf. Faptul de a m a s u r a,

masurat, luarea masurii: (And Se misoarli o motto RA

munen, litse face a on stInlennl (LEG. CAR.); Ind la

eral men scads gi Mina din oopaie scade (DLVR.).

MASURAT9R SM. Cel ce mascara.

Masuratoare, timpul
O MASURI$ sbst. Trans.
and se mascara laptele la stint (pee.) [m a s u r a].
MAST/TA (p1.-te) sf. trii dim. BasA.
MA$ALA I interj. Strigat de aprobare (Intrebuintat de Turci), bravo! aferim I Arneutil strigara
Inchinindu-se pine la pinitnt (NEGR.) [te. ma-Ialla].

MASCAT adj.

* Cu bobul mare, bine des-

voltat, gros: Ea purta graunte Intregi de orznl eel mai

WON.); not onnoastem data& soinri de malain ( mein):
tercet (ION.) Pr. ext.
col maruntel, noon, 51 scat
vorb. de picaturile marl de ploaie: nice ee picaturi

Mare: tinter ~ e un fel de tinter mare

as dealt petal (MAR.) I

[at aacat
(pastrat In dial. meglenit) < lat. 'm a ccic a(MAR.) ; MIRA ochi are mustete mai

Ban.

Cu firul rar: nn mesain

tus<
maccare].
"MASINA (-Inez) vb. tr. A uneiti:
S.

aproape drepti si ni.ste masolo aleatuite in partea superb_ al a din ridica-

turi ascutite care-i permi-

teau sa mestece alimen-

4,7

om [fr.].
1.

sezarea silabelor Intr'un vers dupe cerintele ritmului 0Limita, capacitate: In masura posibilnlui; a-si
arAta masura 0 Cumpanire, cumpat, moderatiune:

(RV.- CRG.)

-------Mastodont Cos().
nordul Amerivei; a- Fig. 3088.
Scheletul.
M. Masco.
vea patru cohl lungi.

tele cele mai taro ( 30S8,

3089) 0 F F Naruila. de

care e Impartita o bucata de muzica: ~ la doi, la

mates -sa n'a

sa masineze Impotrive ficioruln1 son

Incetat nici 'mama

(se.)

(fr.].

MAS1NA (p1.-ini) sf. Nume dat on -ctirui instrument care poate sa punk ceva In miscue, utili-

and fort,ele produse de ape, de aburi, de electricitate, etc.: ~ en aburi, masina care utilizeaza
aburii ea forth motrice; eleotrica, marina care
desvolta oleotricitate; pneumatic% pm PNEUMATIC;
HIDRAPLICA ter HIDRAnLIC 1 5 ; 0. de mut, unealttt
care inlacueste cusutul cu mina; de gent, de
Incelzit, etc., sobs pe care se gatesc bucatele, cu
internale, aparat
care Sc' Incalzeste, etc.

MASURA ( -sot, d -our) i A 11

vb. tr. 0 A lua ma-

moult sa produce, la un moment dat, o xplo-

cu
sura: Cu es mature vet
aceea ti se va
on orbit,

Fig. 3089.
a socoti cu chi' departa- Mastodont
reconstituit.
rea sau marimea unuilucru; : pe eineva tau chit, a-1 privi de sus p Ina. jos,

din cap pink 'n picioare, In semn de provocare

sau de amenintare 0 (F A evalua, a-si da seama, a socoti cot e de mare: el putu se-si miisoare nenolaptele, a evalua cantitatea
roo:rea (ON.) 0) l

de brInza ce se va cuveni fie -ckrui stkpin de of la

ridicarea stlnei, dupk cantitatea de lapte data de

fie-care oaie a lui In ziva and se Incepe mulsul
A strkbate de la un capat la celalalt: masura

odaie an pasi mart A cumpkni, a modera: a-si

ebeltnielile, vorbele 6 F A bate, a croi: De -at putea
c'un melesten SA-imilsor In lung si 'n lat (ALECS.).

ziune, in stop criminal 3 X ma5ini de rezboiu, instrumente care serveau odinioara sa arunce sageti,
pietre, sa &ulnae ziduri, etc. T (4)._

1 Maotni agricole, a-

celea care slnt Intrebuintate la lucrarile de agricultura : semanatoare, seceratoare, batoza, etc. If 5 g#
Locomotive 6 Vie Automobil .10 F be zice despre
organele omului: matins corpului nostrn e alcatnite din
mot de resorturi asetinse O (y

nul unei taxi

C)

Blasius Statulni, guver-

y) Om fare vlaga, lark energie,

farilt duh: e o curate

[fr. machine].

MASINAL adj. Produs fare voie, In mod Instinctiv si ca de o marine [fr.].

"MASINALICTE adv. Nara vole, In mod

instinctiv, marina 1: Art mina In sin st BOOM no
plic sigilat (m.).

755

www.dacoromanica.ro

WI

MATALUTA pron. pers. dim. MATALE: sezi

*MAIN ARTE sf. Mecanism C) Locul uncle

MAS- sint
instalate masinile unui vapor sau ale unci

looului, puiule, pi

MAT uzine fr.].

MAqINAT adj. 0 /ten. (P zsanir ed, zahar cubic

a sin. al.
*MASENIST SM. Cel cc inventeaza, construeste

MATANIE

Ban. Chibrit
MA%Pl'A, rdA.51/fik (p1.-ni sf.
2
Trans. (DENS.) 4E.1 Tren [tn a * i n a].
t MAySTEH, MAST1B, MASTER sm. Mold. Tr.-Carp.
Tats vitreg: ce Indreptare se poste astepta... de la on
vitreg $1 masteh ca acesta ince.) ; adj.: irate master
I

InvAleste an contasul

pt.- unit), mATANE, mamma (pl.

fdETANA (p1.-ne) sf. 0

-Ant , t METANEE (p1.-knit),

Inchinare piny la pamint, cu indoirea genunchi-

lor, cadere cu fata la pamint dinaintea unci icoane,

spre semn de mare smerenie:
du-te acasA si bate o mie de ralstiinii

(Ma), (rate vitreg ,n) a* t eh a].

no zarit icoanele de pe parch...

si pe oameni InchinIndu-se in ale pi bd.Mud metane inatntea for (se.) ; pr. ext.
orLA11.) ;

t MASTEHA, bia$T1HA p1. -he , MASTIE, MASTERA

(pl.-re sj. Mold. Tr.-Carp. Mama vitrega: no va
masa sA o is muiare... pre mastehA-sa (PRV.4.18.); IntrInd
to vrajbli ou mastihA-sa Martina, zic unii sit-1 fie otriivit

Inchinare adinea Ora la pamint

in fata unui superior: el film mA-

aceastA mastie tines foarte rAu ea baletii cal rilmasi de

malafs ism);
adj.: sort masters tube.), sora vitrega

tante pine
vistierului

ICANT.1;

la pAmInt si sAruta mina

11 0 pl. Sirag de
globulete de os, de lean) sau de

[vsl. maiteha].

MATIOIT.J 1. sin. Ban. Tata vitreg.

(Fn..)

mina
numara
inchinaciunile (pur-

alto. materie ce poarta

2. mAsTioArE sf. Ban. Mama vitrega [m a * t eh a].

calugarii si
rugaciunile

'MAT' adj. Fara lustru [fr.].

'MAT, sbst. 0 La jocul de sah, aducerea regelui
Intr'o astfel de pozitiune, !nett sa nu mai poato.

cu

3092): intr'o mina el tinea tolagul de cAlugar

si In cealaltS o pereche de metane (GN.); InvIrtind pe degete

niete miitanii de chlhlitar (Fa-) 1 try Consacrarea unui

preot la o anumita biserica, Inehinaciunea unui

calugar la o anumita manastire: plecase de In schit do

opt ani, cu end si-si in melanin (1. -GB.) [VSJ. 111 e-

vre-o

sau albe, foarte cantata de al bi

ne ; numita si rotni IA" Mold. ;

ranu I

prepara de calugari apa de

sm.
M Sub- ofiter
din suita unui Pasa (la

tanija< gr.].

MATACINA, Mold. mkrAcgiNE sf. a Planta

aromatics, cu flori albastre

0 MATARA (pl. -rate sf. 0 Tivgd., vas in care taduce apa la

Gimp [tc.].

#MATARAGIU

din frunzele acestei plante se

melisa" (Draeoceplialum moldavica) ( 3090) [bg. srb. m a-

Turci) C) Slujbas
la curtea donmeasca,
care figura, intr tun
costum c'iracteristic,
la parade ( 3093)

Acela

care, la cursele de tauri, trebue sa omoare animalul

3091
F Orr) foarte In- Fig. 3090. MatAcing.
semnat printre cei de profesiunea lid: ~if finantei

[tc. matargy].

[fr. < sp.

0 1VIA.TASA
'WE .

MATAHAI ( -seat) vb. tr.

00

legana Incoace *i Incolo, a band.nai, a baldlai: dupit oe batiocori pe

de coloare cenu*ieroscata ; are OW

toga lumen, intra in mit mAtAhitind 41

Se OUICS (D.-ZAMF.) ; vede Un ostas mAtAhAind In toate partite (CRG.); clipitanul
ea

[matandi +mahai

negru, un mot pe

crestetul capului, $i
aripi negre, brazdate
Fig. 393. Mataragii.
de o dungy alba;
coada e neagra, cu virful galben; are pens mdtasoase; se vineaza pentru carnea ei tea
gustoasa (-4mpetisgarrulus)
3094) .
MATASARIE sf. t0
Tesatura,

(8.-ALD.)

MATAHALA, MATAHALA,

Mold. mkrAliam (Fakir.), Trans.

Bucov. mATAignm, AlkTAHT,TLA (BUD.)

sf.

Fiinta enorina pe care pri- Fig. 309r. Matador.

virea n'o puate deslusi bine $i care-(i inspira

groaza; neinetenie: ochii nostri s'au tintit lnainte a-

supra and matahale negre ce se area de-abia prin Picla

IALECS.); la poartli li astepta p matahalii floroasti (SB.) ; tot
vine clte-o mittithuie, une dupA alta... pi se tot asaza pe
truce

(RET.);

Foasa, foasa, prin ragas, Mare mAtAhula-a scos

tom), gleicilowe despre papusoiu"

Namild,

cobs: se lovi farA de veste... ou o matahala de om one au

luningifie (oe.) ; Winne in poalele mar matahale de munte
(FLGR.)

ung. ma t ob a].

MATAHALQS adj. Mare tit o rn a t a Ii a I a,

colosal: spinarile matithaloase ale dealurilor acoperite de

pAduri (VLAH.); roscati la fatil, great si mAtiihAlosi la trup

MAR.); 11 vedea1... In dreptul vre-unei case mart... mAttshitloase (ORL.).

MATALAI ( -Aeso) vb. tr. intr. si refl. = MA -

TARAI: un gratis[ sale la citatil, matilitind din cap (LUNG.) ;

de pe o ulioioara se iveso, mAtAlAindu-se... agentul sanitar
pi ou arhivarul judecAtorlei (LUNG.).

MATALE pron. pers. si pos.

MATASAR sm.
erd Cel ce lucreaza sau vinde m atase 0 3? Pasare

*i

intr. Mold. A (se) clatina, a (se

a plecat mlitithAind dupit

Fig. 3092,
Matanu.

de lux

MA-TA (1, Muma-t a.

*MATADOR stn.

in

care -si

tat Si de rtlte persoane ca obiect

face nisi o miseare, facind pe adversar sd cistige

partida [fr.
MATA pron. pers. F DUMNEATA.

teina].

(ALECS.).

MATAHAI:
incepui sA ralitantiesc In stinga 41 In dreapta, on si cum n'as II
putut merge (MAR.) [ a face) rn a tani i].

(CLAUS.) [m

sau conduce tna*ini [fr.].

to

MATANA see- rdAnwE.

MATANAI ( -test vb. intr. (1,

I'

DUMNEATA ;

DUMITALE.

MATALNIC adj. Mold. Bun de Omni.. glu-

met, sagalnic: 1nvatA-1 WS tie sagalnic In vorba, adicii mitalnic (SIAM.).

stofa do ma tase: logodnica II ceruse sit-1

fact o hainA de o

oo

loarte sonata

Atelier, pravalie uncle

se lucreaza sau se vind mathsuri.

OSP.)

tel

MATASE, Mold. MATASA

(p/.-lisuri)sl.

Fir subtire,
tare $i lucios care se obtine
din depanarea gogosilor de
mdtase 1 Tesdtura, stofa
facuta din acest fir C)
ortinstant, materie textile
ce seamanti cu matasea,
Fig. 3094. Matasar.
obtinuta din celuloza 4
Parul matasos care Inveleste stiuletele de porumb
1

a 4 caNDAc-DE- VIFRME-DE- oo Po- GINDAC 01 0

MATASEA-BROASTEI, atge verzi filainentuase care

formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci

*i statatoare; numita *i lina-broastei", straiulbroastei" sau ata-apei" [comp. lat. in et ax aj.

MATASICA sf.
Stofa subtire de mat a s e
amestecata cu bumbac: un corstsj de route (CAR.):
C1111111$11-1, CUSIltd. 'n ow

756

www.dacoromanica.ro

si fir de our

(LUNG.).

MATASOS adj. Moale $i lucios ca in a t a -

o crima sau un delict:

civila, criminal& [lat. in a-

teria].

S e a: veneau el pftsari, cove mai mAricele, ou pane alblistrui

gi mittasoase (GRIM) ; Juba matlisoasa.

*MATERN adj. 0 De mama: dragoste

MATAVZ sbst. 0 Pamatuf, sfistoc: In noaptea de

partea mama Limb& 11, limba parinteasca

el In urechi tsez.) C) Un bat cu cirpe la un capat

cu care se mature cuptoru I.

0 F Casa, institut pentru mo.$irea femeilor sarace

[lat.].

Boboteaza, ca sii-ei viseze cineva nrsitul, a& la un fir de

busuloc din 'wiz] on care boteazd In twee zi, gl sd doarmd on

M.ATCA (p1. -ce, intact) sf.

binelor : r- A maserii ca un roiu firil

'MATERNITATE sf. O Calitatea de mama 1

[fr.].

MATIe4,

0 4 Imparateasa al-

IT% [ung.

Legii (NEC.) 4 Stup

ward& in mersul lui prin apa $i In care se string

pestii 0 (F In stil biblic: matca focului, focul iadului11 C) Jumatate de foaie ramasa intr'un camel

raboj care ramine la vataful stinei [srb. ].

MATOFI (-oleo) vb. refl. F A
_ g. 3095. Matincu.
se veiteji, a se bacceli [m a t u f]. Fig.
t MATOR, astdzi MAWR adj.

EtRiaHmAu (comp. bg. m a t 1( a putinciu"1.

O MATCALAU sbst. Ban. fl Sarbatoare populara
=--

0 Care a trecut de virsta tinerelii, v Irstnic (despre

om si animate): un om

omul... orator taste de la 70

boi maturi (CONY.) 2

de ant pin& la oplzoci

(PRV.-MB.) ;

4' Copt; bine chibzuit: o Judecatil maturii;

adv.:

ohul vei vrea aft to

Inaori,

(PANN)

deschide

chit matur

[vsl. m a t or 0].
MATOSI -osesc vb. refl. F A se Imbata.

*MATEMATICA sf., adesea retATEntivricE pl.

algebra, geometria analitica, geometria descriptive $i calculul infinitezimal [fr.].

*MATERIAL 1. adj. 0 Alcgtuit numai din materie: sufletul nu e
Privitor la materie, ce tine

Care se

xtra Ma tca, par tea navodului sau a

min cioguln i in care se string pestii
2 Ban. woe.) CI4 Jumatatea din

o MATCA, MITCA (p1.-ci) sf. 0 /ten. Ban. Trans. c

$ Uinta care se ocupa cu studiul proprietatilor numerelor si figurilor $i care cuprinde aritmetica,

sau inteo condica din care s'a thiat afar& o chitaiga, o recipisa, etc., color: regrctru cu
0
Ma tricula Isl. ma t k a].

k a < sl.].
*MATELOT sin. 2, Marinar, matroz [fr.].
*MATEMATIC adj.
Privitor la maternatica
F Riguros, exact [fr.].

t y a s].
I

Albia unui riu : oela ce trage apa se o scoate den, de o duce

la pometul lei... 55 se carte ca un fur (PRV..MB.) ; riul, cu
aDele sale galbine, ourge pe o
de tut (0om) ;
APA 0 1
O grt:co Partea navodului care formeaza on fel de

aA

MAT.M$, MACHIAS sin. Trans. 3t

*MATINAL adj.
De dimineala
scoala de vreme (dimineata [fr.].
*MATINEU pl. -euri) sn. 0
Serbare, reprezentatre teatrala ce
are loc dupa amiazi 2 (f) Haina
subtire de easy ce poarta 'emetic
dirnineata 3095) [fr.].
0/ten.
0 1V14k.TITA pl.-te sf.

vechiu de albino care a roit de mai multe oril 0 44.

ce cade Lunea, pe alocuri Martea din saptamlna

de dupa Pasti; in aceast& zi fetele se prind surate" [ung. m a t k a iubita, logodnica "].
MATGEJTA (pl.-se) sf Ban. Surata [ung. m a t-

un

MATOSTAT (pl.- aturi) sn.

cu pete rosii ea singele:

Varietate de iasp

incepu sA semi& dintr'o cutie

cohere de dlamant... el (FIL.)
[ngr. o.`tilatocretr-ric].

MATRA.GVNA (p1.

numai de materie: interese -0 11 0 1' Grosolan, greoiu : spirit -, 0 4.7 substantiv ~, nume
acela care
poarta acela$i nume, fie ca e luat in intregime fie ca

-ni) sf. S Planta cu flori

brune-violete, care face

ca totul e numai materie [fr.].

*MATERIALIST 1. sm. (D
Partizan al materialismului 1 Pr. ext. Om care nu se ginde$te

d& [tc. matrabazlyk ].

ni$te boabe negre, stralucitoare, de marimea uprezinth, precum: carne, lapte. miere, nista, not. vin, etc. nei cirese, ce sint Connie
2. (p1. -ale) sn. (D Obiectele de on -ce nature Intre- veninoase; Intrebuintata
buintate intr'un serviciu public: de care fend& $ Op de popor pentru descinMasinele, uneltele, etc., trebuincioase la exploata- tat $i vrai it ; numita
rea unei industrii: aerie& pl. to Tot ce se in- ,nadragula.", cirea$a-lupului", iarba-codrului",
trebuinteaza la cladirea unui edificiu: piatra, card
Imparateasa - buruieni mida, var, lemnarie, etc. I 0 pi. X.
Documentele, notele, etc., ce se string in vederea cornpu- /or ", etc. (A/mpg belladonna)
( 3096) [alteratiune Fig. 3096. Metraguna.
nerii unei scrieri [fr.].
*MATERIALISM sbst.
Sistem filoso fie al din gr. tarvaeaT6pa;].
acelora can neaga existenta sufletului $i sustin
MATFtAPAZLIC (p1.-Ieuri)sn. Inselatorie, fraue vorba numai de o parte din notiunea pe care o re-

0 MATRAW (-aseso) 1. vb. tr. F A da gata; a rnti-

4.++

decit la foloasele materiale.

2. adj. Privitor la materialism : mama [fr.].
'MATERIALITATE sf. insu$irea a tot ce este
material [fr.].
`MATERIALIZA. (-izez) vb. tr. A face material;
a considera ca material: o idea [fr.].
*MATERIEsf. 0 Tot ce are forma $i corp, cc se
poate vedea, simti sau pipIi, In opozitie cu spiritul: materla nu se pierde, nu se oreeaza, el numai se trans-

form& 0 Substanta din care e facut un lucru :

oasele shit formate (flute

calcaroasa; materil animale,

materii ale caror elemente au Post unite sub influenta vietii unui animal; materii vegetale, corpuri
compuse ale caror elemente au Post unite sub in-

fluenta vietii unui vegetal; materii manias, materii

ale caror elemente au Post unite sub influents

vietii unei 'flute organizate, animal sau vegetal

meter!e prime, acelea care n'au Post Inca lucrate $i
care se intrebuinteaza in industrie o
4, Stofa,
teatura.: de lin& 1 Substanta evacuate din corp,

tura (de pe fata pamintului), a expedia pe lumea

cealaltb., a da raves de drum, a face de petrecanie,

a omori: parabola cletigate... le-au matrileit repede el de

grabi

(PAMF.) ;

sArir& asupra slugilor $i mi le natrileirl De

rudA De siimInt&
.

(FLOM)

vb. refl. A se crirabgtoni a se et..*.r, 41:;gt

co toros

0 MATRAT

mAbrin

MATREATA sf. 0 F

0 Ne-

V111: )

2,

curatenie In forma de Larne albi-

cioase care se formeaza la rada- Mir

cina parului $i produce multa 4 ).
minarime capului 0 * Mold.
MATASEA-BROASTEI 0 ds Trans.
Mica plant& cu tulpina ro$ie cut'y
cats pe pamInt, foarte ramificatu,
cu flori mici trandafirii; creste

prin locurile umede (Peplis portula)

(

3097) MATRE4TA-DE-AR-

BORI, un fel de lichen care creste

Fig. 3097
Ma tre a j -d e-

arbor.
mai ales pe brazi, unde se vede
de
pe
craci,
ca ni$te
adesea spinzurind In jos
Puroiu CD rk
biectul despre care se vorbeste sau se scrie: a intra In firi$oare alburii; numita $i pletele-muierii"(Usnea
MATASEA-BROAsTEI: Apa verde de
; table de materii, insirarea intr'o lista, la Inceputul barbata) 0 8
Dar nici ap& oft verdeata (sPER.) [lat. 'm a t r I c i a
sau la sfirsitul unei cart", a cuprinsului, a cap itolelor, etc. intregii lucrari 0 el Ceea ce coustitue <mater].
excrement: materti fecale CD

.0. Su-

757

www.dacoromanica.ro

MAT-

2 Din MAT

MAT- *MATRIARCA.T sbst. es Stare social[ In care

este $eful familiei [fr.].
MAT mama
*MATETCE sf. 0 f,J Mitrt C) I Sapatura In
aramt care serveste de tipar pentru turnarea litere-

lor de imprimerie, matrita C) Ire Tipar pentru

turnarea medaliilor, monedelor, etc. 0 Registru
original dupe care slut stabilite rolprile contribuabililor [fr.].
MATRICE sf. 0 0 1 Pintecele mamei 0
A 11, Colici, mai ales la copiii mici 0 Trans.

Ma ram . i O=. Reumatism: durerile reumatice, ounosonte

Irab nnmele de
(cum.) 0 * = ma/km 0
=
GRANAT, 0 *
PARACKFRNITA 0
= VENTRiLicA 0110 Ban.
Oaie care dn. lapte [lat. in a-

trlcem].

-c

0 MATRICER sm. Ban. 44 Ciobanul care are

sub ingrijirea lui cite cu lapte [in A tr i r, e].

pl.* Planta originart din sudul Europei, cu tul-

pina 'carte ram/float/I 5/ stufoasa, cu Boni verzi abia

vizibile; numita si maturi -de gradina" sau maturi - de - ara"

(Chenopodium scoparia) (A 3101)
[lat. me tu la].
MATURAR sm. 9 VI Col ce
face sau vinde ma t u r i
9
(1 3102.).

ssit

MATUR4T sbst.
Faptul de a matura:

dacA matura o copilit cam $i

intrerune ^',11 se credo

oft

ea va ti Matti In mtiloonl
ioculni (GCS.).

*MATRICULA (p1.-be) sf. O Condica, registru In

care slut Inscrisi toti elevii dintr'o scoala, membrii
unei societati, soldatii dintr'un regiment, etc.
Numarul de ordine al soldatilor dintr'un regiment

Inscrisi lntr'un astfel de registru [fr.].

'MATRIMONIAL adj . n De casatorie, privitor la casatorie [fr. < lat.].
*MATRTTA (p/.-te)sf. Wm* MATRICE Q C) [germ.].

0 MATRITA sf . Trans.

Planta acuatict cu

4.

tulpina filiforma cufun-

Fig. 3102. Naturar.

data In apt, Cu Frunze

foarte tnguste, de un
verde frumos, ce se Innegresc prin uscare
( Zannichellia palustris)

zile

3104) if 0
(
de cosuri, eel re curate
cosurile de funingine,

Doamna romans (
3099) 2 Femeie In vtrstA, respectabila [lat.].

en]

[srb.].
MATc}" Sm. F Mold.

Fig. 3098.

Fig. 3099.
Matroana

Matrip.
roinand.
Babaltc, baccea, batrin
ramolit: era un rAposatul, sit Ma in Mine, pare ad era

[te.l.

MP- M4TOR.

MATURA (-tar) vb. tr. 1 A curate, a strInge gu-

noiul cu matura:

01

lute instil

ointit

014141.

TALPA - DRSULIII

MATUR

Cal ce matura stra-

hornar: .411 de cosurt...

dimineata 1$t matura w-

O MATIWNA s f Ban.

un mum de urzici! IALECS.)

3103).

zile

*MATRQNA,
KATRova (p/.-ne)81. Q

*I

(1.

MATURATOR sm. OO

309K).

Fig. 3203. MAturatoare.

MATURATOARE sf. Marina prevazuta cu o

matura mare circulars, cu care se mAtura stra-

odaia, gunoiul; clad milturi

MATURATURA
(p1. -ri) sf. Q Faritul

de a matura

C)

Gunoiul strIns cu ma-

tura.
MATURTCA. (p1.
-melt',

e -uric') S

Fag. 3104. Mliturator.

dim. MATURA 0 4.

dugheana, sit in matura din fund sore tisk cA dal mete-

= armAsmorra 0 MATURICI pl. 4. = PLEV4ITA.

2 F F A curata, a deserta, a goli: in putin Limp,

e copt 0 F Starea unui buboiu gala sa se

ritualises la Cheri

deplina desvoltare [fr.].

MATURTTA.
sf . 0 dim. raTuRA 0 *

ril Mara IGOR.) ;

r weal, a curata cosul de funingine

unul din clstigatori matura toll banii din image oelorlalt1

tea..) 0 A izgoni, a alunga: am mliturat till Turoi mai
(1.-OH.).

MATURA (pl. -ri) sf.

Unealta alcatuita dintr'un manunchiu de nuicle, de paie, de
spini, de tufe si mai ales de tulpini ale
a

plantelor numite maturi", cu care se

*MATURITATE sl. O 4. Starea unui fruct care

sparga 0
=

(P)

Starea unui lucru care a ajuns la

SPQRICI.

MATUROIU (p/.-oate) sn. augm. naruRA. M11.Jai lace datoria Cu 1 Jul emorm
A mare: un
un

(CAR.).

MATI.JA (191.-$1) sf. 0 Sora tatalui sau a ma-

mei; f mare, sore bunicului sau a bunicii; t

mica, vara tatalui sail a mamei 0 Termen cu

care se adreseaza cineva unei femel blitrIne: tine,

de la mine putin $1 de la Dumnezeu mull (cao.) [lat.

amTta, cu suf. -usal.

MATUICA sf. dim. mkrvsA:

trlmete plaza 41 ate aceasta

impitistui

iii

(SO.) .

01VIATU9(N)rU sin. Ban. Unchiu [m s t u s a].

Ii

MAT (p1.-te' sn. Q

la sezut: ui pros; .411 subtire; 4, de bou; coarde sau

strum) de mate; CA:

Fig. 3100. Maud.

curata gunoiul, praful, etc., gramildindu-1 la un lac

(

3100) : sA nu dal on mittnra in oopil, al in creste (G012.);

: mature nonit matura bine; GI: mature veche ajunge la

grajd; plize,te-te ea nu te mAture vre-o Seta paste picloare, oil nu

.1 Planta mare si frumoast,

cu tulpina halts de 2-3 metri, cu flori verzi si violete; original% din Africa, se cultiva adesea la noi,
servind la fabricarea maturilor ( Sorghum vulgare)
te mat 1115351 (RV..C1i0.) 2

Partea tubulul digestiv ase-

zeta In pintece, care se Intrude de la stomac pint

.,ele in om se ceartA, dar om cu om

(sau dar oamenut); pr- CHIORAI ;

F pestrit la e,

cu..* pestrite, se zice despre un om rau la inima. Si

ursuz: slut unit cioecda$1 Cu 0 pestrite, seas -le-ar sitmintal (ALECS.) ; mai toll oamenii spinatiol Is pistriti la
e (SET.); nevasta... celni bogat era pestritll la .43 $i Marts

e- frlpte sau e-fmaie, om saran lipit,

lihnit de foame, care n'are nici ce pune pe-o mt-

'Wrong (cao.) ; F

sea: apuclim sure gtabiliment, e-frIpte dap& not (CAR.)

Pp/. (pr. ext.) Maruntaie 0 Tub, teavrt la o tu-

758

www.dacoromanica.ro

MAZ sor raAzu.

* MAZ/NC 1. stn. Scriitoras, scriitor prust

lumba, la o main hidraulica, etc.: Turoit InmArmureau, unit on gura pe

narghilelelor, alwii ou gura oas-

M1LTIOR (pt. -oare) sn. dim. MAT: trimise ma-

tele la plan sA to vele, clued oe numArti gi eel mai mic

OSP.) .

0 M4U sbst. 0 /ten. Ban. Putere: lei pierdu mau( I).

'MAUR 1. sin. $ Locuitor din vechea Mauritanie 0 Musulman din Africa de Nord 0 Musulman din Spania.
2 . adj. Ce tine de Mauri [fr.].
*MAURESC adj. Dupa gustul sau obiceiurile
Maurilor: pleturti, arhiteoturii stil

3105) [fr.].

MAT_.

2. maw adj. Mold. Necurat (din lenevie), mur- ML.

(DLVR.) [refacut din p1. mate< lat. vulg. m at i a].

MATAR sm. V Cel ce curata si vinde

t:sail

mate de animate pentru clrnati.

(CANT.).

dar: !Kuala A, mIrsavit la !lurid gi neouratii n'ate noroo

la bolele

(FAMF.),

t mAzAcTE sf.

Mold.

Nestiinta, ignorantit

Murdarie, necuratenie: numai la poroi vest

ass
(PAW.) [m a z a c].
*MAZAGRAN (pl. -ane) sn. S Pahar de catea
(CANT.) I

Meli$ cu ghiata [Zr.].

O MAZARAR sm. Bucov. 4 Insect& care se desvolta gi traeste in ma zare (Bruchus pisi).

OMAZARAT adj. Ca bobul de mazare, gra.-

untos.
MA.ZA.REsf. Planta leguminoasa,cu flori albe sau trandafirii, care produce
niste boabe rotunde, de coloare
verde sau galbuie, Inchise Intro

pastaie (Pisunt sativum)

3108) 0 --DE -C/MP sau

MARE, varietate de mazare, cu

florile rosii, si boabele sbiroitc,
cenusii, verzui sau negricioase,

cultivate mai ales ca nutret

pentru vite (Pisum arvense)
0 ..sAzaancA, plant& agata.toare ce creste prin tufisurile din

locurile stincoase si calcaroase

(Pisum elatius) 0 Trans.

Maram.

(DENS.)

(BRL.) = FASQLE

Pastaia care cont.ine fructul

9

Fig. 3105. Stil mauresc (Alhambra).

boala a porcilor (PAC.) [thrudit, cu alb. m o o u 1 e].

*M4US sbst. 4 Un joc de carti : in Ilia din dreaP

ta, aceleagi doamne... jucau

soump (BR.-VN.) [germ.].

"MAUSOLU (p1.-lee) sn..MormInt Monumental (numit astfel

dupe maretul mormint ridicat de Artemisa II sotului
3106,

ei Mausol)

3107): o dormi,

Fig. 3108. Mazare.

Bobul comestibil al plantei 0 Trans. W 0

MAZARICA sf . v. 0 = MAYARICEM 0 011.VSNITA

onstnTA () MAZARMA-CIJCULIII=0RAsTIcA () ()

Ban. Varietate de fasole cu bobul mic si rotund

[mazare].
MAZARICHE sf. 4 0 Planta leguminoaslt,
numita si borceag", al card Eruct e o pastaie lungarego. bruna.-galbuie; e cultivate adesea pentru
nutret (Vicia sativa) MI 3109) 0 Planta leguminoasa, agatatoare, cu flori rosii-violete, care
creste prin tufisurile si padurile de la munte (Vicia

dormi In pace... in
mlndrn, al cernrilor
aro

(EMIN.)

[fr.].

MAVROFOR

t,

sm. a4 Thar Grec

care facea parte din

l,

.1"'"!..11111iflik

4%

'V,174'
,,...b

f...

Fig. 3106.

Mausoleul lui Mausol

(reconstituit).

a.
2. (p1.-are) sn. Pala, os maxilar [lat.].

"MAXIM sbst. C) Cel mai malt grad: .411 de emirate

C) srs Cea mai mare pedeapsape care o hotiiraste

legea Intr'un anumit caz: a lost shunt la ~ul Pe-

,...

A,

fe,,,
Fig. 3110.
Mazariche.

Fig. 3111.
Mazariche.

3110) 0 Mica planta leguminate printr'un vlrf tepos; numita si bobusor"

3111) 0 Frumoasit
(Vicia latItyroides)
plant& ierboasii. cu tulpina agatatoare, cu flori
w, olete, ce creste prin padurile
maricele, album si violete,
de la munte; numita. si mazitricit" sau borceag"

tei Pretul eel mai ridicat cu care se poate

(r._

(Vicia silvatica)

*MAXIMA. (p1.-me) si. co Propozitiune de mare

Insemnatate care serveste de norms In purtare,

In arte, In stiinte [fr.].
'MAXIMAL adj. t4 Prot , pretul col mai ridicat
cu care se poate vinde o mall& [fr.].
MAXIMUM 1. sbst. Gradul col mai malt.
a. adv. In gradul eel mai malt, eel mai mult

= BOB-DE-TARINA = LIN-

TEA-PRATULDI -- NEAGRA, .,MAzARICHEA-COCU-

LIM = ort/isnoACI 0 Un fel de grindinit mitruntit si deasgt care cade mai ales primavara [mazare].
o MAZAROIU sbst. 0 /ten. Trans, otic.) (DENS.)

MAZARIOBE (D-C).

6=

'MAZDEISM sbst. Religiun ea vechilor Pers,i [fr.].

MAZDRAC (p1. -ace) sn. AD' Suitt& cazaceasca:

vinde o mufti. [lat.].

[lat.].

' All
df

noasit, cu flori violet-deschise, cu frunzele termi-

p.aupoci.,6po; Imbracat m negru", dupli costumul

purtat de acesti legionari].
"-MA XILAR 1. adj. IP Privitor la taloa, ce tine de
falca: artere

JP 0

dumetorum) (

Mausoleul lui aguna.

batalionul sacru In armata lui Ipsilante (1821):

le-am opus oi slut dintre ...it III Ipsliant (FIL.) [ngr.

&Tsai

Ai
I

,..
Iii

Fig. 3109.
Mazariche.

Fig. 3107.

t,,..

Si oa flare% sbiera... Clnd ...ale Imam (erAm.); odatA poo-

neste pe nrs on Awtil In cap

(R.-COD.)

[to. myzrak].

'MAZETA (pl. -te) sf. n Persoana care joacd

slab, care face greseli la jocul de carti: fngi, domnule,

d'aici... Loci ca o
(eft.ArN.) [fr.].
0 MINZGA (pl. -ghe) sf. Ban. 7L CatIrea.: an om
dar... nu an dus-o uncle se eludes
au grid stt vInzli o
mazghele, of uncle call oat bunt (am) (srb.j.

759

www.dacoromanica.ro

21.500

MAZIL, t MAZIL adj.sism. 0 Destituit, scos din

MAZ- doninie
vorb. de Domnii vechi , scos din slujba

MED (vorb. de boieri : Duca-Voila s'au due la

Tarigrad

amintirea unei actiuni, unei Intreprindert sau unei

Intimplari memorabile; e: reversul
partea nefavorabila a unei persoane, a unui lucru Deco-

boierilor sco*i din slujba can alcatuiau boierimea

ratie acordata pentru a rasplati mai ales un slujha* al Statului sau pe un militar (ow Mama XV):

cei Cu boierii gi cei mazili men ;+4 Soldat din ealari-

Bene-merenti, Virtutea milltarA, etc. slat medalii O, Pies&

maztl la Poarti (N.-COST.) Contribuabil din clasa

de la taro.: In divan. ged toti boieril la rinduiala lor, gi

mea moldoveneasca din care faceau parte toti

boierii ie*iti din slujba *i can se aflau sub comanda

serdarului de i Un fel de vatasel In slujba boierilor, plant din banii birului: paznicul, vatamanul oi
clgiva nespillagi de mazili (cos.) [tc. m a z u I].

MAZILI (-new) vb. tr.() A scoate din domnie:

an zit; ImpAratul BA se mazileasca Duca-Vodit... oi 1-an g1 mazutt (s..cosi.) 2 A scoate din slujba, a destitui: am
auzlt ca s'a mazilit ilipraVnicnl de Teleorman (F)L.); pre

Ivaoco... 1-au mazilit din ogle (NEC.) 0 y A alunga, a

Indeparta, a scoate de undeva: to cauti sa ma meatiest' din mains copilot (ALCCS.) [m a Z 1 l].

MAZILIE sf. Seoaterea din domnie sau din

slujba., destituire: clod t-au venit mazilia, era

legit

Duca-Voila la primblare (NEC.) [m a z i 1].

2

MAZILTME sf. col. MAZIL. Clasa boierilor fara

slujba: an DoBit pe toati boierimea 011, de la mic plait

la mare (NEC.)

M4Z(U) sbst. lb Suma ce se adaoga la miza dinainte a jocului (de carp) 0 Pr. ext. Adaus, ceea
I

ce se GI pe deasupra: doua consumagii gi-o Mita 1118211

(CAR.) [rus. maz11< germ. M a s s].

MAZIJRCA (p1.-ci sf. 0 Dans national al Polo-

nezilor introdus ca dans de salon 110 ,JMuzica dupai

care se jowl fr.].
MAZURIST sm. Cel ce danseaza mazurca [rus.].

0 MBREANA

MEAL ow mur.

MEAZA...

mnEiNNA.

cu *Uinta numita mecanica: o lege a 0 Care se

face IAA sa intervie inteligenta: 0 saltine =Total 1.

2. sm. Cel ce se ocupa cu mecanical 0 Ce] ce inventoazii, luerpaza situ condo ce ma*ini,masinist [fr.].

*MECANICA sf. i Stiinta care studiaza legile

(
statica) *i ale mi*carii corpurilor
(
cinematica , precum si artiunea fortelor ( dinamica 2 Carte ce trateazadespre aceasta *Uinta.

Nlasina, mecan ism C) it Mecanica Wessell,

*Uinta misearii corpurilor cere*ti [fr.].
echilibrului
3

MECANICE$TE adv. In mod meeani c,

ea o marina, fora gindire: unele emotii... ocbilil le en,ss,

de pe chipul vorbitornlui (vLAH.).

MECANISM pl.-me sn.

sau orwinclor unei

nia*ini, masintirie:

Combinarea pieselor

ul limbii, eon.

MECET pl. -eturi

sn. Geamie mica:

Fig. 3112. Mecanismul unui

ceasormc Ile buzunar.

Turcii... mitropolia an
Mont o de se Inchina

Paoli Intelnse (NEC.) 0 iron. -.4 Autoritate biserieeasea : ce Taal nice 31 despre popia voastra P

(cRG.)

0 /ten. (mos.) ntO Cladire mare. a*ezamInt falnic

[tc. m e6i t

[fr. medallion].

0 MEDEAN (p1.-nnri) m. Mold.=

mAIDAN: sa alba loc closable... adecA

(m.-cosr.): on tout& carpanosia int, ieso
(cao.).
etne-clneste in

MEDELEANadj.Mold.Budov.

Foarte mare (vorb. de un animal):

Am un bou ,ss,, Pe undo petite se eunosete,

Pe uncle Bare. urma, n'are... (m), glii-

c'an om In Casa luta un one (DON.); Ca Sn se lupte

Mortis Cu zavozii ungnmeti Co se numea medeleni (sum.)

[rut. m edelj an mops mare].

MEDELNICER sm. 0 Boierul care, odinioara,

turna Domnului apa pentru spalatul mlinilor,

lnaintea rnesei:

aduserA De matt_ Un morman de

pilaf alb (0000.) 0 Rang de boierie [m e d e 1 n it a].

denica].

*MEDIAL adj. 43 Care se aria

la mijlorul unui cuvint: o vocala

[Cr. < lat.].
*MEDIAN adj. Mezat la
linie imamijloc; linie
ginara care Imparte In lung
corpul omului sau al unui .
,.'
animal In doua parti
simetrice [fr.].
*MEDIANA (pl. -ne)
Si. ALinia dreapta BO A
care, unind vIrful until

-----

III

- 0-

Fig. 3114 Mediana.

triunghiu cu mijlocul
laturii opuse, Imparte aceasta linie In doua parti
egale: AO 0C (f 3114) [Ir.].
*MEDIAT adj. Mijlocit, prin mijlocire [fr.].
*MEDIATOR sm. Mijlocitor, Impaciuitor [fr.].
*MEDIATAINE sf. Mijlocire, incercare de Impaciuire [fr.].
*MEDIC sm. 0 f Doctor in medicina, ccl ee prac-

*MEDICTNA. sf. I Stiinta care se ocupa cu Ingrijirea sanatatii *i cu vindecarea boalelor [lat.).
*MEDICINAL adj. I Intrebuintat in medicinal,
ca medicament : etaate e [fr.).
MEDICINTST 8711.
Cel ce studiaza m e d I c inn- student in medicina: ui era mat bine oreparat decit filosoful (CAR.).

*MEDICO-LEGAL adj. I Co tine de medicina

MECENA sm /7 Protector lurninat al literelor,

*tiintelor *i qrtelor lot.].
MECI Deese vb. tr. Often. (CoNV.) 4 A batuci,
a lot i si strait merele .

MECIT adj.

nuitnanl.

citoare despre rlu"; se zice in spec. de ciini:

structiunea cuvinte-

desen 0 Basorelief rotund sau

oval 0 Bijuterie rotunda sau ovala in care e incadrat un mic
portret, In care se pastreaza parul
unei fiinte iubite, etc. ( 3113)

sau vindeca moralul: timpul e nn mare [lat.].

*MEDICAL adj."' Ce tine de medicina, de leacuri
[fr.].
*MEDICAMENT (pl. - te) sn. Lear, doctorie
[fr.].

infrenias

lor gi a 1rn7elor [fr.

*MEDALION (p1. -cane) sn. CD 4 Medalic mare

pe care e gravat un portret sau un

tica medicina

Actiuncit

combinata a acestnr
p tem, : uo

ilor In anumite concursuri, la o expozitie, etc.

[it. medaglia].

0 Ceea ce pastreazo sau redo sanatatea: cumpatarea e nn bun 0 F Ceea ce aline

ui unui ceasornic

3112

credingA,

de metal gravata ce se d& ca reeompensa laurea-

MEDELNITA (p1.-te) sf. 0 Lighean [vsl. m 6 -

KlAzA

MECANIC 1. adj. C) Privitor la ma*ini, la

mecanica Care se lucreaza cu ma*inile 0
Care se 11-creaza cu mlinile, Cu corpul: omattnni
artele e, me*te*ugurile 0 Care sty in legatura

legea

Etiolate muncii, Serviciul enemies, Bitrbitie el

p. MECI: mai

Atins,

bolnav (Caws.).

MED
MID
MEDALIAT adj. si sm. * Care a prima o m e-

da lie.

MEDALIE sf. * Flesh de metal batuta In onoarea unei persotine 'lustre sau pentiu a ie 'Astra
I

lega la : institutui

inorga [ fr .] .

*MEDICO-MIL'ITAR adj. .0 Ak Privitor la medieina militant fr.

MEDICO-VETERINAR adj. I W Ce tine de
medicina veterinary Jr.).
.

*MEDIE sf. i Numhr mijlociu, eantita I e mijlocie

0 i Nota obtinut/t de un elev, duph ce s'au adunat Intre ele notele partiale si s'4 Impartit suma
for prin numarul notelor adunate [lat.].
MEDIEVAL adj.; Ce tine de evul mediu: istorta

[fr.].

760

www.dacoromanica.ro

*MEDIEVIST sm. Ca $ Istoric care se ocupa de

evul mediu [fr.1.
'MEDIOCRITATE sf. CD Starea, calitatea a tot
ce este mediocru 1f 0 Starea omului care nu e nici

*MEGALITIC adj. Privitor la megaliti [fr].

*MEGALOM4N adj. $i sm. Care e atins de MEDEH
nebunia maririlor, care se crede om mare [fr.j.. Iv!
'MEGALOMANIE sf. Mania, nebunia mann-

begat nici siva 0 Insuficienta din punctul de

vedere al meritului, al calitatii Om cu o capacitate, cu o inteligentt mediocra, cu un talent ne-

lor [fr.].
*MEGATERrU(M) sm. AA Mamifer fosil din
epoca cuaternara, de speta
lene.ului, care Intrecea In

Insemnat [fr.].
MEDI9CRU 1. adj. CD Mijlociu, de mijloc, potrivit 0 Nici prea prea nici foarte foarte, care

dimensiuni pe un Elefant
(4 m. lungime pe 2 m. 'nail-

111

nu e nici mare nici mic, care nu e nici bun nici

rau, etc. Care are putint. capacitate, putina
inteligenta, putin talent: spirit

time) L0116, 3117 [fr.].

nu Invitase multi

carte, oa s8 -si vatime inteligenta sa mediocrit (DLVR.).

2. sbst. Ceea ce e mediocru [fr.].

*MEDITA. (-itez 1. vb. tr. CD A cugeta adinc
asupra unui lucru 0 A se gindi sa face ceva:

o Intreprindere I A prepara cu un elev lectiun lie

sale, a da lectii particulare unui elev.

2. vb. intr. CD A se gindi adinc 0 A proiecta,

Fig. 3117.
Megateriu reconstituit.

Fig. 3116.
Megateriu fosil.

a chibzu i [fr.].
*MEDITATIV adj. 0 Ginditor, inclinat spre gindire: spirit ; lire. lui s vSzuse In moartea celui mai

*MEGERA (p1.-re) sf. Femeie rea $i artagoasa : cade

bun prieten un semn ran (D.-ZAMF.) II 0 Ocupat cu me-

din ce In al mai mull sub staptnirea acestet megere (VLAH.) [Cr.].

ditatiunea, consacrat meditarii: vista a [fr.].

*MEDITATOR sm. 1. Preparator, repetitor de

MEGIAS, mEGrzs adj. $i sm. V eein: top me-

giasii veneau la Mitsui el -1 Intrebau despre pitsurile for asp.);

studii [m e d ita 1.
*MEDITATIVNE, BrEurrATIE sf. CD Faptul de a
medita, gindire, cugetare ad Inca O P Scriere asu-

stngeroasele rSzboaie pe care an avut a le purta strimosti

nostri cu neamurile megiese (VLAH.) ; copili ft copilele megieetlor erau de-a minima to petrecere cu not (cRo.) [srb.

media.1.

pra unui subiect lilosofic, moral sau religion 0

.401' Gen de poem melancolic 110 I, Lectie preparata
cu on meditator [fr.).
*MDDIU 1. adj. 0

0 MEGIEI (-eseso vb. refl. Mold. A se Invecina,

Mijiodu 0 Evil)
timpul cuprins intre
caderea imperiului

din Occident (4761

$i ocuparca Constan-

tinopolului de catre
Turci (1453).

2. (pl.- dii, -Curt)

Oamenii, lumea din preajma
cuiva, persoanele In
mijlocul carora traeste cineva 0 SpaMi.

tiul In care se ga-

se$te un corp ; fluidul

In

mijlocul canna

traesc fiintele Ori-ce substanta care poate fi straltituta

de un fluid imponderabil: lu-

rer

mina se retracteazi treclnd dintr'un

Intealtul (lat.).

Fig. 3118. Mehterhanea.

*MDITJ(M) sm. PersoanA care, dupa spiriti$ti,

poate sit comunice Cu spiritele $i sa serveasca de

a fi vecin: mouta as megieseste spre rasarit ou Ohaba (ION.)

[m egia $].

intermediar Intre ele $i cei vii [fr.).

*MEDULAR adj. 3 0 Care alcatue$te rnaduva
spinarii: substarait I 0 Care confine maduva.:

OMEGIE IE sf. Mo/d. Vecinatate: prietenia eutle-

telor legs PP semen!! caselor mai mull... decit mei/testa

prispelor (GRID.) ; toati megiesia as viita de turturile ce

*M.EDVZA (pl. -ze) sf. 4g. Animal marin al carui

corp are Infati$area unui

glob gelatinos, transpa

rent ca cristalul (
[fr.].

3115)

se Incearca aurul: ~in metalurile de curate si de spur-

Air

*MEETING frit. tutting ;

p1.-guril sn. 0 Intrunire

publica In care se discuta

chestiuni politice sau soelate [engl.].

MEFISTOPELIC

adj. Care are caracterul

Iacen

(Isl.) [m egia $].

MEGIT NEur.
Imita sbieretul caprelor.
ME-HE-HE! intcrj.
MEHENGHIU (pi.-ghturi) 1. sn. Piatra cu care

cavitate 11 [fr.].

este ispiteste (CANT.).

2. adj. $i sm. g

s!

Net, de.$tept: to vid ca esti bun

(cFm.); tata, buni mehenghe, Ii Intoarce capul (ORG.) ;

Mail... luau ou ei gi cite un o. bun de guri ISEZ.) [tc.

Arm Sk

mehenk].

--%

t MEHTER sm. j X Muzicant (In muzica militant

turceasca): surlarit, trimbiceril... alSturea cu

[tel.

Fig. 3115. Meduza.

(N.-COST.)

t MEHTERBA (A) sM. j X *dui mehterilor, ca-

lui Mefistofel din legenda

pelmaestru [tc. m e h t e r bas yl.

t ME H TERHANEA. sf.
A4 Muzica militant

lui Faust, foarte rautacios $i perfid [fr.].

*MEPITIC adj. Cu miros unit $i vatt.mAtor:

3118 : dInd cu tunurile si zicInd mehterhaneaua ca la o domnle noun (LET.) ; boierul era cittintt gi

aer

turceasca (

ventat de Edison, care serve$te sa amplifiee sunetul, ca sa fie auzit la distante maxi [fr.].
*MEGALIT stn. Ori-ce monument de piatra
nelucrata. ridicat de oamenii din timpurile pretstorice: dolmeni, menhiri, etc. [fr.].

meterhaneaua turceasci II Ilrltia sub cerdao IALECS.) [tc.

[fr.].
*MEGAFON (pl. -oane) sn. (0)01 Instrument, in-

mehter hang].

MEHTVP (pl. -purl sn. Scrisoare oficiala, adre-

sa: Origorie Ghtca-Vodg... peoetluia pesohesul el rnl

[tc.mektub].

761

www.dacoromanica.ro

(LET.)

z MERTLTPCILT sm. Scriitor Intr'o cancelarie

MEH (domneasca
pentru cb lusese scrlitor de
: ti zicea
MEL limba tnrceasca la postelnicle (1.-011.) [tc. m e k t u b g I].

MEI IPW nwn.

MEIDAN = lawmas.
0 Planta ierboasa, cu raMEISQR sbst.
daeina tiritoare, Cu tulpina lucitoare; cre5te prin
padurile umbroase (Mill.. el fusum) ( 3119)
Planta. Jerboas& din fam. gramineelor, cu

Irunzele paroase, cu Borne Ineonjurate de pert

moi; numitet si mohor row" (Panicum sanguinate) a DIFJU-MART,INT [In e-

Cie: era town,*

anumite recitative spre a-1 face

sit lase din coaja lui $i sail arate

2. (p1.-ci gi - cturi) sm. Si sn. 0

OMELEAG, mai adesea MELEAGURI sn. pl. Mold.

Imprejurimi, coprinsuri: toate lamella din sat el de prin

tiv4 mai malt

pentru nutret;

vecine (aw.); sub arena soarelni, tdiem spre rasarit

(vumi.) fling. m c 11 WI.

~wile pustli

iarsam1ntalui

0 MELEAN, NELIAN SM. 0 Mold. Om malt $i

41110

melianul (ceo.)
spatos: se scoald In picioare, cit mi
Trans. Flacau sdravan: el purta pe melean prin min-

de

bob mititel si
luritor, se In-

drenia gradlnii (RET.) [comp. MEDELEAN].

MELEANDRA. (pl.-endre) sf. Trans.

Haina rupta., sdreant,a, buleandra.

trebu int, e a za,

si
descojita

numita, In a- Fig. 3119. Meior.

ceasta stare,

Fig. 312o. Meiu.

la pregatirea unor feluri de bucate;

Inainte de introduccrea porumbului

In Principatele romane (sec. all? 'Jr'

meiu/ era hrana de ca-

[ung. melleszteni]1
0 MELEZ sbst.

Fig. 312x.
3121); Meiu-pasaresc.

..-PASARVSe, = diARGELVSA ;
- MA-

(9.-AL0 I.

014t.TA. sf.

menoptere, care cuprinde albinele, vies-

pele, etr. [fr.].

=

''.\

/ Hat, ra-

its
/7.+C

1101._

zor [bg. m e c a].

0 MEJDINA (p1. -iii) sf.

.1,

_170- Je7.

0 /ten. 1 Brazda, hotarul ce

.desparte pamInturile a Fig. 3122. Meiu-marunt.

doi sateni: a

Inoeput

ea

(LUNG.) [bg. met din a].

OMEJDINAS adj .0 sm. 0 /ten. r Vecin cu pamln(CONY.)

[m el din ti].

O MEJDRI ler mEzDRI.

MELANCOLIC adj. 0 Atins de rnelancolie:

un nebnn

0 Gales, trist: idea on moment ei Incerca

sa-el is un tier

(VLAH.)

Care inspire melanco-

lie, duios: on cInteo

oe posomorlta a vremea Mara, oe
e vtntul (01-V1i.) [fr.].

MELANCOLTE sf. 0 Monomania caracterizata

printr'o mare tristete, printr'o sfiiriune excesiva,
etc.:. cdzusem Intenn tel de
chine

(BOW

oe and vegtelea on reuez1-

Tristete obicinuita

tp

*MELINITA. sf.
Or' Exploziv foarte
puternic Intrebuintat
In armata franceza.
[11'1.
MELISA sf. 4 0
= aoirliTA y =
rakrAclia [lat.].
MELITA ( -it) vb.
tr. A sfarlma (i-

Fig. 3124. Melitti.

L. Limba,

cujit. S. Strat, trup.

P.P. Picioare.

11

cotropeascd din al men. Mind Cu plugd meldina intelenita

tul altuia

*MELIFER 1 adj. 4 Care produce miere sau

un lichid dulce ca za-

a. MELIME sf. pl.

*Grim de insecte hi-

7A

dice I Intr'o clips: doi 11- ts'

I

melio... an sbughiat-o prin ourte tog-N)

harul : Manta

-PAsAR.Sc4

MEIU i2 interj. eft ai

Eke

(SIAM.) [to.].

MELIAN w MELEAN.
MELIC, memo sbst.
Boat& a tailor, caracterizata prin urnflarea glandelor de la glilel sau printr'o rand la greaba.n: cum eran caii Jai Pescarug ou

cu seminte alburii, foarte lucitoare,

ca bran& pastirilor

ceanl !ugh% din balcon ott al

Tesatura de matase amesteca to cu

burnbac: moon 1-au Imbricat Cu climael de

rica de Nord, $i cultivate pe la

not (Panicum capillare) ( 1 3122)
10
plants ierboasa,

RILOR
TARBA-CANARMULUI
7
...,-TATAays0 =
KATURI 2 [lat. mIlium].

sa-t masor In lung si 'n 1st (ALECS.)

se pun ei-1 aimed In palm! el tot Il melestueso (a.); tot 1-a

mcleetit on Meta (PSC.); toatd era meleetuith de Male (NET.)

ierboasa, numita si meisor" sau-^11)

naeiu-pasaresc", origmara din Ame-tr

a L-CANA-

vb. tr. Trans. A schingiui, a prapadi In batei: tar

3120): nu rlsipi
1, cd anevoie se aduna (PANN) =
MEMEL I
-LUNG = IARBACANARMULUI --BLUM, plant&

(RE).).

MELES sm. )42. = RAselie.

0 MELESTEU (p1.-tee) sn. Mold. Facalet, culeser:

0 MELESTUI, IYIELF$TUT (-neso), MELESTI (-Iteso)

nicum miliaccum) (

( Lithospermum o f ficinale) (

Area mid

[comp. mmusTul].

e numit In Mold. $i malaiu" (Pa-

care se dau

(rec.) (f)

0 MELENAS sm. Trans. dim. MELEAN . F1&e,11.las: s'a trezit dr, de nu-1 mai eras bane haineie, ca-i eran
De-as putea &tin

petenie a populatiunii de la sate;

Orbita, cavita-

tea ochiului O Partea gaunoasa a cornului.

mificata, avind
flori mici albegillbui; se cul-

=Mat I

Fig. 3723. Melc.

despre cineva care se mute mereu din be In loc,

fare a avea o locuinta stabil& 6:) Partea urechii interne, In forma de melt.

RVIrr ;

din

coarnele; Cr: a ou casa In spinare ca melcul, se zice

sernanat pe un term Intins.

MEILT, sbst.
4 Planta
ierboasa din familia gramineelor, cu tul!It*
pina foarte ra-

~-PAsAuSCI

CO%

[fr.].

carui corp motile si vlscos e Inchis

Intr'o coaja sau scoica, de forma.
conics sau sferiea: multe din numeroasele lui varietati shit come- 3/
stibile (Mold. culbee") (Helix)
(_j 31231; copiii Int rebuinteaza ----

MEISTE sf. 4 Meiu mult

pasat"

(VLAH.)

zarea zaharului [fr. m lass e].

MELC, O =Low 1. sm. 0 4 Molusc tIrltor, al

i u I.

forma

frunzele ingaleenite... aveau

MELANROLIE = mmericor.4E [gr.].

*MELASA sf. 2 Sirop care ramlne chip& cristali-

In

t3i

melancolla sulletulul lui

Reverie

trista si galesa care nu e lipsita de tarmac, duio-

nul, clnepa) cu m etits: se string pe yodels el Incep a 0.

(SAD.)

0 F A snopi In

bath': an 1nceput sa-1

Imblateasca at sil-1 melite, oft 11 scdpdrau ochil

bietului clremariu

(SB.).

MLITA (p1.-te)

sf.
Unealta ou -.care se sdrobesc co:
toarele de clnepa $t
de in ( 3124, 3125)
(E) F: Xi umblit

Fig. 3125.

Melija (dupa T. papahagi).

gura Oa mellia, se zice despre cineva caruia nu-i mai

762

www.dacoromanica.ro

tace gura, rare flecareste lntr'una: $i -at 11 Mina de

mitigates, Dar to stria gurita, Ca-ti umblA ea melltn (IK.-BRS.)

de aci, femeie limbuta, flecara: mai taxi, melito I

(CIAO.) [bg. melica].
MELITAT sbst. 1, Faptul de a meli I. a.

MELITIE

?MUM.

O p1. Ag Povestirea evenimentelor la care cineva a

luat parte sau la care a lost martur ocular: me- MELMEN
morlile hit Cezar [fr.].

*MENADA (p1. -de) sf. A BacantA: menadele In-

furiate 1-au omorlt pe Orfeu [fr.].

*MENAG = KEW
MENAJ (p/.-ajuri sn. Gospodarie, cAsnicie [fr.].
*MENAJA (-Jez 1. vb. tr. 0 A cheltuicu economie

mELIToru (pl.- Coale) sn. INMelit A cu limbs

mai groasA: 11 meisese vestea cts. lace din clnepa picatA

sub
cute de coti de pima (sa.).

MELITVICA (p1.-ei) sj. Melita mica prin

care se trece inul si cinepa, diva ce au lost sdrobite cu meli4oiul, spre a se scutura mai bine de
pusderie.
*MELODIC adj. j (D Ce tine de melodic C)
Melodios [fr.].
*MELODIE sf. C) j Sir de sunete muzicale plA-

cute $i regulate care alcAtuesc un cintec 0

it de vurbe sau fraze armonioase care plan
auzului [fr.].
MELODIOS adj. j PIM de melodie: nigte ti(F)

pete neplacute ureohilor nededate cu melodioasele for con-

si cu bagare de seamA: a-ct .......,cepouitteurin:itC)0AAccrumtnal

a nu osteni prea mutt: a-ct

omens 11 A A cumpani, a vorbi cu bagare de seamA: a-ei .-. vorbele 1[
0 A Inlesni, a pregAti cu dibAcie: o Intrevedere

0 A se purta bine, cu atentiune fat). de cineva:

2. vb. ri ft. 0 A se purta cu bagare de seamA 7
0 A se ingriji,
cruta saniltatea, a nu se osteni
prea mutt [fr.].
*MENAJERA (p/.-re) sf. 0 GospodinA r Fea-gi 4. inferiorii.

meie care ingrijeste de gospodAria cuiva: cot d'al

donee. este copilui...

Pam.-

case. boteregti (CAR.)

care triiegte cu lucrul pe la

[fr.].

*MELODRAMA (p1.-me) sf. 0 Piesa. de teatru,

*MENAJERIE si.
Loc unde se aratA fel de fel
de animate din tari straine, si rare [fr.].

cArei reprezentare era irczotita odinioara de o muzica. instrumental& [fr.].

a face tot ce-i place, far& sit-i pese de ninieni si

certo

BOL.)

[ f r . ].

cu actiuni dramalice, cu ernotiuni puternice, a

*MELODRAMATIC adj. 0 Cc tine de melodrama; in felul unei melodrama [fr.].

*MELOMAN st., blEbomANA ( pl.-ne sf. J

PersoanA cAreia -i place muzica in nebunie [fr.].
MELOMANTE sf. Paskne exeesivd pentru
muzica [fr.].

*MELOPEE sj. 0 0 Arta de a declama In cci

vechi 0 AstAzi: arta de a compune o frazA
muzicala, un recitativ s .1 Melodic [fr.].
*MEMBRANA (p1. -ne) sf. t * Pielild sau tesa.tura subtire animal& sau vegetal& ce infasura un
organ 0 Pr. ext. Pergament: hrisoave de moon.)

[fr. < lat.).

*MENIBRANOS adj. CJ De natura membranei: wog [fr.]:

*MEMBRU (pt.-re) sn.
Termen general cu
care se denumesc bratele picioarele la om, picioa-

rele sau lab ele animalelor, mAdular: ae ridica greoiu dope

scam, Intinzindu-51 membrele obosite (CAR.); membrele ea-

perioare, miinile; membrele inferioare, picioarele.

2. sin. 0 Fie-care din persoanele care compun un

corp politic, o societate sau o familie 0 tc, Fiecareparte a unui period sau a unei fraze Fiecare din cele clout). part,i ale unei ecuatiuni separate prin semnul egalitatii [fr.].
'MEMENTO sbst. Semn, Insemnare ce se pune
pe un lucru spre all. aduce aminte de ceva
O.., mori I ado -ti aminte de moartet tine minte
ca esti muritorl [lat.].

"MEMORABIL adj. Vrednic de amintire, de

pomenire [fr. < lat.].

*MEMORA.ND (UM) sbst. CD 0 NotA diplomatic&

pe care un ambasador o remite guvernului tariff

pe IMg . care e acreditat, spre a-i arAta starea In
care se aflA o chestiune: pe Hags Reel memorand, Matures= ei un protect de manifest (I.-GH.) CD ( " Foam pe
care se lac comunicAri comerciale scurte [fr. <
lat.].
*MEMORIAL (p1. -le) sn. 0 AP Culegere de memorii, lucrare In care shit Insemnate memoriile
cuiva 110

CondicA In care comereiantii tsi lnscriu

afarerile din fie-care zi [fr.].

'MEMORIES f. C) Aducere aminte, tinere de min -

te, facultatea de a-si aduce aminte cele vAzute,

auzite sau citite In trecut$ Ainintire 0 Aminti-

# MEN CIVNA.... = mum mud...

NLENDRE sf, p1. Pofte capricioase; a -el face le,

de tibiae: to -am lasat Dina scum de ti-al Mout cum

ai vrut (C110.); eu nu ma due acolo ca sA -mi fao le pe Wulff

tarn

I VLAH.1

MENESTREL son. AP I Poet simuzicant care, In

evul mediu, umbla din castel In castel clntind si

recitind versuri [Ir.].
0 MENGHELE sf. p1. Ban. cum) AlcAtuirea din

stilpi batuti In (Ambit, In fats

atelierului covaciului, Intre can
se pune boul spre a fi potcovit

[srb. mengele].

MENGHENEA, MENGHINE4

(p1.-nele),(1. MF,NGHINA (p1.-ne)s1.1c-c'"

Unealta. aleatuita din douA fAlci

de tier sau de lemn care se string
prin InvIrtirea unui .surub, si In
care lierarii, lacatusu, mecanicii,
etc. intepenesc obiectele pe care
trebue sa le lucreze (

3126) : caciula
parcii ma stringea de cap ca o melighinee
(CAR.)

Fig. 3526.
Menghenea.i

[to. mengen 6].

*MENHIR sm. Monument me---72.-,), t%

galitic alcAtuit dintr'un bolovan mare de piatrA
nelucratA, de obiceiu
mai Malt decit lat,
care se Inalta In forma de coloanA

pc

3127) [Cr.].
MENT (-eneso) vb.

tr. 0 intr. 0 A spune

sau a se glndi ce poate
sau ce trebue sa se

A-1,:ti-

-,

in timple cuiva 0

In spec., despre ursi-

Fig. 3527. Menhir.

toare: a ursi, a orin-

dui ursita, soarta cuiva: baba era ursitoare 91 -1 menegte a primehlie g'a moarte (au.) 0 A prevesti viitorul, a prezice; a cobi: Dar eu tie on It-am spas sA
nu menegtif (SPER.) ; is nu mai a ran... oa doar n'am
patit en asta numai ()data In viate mea (CRG.)

destina [vsl. m 6nit

0 A pre034

"MENINGE sni. 6) Fie-care din cele trei membrane care hfasura creierul, cercbelul si mAduva
spinarii [Cr.].

"MENTIN GITA. (p1.-te) sf. F BoalA pricinuita

rea pe care posteritatea o pAstreazA despre oamenii marl 0 Reputatia pe care o lasa o persoana. dupn. moarte [fr.< lat.].
"MENIORrU (p1. -riff) sn. 0 Scriere ce are de stop
sA rearninteasca sau sa. dea lAmuriri cu privire la
o chestiune politic). sau literarA, la un proces,
etc. Inserrmarea sumelor datorite pentru furnituri, pentru executarea unei luerari, etc.$ 0 Ac-

prin inflamarea inembranei ce Infasura creierul [fr.].

stiinta, etc. CI p1..F Culegere de disertatiuni ci-

*MENSUALITATE sf. Suma care se pliiteste

sau se primeste In fie-care lunA [fr.].

Disertatitine asupra unui subiect de literaturA1 de

tite Inaintea unei societati literare sau savante

11

MENTHE sj. Faptul de a meni$ 2 Soarta,

ursita, osInda. Predestinare, misiune.
MENIT adj. 0 p. mENI = Ursit s Piedestinat a Destinat.
*MENSTRUATIE sf. F Sorocul femeilor, pe-

riod [fr.].

*MENSUAL adj. Lunar, ce se face sau ce apare

[fr.].
In fie-care lunA: revisti

763

www.dacoromanica.ro

sf. s lzrrib. [lat.].

MEN- "MNTA
'MENTAL adj. Care se face In ?Ind, In minter
MER catcall A. ' Nestricttune
faptul de a ascunde o

MEREDEU2 (pl.-dee) sn. teT30'Un fel de plash In

forma de sac pentru prins peste [ung. merit 5-

i,

(hal b; comp. Si srb. mere do v undith").

MEREDUT ( -uesc) vb. refl. A amorti, a se In-

parte din ceea ce gindeste, cu scorul de a Inse la T

I' Care e In leghturh cu mintea :

nebunie.

teponi: tot ml se mereduese ante oasele wind (a.-Coo.) [ung.

alienattune

meredni].

MEREMET (pi.-eturi) sn. 0 Reparatie: nn stia

*MENTOL sbst. A Un fel de camfor care

; case -i ditrapanata,
de uncle sS InceapS -ul gradinit
are trebuintS de .. (ALECS.) 0 Mold. Bucov. Clack pen-

constitue partea solids a esentei de menta [fr.].

*MENTOR sm. Preceptor, guvernor, povatuitor,
cillatiztt: 41 noetri se aorta un infant la von& (1.-GH.)
[fr. .
*MENTINE (-tn 1, vb. tr. A Linea tare si neclintit: acest sttlp menttne bolts 41 2 A pastra In aceeasi
stare 3 A afirma, a sustine.

tru repararca *oselelor: birul platese, podhoadA fee, zile

de

meremet is 1, reparatie: case on dela etaie fn . a

lui Jupin Dumitracha (einR.)

MEREMETISI (-hese) vb. tr. A repara (in spec.

o cladire ; F : o mai meremetist, ce-i iScu, cA -ei vent

2. vb. refl. A raminea in aceeasi stare (D A

pastra acelqi lot, acelasi post, aceeasi pozitie [fr.
I

maintenir].

baba In stratirl

MENTIONA (-onez vb. tr. A pomeni, a aminti

despre ceva fr.

Ilep

tire, chatiune
2 K.

se 'ntinde departe: Si situ -i satu

onora-

()5.EIRS.); S'amtndoi
pustii (ALECS) ; pod

meu

celdlalt), spre deosebire de pod umbiator: venise...

Neincetat, far. Incetare, Intr'una:

adv.
It toacit gura; adesea precedat de tot: Posteete robot

2.

unui examen

but Dumnezeu, Dacti nu gaseste tot 5. (PARN) 2 Trans.

COD Curs

e 0 Olten. Lini$tit: stet ,,

stai la un loc, lash-mh In pace.
MEREVT adv. Ban. Trans. dim. BMW. Ince-

Ban. Inset, domol: mInA

*MENU p/.

-nuurl

SYL.

Lista de bucate [fr.].

tisor: no te-a putut Ina ban-tatarui, zise muierea "0 (cAr.)

0 MEREZISTE ow- MERIZISTE...

MERGATOR 1, adj. verb. MERGE.
2. sm. Cel co merge: Magil ocrotiti de stele, ..,111
Inainte (vLam.).
MERGE (mere) vb. intr. 0 A se misca dintr'un
loc Intealtul cu picioarele, a umbla: De boa; ,
drept Inainte; m. la intImplare 0 A se transporta
intr'alt lot cu o trasurh, Ware, etc.: on caruta:
Mare A se duce undeva, a se Indrepta
spre un lor anumit: masa, 1a teatru, la scomil, la

Fig. 3128. Menuet.

MENUET

Dant trances obicinuit in veacul al

(p1.-tel sn.
xvi" -lea
3128) 2 Muzica ce insoteste acest
dant [tr.].
MINDNE...
MENUNE
I

MENZIL, # MEZIL (p1.-Huri) sn. Po. ta (caruta,

call, statia. : an purees din Tarigrad spre Moldova to cat
de menzil (N .-COST.); s'an alezat slujitori pre la mezilurt sir
Pre la margini (NEC.) [V.].

MERAR sm. V Vinziitor de m e r e: se await pe

vine fn

Buctuusti A pleca, a se duce: mergi slinfitoasia,

mamma, zise eel min, cu lacrami In ochi )CRS.) 0 A se

intinde pinh. Intr'un loc: poteca pint, In vtrful mun-

Bilrligiii Qi bragagili (L-Gli.).

MERAZ me- MIB4Z.

MERCANTIL adj. to Negustoresc, privitor la

negot 1 2 Care se gindeste numai la cl*tig [fr.].
MERCANTILISM dist. ter Tendinta do a clstiga
cu on -ce chip, Iolosindu-se de on -ce mijloc [fr.].

tomtit

saptezeci Qi patru de ani

toamna

corupe cu bani a X Soldat mercenar, lefegiu [fr.].

MERCERTE sj. ,. Negot, marfa, pravalie de

(BR.-VN.)

@ A trece (vremea):

pe zi ce merge; pe tit merge, cu elf trece vremea

Lucriltor care trheste din ceea ce ctstigh..

nittruntisuri (ace, a',11, panglici, nasturi, etc.), marchitanie [fr.].

MERCHEZ (pl.- ezuri) sn. Q F Rost: eine nn-f
Ole ul, poate scotoci in sorter eft pofteete (CAR.) 0

0 A Linde spre o tinth, spre un

aibh acelea*i insu$iri: toate mere due& neam (PARR)

1 A fi pe cafe sa aiba, sa ajunga la, sh, implineasch. :
slat de 52 de ant, merg pe 53; iaca en slut om de merg pe

din salariul sou, simbrias 2 Om pe care-1 pot.'

Stu diul m arfu ril or 11t.].

A o duce, a continua: toate mere ulna is

(BR.-VN.)

capht: fumes merge is peire (DLVR.) e A continua sn.

*MER CEOL 0 GTE sf.

un timp

MERCENAR 1. adj. Care se face cu plath,

care (se) lucreazh pentru bani Care face on -ce
pentru bani, In schimbul unei plati a X Traps
soldati Inrolati cu leafh, cu plata, lefegii.
2. sm.

Nu-i badita ca al
pierd de vii In codrii merei,
pod (de la un mat Villa la
se

poronca... Ca sa facii pod a, paste Dunare (N.- COST.).

gioasa in urma
[fr.

[m creme t; comp. ngr.

Liven. cu meri (R.-COD.).

MEREU 1. adj. t Neintrerupt, continua, care

Pumenire, pomenealii, amin-

boa, rasplath,
distinct tune,
citatiune eloSOU

(D.-ZAA4F.)

ST:Cce].

MERET (pl. -etnri sn.

MENTIVNE s/.

fat. ...de ce dar sd mA temp (VCa.) [tC.].

MEREMETISEALA (p/.-en s/. Faptul de a

se

apropia de un anumit timp: merges sere

@ A se desprinde, a se scutura : o

(GRIG.)

lovi data on mitele de -1 merse fubell (ISP.) lb inmuleete

eb pe Scala, de-t mere peticile (can.) C) A se trece, a

se Intrebuinta: ca et, nu mama miere Mina (SEV.);

0: uncle merge min, meargii et suta, cind s'au trecut;

cind am dat atitta bani, etc., nu mai joach rot

dach mai trebue addogat ceva pe deasupra 14 A fi
intr'o stare bunh sau rea, a o duce: afacertle merit

Socoteald: hal aferiml Inmost aka -ml mai vine is ...I

(ALECS.) a Tertip, marafet, *iretlic [tc.].

prost; semitnitturile merg bine; tot aga fi merges paste tot

locul, pe undo se naimea (SB.1 OD A 0 duce bine sau

e foarte mobil, de uncle *i numele lui popular de

to p A-i veni bine, a-i conveni: asta nu-mi merge

la socotealA e Treacii-mearial I fiel sh zicem ch. se
poate, nu in seama de asta: greu me= ma Intrebaei,
mama, darti aide. treacit-meargil oar.) [lat. mergre

MERCVRL sbst. te Metal lichid, de coloarea argintului, care se solidifich la 39 $i fierbe la +360;

argint via ": shrurile lui shit antiseptice foarte

active, dar Si foarte otravitoare [fr.].
MERCTJR1 sbst. * Planeta cea mai apropiath
de snare [fr.].

* MERCURIAL adj. A Care tontine mercur: aline

[fr.].

'MERCURIC adj. gt Se zice despre unii cornpusi ai mercurului earl contin mai putin metal
dent compu*ii mercuro*i [fr.].
MERCUROS adj. .Q Se zice despre unii cornpu$i ai mercurului foarte bogati In acest metal
[fr.].
0 MERE =RUE.
MEREDEU' (pl.-dee) sn. 4 74, Lenin zimtat Intr'o

parte cu care se frhmInth ca*ul,

rhu (cu sanatatea): cum mergi en sanittatea boinamiut

fi merge mat bine 5) A se putea: nu merge corn vrel

a se cufunda"].

# MERIDA (pl.-de) sf. A = CEST2: preotul...

stoats meride, adeca proscomidie, Dentru sufletul celuia ee-i
plAteste (ray.-346.) [ngr. ttspiaa].

MERIDIAN (p1.-ane` 1. sn. 0* ( ceresc), mare

cerc al sferei ceresti care contine verticala observatorului; pentru un lot determinat al suprafetei
pamIntului, meridianul este invariabil (f 3129)
0 Mare cerc Inchipuit pe sfera pamintului, care
trece prin cei doi poli *i prin zenitul observatorului
*i Imparte globul in doll& emisfere: erimul meri-

dianul de pe global pamintesc de la care incep s.

764

www.dacoromanica.ro

se numere longitudinile; Francezii au adoptat ca

lucru Ite Meritul comercial $1 industrial, me- MERdalie, ce se acordh conterciantilor *i industriMES
amilor care s'au distins In ramurile for de activitate

prim pe acela care trece prin Paris: Englezii calculeaza longitudinile duph primul care trece

prin Greenwich 1 0 6

3133); Meritul sanitar, mcdalie

o magnetic, plan vertical

ce se aeordlt persoanelor care

care trece prin directiunea aeului magnetic *i

orizontala a unei busole; E

s'au distins prin meritele for

In combaterea boalelor *i epide-

minor (

meridianul magnetic face

cu meridianul geogra fie

fr.

un unghiu care variaza

-it vb.tr. i A

dupa limp *i duph loc *i

se nume.ste declina (lune".

li vorerdasnpiic de:

0 risplatA

2 A-si atrage:

2. MERIDIAN adj. CD * Fig. 3129. Meridian ceresc.

Care prive*te meridianul P. P. Linia polilor sferei

10

Lillie
s J. ,

al unui loc Cu planul orizontului

4, luneth mobila in jurul
unui ax perpendicular pe axa
lui optich, intrebuintath ca
sit determine theridians unui
loc prin observarea ttnei stele

circumpolare (

0 pedeapsa

0 A avea tre-

Ecuatorul ce resc.
PLY. Merichanul ceresc al
toeuita.

sau
intersectia planului meridian
CereSC
NERIDIANA

bu luta aeeasta tire merits

o confirrnare 5

C) * Luneta

A bine)
a fi idns marl Fig. 3133. Meritul
servicii [fr.]. comercial i industrial.

'MERITAT

adj. p. MERITS

0 cere

3130

a.

MERIDIANA
2

pl.-ne sf. Pr-

'MERIDIONAL 1, adj.
Fig. 3r3o.
Care e de la miaLazi; tartle 0.
2. sm. Locuitor dintr'o tat% Lunetil meridians.
de la miazazi [Cr.].
MERINDA. sj. d MERINDE: am secs o bucati
de feature, ce-mi &Muse nasa mea ca

de drum

O MERINDARE sf. Trans. X

Basma In care se

(p1. -uric sn., MERIZISTE, NERIZISTINA sf. Trans. GiJ

Locul unde se odihnesc vitele la amiazi [m e r i z a].

0 MR.41.7
MIERI1J.

(GRID.).

'MEROVINGIAN 1. adj. = Ce tine de prima

leag% merindea pentru minrat la cimp: puse

MERINDE sf.

dinastie a regilor Frantei.

2. MEROVINGIVNII sm. pl. Prima dinastie a re-

(Rar.).

gilor Frantei fr.].

MERS pl.-surf sn.
Faptul de a merge
',ambit; 11 ounoso
0 Modul de a merge, uniblet :

pl. X Mincare co -si is omul

la drum, proviziuni: Cird de fete 41 neveste de la sat
aduc

(ALECS.) ;

una s8 -ti lei

rte (ISP.)

sg.

clnd at sil mergi in tale deparcata, totdeade drum (PANS); toms' qi el 141 isprlivise

[lat. mernda

'MERINOS sbst.

C;),

Uaie

creath a cares rash e importata

din Spania
3131 [tr.].
0 MERINTIC arty. (R.-COD.)Ne-

cu lina subtire
)

e 44"44

mai trenurilor. f oaie, carte, etc. in rare se alla Inseni-

MERS : mersura lui

O MERSDRA. (pl. -curl sf.
e ca di... in sus $1 apoi se lard Masi In los In ea (MAR.).

0,

MERTEPEA sf. numai in loc.: de la ,, de-a

rindul, cu rost, cum se cuvine: de om lua treaba
de la

(AI-Ene.)

[tc. m erten

MERTIC tpl.-Ice sn.

Masura mica cu care
se masoarh rail sau ovhsul de dat tailor: cantitatea de ovils ce intra In aceast% mhsura: celaulel
I

Fig. 3131. Oaie merinos.

MERIOARA (pl.-re) sf. * we- MERI$OR.

MERIOE. (pl. -oare) sn. * 0 dim. MAR
O Pomisor, originar din Siberia,
cu flori albe sau trandafirii, cultivat prin gradini pentru fructele
lui, numite rneripare", de marimea cireselor, de coloare ro.sie
sau galbena, din care se face dulceata. (Pints baccata) 0 Arbust
cu frunzele totdeauna verzi, cu
puncte negre pe partea inferioara,
cu flori albe sau rosietice, cu fructe
comestibile, In form& de boabe
ro*ii, numite merisoare" numit
coach25.", cocazar", merisorde-munte" sau smirdar" (Vaccinium vitis idaea) ( 313'21 0

11 zise calul... nu-mi dal... obicinuitul m de oval (TICS.)

0 At Mhsurli cu care se is oieirral sau vama la

1I 0 'rain, portie:

moara de la cei ce yin sa macine

pe toati ziva se da muri, jimbli, vin 51 mincare

e:

(C.-RAD.) ;

11 elesneso $1-1 trimit numa1 aeon la agie s8 -$1 is ...ill

[ling. m 6 r t 6 k].
MERTA er MMRTA.

$1 de

110010 (CAR.)

'MESAGER sm., NESAGDRA (pl.-re) sf. O Persoanh care educe un mesaj, care e Ins6rcinat% sa
in*tiint.eze ceva, vestitor 1 0 Persoanh care duce

pachetele dintr'un oras intr'altul [fr.].

'MESAGERIE sf. 430 0 Intreprindere de trhsuri
pentru transportul persoanelor sau mtirfurilor
0 Loc unde se primesc mhrfuri spre expediare
[tr.].

"MESAGIU (p1.-gu), MESA) (1)1.-ale sn.

sau ~-TURCDSC = CIMISIR 0

= PERISOR2
= BARBANQe 0
SCORD$ - DE - WRITE 0 = SMIR-

DAR 0.

O MERISTE = MIRT$TE.

unei boale

ti

nate orele de plecare sau de sosire a trenurilor.

jeasra de cele necesare pen tru

[m erinde].

.F

0 Inaintare, desvoltare:

si

MERIN ZARI SM. p1. Personagii la nuntale taranesti a

carol' atributiune e sit ingri(R.- COO.)

0 Misearea celui ce merge: a-$i grabi..ul

Miscarea unui mecanism: 111 ceasorniculul

dealt
1

Indem inatec.

ghtitul miresei in ziva nuntii

C NEMERITAT.

'MERITOS adj. Phu de n erit e.

0 MERIU MEM: olnd e spa merle, mat ales
primavara... prim... eine tie cc pesti (BRAIN.).
o MERIZA -leer vb. intr. Oaf. 4;), A se odihni
la amiazi (vm b. de oi, de vile) [lat. meridiar e].
0 MERIZATOARE sf Oas., MERIZIS, NERIMVS

fr.].

neste plAcinte tntr'o

Fig. 3234.

Meritul sanitar.

*MERITORIU adj. lre(lnic de stimil. de Mudd,

de rhsplath lat.

cerc gradat al chtui plan e

lixat in planul meridianului.
MERIDIAN 2

3134)

MERIT*

Insar-

einare de a duce sau de a spune cuiva ceva I

0 Lucrul pe care trimisul trebue sa-1 duch sau
sh.-1 comunice O 0 Comunicatiune oficialh facuth
corpurilor legiuitoare de puterea executiva:
Tronulu1 [fr.].
Shrachcios, de Infatisare
'MESCHIN adj.
pachtoash. 1 Sglrcit, calic, nedarnic CD Strimt,
lipsit de qmploare: Het e [fr. mesqui n].
MESCHINARIE sf. 0 Caracterul a tot ce
I

'MERIT (p1.-te sn. (D Ceea ce

face vrednic de stima, de rhsplath
sau de pedeapsh, vrednicie 0
Talent 0 Totalitatea bunelor calitIti ale unui

este meschin 0 Economic Impinsa pina la sglr-

765

www.dacoromanica.ro

calicie pl. Rautliti mhrunte, josnice:

MES- cenie,
tame sa urzeascii pe snbt ascuns tot fetal de Wrist si meEIS

soh initrii

(VLAH.)

MESCHIU

[fr.].

MISCHIU.

MESCIOARA. p1. -re s j . frit dim . rosA : oo o

tund& sedeau... oinoi put de lup

ro-

(1.-0114.

MESEAN sm. Cel ce sta la m a s a, mincind

lmpreuna cu apii: mesenit se intreoeau... sd -mt des o

Mee aft mai placuta despre caracterut... soporulut

((.-GH.)

$ MESERATATE s/. 0 bAraCie: agiuta miselului

(ps. ecru.) Mild [rn e s e r].

MESERCTU sm. Macelar [comp. srb. mesa r-

e].
$ MESERERE sf. O Mild: Uwe mesertre Domnuld,
si gludetn tnturoru obidnitilor (ps,sc8.) 11 Slujbd, dregatorie: rogu-te sii sooti pre ontarele den caters mese

(PS:SCH.)

1>X1--

MESTECANAS sm. 4, Varietate de in es teach n,

cu coaja alba sau brun-cenusie

cu pete albe (Betula pubes-

Fig. 3138.
MestecAnaf.

cens) ( -1 3138).

MESTECANTS (pl.- isuri)

sn. 4 Padurede mesteacani: tuna movie zimbea

mirata prin

dd (Sao.).

MESTECATOR, -TOW adj. si sm. f. Care

[mesteca'].

$ MESTII er MU.

MESERIA$ sm. Cel ce are o m e s eri

mestesugar.

MESTECA5 (-eo) = AMES-

TECA...: aural oel carat... ei-1

O MESTECAU sbst. 0 /ten. Trans. Fachlet,, melesteu, lenmul cu care so rnesteca mamaliga

MESERI (-eresc vb. tr. si intr. A sdrdci: nu ',o-

[in e s e r].

masticare).

',11f\Y'

mesteca.

[lat. mls r e r e].

men! ale noastre farit-de-legi... ca meserimu foarte

de tones ce era, nisi imbnalltura din

gar& nu ti-o mesteca (CRG.) [lat.

(SB.).

din 'nitrate pacatosului (PS.-SCH.) flat. m I s e r].

(PRV..MB.)

[lat. masticfnus].

teca c'un satanic mare grin! acela

*MESENTER we- MEZENT$R.

$ MESER adj. Shrac: scoateti maserul si miselul...

rare

(SAD.)

MESTECA' (-ec) vb. tr. X A farama cu dintii $i

a amesteca bucatele In gurd:
v,

spurcd s1-1 mesteca (Fay.-sta.); rues-

O MESELNIC sm. 0 /ten. (CIAO.) = KESEINN.

de

incanunan valceaua

MESI,t MESTII, # MV$T1 stn. pl. 0 1 Cizmulite de

e Indeletnicirea cu o arta me-

piele firth ce se purtau odinioara Incal1Ind picio-

douAsprezece meserii, treisprezece sitracii, cel ce exer-

mestit ascutiti la yid (volt) ; isi asvirlea papucii, de ramtnea

nnmai in mestit (ALECS.) ; incdltat cu mesi si papuci de
a-i da mina, a
saftian galben (m.) ry A-1 da

MESERIE st.

rmaid., rue$tesug: fete et baieti trebue sa Invete un meetesug, sa alba o

(I.-GH.) ; 6 : o .0 plateste cit o movie,
cel cc slie o meserie isi cistigd cele necesare vietii;

rul p Ina la glezne $i erau prinse de ceacsiri: inainte

de a intra in casa, vizitatorul lase la u$a papucii 51
Se prezenta numal In
in picioare purtau papuci au

cith prea mite meserii, moare adesea de learn', 9 2 Prolesiune : meseria de medic; meseria armelor
[comp. MESEnRE 2 ].
MESERNITA, Ban. DIESARNITA (p1.-te sf. MaMarie: trunclilu de meserniti si prAvAlie de came doubtsese (CANT I

euteza. g' C) L Astazi: pantofi taranesti Multi din

bucati de postav [tc. m e s t].
MEWNA (1)1.-al sf. 0 1;4 Piele de ()die thbacith:
cizme galbene de
cu botul ascutit
) 2 pl. Mold. a)
Nadragi de me$ina purtati de taranii chiaburi
(MAN.) [tc. In e i i n].
ME*NITA (p/.-te) sf. Mold. X i\lincare prepa-

cAsapul zdbovindu -se In... mesarnita... dap&

lucrul sau (part) [comp. srb.rnesarnica].

*IVIESTA sm. i4 NI intui tor fagaduit de Dumnezeu

In \ echiul Testament: lumea se astesta la venires
aunt
culla a unui Mintultor (fsP.) flat.].

rata din meiu pisat $i lapte dulce [comp. srb.

mje$nica].

MESISOARA (p1. -re) sf. VT dim. rd4.8A.

t MESIT sin. Trimis, miser, mesager: nu trecu

bad mutt si tam sosird alti not mesiti ai vizirului (Baw.)

[ngr. tisaivic].
MESITA' (P1.-te) sf. tri(

MASVTA: is luminarea

81-o puns pe mesita de Hasa pat (VLAH.).

t M.VSITA.2 (pl. -te. -ti) sf. Lund [vs1.].

*MESMERISM sbst. Doctrine magnetismului

animal, expusd In a doua jumittate a veacului al
xvin -lea de medicul german Mesmer [fr.].
*MESOCARP sbst. Partea carnoash a fructului, cuprinsh. Intre epicarp $i

endocarp (

3135) [fr.].

*MESOTORAX sbst.
4 A doua parte (al doilea inel a torarelui
insectelor, de care shit
prinse aripile ant erioare

MESTER . sm. 0 e Cel ce a Invatat o meserie

$i o exercitd:

dulgher, alder, zugrav ; 0): ((wal se cu-

: ~al strict gi dregs de frica, se nice

In ironie unui mestesugar prost ; de aci: mester(u)stria, meste$ugar prost, care nu -$i pricepe meseria
noaste la lueru;

51,

O Lucrdtor indemlnatec, dibaciu

Me$te$u-

gar care lucreazd In atelierul lui propriu.

2. adj. 0 Dibaciu, Indeminatec: a foss odata on

vitiator toarte

(ISP.) ;

mut& sit le Inirumuseteze... din da-

rn! miinilor lui e pi ralidatoare (VLAH.) 0 Female sau

A, Si ca sj. mestera. care se pricepe la vraji $i

la farmece, vrdjitoare: e chinuita As dahuri, gi nn-1
baba

pot da de Imo... toate babele e (CAR.); colindase Pe furls lain

satele dimureiur dupd mestere pi cArturArese (Oom.) [ung.

mester< germ.].

0 IVISTER-ORINDA (pl.-de) sf. Trans. Oa*, Ban.

ao Grinda mai groasa $i mai solidh la podul casei

Fig. 3135.
Mesocarp.

picioarele mediane
(
3136) [fr.].
*MESOZOIC adj. aka Calificatiune data terenuri'or secundare
$i

$ MESTE (meso) vb. tr. A turna (yin, etc.) In pa-

bar [lat. mls Ger e].

taranesti care sustine celelalte grinzi ale tavanului: beteaga... s'o duel in millooul casii sub

ten.,

[1.111g.].

METERT (-Orem) vb. tr. F 0 6) A lucre, a fa-

brica (ea un m e$ t e r): Dan mesterea on briceagul on

citrucior pentrn fetitit (VLAH.) (Y) A face, a execute.
MESTERTE sf. Maestrie: name nu era liarnic sit, intreaca in mesteria lui (se.) [m e $ t e r].
$ MESTERVG...
ME8TE$VG...: on mare - silase de scot noel izvor pin& in tats pamintulai (pay.-)413.)

[fr.].

MESTEACAN stn. *

Copac dc padune, cc ere-

[ung. in es terse gl.

$ MESTERUGUI (-uesc) vb. tr. $i intr. A m e$te-

ste in regiuni-

le muntoase,
caracteristic

sugi : sapa pamintnt si mestersuguesc de gases de acele vine

de izvor de apt (PRV. -MB.).

prin coaja- i

MESTER(U)-STRICA SM. so- blEsTEH 1 c).

face transver-

talent, pricepere: sten tolitniti pe niste... velinte, lnorate

on
ay.) 1 0 Meserie: fete pi btieti trebue sa inveta
nn ~, s& alba o mesenle 0.-om.); (0: ~al la om e bratara
de aur, cel ce cunoaste o meserie posed& un izvor de

MESTESTJG (p1.-gont) sn. 0 Arta, maestrie,

alba ce se des-

sal (Betula

verrucosa) (
3137): 1st ire-

Fig. 3137. Mesteacan.

murk frunzulita citiva (((,i subtiri, crescati pe virfurile mun-

Mar (Kam); master:en', dreptf ss albi oa nigte luminari,

bogatie C) Tertip, $iretenie; iscusintli, dibdcie: se da lute jos din oapra trasurit

766

www.dacoromanica.ro

st,

c'un ((ilia de

zmeul... stia alto ...ui prin care s000tea ca-1 va pierde mai lesne (se.) [m e*t C r S U gl.
prinde cucosul (ego )

METEUGAR sm. (f) Cel ce exercita un m e$t est; g, meserias.

lelor 0 De metal, ca un metal: Incitt ..., ; sunet ..; NAE..

. mare usa de Tier se Invfrteste din Mini o'un sartlit ..
(VLAH.) [rn].

METALI Ct ESC ad). ,AS Care contine substante

METET..TGARET, mEgrEsuct/tRIT adj. Dibaciu, Indemlnatec, iscusit.

metalice: st In satul Slatina... este apa metaliceasci

scopulut el

METALOGRAFTE sf. aka 1 Descriered meta

lelor 2 *Uinta care trateaza despre metale [fr.].
METALOID sm. 0 (pl.-de) sn. as Ori-ce corp
simplu, ram conducator de caldura $i electricitate,
lipsit de luciul zis metalic; mai toti metaloizii slnt
gazo$i sau solizi (oxigenul, clorul, fosforul, iodul,
sulful. etc.); numai bromul este lichid [fr.].

METE UGI (-gen) vb. tr. 0 A lucre cu m e $ t e $ u g, cu dibacie, cu iscusinta () ( A unelti, a urzi.
METEUGT:FLE sf. 0 Faptul de a m e $t e$ugi 1 Dibticie, iscusinta, pricepere; maestrie: cu eta
cu oft& mAestrie, ajunge is implinirea
(BR.-VN.).

METEUGIT adj.@ p. MESTESUGI 1 C) Lucrat cu arta. cu maestrie, cu dibacie 0 Artificial.

METEUGOS adj. Iscusit, dibaciu, care se

pricepe la In es t esu guri un talpoiu de baba, mestesugoasii la trebile sale, cum a stredelul draculul

(CRC.).

T I MSTII PP" NW.

'METABOLISM sbst. Totalitatea transformatiunilor pe care le Incearch organismele vii prin
misearea nutritive, prin efectul asimilatiunii $i
desasimilatiunii simultane [fr.].
METAC4RP sbst. p Cele cinci ()ale lungi care
alcatuesc scheletul palmei (
3139) [fr.].

CARP

METACARPIAN adj. 0

METACAR

O Ce tine de metaearp : oasele

metacarpiene O Ce corespunde

metacarpului [fr.].

METACNTRIC adj.

2!,

'

Privitor la metacentru, ce,

tine de metacentru : curb& 1

[Cr.].

METACENTRU (p1. -ire)

sn.
Puncial de intlInire al
verticalei centrului de gra- Fig. 3139. Metacarp.
vitate al unui vas cu directiunea rezultantei presiunilor laterale pe care apa le
exercits asupra vasului chid se apleaca mai mult

Intr'o parte dull In alta; pentru stabilitatea

vasului, trebue ca metacentrul a fie deasupra

centrului de gravitate [fr.].
"METAFIZIC I. adj. 0 +++ Ce tine de metafizica
0 Prea abstract.

2. METAFIZICA s f. C) 4.14. Partea filosofiei care tra-

teaza despre primele principii ale cunostintelor

noastre $i despre ideile universale O Aburul abstractiunilor; analiza amanuntita a sentimentelor, a pasiunilor 0 Partea cea mai than a unel
$thnte [fr.].
METAFIZICIAN, d METAFIZIC SM. +++ Cel ce

se ocupa de metafizica: metalizionl nostru se Winds SA

se ulte (EMIN.) [fr.].

"METAFORA (pl.-re) sf. 42 Figura de retorica

prin care se transports Intelesul propriu al unui
cuvInt asupra unui alt Inteles care-i convine nu-

mai In virtutea unei comparatiuni sublntelese.

Astfel, clnd zicem: pdmiivara viet11, am Intrebuintat cuvIntul urlmtivarti prin metafora; poetii for nu

gamma in univers destule metafore 51 comparatiuni pentru

apoteoza erollor (EMIN.)

[fr ].

METAFORIC adj. O Q7 Ce tine de metafora

O Plin de meta fore [fr.].
METAFRAZA (pl. -ze) sf. 47 Interpretarea sau
talmacirea unei scrieri In alta limn. [fr.].
t METAHIRISI (-1sese) vb. tr. A obicinui, a se

folosi de ceva: nu mat metahirlsesc de molt catea ou catmao

(MAR,) [ngr.].

METAL (pl. -ie) sn. aka Ori-ce corp simplu, bun

condueat.or de caldura $i electricitate, opac $i lucitor, ductil $i maleabil, precum: fierul, plumbul,

aurul, argintul, etc.; toate slnt solide, afar& de

mercur, care e lichid, $i de hidrogen, care e gazos;

e pretioase, aurul, argintul $i platina [lat.].
"METAL,EPSA (pl.-se) sf. Q7 Figura de retorica

prin care se exprima antecedentul prin conse-

cuentul sau reriproc. Astfel: a trait pentru a murit

(antecedentul in locul consecuentului); 11 jelim in
loc de a murit (consecuentul In locul antecedentului) (fr.].
MET4LIC adj. 0 akill Care apartineclaseimeta-

din care beau st fact si bat (C.-RAD.).

"METALIFER adj. Ali Care contine unul sau

mai multe metale: rocs a [fr.].
"METALIZA (-1zez vb. tr. 0 A face ca un corp
sa capete proprietati metalice 1 A acoperi cu
un strat subtire de metal () A acoperi cu un
strat de plombagina [fr.].
.

METALOTERAPTE si. / Metoda de vinde-

care a unor boale nervoase prin aplicarea pe corpul bolnavului a liner placi metalice [fr.].

METALVRGIC adj. R Care tine de metalurMETALURGTE sf. 5 Arta de a extrage metalele din mine $i de a be purifica [fr.].
METALURGTST sm. R Cel ce se ocupa de
.
metalurgie [fr.].
"METAMORFIC adj., Cristalizat prin actiunea ealdurii centrale: roca .-,11 [fr.].
METAMORFISM sbst. , 0 Calitatea unei
rote metamorfice 0 Transformarea terenurilor
prin actiunea caldurii centrale [fr.].
gie [fr.].

"META1VIORFOZIN (-ozez) vb. tr. i re fl. 0 A (se)

schimba, a (se) preface printr'o metamorfoza 0

A(-$i) schimba, a(-$i) preface exteriorul, caracterul propriu: stmt ca to iubesc in destul ca sit ma metamortozez Indatii fALEC8.) [fr.].

METAD/IORFOZA (p1.-ze) sf. Pretinsfc

transformare a unei fiinte omene$ti In animal, In
planta sau chiar Intr'un obiect netnsufletit, prin
vointa zeilor sau prin meste$ugurile vrajitorilor;
metamorfozele slnt frecuente In mitologie $i In
lum ea basmelor 0 4 )43e. Prefacerile mai mult sau

mai putin numeroase suferite de corpul unei insecte, unui crustaceu sau unui batracian, de cind
a iesit din ou pin& la starea-i perfecta Schimbare destivir$ita, prefacere care intervine In existenta unei persoane, In starea ei socials, In exteriorul sau In caracterul ei, etc.: am asoultat ou toata

atentiunea, nopti tntregi, povestirea acelei metamorfoze e.-OH.;

[fr.].

"MET.tW sbst. Z Gazul baltilor sau protocarbura de hidrogen (CH') [fr.].

O METANA., t META= or MAT&NIE.

"METAPLASM (pl.-me) sn. 121 Modificarea for-

mei unui cuvint prin scoaterea, adaugarea sau

schimbarea unei litere sau unei silabe [fr.].

"METAPSTHICA sf. +++ Studiul faptelor care
par supranaturale, In spec. din domeniul spiritismului [fr.].
*METARGON sbst. 12, Corp simplu gazos des-

coperit (In 1898) de chimistul englez Ramsay

[Cr.].

"METASTAZA (p1.-ze) sf. 0 F Deplasarea. sediului unei boale (D if Localiziiri secundare $i

generalizarea unei boli localizate la Inceput cc

Figura de retorica prin care oratorul arunca In

spinarea altuia faptele pe care e slit sa be marturiseasca [fr.].
METATARS sbst. 0 Cele cinci oase de la talpa
piciorului titre Incheietura $i degete (- EI 3704) [fr. .
"METATEZA (p1.-)ze)sf. Ca Mutarea din locul ci a unei litere Intr'un
cuvInt. Astfel potropop In loc de protopop

[ fr.].

METAT ORAX sbst. 4 Segmenosterior al torace-

tal sau ineful

Fig. 3140.

lui insectelor (M 3140) [fr.].

Metatorax.
METE/W1g (p/.-tehne) al. 0 De-

fect fizic sau. moral, cusur: 111'81I1 vindecat de meteahne

767

www.dacoromanica.ro

MET

51 Itear 11 Iniiiimat 19. mune& serioasit

MET- poeztel
Stricaciune, vatamare.
MET 0 METEHALT sm. Oaf. Prost, natarau

113R.-VN.)

(EIRL.)

Locuinte destinata pentru $ederea calugarilor,

departe de sediul manastirii tor, Intr'un ora$, etc.

(sM).

0 METELEU Trans., METELAII Ban. sm. Natarau,

prost: Era mut in patrn dung!, Meteleu Cu urechi lung'
(RET.).

"METE.MPSIC9ZA sf. +++Doctrine care admite

trecerea sufletului dintr'un corp lntr'altul, (WO
moarte: Egiptenii avean pe deplin dreptate en metempsicoza
for (EMIN) [fr.].

*METEOR sm. 0 0 Ori-ce fenomen ce se pro-

duce In atniosfera, precum: ploaia, grindina, ceata,

vIntul, tunetul, curcubeul, etc. 0 Persoana

care are renume stralueit, dar trecator [fr.].
*METEORIC adj. C) O Privitor la meteori
0 *Fier bolovan de fier cazut din vazduh $i numit adesea aerolit" [fr.].
*METEORISM sbst. F Starea pIntecelui meteorizat de gazele Ingramadite In tubul digestiv
[fr.].
"METEORIT sm. * Aerolit [fr.].
*METEORIZA. -izez vb. tr. F A umfla si destinde pintecele prin Ingramadirea de gaze In tubul
digestiv [fr.].
*METEOROGRAFTE sf. 0 Descrierea meteo-

rilor [fr.].
'METEOROLOGIC adj. 0 Privitor la meteorologic; Enonle
semne conventienale adoptate
(de la 1873 incoare) de meteorok gistii tuturor
tarilor, spre a lnsemna figurat diferite stari ale
atniosferei (

3141) [fr.].

6\9 Poleiu.
Ploaie.
e-s Curcubeu.
Grindina.
Fulgere fara tunet
-Q_
sau fara trasnet.
Rouh.
Turturi de ghiata. T Tunete fara. fulgyre.
* Zapada.
Brume.
Mazariche.

V Chieiura.
-db Furtuna.

Vijelie.
Ceata.

Viscol.

..yk

Aurora boreala.
1nel In jurul soarelui.
Halo.

*METOD (pl.-0840 sn. METQDA.

*METODA (p1.-de) 8/. 0 Modul de a spune sau
de a face ceva cu oare-care orinduiala, dupe anumite principii 0 I. Orinduirea materiilor $i ideilor lntr'o carte sau In predarea instructiunii in asa
fel Incit eel ce citeste sau Invata sa poata pricepe
mai bine: metoda el programul for de Inv/it/Unit era aceIasi pentru toys iNEGR.) 0 It Titlul unor carti ele-

mentare, in spec. pentru Invatarea unei limbi: de

limba Wind; rr franceza 0 .1 Carte didactics mu-

zieala dupa care se Invats cintul sau cunostintele Incepatoare ale unui instrument de muzica:
- de piano, de vioarA In istoria naturala: clasificatiune C) Fel de a fi, obiceiu, apucaturi particulare [fr.].
*METODIC adj. 0 Facut cumetoda, cu orin-

duialaTC) Care are metoda. 11 C nmET9Dic [fr.].

*METODTSM sbst. A Doctrina religioasa a metodistilor [fr.].
*METODTST sm. A Membru al unei secte reli-

gioase protestante (intemeiata in 1720 de Wesley) ale carei doctrini sint foarte severe [fr.].
*METODOLOGIE sf. ft Partea stiintei care se
ocupa cu metoda, in spec. cu metoda de predare a
unei stiintv, a unei limbi, etc. [fr.].
METOH w METQC.
*METONTMIC adj. 0.1 Privitor la inetonimie[fr.].

*METONIMIE sf. 47 Figura de retorica cu

care se exprima efectul prin cauza, cauza prin

efect, continutul prin continator, lucrul prin locul

unde se face, obiectul posedat prin posesor, concretul prin abstract: Marts" in boo de rAzbolu",
Iaurii" In loo de victoria'', a boa un Daher de vin",
Penteleu", in ice de

eascaval de Pentelse, se citeste

[fr. .

In Homer" slot exemple de

*METONOMAZIE sf.CV Schimbarea land nume

propriu prin traducerea lui in alt.&

limn. Ex.: Samoil Mice In toe de

Samoil Klein" [fr.].
*METOPA (p1.-pe) sf.

e,n

Fie-care din spatiile dreptunghiulare sau patrate,

Fig. 3141. Semne meteorologice.

"METEOROLOGIE sf. 0 Partea fizicei care

studiaza fenomenele ce se produc In atmosfera.
si chestiunile In legatura. Cu acestea [fr.].
*METEOROLOGIST sm. 0 Invatat ce se ocupa cu meteorologia [Cr.).
METEREZ (pl. -eye) sn. X 0 Intaritura militara,
bastion, sant, reduta: clued ce ma

cam riinite. In
eu asalt un rind de
Wept (mon.) 0 Gaud., deschi-

_L

zatura lntr'un zid de aparare a

unei cetati, prin care cei asediati Impusca asupra navalitorilor

3142): In zile de nelinfste... ze- -z
(

[ngr. tre.tOxioy].

onogial

adesea Impodobite eu ornamente, care, in friza dorica.,

separa triglifele uncle de

altele (

3143): stain admirind frumoasele metope dintre

triglifele trizei exterioare ale

INEGR.) [fr.l.
*METOPOSCOPIE sf.
Pretinsa arta de a prezice
cuiva viitorul dupa examinarea trasaturilor fet,ei [fr.].

Partenonului

-I II fit

Fig. 3143. Metope.

*METRIC adj. C)Privitor la masurile $i greu tat ile

can au ca baza metrul si unitatile care deriva din-

-.

vorau usile de tier 51 s'asezau ott

!lintels la A.(1 (VLAH.1 [tc. m e t e - Fig. 3142. Meterez.

riz.

METERHANEA pm- MEHTERHANEA.

'METICULOS adj. Migalos; prea scrupulos,

care se tome de on -ce lucru mic $i neinsemnat
[fr.].
*METICULOZITATE sf. Caracterul unei per-

soane meticuloase [fr ].

*METTL sbst. it Rad icalul alcoolului me tilic[fr.].

lichid incolor, volatil
*METTLIC adi. Gr Alcool

si inflamabil extras din lenin prin distilarca Intr'un vas Inchis [fr.].
*METTS, mETIsA adj. si sm. I. 0 0 Nascut (a) dintr'un tats alb si o Indiana (din America sau dintr'un tat& Indian $i o mama alba Nascut din
doua animate de soiu diferit, corcitura 0 VeFrtll produs din amestecul a douti. specii diferite

A 0 Sucursal& a
unei manastiri mar', puss sub protectiunea aceMETOC, METQH (p/.-toase) sn.

steia : pleearam sit vizitam un match al raAnlistirii

(ALECS.P1

tr'Insul: sistemul ...,(er TAB.XXXV.r) w Care sta In

raport cu picioarele versurilor sau cu compunerea

versurilor la vechii Greci si Romani: vers [fr.].
*D/ITRICA1 (171.-ei) sf. >r Btiinta cantitatii silabelor in cuvintele grecesti $i latine [fr.].
MTRICA.2 (p1.-ce sf. Condica In care se In-

seriau numele color nascuti sau botezati [pol.

metryka].

"METEITTA (p1. -to sf. # Inflama-

tiunea matricei [fr.].

*METROLOGIC adj. Privitor la

metrologie [fr.].
METROLOGTE sf.

0 Studiul

greutatilo si masurilor la toate po-

poarele 0 Carte care trateaza despre

acestea fr.].
*METRONOM (pl. - name) S71 J

Instrument cu pendul care indica

dupd anumite gradatruni miscarea
precis& ce trebue sa aib& executia

Fig. 3144.
Metronom.

unei bueati muzicale ti] 3144) [fr.].

*METROPOLA (p1. -le sf. OO 0 Scaunul thrii,
capital& c 0 eTti Ora$ unde se afla o arhiepiscopie
CD Statul in raport cu coloniile sale [fr.].

768

www.dacoromanica.ro

rommisitimi

Mingleint
KOHHIBROOOM plIWORIIIMMORRUM6!;:

MUUMUU IftWOOMMUHOUUflUq%iiN

www.dacoromanica.ro

MET- 'METROPOLITAN j. adj. 0 Ce are caracf-. terulunei metropole: ores

M I - bisericit

0 A Arhiepiscopal:

2. (p1.-ne Sit. 444

Drum de her in inte-

riorul unui ores, cu tre-

"METRU sm. 0

Unitatea care, In sisternul metric, serveste

la masurarea lungimilor si de la care derive
toate celelalte masuri

intrebuintate In acest Fig. 3145. Metropolitan.

sistem. Metrul este a
zece milioanea parte din sfertul meridianului pamintesc
Masuril de lemn, de metal sau ,de
2

panglica care are

lungimea until metru
3146 I

cf,etr/

linear, de

cub 0

ss pAtrat,

midi.

mielele
a gn

Ila].

= MIA 0 Arsic de

s de copil, up CO-

s de eopil, plait nu era

(1SP.).

'MIASMA (pi.-me) si. 0 Termen CU care se denu-

Fig. 346.
Metrul este a zece miiioanea
pane din sfertul meridianului
plmintesc.

melor 0 Duhoare, emanatiune bolnavicioasa:

pl. m. met, f. mele):

a scoate la , a scoate la vInzare prin licitatie: acest

camAtar it =tea cite o mole lit (I.-GH.) itei.

MEZDREA, MEZDREALA (p/.-drele) sf. Trans.
Ban. iCONV.) (POL.) (LIM) re''' Cutitoaie [m e z d r ij.
MEZDRI, MIZDRI, MEJDRI (-me vb. tr. 0 A jupui

de came (pieile , a carnosi 0 A jupui copacii de

eoaja (vale.): dA fuga, ea oile ineidrese pomii (RV. -CRG.)

A ciopli cu cutitoaia I 0 0 A risipi, a toca, a papa (banii) [sl. mezdrit i].

MEZEL (p1.-iuri) sn. X Tot ce se man Inca. In mici
carditati inaintea mesei (saraturi, masline, icre,
sardele, etc.), spre a deschide pofta de mincare:
(CONV.)

olte un ss, cite un paharut de vin

(VLAH.) ;

bdcanul a Inc/treat

un cos mare on fel de fel de purl 51 en vre-o doudzecl de

(CAR.)

[lat.

meau altadata particelele invizibile provenite din

deseompunerea substantelor organice animale sau
vegetate, mai ales in balti; se atribue astazi macrobilor efectele care se atribuiau odinioare rams-

a mea, at met, ale mele pron. pos. [lat.

stiale de yin

GK. -Bas.)
OSP-)

MIARTA (pl. steno) sf. F 0

vInzarea ce Se face en
se. se IntAreaseil Cu hotarIre (LEG. CAR.) ;
131-121 optzeoi de mil de galbeni a numArat Green' la A., (VLA11.) ;

Trans.

trInteste pin&

(pl. miele)gt. c

IncA de 'elate luni

*wrpxicA sf. Cl Stole de bumbac (adusa. din

Mexic).
*MEXICAN 1. adj. 0 Din M e x i c.
2. sm., himxic6NA (pl.-ne) sf. Locuitor (locuitoare) din Mexic.
*MEZALIANTA (p/.-te) sf. Casatorie cu o persoana de un rang cu mult mai jos [fr.].
MEZAT (p/.-turi)sn.tgelanzarepublica,licitatie:

--1

pil mint, pipernicit: ti tem 0

calul sm ease mea; oopili mei; cartile mele.

m 6 u s].

prinde ye zmeu 51

la brill In pamInt (se.).

MI4LA

[fr.].
MEIJI. adj. pos. m. (I. mea ;
g. Al

(CRG.);

se ritileisera ye cimpte

turile de cite imam

0 cub, unitate

vers grec sau latin

mine, pi
ti-oiu 1ngr1/1-o ea s1 pe-ale mele am) ; si
data ti-o Imams& ei, nnul de-o mini si altul de militate

, $1 costita de purees

unitate de masura
do suprafata, egala
cu un patrat cu la-

toate de cite 1 metru

>t< Piciorul unui

buinteaza uneori in mod expletiv: las'o In turmit la

din scara muzicala ( 3147) [it.].

MIA (p1. mime) sf. 4d Mid de
parte femeiasea: c'a mincat carne de Fig. 3547. Mi.

lungimea unui me- 0

tru, In opozitie cu m
inetrul patrat sau

de masure pentru
volume, egala cu un
cub ce are laturile

'MEZZA -VOCE sbst. J Jumatate voce; can tare cu intensitatea redusa, cu mai putin volum
de voce [it.].
'MEZZO-FORTE adj. gi adv. J Potrivit, in
ce priveste taria vocii; cu o voce mijlocie intre
piano" si forte" [it.].
'MEZZO-SOPRANO sf. ) Cintareata cu vocea mai putin ilexibila dealt cea de soprano [it.].
MI', -MI, MI- pron. 0 Pe" V:r C) F Se Intre-

*Mr sin. j Numele treptei a treia

66

ea-

rent sau

MEZIT sm. 41!. Peste de mare, numit $i rnegit" sau baealiar" (Gadus cuxinus).
MEZOZOIC MESOZQIC.
MEZUINA me- MIEZIIINA.

nuri care circule. mai

mult pe sub pamint () a
3145) [fr.].

trineascA, ca mezini ce sIntem (eau.) ; mezina din ce In ce

se !Aces mai slut& (CAR.) [vsl.m6zinu].

[refacut din tmezel e, p1. din

*mezea< tc.meze].

MEZELIC (pl.-munt) sn.

atmosfera e Imputitil de miasma fetide

(ALECS.) ;

mele infecte ale slugirnleiei reactionare

(CAR.)

vtntul

puternie al 11beralismnlui.., a curatit atmosfera de miss-

[fr.].

sm. X Cepetenie peste o m i e de oa-

MIA

meiu.

Lingoare, tifos.
MIATJ11. interj.k Imita strigatul pisicii: se sperie
si prin casd Incepe a alerga, Si 1 ....I cu un glee groaznio

t MIATA sf. Ban. Oas.

a tipa si a

Strip. (PANS).

2. sbst. F 0 Ott ea mei

clipi din ochi 0 A no zice nici

Intr'o clips, cat ai

(CAR.),

a nu rosti

nici un cuvint.
MIAUNA, MTEmiA (mama, mieun) vb. intr. I

refl. 7.kA striga ea pisica, a miorlAi: In pod mien's& motani1 (EMIN.) ; motanul din eastel mieuna (EMIN.) : mieunIndu-se ea o aisle& cu coada Mist& (RET.) [m i a ill].

MIAUT (pt.-to) sit. . Mieunktura, strigatul pi-

sicii:aujLeae ...ale lung! si Indolte ale motel:mini

(EMIN.)

O MIAZA-CALE sf. Jumatatea drumului: Clnd

an lost in miez de

[miez +cale].

S'an Intilnit cu stints Lunt

(SRL.)

MIAZA-NOAPTE sf. 0 C Nord: dinspre -., de

LAH.) CD A Lltl

sub on desis de silleff, apare Oltul

fel de naluca ce umble. la miezul-noPtii pe la

rasp anti! : 81 tot pe lIngli garduri, ca

ca s& nu-1 slink&
--- GRIUnici ctinit, aide, aide, pine ajunse (ISP.)
NUGR.U; CIORMOIAG 0; SOR-CU -FRATE [lat. mediam

noctem].

MIAZA -ZI sf. 0 Sud: ocheanul .de la

uscat Aravia

(N.-COST.)

Mind pre

[lat. in a diam diem].

MIC adj. 0 Care are putine lungime, supra-

X Mezel : a intrat 112 eh-

sa-gi prinzil Comma on un ctocan de rachiu gl en

oeva
(CAR.); oaspetii... cazura pe ferfurille on
/mecum cad litenstele pests holdele plugarilor (FIL.) ID Se-

minte de dovleac muiate in sare si prajite 0 T

Dres, aroma [tc.].
MEZENTER, NESENTER sbst.
BEzgR.
MEZIL mENziL.
MEZIN 1. adj. i Cel mai tiller (din copiii aceleiasi familii) 0 p Degetul c (VOR ) degetul cal
mic.

.
sm., ntEzprA. (131.-ne) sf. Copilul eel mai mic,
eel din urma nascut: not sit raminem ale!, In case bA-

o test A; o nuels ...41;

nthmscula 1' 0 A ca.run stature. e mai pre jos de cea obicinuita, scund:
un "1"w ; Po- STAT 1 CD De o virsta fragedo.: on coon
de
din copilarie; mai s, mai tiller: e mai

fate sau volum: un erelon

esr.DVGET

d Liter&

se
declt sore -sa ; sw- MARE' (2) (2) es # Minor:
ohiamft pinA In 25 de ani, tar& de-ao3lea Inainte se chianift
mare (pnv..mellr C) Putin nurneros: o armat& soiclf C) Pu-

tin important, putin considerabil: on ores sic; o

avere mica 8 F Josnic, meschin: on suflet
la
suflet [lat. vulg. 'm focus = gr. dial. lincv.66 <
p.txpi3c].

'MICA sf. dada Plata straluciloare care se des-

770

www.dacoromanica.ro

face In paturi subtiri, transparente si cu lucid me-

talic; intrebuintata in be de geamuri, pentru facerea sticlelor de lampa,

etc. (L 3147): slut mo-

biectelor ce se pot vedea

numai cu microscopul

vile de nisi') ourat, In care

solnteie mote de ",

[fr.].

O Scriere care trateaza

despre cercetarile niicioscopire [fr.].

(aci.)

"l* MTCA. sf. Mold.

clip& : intr'o

MICROHM, MIC-

Minuta,

intr'o clipa '1

0 Mold. Pe ", pe coas,
la fie-care moment, in
de ceas,

fie-care clipa : and elm eu

Fig. 3147. Cristal de mica.

cum ma alms De ',ape ceas

(ALEcs.) [lat. mica fartma."].

aka Care tontine mica
*MICACEU adj.
O Care searoana cu mica [fr.].
`MICAWST (pl.-turt)sn. 41,15; Roca Cu InfatiI

sarea de paturi suprapuse alcaluita din mica si

Quart (fr.].
MICHIDUTA sin. Z'1 Unul din numeroasele
nuiniri populare ale necuratului.
MICTMEsf. i Putina Intindere In lungime, suprafata sau volutn, micsorime' 2 F Josnicie: de
sullet; vda, simt, Inteleg toate micimile lumii (DLVR.) [m i C].

'MICR-, micRo-, prefix care se pune pe linga un

nume, spre a indica ca a vorba de a milionimea
parte a unitatii: micro-farad [fr. < gr.].

*MICROB sm. F Nume dat unor organisme microseopice, animate sau vegetate, care se desvoltd In ferrnen-

tatiuni si carora
li se atribue cele

mai multe din

(abreviat p.a.) [fr.].

Fig. 3151.

MICROLIT sm. agi Microfoane: 1. 2. de telefon ;

3. de radiofonie.
Element cristalin micro-

scopic a carui prezenta se recunoaste In uncle

roce [fr.].
"MICROLITIC adj. ail Sc zice despre o mei
ce tontine microliti [fr.].
*MICROMETRIC adj. 15 Privitor la micrometru [fr.].
*MICROMETRIE st.t. M asurar ea dimensiunilor extrern de mici [fr.].
"MICROMETRU sm. 15 Name dat mai multor
aparate care an de stop sa masoare foarte exact
obiecte si unghiuri extrem de mici situ imagini
mititele observate la microscoplsau cu ajuturul
unui instrument optic [fr.].
*MICRON sm. 'Inflate de masura egala cu
a mia parte dintr'un milimetru (abreviat aim.
[fr.].

*MICROQHM pr. MICRQHM.

*MICROORGANISM (pl.-me) Son. # Vietaitoare

T.
Fig. 3148.

D.

A.

'MICROBIAN adj. .0' 0 Care e de natura mirobilor O Produs de microbi [fr.].

*MICROBICID adj. I' Care omoara microbii

[fr.].

MICROBIOLOGIC adj. / Privitor la micro-

biologic fr.].

*MICROBIOLOGIE sf. iF $tiinta care se ocupa en studiul microbilor [fr.].

*MICROBIOLOGIST sm.? Cel

se ocupa en microbiologia

MICROCEF4L adj. $i sm. (;)

('

311,9) [fr.].

(microb sau bacterie) asa de mica, 'nett an se

poate vedea decit cu microscopul [fr.].

*MICROSCOP (pl.-nape) Sn.19 0, Instrument de
opticii care mareste foarte

mutt permi-

tin d sa se vada

lucrurile sau
fiintele cele

mai mici cari

nu se pot zari

cu ochiul liber

315?,3153
[fr.].
(

MICRO-

SCOPIC adj.

[ fr. ] .

Cu eapul foarte mic

nowim sm. 11 !inflate electrica. de rezistenta,

echivalenta cu a o milioana parte dintr'un ohm

sau 1.1..)

boalele epidemi- Microbi: D. de dalac; T. de tuberce si molipsitoaculoza; A. de angina diftericn.

re ( 3148 )[fr.].

ee

*MICRO GRAFIC adj. 15 Privitor la microgra- M IC_

fie [fr.].
*MICROGRAFIE sf.15 i Descrierea, studiul o- M IC

015 Af Care se

*MICROCEFALIE sf.pMicime
a capului, desvoltarea insuficienta
a craniului si a creierului, insotita
44..:In genere de idiotie [fr.].
314.9
*MICROCHIMIE Sf. a, Aplioc eial.
catiunea microscopului la analiza
chunica [fr].
*MICROCOC sm. if Gen de microbi, de forma
MFicrig*

globuloasa, din care fac par-

uu

face cu ajutorul microsco-

Fig. 3252.

pului: observa- Microscop simplu.

tiune

11 '015

I' Care se poate vedea numai cu microscopul:

...a 11 C) F IMititel, extrem de mic: lucrare

flint&

~a; tablou ; (era) de o statura

*MICROSCOPIE sf. 15 .0'

INEG11.1
1

[f.].

pa de fiintele vii studiate cu ajutorul microscoArta de a se servi de microscop [fr.].

pului
2

blenoragiei, pneumococul,
stafilococul, streptococul,
etc. (1.] 3150) [fr.].

subtiri in vederea cercetarilor

microscopice [fr.].

Lurie mica, redusa, prescurtata. 0 Nume atribuit

omului de catre filosofii
vechi cari II considerau ca

foarte mici care se pot vedea

nuinai cu microscopul [fr.].
MICSANDRA (pl.-re) sf.

*MICROZOARE sf.

Clasa

*MICROCOSMsbst.i.4.

[fr.].

DIVOT

8tiinta care se ocu-

*MICROTOM (p1. -name) sn. 15 .1 Instrument cu

care se pot taia felii extrem de

te inicrobul meningitei cerebro - spinale, gonococul

un rezumat !al !universului

Fig. 3153.

Microscop compus.

Fig. 315o. Micrococi.

*MICROCOSMIC adj. +++ Ce apartine micro cocmului, omului [fr.].

*MICROFQN (pl.-mine) sn. 15 Instrument care

de

animate de apa

0 Planta cu frunzele acoperite cu pert Ilnosi, cari be

dau 0 coloare alba-cenusie,
cu flori marl, albs, rosii salt
violete, cu mirosplacut (Mat-

thiola incana) ( 3154) IS

(-GALBENA) =0 MICSIMLE
permite sit se audit mai tare sunetele slabe, abia
RUGINITE 0 MICSANDRE - Fig. 3154. Micsandra
auzite altminteri ( 3151) [fr.].
*MICROFOTOGRAFIE sf. glee. Fotografierea SALBaTICE,frumoasa plantit cu
flori marl, galbene ca pucioasa, placut mirositoare;
unei imagini marite Cu microscopul [fr.].
*MICROGRar sm. -6 eel ce se Indeletnireste create prin locuri pietroase.
MICOR adj. dim. MO: cola ce va uelde oocon
cu micrografia [fr.].
771

www.dacoromanica.ro

MIC_ acela se va pedepsi mai en rea moarte (PRVAAEL) ; sit le feat fe-

MIE

MIELUTTA. (p1. -to , rrtrELUsTcA (pl. -gale) 474

telor o zestre eft de micsoara Masi.

MIELITSEA.

mic [m ic$ or .

de i (GOR.), ghicitoare desme dinti".

MIELUT sm. R. dim. rem.: un tot venea dintr'un

MIC$ORA -orez Vb. tr. 0 refl. A se) face mai

MICSOREL adj. dim. mics0R.
MICSORIME s J. MiChlle: a zestrei ce educes

feta (BR -VN ) ; avu a de suflet sa ne mu.stre... pentru opi-

iCso r].

nine noastre politico COOL)

MICUNE.A., tmicsibrEA (p/.-zeis) sf. G

PORASI

'9

TAbitioARA

VIOREA
NopTicoaSAI 4
fl
NEMIROSITOARE11 5 .-DE-BALTA,
BOSATEA 6
IIA-APEI

TO-

MIELUSOR SM. Ri dim. MEL: Am un tarcusor Plin

Orin 51-1 stropea cu mitt (VOa.) ; am un cosftras plin on .6,1

alb( IGOR.), ghicitoare despre dinti".

MIELUTA p1.-te) sf. R. dim. MLA: mishits. se
tinea In totdeauna de baiet tezzo

MIERA. (mier ... vb. refl. MLRA...: ma mieram

en sa ti niftiest lupul iarna asta asa de in pripa (DIM)

el"

MIERCAN sm., miERcaNA sj. 7.4 Nume dat

unui bou sau sin( i vaci ce s'a nascut Intr'o M i e rC u r is Miercana muses, intoreind capul cu niste ochi. .

MICSIINELE-RIIGINITE
micseammik 0 ; CA 7 pl.
TIFELITTA x 8 MICSITNELE-DBPEORIA -PAsARII 1 t
MPETE
GALBENA

blinzi (DLVR.)

MIERCURI sf.

4,/

MICSIINELE - GALBIOARE = TREIFRATI (E) MICSITNELE RUGINITE,

A patra zi a skptaminii,

intre Marti $i Joi: pies

!Lanz zi de cite= cede in-

hoc dot Miercurea vlitoare, trecutft; Mierourea sit on rupi

plant& cu frunze ascutite acope-

castraveti, cd se amitrasc (Gm); Lunea, Mierourea si Vinerea as on dai Irupt din east. IVOR.) ; Miercurea strimbit

Fig. 3755.
sezate in virful ramurilor (Cheiranthus cheiri) ( 3155) Etc. Micunele ruginite.

*ni 6 rcuris

rite de peri; are flori galbeneaurii, cu miros foarte placut, a-

sau frnmoasii, a patra zi dup6. Dumineca lhsatului

1' SfInta Miercuri, personifica 2
de brInza
rea zilei de Miercuri, in credintele poporului [lat.

menek6].

M.ICUNICA (p1. -note) sf. Mold. Si micsabiDEA@ :0 gingasit 6 in Were Ma fizenza c'o privtre gindi
toare (VLA11.) [micsunea].

a singe pe cineva

0 MICUTEL, f. -TEA, -TTEA adj. Ban. Trans dim.

MICT.IF adj. dim. mic: mtnusite 4

Dulce -ai lost. IS gurisoara

MICUTEL adj. dim. mon.

MIDHQC = MIHALT.
MIDIE sf. 4 Gen de molusce
care traesc In mare $i au corpul

ochii miertii-albineti (6.-coaf.) ; Cuoule, peand mierlie,

Spune mindrului sti. vie (SRL.) ; Codrule hums, mierie, En ma
cube, In ma mtnirtie da.-eas.)
pet

A
Fig. 3756. Midie.

Zece
Stith: o de oameni; am platit treizeci de lei mia de male ;
o ee si una de nopti Pe- HALIMA 1 p Pr. ext. Un
I

(IK.-BRS.).

t MEPRTU, bliVatu adj. Tr.-Carp. Albastriu, albastru deschis, violet: le -an zis Green Savromaii, de

Inchis Intre dou& scoici ovale Si

lungarete (Mytilus) ( 3156) [ngr.

miEl adj. num. 3i Si.

a-i face o placere ne-

plant6., cu frunzele catifelate $i moi, cu flori mici

albastre-violete (Pulmonaria mollissiina)[lat.vu1g.
"m 6 1 e = clas. in 6 I].
MIERIOR adj. dim. MIERIU: Florida. inierloara;

rt

aia -a.IC.. on Dittos sit tie decit de feta (ISP.) .

o8(1.

la inima cu

spusa cu vorbele ce i se adreseaza; F: st -ti lain

cuvintul cu 8. (IV.), se zice and se Intrerupe vorba
cuiva ( iarta-ma, ca to intrerup ) ; luna de 8, Intila luna a casatoriei 41 0 4 MIEREA-PRSULIII,

pentru !mei, ca mat micusoarti 03P.).

Ca anima (NOV.).

loare galbuie, dulce ca zaharul, fabricat& de albine

si depusa de acestea In alveolele fagurilor din stup:
dulce ea tea; PO- AC I , AGURIDA, BAN', MPSCA 0 ; F :

mic*uNTu adj. De coloarea mi csu n ele

ruginiu.
MICWR.A. = micsoRtk.
MICUOR MIME: la dreapta este o camera...
MIC: De micuta, mleutea, Drag mi-ai lost

mercurii (dies)].

MIERE sf. 14. Substanth semi-lichid6., de co-

wimi.vRLA (p1. -le sf. 3e 0 Pasare neagra cu

ciocul galben, care se bra -

nette cu fructe

$i

cu in

numkr foarte mare, dar nedeterminat: ti-am opus -o

de Int; o

de o

$t o sink foarte mult, un numar

considerabil [lat. m 11 i a).

BITE' w EU [lat. m I h I].

MIED (p1. -duct sn. 2 0 IDDROMEL 0 Ball
turd preparata din miere lasata s6 fermenteze:

Oprite lung la gull, tree vesele. . din om in

om (com) [vsl. m e d U].
oupele Cu ee,

mr..vi, (pl. miei sm.

astfel numit de and se

SR, Fatul mascul al oii,

naste pin& la Intarcarea -AN

lui; e emblema blindetei
si a timiditritii: blind ca
lot Duranezeu, om ;,.
no ;
foarte blind ([] 3157); 0:
nt blind suge de la doult of;
Fig. 3757. Miel.
or OMB I 0 4 LINIBA-~13LUI
earLIMBA@ 3 X Carne de miel
a. Persoana foarte blin11

secte; Invata usor sa fluiere, sh repete uncle clntece si chiar citeva vorbe (Turdus merula) (2.1

3159) 0 ....Mk sau ~-GULERATA, varietate de mier16., de

col oare bruna inchisa, cu o dung&
alb& pe piept, cu pene sure pe
ptntece si cu tin puler
alb-roscat in jurul gitului
(Turdus torquatus) (
3160) [lat. meru la].
MIERL.A.T, barErum...

=buoRLAT...: erau unsprezece Jed'

d& si blajina [lat. a g n 6 1

1us

Fig. 3159. Mierld.

bursucei... mierlaind sub uge-

rul 13111M01 (0000.1.

Fig. 3160.
Mierla- gulerata.

MIERLEALA sf.

MIELAR sm. R. Ciobanul

care paze9te miei) [m i el .
MIELAREA sf. * Arbu,t,

Moarte.

El)

MIERLESC adj. Olten. 4 Strugure

varietate

originar din sudul Europei,

de struguri mici $i rosii (v RC.) [m i e r 1 a

MIERLITA (p1.-te) sf. le dim. mmmLA: de voiu
vfna Was/ turturele, mierlite... larSgi nu vs fi treaba

decorativa (Vitex agnus castus) ( 3158 m i el].

MIELUSEL (p1.-el) sm.,
bumaig,A (pl. -gale sf. r Rdim.

mare (ISP.)

cu flori violete cu miros loarte

aron atic; se cultiva ca plant&

0 MIERLIU adj. 0/ten. Se zice despre o apa

care nu e nici turbure nici limpede (zv.-zsc.): nu
s'a limpezit bine tint, e cam
(Pen.); -e adv.: a

se uita .-., a se uita gales cz(zus.) [probabil din

lat. vulg. *m 6 r (u) lu s < m6r us curat" +

buEL, MIA: viteazul... se supuse ea Fig. 3758. MielOrea.

no mielusel (ISP.) ; era blindA sisupnsit

00 o mielusea (CAR.) C) MIELUSEL 4

PAPANASI.

suf. -i u].

772

www.dacoromanica.ro

MIERLOI

sf. Faptul de a m i g a 1) i; lucrare Merin. inset, NH E.

ear MIERLAI.

MIERLOIU SM.

Barbatu$111 in i e r 1 e i: avea
ttn - care fluters cazimeasca (CAR.).

cu bhgare de seams, cu trudh. $i Mr& mult spor: la el

3e

versnl se urzea inset, cu o

0 MIERLOWTA (pi.-te st. 3c dim. MIgRLA: ochu

mei de

~.

Limba mea de brIndus)ta

int) . A lucra inset, cu mare bagare de seam& pentru cele mai mici amanunte $i far& mult spor ; a-si

(MAR.).

MIERL'USCA (p1.-v.ste sj.. dim. =RI.). : o! tu,

da prea mull& osteneala, a se trudi prea mult

to trebui sa lit bunii (DON.).

MIERLTJTAi (1)1.-0) sj
inviitat mints, dragut""

MIERIAJTA, sf.

dint. KIVRLA: to -ai

timp pentru nimicuri: Tu petreci a to vista Tot pe Bort

pasare murguta (Tiou.).

pi pe verdeata, Mlgaind necontenit (DON.) ; fig ralgtilea fie-care

Mica plant& cu tulpina

foarte ramificata formind tufe
dese, cu flori albe, In formh de ste-

lute; numita si rocoina" (Alsine

verna) (

Mier e].

3161 [comp. germ. dial.

MIEROS adj. (Dulce) ca nr S e -

r e a, dulceag: ouvintele tut erau asa de

mieroase, !nett nu se putura opri de a
nu-1 asculta

fraza gi-gi torture capul pentru nn epitet (VLAH.); Da Ileaba

gads-acasa, pierde vremea ticliind, Prin cotrutli migalind

',;;C'

(SPER.).

MIGALIT adj. p. MIGALI. Lucrat Cu multa mi-

nutiozitate: (ellidirea) Imbricatii ca 'ntr'o retea de sculP-

turi e cu o rarA maestrie

'

mai mici amanunte: pe pat, o scoartA aleasa, in fel de

tel de migalitnri (DLVR.).

(ISP.I.

MIERTA, MRTA pl.-te) sf.

Trans. Veche inasurh de
capacitate de 10 dimerlii ( =,/2
chila) Intrebuintath pentru mhsuratul grhuntelor ( ;' 3162) : ceia ce

Tor avea miertit sau vedre sau alto ma-

MIGALOS adj. I Care cere prea multa zhbava, care trebue lucrat cu multa Ware de seam&
F'

in cele mai mici amanunte: pe 1411e-1 de staler slut sit-

Qr6

uate cu mutt& maestrie Moults el intlorituri misaloase (V.A.);

cea mai migikloasit ei aleasti dulceatii era... de miez de nue&

MiertitA.

surf hiclene... pre acestia foarte sti-i carte cu blitae (PRV.-1-r.)

dimerlia are 12 oca, 10 dimerlii taco marts,
pi 2 merte fan o child moldoveneasca, care
11111,1,11

(GRIG.) 2

[In igal a].

MIGDAL sm. Arbore, originar din Turkestan $i Asia centralh, cu flori

trandafirii sau albe, cultivat

si prin partite noastre pentru
fructul lui comestibil, numit
migdala" (Prunus amygdalus) ( 31631 [vsl. < gr.].
MIGDALA (p1.-/e) sf.

,,mhsurh" ; comp. ung. rn r c el.

MIEU riwn.
MIEUNA Pir mama.
MIEUNAT sbst.
Faptul de a F'g. 3162
Mierta.
mieun a, rniorlait: ecotind tipatu-1
prolong si tinguitor, ca un (SAD.).
MIEUNATURA (p/.-turr) sf. Faptul de a
m i e u n a; strightul pisicii, miorlhit: an facut...

Fructul m igdalulu i, con-

niste mieunaturi echimosite, catt s'au speriat ursul pi lupul

(SR.).

MIEZ (p1.-ZUTi) sn. 0 Mijloc, partea din mijloc:

la
de noapte oar.) (DLVR.) (C0013.); Atunci mai duloe
steaua luceste 'n de noapte (ALECS.) ; Era 'n amiazi gi 'n
0. de vary $1 soarele-a saint ore Beath (coo); a adds 01
trifoiu verde In 99 de lama ("E).); la de sale (MAR.) ; a
tras In ,,u1 tirgului la haunt lot Manno (CAR.) In ,...111
lum11 reale, vedeam as= lumea fantastica... (a) poetilor

amare.

O MIGORO4LA (p1. -pelt) Fig. 3163. Migdal.

sf. 0/ten. (CONY.) Migala. migaleala [m igoro$ '].
0 MIGOROST (- opeso) vb. tr. si intr. Olten. (corm)

~ul zits', amiazi ; .-111 noptri, ceasurile 12 din

de 999 de noapte (C)AUS.), In puterea noptii;

A migh. i, a lucra Sheet.

MIGRA (-Epee) vb. intr. A pribegi, a face migratiuni [lat.].
MIGRATOR adj. Care pribegeste, care face
(CIAO.) (PSC.)

de miaza-noapte (MAR.), cind bat ceasurile 12 noap-

Partea diduntru a poamelor: de naert

de pIine C) cu , substantial, temeinic; farli
lark valoare, gol, neinsemnat [lat. me d i u s].
MIEZII-PARESII, mimuL-PARzTEI, tra&zA-

tea C)

110X Partea moale a ptinii, spre deosebire de coajo.:

migratiuni: popoare migratoare [fr.].

*MIGRATIUNEsf. Po.rilsirea In mask de c&tre

,,

un popor sau de o teats numeroasa de oameni a

trail locuite Inainte. spre a se duce sa se stabilease& In alts. tars '( 3e Pribegirea, calatoria in
alte th.ri pe care o fat unele animale $i mai ales
pasarile, la anumite epoci ale anului: a rIndunelelor [fr.].
*MIGRENA (p/.-ne) sf. .P Durere care se loca-

PARsi(mE) sbst. 3D Jumatatea sau mijlocul PAresimilor sau postului mare, care cade Miercurea, In

a patra sa.ptamInh dupe Dumineca lasatului de

brbiza: pi am dug -o not spa pIna la Miezii-Ptiresii iCSO.) ;
Arent la mitlocul postului, a patra saptAmina, mule Miezulyaretei (VOR.) ; chid au lost noaptea sure Miazii-paresi...

lizeazh lute jumatate a capului sau numai la

tImpl& si. e Insotith adesea de turbur&ri digestive:

Alexandru-Voda pi on Masi' au legit din mule (GR.-ufr.)

[miez paresimi].

se ferea el se sustrisea de la judeciare... sub pretextul noel

sublte misrene (1313.-VN.) [fr.].
MIHALT, mmx&I, MIDHQC srn., Trans. MI-

MIEZOS adj. 0 Cu m i e z, carnos Substantial, temeinic.

I

/Ho-

FiciALA sj. )4; Peste

de rlu ce seamrina cu
somnul, cu capul ma-

tar ; limita Intre douh ogoare: de ce ai surpat mie-

sumi P (LUNG.) ; a mai suit si on sir de salami de-a Mugu'

nalezuinei (SLV) ; Biharia, meznina Intro Transilvania pi lin-

gerie

(PR.-CDR.)

re, lat $i turtit, cu

corpul balos, acoperit

O Spatiul liber Intre douh case [vsl.

de solzi mici ce se

In edin a, ref&cut dups m i e z].

pl.miezuri< miez].

lunguiete cn mihalti pi ou pastas,' rasol (AL) [comp. ung.

menyhall.

MIGAI pa- MIGALI.

MIHOHO 11. interj. w Imitil nechezatul tailor :

MIG4LA sf. Mighleala, minutiozitate: apuolnd

de sunete ascutite

Fig. 3164:Mihail.

\rad numai cind pielea e uscata; are coada rotund& ; ficatul lui, foarte
voluminos, e delicios $i e cea mai gustoass parte
din el (Lota vulgaris) ( 3164): aduser& aouri farfurii

0 MIEZURA (pt.-tie) sf C4 Line de calitate mij

locie, inferioara parului" $i superioara codinei' ,
ce se scoate la pieptanat (Paw.) ' f Bucov. de
grIu, tarlte de grill de al doilea (PAMF.) [refacut din
repede coarda cea subtire on o
iin g 1

sistInd dintr'un shnbure lunguiet, al chrui miez, g&lbuiro$atic, la suprafath, $i alb

ca laptele In interior, e foarte
gustos; cele mai multe mig-

dale slnt dulci, altele au un

gust amarlu $i se numesc e

noapte; la

MIEZIJINA, mEzumA (p1.-ne) sf. Trans.

Care lucreaza mighlind: vraraoria n'a avut

alti interpreti plastid declt pe migalosii miniaturisti (0008.)

are 240 male ((ON.); pentru mine... unmet

douA merte de orz si dole' de ovAs a dat
rata (CRG ) Sl. merica< mera

la

(VLAH.).

MIGALITURA p1.-turi) sf. I Faptul de a m iLucrare facuts cu multi

g al i, mig&leala.
zhbava, cu multa bagare de seam& pentru cele

if

Mold.

(ON.) ;

penibilii (V1-01.).

MIGALI (-MOM , Mold. mroAT (-dem) vb. tr. *i

de BoboteazA,... cind merg on iordannl, copilt strigi

(DLVR.)

(VOR.1.

MIGALE4LA (pl. -alt), Mold. miciAt4LA (pl.- aieli)

.3. sm. iron. Cal;

773

www.dacoromanica.ro

Fr-

mmHg 2.

MIN

M11-1- mixoN.4 -on , MIHOTI (-tesc vb. intl. A nechcza :

RA II
MtbOrill Cd un mini care sburdd (VLAII.1 comp.
i o o !J.
1v1 1 1

MITME sj. I Un nurnar de o 111 i c de unitati

A o mia parte.
2
MIISOARA (pl. re sj. F dim. MID: din doud

mil oars de lei, m'am ales numai on douil Bute (Fl_.).

MIJA sf. De a =, a) jocul tic-a ascunsele; b)

de-a baba-oarba: bAiatul... pared de-a .0 umbla inelnd
IPANN)

[rn 1 j 1

MIJT, Mold. Bucov. AMIJT (-Mese) vb. int) . si refl.

o A Inchide ochii pe jumdtate (vorb. de cei sornnormi sau pe tali li supara lumina prea mare ; a

cu cit mites ochii

mai tare, on atit !Arline mea prietend apare mai limpede
clipi: ochi1-1 mijeau somnoros) tVLAH.)

A Inchide ochii, In jocul copiilor de-a

(CAR.)

mija: chid se joacd copili de-a mijoarca, col ce vine mai

de grab& la locul unde amijeste, stupeste

(VOR.)

0A

se ivi, a se ard.ta in ma fel, tacit abia Si. se vadd:

pe grinduri 'alien coltul ierbil (S. ALD.) ; izvorasele ce miles

pe sub dealurl (WAN.) ; a-t
mustata, a-i rasdri primele
lire de mustata: mustacioara abia mijett; de pare& era o
umbra pe buza tut cea de sus (ISP.) 4 A (se .0 de ziud,

de sort, a se crlipa de ziud, a se revarsa de zori: de

cum se mij1 de ziud, norodul se gramadi In biserica (NEGR.) ;

a alergat, plod IncA on miler' de zori, att batik la poarta lui
Lotarlo (CARA ; mine dimineata, cum s'a amiji de sink sa to
scoll qi sA apuci Incotro-i vedea ou oat' (CRO.) [vsl. nr I -

2 it i].

IVIIJLOACA adj. f. Mijlocie, de mijlo c: ma-

ulna pe feta cea mai mare, marline& $i pe cea (n.-Coo.).

MIJLOC (p/.-loace) sn. 0 Partea, locul care se

all. la o depArtare egald de amindoult extremith.tile; centru: ul drumului, oragnlul, pamlntului, nnei
!raze; (F): la =al ottlatoriet; vorb. de timp: isinl anului,

a interveni spre a impaca sau

zilei; a se pune la

a desparti doi

ins].

care se cearta sau se bat: boier11

din Tara- Romftneasoa se puserd la .0 on rugaoiuni qi se Moo

pace (ISP.) ; vazInd not ea era en pe es sit se !neater, ne punem
la .0 $1-1 Impleam (CRG.) I 0 La .., a) intre acestea,

Intro timp, de atunci: stnt ant la.., de Mud n'a mai

dat semne de vista; a trecut dupd aia o stiptamtnit Is...

(CAR.) ;

b) la aceasta:
d-ta ca -1 un ,,dacA" la = tALECS.,

De , potrivit, mediocru, nici mare nici mic,

nici bun nici rail, etc. @ 15D Partea de mijloc a
corpului, talie: a-ql !twinge .0111 cu un brtu; a-$1 fringe
7713Z-

s. MIJLOCIE sj. Starea, locul, pretul, etc. de mijloc. inedie.

MIJOARCA sj. Jocul de-a mija, de-a ascun-

sele: Invatitura... putin and stingherea de la jocul mijoarcei, al zmeilor q1 al oinei (GN.) ; mai adesea DE-A MIJOARCA: cuptiorul pe care ma ascundeam, and ne jucam
not baietii de-a mijoarca (CRC.) [M i j a; comp. rus.
rn u r K i].

MIJOS adj. si adv. Cu ochii pe jumatate In-

chi*i: Se plimbau prIn curie on ochii in jos. $1 el si Mani

se vita (PANN) [In 1 j a].

*MIKADO sm.

Titlu cu care strainii denurnesc

pe impdratul Japoniei [fr.].

MIL p1.-Iuri) sn. arTiA2.

MILAI (pl. -le, -11) sf. O Sentiment de conmiltimire, de Indurare pentru sulerintele sau nenorocirile altuia si pornirea de a le alMa: a-i .; a i se
face .; tatal lui Alfred era ass de trist, ca-mi facea
(VLAH.) ;

a-I piing de .-; fit-t1

zice cuiva care-td cere sa -1 ajuti, dar nu poti far.

a ti cauza tie frititi un prejudiciu; (: undo omul

bun a pus mina, a pus si Dumnezeu mils; : tine nu mut&

paraua, nici de galben nu-1 e
cei CP nu se aratii eeC-

urr si averile marl 1 C) De silit, de .0, vrInd, nevrind; cu voie,

lard vole C) Pornana, milostenie: a as ; a cere. -.;
tritest din mila oamenilor ; case milelor. institutrunea,
locul de unde se Impart inilostenii saracilor
nomi *i la lucrurile mdrunte risipesc

O Har (dumnezeiesc), Indurare, gratie, V: uncle

pune mina, Dune siDumnezeu mila, SC zice despre cineva

cdruia toate-i ies cu noroc, toate-i izbutesc In

plin ; on sau din mils lui Dumnezeu, formuld intrebuin-

tath. In actele, hrisoavele, etc. emanate de la dom-

nitorii Romhniei sau de la cap ii bisericii 0 *

MILA-DODINITLIII = VENINARITA f VS1. m 11 a I.

MILA2 (p1.-be) sj. Masurli itinerary a card valoare variazh dupd Viri; mita engleza 1609 In.;
mila marina, comuna tuturor tarilor maritime, e a
*aizecea parte a unui grad dintr'un cere terestru =
1852 m.; mita geogratica
7422 m.: el asvIrle buzduganul de-o .0 de loc de depart Inaintea sa (SO.) [pol.

mila< let. millia].

MILACOP sm. )0, Pere de mare de 30-50 de

ce se face, ce slujere spre a ajunge la un stop: nu

centimetri, cu corpul Inn

garet 5i turtit, acoperit
cu solzi maricei (Umbrina

Putintd; chip: n'am .0u1 sft-ti

Ajutor, intermediar: a eapatat west post
prietenilor sal C) r?-3' Puntea ferestraului

refl. A se in i 1 c i; a se
lingual: ursul, la nevoie, fti

..u1; a prinde de
err o mina it cuprtnse
far on eaten 11 desmierda !met fruntea 41 parul (EMIN.) Ceea

gases nici un .0 de same; a gasit .0u1 de a se Imbogati

lard s& munceasod

slut I
prin

ra

p1. Avere, stare: nu-mi permit mijloacele ag cheltueso

atIt [lat. ma d i u s locu s, influentat In fonetism

de vsl. m e d a].

MIJLOCAR I. adj. Ban. Mijlociu (vorb. de

fiati *i. surori : ad mearga pre sears hetet .0 sit-1 pi-

P
MIJLOCAS 1. adj. De in ijloc, mijlociu.

zenseit (CAT.).

(p1.-are sn.

Chinga, puntea ferestraului.

2. Sm.
/ Taran cu oare-care stare, nici coda*
nici frunta*: clam era de trei mtini: fruntardi...
4i almaell (01tN.) 0 74 Calul inharnat la mijloc
I

intro alti doi.

MIJLOCELL f. -CEA, -CICA) adj. dim. De m i j1 o c, mijlociu.

MIJLOCEL2 (p1. -ale) sn. dim. raziwa.
1VIIJLOCT (-ocean) vb. tr. A interveni, a se inter-

pine.
2..

vb. intr. A se amesteca, a lucra ca mijlocitor;

a interveni: Imparatul... va .0 a i se da In cdsAtorie

Una

din fetele arhiducelul (BALL.) [m 1 j 1 o C].

MIJLOCIE

MULOCIU.

MIJLOCIRE sj. Faptul de a mijloc i, into venti un)e 1Q NVOJLOCIRE.

MIJLOCITOR, -TOARE SM. f.
Care mijI oI

eest e, intermediar: 01 lard a plait limp, puse miJlo-

Petitor, petitoare.
MIJLOCIU 1. adj. (D De mijloc: de staturtt mij-

citori de Impacaciune IISP.)

loots; Al mai mare s& fi avut qapte anisori, 11.0 vie -o vase
r In .., in tcrmen mediu, In medie 0
(CAR.) 1

Medieval.

si pomand cu mine! om

!Ara .0; se hotarl sdplece undo milaDomnului o va duce (ISP.) ;

dar de mine mi se rape inima, se
: de tine mi-e

cirhosa) ( 3165).

MILCOST (-olresc) vb.

zice Si nene, milcoqindu-se $1

ttandu-se In patru labs Pe Eng&

Fig. 3165. Milacop

se milcosea lighicatia aceea ye lIngli feciorul do.
Imparat, s& fi zis aA toatit lumea e a el (t.-coo.).
tine

(JIP.) ;

MILCUI ( -nest) vb. refl. A se raga, a cere sa-i

fie mild: M'am mibmit, m'am rugat De Ara si de bogat

orl.cce., [comp. bg. milks in a].

"MILENAR adj. 0 Care tontine o mie: numar
C) Ce tontine o mie de ani: perioadit

0 Ce tine de zece veacuri: obreeru...

[fr. < lat.].
*MILENIU (p1. -nil) sn. Interval de o
mie de ani [lat.].
MILT ( -nest) vb. refl. Often. (Claus.) A

se milostivi, a se indura, a-i fi in i 1 d.

MILIAN = MELEAN.
*MILIAR adj. 41_, Se zice despre piefrele a5ezate la marginea 5oselelor 5i drumu-

rilor marl, spre a Errata distantelc; Ro-

manii arzau astfel de pietre, in forma

de coloand, din mild in mild, de-a lungul drumurilor principale ( 3166):

hAcn
PLNAA
7,34.

AV

7a,
MI717
117

Fit

an

-no

sinner cam la a game plata ma, deterdm Poste

un oort din zilele noastre

(0.-ZAMF.)

[fr.< lat.].

"MILIARD (pl.-de) sn. 0 mie de 1111liOaIle : an o Ihnita st ..0ele de combinatil ale Fig.
Cooanl
materiel (VLAH.) [fr.].
miliard
'MILIGRAM (p1. -me) sn. A mia parte romans.

dintr'un gram [fr.].

*MILILITRU sm. A mia parte dintr'un litru [fr.).

774

www.dacoromanica.ro

MILINLETRU sin. A mia parte dintr'un metru

fr.].
*MILINO sbst. ti Pima. de in foarte subtire [fr.

aratamilostiv: de-aia se Sac slujbe paste sluibe la

milinon].

biserici, doer s'o Maica-Domnului cu vre-o minune (CAR.) ;

babele s'au mllostivit $1 1-au dat pace de la o vreme (SBA .
MILOSTIVIRE sf. i Faptul de a se m 11 o -

.abs. 0 mie de mil de lei: are un

Roe, vestit... pentru... a lul cea neauzita (cao ) Q C RR-

"MILION (pl. -Dane) sn. O 0 mie de mil 0

[fr.].
'MILIONAR, -ARA adj. si sin. f. Care poseda
unul sau mai multe milivane, care e foarte bogat
{fr.

s t iv i

t MILOSTIVNIC adj. Binevoitor, Ingaduitor 22.000

Indura: CInd rogi pre Domnul, munceste, Ca atunci to mt-

rea cuiva, a veni In folosul cuiva: acest argument mi-

luestb

liteaza In favoarea mea [fr.].

bolnav

0 Privitor la razboiu: nerd-

altuia [fr.].

*MIM4 (-mez) vb. tr. i 0 Areprezenta prin gesturi, prin pantomina

0 A imita gesturile cuiva [fr.].

t a r: duo& ease ani de pita neagrit de cazarmA, s'a ]Asst 51

de
(VLAH.).

*MIMETISM sbst. Insusire pe

care o posed& unele animate de

*MILITARIME sf. x col. Totimilitarii,os-

tasime, soldatime.

a lua Infatisarea lucrurilor In inijlocul ekrora traesc, spre a nu fi va- Fig. 3167. Mim.
zute de dusmani [fr.].
'MIMIC adj. 0 Privitor la comediile numite

'MILITARISM sbst. X Predoininarea armatei

.

*MILITARIZA (-izez) vb. tr. x A face militar,

a transforma In soldati: o natiune [fr.].

mime: poet
scena A IF
Care se exprima, care
prin gesturi: grain actions

*MILITIAN sin. a4 Soldat din rnilitie: imi date in

glad ad ma intorc In sat $i as dau de stire la militieni

mt..

1st alinta vorbele

el o snpunere de calic tut-

(VLAH.).

MILOGI (-gesc 1. vb. tr. A cersi ca un mil o g:

de n'ar fi ologul ea sa chute... $1 s& -ti milogeascit malltilliga...

ai pieri

gesturi: gesturile st mimics

shit de o elocuenta suiloienta

(VLAH.)

[fr.].

*MIMOSA sf. * 0 Gen

de plante exotice, leguminoase, din care cea mai
cunoscuta e sensitiva"

din Australia, care se cultiva pentru florile sale

ene, din care se fac buchete frumoase iarna
(p1. -ne) sf. aJ

*MINA' (p1.-ne)sf.
Loc sub parnInt de
unde se .1 scoate sare, se extrag metale, pietre
scumpe ;sau combustibile; ocna: de sare, de ear,
I

de diamant, de oarbun! ;T:c.tistitorla...

devine yearn dinsul

MILQS.

o noud

de exploa-

MILOSTRD adj. Milos, milostiv [vsl. m i 1 0s r (1 ].

tat (FIL.) R Ga1 eria, gangul ce se

#MILOSTE sf. Mila, indurare, gratie [vsl.].

MILOSTENIE sf. Pomana, ceea ce se da de

le pree,edentesau

mild saracilor: a cere, a da, a face ; sit vii Simbatil,

mosicule, ed astral nu face bolerul milosten11 (Ai..); !ruble
(sa.)
adeseori ye la alti oamen1 on dare de mina diva

[bg. srb. milostinja].

MILOSTTV adj. Care dgt milk, care ajuta pe

saraci; care iarta., care se indurgi, Indurator, iercum se prapadeste

(VLAH.)

11 C twnmosTrv.
2. MILOSTIVUL sm. sit Atribut al lui Dumnezeu:
cam umplut lamas de rele, d'aia pi

nun!

Expresiune a fetei, Infativv bunk arata

placutil, trieta; are

bine, pare sanatos [fr.].

foarte Indurator: Inca n'am vAzut asa female sS plinga

de toate oele: era miloasd din sale Mark ices.) C 1.1$-

s'a

s._

Fig. 3168. Mimosa.

Frunze se please si se string,
clad Ant atinse ( - 3168)
0 Nume dat unei specii de salcim, originar

*MILORD sm. ra_ Titlu cc se O. In Anglia persoanelor de cea mar Inalta nobleta [engl.].
MILOS adj. Plin de m i I a, compatimitor,

tator: vezi, soro, omul bun $1

(Mimosapudica), ale carei

sare, boiu: are o

(ISP.1.

MILOSIRDIE sf. Mita, Indurare 11 C NgrdiLosTaniE [vsl. .

.

*MTMICA sf. 0 Arta de

a itnita, de a Infatisa sentimentele si gindirile prin

l NINA,

(DLVR.) .

2. vb. refl. A cere, a se ruga, cu un glas plIngator, Injosindu-se: vent milogindu-se la mums wantculul. ca s& -$i facia yomanit Cu el

itilalcItniune

..t [fr.].

0 Corp de trupe

MILOGEALA (pl. -eii) sf. Faptul de a se m i-

1 o g f, cersire: Cu un aer de

(IMP.)

Cel ce imita gesturile, apucaturile

*MILITARIE sf. lk Viata, meseria de m i 1 i -

o 1 o g].

milueascli ou ceva

sd -1

2. sm. 0 0 Actor care juca In

aceste comedii (L] 3167) 0 e

dat.este.

lectuali se lmprdstie in tar& (VLAH.) [11). 1 la, refacut dupa.

neputincios... voi

*MINI (p1. -me) 1. sit. 0 Gen de comedic cu gesturi

'MILITARESC adj. x De milit a r, ostasese.

*MILITARESTE adv. X Ca un milit a r, sol-

n.

IJi

la vechii Greci si Romani.

2. sin. Ostas, ostean, soldat [fr.].

*MILTTIE, 11) MELITIE Sf. X

Doamne, milueste I I( CO A face pomangt,

[vsl. milovati].

tin
I 0 Ce tine de armata, ostasesc, soldatesc:
antoritattle e ; costum

nepermanente 0 Armata neregulata format&

din oraseni sau Otani: pe la 1830, chid s'a Ideut IF,
n'am mai vrut stt ma mai scriu (I.-m.1411 0 Serviciu I
roilitar: s'or rasti $1 s'or sluti la (Mitsui, ca la melltie
nu-i ca aCaSITI (VLAH.) [PUS. < fr.].
MILJO C... = MIJLQC...: oroeste paste c'o nntelusit
de alun (JIP.).
MILOG sm. Cersetor: toata ziva bung ziva, 110r)
(DLVR.) ; F : aceasta multime de desmetici $i de 1 inte-

(PARR) ;

a da milostenie; a darui ceva de milk: viztndu-1 asa

*MILITANT adj. OCare lupta, de lupta: politica a [fr.).

(S.-ALD.).

MILUI (-nese) vb. tr. i A se arata milostiv, a se

*MILIT4 (-itez) vb. intr. A fi, a lupta In favoa-

[fr.

Indurare; gratie: doer unn-1 imparatul

[vsl. milostivina

MILOSTIVIRE.

MILIONIST sin. = mimona.

*MILITAR 4. adj.

nu mai lace mi-

(DLVR.) .

saps spre a se ex-

trage substante-

sprea faces& sal%

In aer 0 Intarituetc.: de aur,

rgt,
de

liar, de carbuni

(ni 3169) a,
Explosibil asezat

Fig. 3169. Mira.

In fundul marii spre a face a sal% In aer coca

Mile dusmane @ Cilindrul suh[ire de plomba-

ginb., de grafit, etc. din interiorul creionului (D

Izvor nesecat: aces! om e o de erudltle [tr.].

'MINA' (p1.-ne) sf. 1 p IVIasura la vechii Greci,
egalgi cu 3:24 de Brame
i Veche monecia
greceasca valorind o suta de drahme [fr.].
MINAREA (p1.-rele) sf. vat Turnul unei geandi,
=

3. MILOSTIVE sf. pl. a Una din numeroasele

numiri eufemistice ale Ielelor.

4. minosmA sf. * VENDIARITA [VS1.].

MILOSTIVI (-1vesc) vb. refl. A se indura, a se

MILMIN

din Inaltimea caruia hogea chiama credinciosil la

rugaciune ([.] 3171) :

775

www.dacoromanica.ro

la o

a unei geamii... s'au aratat

MINDIRIGTU sm. 9 Cel ce face mindire, sal--

MIN- o truce (LET.); lumina candelelor ce aprind Turcii in Ramazan

De vase st pe mlnarele

(au.) [tc. ni i n a r 6).

tele, plapomi, plApomar [tc. min dereg y].

MIN 'MINARET (p1.-eto sn.

MINE pron. ow VII.

mr.Nru. (pl.-nee) sn. ,ss -4 Carte bisericeasca.

cuprinzind 12 parti (pentru cele 12 Juni ale

MDIAREA: departs tnainte

se vad, Intro ter al apt, vvele

din Rusetuc (vt.zii.)

[fr.].

anului) In care sint orInduite slujbele sfintilor din

toate zilele [gr.].
'MINER sm. I e LucrAtor Inteo
mina, care extrage din ocne substan-

tele minerale (Tr.-Carp. Mies") (

174) 1

Soldat care preparA mi-

nele ce slujesc pentru atacarea sau apararea locurilor IntArite [fr. m i

n e u r].
*MINERAIU

(p1.-aturt),

MINERRII

(pl.-euri) sn. x Metal brut, ata cum

Fig. 3171. Minarea.

Fig. 3170. Minavet.

MINATARCA

mANATAReA.
MINAVET (p1.-eturi) sn., r1 MINAVRTA (p1.-te)
sf. Mold. j Flasneta mica.
3170): am sd -i chit
toatd zinc din minavet (ALECS ); nu to poti adds la o fereastrd
lard BA nu hiceapli
urle un minavet (I.-GH.); are (Iona
pisioi foarte bine educate: una invirteste 0 minaveta mica

ce dna mamma

si eaten

[probabil din

Joaca (CAR.)

pot. menwet< fr. menuet].

MINCE N.- MINGE.

MINCINOS, mmenvotisA 1. adj.

care spune m in ciuni:

nine se

Care minte,

imam a nn

gitor: un surfs : lumea-1 minoinoask C ADEVARAT,

NRMINCINQS
:

teriorul si la suprafata pamIntului,

f. Acela (aceea) care minte de obiceiu;

...so nu se mai erode, tot cord ar spune adevdrul.

MINCIOC, nuNcrou sbst.

*la Mica plash, cit un cosulet oval. cu

ochiurile insirate la gurA
pe o strma
eroasa siprin-

Mon, sulfal mineralizeazti fterul.

2. vb. refl. A se IncArca ru substante minerale

In curgerea for (vorb. de ape) [fr.].

*MINERALOG =-- MINERALOGIST.

*MINERALOGIC adj. tp Privitor In miners*MINERALOGIE sf. a Partea istoriei natu-

logic [fr.].

rale care trateaza despre minerale [fr.].

*MINERALOGIST sm. rit invatat care se ocupa cu mineralogia [fr.].
*MINEREU
nnNERArtr.
MTNGE,
MINCE sf. :\ Mica
sfera (de cauciuc, de piele, etc.),
elastics, cu care se joaca. copiii

sau care se Intrebuinteaza la unele sporturi

MINGHINEA R MENGRINEA.
MINGIOARA (pl.-re) sf, r,

jina ; serveste

spre a spriji-

ni un peste

dim.

pentru pescuitul scoicilor

Fig. 3172.
Minciog.

si delicate fAcutA cu co-

Fig. 3173.
Minciog de scoici.

(
3172, 3173).
MINCIUN4 ( -unez) eb. tr. Trans. (Pen.) A Insane

lori foarte subtiri amestecate cu ape gumata

(. 3176): portret In
Mic object de arty de
o lucrare delicate

min ciu n A].

nici la draoul nu i

(soh); 0 : a sons o

Cu corium,
o
bine

eft toate allele (SON eft Coltea) de mare;

tidal% plateste mai mult declt un adeviir;
aura mai bane
vorbeste adevdrul &eft minoinna ;
mtnciuna are loo 51 ea
pe undo trece (PANN); Pr' MINA ; PLQSCAl 1 ; a test, a rAmio

a se dovedi mincinos, a fi pedepsit ca min-

dims:

toate prorocine rdmaserd zadarnice ci iesirli de

; a da de -,, a dovedi ca a minfit: artararti
mai dincoa nu voird... sd dea... de -.. pe clirturarii cei vechi
teALc

(ISP./

Obiceiul, deprinderea de a mind:

chute e un vitiu; 0: en minciuna n'o duct departe II

min-

Fie-

tiune poetics: mineiunile poeziel Inselticiune,

amagire: minetunne view vr C ADEVAR [lat. vulg.

mentionem].

MINCIUNELE sf. p1. X Un fel de prajituri

facute din aluat copt si presarat cu zahar [m i a-

einn A].

t MINCIUNOS, mmeiurroAsA adj. *i sm. f.

MINCINOS: minciunosit cola ce fao bani rdt

dee Dtunnezeu ca sd tee minciunos (ALECS.).

Mold.

(PRV.-LP

MINDTR1 (pl.-re) sn. Sac umplut cu paie sau

cu !Ina., care se asterne In loc de saltea: Steam a
gdsit-o caked pe un

de

pale

MINDIR1 Bur moNDJR.

(ODOB.)

[to- m i n rl A r].

c Picture mica

VT=1,4?
Ir...

mrsi,

Obiect, lucru, persoane

de o proportie mica: un

MINCIVNA (p1. -ni) sf. I Spusa neadevarata

cu scopul de a irpzela, neadevar: ce-1 drept ii adevarat,

nea de

ode
Fig. 3175. Minge.

MINOR.

MINI = MENI.
*MINIATITRA (p1.-turt) sf.

.77

mai mare

din spa sau

3175) [vsl. 'm Q-

61].

sa de o pra-

cind 11 scoate

Fig,
Miner.

precum pietrele, metalele, gazele.

2. adj. Ce tine de minerale: =bean%
aceea
esr, regnul r, totalitatea mineralelor; apA
care confine minerale disolvate si are proprietati
terapeutice [fr.].
*MINERALIZA (-izez) 1. vb. tr. A transforma
un metal din slnul pamintului in minereu: In west

tre-

bue orezut pe itunlitate (ZNN.) 2 Fats, strirnb, neadevarat: marturie mtneinorielt; ban! mtnetnost 3 Min
de rninciuni: lands minctnoase /4 inselator, ama-

2. sm.

se scoate din mina., amestecat cu alte

substante [fr.].
*MINERAL (p1.-ale) 1. sn. Ori-ce
corp neorganic care se gaseste In in- v-

lac e o mare in ; un taran

in est scobora niete came de

0 PersoanA
mica si delicate: aceastit
vale (VLAH.)

fabl e o adevarata

[fr.].

k
V,

01

*MINIATURIST sm. . 3176. Miniatura (dintr ,o

(the Pictor care face mlvanghelie din secolul
niaturi [fr.].
al xvitt-lea).
*MINIER adj. 70 Privitor la mine: term ..0; Industrie 4 [fr.].
MINIGOCIU sbst. Ban. # Urcior (la ochiu).
'MINIM?. adj. Mititel, foarte mic, cIt se poate
de nelnsemnat.
2. sbst. C) Cea mai mica valoare pe care o poate

lua o cantitate variabila Pedeapsa cea mai

mica.; sums cea mai mica: I-au walnut la
pedepset [fr. < lat.].
'MINIMUM 1. adv. Cel mai putin.
2. sbst. = MINIM [lat.].
*MINISTER (p1.-ere) sn. I 0 Functiune, slujba, postul in care se aflA cineva: a abuzat de vv,u1
sau

0 0 Ii - public, magistrature amovibilA sta-

bility pe linga fie-care tribunal spre a veghia asu-

pra executdunii $i aplicarii legilor 0 Func776

www.dacoromanica.ro

tiunea de ministru tntr'un guvern: a alunge la

0 0 Fie-care departament ministerial: ~n1 de ft--

smote 0 Totalitatea ministrilor dintr'un guvern: nn liberal 0 Timpul CIt toti ministri
unui guvern au stat la putere 0 0 Localul, biurourile unui minister [fr.].
*MINISTERIAL adj. 0 0 (Ce tine) de minister: politica, banes ...A 0 Partizan al minis terului: gazetli
De cea mai bund calitate:
birtie ..1 [fr.].
*MINISTRE4SA. (pl.-ese) . sf. F Scotia unui

ministru: de clad nu mai e

5i-a mai venit In fire
(VLAH ;.
*MINISTRU stn. c 0 Irian functionar Insarcinat cu afacerile thrii; toti ministri laolaltd. alcatuesc guvernul si sint pusi fie-care In capul
unuia din departamentele Statului; de scat, !Ara
portofolin, ministru care n'are departament si is
parte numai la consiliul ministrilor. In Romania
slut astazi 13 ministri : 1 de Interne, 1 de
Finante, 1 Afacerilor straine, 1 de Razboiu,
Justitiei, 1 Instructiunii publice, 1 Cultelor si al
Artelor, .-1 Agricniturii si al Domeniilor, 4 Industriei si al Comertmlui, 1 Lucthrilor publice, 1

1
1
doi ministri de Stat (unul Insdrcinat cu afacerile
Comunicatillor,
Saniltd.tii si Ocrotirilor sociale,
Muncii, Cooperatiei si Asigurarilor sociale) si

privitoare la Bucovina si altul cu cele ale Basara-

biei) 0

plenipotensiar, agent diplomatic cu de-

pline puteri spre a trata cu guvernul altei taxi afaceri determinate [fr.].
*mprru(m) sbst. Li% Oxid de plumb de un rosu-

portocaliu, Intrebuintat ca vapsea spre a apara

fierul de rugind [fr.].
MINOLOGELION, MINOLQGHIII sbst. AP Ett Carte bisericeasca care cuprinde calendarul cu insemnarea tuturor sfintilor si martirilor de paste an

*MINOR 4. adj. 0 Mai mic: Asia Annuli, Asia

mica 1 0 ii Care n'a Implinit Inca vlrsta de 21

de ani, nevirstnic .I Terta A, compusa dintr'un ton si un semiton; mod
MOD .
2. MINOR SM., KINQRA (p1.-re) sf. ii Bdiat, fats

care n'a Implinit Inca vlrsta de 21 de ani, nevirst-

nic(d) [fr. < lat.].

mrNoRA. (pl.-re) sf. 4.+.5 Aceea din cele cloud pre-

mise ale unui silogism care tontine subiectul concluziunii [fr.].

*MINORAT sbst. es Calitate, stare de mino r,
nevirstnicie.
MINORIT sm. frit CAlugar franciscan [germ.].
*NLINORITAR adj. si sm. 0 Care tine de in i -

noritati.

MINORITATE sf.

Minorat 0 Nu-

marul mic in opozitiune cu majoritatea, cei mai

putini la numdr 3 Partea cea mai putin numeroasd a unei adundri p/. 0 Populatiunile de

altit rasa. cars au facut parte dintr'un alt Stat,

stabilite pe un teritoriu incorporat de o tarn cuceritoare [fr.].

MINOS... = M1RQS...
MTNTA (p1.-te) St. *

banner mires de

oar IzMA: In aer e nn 1m-

si de dumbravnic (VLAH.) MINTA-

MITEI= CA TIMICA 0 7 ..-TURCEASCA = IMINITA2

TVs'. m @ t a].

*MINTAL
MINTAN

MENTAL.
MINTEAN.

deca: om en
agora; ascntime de
a avea de coati;
aproape de ...a omului, lucrul se intelege de la sine,

e cu totul firesc I

bine un dram de .. cleat un car de noroo sau, Myers, declt

un car de , mai bine un dram de noroo;

(femeia-1
de ar oreste
poale (sau plate) lungi pt ,e Bonita;
De toate cAritrile, ar paste-o p1 magarii, nu toti oamenli

a (nu) ft In theta a sau In toate

pot fi destepti;

Intreaga sau cu mintile Intregi, a

mintile, a (nn) H cu
a-si bags mintile In cap, a se
(nu) it on a sanatoasa;

cuminti, a prinde minte; a !ovate

pe

cineva, a-i da

a-1 pedepsi; (Gt: nevota to Invata

(se) Divine

o Invataturli, o lectie strasnica, a-1 dojeni aspru,

a se cuminti, a se destepta, a se Inteleptt de pe

urma celor petite; a ma a sau mintile, a innebuni;

0: declt sa la Dumnezeu mintile omului, mai bine sit-i is

viata; 0: dud vrea Dumnezen sit piardit pe om, mai Icahn
11 is minutia (ZNN.); a-41 pierde mintea scat mintile, a-si
au cineva, a) a
pierde capul, a innebuni; a-pi Dane

se lua la intrecere, la ceartd, etc. cu cineva: Eroule

nu vru deocamdatS sa-pl pule ....a on nista muieri

Dreapta judecata, desteptdciune, Intelepciune, pricepere: en pa- CIIMINTE:1;

2

a-I (a nu-1) alunge a, a (nu)-1 duce .a, a (nu) se pricepe, a (nu) avea destula minte: pre oft ma duce
nu cred BA vie dusmanul, ca sa ne calce doter actun

(mug.); O : nu-ti Dune mintea ou nebunul ; a scoate din

sau din mints, a face sa -si piarda capul, sa se Indra-

gosteascd; a amdgi O Glnd, cuget, intentiune:

4 Atentiune, baa avea in ceva; a-i trace prin
1\1 sau mintile
gare de seama: a-si Incorda
a
nu
uita, a-si aduce
morie, amintire: a tines

,, I,
memorie, aducere aminte ;PF- A5

aminte; tinere de

a uita Cunostint,a de sine,

AMITE ; a-i test din

constiintd, sentiment, simtire, fire: a -si lest din mints;

sau mintile, a bea foarte mutt pins ce

a-pi boa

nu-si mai di. seama cc face: olne bea yin mull to bea
pi mintlle (ZNN.); o sa-ti bel cameos din spate,... o MR bei
mintile

(OLVR.)

[lat. men t e m

MINTEAN (p1.-teae sit.

inainte de Arnauti si de

inteadevar nebunt Ban lipsiti de minte si smintiti (LEG. CAR.);

cap al, ce-ti mai trebue P ler CAP 1 0 ;de ani e mare, dar

n'are, se zice despre un om care cu that& vlrsta lui,

nu s'a desteptat Inca, si face multe prostii; are ".

Pieptar purtat

CI0C0i: era 1mbracat en un

de urs 11105 41 twins cu o =Ma (0000.)

2 Haind (ard-

neascd, cu mined, lungs

piny mai jos de briu, im-

podobita cu gaitane pe
la cuslituri (CI 3177): fmbracat cn un fel de

ousut ou

1mi puss o
boccea drept citpatliu pi nn
ea sa ma 'nvalesc (VLAH.) (te.
ceaprazwi

(ISP.);

mintan].

MINTENAS, MINTE-

N(I) adv. Tr.-Carp. Indatd,

Fig. 3177. Mintene.

pe /oc, imediat: motocul... minten 11 sugruma al n minus

McH.); Cu ourea bragoveneasit, Minteni sa ma catitneasca
OK.-BRS.); It

gamut ca mintenes vor trinnte dupe 'malt pi-1 vs

cununa cu Leta Impilratului (au.) ['Mg. rnenten].

MINTEOS mr- MINTOS.

MINTEUTA sf. # = setwrEn7TA

MINTTE sf. Ban. Trans. (1), Manta lungit

Om cuminte Is belie, Cine dracn-a mai
nith CiocIrlie on
vSzut a

(NOV.)

[comp. srb. mantij a].

MINTOS, Mold. Bucov. MINTEOS adj. F Cuminte,

destept, inteligent: cal mat mintos, cAlSuza lor... Ewen
poste patruzeci de ant (wont); tot bogatul mintees pi tInitrul
frumos (COG.) [m i

n t e].
MINT! (mint, mints) vb. tr. si intr. A nu spune
adevdrul, a vorbi minciuni; 0: oine a mintit data

tine minte, pi tura, min-

cinosul di. de banuit ca e si hot; minte de saints pa-

mIntul, de stn soarele 'n mo. se zice despre cei ce croesc

la minciuni far. nici o rusine [lat. minti

MINTTT sbst. Faptul de a mint, i: arta ...MI,
.

arts ye care o proleseazS omenirea Intreaga ou ante paolune

(CAR.).

MINTJNA, INMINIINA (-unez) 1. vb. tr. A uimi,

a umplea de mirare: slobozia jut Dragon... sporeste, de
Inminuneazit pre istorio

(NEGR.).

2. vb. refl. Cp A raminea, a sta uimit, a fi plin

(ALEC8.);

stuns de (sau la) Pr' AJVNS 1 0 ; t Hut minte, OM lipsit de minte, smintit: firm -mints numim pe cei ce slat

OSP.);

b) a lua In serios spusele cuiva: a-si pane a on copiii

nu se mat crede a doua earl;

MINTE sf.
Facultatea omului de a cugeta,
de a pricepe, de a invata, de a cunoaste, de a juI

der n'are noroc ;

are mai mutt noroc declt ;
undo -1
e 41 noroo;
mai
la un car de , Habits doua de noroo ;

de mirare: vitzInd-o, eau minunat volnion de frumusetea

ei (se.); toll se minunau pi se cruceau nedomirindu-se pe
uncle sit fi intrat Hlharii ()SP.) 1 2 A sta nedumerit:
ma minunez ce sit lac (CANT.) [In inun e].
Vrednic
MINUNAT 4. adj. p. mirttniA
I

de mirare. care te face sa te minunezi:

777

www.dacoromanica.ro

lucru-1 va-

MINMIN

"MIOPTE sf. F Starea persoanei care are ve-

el vezi $t sa nu crezi (ALECS.) 3 Uimitor de fruMIN- porull

mos, de placut, etc., care to umple de admiratiune,

derea scurta, care poate vedea obiectele nuntai de

aproape: miopia lui fi face a tresara la tie -care migcare,

MIR adtnirabil.

2. adv. De minune.
IVI.INUNATTE sf.

(BR.-VN.) [fr.].
MIOR sm. 'i;;), Miel in al doilea an, clrlan [lat.

de team& sit on rtistoarne ceva

F O Lucru minun a t,

*agnalli01us].

vrednic de mirare, extraordinar, admirabil, de necrezut, uimitor (de frumos, de placut, etc. : toate

MIORAR sln. 4a Ciobanul care paze*te m i -

oarele: Toma Duroi a luat de coarne un berbece $1-1

minwatille acestea tree pe dlnaintea noastrA Cu repezicinnea

lucrarilor azute In via (VLAH.); nu se pntea destul sAtura...
de privit... toate minunatiile ea se alien gramadite aloe me./
Ciudhtenie: asa era mama In vremea copilAriet male,
41 x
pllna de minunatil, re eft mi-adue aminte (CRS.).

MINUNE sf.

aratA unfits din mi

[mior c!].

Act al puterii divine, contrar

MIORCAIT sbst. Faptul de a m i o r c a i; omit-

legilor naturii, miracol : Isus Hristos a !flout multe mide

nun' ; tacator, flatoare de minuni; a scApat ca prin

c6-L
MiIOREA, atromeA, anoRITA sf.R. dim. mioARA.

Ian Lucru extraordinar, de necrezut, de nee de necrezut I

MIORLAT (-lain,irtesc) vb. intr. 0 A striga ca

A face minuni,
a face ispravi marl: a flout minuni de vitejle ; 11 spuse o
sumedenle de mintml ce Meuse faecal ce zicea cA ar fl bun
pentrn ea IISP.) 4 Lucru, minunat la vedere, care
tt-101es: mare

pisica, a mieuna: unele miorlliau ca mita, altele covitan

ca porcul (CR0.1 O (1) F A cinta prost, a scoate sunete putin arrnonioase: Incepu a o barcaroll vene-

umple de mirare, de admiratiune: tale saute minuni

tiana (ALECS.)

ale lurali, monurnentele cele mai vestite din vechime (Piramidele Egiptului, zidurile SJ gradinile
a tirnate ale Babilonului, templul Dianei din Efes,
statua lui Jupiter Olimpicul de Phidias, mormintul lui Mausol, l'aml din Alexandria si colosul din

rnieunatura: de azi Mainte vlsurile male poetice no vor

mai fi Ing/nate de ..Ill motanilor gi de urletul dul&ilor (ALECS.);

and niste mforlaiturf s& ft Ns c& e vre-un eotoin sllbatic (CAR4

VJ Cintare nearmonioash: Cncoana Caliopl m'a

asnrzit cu miorlaiturile sale nemtegti (ALECS.).

M/ORLAIT9R adj. verb. MIORLAI. Care miorlaie: Mae .

MIORLAITI.JRA sr rammdirr.
*MIOSOTIS, MIOZQTIS sm. =Nu-NA-tan [fr.].
MIR, (p1.-rari) Srt. # Uleiu mirositor, parfumat CD A Uleiu sfintit cu care se ung pe frunte
la consacrarea for si la
copiii la botez,
moarte, suveranii la incoronare, etc.: fi citi... ru-

musefe ; Imparatal no mai rntea de bncurie elnd vAzu CA...

educe In cast
minuntlor ar.) e De dd loc. adv.

-a

\ rednic de admirat, admirabil, uimitor, extraor(linar de bine, de pliicut, de frumos CD D'a

loc. adv. De curiozitate, curios ce are sa se Intimmd

sl yea nude se duce

esp.) [lat. vulg. *mirionem< mirari].

MINUNT

MITT:

lftsa-o la 'Missal

MINUS

2. sbst.
[let.].

sit

flu eu boier, un

gleinnile de incoronare... gl-i wise fruntea cu sfintul

se ploconi
(noms) 0 A Miruit: la bisericA, merse la
fn dreapta $1 In stings, gi lest (ISP.I If 0 13 Flunte (lo-

n'ag

(VOR.).
.

adv. Mai puiin.

orizontala care arata scaderea

cul unde se unge cu mir); a izbi, a lovi (drept) Ia , a

lovi In frunte 5 P A lue cuiva .4/1, a-I omori:

Mititel, foarte mic

*MINTJSCUL 4. adj.
Litera a, liter& mica (a, h, c, etc.) In opozitiune cu literele majuscule.
Literh mica [fr.].
2. mnfuscuLA (2-1.-1e) sf.

cum aduse buzduganul au 51 lovi pe zmeu, fi Ina ...nil OSP.)

[vsl. mir o< gr.].

lumesc, care nu face

MIR2 sbst. A Urine: de
parte din tagma calugareasch: mem tie ; feral de

*MINTJT (l-1.-te) S72., Brun11A (p1.-te) sf. 0 A

saizecea parte dintr'un ceas: ~al (sau minute) se Im-

; popilor de , pe cart ti numea Haldei, be chits antifoa-

nele urmiltoare (COG.) [vsl. m

pute In gaizeci de secnnde 2 Interval de timp foarte

MIRAl (mir) 1. vb. tr. A pricinui mirare, a face

sa se minuneze, a uimi, a surprinde: IntImplarea a-

de obiceiu, prescurtat, printr'o liniuta puss sus

in urma cifrei care exprima minutele: 25 se eitects
25 de minute
.114. A la minut loc. adv. Care se

ceasta ne-a mirat pe toff.

A se minutia, a se umplea de mi2. vb. refl.

rare, a fi uiinit. surprins: Incepu a umbla, nitlndu -se

execute imediat (vorb. de fotografii): rearttocui meu

$1 a instalat o fotografie a la minut (VLAH.) [fr.].

prin bate pravaliile, et mirindu-se de toate cele ce vedea

MINVTA (p1.-te sf. n

Textul original al
fu
unui act de notariat care ra-

2 (p A fi curios sa *tie, sa able ceva 1

Cu' A nu Sti, a fi nedumerit: ma mir ce sA tan; to
(ISP.)

mble la notar

Originalul
unei hothriri Judecatore*ti care

miri de unde o mai ashri gi el C) 0 Te miri eine, cineva

fara nici o iniportanta, cal dintiiu venit; eine *tie

se phstreaza in grefa [fr.].

MINUT4R (p1. -are) en. A-

eine: vorba era vorba, la loeul el, $1 nu-1 pates amine

to miri Cale (CRG.);te mint ce, cal mai mic lucru, mai nitnic;
eine *tie ce: nu to mat rune el d-ta attta Den-

r hthtorul unui ceas care indica

3178): Heminutele
care olipA a vietli for o Mann=

im to miri ce si mai nimlea (can.) ; deal o Introbai ceva, ...41 trIntea to miri ce negniobie boa-

cu ceva, cum InseamnA ~u1 ceasor-

aka (CAR.); to miri uncle, undeva, eine *tie

unde: jidanul era dos de-acasl, to miri uncle
Trans. A se uita: mulct, bowie,
(RET.) CD
mia-te de of (Vcc.) [lat. vulg. in ir a r e
clas. mirari].

(GRL.).

Lucru de
Fig. 3178.
nimic, de putina InsemnataM. Minutar.
te. bagatela [fr.].
*MINUTIOS 1. adj. Mighlos.
2. adv. Cu foarte mare bagare de seams [fr.].

*MIRA.2 ( -rm) vb. intr. $i refl. A se o-

*TVLINUTIOZITA.TE sf. Caracterul unui lucru

minutiae, migaleala.

MIOARA (pl.-re) sf. c Mielusea In al doilea

an, pina nu s'a Impreunat cu berbecul : numai o

ay.am atunci si din mioara aceea mi-am Inmultit teat/

tu ma (RET.) [lat.

*a g nelliola].

MIOARCA sf. xrp Broase6. [onom 1.

MIONI (-noose) vb. intr. Ban. NUEIINA: Pe tine

nimeon en bucarie nu to ascultA elnd mionecti men.).

MIQP adj, $i sm. I` Care are vederea scurta

[fr. ni y o p e].

irfi].

MIR. sbst. Mirare: to -ai !lent de ,,u1 lumii; e de (R.-COD.) [m i r al].

scurt: Weal/a-ma un
(j) pc A saizecea parte
din gradul unei circonferente, care se insemneaza,
1

niculul fie-care cilia

*MINUTTE sf.

[onom.].

M/ORLA.TT sbst., rtuoRLArrunA (p1.-turi) sf. 0

Faptul de a miorlai Strigatul pisicii,

Rhodos); abler pe marginea malului e o movilA pe care,

clad te-I sui, ai !nail/tea ochilor o de tablou (BR.-VN.)
de fruPersoanft demna de admiratiune: e o

pie: pustnicul se la dupA dines, d'a

(LUNG.).

MIORCI interj. Sunet care brat& horcaitul sau

oraraitul broastelor : Mean pectil numal A., I (SPER.)
MIORCAT (-eliu,-elese) vb. intr. 14. A unreal

glindi, a se vedea in ceva ca Intr'o o-

glinda: ...o fantastic& grAdia Ce mireazA

flori de lotus In oglinda aunt lac (ALECS.); baba

eochetli gi sulemenia se mireazil In oglinda rIurilor Inghetate (ALECS.) [fr.].

*MIRA' sj. 0 Or' Catare, tints, bumb

la caphtul unei pusti sau unui tun, ce

serve*te pentru ochit 0

Tints: punet Fig 3179
de ow, punctul pe care-1 ocheste cineva Mira.

spre a-1 atinge cu glontul Instrument intrebuintat In operallunile de nivelare

('-] 3179) [fr.].

778

www.dacoromanica.ro

myrtA2 sf. Smirna [fr. myrrhe< gr.].

*MIRACOL (pl.-1e) sn. Minune [lat.].
MIRACULQS adj. Minunat [lat.].
*MIRAJ (p/.-ajurt), buNkeru (p1. -gil) sn.
Fenomen optic, care

plirechi de pirioare, cum e, de pita., cIrcaiacul MIR(

3181) [fr.].
MIR
*MIRIFIC adj. Minunat, admiraI

15

MIRISTE sj. d Paiele rtimase In

pamint, pe ogor, dupe ce s'au secerat bucatele; locul pe care s'au secerat grinele: de va furs nestine a al-

on sus, in atmosfera,
suprafata unei ape pe
care se resfringe imaginea rasturnata a o-

tuts, sA 1-o plilteascil Indoit (PRV.-LP.); din se-

ceratul gaunt pi din riclicarea moaner se

scuturaeerd pe

biectelor dimprej ur ( O
3180) Inchipui-

vitele pe
e

MIRLA.

MIRODENIE sf. 01 Aromat: In milloo eta age-

Fig. 3180. Miraj.

de undo at 311-1 lei, dad{ n'are Mind

t MIRAZ, ?dram sbst. C)

Mostenire: In slulba urea

am ramas La fatal Marie! tale mostentre San miras (PANN)
zh

0 CIstigneasteptat (t-000.) 0 /ten. Trans. Pomi(MERA)

(TOT.):

MIVRLA: !neon a trage nu ante, de mir-

lele stan pe cloambele lagalni ca mute 01-1 asoultau mor,

MIRAS pr. Blum.

MIRAT adj. p. brrea.
MIRATOR adj. verb. MIRA i SM. Care se mirk
(apare numai in descintece).

esti!

Fig. 3181.
Miriapod.

stele".
MIRIZMA. (p1. -me) sf. = mrawmA Q.

-,$ /0
h11

(CRG.1.

na, minune

(RET.).

;I/

MIRIU
MIERIII2: Am o sucnS mirie Plind de pozderie (SB.), ghicitoare despre

mai auzit, extraordii nar Qs CP Mi-e de-a

, slut curios sa stiu,
111M111

IBR.-VN.)

(731.-tni) sf. Trans. e

= MIRISTE: dupA oe secerard o postate
bunt, adunard snopil la un loo at slobozird

stt ailu: mi-i de-a

0 grows& de boabe

MIRI TINA

re, iluziune amagitoare [fr.].

MIRAREsf. 0 Fap-

Pe

ou auto, ou nut se deed-

on

surd la picioarele drumetilor panorama d a

finale' (CAR.) [fr.].

se produce mai ales in

tarile calde, $i prin
care ochiului i se pare '1190-414.:^2.,
ca zareste pe pamint

tul de a se m 1r al I;
Sensatiune pricinuita de un lucru neasteptat, de necrezut,
ne mai vazut sau ne

bil, mare):

fire-al de miraz ed fli, nAzdravAn ce

[to. mira s].

MIRE sm. O Numele logodnicului, In timpul

serbarii cununiei $i cit tine nunta, ginere: mutt Qi
rudele for eran In carats ferecate unmet In aur (ISP.)
cal de , cal ce socrul daruia odinioara mirelui
$i pe care Incaleca rind se ducea la cununie [pro-

eatd o masa... cu mIneari, din care se ridlean aburi de deosebite mirodenii (CAR.); clod regale murea, 11 sonteoan... 11
umpteen Cu mirodenii 51-1 mutat Inteun car descoperit pe la
toate triburtle for (VLAH.) 2
Planta, cu tulpina pa-

roasa, cu frunze ascutite; are flori galbene-verzui

cu vinisoare brun-violete, care raspindesc noaptea un miros placut de zambile; numita. $i floarea-noptii" (Hesperis tristis) s = NOPTICOMA

[mirodie].

MIRODIE sj. Aromat, mirodenie: enibahar:81

alto mirodii

(FIL.)

[ngr.).

A Nume dat

MIRONOSITA (p/.-to) sf.

fie-careia din femeile evlavioase care se duserh la

m ormln tul lui lsus sa-i ungh trupul cu mir ( O 3132)

habil alb. mire frumos"].

MIREAN adj. i sm., namEAN(c)A sf. Care-i de

mir, luinesc. care nu e nici preot nici calugar(ita),

laic: or' -tine o fi lost antorul, cdlugdr sau

UMW& sd -i
fie farina! (I.-GH.); eels ce va rapt pre vre-o mniare... mireancd (PRV.-LP.); cola ce va apnea vre-o mutare mireanit de la
mitnastlre, pi acola se va certa on moarte (PRV.-MB.); lac fit
de Bullet numai mirenli vIrstnIci Q1 mirencile cele vIrstnice
(LEG. CAR.)

[vsl. miranina].

MIRRASA. (p1.-reee) sf. Numele logodnicei In

timpul serbarii cununiei $i ell tine nunta: calngarita sit cbtamli mireasa Int DumnezAu

(PRV.-LP.);

F: gado ca o

~, ade linistit(a), cuminte; tact, on mat pltngo,

Inseputul unui cintec de nunta care se anta mi-

resei cind parase$te casa parinteasca (se zice $i In

ironic, unuia sau unuia care plInge); de aci: a plInge
ca o
ca o

Fig. 3182. Mtronositele (dupd Triodul de la Buzdu,

a plioge mutt: sedea ou mIntle la ochi pi plIngea

mac.); 43. :

se

din a. nosh

potriveste ca mireasa la moard, se lo-

batha saptruntna. care urmeaza dupe saptanalna Pa5tilor 2 Femeie

veste ca nuca In perete [m i r e].

sdptAmina mironositelor,

MIREAZMA (p1.-ozme) sf. 0 Miros placut, linbatator, aroma, parfum: mirezme dulci, ImbAtAtoare,
de sukinit gi de dumbravnic, se ImprAitie In aer de pe finable bAtute de soars (VLAH.)
Mirodenie, aromat:

evlavioasa; se zice 5i, In ironic, despre o femeie fatarnica, care cauta numai sh. para plina de pietate:

ar clad' en slate mineral?, cu smirnd pi on Willie altaral vlniltorilor (coos.) [vsl. mirizma< gr.].

MIRENESC adj. De mirean: judecatortul

eel

.e.certa-l-va dupA vote Int 51-1 va silt sit o Inzestreze (pay.-me.).

o MIREZ sbst. Trans. %, = MERIZATOARE: dacd

vitele se lolled san de fug la

vremea

are s8 se schimbe

(ORM.).

MERIADA (pi. -de) sf . C) La cei vechi: zece

0 Astazi: numar foarte mare $i nedeterminat, mu

($i sute): miriade do stole [fr.].

*MIRIAGRAM (p1.-me) sn. Greutate de zece

mil de grame [fr.].
*MIRIAMETRU SM. Masura. ftineraril de zece
mil de metri [fr.].

MIRIAPOD (pl.-de) sn. 4 Clash. de animate

ar iculate, al caror corp e alcatuit dintr'un mare
numar de inele purtind fie-care una sau doua

mutt. mironositi 151 bocean In win' 11u:tailor nopti de tarn&

rtsul si nebnnitle vralitelor nopti de yard (VLAH.) ; dar tu,
gt clod
ce -mi stet ca o . P (EIR.-VN ) ; merge pe drum ca o
cold, nits ce -1 p Mesta pielea I (LUNG.) [VS1.].

MIROS, Mold. MRCS (p/.-rosari, -roase) sn.

IQ

Sensatiunea produsa asupra mucoasei nasului (le

emanatiunile corpurilor: pliant, neplAcut, urn, patruazdtor, Imbattitor; Sears vine din arinisti, Co miroase o
an de frumos.,.
imbatd (EMIR.) ; data se ample loon! de nn
cum nu mai mirosise clement' Its:lulu( acetate

HSP.) ^

c;)

ti-

nul din cele cinci simian prin care omul $i animatele percep mirosul 0 MIROASE Ti. X Aromate:
a pane miroase In bucate [11-1 iTOS i].

MIROSEALA (p/.-eti sf.

MIROSENIE sj.

MIRQS

mmos [m i r o s i].
: dumnezeescul mir,

[m iros i].
MIROSI, Mold. Bucov. AMIROSI (-os) vb. tr. si

mirosenia but Isus

intr.

(PRV.-MB.)

f A percepe mirosul, a simti un miros:

779

www.dacoromanica.ro

Am o Hoare frumoasi,Blirbatii o miroasa. (TARN), gliiMIR- Doers;

ciloare despre temeie"; zmeii aveau un miros tare ager,
MIS amirosean de departe pe om (se.) 2 A da, a raspindi

1111 IhiTOS: miroase bine, plicut, urlt; miroase a ars, a Or-

lit, a fum, a ceapA, a rachiu; dulce miroase In aerul diminet11 final de pe Mlle& (VLAH.); Vazduhul lm, rAcoaro, a

trial amirosea (ALEC/3 ); Si oununi de Dori nscate fIslesc

abs. A raspIndi un miros urIt:

amirosind (EMIN)
carnea asta miroase

* (E) A simti, a ghici: eotoemanui

miros1 Indata, cam cum merge stretenia OSP.); surugiii...
cart mirosisera bacsisul Bras, mlnau de olac de scataran cooitele tailor (ON.) 5 OFAI se parea: asa-ml miroase

e (F) F A-i veni la socoteala, a-i conveni:

asta nu-1 prea miroase [vsl. rnir o s a t i< gr.].
MIROSITOR adj. verb. nomosi. Care miroase:

treaba 11

scotlnd din sin nn mAuunobiu de Dori bine mirositoare,

1-1 data ca semn de inbire (ISP.1 'fl
C NVmmosrrOR.

MIROZENIE sf. Trans. Minunbtie, ciudatenie:

ne-a spus tot mirozenii de pe undo a umblat ipso.); sa vedem

Co .444 a Mid O&M 111 scum (RET.).

MIROZNA.

sf. Mold. Boom,.

MrREAZ-

MA: florile tole frnmoase de prin marginea peduril... umylu

vitzduhul de '4,

miros].

(CRC.) [m i r e a z m a, refacut dupa.

i Frumos arbust, totdeauna verde, originar din sudul

rea Evanghaliet:
apostolicS A Chemare,
ceea ce savirseste o persoana, un popor, etc., ca $i
rind Dumnezeu i-ar fi dat acea insarcinare 4
Preeti trimisi intr'o -tara strains spre a convert!

pe pagini si a instrui pe crestini A Stabili-

ment Intemeiat de misionari In mijlocul necredinciosilor [fr.].

*MISIVA (p1.-ve) sf. Scrisoare cu caracter personal [fr.].
*MISOGTN sm. Barbet care uraste femeile [fr.].
"MISTER (p1.-ere) sn. 0 4L, La cei vechi: ceremonii religioase care erau expresiunea unei doctrine secrete $i la care puteau lua parte numai cei

initiatd: ...ale din Elms's 0 A Taina, adevar al

religiunii crestine pe care nu-1 poate patrunde ratiunea oineneasca.: biserica se umpin de credinciosi, veni$i
ca sit asiste la sacral 44, al Invierii Domnulul (ALecs.) "r
Ceea ce e ascuns, tainuit, secret: -sue politicei;

Africei: e o nenorocire grozavS in familia noastrS... si tin

mare, care ma turbura de ant (VLAM.) 1 0 In evul mediu:

piesa de teatru, germenul tragediei moderne, cu

subiect biblic [fr. m y s t a r e].
*MISTERIC adj. A Misterios: o flacarit
Da.
Panda lumina, Iar stUpil In blserioit PSreau ca se biotin&

placut mirositoare, shit simbolul

castitatii (Myrtus communis) (A

(BOL.) [mister].
*MISTERIOS adj. fr6 Care sta. in legatura cu
misterele religiunii 2 Tainic. ascuns: o meta misterioasS 1 s Care tainueste toate sau face o taino.
din lucrul col mai neinsemnat: un om
[fr.].

fecioarit ul verde de mar -

0 e4 Care rafineaza asupra materiilor de devotiu-

*WIRT sm., it Nava sf.

Europei; florile lui albe, foarte

"MISTIC1. adj. I Care tontine o alegorie religioasa, un inteles nedeslusit: sensul~al Mute' Scriptnri

3183): Tn Imi part ea o bacanta oe-a

lust on 'nselAciune De pe -o !mote de
tir

(EMIN)

ne $i asupra spiritualitatii: scriere a Care se

adreseaza cu deosebire sentimentului: dootrinA
2. sm. Partizan al misticismului [fr.].
*MISTICISM sbst. A at. Credinta religioasa sau
filosofica care admite ca divinitatea poate face
omului unele comunicari directe [fr.].
"MISTICITATE sf . 4 Devotiune rafinata [fr.].
*MISTIFICA ( -fm) vb. tr. A abuza de creduli-

[lat.].

*MIRTACEE sf.
pl. 8 Farnilie de Plan-

te dicotiledoane,tcu
tulpina arborescenta,
al caror tip e mirtul

[fr.].
MERUP (-nese) vb.
tr. qi refl. I A A (se)

tatea cuiva spre a-10GO: fie sign, avind clneva inoPi-

unge cu sfintul mir:

retie, poate minti qt.. pe altul ori In ce zi pests an (CAR.).

s'a dus de s'a miruit In

Fig. 3183. Mirt.

b1serioa Curtea- veche, dupa obiceiu (1.-GH.) -

p A lovi drept In frunte:

ai innebunit, ori wet sli to mimes+) In numele Tat:Mut (ea.)

[vsl. mirovati].

MIRUT5 (-ueso) vb. tr. Trans. A clstiga: duo& acela

s'a marita care 1-a 44, banii In Joe de cart( (RET.) [ung.

nyerni.
MIRUTT sbst.

Faptul de a mir u i '.

MIRVTA (pl.-(e) sf. Trans. 4

Planta cu tient purpurii sau violate,
numita si limba-boului" sau iarbade-bou-salbatico." (Anchusa offici.
valis) Lt] 3184).

'MISA (p1. -se sf. 1.! Liturghie [lat.

MISANTROP... MIZANTROP...
*MISCELANEE 4. p/. AV" Tiparitura sau manuscris cu materii anate [lat.].
MISCRET, ML5CFIT sbst. Varic tate de struguti tanlliogi, cu sim-

burl foarte mici [tc.].

t MISCH:EU sbst. Otel tare, Intrebuintat In special pentru ascutitul
sable! [comp. tc. m yska 1].
MISIE sr MISIVNE.

MISTT srn. .., Samar, rnijlocitor [ MESIT].

Mesetia de misi t: trAe$te
MISITIE s/. tvr

SamsarlIc, plata ce
Insarcinare, Impu-

ternicire de a face ceva: a -gi Indeplini ..4.i; In lama trecatA, guvernul nostril mit insAroinS on o mist la Chisinau

stilntificii,

*MISTRAL sbst. 0 Vint puternic care sufla

dinspre nord-vestul Frantei in valea Ronului si
de la sud, pe coastele Mediteranei [fr.].
MISTRECIOR srn. aE dim. resTRET. Puiu de
mistret: erau mistrete en mistreciorit Ion (UR.).
MISTRET 1. adj. De coloare, de rasa amestecata; corcit 2 7.k PORC(f.
9
scroata mistreall , soiu de
pore salbatic, cu capul mare,
avind doi coati lungi, Cu
can se apara clad e InGrata $i poate spinteca elinii si chiar pe
vinatori (Sus scrofa)
31S5)

Ameste-

saptamina dinaintea
Durninicii lasatului de
came, numita astfel

Fig. 3584.
Mirutd.

eti tweeze dar en infamele for mistificatinnt (CAR.) [fr.].

cat: atiptImIna mistreata,

sir1i].

primeste misitul.
*MISIVNE, p MISIE sf.

*MISTIFICATIVNE, misTinamE sf. Faptul

de a mis t if ic a; rezultatul acestei actiuni:

prinde sa propage o doctrina [fr.

tMISIRLITI sm. # Soldat din Egipt [tc. m i -

*MISTIFICATOR sm. Cel ce are obiceiul de a

mistifica, de a paean, pacaliciu [fr.].

IVITSIONAR sm.
A Preot triads spre propovaduirea .credintei crestine 2 J Cel ce Intre-

din 44, pi contrabandit (URIC.)

[fr.].
MISTIFICARE pg, MISTIFICATIVNE.

n issa].

(NEGR.1;

diplomatica 0 A Prop ovadui-

Fig. 31135.1Mistrct.

pentru ca a permis sa
se milnince intr'o zi de dulce si Intr'alta de post;
numita $i saptamina Impestritata" 0 De caMate mijlocie, nici prea bun nici prea rail: nu zioba,
eel

lnsS,

et11, nisi prea pros nici !carte !carte, ca vinut

IALECS.) 5 Paduret, salbatic: Poole verde mar .4,

Late Jigeni si Oltet Create-nu mare nuculet (voR.).

2..
MISTREATA (pl.-ere) s / . 7.z Pore mistret
scroafa mistreata [lat. m ix t I c i u s
MISTRICIONIU adj. i sm. Ban. 0/ten. De
rasa amestecata, de soiu amestecat, corcitura.
[mistret].
MISTRITAT adj. 0/ten. Nolo.) Amestecat, cur-

cit [mistret].

780

www.dacoromanica.ro

MISTRIE sf. Q Unealta a zidarilor cu care

toarnd. tencuiala pe zid $i bruftuesc peretele
3186) :

voltd:

populara
vs. Ceea ce 1nsufleteste
stilul: miscarile elocuentei; discurs pita de
11 c ND-

fobs
cu maestrie un perete-1
vel spot, Dad! nu e din
(

Ce

noted cum va trebui P

MDICARE,

MIC.F.LT adj.

(PANN)

Turburat,

NVMISCAT.

'1111

MISCATQR adj. verb.

MISTRUGANCA. (p1.-ce)
sf. PP, Oaie cu coada ingustd

miecA.

Care (se)

avere mfscatoare; miscatoare zicem mks cite au millet, sau,

gi neavInd gullet, se misca el as straniutlt, cum: dobitocul,
Fig.

3 186.

bainele 51 oelelalte (LEO: CAR.)

Mistrie.

[Camp. MISTRVr .
MISTUI (-tutu, -tuesc 1. vb. tr.

) p A transforma
alimentele in stomac, spre a le face asimilabile, a

MISCOCE(A) s/. F t Niduche (MAR.) [misca].

MISL adj.
# Sarac, carman: cola ce va
I

digera: ea mistnia tot age de bine ca 61 chid ar fl baut un

tura lucru putin de la vre-un om

atunce sf1-1 bath (PRV.-MB.)

pahar de anti racoritoare (ON.)

(g) A suferi, a rabda:
inima le spunea oft spinal nu le este var g1 de aceea nu-1 puteau
(CRG.) ; nu-i era lui destul ca nu putea
rusinea ce
Wise P ((SKI A consuma, a nimici. a prapadi:
si-a mistuit o mare parte a averil sale (L-G1-1.) A arde,

o faptd de P (ALECS.) 4 Fricos. las: col ce fuge dineintea dusnianulu1 este

on eel voinid si bray
(EIR..VN.) ;
on eel fugarl (ALECS.) [lat. mIsllu s].

MISELA sr MI$ELT.

#MISELAME sf. col. rasu. Shracime, oamenii

scapat de sAlbaticia el an mistuit flacarile (VLAH.); (E); it

povestea izbInda din ziva trecutd at dorul de-acasit care-I
mistue (BR.-VN.) ; Isi scoase de la inlaid bietul om focul ce-1
mistuia cumplit (ISP.)
s
Mold. A ascunde: tact din
sure I unde 1-al ascuns ? unde 1 -at mistuit P (ALECS.).

sdraci, nevoiasi: pops ad spue cuvintul lul Dumnezeu...

In limbs pre cares Imam oamenit, sit putem Intelege not
(COR.).

#MISELATATE sf. StiraCie: lucrul acesta este a,

A fi digerat A se nimiei, a

neaiungerea sau altracia (TIM.) [10 i

s e 1]

MISELSC adj. De mise 1:

s'au mistuit

A fi arS,
a se preface in cenusa 1 Mold. A se ascunde;
IAA de vreme atltea vieti pretioase (VLAH.) s

mole oind va tura Mtn,

.8* Lepros: muierea

se desparte de barbatull de va fi sau gubav (pRV.4.48.)
Ticalos, mizerabil, nemernic: da stiff d-ta ca asta -t

a preface in cenusd: cum din cer nu cade fulger ea to

aria, Eta to mistuiascit, trasnet ad to plats P (Ppm; ce-a

se consuma, a se prapadi: de aceea, poste,

Care turburd. care

sgudue sufleteste: o poveattra miscatoare toate dedeau clipelor acelora o maretie deosebit de Math Si de miscatoare
(VLAH.) (e. 1gDMISCATQR: avere netniscatoare.
MISCHET Mr. MISCH:UT.

bee cirnau: shit 1nett doud sub-soluri de of ce s'au corcit

din cele de mai sus: mistrugancele... gi stogomanele (ION.)

2. vb. refl.

p. rem 2

misca: nlsipur1 misclitoare 2 Care se poate misca:

p..)77;rpt].

si lunga pitta la pamint, corciturd din oaie tusca. cu ber-

sguduit sufleteste: era &lino

[ngr.

Il !Omuta pentru

fapta cea miseleascit se era as savIrseascit

()SP.).

MISELSTE adv. Ca un mise 1; In mod las:

a disparea: pupaza... se mistuise de pica mea prin co-

acolo a lost asasinat m eroul revolutiunli roman de la 1821

tloanele scorbur11 (cm); Taranli, !Ara capetenii, se mistuira

prin1nfundaturile codrilor (VLAH.) [ung. ennszteni].

IMrOtriV1 (NEGR.).

a.-co.); surprins1~ din dos, lira arms, Aileen fad a se mat

MISTUITOR adj. verb. misTui. Care mistue:

MI$ELT (-elesc), MI$ELti (-elez) vb. refl. $i intr.

A se vilicara: St age se misel1 Ca se temea 01 de mitt

se uita la lemnele ce se topean In puterea mistuitoare a fo-

(sTm.i.); S'a 1ntors far inapo1 Viticarind gi miselInd, Fata alba

CUlUi (D.-ZAMF.).

1VITA sf. Ban. A Minge unca.

serlind

(VOR.)

tra i s e I].

MISELTE sf.

MISCA (mtad) 1. vb. tr. A porni din lot, a

schimba dintr'un loc intealtul, a muta dirt locul
pe care-I ocupa: scaunul, masa, piatra, carul din lociff
O A pune in miscare, a agita: . mlinile si pioioarebe 1 0 A turbura, a sbuciuma, a sgudui

# Saracie, mizerie

Fapta,

purtare de mise 1, ticalosie, nemernicie;

Iasidar no ma pucine-g1 poste Incblpui pins unde poate

tate: vedeam bine ca ceea ce lac e o

team oprl LAM.) ;

merge raiselia omuln1 I

(CAR.).

MISLNIC adj. $i adv. Miselesc, miseleste, ca

un mise 1: 0, dar e luoru shim allele sit-t1 curmi I

sufleteste: aceastal veste m'a miscat adino.

2. vb. intr. i A porni din locul pe care-1 oeupd,

a si schimba locul, a se pune in miscare: Miaza-

(VLAH.) ;

nu-mi convine vlata

cletigatit

(ALECS.).

1-MISEL9S, nilsAws adj. Miselesc; jalnic, de

noptii atunci misca dupd feta, s'o gaseasca (a.-coo.); misca

de ab211 Q : oine misca, tot mai nisei (,cine lade, coada-1

plins: despoindu-1 de Welt, In misalos chip 1-au iesit su-

miscare: clue Indrizneste sa miste, Mud el e aces& P

MIENITA (p1.-te) s f. Mo/d. Mare multime de

oameni, de animate cari se misca de colo pink colo

fletul din oasa

cade), cine nu sta locului, ci aleargd si face tot posibilul, se alege cu ceva 2 A face cea mai mica

a. vb. refl.

A-si schiniba locul, a porni din

locul pe care-1 ocupa: ad nu to misti de-aicll

(NEOR.) [comp. ceh migenice

vat. m eCiti a amesteca"].

lost si puturoii

MISINA Pr MisurN4.
MIINA1, MISINA, MISUNA (p1.-ni) St.

de mare de tunic' care se napustira pe piths (Kw.) [comp.

ceh miiina atnestec", sie nu va fi cumva

Faptul de a (se) misca

MISCABE sf.
tares unui corp ce -si schirnba pozitia in
spatiu: de rotatiune; perpetna 111 3 Activitate a

identic cu MISINA`].

ea

(VLAH.)

MISINA' mg/NA, misur4 (p1.-ni) sf.

Proviziuni de iarnd, tot ce se stringe de cu yary pe iarna
(alune, nuci, fructe, etc. : eu am Mout nowt misini pa
I

mladea trupul
,;Mersul
real sail

4*

1st

al= (Su.); 01 raisins, Mt a fi de mare, scade, dealt nu pill

aparent al unui corp cerese : a lunli p Ori-ce

schimbare a situatiunii, a formei, a maritnii unei
sin:
partA exterioare sau interioare a corpului:
gelui
X Manevra, evolutiune, mersul until
6

corp de trupe

de uncle

14

101 (FLOR.) ;

stringe

de cu vreme (PANN)

Grd.-

madd de provirii cc adund. $oarecii sau furnlcile

sub parnint pentru Myna mtus.) air.) 3 Pr. ext.
Ban. 0 /fen. Bogatie, avere strInsa, agonisita: pe el

Variatiuni in urma schim-

barilor, plectirilor, mortilor, etc. : a posulatiunii

3 X ci Schimbare produsa intr'un corp militar sau
in arcivil de pe urma inaintdrilor in grad:
mata, In magistrature f 2 bal Variatiune a pretului
alimentelor 11 is MM.!' si intorsul rnultimii si traal
surilor ii 444 Mersul trenurilor: biroul de
garb O j urradul de iutealti sau de Incetineala
cu care un muzicant bate masura i Por(1,
nire sufleteasca: de compatimire, de minie
Agitatiune a spiritelor, intdritare, pornire spre re-

MISE-

NITA: unde to afllP intr'un furnicar clocoiesc I Intr'o migina

de jiglinfi cu fete de om (ALECS.) ; leg!... o m1gunit Ingrozitor

ricel" ].

corpului: copilul acesta e mereu In

[111 1 8 e 1].

ca furnicile, furnicar: Podul Iloalei, m de iudani strem-

face o miscare, a nu sta linistit, a nu avea astimpdr, a se agita.

MICA s/ Basrna rasucita si innodatd la unul
din capete cu care se loveste in cineva, la jocul
copiilor de-a misca "; numita aiurea taiscd." sau
motroasca" (TKT.) (DENS.) (PAMF.) [bg. mika so-

dupe miscarile calului

(CANT.)

nu-1 vait, ca are misuna (R.-COD.) [lat. In e S S 1 on e m, influentat In fonetisrn de misin 11.1;
comp. Insa si rus. my y n a, slov. mrAina

gaurd de Soarece ".

MISINA', PCSUNA (p1.-ni) sf.

Scobitura, adinaura In dintii calului, In fundul careia se gasesta
o substanta cimentoasa negricioasa; la Inceput are
forma ovoid ldtdreata de-a curmezisul gurii, apot
ajunge In forma unui bob de fasole; mai ttrziu de
vine rotunda, pink ce dispare cu totul la batrInete
prin frecarea $i tocirea dintilor; numito. $i rnur

781

www.dacoromanica.ro

MIS-

*MITOLOG sm. A invatat care studiaza $i in-

MIS-sb." sau musca." [probabil de aceeasi origine cu

misinai].

terpreteazb. mitologia [fr.].

"MITOLOGIC adj. A Ce tine de, privitor la

[fr.].
Totalul credintelor, po*MITOLOGIE sf.

MIT *MIM.4

(pl.- asurt) sn. 2 Pahar de yin amestecat cu ape gazoastt sau cu borviz: tau aperitive,
Mica, mastics, pelin,

Mischmasch].

qt gust& mezeluri

(CAR.)

mitologie: povestire

[germ.

vestirilor din antichitatea pagina privitoare la divinitati $i la semi-zeii din epoca eroica: amok

MI$UI is- Bustin.

MIUi4LA sf. Faptul de a mi$u 1: pretu-

romans, nordica, germanit, slave, etc,.

MITORLAN sm. 7.t = Mara.

o forfotealii, o Herber, o pornire de train

tindeni este o

proaspAt (CAR.)

MTTRA, (p1.-tre) sf. nit Acoperemint al capului

Gramada, multime (de oameni,

de anirnale) care mi$ue: mivuiala discreti a insectelor

prin pAia

(CAR 1.

MIULTE sf. 0/ten.

Boala lumeasck vene-

Jr

rica (C)AU$.1 (P$C) [m i $ e 1 2 ].

MILTN sm. 7.V Hirciog, un fel de $oarece cu-

noscut pentru proviziile ce aduna, de iarna, sub

pamInt [m i i n 6.2].
MIUN4 (-un), ntugince. (-in), ram (-win) vb.
intr. A umbla de colo pina colo In mare nurnar, a
se mica In toate partite ca furnicile, a furnica, a
toate partite (cAR.); t se 'Area cA et vede mlqualnd soldatii
prin curte (BR -1/N.) ; Wits... era tiesitli... de calicl

Ortodoe$i, o forma sferica

cu o truce In virf ( 3187);

sub aceste valuri de flori, miens, colcAe, se muncesc aceleaa1

patimi (OLVR.)

[lat. *massionare< messio;

la Catolici se termina In
partea de sus prin cloud
virfuri ascutite ( 3189):

col np misna2].

?ANTRA'.

MIUNA.2-3. 141,- NustNA".

Povestire fabuloasa:
*MIT (pl. -Curt, d -te sn. t
,ui lui Hercule 2 Lucru imaginar sau extrem de

Mitropolitul face pe parintele

Duhu arbimandrit cu
(CRC.):
trimite Voevodului Moldovei
titlul de rege $1 comma imperiall, iar Mitropolitului de
patriarh (VLAH.) [VS1. < gr.].

rar [fr. < gr.].

MITA (p1.-te) sf. Bani, darurl ce se dau cuiva

(In spec. unui slujba$ al Statului, unui judecator,
etc.) spre a-I cl$tiga de partea sa, spre a-1 indupleca

so. fact' un luau neonest, nedrept, Impotriva legii

cede -se judecatorinsau Cugetului sau: a da, a lua
lui... sit fie.. nemlnios, nefilternic, neluotoriu de 0.

(pay.-kia.)

2. sm. ValrleS: se apropiara lui toti

$1 pacittosit

[vsl. my t ar 1].
MITE adv. C) Cu tit mai mutt, cu cit mai pu-

se umpleau odinioara ghiulele: Romanii urclud cu ci-

tin ; mai ales, mai cu deosebire; in spec. duphdar,

2

; pAsA-MI -rE [bg.].

'MITEL sbst. Caracter tipografic de corp 14

(ear TAB. XIX) [germ. Mittel].
*MTTIC adj. Ce tine de mit, din domeniul mi-

turilor: povestire
legend& In casA la not

Alfred... Onuses un persona'

(VLAH.)

Mitre

gototic0.

Acoperemint al capului la
vechii Per.si
3188): El

(EMIN.) In'.].
din pintecele
femeii In care se concepe $i se desvolta fatul, matrice, uter [nor.].
*MITRALIE sf. Or- SfarImaturi de fier cu care

(COR.)

Inca, Paid, etc. (ow DAR= 1

Fig. Peg

*MTTRA.2 (p1.-tre) sf. p

pe capu-1 'mart&
v1-1 en barbs pleptanatil
MTTR.A.3 (p1.-tre) sf. dl Organul

[VS1. M y t o].

t MITARNIC 1, adj. Care is mita.

M. M. Mitre.

ce poarta arhiereir$i mitropolitii cfnd oficiaza la

ocaziuni solemne; are, la

010 carl miaulau ca ?umbels In Mate piirtile (ego); F :

MI$UNA.' pr

Fig. sies.

Fig. 3187.

Mitre (ortodoxd).

foi, a fojgai, a viermui: lume paste lume.. mignna prin

felie printre gloanM si

dealul Grivitei (1.-GH.); turlele ei
oupolele se uraplurA In =Ind de obnze ai Grapnels qt de mi-

tre/1i rs.-Aioi [fr. mitraill e].

*MITRALIERA. (pl.-re), MITRALIEZA (pl. -ze) sf.

offt-

Teava de tun de ealibru mic. prevazuta on un

[fr.].

MITITEL, f minuTgL 1. adj. Micut, foarte rule:

ochii mitItei In fundul capulul (I.-GH.): De at venituri mititele,

Mai presto din mSsele (PANN); clad 11 vAzu ca vine, se fAcu
mititicil vl on vtia cum sA amble mai Cu binisorul De lingA
dInsul (ISP.) ; 81)08t011i sau, pre carli ounosotndu -i Dom-

nul In curiltie vi In nerftutate, prima mitiutei ti numeate

(CANT).

2. sm.. i Copila$,nrune = II p Una din numeroasele denumiri ale necuratului s ' Mic sul de

came tocata care se mann-Ica fripta la gratar

rmiehitel<
micutell.
MITITELVT adj. dim. maim
METQC: 'mete cItiva ant pot s'ajung diMITOC

chin la vr'un

51 sa gtrIng un atiubeiu DIM de galbeni (CaO.).

MITOCAN sm., rarrocaNcA (p1. -ce sf. F Orb-

Fig. 3190. MitralierA (pc afet de campanie).

mecanism, cu care se poate asvirli Intr'un tirnp

scurt un numar foarte mare de gloante (13 3190)
[fr. mitrailleuse].
= aupa MITROACA (pl. -co), MITROCAR sm. A
V1DIE.

MITROPOLIE sf. rEti 0 Biserica catedrala In

$an ca) din clasa de rind, lipsit a de maniere, cu

apucaturi de mahalagiu (mahalagioaich) badaran, mojic: cite no

au oapul lulea de vin, 1st film de

vorbit Cu paretil 131 Cu vhstul (EMIN.) [m

i t o CI

MITOCANSC adj. De mitocan.

MITOCANE*TE adv. Ca un mitocan.

MITOCANIE sf. Fapta, vorba, purtare de

mitocan.

MITOCANTME sf. col. miTocAN. Toti mitocanii, mojicii, badaranii: chid mai cad qt toatit 0. asta
ParvenitA... lint yin fel de fel de idol (CAR.).

MITOCOSALA (p1. -sell) sf. 0/ten. i IncurcaStricaciune [m it o c o s i].

2
MITOCOSI (-oseso) vb. Ir. 0 /ten. Ban. Q A Incures, a zapaci (CONV.) 1 2 A mu$amaliza (CIAU5.)
a A strica, a prapadi.

tura, zapaceala

MITOH = MEM".

Fig. 3191.
Mitropolia din Bucureti.

Fig 3192. Mitropolit.

care oficiaza de regula mitropolitu] ( 3191) 11

Re$edinta, palatul mitropolitului [vsl.].

782

www.dacoromanica.ro

MITROPOLIT sm. 0 a3 Nume purtat de fiecare din cei cinci Inal ti prelati ai tarii, mai marii
peste episcopii celor cinci regiuni eclesiastice ale
RomAniei ( ,111 Munteniel, numit si ,t11 Primal, care
e In acelasi timp Patriarhul tariff; .0u1 Moldovei ; ~ni
Ardealului; vul Bucovina' 5i
Basarabie1) (
3192);
(ter STOMA) 2 3e Numele vinatorese ironic, al

dropioiului [vsl. < gr.]

MITROT (-osese) vb. tr. Trans. (eAc.) A Incurca,

a pune In desordine.
MITUT (-nese) vb. tr. A da m i t a, a cumpara
cu bani (constiinta unui slujbas, unui judecator,

etc.), a corupe: main pe tots vracii earl spinet% Imyltratutu' ca... nu se va InsAnAtosi ((sp.); potcasul... mitueste
De

ludecAtor din banii boiler color furati

daeft ei o'apucA de miselii si de .0, eine stria P

O S;4 Una ce se tunde pentru prima

acasA

MITI (- tese) vb. tr. SSA mitui:

gi, cu I ina lungs si creata; begat Fig. 3193. M. Mite.

In mite: un nra ou o bland lungA,
mitoasA (GN.); barbatii, cu cAciulile mitoase Wattle los, stall

drepti, accultind sluiba Cu smerente (o.-zAmF.); ...era un molt(VOR.).

MITUI (-WM) vb. tr. 0 474 A tunde Tina Dueller:

mitei 61 ye dInsul ca pe mieii catkin' si-i Crimise mitele

CD Pr. ext. F A tunde [In i t e].

MITUTT sbst., BuTtniNTA sf. .G4 Faptul de a
mi t u i; tunsoarea mieilor.
MIXANDRA
micsANDEA.
MIXT adj. Alcatuit din mai multe lucruri
de naturi deosebite: un cora 0. Comisiune ti, ai
acasA (1sr.) I

carei membri apartin unor corpuri sau unor tart

deosebite 3 44k, Tren
care e campus din
vagoane de calatori si din vagoane de marfa
Numar
numar cornpus din Intregi si din
fractiuni [fr.].
*MIXTVRA (r1.-turi) sf. T. e& Bautura, doctorie Uchida. fermata din amestecul mai mutter sub-

stante [tr.].

*MIZA. (mizez) vb. tr. Q A pune miza [fr.].

*MIZA (pl. -zel sf. I w Suma, banii ce fie-care
din jucatori pune In joe: 1st tam mina grebid ei aduna
mizele In bane cu o miseare gratioasit (VLAH.) 0 if) Mize

In meta, punerea In scene, decorurile, costumele,

etc. pregatite pentru reprezentarea unei piese de
teatru [fr. in i s e].
- MIZANTROP adj. 0 sm. Care uraste pe onmeni Om ursuz, posac, care fuge de societatea
oamenilor [fr.].
I

* MIZANTROPIC adj. Care are firea mizan-

tropului, ursuz, posac [Cr.].

'MIZANTROPIE sf. 0 Uric de oameni, sclrbil

de lume 2 Firea omului ursuz, posac, care fuge

de 111MC: mizantropia sa crestea in proportie en ura ce Insuns el soeietAtii venetlane (ALECS.) [fr.].
MIZDRI we- MEZDR.T.

*MIZER adj. Sarman, nenorocit [lat.].

*MIZERABIL 1. adj.
Care e In mizerie, sarman, nenorocit, vrednic de plins, jalnic 11 0 Tiales, nemernic. mIrsav, pacatos.
2. sm. Om ticalos, nemernic [fr.].
MIZERICORDIEsf. Indurare, milostivire [lat.].
I

*MIZERICORDIOS adj. Indurator, milostiv

Saracie lucie, calicie. mare

lipsa 1 2 Stare nenorocita, demna de plIns, ticalosie

pl. Suparari, necazuri marunte (acute cuiva

din rautate, din invidie, etc. lip Fleac, nimic, ba3

gatela (fr. rnis Cr e lat.

MIZILIC = MEZELIC.

(EMIN ).

aceasta, se mIhnt pin& In ad Incul sufletulut

(ISP.).

MIHNICIOS adj. Care educe mlhnire, In-

tristator: mintea de sines' se porneste pe ongetari mihni(000s.); dacS cindva vre-un nor 0., mA yosomoraste

Meese

[mlhnit].

It pant ran ea aduse(se) vorba despre lucruri attt de milmiWare sufletulni Imparatesc (ISP.).
MYINE, L MUNI, Mold. Tr.-Carp. MINE, MINI adv.

Ziva care urmeaza dupe cea de astazi; ziva de

dimineatii; 0. sears; ca

miseria].

(poimiine),

- poimline, In-

ter) zi foarte apropiatk n'o sa treaca multa vreme,

foarte curind: ca mane, pared -1 vad ministrn (v1-AH.);

ca mine poimine mi se 'mplinese anii 8t rAmli far' de mine
(CRG.) ; esti scum is ceaslov $1 mine poimine ai a9 tract is
[lat.
psaltire (CRG.) ; BW" ASTAZI 1 , An 2 , LASA 1
1.1

In a n e].
MIL sbst. Mold. Bucov. Nomol: (mreana) a dipuito... unde se afla ea asounsit In 0. (se.) [comp. rut.

mull.

MiLC(A) adv. In expresittnea a Wee ~, a ra-

mlnea mut, a nu scoate nici o vorba: am Clout railed

$1 mi-am cautat de treablt (ISP.) [In 11 c m].
MIL C.4.VITA Pr MALOAVITA.

MILCT (-cesc) vb. tr. A nu scoate nici o vorba,

a ramInea mut (de uimire, de rusine, de spaima,

etc.): and 11 vAzurS procops411 plin de nlnsoare, o mllcirA

((Sr.): o milcise gi el, Mt era de ImpArat (a.-coo.); a milcit-o
boiem si s'a Mout galben ca tuna de tiara (JIP.) [VS1.

ml

6ati].

MI.LCOM, MILCUM, MQLCOM, MOLCUM, MQLCOM

1. adj. Linistit, domol, potolit : e luminA tnauntru, lumina athastra, un albastra molcom s1 limes (CAR.); va fi o

trecere moleoma si (Creased (de is viatli la moarte de care

nu ma tem (EMIN.); In rugAcitmea-1 molcoma si tinguitoare
(VLAH.).

2. adv. Lin, domol, Incet: molcom

fi cintit al-1 ear

Imprejur izvoarele (VLAH.); act (01tn1) se ()Chases molCom... pe tarsi asternuturi de nisi!) (VLAH.); a taws , a nu

scoate nici o vorba: We a trout mlloum ea pineal (se.) ;

calul a tAcnt mileum, n'a mai nechezat ISM); 11Mateste-te
acolo $1 tact molcom (cao.)

Lott Mewl molcum, Mud limit%

de o asa grey polluter' (ISP.); linguraril... s'au asternut De

a sta linistit,
mincers, Wind molcum (CRO.); a eta
a nu se misca: ramitrile Domini aceluia... nu stau mllcum

nici o clink ci se tot taiga necurmat ism) [VSI. m l a -

komI; ins. molkomu].

MILCOMI, moLcumi, MULCOMI, MULCAMI (-amen

1. vb. tr. A face sa tack sit mai Ingadue, a linisti,

a potoli: 1 s'an Meat pi tut Busuioc o late si un dor... dar

Irate -sin tot 1-a nallcomit (se.); 11 tot muicameste ca sit
astepte pints s'a face zinA,

13'111)0i De

tots ti indestuleste (RET 1.

2. vb. refl. A se linisti, a se potoli. a nu mai nice

peste masura

2. 1.b. refl. A se lntrista mult: cind auzi... de nob

ca

MIHNITOR adj. verb. mIENT. Care nuhneste:

MI OS adj.ST4 Cu mite lun-

dela for m'ar

MIHNIT adj. p. Winn. Foarte Intristat.

dual ce se mitesc mien $1 se Lund oile,

se pierd sicheeberitele (MAR.) [In i it e].

*MIZRIE sf.

(BR.-VN ).

MIHNI (-nese) 1. vb. tr. A intrista acitnc: lau-

copila... OA marl de .0 $1 mai mutts nu (CAR griille

st
lasat-an vre -odatS multi vreme De om...P (0ools)
[In I h n i].
MIIINTRE sf. Faptul de a (se) in I h n i, Intristare adinca: de ce ascunzi de nor izvorul mihnirilor
tale, tali? (ISP.).

de la

miei" < a gn u s].

[fr.

tribunal, de 1-a fitcut o hfrtie

MIHNICIVNE sf. Mihnire: asta o amdra pe

pintenul (partea dinapoi a chisitei)

calului ( 3193) [lat. 'a gn 1 c, u s de

11

cu vorbe lingusitoare: eu no to vela de loo Cu BtgAduiell (ISP.); s'a lust cn binisorul pe lingA el, a inceput sA-1
mingfie si sa-1 migliseascA (CAR.) ; 1-a miglisit si 1-a dus la

(NEGR.)

data de pe miei: 11 mitut et De (mina ea

rag buzat C'un coloo mare .0

MIGLAI (pl.-le) sf. 0 Ceata. [vsl. m Ig 1 a].

MiGLAS sin. x ('el ce taie si scoate sare dintr'o sauna [m I g 1 a'].
MIGLIST (-ben) vb. tr. A ademeni, a Indupleca

(J11..1.

MITUTEL = MITITBL.
MIT (p/.-te) sn., MITA sf., mai adesea 7:1. MITE.

mien eeilalti al-1 tri13118111 mitele

(ISP.) ID pl. iv Smocul de par

de bani inteun zimnio (R.-COD.); a Mont nn too dintr'o

mare de lemne mac.) [comp. ung. m a g 1 (y) a].

(RET.).

MITUI4LA (p1. -loll) sf. Faptul de a mitu is

pe

M.TGLA' (p1.-le) sf. O x Gramadb. de bolovani MITde sare Q Gramada, morman: 1-arati strlgolul o

nitniC: preutul n'a vrut sit-1 mai usture

tii

spatele 51 s'a

mIlcomit (se.) [Mil C o m, molcom].

t MYLCOMI$ adv. incet, pe tacute, fare sgoniot:

sA mearga... sit sparga zidlul -., sA on line nime (005.); mai

Ioan Alezie indatA si pe
as cuprins Coate
adesea: pe
wattle carile era suet stApinirea Marbionulut (emir.).

783

www.dacoromanica.ro

MIL

MILE (-1..) vb. lt. ci refl. Mold. Trans. A3(se) aMIL- coperi
de nainol, de m 11, de glod: din cind to
clad,
eoasa prinde mil, ee mtleste (PAMF.).
MIN

buznnar, a fi snit sA plateasca, sa cheltueasca mereu

a fi en mlinile legate, a nu putea sa fact ce vrea (din

line, cu fundurl adtnei

prinde pe cineva au mina in sae (sau in traista), a-1 prinde

asupra faptului; a eta on mlinile to hr./a (sau in eoMuri),

MiLQS ady. Mold. Trans. Plin de m II, namo-

los, gloduros: llneiureau

si mileage

(IRO.) :

apele

Prutul, tulbure

al

(VLAH.).

MINA (min, maul vb. tr. t A face si porneasca

Inainte, sa apuce intr'o directiune oare-care animalele, gonite din urma sau Indrumate cu vorba.

CU br4U1, Cu biCiul . etc :

oile la pasune;
caii;
porcii la lir (can.), a sforai 2 abs. A conduF

ce caii Inharnati la o caruta, la o trasura, etc.:

mina mai Intel no stie aft mine; prin tirg, asa mina de tare
mos Nichitor, de ti se yarea eft sboera tepee (ceo.) 0 A

lndemna sa mearga, a Inibolcli: batrIna pleeti Is Inserted., mtnatti spre locasul mintuirti de-o farina de nti-

deide

4 t p Trans. A trimite: a mtnat pe al-

(DLVR.)

bina la casd ariclului 'MAR.) ; baba sena fate si o mina on

oile la yasune (CAT.); and vine eineva 51 to gaseste la masa,
si -1 cbemi, cA i mtnat de Dumnezeu (GDR.) [lat. m

nar e

MYNA (p1. miini,

mini; t minuri, mini) Si. 0
rio Paean corpului ornenesc cu care se termini. bra-

(ul 5 cu ajutorul dircia se poate apuca sau atinge

pricina ordinelor primite, a cuvintului dat, etc.);

a se lua cu mlinile de par, a da semne de disperare; a

a sta cu mina in sin, a nu face nimic. a sta trindav;

a se tines Cu mlinile de anima (de rts, de durere, etc.);

pare& 1-at lust (durerea, boala, etc.) on mina, se zice des-

pre durerile unui bolnav, care Inceteaza curind

dup. Intrebuintarea unui anumit feat; b) dupd
prep. de : e bun de , e Cu noroc: a duce de ; a legs
de mlini si de picioare ; a lua de ; a se lua de

Cu cineva,

a ft de aceeasi teapa, la fel cu cineva; a (se) tines

C)

dui a de la: e rau and astepti de la mina altnia; a trat de la a.. plod la guilt ; a nits de la plod la
gnrii Per ODRA s ;
d) dui d prep. din: a da din mlini
(*I din picioareN. a nu sta neactiv, a alerga, a munci,
etc.; : da din mtini, deod vrei sti ies1 la Liman; Q :
de

clue da din mtin1 nu se 'nneactiz a pierde, a scam din

a umbla din
ca MIMS din

in , a trace de la until la altut: umbla

to

I)

(FOD ; bietul Fat-trumos umbla din

in , caci tog volan sa-1 Imbratiseze (ISP.) ;

dupd
prep. in: all in mina caws, a fi In puterea, la discretia
cuiva; a sta cu eaciula m
a fi cu zilele In
a nu fi

sigur cu viata, a fi In primejdie de moatte;

/) dupd prep. la: a avea ceva la , a poseda, a avea

In stapinire; a avea pe clneva la "+, a-I avea la discretia lui: vela sa alba pe area la
(I.-GM.); a tides la mina

naive, a Incapea in puterea cuiva, a ajunge sub sta.pinirea cuiva; a da la mina cuiva, a da In prirnire,
a preda, a Inmina; a rune ye cineva la ~, a pune sta-

pinire asupra cuiva, a-I avea In puterea lui; a-I

fusel. m'ai inselat cu minciuni, pin' ce mai pus la

cu inserisuri ticluite si to apnea

(ALtes.) ; to pune la
de-1 muncesti vara intreagape nimica (JIP.) ; una la ....I dourt

Fig. 3194. Mina. P. palma; D.

dosul; U. unghie; I. incheietura;

d. d. degete.

la t etc., am ispravit cu una. cu doua, etc., ne-am

scapat de una, etc : una la 1 Hiatt, cavil, la raboi,
sore stiinta (ISP.1; cinci la
ca sit treeem la alts (ler.);

Fig. 3)95.
Scheletul mlinii. C.
Carp.M. Metacarp.
F. F. Falange.

own, Watt virtos la rabol,

g) dupd pa: a Wes, a In-

cdpea, pe mina cuiva, a ajunge in puterea, sub stapi-

nirea cuiva; a da pa mina cuiva, a preda, a da sub

stapInirea cuiva: 1-a dat pe mina yolittei; a Visa pe mina

a Visa la discretia, in puterea cuiva: lasA-1 ye

ceva; pr. ext. tot bratul de la umar pIna la extremitatea degetelor; mina propriu zisa e alcatuita

MIMI,

3194, 3195): a deschide, a inchide mina; a intinde mina (spre a apuca, spre a lua
ceva; a cere; a care de pomana, a cersi); mina

a-1 vent paste

a-i fi greu, neplacut sa fact). un lucru:
simtea cencepuse a& -i vie cam paste
callitortaasta (1).-ZAMF.) ;

siune de salutare (bun. ziva I buna searal la ravederel); b) va multumesc; 6: stirutA mina pe care
n'o poste muses, se zice despre cei prefacuti can se

impotr1va dusmanilor esp.); proteja aceasta actinne pe sub

(L-Gli.).
C) Dupd anumite verbe: a da mina on cineva,

Cuvintul mine Ultra intro multime de locutiuni

pe care, pentru a fi gasite mai usor, le-am clasat
In trei grupe: A) lcolea In care cuvintul mind e
Insot.it de un epitet; B) locutiunile In care mina
urmeaza dupa o piepozitie; C) acelea in care cuvIntul mind e preccdat de un anumit verb. /d
A) A avea a.. bund. a fi norocos In intreprinderile

conveni, a (nu)-i vent la socoteala, a (nu) fi In

din Incheietura mlinii", palma", dosul mtinii"

si .,degetele"

mina mea, cA-1 !twat eu mints; a se sada ye mlini, a-si

spats mlinile;

(F)

ow mai. jos C);

h) dupd Paste:

1) dupd sub: sub mina mea, sub stapinirea mea; Pe

pe ascuns, In tama: sA lupte pe laid 51 pe sub

areantii, mina stinga ps-DREPT 1 u ; earut mina 1 a) expre-

sub

arata. umili pe Illiga cei pe cart ar voi sa-i doboare.

a lucra de acord, Impreuna cu cineva; a da o de

Muter ow AJIITQR 1 i ; a (nn -1 da mine, a (nu)-i

sale; a-51 face

sA -$i

buna cu (sau pe unit eineva. a cauta

cIstige faN oarea, simpatia cuiva, a se lua cu

bine pe linga cineva: lmbratisase legea lui Mahomet,

numat 61 numat ca 8A-si hod

buna la Turd

(1.-GH.) ;

a eves

udoard, sigurd, a lucra cu usurinta, cu pricepere,

a fi indemlnatec se zice in spec. despre un chirurg):

chirurgul trebue aft alba o

Figura;

in cazul contrariu

se zice: are o area; in mtini bune, in mtini sigure, In

mlinile unei persoane de incredere, cinstite, pricepute ; on mina goals, en Minns goale, fara a educe nimic, fara a avea ceva In mina: on mina goald on ma
mai tutor atria

(DLVR.) ;

a avea mina lunga, a avea multe

si mart mijloace de a-si ajunge scopul, de a face

tot ce vrea spre binele sau spre caul cuiva); a
avea
tarsi, a fi darnic; a fi sparta. a li risipitor:
nu-ml place ati flu

spartA, ca multi altii (ALM.) ; de

aci, =mina-apart& sm., un risipitor;

moarttipir MINA-

MARTA.
B) a) Dupd prey. en: A da en mina de
cineva, a-1 gasi (duptl. multi cautare : gindindu -se Is
cite trebnia sti. fi pith ea rind sa tea on mina de dinsul
3P) ;

0:

da au o mina si is cu alts; a fi tot en mina In

stare; cu dare de e.- DARE a ; a-51 frees mlinile (de bucurie, de multumire); a-51 fringe mlinile de suparare, de
dnrere. e c.) ; a -si boa mina de ye cineva (emus.), a nu se

mai interesa de cineva, a nu mai vrea sa. stie de el;

a-81 mums Winne (de necaz, de cilia, etc.); a pine mina pe

ceva, a se atinge de ceva, a se apuca de ceva, a

pune stapinire pe ceva: undo punea el mina, pnnea Si

Dumnezeu mile use.), avea noroc In toate Intreprinderile sale; 0: 1-8 pus Dumnezeu mina 'n cap, a dat de
noroc, s'a procopeit; pe ce pane mina, se usucA, n'are

noroc la nimic, nimic nu-i izbuteste; a pune mina

ye eineva, a-I prinde, a-I inhata; a-61 pune miinile in

cap, a da semne de disperare; a pune mlinile la (sau ye)
plant, a rnuri; de cind mama care m'a tient a pus mlinile
; a rune
de la
a contribui fiepe plept
care cu ceva, a face o colecta: an sdrit cu totii si au
pus de Is
de au durat parintelui cast build (VLA11.1 ;

ca sit poata face

nn sat intreg n'ar fi pus oare de la
dinteinsul ceva? (CRG ) ; a ridica mina asnpra naive, a se

pregati, a ameninta sA-1 loveasca; a -si spala mlinile

(de un Meru), a declara ca n'a luat parte la ceva,

ca e nevinovat de ceea ce s'a Intimplat sau de

(CIAUR.), a se lipsi pentru totdeauna de un lucru
(pierdut sau furat), a nu-1 mai capita niciodata;

ceea ce poate sa se intimple; a se spina ye mtin1 de cave

a tats cuiva mtinils 41 picioarele, a-i lua toate mijloa-

cele de aparare, de a putea lucra Inter) directiune

784

www.dacoromanica.ro

oare-care 0 : o spell pe alta ($1 amindouli brazil!), oamenii trebue sa se ajute unul pe altul,

trebue sa-si faca servicii reciproce; mai bine sa pierzi

un deget decft mina toatA, mai bine sa sacrifici o parte,

decit sa pierzi tot; cinci degete shit in o

altul nu se potrivegte ger DVGET

el nnul cu
ce-i In .0, nu-1 min-

ceea ce am In mina, e sigur; dot Repent inteo

.0 on se pot tinea, nu poll Intreprinde cu succes prea
multe deodata; sareeele Miidi mullet and lucreaza

ciunA,

mai multi, treaba se ispraveste u*or r 3 Se zice

despre lucrul facut, lucrat cu mina, cu miinile:

luoru de .; tries, lace ei eu... cu lucrul mfinilor mete

(ISP ; aura nu-i de mina lnl, nu-i scris, desenat, lucrat
de dinsul I 0 Putere, autoritate: mina de fier a
guvernului 1

Cit Incape In palma, cit se poate

Linea Intr'o mina; manunchiu: le da pe rind fie-clirui cite-o

-0

de prat

pornea sure ban

(ALECS.) ;

(D.-ZAA4f.); o ow

fel aduna o de susaiu el o

de Jana, de fin, de nmele

c U cantitate mica: decit un bonjurist

c'o

de

vatlitura, mai bine un tdran &nu car de minte (CRO );

In-

- de gullet (c)Aus.), slab, prapadit, gata sa cada j os

0 Mic numar de oamerd: a'nfruntat adesea, c'o

Cu

de voinict, oetiri

lirtVinitOare

(VLAH.) 1

0 Casatorie: a

care mina cuiva, a cere in casatorie 0 # Rindul de

a imparti cartile (la jocul de dull): domnilor, e mina
la 0-1 Moroi t (DLVR.) ; a trace mina, a trece altuia rindul
de a da cartile m Calitate, id : de mina 'ntliu;

an fericirea de a vedea lame de total mina (cum); la asemenea loc se aduna oameni de toatA mina (PANN) ; de mutts miini
MAUS.), fel de fel, de tot felul
11 'D mina anului, ele-

ment cronologic care serveste la determinarea zilei

saptaminii Cu care Incepe fie-care tuna dintr'un
an 1r G m MINA-MAICII-DOINULIJI, mica planta,
foarte curioasa,
care creste rrin
pust turtle nisipoase ale Siriei $i ale

Arahiei, de unde

MIN -

ad Wei mincind plimintul (PANS) ; w papard PP- PAPARA;

Qi-a mincat credinta mg- CREDINTA e 1 a A *edea la

mash spre a prinzi sau spre a cina: mdninclt numal MIN

data pe zi; .0 la birt, In familie, acasit 4 A risipi averea, a papa: a mincat toatA moetenirea rAmasA de la
parinti; un bdrbat care i -a 0r toatd averea cu lingura (ALECS) 1

0 A risipi, a cheltui band publici, a delapida

A lua pe nedrept:

mai incolo P vrel sA-mi mAninci

ce

dot stinjeni de pamint (ALECS) 0 In blestertie: mines-

I-ar eilniil dar taceyi ()data, mince -VA amerul vostrul (RET);
mince -i -ar pAmintul sa-i mdntnce, Doamne 'arta mil ! (CRG.)

0 A mistui, a consina, a ingltiti: sobs asta maniac&

multe lemne 9 A prapadi; ~ fript pe cineva,
capul

zilele cuiva, a -i curina data, a-I duce in

calve,

mormint: de nu era el, to mincam fript, scum Ina m'ai

mincat to pe mine use.) ; am mincat allele multor Turd
(1.-GH.); a-ei
capul, a-si prapadi viata: atlyia holtei
fei

mincasera capul on paza fetal (so); a-gi

allele,

a) a

se prapadi; b) a-si pierde vremea: fel mfncau zilele

lucrind prin site sate invecinate (sLv.) 1

bataie, palms,

10

etc., a fi bat ut, palmnit, etc. : cite bittai a niftiest el gar-

manul pe socoteala meal (ALECS.) ; deal plaice rasturna cratlta

cu lapte, el mince trinteala (sLv.)
A patimi, a sti

feri, a indura: cit necaz o mincat el pin Sari straine

(ALECS)
A roade: rugina maninca fierul; moliile mi an
Inkiest hainele; Prutnl... mincindu-gi mereu malurile f nisipoase (VLAH.) ; pe Rlpoasa, Mei murele nu se fac, Jar In vale
ape minima rodul (sLv.); we- URCHE '
a
AI
simti mincarime: a-I .0 nasal, urechea ; a-I .0 spinarea,
a avea poll& de a fi batut: De semne to maniac& sPiname... al to acu(l to scarpin, doe& vrei (coo.) ; mA ratininci

palma, simt mincarime In patina; am chef sa bat

pe cineva: cind to mAnincd palma stinga, al sa lei bani,
tar dacd to mAnfncA cea dreaptit, ai sA dal.

2. O. refl. reciproc) 1 A minca unul pe altul:

r)' A se certa, a cauta

lupli on se martinet Intro ei s

sa-si facgt rau until altuia: se maniac& litre ei ea

chits; (lade rau sA vA mincati intro voi, frati ce sinteti (SR.-VN.) ;

a lost adusa in
part ile noastre de

vecini cart se manilla Intro dIneii pentru on deget de pamint

pa caderea frunzelor *i a fructelor, ramurile

MiNCACIOS adj. Care maninca mult *i aclesea [In i n c a].

(BR.-VN.)

[lat. vulg. 'in anicar e

cies. in a n d u-

rare cal ugari ; du-

c a r e].

plant ei, uscinduse, se ghemuesc

de 'ft.; a avea pofta de..; a law poftA de 00; a Ulla pofta de

uncle peste alte-

Fig. 3596. Mina-Maicii-Domnului.

le, formind o masa rotunda; puss Inns In arta,

planta isi reia forma primitiva (Anastatica hierochuntica) ( 3196) 0 p1. I.?. Minulile codirlei;
brat ele ferestraultii [lat. m a n u s].
MINA-MOARTA sj. ass Starea bunurilor ce
nu se pot instrainal 0 Bunur! de 0., care nu pot trece la mo*tenitori, precum bunurile oraylor. ospicii-

lor, comunitatilor. etc. [dupe fr. mainmort e].

a-1 trace pone de 0.; la .0 ca /until el la lucru ca butucul

P m- MP 0; CA: ...a de dimineatd e ca insuratoarea de tfnar
sau Insuratul de tinar a ca ...a de dimineatd ( : mare bine
prinde) 2 Ceea ce se maninca; fel de mincare

(p1. adesea mincitruri); fel de a prepara bucatele:

CMS! de dimineata Dina

toga rolul, female asvirle cirpa ei minietergura In sue (MAR.)

[mina sterge].

MilS14.T 1. ad). p. MINA.

2. stmt. Faptul de a mina.

MINATOR sit. 4l Global-las care m I n a oile
din strunga, una cite una. spre u*ile unde sed mulgatorii: baciul ei .0u1 ...au ramas ea trasniti clod m'au

Zara MP.) ; dinspre stint vine d'a-dura 0.0u1 (LUNG.).

MIDIA.TVRA sf., mai adesea rallAruar p1. Far mec e (mai ales in descintece) [m I n a].
MINC (pl.-curt sn, Ban. p Adincatura desub

talpa piciorului [lat. m a n c u s].

mine 1. vb. tr. Cl) A mesteca

ca un lap, cit

inghiti un aliment: ~ bine, prost;

SS

sears fel de fel de mincarnri Mese

ei bunataturi (VLAH.); 0: cline el sare e gate .0;

e fudnlie (se zice, In ironic sau de cei

betivi); v romaneased; greceascA; sr PTE ; de 0.
bautura e ce e,

() Prinz, cina, masa; 0 mai bine

DEMINCARE I

MINLITERGURA.. agNE$TVEGURA, MINISTVRGuRA (p1. -art s j. Trans. Bucov. $tergar, prosop: cind

MINC.A. (maniac,

Faptul de a in Inca: a da

M/NCARE sf.

doud mincari deeit o bataie Pe, BATAIE

dim. rdxcARE: and se intoarserit, gdsird 0. ei fierturica gate (Ise.) 2 X Un fel

de bucate de came cu legume; tocana.

MINCARICA. sf.

MINCARTME sj. Iritatiune a pielii care fa( e

pe out sa se scarpine: dA -mi vole sA to consult genera

nnei mincitrimi la !tante care ma supdtd !carte mult

(ALECS.) ;

F : se vede ca aveau de bdtaie, el de cite orb It Metes a,

veneau la Stefan sA -1 scarpine
ear- LIMEA 3 [m 'near e].

F : a avea .0 de limbA

MINCAT I. adj. 0 p. MtNCA 9 C Ngmbictim

0 Ros:

It

de cars, de viermi, de apt'. de raging..

2. sbst. Faptul de a minca, mincare: s'au agternut

pe e el pe 'Ante (coo.)
MINCATOR sm. Cel ce maninca: de nu ti 11i of
blintori buni . v'ati gasit beleaua cu mine 'clic.; [m Inca .

patru, eft saute; n'a mincat de trei zile; sA nu maninci din

Bald, calf cloud. la nun IA (GOR.) ; vitele manineli fin, iarba

MINCATORIE sj. F Risipa, apropriere de

bani publici facuta de un functionar necinstit:

n'ar Ii mincat cu el dinteun blid (RET.); Q : eine nu Increazd nu trebue sA minima; 0: emu' nu traegte ca sA

on se 'Asa de mincitorii gi de viclesuguri, ales end amuse

om de frunte (coos) olucerul Alecu Meuse mInclitoril, abnznri sau prevaricatiun1, cum se 2iC0 astazi ().-GH.) [rn I 1 -

4i graunte ; w NEVOIE sty ;PTINE ) ; anti mniere nici don't zile

manince, ci maninca ca aA trAeascA; Q : cine are, boa ei

mantic:a, eine nu, sta el se nail; 0): eine se amesteci in Mille IlmanInca porcii; as- GAINA 2 ; LUP s ;mAmALIGA ;
sEuRA1 0 2 y ...vottiele, a nu le rosti de toe, a le

pronunta numai pe jumatate; foe, a fi foarte

lute; ~ pAmintul, a fugi foarte repede: de omul ran
I.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat.

scoase pe sofragiu ei pe stolnic. sub cuvint de .0

(Fl_.);

cat o r].

Efectul minca)ii
MINCATVRA (p1.-tuti sf.
sau roaderii, rosattna: ~ de epA; in stInott... este o
a

tonna (ali.)
# Impilare
3

(m tnimit , colica (la copii)

." Cp
to I n c a].

785

www.dacoromanica.ro

50

sm.
Cel care trebue hrrmit, care
MIN- areMiNCAU
nevoie sa manince din mincarea altuia
MIN sau altora : ar trebui ceva de facut, sa putem scans de

Pesti, (era gatat cu) vinAt, on Marginenii (RET.); vara se

Imbraca mai nsor en nista minecari de pints sau de postav
negrn (Pac.); sta ghemuit in scoarta (Walla, on mitale

cuiva mina!

(CRG ) ; 11 !marten p0 mincilli cot nepoftiti

pe la garde, cum {tin ei (GRIG.) 1 2 Mare mincacios:
era un mare .0 de placinte (NEGR.) ; era lens ca un imptirat,
ea un vladiett (ON.) [min c a).

petrecute in minecile ...mini (s. ALD.) OO pl. (1) mit =

miNEcinE.

MYNEGAT 4. sbst. Faptul de a m in e e a.

2. De .0e, to
sau Pe ,s.,e loc. adv. In zori de zi,

MINDAL.ACI = rdANDA14.ci.

inainte de a rasari soarele: Imi sau merinde la desaga

MINDRENIE Sf. Trans. = MINDRVTE o grad Ina

Dumnezeu are sa-ti trimeatA sprijinitor batrinetelor tale

(ISP.); se Indreapta oamenit... sere stink sA se odihneascE

MYNDRA PP' BONDRu.

MTNDREATA me- mINDRUE.

gi pornesc de

o cater (VLAH.) ; mila de dimineata, la .e,

peste noapte si sA porneascA Ia drum, In zori, pe "-we (LUJG.).

alai de Dori, pain& de pasari $1 de mindrenii (RET.); castes

merse...despre mindrenia de lector ce este !sacral pescariului
(RET.).

MiNECATO4RE, KINicAToARE sf. D Ajunul

Sfintului-Gheorghe, zi tinuta cu sfint.enie, In uncle

neintrecuta, splendoare: vorbeso undele Argesului...

cede minecatoarea, vrajitoarele, dupa credinta poporului, umbla sa is ma na dela vaci

1VANDRVI.E,
MINDREATA (pl. -te) St. Lucru
m In d r u. lucru sau hinta de o frumusete aleasa,

parti, de catre tarani, cad In noaptea care pre-

de mindretea plaiurilor, de rodnicia pasuntior 51 holdelor pe

cars le soalda (VLAH.); to las sa-ti inchipui ce chef si ce mindretel (MOB); cum sA titian not o mindrete de marl? USP.);
o frumuseata si o mindreata ca amen nu se mai pomineste pe

[mineca].

St.

pamint (se ).

in cute la betelia moat (DLVF1.)11

MiNECVTA, rortficVTA (1)7 -Ge)

(D dim. DIIRECA: &masa el... cu

minionte largi si scurte, se aduna toatA

2 pl. 0)

A Dona bucati mici de stall cu

MINDRT (-arese) vb. refl. A se arata, a se tinea,

a fi m In dr u, a se fuduli: cotosmanul se mtndrea Si

can se string minecile stiharului,

pentru ca diaconul sa umble mai
cu Inlesnire in serviciile sale; numite $i minecare" sau rucavite" ( .1 3198).

se falea cu bogatiile stapinului sau Par.); Ca annul se mm-

dreste. Tot Cu tondo traeste (PANN).

# 1ntelepciune 2 Caracterul
MINDRTE sf.
eelui In In dr u (In sens buu si In sens rau), maI

MiNER1 (pl. -ere),

ratnru (pl.
-eie) sn. r1- Partea unui instru-

retie, semetie, trufie, fudulie: I so nmplea inima de

caoi... adusese o asa alma ((SP.); vAd ea n'ai nimio in

AMsufletul tau deelt o oo oarat (ALECS) 0/ten.
DRuE: ce 33 de coma frumosi ! (vice.).
MyNDRU 1. adj.
# tntclept t Care are

Fig. 3198
Minecuta.

ment, unei unelte, unui lucru de care apucarn

cu mina

1 3199): ul outitutut; rut bastonulul; ..s11

un sentiment de nobila incredere in ineritul sau:

e

.0 de bias sa, de numela ce poartA, de flu) sau

Care

dit

se tine mare, care se faleste, trufas, fudul, Infumu-

rat, care umblii cu nasul pe sus: i se pArea rece, mindra de frummetea gi de roolitile ei (VLAH.); saracul

se uitl

Ia ceilalti ea la nista must (PANN) @ip Frumos (peste

masura .
2. sin.

Om mIndru

p Dragut, iubit,

ibuvnie.
it. artmitli (pl.-re) sf. (I) Fata frumoasa, dragutil,

ittinta, ibovnica: acolo at IA o fats alit de frumoasft, cum

nu mai era alta in lume, numitA Minas lumii (RET.) ; De
and stet eu pe pamInt, Nana trei mindre-am avut (IK.-BRS.)
lvsl. 111 a d r u intelept" .
MINORU LU T, mtimR11(r4)TA, mINDRuLEANA,
MINDRULICA, mINDRvcA sin. 1. dim. MINDRU, mINDRA.

0 MINE me- MANE.

MINE.. mufti, min; pf. masa; part. mas)

vb. intr. A ramlnea, a poposi undeva peste noapte:

Fig. 3199. Minere; I 3, de cutite;-4, desabie; 5, de

baioneta; 6, de bastoane si umbrele.
Bahia; ..ele ferestritulni, bratele ferestraului; ostasti
tut ncid en mineral, clod 11 se rape spada (VLAH.) ; in dreapta

(poarta` baston ca minor de our (BR.-VN.) [mIna].

MTNE-SA. MINE-TA 03 'Mantes sale, mamei tale.

MINE= adv. Trans. Ban. A doua zi: trAseserA la

isi cantata un oulcus undo sit mile peste noapte (ISP.); to not

gazda pentru ca

mine(' and venea din Pipirig la tlrg ea sa-si eumpere cele

trebuitoare tens mii de noapte aici, pleci mime ye lumina
(CAR)

lat. m an-e r e].

apnea de ceva In zori de zi, nu-1 apnea noaptea

cu lucrul neispravit lat. in anIc a r e]
MINECA, MINIOA (p1.-ei s f. (I) Partea hainei
sau crunasii care acapere bra3197 : omul 1st stenos
1.1.11 ( .

fruntea de nadusala cu mimes ca-

masii (DLVR.) ; mined lungi, scurte,

largi, strimte; a snmete mineeile;
a rupe mineea
F a trace de

desmierda, a netezi, in seam de dragoste, obrazul. capul, gitul, etc.: el minglie obrajii copilului (atm.);

de va veni cineva la tine, to sA -1 mingli cu mina pe obraji

(ISP.); pr. ext.: un vinticel adia, fait de abia it simteat
eit vine sft-ti minglie obrajii (ISP.) I 0 T FA bate :IncaPe a ne pont pe fie-care Ia Ellin si a ne ,33 on stintul ierarh Nicolal (cas.).

2. vb. refl. A-.si alina mihniree, a-si indulci In-

pentru ca

era olog (Iva [lat. *In angan e ar e< gr. }tau a'veita

farniec"1.
MINGIIERE sf. Faptul de a ming I i a si
rezultatul acestei actiuni, consolatiune: erre sara-

tinea dupE

dinsul 81 1 tragea de ~, chemindu-1

in intrecere ((SP.); mi a tot rapt mf
nica.. ca sa f dan locsoru Ala (JIP.);

cultti e moartea (ZNN.); si tocmai anon, la diets. n'am nisi o

M/NGIIEREA-APELOR = SILVR.
(CRG.)

a o qfeeli, a

it tra Ia grile mare, a prinde

MINGII E)TOR 1. adj. verb. PAINGRA. Care m in-

Ole : acolo 51-a regEsit... toad minglietoarea crediati pierduta intro vreme (BR.-VN.); a alergat veselit si minglietoare
inaintea barbatului sau (DLVR.).

1.11 'A; a on avea nicl in clin nici

lat.
cu cineva ser CLIN
tn
I

De saraci (woe.); dna ce se desmetici din lesinul ce-i venire,

de tam& rea, incepurA s'o mingiie surorile (ISP.) J A

tristarea, a SC consola: Tugulea nu se putea

sau minecile cave, a starui mull

(tante a

rea cuiva, a consola: cants bolnavii din sat si Mingila

ne minectim des de dimineata, Mot asa vom ajunge departe

eine minecA nu intunecit. eine Se
cn lucrul (GR.-N.);
:

F a o bags pe

sa piece mai departe (sLv.); acolo Wept&

I

MiNECA (-ec vb. intr. si refl. A se scula. dis de

dimineata, in zori, :nainte de a rasari soarele: sA

pe linga cineva: se

,--,

dimineata (mum) [mine -Ezi].

# A fermeca c
MINGII.A. (-gnu) 4. vb. tr.
A cauta sa aline mihnirea, sa indalceasca IntristaDina

Fig. 3r97. Mineci.

MINECAR (pl.-are,- Arl Sit.

Trans. ra), Mintean scurt,
leans. (V Manson

cu m I n c c i, purtat de tarani peste pieptar:

2. sin. Cel ce minglie: ne mutam la un fierar reste

drum. dimpreunA cu mos Bodringli. mingiltornl ncstru (CRO.).

la

MINGIIOS 4 adj. Ca re a duce mingiiere ; du ios

786

www.dacoromanica.ro

anti In eolibi un glas

de oopil (ISP.); numat (minutele)

acelea Imi erau mlnglioase, cind vocea cornului Imi legAna
taunt (000B.)..

Imbratisepe ...III situ gi-i multumi (isp.)

sase pia si lemnele el pietrele: asa de "w ce tints

MINUT uesc) vb. tr.

A. se servi de ceva ea
mina, a mania: etie aA mlnueaseit sable cu vtrtute (SO) 1
2
A Mera cu mina: minueste bine crelonul 1 3 F A

MYNTU,S sm. Mold. )4e

(ISP.)

MYNIA (-niu) vb. tr. $i rcfl. A (se) face mInios,

a (se) umplea de in i n i e, a (se) supara foarte:

Neghinigt... se mime foe

elle n'a inIncat (ZNN.)

(DLVR.) ;

Intrebuinta cu mai mull& sau mai putina priceo limbs

A administra: dacd mInuegte

pere:

s'a miniat De sat, 51 trei

dupa minis.

furie: se Mu foe si pant de

MINUITOR stn. Ccl cc in In u e s t e; cc ; cl-

se turbutit de necaz si an
mai vedea inaintea ochiler asp.); minis ta... in grabi sd o
ver$i asupra cuiva, ca sA nu to cliesti (PANN) 1 - Luct u

ministreaza: d -sa este "w de bent rublici tntr'o mare administratie

grill secerat (tacs.).

MINUTTA, MINIM (p1. -to) sj. dint. MYNA: ml-

vreme rea, minis lui Dumnezeu, am mas o noapte la Floresti

nuelta ale mIcutit... nu putea at fie declt de Said

parte, clad pe alta

(VLAH.);

(DLVR.);

BunArea Incepe sA vfite minloasA

MINITERGURA. w mThVingRauRA.

MININTL

0MININTV

mARmirm.
mARUN

MINJALA. (p/.-ien) sf. 0 Varsea, materie cu

care e minjit un Meru: Oar casa sitracului In afarli-1

on
Dinlituntru-i cu ticnealA OK.-BRS1 1
Un fel de
2

aluat de sarnInta de in sau de taritefierte in spa $i

amestecate cu un tura cu care se Ira. $i se perie ur-

zeala de rinepa la tesut [m I nj i].

OM/NJALAU sn. Mold. Le nn zimtat
care. frecat Cu sapun, serva la spalarea

(si.v.).

MINUTERGURA so- adrasnaGuRA.

MINZ p1. intuit) SM.1 I ?.k Cal, cougar, call!
piny la virsta de un an

am gindit eit esti minims& PO tAtuca si De mAmuca,

de nu to scoli (am).
2. antirozisA sf. Numele unui dant popular (e.eay.).

pri

(ISP.);

vcste in tdcere cum copilul se iced cu mlnutele lui

(VI-sm.)

parat grozav : cu ochi... miuiosi se Intoarce clad pe o

(CAR.).

MINVNA (p1.-uni) sn. 0/ten. .- 0 in i In ft dc

grozav, grozLvie: toatA noaptea am auzit Oltul, ce

(DLVR.) ; minia pamintului, infant Jul Dumnezeu,
(ceva) grozav: era slut minia pAmintulut (ns.); so o

de spit I

[lat. vulg. m ant a< gr. .

MINIOS 4. adj. Plin de mini c, furios, su-

cineva bani publici si nu este controlat la vreme, ...delapldaree... ar ft scuzablift? (CAR.) [fr. In a n i e r, refacut

MTNICA... w mpacA...
MINTE sf. () Suparare erozava asupra cuiva,

3201); a se tines

(_______,/715

de

cineva, a umbla ea "wul dun&

holt, a nu se deslipi de

cineva, a se Linea scaiu

'

de cineva; a bate sau a

umbla calea
a umbla, a alerga incoace si
incolo !Ara nici o ispra-

va: :run cA umblal, mama,

calea "wului

(MESA) 1

Pr.

ext. iron. Copil, balelas : un de cosi) se thin

dupA el is. ALD.)

Fig. 3205. Minz ci iapA.

1111)

boala mo-

Buba

3200) [m I n j i; comp. MAN-

lipsitoare de care sint atinsi cu cleosebire call ti-

MINJT ( -lest) vb. tr. $ilefl. A (se)

murdari, a (se pats in unsoare, cu yap-

galLenti-verzuie pe nari, cu umflaturi la cap, la

git, la incheieturi si la alte pa'rti ale corpului 4
Fit de urzeala are n'a avut loc sa treaca prin
ite si spats, nurnit si Ininzalau".
MINZA (pl -se) Si. 7.k lapel, megalith pin& la
virsta de un an [in I n z].

rufelor (

neri $i minj ii, car acterizata prin scursori de materie

GALAu]

sea, cu negreala, etc.:

cu carbuni; Ina
muo de lumInare si minis, re tots oaspetii cart
dormeau, pe obraz asp.); : ea sA nn -si min-

#001,,

leased mlinile cu niste singe... nevinovat

0=4,

"""::

(ISP.) 1

A unge firele de elnepa cu min-

jalft.

1VIINZAC SM. Bucov.

MINZQC: s'a saris In

mini! ye toll oaspetii... pe obraz, la fel cu miujitura lui de

fait (ISP.) [M I n j i].
MINJOALA. sf. Trans. 'rec.)
= 'Mara:
.

MINTUT (-tuesc, -tutu) 1. vb. tr. I A scapa, a iz-

bavi, a libera: crutt -ml elate... si eu to voiu

pe tine

sparios

(GRIG.).

MINZ4LA
MINZALAII, sm. 7,k Vitel de un an WIC.)
[al In z].
MINZALALP stmt.
Is- Wm .
1VLINZALt.4LA sf. Faptul do a in In z a I i,
I

mini it ura.

MINZALI (-Mese) vb. h. A minji.

MINZALITTJRA (pi.- turf) sf. = MINJITVRA

so

LA

a,E -

urma Jar $i o matabalmit cALare pe

MINJIT 1. adj. p. MINJI 14 C n- Fig 32oo.

Minjablu.
(UMW.
2. Faptul de a minji.
MINJITURA (TL-turi) sf. Pan, murdilrie facut?). cu unsoare, cu vapsea, cu negreala, etc.:

[m Inzfill).

MINZARAR 1. sm. R, Ciobanul care paste

mInzarile:.ii le

last 'n pornealtt prin preaima

de la moarte (ISP.); papa... 11 poviltui cu blIndete... cum el -ar

putea
el sulletul Ise.) ; credinta to to va "w 2 Mold.

stint!

a da gata: era vas de capul fete!, o mtntuia In battle, nu

ails ISB.).

lapte: Paso minztirile rAsfirate pina sub poalele pldurii

A ispravi, a sfirsi, a fi gata: se fledge sA as duel is

Paris, ea sA-si mIntue stadia (NEGR.) s A prapadi,
2. vb. refl.

A se scapa: a se cotorosi: boierul a

crezut et. bate e nebun si vole at se mintnie de dinsul 'cab.)

2

A se ispravi, a se sfirsi: undo se mtntuie athlete asta

(LUNG.).

2, (p1.-are sn. Oae.

Despartitura mai mate
din Maul In care se baga oile care dau lapte.
MINZARE sf. S0 Oaie care se mulge, care da
(LUNG.).

MINZART.JA (p1.-00), MINZARVTA (p1.-te) 8). bA

dim. milizAttE.

MINZAT cm. 7.k Vitel tie un an: incepu sti. bald

Intrebat pe mama (nn.) [ung. men t eni].

minzatil cu codirisca, de le plesnea plelea PO coasts

un lucru ce trebu e fault

a done zi a pug minzata gospodlnet la telegutit

MINTUIALA (T
sf. Mold. Bucov. I Seapare; de ....,, numai pentru a scapa (de o treaba, de
: freesia era numai de "w (csn.) ;

el moue din cap O. raspunde de -.. (S.-ALD.)

0 ispraviie;

z a t].

o bucAticA de turn de poptiaoin IGRIG) [m I

MINTUINTA (p/.-ta, MINTUIRE sf.

intr'un an (vorb. de o am

de a (se) in in t u i, izbavire, scapare

Faptul
5 Ras-

cumpararea pacatelor: pentru mintuinta sufietulut lul ..

cu matte lacrAmi prlveghind

(CANT.).

MINTUIT9R 1. adj. verb. allwrul Care ruin-

tuie, izbavitor: nu afla un singur glad

de scApare (aLv.).

g. sin.

un singur chip

Cel cc scapa. liberator: ciaca se vdzu scApat,

(GRIG.).

yam Tara \ itel (Bai.) [min-

De "w, pe ispravite: cind tirgul era pe , mince repede

(DLVR.)

[comp. alb. m sz a t).

MINZ4TA (pl.-to) 1. sf. uL Vitea de un an:
2, adj. Moram, Vactt

MDIZA.TI (-Mese) vb intr. 7,,k A ramlnea stearpa

(CIAU$.1 (RV.-CRG.).

MINZATTCA. (P1.-0110 St. pok dim. reNzaTA.

MiNZATIURI sf. 11. 7et col. MINZAT. Juninci

$i mlnzatt (ciao.).

MINZESC adj. 74 De m I n z.
MINZETE adv Ca un mins;

F a ride

"w,

a ride shit: Inca to fact a ride P las' et to Sao eu acusi sit

eat (ma) [in in z es c].

787

www.dacoromanica.ro

MIN-

muukur [rus. In a n- MIN

tusa .

2. adv. Plin de mingliere, cu duiosie: se induio-

[mInglia].

Mintultorul,

salvatorul. izbavitotul luinii, Isus Ilristos.

MIRT4N sin. Olten. Ban. Trans. 76k Motan, co-

MIN- mrNzIOR sm., m b r z t . . 5 o A R A (pl.-re) s f .7k dim.

MINI, mprzA : Am resat o minzi5oarti SA-51 care on ea la

fAcu .4.

M I Z MOSE% (IK.-BRS).

74k I MInz mai In virsta: nu

mai frumos in toatii herghella (CRG.) 0 =
sdravan 41 frumos (MERA).
fats raja nit

MINZ9C sin.

era alt

/arm I

MINZULT SM. w dim MINI.

Trans. A nu zice
MIR! interj.

0 Mil:1.'11NA., mtuT/NA (pl.-no) sf. Trans. ler AIIrtoaga: dusese ceva bucate la moarli re spatele unei mIr-

tine (RET.)

a nu
rosti nici o vorba, a nu scoate nici un sunet: care
nici)

s'a cuteza a mai gramuida numai

[vsl. mracina].

14.11YRTO4GA (p1 -ge) sf. w Cal slab $i prapadit

de i se le ad coastele $i $oldurile, gloaba, cazAturA.
de cal: cumpari o de cal rapcigos s1 bubos (ISP.) ill I r-

I cu mine o dh. de nova

intrcbuiptatd in IOC. cd hIr I cA

sau eli(-1) dr I ca(-1 ! sau ba dr I ba I ell care se
Orl$0113 (BET.)

treou multi vremc: clitelul se Wu clue, pisicul se

(RET.); un . an venit Intv'o casa... uncle se aflaa

multi soared (TICH.).

ti

exprima Impotrivirea cuiva, $ovairea de a face

i i. prin schimbare de sufix].

Capetenie eazaceasca: a pornit
MIRZAC, sm.

dna dindi un
z a kj.

ceva, etc.: ca hie! cA

! pace; zisa imptiratului nu se

putea desziee (ISP.); pope se tot codea: ch.-1 cIr I ca -I -1
(VLAH.); nu puts 1nsa radii cu el: di cir I a
ea de nu
1-o da 51 lui platra, zi bud cu el n'o mai avea (rho.)

o'o multime de Tatari (NEGR.) [tat. in i r-

MIERZ4C2 adj. Trans. 0 LInged, cam bolnav

[srb. mrz a k].

onc.)

mirtzA.cgsc adj. De mirzac'.

MIRZI (-use), DMZ/ (-zise) vb. intr. Trans. w A.

Gir -mir, sir -mlr

GIRA-MINA.
GtRA-MIRA.

MIRA i

zacea pe coaste (vo)b. de vitele bolnave); a trindavi (nc.) (DENS.) [srb. mr zit i, bg. mar z i m e].
OMIAT (-tun) vb. tr. 0 /ten. V A mirosi urma, a

MIRC I' interj.

CTRC: a nu zice 1 a nu rosti
nici o vorba, a nu scoate nici un sunet.
MIRC2 stn. Ban. ift Cal rosu la par $1 cu coama

adulmeca: m1sAie copoiul (ViRC.).

neagra; murg [srb. mrko v].

Mt*CIT (-cm vb. intr. A se mica cu greu, a

0 Mr.R CAV adj. Trans. (BUD.) Llnced, istovit, fart.

via

*OVai. : nice -1 cum inflate, de slab ce e (RV.-CRG.).

DIMCQIU, MIISCQIU Sm., MISCOAIE, MIJ$COAIE sf.

MIRCAVITA. sf. F Ban. = mALcAviTA.

7.k Cant', catirca [comp. vsl. rn I s k b, alb. m u s k].

RODUL-PAMINTULDI.
MYRCT sm.
A
MIRIT -run , MYRIdj (-din vb. tr. intr.
scoate un sgomot, un ge)net surd Ca $i ciinele

MITCA we-

PONCA.

inainte de a incepe sic latre, ca pisica, chid se su-

MIT sm. Mold. Tr.-Carp. 7.Z Pisoiu: offtrutt ca nista

.441 lesinati (CRG.) [M. I t a].
MITA pi.-$e) sf. Mold. 0 /ten. Tr.-Carp. i 7dtPisi-

stAtu In loo mirlind ea In preajmik de vinat t000e.' Dona

tul de cumparat sau de v/ndut); Cr a prinde CIE

para. sau cind vrea sa-$i arate multumirea: MiclAus

;I:

2 e Abornbani, a mormai, a cirti infundat: fata imparatuld

pisid intro cast... miriia 51 MillIa

Incepu a cam mtrli si a cirti ca ei nu-1 IndeminA site de

sezut (SBA ; ne mai putind suferi foamea, incep a mtrnii

de a fare ram; p : mita (sau pisica) blIndh sgirie raur

nu te Increde In cei tacuti, caci sint mai primej-

ug flit pintre Bard (Cho.) [(Ti I r I].

dio$i; : blinda, ipocrit, fatarnic; Trans. de-a mita.

# Ancor& 0 Ban.
oarbh, de-a baba oarba
Un fel de ancora cu patru cirlige cu care se scoate

MYRYIA.LA (p1.-ieu sf., mtunT sbst., mfaIrruRA

sf. Faptul de a mIr1i, gematul clinilor

pl. -curt

un obiect cazut Intr'o MUM 10 Trans. Curse. de

$oareci (facuta. de obiceiu din scindurele $i beti-

sau pisicilor; bombanit, monnait: baba, cam on mi-

Malls, cam de vide, cam de nevoie, primi darul betel asp.);

un miriit de dine o taco sa tresava (DLVR.) ; auz o miriitura...
(a unui eittel latos (CAR.); erau m1riituri si urlete ce-mi vor
ramInea in minte eft vein trii (S.-ALD.).

$oare de corn) (PAC.) (

3202) 5 pl. Trans.
(PAC.) i

MIRIITOR adj. verb. WWI. Care mirlie: se

la talpa, de care se servesc pluta$ii, ca sh. nu

(ALECS ).

MIRYITIJRA sr MIRLIALA.

MIRL4CIU sm. Rh Berbece bun de prasila

MIRLT ( -lest) tb. tr.

Duct, cele doll& roti de Fier, zimtate, una mai

4mare $i alta mai mica, ale joagarului 1
8

berhecul cu oaia) [bg. marl j a].

MYRLIT sbst. t Faptul de a se m I r I i, Impeechierea beibecului cu oaia.
mtRLITA,
s/. G`, Oaie buna de dat la

14RBA-MMI, MINTA-MITEI
PARPIAN 9
MITE'

MiTIOARA. (p1. -re st. i dim. MITA I

MITIQR .1. sm. 7.t dint. MIT:

meu... std neclintit in mijlocul bucatelor... si
/lid MUSS oapul nu-1 mild (Se.).
2. stn. si (p1.-oare) sn. 4 I Mori in

tuia de cal slab .i prapadit) (mos.).

(PVC.)

I t

miRAlv adj.

# Slab, uscat, prapildit: cola

ce... taste bane slab Si

nu caste vinovat sA fug& de cola

pi
Co se scoalli diners lui (PRV -MR.) ; acuma... e Made

el se va hrani de se vs ingrasa (fICH.)

catos: tralul vostru ed fie

Ticalos, pa-

$i nemernio (NEGR.) ; Grecii

au... o ftitarnica slugarie drept milloo 510 .44

tel wools

It s

lacomie drept

Murdar, scirbos: sit te fereasch Dumne-

bori $i care se impart la biserica in

Dumineca Floriilor; ament (

3203):
au si aninii 01 lung! 51 roscati (UR.) I 2
MITIS CORI

p1. m. Trans.

MITITL adj. Mititel.

PAPANASI.

MITQIU stn. Mold. 74 Cotoiu, motan (sEz.) [m I t.].

#MIZDA (pl.-de) sf. Mita: dind

zeu de %meta lenesti, mIrsavli si risipitoare (ego.) ; 11 !Aces

pe care Zamfira nu le putea intelege (ALECS
propnneri
Nlisel, fricus, las: moartea nu 'nsphimintA decit
4
vsl.
nl u r a v A].
)
pe .1 SOL

vre-unui etas a lui san vre-unui slujnic

(PRV.-LP.) [vsl. mlzd a].

unui mir$av; ticalo$ie; mi$clie: 1f va ajuta sa-si spate

sul (M.-COST.).

MTR*AVTE sf. Starea celui ni I r 5 a v, fapta

ctizuse pe capul Eau ((SP.); Sii ennoasei tont& desertliclunea 51 mirsavia acestor unite olevetiri
(Noes.) ; sA rasplAte5t1 otneIut de amen sI cAtelei de maidi

o rueine ce Cu atita
mir5Avia Ion (SD.).

MIRTINC

MV*

MART40.

MIRT4Ca stn. Ban. 7.k

MIRTU.

forma de muguri linosi asezate pe ramurile flexibile ale salciei $i altor ar-

Ferneie

plIngacioasa, care tot genre, sentimentala [m I rn

mm-pQpii

TALPAMINELE-

cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul [onom.].

MIRLITA, pl. te), PaRiotNIE sf 240 *tiucamica.

MIrtoaga, gloaba, cazaMiRL9G sm. Olte.t.
Trans.

CA TINNICA

BABEI2; Often, a se da de-a mita popii, a se da poste

berbeci (R.-COD.).

MiRNO4GA M.-se) s/.

Fig. 3202. Mita.

alunece pe birne (PAMP.) O P/. rr-- fatale marl, mitele

refl. Re A se Impreuna

MYRNIT we- rfirit/I.

MITI$QR 2

pl. z, Un fel de pati-

ne, cu virfuri ascutite

gindea. . ce sli leci dace s'ar intilni Cu o jiganie m1rlitoare

[m 1 r 1 i].

a cumpAra, a vinde) mita 'n sac, fart a avea obiec-

a umbla
:
mita 'n sac, a prinde asupra faptului;
cu mita 'n sac, a cauta sa 'n$ele, a umbla cu gindul

(PANN)

#MIZDT (-dew) vb. tr. A mitui, a

da mIztIA: Alerandrn Paris... pnrurea

mizdea pre alt) senatori domni sh lie cu din -

Fig. 3203.

y Seva, sucul din orMIZGA. sf.

ganele plantelor: sucul sau mizga care
imblit numai prin coaja sau scoarta arborilor 005.) r 0
I

Pr. ext. Alunecu.5, umezeala lipicioask $i alunecoasa, noroiu alunecos ce se face pe parnInt du-

pa ce a plouat: In picture a plouat grozav 41 s'a Mout

788

www.dacoromanica.ro

o ce ...de nu to mai poll tines pe picioare (CRC.); pornirAm

grin mlzga lunecoasA, Intre schttelerlle baionetelor (sac.)

tate leash (R.-COD.) s MVP. Mormoloc )0 So- M I zmoteiu, some marunt x230
saLAvoAcE A

[comp. srb. mezg a].

gisca: Ian vest moachea, oA s'n ludulit (ALECS ).

MOACHE MC' MOACA.
MOACRE sf. pl. Trans.
aw ctREAsA

(mai ales hirtia): all!! mlzgaleau hirtia... on mute flea -

mazgad].

MiZGALITITRA (pl. -tart) sf.

Faptul de a
1
2
Rezultatul acestei actiuni: sears,
I

clad se fntorcea masa, ...nu mat vedea aid mIzgallturile

earns 4.; ceara

din fats cases, aid gunoiul din curie (sLva.

: 44,

MIZGOS adj. Cu mizg a; noroios; lipicios

mIzaA

Mlastina: sal

(pl.-Act) sf.

1VIL.E.s.CA

(r) Lipsit de vigoare, fara

care abia vorbeste, incet la vorba.
Q Care
vlaga: un om

anal acesta o iarna ; daoa dormi bine si dimineata esti In

IRMLADIa...

stare sa-ti reaminte5t1 carat tot ce al visat, e a vreme

MLADIOS adj. 0 Care se indoaie usor, care

papal din Ce In Ce In

galgtadt 81 miadloasit ea o rachita Unita (NEGR.); an Inceput

all-1 facet vInt ou ai5te aparatori de pane mladioase de pram
(CAR.) (r)

cu toatA lames tvLAH.i

119.

C) NgathArorns [vsl. mlada tinar"; comp. INraLADIA].

MLADITA (p1.-te /. 0
Ramura Mara. si
mladioasa, vlastar I 0 (B Vita, progenitura: el Se
lauds a It 0. de zen ass.) COLA 0111 1,1115.1': din

timpla: omul cdzu mototol pe o lavilS, ca izbit en madam

In le CeDDIIII (DEM.) [tat. /11 o l i i S].

MOALE adj. Moal e, lipsit de vigoare, de

energie, lard vlaga.

M0.2NRA (pl. moll) sf. 0 -1*

mlAdita de coal! resent(' acum un alt debit' mat falnic (sN.)

[bg. srb.].
MLADTU adj. = mLADios: Mladiul trap 1-1 InMLADOtACA (p1. -ce), Budino.eiaA
(p1.-ge) sf. 0/ten. B Ramura verde si

via! ( 3207), de spa (

Ns- puvrRA 1

Tiganul s'a snit late= teat, a Matt o mlaa

oat& sau hodoro-

Inceput s'o jupottie (R.-COD.)

[in I a d al.
MLA.JA (p1.-ail) sf. * 0 Soiu de
rachita, din ale easel ramuri flexi-

intr'una, ti

de aci: --stri-

catti, flecar, ho-

Fig. 3204.
Miaja.
(VLAH.); local ales e o 0.0 an stn! 31 cu richita (ODDS.) [comp.

arsitA In mlitettnile sArate ale acestor bait'

Planta cu flori
1VILATINITA (p1.-ie) sf.
verzi-cenusii pe dinauntru si rosietice la .baza;
creste pe locurile umede de la innate (Eptpaetts
palustris) ( 3205) [mlastina].
MLATINcoS adj. tie Baltos, plin de m 1 a s tin i, morirlos: desi terenul e ., hanul are zidurile $1
becinrile bine nscate (CAR.); aft bate ochinl e o tuna mlastinoasit aeoperita de papurit si de salcii

are de 0., are cu ce trai, are cele tresparta;

buincioase pentru train: eine se 'nsoarfl, trebue sit
alba de 0. (ZNN.); clad

(sac ) ;

a-1

vent apa la , a tabs

cuiva apa de is .0
pr. APA (E); 11 um-

Wit moara, Ii mer-

ge bine (cu afa- cerile ; 1-a statmoa-

ra, ii merge prost ;

is rea 0. am dein-

---

trieste ca gains la~,

MLDNITA. (p/.4e)sf.Mold.Bucov.

se 'moult, nu-1 de
moara

gat we- DEJUGA 2

13

7'77

Fig. 3206. Meara de apit.

doroaga, gura-

Loc
MLIATINA (p1.-ini) sf.
baltos, mocirla: bivolii se rdcorean pe

Fig. 3207. Moarl de vint.

o duce bine de
tot; se lovi as mireasa la .0 ear MIREASA; a lunge

X Lapte Ingrosat cu crupe de porumb [bg. m166nic a; comp. =UNITA].

*MNEMONIC adj. Care ajuta
memoria, care Inlesneste aducerea
Privitor la
aminte: moioe
mnemonics [fr.].
*MNEMONICA sf. Arta de a a-

de

la

juta memoria, de a inlesni aducerea

aminte [fr.].
MNEMOTEHNIC adj. CI PriviMNEfor la mnemotehnica 2

tace din gura;

es,

IVLAH.)

pada de

(:

toa gura mereu, nu mai

=- RACHITA-RQ$IE [bg.mtalja].

mlaca].

on abur1;

gait), flecareste

bile se lac cosurile de nuiele (Balix

viminalis) (E. 3204): se ridiel via pe
haragi de care se leaga vitele el sau on
subtire voN.) 0 = RAcHrrA-J3LBA

3206);

0 @:iiurnblti
gura ca o (at&

mai groasa dintr'un copac; prajina:

81

Cladire cu dire-

rite instalatiuni si masini pentru macinat grlul,

porumbul, etc. (ow TAB. XXXVII); dupaforta motrice
care le pune In miscare, morile se numesc de

cingea un brla de-arakt (COSEL)

doaaa

P le capului,

perms! (DLVR.)

partite testei capului, care, in rnomentul nasterii

si citva timp in urma, shit Inca in stare de membrane; se .intrebuinteaza si pentru a exprima aceleast part' ale capului la oamenii marl; pr. ext.

Supus, plecat, Impacacios: ambitios, fara

44,

(ORAL).

2. ado. In chip moale ; a Se Idea .0, a fi fara energie, a nu opune rezistenta.

j. sbst. Partea moale a unui lucru: let Olinda

dim. mLADITA.

se Incovoaie fara sa se fringa, flexibil: era o copilA...

scrupule, dar duke la vorba st

an govern 441 esti prea de; 0 de gura,

nu e aspru (vorb. de vrerne), lipsit de ger: am avut

Mladita [vsl. mlada tInar"].

MLADICIOARA (pl.-re) sf.

tOares SCRS& (CRG.)

MLACI... = /MUM..
MLADA (131.-Asi sf. 4 Padure tinara 11 0 4
sw

fare mot; on; asternut..; Oar CAME s ;

la inima, care se induiosaza lesne, care se

dojana aspra: babel mole n'are sa -i fie , clad m'oiu In-

iinaea

Cernatulu1 plait In virtu' muntelui (coos.) [srb.].

MLA DIA. ..

indupleca usor 2 F F Care nu e aspru la pipait par .."; larbA .0; or- L3RBA ,
s A nu-1 ft moale,
a nu o dace Wm., a se astepta la o pedeapsa, la o

si alunecos: maduva de floarea-soarelui e mlzgoasa, ea

iese apa din ea, clad o store! (coay.).
0 MI.ZG"
sbst. Ban. 0 /ten (CONV.)

MOAGAR adj. Trans. Slab, tras la lap, bolnavicios (vier (PAC.) (PSC.) germ. m a g e r].
MOALE 1, adj.
Care nu e tare sau virtos,
care se afunda eind II apesi: pan:tint
Dune ;

cur!, de parcA le vinduse vre -odatA brInzli (ISP.) [comp. pol.

mizgali

F F (si nioAcHE Mold.) Femeie proasta, toanta, mUM

MYZGALEALA
sf. Mizgalitura.
MIZGALT (- Alesc) vb. tr. A minji, a siningali

la . la

rIsnitti,

si de clouts on

a scapata ; iron.
la risnita,

lost edam

e un om un blat.

care a vazut si petit multe; a spune (sau a bate toba

In tIrg 51 la , a spune la toata lumea ce a vazut sari
a auzit ; pe and, as la 0., fie-care cum ti N me rind.ul
unul dupa altul; se 1ntoarce as moara In vint, esclum
bacios, isi srhimbs mercu parerile, hotaririle.; a s
bate on wort de vial, a se lupta cu duonani mohipuip,
invinga piedici neexiatente; be ......
a se stradui

gig, 3205.
MlAstinita.

eine se duce, se ample de Mina; eine fuge de la 0, se fa-

MONIC [fr.].

*MNEMOTEHNIE sf. Mnemonic& [fr.].

MORICA sf. 0 Ciomag, maciuca, bite cioba-

neasca: olobanul... pane mina p'o 0.0 $1 Incolte5te pe lap

toarce ?Ara inalaiu; moans buna macina or! ce ; lemeia nebatati e as moara neferecata; undo sculpt on sat, merge o sv;

anti moara, numai Roared! sa alma, se zice de cureva

care-si face siesi o paguba mate, numai ca sa aduca

789

www.dacoromanica.ro

MOARA

TABELA XXXVIT.

imui

11111111#4;,

1111111111111MIMMINI

111111VA

u1101111111101111111111M11111111111
111111

111111111111111111111111011111111111111111111 1

Immo" :

IIIM
111111

I,
4

111111111

, #

biolp

Mil kik
''"":".
7....
iii7=L",..

-.14r:7021%

111101

11101
1111111

,,,s.

,-----77-.

"r-44,kturiP

ti
., ,NINIIIIIINI

L--

_11

do
1

Sir_ -mac

790

www.dacoromanica.ro

Liu

RXPLICATIIINI LA TABELA

MOAMOC

MOARA

A: 1.1. Aripi.- 2.2. Coluri, sageti.- 3.3. Chingi, dreve. 4. Grindeiu. - 5. Roata cu masele.- 6. Prisnel,
taring, valug. - 7-8. Cleqtele (de oprit moara), fringhia, pledica, lantul, halatul. - 9. Fusul de fier,
fierul prisnelului.-xo. Cocul.-xx. Teica. -12. Fruntarul, stratul pietrelor. - 13. Piscoaia, piscoiul, gurita,
vrana. - 14.14. Peretii morii. - x5. Acoperiqul. - 16. Cerdacul, pridvorul, tinda.- 17. Scara.- 18. Talpa.19.Baba, babalic. -so. Protapul, cirma, of tea, pirghia sau drugul morii.
B: b. Aripa.-s. Colurul.-3. Grindetul.-4. Roata cu masele. 5.
Fusul de fier.-7.7. Podul sau
stratul coqului. - 8.8. Caii, caluqeit, razboiul. - 9. Brace, speteze, chingi, corzi, stinghii, curmeziquri.
xo. Cogul.-xi. Cleqtele,
Fringhia cleqtelor.-x3. Piscoaia. -14. Veqca (ce inconjoara pietrele).r5. Pilnia, leica. - 16. Tigaia (in care se invirteqte capatul fusului de fier). 17. Masa sau talpa tigaii,
puntea
Cumpana, virtejul, posada, schimbatoarea. -20. Postava, covata, copaia,lada, ladoiul. -2I. Chilia morii.
C: 12 Coqul. -2. Teica, copaita, covatica, postai ita, scuturatoarea.- 3-4. Scara coqului (alcatuita din cal si
speteaza).- 5. Coarda teicii.- 6. Titirezul.-7. Fruntarul, coruna, masa pietrelor.-8. Piscoaia, vrana,
Fusul -de fier al prisnelului.-io. Postava, covata, copaia, ladoiul, lada.
D. Roata: x.x. Cupe, ciuturi, cause, blide. -2. Obezile, colacii.-3. Fusul de lemn, grindeiul, osia, osiacul.-

4.4. Crucile, rascrucile.

E. F z. Pietrele. -2.2. Podul morii. - 3. Stratul (pe care sta podul). 4.4. Seam (ce duce la podul
5.5. Polita prisnelului.-6. Prisnelul, cringul.-7. Roata cu masele.-8.8. Babele, stilpii (ce tin podul morii
pi alcatuese ursoaica morii"). 9. Cosul.
G. Roata cu masele 5i prisnelul: x. Fusul de lemn, grindeiul.- 2. Roata cu asale.--3.g. Crucile, rascrucile.
4.4. Polita prisnelului. -5. Prisnelul, cringul.-6. Fusul de fier. -7. Tircoala de sus.

altuia o paguba cit de mica 3 EB Ceasornic [lat.

m o I a].

MOARE' sf. Mold. Bucov. X Zeama acra (de

varza, de muraturi, etc.): Intr'un blid mamaliga cu

lat. in 0 r i a].
MO4RE2 sf . Mold. Bucov. F (p Fire rca, na-

Intr'altul fAlci de pore aftunate (63.-DEL.)

ray care inspira teama; artag; electul rautatii,

supararii, necazului: to nu stir cine-i mftmuca, n'ai
mincat niciodata -a ei (ego.) [lat. inn s. Inn r e ml.
MOARTE sf. A SfirOtuivictii, incetare din
viata: a muri de
de de

MOAA,

de care s'a slujit In viata: cu trupurile nscate ca niqte

1'1,

tr'im lucru de seams, din ceva demn de venerat:

el este singnrul depozitar credincios care pAstreazd cu stintsnie

neamulul sAn (VLAH.) [VSI. m 0 S t

'MOBIL 1. adj.
Miscator, care se misch sau
poate fi miscat; bunuri me, care se pot usor tran-

Intro viata qi moarte ; WA de ~,

neinuritor; vista flu% de

nernurire; a se lupta pe viata
si pi -; Cio :
fara leac:

sports

Schinibacios: spirit, caracter ,

acelea a caror data se schimba In fie
a,
X
care an, precum Pantile, Inaltarea, etc. 9

er&

SdrbAtori

lima& laugh, em sigura; omul

are qi
st vista; nuntA tara

-o, coloane -e, acelea care shit organizate In

a$a fel Melt sa poata usor fi indreptate intr'un Joe
sau Intealtul.
T111130

mtnie (sau fara cearta) si~

farit banniala, nu se mate;

2. (p1.-la) sn.
Cauza motrice, ceca ce face sa
lucreze: interesul a out multor fapte
Lucru a carui

nuntA fara rts si

fara pans,
nu se poate; dupe de si cal de
ginere Fir G WERE C) - neer

influent& e preponderanta. indemn : banil slut singurul

al industrial [fr. < lat.].

thcere adinca, mormintala: un gemat ieqi de

de

se Mu (ISP.1 Omor: a

lisp.); siabise de gtndeai ca emu stinte mote (I.-GH.)

t..t Ceea ce a ramas din crucea pe care s'a rastignit Mintuitorul A 'Astra ca niqte
a pastra cu
ingrijire, cu sfintenie 11 4 F Ccea ce ramine din2

nay de -; a trage de ~; a fi

de

t Trans. BW-11.06.

[at o

!Ina pom st Extol o tacere de

MOARTE sf. pl.

..14 Rarnasite din trupul
unui glut, din vesmintele lui sau din alte lucruri

fireasca, naprasnica, tragica; a nu muri

bond; spaima mortii; a-I trece nliduselile mortii; bol-

pe ,-,r; a fi pe patul mortii; en

limba de , i 1.4MBA ; a fi

moASE (pl.-se) sf.

Female batrina: nu to desnadoldni, dragul moaqei,

Ii zise batrina use.) 3 / Femeie care chi Ingrijiri si
sta inteajutor femeilor clad nasc; sw- sumo

MOBIL.A. ( -lez 1. vb. tr. A garnisi cu mobil e.

2. vb. refl. Ali cumpara mobile, a-$i gati casa

Fig. 3208. Moartea.

cu mobile.
' MOBILA

de am, a omori pe cineva; F F a arunca -a

In Tigani, a arunca vina pe
altul 0 Moartea, consi-

sf. mit
Fie-care din lucrurile ticbuincioase intr'o odaie, ca pat, masa, du
lap, scaun, etc.
pl. Toate lucrurile de felul

tiqata adesea printr'un sche-

[m o b i 1].

face

derata ca o flint& si tuff).let cu o coasa In mina (

acesta cc garnisesc o odaie, un apartainent. o cash

*MOBILIAR adj. 03
mobile. miscator: avere

Care conSta din bunuri

Privitor la bunu
a
rile mobile: oilman -a [fr.].

3208): a se lupta cn ~a; a-si

vedea -a cu ochii; a da mtna Cu
-a; a-I trage ata la m PP- ATA

; a ti uitat de -; e bun sd -I
-, se zice despre
cineva care zabovest e foarte
s

trece de la un object la altul, de la o stare la alta,

..3,1 parerilor sale [fr.].
*MOBILIZ.A. -izez) ?b. tr. X

n es ta torn icie :

A pone o ar-

math sau o Hata pe picior de razboiu, Bata sa porneasca la hotare Imp itriva dusmanului [fr.].
Cafea de cea mai bun& cali'MOCA sj.
tate adusii din imprelurimile orasului M o It a din
Arabia 1 2 2 Infuziune facutti cu aceasta cafea:

fumind din lungi ciubuce si sorbind delicioasa me twee.)

MOCAI -Aesc 1.b.i?,1r. Mold. Trans. A migh(1
I

mtntului moARTEA-PwucELux, planta cu

frunze eliptice ascutite, acoperite cu pert moi, cu
flori galbui dispuse In capitule (Inula conyza)

NITA C) [lat. morte m].

-a mercurului
2 UsurintA de a-si schimba expresia (fet,ei, etc.): -a fizionomiei 3 Usurinta de a

malt pin& se 'ntoarce de

unde 1-ai trimis; 41: -a nu
vine chid o chemi .143 Osinda
prin care trebue sa i se is
omului viata, pedeapsa capitals: 1-au osIndit la
Durere, suparare, anlhnire adInca: e en ...a in sunet
Frica de moarte,
Erica grozavh.: a umbla Cu -a
Fig. 3209.
in sin 0 Cauza pentru
care un lucru se prhpadeste, Moartea-puricelui.
piere Incetul cu Incetul: pedantlsmul e -a Invata3209); - M0ARTEA-ST) LNITELOR

"MOBILIER 1. sm. te Vinzator de mobile.

9. pl.-ere sn. s Toate mubilele unei case
(pr. TAB. XXEVIII [fr.].
'MOBILITATE sf. Usurinth de a se misca:

trimiti chip&

a lucra iticet, a mosmindi, a Undali, a moeosi

Often A da din cap.
MOCATT adj.
p. MCCAI - Migalos, za
2

baNnic. meet la treaba: dar nu fl

PADUCHVR-

sintem grabiti dm .VN )

umblA merle, a

MO CAN St/I., mocANcA (pl.-ea sf. i 47 Cioban

791

www.dacoromanica.ro

TABELA XXXV III

MOBILIERTJL TARANULIII

,F ,.0-3-.

41

170 -1,T<SOTAZ:41aP

%01P,

fersohrwir

'4.

,01,..141We 40,
3-1

_00
11

7
CO At eft. Mt LS: IN f.Vh 8s t ILCh eS0

*Ja0 but

oD.

10

10

gimiles MOW/
12
13

15

iJirA
1",a1

EXPLICATItJNI: I. Pat.
lltdoiu.
8. x6. Mese.

3. Dulap.
2. Cornurar.
7. Lacla,
4. 5. 6. Blidare.
9. Polila.
zo. Lingurar.
xx. Icoana. 12. r3. Scaune.
r4. Scaun lung.
:5. P8retar.

792

www.dacoromanica.ro

ardelean de latpoalele Carpatil or (

3210 :avea figura

la mijloc

eft am bojbAit si mocosit prin tein sd wind puIa, pileatele mete

Nu pot scoate cArutul lasts din imalA (se.) ; gi cioplea gi mocosea gi tindAlea, se tread Mint car.).

cea mai romlineaseit ce se poate vedea, ai ti zis un ~ de la Brasov

ultra (CRG.) ; Da ce mocosesti alai P

0.-oh.); dun& eitft va vreme, se pomenegte Cu un argat de la

shine UlUi (ISP.) *1 0

7)

Badaran, top Irian, mo-

cirtan, mocofan, mo-

vb refl. A se trudi: nnmai esti de on to so Wits

(CRG.) ; vAztndu -1 pe Tigan eft numai se mocogeste In zildar

jic: ce etie -out ce e so!renal. I omul prost, obi-

(S8 )

MOCSANDA.7(p1.-enzi) sf. Ban. .4. Movila

mica ce se face In j urul unui par sau unui porn spre

cinuit cu lucruri ordi-

nare, nu tie sa pretueasca lucrul bun, fin,

delicat [poate de la

a arata hotarul intre doua comune sau intre douti.

moaca ciomag, bita

scheide].

ciobaneasca"].

MOCANA sm.

dim. mow.

...k-

: DuminecA searilaRusalii, toll mutt se attune la o

dintre botarele comunelor lot (Nov.) [germ. M a r

'MOD (p1.-duril sn.

Fel de a fi, de a lucre,
chip
CO Forma, metoda:
de guverndmint
3
2.7 Felul cum se exprima actiunea unui verb,
forma care arat& data e vorba de o realitate, de o
posibilitate, de o condi/lune sau de un al t caracter
particular at actiunei; diferitele moduri sint: indicativul, subjonctivul, conditionalul sau optativul,
prezumptivul, imperativul, participiul $i infinitivul 4 j Amu-rata. online in succesiunert tonurilor $i seinitonurilor cari alcatuesc o scar& 11111i

S34

MOCANCUTA (pl.
G4 dim. r4ocAbicA C) Un fel de
Fig. 3210. Mocani.
horn. taraneasca.
MOCANEASCA yap mocAnsc 2.
MOCANESC adj. c:74 De in o c a n, ce tine de
-le) sf.

mocani, al inocanilor: or mocAnesti; care mocanosti;

zicala: rut major, 2 tonuri, 1 semiton si 3 tonuri;

se culca totdeauna In canna, acoperindu-se Cu zeghea lui moclineascit (s.-ALD.) Q * Porumb

varietate de po-

rumb, cu druga scurta, cu bobul mare si spornic.

2. mookir,AscA sf. Un fel de Nora taraneasca,

uI minor, 1 ton, I. semiton $i 2 tonuri [fr. < lat.].

*MODA (p1.-de) sf.
Felul de a se imbraca
particular unui timp anumit: a tt ImbrAcat dui% ul-

flactiu nu-1 intreee la... mocaneasca (SIAM.).

a nu se mai purta; jurnal de ~*

numita $i mocane$te" sau mocancuta": nici nn

MOCANESTE adv.

tima ~ ; dupli mods din Paris; a fi, a nu fi la ~; a iegi din ~,

moda: magazin de mode [fr.,.

MOCERA sj. Maram. Oas. 43. Loc baltos, mo-

cirlos [rut. m o 6 a r].

*MODAL adj.
Privitor is rr dui, la chipul
de a face un lucru Propozitiune a, care contine o restrietiune [fr.].
I

MOCRITA, yrocroR/TA (P1.-te) sf. Ea. Balta;

+ +.

mlastina [bg. mo6or a].

MOCIO.A.CA sf. Ban. Trans. (PSC.) Maciuca [m o a-

maciucq.

mocroLTE sf. Ban. $ Capatina de usturoiu

[inaciulie].

MOCIRLA (pi.-le) sf.

Baltic noroioasa:

oral Innecat in ~ dintr'un capat la altul 0.-oe.); call se duo

In ~ pine 'n Wept (VLAH.) I

(y) Stare decazuta, In-

jositoare, noroiu: able 1-am sees din mocirla in care se

afundase

[refacut

din mocirlos< bg. m o -

aorl iv a, cu schimbarea sufixului].

MOCIRLOS adj. .3. De mocirl a, noroios,

ndastinos: loon! este , oamenii nu pot sit trileaseil alai

vara, din eau= Irignrilor (em.) [sr mocim.A.].
MOCIROS adj. Maram. (BRL.) = MOCIRLQS [111 o -

c e r A).

MOCIRTAN sm. C) iron. Mocan 0 (F) Ba-

daran, mocofan, topirlan, om necioplit: in falaatftor

lipicluri... ce ~ul no mai vilzuse de clad it fitcuse ma -se

()SP.).

MOCLES! sau MocLisl interj. Tacil s& nu zici

circl no gannet/ nimArui modes! (ALECS.).

MOCNI ( -nest) vb. intr. Mold. Bucov. I A umezi,

a lasa sa se moaie in aph: se la... ape nelneeputit al ea Pune

Intr'Insa piele de la un dun parAsit, sA moeneasell (MAR.)

2 A arde innabusit (Ca lemnele ude, putregaioase)

3 A fierbe inset: ethic spa si turnind -o lntr'o calk o pun

la foe ca sA mocneascii (MAR.) (p) A sta Innabusit

mt. de o patima, etc.): atonal an lzbuenit, gi la el el

la mine, toate cite mocneau In not si on ni le scum= (vimi.)11

5 A sta Iini$tit, fare a se mica, 'Ara a vorbi:

destul am mocnit la tare, Ian sA mai fantacseso gi en prin

tirg (ALECS.) ; Tiganului, and i-e Warne, cInta;... far tdranul
nostan Isi arde Inleaua gi mocneste Intr'Insul (CRG.) [vsl.

moknuti a se uda"].

MOCNIT adj. O p. mocm

s Afundat, ascuns: eatn1Hurnuleetii...

lAturalnio, sa, gi lipsit de privelistea lumil
(cRo.) 0 Tacut: No-Ica noaptea cea osol 51 pustie din
(CRG.)

nu-I un sat

sicriu (Eimic); Oragul doarme 'n miezul zilei Moonit, sub waits de Vali% (VLAH.).

MOCOFAN sin. = mocIRTAN: ~n1 de Wotn ril-

masa nimit usg.i.

NIOCOI (-owes) 1. vb. intr. Mold. Bucov. A lucra

Incet, pierzindu-si vremea cu lucruri marunte, de

putina importanta, a mocai, a miga(1)i: vreme trecuse

MOD.A.LIT4TE sf.

contractului, pedepsei

sical : a determina

Mod de a fi, chip, fel :

J Natura unui mod mu-

mei bucAti [fr.).

*MODEL (p1.-eie)sn. 0 Lucru facut pentru a fi

imitat sau reprodus prin imita(iune. izvod tipar
O (P) Persoana vrednica de imitat, lucru care inerita a fi facut la fel, pilda buna de urmat: e on
de virtute, de rabdare, de elecuentA s Cs, P Barbat
sau femeie care pozeaza In atelierele pictorilor si
sculptorilor, spre a i se reproduce trasaturile sau

formele 0 Reprezentare in mic a unui ohiect

care urmeaza sa fie reprodus in dimensiunile lui
reale [fr.]

"MODELA -elm) 1. vb. Ir.

P A face In uric,
din ceara, din lut, etc., niodelul obiectului pe care
sculptorul 11 va reproduce apoi In mare:

o status

0 C? A eda exact relieful figurilor s A regula,

a orindui, a potrivi dupa cineva sau ceva: a 4i
purtarea dupa a altuia.
B. vb. refl. A se potrivi,

de la [fr.].

a se lua dupa, a lua pild

*MODEM). (-erez 1. vb. tr. I A tinea o masura

dreapta, a cumpani, a Infrina: a-St ~ minta, pastanile, ambitiunea 1 z A mic$ora,

pata: iuteala, cheltuielile.

a scadea, a cum-

2.. vb. refl. A se tinea Intro dreapta n asura, a se

cumpani, a se conteni, a se Infrina [fr. .
*MODERAT 1. adj. i p. MODERA 2 Pastrat
Intr'o dreapta masura, care pazeste o masura tnteleapta, cumpanit, cumpatat: mined .4 Care

nu e exagerat, care nu trece peste masura: un Wet

o oildura

1111

C NVMODERAT.

3. sm. Cel ce se departeasa de opiniunile extreme.

*MODERATO ady. $i adv. j Care tine mij-

loyal

Innabusit:

ample groapa cu jeratee gi en lemne putresaioase, ca se ardA

(CRG.); da-i o pirlealA Mina on nista chibrituri de ieste, care
and

Obicciu treca-

tor, nestatornic, in gusturi $i jn capricii: moda in

liter/aura s pl. Obiecte de toaleta care shit Ia

4:;, Ca mo can ii 2

er MOCANEASCA.

Intro lento" *i presto": allegro ~ [it.).

*MODERATOR :L. sm. Cel ce modercaza.

1. (pl.- toare) sn. Aparat care reguleaza In mod
uniform mi$carea unei masini [fr. j.
*MODERATWNE, moDKRaTIE sf.

Insu$irea

aceluia care pastreaza o masura Int.eleapta In

toate, cumpatare 2 Lipsa de exageratiune, deexces: ~a anal tare [fr.],
'MODERN 1. adj.
Din timpurile din urma,
I

de mai Incoace, nou: o eladire a; istoria A, istoria

de Ia 1453 (anul caderii Coustantinopolului) phia
In zilele noastre 47 Linibi A, limb& vie, In
spec. limb& foarte raspindita (franceza, engleza.

793

www.dacoromanica.ro

MOCMOD

g. Invatamint
care tine mijgermana, etc.)
MOD- locul
Intro invatamintul real si eel clasic, 51 In
MOH care se do. o mare atentie limbilor moderne.
3

2. sm. Seriitor, 1111/gat, artist, etc. din timpurile

noastre, In spec. de la Renastere incoace.
3. sbst. Ceea ce dateaztt din timpurile moderne
[fr.].

*MODERNISM sbst, Afectiune excesiva pen-

tru tot ce este modern, in spec. In arte, literaturd si religie [fr.].

*MODERNIST adj. 5i sm. Care tine de modernism; partizan at modernismului [fr.].
*MODERNITATE sf. Caracterul a tot ce este

(LEG. CAR.); an intrat la grijft mare creditorii lui kir fannies,

ca /Amine mufluz (cap.; [I,C. mu flu Z].

1 MOFLUZT (-uzesc) vb. intr. tott n A da faliment,

a deveni moflu z: dud on datornio va
sli se bash

la tudecata

Cine-i prost gi derbeden Lesne 'n

(LEG:CAR.);

fume mofInzeste

(ALECS.).

t MOFLUZIE sf., mormuzi4c, ImonozWe (pl.

de. Faliment, starea de moflu z: a

-curl) sn.

Mont mofluzluo mincinos si m'a lAsat ye drumnri (FIL.) [to.

mufluzlyk].

MOFT (p1. -tar))

F 0 Fleac, bagatela,

sn.

lucru de nimic 3 Minciuna, palavrd, brasoava:

modern [fr.].

astimpara-te, omule, si las& data

serioase de vorbit (CAR.) p1.

[ft-J.

F Care umbld cu mofturi; palavragiu, flecar

[tc. mu f t
chi!ipirgiu").
MOFTOLOG sm. F Moltangiu, palavragiu

*MODERNIZA (-izez) 4. vb. tr. A da un caracter

modern, a Intineri.
2. vb. refl. A se conforma obiceiurilor moderne

MODEST adj. Moderat In purtare, cumpatat, lipsit de execs 2 Plin de modestio, nepretentios, nehludaros: nn scriitor s Mediocru, simplu, potrivit: o ',manta 4 C Cuviincios ffr.].
*MODESTIE sf.
Moderatiune, cumpalare 5
i Rezerva, sfiala Ln felul de a gindi sau de a vorbi
de sine s Decenta, cuviinta [fr.].
'MODTC adj. Neinsenmat, de putind valoare
[fr ].

gratuir].

avem lncrnri mai

Nazuri [tC. muft

MOFTANGIU sm., morrAbinotacA (p1. -ce) sf.

[in o f t].

MOFTOLOGIC adj. F Care se ocupd de mofturi monolog).

MOFTOLOGIE sf. F Molt, palavrd., brasoavit

[moftolog].

MOFTUREAN sin. Moftangiu: eine ed fie? la

tin strorsit, un ev, un !CIRO-Mite

(ON.).

MOFTUROS adj. Care face mofturi, Ea-

*MODICITATE sf. Micime (a unei sume, a

MODIFICA ( -tic vb. tr. 5i refl.
A (se)
schimba starea unui lucru 0 A (se schimba
In mai bine, a (se) ImbunAtAti, a (se) Indrepta:

zuri, nazuros.

dulci, a (se) atenua:

mata.huie, maguiatd: zSreso Ia ettiva Pagi 0 m0faldeata

roScatll (UR.); 0 mogildeatit neagra se deslusi In intunerie

MOGHILA. = MovILA [vsl. mogyla].

until pret?) [fr.].

natura nnui teren 1

3 A (se) imblInzi, a (se) In-

o pedeapsA ca A determina, a preciza: adverbul modillea Intelesul verbului [lat. ].

*MODIFICABIL adj. Care poate fi modificat T1

C NSMODIFICABIL [fr. ]

MODIFICARE, MODIFICATIVNE, MODIFICATIE

St. F'aptul de a in odific a, schimbare [fr.].

MODIFICATQR adj. 51 sin. Care modified;
cal ce modified [fr.].
*MODTSTA pi. -to) sf.

tety

Femeie care face sau

vinde 'Atari' de dame [fr.].

MODT.LCA (p1.-ei sf. i .0 Oiled. 0 / UmflaLa mijloo
La sezut
tura pe corp; Luba: La cap
nemieti IGOR.), yhicitoare despre furnica Pr.
Ridicatura pe un ses: se vede Mina en
anal.
deslivirsire sea, fara modlloile de movile

(IRO.).

MODILCOS adj. Plin de modllci: pe terns

modUcoasa min orestati de dungi, erase copaci rash:0

MODUILA, MOW:RUIN sm. BAdaran, znocirtan,

MODIRLAN sm. Baddran, tdranoiu; mojic:

nimeni n'a mai zis cA e aid limbs de float, nisi limbs de

WM.).

MCA:ARLAN.
0 MODORAN gni. Mold.
MODOROIU sm. Mo/d. Trans. Om posac, vecinic posomorit, ursuz, MOrOCAIIOS: Line cum sta ,
(MAR.) [comp. m o d u r].
Olndesti ca e un
MODOW (-osese) vb. intr. Ban. A trindavi.
MODRU sbst. Tr.-Carp. Chip, mod; putintil: es

a vazul. el In aces dale, nu este ev a vi spun in limbo omeneasea (MERA); nu-1 modru sA mai pot merge pia se lumina
sil se desparta de cal
de shift (RET.); n'an vrat nioi ints'an

Ling. in o d o r, m o d r a].
A face una sau mai
*MODUL.A. (-ales vb. tr.

(so)

multe modulatiuni; a sui si cobori vocea ()

A face sau a Oita versuri 0 j A varia alura

stilului [fr.].
MODULATITINE sf. ,j Trecerea de la un mod
musical la altul. de la un ton la anti] [fr.].
MODVR adj. Bon. Trans. S;), Sein, albastriu, sur

Inchis (verb. de coloarea linei oiler) [srb. m od a r, bg. moddru].

*MODUS VIVENDI sbst.
Mod de a trdi
invoiala, Intelegere de a se purta Intr'un mod
anumit unul lats de altul sau unii fat& de altii
2

[lat.

ce ti se arata din departare, In mod nedeslusit, pe

Intunerec, si te umple de groazd Matahald,

(5. ALo3; veld cob in D11172ti douA mogIndete P... e lapa on

minzul (11.-COD.); String In brate sloiu de ghiata, Pare ca-1
o mogindeata (IK.-BRS.) [Comp. m 0 h o a n d a].

MOGIRLAN sm. = MODIRLAN.

MOGLAN sm. 0 Mold. Mojic, baddran prost:

In, mule de Oslobene, care... nn-Vi dal citugi de putina oats-

neala mintii (CRC.) [comp. m o g I r 1 a n].

respirat [fr. mofe

e].

MOFLVZ, MIJFLVZ adj. 5i sin. te

Os

Falit: cite

se vor dove& mofluzi mincinosi, sA se osIndeasca la puscarie

(5.-ALD.).

MOGOROGI (-oxese) vb. tr. Mold. Trans. A fi

Imbufnat; a monad Impotriva cuiva: ce spni, 'Ar-

nim:4111e,

... pi to raft mogorogestiP (ogo.); ce tot mogoro-

gest' acolo P WIC.)

MOGOT (-osese) vb. intr. (t.-coo.) = MOCCM.

MOHAIR wv- MIIHAIER.

O MOH.ga = MOVILA.
MOHOANDA (p1.-de) sf. Trans. Femeie proastd,
toanta (vie.) (osc).
0 MOHONDEATA (pl. -ate) sf. Trans. = moo:M.0E41A: vad pe late. de Imparat ca o ~, on haina ei de puree'
(MERA).

MOHOR (pl. -oars, -oars) sn. 4, CD Mai multe

specii de plante ierboase de
coloare verde-albastrie, cu

frunzele aspre pe margini,

cu florile dispuse In spice
cilindrice de coloare rosieInchisa (Setaria *Luca; S.
verticillata; S viridis) (A
3211): in curind se trezeste en
lama de porumb prefacut In Ian

de 0. (ioN); Si departe 1-am mutat, In tufa

Unde-1 locul
corbulni (11(..BRS.); (r) F: lit dregs

~of, cautil se. se desvinovd-

teased, dupe. ce a gresit cu

= IARBA-DAELvorba 1
2

BoasA = DUO= Q
~-GROS IARBA-BARBOASA

--mARE = DOODIE C)
= MEISQR

[ling.

mohar, srb. muhar].

MOHORT (- orasc) vb. tr. si

MOFETA (p1.-te) sf. Ori-ce gaz ce nu poate fi

Miez de papura tiara:

MOGODICIU sbst.

papura era crucla $1 avea

I i3.1.

niocofan, in necioplit.
neros

MOGYLDEATA, moaINDEATA (pl.- dete), MOGILDA (p1.-de) sf.

Granada, ridicatura, movila, etc.

refl.

A (se) colora In rosu-

Inchis (ca spicele de rn o

Fig. 3211. Mohor.

h o r): Incblpuise un spin non de injunghieri al de sacrifieli

care mohorise pamintul Cu singe loom); pulberea mile se

794

www.dacoromanica.ro

a500

stingers, se mohora Si ara lua Weir' de otel (s.,ALD.) 2

y A (se) Dosomorl, a (se) intuneca: tot cerul s'a
mohortt de nori (LUNG.).

MOHORIT adj. p. merlon?.

Rost' inchis ca

spicele mohorului: In be de anti, incepn a curse on singe

As,

(ISP.) 0 (1) intunecat, posomorlt.

MOILA (p/.-re) 51. Ban. .& = MOMANDA [m 0a].

ViI

0 MOT-MA (p1.-me) sf. Mold. Ban. Trans. 74z Main-.46. vitt 11 bliga Intr'un sac gi Inteacel sao baga gl un
dulau 51 un cucog gi o !Apnea 51 0
imbrilcatd

j o m].

cu

scurteica

role

MOLATATE sf. Moliiune [in o a 1 e].

MOLATIC, MC)LATEC adj
Cam moale MOH(in toate intelesurile : ovdsul... acorerea goliclunea pit- MOL
1

mIntului, formInd un covor mthdru de pallor

desteapta sensatiuni placute: lerranarea molatiod a

corabiei 51 Intinderea orizonului Imi schimbA giml ideilor

(ALECS.).

MOLATUI (-am vb. refl. Oae. A se veseli.

MOLAU stn. 0 /ten. Om molatec [m o a 1 e].

MOLCALUT adj. dim. 0 /ten
M o a l e,

(PRV.-LP.); Avers oi o

[ung. m a -

(RET.)

MOM/4A (P1.-Se) St. (CANT.) ?.k = mAtmoTA.

MOINA (- neazAl vb. refl. $i intr. 0 A se face

molatecii,

(MERA); era on flaciliandru, care se vedea, dupil apncilturi, of

era tont ei molatec asp.) I
Care-ti da sau tti

boa

molatec: un om, un

Moale la pipait:
.., pentrn fla-

parn1 aspen este bun pentru brlie, pfsrul mai

mbe (FAME.).

MOLCELVS adj, dint. moALE.

moin a: se moinase, si Maeda elides mai (least% (oLva.);

clod se !nouns boil, moineaza (GOR.).

MOLCOM..., moLcom... see MILCQM...

MOILA (pl.-ne) sl. t 0 Timp moale, umed,

iarna, dupe frig, cind se tope$te zapada: al a dat

MOLCUT adj. dim. =ALE: 011., (CIAUS.); emu

cit le-al fi mtncat gi cu whit (se.).
MOLDA (pl -de) sf. 0 /ten. Trans. Postava ma-

()aide si

Dumnezeu intlin trei zile de vat% gl pe urma o

$1 o ploaie
oaldS, o'a tnceput baba sa-ei lepede coloacele (vLAN ); and
nu-t1 arde focul, e semn cA se tncalzegte vremea, orb face

re; albie mare $i larga I Postava mare in care

ara cn un plug Intr'o zi la

cuitoare din Moldova.

MOLDOVENESC adj.

a ", (Goe.) 0 Mold. t Gimp care fusese semanat

cu un an inainte $i care acuin e lasat sa se odihneasch, pirloaga, paragina: In acest chip vom putea
40 de prinini gi la %link 20

(ioN); en on muierea 51 cu mails men lAzuirAm olteva saptamlni la

(RET.); Boil mei, olnd and doinil, Ara tonna $1
(NEON.) 0 )44e.

GRINDEL [probabil din 'm o i u

< I at. *m o l li u s; comp. Amour].

MOINOS adj. F Moale, umed. cind emoi-

n ft: decd... bobii de Iambi. an lost bAtuti pe o vreme moinoasa (PAMF.).

MOISTE sf. 0 /ten. Trans. Ban.

0 Moina,

ea la niote

*MOLDOVENISM 04. -me S7t. j Particularitate a graiului moldovenesc [in o l doves n].

a unui Corp, compusa din atomi, dar indivizibila

prin agentii fizici [fr.].
*MOLECULAR adj. 15 Privitor la molecule:

.3; atractinne
[fr.].
MOLESAG = MOLO$AG: de a ger, se face

forte

cea, mai ales vara, Intr'un fel de

jlr

t_;,1,,

std de soma (sAo.) [m o 1 e

frasin-de-munte" (Fraxinus ornus).

MOJIC l. sm., moaTcA (p1.-ce) sf. Om (femeie)
din clasa de jos, rau crescut(a), necioplit(6.), ba-

(Wan; om (femeie) grosolan(a): cum sA rase pe lint

0: nIci salvia porn, mei ^.111

om sau nloi salcia care de bate, nici .11 om de smote;

: ul e tot oilier gl to clue de Paoti.
2. adj. Grosolan, necioplit: cel si maret, en on
II rAdicA norocirea, on ants mai tare nebunegte (nce.) [rus.
u2i

MOJICESC adj. De moji c: Dumnezeu sit

tot

sz.,

female to nti-1 responsablld de mcniciile tannin sAn (ALEDS.

MOJICIME s I. cnl. MoJIc. Tots mojicii, gloata

51 gloats de oamenl prosti... nes; na alt mojicilor:

ceva, de haz si placere (GRID.).

MOJICOS adj. Moji c, grosolan: Merit lor

'motions', fart mild de em ((. -GH.).

MOL sbst. = MIL: se oniunda fn apd 51 prinse cu

)4,

MOLANETE sin. 0 /ten. Om moale [rn o -

1 a n].

*MOLAR adj. ODinte ..,soununtai

reHALT.

MOLESITOR adj. verb. moLE$I. Care mole-

$e$te: o pirotealli moleoitoare se Mega de ochii but (ISP.I.

MOLETEL sm. )00 mous.

MOLETE3 sin.
4 Larva surduma$ului sau
I

viermelui de Mina ( Teneb)io molitor) 2 pl. st

p Boat& a copiilor, caracterizata prin fierbintealli,
urdinare si uscarea niucoasei nasale [bg. m o 1 e c u molie"].
MOLETE3, MOLT Sm. Ban. * = moLTDV.

MOLT I. moixTE3
MOLEVMA. (pl. -me) sf. F =
MOLEVSI = moupg.

MQLIMA.

moLrAT (-dem), MORFOLI (-obese) vb. tr. A me-

soanele care nu mai au dinti): mog Bodringa... gezind

MOJICIE sf. Fapta sau vorbli de moji c:

GRINETL [DI 0 a 1 e].

ca un om care able

i].

steca cu Melte, cu buzele, cu limba (vorb. de per-

MOJICESTE adv. Ca un moji c.

Wish) din !mini ape) (RET.).

el adincd, o sines, o moleoea, o faces ai tremure (DLVR.) ;

Undrul se molegeote din toate Incheieturile 51 se prilbuoegte
pe prispa (CAR.) [10 o a I C J.

to

fereasca... de Wm monceascil (PANN).

MOLAN sm. p 0 /ten. Om rnolatec

[111

MOLEW (-awn) vb. tr. ei refl. A (i se) slab!, a

(i se) muia energia, vigoarea trupului: multumirea

Fig. 3212.
Mojar.

albe, mirositoare, din trunchiul caruia se extrage,

prin inciziuni, o substanta zaharoasa, numith
many ", intrebuintata ca purgativ; numit $1

[fr. < lat.].

MOL.44 sm. Trans. xtis

in graiul Moldovenilor: %Arnett verde

fret) ce vit sintem (can).

'MOLECVLA (p1, -le) sf. 1<j Cea mai mica parte

MOJDRE.AN S777. 4, Specie de frasin, cu flori

51

Privitor la Moldova,

ce tine de Moldova [In oldov ea n].

MOLDOVENESTE adv. Ca MO dovenii;

o al e
MOLEALA (pl.-sell) sf. Stare de sla_bire a
energiei insotita de lene, de indolenta, etc.: o du-

Propiere si strilohinute en usturoin, pisat In

sienna, ce-/ spun muidelu (0(00.1.

mina

sm., MOLDOVEANCA (p1.-ence) sf. Locuitor, lo-

age 51 cind chit& (cocoon) tine mutt IVOR.)

maliga: la came mai erau puse In a-

situ sib la o molicA 0.-on.):

1 e.

(mai adesea de faianta) pentru siftrimat sarea $i alte substante farimicioase (0 3212) [ung. m o z s ar].
MOJDEIU, MIJJDIU SbSt. X Us-

3 _s. Lada In care curge

Mina. din piscoaie [germ. M u 1 d e].
MOLDOVEAN 4. adj. ep Din Moldova.

MOLEA S711. 0 /ten. Porecl h data unui om m a-

timp moale, iarna, dupe frig: meow de vor data pe is

dna cea buns... e a (GAM) I 0
Baltoaca, nala$tinii IT Ban. 0 Tlmpla [comp. moiNAJ.
MOIST! (se moistegte) vb. refl. 0 /ten. (C)AUS.) 0
A se moina [m o i $ t e].
MOLAR (pl.-are) sn. Piulitii mica

turoiu pisat amestecat cu otrt $i

sarat, In care taranul intinge od-

curge vinul din lin rylac.>

sm. Mhsea

onculet pe nigte bud gl molfilind la pare uscate (ono.); (tutnnul) 11 moliSeso In gurA, de dau o putoare mai proastA
dectt un hoit (RET.); o baba... morfolea 'n gingli nn orimpelu
de oovrig (CAR.); din chid In clad rupee cite o tram& po care
o morfolea Intro dinti (a. Arm.).

*MOLIBDEN sbst. cr. Metal de coloarca $i stralucirea plumbului, care se intrebuinteaza In laboratorii pentru prepararea unor reactive $i, in industrie, la fabricarea otelului [fr.].
MOLICEL adj. dim. MOLE. Cam moale: am
ales din buloile al:drone pe cele mai e gi m'am Intim pe
mincers (GRID.).

MOLICIUNE sf.

Caracterul, Insu$irea luCaracterul aceluia care se Induio$aza lesne, slabiciune de caracter s Lipsh
de energie, de vigoare, de vlaga: rise Emile phill se

crului moale

795

www.dacoromanica.ro

la diferitele Imprejurari ale vietii omenesti de la

nastere pin& la moarte (la nastere, la botez, la cu-

de ...a In! Enristeu ow.)

Vi8ta aferneiata,
MOL- strImbit
indolenta, nepasare.
MOM MOLID. moisnAn ser mown.
4

o meta de oameni pe Joe

se echoer& din Intunereoul

V11116

(ORIG.) [in o 1 i d].

fdOLIDAR

ArGliwaTAirf

sm. 4 Specie de brad, cu

itHLIPE

mount

Fig. 3213. Molidv.

1-a petrecut CU 0
Melia de molid aprinel o bucatA bund prin pAdure (MG.) [comp. bg.molikaj.

caror "

larve rod blanurile, covoarele, niateriile de lin& si

de par, penele si anima-

MOLOM4N sin. 0 /fen. Om ene.s si molatic

lel e impaiate (Tines)

(omes.) [m o al e].
MOLO$4i. (-tiez vb. tr. si refl. A (se) face in o a1 e, a se muia.
MOL04G 11.-guri) sn. Mold. Trans. 0 M0/115.2

3214 2 MQLIA-MRELOR,

nella) (

3215)

3 MOLIAALBINELOR = GASVLNITA

() Bucov.

(MAR.)

timp m o a 1 e, umed, iarna, dupa frig, cind se

6=zasl:g2.

topeste zapada: clnd ciocIrlannl lei lad ciocul pe spate,

Fig. 3214. Molie.

(G012.); lama, clod cIntA cocogii foarte

mult petite zi, e semn cum a vremea are sit se moats, va fi

e semn eA va fi wv

TINELE-

raid

5 + Femeie ba"WM'
Ulna fvsl. in o 111.
MOLTDV.
MOLIFT

A4=

In ciorchini I unguiete (Me-

lilotus coerulea) (313218)

QQ =
11 p
sulx1/411
aryLFRIA-ALBA 0 = mo-.
111

s, epidemie: prin Mal s'a In-

51 In dont% stiptilmlni
eine o
an murit mai Ott (VLAH.); o sti

LrinA [vsl. molot r 1].

MOLOZ sbst. Var pr o-

vie o , data din stfranrile offnilor cart se duo gi mor acolo

venit din darimaturile

unor ziduri: In vatra satelor

on se mai vedea cleat para.Innegini st mormane de
grits de fum (VLAH.) [to.].

(GRL.) [ngr. 1).6Ael.tp.a].

Fig. 3215.

Molia-merelor.

A comunica
MOLIPSI (-sews) 1. vb. tr.
o oats
cuiva o boak prin atingere, a contamina;

"MOLTQN (p1. - oane)

Stofa. de Una sau

de bumbac, paroasa, moale si calduroasa [fr.

molleton].
MOLVRA sf. 4 0 Planta originara din sudul Europei, cu flori
galbene dispuse In umbele, ale
carei fructe aromatice sint Intrebuintate in medicine; nurnita si
anason -mare", chimen-du] ce' ,
secarea", etc. (Foeniculum vul-

2. vb. refl. A se umplea de 0 boala prin atingere

cu un bolnav; (F): molipsindu-se de boala patriotismulut

(1.-GH.) [ngr, viit. p.o'Letiatu <1.046o3].

MOLIPSITOR edj, verb. MOLIPST. .50 Care molirceste, contagion, lipicios: boala mollpaltoare 9 c
NUMOLIFSITQR.

MOLISO4RE sf. pl. 4 Mica

plant& ierboasa, din fam. orchideelor,

cu tulpina In trei muchi, numai cu

Frunze eliptice-lanceolate, iar
celelalte ramase nedesvoltate; face
flori verzi-galbui, dispuse lntr'un spic
la virful tulpinii (Liparis Loeselii)

pare)

2-3

*MOLUSC (p/.-uste) sn. 4 A- .se

nimal cu corpul moale, nearti- k
culat si fai& schelet intern osos,
Invent mai adesea cu o stoics
de calcar; astfel sint: melcul,
Fig. 3219.
stridia, midia, ghiocul, nautilul,
Molura.
sepia, etc.; ele formeaza o mare
despartitura In regnul animal, aceca a Molus-

321(5).

-ve),

re o citeste preotul pe capul celui

gresit: Mani!, parIndu-le ca vAd elder pe

3219) 110 mourRA-iarart

PENITA O.

MOLITF Pw MOLTDV.
MOLITF A (pl. -Se ), #MOLTTVA (pl.

mourrli (r1.-ce sf. ,41 Rugliciune compusa anume pentru deslegarea si iertarea unui pacat si pe ca-

Eig. 3218. Molotru.

sn.

'Hosea molipsegte toatA turma.

(,'7.3

(MAR.).

albastru-deschis, dispuse

M9LIMA (pl. -me) St. .0

Boalti lipicioasa., contagioa-

MOLTDV.

sau

MOLOTRU sbst.
0 Planta cu flori de un

MOLIFTA Po- MOLTTFA.

MOLIN sm. Ban. 4 =

EVW6TArFf a AgM AMA YAlifArlfOITHM

Fig. 3217. Inceputul unei pagini din Molilfelnicul

tiparit la lai in a. 1681.
(VLA11.); Core 'n grab' un
si
In care i>ii tines invAlit
Incepe a-i citi (PANN) [vsl. inolitvinik 0].
MOLYLI adj. Mold. Molatic: de o parte $1 de alta,
muntii acoperiti cu paduri... ea nista mongtri mAtithalosi,
molli gi toropiti de somn (VLAH.); e tlrzior la vorbA gi wr la
pas (JIP.) [m o a 1 e].

MOLIE sf. 4, Nume

dat mai multor specii de k

fluturas mic, ale carui larve, in forma de viermisori

mici, se desvolta in mere
si pere (Carpocapsa porno-

fltliTA ,

OHM , lawarronpe loyerartwAof

tClIAOF 111qH iTH,
+1 91 / tilIN IEVA7t

(D.-ZAMF.);

mici fluturasi ale

NIA

3213 : In
excelsa) (
marginea cea mai de sue a
nn

, tinirka WISZ

ATf OtZ6IITOAPE e

se foloseste ca material
de constructie, la instrumente muzicale si la fabricarea hirtiei (Picea
create

eVnp%

MUSA TOT OVTATIHKA TO

trunzele ca acele, aproape

In 4 muchi, al carui I emn

muntelui

43.

(4;19. egnrsArttati/n9A,

MOLTDV, ramp), MO-

LTFT, MOLTTF,

It

nunie, etc.) (Z, 3217): dnhovnicnI, desfacInd patrahiml

moLIDIp (p/.-4ori) sn. * Padure de molidvi:

telor ( 3220) [fr.].

MOME4LA (p/.-melt, -male) sf. 0 Mijlocul,
lucrul cu care se a trage un animal pe care vrei sa-1

Fig. 3216.
Molioare.

Satana, I i Wean erne boscorodind molitle (NEGR.) ; MitrOPOlitul, "mutat] omoforal pe capnl Int Stefan, citi molitva
rinduitA la ungerea Domnilor (ISP.); It puse patrahiral pe
cap OA etti molifta deslegarii de plicate (VLAH.); Un metal
Ungar 11 citea In Coate diminetile mollftele efIntului Vasilie
[vsl. mol itva].

prinzi, Itadrt: rind

,carte cu tot felul de rugticiuni ce se citesc de preot

bArbat (IsP.) [m 0 m i].

0.1
MOLITFELNIC (p1. -Ice) sn. AP ftit Evhologhiu,

fara

nimio nu-ti doblndegte(GOL.)

Lucrul, fagaduiala, etc. cu care se ademeneste,

cu care se amageste: pe drum necontenit ceream spit, tar

tats and amlna cu momele de la o finttna la alta (clic.); ff,,):

a nmbla en (goeele cu) momele, a Intrebuhita toate

mijloace/e spre a ademeni, spre a amagi pe cineva:

umbla en 5o$ele, en momele SS Induplece pe feta a-1 Ina de

796

www.dacoromanica.ro

'MOMENT (p1.-te) sn.

Clips, timpul eel mai
ccurt: Intr'un ; din In
In ^111 de a piece 2 Prilej favorabil: a profits de [fr.].

de rege sau de lmparat: Tu adorat el claim al noptilor

[gr.].

MOM'MONARHIC adj. 0 Ptivitor la o monarhie MON

[fr.].
MONARHIE sf. 0 Guvernul unui Stat con-

monarci (Emig

dus de un singur stapinitor rege, Imparat, sul-

tan); P. absolutd, In care stapinitorul Statului are

puteri nernarginite;
constitutionalk In care pu-

terea suveranului e marginita printeo constitutie 2 Tara guvernata de un monarh [gr.].

*MONARHISM sbst. 0 Sistemul partizanilor
monarhiei [fr.].
*MONARHIST Sin. 0 Partizan al monarhiei [fr.].
'MONASTIC adj. A Ce priveste pe calugari [fr. .

MONDANI (-dnese 0 /ten Trans., MONDAI (-items)

Trans. (vc.) vb. intr. A lucra Inset, a tindali.

MONDIR, Mold. MIINDIR, d MINDIR (p1.-re) sit.

Fig. 322o. Moluete.

'MOMENTAN 4. adj. Care tine numai un

moment, o clipa.
2. adv. Deocamdata, pins una alta; chiar acum,
Indata [(lima fr. momen tan 6].

MOMI (-meso) vb. tr. A atrage prin momeli

prinzi 2 A ademeni,
un animal pe care vrei
a amagi, a Insel a cu vorbe bune, a ispiti rrin bani,
prin fagaduinte: de... se va afla... sit -1 fie damn ceva

sa o momeasca sau sit-I fie filgilduit niscare lucrari sau bani

(PRV.-MB.);

...Intllnind din Intimplare pe al sAu copil urn,

/I momli ei 'n departare ducIndu-1, 1-am omorIt (PANN);

banul a ochiul necuratulni: tare furl anima ei momeete
mintea (JIP.1 4 0 A potoli, a astimpara pentru o clipa:
sA culeagd el olteva pare, spre (1-al mai foamea ((SP.) [VS1.

mamiti].

'MOMIE... = mumra...

MOMITA (T1.-te) sf. Mold. 7.k Maimu(a: Pentru

Care -I zic orangutan coos.);

sine-a oumpdrat Mare Mar&
ydcat numai sit n'are vr'o sau vr'un ars, ca s'ar face scup

de bani (ALECS) [in o i m a .

momiTARTE sf. Mold. Maimutarie: ee este pro-

gresul de astAzi P... o

general& de tot ce se petrece ainre

[m o M i t 11].
MOMVTE sf. ri.

(ALECS.)

X Anumite glande de la

pieptu] si de la gitul vitelului sau mielului can

constitue o mincare delicate [bg. m o m i c i].

MOMIIE, Mold. MAMIIE
1

MONDIRA, muNoraas (p/.-ase) sn. (r) X dint.

MONDIR, MIINDIR: gontieoru era unmet In mundiraeul lui

eel alb ei tremura ca de nAbadalai (ALECS.).
*MOINFDA (11.-ede, -ezi),moNgTA (p1.-te sf. Bu-

cat& de metal rotunda, batuta de o autoritate suverana si care serveste la schimb : de aur, de ar-

glut, de amnia, de niche!, de bronz, de aluminiu; a bate ~;

de }Artie, hlrtle-

moneta].

*MONETAR adj. r Privitor la monede: sisteallai

[fr.].
*MONETARIE sf.
errilt%
Locul,
cladirea unde se bat monetel e.
-44
*MONGOL 1. adj. so Din Mon-

golia.

2. stn. Locuitor din Mongolia

3222): Btrzof era... Mull de

cel mai bine caracterizat

[fr.

SP-

clasa lui si pus, In lipsa profesoru- Fig. 3222. Mongol.

I ui, sa supraveghieze pe elevi, sale
controleze lucrarile, etc.

2. (pi .-toare) sn.

t e u r].
'MONITOR' (p1.
-oars) sn.
Vas de

Fig. p23. Monitor.

razboiu, Inarmat cu clteva tunuri puternire, destinat sa scufunde vapoarele inimice ( 3223)
si TAB. XLII) [fr. 111011 it 0 r].

MONITIE = muNITIE.

'MONO-, prefix care da cuvintelor cu care se

compune Intelesul de singur", unit" [gr.].

C)

De ace: flint& cu Infatisarea

ciudattt: bung vremea I zice o
de om, malt ei spittos, cu o

Fig. 3221. Momiie.

mai mergInd,
ging& mare
de om cam.) ; vorb. de un aniochli mi se izbesc de o
mal: IIimiti ascultan trecatorii, privind la momtia din DINKA
IVLAH.1 O Prajina cu virful Infasurat In paie sau
(CAR.);

altceva ce se Infige la extremitatea unui camp

sau unei mosii, and i se ridica planul.
MOMIRLAN sm. Trans. Toplrlan, om prost;
epitet pe care-I dau cei de pe Jii celor din partite

(DENS.).

Principiu simplu
4moN4DA (pi. -de) sf.
si artiv care, dura Leibnitz, exists In on -ce corp
4s Infuzoriu format dintr'o singura celula [fr.].
MONAH sm., moNegiA sf. A Calugar, caluga2

rita: tat faces biata !emelt+ rugaciunile, In haina de monand

de rind (ORIG.) [VS1. < gr.].

'MONAHAL adj. A Calugaresc, de m o n a h:

vista MA nn m'ar speria (D.-ZAP.1F.) [dupa fr. m 0 n ac a I ].

:MON/WIC, moNamogsc adj. A Calugaresc

[ngr. p.ovaxtx6g].

((.-GH.)

'MONITOR' 1. sm. j. Scolar

mai Inaintat decit ceilalti din -

trolulu1 [fr. In o n i-

ca

de.sus ale Tariff Hategului

mul

Revs batrine...

stun Incotoemlinate in pridvor

niete momli greoaie liss4 1

bani de hirtie, bancnota [lat.

...nu metal; gal Pe-

coon Dumitrache se vedea scum

plutind pe deasupra lanului ca o
(0.-ZAMF.);

aId cu mondlrnl Incheiat reglementar (oLvs,) ; C'o pueca Brea

pe umdr, Cn trupul In mindir (ALECS.) [rus. mundirh].

Titlu de ziar:

sf. Prajina, cu capatul de

sus Infasurat In paie, avInd
uneori Infatisarea unui om
cu bratele Intinse; se Infige
in gradina sau pe clmp spre
a speria pasarile (Q 3221):
monitie

cp X Tunica uniformei militare: numai capltanul

:MONAHTE sf. A Calugarita. [gr. p.ovarii].

MONARH, e MONARC sm. 0 Singurul staplnitor, suveranul unei monarliii, care poarta titlul

*MONOBAZIC adj. Q. Se zice despre un acid

care nu se poate combina declt cu un echivalent
de bazo. [fr.].

'MONOCLINIC adj. Se zice despre un tip

de cristalizaiie cu trei axe oblice suprapuse, din care doua
sint egale Intre ele [fr.].

'MONOCLU SM. Ochelar

format dintr'o sticl a rotunda
pentru un singur ochiu (

3224): de un fir negru de mitase fi

anima

pe vesta alba de pichet (vi.A1-1.)

[fr.].

'MONOCORD (pl.-de) sn.

Instrument de muzica si de

acustica pe care e Intinsa 0 Fig. 3224. Monocle.

singura coarda [fr.].
*MONOCOTILEDON 1. adj. * Se zice despre
on -ce vegetal al carui embrion are numai un singur
cotiledon, ca sparanghelul, griot, crinul, etc.

2. MONOCOTILEDOANE sf. p1. Grup de plante cu un

singur cotiledon (I=1 3225) [fr.].

*MONOCR OM, morrocRomATic adj. De o singura col oare : ',tang .4 [fr.].

'MONOCROMIE sf. a Procedeu de pictura

797

www.dacoromanica.ro

care consist& In Intrebuintarea unei singure coMON- lot

i [fr.].
MON *MONOCULTVRA (p1.-turi sf. r Sistem a-

gricol limitat la un singur

fel de cultura [fr.].
*MONODIE sf. j Cin-

*MONOMETALISM sbst. Vj Sistem monetar

care admite numai un singur metal, aurul, ea

etalon de moiled& legala, In opozitie cu bimetalismul" [fr.].

*MONOMETALIST sm. 0 Partizan allmono-

metalismului [fr.].

*MONOPETAL adj.

tare cu o singura voce,:fara

4.

Care -$i are petalele

32:8):
[fr.].
a
*MONOPL4N (p1.-ne) sn.b Aeroplan cu o

toate Impreunate, ]ipite laolalta

acompaniament - p Caplet liric, Intr'un dialog de

tragedie fr.].

(1

corolti,

plantit

1.

singurh supralata plan& (E 3229) [fr.].

MONOFAZIC adj. Ai
Se zice despre un curent

Fig. 3225.
Monocotilcdoane.

electric care variaza duph.

o lege periodica $i care -$i
sehimba sensul de doua on In fie-care perioada
[fr.].

*MONOFOBIE sf.
Frio& bolnavicioasa de a
ramitnea singur sau dorinta de a avea totdeauna pe
cineva ling& sine fr.].

*MONOG4M adj.

Insurat cu o singura fc8 Se

zice despre o rlanta ale carol Boni slut toate de
I

meie; maritata cu un singur barbat

acela$i sex [fr.].

*MONOGAMTE sf. Casatorie Cu o singura fe-

meie, in opozitie cu poligamia" [fr.].

*MONOGR4F sm. Ar Autorul unei
monografii fr.].

Fig. 3229. Monoplan.

'MONOPOL (p1.-olutt) sn. tett 0 Privilegiu acordat unui singur individ,

unui singur corp, de a
*

putea virtde numai el o

MONO GR4F IC adj.. Privitor la

monografie [fr.].

cita o anumitti

'MONOGRAPIE sf.
Descriere
amanuntita a unei familii din istoria

industrie, etc.:

Statul are wul tu-

naturala, a unui punct special dintr'o

$tiinta, a vietii unei persoane, a unui Fig. 3226.

tunurilor si al Bath

9 O Posesiune

ora.,, a unui monument, etc.: g. is- Monogram.

exclusive [fr.].

torica, medicaid, arheologica, geogralica [fr.].

'MONOPO-

*MONOGRAM (p1.-me) sn. Reunire de doua sau

LIZA ( -izez) vb.

mai multe litere suprapuse $i Impletite care con-

tr. y A stabili un

stitue un nume propriu sau initialele numelui

monopol [fr.].

de botez $i a celui de familie ( -.1 3226) [fr.].

P T R 1. adj.

*MONOHIDRAT sm. a, Primul hidrat at car-

t'A Se zice de-

spre un edificiu

care are numai

Fig. 3230. Monopter.
un rind de coloam $i mai al es
despre o cladire rotunda formate dintr'o singura
colonada, fare alt zid: templu
g. (p1.-ere) sn. Cladire monoptera (Ij 3230) [fr.].
*MONORADICUL4T adj. 3 Care are o singurh radacina [fr.].
*MONORTM adj. V Care n'are deett
o singura rime: poezie 4 [fr.].
*MONOSEPAL adj. * Care are o

de monollidrat: acid risotto de [fr.].

*MONOIC adj. * Se
zice despre o plant& care poarta pc uncle ramuri floril . masculine,
iar pe cele feminine pe
alto ramuri ( 3227) :
porumbul este o Diana ..3
[Ir.].

singura sepala. ( 3231) [fr.].

*MONOSILABA (pl.-be) sf. 4.7 Cu-

$i

Care e format din- Fig. 3227. Planta mortoira.

tr'o singura piatrti, pre-

sm .

vint format dintr'o singura silaba: da,

cum obel iscul , o col and, col acul unei fintini,etc. [fr.].

*MONOLTTIC ad). i Privitor la un monolit

Alcatuit dintr'o singura piatra: monument gs. [fr.].
'MONOLOG
-oage) sn.
0, Seen& In care
actorul e singur noon vorbeste lui Insu$i (:),

Bucata In versuri sau In proza mcitata de o singura persoana [fr.].

*MONOLOG4 -ogez) tb. tr. A vorbi singur (ca.
Intr'un monolog) [fr.].
*MONOM sm.
+ Cantitate algebrica Intre
partite Garcia nu se afla nisi semnul + nici semnul : 3 ab este un g. 1
Plimbare pe care o fac
studentli, in anumite imprejurari,
umblind In$irati unul In urma altuia

Jul

[fr. ].

*MONOMAHTE sf. t Lupta numai

Intre doi oameni, duel prevazut de

jurisprudenta medieval& ca proba. judietara [fr.].

MONOMAN adj. $i sm.

Care

Un fel

de nebunie In care un singur glnd

Fig. 3228.
Corola

absoarbe toate facultatile bolnavului monopetala.

2 Idee fixa, pasiune exclusive: In strainatate,
don]] de a primi nail de acasA devine o eg IALECS.) [fr.].

(DLVR.)

[fr.].

'MONOSILABIC adj. 41 Format

ale carei cuvinte shit toate monosilabe (chineza, Fig. 3231.

Caliciu
tibetana, etc.) [fr.].
din monosilabe; nimbi

*MONOSPRM adj. 4. Se zice des- monosepal.

*MONOSTIII 1. adj. V Care se euprinde In-

pre fructele care au o singura saint-J/1,a [fr.].

el, din, mic, scurt slut monosilabe; Metal

raspunde en monosilabe la Intrebarile

sufere de monomanie [fr.].

'MONOMANIE sf. F

--

M0N0-

purilor cari formeaza mai multi hidrati [fr.].

*MONOHIDRAT4T adj. L1s Combinat cu cea
mai mica cantitate de ape posibila; care e in stare

MONOLIT adj.

0-1,ii.,

anumittimarfa, de a exer-

tr'un singur vers: maxima .4.

2. (pl.- churl) sn. Epigrama, inscriptie alcatuita

dintr'un singur vers [fr.].

*MONOSTROFA (p1.-te)sf. v Compozitie poetica alcatuita dintr'o singura stroll. [fr.].
'MONOTEISM sbst. A Inchinare la un singur
Dumnezeu [fr.].
'MONOTEIST 1. sm. A Acela care se Inching

unui singur Dumnezeu.

2. adj. Privitor la monoteism: religiune
[fr.].
*MONOTELISM sbst. ftt Doctrine eretich din
secolul al vn-lea care admitea In Hristos cele doua
firi, dumnezeeasea. 5i umana, Ins& numai o vointa
divine [fr.].
*MONOTELIT 1. adj. A Privitor la monotelism.
g. sm. Eretic adept al monotelismului [fr.].

798

www.dacoromanica.ro

"MONOTTP I. adj. Care are un singur tip.

2. (pt.-inuri) sn. # Ma*inti specials de cules litere de tipar [fr.].
*MONOTON adj. 0 Care e mai totdeauna pe

acelasi ton: vorbire

date
2 A carui vorbire e totdeauna pe acela*i ton, plictisitor: actor I

Uniform, care e lipsit de varietate: Peisab

f fr.].
*MONOTONIE sf. 0 Lipsa de varietate In
3

ton 1 O Uniformitate plictisitoare: monotonia unui

Teisai; ulitele oreselor europenesti, trase cu stoara, an multi
-e'e

111 bases vederea (NEGR.)

la fel: monotonia vietii [fr.].

Mod de a trai totdeauna

*MONOTRME sf. pl. 7et Ordinul cel mai de

jos al mamiferelor ovipare, a caror gura e transformata Intr'un fel de clot [fr.].
*MONOVALENT adj. 2, Se zice despre un
metal al carui fie-care atom se combine cu cite
un singur atom de hidrogen [fr.].
*MONSENIOR sm. Titlu de onoare dat (in
Franta) principil or *i episcopilor [fr. monsei-

gneur].

*MONSTRANTA (p1.-03) sf. A Un fel de vas

de cristal, mai adesea de forma. cilindrica, In care
se pune, In biserica catolica, sfinta grijanie: paws

cu monstranta in mini, tantog gi mIndm

Monstranz].

(GR1G.)

[germ.

*MONSTRU 1. sm. Om, animal sau vegetal

a carui faptura e altfel decit cea fireasca: US copil
cu doua capete, on miel cu cinci picioare stet monstrl

0 Z.)! Flint& fabuloasa al carei corp P compus din

parti apartinind unui om *i unui animal sau unor
animate de soiuri deosebite: centaurul era un
jumatate om gi lam/Rate cal Animal de o stature foarte

slujeste sa suporte un obiect, sa Imbine sau sa MONIntepeneasca partite din care e alcatuit: monstra

MOR

unei umbrele [fr.].

'MONUMENT (11. -te) sn. 0 eft P Lucrare

de arhitectura sau de sculptura facuta spre a se pastra

amintirea unui om mare sau
a unui eveniment Insemnat
(A 3233) 2 C,5 Oadire mareata 0 Mormint: tunerar
.09 ri-ce lucrare durabila
de literature, de ar-

ta, de *Uinta, care

merits sa treaca la

posteri tate : Odiseea

al timpurilor
e un

eroice 0
listarice , cladiri vechi
cari, prin valoarea
for artistica sau li-

terara, shit pose sub

ocrotirea Statului

Fig. 3233. Monumentul de la.,

Adam-Klissi ireconstituit).

care ingrijeste de restaurarea tor, le fereste de

distrugere [fr.].
*MONUMENTAL adj. 0 Care are caracterul
unui monument 0 Mara: o Mire a [fr.].
7.k Cline cu
MOPS sm.
40
botul turtit, cIrn $i artagos (
Judecator
de in3234) 0 (1)
structie [germ.].
MOR 1 inter). Imita mormai-

7\

tul ursului: odata se awl prin padure

Nsp.);
glasul ursului:
I ...I also ursul, scuturindu-si blana

mare, namila, matahala 0 Persoana foarte uri-

cu minis (GR.).

naturat: Neron a lost un

2. adj. Foarte mare; o adunare monstra; on ospat

NQS.

*MONSTRUOS adj. 0 Facut ca un monstru:

1 0 Contrar legit or naturii, pocit
Foarte mare, extraordinar CD Fj Grozav, cwnplit [fr.].
*MONSTRUOZITATE sf.
Caracterul a tot
ce e monstruos 1 0 Animal, lucru monstruos

Dumnezeu 1-a blagoslovit ca aga sa ramble, tot sit morale,

gi s'a Mcut urs (VORA 1 0 A mini (vorb. de clini):
duels Insa unmet morale gi toll 10 Mean tale (ROT.).

MORACANOS e.

ta, neom, pocitanie, pocitura 11 Om crud si de[Cr.].

animal

(D Grozav(en)ie [fr.].
MONT (p1.-turi) sn.
Ciuntitura, bout, partea
care ramine dupti retezarea unei mnni, unei cozi:
I

can ourmat minile... gi el an limas ciunt, numai on

le de mini (se.) Pr. ext. 1,1. Resturi, rarnasite:
an rams nista uri de cafea neagra (ROC.) [comp.

BONT].

*MONT.O. (-tez) 1, vb. fr. 0 A Impreuna, a a*eza

la locul tor, a potrivi diferitele piese ale unui obiect: o masina 0 A aseza piatra Intr'un inel:
un Cement 7 0 A Intoarce un ceasornic 0 A
procure cele trebuincioase:
on magazin 0 A
pune la tale: o afacere. o intriga T.) A asmuta,
a Intarita pe cineva Impotriva cuiva, a umplea
capul cuiva, a-1 Indemna la vrajba.
2. vb. refl. A se irita, a se Intarlia [fr. m o n t e r].
*MONTA (p1.-te)sf. 7.k Impreunarea armasarilor
cu iepele, goana.; statiune de
herghelie de armasari pentru reproducere [fr.].

*MONTAN adj. Privitor la munte, de munte:

muntos: regions a [lat.].
*MONTANISTIC I.
adj. X Privitor la ex-

flora

ploa tarea minelor.

g. MONTANISTICA

si

MORAL 1. adj. .14 Privitor la moravuri: preCare are moravuri bune, purtari fru

cept

moase: un

+44

om

1f

0 Conform cu morala: disours

Care apartine sufletului, iar nu corpului:

aceea care e Interne 0 Certitudine

mat& pe probabilitaii puternice C) +++ aims cufacultate .41

no*tinta binelui si a raului.

2. (pl.- alurl) sn. Totalitatea facultatilor noastre
morale; a ridica cal 'nava, a reda facultatilor sale

morale toata vigoarea: Ipstlante crezu ca va &lice ...al

soldatilor sal aduclndn -i sere Buouresti (1.-GH.) [fr.].
*MORALA (p1.-1e) sf . 0 ++4 tiin to care arata omu-

lui regulcle de urmat pentru a face binele *i a

ocoli raul, *Uinta moravurilor bune 1([ O .t+ Carte In

care se dau aceste regule, In care se trateaza des-

pre morala: Morale but Aristotel CD Cu Invatatura,

pilda bune ce reiese dintr'o povestire, dintr'o ta-

bula, etc. 0 Dojana, mustrare:

[fr.].

t MORALICESC adj.

biblioteca de cart! moralicesti

1-am Mout

MORAL: 1-am Mout o mica

(HOGS.).

MORALICESTE adv. +++ Din punctul de vedere

moral, in ce priveste moralul: ante framIntare... II

Mabee gi fiziceste 51

(VLAH.)

*MORALIST sm. 0

4.14.

[moralicesc].

Scriitor care trateaza des-

pre moravuri, despre chestiuni de morala 0 F

Ccl ce face mereu morala altora [fr.].

MORALITATE sf.

+++ Cugetare morala, Inva3

sebirea binelui de rau O Caracterul moral al

unui om, purtarea unei persoane: certiticat de
0 Pies& de teatru In evul mediu, In care rolurile erau idei abstracte personificate [fr.].

TA

a sec. al xvm-lea,

Fig. 3234. Mops.

MORAT ( -Sin) vb. intr. 7Z A

mormai ca ursul (facind m o r! m o r!): atunoi

tatura morala 1 tv Intelesul moral ce reiese dintr'o povestire, dintr'un apolog 1 +++Alegerea, deo-

sf.

Stiinta exploatarii mir

nelor [it.].
"MONTGOLFIERA
(p1.-re) sf.
Aerostatul primitiv, inventat de fratii Mont golfier, Ina doua jumatate

MOROCA-

*MORALIZA (-Raz) 1. vb. intr. A face reflexiuni

morale.

Fig. 3232. Montgolfiera.

carp se umfla cu aer cald (-.1 3232) [fr.].

"MONTEMA (0.-turi) sf. 0 Animalul (cal, iapa,

magar, etc.) pe care caltire*te cineva 11 0 Ceea ce

2. vb. tr. 0 A face moral, a perfectiona sub raportul moral:

D.:0)r 2 A face cuiva morala,
a-1 predica morala.
.1 vb. Tell. A deveni moral [fr.].

799

www.dacoromanica.ro

-ToANE 1. adj. Care poate

MOR _ f *MORALIZATOR,
ice moral.
MOR
2. sin. 1. Clio face moral). [fr.].
13.10RALMENTE adv.
MORAR sm.
Cel

MORDA (pl.-de) sf. Trans. .r Bot, rlt; F gura.

[rus. rut. in o r d a].

*MORENA (p1.-ne) s
turi de stlnci, de lemne,
de pamlnt ce care cu el
ghetarii, cind abineca,

sioRALicgsTE [fr.].

cc exploa

teaza o In era
4 Gin lac, cu aripi
negre, I eitoar, cu
picloarele rosii casta-

akal

Gramezi de sfarima.1/4

0,

Tre--; g-

cc traeste prin
on $1 Mndril; 'mat si gindac de-

ii,

Ilina"; larva lui Sc

=>

nnmestesurduinas Fig. 3235. Morar ci surdurnasi.

( Tenebriornolito7)(

32351[1M. m o 1 arius].
MORARA., monAur, Sm. s dim. moNAN

...era un morares buzat O'un cojec mare mites (volt); Mi to

care -un morarel. Mere-1, minder" Mina el P

MORAREASA (Ti.-rese
i

, MORARITA

Nevasta unui morar I

ploateaza o )Hoara.

MORAREL

pl.-te sf.

III 0 r i.

MORARITA er moaArtEaNsA.
*MORATORIU pl. -rill sn. ri Prelungire de
termen, aininare acordata unui comerciant, pentru plata datoriilor, pe care in acorda tribunalul

[germ. < lat.].

*MORAV, sn., mai adesea MORAVIIRI pl.
Deprinderi, obiceiuri, apucaturi bune sau role ale
unei persoane
Purtare conforina cu morala
3
Felul de tram al unui popor, obiceiurile parI

ticulare ale unui popor: a studla ~urile unui popor 5

4
Caracter: ~uri blInde 11 5 Obiceiurile instinctive

ale pasarilor: urile albinelor nara v, refacut dupa

let. m o s t
*MOR4V2 1. adj. io Din Moravia, al locuitoilor din Moravia.
2. sni. Locuitor din Moravia [fr.].
MORB (p1. -burl sn. # Boala [lat.].

MORBID adj. 0 Bolnavicios [fr. < lat.].

'MORBIDETA p1.-se s/. i G* Moliciune si

delicateta a cilrnii inteun tablou, intro sculptural:

ereatinnea sa, modulate In llnii mululoase 51 Mine de

moos ) 5 g Pr. ext. Delicateta, mladiere fn atitu-

dini, In iners, In maniere [fr.].

MORBOS adj. F Bolnavicios [in o r b].

MORCELI (-eieso) vb. tr. $i re fl. Ban. A (se) mur-

WIN ea noroiu, a (se intina.

MORC0.41.EA (pl.-se sf. Ban. Trans. rr-'

[srb. morkvaa].

MORCO N)10* ..w Ban. *

--=

nismul [fr.].
MORFINISM sbst. 1 Otravire cronica ue pe
urine desei Intrebuintari a morfinei [fr.).
*MORFINOMAN, -ANA adj. si sm. f. r Se zice
despre o persoand care abuzeaza de morfina $i nu

mai poate renunta la ea [fr.].

*MORFINOMANIE sf. 1 Boala nervoasa a
acelora care au abuzat de morfinli [fr.].
MORFOLI ow- MOLFAL
'MORFOLOGIC adj. Ce tine de morfologie fr.].
"MORFOLOGIE st. i Studiul formei exterioare a fiintelor vii
.7 Studiul partilor de
=

cuvint [fr..

*MORGA, (p/.-gi) st.

p Cladire In care se ex-

pun publicului, spre a fi recunoscute, cadavrele

persoanelor moarte afar% de domiciliul for

Ocna. [fr. morgue].

el

*MORGA, sf. Infati$are de o seriozitate afec-

tata, mina. trufasa: invtitaterul sg-sl partiseascit merge

magistrala si sit se ecoboare huge elev (VLAH.) [fr. in o r-

g u e].

*MORGANATIC adj. 0 Se zice despre o casatorie contractata de un rege sau de un principe

cu o femeie de o nobleta sau de o conditiune inferioara; in cazul acesta sotia nu are drept la numete $i la rangul sotului, iar
copiii nu pot mosteni: Doamna

de Maintenon a lost sotia ..A a lni

Ludovie al xiv-lea [fr.].

t MORICO adj. De un rowInehis sau de un albastru-In-

chis: un June... on anterin de sama-

tgr. pipmod.

"

(p/.-ieti) sf. 0
Ma$ina mica. de macinat cafea, r/snita.
3239) 0 /
Mica ina$ina de vinturat grlne 3 Nume dat la diferite
Fig. 3239.
jucarii de copii, figurindTari- Morica.
de cafea.
pile sau roata unei mori,care
se Inv/rtesc la vint

A inormai, a cirti 2 A dean

us.

MORFINA sj. Unul din cei $ase alcaloizi ce

se gasesc in opiu; e un puternic soporific $i calmant; intrebuintarea ci abuziva produce morn-

MORTEC

f MORCOTT (-oteso) vb. intr Mold.

1

[fr. moraine].

lases ,

MORCOV.

Fig. 3238. Morena.

$i care ramIn pe marginea dejos a acestora (( 3238)

MORARAS.

lndustria morilor.
MORARTT (p/.-itori) sn. s Veche dare pusa pe

BLEAR (

Fig. 3237. Morcoveanca.

Femeie ce ex-

MORARESC adj. i 1 Dc in o r a r 2 De
moara, privitor 1.s mom.
MORARIE s I.
Me$tesugul morarului
-

((K.-BRS.).

mork o-

t a t I]
MORCOVsra.
*
Planta culi1

nark a carei radacina groaca,

sau sint miscate de

carnoasa si dulce,

de coloare ro.Ve

sau galbuie, con -

ctitue o excelenta leguintt (Dances carota saliva)

3236): lata lud
reale ea 111 (Neck)

SALBATIC

RIISTNEA-FWEI

[bg]

Fig. 2236. Morcov.

Fig 3240.
Mori, ca

MORCOVEANCA s f. * Planta cu flori albe,

dispuse In umbele, ce create prin locurile umbroase

din vaile muntilor (Pleurospermurn austriacum)
El

3237) [morcov].

de vint.

Fig. 3241.

Moricit de hirtie.

Fig. 3242.
Morica de apA.

apti morlsea de obit (El 3240) ; mortises de hirtie (0 3241) ;

mortsea de spit (

800

www.dacoromanica.ro

3242): anent... o

de speriat eiorile:care

prapidean ciregul din coasts (art.-ve.);

F a face min,
o .... de vint , a-i face
In par sau In chick a -] apuca de

par, invirtindu-1 de jur imprejur: DMA o Dune caprarul

un mormint P.m &rib Int (arom. m Armin- M ORtu < -"minm int< lat. mon (u mentumj.
MORMINTAL adj. De m o rm in t: piatra .4; MOR

mina in chica vet:Innis, sa-1 fad de vint (Dom) ; tut lupinu

i -am Mout o
In chick ca sa le pun minte (uxes.)
Gul

Din terra ...I rasare [lutes floare (ALecs.);tacere a tiicere

taia vintului, in jurul unui fus si care se fixeaza

pe acoperisul easel or [m o a r a].

c r al .

0 Morisea de vtnt, scindurica ce se invirte5te, la ba-

MORINCEALA (pl. -tali) sf. 0 /ten.

tul de a m o r Inc i; framintare;

adinca, tacere de moarte: o tticere ~A se raspindeste

asupra
(F L.) [format dup& fr.
s pu1Y1112211111i

MORMINTL (pl. -ale sn. dim. MORMINT: gi pe

Fapsciimanare.

men al Si. vezi nn luern mare

(CONV.)

MORMOLOC sm.

MORONCI (-case vb. tr. 0 /ten.

A luera ceva cu greutate, cu truda assc.) (CONV.)110 A framinta,

Puiu mititel de broasca

care Ware Inca picioare, ci

o bataie [comp. moRoNcI .

care -i serveste la Innotat

(
3245 ; numit dialectal

a mesteca bine A parui, a scarmana, a da

0 /ten. (ciAus.)Ornlerim mola tec [comp. srb. in r in o 1-

Fig. 3245. Mormoloci.

j a k].
MORMONI (-onesc)
MORMAI.
O MORMONZATJ adj. Oas.
MARMAZIII.
MORMOROSI (-cseso) vb. tr. 5i intr.
MOR-

MORM.A.T, Mold. MORNAI (-Aesc, -Aiu) vb. tr. si

7.k A scoate un glas infundat, vorb. de

MAI

urs, cind e supdrat de cineva sau cind maninca:

ursul smerit se tuella la pAmint gt meets de a moriniii (oN.);

iaca ce vede ea vine ursul... mormaind infricosat (CRC.);

soseste ursul la usa gi imam a mortal en un grain Brea

Verb. de oameni: a-si aratanemultumirea

prin niste gemete sau sunete nedeslusite, a bomb& n i, a murmura. a bodogani: tncepu a nista cu(SO.)

an

degetele De tabla de marmurit a mesei, mormaind tntre dinti

fel de fel de eeclamatii de indignare (CAR.).

MORMAIALA sur- MORMAITJRA.

MOFIMAIT, Mold. morufAIT sbst.

morma.i,

: care ce mormoroseste nrsul P

(ALECS.).

MO
NORMAL..
MORNAILA sm. F Cel ce morn & e intr'una.
MORNITA (pl.-0) sj moRNITAR sm. Bucov. 41t
Soiu de tintar foarte mic care musca rim ( Cerato-

intr.

batea nerves

WWWI

lingura -popii" 0

boabe.

((SP.);

o coada lunga si turtitii

MORINDAU sbst. 0 /ten. C) Gramada de pamint (sau de altceva bine amestecat sau framintat :0 X Mincare prea multa virita in gura.
5i care nu se podte inghiti 11 0 F Om mare si
prost.
MORINGLAV adj. S Porumb ,, varietate de
porumb cu 5tiuletele mare 5i cu 8-10 rinduri de

vinte De care abia le mai inteleseai

(SEZ.).

pawn pulicarius) : cind are sa fie vera ploale, umbla mornitele seara on droala (MAR.) .

MORO 4GA. sf.. 0 /ten. Lucru sprat peste ma-

e
(mule.) [srb. more apa. de mare "].
MOROAICA nr mormu.
MOROCANEALA p/.-eit sf. Faptul de a
mu r o can i, de a bombani, mormiiit: 11 era le-

ura:

hamite de morocaneala lui mos Niehifor (ono.).

Faptul de a

7,k Glasul infundat al ursului:

twat apoi un mormait tnnabusit (w.).

se

MORMAITOR adj. verb. moRralq. Care mormae.

MORMAITVRA, Mold. Bucov. moRNArrvrtA (p1.
- turf), MoRMAIALA (p1.-101) sf. Mornikit 0 Glasul Infundat al ursului: Inainteaza spre 'caul de unde

MOROCANI (-knew) tb. tr. si intr. A bombani

impotriva cuiva, a mormai, a bodogani: mucegaiul
de baba... holma ms moroclineste st -mt scoate chit en tale
tinere (cae.)

MOROCANOS, e moBABANQs adj. Care m o-

r o c Et nest e Inteuna, care bombiineste, posac,

auzind testi mornai-

ursuz: ghemuit In coltul men, gedeam Mout gi morocanos

pares mi se innecase coritbille (ON.) ; ajunsese de la o vreme
moracanos mew.

MORMAN (pl. -ane) sn. Gramada, multime de

lucruri gramadite unele peste allele: un .... de zaDada,

masura. [m or oag k].

MOROIU sm.
Copil mort nebotezat care,

Incepusem s'aud o mormaiala

(LUNG.) ;

tura ursului, s'au scariat (se.).

MOROGI (-mese) vb. tr. 0 /ten.

adunat de vIrtej, trolenise scars (VLAH.) ; la Burs sobei era

un
de scrum de hirtie (e_vs.);Vom face oft coral de 'nalt
Mormanul cadavrelor aroma (cogs.); adverbial: piramidele
de noroiu gramadlte wr pe lingit usile pravaliilor 0.-OH.);
vinatorul cazu a, de De cal (ISP.).
MORMINJALA
sf. Mold. IF Spoialti,
Invairttura. superficial A: In sco-

lile de la sate e o

de carte ...

[mormInji].

()MORA/I/NJ-I (-jesc)

vb. tr. Mold. I% A Inv& -

ta numai superficial.

MORMINT

(pl.
sn. C) edt Monu-

ment ridicat pe locul

unde a lost Ingropat
cineva, spre a se 'Astra amintirea celm (lasparut (n 3243, 3244):
mt sflntul Mormint, locul

mormInta t

frth Locul und(

cineva Isi gaseste moartea 1
O Groapa.: a se

Fig. 3243. Mormintul lui

Stefan eel Mare.

cobori

In

(sPER.)

[rut.

Fig. 3246. Morse.

3246)

san viu. In on -ce stare s'ar anu voiu uita niciodatli; nici
cu nici un pret; a umbla Mica am, a alerga, a umbla dupli ceva cu limba scoasti., ostenindu-se si
facInd tot posibilul ca s6.-I capete; a se face In popu.goi, a se preface c& nu stie nitnic despre un ]ucru;
las'o moarte 'n popasoil S& nu-ti pese de astal nu to
mai ocupa de astal E nn om
e un om pier(tact Pr. COPT 1 ; F
ft a; o as tin minte si

**

a fi

lui p A

moroeyty].

MORT 1. adj. O Care a murit, care nu mai

01 MN II i1GttIRAI

pricina mortii

intr'o zi se olondanea S'a Post pus de-o moroncea

traeste, care a Incetat din viatk raposat (in opoz.

Beat , beat
cu Vil.1"); a eadea a; a adormi ea
cu desavIrsire, In gradul cal mai than Mort-

muri; a baBa De
olneva In cc,

monIM.
MORON
MORONCI (-case) vb. tr. si intr. Mold. A chinui;
a necaji; a cicali; a wart: De batrin ce cu femeia-1

MORSOCA. = KURSECA.

_IST

ste si cal-de-mare" sau

vacti-de -mare" (Trichechus rosmarus) (
[fr.].

unde a fost InMIntuitoru111

A stoa peste

dup& credinta poporului, s'a facut strigoiu si vine

noaptea de o chinueste pe maic6.-sa; In descintece
apare si f. moRoaicA (p1.-ce) [sl. m o r a].

*MQRSA. (pl.-se) sf.

7.k Mamifer carnivor
marin ce seaman& cu
foes; traeste prin marile Inghetate de la polul
nord; poate ajunge pin&
la o greutate de 1500 de
kilograme; se mai nume-

care to =pie de milli (VLAH.)

(C)AUS)

,,

Fig. 3244. Piatra de pe mormintul

Jul tfan cal Mare.

Moarte

Locuinta. Intunecoasa care se poate asemana cu

1.-A. CandreaDictionar enciclopedic ilustrat.

dut, e In mare primejdie 0 Praptidit, istovit:

de oboseala, de foame, de Bete (F) Lipsit de acti-

vitate, de miscare: un eras

801

www.dacoromanica.ro

CD Limba moarte

s LiterAmoarta sr LITERA 3 n mina

moarta Per SEINA-MOARTA Q GO Retina moarta, care

sie-neagra, shit foarte pretuite, tar din ba$ica lui

Innotatoare se prepara asa zisul cleiu de morun", Intrebuintat la limpezirea vinurilor (Aci-

MOR-1Pir LINEA

MOS Infatisaza animate moarte, o natura neInsufletita 0 Pont , de unde nu se mai Inainteaza,
unde s'au oprit tratativele @ A] Apa moarta

penser huso) C_!] 3248) [comp. srb, bg. m o r u n a,

etc.].

MORVNA sf. * = rirositur.,

MORUN4S sm. ra0.
Pete de Dunare $i din

PR' .4PA (g).

a. MORT sm., MOARTA (p1.-te) sf.

A Om mort,

femeie moartit: a Invia din morti; CA: on plinsul nu

is 'nvle mortii;

mortii Cu mortii gi viii cu viii;

de la groapa nu se mai Intoarce ger GROAPA

Os

baltile ei, de coloare

cenusie-albastrie, lung
de 25-30 cm., cu carnea
gustoasa. si grass (Abra3249) [bg.
misvimba)

"411

; a lua de

pe vii 51 de ye morti, a lua (bani, etc.) de la toata lurnea cei SlmbAta mortilor, a) Slmbata dinaintea
Duminicii lasatului de came; b) Slmbata dinaintea
Rusaliilor; Lunn mortilor, a doua zi dupil. Duminica
Tomii Convoiu mortuar: &edam unuldintrecosisti
se 'costa, Maud
: trece soul r (BR.-VN.) [lat.mortuu s].
2

MORTACIVNE,

safirli se agezara pe cele douA yaturi (FL.); a Drimi ,..1; a

MORTACINA (171Ant) sf. 0

Trupul unui animal mort, holt, stlrv: arunchidn-1 si

area ..I la masa.; olnd se versa chibriturile, an sa-ti vie

mortaciunea aceStula gi a calului situ sub pod, se puse laragi

de se odihni (Isp.); macelarul va grin In contra antoritatii
care -I presto de a vinde came de mortacinne (1.-01.1.); Intinde
de tine ca clinii, Ind se 'ncolteso 111 se 'ncaibara la mortitanti (JIP.) Pr. ext. Cadavru (de om) T)

musafiri

*MORTAL adj. Muritor, care poate sau tre-

toul central din Asia, In Tonkin, In Bengal, etc. (Moschus

bue sa moara 0 Care pricinueste moartea:

moschiferus) (13 3250) 0

Substanta solids, unsuroasa,

de un miros patrunzator,

0 Care dureaza pinli la moarte: mimic [fr.].

*MORTALITATE st. r Starea omului $i a celorlalte vietuitoare de a fi supu$i mortii Nu-

mare. poporal zice ca se let-

Numarul de oameni can

mor anual In raport cu na$terile $i cunumarul populatiunii [fr.].
*MORTAR sbst. A Amestec de var sau de ciment cu nisip $i apa, care se Intrebuinteaza la ziWiest plinea (1.-011.)

darie

Fig, 3250 mosc

secretata de animalul cu acela$i nume 0 Produs artificial al earn miros puternic seaman& cu al moscului natural: se

marul oamenil or sau animatelor can mor In timpul

unei epidemii: chid este o

[tc. musafir].

plina cu o materie mirosianitoare, numita $i ea

malul acesta triteste In pla-

[lat.mortIcina].

es,

(GOR.)

MOSC sm. 0 21.k Mamifer rumegator, de marimea unei caprioare, care are
sub pintece un fel de piing&

F Fiinta foarte slabs, care abia Isi mai tine viata

rand, loviturS .A 0 De moarte, capital: pleat

Fig. 3249. Moruna,.

srb. moruna S(A)].

MOSAFIER, BILTSAFIR sin. Oaspe, persoanit care
vine In vizita, care e invitata la masa, etc.: mo-

to forma sitar's& (m_.) [ngr.

zfirea... o bucatA de sSpnn

p.Oar.oc].

MOSCAL = MIIScAL.
*MOSCHEE sf.mi Geamie(

3251,3252):ietpetre-

[fr mortie r].

MORTASIPIE sf. Mold. i Zeciuialit de la

cintarirea marfurilor $i taxa de la vInzarea vitelor

[ngr. tioeptaciircylc < tc. m n h t e s i b].
0 MORTASINCA. sf. Mold. Smalt cu care olarul
smaltueste oalele (PAW.)

/Nal

fult 1

lit 44

(RV.-CRO.).

*MORTIVRA (p1. -re) sf.

Or" Tun foarte scurt, pis/

41,

(E) 3247): mortierele se nnmean Dive (mix.) [fr. m o r-

t i e r].

*MORT/FICA (-fie) 4.
vb. ti. 0 A-si munci, a-si
chinui, a-gl pedepsi trupul

BOO
i

it

ate

Fig, 3247. Mortiera.

(prin austeritati, prin posturi) 0 (F) A umili, a

face de rusine.
g. vb. refl. A se pedepsi trupe$te, a-si chinui tru-

pul [tat.].
*MORTIFICATITINE sf. 0 Faptul de a (se)
mortifira, pedeapsi,., chin ce -$i impune cineva trupului (prin austeritati, prin posturi) 0 Umilirea amorului- propriu 0 .0 Stares unei earn
desorganizete, cangrenate [fr.].
*MORTUAR adj. Privitor la morti: convoiu

Rdl

1111111

Mil

1,12111-.11,1.11.. 1W

rf7Trai
I","
II It(

^"it"all
1me
fi a

%a

.,terse r rrt. .c.rdii.r....Afr. ago

",.Fig. 3251. Moscheea Solimania (Stambul).

ce vista hirasdeinni pe la oe gi In apatie pe la cafenele

[fr. mosquee].

(AU(.)

t MOSCHICSC
adj. 0 Rusesc,

moscovit: apa Donnlui... din Mime (Aril mo-

sohiceiti lese et cade

In

mares NeagrA (1.1.-cost.);

li true un !rem de
..se [fr.].
0 MORTSTE adv. Ca dupa m o r t: Imparateasa cele moschicesti, de-I
Men sultana (me.)
es, si... smulgIndu-el viral de De cap (REQ.
MORTIS adv. Cu Incapatinare, In ruptul ca- [us.moskvi6a].
"MOSCOVIT 4.
pului, cu on -ce pret: In loo sit umble
ca alti popi dupd
cergttorit.. sloes di este de anti parer*, (CM); tines ti sa
adj. 0 Rusesc.
Andean& 120 11/1111 (1:113.-VN ) [m o a r t e].
2. sm. Rus [rus.
MORTIU adj. A urla a es, a urla Ca o prevestire moskvitjaninn].
Camera .t; restart'
rAmase bocindu-se

MOSCUSOR

de moarte: nn alangati halts mea... nu auziti cum urla

P (ALECS.)

[moar-

t e].
o MORVGA

sm. = FRAGULITA
[m o s c].
MOSOR (p/.-soa-

sf.

Ban.Olten. moRoAaA.
MORVN SM. mlie

re) sn. Mic cilindru

Fig. 3248. Morun.

Pete din marea Neagra $i din Dunare, ce seamanit cu nisetrul dar mutt mai mare decit acesta,
greutatea lui treclnd uneori de 600 de kgr.; are
o carne foarte gustoasa, icrele-i, de coloare cenu-

issausfirifitift,

sau teava de lemn Fig. 3252. Interior de moschee.

pe care se deapana
tort, ata, matase, etc. (MI 3253): seat aced de-ti vest

de fuse si mosoare (ISP.1 [tc. m 0 s u r].

MOSORAS (p/.-aee), MOSQR
(p1.-eie) sn. dim.
MOSQR.

802

www.dacoromanica.ro

MO$M0L, MO$MQN sm. i Arbust din fam. MOS_

MOSORT (-oraso) vb. reel. Mold. Bucov. Trans. A se

umfla, a capata umflaturi: poate... foarte nor di 11 se

rozaceelor, cu flori marl, albe, al carui fruct, tare

la Inceput, se moaie cu timpul si devine suculent, MU?
de un gust dulee-acrisor; cre$te prin paduri $i tufisuri (Mespilus germaniea) (1

mosorascS Melo (MAR.) [M. o s o 11.

MOSTOCHINA (pl.

3254)(mo*moala,-oand].
MOMOLI, mosmom

mos-

zdfxrn.

MOMVLA sr mosmo4mA.
MONE4G sm.
foarte

batrin, de o vIrsta. foarte Inaintata, mos, unchias : am nn

Fig. 3253. Mosoare.

en doudsprezece piei Imbracat gi bun

sf. Mold. a. = mostaottLA.

"MOSTRA (p1.-re) sf. t ProbA, bucata, particle&
luata diritr'o mail& spre a se aprecia calitatea ei [it.].
MO$ 1. sm. Batrin: a test Wad un m si o baba

pentru mIncat (GM), ghicitoare des-

-ne

pre ceapa." 0 Pr. anal.

parosi 11 se spnne

MO$NE4iN sm. C) # = M04- Fig. 3254 Momol.

Ajun(u)) en- AJKIN C);

Craciun 0 Bunic 0 Stramos, strabun :

stramogi (REF.); de clod ou

MOS -

NEAN

Martin, un um mare, negru

din I, stramosi; aflara arme fel de fel, ramase de

Vila o 5-

derivat din *in o s i n; er

(1.-GH.); pun tots cllntiorii spinarea 'n lespede, dar mai on

too
Martin (R.-COD.) Titlu pus *i inaintea nume-

lor de saibatori personificate :

IVOR.)

t (e) n eag < mo*teansau

O Tit lu dat, In spec. la tarani, unui om de o

virsta Inaintata: Clheorghe; m Lazar; toti se speriard,
ping gi chiar
popa (18P.); m Marlin, nume dat de
popor ursului: avea pe

4,

Porumb paros: popugollor ce shit

la I

TEAN: toate bucatele cite va avea... vor ti ale cetera oe von

rdminea mogneani (PRV.-MB.) 0 r Odinioara: mic pro-

prietar rural, sezator la tarts, care-si cultiva propriul situ pamint, spre deosebire de data*" (s+ac. cuv.); in Mold. se numea razes": CIA Mai multi

gi cep mai puternici stet ritzegii, mosneni, oum se numeso In

Muntenia (VLAH.); ss taco noapte cind ne toprIm la banul

Adam se- ADAM C) 0 A

mine 1 pe growl, a vorbi fleacuri, a spune vrute *i

nevrute, verzi $i uscate c Mold. Unchiu #

Parte de moaie stapinita de un mo*nean mas =
PALAMLDA-DE-BALTA @ /440 = GIELBQRT,
g. MOST sm. pl. O
Zilele chid se pomenese

mare al nnul sat de mosneni (UM) [derivat dintr'un radical

o *i n (Inrudit cu m o $), de uncle $i for-

dinaintea Rusaliilori M0fii, de taamnit, Sitnbata dinainte de Sf. Dumitru ; meeil de iarna, Slmbata Ina-

MONEGVT, MOSNEGVL sm. dim. mosNE4a:

ma mosinas].

lVIONEGEL sr rdoprEau.
MONEGV*TE adv. Camo*negii: lei Men

*i se cinstesc mortii, clad se fac pomeni, etc.: mow

de yea, SimbSta mogilor S au SimbAta mortilor. Simbata

inte de saptamIna alba sau Simbata lnainte de

lasatul secului 0 Mare bilciu ce se tine la Bucuresti In fie-care an In luna Maiu O 3) Zilele care
urmeaza dupe cele 9 babe de la Inceputul lui Martie 0 F De clod on moll verzi (sau putrezi), din
timpuri stravechi; in men ti verzl, la Sfintu-Asteapta, niciodata: vol mai capita 01 to cap la veal it verzi

on la Pantile caller IISP.); a Indruga

grosi re- GROS C)

011108 (GRL.).

Mognegutul mititel Face gardul framusel (GOR.), ghicitoare

despre ac".
MONENVSC adj. De mo*n en i, ee apar-

tine mosnenilor: Halesul on e niel Wei Wanes ono./ ;

mistue bogatiile muntilor mognenesti (LUNG.).
#1./10$NENI pi- MC/STEM.

#MONENIE sf. Mostenire: cind va ti no om bol-

nav si vs Idea ouiva si mogneneaseit mutt putln... si acest

mognean nn va grid de dins... acesta-si va piarde mos/Ionia

(Pay..LP.1 [m.o5nean].

9 C) X Un fel de cozonacirotunzi si lungarell, nu-

miti $i babe" sau mo*negi", ce se fac pe alocuri

de Pa*ti [comp. alb. m o s batrIn"].
MOAN sm., mosArIcA (p1.-ce) sf. Mo*tenitor,
mo*tenitoare [m o s].
NIOT (-gem) vb. tr. 0 intr. so A da ajutorul necesar unei femei cind trebue sa nasal. Ern o a * a).

MOIC sm. dim. MOS: male, fa bine de mine mina

De-o oazma gt scoate-m1 pnstla de oomoara (DLVR.).

0 M0041.1CA (p1.-ce) sf. Mold. 0 Cala de tut,

de marime mijlocie, pentru gatit bucate: nimerl

Intenn blidarin... o vs, m neva linguri de lauds (Komi

[(pal& ce se da de pomana la) m o *I].

MOOROT, musuRoi, memo', MO$13101 (-oese)

1. vb. tr. / A gramadi, a face m o*or oai e de

pamint (la radacina unei plante, spre a-i favoriza

cresterea): mosinoaiele... se fao on tin ping on douit oucure,

0 MO ICA.T (-deco) vb. tr. Trans. A lucra meet si

dupit cum mosinoeso Bulgarii varza cu rarlta lor (ION.).

MOTE sf. # PamInt mo*tenit de la parinti,

ba*tina; de
mo*tenit t Tara stramo*easca,
patrie 0 Proprietate de panalint cultivabil, do-

tuldea mo*oroi.

2. vb. refl. A se ingramaili, a forma mo*oroaie.

IVIOOROTT, =sumer; mustmorr sbst. Fap-

fare spor: mosicitia De lined no too de vreasonri ode treed.

meniu: nn peteo de

o sfoara de ; vita? de

MOOROIU, MOKTRQD:r, MoSiNdru Mesmer;

[m 0 J.

musuRgru, Mu$1xOIU, MIISIINQIII (7)1.-oale) sn. O Gra-

S81.1 mai multe m o s i is are o mogie mai mare decit mo-

provenita din pamintul aruncat la suprafata In

urma sapaturii !acute de o eirtita.

MOIVR, Trans. moms sm. Cel ce posed& una

Weil de bagtina (REF.).

O MOTNA
tit,

t-ne) sf. Trans. Chibrit enc.)

.1

(Pm): sollpind oa gi niqte capete de moani (MAR.).

se

t MO*IN.4k4 sm. Mold. Bucov. Micproprietar rural:

de voelti, Iii dan fats mew... qi to fa N In local men

ise.i [comp. m o$ n ea n].

OMO$INQIU sr MOSORDIII.
moio4RA (p1.-re) sf. 1 dim. mospE: Brashly ei

Wawa slut feciori de oameni en mosioarele for (ALMS.).

MOIT sbst.

treaba -vend (cno.)

Faptul de a m o $ is

mad& mica de pamInt In forma de con trunehiat,

gtia bine

3255): sobolul... nu vrea ad stie de ce

wo.

petreee dlncolo de mogoroiul 1111 (DLVR.)

(D Pr. ext. Gramada mica de pamInt,

ridicaturace seamaria cu un moproiu F"="tarc.2

de eIrtita.: 81-a idcnt un cuib pe un mo-

coroin de Dilmint, mai sus, ea Mt on 1-1 in-

F*. 3255.
nece plods (BR: M); in spec. movilita de Intenorul unui

pamint ce se gramadeste la reds- mufuroiu do

cirtila.
cina unei plante, clnd se prfise*te:

0 MOMINDI (-deco), MOSMOLT (- close), MOSAIONT

a done praglla se deosebegte de oea dintlin in awes of scum

la radficina tie-carat porumb se string moginoln (ION.) (0

Din'sa serif la raboi

Pr. ext. Grarnada mica: De un blidisel de lemn, no moqino1u de bring de oaie (iter.) 0 m de furnioi, furnicar, cuib
de furnici: pe ling semintele de china, ele spit weft ce an
fi mosiroinl de tumid sub Himalaia (SAD.); am dat peste

(-oneso) vb. tr. *i intr. A migali, a lucra Incet si lark

spor, a mocai, a moco*i: nieemindesti... trei comma
(JIP.).

MOM0.41A (pl. -le), mosmoANA (p1.-ne), mosmetA, musmtTLA (p1.-ie) sf. 4 Fructul comestibil

al mo*molului: on vreme si on pale, inugmulele se moaie

(PANN) [tc.mumulA).

OMOM04.NE, modrdowite sf. p1. Vraji (de

dragoste); bauturi deseIntate (clAus.) (R.-COD.).

1111 MaliallOiII de ftLITliCi (MAR.)

[I

at. m u s araneus].

MO$-TE.ACA sr TEAcA.
# MO$TEAN sm., mosTEAricA (pl.- tenoe) sf. QQ
Mo*tenitor, mostenitoare: ii rugs sa be tie mild de
Hal can Bogdan pre care-1 lase

803

www.dacoromanica.ro

scannului (NEOR.) C) BA-

MOS- titlaS O Mosnean [probabil din m osn ea n,

'nfluentat de vsl. mo t 1].
De mostean, de
MOT MO*TENRSC adj.
moonean; razesesc

Ereditar

MO$TENT, #MONENY (-mesa) vb tr. et A capata

aeva, a intra In stapinirea unei case, unei averi,

etc. in urma mortii proprietarului acestora, a clironomisi: doer n'am a trM ctt lumea. ca sd mostenesc PA-

mIntul ices.); nice el nice fecioril Int nu vor incSpea sit

mosteneascit acele ocine (PRV:M13.); (odor!! ce sB vor naste
on calugitritti... nu vor moment nemicti dentru averea
mine ca (PRV.LP.) [ill 0 t e a n .

MOTENTRE sf. ti i Faptul dea m osteni

r 0 Tot avutul ce lasa cineva dupa moarte 3
Averea mostenita de cineva.
IVIOTENITOR 1. sm., -TO.= sf. er Persoana care mosteneste: nu se poste spun cIta
tucurie gimp impSratul Ind a vitzut cif dobindi un

2.. adj. 0 Print

(ISP.).

printul care urmeaza. sit se urce

pe tron dupe moartea suveranului.

MOF..1"LT, mosvc sm. dim. 110$: gasim la un
mosulet slab_ un docar spAlat de plot (IRG.); acolo s'a dat
paste cap ei s'a !Scut un mom mititel... bAtrtn, bAtrIn (SB.).

MO*UNOIU
MOT..rr Sm.

we- MO$ORQIII.
I

dim. mos

MOTATA.
de

CIOC/RL1E-

MOTAN sm. Mold. 7.k Cotoiu, pisoiu : avea un glas

regUeit (ALECS.) [111rildit CU lib 0 t o C].

MOTCA

cost lzvor tune.)

(RET.).

MOTOFOLT, moTaFALI (-lege) vb. tr. $i refl. Ban.

A (se) tavali In murdarie, in noroiu, a (se) murditri.

MOTOLOG adj.

MOTOTQL 2:

earpele,

lacom

si nemilos, suge din vr'o nefericita de broascA moats si

moto loam% (DLVR.).

*MOTOR sm. Ceea ce da miscare, ce pune In

miscare: Ithaca' e un puternic 0 Cel ce sau
ceea ce pune In ]ucrare, ce face stt porneasca o Intreprindere Nume dat muschilor ce fac sa
se mite un membru 0 (Si sn. pl. -Dare) 15 Mecanism, masina care transmite rniscarea data de forta
motrice: eu gaz: cu benzinit; electric; Bistrita dA
puterea care misca vInJosii i de otel (IRG.) [fr.].
MOTOCAsf. Mold. Bucov. = mpTcA ir 0

Legaturica (de bani sau de alte lucruri marunte :

mAturt necontenit on motosca de urzici pe dinaintea cosni(MAR.)

0 ,.i, Umflatura sub falca la vite [rut.

0 adv. Ghemuit, strins .si facut ghem (ca o cirpa):

el eta lingS use, en pitlfiria In mind (o.-zAktv.); yin! A, In

buzunarul pantalonilor patru hIrtii de cite dowlzeci (DLVR.);

or

a cAdea ~, a cadea gramada, ca un corp far& viat,a:

mut crau
pe a lavitA, ca izbit en minium in =stele

.6

[ Sri). J.

capului

*M 0 T IL I-

2.

TATE sj.

Fa c U ltatea de

MOTOFLEATA. Trans., MOTOPIXTE Ban. sm.

nu-ti ft In stare aS luati nAframa cu banii

o mind de pale facute ghem, cu care se fresco ceva 111

0 Astupus de cirpe sau de altceva, facute ghem

mull, mulerile cerneau hai-

etc. cu stadia a-

MOTOF.A.LI sr MOTOFOL.T.

iron. )`bating, natintoc, natafleata: cot, motofleti,

MOTOTOL (pl.- toale) 4. sn. O Lucru strins ca

un ghem, facut ghem, cocolos, ghemotoc; de pale,

if*

de

motchele,

MOTOCOS/ (-osesc) vb. tr. Ban. Trans. A pune

in desordine, a incurea, a Incilci.
MOTOCULTURA (p1.-ri sf. 1 Lucrarea mecanico a parnintului, aratura, etc. cu masini [fr.].

motoCka].

.Q\})\

Ju-

rubita, scul de
tort ( 3256):

nele,

MOTOCOS4LA. (131.-seli) sf. Ban. Confuzie, incurclitura, incilceala [m o to cos i].

telor

(pl .-che sf.

0 /ten. Ban.

Trans.

MOTOCOL pl. -cabs sn. Bucov. MAMA.] z, sfistoc ;

pamatuf : rub de busuioc cu care iordlinesc De oameni (MAR.).

a se mira [fr.].

`,.rindav,

ternbel, noting: nu-i venea lui... sit-1 revisit nestine cii

este neharnic, .. 51 adorinit (ISP.); merge Insotit de-o mototoalit de femeie pe vale '12 SUS (LUNG.) [m

Fig. 3256. Motes din Huniedora

(dupa r.

(DEMJ.

adj. F Greoiu la cap $i la trup,

n.

ototoli].

*MOTIV (p1.-ye) sn.

Cauza, pricina care deterrain& sa se face ceva, care impinge, indearrina la

MOTOTOLI (-oleso vb. tr. $i refl. 0 A se

face ntototol; a (se cocolosi, a (se stringe, a (se)

care predomina Intr'o compozitie 01`,j~e de orna-

care-1 mototoleste

ceva Scuza, pretext j Fraza muzicala

boti ca un ghem: Ii cute sub mini un patio de hirtie pe

; procopseala nu e cirpit s'o mototo-

ments, subiecte de sculpture ornamental& [fr. ].

*MOTIVA (-vez) vb. tr. I A arata pricinile, motivele, pretextele I r. absentele (unui scolar, etc. ),

a (se) deforma prin stringere: Se puss binisor In pat,

ca sit nu se mototoleascit albiturile (Isp.) [comp. rut. m 0-

purtArile lui au motivat misurile luate de mine [fr.].

MOTIV4T adj. p. mama 11 C nMOTIVAT.

*MOTRICE adj. f. Forpi forta care pune in

miscare ceva [fr.].
MOTROACA sf. Trans. i = MonscA I

a gasi lntemeiate cauzele pentru care a lipsit, a

scuza lipsirile 0 A Indreptati, a servi de motiv:

MOTICA (pl. -ci) sf. Oas. Tirnacop [rut.]

MOTILcA (pl. -ci) sf. 0 /ten. come.)
Basma
I

innodata Intr'un colt In care s'au pus bani. se-

ininte, etc.
Si MCTQ$CA].

Umflatura, gilca [comp. MODILCA

MOTINTAN, MCT!NTQC adj. Si sm. iron. 0 /ten.

Trans. Prostolan, noting, natintoc: du-te,

slutule !... urea fiarelor si motintane I (MK).

MOTOC sm. Trans. Ban. .1.+Z

du-te,

MOTAN: soarecii

nu slut vrednici de rls pentru aceea ett ei n'au legal clopotei la grnmazul
(TICH.).

MOTOCEL sm,

Mold. Bucov.

lesti st s'o bagi In sin (PARR) A(-$i) strica forma,

toliti].
0
4

MOTOTQL

MICA.

0 (p)

Copil mic $i gras

(PSC.)

MOTROC Ban., MOTRQN Trans. (PAC.) adj. $i

stn. mating, prostolan,
MOTROW (-parse) vb. tr. Trans. (V1c.) (PSC.)
A lucra Meet si fare spor 0 A stringe un lucru
In grabs spre a-1 ascunde [m o tr o as c 11].
*MOTTO sbst. o Zicere, maxima scurta pus& In
I

fruntea unei carp, unei bucati literare, In josul

unei steme, etc [it.].

*MOTU PROPRIO loc. adv. lat. Din propria

vointa, de la sine, fara a fi Indemnat sau silit.

Ghemulet ;
ciucure, ca-

gy

nal: stIlpul hornuluf undo lege

mania o sfoara

cu motocei la m-

>7.1

eat (cso.)
MOTOCBI pl.

ammo=

MARVNT ;

15

Fig. 3257. Motociclete..

PAPANMI [rut. m 0 t o k].

*MOTOCICLETA (p1. -te) sj. , morrocienv sm. Esce

Elicirleta prevazuta cu un motor ( 3257) [fr.].

MOTOCICLIST sm. VI, Cel cc unibla pe o motocicleta [fr.].

Fig. 3258.
M. Mot.

Fig. 3259.

M. Mot (de pupaza).

Fig. 326o.
M. Motul
curcanului.

MOT' (pi.-turi) sn.

Smoc de par pe frunte
sau pe crestet (la om, la cal, etc.) ( 3258) r

804

www.dacoromanica.ro

2
Tufa de pene pe capul unor pasari (ca pupaza,
ciocirlanul motat, etc.) (a 3259) 3E Pie lea rosie care atirna, ca un ciucure, de pe capul curcanului El 3260) 0 Ciucur de fire de matase,

vil & mare: In zori gasit-am pe- amindol... AlAture c'un

De lesuri musulmane (ALECS.).

Ursuz, taeut, posac, bosuniflat.

*MOZAICt adj. A Ce vine de la Moise: legea,

de line, etc. ce atirna la fes,

la unele scufii, etc. F
Vint (1 0 Spicul din virful
porumbului F
(Mai cu
(mai cu cap,
mai din tale afara,
(mai

Insemnat,

(mail

deusebit (In cc priveste

religiunea

cfr.].

*MOZATC (p1.- tours, I -toe) sn. Lucrare cornpus& din pietricele cubice sau prismatice, de dife-

rite color!, lipite Intre ele cu chnent si alcatuind

un desen geometric sau de ornament, sau infatisind figuri de oarneni, de animale, etc. ( 3262):

,..

desteptaciunea, harnicia,

indrazneal a, etc.); a orede "4

ca boierul e mai on ca rumanui este a credo ca clinele

crescut In case ...nu e tot

una on Al ciobaneso (MP.) ;

17-) ....de o bucatA de vreme.. o
ducea numai In ehefuri si Fig. 3261. Motul-ctireanului.
pozne, care de care mai cu .0
(SAD.); spun -le nitel mai on

iar nu asa... ca din topor, data vrel sA to treads lumea fisP.; 0 b MUMcuRcANtruni, plant& mare si frumoasa, cu flori

rolii, trandafirii sau albe, dispuse in spice cilinmoTuLdriee (Polygonum orientate) (a 3261 ;
cuRcArrumn2

EtTSUP)C-R0.917.

MOT' ow- PART. 1ST.

MOTAT ( -hest, -Ain tb. intr. I A at.ipi, a dormi

sezind sau d'a-n-picioarele, el atinInd usor capul

Fig. 3262. Mozaic.

Ingreuial de somn: se bothl a eta In picloare... asttel

nisele... erau altAdatA decorate cu ...a, Infatigind pe cei

sa oath jos et sa se degticalosul de Musk somnul gi-I face motaind

Inclt and 1-ar vent somn 1)1 ar

tepte (ISP.) ;

12 apostoli wow 2 a9 Scriere. opera alcatuita din

bucati cu subiecte diferite 1 a r'0 Amestec de

tot felul de lucruri sau oameni de toate neamurile, de toate clasele: curios de tot solul de neamnri,

(c. RAD.) A da usor din cap: el motae din cap pi

elntaretul a multumit

raspunde de mIntuiala Is.-ALo.);

foarto mIndru, motaind clad In dreapta, chid In stInga

(CAR.) [(a misca capul ea un m o t (cind se clatin .

afara de Romani (ALECS.) [fr.].

*MOZAISM sbst. A Legea lui Aloise, religiunea

MOTAI4LA 0.-101 sf. Faptul de a mot, a i:

rnozaica fr.].

MOZICA sf. (P

Rumftne, scoala-te din I (JIP ; sfireira Cu o .0 din cap

drept ..buns vremea" $i multamim d-tale" (DLVR.).

MOZOC2 sm. Ban. Olten. 7.k Cline mare, dulau:

cum Incepea faurul a mince, ...tat& ..ul... se nita cum ma

ulna stapfnul In! (T(CH.).

MOZOLP ("zinc vb. tr. Mold. Trans. I A se

munci sa muste, sa roads. sa rupa din ceva volt).

al cocoanelor (DLVR.) ; el raspunse cu o motaiturti usoarit

din cap (S.-ALD )
I

de copii 2,4 de batrinii faro dinti : i-a dat In rola, frIn-

tura de covrig s'o MOSOleatial (5.-ALD.) 2 A mesteca mutt&

Care are un m o t in frunte

vreme In gura: mozolea In gurA o einbeica tArE tiutiun

a;

ciocirlan ; erestea sub pat

(yorb. de pasari): gAina
el In podul easel porumbei... de cei motati et de eel Incaltati
(1. -OH.)

(SAD.)

v a t y].

Impodobit cu un mot: tuguiat: aoi su-

mozolit prin glod IVOR.).

0 MOZOIVIAINA (p1.-ne) sf. Ban. I Masai urith.;

*MOTITJNE sf. Propunere, individual& sau co-

slutenie de om, caricature 2 Naluck aratanie;

lectiva, Morita inteo adunare si care se pune la

vot [fr.].

nionstru.
MR4NITA, mRABNITA (p1.-te sf. / Gunoiu
(de animale, uscat si sfarimat) pentru Ingrasat pamintul.

MOTOC (pt. -oaoe) sn. Nod mare f5.cut In par:

deasupra ca-

MOTOCHINA (p1.-ne sf. I = moToe %Mot.

mare 1- Nod In lemn: prin area gaurA trace nn bit

la un mat (PAMF.) Mold. F Umflatura,

uleeratie ($EZ.).
de fag ou

MOTPAN sm., MOTPANCA sf. F Mold. $tren-

gar, strengarita: Impingeti-1 Incoaci pe

MREAJA, MREA-

din trei retele puse una pe

alta, cu marginile insirate
pe fringhii; In partea de

Ridicatur& din pamint sap at ce se face ca semn

de despartire Intre hotarele unor mosii, unor pro-

jos e prevazuta cu

Pr. ext. Gramada. mare: pe tot toarnA

de galbeni care stralueeau de soars dell luau chit (CRC.)

[moghilb].

MOVILT ( -lose) vb. tr. A aseza gramada (ca o

movila o parte
din bucate erau secerate, legate In snopi
:
si movilite In OM

(DLVR.).

MOVILITA (pt.-0 sf. 416. dim. MOVILA: In fundul grAdinii era o

ffIRVJE (pt. mreli,

mreje) sf. 0 K4:. Plash de prins peste, compus&

in form& de magura., faeuta de mina omului 110

a

MRANITOSadj
Ingrasat cu gunoiu, cu mranit a:
JR,

MOUR sbst. Olten. * = MOHOR.

MOVTLA (p/.-1e)sf. ,L4a. RidicattuA de parnint,

MRANITA ( -tez) vb. tr. / A Ingrasa pamIntul

cu mranit 5..
pamInt

eels, ea sit

ne cunoastem in fete ( ALECS.) [p01. m 0 S p a n].

prietati

0 A mototoli, a boti [rut. mozolj u-

MOZOLP (-oleso) vb. tr. 0 /ten. Bacot,. A minji,

a Intina; a terfeli: s'au mat string gi tilt( amts. 1-au

rugli... cu cAciula .4 de oaie pe-o uroche (woe.;

(mai cu mot, (mai) cu cap : to e6ti mai
F (mai)
breath! te-alesegi mai ...ft (JIP.).

0 oucoanA batrIna an =lull dinainte, cu un

pului (DN.) [m o t] .

AITJZICA.

MOZAC' No- MIDZAC.

MOTAILA sm. F iron. Porecla data cuiva

care are obiceiul de a in o t a i, care pare a fi
mereu adormit.
MOTAIT sbst., moTArrvRA pl. -tort sf. Faptul
de a ru o t it is noaptea, nu mai vezi... motaitul prefacut
MOTAT adj.

MOT-

MOZAC Mold., mozAc Trans. cm.), mozoc Ban. MRE

en !Lori pa de margin! (CAR.).

MOVILOIU (p1.-boate sn..3..augm. movILA. Mo-

1.

mici ?,.41"-ZP-aziray.t.vIr

greutati de plumb; se pescueste cu ea in riuri sau

balti, lAsind-o in jos, vertical, In lung,u1 sau In latul

apei ( 3263): prindea paste

Fig. 3263. Mreaja.

de pe Somei ou Dreamt or! on mrejea (RET.) 2 Pr.

ext. Curse, lat. no vitiator de pasAri Intindea o mreaja
pentru pasAri (Dcm.); ,E, : pe vremea asta de cumplitA ananghie,

805

www.dacoromanica.ro

MRE-

tei intindea Rusia mrejile et asupra tArilor noastre

a

(VLAH.)

0/ten. Cusatura cu acul de jur Imprejurul unei

M UC rupturi sau la mineca

Mr eta].

MREANA (p1.-ene)
sf. ),:s0 Peste de rlu, de
coloare alba-cenusie sau
albastrie, cu solzi si
musta.ti marl; poate

arnaii (R.-COD.) (VIRC.) [vsl.

Fig. 3264. Mreana.

ajunge la o greutate
de 5 6 kgr. (Barbus fluviatilis)

mrena].
tPAREJgR IU) SM.
mreaj a.

3264) [srb.

)4110 Pescar ce prinde cu

MREJT ( -Jest) vb. tr. A urzi intrigi: au mrejit blurt

111i (NEGR.) [m r e a j a].
,
MRE,TULTTA (p/.-te) sf. dim. raRr.4aA.

de intrigi asupra

MU! MU ! interj. Imitk mugetul vacii si al vitelului: fecioraaul se Mesa vac& ei striga ,,mu 1 mu I"

(RET.).

MUG 4. sm., mai adesea ravel pl. Lichid gros

$i cleios care iese din narile oinului: a-ei Ina ~if

ri;

a Inca en ...II la nas, e tinar

(de la nas a -at ?terse
de tot, fara experienta; la Joc a toe, la Incru ti pica u
(ZNN.).

2. (p1. -curl) sn.

VIrful negru al festilei unei

luminliri aprinse: o Tiganca trnmusica Ina din clnd in

and 4.411 lumtnarllor, ca sit dea mai =WA Itunixiii (FTE..) ;
luil es. de lumtnare 91 intuit pe toti oaspetii cart dormeau
((SRI

0 Bucatica rbmasli dintr'o luminare ars6.:

ad an se 'adore s'ayrinzit to de lumtnare in case I (CAR.)

de tlgara
Capatliul ramas dintr'o Cigars:

[lat. mucous].

MUCALIT adj. $i sm. (Om) hazliu, plin de haz,

glumet, comic, caraghios: era mititelul pi, dud se

mucegait, putred; films prapadita de batrinete,

cazatura: m'am sitturat Dina 'n
[ m c e d].

gib de

de baba (ota.)

MUCENIC sm. A p Acela care s'a lasat a fi chinuit gi li -a jertfit chiar viata miirturisind credinta In Hristos Ii propovaduind legea crestinii, martir(a) ID =
MARTIR C): adu-ti aminte de apostolii Sl
de 11 atiintei (13R..VN.) p1. Mucenici,
Stintii (40 de) Mucenici, 40 de Stinti,

ziva de 9 Martie, clnd se serbeazb.

cei 40 de martini din Sevastia; in

aceastit zi se fat sfestanii pentru
rodirea cimpului, se lac focuri in
curti din gunoiul mliturat, se man Inca niste colb.cei facutd din aluat,

Fig. 3266.
Mucegaiu.

cu nuci pisate Ii cu miere, numiti mucenici" iii. 3267) $i se

beau 40 de pahare de yin, pentru

fie-care din cei 40 de mucenici:
In seara de Mucenici, boierii cei mai

ooltati erau adunati la slat

[srb. mueenik],

(1.-ON

MUCENICIE st. 4 Moartea

sau chinurile suferite de un muc e n i c, martiriu.

MUCENIE sf. A = mum-

mow [srb.].
Fig. 3267. Mucenici.
t MUCEN;TA (p1.-te) sf. A
Martira, femeie care a Post chinuita sau omoritb
pentru credinta ei in Hristos: cite mueenite mart se
von theme, aeestea teats sit as prAzdnueased, carila cindn -1
va ti zioa (PR.-GOV.) isrb.].

plictisea Imparatul... ye el 11 enema sa-1 spue bawl (CAR.) ;

ridicarit ochil de ye lucru,
cucoanele, atiindn-1 oft a de
ai se nitard s& Vflza ditch vorbegte aerie's (BR.-VN.) [to. m U -

MTJCEZEAL (p1. -ea) sf. p Faptul de a m uc e z i 0 Mucegaiu.

t IVIUCALITL?C (p1.- fount) sn. Haz, caraghios-

(Ise.) 0 (E) A sta vreme Indelungata inteun loc:

bunul om mucezeate In haunt lui Copoiu saw a tut Petre
Bacalul (NEGR.) ; ma mucezisem la tare, la Btrzoieni (ALECS.).

kallid].

Ile: Murat al III-lea (era)... amator de dant... al de

teAl.c

[tc. niukallidlik].

MUCAREL (p/.-eluri), MIICARBR (pl.-eruri) sn.

Odinioara: firmanul de confirrnare a domnito-

rului din partea Sultanului, cu care ocaziune

acesta-i trirnitea caftanul de domnie 0 Birul
platit Portii cu aceasta ocaziune [tc. m u k a rr 6 r].
MUCXRII sf. pl. 0 Unealtli (un fel
de foarfeci) cu care se curata mucul
ars al unei luminari (E. 3265): nowt
steenice de Mama, cu o pareche de
(I. -OH.)

slat-urea

0 Ban. Mucuri, resturi [m u a].

MiTCHE, rarcHrE sf. 0 Colt, unghiu: In patru

3268) 0 Dosul, partea opusti taisului
unui cubit, unei sbbii, unui topor, etc. (1..- j 374,

=chi (
1729):

din

nee

Mini,

de-o 0 de
(GN.) ;

sari

lovitit
topor
eM-

narea ca muchile is

taganelor (m.) ; adormi, cum Pun en-

Fig. 3268. M. M. Muchii.

nui Joe, de pared 1-ai ft Iovit cn muchea to cap

MUCART2 (-arose) vb. tr. A reteza

virful: se obicinueate, la lagatul bobului co-

((SP.)

Bindles unei carti, partea de jur Imprejurul unei

carti uncle sau taiat Mile (me- 0 924) 0

OP

Dunga, marginea unei in onede p .4-Crqtet, crea-

rumbultil a-1 .4., oa 51 not tutnnul, ru scopul

de a ee face mai rodit (ION.) [Ill 11 C b r i].

stii, coanna (de deal, de munte); eine e saarele de-o

.-C
CI nd e aproape sb. sfinteasca [comp. lat.
M.UtulUs].
t MUCHELEF adj. Dichisit, elegant, ferches:

MUCARIT sbst. Faptul de a m u-

c a r is un asemine oblooiu... nu este Oita Inteattta de bun cIt ad ne plateasca cheltuiala ce

ear face Cu .11 pornmbului (ION.).

must Redo I at spade oineva attt de mull pe un Mita? sea de

MUGAV.4. (pl. -vale) sf. Foaie de a-

bums si I (Flt.); un ttnar maruntel, cam de talia men...

ceeasi compozitie ca a hIrtiei, dar groasb si tare, carton [to.].

Fig. 3.i65
MVCED adj. 0 Acoperit de mu- Mu cari.
brined
Mine
~il;
mucegait:
cegaiu,

vin ; piele 11;

MUCEZI ( -zest) vb. intr. 1i refl. p A deveni

muce d, a mucegai: hainele de pe dInsa... se mucezisera

la haine

tar Negrusesi eterge oolbul de pe cronies

batrtne, C&ci pe sm..* pagini stare domniile romdne (emu.) 1

74k Cu parul amestecat batind In negru $i vInat

(vorb. de cai) [lat. mu cldu 5].

MUCEGAI ( -Aeso) vb. tr. $i intr. A (se) face muted, mucegkios, a prinde mucegai u, a (se)
acoperi de mucegaiu.

IVIUCEGAI9S adj. PIM, acoperit de mu ceMUCEG4rU (p1.-aluri)sn. 0 * Un fel de vegetatiune, de coloare albb, cenulie sau verzuie, care
se formeaza pe uncle corpuri sub influenta ume
zelii si chid Incep a putrezi; aceastb vegetatiune
e formata de diverse specii de ciuperci (in spec.
g a i u.

Mucor mucedo, Mucor racemosus) (.] 3266) care

cress pe aceste corpuri on parazite, producind In

acelali timp descompunerea for C) e Lucru

((.-OH.)

[tc. makelef].

MUCHER (p1.-ere) sn. 0 .r Rindea mare cu

care duigherul Indreapta scindura pe m u c h i e
0 Mold. 4 (Grin, orz) ea, COWS; ORZ C).
MUCHIE
MI7CHE.

MUCHILIPSI -ipeese) vb. r'ell. 0 /ten. cc(Aus) A

se ferchezui, a se dichisi [m uchele f, printr'un

intermediu ngr.].
*MUCIL4GII sf. pl. * Substante vlscoase, de
felul gumei, care se umflit In apt, fart sit se disolve, 1i se gases In mare cantitate In radacina
nalbei, in semintele de in, In slmburii de gutui,
etc. [fr.].
*MUCILAGINQS adj. * De felul mucilagiilor.
viscos [fr.].

MUCO.IgiE s 1. Trans.

c or em ].

(DENS.)

Mucegaiu [lat. m u-

MIICOZA.
*MUCOASA.
MUCOS', -oAsA 1. adj. O Caruia-i curg mucii,
Win de muci 0 Cu mucul mare (vorb. de o luml-

nare: Mucoass lumtnare slirtind sant

806

www.dacoromanica.ro

g1-1

arde inci1.1

nului sau a domnului tarii: duPA oe a Berle logolittul, MUC-

2. sm. f. Baiat, Tata cu much la nas, tinar 6.) fora

experienta, Iingau: clad vet vorbl de
nisi to sA Ill
nrduros (l'ANN) ;

tocmal to, un

0,w

domnul iscali yl..ul pose yeeetea (NEGR.) [to.].

MITHURL adj. 7...Z Cu parul dinainte negru MUL

Ca tine o ad lzbuteascd P

asp., [lat. m uccosu s].

*MUCOS2 adj. 0 Care
produce can ucozitate:
O

glande mucoase

(vorb. de boi si de vaci) [probabil din m o ho r].

MTJIA (moiu sr tNIdtatt.

MUICA sf. 0 /ten. Ban. Trans. Maica, mama: Pin'

Membrand mu-

coasii, membrana sau pielita in-

tuni la muica fold, $tint floarea ()um se poartd (Nov.); mai

*MUCOZA. pl.-ze)sf. OM ernbrana mucoash.: mucoza stomacn-

e r e, femeiesc: pasArea glee en gins ~ (call) 2 Care

terioara care Invalue toata eavitatea digestiva, pieptul, etc.

[dupli fr. in u q u eu x].

adesea in exclamatiuni: Doanine I

MUICHTTA, brurcuLITA sf. dim. ravicA.

MUIER4TIC, MUIERATEC adj.
De m u )

alearga chip& femei; afemeiat, efeminat: voinicul...

lui [dupa fr. muqueuse.

rusinIndu-se de lapin lui, ca ad ajunga el aea de muieratic

*MUCOZIT4TE sf. eJ Lichid cleios secretat de mem-

(MP.).

MUIERC4NA (p1.-ne) sf. iron. Femeie, muiere (cu o nuanta peiorativa), muierurd: o de

branele mucoase [fr.].

MUCOR (ni.-oare ,MUCULT

c e].

MTIERE
AlUIDEE.
MUEZIN SM. btrigatorul ca-

MUIVRCE sf. F 0 Om muieratic, afemeiat

0 Mole$it, slab ca o femeie, fricos, mi$el [m u
e r e].
MUIERE sf. 0 Femeie; nevasta, sotie (in
limba ora$eneasca, cu o nuanta peiorativa)

re, din virItil minaretului, yesteste mahomedanilor, ca a sosit orarugaciunii (

3269) [tc.]. Fig. 3269. Muezin.

'MUFLON sm. 74 Mime gene-

ric dat mai multor specii de of salbatice, cu picioarele lungi, cu coar-

@: Aa blind e bdrbatului cununa; bdrbatul ad aducd en

Iti insacul,
sit scoatit cn acul, gi tot se lsprilveste;
decA pe dracul si OA scoate 01 dator; nude e a, nu mai are
dracul ninth de lacut; ...a a ImbiltrInit pe dracul; ~a care

'''

ne groase $i rasucite, aeoperite

transversal de protube-

no vrea aft plAmildeaseit, toatd ssiva carne; a necertata e ca

moara neferecatit (nn meant% bine) ; ...a mutts lace, bdrbatul
vede el taco; dealt A. de our, mai bine bArbat de sate; asculta
din zece vorbe el una a muier11; douA muter' gi o glsca Sac

ranie inelare, $i cu coada seurta; trbese numai

pe muntii Inalti. in tur-

me numeroase; in Europa trileste aslazi nu-

Tirgul Cuculut [lat. mulier em].

MUIERESC adj. De mui e r e, femeiesc: aft
to SereascA Dumnezeu de bAtais. mulereascd (ISP.I.
MUIERETE adv. Ca o muier e, femeie$te:

mai In Corsica $i in Sardinia ( Ovis musimon)

(
3270) [fr. ni o u1 1 o n].

ele nu se luptd volnieeete, cu puterea,

MUIERET (p/.-ettiri) sn. col. murERE. Toate mu-

MUFTIU sm. Interpretul suveran al legii,

dane, reprezentantul re-

at , on prediteittoria

ISO.).

MUFLUZ Pm- M0FEETZ.

capul religiunii mahorne-

Invirteste ye degete o sutA de ilarbati (FLOR.) [m u I e r-

fate

(p1. -ate sn. dim- MUC 2.

ierile. multimea femeilor; femeile In genere: ba-

trtnetele cu sfatul, DM:Aimee en voioeia 81..s1 eu garva

(DLVR.) ; clod auzird ~urea despre nna ea asta, se adunard

Fig. 327o. Million.

numal Intro ollpd OsP.I.

MUIERT (-erase) vb. tr. $i refl. A (se) face on o

ligios al Profetului: mint Mare-vizir adund Indatd la divan pa toti viairii, pe ~1 (mAix.) [W.].

muiere.

MTJGET (pl. -ete) sn. 0 Strigatul, sbieretul animalelor bovine: A.ul boului, vacil, taurului: din clod In
clod... yrintre tranzele capacitor, se auzea ~ul one' vaci

MUIEROTCA sf. Ban. Barbatul pe care-I stitpineste femeia, pe care-1 poarttt de nas mu i e r e a lui.
MUIERUC1sA. (p1.-oste) sf. (D dim. iron. MU-

on littratul unui nine (sLv.)11 0 Pr. ext. Ragetul, urletul, sbieretul fiarelor salbatice CD (E) Vuet, vijtit: ascultam .rut bttrinulni Ocean (ALECS.) [lat. m u-

d'alea care aim Inge de Wolf

DatE; se logodise en o...
el noaptea 11 apucA de coarne oar.) 3e t Femeiuscal

gltus].

partea femeiasca la un animal (in spec. la pasari

$i insecte): pried o 00 de elrilbue (MAR.)

MUGI (-gesc) vb. intr. 7.L A striga, a sbiera

Lopii-

tica cu gaurele de la razboiul de tesut, in care se

vIra cuiul.
I'MUJDEA. (p1. -dale) sf. O # Veste bUnA O F

(vorb. de animalele bovine): bout, vaca mugeete: Miercana

mugi, gi mugetul et se pierdu ca on gills de tale (Dom); Junes
aceasta imbla numai mugind De lingdgarduri ism) CD Pr.
ext.
A rage, a urla (vorb. de fiarele salbatice): In
inima omulni sprig, rdzbunarea mugeste ca inorogul Intro

Veste: ce mugele-ml aduol dame biatul own= Dim?

de durere, de disperare,

[to. mu t d e].
MUJIC = Mane.
MUL sm. ,E Corcitura. de magar $i iapa. [lat.].

MUGUR (E ) sm. 1/ 0
Organul din care se desvolt& frunzele $i ramurile unei plante
3271):

*MULAJ (p1.-alurf) sn. P 0 Scoaterea unui tipar in gifts de pe o sculptura O Reproducerea

sculpturii facuta cu ajutorul acestui
tipar [fr.].

(FIL.)

MUJDEIU ar MoMDEIM.

pustie (SAD.) 0 a A vui, a v/jii: Dundrea mugeste mai

tare (VLAH.) (F A geme, a scoate strigate grozave

etc. [lat. mug ir e

MITL A (0.-1e) sf. Ban. 7.Z

CAT ReA [srh.].

'MULATRU, MULATMA adj. $i sm.

a da mugurl; $1 A11 Pe
cream% se vad Imbobocind
(ALECS.) ; Ag sbnra din crean-

f. 0 Nascut(a) dintr'un alb $i o ne-

trebuintat adesea In mod

MUL C OM... pc- mtGCOM...

MULDA (l. -de) sf. Trans. Albie,
copaie [germ. .
MULG.411
sf. 4;4 Oaie mulga-

gresa sau dintr'un negru $i o alb&

3279) [fr.].

HA 'n mama, $1-ag mines

de lag (NOV.) In-

Fig. 327r. Muguri: T. de

colectiv: caprelor, mugurul plop negru; 2. do migdal.

Ala vol 0 14-1 mlneati (PANN);

a da langur [comp. alb. mu gu 1].

MUGURA. (-rez) vb. intr. * A Inmuguri, a da

muguri: primdvara mugurd gi Incolti podoaba plaiului

(DLVR.) .

MUGTJRA, MI:MEMEL sm. 4 dim. MEEUM(E).

Postav
MUHAIER, MUHAIR, MOHAIR sbst.

lucrat de calugarita din I Ina amestecata. cu par de

capra de Angora [tc. muhaye r].

MTJHURDAR sm. Pastratorul pecetet Sulta-

Fig. 3272.
toare, oaie cu lapte [m u 1 g e].
Mulatru.
MULGA5 sm. 44 muLakrgrt 10.
c,",1 Ciotan care m u 1MULGATOR 1. sm.
1

g e oile la stinh. 1[7) 3/. riruLakroauL-c4PRzwit

PAPALEMA.

2. mULGATO4ME adj. f. Care se mulge, care da

lapte: VW& Aw; oaie

MULGE (mule) vb. tr. A trage laptele din Cite It
unui animal (oaie, copra, vacs, etc.): pastarul, dna

807

www.dacoromanica.ro

ei teal'. der In loc de Iota, di, singe (ZNN.)

M U L- vrea mulge
vulg. mulgRE
clas. mulgDA.
er e].
MUM [IaMULGt. E-CAP
sm.
= PAPALITere
MULS 1. adj.
p. WAGE 111 C liVraVIS
2 Wei de ' vacd mulgatoare; persoana, lucrul

care constitue un izvor nesecat de foloase pentru

altii.
2. sbst. Faptul de a mulge: bucitariul boierului se
gala la 0u1 vacilor 1n ocol

(SB.).

MULSOARE, MULSVRA (p1.-r1) sf. 4;4

Faptul
3273): bath 41 prorates g&-

de a mulge, muls

colori, cu multe fete, irnpestritat: un cerdac lung, umraspande c'o scars ce di in carte (EMIN.) [fr.].
brit at

*MULTIFORM adj. Care prezinta multe for-

me: nature omeneasci este 1t [fr. ].

*MULTIPLIC4 (-110) vb. tr. $i refl. A (se) In-

multi: Marne for se multiplicau, ca din reflectarea unor

oglinzi paralele

[lat.].

(VLAH.)

*MULTIPLICABIL adj. Ce poate fi inmultit, multiplicat [fr.).

*MULTIPLICATOR sm. 0 Inmultitor 0
16 Organ al galvanonietrului care mdreste actiunea curentului asupra acului magnetic [fr.].
*MTJLTIPLICATITJNE, muLTIPLicaTtE sf.

Inmultire [fr.].

*MULTIPLICITATE sf. Foarte mare numar

[fr.].

*MULTIPLU 1 adj. Care nu e simplu, care nu.

e Mae: acest ouvint are Intelesuri multiple.

2. SM. Numdr Intreg care cuprinde In sine

un alt numar luat data sau de mai multe ori: eo
e nn

al Itti 5 [fn.].

MULTISOR adj. dim. MULT. Cam mult, multicel; se

cam de multd vreme: a vent gi el Indatii,
ci s'a dus cam de .0 (en.).

MULTAM! inter). Trans. Multumesc: ,, poem-

net [m ulti ani (sit traesti)1].

MULTA.MI...

mulawal...

MULTIME sf. Cantitate mare, numar mare:

o
de oameni, de gregeli Gloata, adunatura
mare de oameni 3 Norodul, prostimea, partea
cea mai comund a poporului: Judea mai malt cu
I

Fig. 3273. Mulsoarea oilor la stinA.

Cantitatea de lapte
obtinuta dintr'un singur muls al unei vaci, al unei
oi, etc.
letile pentru mulsoare

MULT J. adj.

(VLAH.)

In cantitate mare, in mare

nurn/tr In uroz. cu putin") : yin;

vreme ;
lame; multi oameni; multi bani; multe lucruri; 0.ele lipsari, coo. necazuri, cca mihnire ce safer's muma viteazului (ISP.) ; 0 ce e prea . nu e slintitos; Q : mai bine
Patin at bun aeon ei pros! 2
putin, cantitate mare

sau mica pe care o are cineva, numdrul mare sau

inima dealt on ratiunea (1.-GH.) [m u 1 t].

MULTUNII, Tr.-Carp. pauLTArsl ( -mesc )1. vb. intr.

A-si exprima recunostinta prin vorbe, a aduce

multumiri: Iti multumeso pentru serviciul De care mi 1-ai

Meat; multumesc lei Dumnezeu di am Bawd de primeldie
2 A refuza Cu politeta: multumesc, nu-mi trebue scum ;
mai adesea iron.: foarte multumeso, n'am nevoie de
sfaturi

2. vb. tr. I A face pe plac, pe vote, a Indestula,

a satisface, a impdca: Dumnezeu, ca e Dumnezen, ei nu

putin ce am (ma.

poate multumi toatti lumea (ZNN.) 0 A rasplkti; a

despagul5i: multumi pe Hui vInitorulni en Maya pungi de
bani osP.); bunion], !Ara vorbi, a multimit pe Wilma cn
Patru galbeni (cos.) 111 C niTULTITAIL

Inulte fernei: multi cred In Influents netastit a cometelor;

multe an venit in costum de bal.
pl. -te sn. I Multime, cantitate mare, nu-

mit; 0: de putin nine on se multumeste, nici de mutt on

rule care se ad undeva: eu am rimas a& -mi string

2. MULTI sm. pi., MDLTE sf. pl. Multi oameni,

mar mare:

a lost, putin a rialto; Q: vorba dulce

j. vb. iefl. A se Indestula, a fi satisfacut, multu-

se Invrednicaste [multam].
MULTT.TMIRE,
rsuLTAmIRE sf. 0 Faptul

aduce; 0: nine Incepe 013, patine sHreests ; .m.e ei de toate

a Incercat el In viata ha (CAR.) 2 Mlilta vrerne: am

de a multum i, vorbe cu care se exprima recu-

de mai multa vrerne, Intr'un timp indeplirtat din

trecut; scris di intr'un singur cuvint, demult, e pre-

fleteasca Intrece pe cea trupeasca

lipsit .0 din tare; mai e pin' atunci; de

de mull&
vreme: de voiam s& -ti vorbeso despre asta; mai de ,
cedat adesea de prep. de: in vremea de demult, In vre-

mile de mult trecute

0 ce, mai adesea cel,,, a)

cantitate, numar peste pare nu se poate trece; b) eel

mai tirziu: Mange un pahar de vin, (eel) v daub.; va fi
sot cel .0 la 25 ale lunil C)
eel mult, maxi-

mum 0 an

(mai...), mai mutt decit ar crede,

decit s'ar astepta cineva: sperantele mete an lost cu

ca,

intrecute; case e on
mai Inaltit dealt crezi; a /Mina on .0
mai
deolt se aetepta; bolnavule on mai bine Qs F
Cu multul sau
CU , foarte mutt, peste masurd

de mul t, ori-clt de mutt: ar ti dat cu .111 as Doatit

scam de Recto; sn ii dat cc on .u1, on gasetti prin ea nici
firicel de ptilitmidli (ISP.) ; impitratul... lagadni .u1 on cc voinioului ce se va Incumeti a8 o ripuie asp.) OO F Si

mai e nut nu altceva: cagunase pe mine..

s% -m1

dea

Pe fie-se, gi mai e nu! (I.,-ati.); asta o amAri pe copilA pind'n

fundul sufletului: ss racer& de mthniclune, ai mai e nu!

(CAR.); hm I dihinille naibil, s& ne repute, ei mai cce nu!
(VLAH.).

4. adv. Foarte (mult): ma tem ci nu va vent; ma

mir a& inttrzie atft ; Malt vesel va fi oimpul, clod vecinica-i
Meer Plormintn-el va deschide la glasul de 'nviere (ALECS.)

lat, multu s].

MULT/CEL, f. muuricTcA adj. dim. MULT. Cam

mutt; de ., cam de multa vreme: Este catch ml se

pare, O'am pus-o de

(PANS).

*MULTICOLOR adj. De un mare numar de

nostinta: a educe multumiri ()WM PI acere, bucu-

rie, satisfactie; faptul de a se multumi: sluiba militireascil are mai multe noliceri dealt multumiri;
(ZNN.)

an-

11(.0 NVIIIIILTII-

MIRE.

MULTUMTT, MULTAMIT adj. p. MULTUDIT.

Care are de ajuns, care nu cere mai mult, care se
arata indestulat, satisfacut: e ou ce are, on ea 1-a

dat Dumnezen, on soarta sa; eine nn-i . on putin, nu-1 vred-

nic de mutt

(ZNN.) l[111

NEBIDLTUMIT.

MULTUMITA,
MULTAMITA (pl.-re) sf. Vorbele cu care se exprima multumirea, recunostinta;
rdsplatd.: la git Durta o mai de galbeni pe care a dat o fete!
ca malt/11)11a, pentru ca a cAutat-o la boalii (C110.); 0 : dupft
cum e bun& slue, asa e ei multumita [M U 1 t 1.1 m l t].

MULTUMITOR,

MULTAMITOR 4. adj. verb.

muLTumT. Care multumeste, satisfacator: mi-a

dat un rispuns

Recunoscator: Dumnezen s& to

milueascii, muiere bunk ...gi ti-oin ti multtunitoare (MERA);

0 pare chiar s& -ti dee omul de Domani..., an Hi . (PANS).

2. sin. Cel re multumeste 11110 NgmulaursiTeR.

*MULVRA (p1.-t1) sf. m # = crusvc 00; CUTBUCAR1E [fr. moulure].

MULZARE Sf. Ban. SA Oaie mulgatoare, care

dd. lapte.
MVMA (p1.-me) sf. 0 Marna; muma-ta, mums -sa,

reduse la ms -ta, ma-se ; 0 : pentru unit

pentru
all!! lama, cu unii se arata foarte bun, iar altora le
face toate mizeriile 0 4 Mated, Imparateasa albinelor a! MAMA-PADVRII me- na4mA [refacut

din pl. tmumlni<*me.mlni< lat.

mamma,-anis].

808

www.dacoromanica.ro

vulg.

*MUMBATR, BurdsmiR sm. Slujbas insarcinat

odinioara cu implinirile de bani $i cu executiunile:

pentru aprovizionarea unei armate, unei cetati In- m UM_

tarite sau unui vapor de rAzboiu [fr. .
MUNTAR sm., MUNTARITA pi. -te) sf. Trans. R, M U R
Acela, aceea care, In fie-care seara, mulge oile $i
vacile Buse la munte $i preparA laptele pe care-1
aduc a doua zi acasA sau II Incheaga acolo; baciu,

hatmania avea an stog de sluiltori si mumbasiri, cu cars se

sixties la Impliniri de bani $1 executiuni (F(t.); despre west'
not bumbasirl at tarn, stim on prisos ce soiu de pasAre slot
moon' tc. m 11 bahy r].

MUMIE si.

p Cadavru

conservat prin imbalshmare la

vechii Egipteni ( 3274 0
Fiinth uscatii $i neagra 3 Persoana nephsatoare, indiferenth.

bacith.

MUNTE sm.
_1. Foarte mare ridicAturA de
pbmint sau de stinci, avind o Inaltitne de pebte
500 de metri deasupra nivelului mkrii: 10 Everest

111

are o Inaltime de 8840 de metri Si a eel mai !milt de de pe

glob; l : cu an se IntlIneste, dar om cu om se Mtnneste ID (F) Grhmada, morman foarte mare: un
de acacia, de ghlatA lat. m o n t e m].

[germ. ].

MITMIFICA (-fie vb. tr.

$i

P A (se transforma In
murnie; a se usca, a deveni uscat ca o mumie r 2 y Ali pierde insusirile, faculthtile intelectuale [fr. momif ie r].
refl.

MUNTEAN Sm., MIINTEaNCA p1. -ante sf.

11.1

Locuitor. locuitoare de la rn u n t e in opoz. cu

cimpean" 2

Locuitor, locuitoare din Muntenia s Q Munteanul, numele unui vint rece ce suflA

t MUMMI sf. pl. Maine: Merg

le gemtna si tatInii suspinInd co.-efts.)

tow mvmA].

dinspre Carpati: ui a vilorit turbot (NAIR.).

' MUNTE-DE-PIETATE sin. AsezamInt Intemeiat cu autorizatia $i sub controlul Statului, unde
se dau bani cu imprumut pe amanet [fr. m o n t-

Fig. 3274. Mumii.

MUNCA. (p1.-ct sf. i t Chin, tortura, schingiuire; muncile iadului, chinurile. pedepsPle la sari
sint supusi pacatosii in lad 1 2 Lucrare anevoioasa, grea, obositoare: munca cimpului; ar ti

de-pite].

MUNTENESC adj. 0

casele slut semanate neregulat

trezesc, ca acuma e somnul mat dulce, dupd attta amar de .0

Mt.); munca e

COMMA. (ZNN.);

famanth la carp se osindese criminalii in ocne [vsl.

m a k a].
MUNCEL (p1. -cat sm. $i d (p1. -ale sn.
Munte mic, deal, colina: capatInile acelea de curechi

MUNTOS adj. 1,.. Unde so aflA multi munti,

plin de munti: tart muntuasii (in u n t e].

t MUNUNA (p1.-nni) sf. Maram. Cununa (mai
adesea de flori artificiale sau de margele) cu care
se Impodobeau fetele sau miresele pe cap (cuvtnt
pAstrat mai ales In poezia popularasi in descintece).

t Ice Ilus].

MUNCT (-ewe) 1. tb. tr. $i intr. ( A chinui, a

tortura, a schingiui: ziva, noaptea 11 munceau aceste gln-

duri si nu stia cum a lea said Impltheasa pone inimii

usu..) A lucra din greu, a face o munch obosi-

MUNUNTTA. (p1.-ie) sf. dim. MUNVNA.

MUR, sm. * t Planth. cu

tulpina acoperita cu ghimpi puternici; are frunzele acoperite cu
pen moi, SL florile albe sau
trandafirii; produce ni$te fructe
aleAtuite din mici bobite negre,
lucitoare, reunite mai multe Impreuna, numite mure (-negre)"
(Rebus fruticosus) ( 3275)
= DUD 0 = RUG' [lat.

toare, a se trudi: omule, to vdz

'manic, muncesti de to
spetesti, el doi in teiu to vdd a nu poti lega (ISP.); roaga-te
: declt sA
lui Dumnezeu 51 munce$te tot mereu (ZNN.);
muncesti de geaba, mai bine sa sezi de geaba; omul e dator Ba

maiti].

(ZON.).

A se trudi [vsl.

MUNCIT adj. p. Timm. 0 Chinuit, torturat

Clstigat prin munch., agonisit cu greu: bent

munciti 11 C MEND/WIT.

MUR2sm. Zid: despre aims se ti-

dies o manastire veche, Inconjurata on

1, asemenea nue' cetatni (EM)N.) [lat.].

la amp .

A pune legume, poaMUR4 (-rez) vb tr.

me, etc. si se conserve In otet, In saramura, etc.:

strInsA Ineordeaza bra-

MUNCULTTA (p1.-te), muzicusoARA pl.-re) sf.

MONDTR.

tor al murului; a ayes ochi de

(E)

sau chi negrt ea

re., foarte negri; (Gs: asteapta sa-i Mee 'n garf,

a$teapth sA -i vie toate de-a gata, IL% sil se osteneasch; ej: a da mita 'n sari, a-i da totul pregatit, fara a mai avea nevoie s& se osteneasch

care tine de o municipalitate: servicin administraCare emana de la o primarie: dealtie

11 t

2=

DADA.

9 0 Care intervene in administratia

151

[fr.].
1 Toti functionarii

MITRA2 (p/.-re sf. Rinza boului [lat. 'm u I a].

$ Care creste pe ziduri: planta
*MURAL adj.
41 2 GP De zid, de perete: pietnrd ri, Muth pe un
de atirnat pe un perete [fr.].
perete; hart%

MURAR sm. 21 = MORAR: face mare pAcat acel

(CAR.)

*MUNICIPALITATE sf. 0
can administreazh. o comuna (primarul $i consilierii lui) Comuna Localul primariei [fr.].
' MUNICIPIU (p1. -pie) m. p Ora care depindea
de guvernul vechii Rome, ai cbrui locuitori se bucurau de drepturile cetateanului roman, dar care
avea o administratie local& autonomh pat.],
*MTJNIFICENTA (p1.4e) sf. DArnicie mare:
traia din muniticenta color ce petreceau en prostia lei

Ban. A

F A uda pinh la piele: ne mnreazil pine la EiGlalle

(sAo.) [lat. *muriare< muria].
Fructul negru $i luciMURAr (p/.-rel sf. *

0 MUNGERTE sf. Mold. 0 Fabrica de luminhri

de seu [m u n gi u].
* MUNGTUsm.0 5 Lumlnarar [tc. mum g y].
*MUNICIPAL 1. adj. 1 p In antichitate: ce
Linea de, privitor la un municipiu 0 Astazi:

face datoria ca maturoiul lui enorm

ltisa pieile s& stea In ap& sarata, a argasi

dim. agnicA: 1st cafe de munculita Ini, 151 plates daidia,

se avea bine on tots din sat (ISP.).

unei comune: consiltu

2. sm. Slujbas, servitor al unei primArii: un

pepenaei, Inman, mere, etc.

castravet1,

(LUNG.).

ziune

Fig. 3273. Mur.

i(

MUNCITORTME sf. col. MUNCITQR. Tot,i mun-

MUND]R pr

i,

morns].

2. sm. f. r Acela, aceea care munceste (in spec.

citorii, clasa muncitorilor:

MUNCITOR. -ToARE 1. adj. verb. numrci. Care

munceste.

tele

2 Din Muntenia;

MUNTICEL, MIINTI$QR SM.

dim. MTINTE:
pe piscul unui munticel... zari o cAprioarA sprintena (ISP.).

dreapta, pe povIrnigul unor muncile joase IIRG.) [lat. M 0 n-

A se chinui

(MAN.)

tiune proprie Munt eniei.

erau ea nista muncei de mart (se.); arborii se atilt% la

2 vb. refl.

De la munte, asezat

Tara Munteneasa. Muntenia [m u n t ea n].

*EMUNTENTSM (p1.-me) sn. 47 Vorta sau locu-

silnica, pedeaps& in-

munceasca, sd nu-I gaseasca moartea sezlnd

la munte (in opoz. cu cImpie") : In satele muntenestt,

Pleat s'o

(1.-011.)

[fr.].

MUNITIVNE, MUNITIE sf. X 2, Toate cele

ce timid pe ee si nu-1 di vama

(SEZ.).

O MURARITA = moRARITA.

MURAAN 1. adj. $i sm.

Mur
rag:

(Locuitor) de la

$.

MURATANui, sm. () Vint cesufla dinspre Musutla in anotimpul de yard de la opus (roc.).

MURAT I. adj. p. !caw X Consent at In otet

2 Ban.
sau In sararnura: castravete ; varza
ArgAsit

(P)

F Udat pina la piele, ud leorch.:

bunicul... scotIndu-ma repede,

trebuincioase (praf de pu$ca, gloante, obuze, etc.)

plat is plebe (min.).

2. sbst. Faptul de a mura.

MURATOARE sf. Maram.

809

www.dacoromanica.ro

(BR .)

AO Oran.,

muR_saramura pl. 0 /ten. Trans. X Legume conservate In saramura, muraturi [m u r a t].

MU S MURATVRA. (p1.-ri) 51. 0 x Leguma conservata in otet sau In saramura Ban. Argaseala,
saramura In care se moaie pieile [m u r a].
MURDAL adj. 0 /ten.
MURDAR.
t MURDALIC (p1.-ionri) sn. 0 /ten. Murdarie [tc.

(a Vuet, sgomot usor si monoton al apelor, al

vintului: i se pares eS prin
apei aude portita din

dosnl lui (st.v.); se anzea numai surds murmura a rinlui din

0 Miriit slab si surd al unor animale

3 Sgomot surd $i confuz al mai multor persoane
ce vorbesc laolalta: E un lung de soapte, de mirare,
Vale (0008.)

de suspine (VLAH.)

inurdarlyk].

MURDAR adj.

*oapta Plingerile unei

multimi nernultmmite, cirtealo. [lat.].

*MUR.MURA ( -ur vb. b.
A scoate un mur-

Necurat; minjit, soios: aPi

a; vase e; ruts e 11 0 Scirbos, rusinos, necuviincios, obscen: taota ,AL_; vorbe

Sgircit
1

mur, a vui; a $opti 2 A cirti: a mormai [lat.].

MUROIU
MORQM
MI/RSA' (pl.-se sf. 4 Apa ce ramlne dupe
spalatui fagurilor storsi '11 Miere subtiata cu

[tc.].

MURDART (-arm) vb. tr. si refl. A (se) face

murdar.

ape; apa Indulcita cu miere: de Soia-mare se da la biserial 0., de sufletul mortilor (VOR.) Zenala, lichid

MURDARIE sf.
Starea lucrului rn u r d a r, necuratenie If 2 Lucruri murdare
CO
Vorba. sau fapta murdara, sclrboasa, rusinoasa,
1

stors din ceva:

sit -i invatim pe oameni CUM Sa stoarci

mnrsa aceasta (a poamelor (se.) [comp. ]at. mulsa

necuviincioasa.
MURDARISI ( -Lseso)
p4Vain].

hidromer].

MIJRSA2 (pl. -se) sf.

idIIRDART [ngr. p.oupach-

M'URG' (pl. -gut) Sn.

MURSICA (-ic),MURSECA (-ec),

MIIRSACA (-Sc)
vb. tr. 7.k A musca (vorb. de fiarele salbatice) ; a rupe

MURG, 1. adj. Castaniu, rosu-inchis batind In

negru; brun (despre cai si vite).
2. sm. 74 Cal (sau i bou) murg: astearta, .11e,
ts. MDRGA St.

bucati din carnea animalelor vii, a sfIsia cu dintii:

un dine turbat s'a napustit in ourtea popii... murseoind pe

Joian, un taur trumos (rec.) ; 1-a Ina Soorpia de talpa piciorului de 1-a mursicat $1 1.-a runt o bncata (e.-occ.); CO:
eine e mursicat de same se tome si de sopirla [lat. m o r -

lap murga; vach murga: Rage

murga in estate, N'au venit vacile Coate 111 viten iumatate

slcare].

(Goo.), ghiciloare despre clopot".

MURGANA s/.74Nume dat la o vacs murg

MURGI (-pee) = AMITRat.

Benghiu: ill punea nurse

(FIL.) O
Mona' [probabil lat. rn o r s a bucata rupta prin muscatural.

AMMO: in ul zorlior,

o shit de scintel inoununa a sa creasitt (coon.); Duminicil, in

ul serii, nipildeste peste avanguardia vritimasului (sAix.).

sa past' larbil verde so- wish

si sbenghiuri (1.-GH.) ; 151 faces muse sau benghind false

MURUGA.
moRvaA.
MURUI (-um vb. tr. ei A netezi peretii unei

A.

MURGILA, sm. ZS Personificarea crepusculului

case cu huma, cu pamint, etc. Pr. ext. A

(MP.) [m u r gtj.
1VEURGILA'sm. au2k Nume dat unui bou m u r g.

A minji, a mizgali: unit bulguitori... Dean incepatura

unge: colacii se vita in captor, dupe ce se murueso cu munaali Medi din Mina de grin mniatii In api (sEz.) 0 (k)

In basme: se duce, se duce, Dina co date de o Within in oars

Intilni Do

neamulni moldoveneso, ca basne au murnit hirtia (corr.) [srb.

MURGIT sbst. = AMURGIT 2: Clndu-i soles In

Badea din oodru-a teen ((k.-ege.); pe
(viec.), pe Inserate.

mura hums "].

MURUIALA. (p/.-ieu) sf. 0 Faptul de a m ur ui Strat de hums, de pamint, etc. cu care

MURGUI ( -nest) vb. intr. A cirti, a murmurs.

MURGT_TOR sm. dim. rdukci

larba crests Murgusor se 'mbolnilve$te

septa

too..

unghiuri

se netezesc peretii unei case: parintele sedea mat bu-

MURGUT 1. adj. dim. MIIRG' : drAgultt mierlutit,

pas&re

curos afar& decit to cask Matta din casts... nu ss vede atit

de bine muraiala easel (sLv.) II Mold. X Un fe] de terciu

11, aouma Doti cinta elobod toata duct triciti

2. sm. a

facut din fain& de grim, cu care se unge mIlaiul

Cal (sau bou) rnurg.

Inainte de a-1 pune la copt (44z.).

lapa (sail vach.) murga..

MURI (mor) vb. intr. i A Inceta din viata, a nu
x. MERKUR St.

MUSACA. sf. X MIncare gatita din came to-

mai trai, a raposa, a-$1 da sufletul (in opoz. cu

cat& cu patlagele vinete: tit despre Curate de oele sa-

a trai"): de batrinete, de moarte bona; CO: pe oine

natoase, ca...

11 ajuti, Il Impiedici de a se prapadi, $i acela, In

be de recunostinta, cautil sa-tr face rau, sa -ti is
plinea de la gura; 0: data moare omul, se zice de
catre acela care Intreprinde ceva greu, pritnejdios,

MUSAI adv. Trans. Mold. 0 /ten. Neaparat, ne-

gresit, fare doar si poate: era nevoiti bids mama sa ne

tacit 0. cite un gurnb, doua Drill cap (COG.) [1111g.

bolnaveste mut, nu moare, cowl e mai tare decit fierul,

coloare cenusie-albastrie, cu corpul aproape cilindric, cu capul globulos,

despartit de torace printr'o

nu moare de on -ce boala; (g): 4i a Invia de bum-

0 2 A fi gata sa se prapadeasca,

sa se istoveasca, a nu mai putea rabda:

taietura. adinca; are doi ochi

de foam,

de seta, de trig, de trice, de net A iubi la nebunie,

a se praplidi de dragoste: moare dupli ea 0. de

marl si douti antene deasupra capului (Musca domestica) ([] 3276); afarit de

a fi uitat: festal bune nu mor niciodati Qe A se

istovi, a se stinge: oohil unchiasnlui... Mari oa o can-

de musca-de-cash", Roma-

rte, a se prapadi de ris, a ride foarte mult de ceva

sau de cineva C) A Inceta de a fi, a se pierde,

specia cunoscuta sub numele

nul deosebeste Inca o multime de alto speed, precum:

dela oe moare woos.); dirbunii mnreau, invalulti in mopeMut strivedu al tole) dintlin cenusi (D.-ZAMF.); Poen' e 'nvelit

awscA-MARE sau --ALBABTRA

sau ,2,-DE-eARNE, cu abdo-

De Tatra, Iar Delta's-an nitwit (Cosa.) [lat. vulg. 'm o -

rlre = clas. moriri].

moRrocA.

MURITOR, -TOARE 1. adj. verb. rdurti. Care

poate sau trebue sii moara PIP NRrtIRRITOR 1

Care e aproape sa moare, care moare: e

foams.

Z. sm. f. Barbat, femeie: a un

de

!erica.

KIIRITQRII p1. m. Neamul omenesc.

*MURMI.JI (-nese vb. tr. A murmura, a mormai,

a $opti [mormai+ murmurs].

"MURMUITOR adj. verb. murtmul. Care murmueste, care scoate un murmur.

*MURMUR (p/. -re) sn., d MORMITRA (pl.-re) sf.

Fig. 3276. Musa.

menu] de un albastru stralucitor (Calliphora vomitoria) 3277) ; IdVSCIA-VVRDE,

.v -DE-GlINQIII Salt ..,-DE-114.matt (Lucilia caesar); mps-

"MURIBUND adj. 0 sm. f. Care trage sa moaril

[lat.].

MURISCA. =

111 1.1 -

S zaj ].
MUSCA. (p1. musts) sf. O 4 insect& diptera, de

unde poate sa-si piarda viata; 0: de cite on se

de Fir INVIA 2

mamma..., Wei nu se pomeneste (ALEce.) Etc.].

MUSAFIR pp- MOSAFIR.

nu-I Iasi sil moare, an to lase s8 trAesti, faci cuiva un bine,

cA-DE-virganil = viERmANAR;
ratiscA -DE- CIRRSE ( Trypeta

cerasi); mr)scA-cuuLui sau

etamiscA (Hippobosca
equina) (ta 3278), etc.; pv-

Fg

COLUMBACA; mustele bidie sau

sbIrnale ((9, : cind ar face Fig.3277.Muscii-de-carne.

moare, ar ti si sub
coeds oaluini sau nu Coate mustete fac m1ere, nu poate fi
Coate mustele

munca tuturora rodnicti si folositoare; mai mull,.

810

www.dacoromanica.ro

mute prinzl en o lingua de miere dash an o butte de otet

MUSCEL, MII$CISL (p1.-ele)

sn. La Munte M US_

sau mai multe mute cad In miere deelt In otet (MAR.), CU

vorbe dulci $i cu blindete, mai multi prieteni Capeti declt cu vorbe aspre; an mina Inehisa, mute nu

de inaltime mijlocie, care e o continuare a unui

IVI Li
taut. de munti Inalti: o luam sore rasirlt, De arid de MU

tori rSi, ajunge de ()card sau In situatiuni nepla-

*MUSCHTA. (p1.-te) sf. W Arm& de foc portativ11, lunga de aproape 1 m., 20 $1 foarte grea,
intrebuintat5. Inainte de inventarea pu,tii, careia
i se dedea foc cu un fitil aprins [fr. in o u su e t].

pop prinde, trebue sa muncesti, sa te ostene5ti, data

vrei sa izbute5ti; tine se la dupe , 11 duce la hangar,
tine se is dupe prosti, dupe nebuni, dupa povatuicute ; a H an musca pe elieln18, a se simti vinovat ; nine
se *tie on muses pe elleiula se apara, cel ce se simte vinovat se WI singur de gol; nentru o
lei na palme, se

zice despre omul lute, minios, Indaratnic; a lua

eniva musca de 1a nag, a-1 Infrunta;

a-1 vent muses la nag, a se supara;

a se vita la altii ca la niete mnate, a-i

privi cu dispret; se sperie de toate

mustele, se specie de cel mai mic

lucru, de toate nimicurile; a se

aduna ca mustele la miere, a se

Fig. 3278.
Musca-calului.

tutindeni; II sale ca muses 'n lapte, se zice despre

un om negru la rata $i la pitr, care se Imbrac5.

In haine prea deschise; de clad Berle mnsca pe perete,

foarte de mult (locutiune Intrebuintata dose

blurt o = Bump [lat.

musca].
MUSC4L1 sm. 0

pp.,
L.

cal, vorbeste en
apol

desprinde biutn-

tut (CAR.) 0

agg

Fig. 3279. Muscal.

gine erau cei

mai multi Ru51) El 3279) 0 Birja, trasura eleganta condush de un muscal [rus. m o s k al I].
1VIUSCAL8 (pi. -le) sn. j Naiu [tc. misk a 11.
MUSCALAGIU sm. J Lfiutar care chit& din

muscal, naingiu [tc. miskalk y].

MUSCALSC adj.
De Musca 1, moscovit, ruses': emu a marturisit In grain
Spin

scaiete

(ISP.).

'MUSCULAR adj. 0 Pri-frg. 3282. Muschetar.

vitor la muschi; torte -kt. aceea

de atlet (VLAH.) [fr.].

MUSCULTTA (pl. -te) sf.

jarul, un Mus-

mvscA. Musca mare: o mare multime de mune', de trintorl, de viespi

voinie, ou o

unlimoment, bir-

Birjar (la ori-

*MUSCHETARTE sf. drDescarc5tur5 a mai molter

muschete sau a mai multor
pusti deodatA [fr.].
MUSCOIU sm. 4 augm.

care se na5te din contractiunea muschilor [fr.].

Totalitatea Si
"MUSCULATURA (p1.-ri) sf.
dispozitia mu5chilor corpului omenesc: Pravdt era

Moscovit, lies:
muteriul,

*MTJSCHETAR sm. X
Soldat Inarmat cu o muscheta (In Franta) ( 3282) If
0 S `Pinar nobil care servea
In cavalerie la una din tale
doua companii ale casei regale
albl
(In Franta), numite
$i 11 negri, dupit
coloarea tailor for [fr.].

placere; tee lovi ca musca 'n lento,

on In basme) 4 Al-

il

sau cennsii

stringe in mare numar si cu

se zice despre cuvinte nepotrivite; nu to bilge ea musca 'n lapte,

nu te vIrl, nu te amesteca pre-

tnrme, paste museele (vunt); brlele de museele se starean Intie lumina lesioasa (DLVR.).

Plr voLvmA .

-.. (GRID.)

muscALg zE adv. Ca Muse alii, ruse5te:

Veda ride si da portmell... as -1 tuna

(CAR.).

MUSCA TME sf. col. mUScAL. Toti Muscalii,

multimea Ru5ilor; eu m'am dat afund ulna s'a dat

4 dim. MITScA.

*MUSCUL9S adj. 6) Care areimu5chi puternici sau numero5i [fr.].

Nume dat uneioi sau capre
MUSCURA sf.
cu botul alb /mpestritat cu pete negre.
MUSC1,JTA (1.-te) sf. 4 dim. mVscA.
Tulpan, tesatura de
MUSELTNA (p1.-ne) sf.
bumbac, de lira sau de matase foarte subtire 5i
strAvazatoare: sub talinta de
(S.-ALD.)

i se ghleea stunt !rumen

[fr. ].

MUSICHIE St J

MUZiCA [ngr. ILOUGLX411.

MUST (p1.-turi) sn. 0 0 Zeama, proaspAta ji

dulce, stoarsa din struguri, care n'a Inceput Inca

sA fermenteze: Mustul spumes& 'n Wei* PUn de dull,

Ca 0 11101:114 (D.-ZAMF.) 0 Zeama stoars5. din alte poame :

de mere, de pare; obipul ei era ea ...nil de boat' (DLVR.) 1

0 Zeama, sue in genere: pnind-o Israel la too, o lash

as se triad Dina ce era on ..n1 IntrInsa (1SP.1 .11

omatulni, zllpezii. umezeala pamIntului dupli topirea

Musca 1, Moscovit,

zapezii: mirosean florile de -abia nasoute din ...n1 omatulni

(SAD.) ; clad nu as poate semana Nona de toamna... se twat.
semlina... In ~u1 omatulni (Ion.); logotatni pusese ovasul
In ,.,u1 zilpezil (S. -ALD.) [lat. m u s t u m].

MUSC4R sm. 0 .0r. Insect& lungAreata Si moale,

must at 11, a zlmbi: batrInni atoica mustacea, pe and

din Cara

(DLVR.).

MUSCAN sm. Trans.

Rus: Bate vintul poste pale, Tree volnicil la Male, La bitaia Turenini, In Cara ,..111t11 os.-eas.).
3.00 0

cu aripile negre Si acoperite cu per!, cu gitul row

avInd o pate neagra la mijloc; se hraneste cu musculite (Telephorus fuscus) ( 3280) o 3t PasaricA de 15 cm., de coloare cenu-

0 MUSTACT (-Mem) vb. intr. A ride pe sub

oellalti se foiau Intro ei, neindriznind ei ride (0.-ZAMF.).

MUSTACIOARA (pl.-re) sf. fig dim. BrusTaTA:

mustacioara abia milea, de pared era o umbra De buza In!
(ISP.).

MUSTACIQS adj. p Cu mustati marl

dese: un arnant
C11111110

Iii

intra pi tntinse stipinulul sin un lung

(NEOR.).

MUSTAR gin. VI Cel ce face sau vinde m u s t.

MUSTARE*TA (p1. -eta) sf. 0 Sue, seva, raizLichidul care
ga de mesteacan (primAvara)

se scurge din hangar sub podelele grajdului Si

care se Intrebuinteazo. la Ingrasatul pamintului

Zeama, sue In genere: dupe Rnsalli Intel 'meta-

reata din Dna Ina batrIna In carnea oil (MAR.) [bat. 111 u -

starIcia< musturn].
1 Locul unde se face sau se
Fig. 3280. Muscar.

MUSTARTE sf.
vinde m u s t.

Fig. 328r. Muscari.

5ie, care se hane5te cu insecte pe care le prinde cu

multa u5urinta, urmarindu-le In sbor; numitti $i

(Muscicapa griseola)
.0-eenueiu; ~-gulerat;
(E 3281) [ musca].
MUS CARTE, MUSCARIME sf. 4 col. MVSCA. Mul-

time de mu5t.e.

MUST.O.TA (p1.-tall), Mold. MUSTEATA (p1.-01,

-ate) sf. 0 ii;) 135.rul ce creste deasupra buzei supe-

rioare: pared-i e necas maim ca n'are gi el o lead de mn-

8-1 create mustata; 12-51 rade mnstatile; F

a-1 ride, a-1 Elmb1 mnstata. a fi multaimit, vesel; a ride,
Stag+ (VLAH.) ;

a stImbi pe sub

a ride, a zimbi pe ascuns, frail a

lAsa sii se vad5.; a trage la , a bea stra.5nie, a trage

811

www.dacoromanica.ro

infuziune; numita hi romonita", matricea", etc.

3285): adormi de yea
(Matricaria chamomilla)

M US_ la masen ; mustatile II mita a calk, 1-au crescut mustatile

r, ye oala, 1-s mustatile ?acute pe oalA, place sh traga la
M
masea 11 2 pl. Fire lungi de par prin prejurul gurii

cu no sorts blind pe chipul ei alb

sau botului la unele animale: se credo od daci se tale

ca floarea de mneetel

p1. 4 Antenele incectelor p1. 4

Tepii, tepusele spicului de grlu sau altor plante
lat. vul g. *m ust acea< gr. liOctc4].

dialectul
arom.].
MITSCA. (muse) vb. tr.

Ali lnfige dintii, ciocul, etc.

In ceva, a apuca $i a rupe cu
dintii: ctteodata ma muecam de

MUSTEATA wr MUSTATA.

MUSTECIOS adj. Mold. Mustacios.

MUSTI pe- MIISTIII.

MUSTOS adj. Plin de must, de sue, zemos:

[lat. 'mustosus

mind, ca ad ma Incredintez decd

triteSC (DLVR.)

(ION.)

mustum].

chi; (F) : a -si

pentru fintinile apei ce au luat slugile lui Avimeleh (elm.);

Domnul se mint fraud ti mustra... SI-1 ameninta SA-i Due
de vii Chiar In temelii (ALECS..P.) t A ocari, a Injura : clod Oda tacinnile... mama 11 mustra acolo in vatra
focului (cao.) ; cola ce
va scam numai cindu-ei va
da seama cum cuvintele ce an zis, de I-au mustrat, slot ads-

[lat. monstrare].

MVSTRA, MVSTRA (p1.-re) sf., Mold.Trans. XV-

odata Imparatul a mere la imujtra cn catanele Pe

rilitar: a lost un soldat care

VreM13 11111a (R.-COD.) 212 Trecere in revista,
2

care laF : a-si

miinile de ciutili,

de necaz); : a-ei

limbs, bu-

rig. 3285. Munel.

Sale, a se opri In momentul de a vorbi despre un

lucru pe care nu trebue sa-1 spuna sau a se cai de

a fi vorbit A pica, a supara cu vorba, a

critica [tmuOca< lat. *muccIcare].

MUSCAT 4. adj. p. MU-

SCA.

STR17, DITJURII sn. X i Exercitiu militar: aria !au el

soldatii mustra cea obioinnitft (c..pAo.); de-o parte de estate
bateau dobele sit se stringa ostaeii la mustru (sa.); bietu
Stefan -Voda I nnde-fad and vada Rand mnetru ei ad as bncure 1
oimp (RV.)
Meuse mustra

(a) : clinele
:
CLINE

degetele, a-i parea rau, a se

MUSTR1). (-tru) vb. tr. C) A dojeni, a face ob-

(ALECS,) ;

tit nu muedl Pr'

servatiuni aspre euiva: ei mustra Avraam pre Avimeleh

vtirate (sgv.-to.)

[dim.

vInt pastrat In

(GOR.)

poems mustZasti... cuprinde to sine prea multi apa

(DLVR.)

din mu $ a t frumos", cu-

can se dries mltelor mustetele, apoi nu mai prind eoareci

:1,erviciu

inspectie [1)01. mu s z tr a; ung. mustr a].

MUSTRARE sf. Faptul de a mustr a, ob-

musmuL-DR4-

2. sbst.

mixt, doua genuri de plante,

cu tulpina acoperita cu peri
scurti $i Cu altii mai lungi
$i rigizi; face flori liliachii, al-

bastre, trandafirii sau albe,

dispuse In capitule marl
(Knautia arvensis; Scabiosa

columbaria) (03286 2 BMCATIIL-BROMELOR

IAREA-

servatiune aspra faeuta cuiva, dojana Remuscare (mai adesea de ouget): mai multi am

BROA$TELOR.

MUSTRATOR adj. verb. $i sm. musTiLst. I Care

mustra, dojenitor: and simteam cuprins de-un fel de rneine laid ou yrivirile lui mustrdtoare 9 (ON.) 2 t Care ocaraste, care injure: cola ce va sudui pre omul eel domnese... nefiind In slujba Domnului, acela nu se va pedepsi

Planta, originara din Africa

Fig. 3286.
australa, cu tulpina scurta,
carnoasa $i solzoasa. frun- Mwatu 1-d racului.
ze catifelate $i paroase, cu miros tare si aroma-

simtit in cugetal men de oft or) -olnd (cgc.).

ca un mustratoriu de domnie (puv..me.).

MUSTRULUT, Mold. MII$TRITLIII (-uesc vb. tr.

F1

se face: It mustrulnia ei-i yovatuia sa fie mai en rabdare

(ISP.) ; : am sit va mnstruluesc, de au si rid& si chill de
voi

(CRO.)

[ung. mustralni].

MUSTUI (-nese), MIISTT (-tesc) vb. tr. AframInta

strugurii Cu mustuitorul: sit Ml strugnril si... cnratind
broboanele vole putrede... musteete -1 de-1 IA must

fm u s t].

MUSTUIALA (pl.-ieli),

MUSTEALA

(p/.-ell), NIIISTIIITIMA (0.-turi) sf. Stru-

In mici umbele de cite 5 10 flori; numita $i

odoratissimum) [germ.

MUSCATVR adj. verb. hruscA. 0 Care mused

(1.-G11.)

F A invata, a instrui, a [alga cum $i ce trebue

tic; face flori mici, albe, trandafirii sau rosii, dispuse

Mus(Pelargonium
Mus
kat (kraut)].

D4 A invata mustra, exercitiul: ispravnicii...

ne dan ye mina ofiterilor mused' de ne mustraluia

'MUSCAT= sin.. muscaTA

pl.-te) sf MUSCATEL sm. 4'

(GAST.)

O (P intepa'tor, piscator, care vatama din punctul

de vedere moral: satiric: vorbs muSeAtoare

MUSCATVRA (p1.-ri) sf.

FaP-

tul de a musca Rana facuta

mu$clind:

dine, de gape (0
Vatamareadusaprin calomnie, prin Mrf elmi.

de

SCEL Pr

r-----

miTSML.

O MUSCHLA PP' MIISTEA2.

MUSCHIOS, adj. 15;,) Musculos: ad-

gurii stor$i sau framintati cu mustuitorul [m u s t (u) i].

mit 151 ontundd trupurile muechioase in rdcoarea

vie a rtulni

MUSTUITC)R (p'.-toare) sn. Lineal -

(RO.)

[mu$chiu2].

II

ta (un bat cu citeva cioturi scu'te la

un capat cu care se framInta sau se
sdrobesc strugurii

MUSTUITVRA

3283) [m u s t u i].

en. MIISTUIALA.

t MUS1JL (p1.-)urt) sn.

mosul].

Muselina [tc.

*IVIUSULMAN 1. adj. Ea Privitor la

mahomedani, ce tine de mahomedani: Fig. 3383.
Mus uitor.

religiunea

2. sm. Mahomedan [fr.].

pl.-male

sf.
3284) : ammo
neagra 61 unsA... stralucea oa o
In lumina asfintitului (DR.); q) F a
IVILTSAM4

Pinza ceruita.
lace

Fig. 3287. Parte din muchii omului:

r. Trapezul. 2. Marele dorsal.-3. Deltoidul. 4. 6. Biceps 5. Marele pectoral. 7. Ligamentul carpului. 8. 9. Radiali. xo. Extensorul comun al degetelor. ix. Triceps. I2. Muchil nuinii.

a se ascunde o gresalft

sau o fapta neiertata de catre cei ce ar trebui s'o pedepseasca, a musamaliza, a

Fig. 3284. Muama.

cocolosi [tc. m u ,am ma].
MUANIALIZA ( -Izez) vb. tr. F A face mu $ a m a, a cocolosi

MUSATL, afirsEm sm.

Planta, lcu flori

albe Imprejur $i la mijloc galbene, cu miros placut,

care $e Intrebuinteaza In medicine sub forma de

Fig. 3288.

Murhiu-depamint.

MU$CETIOS, adj.. Acoperit cu mus chi u2.

MVSCHIUL sm. p Organ carnos, fibros, la
om $i la animale, care, prin contractiunile lui,
produce mi$carile corpului (

812

www.dacoromanica.ro

3287) 91 X Par-

tea interioarl a spinarii boului, vacii, porcului,

etc. intre rinichi $i coaste, cea mai bunk came
pentru fripturi: de vaa, de Doro; ademenit de un la
frigate ce 1-am oferit, s'a Invoit BA doarmd la mine

muscil1us.

aorta (ON.) Pat.

IVITJ*CHIU2 (731.-turl

sn. y

formate In faina, se fat sinapisme; AM DE-CIMP M US_

sun sALBAT1c, numit ai hrenoasa" sau rapitasalbatica" (Sinapis arvensis) (..] 3293) 0 Ma- MUT

Diverse specii

S'`

de plante criptogame, care crest pe pamint sau

pe pietre, cu deosebire la munte, formind covoare
intinse de un verde-inchis sau de un verde-albastruiu:
DE-PADIINT (Polytrichum commune)

\.:71

3288); "."-DE-PIATRA (P. urnigergrn); -- STELAT

(21Inium undulatum) (

3289 ;

a/.

17%,41.

-DE-FLITINA

CALBAZA: alittorli... beau pe

moats si blind ca o cati-

Fig. 3292. Mustar-negru.

Fig. 3293. Mustar-de-eunp.

terie galbuie, putin consistenta, preparata din sernintele de mustarul alb si din otet; e Intrebuin-

tata in alinientatie ca condiment; F a-i vent

0,,,u1 Is ma, a se supara rau. a-i sari tandara [ung.

mustar].

MUTARNITA p1.-to sf. 0 Vasul In care

se tine in u$ t arul pentru masa.
MU$TE.A' sf. Puma, ghiont: ca slt-s1 yea sin-

gele glIgtind

Fig. 3289. Muchiu-stela).

(DLVR.) ; streasina portii, invAlita cu bidni putrezite de stetar, se acoperise cu ", (oom); si piatra prinde

fea verde

co, dacil cede mull Intl un loc (cao.)1 0 AgISCEIII-DE-MINTE,

musehiu cartilaginus, ramilicat, de vre-o 10 cm.

inaltime, de coluare galbuie, cenu$M-verzuie sau
castanie, ce create pe pamint in locurile uscate
din muntii cei mai inalti; In regiunea arctica, unde
aeest mu$chiu create pe mari intinderi. serveste
ea important aliment pentru om $i animale; numit $i muschiu-cret," (Lichen islandicus) (

3290 0

FR/MAMA I

*inusculus< muscus].
1,47.721,COAIE, MU$CQIU
MI.JDEIU
MDJDVII.

POMUnL [lat.

ATIsCQ1D.

MIJETEL sur- DIU$ATgL.

MUIN.A. (-in vb. tr.

$i

intr. A adulmeca, a mi-

ro$i: clnele !neon sli musine millaiul

(SLV.);

trece pe-acolo

un ogar ratacit, zausinind prin desimea cod rului (MERA)[COMP

AMIJ$INA

MUINA (pl. -ne, -ni) sf. aft Musculita, -kIntar

mos.) [pol. m us z yn a].
MU
MP" MOSORQIU.
MUTR SM. X Generalisim (la Turd , pa$& cu
trei tuiuri [to.).
MUIRQIU we- MC4ORQIII...

culita: in mrejile paingulul alto lighioi nu a pot prinde.

fila numai musoulite si... nelntrarmate musite (CANT.)

a cot. Ouale sau larvele mustei, care se depun pe

came sau In ranile vitelor [bg. srb. m us i c a).

vb. intr.

talpa

Si

3294 :custurl aloase, musehea...

tot ce trebue tmui ciubotar (CRC.) [ung.

must a].

MUTERTU, Mold. PCIJSTERVD SM.

flumparator, client: negustoril se 'n-

tind si cased In Maul pavaliilor filrit

musteril (VLAH.): (11301 in Razboieni, apoi pe

Is mitoace... aveal musterel, de on eras

bucuros

(CRC.) (tc.multeri.

j
Fig. 3294.
Mu;.tea.

MUTITJC p/.-ueurl sn. j Capatliul flautului sau altui instrument muzical, pe unde se sun.
3295 110 Imameaua ciubucului 3
Zabala [rus. m us t u
< germ.
I

M ndstuck

MUUNom..., MUSURQiu... er
MUT 1. adj.
Care nu poate

MO$ORQDJ...

vorbi (din cauLa unui defect fizic

dna ce e A, apol e si eletil. (PANN);

ea
un vette a Care, intr'un moment

Fig. 3295.
Mutiuc.

dat, nu poate vorbi, dinteo pricina

oare-care: a amines de 'maim& s Care nu se
manifest& prin strighte, prin vorbe: o durere A
a/ Care nu se pronunta: litera A.
2. Sin., MITA pl.-te sf.

Acela, aceea care nu

puate vorbi: ofi to duel) undo a duo "...ill laps, Pr rApA I

F Prost

proasta , nating a) lat. m u t u Si.

MUTA mut I. vb. tr. I A schimba: 1-an mutat

numele, zicIndu-i Dachia

(CANT.);

daa vt.zu cam Incotro merge

treaba, isl cam muta glndul si plea in ale sale

(ISP.)

a A duce, a transporta, a a$eza intealt loc, a

schimba dintr'un loc Intr'altul: scaunele, masa;

A adulineca, a mirosi; a atinge numai deasupra cu ri-

fAlcile (din loc

tul (vorb. de porci : poroul...

merges In urma tut grohAlnd si

musluind pe los (ego.); musluia
Pe sub garduri (SAD.) [comp.

; cor

capitals Orli

3 A permuta

din lion , a lua viata: domnird in pace si In

liniets pia ce, vrind Dumnezeu, 1-a mutat din lumea aceasta
(ISP.).

2. vb. refl.

A se schimba: mutindu -se sieve

A se aseza Cu locuinta
in alt.& parte (In alta cosh, In alt ora$, etc.) 11 3

AMIISLITI, MII$IN.C.

IVII.TMTJLA sr MO$M041-

4s

LA .

1VEUVTA.R sbst. * 0 Diverse specii de plante er-

dusmanului

Dil"ITA pt. -se) s f. * ' # Tintar O Mus-

(-uesc

tc.

mupLui

sub musteaua

rn u t e puinn"
MUTE42, muscHEA sf. rr Unealta a cizinarului en care se bate
IJIP.1

Fig. 329o.
Muchiu-de-munte.

in o

mi I;

in v (CANT.)

din fume . a inuri [lat. in u tare].

MUTALATJ sm. F Prost, nating: celalalt era
mai abt.tut on leuca, cum se zice (CAT.) m U t].
MUTAT 1. adj. p. MUTA.
2. pl.-aturt) sn. Faptul de a se muta: doul mr1

,(2 I

bacee, acoperite cu peri aspri, cu Hui galbene, din ale r-4

caror seminte se prepara

mai

mustarul intrebuintat in :s.kcZ --o.,bueatarie $i In medicinh:

"0:11.-ALB (Sinapis alba)' Fig. 3291. Mustar-alb.
3291 , din care se face

patadese mat ritu ca focal (BAS.).

niu$tarul Intrebuintat la bucate.,.1m-naRD ( Sinapis nigra) ( . 3292 , din sernintele rhruia. trans-

MUTATO.A.RE sf. *
Planta agatatoare,
veninoasa, cu radhcina groasa. $i dirnoasa, cu flori
albe-galbui. earn produce niste boabe rush; create
pe gardurile viilur $i ale grhdinilor, prin tufi$uri,
etc. ( Bryonia dioica)
3296 : de serve e bine et. a-

813

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TABELA XL.

INSTRUMENTE MUZICALE

EXPLICATIUNI LA TABELELE XXXIX, XL:

r. Flaut.
2. Flageolet.
3. Clarinets.
4. Fagot.
5. Oboiu.
6. Fluier.
7. Buciume.
8. Caval.
9. Fluiere (tignale).

ra Naiu.
ri. Armonica de gura.
12. Ocarina.
13. Corn de vinatoare.
14. Corn de armunie.
rj Goarn a.
16. Trompettt (trunbita).

17. Trompeta de armonie.

18. Cornet cu piston.

19. Trombon cu culistt.
23. Saxofon.
21. Sarusofon.
22. Trombon cu piston.

36. Banjo.
37. Rcbec.

23. Oficleid.
24. Bariton.
25. Saxhorn (bas).
26. Helicon.
27. Lira.
28. Psalterion.

41. Violoncel
42. Contrabas.

38. Vida.
39. Vioara.
40. Viola di gamba.

43 Toba mica.
44. Darabana.
45. Toba mare.

46. Cimbale (tipsii, tal-

29. Harps.
30. Titers (timbal).

gere).

47. Timpan.
48. Dairea.
49. Diapazon.
5o PaN ilion chinez.
5r. Gong.
52. Castaniete.

31. Cobzli.

32. Teorba.
33. Ghitartt.
34. Mandoline.
35. Balalaica.

815

www.dacoromanica.ro

53. Metronom.
54. Dring.
55. Trianglu.
56. Xilofon.
57. Concertina.
58. Acordeon (armonica).

59. Flaneta.
62. Ariston.
6r. Armoniu.
62. Fonograf.
63. Gramofon.
64. Jazz-band.
65. Piano.
66 Planing.
67. Orga.
68. Celesta.
69. Cimpoiu.

NA

MUZ

MUTUTUIAT adj. Ban. Tuguiat: criciula

fnmi Cu Frunze Sall en rAdAcinit uscatA de .0 IVOR.) 2

ImpARATEasA 5 18 Trans. 4, ), Stine [ni u t a .

[mututuiu

Y.

MUTEFERICAsm. Galaret ce Insotea clinical%

pe Sultan In calatorie [tc. .

MUTUTUTU (p1.-eie) sn. Ban. Virf tuguiat

(la o gramada, la o capita, etc.) im o t .

M13ZA /pi .-ze sf.

Z4I Fie-care din cele noua
zeite, fiice ale lui Jupiter $i ale Mnernosinei, care
prezidau artele liberale $i aveau ca sef pe Apullon.
Ele se ninneau: Calliope, Clio, Erato, Euterpe,
Melpomena. Polimnia, Terpsichora, Thalia, Ura-

MUTLCA, tiirrRcA

pl. -ci sf. Mold.

Piulita $urubului pol. m u t erk a
germ. M u tter.

311UTTE

nia

adv. Ca un

vorbite: cola ce-si va ride de

altul, aratInd .0, sesta se va
rat... en cuvIntul tpav:ma.t.
*MUTIL.A. -ilez tb.

F .09 Favoritii, iubitii muzelor, poetii 11 0 .d2

Inspiratiunea poetics ,e" Geniul fie-carat poet,

caracterul poeziei fie-carui poet 1 0 pl. ArP Poezia,
literature: a cultiva muzele lat. m u s a].

m u t, pe tacute, pe nepedepsi ca si and 1-ar 11 Inlu-

...A

*MUZU

Fig. 3296. Mutatoare.

tr. A ciunti, a ciumpavi, a

taia un membru al corpului; a schilodi, a sluti

(pl. -zee) sn. OP

A Cladire in care sint a-

dunate opere de pictura, de sculpture, obiecte antice sau acelea care intereseaza stiintele, artele,
etc.

3297 :

de pleturk de antichititti, de arts natio-

[fr.].

*MUTISM

sbst.

Incapatinath fr..

Mutenie, mutie 1

Tacere

MiTTRA pi.-re sf.

F Obraz; infatt$are:
ochil foarte deschisi si... sprIncenele ridicate... ti fac o
de papusli speriatti (ert.-vm.); Tineuta antra In fug/1. rIzInd ed
se topeascA de mutra lui Scatin (D. ZAMF.) ; nu e de mutra

tut, nu e facut pentru dinsul, e mai pre sus decit

ceea ce i s'ar cuveni
Indrazneala: mai ai
=

sA vorbesti P 8 iron. Personaj 4 p1. Grimase,

strlmbaturi; mofturi, nazuri: vAzu pe un bAtrIn mn-

calit silindu-se a bile, mutre evlavloase, pentru a impure

treclitorilor (EM)N

; a face mutre, a face inofturi [ngr.

1.1.reyrpo. .

*MUTUAL adj. Reciproc, de la unul la altul:

(I.-Gm.)

Fig. 3297. Muzeu.

*MUTUALITATE sf. Starea celor mutuale, reciprocitate [fr.].

nalti, de istorie naturals, geologic, etc.

de clod a Mat pe .0 al el, pared ea mai prostit

netele In chip meludios, intr'un mod placut auzului r C) Ori-ce opera care este un prudus al
acestei arte 3 Cintarea unei bucatt de muzica
cu vocea sau ru instrumentele11 C) Companie de

vedea mintuirea muncitorilor numai in ajutorul for

[fr.].

saeum .

[mu t.
MITTNIE
reei

(GAS.)

sf.
Starea celui ni u t, mutie
Tacere: si Mate, In mutenia odAilor, erau triste II

(VLAH.).

MUTT ( -tese 1, vb. tr. A face mut: slut vinturi

role care deu pests om si pot sii-1 muteaseA si sA-1 ologeaseft
IVOR.).

2.

vb. intr. A deveni mut; a amuti [lat. vulg.

*mutire

MUTIE sf.

clas. mutescere].
mIrTF.srE [m u t].

MUTUNACHE, murrNAciii sin.

(Portret

In rniniaturd: douA ealIfuri de imamele cu mutunachi...

climbs on fluturi de 0011110 (ALECS.) er 2 F `Pinar, scli-

visit $i ridicol, coconas, tafandache, fante: pared esti

nn mutunachi ALECS.) [ngr. .

*MUZICA. (pl. -ci sf.

MUTULTCA sm. F Prost, mating, mutalau

[fr. < lat. mil

Arta de a combina su-

muzicanti cart obicmuesc sd cinte Impreuna.: muzica

regimentului [lat.].

MUZICAL adj. j Privitor la muzica: comDozitie d; instrument .0 pr TAB. XXXIX, XL)

SeratA a, serath in care se face muzica [fr.].
*MUZIC4NT 8711., muzicANTA p1.-te sf. ' Persoanh care $tie muzica 0 Acela, aceea care axeI

cuts sau compune bucali de muzica: Watt bite

unire, de ritinineau morti eel mai buni muzicanti din lume

(ISP.) ; Sed jos, cintind dm berm.. bande de femei muzicanre
forme rgerm.1.
es- CAMERTQN.
MTJZICUTA (p1.-te sf.

DIN

816

www.dacoromanica.ro

OLTO)IIUL TIPARIT is 1700.

C.

141

i1/41A

Sec XV

Sec XVII

Sec XVI

Sec XVIII

Sec XVI

11
Sec
,

I-1

Sec XVII
NUN 1 1

N sin.
A paisprezecea litera a alflbetuliii, a
un.prezecea din seria consonantelor; se numea in
alfabetul cirilie . nag" - N., abreN iatfune pentru ..nord"; N. B., presturtare pentru ..nota bene"
inserrineaza-ti bine, tine mince .
I

N'

tirane barber!

o multime de streini (ISP.) ; nAboese stielnii peste tine au marturtle for ale bune si trnmoase (JIP.) 11 a 1) 0 i U .

NABOIU pl. -sate sn. Ftevarsare de ape, po-

top : toll de nAbolul potopului celui mare an petit (n..coar.);

(BOL );

lath. tine! loveste, sinul,

scumpului niciodata Si. nu-i zici
1

clit-ml!" ci totdeauna na!" (Point. Adesea urinat de

pron. ti sau vd.: Vizirul it zise: ...Na-tt i pe toti, pin' la

unul sl du-te on Dumnezeu (PANN); scoate cele douA carboave,

zicind: ...na-vA! Dumnezeu mi-a dat, eu dau si Dumnezeu

iar mi-a da (CRG.); zicindu-ne: ...na-vii maria noastrA. dar
platiti--ne-o seump HIP.); na-ti-o trtnta, cA ti am dres-o
PP'

van, a MIMI: de ettiva ani an nAboit in orasele noastre

Nu.

NA 4. adv. gi inlet j.

FRYNT s

insote9te gestul loviturii. bataii:

prinde cncosul $1-1 cla o Wale bunk, zicind: na! ori to ouA,
on du-te de is casa mea (Can.) 17 s Exprinia iiimirea,
surpriza, ciuda: na! cA mi s'a sons luleaua (ALECS );
na! cA !kW pacostea si fratine men! (can.).

2. Substantival: cleat doi ,.1i-olu da", mat bine un

Sec. XIX

IAIIANEASCA

nAbolul de barbari ce a tot niivillit paste dinsul in cursul

bg. srb. Il a h o j].

NABONIC p1. -ice en. Ban. Main (in forma de
sable de leinn) cu care se bate cinepa mac.).
veacurilor (ISP.)

NOUS_
NACAFA

pp- TNNAsus...
(pl. -Pale , NAFACti Sf.

# Ceea ce i se

da cuiva pentru a avea cu ce trai, subsistenta

(numai sub forma primitive nalaca) 2 F Cerinta, pretentie; nevoie; belea, pacoste (wos.) nu-

mai sub forma nacata): popia are multe nAcAfale, e greu

de purtat (cum) s Soarta (numai sub forma nacafa : filosof, asta era nacafaua meta, nu negustor (CAR.)

tc. n a f ak subsistenta."; comp. srb. n a

f aka ..soarta"].
NACAJI...

NECAJI...

NACAZ ow- NEC/la .

I NACEALNIC sm. Superior: Btrzov era politaiu

OM!" (PANN) [hg.].

*NABAB sm.
Print al Indic' musulinane
O F um foarte bogat fr. .

(L-GH.)

NABADAIE, NABADAICA sf., mai adesea NANADAL NABADAICI pl. if p Epilepsie; EF turbare de
minie, furie: tremura, de parcA-1 gases toate nablidaile

tii

(PANN) ; face fel de Tel de giumbusurl si de tAmbAlAuri, bAgind

in nAblidlii pe isnafi si mahalagii (CAR.); s'au s-pAriet de mine
$1-au Raga, parcii 1-an umflat nAbAdaica (ALECS.); iar te-o a-

pucat nablidalcile, vere (ThiftulP iar ti s'o innecat corabilleP

comp. srb. bg. n a p a dan ij tr .,atac" .

NABADAIOS adj. luat $i ca sm. if (p Epileptic; F turbat de minie, furios; scos din fire,

lAtEcs.i

nebun: Decd amIndol shit larAti zAnatic1, nablidaioei, Se

bat apoi ca nebunii 61 trAesc tot miniosi (PANN) ; opintelile lui
cele ntiblidaioase rAmaserti de$arte (ISP.): ce viata putea ea sts

alb& In case acestu1 bAtrin suites st P on_AH.); hatmanul...

incepu sa abiere ca un 22. si inchise use cu repeziciune (FIL.)

nabadaie.

rus.

222

NACELA pl. -le s/.

Co s atirnat de un
a(,ri slat si in care stau aeionau3298

[fr. naeell e.

NACLAD sm. I Trans. Butuc

mare ce se pune pe vatra ca sa lie
focul toata noaptea e.nc.) (PAC.)
p Often. 0 piatia mare
(FR.-coR
sau o ridicatura de zid pe care se
sprit (nest leninele puse pe vatra

0,

[srb. naklada.

NACLAI -Use vb. tr. A uinplea,

a acoperi cu ceva cleios, lipicios,

unsuroS: sndoarea 11 izvora !WI Matta

din erevtet pins 'n tale! (VLAH.) bg.

nakl ej arnfi, rus. nakleitl .

NACLAIT adj. p. NAcLiti. Aco-

Fig. 3298.

Iacela.

BuuvuNra.
NABEDERNITA
NABIRGEAC adj. Prost, nating, bleg: dar ea,

petit, uniplut, imbibat cu ceva cleios, lipicios,

urn $1-1 (a.-noo.) [comp. srb. nabrCko lenes,

trintor"

cleios: rtul, cu apele sale gaibine, curge Pe 0 mated de Bit

feta frumoasit, bogatli si de neam. cum era a to pe cloban,

.

NABOI -once vb. intr. I A se revarsa, a inunda, a potopi: stngele cerbulul a 1nceput a curge snow...
1ndrept1ndu-se $1 nAboind in groapti (can.) 1

1.-A. Candrea.

(E) A pa-

Dielionar eneiclopedic ilustrat.

bale le cAtrAnite... se scurg e d'a-lungul movilitelor 10000 ).

NACLAI9S. NACLEIPS adj. Naclint, lipicios,

nAclelos (woe.) [natlai+cleios.

NACOVALA
NICOVALA.
NACRI ...SW Dam...
NADA sf.

Moineala cu care se atrage un ani-

817

www.dacoromanica.ro

52

NAD-mal pe care vrci sa-1 prinzi: arunc... cite un puma de

fiert

la peste

(BR -VN );

nada 111nd pros mica, instate

NAGgrin
a Lighitit-o on unditO on tot (VLAH.)

2 Mijloc de ademenit, tarmac atragator: Pe clad Rusii eat cu coadit,

Partea Innadita, alaturata, lipita, cusuts la ceva: e bunil plaza lama, dar
Pentru inhni aveam

(ALEC() )1

nada lungit nn (ZNN.); (D: 0.0 MI face 'n prietesug, CA nada e

4
bunil nuntal la plug (PANN)
0 /ten. (Mo.) Loads

sau coo din par strain bg. n a d a .

NADAI -Lase vb. refl.
# A avea nadejde In
cineva, a trage nadejde, a se bizui pe cine \ a

NADUELALA sf. Trans. (Gaw) 0 = zADvF [n aduf

NADU.41LA (1)1.-0eli sf. 0 Sudoare: nAdusala

satiate boala (ZNN.) ; lei &Wu ea socoteala ca pentru aceasta

treaba are BA verse matte nicluseli IISP.) ; a-1 trace naduselile,

a) a asuda mult; b) a munci din greu, a se osteni

paste masura; a-1 trace niteluselile mortis, a trage o

spaima de moarte, a vedea moartea cu ochii, a se

osteni de moarte Mold. Bucov. >v (P Astma, in-

necaciune, naduf 0 Mold. Ban. Trans. 0 Zaduf,

zapusala, caldura innabusitoare: vara, nfaluseli nu

a baga de seams: no om de la ei 11 tot newt cu canal...

sint ca aloe la no', ei cAlduri envioase (M. COST.) ; de va fi

mare... in ziva aeeers are sit Dios's (GRA.) [n adus i].

dar ea nu se nadaia (RET.) ; Neagra In gradinA, vorbesto ungurecite, Nime 'n lame nu se nAditeste (GDR.), ghiciloctie des-

doare. a-i curge sudoarea, a asuda, a transpira.

Trans. A banui, a presupune; a da cu socoteala,

pre ,rIndunic5." vsl. nad6jat i].

NADAJDUI -nest vb. tr. $i intr. (4e refl. A

avea, a trage n a d e j d e, a spera: nine nAdAidueste

la Area mull, pierde sl ce are (ZNN.) ; vela ce va face o gresalA.
nAdAidaindu-se as nu se va carts, ace taste bolaren (Pay.-nia.) ;
zmeul, tot mai nadAjdnindu-se a scApa on viatA (ISP.).

NADEJDE sf.
Asteptarea unei IntImplari
fericite, unei Indreptari a soartei, etc. pe care o
doreste cineva $i se minglie cu gindul ca aceasta
I

a tett, a
a trage
Motu! frigAduegite s1 prostul true )$.;

se va realiza, speranta: a avea

se hrAnl on ~a;
F erase mo ca spinal de barbA, ca baba de dinti, ca
Ilta

prepe-

(sau on areal de coach, nadajdueste In ceva ce nu

se poate realiza; F slab& m1 sint putine sanse de

scapare, de izbInda; on a trliesti, en a si mod (Dui.);

a-$1 lua a (de la ceva , a pierde nadejdea de a izbuti, de a capata ceva O Incredere, bizuinta: pot
sit am 0. in voi? (can.); 151 luase on el pe pindarul Ion In
ouiva, a se bizui pe
care avea
(S. ALB.) ; a se 'Asa In

spusele, pe fagaduinta, etc. cuiva; 101 puss a in

Dumnezeu pap.); IntrInsul punea toatA ra sa pentru site

grate $1 de bittrinete mei ; 0 : In ..a siugli, dal de lundul
pung11

F A da, a lovi en . a lovi din toate pu-

terile: nisi cii se mat migcarit din loc, Hada if lovise on ..

(ISP.)

[vsl. nadetdaj.

NADI N.-

/1INADT.

NADICEANCA, NAITIcEANCA, NADI$AfICA (p1.

-once) sf. Brisca, trasurico. [construita la N e u -

titschein
crime (cu.) ; Inhama bSlannl la nadisand. al purcedea Pe

(no.)]: nadiceanca se opri dinalntea anal

mosil (oft.); vftz vlind In goana mare, pe nodal de aramA,

nadisanca imparatului (FLOR.) ; o naiticeancA hlrbuitit... era
tot ce se vedea lingit gara mica (ORIG.).

*NADIR sbst. * Punctul sferei ceresti opus zenitului [fr.].

NADIANCA we- NADICEANCA.

NADOI:EAN, -ANCA adj. Anadolean, din

Anatolia: cocoa ~; Ana

SS

nita la o gAinit

pnicele eels nadolence si boghete

(VLAH.) ;

(CRO.).

NADPIS sbst. Rezolutie, apostila: ministrul...

le Intoarse jabs en , zicind cA obiceini pSmintului poate

81110 de lege (coca.)

rus.].

NADRAGI sm. pl. I # Pantaloni 0 Pan-

talonii purtati astazi de tarani: cioarecii, $alvarii, poturii, etc. . 3299):

cioarecii, numiti

mo,

NADUI -me 1. vb. intr. A se acoperi de su-

2. Mold. Trans. vb. tr. A innabu$i: ouconii micsori,

eindu-1 nitdusese In asternut mnierile celea ce-1 spine&
(Pay..).0.); comp. DiNADUSf [n a d u h].

NADUIT adj. p. Mous/. 0 Asudat c.) Mold.

Trans. Innabusit.

NAEM...

!amt..

NAFAC4 es- NACAFA.

N.AFABA

NAPO/LA.

t NAFEA

sf. Blana de la pintecele vulpii:

0.-GH.) [te. n a f 6].

Duna... o giubea aoloasA, ImblAnita cu

NAFORA ear NAFuRA.

NAFRAMA OnS- MARAMA.

NAFRAMTTA (p1.-te sf. dim. NAFRAMA.
speNAFT, NEFT SbSt.
I Catran C) Unt de

cie de catran lichid, usor, alb- galbuiu, transparent,

foarte inflarnabil $i cu un miros patrunzator; se

obtine prin distilarea petrolului [W.].

NAFTALINA sl. SZ Carbura de hidrogen solids,

de coloare alba stralucitoare, cu miros patrunzator,
care se extrage mai ales din gudronul de carbuni de

piatra: casele rentlerilor 41-au inchis obloanele 41 dorm In

plait la toamnA

(VLAH.)

[fr.].

'NAFTOL sbst. F Un fel de fermi solid, derivat

din naftalina, Intrebuintat ca antiseptic [fr.].
NAFURA, NAFORA, AN4FIIRA, AN4FortA s/. cnif
Plinea binecuvintata care se Imparte In biserica

dupe sfir$itul liturghiei: *caracole care minIncit nafnril

din ziva de Patti se face liliac (SEZ.) ; pretense (Maul Dotir
in cubit de pile:ore si talgerul de acacia In disc de parale
;lima
(ALECS.) ;
drumul easel, mestecind analora sfintitO (DLVa) ; y

made.

paranade , banul eel din

urriia: bus paraua de naluat

a vAdnvei sibucatioa de pline

din gars orfanului

[vsl.

IVLAH.)

(a) nafora <

gr.-biz. avrripii].

NAGARA w NEAGA-

REA.

NAGARA sf. *
Planta ierboasa, cu
frunzele filiforme, rigide $i rasucite, cu puf

In yid; creste prin flnetele nisipoase $i pe

se fac din postav alb

(pike.); 01-au sumes si s'au dna ea s'o

(ISP.1 [ung. nadrag].

scoatil din noroiu

dealurile calcaroase ; numita. $i pains" sau

bracat cu nadrag i; taranoiu, o-

pillata) (_ 3300) 1

panusita" (Stipa ca-

NADRAGILA sm. iron. Orn lin-

pinear.
NADRA GTILA sf. Trans.

NAGrr, NAGAT sm. 3r Pasare de marimea unui

mA-

porumbel, cu capul negru, aripele verzi, negre la

capat, cu pintecele alb, cu coada
ro$cata, neagra $i alba; are ciocul
scurt $i subtire; pe cap are o
creasta de pane; traeste mai mult

NADUF, NADDII sbst.

P
Innecaciune, astma: m'apuoit insect cu

naduh (PANN) 2

0 Caldura Innabu-

sitoare, zaduf, zapusala: fie pe ger $1

pe linga bald; numita $i ciov-

ninsoare, fie pe naduf de soare. nisi on ne

prinde verse on ce limp mai este (coca.) ;
ourgea sudoarea slroaie de pe dinsul... nu
stilt ea sit tacit de atita nAduh (se.)
0

Suparare, necaz

Fig 33oo. Nagara.

coNLIALTEGIIT.

TRAcioNA [ung. nadragulya

I

pl. -afar', -uhuri

(1)ica".Ebut", etc. (Vanellus

cristatus)
Ditltli, .11

wino mare supArare si nAdul Sultanulu1 Fig. ave.

(I.-oh.); cite amarnri ai nadularl mi-a
trl
Mont (SAD ) ; emotes cite un eat din adincul pliimtnilor, mijloo
prin care ha usura naduful (ON.) ; is numai clAmptini $1 to din
gurS, mai, raspunse Ion, plin de nilduh (cRo.) [srb. n e du h].

(
se

3301) : $1 Pt deasupra

'nvlrteso

kkt.

(ALECS.).

NAGODA intrebuinfat apron- Fig. 33or. Nagit.

pe numai / Pb-de) sf. U 0 Cuvint care apa e mai
mult In basmele muntenesti cu Intelesul de ciuda.-,
tenie, minunatie. lucru ciudat, pocit, flint& ciudata:

Inchipuia fel de fel de flori, de pasari ei cite nagode taste

(ISP.) ;

se mirA George... de toate nagodele ce-i tot povestea

818

www.dacoromanica.ro

negustorul use.) Fleacuri, nimicuri: dealt sA

yeeltriti la glume si la cite nagode Coate, mai bine situ-

fare inconjur, fara prefacatorie, lath mestesugire

Prostut, Simplu $i gratios.
O Lesne-crezator
2. sbst. (7 .0 Caracterul a tot ce e naiv (in pic-

neti-vd fie-care basmul Sall (155.) Neajuns, neplacere: bate nevolle astea, nagode si grentAtt (JIP.I [srb.

tura $i In literature) [fr. naff].

nagodb a, rut. nagoda intimplare"].

*NAIVITATE sf.
Simplitate, nevinovItie,
calitatea aceluia care spune fern prefacatorie ceea
1

NA.HAU sm. Moram. Natarau crrLa.

NAIILAP sm.

ce ginde$te 0 Simplitate fireasca si gratioasti

cu care se Infatisaza sau se exprima un lucru
0 Simplitate neroada, prosteasca 0 Vorbo ne-

Mold. Val de ape curgatoare):

Jiul trece malestos, suntndu-si ..11 de sand, con sgomot

de !annuli, (NEAR.) ; chid 11 bat .ii si furtunile, fuse la mal

s'ascunde to covru de plats (SAo.).

01

roade care-i scapa cuiva din prostie, din nestiinta.

t NAHT adv. In ~, pesin, bani gata, In masura-

[fr. ].

toare : n'ai prima In

*NAJA sf. oi40 = CQBRA.

NAJIT, NEJIT sbst. 9 (p) Inflamatiune a
urechii, pe care babele o vindeca cu descintece: am

niel pe jumatate din soma cuprinsli

In sineturi (ALECS.) ; 1500 galbeni de rata, In , Imparitesti sl
Cu El/241 (ALECS.) ; 1-a yllitit Cu .saimal de franci In
on-A114

[tc. n a k tj.
NAHTJI adj.

aicea... o prietend meSterd care Sae sA tragic de gild 51 de

ant (CAR.) T O Durere de masele, de gingii (R.-COD.)

Ban. Trans. (vlC.) (DENS.) (PAC.) Nauc,

nerod, prostanac.

(BRIJ [srb. natl. tJ.

*NAHTIT we- NAVT.

*NAIADA (p1. -de sf. r

NALBA (M.-be) sf.

peri aspri, Fu flori

Niinfa a izvoarelor si

a riurilor

marl, ro$ii sau purpu-

W. 3302) :parrs femei carelo, Intocmai ca nista

naiads, emu coperite

rii, rar albe, dispuse

numai en Wu' cri-

sau
- RQUE,
planta cu ilori marl,
simple sau Invoalte,
rosii, galbene, albe,
violate sau pestrite,

eu to -as BM-

tu1 mai bine sa-ti

cauti de treabS 51

sA

Fig. 3302. Naiada.

[Scurtat din n ai ba parte (de mine, de

etc. sau din n'a i b e 1 o c (aid, printre
etc.)].

NAIBUI ( -nest) vb. t).

[naiba].

d'At

DINA

n'are de ce ride, face

ye hot
judecAtor

Iasi la nail's si
amen 51 tot (ISP.I

'

3305 0 = WMPQPII A.-DE-GRA-

NAIBA sf.
Drac: naiba, end
(DLVR.)

axilare

Planta acoperita. cu

(Malva silvestris)

atalin al opal (ALECS.)

[fr. < gr.

fascicule

In

4
*-4

noi,
noi,

4.1

dispuse In lungi spice

terminate; originara
din Orient, e cultivate
adesea prin gradinile

noastre (Althaea rosea)

0/ten. (=US.) A dracui

NAICA sf. Ban. Trans. Lela n n A: Danes Marta

s'a dus cu copal la sand (sts.).
*NAM St.
Corabie lat. nave m].

3304)

'll

d.,k, ""1
Fig. 3304.. Nalba-de-gradiria.

MARE, plant& acoperita cu peri moi, cu rAdacina galbuie $1 carnoasa,

cu frunze catifelate; are

NAIEM sbst. Chirie: a sante, n'are nimic, sat in

ma au (vie.) ; a lua cu , a Inchiria, a naimi [vsl.

najemil].

*NA1ER sm. Z. Coiabier [n a i e].

NAINJEALA (p1.-en sf. Tocmeala (cu leafs,
cu simbrie, ca slugd, etc. ; angajament: pentru Ca

si-au Implinit nitimeala cum se cuvine (se.) [n It i m i]

NAIMI, NAM (-mesa) 1. tb. tr. 1 A Inchiria, a
lua cu chirie: de en ward odium cat S1 ne pregatint merinde Dentin trot zile (VLAH.) ; trase la cel mai bun birt undo
nlimi cele mai frumoase odbi (NEGR.) T A lua pe cineva

cu leafs, cu simbrie, Ca, sa-1 slujeasca, a angaja, a

tocmi: en to -as nAimi De un an, dard puns -mi ce fel de
simbrie mi-al care P (se.).

2.. vb. refl. A se tocmi, a se baga (sluga, etc.) la

cineva CU simbrie: 1-a aispuns... cd. el este pAstor sl ar

vroi sA se naimeased (se.); s'a alma la urma. la velnita cu
graidurile si acareturile irosite (GRIG.) [vsl. n a j m a t i].

NAIIV4T, f Maur 1. adj. p. $i sm. NAIMT, NAM.

Tocmit(u1) la cineva cu simbrie: nAmitul de va sing
la un stApIn si nu-1 va plan simbria.(PRV.-LP.).

2. sbst. Faptul de a naimi.

NAIMITOR sm. Cel ce angajeaza pe cineva

CU simbrie: bine, drAgutli, li zise naimitoriul, lea en Itidan

de mincat, de Mut, de ImbrAcat, de 'ncaltat (m) [n Ai m i].

NAINGTU sm. .1 Cel ce chin. din n a i u.

NAITICEANCA es- NADICEANCA.

I
NAIU (p1.-inri) sn.
Fluier de trestie,"_cu
$apte gauri, cu sunet

dulce $i placut 0 Instrument campus din

mai multe fluiere, de
difeiite marimi, Uinta

suptioara frunzelor; frunzele, florile $i mai ales

radacina plantei shit Intrebuintate In medicine ca
emoliente (Althaea of ficinalis) ( 3306) iff 0
- MARVNTA sau

-MICA = CAWL-PQPIII [lat. in a 1 -

v al.
tNALB4N, # NALBART SM. e Potcovar: Aid vast
ye un nAlban, Avind portul gi

[tc. nalband].

NALBAR sm., Bucov.

it

Fluture mic, cu aripi alb e

cu vini$oare negre. care

sboara mai ales pe margi-

nea baltilor (MAR.) (Pieris

crataegi) ( 3307).

NALBI

WALK.

NALOA.GA sf.

unul de altul (El 3303):

Ban.

0 /ten. Imbulzeala, Ingramadeala, multime mare (In

'n sunet de vioare, de cobze

de , Se

'ntoarce bora
linS, caleind pe verde plain
51

flori trandafirii sau albe, dispuse In 'fascicule la

organ Ulna donor la consult (Don.)

NAINTA... =

Ai

Fig. 3306. NalbA -mare.

Fig. 3305. NalbA.

[tc. n a j).
Fig. 3303. Naiu.
*NAIV 1. adj. 0 Care
vorbeste, care -si exprima glndire de-a dreptul,
(ALECS.)

819

spec. de oameni veniti la

moara se macine) (varc)
(Nov.) (vnc.) [srb. n a 1 o g a].

NALT...

MALT...

www.dacoromanica.ro

Fig. 3307. Nalbar.

NAHNAL

isTALvcA pl.-ei sf. A Vedenie de noapte ,

NAL- and
are, inselatoare, fantoinh, stdfie, figure ce -si
NAP inthspue$te
cineva ca vede si de care se sperie:
olnd si cind, un stejar nalt. razbatInd plcia, ni se sate ca o

si a prins

din altA lame (ALECS) ; ea s'a speriat de aceastd

a tremura (se ) ; dual ce se Incredinti ca nu este

de
noapte. puse mina el lid dalinii asr.); cum gdtd lucrul se

2 Inchipuire deat la:

r
boom) a A-si lace
a 1 cuprinde o frich napraSnich, a se speria
veste: de lug sari in sus, de tura Iii fact r
II aLUCi .
Men nevazuti, uteri ca o

(RET.) 1

scum stmt, vai I ca visa mi a lost o

se.
Eli

(ZNN.)

NALUCI -ucesc vb. tr. si intr.

A-$i inchipui,

a i se parea ca ved( ceN a: sus t se nalucett pare a cimpul

infiorise el cerni se luminase (anon.) 9 2 Ali inchipui

ceN a ce nu puate A. fie. ce nu exists.: clad vrem sS
aratam... ca oineva... lei naluceste ceva, not zicem ca bate
dawn, ca viseazA aestept asp.) bg. nalueamu

NALUCTRE s/. Paptul de a i se naluci

Nalued 1 s Inchipuire, iluziune, parere deI

11

cartS, ides fantastic(': mi -au venit o mnitime de nitiuclri prin cap si m am trezlt (cso.).

NALUCITURA M.4111.1 sf. Ndlucire.

NAMAIE s I., te NAMAIII (p1. -mate) sn. Ban. CA

Oaie [lat. anImalia

NAMALA pi .-le s f. Trans.

piindu-se o

Neann.A: vazu aprode pastre nit un bivol, cu doud capurl (set).

NAMAZ pi.-aurt sit. Una din cele 5 rugaciuni

ce trebue sit farm inahornedanul in fie-care zi [tc.].

1 NAMESNIC, NADIESTNIC,

NAMVSTNEC sot.

L04111.0r in spec. de stare(, de egumen . vicar:

ori-care viadic sau egumen sau nameastnic... va lux averea

vilidicului ce va ramtnea dna muerte... on se va certa (PRV.-LP.) ;

au sosit, pe rind... staritul cu namestnecul si cu toll cilugdrll

IGRIG.)

[vsl. nainestIniku.

1 NANIESTIE, NEIUSTIE sf. Ararat; dependenta,

cladiri ce in de o cash: stAplaul acelui pdmtnt de punnet( sit lle biruitorlu asupra aceii case, cu Coate namestiiie el
(Puy .me.) [VSI

Il

a in esti je .

f NAMESTNIC w xAmgsnic.

NAMET E ,NEWTE sin. I 0 Al ortlian dezapada

Ingramadita de viscol, troian: date... mate manta de

cremene... clmpii de ghlatit cu nameti de skied& OSP.)

2

J'1. c.'1. Valuri enorme: se luptA cu nametii de era

pi $1 tate mile dreaptit pe mares Involburata (VLAH.)

(MERA).

NANA... PP" NA$...

*NANCHIN sbst.
Pima( de humbae, de coloare galbuie, fabricata pentru Intlia oarh la N a IlChina
purta
pantaloni
kin
de
gaiben (I.-GH.).
NANDRALAU, NANDRA.5 sm. Mold. Maghdau,
vlajgan; $tsengar: vrei sd to busasca eel nandralai prin
mat P

comp. HANDRALAU].

(CRO.)

NANDRALTC (p1. -tari sn. Mo/d. *trengarie; berbantlic: umbia aura ..uri (RV.-CRG.) n a n -

drhs

NANDLT sm. 3e Pashre mare din orclinul piaripi

scurte, case seamana cu
cioroangelor, cu

strutul; traeste In A
merica de Sud (Rhea)
.1 3308 [fr.].
NANI! inter). Dorn ti I

in graiul eopiilor, introbuintat mai ales In can

tecele de leagan : ,((d
coolies, Dragul maraii fecio(ALECS.) : a face .., a
dorrni: tuebiae oebis si fa

rap

" NANIE WV' ONANIE.

(VLAH.).

..c

Partea bisericii care se

NAOS r1.-se sn.
487 : la
intinde de la pridvor piny la altar Pr"

r,

a edzut ispiicoana Precistei. ltngd slesnlcul mare din

tita feta ca Mat& ye genunchi (GRIG,) [11gr.].

NAP stn. *

Planta alimentara. cu flori gal-

bene, a cares radhcinh, carnoash. foarte

groash, de forma sferich, e coniesti-

bilh; numita si broajbh." (Bs assiea

3309 : F go) -,,
nap us eseulenta)
gol de tot. (1e$puiat
2
Trans.
CARTQF

.1a-

,-PORCESC SOU ..-TUR -

MSC, planta. on
gnus/A din Anse
rica borealh, cu
tulpina dreapta,

\,'";;Z

or*:

foarte aspra, cu
Burl galbene, dis

Urias, colds hg. srb. Is a rit e t u.

NAMETENIE, NEPILETDNIE sf. Nlatalsala, ninth
fantastich, spaiin intatoare: clad vilzu el o sea nemetenie spurcatd stand ca o coabe rea In case lui
; de geaba
striga nametenia de se cutremurau Imprejurimile (t.-coo.)

comp. namet e

tereastra pi cosea nanAind din buze alene un elates dulce

puse in capitulc,
cu radacina format& din tubernumite

cul e

$i

mere de ph-

gulii",

mint",

broajbe" , etc.

ef
ref

(Helianthas tube-

NAMI... ser NAira...

rosus)

NAMIAZA, NAmwzi pa- Amfazi.

NAMALA (p1.-te sf.
Out, animal, monstru

3310

Fig. 3379. Nap.

I 0 ..-sArnaTic,

Fig. 3310.

Napi-porce0.i.

de o staturit fuarte mare, matdhala, urias. colds:

planta cu tulpina

se yorneneste cu o
de am: Gapu-i era olt clutura pi pieptul
cat banita (n.-coo.); o de Lou ctt Coate site's de mare (ISP.)

mita $i rapita-shlbatica" sau rapita-de-cimp"

col osala.: eran cicala nemile de case, on pridvoare, sail mart,

tinz1 (I.-GH.) ; ne ultam on groazit In sus la namilele de stinci

ratindu-si locurile acestea de Tateri pi de Coate ndptzils altor

rr

2 Lucru extraordinar la mare, de o form& uria$A,

a navali, a se arunca. a SO repezi asupra cuiva, a

da asalt; Stefan nlyadi In tare lesescA si multa stricliciune

fAcu Leeilor IISP.I ; naptidirti asupra mut si-i mai trIntira In
cap on bolovani (ceo.); Cara... nu o mai poate duce cu greu-

Wei din 11A11201 (ISP.) ; 11= o biata caprioarit ratilcita, Wand

F

Mash, gramada enema, morman: Ilgurile pi ispravile voivozilor se p ierd sub un nomol de date si de nume proprii

(vI-An.) [comp. poi. n a in u 1, rut. nami 1, - o 1 u,

namul

NAMOLI, NOMOLI we- INNOMOLT.

NA.MOLQS, NOMOLQS adj. PIM de n a m o I,

Care cuprinde namol mult: loons undo =sera ei tine-

(Brassie(' rapa eampests is) lat. n a p u s].

NAPA.DA 01.-ass sf. Nhvalire, incursiune: cuververi (CANT.) [n h padi .
NAPADI -tiaese vb. 11. 5i intr. I A da nhvalh,

Pr MAMINA .
NAMINA sf. 0/ten. ('IRC.)
NAMILA.
NAMOL, Noma, pl. -burr sn.
Noroiu, Una
de mocirla, de balti, de smircuri, etc.: se chinula a
aninate de pArelli cheii )VLAH.)

cu Malt( prin nomolui uriclos at mocirlei (0005.) 2

robust (', cu Boni galbui, cu riidacina subtire; nu-

tAtile care an niipadit pe dlnsa (I.-GH.) ; aerial reoe napaaeste

Inauntru pi stinge Lampe (CAR.)
0 A podidi: e noapte..,
nu se pot vedea lacramile care an nApadit In ochisorii negri

(BR -VN.) vsl.napasti.-pada].

NAPADIT9R sin. Cel cc napad est e, firs\TAM or.

NAPASTA,

NAMORNIC 1. adj. Bucov. Trans. Colosal,mh-

tahalos: Treeut-am alumina el plant A1 (erm.).

2. sbst. Namilti, mathha la (PSC.).

NAMPROR

IMPRQOR.

NANA sf. Trans. Ban. Titlu cu care se adreseaza

cineva, la tarani, surorii sale mai marl sau unei

femei Mai In virsth., tele [bg. srb. n a n a].
NANAI -lien Vb. 11. Trans. LALAI: late sedea la

NA PASTE.

NAPASTA2 s f. )4e,
PROSTOVQL.
NAPASTE sf.
# Ispith: et nn ne duce In

tea aceasta era aproape de o litcoviste ndmoloasd asp.).

(COR.) 1

# Nedreptate. neajuns, suparare (ce se

face cuiva : an lnceput a stt plInge ca f as fee mnite sieve'

t Dare extraordinarh,
nedreapta. neomeneasca, ce se scotea de Domn din
si nitplleti pre pdmint (ticH.) a

spinarea thranului

Invinuire nedreapta, acu-

zare false, calmnnioasa: that/ COIlledia rota e o nerusinata

" a oleviturilor mei (NEGR.) p Belea, necaz, su-

820

www.dacoromanica.ro

phrare ce cade asupra cuiva pe neasteptate: mare

a cazut ye calm' nostrn, cuconasule 1
; : aceasta
female e o
an biota asupra ameniril (GH.) [VS1. n a

p a s tI].
NAPASTROC er NApIRsToc.
NAPASTUf (-new) vb. tr.
A nedrepthti, a
face vre-o nedreptate cuiva; a asupri 2 A InI

vinui pe nedrept, a arunca o napaste asupra cuiva:

Doamne, cum shit unit de napastuesc omul chiar pe stints

dreptate I (cao.); e grozav Oulul cal ndpAstuit omul care 11-a

!kat an mare bine tstv.)

(pm) I.

2. sm. Cel ce naphstueste.

NAPATCA sf. Mold. )0.

CRISNIC 3 0 : nu era
dealt paste si fel de fel de lighioi de apa prinse... cind cu na-

patca, cind en cirligele (FLOR.) [rut. n a p a d k a].

*NAPIFORM adj. * Care are forma unui nap:
rAdAcind ft oar RADAcRIA. [fr.].

NAPIRCA (pl. -ci) sf.

24. Vipera: tmi meets

motel unul cite anal 51 le deolara pestrite ca pielea de

BB

y) Pain de ~, 0111 rhu, femeie rea: vezi

(1.-OH.)
d-ta ce-1 mess_ cit ei primarn-i un puiu de tvLAH4
2

p. Femeie rea, veninoash, vipera, scorpie, aspidh, streche [comp. alb. n e p e r Ic e].
NAPIRLI ( -lose vb. intr. A-si pierde phrul. a i
se schimba penele sau pielea (vorb. de mamifere,

de pasari, de serpi, de insecte): e tut blot mosnegut ce

napIrleste de batrinete ERG.); co iiiiplrleqte vara qi Inverzeste

lama P (Goa), ghicitoare despre retina bradului".

NAPIRSTOC, NApAsTRoc (p/.-oues) sn. Dege-

tar: Am un nlipIrstoc BM in vatrA la too oar.), alticitoare

despre pisich." [vsl. n a p r u s t u k

].

NAPLAT
NAPLAD sm. Ban. 0 /ten. IrS;
NAPLAT (-hese) 1. vb. tr. 0 /ten. A chinui In sown,

Urozav de mare: Junona... trimise in Mato

rul Idrei... an stacoi nAprasnio, eft 0 dihanie spurcatA OSP.).

2. sm. 4,

CRRPEN-DE MIJNTE; LUMINOASA

nu

imi face semn sA no mA misc (LUNG.).

t NAPUST sbst. Trans. Ban. Duh ran; necuratul:

~al care neincetat chime nevestele liners (Car.); a lam in ~,

a Lisa sau a inehina ~Mut, a lIsa incolo, a nu se mai

ocupa, a nu-i pasa de ceva: bum-1~12m, zlse batrina,
sA to fereascA Dumnezeu, sA nu -1 ounosti, ci sA fii totdeauria
ocolit da el (RET.); curtile zmeului le inehinara ~alai (MERA)

[rut.].

NAPUSTI -tem 1. vb. tr. A phrasi cu totul, a

lasa ill parasire, in voia intimplarii, a abandona:
Turcil... nitpustira. cetatea si fugira paste Dalian (BALC);

volnlcul nipustise codrii, arise izbInzile sale de mai nainte

(Oom).

:2. vb. refl.

A nhvali undeva, a da navalh. a
se arunca, a se asvirli, a se repezi asupra cuiva:
I

se napusti paste Dunare asupra Vidinului s1 -1 bAtu cumplit

usr.); naprasnici ea o vijelle, se nApusteau poste alto neamarl, pustiind total in calea for (VLAH.) 1 2 A se rasa in

voia intimplarii; a se neglija (*EL)

stiti].

NARA. pl. &hi Si. 1D Fie-care din rare douri

gauri ale nasului (la om si la animate ( 3313 :
I

Wirt; ml s'an
Infundat nitrite;

naplath].

rLATALA: Ieaitt de la (enCu that& ameteala, Cu toad naploiala (MAR.).

NAPLOIALA sf.

tare

NAPOI
Duni.
*NAPOLEON sm. (I Moneda francezt de aur,
3311) [fr.].
In valoare de 20 de franci

vsl. nap u-

*NARA -mon) bib. tr. A povesti, a istorisi [lat.].

de zhduf (emus.).

NAPLAIALA (p1.-isli sf. 0 /ten, 0 Un fel de

aphsare si innabusire ce simte omul In somn din
cauza Ingreuierii stomacului, cosmar 0 Zaduf,
zripuSala [n Apia i].
0 NAPLAT sm. 0/ten. Ban. rP5 oBADA 0 Abg.

NAPRISTAN er NRPRISTAN.
NAPROOR
IMPRQCR.
NAPRVIU adj. si sm. NatIng, prost, idiot: Ili

apasindu-i greu pieptul.

2. vb. refl. A se innhbusi de chldura, a-i veni resin

Planta cu miros greu, cu

flori rosii, asezate cite douh la vliful pedunculelor;
numita si Inchegatoare" (Geraniumrobt)lianum)
. 3312 1 2
LUMINOASA
vsl. nap r a s I3. NApRAsNicA sf.

[vsl. napastovati].

NAPASTUIRE sf. Faptul de a nap as t u i.

NAPASTUITOR 4. adj. verb. earAsTul.

tremura Inaintea lui ca Inaintea unui judeclitoriu naprasnic

se umfla in

Convulsiv ill

strings mina. lacom nitrite-at dilata(VLmi.) ; sbnra

ealul nebun, Cu
coama $1 on nara N

in vint

(OMB.);

armasarul suflit
ca o
ore din- Fig. 33i3. N. Navel. Fig. 3314. Nat-A.
sa racoare, larA
cu filth A. in ore Imparat aer intocat (tsP.) 2

Tubul de fonth sau fier In corpul vasului, din3314

spre prora, pe uncle trece lant,u1 ancorei
[lat. n a r i s].
NARACLITA pi.-te sf. (I) Rucavith, mine-

car, minecuta [vsl. n a r a k v ic a.

NAFtA.MGIU,NAnhalaw adj. Portocaliu : Fa-ma

iloare nitritmgle Si mA puns 'n palarie (voR.); Pr NARA ?Mu

[tc.narengi].

NARAMZ, NERAMZ sm.

i Portocal: In lac tre-

mura rasturnat palatal $i grAdina lui de naramat ai portoFig. 3311. Napoleon.

call (DLVR.)

NAPOSTI (-post) vb. tr. Maram. A elibera, a slobozi, a da drumul (risL.)

[rut. napustyty].

NAPROOR er nwPRPOR.
NAPRASNA, NAPRAzNA adv. De , Mat
veste, pe neasteptate
[vsl. naprasIno.
NAPRASNIC, NA-

me.); moarte

(IK.-EIRS.).

*NARATIV adj. o.) Ce tine de naratiune, care

povesteste, expune cu de-amanuntul: inn [fr.].
*NARATOR sm., NARATO4RE sf. m Povestitoi,
povestitoare fr.].
*NARATIVNE St.
'PP Povestire istorica sau
poetica I 2 Ui Partea unui discurs in care oratorul expune faptele s g. Povestirea unui fapt, ra
lucrare de stil (lath scolarilor de facia fr.
I

NARAV (p/.-22u2i) sn. I t Deprindere, obiceiu,

fel de a se purta: mu $1 foarte 'met_ se desradficineaza

obiceiurile al ~wile vechi (CAR.); cite putintel cite yutintel,

se face om cu 0. bun al desavirsit. de bun& treabi si Iasi al
altora melt. 2 Deprindere rea, obiceiu rhu : a
prinde ~; a se !watts cu
Si un a., rAu cu sine trage ye

Jute, navalnic, impe-

tuos: Dunftrea, theist ma-

NARAMZAT, NARAmuu adj. Portocaliu. de

cu brtul nitramziu

1-a venitcapitanuluiun somn

an de , cat -a trebuit sA
se cube pe iarba $1 sit doarmA

NARAMZA, NERAMZA A1.-ce sf. 4 PcittoCala.:

Rodia alese, cum si ye Lamlia, Piersica, Naramza, pentru
treapta 'ntlia (PARN) [ngr. vspene; , bg. n era a z a].

coloarea nar a m z ei: Cu par galbin Dinh 'n brit' $1

Neasteptat, fara.veste,subit:
PRAzNia 1. adj.

naraniza.

Fig. 3312. NAprasnicA.

rests Si napraznica DunAre,

s'a Imblinzit Si s'a dat invinsI In mtinile for (VLAH.) T 0

Spaimintator, grozav, ingrozitor; cumplit, fioros:

un altut mai ran (PANN); oin bun, dar Cu .11 draculni (ZHNJ ;
fire n'are lecuire; (11N: lupul 1st schimbit

: ul din

821

www.dacoromanica.ro

NAPNAR

; calul e Cu, are deprinapucaturi rele se poticneste, se sperie, svirle

cu piCioarele, trinteste calttretul, etc.) [vsl. n r a-

NAR- Yarn', ear 111 ba 1 . LUP

NAS

v ii].

NARAV4$ adj. Care are un n a r a v, cu de-

prinderi, cu apuchturi rele: cal ~; Stoics e un

si ass

1 se cuvine (D.-ZAMF.)

NARAVT, DINARAVI (-vese) vb. tr. si refl. A (se)

deprinde rau, cu obiceiuri rele, a (se) invdta cu

r
s'o alunge de la casa... pentru ca poste sa tanaraveasCA 51 pe tata ei (cite.); da-1, sA DU so naraveasca (PANN).

NARAVTRE sf. Faptul de a se narav i; de-

prindere rea: Dar ream Ce-o aveti din fire Nu se ttimadueste (Au( ).

NARAVIT, /NNARAVIT adj. p. INNARAVT. Care

a prins un nkrav, care s'a deprins rail, cu apucti-

turi rele: colegli mel, ran naraviti,

lacomi, intriganti

(DLVR ).

*NARCTS sm.

4,

Coprina, zarnacadea [fr.].

*NARCOTIC 1. adj. 44 Care adoarme ().orb. de

medicarnente ca: opiu, morfind, beladond, etc.).
2. p1.-ce sn. Ori-ce medicament narcotic [fr.).
WARD sm. Radacina aromatics pe care cei
vechi o Intrebuintau Ca parfum [gr.].
WARE
NARA.
NARGHELEA, NARGHILEA (T1.-lete) Si. Lulea
orient aid. cu o teava lunga si flexibilh,

al care! capat de jos e fixat de un

avea ~, a (nu) cuteza; a-ti bags, a-ti yid ~n1 undeva, a

se amesteca (unde n'are ce cduta); 0: n -ti bags

n1 uncle nu-ti fierbe oala Pr- FIERBE 1 C) ; a-1 eadea ~n1;

a pierde cutezanta,
semetia; a da eatva, a face pe cineva

Mu) Iron
Osul onnold

sti se obraznicea- 4:).e I

scd, pentru ca i se
permit, i se iartli
prea multe: nu da
spnrcatului sit se 0.d
Intinza (ISP.); to le

' -0.ul stonold.1

Vorftrul

suss

dal ~ gi le tii hangul

Fig. 3317. Oaseler7als:11:

(cae.); C1: di-1 er
1u1 Ivan, cA se S1110 pe divan; a Ian ,121 In Jos, a ramlnea

rusinat; a se Intoarce en ~ul In jos, a se Intoarce rusinat, cu coada intre picioare: ce -as mai ride sa to
viz Intorcindu-te cu ~ul In jos I IISP.I ; a-ei lm ,, a-01

Ina ul la purtare, a-si lungi rul, a-gi ridica ul, a se

obrdznici, a-si permite mai mutt decit se cuvine:
nu-s datori nici o'o letkae, pentru cA nu-gi rAdicA ul mai
sus decit se cuvine (ALECS.); a We ul, a pune la locul lui

lnfrinindu -i semetia (aluzie la pedeapsa infamanta

a taierii nasului din legislatia de demult); a da pe
ul de ceva, a-1 Impinge sk vaza un lucru
pe care nu-1 gasea sau nu-1 vedea; a as on .431 pa
undeva, a se arata undeva, a se duce In treackt pe
cineva on

undeva: mi-ar fi placut el mie aA e.ilatorese, adieit, cum

se sloe, 9a dan vi eu on .rill prin a lune mare ((SP.); a
umbla on ~u1 pe sus, a se arata semet, arogant, fudul;
a duce, a purta de ~ ye cleave, a) a purta cu vorba, a

vas cu ane parfumatii prin care trece

fumul ( 3315): el mi-a Emit cinstea
a-mi educe nargheleaua, chid am trecut oda%
prin Smirna (I..GH.); felengelele de cafea, clubucele s1 narghilelele joacii roluri tusemnate

amdgi intr'una: b) a-1 aduce sa fats ce voim:

crapA de necaz cA nn pot... sa-i poarte ei de nag, dupA cum le

In aces cola (ALECS) [tc.nargile].

N4iFINA sf. Trans. Staruinta, insis-

place lor (CAR.); a (nu fi de ,..n1 cuiva, a (nu) fi de mutra

lui, a (nu) fi mai pre sus decit ceea ce i s'ar cuveni:

tentd; a eta ~, a stdrui mortis: at std

= de mine ea, de nu vrean ea mA mirit

el vedea ea nu e de ul lul aga bucatieft use.) ; a-i ride In ~,

a-i ride In rata, fdra a se ascunde, In bataie de joc;

nn-i ajungi cu paling., en striimurarea la ~, e foarte In-

dupe et, sk -i cant o rata chiar ca mine (egr.).

t NAROC... Pr NORQC...
NAROD' sr NORQD.

furnurat ; a-1 veni mugtarul la

Pr. AMSTAR C) ; a Inca

on much la = sr NBC i; a-i veni musca la , a Ina cuiva
musea de la ~ pa- MVSCA ; a strlmba din ~, a face o mu-

NAROD2 PP. NERQD.

NAP OIU =_- NORQIII.

t NART (p1.-turi) sn.

,:, # Pretul Fig 33/3.
fixat, tariful oficial cu care trebuiau Narghelea.
sa se vinda marfurile si alimentele: capanlii1 an
I

talat ~ul griului... pe vase lei chile (I.-OH.); tames este

en ~, dar poll sa Incarci la soma ocalelor (Fe..) () Mold.

Initiativa: a ?tient ~ la Wink a Post cal dintiiu care

si-a bdgat vitele In tarina, iar ceilalti 1-au imitat

apoi (sez.) [tc. n a r k].

NARTEX sbst., NR,RTEcA, NARTIcA 8/. Kt

ma

Tin-

da bisericii, pronaos [ngr.].

NARTOS adj. iron. Cu nasul mare, nasos; In-

dul, ingimfat : astlizi stela -f mai cuminte care-i mai ~

( ALECS) [lat. vulg. *narlt osus==narinosus].

NArtuT ( -nest, -nin) 1, vb. tr. t A doborl, a pra-

busi, a pravali: nAruind copacil cei Intinati asnpra lor,

mina oasts lesasca au peril (oa.-ea.); IntlIneate nn am care narule mtintii In mini de-i lAcea lama (ego.); nAruise cogcoveala

tra nernultumitd; a-1 trece pe la ,, a-i trece pe dinaintea ochilor, a-i scapa ceva din mina: portofolinl
ministerial, china ce-i trecuse pe la

de vre-o doult on

a-i reprosa, a -i face imputari

amintindu-i serviciile 'Acute; slava tie, Doamne, ea
(VLA11.); a-1 scoate De OW

n'am nici o rudA, cA altfel mi le-al scoate ye ~ de cite o anti

de on pe Z1 (0.-ZAMf.); a-i iesi, a-i da pe, a i se In-

toarce impotriva, a o pati de pe urma unui lucru:

vine nu era a but gi ce an cautat, pe

le-a dat (CRS.) ; a

da cuiva peste ~, a-1 Infrunta, a-1 pune la locul lui; a

21 on ~ul de mark a fi sfios, timid 01 0 NASUL-CURCANIMIII
mpTuL-euRcAriuLui [lat. n a s u s).

NASADA sf.
Firele de cereale desfacute
din snopi si Imprastiate pe arie spre a fi treierate

Pr. ext. Arie: cum mi le-a apropiat, In le-a begat,

Nona z1le le-a mlnat, Jiresile-a trierat (MAR.) ; a bags call
in
a-i duce in arie, spre a incepe treieratul [srb.

nasad].

de ye dol pereti cu Wale pumnilor (om).

2. vb. refl. I A se surpa, a se prabusi, a se pritvlili:

NASADEALAsf./ Faptul de a nksad i, asezarea snopilor pe fata ariei pentru a fi treierati

podul se nAruia sub multimea pedestrllor et callretilor (egoo.)

(PAMF.) (PAC.)

A se mina: zidurile eetatii s'an nAruit, ganturile can

astupat IVLAH.I.

NARUITVRA (p/.-tnri) sf. Darimaturd,

la niruiturile cetatii de la Galati... s'au aflat nu ban de amnia

galbenii, 51 de mare era ettuniort (M..COSS.) [1.1 a r u i).

*NARVAL sm.
74, Marc mamifer
din ord cetaceelor
care traeste In

,.

marile Inghetate
de la nord (Mo-

Partea rlisdrita a fetii,

Intre frunte si gurd, care serveste la respirat si ca

organ al mu'osului (

2. vb. re fl. Trans. (DENS) A se Inchega [srb. n a s ad iNti]s.

ADTT sbst.
Faptul de a n a s a d i.
*NASAL = NAzAL.
NASALTE, e NAgUNIE St. Piaui sau targa pe
care se asaza mortul cind e dus la
.4.,_.,........,-timit
groapd ( 3318):

........,.....,-..--

Fig. 3316. Narval.

nodon) ( 3316)
[fr.].
NAS (p1.-emi) sn.

NASADI (-CUSS) 1. vb. tr./ A asterne pe fata

ariei firale de griu, de orz, etc. desfacute din snopi,

spre a fi treierate.

3317) :, swum, cirn, turtit, lung,

gros, rove, vinlit ; vainl ~alai; a-lounge singe din ~; a 11 on

much Ja ; a -ti ;large, a-gi sulfa ~al; a 1 se astupa ..al;

a cAdea pa ~; a-ei fringe ~u1; a vorbi. a ants. pe ~; a
hichide cuiva ilea In

Loculduni diverse: a (nu)

=

nasalla to asezati los,

chiar 11ngS strana

(0000.) ;

4'

dOMDSIISCA

vedean pe tatAl lor,

Incapnt Intr'un eicrin

de brad, due pe naskill eatre eimitirul

- - . .-.. .
...

.1

Fig. 3328. NAsillie.

satulni (OEM.) ; eel palm flaelli, ee duceau nasalnia, se sehimban

en alti patru...liindell wean la deal (D.-ZAMF.) [VS1. 110S110].

822

www.dacoromanica.ro

NASALNIC we- NASTLNic.

NASARTMBA (pl.-be sf. 0 /ten. Ban. Trans. 0

Neghiobie, prostie C) Bazaconie; boroboata:

on -ce nasarimbe 1-am Inv Atat en, el toate le-au prima de

(MAR.) Qa Nating.
NASARYNGA (p1.-logori sr Trans. Bazaconie;

NASTAVNIC sm. rIA Conducator, administra- NAStor (al unei biserici, at unei manastiri , egumen:
ii mlinistirilor ant slobozi as schimbe lucru mAnastinese

nemlecator en nemieeAtor

k a].

boroboata: acum umbla SStana in drag& vela Jul_ $1

a se ivi, a se isca, a se produce: moletele... se nasti-

faces, cite o
de cele dracesti (gEr.); eInta In strand de minglia pe pArinti pentru nitsArIngurile de preste sAptilmInd (RET.)

mote in copli din deochetnrile strigoilor gi moroilor (MAR.)

NAzEt...
NASE...
NASCARE sf. Na$tere: umbla cam capiu, zA-

natic din sperietura 1;1 cam prostanac din

ravnl din = leac nn are.

((sr.) ;

Ems :

nA-

NASCATOR SM., NASckrotulE sf. Care n a $ t e,

care da nastere: se sub) nSscAtoarea In pod, se Dune pe

aces bortA $1 asa naete (se.) ; naseatori, parinti; effh Nasaltoarea de Dumnezeu, Stints NdscAtoare, Sfinta Fecioard,

Maica Domnului: lacrimile Jupineselor vaduve... strigd

rSsplAtire... la SfInta Nfisclitoare, pentru sIngele care vergt

NASTENIT (-Immo) vb. refl. 0 /ten. Trans. A rasari,

[comp. srb. nestajati, -ajem].

Cana, vas de
t NASTRAPA, pl. -apt sf. ()
metal pretios (pentru apa, yin, etc.): spa Junin) din
Levi anr1te et o lua on Mistraps gi au cAuse de our nsP.l

Cana Inflorata de bout: toatA slue._ a Whit dear

doul, trei nAstrape de mama de varza (CAR.) ite. In a $ t-

trapa; comp. bg. natrapa.

NASTRAPA2 (p1. -api) sf., NASTRAP sm. 0 /ten.

Strop de apa: spa fierbe in clocote cu nistrapi (RV.-CRG.)

0 /ten. Picatura de apa ce trece prin oala noua

sau printre doagele unui vas; broboana de nadusala (amis.) Ban. Stropiturti de noroiu.

NASTRAFAT adj.

(NEGR

NASCIOR (p1.- soare) sn.

6;.")

pin' s'a turtit pi, cAzind, si-a belit ul

dint. NAS: a bald

un lucru nou, a inventa: ce-am putea sit niiscooim not

mai molt dealt tine, care stil cite In Mine st in soare P

A scorni: eine a putnt v o bazaconieea acts P

= minciuni [vsl. naskoeiti].

(FIL.1

(ALECS.) ;

NASCOCIRE sf. Faptul de a nas co c i; in-

ventiune.
NASCOCITOR adj. verb. $i sm. NAscosi. Care
nascoce$te, inventiv; inventator: asa trebuia ea fie,
pentru ca el sit se faca din zi In zi mai vinjos, mai sprinten
(sty.); ad trdeased Writ multi ant =al mielulni
si mat
nAbusit (F(L.).

NASCOCITURA (pl. -turf) sf. Ceea ce se n a sc o c e$ t e, scornitura.

oNASCOCORY (-erase, -or) vb. refl. Ban. Trans.
0 A se fah, a se mindri: $1 vedeti-1 cum sli naseocoarli,
Ca fn dud ar 1111bUCH tot PaChne (BD.-DEL.) A se rasti.
Y,

NASTRI.J$N1C adj. F Mold. stra$nic, grozav, extraordinar; minunat: c i tmi vine o idea
(ALece.); sA-1 pregatim o cinate din tale
vestea dincolo de sat (GN.1.

NASTRUNICIE sf.

NASTUR(E) sm. (1) Bucata rotunda de metal,

de lemn, etc.
care se coase
pe ohaina spre
a o putea In-

cheia, bumb

Fig. 3319. Nasturi.

3319).

NASTUREL, sm. dim. NasTuR(E).

NASTUREL2 sm. + Planta cu flori midi, albe,
cu fructul In forma de teaca cilindrica, putin Incovoiata ; se Intrebuinteaza
ca salata $i In medicma,
din cauza proprietatilor ei
diuretice $i antiscorbutice;

numita $i brincuta", hre-

NASD... = NAzD...
NASELE = NAsALTE.
0 NASFIROS adj. 0 /ten. (ciAuo.) ipso.) Nazuros,
mofturos.
0 NASELE, NABlum = xasatzE.
t NASILNIC, ItAskunc, pastime adj. Mold. Grozav, cumplit, violent, brutal: muiarea oe... va sloe el

riita", macri$ - de-b al ta",

etc. (Nasturtium of ficinale)

3320) [cuvint semi-sa(.

vant, refa.cut din lat. n a s-

turtiurn].

NA.SUT adj. Nasos, Cu

nasulmare [lat. nasu tus].
NAS,, Mold. Tr.-Carp.

(bArbatul es) an Post niisilnic, de o an lost blittud, Ma de cab

na rabda naslInica stud. Ca rindu bun oa-

[vsl. nasillna].

NANA$

t NABILNICTE sf. Mold. C) t Indaratnicie

sm.,

N.p$A,

Mold.

Tr.-Carp. NANA$A (pl.-se) sf

Brutalitate [n a silni c].

t NASIP... = rump_

O Persoana care tine prun-

pune: el-i mnneea in tot chlpul, ndslind ad Is dea ce in venea

for In cuget (N..COST.)

Persoana care boteaza pe

un adult: ar fi volt gi el.

cul la botez $i da numele sau copilului

I NASLT (-105c) vb. tr. A-$i pune In glnd, a-$i pro -

NASOS adj. Cu nasul mare: Elefantul =

$1

bivolul pieptos Cu Input coadd-lungl Multe izbInzi Maur&

(aLx.).

NASPRI

ser /NAsPNI.

0 NASTASNIC adj. Ban. Trans. Sburdalnic, ne-

astImparat; adv.: Ii tura palitria din cap el fuge en ea

(8LV.) [srb. n es taaa n].

Grozavenie,

de os, de sidef,

pilmint ono.).

[vsl. nasiliti].

Mold.

(sic) alto nitstnisnicii, tacit nu gni se sA erezi et ce sli nn

cnezi (ceo.).

DOZILSCA (BD.-DEL.1

care sA-i ducA

idea nastru$nic a; ciudatenie, bazaconie: altii

2. sbst. t Na$tere (in spec. Na$terea Domnului):

Da-1 sans =Wu, S'a nfiscnt un flint stint, Nut stint pe-acest

(PRV.-MB.); Cad

(VLAH.1.

t NASTRAPIO4RA (pl.-re) sf. dim. NAsTRAPA.

NASCOT 1. adj. p. NASTE. Care a venit pe lume:

din parinti Arad;
mort; lntiiul = Irg CC) NmAs-

menu' 8A

=-- NESTEMAT: Dar in virtu!

chitiutei Este-o plata A Ce plateate-o lume toatli

(J1P.).

NASCOCI (-ocesc) vb. tr. A afla cel dintiiu

Fig. 332o. Nasturel.

de 1 sti-ei boteze copilul cu 'dun nay mai de Doamne-sluts

nsP.); 6: tot nagul 151 are naenl, fie-care gaseste pe

cineva care sa-i vie de hac, care sa-1 Intreaca;

F: of-a aasit nasal, a dat de (sau pests) =old situ, a gasit pe cineva care sa-i vie de hac, care sa-1 Infrt-

neze; F: en ii shit nasal lui, eu ii von' vent de hac;

: cum e naenl, sl Mini; 0 : odatA vede nagul bunion!

t NASTAV (pl. -verb) 4. sn. Mold. Tndernn, Imboldire, impuls.

a. adj. Trans. (DENS.) Tare, stra$nic, grozav [vsl.

finului, a doua oara nu va mai avea norocul acesta; o singura data i s'a putut Intimpla acest
avantaj Persoana care propune pe cineva ca

conduce: nastAveete-ma spre cararlie siselor tale (cue.)

A Indemna, a imboldi; a inspira: %Tina as too/stem

Post nag la toate ntintfle ...cart s'an Mout pe vales Similii

(vl-gn.) Naafi, nandei, F Varga, nuia: of ier Ina
mama nanaga din mania $1 far ne jutted's (CRC.).

nastavh].
t NASTAVT ( -vest) vb. tr. Mold. # A duce, a

membru Intr'o societate Nun, nuna: boierul a

NA2sm. Numele slovei cirri ice Am vsl. n a I].

De oat, dupl. obicein, dobitocul de la DumnAzitu poste -ii ndshivit Hind, nici-onm n'an primit aA incalece (CANT.) [vsl.

NANASICA sf.
NASRL, NANASSL sm., NAsIcA,
dim. (NA)N4S, (NA NASA: fa vind 'name is xiniiselul, sa

nastaviti].
NASTAVITOR adj. verb. $i sm. ItAsTAvt. Care

to Dupe el

miltilaste-ne

di doarit nanitsia-1 1mpreunatii en cheltnieli (au.); ass s'a in-

nastaveste; conducator: strigarti: louse, nfistilvitoare,

(CDR.).

NA

[vsl. n a s t a v I n i-

grab 51 mi to Imp 'Mese

[nasarImba+natIng].

N1/4

(LEG. CAR.)

(CRG.).

NA$TE, 01TANAglE sf. Calitatea de n a $ (a):

823

www.dacoromanica.ro

Finulet... nevoind s& primeasce altA zestre dealt nests

NAS- surat
boierului (BR
l
A da viala, a face
N AT NATE nasc 1. vb. tr.

flori (NEGR.) ; nu-i vorbS, cA pi 'Atingle unor bAtrini era mare

(coo.)

(un copil : la nouA lunt... baba, cu aiutorul Maicii Dom nului, ntscu un dolofan de coal' (ISP.) 2 A produce,

a Lice Sa iasara.
2. vb. inlr.
t A veni pe lurne, a Incepe s&
I

traeasca: oInd m'am pomenit de am nSscut pe pamInt

(Wit c ; PP' PIMA I O ,F A se produce, a Ma fiM-

t5, a se Ica ma, a se desvolta.

3 vb. refl. A veni pe lume. a capata viata, a In-

cepe s trat ascd: m'am nAscut In anul 1872; 0: gol

m'am nescut. Rol o sA mit due lat.nascere.
NATERE sl.
Faptul de a se n a 5 t e:

n a t i n g, tImpit, neghiob; 01

ierte-te Dumnezeu,
nittIntocule, dar nu ti-ar fi chiar rusine sa an vrel is a merge
in plidure fare mine ? (RET.) ; Chl(U3la all martor, o femeie
cam nattntoacli (LUNG.).

NATIENTOL adj. si sm. 0 /ten. Nating [n ating

sterea ?Sakti Domnului 8 septembre ; Nasterea Sf. loan

24 iunie

NAT sm.

s
F Origine, inceput.
Trans. Neam. rude ipsc.) Trans.

lndivid.: $i stetnict pt feolori de crat $1

de rind (cope.)

Ban. Tot Sul, ori-cine, fie-care: date de ptire...

ca rinA In 30 de zile tot ~u/ sit via (CALI [lat. n a

t s).
NATAFLEATA npr. m. Pored& data unui
natafl et; 0: pica, wait malaiatA, in gura lui
se zice unuia care asteapta sa-i pice toate de-a
gata, far& a-si da cea mai mica osteneala, si far&
a le inerita.
NATAFLET, NATAFIXTE adj. si sin. Prost,

nerod, gagautii: lean -i vine ori-ei-cut natailet s& scirtle

la gezeturi (JIP.1 ; Nerod, nStSrSu lacIndu-1, natiflet, guguman. prost (PANN) ; dracul de zmeu... pe semne eA el nu era
toomat alit de natfiflete (ISP.).

NATARAIE sf. Prostie, neghiobie: sfiala lui o

luA

Arcpt dovada statorniciei, macar A era semnul nittaraiel

(NEGR.)

[nil tAra u].

NATARAU adj. si sm. NATARaucA (p1.-ce) sf.

Neghiob, timpit, nriting:

51-0 female simtitoare, de-o

lua un nattiritu, Orl un simtitor o proastA, nu poste it alt

mai rSu IPANN) ; mai bine la pagubS en no deptept dealt la
ciptig cu un nStSrSu (ZNN.) ; am lost un nlitArlin pin' acum,
de ti-am suferit obriznicille pi nebunille (ALECS.) ; en toatit-a
el silintS betipori de fin trSgea San vr'o muse& nAtAraucil

[t n e t a r e slab, Milt
putere"
NATAVALQS adj. Grosolan, greoiu; ma.t6h6.prinzind into impungea (DON.)

los: plugurile grele pi natavaloase, 1nc&1tSmintea locole

MP.) ;

minzarile-s mart, nStSvSloase pi unele din ale grele

ea pAraIntul

(LUNG.).

NATIMA sf. 0 /ten. I Morman de pietre arate

de o femeie la hotarul unei mosii si care Inchipu-

este mormintul aceluia pe care-1 viiijeste; pe

acest morman femeia-1 tamlie regulat 40 de zile,

cu credinta ca vrajile ei vor aduce peirea dusmanului ei (omas.) C)
U Bub& mare si rea (R.-COD.)
3
Namila, ceva extraordinar ca marime (R.-COD.) [a -

natima].

NATIIVIOS adj. 0 /ten. CU o namila, matahMos,

enorm de mare (cows.) [n a t i m a].
NATISANCA = NADimpicA: o ... 161 swift ta!Anon in urma noestril

NATIV adj.

ddit 1

(g

(IRG.).

Din nastere, Innascut: virtute

Care se gaseste In p&mint in stare purl:
I

aur fr.].

NATING adj. si sm.

Tlmpit, tont, neghiob:

prostul pi ~ul care egalitatea cu omul de genus (1.-GH.) ; da

'ntelege mA, faints .Ace esti ! (ALECS.) 2 NemdemIna-

tec. nepriceput, stingaciu 1 3 Incapatinat, indaratme.

NA.TYNGI ( gesc vb. refl. A se face n It f In g;

a se incapatma: altil mai niftingiti In rSutate... 11 alungau

cu oudalme

(RET .

NATINGIE sf.

Timpenie, neghiobie, pro-

stie: natingia bArbatului 11e care rides tot satul

o

+inototol].

Partea urzelei dintre ate

NATRA p1.-tre sf.
Rupe-o spats, Tese-un cot,
si sulul dinapoi: Tese -0
L- aruncA 'n pod (R.-COD.) [srb.].

clad sosi ceasul nasteril, till de boler nu era acasa (ISP.);

ziva nasterli; locul napterli; a da .., a naste, a face;
a lua .., a se naste, a se forma dintru inceput; act
de
1
2
frit Ca name de siirbritorie Nasterea Domnului, $i abs. Nasterea, Crachintli 25 decembre ; NaBotezAtorul

nating.

NATINTQC adj. 5i sin. 0 /ten. Ban. Trans. Om

(ISP.)

Neindemlnare, nepricepere, stingacie: ISsind a-

ceasta... lucrare a se lace cum se vor pricepe acei ce in niltingia si sglrcenia for s'au scumpit la semSnat (ION)

Incapatinare, Indaratnicie: cu Matti !Atingle sa,

em silit pe grtdinarul meu sA mi rSsSdeaseS de tot soiul de

*NATRIU sbst.

[fr.].

,,

Le

Vechiul nume al sodiului

Natarau, nepuNATRTJT adj. 0 /ten. Trans.

tincios (PAC.) TC) Prostut;intr'o ureche, Vona (01A14.)
I

(RV.-CRG.)

[II & t & r & 1.1 + suf.

-1.1

st. 0 Totalita tea creatiunii

'NATURA
Ordinea stabilita In univers: mtnunile naturti;
2

legile naturii: fenomenele naturii; a-s1 plan tributul naturii,

a muri

Nature organicA, totalitatea animalelor

si vegetal elor; nature neorgenicA, mineralele Con-

secintele care rezulta din organizarea unei fiinte:

ori-ce animal lucreazS Mira natura lui Qs Constitu-

tiunea, temperamentul, firea unui individ Afectiunile naturale ale omului 0 Dispozilie, in-

clinatiune particular& a sufletului: o .. blinds,

sfabA 8 Fel, soiu, calitate: nature unui teren
0 Ori-ce obiect care este un produs al naturii si
nu al artei m Obiect natural pe care ne propunem sa-1 imitam: a pieta, a desena dupft ", GP
moartit so- MORT 1 @ A plAtl in
a pl&ti Cu produse, cu lucruri, nu cu bani [fr. < lat.].
*NATURAL 1. adj. () Care apartine naturii;
conform cu ordinea naturii: legile e 5 $tiinte
acelea care au ca obiect studiul celor trei regnuri
din natura looms 5, stiinta care are drept
obiect descrierea si clasificarea fiintelor organizate si celor neorganizate tit coon
copit nelegitim, copil din flori 0 Curat, neamestecat,
neprefacut: via Care e un dar al naturii:

Care e o consecinta a legilor naare spirit

turii: fenomen
Conform cu ratiunea, cu
CD

Adus odat& cu nasterea: cantata ...ft N Simplu, neafectat: gratie A Gp Bogatie a, bogalde a solului, a produselor naturii 1111(
uzul: purtare

C NRNATURAL.

2. adv. 0 In mod natural, In mod firesc g Fi-

reste.

3. sbst. 1 0 Locuitor originar dintr'o tarn: . din

Australia Proprietate Innascuta, fire Lips&
de afectare, simplitate [fr.].

*NATURALTA (p1. -to) sf. Calitate fireasa,

fapta, miscare, etc. lipsita de afectare, nemestesugita: citept trei aveau In comnn simplitatea, naturaleta,
lipsa de... dorinta de a produce elect (BR.-VN.) [it. ].

*NATURALISM sbst.
Calitatea a tot ce este
produs de o cauza naturala:
unui fenomen 0
+14 Sistemul acelora care consider& natura ca primul princimu AP. Sistem literar si artistic care
are drept stop s& reproducki exact natura si sa In'attire idealul, realism [fr.].
*NATURALIST 1. sm.
Cel ce se ocup1i In
special cu istoria naturalli, cu studiul mineralelor,
al straturilor pamIntului, al animalelor si vegetalelor C) t Cel ce prepar& sau vinde obiecte de
istorie naturala.
2. adj.. 49 Cl) Care e partizan al naturalismului:

tilosof
Care practica realismul (In literaI

tura si In arte), care is numai natura on model:

[fr.].
romancier
*NATURALIZA (-izez) 1. vb. tr. I 0 A Incetateni, a ImpamInteni o A introduce un animal, un vegetal strilin, Intr'o tar& unde continua
s& traeasca si sa se reproduca ca In tara de origine
A introduce un cuvint dintr'o limb& Intr'alta.
2. vb. refl. 0 A se Impaminteni, a se Multi:
teni [fr.].
NATURALIZARE sf. 0 Faptul de a (se) n aturaliz a; impamintenire, Incetatenire.
NA-TI w NA.
*NATIE w NATIJNE.

824

www.dacoromanica.ro

*NATIONAL 1. adj. Ce e propriu, ce apartine

a unei tali care emite hirtia-moneda ce circula in

acea tars; port..., costumul traditional al satea-

NAUTILI, Mold. NOHOTIU adj. De coloarea n a u(DLVR.).

jilecta de dril
*NAV (p1.-ye sf.
Corabie, vas 2 e,5 Erb
Naos lat.].
NAVADI, Mold. NEVEDI, NIVIDI -deso vb. tr. $i

sit poarte halm

a writ pfnza... a navadit-o qi a lesut -o, de a Mout eh tar

gardit A we- GARDA 0 ; &firunei natiuni: arms%

imnul ; bane& A, institutiune de credit
mware

tului kalben-deschis :

nului si al satencii; nice ea nu se ouvine fetelor de boier

intr.

(ALECS.i.

2. sm. pl. 0 Totalitatea acelora cari alcatuesc o

naiiune, In opozitie cu strainii" [fr.].
*NATIONALISM sbst. 0 Doctrina politica ce
tinde sa apere in rimul rind drepturile si aspiratiunile nationale [fr.].

*NATIONALIST adj. $i sm. 0 Partizan al

nationalismului [fr.].
*NATIONALITATE sf. 0 Conditiunea, calitatea unei multimi de oameni cari alcatuesc o natiune: a romana 111 Calitatea unei persoane cu
privire la natiunea careia-i apartine: e de ., Irancult [fr.].
*NATIONALIZA (-1zez) 1. vb. tr. 1.) A face

national A face sa fie adoptat de o natiune:

o Industrie.

2. vb. refl. 0 A primi obiceiurile unei natiuni 9

A intra in obiceiurile unui popor [fr.].
*NATIIINE, NaTIE sf. 0 Totalitatea locuitorilor
unei tari, cari sint legati prin interese comune si
traesc de obiceiu sub acelasi guvern; foam [fr.].

NAVC adj. si sm. Zapacit, uluit, buimac: ra-

de bucurie, and Nolan in Uinta toate cafe ce-I spusese

mase
sins in aomn nor.); da alleluia de ce
tii pe cap dinaintea
mea,

tile P (ALECS.) [bg. srb. n e u k].

NAUCRALA sf. Naucie, zapaceala:

mut

de

A trece firele urzelii printre ite $i spat.:

trimbe (R.-COD.)

vsl. navesti, -vedEr].

NAVADIT, Mold. NEVEDIT sbst.

ntivadi.

Faptul de a

*NAVAL adj. 2, De corabii, privitor la corabii:

stiinta

.a, arta construirii corabiilor; forte e, ar-

mata de mare; mot& A, lupta pe mare [fr.].

NAVAL pl.-Eduri sn. Pornire cu gramada, navalire: vazui un

de atinci si de pietre earl se rostogo-

lean spre locul nude eram (GN.) [n a. V A 1 i].

NAVEALA sf. @ Pornirea, lovirea mai adesea

neasteptata) a dusmanutui, prin care incepe o

lupta, atac; a da a porni pe neasteptate, a se
repezi dinteodata, a se arunca deodata asupra
cuiva: clad !nets din cintec, et izbucnird. In aplause al,

Invaziune, irupinAuntru (D.-ZAMF.)

2
tiune; pornire impetuoasa: soptriele, gonite din outAstrid, deterA

cusurile lot, de nAvala apel, Union pa lingA drum tvt.ac4

O Asalt [navalil.

NAVALI ( -Alesc 4. vb. intr. ( A da navala intr'un lot sau asupra cuiva, a sari asupra cuiva cu
armele, a lovi pe neasteptate; a ataca; a asalta:

de trei on se urcase in sus, cind nAvAlise vrajmasul asupra

use.) s A porni, a veni cu gramada, dintr'o

data intr'un toe: oimrr ca singe's li navaleste in obraii
(sLv.) A patrunde: spaima nAVAU %rapt in anima
Int

cap... OA (And In sfIrsit am ajuns sa astern oeva omenesc

pe hlrtie (ON.) [n a n C i],

roes (GN.).

trintorul Cu minavetul lui (ALECS.) ; da mai task omule,

linguritele calk ca m'ai InnAucit (VLAH.) [n 6. u c].
NAUCTE sf. Zapaceala, uluiala., buimaceala: un
mums, ou toata nancia tor, nu puturA sa-1 uite (ort.) [II . U C.

(CAR.) [comp. vsl. navaljati,srb.navaliti].

siune: navalirtle barbarilor.

TULUI ow- AUZI I.

=. sm. Cel ce da. ntivala: Sultanul deelara ca trimite

ostirea sa numai ea a respingA pe I Marna.

NAUCI, INNAIICI (-ma) vb. tr. $i refl. A (se) zapaci, a (se) ului, a (se) buinaci: o sa ma nAuceascA

N'ATME, N'AVEDE, N'A GRETTL PAMTN-

*NAUFRAGIA -(-glez) vb. intr. a, A face nil_

fragiu [fr.].

NAUFRAGIAT 1. adj. p. NATTFRAGIA. O. Care

s'a innecat sau s'a prapadit de pe urina unui naufragiu.

_I, sm. Cel ce a scapat dintr'un naufragiu.

*NALTFRAGIU (p1.-sir) sn. 0 2. Sfarimarea,
prapadirea, innecarea unei corabii sau unui vapor care s'a lovit de o still:Ica, etc. 0 (V) Pier-

zare [fr. < lat.].

NAIJI =

NAVALIRE sf. Faptul de a naval i, incurNAVALITOR 1. adj. verb. NAVALI. Care nava.-

leste, care da naval..

NAVALNIC 1. adj. si adv. (Care se mists) cu

repeziciune $i cu violenta, furtunos, impetuos:
vintul, tot mai larg, mai salta in eimpier (om); Erau o
sutit st-acum ei slat o role, Mai lull si mat I, mai taint de
vitejie (Cosa.).

2. sm. i 0 Planta care creste prig padurile

regiunea montana si din
urribroase si stincoase din

care se face un ceaiu care

se bea pentru tuse; poporul

NAKTNTRU Pr' fravNTRu.

NAVT, t NAHVT, t NOHVT, Mold. NOHQT sbst. 4

Varietate de mazare, cu
bobul mai mare; se manincli fiert sau prajit,

ca alunele sau rnigdatele (Cicer arietinum)

0] 3322): neva farfurn
on migdale curatite si eu &tut
prajit (F)o [to. n o h u t;
comp.

2. vb. tr. A cuprinde, a Invalui de toate partite:

valuri de regrets surde o navaleau din toate partite (VLAH.) ;

mint mi ma navalese din ce is ce mai irezistibile ideile negro

crede ca data fetele o p cart&

In sin, aceasta planta are

puterea de a face sa navaleasca pelitorii din toate

partite; numita. $i limbacerbului", limba - vacii"
sau limba - vecinei" (Scolo endrium officinarum)

(22] 3323): sr 'ntlineste 'n a sa

tale o costa aosinzeana Ce-i

pi 'n sin poarta
scaldata In

bg. nahut 0].

*NAVTIC adj.

Privitor la navigatiune [fr.].

odoleana (ALECS.); Wean tintuiti

dot pitacl... descIntati on

Fig. 3323. NAvalnic.

si

manila sA treat la altar aroma ti argintul (SAD.)

Numele a don& specii de feriga. (Polystichum

jilix mas; Pteridium aquilinum) [n Aval a].

NAVALOACA

pm-

NAvoLoacA.

*NAVIGA (-ighez) vb. intr. 2, A calatori pe mare

sau pe riuri, a pint! cu corabia [fr. < lat.].

*NAVIGABIL adj. 3 Pe care se poate pluti cu
corabia: un ran

Fig. 3321. Nautil.

Fig. 3322. NIut.

NAUTIL sm. * Gen de moluste cefalopode

marine a ctiror scoicti e invIrtita. in spirals In acelasi plan; traeste In Oceanul Indian ( 3321) [fr.].

[fr.].

*NAVIGATOR 1. sm. a. Cel ce face calatorii

indepartate pe mare.
2. adj. Care se Indeletniceste mai ales cu navigatia [fr.].
Faptul,
*NAVIGATIVNE, NAviciATTE sf. v
arta de a naviga, de a pluti cu corabia Catatonic pe mare. pe un lac sau pe un riu 0 aeriank calatorie cu balonul, cu aeroplanul [fr.].

825

www.dacoromanica.ro

NATNAV

TABELA XLI.

NAVIBATIUNE

9/416,49,1,

10
CL'I'r.f.-

4:144

P1,--1'4>

12
f-4

,bo,
f4

JO

BARCI SI
CORABII
VECHI SI
MODERNS
826

www.dacoromanica.ro

TABELA XLII.

NAVIGATIIINE

-7W

38

39
driO4.?:47.

1e41-4''

40
44

43

-.

45

VAPOARE DE
COMERT ySI

DE RAZBOIU

=1"

'711r7.1.1118X-

7-

EXPLIOATIIIIII LA TABELELE SLT, ELI!:

x. Luntre romans. a. Galertt romans. -3. Corabie de transport roman6.-4. Corabie de rlzboiu romanK. 5. Luntre.
6. Caic.-7. Cin.-8. GondolA. -9. Pirogi.xo.
alupa. -12. Galera.-13. Caravel3./4. Joncr chineztt.
x3.

Bare/ cu pinze.-17. Barcaz. iS. Tartan6.I9. Bric. ao. Brigantin1.-2I. Baleniera.as. Corvet3.

23. Feluctt. -24. Cuter. a5. Goelet6.-26. Corabie cu trei catarte.-27. FregatI.-28. lep de mare.ag. Yacht. .30.
Yacht cu motor.-3x. Cargobot 32. Transatlantic.-33. Remorcher.-34. Vapor fluvial.-35. Fregatti.-36. Cructii-

tor.-37. CanonierA.-38. Aviso.-39. Cuirasat.-4o: Aparator de coaste.-4t. Monitor.-42. Dreadnought. q3. Torplor.-44. Cruciator cuirasat, 45. Vedet1.-46. Submersibil.-47. Submarin.

827

www.dacoromanica.ro

NAV..

NEA

NAVIRL1.1 sf. pl. Nabad&i: teme1a are ", grozave:

Intr'una sere 51 joach tontorolul, ca trebue s'o lege

(CAR.).

NAVYRLIOS adj. Nabaclaios, cu nay trlii

(R.-COD.).

NAVLTG A sm. 0 /ten. Prost/lilac; badaran; necioplit (CIAO.) (FSC)

NAVLU p1. -marl sn.
Chiria, plata pentru
transportul rnarfurilor cu corabiile ngr.].
NAVOD pl.-voade sn. Aga Plasa 'carte mare cu
care se pescue$te in balti $i in ape lini$tite:

grape de tArani, grilmaditi In Maya luntri, trag prin spit atvoadele for (cools.); Isilntind navoadele la scare tvuoti [vsl.

nevoda
NAVODAR sm. :dp Pescar care pescue$te cu
navodul.

lints de a dobindi ceva, de a ajunge la ceva, as-

piratiune: lei media plinea zilnich, fielnd parte dintr'o

tablirtt sau dintealta, dupd cairn 11 povatuese... nitzuintele

vlitorului (BR.-VN.) ; trebue ad renunt en total la asa !Malice

&mart

(NEGR.)

[n a Z u i].

NAZURI sf. pl. 0 Pretentii co A face, a

fare mofturi, a se codi de a ac,cepta o propunere,

un dar, a refuza in mod afectat, prefacut, rasfatat:
a carat-o Haglulul, far acesta, filth .0 multe, 1-a dat-o

(CAR.I

[tc. n a z .
NAZUROS adj. Care face nazur i, mofturos;

pretentios: mie mi-ar fi void as eerie logodna cu ndzuroasa

aia de fatti cu care stnt In verb& ((SP.).

NE -'. pref. care se une$te cu un substantiv, cu

un adjectiv, cu un pronume, cu un verb, sau cu alta

Iporumbul uscat, fare aratura sapind numai pa-

parte de cuvint, spre a le da o valoare negativa:

51 s'a face (rimF.) [rut. n a v o l o k o m sijaty)].

NAVRAP sm. Navalitor, predator [vsl. ].
NAVRAPI (-apes vb. int?. A nAvali, a se npusti, a napadi (SIAM.) VA.].
NAZ or NAZURI.
"NAZAL 1. adj.
p Ce sine de nas: fosele A.* If
- 4i Se zice despre sunetele modificate sau pronuntate prin nas: vocals .011.; consonantit

cut, n e sAnitos, is e vrednie.

NA.VOLOACA, NAVALOACA (10/.-oace sf. Mold.

A Bernina in
a sernana (griul, secara, etc. prin

mintul cu sapa: om sitmana $1 nil/Alma A da Domnul

a.

pl.-le sf. 47 Vocal& sau consonant&

2. NAZALA

nazala fr.

Dinaintea unui substantiv: n e Waste, n e drep Dinain

tate, is e vinovatie, n e prieten, is e om, etc.

tea unui adjectiv: n e bun, n e carat, n e drept, n e pli-

0 Dinaintea pronu-

melui altul, alta, In locutiunile ca n e altul, ca is eaita, cum nu mai este, cum n'a mai fost altul, alta.
C) Dinaintea unui verb : a) dind nastere unui verb
nou, cu lateles negativ: a n e cinsti, a n e linisti, a
b) dinaintea
n e multumi, a n e noroci. a n e sacral;

unui participiu trecut, intrebuintat Ca adjectiv:

n e coot, is e cunoscut, is e hothrft, a e isprivit, is e supus,
c) dinaintea unui part. tree. la forma f. pl.
etc.;
$i precedat de prep. pe, dind na.$tere unei locutiuni

t NAZAR sbst. Hatir, favoare: ministral ma are

adverbiale: De n e asteptate, De is e gindite, pe n e mincate, pe n e ritsuflate, pe n e simtite, pe n e abate, De nevfaute;

d) dinaintea unui part. prez.: n e auzind,
e) dinaintea until
n e avind, n e Hind, n e vAzInd;
adj. verb.: is e ascultator, is e pasittor, n e rabddtor. --

Post vr'odatd: 1 se ndzare ca in call eel on nitrav ( ALECS.); I

se nazirestectivede In Dram' din laid douA umbre albe (CARA;
din nimic 11 nlizarea si o bAtea halo (BR.-VN.) [vsl. n a z -

mite locutiuni: ca n e altal darn, cum n e cum; un Went

no la local lot o 1ngheta (BR.-VN.).
Se separ& de

la .0 si... m'a chemat sal la cabinetul sau (ALECS.) [te.].

NAZARI (-zar, -Ares 'I. vb. tr. A zari.
. vb. refl. $i intr. A i se parea ca vede ceva, a-si
Inehipui ceva din senin: in fie-care tuts 1 se nAzArea
cite un hot la phalli (ON.) ; asa zullar nici e'am auzit sA 51

reti,
NAZBUTIE, NAZBITIE SI. F Mold. Bumf. Pozna,

bazaconie, parascovenie: at cetit hIrtia, cucoane GAlava P ce nazbutii mai cuprinde P

fAcea apoi la seinne si la
de nitzbitil (CRO.).

(ALECS.) : mai boscorodea si

nazbutii (GRIG.) ; still, ma, nu to apuca

NAZDRAVAN, 0 /ten. Trans. Ban. NAzDNAvAN,

Inzestrat cu puteri supraomenr$ti, cu daruri sUpranaturale (verb. de personagiile sau de animalele din basme): calul, ca nn nAzNEzEINAvAN adj.

drdvan ce era el, flame cum sA apace lucrurile ea sit mearga

la W3111E1/I (181..) ; Mindra-lum11... era nezdravina, cum era
si Fat Frumos (RET.) ; care Wallas/I era nezdravfallt cynic.)

2 Magic; fernrecat 1 3 F Pozna$, care spune sau

se tine de nazdravAnii: si ea 11 vAd pe acest Man cuminte s1 nazdrivan la vorba (VLAH.) [n e + z d r a v a n,

cii alte cuvinte care nu e cu mintea zdravana,

care nu e in toata fires").
NAZDRAVANIE,

NEZDRAVANTE sf.

rea, (land. fapta celui nazdrava

Pute-

nleiodatA nu

Dinaintea on -carei alte parti de cuvint, in anu-

forma verbal& cu care e unit, In cazul rind se interpune adv. mai: n e mai avind, is e mai Stlind, is B
mai auzit, is e mai vdzut [vsl. n e].

NE= pron. pers. enclitic si proclitic 0 dat. si

ac. pl. de la vu II es- NI [ # NA < lat. nobis
$i n o s].
NEA,, NEAuA sf. C) Zapad&: alb ca walla; iepa-

rale, pin& nu-1 prinde cineva... paste sears prin desime sau
prin neautt (Tmit) lat. n Iv emb
Stan;
NEA2 stn. abreviat din NENE(A : loan;
sA

vorbeascli of

a eueoanei, ma

r. Ion, a pi el e om; ce fel de vorbA fu aia

lista! esp.)

NE413 inter). 7.k Strigat cu care se chiama la

sine caii, vitele, etc.
Dintre compusele cu NE-, se vor mentiona

la locul lor, in ordinea alfabetica, mai ales

acelea care prezinta o semnificare deosebita;

celelalte, care au numai intelesul negativ al cuvintului simplu, au fost trecute cu Insemnarea
C la cuvintul respectiv.

to am intrebat undo Witt to puterea, de feel atltea nAzdrAVinii (RET.)

Lucru, fapt de necrezut, eiudat,

extraordinar: au CO drag urmaream toate nazdrAvAniile

din vomit' (Ga.) O PoznA; bazaconie, parascovenie : Neghinith... se plerdu din Wail tuturora, numai ca
sit se tie de nAzdravanli (DLVR.) ; ai umplea o bibliotecA on
cite nAzdravanii se publici, Inteo sAptAmlnit (vuth.).

NAZIFI, NAM nn. I x Coniandantul unei cettiti

turce$ti de ling& Dunare 2 supraveghetar: Spre
pildd

(Dom)

trebue BA still CA lupul s'au cerut la lea nazlr pe of

tr. nazyr.

NAZUT uesc z b. ti. Si intr.

A recurge, a
apela la ajutortil, la proteclia cuiva, a cduta seaI

pare pi. I ing.a rine\ a: daear 11 pretutindene tot asemene

judecitori.._ eel ce n'au dreptate n'ar mai .0 in vent... la

' 1 A $i indrepta pa,ii undeva, a

caula se ajung.i undeva: de toll ai sal ptirasit si...
iudecatit (ono.)

rfinit Hind... an 'Vault la o case aproape (CANT I : De calitorul

strein ce nitzueste la case ta, nu-1 goni g1 depArta (PANN)

k ft stapinit

glndul, de dorul de a dobindi

NEADEVAR (p1.-fireri) sn. Spusa care nu co-

respunde ad evarulu i, minciuna.

NEADEVAR4T adj. Carenu e adevarat;

mincinos; fals.
NEADORMIRE sf. Veghere continua: II stniinlet' on , In vreme de rizboiu asea ; priveghla on

asu-

pra neispititelor of tinereti (Ga.).

NEADORMTT adj.
Care nu doarme, care
nu sta adormi t: nu eumva ea adoarma, ch le vede
ochiul eel . (Cm) 0 Neobosit, far& preget, pururea
act iv.

NE.AGA npr. f. l Barbat incapatinat, fe

mete indiaratnica: ant,
in teleagi 1 9: china ea e
maga, o mai chtami ei
se zice despre o ferneie
urita, rea $i incapatinata erEAGA-rtEiN, 0 /ten
(omus) NAGARA p1.-araie sf. Om Indracit, rAu; cube,

piaza rea; belta; lucru sau persoana de care nu to

poti scapa: scipard de neaga-reaua de subprefect tae.);

\ a, de a alunge la ceva, a (Jude, a aspira: ea alinea

el ne-a sedpat de neaga-reaua aia de zmeoaiea (ISR) ; a fugi

ea de neaga-rea (ZNN.); esti .0-rea, bade LI1141118 (D.-ZAMF.).

NAZUINTA 11. to , NAZUIRE sf. Gindul, do-

2. pl. sari sn.

LipsA: legea asta math... are
marl art, deal a dat no mare avint agriculturil noastre

asupra ml o privire asa de magnetick tacit toate sauturile

male ntizulau sere (Hasa (GM.) e Imp s IIaZ N a I .

NEAJUNS 1. adj. Care nu e a j u n s.

828

www.dacoromanica.ro

(1.-GM.) 0

Nevoie, suparare, neplacere: ce-lpasti co-

pilului, dud mama si tats se glndesc la .,nrile vietil P (CRG.) ;

ea le ales mosiile a le facea fel de fel de ..uri use.).

NEAM (p/.-muri sn.

Generatie: uoperui tine

rudenia de singe 'Ana la al treilea

(MAR.) ;
de t. ul
tau, el, etc. , din generatie In generatie, toti

ineu,

de seama, neluare aminte, neatentiune; din 0., de NEAmama, din lips& de atentiune.

NEBATUT adj. 0 Care nu e batu t; 0: NEB

femela

BEDgmaTA.
NEBEDERNITA
*NEBULQS I. adj. C) () Intunecat de nori sau

sau nimeni din ai mei din trecut pin& astazi:

al vostri sA fie de veci ii

de .,u1 vostru sa-1 stApineascd
In pace (VLAH.); dropii de ba.5tina earl
de .,u1 for an rat/telt prin BArAgan

de ,u1 men n'a mincat ass.

(ODOB ); ""'

de

Familie: muierea era !carte 'Mega si din

In sfirsit m'as Insure, pentru ca sd Intru In ,s,nri

( ALECS.) Rasa, popor: Ui romanesc 9 Gen,
specie: .tol omenesc; Mil ',Wrests; Ale pasilrilor ,wuri
Ciripesc pitite 'n ramuri (EMIN.) SOiU, Iel : Alege alt
de paste si-1 pune la clntar (PANN) ; un gard viu... format
de... mirtteint de tot
(I.-GH.) Ruda, rudenie:
(VLAH.);

en mine; de pe Adam PM' ADADI I ; cu

sA mAulnci, ss bet, daraveri sA n'ai cu ei (ZNN.) V Mimic
nu zise, nu gasi
(de)
sau nici de
de loc, de fel,
citusi de pulin: mA hotarlsem sA nu dorm (LUNG.);
nu 1-am yang (yaw.); farts de..., far& nici un: am
e

o bute vAruitA. fat%

ou" [ung. n e m].

de doagli

NEANIT 1. sm.

(GOR.),

ghiciloare despir

German, Austriac: mA mir ce

gust poti gilsi sts pufuesti din gads ca un

(ALECS.) ; F: a
merge, a umbla dropt ca
a umbla pe don& carari;
a tura luleana
1.1,- LIILEti; de clad Nemt11 on coat%
FP' coADA0
o Ce) Strain (din apus): RomAnul, dud
vede pe cite oineva din neamurile apusene,... it zice cs, (ISP.).

sf.

2. NEraTo&icA

Germana, Austriaca 11

- Dadaca cele mai multe erau In trecut Germane

sau Austriare 0 pl. Trans. * cONDVRuL-Do4MNEI [vsl. 11 6 ni I c I].

NEANT pl.-turi sn.

Ceea ce n'are existents,

nefiinta: se vede pe fie-care zi adIncindu-se Intesin

care-1 seats facultatile

rmai. s'a eutunaat in

(ALECS.) ;

unui lucru; nimicnicie: ,s,u1

sub el, prApastie; deasupra,

as.,

aceastA Intreagd lume mate-

(S.-ALD.)

Putina valoare a

marir1lor

(D.-ZAMF.)

[fr.

Niinic:

NEAO,S adj. Curat, neainestecat, de ba,tina,

painintean: puce sa se gAteascit un ()spat Infricosat, la

care poftl numai boierime

(ISP.); sa ImpAnAm asa darli
orasele noastro Instrelnate cu RumAni
(JIP.).

NEAPARAT 1. adj. Lipsit de aparare care

nu e ap &rat 0 De care nu to poti lipsi, inI

dispensabil: am trebuintd
voie sa vit.

0.1t

de acest lucru; e de .4. ne-

adv. In mod neaparat, negreit, fiira doar

$i
poate: trebue sa plea scum; pedeapsa cea de moarte facto
care folositoare $1 t. trebnincioasil ? (GAST.).
NEAR4 (pl. -rase) sf. zsi Supliment de lege: nearaoa Imparatulu1 chir Leul Tnteleptul (PRV -MB.) [gr. Veat)6].

NEASEMANAT adj.

$i

adv. Fara asemanare;

fare seaman, incomparabil: sapaturiie ce se fat descopar... ritzlete amintiri (nate lume de neasemanati viteii
(VLAH.)

[asemanat].

NEASTXMPAR sbsl. Nelinite, lips& de a s t Imp a r, agitatiune: ineene a se invirti prin mad

eu.-0 (CRG.) ; un groaznic as. fi frAminta creierii tcN.); rikmase Intenn

ce-1 chinuia mai onmplit dealt moartea (ISP.).

NEASTIMPARAT adj. Care n'are astImpar,

nelhAtit, agitat, sburdalnic: coon din fires tor, slut

sglobil, neastimparati, inclinat1 sere incar11 (tar.) [a S -

timparat,].

loc. adv. fart), veste, deodata.

NEAT/RNARE sf. Independenta.

NEATIRNA.T adj. Independent.
NEATIA PP" NEA.1.
NEAUZTT adj. Cum nu s'a mai auzit, ne mai

auzit, nepomenit.

'NEAVENIT adj. es Fara valoare: nut

NEAVERE st. Lipsa de aver e, saiacie.
NEAVUT adj. Care nu e avu t, sarac.

[dupe fr. n on aven u].

neste

sintem amenintati de Intimplari fu-

(F) Neinteles; confuz: o povestire nebu-

loasti; redind viatd hotArIta formelor nebuloase din preajma-1

(CAR.).

3 NEBULO.SA p1.-se

sf. * Nume dat unor In-

gramadiri de stele foarte indepartate care apar ca ni*te

3324):
nori mici alburii

nebuloasa Orlonului se poate vedea cu ochii liberi fr.].

*NEBULOZITATE sf. 0
Aparenta unui nor, unei neguri, unei Ingramadiri de aburi: .41 stelelor 0 Obscuritate, intunecime: ,-.-adiseursurilor sale fr.].

NEBUN 2, adj. Care nu

e bun: is Elenii awls, zeii cei
I

I,

cei rAl ca Ni cei

bunt ca Ni cei
nett!, tots fierbean inteo oala (Ise.)

Care nu e cu mintea
intreaga, care i-a pierdut
mintea, smintit; 0: nu e

Fig. 3324.

Nebuloasa.

sine le dA; O : nu e cel ce

tine maninclt sapte jinni, 01 e
ia, ci e cel oe dA; e de legat; a 11.. (lima oineva, daps

soya, a iubi ca un nebun, a fi foarte Indragostit, a-i

places la nebunie: eram dupd o yard a mea (DLVR.) ;
dupd joo (Im); a fi de butane, a avea o buBran
curie nemarginita, a nu *ti ce sa mai lac& de bu-

curie: mA repezi1 sa-1 IntImpin,

de bucurle

(VLAH.)

0 Contrar ratiunii: o sperantli A 0 Din cale

afara, excesiv, foarte mare: era de o veselie .41; 1-a
un ris pe care nu-1 putea opri niapucat nn rig
meni; 0 fume

foarte mare: 0 fume &

-, o multime
a avut nn sums ,..

foie In toate partile

.

(GM.) ;

sin.,NEsvNA p1. -ne sf.

I Om nebun, fcineie ne-

buna: Imbucts ou are poll& de pare ca se bat doi i la gura

IntreabA gi zece Intelepti nu pot rAs
for (JIP.) ; Q : un

punde sau un arum& o pieta In fIntIna

al zece IntelePti n'o pot scoate; 0 : eine si

0 : Intelep-

pune mintea cu ,s,u1 e mai nebun;

tul sau prostul fligadueste si

nadejde; 0 : ~n1
trage nadeide;

fliglidueste si

trage
prostul

clinele Imbatrineste de

drum si .,u1 de grija aitora; 0 : ..nil nu

ride de ce vede, ci de ce-si educe aminte;
0 : nu cerca vadul cu

bogat e Dumne-

3325.
de .,1! multi nebuni mai sint pe Fig.
Nebun.
lumea astal : schimbarea Domnllor, bucuria ...nor cr&i Sliptamtna .41or, saptamina dinaintea postului Pa*tilor, saptamina alba (MAR.)
O 4 IARBA- ~MOE rar- SPINZO 4 Bufonul, caraghiosul unui rege 0 5 Una din piesele jocului
3325) [n e' + b u n, adica care nu e
de $ah
Zell

bun de nimic, care nu e cu mintea bung, Intreagal.

mAsELAR-.
NEBUNARITA (pl. -te) sf. *
NEBUNATIC, NEBUN1.TEC adj. Sburdalnic,

copilareso, la care soarele... se silts zlmzile 1ntregi putea medita asupra anal cuvint legit
din nebunateca sa inlet (EMIN.) [n e b u n].

sglobiu: joc

bind

(GN.) ;

Faptul de a
NEBUNEALA (p1.-eti sf.
INebunie: pe multi It bAgase In nebuneli on ochinl ei ager (MERA) 4 3 'Nana, caprit, idee
I

NEASTEPTAT adj. La care nu se astepta ci-

neva ; pe

de teats;:, neguros, Innegurat Amenintator:

orizontnl e

n'a cumpArat lucru de Urg (JIP.)

bun (tEr.);
bfinul cA ajutoarea de eaelareasa nu coats sA fie de
prost
(ism); e de su mare, dar crescut in sarticte (ZN11.1; dacA mirele
01 mireasa erau ,st de boier (1.-GH.) fr a Familie buns,
nobila, aristocratie: are casA frumoasts, nevasta de

bucate (clic.);

A e ca moara neferecati 0 Neumblat: pe elk-

art ,se.

$1

n e bun i

de om smintit: Ii vine asa o

NEBUNESC adj. Ca de nebun: ginaui de a

molt 11 Indepartal cu
mA Intoarce... m1 se pares atlt de
groazA $1 ma antnai de altul si mai 0. (D.-ZAMF.).

Ca un n e b u n, ca un
NEBUNESTE adv.
smintit Din cale afara: 0aeitueste
NEBUNI Pr INNEBUNT.
NEBUNTE sf. I JP Starea unei per0oane care
A
pierdut mintea. al card creier e iltamat
1

NEBAGARE Sf.. de seams. lipsa de bag are

sergentulni sa sputa ca el

e stlipinul avert' (CAR.).

829

www.dacoromanica.ro

NEC- tuba la ., a fi foarte Indragostit; a-i places la a-i

din cale afara, foarte mult C) \ eselie sgoNEC plaeea
motoash In care se fat sau se spun tot felul de
lucruri hazlii O Fapta nebuna, smintita, extravaganta Idee ciudata, absurd& C) Purtare

usurateca, nesocotita, abateri In purtare: nebunlite

tineretti II 0 Sburdalnicie, joc sgomotos al copiilor:

Sintirandita... Intrecea mai ye toti bAietii gi din carte, dar el

din nebunil (cee.) [n e b u n].

NECA R INNEcA.
NECAIRI, t NEcAgau pp- mcAini.
NECAZTI,
NAcAJI (-Aim) vb. tr. si refl. A (se)

supara foarte mult, a(-si) face necaz, suparari:

(NEDRJ [bg. n a k a 2 a].
NECAJICIOS adj. Suparator, suparacios, care
(Se) necajeste: amoral el e... plin de foe, dar
dacA vr'un cuget de gelozie mit neciiieste

INEGR.)

o female mead el tuella, InfiptA la vorbil, Inctiptit1-

natil sl necAlicioasA

(DLVR.).

NECAJTT adj. p. NEcAn. Suparat, plin de necazuri, chinuit: a, lui viatti Se tine 'ntr'un fir de atti

da cinstea cuvenita 0 A lipsi de cinste, a face

de rusine, a desonora: tine sA fie acel neomenit canto

mi-a necinstit peril oei albl al blitrInetalor mete!
bate cineva, mai mutt necinsteste cleat otnd oe.Artiste

cum at fAcut, tIlharule, sa necinstesti fats

curt

2. vb. refl. A-si pierde cinstea, a se desonora; a

NECINSTIT adj. p. NECINSTI. Care nu e cinstit, care e lipsit de cinste, neonest.

NECINSTITOR adj. verb. si sm. NECINSTI. Care

necinsteste:
neclnstesc sau on envIntul sau on fapta
(LEO. CAR.).

NECIOPLTT adj. 0 Care nu e ciopli t,

nedat la rindea 0

(f) Grosolan, badaran, din

ca mine, drag!! mosuluiP use.) ;
on bAgati de samA, boierlior, cA-1 un biet cioban (ALECS.).

topor: tine se unit la un

NECLINTIRE sf. Nemiscare, imobilitate: To-

tal a In ti, lArd vigil, IAA glas

(ALECS.); doar glasul apelor sbnciumate donna ea un boost In tdcerea si ...a atitor
mini (VLAH.)

[clintire].

NECLINTIT adj. OCarenu se clinteste

NECARTURAR adj. si sm. Care nu e cart u r a r, care nu stie (multa carte. nelnvatat:
nine o sA stea sA asculte la gura unul unchiag
tata a lost gospodar oinstit, dar ea d-ta (RET.).

din lot, nemiscat: Intipse sable In 'Ambit, Se propti In-

trinsa si
stat

ramase

(BR.-VN.)

mutat.

NECAPATUTT adj. Care nu s'a capatuit.

NICA4RI.
NECARI

(ISP.) ;

NEC.4Z,
NACAZ (pl.- azure) sn. O SupArare
mare: ...wile slot pentru oamenl el oamenll pentru
tsi yotoli M1i, stirutInd-o De obraiii ei Wei (DLVR.) ;
zmenl... se turburil de
Cl nu mai vedea Inaintea ochilor
use.) ; tiara nevastA, vtizIndu-ei bArbatelul, mai nitti din
cele nAcazuri (CM) 2 1,uparare impotriva cuiva,
(ZNN.);

parere de rau pricinuita de cineva sau de ceva Impotriva dorint.ei, asteptarilor cuiva, ciuda; 1111-8 ,,
mi-e ciuda, imi pare foarte rail; a ayes pe cineva;
a face In ...III cuiva, a-i face in ciuda, a face ceva dinadins, ca sa.-1 supere [bg. n a k a z a].

*NECESAR I. adj. 0 Trebuincios, de care e

absoluta. nevoie 0 Ceea ce nu poate sa nu fie.
(p1. -re) sn. 0 Lucru de neaparata trebuintli
pentru a-si sustine traiul: a-I lips! Awnl 0 Cutie,
Iadita cu obiecte trebuincioase la cusut, la brodat,
la facerea toaletei In calatorie, etc. [fr.].
*NECESITA ( -item) vb. tr. 0 A nevoi, a sill
0 A cere neaparat, a face de neaparata trebuinta

clod

se face de rusine: a I to vrei sA mA neclnsteso, ad InvAt

buchlle tale! (NEDRA [cinsti].

(PARR).

NECALCAT adj. I Care nu e calcat: rule

0 Neurnblat, pe uncle nu s'a calcat: drnmuri, lo-

(ISP.) ;

(LEO. - CAR.) ;

(BRA /N.).

(ISP.) ;

limp de mai bine de un teas am

Neschimbat, statornic, nestra-

*NECONDITIONAT adj. Care nu e supus la

nici o conditie; far& nici o conditie [c on di t i on a t].
NECONTENIT 4. adj. Necurmat, neintrerupt,
fara. intrerupere.
2.. adv. Neincetat, inteuna, mereu [c on ten 1].
NEC PLUS ULTRA loc. adv. lat. Limita peste
care nu se poate trece, neintrecut.

NECREZUT adj. Care nu e c r c z u t; de

ce nu se poate crede.
*NECROLOG (p/.-oage) sn. 0 .4 Pomelnic, registru (trite biserica, intr'o manastire) In care
sint Inscrise numele celor morti 0 Scriere, notit& consacrath amintirii oamenilor de seam& morti

de curind [fr.].

*NECROLOGIC adj. Privitor la necrologie [fr.].

*NECROLOGIE sf. AP Biografie scull& a unei
persoane care a inurit de curind [fr.].
*NECROMANT sm. Cel ce pretinde c& evoca

spiritele mortilor spre a le pune Intrebari [fr.].

NECROMANTIE Si. Pretinsa arta de a evoca
spiritele mortilor spre a le pune Intrebari cu pri-

voie absolute; lucru neaparat trebuincios C) Ne-

vire la viitor sau la lucruri ascunse: pAcat ell ()Uinta

(E0.11N.) [fr.].
*NECROPOLA (p1.-le) Sf. 0 oL Cimitir din timpurile antice; se Intrebuinteath mai ales vorbind de
boltile subterane In care se aflau mormintele ve-

NECHEZ (pi.-ezurl) sn. Strigatul calului: shine!

dern [Zr.).
*NECTAR sbst. O Z; BaUtUrft a zeilor din mi-

[fr.].

*NECESITATE sf. 0 Neaparata trebuinta, ne-

vole urgent& de bani 0 Lipsa celor de neapa.rata. trebuinta. traiului [fr.).

nn care -mil strabAtn urecblle (ON.); sA anal... Avuri
de cal ce vin de la pliscut (ALECS.)
RUSH

[nechea].

NECHEZA, timair,z74, d NI(N)CLIEZA (-ea) vb.

intr. A striga (verb. de cai): slut ei alb neoheza de do-

cotes Wilma (ON.)

(ON.); calul nude n'a nechiezat odatA, It
s'au rAsunat toate Nide., (se.) ; call volnicl... nincheazA,
mirosindu-si din depArtare grajdurile (DLVR.).

NECHEZA.RE, it Ni(N)cHEzARE sf., NECEEZ6T

sbst., NECHEZATllRA (p1. -ri) sf. 0 Faptul de a, n echeza: mugetul s'amesteca In nlnobezarea caller (owe.) ;
clocotea... vAzduhul de mugete, nechezAturi si de tipetele mint
al patrulea solo de dobitoace (ORIG.) 0 Nechez.

NECHIBZUIT adj. Carenu e ohibzuit In

cele ce face sau vorbeste, care face toate far&

a chibzui bite, fare a judeca matur: omul astaid
Iii vorbeste nebuneste ei mllne ti pare rAn el se otieste

(PARR); era lenes, nechitit la mint() al A. la trebi ice(33.

NECHIMULUTT adj. si adv. Mold. Grozav,

strasnic, din cale afara; ou a, pe nemasurate,

foarte mult

,neeromantiei 51 aceea a aatrologlei s'au pierdut

chilor Egipteni 0 Pr. ext. ecri Mare cimitir motologie: mein... mIncan el amvrosie ei beau la

Olimp, si se desldtan oat le cores anima (ISPJ 0

mai poate nice In viata,

minte de clod n'am mai vilzut nici urmli de dobitoo D'aci,

de om usr.); sArmanul nu era In stare si due& nici o lodvd
no copacin tntreg (SO.) [II el. + C u m].
bona,

NECUNOSCUT 4. adj. 0 Care nu e c u -

nos cu t I 0 Care nu s'a simpt Inca.: senaatiuni

e cantitate A, aceea care se eauta la re-

zolvarea unei probleme de matematici.

2. sm. Persoana pe care n'o cunoaste cineva.
3. sbst. Ceea ce nu se cunoaste, ce nu se stie: a
merge de la cunoscnt la
farmeoul
tulburlitoarea
atragere a Vicatalui... an ametit-o (VLAH.),
4, NECUNOSCVTA (p1. -to) sf. O Femeie pe care n'o

ONECHITIT adj. Mold. Nesocotit4: era lanes,

h 1 t i].

NECINSTE sf. Lipsa de c i n s t e, desonoare,

neonestitate; rusine: neclnstitorul sA se pedepseascA dupit

nuirimea nechistei

NECINSTI

(LEO. CAR.).

( -test)

dupA moarte sA o Dtrasei la in-

declitoriu (.ay.-me.) Cu atilt mai putin: nu mai tin

ISEZ.).

la mints si nechibsuit is trebi (cee.)

aoolo in

2 Ori-ce

bautura. delicioasa [lat.].

NECVM adv. CD Nici chiar, nici macar: nn

1. vb. tr. 0 A nu arata, a nu

cunoaste eineva 0 Cantitatea necunoscuta

dintr'o problema.
NECURAT I. adj. 0 Care nu e curs t, murdar 0 Nefiresc: worn 0 Spurcat: dish

at

Join A.,A er J9I .

2. NEM:at/WM sm. a Una din numeroasele

denumiri ale diavolului.

NECURATENIE sf. 0 Lipsa de curate-

830

www.dacoromanica.ro

n i e; murdarie, spurcaciune 0 pl. Murdarii, gu-

noaie: necurateniile luate de and curgeau prin gratil de

tier In canalul colector (I.-GH.); Arabii... armed aiei necuriitenille cetatii, Impinst de nra fanatismulni ignorant tam.).

NECURMAT 1. adj. Neintrerupt, care se tine

lant: fericirea este a multnmire, deplinii. a inteleptulni

bArbatil el nevestele petreeeau... in sunetul .0 al lautarilor me.).
(JIP.) ;

2. adv. Nelncetat, necontenit, intr'una, mereu : el

nu se nits niel Inteo parte, el sodas acolo pi tot cites

SLY.).

NECUVITNTA (p1. -te sf. O Lipsa de buns

C) Vorba sau faptii necuviincioasa.
Impotriva bunei cuviinte; nepoliteta, mojicie: aceste

c uviint&

sirbdtori sgomotoase, In care se Detreceau fel de tel de necu-

vitnte, se numeau Satnrnale

(ISP.).

NEDEIE sf. 0 t Mold. Iarrnaroc, bilciu: mat

mare sudalma sd Mama, chid va sudni nestine pre situ)...

unde vor fi multi oameni stalls!, eumn-li n;nifilocul tfrgulul
sau la vre-o sls (PRV.-LP.) Ban. Trans. Petrecere fa-

cut& de obiceiu in ziva hramului bisericii: cu fete

din alto sate fee at cunostinta mai leans... pe in hramuri,

NEFERICI (Anew) vb. tr. A nenoroci: literature

e o adevitrati infirmitate care nefericexte si degradeazd ye eel
ce-si dA vista at (VLAH.)

[ferici].

NEFERICTRE sj. Lipsa de f e r i cir e; ne-

norocire.

NEFERICTT adj. Care nu e f e r i ci t; neno-

rocit.

NEFITNTA (p1.-te) sf. 0 Lips& de existenta,

neexistenta: de pe fata eilrbunilor se desprtndean Darn de

0 Lipsa [n e-' f 1*NEFLA (731.-re) sf. A Carte mica, fara va(D.-ZAMF.)

!Mari ce T111111)(01 In

i n t A].

loare (in jocul de carli), exofila:

lon doud nefls care nn-i trebue

(BR.-VN.)

gAseste regulat ta-

[fr. n 6 f 1 e].

"NEFRETIC adj.
Care tine de rinichi: collet
NEFRICA sf. Lips& de friC a: ochii lul... pllni

is [fr.].

de foe dovedeau ours/ xi (NEGR.) ; din nefrica de Dumnezen,

se apucd de role posomorlte IJIP.).

'NEFRTTA (pl. -te) sf. F Inflamatiunea rinichilor.

Sall nedele (MAR.) 0/ten. Hors ce se face Intr'o

NEFT Pa' NAFT.
localitate la o anumita zi de sarbatoare [vs1.*
NEFTTU adj. De coloarea neftului, verde-inned6lja ,Dumineca; saptamina"].
chis [to. n ef t i].
NEDEM* adj. 0 Care nu e dem n, care nu
NEG stn. # Mica crescAturA rotunda, neduremerits, nevrednic 0 De neiertat, care merits roasa, care se formeazA pe piele [lat. n a e v u s].

ragi

a fi dojenit, de dispretuit, miselesc: purtare

NEDER adj. si sm. 0/ten. Trans. Um mare si

prost; limit: rAndi inlemnit on ochii la
(LUNG.);
boierli hotarIra. sit-1 eunune pe

on altA mireasA (n.-coo.);

tot axe era, cam , cam necentr'o parte (ea.-v$.).

NEDESLIPIT adj. Care nu se deslipeste, nu

se desparte niciodatil, nedespartit : amicul intim el .0

al banului Pend Filipescu

(L-OH ).

NEDESPARTIT adj.

Care nu se desparte

niciodata, inseparahil: izbuti a-si face o sable si un buz-

Strins
2
unit prin sentiment, nedeslipit: prietenr nedesplittiti

dugan earl sa-1 fie tovarilli nedespdrtiti c55.1

[despartit].

NEDOMERIRE... we- NEDIIMERIRE...

NEDREPT 1. adj. si srn. Care nu e dr ep t:

0 judecatil nedreaptd; .41 as tame de toti.

,, loc. adv.
in mod nedrept, far& a avea dreptate: rmparatul
sbst. Ceea ce nu e drept; De

ere= ca De

en

ar fi ert omoare pe acei oameni

(ISP.).

NEDREPTATE sf. OLips&dedreptatel

O Fapta. nedreapta.

NEDREPTATT (-rttese) vb. tr. A face cuiva o

nedr ep tat e (In folosul sau propriu sau al al-

tuia): atunci tdranii 11 spuserd cum 11 nedreptiiteste pArclilabul, cum 11 asupreste si lupueste (ISP.).

NEDOMERIRE, NEDONERIRE, NEDOMIRTEE sf.

Stare de nesigurantri, de sovaire; neintelegere, ne-

pricepere: nedumerirea dA pericolulni nevAzut proportii

table

(ALECS.);

Imi explica nedomiririle ce aveam to geome-

tria deSCTiptiVii (1.-On.) [d u m e r i].

NEDITMERTT, NEDOMERIT, NEDOMIRTT adj. Ca-

re nu se dumer est e; nehotarlt, sovaitor, neSigur; uluit: chelnerul, curios 51 nedumerlt on 81 not, s'a

ultat dupd ea pind ce n'a mai vAzut -o (ULAN.).

11, NEDUMNEZETRE sf. Lips& desrtvirsita de

respect fata de cele sfinte, hula; nelegiuire: Leon

Isavrul, In mare nedumnAzdire cAzInd, el Intlin an scornit

goand asupre dintelor icoane (CANT.) [n e-1 dumne-

zeire].

NEFARTAT sm. 0 Z! Una din numeroasele de-

NEG.A. (neg) vb. tr. A tagadui, a zice ca un lucru

nu exist& sau nu e adevArat [lat.].
*NEGATTIT adj.
.02 Care arata ca un lucru
ill exista; propozitiune ; particuld A, prefix prin
care se aratA negatiunea 2 ProbA, dovadd
aceea

prin care se deduce posibilitatea unui lueru din

lipsa probelor care ar dovedi c& nu exista 0

4,

aceea pe care algebra o insemneaza. cu

()minus), spre deosebire de cantitatea pozitiva",
InsemnatA cu + (plus) C) A Eleetrieitate A, una
din cele douA feluri de electricitati care se presuCantitate

pune ca exist& in corpuri (electricitate pozitiva

cliseu
si electricitate negativa) 0 Jo} envie

fotografic In care albul a reprezentat prin negru si

viceversa [fr.].
*NEGATIVNE, NEGATIE sf.
Faptul de a nega,
1

tagaduire () Co Cuvint care serveste pentru a

nega: De nici slut adverbs de [fr.].
NEGEL sm. Mold. Ban. Trans. 0
lul col mare... act avea un

NEG: nasal
toomai pe vIrf (ON.) 4

BURIIIANA-DE-NEGU = AIQR2 O.

NEGELARITA (p1.-te) sf. * RosToP.tiscA [n eg el].

NEGELOS adj. 10 Negos [n e g e 1].
NEGHTNA (pl.-int) sf. 0 4 Plant& cu peri
lungi si matilsosi, cu flori rosiirpurpurii, cu fructul
format dintr'o capsula cu
seminte negre; creste prin

semanaturi si, dace nu se

smulge la timp, semintele
plantei comunica fainei de

griu o coloare negricioasa,

un gust neplacut si proprietati
toxice (Agrostemma gilhago)

2te

(El 3326); 0): nn a grin Bird

printre cei bunt, vrednici,
trebue sa se afle si cite unul
rrtu, nevrednic; In toate lu-

crurile bune trebue sa fie ceva

cu cite un cusur (f): a siege

numiri ale diavolului (intrebuintata mai ales In

legendele cosmogonice, de origine dualists, in care
dracul 11 numeste pe Dumnezeu fartate", iar

neghina din grin sr ALBGE 1

fartate") 0 Pr. ext. Neprieten:

un graunte de n e g h in a) : Jaime el

0 4". -SALBATICA=CURCUBRII

Fig. 3326. Neghins

Dumnezeu i se adreseaza diavolului, zicindu-i .,ne-

0 O (r) Zizanie, vrajba: a soma=

NEGHINTTA (p1.-te) sf. Ceva foarte mac (on

bun talnigul, fartate 1

(SAD.);

(SBA

1-a cis:
em
Multdmim dumitale, neldrtate I

[ne-'+fartat].

*NEFAST adj. 10 Se zicea la Romani despre

zilele in care nu era permis s& se judece, sa se
ocupe cineva de treburile Statului, si despre zilele
aceea In
de doliu si de tristete 0 Astrtzi: Dr

care s'a Intimplat ceva nenorocit; nenorocos

Criminal, funest: rdzbolu A., [lat.].
I NEFER sin. X Simplu soldat (la Turci): nu e no

In ostirea noastrA care ad nu aibd cite nn Dungoin Pan

de malimudele (m.) [tc.].

'a Meld oft 0

NEGHINOS adj. / Plin de neghina:
un

claims

ou oehisorli on doud neghinita (ram.).

grin

NEGHIOH, NEGHIOABA adj. si sm. f. Nerod,

prost: Toll ~11 cell dan mina, socotind call fac onoare
arendasul, xi mai ss, a tras on revolvernl (CAR.);
nal bine ti-a Mout, ...tile, dad, nn-1 Iasi In pace (L-OH.).
(VLAH.);

NEGHIOBIE sf. Nerozie, prostie, dobitocie,

vorba sau faptii n e ghi o a b a: se mai em el o Wand

de neghlobia to Meuse
(CAR.).

831

www.dacoromanica.ro

(ISP.);

baba a ?dent negblobla sit tips

NEC-

NEG

adj. La care nu se gindeste sau

NEG- nuNEGINDIT
s'a guldit cineva - re e loc. a(lv. Far& de
NEG veste, pe nea$teptate.
'NEGLIGENT adj. Care nu are grije de nimic, care se neglijeaza' x Nesilitoramsoola w [fr.].
Lips& de grija.
NEGLIGENTA pl. -te) sf.
sau de ingr:jire; nelngrijire, negrije x Nesilint.a
la lucru, la Invatatura s Gresala u$oara ce se
I

face la scris chid autorul nu-si ingrijeste bine sti-

fr..

lul

*NEGLIJA -iiez /. vb. tr.

A nu ingriji de
ajuns, a nu duce destula grija, a nu tine seams de
I

ceva: a-$i s. interesele, trebile 9 O de, pe Wove, a nu se

o ocaduce sia-1 vaza, sa-1 viziteze mai des 3

zinne, a scapa un prilej.

:3. vb. refl. I A nu se ingriji de ajuns, a nu purta
destula grijA de persoana sa, de hnbracarnintea
sa, etc. 1 - A null prea vedea de treburi [fr.].

*NEGLIJABIL adj. Care poate fi lasat la o

parte, de care poate cineva sa nu tie seama: can[fr.].

*NEGOCIA (-ciez) vb. tr.

titate

A face negot

0 A trata, a mijloci o afacere cu cineva 3 A

sconta efecte de comert (polite, etc.), a trafica

efecte publice [fr.].

*NEGOCIABIL adj. te5 Care poate fi negociat:
oolita ti [fr.].
*NEGOCIATOR sm.
Cel ce negociaza; persoana care mijloceste sa se Incheie o afacere intre
particulari, mijlocitor 1 x 0 Persoana Insarcinata
de un guvern sa trateze o afacere important& cu
un alt guvern fr. .
*NEGOCIATIVNE sf. Faptul de a negocia
O Tratarea, mijlocirea unor afaceri intre particulari sau care intereseaza Statul 3 Afacerea Insa$i care se trateaza 4 t96 Scontarea unor efecte
de comert, traficarea unor efecte publice [fr.].
I

NEGOS adj.

i'

inchis 1 0 0 Rasa neagra-, rasa Negrilor 1( 0 Murdar:

camaci negre; abia acorn m'am sanest si en de zolit ca...

1121 s'an striae o multime de rubs negro (se.) @ Intunecos: noapte neagra; a I se face ., Inaintea ochilor, a i se

face intunerec dinaintea ochilor, a nu mai vedea

nitnic de suparare, etc.) 0 Nefericit, nenorocos,
de jale; amarit, nesuferit: si tot ass si far ass., pina i se

lAcea vista neagrA al aici, si apoi iar se Intorcea la Iasi (can.) ;

ails negro; gar ALB j.

7 Care preveste$te sau prici-

nue$te o nenoroctre, funest: un presentiment 0 Y

Trist, melancolic: nu vAd ce to poste adinci acnma In ass
de neagrA mIlmlre (CAR.) Rautacios: e. la mums, la
whet; a avea inimA neagrA 0 Nelegiuit : Fara nioi o
afield. A sttns zile multe $i legea-a Aleut (ALECS.) 7
grija de
w loft Bucov. Postul
Dumineca lasatului de brinza.

',

cind fetele statute, ramase nemaritate, nu maninca

$i nu beau absolut nimic pinta tirziuseara, cu spe-

$i rants ca vor ajunge in curind sa se marite 0

: OW ALB 1 s

e.

k.

vorba; Mr NEAGA 0 ; thine neagrA, piine de secant sau

de griu amestecat cu alte cereale; tan
vin rosu-

(g)

11

IARBA-NEAGRA

sr

IARBA

0.

sbst. 0 Coloare neagra; lucru de coloare nea-

gra: se vedea to adevAr ceva

la poalele unui zid (5.-ALD.);

face albul negru si ..I alb, infatisaza lucrul cu totul

altfel de cum este de fapt 0 ctt l sub unghle,

mai nimic, citusi de putin 0 A vedea, a zugravl
toate In ,, a vedea, a zugravi toate sub o Infati$are rea, nefavorabila, nenorocita 0 Haina cer-

sau In negre 0
animal. ca.rbune obtinut prin calcinarea intr'un vas
Inchis a oaselor, carnii, singelui animalelor C)
nita, de doliu : a se ImbrAca In

de Him, chinoros.
3 sin. cep Saptlimlna negrilor, saptamlna care urrnea-

za dupe aceea a Pa$tilor, saptamina mironositelor

[lat. nlgrum].

*NEGRU2 sm., NEGRESA (pt.-so) sf. 0 Individ(a)

tJd

PIM de n e g is Pests tot negoasa

4,14

51 posomoritA, Umbla 'ntunecata si tot irmorata (PANN).

NEGOT

0 Vlnzare $i cumparare de marfuri, comert, negustorie, trafic

(pl. -oate) sn.

t Trans. MarfA.: eta ce va sari asupra vamesilor alndu-1

vor thnribia en 21 In tale si nu va lase sa cerce ...111(PRV.-MB.)

[lat. negotium].

NEGRAIT adj. 0 adv. Nespus: o prIveliste ne-

astePtatli,

Fig. 3327. Negri.,

de mtndra, se Inflitlaciza ochilor (VLAFI.) [g r a i].

NEGREALA (pl.-en) sf.

Negreata Co-

loare neagra, vapsea neagra.; vacs: o dulce lumina...

se Inglna on negreala malurilor depArtate (oom) 0 Mo/d.

Trans. Cel-Mita: Indata am gash calcite, condole float,

". bunk nimic n'am ultat (NEGR.) [n e g r u].

NEGREATA sf. Insusirea de a fi negru, cali-

tatea a tot ce este negru; coloare neagra [lat.

nIgrItia].

*NEGRESA N.- NEGRO'.

NEGRESIT adv. Fara a g r es i, fare gresala.;
neapasat, fara nici o Indoiala, farA doer $i poate,
In mod sigur.
NEGRI par INNEGR',..

NEGRICIOS adj. Cain negr u, de o coloare

ce se apropie de negru, care bate In negru; oache$:

e nn tbiar slab,

ev, cu ochelari (ULAN.).

NEGRICITINE sf. /nsu$irea de a fi negr u,

NEGRIJA (pl.-pt sf. Lips& de grij a, de In-

negreata.

grijire, negligenta: cum am Mout, cum n'am Mut, destul

cA din , am bAgat si pielea to In foe (RET.).

din populatiunea Africei, del coloare neagra, cu

parul cret, cu buzele groase (J, 3327 fr.].
NEGROSCA sf. * I Planta cu flori albe-albastrii $i cu vinipare verzi pa dinafara ; are ca fructe niste capsule cu numeroase seminte negre $i sgrabuntoase; numita $i
cernu$ca", chimion-de-cim-

purr. etc. (Nigella arvensis)

3828 11 (2)

NEGRILICA [n e-

g r u].

NEGRUT, NEGROS (CIAUS.)

adj. dim. nortuI. Cam negru;

oache$: Tu, blidit', asa-ai glndit,

Ca en pentrn cA-s negrutit, MA blicur

sa-ti tin dragnta ((1(.-BRS.).

NEGURA

(pt, si. 0 0

Ceat.A. groasa: deodatA se ridicA

o
slue In ainiaza mare, de nu se
vedea om cu om Mature Hind (ISP.)

Intunerec, Intune-

Plants cu flori albe-alNEGRILICA sl.

bastrii; face ni$te fructe in form& de capsule, In
care se afla numeroase seminte negr e, aroma-

cime: cAta-vom a descoperi, prin.

negura timpilor preistorici, pe sAl-

$i ,,cernusca.".chimen-negru", chimion-negru"
sau negruFa" (Nigella saliva).

rnarata: clod asta

tice, care se Intrebuinteaza ca condiment; numita.

NEGRISOR adj. dim. NEGRO. Cam negru: Ochil

tai et I Umple-ml trupul de Hari (IK.13RS).

NEGRIU adj. Care bate in negr u, negricios:

ape Tismanel, negrle, Inge In necontenite vIrtejurl albe (IRO.).

NEGRIP I. adj. O De coloarea carbunilor:

AA'

ca carbunele, ca Dana corbului; patA neagra; cerneala

neagra; halne negre, a) de coloare neagra; b) cernite,

;F
de doliu; plir ; ochi negri (sw- ALBASTRTJ 1
tara all slat: negri ti a ochii I far& sa rosteasca nici o
I

baticii

primitivi

(NEGR.)

ai

711

pAmIntulni Fig. 3328. Negrusel.

3 Multime nenu-

de Turd va prAda $i vt pustli tars,

pe ce vei domni Marla Ta P (NEGR.) [lat. n e 1) u La].

NEGURAT adj. 0 Innegurat [n egur a].

NEGUREALA (1)1.-en sf. 0 Stare neguroasa

[n egur

NEGUREATA, NEaIIRTIKE sf. 0/ten. Ban. (3

Nor negru, care intuneca cerul; Ingramadire de
nori [negura].
NEGURICE sf. Trans. 0 O dim. nauRA
0 Norulet: noril marunti rasfiratI pe eer se names negurici St, De cAlduri marl. prevestesc ploaie (GRM.).

832

www.dacoromanica.ro

500

NEGURTTA (pl.-te) sf. Trans. 0 dim. NgouRA:

Foals verde din costita. Ridica-te

Vacti ce rata Inainte de a Implini virsta de trei NEGani: aS mate o yea a Vita (se.) [rut. nelipk a].

(11(.13RS.).

NEM
NELEGIUIRE sf. 0 Necinstire a celor sfinte
0 Fapta nelegiuita, criminala, pacat mare, crima:

NEGURQS adj. 0 0 Plin de ne,gura, cetos:

In tames diminetil made el peewees, as and bine her-

welt (CAR.) C) Intunecat, Intunecos: batrtnul avea an treout destul de see (SAD.) [lat. 11 ebal0S11 S].

se deterii Is nelegluirl, de care mintea omeneasca se Infioara

use.) [legiui].

NELEGIUIT adj.sism.

NEGUST9R, t NEGuTATQR sm. -TokEABA (p1.

necinsteste parintii, care ofenseaza morala si tot

ce trebue respectat; criminal: Imparatul nu-i da ritg az sa PUB In luerare o tapta aea de .41 (ISP.)

NELINITE sf.

eel ce face negot de lucruri

fara pret sau care n'are nici
oaa

lip Si: ori-Incotro se duces, era ... de el (ISP.).

marl (Be.-01.)

NELUCRARE sf. Faptul de a nu lucr a;

NELUME sf. Ca a, ca nimeni altul in 1 u m e.
NE MAI sr NE,.
NEIVIARGINTRE sf. Ceea ce n'are margini,
care se intinde fara a avea vre-un sfirsit, infinit:

NEGUSTORESC.f NEGII-

TATortsc adj. 41 De n egus t o r, privitor la negot, co-

in actiune.
Fig. 3329.

roman de la
mercial: s'a hotarlt ca de -scum Negustor
Inainte sit alba a face mai mull inceputul secolului al
(CRG.).

NEGIJSTORESTE adv. te Ca un negu-

Intreg plimintul... se oulunda In ...a neagra Ii muUt (DLVR.)

[margini].

s t o r, in felul negustorilor.

NEGUSTORT, t NEGIITAT017.1 ( -redo) vb. tr. si

intr.

tgo A

face negot:

NEMARGINIT I. adj. Care n'are nici o mar-

Green forfoteau In Mate partite, ne-

gine, nici un hottu, care se Intinde fara sfirsit.

2. adv. Foarte, din tale afara, extrem.
sbst. Nemarginire, infinit [m a r g i n i t].
NEMASIJRAT adj. Care nu emasuratT

gustorind $i sufletul din om (VLAH.); nici nu stie cum se ne-

gutaitoreste In lume cse.)[negustor].

NEGUSTORTE, tNEGUTATORIE sf. tof Mese-

ria negust orului; negot, comer!.

NEGUSTORWLE sf.

col. NEGUSTQR. Clasa

rz

negustorilor: alto mese erau puse pentru boierime, pense ridicit In locul
sl pentru prostime (ISP.); azi
tru

0 Care an se poate masura; care Intrece ori-ce

masura, extrem de mare, linens.

NEMENIE sf. 0 /ten. Rudd, ru(be)denie, neam
(C(AUS.) (V)RC).

NEMERT, NIALERT, INNEBIERT (-erase)

arietoeraliel (VLAH.).

NEGUSTORITA, t NEGIITITORITA (p1. -its) sf.

Sat

A face negot

trete sAgeata, en care 11 el nemeri (ISP.) ; aruncind piatra,

a nemerit 1ntr'un seam gi I-a apart () A atinge tinta

NEHOTARTRE sf. Starea aceluia ce se codeste s. is o h otarIr e, a aceluia ce sta. la Indoialii.

NEHOTARIT adj. C) Care nu e h o t a r f t,
care nu poate lua o hotartre, sovaielnic; nedumerit; nesigur 0 Care n'are hotar.

caliitoriei, a ajunge la locul spre care s'a Indreptat

cineva; 0: orbul, ou Intrebarea, a nemerit Braila, cu
rabdare, cu cereetari, cu pricepere, se poate gasi
ori-ce; n'a stint sum as nemereasoa Ufa (PAWN) 0
A sosi din IntImplare intr'un loc oare-care, a ajunge undeva: a nemerit la o oasi tonna de oameni
evlaviosi cars 1 -an ospatat bine (VLAH.) 0 A atinge sco-

pul urmarit, a ajunge, a izbuti: 41 intinse buzele

spite

NEICA. PP' NUE.

NEICULITA., NBICULEANA, NEICVTA SM. dim.

PrgicA: mai scoala-te, neiculita, CA M'ai uscat (BR.-VN.);
mi se repeziril, neiculene, Si areal, ca niste mini (ISP,).

Care nu merit& a fi iertat

t if

plare, far& voie, un object deptirtat: date et ou a

Cu diesel
2. vb. refl. A se tocmi: an pries a se
ca sS nu -1 Jupeasca... spatele (se.) [lat. negotiari].
f NE GU TAT QR... me- NEGUSTQR...

NEIERTAT adj. 0 Care n'a lost i e r t a t

4. vb. tr.

Cl) A ajunge la tinta; a atinge cu ceva cl 1'1

NEGUSTOREASA: In rile de sarbatoare, neeutitoritele vin de se rabacese prin aleele liver!! (NEGR.) .

140

tNEGUTA (-got) 1. vb. tr.

A tocnii.

turburat.
NELIPSIT adj. Care nu lipseste, care an poate

altadatit ne-

bagati In mama... au ajuns cu avers

cu parte negustoreasca

Lips& de liniste

umplea de nelinist e, a turbura, a Ingrij ora.

NELINISTIT adj. 0 Lipsit de liniste, care
nu e linistit 1 Plin de neliniste, Ingrijorat,

3329) [n e g u-

NEGUSTORAS sm.

Neastimpar, Ingrijorare, turburare.

NELINISTT ( -tese) vb. tr. A lipsi de liniste; a

I. a].

dim. NEGUSTQR:

[1 egiU i t].

NELEIU (p1.-eie)sn. 0 /ten. Plinie mare de 1 emn.

de piei de closca, se zice despre

un capital

Nepermis de lege

Care necinsteste legea sau cele sfinte 0 Care-si

-esti) sf. 1441 Acela, aceea care se

cup& de negot., comerciant (a) ;
: negastoral tricos nici nu IOW
Wei nu pagubegte; iron. negnator
grew ea fulgul pe api sau negustor

ea

ce vola, dar nu Innemeri (D.-ZAMF.) A ajunge

la vreme, la timpul potrivit A gasi ceea ce

cauta A afla un lucru care sii se potriveasca

A ghici.
2. vb. refl. Cl) A se Intimpla, a se brodi: lea ne-

merit ca Memel wan in masa; 11): nu e pentru eine se tritest, ct pentrn eine as nimareste; nu-1 totdeauna cum se chi:

",1

Nepermis, ne-

ingaduit de lege: intr 'o team - f___ vole Pi earn (PAWN).

tNEIZAN sm. j Naingiu: adusese pe cel mai vest!!

testa, o! -i $i cum se nimereste (eau.) C/ A se potrivi

[vsl. *n am riti > srb. slov. nameriti,
hg. namirama, etc.].

[to. najzn].
NEIMPACAT adj. 0 Care nu e lmpacat
11 0 Care nu poate fi Impacat: un dusman
Care an e Inceput
NEINCEPVT adj.

adv. Pe ghicite, pe brodite, la Intimplare: mergea

tacan de lautari,.. scripcari, cobzarl si ! din Scaune din

Bucurelti (I-oH.)

2 Alia ..ii sr APAC).

NEYNCET4T adj. $i adv. Fara Incetare, necontenit, mereu [I ric et a].
NE/NCHIPITIT adj. O Care nu e inchipuit 0 Care nu se poate Inchipui.
NEINDEMINA sf. Nepotrivire, prilej nefavorabil I Stare nefavorabila, Incurcatura.
NEINDUPLECAT adj. Care nu se lasa a fi
I

Induplecat.

NEtNSEMNAT adj. Care nu e In s emn a t

0 De putina importanta, fax% Insemnatate: nicioI

data n'am vrut as primes no serviola elt de

de la el (VLAH.).

NEINTRECVT adj. 0 Care nu eIntrecut

11 0 Care nu poate fi Intrecut, f.ra seaman.

NEJIT we- NA.rrr.

0 NELEAPCA (pl.- lepoe) Sf. Mold.Bucov.Trans.?.t
1.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

NEMERIT adj. () p. NEXER; 0 Atins, lovit

ioc,
D Potrivit: a Mont o alegere sat 0 Pe

Inaba Mal pe brodite, ma! pe 0

(DLVR.).

NEMERNIC, NINIXRNIC adj. Si sm. 0 Care

umbla din loc In loc far& capatliu, pribeag, vaga-

bond: Pamintul care as invirtea sub ploloarele male ca an

glob nemernic Merdat In noianul Intunerioulul (GN.) ; mai

aruncilm, nimernicit de no!, cite o cantatas lalnioa spre muntil

Neamtului (ceo.); vietnind bietit nimerniol malt Limp In oea
mai mare itibire frateasca tea.) Ill s Strain: on to buoura
aea de grabs, oa Inca esti nemernica pe aoeste )ocari teRG3
1

Ticalos, pacatos, om de nimic: en sine Area

nemerniell, sa pot oats In viltor (oN.) ; un om care scum del

trot ani nu era deelt no ticalos clohodar..., ler scum Inneata
In atlazuri..., nu poate fi dealt un nemernio (f-) [VS1. * n a-

m erinik a< *xi a m erit i; comp. srb. n am e r n i k cel ce vine Intimplator, care se broNINERNICI ( -Mese) vb. intr.
A umbla ca un n e m e r n i c, a vagabonda, a
deste undeva"],
NEMERNICT,

833

www.dacoromanica.ro

53

NEM. umbla fare capatliu, a retaci printre straini, a

pribegi: Dori straluoltoare se vor deschide, in orl-ce loo
NEO
(Nzog.); nimernioind el de cold pinit cola pe la ueile
oarnenilor (CRC.).

NimEarticm sf. () t Strainii.-

NEIVIEFtNICTE,

tate: Mince-1-er case Duette $1 neamni nemernIcla (now)

Starea celui n e m e r n i c, ce umbla fare. oft-

patliu s Tictilo0e, pecato$ie: Ziditorul carele etia

lisInda-1 calm-

de altadata nemernicia scestui Inger (ISP.) ;

dat In ottgetitri Wind asupra nernernicillor lumina

(ON.).

NE.MESNIC = NAMESNIO.
NEMES, NzD/IFAA (p1.-ee) adj. $i sm. I. Nobil(a),
de neam, In spec. nobil ungur: Toll nemetii sd chiama
$

(ODOR.).

NENLET(E) ar NAM$T(E).
NEMETENIE w NAMETENI.E.
1-NEMETET,KiminT, NIMITEZ sbst. Mold. Bucov.
Valul miresei; on -ce vat subtlre [comp. bg. n a-

met amt ,.a acoperi cu o haine."].

NEMETT (-teso) vb. tr. A Ingramedi (cu) n e-

m e t i de zapada: dud o fi poarta nemetltit, e grey de

desehis (CAR).

tNE.MICA vs- NUM,

NE.MIJLOCIT adj. $i adv. Imediat, lndata

[m i .11 o c i].

NEMILUTT 1. adj. Care n'a fost miluit

2 In cantitate foarte mare, Imbelsugat: a dat DumI

nezeu rapadit Adt

(DLVR.).

adv, () Fare inile (:) ea

lac. adv. Cu
deegramada, cu ghiotura, fare numar: nom, on
g.

supra ierbit iragede el moale

bent on Ft (LUNG.).

(ORL.) ;

(CAR.).

NENOROCT (-mese) 4. vb. tr. A lipsi de noroc,

a face nenorocos, a aduce nefericire cuiva, a neferici: =Wit niete dusmani sA puni ghiara pe mine, sA mA
nenorooeasett (CAR.).

2. vb. refl. A atrage asupra-$i nefericirea,

aduce nenoroc [n oroc i].

NENOROCIRE sf. Q Faptul de a n e n o-

r o c i TO Lips& de fericire, nefericire 0 Intimplare nenorocoasii.

NENOROCIT adj. 0 p. NENOROCT 0 Lipsit
de noroc, nefericit.

NENOROCOS adj. Lipsit de noroc, nefavorizat de soarta In oroco s].

NENUMARAT 1. adj. Ce nu se poate numara.
3. adv. Fere numer: de multi Enurnaraj.
NEOBRAZARE sf. Nerusinare [o b r a z].
NEOBRAZAT adj. FAA. o b r a z, neruOnat.
'NEO -, prefix cu Intelesul de nou" [gr.].
*NEOCATOLIC 4. adj. Privitor la neocato-

(BG.-DEL.) [ung.].
NEMESUG sbst. Noblete.; nobilime [ung.].
NEMET sbst. N e a m: de-or vent de bunik-voie,

Oare Mei dare plates nlei %lama

II prindem on tot ...oil for

NENORQC (pl.-oace) 8n. Lipsa de noro c:

se plimba... printr'o pAdure NUM& el plIngea dual ei

a,

trAsura din cane core

NENIISTUIT adj. Care n'a fost mistuit

If 2 Nesecat: comorl e.
NVIKES.
NEMIS
NEM?NCAT adj. 0 Care nu s'a m In ca t
Care n'a mincat (Inca); pe /,e, fare a mInca,
Inainte de a fi mincat.
I

0 NEMOTENIE sf. Mold. Trans. Ban. () Rudenie

0 Ruda [ri e a m].
NEIVITESC adj. (D German 0 Austriac sau
din apusul Europei, europenesc: halms nernteeti; un

licism.
2. stn., NEOCATQLICA (p1.-c) sf. Partizan al neo-

catolicismului [fr.].
*NEOCATOLICISM sbst. Doctrine. politicoreligious& care aspire se restabileasca in toad{ rigoarea for traditiunile catolice In vista socialli. gi
In cirmuirea Statului [Cr.].
*NEODYM sbst. sa, Metal foarte rar, care se geseste In nature. mai totdeauna asociat cu praseodymium; e un corp simplu, cu greutatea atomica
444.3 $i s'a descoperit In anul 1885 [fr.].
*NEOFIT sm. CD A Om de curind convertit (la

crestinism), de curind trecut la alts credinta

0 Pr. ext. Persoana care adere de curind la o
cauza, care s'a incorporat de curind Intro colec-

tivitate [fr. neophyte].

*NEO-GREG adj. al Grecesc modern, ce tine

de Iiinba greed. moderns.
*NEO-LATIN adj. ca Se zice despre limbile mo-

derne derivate din cea latinti $i anume: romana,

reto-romana, italiana, sarda, franceza, provensala,
catalana, spaniola $i portugheza.
TABELA %LIU.

IINELTE NEOLITICE

Met, oa de opt ant, Imbracat on strata nemteeti (CRO.) ; alerg

de grab' In tirg, sA -m1 curnear haine nemteeti (ALECS.) 0
CAPRA-NEMTEASCA

CALCEA-CALULUI

NENITESTE adv.

[N e a in t].

Ca Nemtii T

In

limbs germane I Europeneste, Ca cei din apusul

Europei: a se Imbrdoa
brace's

lepadase lebadeaua... ei se lm-

Ad (1.-011.).

NEMTI (-teso) vb. tr. $i refl. 1 A (se) germaniza, a (se) face N e a rn t = A adopta portul,
cultura, deprinderile germane sau austriace.
NEMIISOR sm. I dim. martyr 2 * Mare
plant& er acee cu flori albastre azurii (Delphinium
datum) a 4 pl. ITTAITISQRI ( -DE -GIMP) = PINTE-

NaSI 4 d, NEDITINEI-DE-GRADINA = SIJEGOCI.

NEMTOAICA Po- NE/1MT.
NEMURT ( -rasa) vb. tr. A face nemuritor, a imor-

taliza [n e' + m u r i].

NEMIJRTRE sf. Starea celui nemuritor, imor-

talitate: 01 zdreso printr'Insa plaitti nemurirli, Made ne

(ALEC%) [m. Urir e].

NEMURIT9R adj. $i sm. (Col) ce nu moare,
nu piere niciodata, neperitor [n +m u r i t o r].
NENE sm. t Mold. Tata, taice 11 2 lMNE(A ,
NS/0A, NEICA, titlu cu care se adreseaza cineva

aeteaptit ingerul lubirti

1

unui nate mai mare sau unui om mai In virsta: ti

vedea luorind, clad be aide neica Burcila, clad la Meal on is

trunta$ii sateln1 (IsP.); on rimasagul, i-a pdpat neiohii junoul
eel mat eras (DLVR.) [comp. bg. n e n f, sib. n e n a].
node -/ neneaca -ta sii to vada t

(CRO.) ;

ei, sum mA Intelegeam On Mimeos

restrAu de cremene.

5. 1o. Ciocane.
4. Virfuri de sulilA.
mene.
6. Cubit.
7. Pumnal de os (de la Cucuteni).

nu mA pot Intelege on
(ALECS4

[tc. n e n e,

9. FigurA de bou
8. StrachinS de lut (Cucuteni).
(Cucuteni).
xi. Vas ornat. I2. Statuetit de femeie
(gAsita la DrAgueni).
13.14. Statuete (Cucuteni).

n i n 6 ,mama" j.
NENECUTA, mamma sf. dim. NENE4.0A, NI-

NEACA: de olnd o murlt biata nineoutil (ALECS.),

NENERI NINERI.
NENISOR sm. dim. NVNE: rdonl tool,

autremurart toate areinietele,esr.).

Me, de se

2. Fe3. Virful unei severe de cre-

x. Topor de cremene cu coada de lemn.

NENEACA, NINE. CA sf. Mold. F Mama, maicii:

"NEOLTTIC adj.oldiCare apartine epoch preistorice clnd se Intrebuintau arme $i unelte de piatra

834

www.dacoromanica.ro

lustruita, chid oamenii au Inceput sa se ocupe de

*NEPOTISM sbst. Abuzul pe care-1 comite un NE0inalt functionar favorizind pe membrii familiei

pastorit si agricultura $i sa fabrice oale de let;

e epoca care a unmet dupa cea paleolitica (ler

sale, dindu-le slujbe: am lost si voiu It toWeanna con-

TAB. man) [fr.].

*NEOLOG sm. AP Persoana care Intrebuinteaza
multe neologisme [fr.].
NEOLQGIC adj. 1:12 Ce tine de, privitor la neologism [fr.].
*NEOLOGISM (p1. -me) sn. a? Cuvint nou intro-

tra ..mint (CAR.) [fr.].

NEPOTEL .9171. dim. NEPQT, NEPOTTCA (pL-tale) sf.
dim. NEPOATA: dragii mosulni nepotel si nepotele (ISP.).

NEPOVESTIT adj. 0 Care nu s'a pove-

s tit

dus pe tale literary sau Imprumutat de putina

Care nu se poate povesti,nespus:

In

(ISP.).

vreme din alts. limbo. [fr.].

NEOM (pl. neoameni) SM. Until care prin pur-

NEPRESCIIIIVLBAT adj. Care nu e sau nu

poate fi (p r e)s chimb a t.

tarea lui neobicinuita, salbatica, prin Inflitisarea

NEPRETUTT adj. Care nu e sau nu poate fi

pretuit.

lui ciudata, etc. se deosebeste Inteatita de ceilalti oameni, molt te face sa te lndoe$ti dad. e

tNEPRISTAN, NAPRISTAN adv. F

Neincetat, mereu, Inteuna: umbla lard rost pan mute Lzbln-

o m sau nu: urit lucru mai e, Doamne, si bdutura este...

itt stria si minte 01 sanatate el vista 01 tot, de ajungi din

dn-se nepristan paste feta (LUNG.) 0

(VLAK) ; slntenia de de. se topes de dragostea fetal osP.) ;

om
Se Linea lumea tints& diesel on duptt nra; pasa-mi-te mole era
imbriicat ca neoamenii (ISP.); le timpeso mintea si In dot,

Numai declt, ime-

diat: vin In goand on 'nalta porunca sa-1 aduod napristan

In Oralova
(BR.-VN.)

(CAR.)

; and gindeam de undo sa-I gases napristan

[vsl.neprestanIno].

NEPTVN sm. 0 * Planeta cea mai depar-

trei ant ii Sao din oameni neoameni (I.-GH.).

tata din sistemul solar, cu un diametru de 4,4

ori mai mare decit al Plimintului, $i de 30 de
on mai departata de soare decit planeta noastra;
a Post descoperita In anul 1846 de astronomul
german Galle 0 As* poet. Marea [fr.].
*NEPTUNIAN adj. .alb Se zice despre terenurile $i rocele formate de apele mann [fr.].
"NEPTUNISM sbst. d9 Ipoteza care atribue
excluziv actiunii apei formatiunea scoartei pa-

NEOMENIE1, NEOMENIRE sf. Lipsa de o m e-

n i e, de mild; cruzime, cumplitate, fapta sau pur-

tare salbatica: a ride $1 a batjocuri De aproapele tau,

pare-mt-se a fi o neomenie (ISP.) ; vreau eh ma luminez singur despre miselia et neomenia for wait); toad oastea... eg
mearga ad smereasca neomenirea color ghitturi (ISP.).

NEOMENIE2 sf. 3) Prima zi a lunii noun (la

vechii Greci) [fr.].
NEOMENIT adj. Neomenos: eine ed tie ace'
carele mi-a necinstit peril cei albi at batrinetelor mete?

mihnirea tatalul sau, clad atusl spnindu-se asta Intimplare

mintului [fr.].

((SP.).

NEOMENOS adj. Fara mils, cumpLit, crud,

NEPUS adj. Care nu e p u s; on in masa ow

NEPUTINCIOS adj. si sm. Lipsit de putere,

barber: not nu etim in ttufletn1 nostru niol o Uinta neo-

IdAsA'Q+

menoasti ad Si savirsit, nioi Cu ?Uinta nioi Cu nestiintit

ov.); cit e de .0 laptn1 de a lipsi pe nn om de libertate

slab, bolnavicios, beteag, infirm: se intilnl on o alts

(I.-GH.)

baba, pared mai slaba si mat neputincioasa dedt oea dintlin

[neoameni].

*NEON sbst. Lb Gaz nobil care se gaseste In mici

(RET.)

cantitati In aer si In multe izvoare termale; e un

Corp simple, cu greutatea atomics 20,2, care s'a
descoperit in anul 1898 [fr.].
*NEOPLASMA (pl.-me) sf. F Tesatura celulara anorniala de formatiune noull [fr.].
*NEO-PLATONICIAN 1. adj. +1; Ce tine de

slabiciune; infirmitate, betesug: ce ne tacem not...

de vom Mange niscai-va stile de

Romani cs ar
locui In mare
( O 3330) [fr.].
NERGHE-

care e un amestec din doctrinele lui Platon cu

NEOPRIT 1. adj. Care nu e o p r i t.
2. adv. Fara a fi oprit.

LEA =

TNEOSTOIT adj. Neincetat, neintrerupt: pleats

o i].

NERCO, t NA-

ROD, -OADA (pl.-de)

adj. $i sm. f. Prost

(proasta.), neghiob

stie: nerozla omeneasca desparte !natant in saltare oa nn

p 1 a t a].

NEPOATA (p1. -te) sf. O Fiica fiului sau fiicel,

Care nu s'a mai p om eni t; cum nu s'a mai vazut: tinn veselte mare
0.4 mai multe saptamlni (ISP.) De care nu-si
I

mai poate cineva educe aminte, stravechiu, imemorial : din timp

NEPQT sm. C) Fiul fiului sau al fiicei, In ra-

port cu bunion: dragii mosulni nepoti 01 nepoate (ISP.)

2

Fiul fratelui sau al surorii: r de trate;

e: iii e salba dracului [lat. nepotem].

do $014;

fapta. neroada; :
lac prostii sufar de
pe urma tor, prostia ce o face cineva o resimte adesea $i punga lui.
scrin (D.-ZAMF.) 0 Vorba sau
nerozla Se tine on oheltuiala, cei ce

NEPATRUNS adj. Ce nu e patruns; cc nu se

poate patrunde [ n el +patrun s].
NEPERECHE, NEPARWEE adj. Fars sot, se
zice despre numarul care nu poate fi Impartit
exact In doua [n e1 +perech e].
NEPILDUIT adj. Fara exemplu: el ayes vre-o
race olini de o graslme rt (ALX.).
NEPLATA. sf. Faptul de a nu plati [n e' +

NEPOMENIT adj.

Fig. 3330. Nereida.

(neghioaba) [comp. vsl. n e r o din a].

NEROZIE sf. (D Starea celui n e r o d, pro-

putin de un lucru, indiferenta: se del on dnpli nee

pi trage zavorul (CRC.) [p a s a r e].
NEPASATOR adj. Canna nu-i pasa de
nimic, care se sinchiseste prea putin de un lucru
sau de ori-si-ce.

In raport cu bunicii : draglimosulni nepoti ii nepoate (ISP.)

Fiica fratelui sau a surorii [lat. *n e p o t a].

NAR-

GMLEa.

NEPARASIT 1. adj. Care nu e p Ara. si t.

adv. t Necontenit, mereu, Cara incetare.
NEPASARE sf. Starea unei persoane careia
nu-i pasa de nimic sau care se sinchiseste prea

Ti

(Isp.) ill

*NEREIDA (pl.-de) sf. ZT Fie-care din nimfele

ce se credea de
catre Greci si

misticismul oriental [fr. J.

[o S

on de nevole P

ceva; cn sd, ce nu e cu putinta, ce nu se poate face,

imposibil.

2. sm. Partizan al neo-platonismului [fr.].

*NEO-PLATONISM sbst. +++ bistem filosofic

(VLA11.)

dd

Lips de put int a, de mijloace de a face

neoplatonism.

cede, cede, vijelloasa, A

[neputinta].

NEPUTINTA (p1.-te) sf. 0 Lipsa de putere,

NERUINARE sf. 0 Lipsa de rusine: merit

O Fapta sau vorba nerusinata [r usin a].
NERUSINAT adj. 0 Lipsit de rusine, care a

on a plod a -st ride de glerIlle noastre nationale (1.-OH.)

pierdut ori-ce rusine

1 0 Obraznic [r u s in a t].

*NERV sm. @ IP Fie-care din liricelele albicioase

reunite la un loc care transmit creierului sensatiunile, far muschilor miscarlle: .ii ochiGlnt;
atao de .01, spasmuri Insotite sau nu de miscall
convulsive $i de tipete, C) nevricale, istericale

Or Energie, vigoare: era ante .0 In ritm, Mita suflare

martlaUt in montane batrInulni cinteo popular (CAR.) s
.11 afacerilor, razboinItt1, banii [lat.].

"NERVATIVNE sf. * Totalitatea nervurilor

*NERVOS adj. 0 PCare are nervi, muschi pu-

unei frunze si modul for de asezare [fr.].

ternici, vinjos: brate nervoase 11 Care tine de nervi:

(I2E 3332) OO Suparacios,
boatel nervoasit; ststemul

care se irita usor: a an om foarte

835

www.dacoromanica.ro

[fr. < lat.].

NER

NNEERT-

sf. Stare nervoasa, starea,

fi*NERVOZITATE
urea
celui nervos, celui ce se irita usor: teal iumee
a enprinsa de
(emu [fr.].
a
*NERVI,JRA. (p1.-ri) et.

0 K6 Ciubuc la Intretaierea arcurilor de bolti go-

nesocotire (CAR.) 0

Lipsa de so co tin I, a,

de

chibzuiala, nechibzuinta; u$urinta.: alts alai no lume

lei vAd, ca dinsul, vIrtutea Si norocni spnlberate prin neso-

cotinta lor I loom).

NESOCOTTT adj. 0 p. NESOCOTI 0 Care

vorbeste sau face ceva Para a se socoti, Para a-5i
da bine seams (de ceea ce face): muiere al stria

tice ( 3331): In pronaos.

nervuri de plats intreite... se
ridiell Dina ens In bolt& Iowa

Faptul de anesocoti: n'a putut safer) o astfel de

Lapneneanul, sArind drept In pioioare

11

(NEEIR.).

NESOMN sbst. Lipsa de s o m n, greutate sau

* Fie-care din vinisoarele de .pe suprafata frun

neputinta de a adormi, insomnie: De clod se abates

zelor $1 care constitue aparatul conducator al sever ( 3334) 2 .1* Fie-

In pat de

1 se parn ell ande In odala... de allanri vorba

(0.-ZAMF.).

NESPVS adj. 0 Ceea ce nu s'a s p us sau nu se

poate spune: Elena rides en 0 Dotal A (o.-rmAF.) 0
de loc. adv. Foarte, peste masura de: ie. de must.
NESTAVILIT adj. Care nu e sau nu poate

7 0
Irezistibil.
NESTEMAT, NESTIBLAT1 4. adj. Nepresuit, pretios, nurnai In expr. Dadra A: avea etiplietrei
(Ise.).
aura ci iMpOdObit en pietre

fi oprit, st av i l i t

Piatra stumps: 1-an darult

g. NESTEMATA St.

VodA ei Doamna... on inel on o nestematil clt o aluni turceasea

0 p1. Scumpeturi [n e- + lat. a e s -

timatus].

Fig. 3331. N. Nervuri.

"NESTIMAT, sr STIMAT.
NESTINS adj. 0 Care nu e s tins () Care
nu se poate stinge.

Fig. 3332.

care din tuburile 'cornoase

nervos la om:
$iframificate care Impart Sistemul
creierul mare; 1)) creiearipa unei insecte in mai of
rul mic; cJ Ora spinarii
multe parti ( 3333) 4 # de unde pornesc nervii.

NESTRABATVT adj. Care nu e straba-

t u t; pe unde nu se poate strabate.

INESCHIT, Nisawr, NF.5c/T adv. Putin, cltva

Fie-care din
dungile, din
ridicaturile
din dosul u-

[lat. nescio-quantum].
tNESTE =

NISTE.

NESTBRS adj. (I) Care nu e $t e r s (D Care

nu se poate sterge: amintlri e.
NESTINE (g. -dal. nescul) pon. nedef. Cineva,

nei carti, formate din sfo -

rile cu care
e legat a cartea [fr.].

(CAR.)

oare-cine: lna ei dinsul Mete bathe. unmet sit nu zits

ea nu s'a Walt (ISP.I [lat. nescio quern, nes-

1 ig. 333:3.

Nervuri.

cio Cu!].

NESTIRBIT adj. Neatins [$ t i r b i].

NESTIFtE sf. () Necuno$tinta, lipsa de $ t i r e 0 In loc. adv. Fara a-si da seams: milli

NESABUTNTA.(p/.-te

sf. Fapta nesabuita.

NESABUTT adj.i sm.

Nesocotit, lipsit de curisipA a tomintenie:

Fig. 3334. Nervuri.

NET 1. adj. 0 Curat, limpede CD tod Pret

suma de platit dupa ce s'a scazut rabatul sau scontul; etetig, benetlein
c/stigul care ramlne dupa
scoaterea tuturor cheltuielilor.
2. adv. Curat, far& ocol, neted: i-a retueet on -ce
aiutor [fr.].
NETAM... sr mum_

stulni Domn... lac 'nate Brea el... amarnicA pe panantul

; eel ce =OM menu cerelnd este un

Moldovel

caruia trebne sa-1 lipseasea vre-o doagA

NETAM 114,- Nium.

IISP.1.

NESARAT adj. 0 Care nu e s ar a t, lipsit

de sare Lipsit de spirit, insipid; fora haz:
2

NETED adj. 0 Care nu prezinta atperitati,

cu suprafata curate, linsa, sclivisita, lucioasa:

IncepurA a-1 lua cam poste pallor on vorbe In dot pert gl Cu

Blume e (ISP.).
NESAT s. NESATIU.

NESATIOS adj.

urmaririt in es, lasia de lumina aurae (GRL..).

!neon so. -1 mingite en minueitele ei tale grasulit 51e ea

marmora cea bine lustrulta asP.); apa s'agaza Intro malur!,
potolitA, .4 Ca 0 Oglilldit (VLAH.) 2 Clar, limpede, deslusit, lamurit: prlcina era Mi (0000.) 0 Comod, lath

Care nu se mai satura, ne-

saturat: toatii lumea unmet. lupnl, Tiara asta carnivorA

el nesatioadi (woe.) 2 Care nu se multumeste

niciodata, care ar vrea so. alba tot mai mull: astfel

potloAleite Dumnewu De cal mindri si nesatiosi la initial

use.) [nesatiu].

NESATIU. NESAT sbst.

Firea, stares aeeluia
care nu se mai satura 0 Lacomie, pofta, dor
I

far& margini: baura on nesatin ci toil caziut. morn usp.);

nn dor de vista curatd ei no nesattu numai pentrn luorurile
Trumoase IBR-VN.); copal... se dab anga polo ei privesc eu
nesat (VLAH.) [n e1 + S a t].
NESCAI... pe- Niscm...

greutate [lat. n I t I d u s].

NETEJOR, 0 NETEma, adj. dim. NgTED.
NETEZI (-ezeso) vb. tr. O A face n e t e d
0 A trece usor cu mina peste ceva, a mInglia (cu

mina), a desmierda: a-Si barbs; Si plIngInd 11 notezest De obralii aria de boala (vuul.); fel netezi Dana de Pe
trunte ei-I date pe spate (EMIR.).

NESECAT adj.
Care nu e sau nu poate fi
s e c a t 2 Care nu se mai isprave$te, care nu se
I

NETEZJ.

(pl.-wart sn. Suprafatil n et e d a:

Dorm eesuri leneee ei linse Ca ..m1 unei ape (vLAH.1.

NETEZITOARE sf., NETEZITQR (pl. -oare) S)1.

= MALAN [n e t e z i].

NETOT adj.

*it

sm. 0 Timpit, idiot: Eeti un

.1

slee$te niciodata: bogatii m; Dobrogea... at care' pa-

Ti-e capul prost 51-ti lad de cap, Thane (CM.); Co stat,

mint e o comoarli M. de amintiri istorice

NESFE.4. pm- NISFEJA.

mlndruttl, (a poarta, Or! eeti proasta

(VLAH.).

NESMINTIT 1. adj. Nemiscat, nestramutat.

B. adv. Negresit, neaparat, faro. sminteala;

In loon! la! Eronle de-ar Tt lost,

[s min tit].

ea at 21 asurzit ow.)

NESOCOTT ( -test) vb. tr. A nu Linea seams

de ceva; a nu pune pret, pe ceva, a nu pretui cum
trebue; a disprqui; a lnfrunta: Tudor nesocoteste amenintarile el -g) nrmeaza drumul (I.-OH.) ; Zino. Invrilibirll...
Masa In paime de bucnrie ea-si izblndise asupra color ce o
nesocotisera (ISP.) [S o CO t i].

NESOCOTINTA (p1.-ie), NESOCOTIRE St. 0

netoata

(IK.-EIRS.)

# Tigan nomad, fara casa $i fare satra, umblind

cu capul gol, netuns, despletit $i nepieptanat,

Imbracat In sdrente $1 hranindu-se cu ce putea
furs: iewan toll afara 1naintea lul, %carat el hartliniti,
ca njete netoti OSP.) [n e` + t o t, propriu nelntreg
(la minte) ' ]
NETOTTE SI. Idiotie, timpenie [n e t o t].
NETREBNIC 1. adj. (D Nefolositor, netrebuincios: it aruncati In gnnoin ca pe niete vase m (F1L.)

0 Care nu e bun de nimic: ou eft se gindea mat mat,

on rat se vedea mai prost, mat

ci mal tare noroo (VLAH.)

11

() Nevrednic, ticalos, pacatos: mind scents a de

836

www.dacoromanica.ro

TABELA %UV.

NEVERTEBRATE

2\A
18

C7,6;51.C-

24
23

fe

28

36

33

\l\V4(

\J1

(-e--

fre217.,6

j1/4HAf

NEVERTEBRATELE cuprind urmItoarele diviziuni:

I. ARTICULATELE sau ARTROPODELE (x-15) care se impart in urmItoarele clase : A. INSECTE

(1 -8) : 1. Albina (Himersopterit).-2. Greierele(Hentipierci).-3. Carabuul (Coieopies4).-4. Eacusta (Ortoptera).

5. Calul-dracului (Nevroptera).-6. Fluturele (Lepidopterd).-7. Musca (Diplert1).-8. PAduchele (Apter(Y). B. ARAHNIDE (9 II) : 9. Paianienul.lo.
Capua. C. MIRIAPODE.I2. Circaiacul. D. CRUSTACEE (13-15): 13. Racul.-14. Crabul. /5. Creveta.
II. VIERMII (16-19): 16. Limbricul.-17. Lipitoarea.-18. Trichina.-19. Panglica.
IlL MOLUSTELE (20-25) : 20. Melcul i 21. Ghiocul (Gasieropode). 22. Stridia i 23. Midia(Lamelibrance).-24. Ca.racatita i 25. Nautilul (Cefalopoa'e).
IV. ECHINODERMELE (26 27) : 26. Steaua-de-mare.-27. Ariciul-de-mare.
V. POLIPII (28 31): 28. Hidra-verde.-29.
Meduza.-31. Margeanu.
VI. SPONGIARELE: 32. Buretele.
VII. PROTOZOARELE (33-36i: 33. Amiba.-34. Vorticela.-35. 36. Foraminifere.

837

www.dacoromanica.ro

ET- malcA, s'a buourat !carte

NN

Ir

2. vb. refl. A se sili, a se stradui, a se opinti, a se

(sea I dna norocosul August...

nrmeaza an glr de impArati
tvuutt ; omul face mai malts
%rife pentru o female
dectt yearn nns Ci DAM. (FIL).

trudi: Stefan-Veda, mull s'a nevoit as nu-1 lase sit treaca

Duntirea (eR.-ue.) [n evoi e].
NEVOIJNS adj. si sm. Netrebnic, nevrednic,

2. sm. Cel ce nu e bun de nimic [vsl. n e t r eNETREBNICIE SI. Starea celui n e t r e b -

b 1-n a].

care nu e bun de nimic; neputincios; Orman: on

voln, clt li de sitraelt, sit-mi fie case lnchisit la eel .4 (000s.);

0: mai bine cu un (om) vrednic la Paul% dealt on un or
la estig; G4: .411 la Mate nice oft nu se poate [11 evoi e].

n i c, a lucrurilor netrebnice: netrebnicia Intocmiril de

ad a lucrurilor (BR -VN ).

NETARMI.TRIT adj. Care nu

tarmurit,

NEVOIE sf. C.) Trebuinta, necesitate:

. de nimio; nevoia invata pe om

rtirl) C) Lips& mare, saracie: ()resin ducea

'Ara margin!, nemarginit: lntinzIndu-si aripile, lsi luA

sborul In lumea oea .4t

NEUIT4T adj.

even

de ceva; nu e

(ON.).

Care nu s'a u i tat 1]

Care nu se poate uita.
'NU-IVIA (pl.-me) sf. J O Semn cu care se nota
In evul mediu clntecul liturgic gregorian, Inainte
de a se fi In trebuintat sistemul de notatiune actual
(2.1 3335) 1 Grup de note la finele unui psalm

la vreme de

....

de mitt;

vremea vinde paiele $1 nevoia le cumparit

(PANN) e Sila: de
131 de -e.; lace vole de

slut; cfc): ursul on load, de vote,

51 has de necaz, e silt ss face ce

nu-i place $i totusi e nevoit sa se arate mult.umit;

vrInd, nevrind; 0: de

de vole, de

mere pftdurete Si

mAnInci si
mitninca oronl el plficinte

iron, de

O Incurcatura, belea, strimtorare, suparare: no-

voile 11 nitpadean din toate pfirtile (Isf..)_; se tine ca nevoia

de om; 1-am zebra de multe nevoi; 61, : clnd vede omul

nevoia vorbeste se nu-i e vole Greutate, dificul-

tate, anevointli; truda; ou

Cu greu, anevoie;
CU mare greu
o F mare, de cap,
(lucru) grozav, din tale afara, peste masura, ex-

on mare

Fig. 3335. Neume.

traordinar: ei eran rfintAelosi 51 betivi,

ce se cInta In clntul gregorian $i care se vocali-

zeazA pe ultima silaba a celui din urrna cuvint [fr.].

*NEURASTENIC, -ioA 4. adj.
Privitor la
neurastenie.

2. sm. f. Persoana bolnava de neurastenie [fr.).

*NEURASTNIE sf.
Slabire, istovire a sistemului nervos [fr.].
'NEUTRAL adj. Se zice despre o tark care stn
de o parte, Yard a se amesteca In razboiul dintre
alte douli sau mai multe State [n e u tr u].

*NEUTRALIT4TE sf. Starea unei tart care

nu se amesteca In razboiul dintre alte don& sau mai

multe puteri [fr.].
*NEUTRALIZA. (-izez) vb. tr. 0 Li, A face neutra

o sere ' A zadarnici: stradnintele dusmanilor [fr.].

*NEUTRU 1. adj. CI at Care nu e nici masculin
nici feminin: an substantiv
47 Verb
gennl
verb intransitiv
Neutral 2. Bare neutrit,
care nu e nici acida nici alcalina.
2. sbst. L2 Genul neutru al substantivelor.
:3. NDUTRI stn. pl. State care nu iau parte la
razboiul dintre alte doua sau mai multe puteri
[fr. < lat.].
NEVASTA. (pl.- vests) sf. I #Mireasa 0 Femeie maritata s Sotie, femeia In report cu barbatul, cu sotul ei; 0: eant11.~
wadi tie, far nu

O F zor

oine nand
WA curer, neInsurat Amine;
taina sit n'o spill nevestei; 41 bate dracul nevasta, se zice

chid pious $i luceste soarele [vsl. n e v ast a].

NEVASTUICA (pl.-ae) sf. ID dim. iron. NEv4sTA: SA

rA-

rat

cl'o

IALECS.)

lneu-

coz I

NEVOTNTA (p1. -to) sf. Sila, truda, straduinta.

[n e v o i].
NEVOLNIC adj. 0 sat. Neputincios, infirm:

cline e dator, Inselat... ale rifunIne ei

coedit si bolnav
a turmft, Mai rldeti, c11-1 risul din
(JIP.1 ; Mai rideti,
urma 1 (costs.) [bg.].

*NEVR4LGIC adj. .1 Privitor la nevralgie [fr.].

*NEVRALGTE sf.
Durere acute simtita de-a

lungul unui nery [fr.].

NEVRICALE sf. pl.

Fig. 3336. Nevitstuicl.

re, alba pe pintece, care umbla noaptea $i ataca

gainile, muscind uneori si vitele (Mustela vulgaris)
3336): olnd se iveste o
ca sit hurl, sa nu mute vitele

1 se pune o /mit si un !us,

(GOR.).

NEVASTOTA (p1.-te) sf. dim. NEvAsTA: Dra-

gostea de

vursi].

NEVRICOS adj. 0 Nervos: cum shit on nevri-

masa, Doamne-fereste, pateam alte-alea (CAR.) [11gr.].

*NEVROLOG sm. F Medic care se ocupa In

special de boalele sistemului nervos [fr.].

*NEVROLOGIE sf. Al Partea anatomies care
trateaza despre nervi [fr.].
*NEVROPAT sin. F Medic care trateaza boalele
nervoase, nevrolog [fr.].

*NEVROPTERE sf. pl. 4 Ordin de insects

a caror gura e dispusa pentru masticatiune; au capul

rotund, corpul lungaret $i patru aripi

NEVRVT adj. Care nu e v r u t; F vrate al

re, tot felul de lucruri, de toate (far& deosebire):

v'atl plictisit, auzindu-and torosind la verzi Si uscate, la

vrute 81 ..3 (ISP.I.

NEZ4M 8313- NzzAm.

Care nu s'a v a z u t

NEZDRAVAN... PW'
NEZNAI ar =WI.

Care nu s'a mai vazut A se face ,, a dispare,

a pieri din ochi : se liana In aer gi se Mon a. cn fate. cu tot

(ISP 1
Pe os loc. adv. Fara a fi raze!.

NEVEDI RV NAVADI.
NEVERTEBFLI:ITE sf. pl. 4 Diviziune mare
a regriului animal, care cuprinde toate fiintele
lipsite de coloana vertebrala, precum sint: insectele, viermii, molustele, etc. (am- TAB. Buy).

NEVESTSC adj. De nevasta: Diugoslele

nevestesti Mi to ball pe IereSti

(IK.-BRS.).

NEVESTICA sf. dim. NEvAsTA.

NEVOI (-oesc) 4. vb. tr. A sili.

Fig. 3337.
furnictt-leu).

Nevropterl

NEVROTIC adj. .20 CD Privitor la nevroz&

O Care pb.timeste de nevroza ($i sm. f.) [fr.].
*NEVROZA (p1.-ze) sf.
Ori-ce boala a sistemului nervos farm vre-o leziune organic& [fr.].

Ca floarea de gradinuta (RAMS.).

NEVAZVT adj.

Atac de nervi: urechile li

'Milan de tipetele nevestei... emir-MA de
(DLVR.) [ngr.

lula), furnica-leu, etc.

([1] 3337) [fr.].

aat Mic ani-

mal carnivor,
cu blana roscats pe spina-

sit-1 is tar la dant (CAR.) [vsl.

nevolja].

membranoase transparente ; astfel shit:

calul-dracului (libe-

mile Intro not:

Serdarul e

cu on -ce pret, farm doar $i poate: s'a

scnlat de pe soaun 61 zor

altora ;

mare ((SPA

1epele se salbAtioiserit 61 se ficuseet role, e. de cap ear.)

NAZDRAVAN...

NI' pron. pers. dat. p1. /ntrebuintat In loc de

NE

numai dinaintea unui alt pron. pers.:

le ia; w se unite (NE'].

1-a dat:

tNI8 conj. Nici [vsl.].

NII8 inter). Strigat cu care se ailing& clinii:

51

Meal !met la dillS1.11 1111.1 se. nn dirt IPANN).

O NIALCO adj. Trans. Fudul, semet, maret.:

feolorl de oral.., care de care mai slAtos el mai
(RET.)

[ung. dialectal n y alk o s < n alk a].

NICAIRI, NIOATREA, NICAI$RI, f Mold. Ban. NIcattrBi, NICAIVREA, # NECAIVRI adv. Nici Intr'un

838

www.dacoromanica.ro

loc, in nici 0 parte: cats 'Me parte Q1 intr'alta *i nu

vazu nicairl lumina (ISP.); ca la cam omului, nu-1 iliaAlma (coo.)

[lat. nec-aliubi; comp. AIVREA].

j NICE = NICI.
NICHEZA Pur

NICHIPRCEA sin. Zfl p Unul din numeroasele

nume date de popor diavolului.

NICI, j NICE, # ncE 1. conj. Separa propozilimn negative sau diferiti termeni ai unei propozitiuni negative: nu e bun ran; es no boa es nu

to iunghiu,
to friguri, eee alta boala no
manincit; $1
unul
lea licit de not (CRO.) ;
Mai mutt v. mai putin;
alta Ps- ALTUL 3 ;
ve altul nu si-a Mout datoria;
una
dotal far EQI , ALB 1 @, BALAIII 1 , PEE4t
es
C); in car ...in druid; 0 : said& Dom ge mojicul am.

2, adv. *i conj. (D Serve ca negatiune:

Mie

nn-mi place; ow nu *Hu despre ce e vorba; ; ca m'am

gindit ca sa-1 aduo pagnba (ISP.1 ; n'am inchis ochii ;v.. olt
mticar un ban nu mi -a
ai scapara din amAnar (eau);
Aid; ve ohiar o singuril data; w VQRBA CD
uN, f.

- 0 adj. nedef.:

un om,

o femeie ;

0 faptil !Ara

until n'a
riNA pron. nedef.:
una n'a venit 3 In legafUr6. Cu ad-

doming;

verbe, formeaza alte adverbe negative: -atad,

niciodata; --cum ow NICIDECQM;
-odata or NielDATA ;
nicairi, etc. [lat. n e 4 u e].
NICI(DE)CTT adv. De loc, de fel, nicidecum,
citusi de putin: incleitindu -i -se mina pe dinsa... no o

slab' nici -alt (ISP.I; n'ar area has nicidecIt, pentru ca Tarsite mi-ar scoate OChil (ALECS.) [n i c i + (d e) + C f t].

inct-cyrd adv. De loc, de fel,

NICIDECIJM

ftP U-

MC-

3341);

NIM

eft esti

CO): a ft intro Moran si nicovall air CIOCAN 1 ();

cit n'ai cum face altfel, and esti supus altuia,

love to la rindul tau, and ai puterea In mink

0 3) Unul din cele trei oscioare din interiorul

urechii (pm- URVORE) [vsl. nak oval 0].
tNICSIS = rums.

*NICTAL9P adj. Se zice despre o persoana

care vede mai bine noaptea cleat ziva [fr.].
NIELCOTE sf. Trans. Fudulie; cochetarie [n la 1 c o s].

'NIHILISM sbst. c Sistem politic al acelora cars,

in Rusia (in a doua jumatate a veacului al

xix-lea) cautau sa distruga din temelii toate institutiunile pe care se Intemeiaza societatile moderne, fare a se gindi sa le Inlocueasca cu altele
[fr.].
NIHILIST sin. 0 Partizan al nihilismului [fr.].
NIIKEL, NICKEL sbst. Metal alb-cenusiu, tare
$i magnetic ca $i fierul; se extrage mai ales din
nainele din Noua-Caledonie si e foarte Intrebuintat

In industrie [fr.].

*NIKELA, NICKELA -elez) vb. tr. A acoperi un

metal, prin galvanoplasfie, cu un strat subtire

de nikel adj. p. NIRELAT [fr.].
NIMA PP- NIMENI.
NIMARA. st. Nimereala; on nimara, Intr.

In nici un chip [nici +(de) +cum.

nimerite [n imer i].

odatal.

lumina cu care pictorii inconjoara capul divinitalli, al ingerilor si al sfintilor

NICIODATA. adv. In nici un timp nici +

NICKEL-. ow NWEL...
NICOLAE, NICULAE, NICOLAI, NICULAI, NECULAE,
sarbatoare care se
Sfintul

NECITI4I npr. m.

canul fierul sau alt metal, spre a-1 lucre (

nicovala, &dere; eft vitt loran, loveste, ra.bda at1ta timp

NECHEZA.

platA; ~oxen, f. ev

NICOVALA, t NAC0VALA (pl .-Ie) sf.

nealta, de fier sau de otel pe care se bate cu do-

0A

praznueste is 6 Decembre CD F Sitntal eg, girbaciul (cu care se pedepsesc In special co phi,: de

fie-care gresald
-1 arch scolarului cite on stint-Nicolai
(CRC.) ; de nu s'ar tome de stintu-Neculai eel din coin, ar da

CaShi (ALECS.) [vsl. Nik olaj e].

*NICOTTNA. sf. 1 Alcaloid natural si foarte

*NIMB (p1. -burl) sn.

ati Cerc sau triunghiu de

([..] 3342) : incununat en

o aureolli ciroulard eau ;

ca icoanele sfintilor nostri

(000s.) () Aureola
[fr.].

NIMBUS sbst. 0

IOC

toxic continut in foile de tutun [fr.].

NICOREATA sf. * Ciuperca alburie sau brunghlbuie, cu slab miros de

pe

Nor de o coloare cenusie uniforma., care

j NIME

DM-

IsTIMENI,

NE (A),
fi NIME,

'

-1(

prevesteste ploaia (
3343) [fr.].

Fig. 3342. Nimburi.

wimENt.

rim

NIMENILEA,

Ban. Often,
runiA (1/en., -dal. nima

e
Og

nut, nimarul, nimulni)

-iv

pron. nedef. Nici un

om, nici o femeie

nimenea nu poate as Mel

acorn le 6t1u toate (PANN) ;

Fig. 3338, Nicoreall.

Tig. 3339. Nicoreti.

anason, ce crelte pe trunchiul si rarnurile arborilor (Lentinus cochicatus) (0 3338) [comp. NICORVTE].

NICORETE sm. * 0 Cluperch comestibilli, cu

palaria galbena, carnoasti, cu piciorul plin $i gros;
are miros de fain& i un gust duke; numit $i
,,buete-de-spin" (Tricholarna Georgii) ( 3339)

N\.

nimarui,
tvLari.i;

main tempt

ca la not,

Fig. 3343. Nimbus.

la

nimeni (cu mireasa inainte), se zice and inteun loc,

Intr'o tarsi, se fac lucrurile anapoda, and se

petrec lucruri ce nu se mai vad

aiurea [lat. nemlne m].

NIMERI to- NEMERI.

NIMERNIC... le NENERNIU...
*NparA (p1.-re) sf. 0
Zeita

secundara, MIA., care, dupa. oredinta. Grecilor

Romanilor, locuia In Muni., In izvoare, In
ph.duri sau
livezi (
3345): ar
tt orezut of-

WOO

46.10

Fig43340. Nicoreli.

pe ace's nu I-am one

Fig. 3341. NicovalA.

neva ca vede
o acaldatoare
a nimielor
din mitologie

Fig. 3344. Nimfe

(eoi..);sipar a) de
cdrabu; b) de

11

Ciupeica comestibila, de un gust excelent, cu

palaria alba-cenusie, cu suprafata uscath, bruma-

ca

rie; carnea alba, frageda, are un miros placut de

flint proaspata (Clitopilus prunulus) (El 3340)

noel si sine,
Tritoni $1

[comp. IncoRzaTit].

nimfele hathut, Ca ce e esti nu va fi mine (D.-ZAIAF.)

atilt

111

Fig. 334$. Nimfa

girglrita;c) de purice; (dupe o status

d) de furnica.

839

www.dacoromanica.ro

antics).

Or

NM- poet. Fath frumoasa it a 4 Nume dat insectei

dupe ce a iesit din starea de larva, n'a ajuns
NIS care.
Inca la desvoltarea perfecta, ca ph.pusile" sau
gogoasele" fluturilor, .,sacii" sau pernele" furnicilor, latausii" sau laturasii" tintarilor, etc.
3344) [fr. n y m p h e].
NIMIC, NIMICA, # NEMICA 1. pron. nedef.
Nici un lucre: a nu avea ye lurne; nu e nou sub
(

soare; mat bine ceva decIt nimic (PANN); deck vizuril... ca

nimic nu-1 este De plat... II Intreba intro zi, la mask, oft de

ce este suparat use.); n'am nimic mai bun decit asta; nu

alt n'am ce-t1 aerie; alts n'am mai atlat;
Inteleg

n'are nici o importanta;

an face
tot sau din
nu 1 I-ag da; GO: on

pentru

In lame

tot .., din ni-

(ALECS.); (41";

Wel nu-m1 plonk, nioi nu-mi ninge,

1111-MI

pash de asta, nu-mi tine de cald, nu mi-e de nici

un folos A face sa cadh ca o ninsoare: Cren-

gile-aninate 'n cabs Bing statute 61 se 'ndoaie (ALECS.) [lat.

nInghre].

NINS adj. p. NINGE.

0 0Acoperit cu ninsoare

C tinnat Ai Nimes cu fruntea .44 gi on fata dot:ar-

ta& (VLAH.).

NINSOARE sf. 0 Zapada In momentul clnd

cade; faptul de a ninge: se zicea ea a ce cazuse era

de patru palms domnecti oar.); : se Intristeazk, sub

trandafirie de petals, gindindu -se oft vacanta va pier) ca visul

(BAS.) [n i n s].

NINSORTU adj. Alb ca ninsoarea, ca

mic nu se poate face nimic 2 Prea putin lucru,

de putina valoare: a vindut easels pe
Cu un pret
oarte mic; nn Incru de
de putin pret, de putina.
Insemnatate; nn om de
un netrebnic, ph.catos,

zapada; Soimul tin, Mitick drags, poart' o zale ninsorle

tarn (RET.); mat , prea putin, aproape nimic: Al

fructele alcatuite din pasthi 0.2

cu seminte putin turtite, pestrite, cu pete purpurii-negricioase; e cultivato., mai cu
seams In terenuri nisipoase,
pentru Ingrasarea pamintului (Lupines luteus) ( 3346 .
*NIRVANA sf. In relielunca budista, fericire cal)5.tath prin absorbirea si incorporarea individului In esenta
divinh. [fr.].
NISAM ter NIT4116,
NISCAI, 0 NISCAI, t NIS- Fig. 3346. NipralL
mom, # NESCARE pron. nedef.
Niste, oare-care (oare-cari), vre-un (vre-o, vre -

ticalos: om de nimica e tine cuteaza a strica obiceiurile

mai string ceva din banii birulut P To miri ce el mai ni-

mirk, vorba ceea. cA oamrall is liplti pitmIntului (ALECS.).

2. adv. De lot, de fel, nicidecum, cltusi de pu-

nu-m1 foloseste .....

tin: nu-mi plait
sf. 0 NIMICA sau NIMICA, un lucru de nimic;
o) uimica Wahl, mai nimic, un ileac: stapInul... 11

span ok e attest de Dumnezeu, pentru o nimica toatii, sa

is tre1 lei de cal (VLAH.(; lucre toata saptamtna, ca nn barbat, pentru nimica toatA (cce.) ; era sit mA duo si eu sa viz
pima_ dar and ek e o nimica toot& (1.-G11.); tntr'o nimica

de ceas (SS.), Intr'o mica de ceas; pe nimica ye teas,

pe mica pe ceas: pe !arnica ye was, beam cite WI coral
Intreg de spit (cso.).

Lucru de nimic, de
I. NOW (p1.-icuri) sn.
putin pret,, fleac, bagatela: se multumeste on un ;
1

( ALECS.).

NIOARCA (p1.-ce) sf. Ban. )4420 Broscuth.

NIPRALA (p/.-1e) sf. * Plant& cu flori gal-

bene, placut mirositoare; are

nu credea sk se Leta atita tevaturil pentru nimicul asta de

unil, vre-unele): Pentru nescai

mitruntaie ()SM)

Mari role (PANN); Pinkie

p1. Lucruri, vorbe MTh. Insemnatate, fleacuri: It pierde vremea ou niralcuri; soptin11

dn-gl unul altula tine gtie ce nimicurl tineresti (CAR.); tact

un haz copilaresc de boats nlmiourile (VLAH.) [lat. n e

in I c a nici o farlma"].
NIMICI (-teen) vb. tr. $i refl. A (se) preface In
nimi c, a (se) prapadi de tot, a (se) stinge de pe

ogar1 (RET.) [lat.nescio qualem].

NISCAIVA pron. nedef. = NISCAI: mi-o ti dat

ceva sit ben, mi-o ft farad

()SP.) [niscai+va].

NISETRU sm. :OD Peste ce traeste In Dunhre,

In marea Neagh.
si In marea Cas-

timent de suprem4 osteneald (VLAH.).

NINTICTE, iiinuccm sf. Nimicnicie: oat oameni 1st

pica; searnana Cu

-',12W,Vrigi*

mult mai mare,

Fig. 3347. Nisetru.

cega, dar e

ceste.

2. sm. Cel ce nimiceste, distrugator.

NIMICNICI ( -nest) vb. tr. $i refl. A (se) nimici:

de kgr. (Acipenser Gliidenstaedtii Brandt) (

[(u)n

setar].

nimicnicit (DON.).

NIMICNICIE sf. Neant, nulitate: nimicnicia

ar avea o mints mai isttatk, Atunce ar ounoaste $1 ar piing

NIMIEZ

a vArsat pe
masa un pump de milruntis: ionsari, nisifiele, slant!, stanOak*, Udine' g1 gologanl (CAR.) Re. n i S f 1 j el.
Multi rnagmudele 51 nisfele de -ale not (Js..);

(DON.) [nilnieniel].

ivAmrzz.
NEMEnT.
NIMURIG sm. Trans. Schilod; pitie,

NnVIITT sr

NISTP, t NAM. (p1.- purl) sn. Pietris marunt,

uneori ca pulberea, ce se gaseste in fundul apelor,
pe malul Muffler si al marilor sau In interiorul pamIntului si care provine din macinarea stincilor:

prichindel, om pipernicit: aA trtlecti on bine, nimuriage schidoalli nu ml s'a dat In tale (RET.); aft nu-I
numai olt o nuts (RET.) [ung.
flu onnosout de nimurig,
cube ; Inc'

nyomork].

NINCHEZA... sr NECHEZA...
NINEACA.- Ism NENE4CA...
NINERI (-ereso), NINERA (-erez) vb. tr. Mold.
Trans. Maram. A razgiia, a rhsfata, a alinta; a des-

erati multi ca stelele central 51 ca rashmil midi; De los,

e asternut ash) noted al infirunt twos.); : a clad! pe

a Intemeia ceva pe o temelie putin solid& [vsl.

n

ierda.

Numele popular al lunii DeNINGXU sm.

un
Ninsoare mare: s'a vomit un
2
I

) embre 1

,Ant ca acela, de glades! cA se pritelideete lumea (ORM.); oars enii... ye .1 acela Incarcau Annie Cu lemne (sem.)

ninge].

NINGE vb. intr. $i tr.

Q A cadea

!tinge, noaptea ninge, dimineata ninge Jeri

Mutt
(ALECS.);

3347)

*isetru< bg. esetlru, srb. je-

tNISPEA. (pl.- tale), I Nis(i)F14 (pl.-Bele) sf. OID

Veche monedh turceasca de argint: 01000BI... tn-

noastre, tatil cu nature uriack (D.-ZAMF.); $1 rand el

amar a sa

cu

putind ajunge pinh la doff metri lungiine si la greutate de 80-100

Indritzneala 51 influenta ce avea In tare nimloniclse sperantele competitorilor aft (Mix.); Cu total s'au schimbat gi s'au
fADtnrll

termece (VLAH.) ; ce ne facem not,

babo,... de vom siunge . isle de neputintii on de nevole P

toatil Mita lei parea di se stings, se nimiceste intr'un sen-

NIMICITOR j. adj. verb. 'virtual. Care nimi-

pentru 'ntlm-

vrente Si nimerlra pe -acolo nescai vInktori, en cipki gi cn

fata pamintului, a se) distruge, a (se) extermina:

asound nimiccia sub pompoase numiril (NEGR.) [n i m i C].

boale,

bent!, aft vadil nu care cumva

sInt niscai fermece or! alteeva Gar.) ; nu trecu rasa multi

NISIPARITA.(p/. s 0 /ten. )mil.

VIRLVGA [n i i p].
NIS/PERNITA, NAsinaNrrA,

SIWLNITh, NASIPRINITA, NISIPARNITA

(p1.1e) sf. 0 Vas uric cu nisip foarte

marunt care se presara pe o foaie

3348) :
Ce-i tuna mIndra si trumoastt Pentr' un Fig. 3348.
cenugor P 0 nasipelnlik urtack Mumma 'n Nisipernila.

scrisa, spre a usca cerneala (

car (CONY.).

NISIPI, NASIPI (-peso) I. vb. tr. A acoperi cu n i-

plonk pests mirigte gi ninge poste padure, adica acolo unde

nu trebue; 11, parcii tot 11 plonk gi-1 ninge (('ANN), e

s i p.

scum !tames s'o posomorlt, pare of -i tot ninge gi-i plonk

se pulveriza : Piatra SO raisipeste $1 ott lumea nu traeste (MAR.).

totdeauna posomorlt, nu e niciodata cu voie buna:

2. vb. refl. A se preface In nisip, a se macina, a

840

www.dacoromanica.ro

NISIPIT, NAM= adj. p. NISIPI: Lungi pustiuri

NIV A (pl. -vi) sf. Ban. r Lunch tiniira (Nov.); li- N I Syarn, axe.) [srb. >i i v a].
*NIVEL (p/.-eluri) sn. i r6='" Unealt& de care se NOA
serves mai ales zidarii *i dulgherii, spre a vedea

11ASB)Ite (ALECS.).

NISIPIS, 0 ?Visors (p/.-iguri) sn. Suprafata, In-

tindere mare acoperith cu nisi p.

NISIPOS, O NAsina adj. Care tontine mult

nisi p, plhi de nisip:

BIlt

dace un plan este orizontal, dach. un zid sau un

stilp este vertical, etc., cumpanii PE"
1676)
0 Unealta cu care se dii o pozitre perfect orizontala unui instrument de observatie, poloboc, boloboc 3 Instrument de care se servesc inginerii,
topografii, etc. spre a recu-

Noroc di nu use apA, 01 un

sec IPANN).

*NIA (pi.-p3) St. e6 AdIncatura practicat& in-

trun zid spre a a*eza acolo o statue, o sobs, etc.; firida ( ,2 3349):

noa*te data un plan este

nitele... erau altitdatk decorate on mosaics,

InfAtisInd pe cat 12 apostoli mot.) [fr. n fi-

orizontal sau spre a determina Inhltimea vertical& a

unui punct deasupra altuia
(
3352)
Starea unui
plan orizontal sau a mai
multor puncte care sint
Intr'un plan orizontal 5

che.

# NIqANGIU, brisamaill sin. Mare

demnitar turc scare

era insarcinat cu desenarea monogramei

imperiale pe diplome
( . 3350) : noul mare vi-

# NISCHIT sr NE$CHIT.

O Suprafata marii sau a

se

sir adunA Indati la divan

pe ton vizirll... pe ateamgiul... si pe agli 'antcerilor (BALC.) [tc. n i a n g y] .

-aee

unui rlu: (maul a situat la 325

ki

de metri deasupra nivelului mitrit

CO

11

Fig. 3352. Nivel.

Treapta, grad, punc-

tul pine unde se ridica cineva sau ceva In raport cu altul sau cu altceva; a fi la acelas1 , a
r

fi pe aceea*i treaptd, a fi deopotrivii; women sosia,a

Fig. 3350.
Niangiu.

3349

mai titan

trebue sit tindit a sui pe cei de los la un

capacitate, de avers si de moralitate

NISESTEA sf. X
"e.
Floare de fain& intrebuintata la facerea halvalei

niveau].

[tc.nihast 6].

de

[dupe fr.

NISTE, Man pron. nedef. intrebuintat dinaintea unui substantiv, spre a arata o cantitate
oare-care nehotarittii: brinzit; /, cement; uneori cu

*NIVELA ( -eles) vb. tr.

A Indrepta, a masura
cu nivelul A face orizontal, neted, *es: un
tenon O A pune pe aceea*i treapth., a potrivi,
a egala [fr.].

Cu": apncIndu-1 niste racori reel de trick Incepu a on' Pe

0 NIVIDI Pr. NAVADI.

un Inteles apropiat de un fel de, ceva asemenea

aiirticica lui (ISP.)

*NIVELATOR sm. Gel ceniveleaza.

[lat. nescio q u I d].

O N'TTOTA (pl. -te), prityroTALA sf. Ban. Lipsh.

mare (In spec. de bucate) [comp. srb. n i h t sh-

raw>, bg. niht et a].

t NIX'S sbst. F 0 Junghiu: tmi vine aeit

,,

Nici una nici alta, nici una nici

znaju nu *tail.
Fig.

335r.

NIZUI (-nose) vb. refl. Trans. A se stradul: el si

Nituri.

ca om (Ara; totusi s'a niznit aS aibA o famille (RET.) [ULT.

ton mnsafiril cart venean age nitam-nisam (CRG.) ; Si nieamnitam, deodatS... I-a real tray si donS palme (8PER.) [PUS.

nit am u nisj am u nici ici nici colo, nicairi";

bg. n i tamu ni s a m ii, nici acolo nici aici";
comp. si bg. n as am & -n a t am ii ici *i colo"].
*NITRAT sm. as C) = AZOTAT C)

de soda,

IngrashmInt natural foarte intrebuintat [fr.].

*NITRIC adj. Sis
AZQTIO [fr.].

cu miros de migdale amare, Intrebuintat ca materie prim& la fabricarea anilinei [fr.].

*NITROGEN sbst. 42. Nume cu care se designa
la inceput azotul, pentru ca intr.& ffi compozitra
nitrului sau azotatului de potash [fr.].
*NITROGLICERINA (p1.-no) sf. St. Substant&
exploziva rezultath din actiunea acidului azotic
asupra glicerinei; Intrebuintata la fabricarea chnamitei [fr.].
azoTos [fr.j.

Azotat de potash, silitra [fr.].

NITTJI (-uesc vb. tr. 0 A lega cuni t u r i '10

A turti virful unui cuiu dupe ce a Post batut In ceva.

NITEL (f. nitwit; pl. m. nftef, f. niters) I. adj. F
Putin: nitel vin; nine& pline; Intel bent; nitele Hort; en-

Slam In niste lemne tide, 55 aprind niter foc In sob& (1.-GN );

cu grain sans cern niticA apS (ISP.) ; din fie-care fel de becate... lua cite nitele si bags In sln (MP.).

2. NMI, adv. Putin (limp): mai trece

el mat Intel

de se odihnirA de drum

()SP.I

NITELIJS adj. si adv. dim. NITEL. Putintel:

cum to stmt cA ti-e

mai asteaptlt
treacA o apit pe dinaintea portitei (ISP.).
rAu UP.) ;

n 6 z n i].

NIZUTINTTA (p1.-se) sf. Trans. Straduinth: dealt

e asa, sin Tisanes, et eu vS voin fi scant Intru nizninta de
a ne scApa de as (RET.) [n I z U i].
0 NOA1 interj. Tr.-Carp. Ei (bine)! noai Imi dal
banil acuma P (se.)

NOADA st

*NITROBENZINA. (p1.-ne) s1. Q Lichid uleios,

un alt Cazac ((.-GFI.); Bezuri

stlai sA potrivecti din int pe mog Niohifor (cao.) [PUS. n e

cloud, Mr& mutt& vorba, asa dedata : d-ta ant cA -s lute si vii nitam-

*NITRU sbst.

se Dedepseasca

2. sm. X Armath, regulata In Turcia; soldat turc

NEsAX, d NISAM-NITAM roc. adv.

NITROS adj. ;t

sA

[tc.].
a se (pre)face ca
NIZNAI adv. F A se 'ace
nu *tie (nimic despre ceva): ctnd... to fAceal ti nu

NETAAI-

In niste case nelocnite, undo antes pe

NIZAM (p1.-muri) 1. sn. OrInduiala, organizatie:

tine vs cuteza a face Impotriva acestul

strasnic 0111-1.

Niete].

nisam sA ma 101 In tilt parale (ALECSJ ;

pe

(ALECS.) [ngr. Vktg].

NIT (pl. -turi) sn. 11?4 Cuiu neasculit la unul din

capete si foarte turtit sau rotund

la celhlalt capht, cu care se leagh
cercurile de her (A 3351) [germ.

NITAM - NISAM,

nn

la stomah (D.-ZAMP.) 0 suparare: cuvmtele d-tale

Pot sA mA scoatA din sitrite et sA-ml pricinueascli un

cA o sit

[srb. n 0].

Osul cu care se termin&*ira spi-

narii, osul *ezutului: Prevents se tine cA a on coedit, Si

ea e name' pin' la . (PANN) [lat. *noda<nodum

NOAPTE sf. 0 Timpul de la apusul soarelui p Ina

la revarsatul zorilor, rind pamIntul e Invaluit In

intunerec:

&Melt, IntunecoasA, InstelatA, sent* filrit

lunit, linistitA, caldA, rAcoroasA, turtunoasii; Intunerecul

noptii; la miezul noptii, In toinl noptii, In puterea noptii;

..- de Willi, de vans; n'am dormit, n'am Inchis ochit toatA
... de durere, de Insomnia; as(tA)
azi de; a petrece
undeva ....a; se taco
Innopteaza; a
zi gi
ne-

a;

contenit, pururea; a face a zi si ziva

a lucra, a
petrece, etc. In timpul noptii si a dormi ziva; alba
pm- ALB 1

; o mie gi una de nopti, titlul unei culegeri de

basme arabe, halima; bunA I urare la desparlire

noaptea, Inainte de culcare; a prost ca a, e foarte
prost; 4): nu to prinde, Inane (sau Stane), cA a

mare,

nu to bucura prea de vreme, cad lucrurile se pot

pe clnd e Inch
Intoarce altminteri; de , de cu
Intunerec, Wild nu s'a sfir*it noaptea: a done zi se

..

si !noon sit mature (s. ALD.); dtmineata Inal place

sculft de
in noaptea care vine;
(1.-GH.) ;
sfs mA soot de en
pests
In timpul noptii ; a mInea undeva peste 'a.; cu

In cap, In cap de ..ser CAP' u I 2 Noaptea adv. in timpul

chefueete; CV : shut ttige de btvolt el ...a li apucA de coarne 1.1r CORN 1 ) s Intune-

noptii: slue doarme et

841

www.dacoromanica.ro

.5

NOA-rec, lntunecirne, ceea ce Intuneca mintea, inima,

f\ici etc.: Cu-al tan z lmbet lumineartt-mi Noaptea.gbidurilor mete

timpurtlor, vremile cele mai Indepartate

(VLAH.);

despre care nu se tie nirnic

moartea [lat. n o c t e m].

e a vecinicti,

NO.I,LTEN, NOATIN Sm., NOSTINA (p1.-ne) sf. Se

Mielul, mieluseaua din momentul ce se Intarca

pin& Implineste un an: lspravnloul tales an noaten el-I

limes la foo ((SF) 2 Noaten, noatin, link (mai ales
neagr11) de pe noateni sau de pe clrlani: laliumulestl...
se lac matte gigari de sumani, el 151 el de noaten (eau.); mooneagul s'a Imbracat cn suman bun de noatin (e.-coo.) a SM.

Cal de doi ant: der mInzul create et se face noaten, tar

noatenul se face cal de ea

(8.-ALD.)

[lat. annotInus].

*NOBIL 1. adj. Care face parte din acea class

a socretatii care, prin nastere sau prin titlul acordat de suveran, se bucurii de onoruri si de privilegit speciale: om : famine ...it C) Care are sau
arat& o mare perfecliune morale, care are sentimente alese: o 'alma ...a a Care se serveste numai de expresiuni Inane, alese: o vorbire ...a; ti covesteste... intr'un sill
pinat

ed

el sustinut toate cite le-a latIm-

(CAR.).

sm. Cel ce se trage dintr'o familie nobila,

care a lost facut nobil de dare suveran, boier
Z.

[lat. nobIlis].

*NOBILIALR 1. adj. Care face parte din nobilime,

boieresc: et nu Unman o caste tea, ca In Europa

(BR.-VN.).

(p1.-are) sn. Carte In care slnt insirate numele tuturor farniliilor nobile dintr'o taro, arhondologie [fr.].

*NOBILINIE sf. Class nobililo r, boierime.

a suferi cu rabdare, 'Ara sa se linpotriveasca, far&

sa cIrteasca sau neavind Incotro: Inghlti la ...art

el WI sit

cum or trace el clatirile acestei renevasta, ne mai avind Incotro, tacee et Inghttear

treacS

BUM. (ISP.);

,nri (CRO.) 0 00bstacol care da toe intrigii Intr'(>

lucrare dramatics: out unei tragedli ) a,0 - vital,
punct care guverneaza toate miscarile respiratorii O zt Fie-care din cele doua puncte de inter-

sectie a doua marl cercuri In sfera aparenta cereasca

Lungime de 15 m. 43, a o suta
douazecea parte dintr'o mils. marina C Pt F
Pitic, fiinta mititica: un ... de coca [lat. nodu s].
NODA = INNODA.
NODEA sni. Sg Unul din numeroasele nume
i

date de popor diavolului [propriu cel ce are

noad a"; comp. CQDEA].

NODEU (M.-dee), NODEIIT (p1. -ate) sn.

Fie -care

din cele don& oase rotunde de la glezna, numite si

ouale picioarelor" [refacut din 'n o d e i, pl. din

*nodel< lat. nodellus].
0 NODIT (p1.-te) Sn. 0 /ten. Ban. = Noutr [n o -

d e u, refacut sub influenta srb. notic a].

0 NODOLAN (p1.-ane) sn. Ban. p Femur [n o d].

NODOROS, NOM:TRQS 1. adj.
Cu n o d u r i,
a

plin de noduri: went se strecurau... si plateau elating,

cu buetenti nodurosi de stiller (Oom); toroipannl pe care et-I
cioplise el dintr'nn lemn nodoros de maslin Bathetic ((SF.)

0 Necioplit, grosolan.

2. NontrRoAsA sf. * = GOLONIQZ 2.

*NODOZITATE sf. C> Starea a tot ce are nodud 2 Nodurile unei tulpine, unui trunchiu [fr.].
*NODULA (p/.-te) sf. ,te Concretiune de nature.

undo merge nobleta mare, uncle gases!! soctetatea cea buns

p.-cm.); In patria noastra, tot! flit noblettl obtoinueso mai

variabila, de obiceiu fosfatata, care se IntlInesteIn uncle terenuri [fr.].

NODUI4T (p1.-ete) sn. 0 dim. NOD CD F

tinctiune [fr.].

un ow abia de patru ant

*NOBLETA. (p1.-te) sf.

Nobilime, boierime:

mull limbs greceascli (aot-) 0 /naltare morale, dis-

NOCSIRE sf. Ban. 0 Oala de noapte [germ.

Nachtgeschirr].

*NOCTANIBUL, NOCTAMBVLA 031.-10 adj. Si

sm. f.
F Care umbla noaptea dormind, somnambul
Caruia-i place sa se plirnbe noaptea, sa petreaca noptile fora sa doarma [fr.].
*NOCTAMBULTSM sbst. F Starea aceluia care
umbla noaptea dormind, somnambulism [fr.].
*NOCTURN 1. adj.
De noapte, care se face,
2

care se petrece noaptea: ceremonie ...a; climbers

-

0.11

pasari de noapte.

Bucata de muzica cu
un caracter melancolic care se cinta pe cloud voci
2. NocTr/RNA (p1.-ne) a/.

[fr. < lat.].

NOD (p1. -aura) sn. C) Cocolos, legatura ce se face

la tapatul sau la mijiocul unei ate, unei sfori, unei

funii, etc., petreclndu -se capatul printr'un ochiu si
strIngind tare ( 3353): a face o in ate; ya

C4: ata lunge face ~art;

a face un
la
batiste (spre a-si educe aminte de ceva);
I.- pArta., ;
gordian w GORDIAN
2 Legatura, !Linda: a face ...al In cravats
3 63. Incheietura (In spec. la degete),
preeminent. articulatiunilor : ~urns
1

11

'

dim. NOD

NOEMVRIE, NovivaR(i)E sm. D A unspre-

zecea lima a anului, U brumar" [ngr.].

NOHOT... ar NAM..
NOV = INNOT.

1813

NO12 pron. pers. pl. de pers. 1-iu (dat. nouti, ac.

not [lat. n o s].

NOP

1.- NOSY.

de apa, mare, ocean: ca o pasare voloasa... sboara mote

botarele orisonnini, se CII/III/da 10 vul mArilor (ALECS.)
2 (Y) Cantitate nemarginita, multime ILA numfir,
Intindere imensa, imensitate: de-acum am intrat fern

sceranta intr'un

de nikaaarr

(ON.);

stradele nepavate...
WAIN.); Sul de

ce tree prin "il de case mid ci ?huddle

vorbe ce Mini se tipareso et se tunnel In public (VLAH.)

O Abis: astept unmet sit ma spovedesc, spot 55 tetra
in ..421 veolniclei (NEGR.) ; ea an glob nemernic piercInt in
Sul Intunericulu! (ON.).
NOLM.A. (181. -me) s/. Inteles, sens (adinc): n'a volt
sli-mt sauna ce aveau cuvintele lui (eP.); stand Ion se In/81E

(ON.); acoperind male de hint!,

gi IAA de

)VLAH.)

[ago].

NOITA (p1.-te) sf. Semn alb, pate mica alba

pe unghie: clad at noire ye mann, al di to Innoesti en

cave (DOR.); nottele de pe unghit slut semne de noroc (GOB.).

NOJI ( -lesc) vb. tr. 0 /ten. 0 A pune ceva bani

de-o parte, a economise: nu mat noleste

Parana (CIAUS.); toti ne ciupeso, toti ne Maces; an mai nolim nimio LOP.) 0 A da

Inainte, a progresa, a-i merge bine: is

veal, dacA to -oln blestema, nu mat no/esti

tu, olt Ii tram (R.-COD.).
NOJITA (p1.-te) sf. 1. (O Curelusa

sau ate de cinepa, de par de cal sau de

capra, ce se petrece prin gaurile de la
FNigo'd3u3,53:

iri In eft pi -am Inceput

si eu a plInee
silindu-ss ea Inghlta un
de obida care i se urea in gltlej
(ALECS.);

(BR -VN );

NODVT (7)1.-te) sn. Trans.

p1. * = Gaioevi-mARi.

on Mandl nesarate, lard

uri.
sui In tat. tar laoramtle liumplura OCilil (D.-ZAMF.); mi-o vent!
mm! eta tin en In glt; tin ow de amAraciune i se

ISR.-V11.1.

ow- NODORQS.

curce, lag/time vorbe !Ara

Proeminenta, Ingro-

setura, umflatura pe trunchiul unui

copse, clot; aromas on matte
asoutite;
trestle plina de art; : a ante, a gist,.
In papurit, a cauta, a gasi greseli, cusururi acolo unde nu exist& de We
sau unde cu greu se pot gasi *
Parte foarte tare care se gaseste etteodata In lemnul unui arbore: sclndna plinit de ~uri
ar isteric, sensatfune particulara, frecuenta la persoanele nervoase, care simt Ca Si cum
ar avea un nod In git, care le astupa
Inghititoarea, care-i Innlibuse, 11 Inneaca: nn mi se Dune In git (0.-ALD.);

NODUROS

NOLAN (pl.-snarl) sn. 0 Intindere nemarginita

Care veghiaza noaptea si doarme ziva: Pasarl

degetelor

iron. Copilas, prichindel: la moartea bittrtnului, era

a Ingbitl ~al, a Inghiti galu5ca; a Inghiti

marginea opincii si cu care apoi se

leaga opinca de picior; tirsina (E

3354): (latrine a Ingeuunchiat sa-1 legs mat

string nojitele de la opine! (VLAH.); carte_
opine! au nolltele legate de victor, de socoteai
ca slat inmate acolo ()st.4 Mold. Maram.

Fig. 3354.

Nojite.

Pie-care din gaurile de la marginea opincii, p rin care

842

www.dacoromanica.ro

se petrece ata cu. care se leaga opinca de picioi: a

intro:nit cite o Dareche de a1A neagra de Dar de cal Drill oele
nojlte (CRG.)

[bg. no &ic a curelusa, ata de legat

opinca", notik a fie-care din gaurile opin-

cii"].

NOMAD adj. #i sm. 0 Neasezat, pribeag, se

domneoi (0000.) 0 Intristare, mthnire: o vials

!Aril

1;

un

11

acoDeri fate

ft n u a r< lat. n ub 11 u mj.

NOR' me- NORA.
NORA (pl. nuror1), t NOR

gatura cu un adj. pos.: norn-

'nva1A ye negrii nomazi (coos.) Pr. ext. Om care

51 nora (ZNN.); soacra ou trei nu-

n'are locuinta statornica $i care umbl& pribegind

NOMINATTV 1. adj. 0 Care (de) numeste,

care arata numele : a dress statul 0. al tunctionarilor

111101 CEOS de comer1 0 Titlu
titlu pe care e inscris

numele proprietarului, In opozitie cu titlu la

purtator".
2. (p1.-ee)sn. N Cazul In care sta subiectul [fr.].

NOMOCANQN (pl. -oane) sn. A' Colectiune de

legi bizantine $i de canoane ale sinoadelor [ngr.].
NOMOL... ps- NAMOL...

*NONAGENAR adj. #i sm. In virsta de notaizeci

de ani sau de mai multi [lat.].

*NONPAREL sbst. # Liter& de tipar foarte mica

(de 6 puncte) (..- TAB. XIX) [fr. n on -p a r ei 1].
*NON PLUS ULTRA loc. lat. = NEC PLUS 171,TRA.

*NON POSSITMUS = (nu putem), formula

lat. Intrebuintat& pentru a da sS se Inteleaga cii

cineva n'are. libertatea de a face sau de a nu face
un anumit lucru.
*NON-SNS (p1.-soni) sn. 0 Lips& de sens, lucru far& Inteles, far& nici o noim& 2 Absurditate, lips& de judecat& [fr.].
0 NQOR so- NOR.

*NORAL sm. A Plant& din America, cu 'runzelecarnoase, pe care traeste co-

enila ( Opuntia vulgaris)

3355)

NOPTA = INNOPTA.

NOPTICTCA. sf. dim. NOAPTE:

NOPTICOASA (pl.-se) sf. 4

3355.
Plant& cu frunze ascutite $i din- FIX.
Nopal.
tate, cu flori mars albe sau liliachii
placut mirositoare; numit& $i micsunea", mirodenie" sau vioara-de-noapte" (Ilesperis matro'

...6

titlul unei povesti de Creang& [lat. vulg.

norus =clas. nurus].

NOR44, O NOTJELtIS am. 0 dim. NOR, NQIIR :

no nouras ea de bumbao plutea Drin aer (D.- zAMF.).

NORCA, NVROA (p1. -el) sf. 0 ?et Animal carnivor, lung de vre-o 50 cm., cu o coada de 14 cm.,
acoperit cu o bland de
coloare cafenie - rosiatic&
foarte fin& (Mustela lutreola, Putorius lutreola)

01 3358) 0 Blana acestui animal: tie el oa e imltatie nurca dinauntru (EIR.-VN.) ;

mi-a fagaduit rochie de mina

Fig. 3358. Nora.

(ALECS.) [rus. nork a, poi.

nurka].

*NORD sbst.
I
Partea cerului aflata la stinga
aceluia care sta cu fata IndreptatS spre rasiirit,

miaza-noapte; 'deans ~nlui, steaua polar& Partea tarii care Inainteazil. mai mult spre nord: 0.121
Romania' 0 Tarile septentrionale ale Europei: Do-

poarele de la Nord [fr.].

*NORDIC adj. De la n o r d.
*NORD-ST (prescurtat N. -0.) sbst. Partea cerului anal& Intre nord $i est; portiunea dintr'o
tar& situate Intre nord $i est [fr.].
*NORD-VEST (prescurtat N.-v.) sbst. Partea
cerului elan. Intre nord $i vest; portiunea dintr'o
tars situate Intre nord $i vest [germ.].
NOREA (p1. -role) sf.

= BARBA-IMPARATIILIIV

!Licata (VLAH.) [fr.].

I

Toatit nopticica de loo n'a dormit (PANN).

dV

-`t

rInduiala: toate se petreceau In case asta... dna 0 0.

fate plimIntnlui (Oom).

WI
rizi

ENORIE [vsl. n or ij a< gr.].

NORISOR sm. 0 dim. NOR.
*NORMA. (pl.-me) sf. Ceea ce serve de regulli,

gitoare (ALECS.).

nails) ( 3357).
NOPTTTA (p1.-0) sf. Trans.

rori,

Fig. 3357. Nopticoastl.

[n o r].
# NORTE sf.

[fr.].
0 NOPIRCA. = NAP/RCA: sA to feresti de cioco1 lingai si de noire' lingu-

NOPTATIC adj. De n o a p t e,
nocturn: nn trusur
se Malta de pa

Fig. 3356. Nori.

1,

ic'

ff

mea, nora-ta, etc.) sf. Sotiafiului: vorbeste soacrel sA Drioeapa

din loc In be [fr.].

'NOMADISM sbst. Stare social& a epocelor
primitive sau a popoarelor putin civilizate care
due o via nomada [ fr.].
*NOMENCLATURA (p/.-turi) sf. 0 Totalitatea cuvintelor explicate ,intr'un dictionar Insemnarea tuturor cuvintelor Intrebuintate Intro
stiinta, Intr'o artali Sd> ohimicii, termenli de care
se servesc chimistii pentru a denurni substantele
simple sau compuse [fr.].
*NOMINAL adj. 0 De nume, privitor la nume:
ictuut o eroare
Aael
strigare, chemare pe
nume a tuturor membrilor unei adurAri, a elevilor
dintr'o clash, etc. 0 vaioare =a, valoarea tiparita pe o hIrtie-moneda sau pe o actiune, care e
Insa superioara sau inferioarS valorii reale, dupti
cursul zilei [fr.].

,tol ;

(form& pastrat& Inc& In le-

zice in spec. despre popoarele care duo viata pastoreasa $i care colind& mereu prin alte locuri cu

turmele lor: Batrina Tiganoa, aoolo sub brazi, Deso1ntece

dim. NOAPTE

*NORMAL adj.
Ceea t e sent& ea norms, ca
regulti, ca model 2 Obicinuit, regulat, firesc:
stare ^ A 3 Ir. 6coala "4, $coa1s menita a forma Invatatori, institutori [fr.].
NORIVIALA (p1.-le) sf.

0,

Linie perpendicular&

pe o dreapta, pe un plan [fr.].

*NORMALTST sm. Elev at unei scoale n o r-

m ale.

*NORNIALIZ.4. ( -izez) vb. tr. A readuce In stare

normala [fr.].
*NORMAND 4. adj.

Din Norn

2. sm., NORMANDA (pl. -de) sf. Locuitc

= BARBA-/MPARATULIII.

00,

uitoare

NOR', Mold. NQIIR, Ban. wr(v)AR, /wort, 0/ten.

NPOR,t NOR sm. 0 0 Ingramadire de aburi de apb.

din Normandia [fr.

atmosferS $i se transform& apoi In ploaie, zapada,

e oum si-1 face omul; .11 e sohimbator; e'a Intone roata

~ului; cum 11-o fi nl; ala 1-a lost (partea 01) 111; on eft

condensatS In picaturi asa de mid cis plutesc in

etc. (fl 3356): mut e acoperit de 1; G : dupti vine Benin;

dm% e ametit, nu tie de face, de unde

a venit, unde se afla 0 Pr. ext. Multime nenumarata, deasa, care Intuneca lumina ca si un nor: nn
parch a Etna

^. de prat galben se rldicA de la Ditmlnt

; ei yin...
nit .0 de
Intuneolnd pAm1ntul ca -.11 do lactate
Turci 1nainta on more grabnic ca lAcustele ore entitle
(DLVR.)
(VLAH.) ;

Soarta (bunti
NORQC, t rtAupc (p1.-eace) sn.
orb; 6: ....ill e de la Dammam; G .ail
sau rea):

se gindea mai mult, en ant se vedea mai most, mai netrebnlo

Ili mai WA = (VLAH.) 2 Ori-ce Intimplare fericitS,

doritO, soarta build: a da poste., ; a-ei cerca.m1; Joe ;

a-1 01101 ..411; a hurl de

; 4 :.41l nu lugs climb om, 01

omul (lima ; cum o da tirgul Bi vul; 1ntr'un .0,1a , la

o nouA scobotire de De
Intimplare: 1ncerckm, Inteun

843

www.dacoromanica.ro

Nom.
NOR

*NOT.A. (-tez) vb. tr. CD A Insemna, a pune o nota

(VLAH.); se Linea 0.121 dupe dinsii ca pulberea dupe

NOR- Ceahlau
Mini ()sr.), n'aveau noroc de fel; ( F: e p11n de

NOT

2 A insemna inteun mod nefavorabil 0 A

baga de seamd, a observa: noteaza bine ce-ti spun
A scrie notele care reprezinM un cintec.

ca

n'are noroc; GO F: e plin de ,. ca clinele

are mutt noroc; 0: numai de sit 88 plinga
canal, se zice despre acela pe care-1 slujeste norocul
broasca de par,

de purici,

11

in toate; 0: fit-ma mama ou ., si m'asvirle aPoi Si

'n foe, dace are ornul noroc, nu se teme de nirnic;

ISP: nn eta (sau nu sedea ca-tr sta (sau ca-ti gade

o melodic [fr.].
"NOTA (p1.-te) sf. O Insemnare pe care o face

.al,

nu sta cu miinile In solduri, fart sa munccsti, caci

te paraseste norocul; MINTE ; IRRBE I I ;

as
(bun) t urare la diferite Imprejurari;
iron. (si ban!) si moarte (sau si bola) In Tigani I VI

cineva pc o carte, pe un manuscris 0 Comentariu, talmacire a unui pasaj dintr'un autor

0 Extras sumar, expunere pe scurt; notita: a hie

dea Damnezeu I ee

C P.-NFAOROO

[vsl. n a r ok

NOROCT, NAROCT ( -mese) vb. tr.

(PAC.); Joe fiA to noroceasca Si anti sa-ti tnmulteasca woa.)111

C w NVSOROCT 0 /ten. (ciaus) A trichina Cu

paharul, cu plosca.

NOROCIRE sf.

Faptul de a n o ro ci

111

la farm (ISP.) ;
cA not
- Fericire; 110POC: ajunsera cu
mai avem Inca mult DMA sit ajungem la west grad de oiviliNENOROC1RE.
zatie (NEGR.) ; din
din fericire C

NOROCIT adj. p. NoRoct. Cu noroc, fericit '1[1]

C

pa- NENOROCIT.

NOROCOS adj. Plin de n or o c, care are noroc, pe care-1 slujeste norocul, favorizat de soarVI 1i c

sr NRNOROCQS.

NOROD, t NARQD (p/.-oade) sn. CD Popor: Post -au

si altul dintr'acesta narod, antune Aetle, canna... au sprejinit razboinl col vestit (CANT.) Gloata, droaie, po-

porul de jos, prostirne

Gramada, multime:

In mink poste norodul de miguri, In trei arcuri marl, lei

tale apinarile pe cer muntil Calimanului (VLAH.) [vsl. n a-

r o d u].

NOROCOS adj. Plin de n o r o i u: p'aci prin

Amestec de pi mint
NOROIU (p1. -oats) sn.
cu api., care acopere adesea drumurile ( = Mold.
Preiur era o ulita noroioasi tisP.).

plod ", Trans. Una"): picioarele cailor pocneau de cite

o trasura cu
coeul ridicat lupta au noroaiele mahalalei (DLVR.) ; e destept
(ZNN.); a umplea de
a (se tavall
ca Gala oind da In
In ,. 11 2 (f) Stare Injositoare, m1r$ava.: Si Mud
gIndest1 lace rusine $1 'n ce te-ai scoborlt (VLAH.) ; a scoate
ye cineva din
a avail in , a murdari, a necinsti;

ori ieseau din eel gros, oleios ai adlnc

0.-om.";

a defaima: merg cu nerusinarea OA a

a asvirli cu
asvirli on
in strabunli nostri (1.-011.).

NOROS, Mold. Immo adj. 0 (Acoperit) cu

vreme noroasa.
n or i, plin de nori, innorat: car

NORULET sm. 0 dim. NOR: cltiva 1, prigoriti

de razele soarelul

de prat

(VLAH.) ;

din copitele calului se ridicau eet

(S. ALD.1.

NORVEGIAN I. adj. 0 Din Norvegia.

2. sin., NORVEGIANA
sf. Locuitor, locultoare din Norvegia [fr.].
NOST
NOSTRU.
'NOSTALGIC adj. Cic tine de nostalgie: dor
fr.].
NOSTALGIE sf. Dor de lark tristete pricinuita de dorul de a-si revedea patria sau locul
NOSTINI adj. F

note de pe un discurs 0 Socoteali.: a achita o

Declaratiune, comunicatiune oficiala sau s emi5
oficiala pe care guvernul o publics intro gazeta
a Adresii, comunicare ce-si trimit agentii diplo-

matici unul altuia 0 Observatiune, lnsemnare

asupra purtarii sau silintei la Invatatura. a unui
elev, asupra munch depuse de un subordonat:
i-am dat note 7 C) J Semn care reprezinta un
sunet muzical $i durata lui (
3359); fie-care
din numele ce se dau acestor semne: do, re, mi,
fa, sol, la, at sInt cele sapte note ale garnet; pr. ert.:
Sonia, vara lui Alfred, pare a ti adus o ee de veselie In
case

[fr. ].

tr'o scrisoare meniti sa atragb. luarea aminte a cititorului (se scrie mai adesea prescurtat N. B. ; se
Intrebuinteaz5.$i in convorbire cu intelesul originar
latin: si nota bane ca, CA prin exceptiune de ceilalti Merl de
marina... el era un bonapartist (I.-GH.) [lat. = observa

bine 1"].

NOTABIL 1. adj. Insemnat, de care trebue

Wait Hama: o diferenta

oramiur; Ps tro2. SM. Frunta$, om cu vaza:

toarul cafenelei, pa scaune ai In picioare, etau it (CAR.)
[fr. ].

*NOTABILITATE sf. 0 Insemnatate, Insu-

sirea a tot ce e notabil C) Persoana InsemnatS, cu

vaza: 0 financiara; ducts drio shit toate noMbilitatile ora[mini 51 citeva figuri strains

(BR.-VN.)

[fr.].

*NOTAR sm. 0 es Functionar de ordin judecatorese care prime$te toate actele si contractele ciirora particularii trebue sau voesc Si. le dea autenticitatea (In Transilvania, Bucovina si Banat; in
vechiul regat aceste autentificari se fac de tribunalele de notariat) CD ep Secretarul primariei
(la sate [germ.].
NOTARA4 s)n. Trans.
NOETT44.),: toatA Truntea

[ngr.].

diagala

le: Drrightc1... spunea, de sign'', nostimade

(
ale lui (VLAH.) ; eves o rochita de toata frumusl ghldu
setea at o palarioara de toatA nostimada (BR.-VN.) [ngr.].

NOSTIMIOR adj. dim. NQSTIM: Gogul mamil

(ALECS.).

*NOSTROM 0 sm. a. *ef de echipagiu pe un

vapor it.].
NOSTRU (f. noaetra; pl. m. nostri; f. noastre)

(VLAH.)

*NOTA BNE sbst. Insemnare trite carte, in-

NOST7 ADA (p1.-de sf. F Lucru nostim,

eel 'stet, Nostimior ca un stiglet

patrime.

Dragut, frumu$el, gingas;

pdtrime; d)
a) notd intreagA (unime); b) doime;
optime ; e) aisprezeeime ; t) treizecidoime ; g) taizeci-

domnule, si-mt p'aci ( ALECS.); Invati-1

Ridicul, caraat stie oind sit tacit, ca sit fie (STAM.)

Otos: der stii cA esti

f=L=7=W4=g

Fig. 3359. Note :

unde s'a nascut: 61-acele nostalgii ce-adesea Ne vin fare

sa stim de uncle, Or fi scour! ostenite, Chemari din regiuni
protunde (VLAH.) [fr.].
placut: to gasesc

be

A da n o-

r o c, a face norocos: Drept eine gluiest, Dumnezeu 11 noroceste (PANN) ; Dumnezeu ail te naroceasca, om bun ce esti

1.

adj. pos. Care ne apartine nouti, ce tine de noi:

stApinul ee; tare noastre; oopili nostri; casele noastre.

(i. a noastrA; p1. in. ai nostri, f. ale noastre)
AL

pron. pos.: aces! hoc a al ; aces casA e a noestra; at

no$tri, rudele noastre, partizanii nostri [lat. nos+ er ],

satului, primarul... $i .111 era acolo

*NOTARIAL adj. is Privitor la notari, ce tine

de notari: act [fr.].
NOTARItyl" adj. ass Facut In fat.s notarului:
act

fr.notarie].

*NOTARLAT2 Mgt.
notan; tribunal de
, unde se Inscriu,

Exercitiul profesiunii de

unde se trot. in
condica actele de
cumpSrare sau de

vinzare, testamentele, etc. 0

Totalitatea conporatiunilor de
notari [fr.].

NOTATTTA
Pa(p1.-te) sf.
sane din ordinul
picioroangelor, cu
picioarele nu prea

z7".1,
Il
"514t

Fig 3360. Notatite.

inalte; are crestetul capului negru, Impestritat cu

alb, penelc negre, marginite cu row, ciocul negru;

traeste pe linga malul mini, $i inn o a t a foarte

bine (Phalaropus hyperboreus) ( 3360).
NOTATOAREsf. #=BRosoluTA (i n) n o t a].

844

www.dacoromanica.ro

*NOTATIVNE sf. Reprezentare prin stmne

conventionale algebrica, chiralea, mtusicala [fr.].

'NOTES (p1.-esuri) sn. Carnet de buzunar, In

care se far Insemnari [fr. note s].

*NOTIFIC4 (-tio) vb. tr. is A In$tiinta, a face
cunoscut, a aduce la cuno,tinta fn formele prescrise de lege: o hotartre iudecittoreasca [lat.].
NOTIFICARE sf. C) Faptul de a no tific a,
punere In vedere, aducere la cuno$tinta. In formele
prescrise de lege II 0 Actul prin care se notifica.
NOTIOR sm. S;), dim. Nolynal.
*NOTTTA (p1.-te)sf. ..40' Dare de seamy scurta,

extras sumar, expunere sau insemnare pe scurt:

s, biograficii, neerologica.
*NOTORIETATE sf. Cunostinta publics, generala a unui lucru: e de
e stint de toti [fr.].
*NOT9RrU adj. Cunoscut oNteste, $tiut de toti.
[lat.].

Invederat: e un !apt

*NOTIVNE sf. 0 Cunostinta doblndita, ideea

blnelui 51
pe care o are eineva despre un lucru:
a rliutut 0 pl. As' Titlul unor carti elementare:

notiuni de Mica, de geometric( [fr.].

NOU (f. nouli ;

pl. m. noi ; 1. no* Muni. noi)

1. adj. 0 Care exists sau e cunoscut numai de curind, care e Mout, dobindit, lntrebuintat de pubathe -sis
tina vreme: carte ..A; case
palarie
(MUM. haine not); vin
o descoperire

4,

lege ...11; metoda A; o idea .41,;

lumea

1 continent, America; vor-

neologism, vorba introdusa de putina vredirector, directorul venit sau numit

me In limbs;
slug% intrata de curind In
de curind; slug&

1 a,
serviciu'll 2 Anul ler AN 1 0 craw

bA

we-

cgaru 0 ;

inns ..r LDNA I C)Noul Testament, cartile care VOr-

besc despre viata $i invataturile Mintuitorului $i

ale apostolilor sai 0

: a rAminea ca vitelnl la
poarta ',wit PI, MU; mature .4 !natio& bine sau. site
se mine In min, a) ni se pare ca un lucru, ca
cit e)

un servitor, etc. e mai de pre', ca ne aduce mai

multe servicii, chid 11 avem de prea putina vreme;

b) un functionar, 0 slug& Ili Indeplineste foarte

bine slujba in primele zile Nou nou' r NWT
7
Non-nascnt, nou-venit, nascut, venit de curind
8 Din ow

loc. adv. Inca data, iarasi.

2. sbst. Lucru nou, noutate: ce mai (e)

nimic
sub snare flat. n o V U s].

P9 la vote

NOUA'

ter NOU.
NOT.TA2 or- NQI'

ocupa local, rangul, sirul aratat prin numarul

noua.
NOUASPREZCE num. Numar egal eu noua
plus zece [n o u a + s p r e ( peste) + z e c e].
NOU.ASPREZCELEA num. ord.: in. at ,

f. a noulisprezecea, care ocupli locul, rangul, sirul ara-

tat prin numarul nouhsprezec e.

NOUAZCELEA, -CILEA num. ord.: in. al

f. a noudzecea, care ocupa local, rangul, sirul aratat

prin numarul n o it z e c i.

NOUAZCI num. Numar egal cu de nourt

on zece.
NOUAZECILEA we- NOUAZNCELEA.
NOULET adj. dim. Nom

demInatee.
Ucenic de matelot.
2. sm.

Lt. adj. Lipsit de experientA, ageamiu, neindemlnatec [fr.].

NOVICIAT sbst. Starea, conditiunea de no-

vice e Timpul de Incercare In manastire at

novicilor piny nu stilt calugariti: a-si face
C) ee6 Locuinta destinata In manastire noicilor
@ (V)

Ucenicie [fr.].

NOVIT4LE sf. pl. SUM proaspete, noutati:

ce mai
spun gazetele P (ALECS.) ; cucoana Incepe a -hi arias
(NEGR.) [it.novita.
turbanul si baleful a spune
NOVOD

NAVQD,

si e opus lui
eu, ci tu ; ma prind
Al lost pe-aeasti P Nut 2 Pr EA ; COMVA C);
ea
NVMAI 0 Pierde mai adesea pe u inainte de un

NU 1. adv. 0 Exprima negajiunea

da":

stiu;

wean;

NOUCIR adj. dim' NQU.

Insu$irea a tot ce e nou
NOUTATE s/.
Ce e nou, lucru nou, ceva nou C) Ceca cc a
aparut de curind, ce e la mod& sau se vinde de
putin timp in materie de Imbracaminte, de carti,
de fructe, etc. @ ta Spectacol, piesa de teatru
cal e se reprezinta de putina vreme $i de care se
vorbeste mull s t Magazin de nontati, pravalie in
care se wind stole. rule, etc. 6 Veste, tire
proaspata, fapt intimplat sau de care se vorbeste
=

de putin Limp [lat. novltate m].

nou de tot.

NOVAC sm. Z;IT EL, Uria$: 11 avea demi de a oulea

la pamini 0 oasts Intreaga (MP.) [bg. srb.].

*NOVATOR 1 adj. Caruia-i place sa inoveze:

pot;

cuvint care incepe eu a sau 0: n'am nimie; n'aude

bine; n'o sa vie; n'oiu mai piece; n'or Pi atilt vestea.

2. sbst.: pentru un e In stare sit-ti dea Dalme [lat.
n o 11].

A potrivi colotile,
*NUANT4 ( -fez) vb. tr.
nuantele in asa fel ca trecerea de la una la alta
(1)
A proceda prin
sh fie aproape nesimtita
tranzitii usoare: a-pi stunt [fr.].
Fie-care din varia*NUANTA pl.-te) sf.
tdunile de intensitate prin care poate trece o coloare 2 Diferenta uwara $i aproape nesim1

tita intre doua lucruri analoage: s& -t arate cuprinsul,

de dispret

tArla pi nuanta fie -caret vorbe (VLAH.); 0 nsoara

se amesteca In simtimintul el,(1).-ZAMF.) [fr.].

NTjAR for NOR.

*NTJBIL adj. ii VIratnic(a), in vlista de a se

Insura, de a se marita [fr. < lat.].
*NUBILIT4TE sf. n Starea unei persoane nubile [fr.].
Arbore, cu tulpina dreapta., cu
NUC sm. ds
frunzele marl, al carui
fruct este nuca"; frun-

iV

4.44

zele shit Intrebuintate In

medicine ca stimulante,
febrifuge $i antiscorbu-

tice ; lemnul, tare $i greu,

serveste la fabricarea

ntobilelor; scoarta servest ca astringent; cu

frunzele

Invelisul verde

ale fructului coloreaza

femeile de la farm diversele for tesaturi (Juglans

3361 : an oresregia)

cut doh nuci foarte mindri,

on filmset pi ou poamele
de our (se.) ; ce e) Walt aft

Fig. 336/. Nue.

case, verde ea mAtasea, deice
glaciloare
despre ft)
ca mierea, amar ca Dorm P

Lenin de mu:: mobile de

NOUR... pp- NOR...

spirit

bracat de curind haina alugareasca. 0 Persoana lipsita. Inca de experienta, ageamiu, nein-

scoarta albicioasa, cu

NOVA' 1. num. Opt plus unu (9, ix); ow SINGE,

2. SM. Nota 9: am avut un la geometric Flat. n ov e m].
NOUALEA num. ord.: in. al /. a noua, care

NOUN adj. dim. NQU; non

2. sm. Cel ce face sau Incearca. sa facI inova- N OTtiuni [fr.].

*NOVATIVNE sf. it Schimbarea unei datoril NUC
vechi cu alta noua [fr.].
"NOVLA = NuvvLik [it.].
Acela, aceea care a im*NOVICE 1. SM. f. O

refacut din pl. IA u

ci, sq. *nuce< lat. nux, nucem].

Fructul comestibil at
NVCA pl. -ci 51. 4
nucului, de forma sferica, cu Invelisul din afara verde $i carnos
dedesubtul caruia e o coala tare
In care e Inchis miezul. alcatuit din
3362 ; de act,
patru sferturi
patru frati !ntr'nn color, ghicitoare despre mica"; 0 : se Dotriveste, se loveste
se nemeregte ca nuca In perete, nu se

potriveste de loc:

pe

lac Oiliest* o

si
Fig. 3362.

mineiuna care se potrivea ca mica In perete

NucS.
; spunInd numa la prostil qi negbiobii
nemerite ca nuca 'n perete (CAR.); se lout ca nuca In Derete
pi vorba to use.); loon' In nuci, joc de copii cu nucile
A .--10ARI04AA, fructul ni.re $i globulos al

845

www.dacoromanica.ro

NUC- unui arbore (Bertholletia excelsa) ce creste In

NU a A regiunea tropical din America de Sud; miezul co-

wl rnestibil e alb $i oleaginos

[n u c].

de ucor en o nuieluta de alun el el indatti moare vim) ; oauta

tin pain eau o nuielnta subtire (MAR.).

...DE -LOCOS our moos

NUCAR sm. 3c, or ataTA-DE MVNTE [n u c

NUCET (p/.-etari sn. t Livada, loc plantat cu

salbatic (DLVR.) [lat. n u c e*NUCIFORM adj. In forma de nue& [fr.].
*NUCIVOR adj.
3e Care se hraneste cu nuci

mui: min desigul until

t u m].

[fr.].
*NUCLEAR adj. Privitor la nucleul celulei [fr.].
L*NUCLEOL SM. Mic corp rotund, unit sau mul-

tiplu, care se gaseste In nucleul celulelor [fr.].

NUCLEU (p1.-lee) sn. i # Miezul sau simburele fructelor 2 Miezul sau sImburele celulei
(sr 1045) a (y.) Partea sau punctul din centrul
unui lucru material sau nernaterial 4 * Partea mai deasa $i mai luminoasa a unui astru [fr.

nucleus].

NUCOARA, Mold. NuotraoARA (pl.-se) sf.

a
Fie-care din
semintele aromatice ale unui
arbore(Myristicarnoschata)
dim. in7cA

(
3363) din tinuturile tropicale; aceste seminte sent
Intrebuintate In medicine.
$i ca condiment: tronal ca

Fig. 3366. Cdutarea comorilor cu ajutorul unei nuiele de

alun (dupd o gravura din sec, al xvil-lea).

mi-o dat nuoutoara In 00111 (ALEC8.)

II

= oLOcarlOe 3r

*NUL adj. C) Fara valoare, fere. merit: an om

m coDROS.

M sm. 4, dim. NII0.

*NUD 1. adj. Gol, despu-

iat
a. (p1. -duct, sn. C A Corp
got, despuiat, figura in pielea goala [lat.].
Fig. 3363. Nuqoara.
*NUDITATE sf.
Golieiune 2 G P Figure. In pielea goals, mid [fr.].
NUE* = NUM

NWAR sm. 4 Planta

unul; (: nu e

un cline sourt de coadit if

Nimeni altul, nu altul; nimic alta, nu altceva:

alta parte decit, nicairi decit, nu mai departe

decit, In nici in) alt timp decit: astfel de Incruri se IntImpla

In lard la noi; aeolo to poll

primavara ti
toamna yeti calittori In male regiuni; du-te numai pe ace

Moab), of -i vedea ye yacurarul 11.11 (RET.) O Urmat de

negatiune, are Intelesul de on -ce, totul afar& de:

6 : chelului chel at nu-i zioi; PP pope nu ma lac;

trammed nu e
nu, aproape, mai mai, gata
sli:
nu tipil trod se apronie de ea if 6 Nu
of 11...,
dar(a) qi (Said dart inca)...; an
e nu
en, ci
ql toll ceilalti; e nu chior, of ti cohiop; nu , 1-am platit,

iu

albastru, barest Cu
Dori de
(EMIN.) ;
Din lazuli Ili scot a_ v

dal Melt i-am dat qi ceva pa deasupra 0 Cu singura COD ditie; 6: Iasi sa emit moara, goarecii ad aria; fie eft de
mica,
at fie buns; afara daca PrAFARA 1 Instil,

capul Indent galbeni

Fig. 3364.

ufar-alb.

cu singura deosebire; 6t: al dreptate,

an to cauti;
de nu s'ar bolnavi de aupSrare 0
(bun, bine), toomai: o asemenea rata rib:laza ar 11
build sa is el de sotie
USP.l a
sau ce (late),
fact, pe lot, IndatIt,
deodate.: clad se mai muia bout,
ce-i auzeai ye toll:

NUIA. (pl -iele) sf.

Beti$or lung si subtire, flexibil, fa cut

mai adesea dintr'o

NVMAI, F Nt/MA adv. 0 Nu mai mult decit:

a names

qi
de Matra (ISP.); nu se piing
dectt numa Q1 numa de solute for (CAR.) III nici o

fart SOW (ALECS.);

In sedan suspin qi
sufAr Una lacul eel

oomori

[fr.].

gi zmeoalca un munte

Wilt vine Intrlstat

de alun se descoper adesea

levoare de nett, mine can

O (f) Lipsa desavirsittt de merit, de capacitate: a

until scriltor O Om sec, cu totul lipsit de merit

mai multa tarie expresiunii: odata se teen intro Mali

siropuri cari au proprietati

calmante $i u$or narcotice
(
3364, 3365) : ,n1 din

creange, ml idita: do
saloie; on o
In/wont

"NULIT4TE sf. 0 it Defect care face ca un

act sa fie nul, fare valoare:
until testament

, el qtle olte necazari a Indurat; trupul lui piele qi ease;

pamintnl o ['Ana; 0:
: gura lumli
ou verbs,
nu se face ciorba; adesea repetat, qi
pentru a da

cu frunze marl cari plutese

nufer].

*NTILA (pl.-le) sf. @ Zero C) Nulitate [germ.].

C)

pe suprafata apei; florile

sint marl, albe (, nunsalb" = Nymphaea alba)
sau galbene ( nufar-galben"
= Nuphar luteum) $i cu
miros placut; din aceste
flori se face dulceata $i

(VLATI.1 [tc. nuf a r,

Fftrb, efect, care se reduce la nimic, care

nu valoreaza nimic: un act r [fr.].
sFj

NUC9R, 1.117CULVT, NU-

hail sit ne fie de bine! (DLVR.) ; nu teen mult

___.

ce aude ca

adino la dinsa, ca iacat'o Inalntea lui (CAR.); clad mai !Limbo, unmet lace fIntina atilt& de dinsa (coo.)
II Atita
(CO
atita (et) for ATIT ) Li a
cit we- cIT :4 s
m decit vv- DECIT 0 flat. non magis].

3366); Bard

10

fropletit on miles

a
Varga
(de biitut): nevoia InvatA pe om

qi ~1111 pe cop!! (PANN); 0: salmi

nuiele pentru spinarea ta, oferi

Q1 'or

Mira nutcine In (Iasi Ise.); nu Itlu undo se dues,

cd
iatit ca se Intoarse ou un monitor (ISP.) ; ata s'a gindit de

Fig. 3365.
Nufat -galben.

singur mijloacele ca sit fii pedepsit O Bataie, lovitura cu nuiaua: 11 SO tragea

Revs nuiele la Wei. ea sd le vie mintea la cap (L-DITT
[lat. novella].

NUIELVA (pl.-ve , NUIELVSCA (p/.-ngte), Nu-

TELVTA (pl.-le) sf. dint. NIILA: pe carpe sit-I atingi olt

NVMAR (pl.-mere) sn. O Unitate; colectiune

de unitati sau de parti dintr'o unitate: on cot, Uri
sot; we- ABSTRACT 4 4 , CARDINAL' , CONCRBT 0, DECIMAL 4, FRACTIONAR, INTRBG 1 0, ORDINAL, PRIM

t Teoria nnmerelor, ramure. a matematicilor In care

se studiaza proprietatile numerelor O Cantitate

nedeterminata, multime: un mic

de carte; un mare

-r

de soldati; In , In cantitatea ceruta, in cantitate

846

www.dacoromanica.ro

destul de mare: deputati1 nu mai shit In 44, In .n1,

nenumarat; la socotindu-se canprintre; !Ara

titatea, numarul: erau vre-o ao la

O F seen
nun, de prima calitate, nelntrecut, strasnic: Mina
.111 nnu; e tin hetiv ..n1 non; 1-a tray vizirulul o sApu-

0 Co Se zice de formele pe
care le iau cuvintele variabile pentru a exprima
unitatea sau pluralitatea fiintelor sau obiectelor
pe care le numesc: ~n1 singular; ..n1 plural 6 Numar scris sau tiparit pe ceva spre a eraa ordinea
pe care o ocuph un lucru Intr'o colectiune de lucruri de acelasi fel $i cu ajutorul caruia se deoseneat& .121 min (CAR.)

beste de celelalte: ni noel case; 0n1 paginii unei clirti;

ul unui bilet de loterie
0 Bilet de loterie:
17.432 a clatigat lotul eel mare 0.0. Exemplar dintr'o

re( istift periodica sau dintr'o gazeta ~al de

aur, un ciclu de 19 ani, Intrebuintat In cronologia
din apus, si care corespunde Mtn' cltva cu crugul
lunii' g (mew earteaNumerelor, a patra carte a lui
Moisi, in care se cuprinde numAratoarea Israeli-

tilor dupe triburi [lat. numeru s].

NUMAR4 (-at) vb. tr. A socoti unitatile din tr'o cantitate, o socoti clti insi, cite lucruri se aria
Intr'o multime: elevii, stelele de pe car; 44 bani; a.
De degete Fr' DUGET C) Y A socoti printre altii, a

mai sti nimic cu privire la cineva, a nu mai avea NUMnici o veste despre dinsul: la sautamma am 1udit bream 61 nu 1-am mai etint de ,(VLAN.); a nu-t mai am' de .0,

a nu se mai sti nimic despre dInsul, a nu mai avea

nici o veste despre el: atom nn mai stn pe gInduri, cite

cant, ei ad nu-ti mai and de .0 WWI nu mi-1 aduoi (RET.) ;
I s'a due
s'a priipadit, a pierit; vent-ti-ar .161

vent -i -ar 01e I salt ramtle .1e blestem adresat cuiva

Pentru le but
ca sa se prapadeasch, sa mourn
Dumnezen 1 pentru Dumnezeu I c.) In ..le, din par1

tea, invocind puterea, autoritatea: In .10 hail; in

le regelui; In le tatAlul 0 Nnmai oa .1e, numai In

aparent11. 5 Cn .-de, snbt .0, sub cuvint, asa zicind
0 tit Substantiv; pm- ABSTR.4CT1 , COLEOTIV 3 ,
COMVN 1 , PROrniu, MATERIAL 1 0 0 Vazh, renume, reputatde; if9 : eine core nu piere, dar nici bun nn
are; a stoats, a-i loci oniva 44 bun, 44 ran; O : decit sail
ran, mai bine chit din cap (PANN) A Ina In .0
iasA

do blue, de ran, a-i face o reputatie bunk sea, a ve-

dee cu ochi buni, rai: toll slujbacil ourtii o Marti In =

(ISP.); Mali, mai toll, o luaseril

de blue, vAzIndu-ivredntela

in .0 de ran

NUMARAT 1. adj. p. NIIMARA: bob sr BOB 'in

ow- NENUDIARAT, care nu se poate numara, fgu'h
numar: o multime "4.
c

2. slist. Faptul de a numara.

NISMARATOARE sf. Numaratul, socotitul
numarului de persoane, de lucruri; recenstimInt;
a face .0, a numara [n u m a r a].

NUM.ARATQW 1. adj. Care numAr II;

in

(parole) numArAtoare, in numerar, In bani (pesin).

de stele, citi:4. sm. CD Cel ce nun:151.1111
tor de stele, astrolog: de BA va prileji

*t

nectlne vre-un filosof sau vre-un numara toxin de stele... ci de-1 va dzice ,,tur", nu
ea va Carta ea un sudnitoriu (PRV.-LP.). M
3.

2. (p/.-ate) sn. ni Vorbti care exprimh un numar:

vaioarea legala a titlurilor care au curs.

2. sbst. Bani (pes,in), bani numaratd (fr.].
*NUNIERATIUNE, NUMERATIE sf. 0 Numb.-

luate

ratoare, faptul de a numara O + Partea arit-

meticii care se ocupa cu numirile numerelor $i cu

scrierea for cu cure [fr.].
NUNIRIC adj. t Privitor la numere, ce tine
2 Care conutti In nude numere: operatiune
ink., In ce priveste numarul: superioritate "4 [fr.].
*NUNIER9S adj. In mare numar C) DIVRT*NUMEROTA. ( -otes) vb. tr. (D A pune un nu-

mar 0 A deosebi prin numere [fr.].

(pl.- toare) an. Un fel de stampila

TIMM [numara].

cardinal, ordinal, distributiv, multiphcativ (sw- ac. cuv.)

[fr.].
*NT.TMERAR 1. adj. Care NINA la nunaCtrat; va-

MERQS [lat.].

"NUMEROTATQR (p1.-toare) sn. Aparat care

pentru tiparit numere pe paginile

unui registru, etc. ( 3367).
NUMARATQR2 Sm. we-

[lat. n o m e n].

jectiv A.

pune In acelasi numar, In acelasi rind cu altii:

Il numara printre pr1eten11 Int [lat. numerare].

(DLVR.)

'NUMERAL 1. adj. Care arata un numar: ad-

serveste sA tipareasch pe un registru, etc. numerele

unui cite until In ordinea for [fr. numro-

FRAC-

t e u r; comp. NUMARATQR3].

'Nt.TMERUS CL4USUS, un numar restrins

[lat.'.
NIJIVIT (-niece) 1. vb. tr. 0 A da un nume, a
pune nume mostenitor, a hotarl eel ce va
urma ca mostenitor 0 A pune, a alege trite

NUMARATURA (pl.-tort) sf. 0

t = IMmARATOARE Ban. Un fel

de rugaciune ce se face la patul unui

Fig. 3367.
bolnav, spre a sti dad). se va Insa- Numarttor.
natosi [n umar a].

NUMARUS (191.-Thotri,-use) sn. Trans. 0 Numar

(la cash): Sine e aca o comma aproape de opt ante de

slujba, a ridica la o demnitate: 1-a nuinit prefect.

2. vb. refl. A avea numele de, a-i zice pe nume, a
se chema: cum to numecti

(OR..14.) = NIIMARATO.A.RE: Au venit artist Dacus,

SA mearga la .0 (IK.-BRS.) [lat. numeru s, cu pro-

Nume.

nuntare ungureasch].

Planta ce creste In ph-

NU- MA -UITA sf. *

durile de la munte, cu flori mici

albastre sau rosietice; numita si

recelui"(Myosolissilvatica)

3368):
ca sil iota un bnchet pentru amo-

rezul ei (NEGR.) = QCHII-PASARDIO11'

[n u+ ma + u i t a, trad. dirt
germ. Vergissmeinnicht].
NI)1VIE (p/. sn.

C)

stit 9 NUMMIT.

`s

NTJNIITQR sm. e. FB4CTI(171e)E [n u m i].

*NLTMULIT sm. akt1 Gen de fosile care au forma

eW

Cuvintul cu

unor mici monede

care numim, cu care aratam cum se

chiama o persoana, un animal sau un

lucru: Ioan, rep, cal, limbit, putere shit 44;

de loe, de munte, de rte, de femele, de
What ;
strazi;

NUIVIISMAT sm. JI Invdtat care se cup& cu

studiul monedelor vechi: Generalnl Menu, tilolog ei

de frunte (L-GH ) [fr.].

'NUMISMATIC adj. SJ Privitor la numismatics [fr.].

$tiinta care se ocupa
*NUMIS1VL4TICA sf.
cu studiul medaliilor monedelor vechi [fr.].
NUNIIT adj. p. maw 0 C) Renumit, ve-

?'"

ochiul-sarpelui" sau urechea -soa-

culege

Faptul de a (se) numi

NUMTRE sf.

3369 [fr.].

NUMULITIC

adj.. lgh Care tonti-

ne numulitd: calcar
[fr.].

animalelor 51 plantelor ; esle unei

de botez, nume dat copilului

la nastere, la botez; de famille, nu-

NUN sm., xmIA

(p1.-ne)sf. Martor (6)

mele comun Intregii familli; a da (un)

.0; a pune .0; a purta tin .0; a nu avea ;
a-1 zice pe
a-1 numi, a-1 chema, a-1 Fig. 3368.
arAta cu numele pe care-1 are, a-i zice Nu-ma-uita.

la cununie, care stn

,,

cu luminarea aprinsti

In mina pe

cum 11 chiama; sal nu-nit mai slot Pe .0,

formula de Int arire a eelor spuse de cineva, spree i se
da crezare ;pa ea, numit, avind numele de: era p'acolo ei
tartorul senor, pe ...Joe IMP.); a strIgs no cineva De , a-1 che-

ma, a-1 striga rostindu-i numele; a nu-1 st1de

a nu

ling&

mini In timpul cunu-

Fig. 3369 Numuliti.

niei; nunul si nuna se mai numesc nuni marl",

cind este numai o pereche de martort; cind snit
Irish cloud sau trei perechi de acesti martori, se
numesc

nuni marl" perechea mai de frunte, mai

847

www.dacoromanica.ro

NUN

NUN- cu autoritate, pe clnd celelalte pereehi se numesc

mid": In donAzeol de ant, baierul a lost nun...
NUV nuni
la toate nuntile... care s'au Mont pe vales Simi (VLA11.)

NU OR... ... so- NOR...

*NUPTLI:IL adj. Privitor la cununie, la serbarea nun(ii; eeremonie 5, cununie [lat.].

[comp. ngr. vouv6c].

NUNA.$ sm., NUNASA (pl.-4e

NAS. NASA.

NTIRCA w NQRCA.

sf. Trans. Ban. '

NURI sm. pl. Un anumit farmec, anumite In

susiri, dragalksii, gingasii, atractiuni care lac, mai
ales la o femeie, sS fie seduclitoare, sti plack din

0 NUNATE sf. Trans. Ban. NAM: oamenii call

n'au nasi sau, dadt si an, le umblA ran sub nunasia tor...
[n u n a s].
NUNCIATVRA (pi.-turl) sf.

(NOV.)

demnitatea de nunciu
nunciului
t u r a].

tale afark, gratii, lipiciu: Afrodita o Impresura de

0 Functiunea,
Ambasada, locuinta
I

[fr. n onciatur e< it. n un z i a-

ry

atragator, seducStor [tc. n u r].

NURLTU I. adj. Cu nuri, plin de nuri, atragator, gratios: maul Ssta... mult e gi dragalaS DV.) ;

NUNCTU, KINTru sm. Prelat trimis ca amba-

sador, ea sol al papei pe linga un guvern [lat.

olnd omul e
duce zina dupil el
all el en to gesesc cr. (ALECS.).

nuncius, it. nunzio].

NUNEA. (p/.-nele sf. ALIJNICA2 [(a)1 u n e a].

NUNEASCA sf. C Un dant. care se joaca la

lira ceartA pi moarte

ISrA banuiala on se poate;

2Ara rls al moarte tar&
pubis on se poate;
toate pe dos gi nunta Martea (satt

(se.) ; It1 soorneste o& te-a omorlt

sarcina era grea, 51 el s'a pinta ce el a scitpat pe dinditrapt

un millet (se.) ; Dar

rilor: flnul e cel mat bun

ce nutreste Pat.].
"NUTRITIV adj. 0 HrSnitor, care hraneste:
substantA ~A C) Privitor la nutritiune: lenomen
[fr. < lat.].
*NUTRITOR adj. verb. NUM'. HrSnitor, care

no mai ostenean lntr'nna de la case ginerelul la case mi(ALECS.).

NUNTI ( -teas) vb. intr. A serba nunt a, a petrece la nunta: ass a nuntit biata baba ma.); $i patruzeoi de zile 'ntregi Au tot nuntit (cogs.).

nutreste.
"NUTRITIUNE, NITTRITIE sf. Operatlune prin
care animalele si vegetalele 1 i aproprie substantele
care le hrSnesc si eliminS pkrticelele care nu mai
shit necesare vietii [fr. < lat.].

NUNTIRE sf. Faptul de a nun t i; serbarea

Dion impft-

(ISP.).

NUNTIO.A.RA (pl.-re) sf. dim. Nt,NTA.

NUNTIT I. adj. 0 p. runrn
Casatorit:

2. sbst. Nuntire.
NUNTRU
INAONTRII.

[lat. nutrI-

c i u m].
"NUTRT (-treso) vb. tr. si refl. A (se) hrSni [late].
*NUTRIMENT (p1. -te) sn. HranS, aliment, ceea

NUNTA$ sm. Cel chemat la n u n t 5, cel ce

_e

yearn cai; lucerne, sparceta.

trffolul, milzArichea, eta. slot plante de

is parte la serbarea, la petrecerea de la nuntk.: 11

trAirA In pace si veselie pereohea

(REr.).

NUTRET (pl. -furl) sn. Hrana vitelor si a pk.s6.-

nuntasii se Imprastiara) gl IndatA fruntasii zeilor se

ratului

am nimerit, CA 'ntrtnd repede de-afara,

Eu m'am trezit In cAmarS

adunarA la slat osP.) 1 Cortegiul nuptial: lac& gi

nunta Ultra pe poarta palatulu1 (ISP.) [lat. n u p t i a e].

De clod se PregAtert la carte pontru

(JIr.) i nu + s(t i u)

+ i n e; comp. NE$TINE].
NUCK.TD/1 adv. Trans. Bacov.N u stiu cum:

Miereurea), toate slnt 'Acute anapoda (cad. dupe

cre(linta poporului, Martea sf Miercurea slat zile
nefaste pentru casatorii); de argint, serbarea care
se face la aniversarea a 25 de ani de casktorie; ^ de
air, aniversarea a 50 de ani de casatorie C)
Toti cei chemati la nunta, nuntasii: nunta se sparse

nuntii:

[tc.

N'VCE pron. nedef. Cine .tie ce, ceva: s'au bu-

reset (I. -OH.); Brazi gi pAltiraisi I-11111 avut

(ALECS.)

carat mai malt deelt le-ar II damn oineva ee bine Ise.) ;

olnd 1-a zarlt, 1-a gi aligetat ., prin inimA (se.) [n u +
(t i u)
c e].
NUC1NE pron. nedef. Cineva, oare-tine, nestine: nu tesu mult el numai ce suds cA Intel
to casll

NVNTA (pl. nunti)Sf. S erbarea, petrecerea care

se face cu ocazia casatoriei: este tocmeala unirli bArbatului on temeia spre facers de CODii (LEG. CAR.); 0 : cearta

on alit mai bine,

(DLVR.) ;

a. adv.: tineti-vil mai drept gi almbiti

n u r 1 y].

nunta [n u n].

MrA bAtaie, ca nunta Uri lilutari ;

gi

de vino 'ncaace (ISP.); desfAcIndu-i-se haina o 'ewe, lisA sA

se vadA si
picioarelor Osr.); nici o female nu era In
stare sit se ImpotriveascA nurilor slit ademenitori (GM); Cu

NUVAR or NOR.

(ISP.).

NUVELA (p1.-lo) sf. I Ae Roman foarte scurt,

povestire, naraldunea unei Intimplari interesante
sau amuzante 0 Noutate, afire [fr.].
*NUVELIST sm..' Scriitor de nuvele [fr.].

"141,INTIU rir }furrow.

NUNUT sm. dim. NUN.

DIN.:111DREPTAREL LEGII (BUOIIIIETI, 1680).

'19
r 0 AMMINk

jp

/4r .

411!

'

'4'00740.018P
1,,
848

www.dacoromanica.ro

1'
16!

Ck?

TY

Sec xv

Sec. XVII

Sec xV

Sec. XVII

Sec XVI

Sec XVIII

0
0

Sec XVI

Sec. XIX

ouX fliCONDEIATE

01 sm. A cincisprezecea liter% a alfabetului, a

cincea din seria vocalelor.
03 art. nedef. i num. ler uN.

F a o face de ~, a o face boacand, a lucrapn

a face o prostie; F prea e de -1 prea e An tale a.
Tara prostia fAcutA; F sera to trezesti la oi, se zice
aste_,

03 pron. pers. Pr EL.

04 vb. C) Forma F $i pentru VA: tit ,' yedeft 0 Urmat de subjonctiv, serve la formarea

28

viitorului F si : o sA merg; o sit vie; o sli etiti I 0

dial. =

A.

0 0 conj. Ori, sau; o... 0... , sail... sau... [a u9.

0I interj. 0 intrebuintath dinaintea numelor
puse la vocativ: of Doamne! C) Mai exprimh. si
diferitele stari sau misari ale sufletului: mirare,

groaza, bucurie, minie, dorinth., rugarninte, etc. 01

o! all, cA prea to prison, voinlcule I

//

/)/113'94411)7igillI::)):11,(1(\)\),:\1)7)\':4i(;)11'

3;,

,.

3/

(ISP.).

Vki144R

OAC1 inter). 1.0. Tanta ocacaitul broastei.

OACACA.1 w OCACal

OACAR adj. c4 Cu pete negre pe bot (vorb. de

oile albe): oile... !Atari pistrui

[comp. bg. v k A 1 ii].

oacara $1 Bute

$1

(PAL.)

0.A.CI-IE adj. O G4 Cu un cearcan negru In

jurul ochilor (vorb. de oi): hat oita cea ~It $1 merse 01
oei doi mognegi

(RET.) ;

i -a dArnit patruzeci $1 nova de iniosre

42

e numai de cite un chin (ERG.)

Negricios la faVi.
(despre oameni), brun: Sofiana, latli numal de easespre2

rhiu;

zece ant, ~A, sprIncenatli si trumoasit

comp. alb. s U k u n miel aches", s n s oaie

oachesa" < s it ochiu"].

0 0.4.0A. BOAGA.
0.4.1E sf. O C4 Gen de mamifere rumegatoare
care se crest pentru laptele, carnea si lina for ( Ovis
aries) ,2 3370 : balite de ~; carne de A., blind ca oafs;

Fig. 3370. Oaie.

r. Crectetul. 2. Fruntea. - 3. Botul, nasal. - 4. Narile. 5. Buza de sus.-6. Buza de jos. 7. Falca de jos. 8. Buca.
9. Ochiul. ro. Sprinceana. zr. Timpla. - 12. Urechea.
13. Cornul. -14. Ceafa. - 15. Gitul, grumazul.- 16. Greabitnul. 17. BArbia.-z8. Coarda gitului. 19. Spinarea. 20. Capul pieptului. 21. Coul pieptului i coastele. -22. alele.

(PANN);

23. Foalele, pintecele. - 24. FlAminzarea. - 25. Buricul. 26. Tile. -x7. Boaele (la partea femeiasca ugerul). a8. Crucea. 29. Soldul, coapsa. 3o. RadAcina cozii, noada.
31. Coada. 32. Bucile. 33. Pieptul. - 34. Spata, umltrul
piciorului, lopatica (umArului). -35. 38. Turloiul, fluierul pi
ciorului dinaiiite. 36. Cotul.-37. Genunchiul. 39. Chiita.
40. Unghia. - 4z. CAlciiul. - 42. Talpa. -43. Armul, ciortanul, ciosvirta. 44. Coarda, cirligul, theta. - 45. Turf oiul,
fluierul piciorului dinapoi.
cuiva care se poarta ca un badaran; ter ACATA 2 3 ,

at, a trage foloase din cloud part': o

LDP 0 11

rasele de of mai rAspindite la not In term slot turcana",

,stigaia", ,,stogo$a" si tisanes" M. TAB. LXV ; in spec.

poarta crest nume partea ferneiasca. a animalului,
dupa ce a Implinit doi ani, spre deosebire de partea barbateasca, numita berbece; inainte de aceast6.
vIrsta i se zice mitt, apoi noatinS $i in urma mioari
(sor

ac. cull.); 0: umblA s5 meta douA plot dna o oaie

tunde oafs, dar nu-1 lua 91 pielea; a sum de la douii

rlioasit mollaseste turma intreagii; a se lua ca oile una dna Bata, a imita,

a urma orbeste pe altul; clod o

a dat in Asti (sau

de mal), dau toate dupe' ea; omul este ca ostia, lesne se Is

dual altul (PANN); mai motto pie' de !Wei decit de oi, mai

multi tineri mor decit batrIni; e siret (sau violean

sau Wept) ca oaia sau ca oats (cu jug , se zice In mod
ironic despre cineva care e prost de O. In gropi;
7.-A. Candrea. - Dictionar enciclopedic ilustrat.

2 Came de oaie

pl.

me

Poporeni, cre-

stinii In raport cu preotul for 4 6 TITa-Far =

DEGETAR 2 ; MA-Qua cluBoTIcA-cpcm,m; MAQua, varietate de struguri [lat. o e iu .

t OAJDA (pl. -de) sf. Trans. (vic.) Funie, ffinghie.

OALA (p1.-10) sf. i 0 Vas de ptimint ars sau

de metal pentru fiert bucatele sau pentru diferite

donik
alte trebuinte: de piimInt, de tier, de tuclu;

849

www.dacoromanica.ro

54

OAROBA

(CR0.) ; /UMW o neliniste oars -care (NEGR.) ; a primit

ve$ti neplacute [o a r e a +($i +) c a r e].
OARE -CE, OARESI-CE pron. nedef. Ceva, un

RASE DE 01

TABELA XLV.

lucru oare-care eitva [o area + (* i +) c e].

OARE-CTCA pron. nedef. F dint. OARE-a: A-

DM, ea am sit-ti spun o to

(ALECS.).

OARE-CTNE, OARESI-CINE pron. nedef. Cineva,

un om oare-care: am limit ca oars -tine s'ar H lAudat...
eit el ar fi =is pe balaur ((SP.) [o a r
($ i+) c in e].
OARE -CND, OARE.911-ciND adv. Odinioara, cindva [o a r ea +
) c In d].

OARE-CUM, OARE..5I-CUM adv. Intru citva: se

sperie oars -cum flub de imparat, chid auzi pe broaseit vorbind

[o area (5 i ) c u m].

(ISP.)

OARE -tJNDE adv. Undeva: un vtittor, hind act

ascuns, a sAgetat pre vultur

Tigaie neagrA.
3. Tigdu negru.
5. Berbec spancd.
6. Oaie snarled.
8. Berbec de rand sirbA.
9. Oaie
1o. Berbec turcan.
stogod.

x. ligaie'albA.'

2.

4. Tigdu alb.
7. Turcand.

(TICH.)

[o a r C2+u n d e].

OARESI-....r OARE-...
01:SRZAN, OARZIN, OARZIN 1. adj. C) Ban. OaTimpuriu (despre poamele care se
che

0i

coo de vreme): mere .0e, varietate de mere

0 /ten. (ow.) Destrabalat, cu purtari rele, necinstit:
female A.A.

manna sau cu doult torts; . de lapte, de vin, de ape, de

ou unt, cu smIntina, ou inhere; .0 de nor!, ghisaps;
veciu ; -4 de noapte; capacul, Hindu' oalei; sit nu manful
6 : oala Tara de miidin .0, ca-ti Moult in nuntA (GOR.) ;

face, mi-a opus min cii-mi tale capul ca la un puiu de

birui pe cal mai tare; oala In Hoc ;1 iepurele In padure,

venea,

nusit ajunge dupe usit; oala dogitd In zadar o mai legi; se

laude oala ca va sparse caldarea, eel slab se laud& ca, va

face planuri cum sa se foloseasca de un lucru pe

care DU 1 -a dobIndit Inch; oala acoperita nu da gunoaie

in ea, omul prevazator sau cal care nu lash pe altii

sh se amestece In treburile lui, e fait de multe neajunsuri; oala nu se umple cu vorbe, fagaduelile, vorbele numai nu tin lot de ajutor; se amesteca uncle nu-1

tierbe oala; nu to amesteca undo nu-ti fierbe oala sau nu-ti

base nasul (Sall botul Salt lingura) uncle nu-ti tierbe oala,

nu to amesteca unde nu ti-e treaba; UP : a suflat in

tundul ale', a tras la masea, a briut strasnic; a Ina, a
prinde ea din .0, fru% greutate, cu cea mai mare usu-

rinta: de-a necheza un cal, atund mai bine as nu furl, cA

to prinde ca din .0 (00R.) ; se invIrleste ca mita imprejurul
oalei au smintina; a petit cinstea mite! la oala cu smintInit,

a Post prins asupra faptului *i a petit rusinea, a

m /mat bataie; s'a Mut oale pi ulcioare, a merit: poate

acuma a ti oale gi uleloare, si tot Nichifor Cotcariul 1-a lamas

bietului om numele (CRG.) ; a plat1 oalele sparte (de altul),

a plat' paguba facuta de altul, a pati pentru fapCIOMANG

, FIERBE 1 , HIRE C),
tele altuia;
2

2. adv. Trans. Curat, lamurit, verde: de nu 1-oin

gillni

(RET.).

OASPE, d OASPETE (p1. -pet!) SM. a Persoana

care e primita cu multumire In casa cuiva, care e
poftita la masa, mosafir: 11 primi duple cum 1 se onfl KO In paint 51-1 omen! ea pe un oasPe

(I8P.);

oaspele nu manilla ce gindaste, of mdninca ce gdseste;

6 : duDA trei zile, oaspetii se pun la rIsnita; clod cIntA cocowl In prag, an as -tl vie oaspet1 (Gos.); nu bAnula oft soarta
11 scosese in cale un oaspele asa de Walt (CAR.) ; eram Metal unui Rue bogat (8.-ALD.) ; bucurosi in oaspett P Intre:

bare pe care o pune cineva cInd soseste intr'o calsea,

Si doreste sa. fie primit In gazda sau la mash: clue,

dangInd noaptea in o cask taraneascit, au Intrebat buonros

la oaspeti P et n'au auzit rues. bucuros I" sau, trecind
Pe 11ngA o masa de Omni, an zit; masa band!" !Ara a fi
aolat 1ndat11 la dlnsa P (ALECS.) 1. Oaspetli primaverii,

rindunelele (sau alte pasari calatoare care se Intorc data. cu venirea primaverii) [lat. h o s p e s,

pl. hospltes].

OASTE' sf. 0 X Totalitatea sau o partea

tut
puterii militare a unui Stat, ostire, armata:
Inrola (In
sdrobitit de prin vat aduna (eoL.); a lea la

,d

armata): pe Wits. Vasile 11 prinsese la .0 cu arcanul (CRC.)

: lug stile de arbori s1 stincile speriate

MAN.)

R X # Razboiu [lat. h o s t e mj.

I Continutul unei oale: a dat oala 'n 00.4STEa = osTiE2.

too; a bdut o alit de yin
Olan [refacut din vi.
0 Loc roditor si acoperit
'GAZA (p1.-ze) sf.
oale, sg. *0 a<lat. ollam].
cu verdeata in mijlocul unui pustiu de nisip
MUSTATA

OARA1 (pl. on sf. Data.: Intlia .; prima ; a

ultima et, cea din urma .0; de Ire! ors; de cinch orb
ciao! lac douitzeci si clue!; de mutts ors; de nenumarate ors;
de otte oil; de atftea ors; Pr BUNAOARA, ADESEQRI, ALTEdoua

QRI, ARAREQRI,

UNEQRI flat. h 0 r a].

3371) 2 Loc incintator, be de odilma

[germ. 0 a s e].

RADA (p/.-beai, -1.-bade) sf. 0 Fie-care din bucattle de lemn incovoiat care, Impreunate cu

ARA', HOAR.A, mai ndesea pl. OARE, HOARE

St. 3? Pasari de curte: curtea este plina de oars 61 de

vita sm..); trata... Incunjurata de fel de fel de 'marl, Roars

si alte dobitoace (MERA) [ lilt . o v aria ouatoare"].
p1.-de sf. Fiords, gloata, popor ratacitor, navalitor, puhoiu: puhoaiels de barbarl, oardele

O*RDA

salbatice ale Dustietatilor de la miaza-noapte $1 de la risarit

(VLAH.) ; Romanit se ritzboise odinioara cu Turcli si risipise
oardele for (ON.)

fr. horde].

OARE'
OARA2.
OARE2 adv.
Particula intrebuintath chid se
pune o Intrebare, mai adesea asupra unui fapt Indoielnic (se pune Inaintea sau In urma verbului):
uncle am mai vazut eu figura asta P (VLAH.) ;
asa oh
fie? va vent A.P A. undo s'o ft ascuns P 04.. nu 1-am dat eft
1
se
poate
l
sa
fie
cu
putinta
1
mt -a carat P 5 dar

fie... fie...

4 De .r ce, de vreme ee.

Mudd.: el era bun bucuros ea-1 1a beleaua din bittlitura,

1 Compus cu
adverbele clod, tit, cum, 'undo sau cu pronumele care,

de oars ce n'aveau el ce as manince us?.)

ce, tine, formeaza alto adverbe si pronume nehothrite [p/. *0 a r e < sg. oARA9.
OARE CARE, OARE$I-CARE pron. nedef. Vre-

Fig. 3371. Oazd.

niste cuisoare de lemn, alcatuesc eolacul rotii (,12] 3372): hut stejarul eft de Bros, 11 1ndoia cu
mlnile 61-I laces .0 de rasa

(NEGR.) ; In preajma... erau

aruncate obezi de roate, iugurl de car, ghizduri (coos.) 0

pl. Doua bucati de lemn alaturate, prevazute

cu niste gauri, In care se Inchideau picioarele criminalilor, robilor, etc. la glezne, Ca sa-i Impiedece
de a fugi; pr. ext. C...40: pentru gresala oe va taco...
va 1nchide In temnitd ou obede 1n plcioare (PRV.-10113.);
Tigaal... vinduti la meaat Ca pe vita... schinginiti... pusi In
beat (ALECS.) ; $1 duclndu -1 In obezi La ispravnie en do11

in, anumit, niste (se pune Inaintea sau In urma

substantivului): cartes fti wince el oars -care mIngfiere

Fig. 3372. Obezi.

850

www.dacoromanica.ro

CO: shit sublime momentele Ind nn popor

martir sfarma obedele si clitusele tiraniel (CAR.); uneori
yes) (PANN);

se Inchideau $i miinile In obezi (MI 3373) [vsl.

OBICINUI, OBL$NUI (-uesc), # OBICINT (-neso) 1

vb. tr. 0 A deprinde, a face sa is un obiceiu

bun sau rau: 1-a obicinuit ran; fi obicinueste en plimbSrile 2 A avea obiceiul de a face, de a Intrebuinta ceva. a fi deprins cu ceva: no prey obioi-

obed fib

OBAD.A., OBEDA (-del) vb. fr. 0

A face obezi la o roatit [o b a

nuesc sal fumes.

g. vb. refl.
A capata un obiceiu, a se Invata
cu ceva, a se deprinde: s'a obicinuit en noi si no mat

d a].
OBADAR, OBEDAR SM. "Pm
Burgbiu cu care se gauresc obezile

la roate [o b a d a].

SADO" adj.

BAD.% 4, Resole

a,
I

vrea sa piece 2 A se folosi, a se intrebuinta mai

adesea: vorba aceasta nu se mai abicinueste.

OBICINUINTA, OBISNUTNTA (p1. -to) sf. Lucru

p. 0-

on care s'a obicinui t, s'a deprins eine\ a, de-

care

are bobul In form& de rini-

chiu sau de obada a unei

roate.
ORAGILT...= torittc(ru)...

prindere:
face din aa IA C nosiciNuINTA, lips&
de obicinuinta.

'

OBICINUIT, OBI$NU1T

OBAHT sbst. X ComIn-

(I.-GH.) [germ. H a u p t w a c h t].

sdrobire a sufletului: se silea... sa-sl stapfneaseti plin-

OBCINA sir QPCINA.

OBEDA... 221,' BAWL...

OBEDENIE = OVIDENLE.
*OBELTSC (pl. -curt) sn. Piramida. Inalta, In pa-

sul si obida ce o Innecau (noon.); se date toe cu sufletul plin

privea la
.555 si de mIhnire (IsP.).; !Ara niol o mustrare,

de

suferintele el obida suputilor ski (VLAH.) [vsl. obida].

OBIDI (-desc), d OBIDA (-des) 1. vb. tr.

#A
obijdui 1 A jeli, a tingui: Una 'ncepu sa nese $1
I

tru muchii, ridicata pe un piedestal

si format& de obiceiu dintr'o singura

moartea sA-si obideze (PANN).

.6

piatra (0 3374) [fr.].

g, vb. refl. A se tingui amar; a arata o Intristare

*OBERLIHT (p1. -turf) sn. 61 Gear('

ad Inca: a avut $1 el on Irate si 1-a pierdut, 61 acu... plinge

ei se obideste de ants amar de vreme (R.-COD.) [0 b I d a].

deasupra canaturilor unei usi sau

amezat orizontal in mijlocul unui
tavan, spre a lumina o incapere In
tunecoas& [germ. 0 b e r l i c h t].
oBaDA.
OBEZI

OBIDIT, e! oBIDAT adj. p. SIDI, BMA. Adinc

Intristat, foarte naihnit, cu inirna sdrobita: face
o figura foarte mihn1tA: e asa de obidit, Welt at credo ca vrea
sa plInga (CAR.); alungfnd acasd, obidatti de ostenealA el Ilk-

*OBEZITATE st. # Ingra5are

masuia. a corpului, burtosie

!Wilda (ISP.)

*OBIECT (p1. -to) sn.

Tot ce se ofera sfintmrilor $i mai ales vederii: un plAcut 2 Tot ce

fferstic

ocupa mintea, spiritul 0 Tot ce ocupa sentimentul 0 Pricinii, cauza

Scop, tint&
Materia unei stiinte, unei arte
Lucru
0 t2.7 Complementul direct al unui verb 11 C) +t.
Tot ce e in afara de suflet, de eu, In opozitie cu
subiect" [lat. o b j e c t u m].
OBIECTA (-tez) vb. tr.
A gasi, a arata cu-

BIALA. (p1.-biele), Mold. oam4LA

(pl. -isle) sf. Cirpa, sdreanta;

11

curs obielele, cad sdrentele de pe el:

se Milan atele $1 ourgean oghielele dunk

(Basil (CM) O I Bucata de pin

z& sau de postav on care taranul
isi Infasoara piciorul, tinIndu-i

locTde ciorap ta 3375): dindu-

4t

rime
n.

yr

vintele, a invoca niotivele, pricinile pentru care se

contesta, nu se admite, se refuza ceea ce sustine,
ce pretinde altul, a intimpina: Eliad a declinat

LI`

ne... cite dotal pSrechi de oblele de su-

man alb, ne-am Incaltat cu opinclle

(mei.); Mindra mea, de mindra mare,

(
n'a primit), oblectInd cA era singurul sustittor a)
nnmeroasel sale /milli 0.-on.); ar fi mune de oblectat, ar

Niel oblalS 'n alma n'are (IK.-EIRS.);

ostenit Rlmului no InvAlea In obiele, rig. 3374. Obelisc.
ce gol pioiorul tnc5ltat cn piele (N.-cosr.).

fi multede zis Impotriva. 2 A reprosa, a imputa, a gasi pricina [fr. object e r].
*OBIECTARE sf.
Faptul de a o b i e c t a
0 Obiectiune.
*OBIECTTIT adj. Privitor la object, iar nu la
subicet: mutate A; stop A; judecata ...It, care se
cup& numai de fapt, iar nu
de faptuitor, judecata nepar-

OBICIU.,(1)/.-einri, -eh))
sn.

adj. 0 p. mama.

Deprins, care a prins obiceiul O Comun, ordinar, care se vede sau se face adesea 3 Intrebuintat. folosit adesea noBtarifurr.
OBIDA pm- mtg.
OBIDA (p1.-de) sf. Intristare adinca, mihnire,

duire, garda: to luat Intro

baioncte $1 dus la ul rusese Fig. 3373. Hot in obezi.

jOBAIE = How

Tendint& de a face

un lucru
pe care 1-a
mai facut

cineva adesea, cu
care s'a Invat at, cu
care s'a deprins, deprindere,

tinitoare.

g. (pl.-ve) sn.
'6 Lentila
unui instrument de optic& cea
mai apropiata de obiectul care
trebue examinat 2 QM Lentil& biconvex& a unui aparat

nescrisa pastratit prin tradilie, din tat& In fiu, si

fotografic, care da o imagine

Intoarstt a obiectului care
urmeaza sa fie reprodus ( 3376) Fig. 3376. Obiectiv.
3 Scop 0 +++ Ceea ce exist& In afara din
noi, in opozitie on subiectiv" [fr.].
*OBIECTIVA (-ivez) vb. tr. A considera un lucru ca obiectiv, ca ffind afara din noi [fr.].
"OBIECTIVITATE sj. Calitatea a tot ce este
obiectiv, a tot cc este afara din noi [fr.].
*OBIECTIVNE, oswcTIE sf. IntImpinare, ceea
ce se raspunde, pricina pe care o invoca cineva
spre a contrazice, spre a refuza ceva, spre a se
Impotrivi la ceva [fr.].
OBIELE ess- ()BIALA

bulaste sa Dadra obiceiul locului (PRV..MB.) 0 # Dare,

bir: s'au soornit un pe vita, arida ne zio muntenette

Pumnisor chindisit la camasa cm.).

0 OBIJDUI ( -nest) vb. tr. Mold. A Impila, a asu-

apucaturi:
bun, Thu;

Sri

o BA0 BI

Fig. 3375. Obiele.

copilli-

resti; are

de a se culca Indahl dnpA masa ; toate bone, dark

P (IsP.); n'am sA intro In vorba Cu oameni
ce-1 fad
mai adesea, de cele mai
pe car! nu-1 Inman (VLAH.) ; de

multe ori, In genere Fel de a se purta, de a se

Imbrdca, etc. comun unei tiiri intregi: cons a tara,

eh

(zm.); de la strain!,

acesta a Inceput a se priptisi

si pe la Romani ((SP.); 11 strutara dreapta $1 o adusera la
frunte, duple vechinl
al tarn (ODOR.); OM de Minim e

nine cuteazS a stria ...rile Orli (NET.); CO: cite bordele,

loculul, lege
atltea obicele n eel piimintului,

avind putere de lege: nude no e lege scrlsA, acolo tre-

vticitrital" (N.-cost.) [vsl. obyba j].

0 OBIENZALA, oBiNzALA (p1.-zele)sf. Trans. (r)

pri: nu-1 place ea obildueasca pe Barad (ALECS) [vsl,

obideti, obildg].

OBICERI = stew.

851

www.dacoromanica.ro

24.000

Motiv de recunostinta C) Legatura de dreg,

care sileste pe cineva MI5, de altul sa faca sau
sa nu face ceva C) 1! Act notariat, inscris prier
care cineva recunoaste o datorie, o Indatorire de
plats fate de altul 0 Titlu emis de o societate,
de un oras, etc. reprezentind valoarea capitalului Imprumutat: comunalA de 5/0 [fr.].
OBLIGEANA, ABLIGEANA sf.
Plana eu
miros aromatic placut, cu frunze lungi si cu Hort galbui, ce EP
creste pe inarginile apelor; numita si speribana", speteazapestrita", trestie-mirositoare",
etc.; e intrebuintata In indu-

OBIJDUIT adj. p. OBIJDUL Impilat, asuprit:

0 B I- aranul
1nnecat pinA In Bit In biruri gi nevoi (VLAH.).
OBL OBINZALA NS- OBIENZALA.

OBI5N... sir OBICIN...

OBIRW (-sage vb. tr. A sflr?i, a duce la capat

[vsl. o b r

S' a t i].

4. Locul de unde izvoraste un

OBT.R$TE sf.
riu, izvorul din care-si is nastere un rlu: Dacca s'ar
fi asturnat stInelle eels marl de la oblrgiile Trotugulul
(ON.); un claim, a (Arai vanes dinteun sipot de (ilia ce
Wes din coasts until delulet csb.i Locul, neamul

din care se trage cineva, din care si-a luat nas-

terea, origine: nu vi fuduliti fa nu u1tati ob1rsia voasta (C110.1

scaunul vestitilor Bani ai Severinului, a caror

stria pentru aromatizarea prajiturilor si licheururilor (Acorus

se pierde In adIncimea vremet (VLAH.) [VS1. o b r u 'S

OBJURGATIUNE, OBJURGATIE St. Mustrare

aspra, dojana [fr.].

OBLADUI (-um vb. tr. A clrmui, a guverna,
a administra (o tarn, etc.) [vsl. o b I ado vat i,

calamus)

timpul oblitereaza inscriptiunile

- aduj8,].

A anula (cu o pecete, cu o isFig. 3378.

calitura, cu o trasatura de conObligeana.
deiu) un timbru, spre a nu mai
putea servi 0 / A astupa, a Include [fr.].
OBLINC (p1.-curl) sn. Partea dinainte, iesita In
afara si incovoiata, a selei (partea dirrapoi se numeste uneori , mai adesea ciochina") (or L1 ack):

Faptul de a obladu
OBLADUTRE sf.
clrmuire, guvernare, administrare: Lingual.. Se burI

zuluisera urn de tot Impotriva obladuirii nemtbetl

2

3378).

OBLITERA. (-erez vb. tr. 0

A sterge incetul cu Incetul:

(GRID.)

Guvern, administratiune.

OBLADUIT9R sm. Cel ce obladueste,

clrmuitor, guvernator, administrator: arhiereul. ca

un obladultoriu, ea se aim ca un purtatoriu de grija spa-

tr'un stergar sau din cirpe, pe care-1 pun femeile

mergeau calari, Cu frful legal de

(0000.); pe cal se afla o
(se.); alleluia am
pAreche de disagl... pi nista Dust' la
scos-o... pi am pus-o De (CAR.) ; zichnd aceste, pune tarnita
pe cal. ming, armele la
(CR0.) [vsl. 0 b 1 8, k a].

(DENS.).

[ung. ab la k].

genial oamenilor

OBLAINIC Trans., OBLA(M)NIC 0 /ten. (p1.-ice)

sn., BLAmnicA (p1.-ce) sf. 0 /ten. Colas facut din-

OBLOC (pi .-oace sn. Ban. Trans.

pe crestet, clnd poarta greutati pe cap (VLAH.) (ClAUS.)

Fereastra

OBLOJALA (p1. -jell. -jble) sf. # p Cataplasma

sau buruiana de leac aplicata pe pielea unui bolnav ;

OBLASTIE sf.
Tara, tinut, regiune
Stapinire, cirmuire, adminibtratiune: partea SchY1

ParnInt cultiOBLEAGA sf. Ban. 0/ten. /

vabil pe care-1 Iasi O. se odihneasca un an si ser-

compress: on -ce umllAturA a mai bine s'o moi... on ceapA

coaptA pi cu oblojeli de liPan (DLVR.) ; 11 bun de Hart In
cal& pi de hAcut oblojele (ALECS.) ; tot umblA din baba In
baba cu descIntece pi cu oblojele (cac.) [o b 1 o j i].

[comp. vsl. oblgati a sta cutest-].

Pe 0 Jupineasi... dupA bale (CAR.) : cu zeama el oblojesc pl

seal& apoi vita sburatacita (MAR.) 0 Pr. ext. F A (se)

thiel, cares era pre marginile main Negro era tot supt obla-

stia !marital Romanilor

(CANT.)

[vsl. o b 1 a s t I].
I

ve.ste ca pasune; plrloaga 0 Ban. Finul ce se

rulege de pe un astfel de loc 3 0/ten Ceea ce
Marine din fIn, dupe ce au mincat vitele (mac.)

OBLOJI (-ojesc vb. tr. si refl. 0 F C) A ( -si) pune

oblojeli, cataplasme: 1-am obrout, 1-am legal la cap ca

Infasura in blanuri vsl. oblot it i].

OBLON (pl.-0=e sn. 0 &J Usa in until on dourt
canaturi, sau tablie mare de Pier on care se astupa
deschizatura ferestrei sau usa
unei case, galantarul unei
pravalii, etc., mai ales ca
mijloc de paza Impotriva
spargatorilor ( 3379): a In-

OBLT, OBLETE Sm. Prlo Pestisor de riu, de

tie, foarte comun
la not In apele din
coloare alba argin-

regiunea dobrogea-

no.; numit si albisor" sau albi

soara", ocleiu",

Fig 3377. Oblet.

etc. (Alburnus lu3377.

cidus)

chide, a desehlde obloanele; a trage,

a riches, a lasa

OBLI Hen vb. Sr. A face o b 1 u, a netezi, a

lndrepta, a aplana.
Piezis, inclinat, plecat In-9BLIC 1. adj.
tr'o parte: linie .4. Plr TAB. XXXIII 0 W Cazuri
e, genitivul si dativul.
2. QBLICA pl.-ce sf. A Linic oblica [fr. < lat.].

ciumarnl... chid lase dimineata sA -pi

rldiee ,..n1 de la pavane (BR.-VN.)

OBLICERI ooicuu [obiceiu +oblici].

ices

vb. tr. $i intr. A afla, a desco-

peri, a obsery a; a zari: oblicind din nou despre soilrea boierilor pribegia (ODOR.); au Inceput ei a se vitiera,

pentru ell li era fricli sa nu 1 oblioeasea cineva (se) ); se uita raped, all vaza de nu 1 obliceste careva (ORIG.) ; Eu din oaste-am
oblicit Ca pules s'a logodit (VCR.) [VS1. 0 b 1 1 1 t 1].

'OBLICITATE sf.

Pozitiune oblica: a ra-

zelor solace 1 * a eclipticei, unghiul de 23. 27'

pe care-1 face ecliptica cu ecuatorul ceresc [o b I i c,

dupe fr. obliquite].

'OBLIGA (-ig 1. vb. tr. A indatora, a sill.

2. vb. refl. A se Ind/Iota, a se prinde, a lua
asupthli; a se pun, chezas pentru cineva [lat.].
OBLIGAT adj. p. oBLIG.4. Indatorat, shit '111
C NEOBLIGAT.
'OBLIGATIVITATE sf. Caracterul lucrului
obligatoriu: a Invtialmlutulul primar [o bliga t].
'OBLIGATOR IU) adj. Care are puterea de a

obliga; care este de datoria fie-caruia: serviclul minter e

[lat.].
OBLIGATIVNE, oBLIGATIE sf.
Datoria pe

care o are cineva fatli de altul, Indatorire 0

[[

obloanele ei, marl pi albs (VLAH.) ;

Coate pravAlille cu obloanele Mate
CS pleoapele
In soma (cAR.); clr-

t OBLICI (

~ulsau obloane le ;

de-o sAptAminA case lei deschisese

Fig. 3379. 0. Oblon.

O Uscioara unei trasuri, portiara

3380): sofa Intro trastuit Inchisa, cu palm cal,
intovarasitli de dot calareti la

(ON.)

Maram. Deschizatura prin

care se (la vitelor nutret in
iesle (BRL.).
OBLONA (pl.-ape) sn. dim.
OBLQN.

'OBLONG adj. Lunguiet, lun-

0.1'4, mai mult lung declt lat

[lat.].

OBLONI (-cubic) vb. tr.

C5 A

Fig. 3380.0. Oblon.

inchide cu o b 1 o-

n u 1 sau cu obloanele 0 Pr. ext. A astupa lu-

mina: Oblonitu-mi-a fereastra gerul cu-a lui Dori de

ghiaa (VLAH.).
OBLU' (f. oablA) 1. adj. () Neted, ses: toga aces
lea pi oablA elmpie se airlift{ scdldatA lntr'o lamina galbuie

(arm) x Drept: fagil pi brazil eel mai obli pi mai grola

11 strtmba de-1 filen genii (RET.); Dar mindra cu (mimics
E oablA ca secerea oa.-eRs.> ; pe asemenea coaste Gable slut ca-

ttalo eaprelor eta hotilor (SAD.).

2. adv. Drept: lasam drumul mare ei -o ham 0 pa earar1 de codru gi pe scursuri de puhoaie (VLAH.) ; nn frurtuc, ale

852

www.dacoromanica.ro

carat poste lung! 11 eadeau

De genunchi (ON.); dar data
In picioare (RET.) [vsl. o b 1 u rotund"].
care Tiganul

013LUzsm. rpo Ban. Rindea [germ. Hobe U.

Vac& lie,
OBOD sbst. 0 /fen.
vesca (la moard) 0 Cercul de lemn
al sitei '11 (:) Ban. Butte rdcuta dinteun
trunchiu de copac [srb.].

(CRG.) [comp. vsl. obrat a].

OBRATIE sf. 4 Loc Ingradit sernanat cu poini

ment de muzicd, facia din lemn, cu

ancie dubla, cu digitatia ca la flaut,
pozitia ca la clarinet, timbrul ca la
cornul englez; de obiceiu, dupd. sunetul la" al oboiului se acordeaza
toate instrumentele din orchestra; se
intrebuinteaza ca solo in scenele de
duiosie sau melancolie
3381) [Ir.

la poalele dealului cu vii: 1ntinsele obratil ale Chloidului-din-Bisca

p Partea anterioara
a capului omului, unde se arid fruntea, ochii, nasul, gura, bkrbia si bucile: fait.: ce foloseste orbulni ~ul
frumos1 (ZNN.); a-si spills ..n1; (1) o mina spalA pe alto si
amIndouft ~al or MINA 2 ; G 2 eine seuipA In sus, It cads

pe , tine face un lucru impotriva intereselor sale

patimeste eel dintiiu din aceastd prieina; de nu era

nasal, Isi balsa enn, se zice in ironie despre eel ce a
cazut cu feta In jos; p: ultra i-au luat plaza de pe
e alb ca varul, ca un mort (de spaima, etc.); UM-

vechii Greci

Fig. 3381.
Oboe.

rii .411u1, umerii obrajilor, fie-care din cele cloud iesi-

turi ale oaselor obrazului dedesubtul ochilor: ume-

rii ~rani west $1 nasul numal o fitrimitA de afire ((. -ON.);

pe umerii obraillor ii Joao& si se schimbit dolt& pets... de rumeneala (DLVR.) 9 A-51 acoate .,111 (In lume), a se

facere) [fr. < gr.].

OBOR1 (pl. -Dare, -oars) Sn.

() Imprejmuire, ocol pentru

vite (pe ling& o casa tardneased.): Am un

arata printre oameni: n'aveai cap sit scot! ~ul In lume

de rosin (CRG.) ; no mi-a$ mai scoate

de boi roll!

ghiciloare despre vdtraiul si cdrbunii"

Nt` Tirg de vite, de fin, de lemne (la marginea

unui oral): #1 magarul se vinde In ,.,u1 armitsarilor

moan ; In ziva de
saptiimInal, and vin *anti din tot
judetul to tlrg (BR -VN.) ; F: Darcy -i de to ~, e baddran,

nojic bg. srb.].

OBOR2 sbst. r aP, Sfoarii., fringhiutd trecutd prin

mint: buzdugannl armasului, lovindu-1 drop! In Irunte, 11

oboe! la pftmInt (NEGR.) ; ItIndurl intregi pritvale 51 oboarli

(BD. DEL.); dad. I se Inttrapla aft oboare vre-o pilsiiruicii oarbit
(ALECS.); as avem Indestui cosa$1 spre a putea
larba la pft-

scApa

nu ti-e rusine evolul, om bAtrin, In toatit firea 1

avea

ochiurile de la marginea prostovolului sau ndvodului si pe care sint Insirate din distant.d. In distanta, alice sau greutati de plumb [rus. o b 6 r a].
BORT (obor) vb. tr. A doborl, a culca la pa-

pintre oameni

cu .,(n1 curet, a scdpa cu fata curatd,

a scapa teafax, fard a pati ceva; a-i crApa, a-i plesni
Ill de mine, a nu mai putea de rusine; F: mi-ai
bent ww, in'ai facut sit-mi fie rusine, sa intru In pdmint de rusine; salt fie rusine .ului expresiune Cu
care se mustrd., cu care se ocaraste cineva care face
un lucru necuviincios, nepermis, neomenos, etc.:
(acca.); a

Fig. 3382. Obol din

si unul negru : and bag bout negru see. al v-lea in. de Cr.
Intro cei rosii, pe toti ii rascoleste

(GOR.)

(VLAH.).

OBRAZ (p1. -alt) 1. sin.

haut-bois].

Ruud foarte mica; a-gi da .411, a contribui cu o mica. sumo, cu un

mic ajutor (in scop de bine-

OBRAT (131.-ate, -aturi sn. Mold. / Bucata de

loc lat8 de o prajind si lungd de patru prhjini falcesti ( = 1/80 dintr'o falce : Incepind a cosi, coasa

merse cIteva .5 51 odatii sari din toporlste (Su.); la We

elteva uri, Bimetal s'a InfierbIntat... si... tar sere roata

*0139E, OBQIU (M.-oale) sn. j Instru-

*OBQL Sm. 0 cr Mica moneda la

(a sasea parte dintr'o
drahma), in valoare de aproape 16 centime ( 3382) 0 (E) Ban mdrunt,

OBRAJOR sm. D dim. OBRAZ: Meta lumea se

Mira de .41 lui eel &IMMO (RET.).

(I. -GH.); a

sublime, a fi o persoand find, sensibild, care

se rusineazd de o fapta sau de o vorba necuviin: UI

sublime cu multa cheltniaUt se
serCHELTUIALA C) ; a ri Bros de San la) PP' GROS I

cioasd.;

line

;a
de scoartit, a nu se rusina de nimic, a nu-i pass
de ocdrile, de necuviintele, etc. ce i se adreseazd
8
Lipsa de rusine, de pudoare ; Indrazneald.: cu ce
sit
am 5A mai !es eu In lime 1 osP.); era Ingriiit cu ce
avea

mint In timpul euvenit (ION.) [vsl. o b o r i t i].

OBORQ C, OBRPC pl. -oats) sn., ouorictacA (p1. -ce)

se Inflitiseze Inaintea lui Scamoschi tcao.); tan auzi-1 cit si

ride! are as rid& (ALECS ); tn esti bun de talpaiadului ai ai
sa to atingl de
sit caul! lac In rain! (NEGR.) ; mai ai
Inca
surorile tale cele mai marl! ((SP.); a fi Yard
a fi fart

se card porumbii, etc. si slujeste Inca. la diferite

a da nas: no trebue aft dam

cavalerilor (ALECS.) ; nu da
lui Ivan, eit se suie pe divan (ZNN.); a -s! Ina ~, a-si lua

sf. 0 Vas mare, de iorma cilindricd ca o banita, fdcut

din scoart.a de teiu si Infund.at la un capat, cu care

tiebuinte In casa tdranului: un om Linea... un oboroc

desert, eu gura sere snare (erm.) ; female a adus un oboroc

de caiere si Si. Vinere s'a apucat de tors (Sil) ; sa se roage
lui Dumnezen sA-1 dea o oboroacS plinit de bani

(SB.) ; ulna

i-or fierbe oalele la foe, ca sa toarne In obroc poste tames!

tse.); (F, a punts lumina sub
a cauta sa aseundh lumina, adevd.rul: trebue sA Dube lumina In sfesnie, tar nu
sub obroo (ISP.I ; faptele cele stralucite ale lui Stefan no putura sta sub oboroc (sP.); despre ceva mare cit un
oboroc: protipendlstii se coronau cu oboroace... colosale
(ALECS.) ; I ilndesa In cap cftciula cit o oboroaca 51 Iii aprinse

rusine, cu totul lipsit de rusine, nerusinat; a da

nas: oil Duca el nu-ai !au singuri destul

(ALECS.) ; a-i

a-i spune verde, curet, fard Inconjur,

(I) Prestigiu; stare, condifard a-i fi rusine
zice de la

tiune: Acest bArbat de ma tine nu e de ...ell meu (PAW ;

(ALECS.) ; a face cuiva ceva pe

a-i
face ceva dupe cum merits: na I Incaltea v'am Mout at

Adele nu-1 de ...all Dv.

(CRG.); a cats cuiva la

a Linea seama de
c'acu
conditiunea. de reputatia cuiva: its cat la
eu De

ti 1-al terfeli (Jm.)

NOAICE

p1.

(i;)

LIPSCA-

OBRAZITL-FETEI

Bucile fetei: cu obraiii rumeni;

sudoarea cnrgea... pe obrajii for grasi 51 aprins1 (Dom).

felinarul (SAD.) [srb. u h o r a k; rut. u b o r o k .

OBOSEALA (p1. -sea sf. Osteneall foarte mare:

pl.
sn. Persoana: acesta aft chiamit hiclean si
hair cinului si ..rului cAlugaresc (PRV.-LP.) ; facem fii de =net

a &idea de ."; a nu mai putea de

o ajunse oboseala, de nu
mai putea sta In picioare (ISP.I [o b o s i].

torn', ca un

afarb.: munca pa aldura mA oboseste grozav; am oboslt de

biser!cosc

multd. alergiitura.)"].

area eft poartil el (EMIN.1 [o b r a z].

OBRAZNIC, -icA adj. $i sin. f. Care n'are re*

OBOSI (-cam) vb. tr. si intr. A osteni din tale

atIta alergliturA [srb.obositi,bg.obosevamil

a raminea descult,
picnic potcoavele (de
OBOSIT adj. p. Bog. Foarte ostenit, ostenit

peste miisurd:
Nvososrr.

de munca zilei;

de vista VI

OBOSITOR adj. verb. ()Bon. Care oboseste:

o lucrare, o muncA obositoare C NEOBOSITQR.

OBOT (pl.-to) sn. PP" Hobot, partea saniei nu-

mita si bot(nita)" sau truce" [bg. h o b o t ft].

OBRAJEL am.

f) dim. oBRAZ : mInca-ti-as obraieii

cei rumeni (Ge.); nu cumva aft strithatii o raze de soars la

obrilleii mei (sm).

OBRAJI sir OBRAZ.

e bArbatesti, femelesti, rude ram strain! (LEG. CAR.) ; DriVigile-

eel IntIin pahar

al cIrmuirii, se crew dator... sA Inchitte el

(ON.) ; a Mout Mate cite se cer de is un

(VLAI-1.)

[vsl. obrazii].

OBRAZAR (p1.-are sn. Masai: Tin

m de marl

spect sau rusine de cineva, care e indraznet pint

la nerusinare: team eel mare si eel miilociu dau prin bat

de .4 ce eran (CRO.); o barza .41 a indraznit sit-5i aseze
cuibul lungA cosul bucittAriel 0.-cow;

CD :

.11 mtinincti praz-

eel indraznet trage mai adesea folds de pe

urma indraznelii lui [o b r a z].
nicul,

OBRAZNICATVRA (p1.-turi sf. Mold. F Flint&

o b r a zni eh: dna oaten mita,

ca nista obraznicA
turf ce erau, tats ca intrA... dilligarDi (VAS.).

OBRAZNIC$TE adv. Ca un- obraznic,

Cu obraznicie: se unit sears 0, grin Mate 101110

853

www.dacoromanica.ro

(NUM.)

OBLOBR

00 B R -

OBRAZNICI (-iceso 4. vb. tr.

A face sa devie

obraz n i c, sa-$i is nasul la purtare 11 A numi

B S obraznic, a trata de obraznic: nu numai pe vagmistrul...

1-a obrAznicit sum se cade, dar shier pe locotenentul

InCetare: cite un cuvint frumps, sonor, 11 obseda, Ii unable

prin gut* enervant ca un fir de Or

(BR.-VN.).

:4. vb. refl. A deveni obraznic; a-si lua prea mult

nos, prea mult& indraznealti: nu to"- mai mull, cast
to voiu olrpi

(GN.) ;

tine -ti vorbele In guilt qi nu to

OBSERVA ( -sera) vb. tr.

mai

rtku pin' aoum de ti-am suferit obraznicille (sLecs.) 1 C

NvouRAzzacm.

OBSERVARE, OBSERVATIUNE, ossERvATIE sf.

O Faptul de a observa O Pazire:

rilor fizice sau morale: a stelelor, sooletAtii 0 Re-

zultatul acestor cercet&ri 0 Bagare de seams,

reflexiune 0 Replica: nioi o observatiune! nisi o

costise, de obiceiu pe marginea unei ape 1 2 Trans.

(DENS.) Loc ses, Intindere de ptimInt ce ramIne dupe
retragerea unui riu 3 0/ten. (vow.) Gimp ling&

vorbal nu Men nicl o observatinne, nisi nu cricni, nu

raspunse nirnic A eta In observation, a supraveghia, a pindi spre a vedea ce se petrece [fr.].
OBSERVATOR, 1. cm.
Cel ce observk ce
pazeste, ce tine: al legilor 0 Cel ce observk

= PREOBRARNIE.

OBREJIE er BREVE.
OBREZANIE sf. Circumcisiune [vsl.].
of OBREZiJI (-new) vb. tr. A circumcide [vsl.

cerceteaza cu luare aminte fenomenele naturii

sau evenimentele; cercetator Persoana care

obrazovati].

OBRIC4RITA sf. Portie, tain, mertic: a'a gfalt

(PANNI

[sr!).

se tine de-o parte $i priveste tale ce se petrec, privitor.

2. adj. Care observa, care bag& de seama [fr.].

obrok].

OBRICEIU (p1. -oie) sn. 0/ten (CIALIS.) = OBIC$117.

OBRICI1 (- icesc) vb. refl. 0/ten. (MC.) (R.-COD.)

A se obicinui [obrieelui.

O OBRICT (-1ceso) vb. tr. 0 /ten. A opri, a nu In-

PAUL 1-a obrioit sA mitnInce came.

OBRINTEALA., comINTEALA (pl. -ell) sf. ar Inflamatie (a unei rani): plazA de pitiajene desumfla obrinteals toLvit); pAmIntul... e bun de obrInetalti: sine cads pe
el jos se secant mat sAnAtoa (coos.) [o b r i n t i].

OBRINTI, OBRINT4 (-ten) vb. refl. 1 A se inflame (vorb. de o rant): obrintindu-1-8A un plcior, ce
avea de Agee% rano, In calendele lui Avgust au murit
(CANT.) ; and al vre-o build, nu e bine sA intri In vie, del se
obrintetite (00R.).

OBRINTITURA (pl. -turl) sf. 1

mamma-

LA.

OBROC

Plr OBORQC.

OBROCEALA (pl. -ell) sf. Zapaceala, naucealk

buimaceala produsa printr'un farmec: Mi se pare
oil BM nnul la spatele dumitale...
de

(ISP.1

[obroci].

legilor,

sArbAtorilor 0 Cercetarea cu atentiune a lucru-

Muche de

deal unde se Intilneste un podis cu o coasts sau

sine sA-1 tale din

NVOBSERDABIL [fr.].

(C)

OBRAZNICVT adj. dim. OBRAZNIC: ti-1 hazlie

padure [srb. obre2j e].

OBREJENIE sf. 0/ten. D

A Linea, a p.zi:

se uita bine 7a, a privi: pe trecltori 0 A baga

de seams [fr. < lat.].
OBSERVABIL adj. Care se poate observa 55

obraznicia slat 51 ele arme omenesti (sLv.); am lost tin Walt-

A, sA nu to superi (ALECS.).

- leane, sarbAtorile, posturtle 0 A cerceta cu Ingrijire lucrurile fizice sau morale: nature 0 A

OBRAZNICTE sf. t Caracterul celui o b r a znic 1

Vorba sau fapta obraznica: mineiana qi

OBREAJE, orirtviE (p1.-en) sf.

[fr.].

urechile de un suer dopiest, nettatetupt, (VLAH. ) ; boats I se

restr)ngeau ca 'ntr'nn via wit,
(vLan.) [fr.].

mult ( ALECS.).

Lnluta, dar Ii cam

(VLAH.)

*OBSEDANT adj. Care obsedeaza, care to urmareste mereu, care nu-ti iese din minte: ti hueso

OBSERVATOR2 (pl.- toare), OBSERVATQRIU (p1.

-r11) tin. Cladire destinata observatiunilor astrono-

mice si meteorologice [fr. o b sery at oir e].

OBSERVATIUNE er OBSERVARE:
OBSESIUNE sf. Faptul de a obseda, de a urmari inereu, de a nu iesi din minte, de a plictisi:
lasA -mA sA-t1 riclic ...tt eats de pe =Het (VLAH.) [fr.].
OBSESTV adj. Ce tine de obsesiune [fr.].
OBSIDIANA (pL-iene) sf. A akig Substanta
mineral& de origine vuleanica, care are Infatisarea sticlei topite; e de coloare neagra sau de
un verde foarte Inchis [Sr.].
OBSIGA, cossIGA, oPsIGA , ospaA sf.

Nume

dat mai multor specii de plante ierboase, ce seamana cu ovasul, cu florile dispuse In spice drepte
sau aplecate; se seamana adesea pentru nutret:
(Bromus secalinus) ( 3383), (Bromus sterilis) (E 3384) numite *i iarba-ovasului", iarba1

Apoi asta este tin fel

OBROCI (-oceso vb. tr. A zapaci, a nauci, a

buimaci prin farmece: tine dracul to -a mai obroclt Dinh

Inteatit, wet e& visezi destept P (ISP.) ; tine title se baba 1-a
obroolt

(FIL.)

[srb. obru6iti

a da de rusinel.

OBROCIT adj. p. 08110Cf. Zbpacit, naucit prin

farmece: barbate, to eat'

trebue di! desclnt us?).

OBSCEN adj. Porcos, murder, necuviincios,

neiusinat, desfrinat: dupA gesturile gi grimasele cobzarului... pare a fi un cintec

(CAR.) [fr.].

OBSCENITATE sf.

Caracterul a tot ce
Volta sau fapta obscena, necuvih cioasa, porcarie, mascara [fr.].
"OBSCTJR ady. t Intunecos: o sell ,..tt 015
este obsc en 11

itt4 Camera ..41 ar CAMERA @

3 Nedeslusit, ne-

lamurit, greu de priceput: un Inteles

11

Putin cunoscut: un oat

Fara merit, farm
stralucire. far& glorie: o vista .4; e. cLAR-ossoix
[fr. < lat.].
*OBSCURANTISM sbst. Sistemul acelora cari

se Impotrivesc patrunderii instructiunii i progresului ci'. ilizatiunii In masele poporului [Sr.].

OBSCURANTIST cm. Partizan al obscuran-

tismului [fr.

(r)
Intunecime
OBSCURITATE sf.
Lips& de deslusire, de claritate: a Intelesului
a
Lipsa de vaza, de stralucire: a trill in
felt reties, neetmoscut [fr.].
OBSECRATITJNE sf. Cu Figura de retoricii
prin care oratorul Invoca ajutorul lui Dumnezeu
sau al unei persoane [fr.].
*OBSED4 (-edez vb. tr.
A se Linea de capul
euiva, a nu-i da pace, a starui mereu pe linga
Lineva, a I plictisi z A fiaminta, a trudi fara
1

Fig. 3383.
Obsiga.

Fig. 338.

Fig. 3384.
Obsiga.

Obsiga.

vintului" sau sectirea", (Brachypodium pinnatum) (1- 3385);

5

(Brachypodium silvaticum)

ZIZANIE1 a= SALBATTE1 [srb. o v s i k a].

OBSTACOL

(pl. -le)

tn. O Piedira, tot ce se

Impotriveste la savIrsirea unui lucru: inteusentaw

alese nu se omen dinaintea niel unui

(1. -GM.)

11 C) Gard,

cant, etc. care se face pe un cimp de curse Si peste

care trebue sa sara caii: curs& de e [fr. < lat.].

OBSTETRICA sf. / Arta mositului [fr.].

*OBSTETRICAL adj F Privitor la obstetric&

[fr.].

854

www.dacoromanica.ro

OBSTINA (-inn) vb. refl. A Sc incapa.tina [fr.].

"OBSTINATIUNE s j. Incapatinare [fr.].

'OBSTRUCTIONISM sbst. 0 Tactica Intrebuintatil de ininoritatea dintr'un parlament, de
a impiedeca sistematic, prin vorba multa, prin
scandaluri, etc., continuarea lucrarilor [fr.].
'OBSTRUCTIONIST sm. CD Cel care, intr'un
parlament, a adoptat tactica obstructiunii [fr.].
OBSTRUCTIVNE, oBSTRUCTIE sf. 0 .0 Pie -

dick la cireularea normal& a substantelor prin

astuparea canalelor sau vaselor:
ticatuiun
intestinala C) i Faptul de a impiedeca prin diferite
mijloace, discutiunile Intr'un parlament [fr.].

fire, Clad In obstil nu-1 unire (DON.); obctia ne-a trimis

pre nol ea-ti spunem cA norodnl nu to urea (NEGR.) ; tear; betas

cuvloasa, muter) 51 barball, moults Int/trite... bAratnlui

In de

/0C. adv. In genere, in mod general, de obiceiu:

vremea rea a amortlt satul In de obgte sgomotos

[vsl. ObItt 1; -t e, -t j e].

OBTSC adj. Public; comun: binele

cite o oca; dar se va zice: olnol oca do mina, de vie, etc. ;

a vinde on maim; sere ban) ocara de Yin; cane 1111 Casa;
chid se potoovea puricele la an victor on nouAzeci ei non& de

oca de tier (ISP.1 ; aveam mum, la Inceputul Dostului... elteva ma de pe4te carat (CRO.) ; cite bet patru oci de cannel tor-

oeam pe al (clic.); betivnlul 51 dracu-i lose en oca 'nainte

(u_ses.); scorpia... Ii dede buzduganul sau eel de 99 (de oche
de Her (CAT.); se- DAR 2
mica, masura falsa (mai

mica decit cea reglementara), cIntar fats: pe ma-

eelar/ gi pe bratari, clad It prtadea on ocaua mica, 11 tintuia d'o meatus In miilocul Hrgului (1.-DR.) ; de aci, F a
prinde on ocaua (Mold. cu oca) mica, a prinde asupra lap-

OBTE, QB$TIE sf. 0 Comunitate; multime,

gloata, public, populatiune, popor: Asa-1 gl la ome(oom) 0 De ~, comun, general, public 11

ta.reste; altminteri se Intrebuinteaza la pl. ea:

cinci ocale Insemneaza cinci masuri sau greutati de

tului, a prinde cu mina 'n sac: de chid 11 Paso eu, a&

doar 1-oiu prinde ou oca mica gi sil-1 trtntesc la dub& (ALECS4)

Etc. o k A].
OCACAI sau oAcaca1 inter). Kcifio [mite strigatul
broastelor: Broasca striga: Oacaoal oacacal Fug) mocule
Cd to -a mfncal" (MAR.).

OCACAI, ocAl

(DLVR.)

(-Itesc) vb. intr. (D e

cinta ca broastele, a ordeal

Ob-

[0 c a c al -o a cl].

cteasoa Adnnare ear ADUNARE; Nnmai to sh nu lei parte

supra oapulni men toe.)

de a-mi da

mio ocait Innabucit a vre-unei rate

la Weans fertittre, La olicteasea fericire, La obcteseul

victor P (ALECS.) ; a-gi da ~ni slIreit, a muri: slat In clipa
Often (ISP.) [o b

t e].

OBT$TE adv. In mod obst es c, In mod

public; In comun.

OB*TT ( -test) vb. to A face cunoscut, a da In vi-

leag, a revela, a divulga: Sinn -Page, ajung1nd la

Ginrgin... obsti ca va eedea acolo teal site (Mix.) [VS1. 0 -1)

It tit i].

OBSTIE ser QBSTE.

'OBTURATOR (pt.
Placa
OO
care astupli o deschizaturd, un tub, etc.
C)
1 Capac de ara-

jurie: sudalma gi mare taste... chid va tftia nevtine barbs

altnia (PRV.-MB.) ; el In vista Int n'a lust o pall* n'a sufait Wei o (VLAH.) ; bataia 51 ocara an se Inter niciodattt
(PANN); oinstea Cu ocara an pot ft lmpreund (ZNN.); vorbe
a 21, a ajunge, a ramlnea, a lace (de rig gl) de
a fi,

(EMIN.) ; SO vorbira.. sA feed pe

fratele for role de rIsc) de,wosr.).

`OCARINA (p1.-ne) sf.

J Mic instrument de mu-

zica de teracotd, cu gduri,

de forma unui cap $i bet

de glsca; inventat In Ita-

Fig. 3390. Ocarina.

lia pe la 1880( 3390) [it.].

OCART (-arasu) vb. tr. A Infrunta cu vorbe write,
de necinste, rusinoase: oela oe-g) va ride de alto]... aoela
se va pedepsi ca el clad 1-ar ti Injurat gi ocarlt cu ouvintul
(PRV.4.411.1; Ci clad postecti, fa gi b)ne, nu anaust, an Pura,
Nu pismul, nu ncide, nu ~, nu Jura (PAW ; refl. fg: oine

se laud& singur, se attract pe sine [vsl. o k a r j a t i].

Te-

, unghiul BAC, mai

[o C A (c a) i].

etc. un obiect de batjocura, de necinste: Area Murat'

tubul obiectivului unui aparat fotografic,

Fig. 3386. Obturator.
spre a Impiedeca intrarea razelor luminoase in camera neagra
L.] 3386) 11 0 P Dispozitiv
pozitiv care, la armele
ce se Incarca pe la ontan., Impiedica iesirea
I

ION.)

OCARA (pl. dirt) sf. Faptul de a o c a r

vorba sau rapt& cu care se ocaraste, insultd., in-

neamul nostru de mine gi

ma care se pune pe

sit; tocit 11 0 Putin

pdtrunzator: spirit ;
Waite A, care pricepe
anevoie 0 A IIngbtu

OCACATT, OCAIT sbst. 0 WO Strightul, cintatul

broastelor, ordcait 0 3E, Macait: anzeam... cite an

de

-toare) sn.

gazelor [fr.].
*OBTTJS adj.

A striga, a

3t A niacin (vorb.
de rate): dons rate gram, pinteooase, trecura ocaind dea2

OCARITOR adj. verb. ocART. Care ocaraste;

C

de ocara : In zadar Sinan mustra pe ostagli oe Moan arum,

au cuvinte ocArltoare (BALL.)

Fig. 3387. Unghiu obtus.

mare decit un unghiu drept I 3387) [fr.].

OBTUSTJNGHIU adj. A( Se zice despre triunghiul In care unul din unghiuri e obtus [o btus
unghiu].
*OBTINE (-tin /I). tr. A capata, a

OCARUT adj. R, dim. oAcAR.

OCAZIVNE.
*OCAZIE
*OCAZION4 (-ones) vb. tr. A da prilej, a pricinui, a fi pricina, cauza unui lucru, a face sa se In-

ttmple ceva [fr.].

dobindi [fr. o b t e n i r, modificat dupd

OCAZIONAL adj. In timplator [fr.].

OCAZITJNE, ocAzrE sf.
Prilej, Imprejurare,
Intimplare favorabild pentru savIrsirea unui 1u-

OBITZ1 (pl. -ze) sn. 01- Ghiulea (de

glezii no !Mara sA le nape amid& ocazie ce le era aca de fa-

Linea].

CPU: a Drofita de ; a cants a; en ~a veniril mete ; Envorablla (oom)

tun) cu formd. cilindrica (Ca, 3388): asupra

acestui orag s'an aruncat oele dintlin

tureecti
In primavara annini 1877 (VLAH.) [fr.].

t OBVZ2 (p1. -sari) sn. X

Tabard, la-

F,g 3388.

Obuz.

gbr 11 = Corp de armata. [pot. o b b z].

"OBUZIR (p1.-ere) sn. Or- Tun scurt ce se Intrebuinta mai adesea odi
Moue pentru asvirlirea obuzelor (J 3389) [Cr.].

OCA (pl. -Cale), t Mold.

Trans. ocA (pl. -et, $-ce),

Ban. ocA (pl. oche) sf. 0
Veche masura de greutate
( = 400 dramuri
1 kgr.,
272) si de capacitate ( = a
zecea parte dintr'o vadrb.

Pricina, cauza, motiv: o ,- de

wart& 3 La s, la vremea cu prilej, and va fi mo-

mentul prielnic

4
De
se zice despre lucrurile
vechi care se cumpara mai ieftin: mobile de [fr.].

OCCIDNT sbst. Apus [fr. < lat.].

*OCCIDENTAL adj. Din apus, de apus, apu'OCCIPITAL adj. 0 Se zice despre osul eraniului corespunzator occiputului: op-. [fr.].
sean [Cr.].

OCCIPUT sbst. p Partea posterioara si intului [fr. < lat.].

ferioard. a capului care e legata de vertebrele gi'OCEAN (p1.-ne sn. 0 Mare imensa ce desparte continentele; oceanul ocupa o Intindere de
375 de milioane de km. patrati, adica. aproape
trei sferturi din suprafata totala a globului (care
e de 510 milioane de km. patrati ; se Imparte
Atlantic; 2...n1 Pacioceanul In cinci partl: 1.
1

Fig. 3389. Obuzier.

1 litru, 520. In Mun-

tenia; 1 L, 288, in Moldova); pl. owe se intrebuinteaza numai cind e vorba de Insesi masurile sau greutatile cu care se mascara sau se cin.

fic; 3. ~111 Indian; 4. ~ul Glacial arctic; 5. ..eul Glacial

855

www.dacoromanica.ro

OBSOC E

Nolan, imensitate, Intindere neOCE- antarctic 11

multime nenumArata: yrivind In n1 aOCHmargmitri,
al cranial albastru
; ...doritul scare Stra incest

-ne) sf. -6 Instrument de optic& format dintr'un tub

In care slat dispuse lentile $i care serve$te la
vederea lucrurilor departate, lunetd.

G'.1

St

desmiarda Mrt de ninsoare (ALECS.) ; Lung ...de larba, neon nosent to lame (ALECS.) ; soareie se cobora sere apus tntr'un

3394 : vdzu un ochian de sticlA: se nitit

prin el si vasu an Data Cu total gi en total de
(

de flaari (ALECS) ; San vad nopti ce 'ntind deasurna-mi

.eta de stele (EMIN ).
dr

OCE4NIC adj. 0 De ocean, priN itor Ia

[fr.

am (Isp.) ; uitatu -te -ai vre -odatA printeun ochian de inginer ? 0.-cm.); antra 1n nrechea Inocean vatatului care churn In stele Cu oehianele (oom)

[ochiu].

*OCEANOGRAFIC adj. 0 Privitor Ia ocea-

nografie [ fr.

OCEANOGRAFIE sf. $tiinta care se ocupa

cu studiul $i cu descrierea oceanelor [fr.].
$

In

OCEIANIE sf. Desnadejde: pre eel cimuti nu -Hasa

[VS1.).

(PRV.-1413.)

OCENIE sf. X Instructie; exercitiu militar,

inustra: p'atunci on era -- care Invala militarli mustra

Cu Duica (012.N.); 1-a mustruluit mat abitir Ca la ^. (R.-COD.)
[rus. u en i e].
OCHEAN
OcEAN [gr.].
OCHELARI sm. pl . Sticle
ce se pun la ochi spre a indrepta
defectele vederii ( 3391): din
1

cind In clad lit ridlca fata gi cant la

2
mine pe sub
MAK)
Doua,

petald ce apart ochii calului $i-1

Fig. 339x. Ochelari.

lariu s, refacut dupa. ochiu].

OCHELARITA (p1.-te) sf. * Planta cu flori
galbene, dispuse in ciorchini ale
carei fructe slut nijle pasta" In

forma de ochelari (BiscuOCHENAT adj.

Cu

Nu-

in treacdt, aruncatur& de ochiu: Sub gangs se a fete'

ce-1 suspinA (ALECS.).

3396): m.ul drept,

crimi, sealdrni In laerimi, uscati, umezi; ochi

marl, mica; ochi de bou,

oachese

Fig. 3393.
OchelarilA.

0. Ochelari.

ochi mars $i cu pri-

.
I

a
cute In pinzele unei cordbii, spre a le intari

Ban. j Ochiu de fereastra, geam [o c h f u].

A tinti, a Iua la o c h i, la catare (cu an na):

OCHI chase . d OCHIA ochiez) vb. tr. i intr.

1nvitta ...cum a tntinza areal si sa ocheascA (ISP.) ; am ochit

edema Ili In ,,clocIrlia cea voioasA..." boom); m'a gitsit un
Warm* care o ()and si-a dat ou pima In mine tos.-D.);
pr. ext. a lovi cu un proiectil : Incepura a-1 ochi Cu

2 A trage cu ochiul, a privi cu coada

ochiului, a-si arunca ochii, privirea pe ceva, a pune
pietre (DLVR.)

ochii pe ceva : geful situ care-1 ochia pe sub sprIncene din c Ind

in cind, cu privirea pita de mustrare (CAR.); eel mai mic

dintre not, oehind o firimiturit de ()Imola& pe masa (BR -VN.) ;
Merge, II priveste gi tot II ocheste. Sta in hoc, se ilia, 11 mai
<molest. (PANN) ; Mitropolitul ochia mereu pe gaunt che11, sit

yea InAuntru (12.-COD.) 1 3 A zari : num vuiturului ochie

care undo Intr'un lemn budugAnos un eiuhurez (alert).
OCHLADA pl.-de sf, Caul atura cu coada ochiu-

lui, aruncatura de ochiu pe furls: ti vede aruncindu-1

ochiade galege pe sub ochelaril ins albastri (CAR.) [fr. 0 e
I

tul de a ochi 0 Cautaturd, uitatura, privire

fundul capului, sticlosi,

stinsi, turburi nraflati,
obositi, Inrositi de laFig. 3392.

a d e, modificat dupe ochi u].

Fig. 3393. OchianS.

OCHIRE sf. O Fap-

more; ochi frumps', nrIti, holbati, dust In

OCHETE sm. 0/ten. Lat Mout la capdtul unei

sfori sau frInghii; innodatur& care se poate desFie-care din inelusele de aid, de
face usor 'I
line, etc. prin care se trec unclrelele la /mpletit
Inel lat de alama care se pune la gdurile (a4

dSt

bAiet ao, sprince-

ohioasele stele, spree se oglindi CONJ.

vizuoix-

ochioasA

(NOV.)

ea

Sorinceene

Pleoape de sal
ScIerolIce

sting; ochi negri, albastri, verzt, oADril, ca

me dat unei
GA

(CAR.) ; SID

at.

Organul vederii

o ochesica destul
de framoasit si
durdulie (DLVR.).
2. ocriEsIcA

LE*

moasA, valuta

OCHIU 1. stn. 0

OCHE$EL (J.- sea, -Rica) 1. adj.

dim. 04CHES:

pl. CHM-

Ochian.

$i stralucitori: cocoana Marghioala era Ira-

doult seintei albastre

ounANA.

p1. = CIJPE.
OCHIOS adj. p Cu ochii marl Fig. 3394.

ocHiort sm. p dim. QCHIII: avea nista

SCINTEWTAI.
(DLVR) 0 *

(sprInc)e-

n a 1].
OCHENTTA. (pl.-to) sf. 10.

of

Sf. * 0 =

OCHINCEA (pl. -cele)

GEINTURA

is sArbAtori, Sit-ti des doles dour,. flori, Bogie si or

[Pam 0 ME= ].

ochi
marl, frumo$i: sound totugl, cu ochii
marl, tricorn, la arlincutale acestea 11

[ochiu

sroARA.

OCHIELE sf. pl. It = vIzpoixGA0: yin' la not

3393 .

mit $i babusca (-alba)" sau taranca"

(Leuciscus rutilus) (] 3395) o= RO-

Deresu

poi. okulary< lat. ocu-

tella taevigata)

OCILI.4.NA2 (p1.-ne) sf. )1* Pe$te

fats ape!... prin care

on strabateau olds una din o-

Impiedeca de a vedea In laturi

$i In urma lui ( 3392) [comp.

sf.

OCHIANA' - ocritAn.

de bait& $i de Dunare, de coloare albastra cenusie, cu aripioare rosii, cu

capul mic $i cu o chi foarte marl; nu-

nat si trammel (can) 0

Sclipitor, stralucitor (ca
un ochiu): aburi deli aco- =

bucati de piele prinse de ca.-

(LUNG.)

OCHIAN2 sm. s* = ocEnANA2.

it

OCHIAN1 pl. -nurl, -ne sn., Mold. ocaimAi (pl.

Gene
Corneae

Rupllatme, PII.0aPe de los

Sclrolme
Retina
Membrane corn 05

Pd.. ea

throw..

Insul

Pupil.

r-

ccrt:tr:17,71,

Dan()
Nero,,) optic

Dimosma sic.joi

Fig. 3396. Ochiu.

virea idioata; ochi de

broasea, de broscolu, chi' holbati, bulbucati; omit de
Oita, cu privirea prosteasca; ochi de pislcA, ochi mica,

de coloare verzuie, ochi can vrid $i noaptea; ochi

de same, de serposicA, ochi amagitori, ademenitori,

rautaciosi; ochi de vasilisc, ochi can te lncremenese,
te tintuesc pe hoc; (Joni de vultur, de Rolm, ochi vii,
negri,patrunzatorilf Albul sauaibuouiqui, sclerotica care inconjoara irisul: se no ulna to aibul ochiooada ...tut mar COADA to
tor IISP.); global. gogoasa
ochilor so- LiJMEJC), LUDITNA C)" 8
lumina ($ lames

lei,

A desch)de, a Inchide, a crApa, a ascii, a holba, a bleojdi, a

bell, a pleca ochii ; a-si frees, a-s1 obosl, a-si stria ochi!;
a-I durea ochit; a safari de ochi, boalA de ochi, durere de
ochi; Q : rnbuteste a lace sit se vial cu chit sufletului ceva
ce... nu se mai vede au ochii din cap (I.-M.): Ei fan din noapte
pita 61-a zilei ochi inchid (EMIN.) ellVintlll. ochiu se

Intrebuinteaza cu intelesul propriu $i in sens figurat in o multime de locutiuni din care pomenim
pe cele mai de seama: a avert ochii mai marl decit pIntecele (sau burrs), a fi foarte lacom, a dori sh ailsa
mai mult dealt poate sit cuprinda, decit poate sa su-

porte ;11.-ALBI 1 ), ALUNECA 1 le ARIMCA g O ; (a iubi,

a-i fl drag, a Daz1, a Ingriii) ea ochii din cap, din tot sufletul,

cu toata ardoarea, ca lucrul eel mai pretios: alma-

carnal Isi iubeste nevasta ea ochit din cap

(CAR.) ;

a cheltui

Rt

ochii din cap, a cheltui foarte mult: am cheltuit si ochii

din cap pins chid am vAzut -o mare

856

www.dacoromanica.ro

(ALECS.) ;

a-1 lest ochii din

cap, a se tot uita s& vada dad& vine cineva, a astepta

cu cea mai mare nerabdare; a nu ()redo ochitor, a nu

crede ce vad ochii, a se indoi de realitatea unui

lucru: fete1 nu-i vanes sti creaza ochilor, clod vitzu ye tatiistiu Inaintea ei (ISP.) ; a da ochi! (salt on ochi!) de cineva,

a-1 sari, a-I vedea, a-I MUM: de cumva ti-o

scapa,

mai bine sit to duct sa to inflect, decit s. dai ochi cu mine

(1.-GH.); a(-s1) da ochii paste cap, a muri, a lesina, a !asa

sa se vaza albul ochilor: indignat grozav qi dindu-qi

ochii peste cap (VLAH.) ; PP- DEGET (:) ; (E) a deschide 001111, a fi

cu bagare de seams, cu luare aminte, a nu scapa

nimic din vedere (ca sa nu greseasca, ca sh nu se

intimple ceva neprevazut);

eine nu deschide
ochii doschide yunga; a deschide ochii cuiva, a-1 face so.
:

stImpar sa vie cineva, sa se intimple ceva ; a fi

e n patru ochi, a fi out cu carte, invatat: se numeso
cement en patru ochi, pentru el stiu carte

(ISP.) ;

a sorbi

c u chit pe cineva, a-i fi drag, a-i placea peste masura; a privi, a vedea a n ochi buni, rat, a apruba, a
desaproba, a-i fi, a
fi pe plac ceea ce face cineva; cu oohi gi cu sprincene, 'Yacht, Invederat, real,
manifest; am valzut o u ochii mei, SC zice, prin emfaza,

spre a da mai mutt& tarie afirmatiunii; sa-1 veal Cu

ochii mei, sa.-1 vezi asa cum Il vad, cum II judec eu;
Ott vest ou coin,

at de departe poti cuprinde cu pri-

virea: oft vedea! cu ochii, cimpul era aooPerlt on trasuri

(1.-G14.); vSzind o n Debit, foarte lute, ca $i and ai pu-

tea urmari cu ochii evoluirunile: turnout incepe a se

vada !impede, sa-si dea seama de un lucru pe care

nu-1 vedea, pe care nu-1 pricepea Inainte; a deschide chit pe cineva, a iubi pentru Intlia oars, a fi

etc.) veil c n ochii verzi, asa cum !ti sta inaintea o-

de virsta mea (Dom); volnicul pe oare deschisese ea data

ochii qi o fermecase cu fluierul (R.-COD.); Incotro 1-or duce

1 -em vindut cu (iota pungi de ban!, cum 11 vezi cu chit

verzi asp.) ; pa- LOGODI,
VIS ;
a rau d e ochi, are niste

cea dintliu dragoste: deschisesem ochii pe-o mile, cam

ochii, la Intimplare, ori-unde ar fi sit ajunga: se hotar! sa se duck.. Incotro 1-or duce coin' (se.); a face ochi,

a deschide ochii, a se destepta din somn: tmparatui

oel

Willi

Moly& ochi si Inceptnd sa se mute (R.-COD.) ; a

face ochi midi, a-i veni somn, a fi gate sa adoarma,

a i se inchide ochii de sonua; a face ochi marl, a des-

chide ochii marl, a holba ochii (de mirare, de ui-

mire, etc.); a lace ochl dram, a arunca priviri indragostite, a chuta saintre In dragoste: !ricer* sa faci ochi dulel fetal, De care o credos ea e a imparatulni Resu (R.-COD.): VW'
MGT 5 GE4NA ; a Inchide ochii, a) a adormi ; b) a

muri; c) a se preface ca nu vede; a Inchide ochii

cuiva, a fi de fata, a sta pe linga un muribund ulna

Inflrlpa ai a create vinfnd en oat! (CM): Se duces, vAzind on

ochii, viata-1 farimitit 'n clipe (vLAH.); F cum ma 11, 0,

chilor, asa cum sint (esti, este, etc.) In realitate:

ochi care deoaclie usor; so- Artunkrtna 4 , LAME' 1 ;

a pierde, a prapadi pe cineva d i n ocht, a) a nu -1
mai zari; b) a-i fi foarte drag. se tot nits la Musa, pare.
o tot pierdea din ochi (Ise.); natia to pierde din ochi, attt
esti de drag

(JIP.);

ti

a tura d In ochi, a Pura dinaintea ochi-

lor, fara ca eel cc sta de fata sa-1 fi vazut; m. furl%

din ochi, asa-1 de mester hotul (PAW.); a urmari d i n ochi.

a avea mereu privirea atintita asupra cuiva, a nu-1

pierde din vedere, a nu I slabi;so-cuPEALA, urn ;
a-1 fi (drag ca sarea I n ochi, a nu-1 putea suferi,
a-i fi foarte uric; a-i eta I In ochi, a provoca inviclia,
nemultumirea cuiva, a nu-i fi nicidecum pe plac:
1

inindra lui Dacia... he sta In ochi noroadelor 'mine

(VLAH.) ;

a i se p r lade ochii de ceva, a i se opri privirile

abia fl vad 1 n ochi, nil e sila sa-I vad, nu-I pot suferi; a spune verde 1 n ochi, curat, fara inconjur; surPRA F ; In elute a ochilor, in rata, dinainte-i: de

Prindean ochit use.) ;spline ochii De cineva sau pe ceva,

necaz 01 no mai vedea tnaintea ochilor ()SP.); INI-NVGRU

unui lucru, a-1 distinge printre altii, a-i acorda pre-

a legs pe cineva 1 a ()chi, a-1 puns perdea 1 a ochi, a-I face

in ultimele momente ale acestuia ; os-RICA/

. LITA

asupra unui lucru, a-I alege din multime, a-i acorda

preferinta: se uita la tots cast si nth! de unul no i se

a-si opri privirile asupra unei persoane, asupra

ferinta, a-1 Indragi: in loc se pule si el ochii De vr'una,

d'o vreme !Imam umble craun (DLVR.) ; a p u n e ochi

pe cineva, a avea sentirnente de dusmanie, de nein-

credere, etc. feta de cineva; a-i ride ochii, a fi

pIM de bucurie, nespus de multumit, de voios;
a-1 raminea ochii la cineva, a nu-si mai putea
desprinde privirile de la cineva (de drag ce-i este):

era asa de bine facuta, tncit ochfi tuturor ramasera la Musa

is ;
;
a goo a t e ochil cuiva, a-i
SCAPARA1 0 (E)
scoate pe nas, a -i face itnputari, amintindu-i mereu

cu rautate serviciile facute, a-i aduce aminte

cu asprime, cu rautate, anumite fapte care-1 pri-

se mink, no mai vede tnaintea ochilor

(DLVR.) ;

se turbine de

10;

fn t re patru ochi, numai intro doua persoane;

sa nu vada, s& nu judece drept din pricina pasiunii ce i-a inspirat), a-1 face sa cread& luerurt
ce nu slut, a imbrobodi; a ft legal la ochi, a fi orbit de pasiune, de un prejudiciu, a nu-si da seama
ce se petrece in jurul lui; a lea la
a tinti, a ochi:
numai sa-1 Ian la
OSP.) ;

cu sageata, qi-1 voiu ouloa la pAmint

a lua 1 a ochl, a atragc (cu interes, cu

cu neincredere, cu dispret, etc.) atentiunea cuiva

sau a tuturor: am de tryout aria mune Incur', al nu vreu

as me fee oamenii la ochi

(CRS.);

a nu avea 1 a ochi bunt De

si

cineva, a nu-1 putea suferi, a nu-i fi pe plac, a privi

vesc ; a -si mate ochii cu. ceva, a-si prapadi vederea

cu ochi rat pe cineva: nu-1 prea are la ochi bun! De -Chiriacr

(CAR.); we- BATE @, FREc42 . STERGE:
p e ochii

galoasa, etc.; a-01 scoate ochii cu cineva, a tat In des-

friu cu cineva, a se da in dragoste in mod neper-

mare; a-1 lea perdeaua de p e ochi, a-1 face sa vada

limpede si Lira pasiune, a-1 face sa -Si dea seama

fuge din rasputeri, fara a se mai uita inapoi; a i

813 scurge (a-1 setipl, a-1 Marl ochii dupe. ceva sau
dupS oineva, a rivni din tot sufletul la ceva sau la
cineva, a nu se mai satura privindu-1 cu dorul de

Dlaiurile Orli e Vedere: are ochi bunt, slabi 1

cu un tipar sau un Kris mhrunt, cu o lucrare mi-

mis cu cineva: vest bine Cl. dumneata o s'o aperl, oA vit

scoateti ochii nnul la alto! (CAR.); loge de-si scoate oohli,

a-1 avea: cum vSzurl. ele condurii, li se scurgeau ()chit

dupe (limit asp.) ; ofteva fetiscane ce no s'au pries In hold
Ilse scurg ochii as fie si ele printre cele mart

(DLVR.) ;

STI-

CLI; a tinge ochii cuiva, a-I mitui, a-I face (prin da-

ruri, etc.) s& treaca eu vederea, sa inchicla ochii;

ce-mi vitznrit ochii I expresiune prin care -5i arata cineva mirarea vazind ceva neasteptat; n'am ochi sa-1

vad, nu-1 pot suferi, mi-e urit sa-1 vad inaintea

ochilor
Diva prepozifii. A face c u , a face
5

semn Cu ochiul: face cu

din turn

(1.-OHJ ;

lui Veda 91 ne detail= Joe

a dormi mime c n un eve a donut rail;

a atipi usor, dar stind mereu de paza; o u ochii Mori,

fara a se servi de oche/ari, de un ochian, de un

rnicroscop, etc.; 0u ochii tuchisi, orbeste, Sar& a

cerceta mai de aproape; a visa o u oshu desehisi; a Ii
u ochi! ye ceva, ye cineva, a nu pierde un lucru sau
pe cineva din vedere, a veghia, a fi cu toata luarea
aminte asupra-i; a II o n oo1111 In patru, a fi Cu mare

bagare de seama, a nu scapa nimic din vedere;

a astepta on patru(zect) de Gobi, a astepta cu mare nea-

meil formula de juramint pentru a Intari o afir-

a-1 scoate p r i in ochi, a-i

de cele ce se petrec;
scoate pe nas, a-i imputa cu asprime, amintindu-i
serviciile facute
F Privire: 1 strabate adfnc in
6

C)

(0 bucata de carne cu ochi, un bot on ochi PP' C4RNE 1 9

GO: 9,1 but Dumnezen no doarme, Dumnezeu vede ce fa-

ce: si rasplateste la timp fie-chruia dupa faptele

lui;

mai credinclosi ochii dealt urechile, mai multa

crezare trebue data celor ce au vazut declt color

ce au Emit un lucru;
och1i ce no 13e vId se uitA.
cei plecati departe sint curind uitati; dui ocht
vdd mat bine dectt unul, dot insi Is! dau mai bine
seama de ceva decit unul singur;garde) are sau to

rostrata an) ochi si zidul

sau peretii) UMW, cele ce se

fac sau se vorbesc pot usor fi Nazute sau auzite

de altii, dach nu se iau anumiteprecautiuni;

()chit qt

syrincenele Jae toate paratele, dragostea pornest e do la o fafrumoasa ; PrALBASTRII1 1 ,BAN' u ,BTRNA s CERE
6

CORB 1 , DINTE 1 , PATNA 4 , INORASA 1

INTELEPrg.,

ORB, PLINGE @diQUEMIL-BQIILIJ11, plants cu frunze-

le acoperite cu pert moi, cu flori mart galbene; oreste prin pasunile stincoase din munti (Aster alpinus)
(

3397); pcsluL-139trun2

AtrRaTA; OCRIUL agu-

LAPTOMILCINCI-DEGETE; OCHIIIL-BOULUI4
QII; OCHI17L-BQULITI5 = STELITA; QCHIIIL-13CITLIII6
STELOTE;
QCBILIL-LOP1ILIII, plants cu florile disdeed =

857

www.dacoromanica.ro

OCHOCH

OCH- puse In mici spice ovoide; creste prin locuri ni-

stet, geam: vintul loveste In

info de geam (GRL.) 0

1
podului, mica ferestruica pe acoperisul caselor tar hnesti 5 #t Despartitura Intr'un sertar, In

sipoase, pe matca rlurilor (Plantago arenaria) ([-]

O CN 3398); OCEIIDL-MITEI IARBA-$ARPELIII1;

enb

regalul cu litere la
tipografii a 4
Chilioara de stup,

clartm $ARPELIII1, plant& ierboasa, cu frunzele mici

albe, matasoasesi

paroase, cu flori

alveola 0

1-

ndus sau deschizatura ce formeaza firul de ate, de

line, de sforicica,

etc. la o tesatura

sau lmpletitura ( 3403);

lat de funie: batrina

in-

sira ~rile pe cirlige

Fig. 3403. Ochiuri.

rile unei plase 0 Inelu$, veriguta la un lant, la 110 lat, la

zale, la un surub ( 340i) 0 pl.
SC Mincare facuta din oil& prajite astfel

ca galbenusul sa iasa Intreg: lint muse

Fig. 3398.
Ochiul-lupului.

Fig. 3397.

Ochiul-boului.

dinainte uscaturi, un puiu tript, ddri

Fig. 3399.

garailoarit de yin (ON.)

Ochiullarpelui.

plin piny sus: cola este en

()CHIT PABARVICII

1.

2;

an&

Willa-

ochiu (PAMF.)

terglouense); ociinm-s3nPEuri2, mica plant& Cu

frunzele paroase, cu florile mid, de
un albastru inchis (Myosotis intermedia)
3399 ; QCHIUL- $ARPEQ-

clilUL-SARPELUI4 = NU-MA-DIU;

t1 0
PLIN- QCHIU,

[lat. 0 C (ii) 1 u s].

OCHIULET sin. Si (p1. -eke) sn. 0 0
dim. ocury 'Ps Cutitas, In forma
de S, Intrebuintat de fierar (R.-COD.).
ochiu de
urub.
OCINA. ( -nez) vb. tr. A mosteni
[o c i n a].
*OCINA (p1.-ne, -ni) sf. Mosie, parte de loc rii.-

albastre ca cerul, cu gttul galben (Eritrichium

LIIIZ

is

mash de la parinti [vsl. otIbin a].

Q0BIUL-SOARELUI = VANDAE-SALBATICA;
QCHII-CtICULIII
CIRCITTMARESE;
QC}III-PASARDICIP, planta

OCINAyS sm. Mostenitor [o c i n a].

OCIRCI (-ceso) vb. tr. 0 /ten. Ban. A suci; a Intoarce ocirceste oarul, sit mergem acas& (P$C.).
OCIR1VII (-mese) vb. tr. A hrani, a Intretme, a

cu flori mici, albastre, lax albe sau

rosii; creste prin flnetele umede, pe
lingo balti, plraie gi riuri; numita
$i griul-cucultii", nu-ma-uita",

rind... nu o ocirmeaste bine, ce sit cizice nu-1 dg bucate, sti-1

MA IIITA

Droaspit nu stie oe 6ste bun pe lume (zen.) [comp. pol.

Ingriji Cu de toate: imparte-se muiarea de la bikrbat...

ochiul-sarpelui"

sau urecheasoarecelui" (Myosotis palustris)

(
3400); 9cnn-pAsAnvicn2 = NU1

fie de agiuns (PM- LP.) [vsl. okramliati].

dnraul...
t 0 CIRMUI...
OCLEIU sin. 106 = oBLZT: cane n'a mincat ~

Q0HII-SORICVLULUI,

oklej, rus. ukleja].

mica plant& erbacee, cu flori albi-

cioase ; creste prin munti (Saxifraga

adscendens) ti 3p. ounruL-BouLtri
= PITULICE @ 4 DCHIUL-PADNIJLDI (-DE NOAPTE), fluture de noapte

pe ale carui aripi se all& cite un

ochiu la fel cu aceia de pe penele de

*OCLUZILTNE si.

Fig. 340o.
Ochii-

pasaruicii.

bum' : consonant& it.

la coada paunului (Saturnia piri) ( 3401);

2. OCLUZIVA (pt. -ve) sf. 0.7 Consonant& ocluziva

[fr.].
OCNA (p1.-ne) sf. 0 X Mina (in spec. de sare),

OCHIUL-PAVNIILIII-DE-ZI,

numele unui alt fluture

(Vanessa io) ( 3402)
a Pr. anal. X Gaura

salina: ne coborirtim in
80 stinjin1 (Aut.) 0

Fie -care din punct,le de

nioara ca Inchisoare pentru facatorii de rele de

cea mai josnica speta: i-ar n aruncat in ocna Dardsita pe

coma vista (m.) Locul unde se Inchid raufaciltorii osinditi la munca silnica, mai adesea pe ling&

Fig. 3401.

pe un zar, de pe un do- Ochiul-pitunului (-de-noapte).

mino, de pe o carte de

jOC: menesc a bine... mi-o leen zece ochi de caro... gi de-

saline, unde sInt siliti toata ziva sa tale sare din

mina: carele va tines dramurile si chile oamenilor, de va

tura... pe noels s& -I ammo In ed, acolo sit se PedElPtieRSCi

(PR"" O

0 /ten. Ban. tto

Gura podului [ung.

okna< vsl. okno].

OCN.A. sm. Criminal oslndit sa munceasea Intro ocna de sare

desubt trli ochi de cup& (ALECS.)

/ Fie-care din petele

colorate, In forma de ochi pe penPle de Ia coa-

da paunului i i Fiecare din nndurile vitei,

(1 3405).
ocNITA (pi.-03)
sf. Le 0 Adincatura

rii: vldstarele se tate iumitate

de ',alma de sub sdl vital en

torul caselor
taranesti, cot-

unde se formeaza mugu-

pe sub cup-

o bucaticA din vita cea veche

Ion not ecoteam

(ION).

Fig. 3402.
(pi. -iuri) sn. OO 4Loc deschis, poienita, luminis de cring: aloe era un ~, de pftmint verde, ca nn

2.

ostrov in mare (se.); dind de vale prin bungeturi, printre

colt( al far& ieshid Ia ~r1 de polenitli IMP.); un ". in plidure

sat IIRO.) sue Loc unde se InvIrteste

.tpa unui riu, vlrtej, vlltoare: Oltul... se aruned pests
adliposteste un

stInci ei oade In r1 lull ei adinci (DLVR.); pests adlneimi

se tan
marl cart rotes In Inc MAN.) C)
de term-

ri

care e de o adincime oa de
vitrasita, min& unde nu se

mai lucreaza, lasata In parasire $i care serves odi-

mica In cascaval, In miezul plinii, etc. 1 X Mic

rotocol de grasime la su-

prafata supei p g +

Inchiderea sau astuparea

unui conduct sau a unei deschizaturi naturale

[fr.].
OCLUZTV 1. adj. I Care produce o ocluziune m Produs prin ocluziunea canalului

mitele

de

prin

oenite et cotruts
el

le floolliam
(axe.) ; DABOR.Se

BIM elt ocnita,

oa sit mi-I Inght-

td ea p'un pnin

de vrabie

Fig. 3405. Omni.

IISP.) ;

din dona sarituri, motanul e in ocnita sobei MIL)

da deschizatura In zidul unei GRUM, In

858

www.dacoromanica.ro

forma do fereastth

(rE 3406): biserloa are... trei

fereati marl gotice $1 un rind de ocnite IIRG.) [comp. bg.

oknica].

ce face cineva cind nu urmeaz& calea dreapta sau cea mai

scurta, Inconjur : porumbelul...

jur: se ducea adesea prin gradina,

1

O Ingra.diturtipentru vite: auri

OCTOGQN (p1.-oane) 1. sn. A 0-ce poligon

cu opt unghiuri $1 opt
laturi
3411).

81 ocoale pentru bol qi vacs (COG.);

a Mout ficiorul un bun $1 tare qi

bine ingrad1t $1 a Inchis foteinsul

doi bivoli (sea 0 Mo/d. Trans.

Maram. Batatura, curte, ograda
7 0 kg) A * Plasa, plaiu (veche
Impfirtire administrativ& a judetelor); (astazi) circumscriptie
(VS1. 0 k o 1111.

()

ocoli, a merge de jur impre-

torte de

'

tre prima $1 ultima nota cu ace la i nume dintr'o gamy complete

3409) 3 :\ A opta paradb.
In scrim& (t 3410) [fr.].
OCTOBRE = OCTQMVRIE.
*OCTOGENAR, -ARA (pl.-re)
adj. *I SM. f. In vIrst& de optzeci Fig. 3408. Octant.
Pill& la nouazeci de ani [lat.].

flout ul pamintulu1; a da

j udiciartt: judecator de -; Judaea-

OCT

'IN

.0 V

poeziile italiene, portugheze $i

spaniole) 0 4 Intervalul din-

veni Qi se puse drept

De capul biliatulu1 OSP.) 1 r Drum,
caltitorie de jur Imprejur: a

(ISP.I

340S) [fr.].
*OCT4.VA (pi. -ve) sf.

Stante de cite opt versuri (In

!Ara nici un

marului $1 tot planate

In astronomic unghiurile

soar&
(

OCOL (2/1.-oale) sn. (D Drum

da

Intre doi astri Instrument cu care se mil- OCO-

2. adj. Care are opt

unghiuri $i opt laturi: tin
turn ; o sal!' a [Zr.].
'OCTOGONAL adj.

Fig. 34oc). Octave.

Cu opt unghiuri: o figure .4; un Dridvor luminos... se

Fig. 3;06. Ocnite.

ocoL.w sm. tag * Subprefect, administratorul

unui o c o 1.

OCOL.4111 (p/.-g,o) sn. dim. OWL: a radicat nn

numai de frunzls (so.); Am un ee Pun de lepurasi (GOR.),

ghicitoare despre gurb.".

COLT (-oleso) 1. vb. tr. si intr.
A face un
o c o 1, Un inconjur, a nu merge pe drumul care
O

taciserit (CAR.); drumul ocoleste 'n larg, oa sa Lica urcuqul

11n (vt.tot); CO:
o Intrebare, tin Moans; si ea sa nu mai

ocollm, ti-olu spun romaneste pe cleat!

(ISP.)

0 A merge,

a cblatori de jur Imprejur, a Inconjura:

ocoleste

In virtu' plcloarelor cam (130.-VN.) ; ocolira imprejurul Prapastiei 01 yam% cA dim de singe nu mai inainta (ISP.) 0
A colinda, a cutreiera: oredinclosli lul ocolira tont& imparatia, cercara torte femeile condurul, $1 la nio1 una nu se
potr1v1

(ISP.)

0 A imprejmui, a ingradi:

Cu

un

old
A fi a$ezat de jur Imprejur: m'am suit pe
prima care ocolea de jur Imprejur casele (DLVR.) 0 A se
feri, a evita: cite nu fao Emmen!' 000lind de-a spun

(IRO.) (Sr.].
OCTOIH (p1.- hurt), 011TOD3, OFTOTO (pl.-curl)
sn.
tint 0 Carte bisericeasc& ce cuprinde Mutt,

razima Pe ease 'anal de plata e4, soulptatl in baza

pu;1(11

rin
pr,:P

LIT( F(*ProPT::

ry
._

2. vb. refl. A se Zen de a se Intilni, a lua fie-care

alt drum spre a nu se Intilni.

OCOLI (PI. -marl) sn. 0 c o 1, Inconjur; tutin-

dere de jur Imprejur: ~al tot elides ea va f1 aproaae

de 800 stlnjini, dupA numArul pasilor ce am !Rout

(C.-RAD.).

t OCOLNICA (p1. -ce) sf. Planul unei mosii sau

unui sat, carte de alegerea hotarelor.

,I II__
,
.f..,Nim...4.....-_,-.....''
TritoTrwo--?r ., ---4'T
.:4,140:
014 61
=kir.
.,
-;----.P.'

M.

k_.....

'or

.:

sa, a proteja: era incredintat ca... va pates ea ocroteasca

pe crostini de asuprelile nelegiultului dusman al sfintei cruel
(COG.);

fare nioi o rudA care sa-1 ocroteasca $1 sa-1 elute

superior!! 11 ocroteau, camarazil 11 groom de spirit

IVI-AH.)

[VSI.

(ISP.1 ;

okrotiti].

it
jlti*

OCROTITOR 1. adj. verb. OCROTT. Care ocroteste: aiergau aid ea la un Dumnezeu care de toll avea
mild

(VLAH.) ;
1101 (BR.-VN.).

loran mai adesea In galben sau

rosu, care se Intrebuinteaz& mult

la vapsit $i la zugravit [ft.].

OCTA.VDRIC adj. ADe forma
unui octaedru 0 o Care cristalizeaza In octaedri: silt , [fr.].

6gnoriZelliktiL

Ks 941 4:9%4 IIYf5M5141. AM

[Sri rcfsrs. R11.1401.1 .
riapikll

nrt.g...a.riord

j.c.ibitu.

la I

..

ti,

todzoAn

/003( VT Y
* by. A a 3,,Afif4
:

1 4

*IAA El?:

..-M

11

0-10

eig 0 i .1,102.11.7,i WI Ta
1

nrc

aiMII; : ,36/2 .

_?,

MO V \ X /14.7.47.(41":.1 IV"' '

t q ,;.`447.r.r.:, !),b i , '
t "ilbj, IlkI,...,,2y. .i

2. sm. Ccl ce ocroteste, apttrator: el era razimul

*OCRU sbst. Un fel de hum& co-

v,
, 0.

_-

, 1&ST0110:4Tka ;145.1"5 'It

se adunau... sub arMile ocrotitoare ale prepe-

6i ~al cel mat credincios... al legit noastre celel sfinte (ISP.) ;

rul celn1 mio qi neputinoios este ohiar pravila cea dreaptA
legiulta (C.-RAD.).

If

HeaHOTIffrilvalcirici

!J.

OCROTIRE sf. Faptul de a ocrot i; aria-

rare, protecti(un)e.

T .f

.17 n3A.

,.

NkV V i

-,....,..-,

r''',604A7i

OCO adj. Trans. Ban. Istet, destept.

OCOT (-wpm) vb. refl. Trans. Ban. A face pe

istetul, pe de$teptul [o c o $].
OCROTI (-oteso) vb. tr. A apara, a lua sub paza

wipe 6.4n, mac. I jnuKv1T.I

".

.11.

ceea oe lac (DLVR.).

Fig. 341i. Octogon.

Fig. 341o. Octave.

duce de-a dreptul la tillta: ocolind pe marglnii se rit-

1.

ii:1.-k

fr

.- '..7

a,

1.

.0.4

AV

%,
IOW

Iv-

IV .11
N,

AS

....-_-

Fig. 3407.

Fig. 3412. Titlui Octoihului tiparit In a. 1700.

..

'OCTAEDRU sm. A Corp geo- Octaedru.

metric cu opt fete triunghiulare ( 3407) [fr.]. rile din fie-care zi a sriptguillnii $i care se cIntli re'OCTANT (pl.-te) sn. * Cl) Distanta de 45 gulat pe opt glasuri; fie-care siiptfuninii confine
859

www.dacoromanica.ro

OCT- un gias, asa c& octoihul se termini dup& opt saptAmlni, potrivit color opt glasuri bisericesti, far
ODI dupa aceea reincepe din nou, repetindu-se tot
anul (

3412): maim preoteasti, Ind cinta preotul gla-

smile din octoih, 11 asculta on drag (ISP.); dimineata bnchile,

oltoicu si psaltirea; dupil prinz, psaltichla (L On.) 2 PT.

ext. Clntare, clntec: sauna mahalaua, eInd Incepea a

dnra la ehtoicuri (ALECS.) [gr. 611.T(1.1X0g1.

OCTOMVRIE, OCTQMBR(I)E sm. D A zecea Luna

a anului, numita de popor brumarel" [vsl. o k t o-

vril, bg. oktomvri.1].

OCTOSILABIC adj. ca De opt silabe: euvInt...;

[ft.].

van

ODAGTU, ODAI43 SM. C) Servitor kite cancelarie, la o prim&rie, la un tribunal, etc. G.,),

Sluga la ciobani [tc. o d a g y; odai e].

ODAIE st. 0 e6 Fie-care din Incaperile unei case, camera: de m1neare, sufragerie; de culture, de
dormit, iatac; de primire, salon II Os # Locuinta,
apartament: niece eirarl de &dirt slujeau de loLoc la
(mint* sau oda' oopiilor din casa (ODoo.) 0
camp sau la paduro unde se adapostesc vitele sau

oile si unde ingrijitorii for au toate cele trebuin-

cioase pentru menajul lor: stStnsem o sAptamIntt Inchola% cu vitele la .., ling& alio& (SAD.) [tc. o d a].

ODAIELNIC adj. si sm. Care umbla din casa

'OCULAR 1. adj.

.0 Al ochiului, ce tine de
ochi: mubchi
lid Martor
martor care era de
fata, cel ce depune marturie despre cele ce a Irazut cu ochii lui.
2. pl.-re) sn. 15 Lentila unui instrument de optica pe care se aplica ochiul [fr.'.
'OCULIST sm. It Medic de ochi [fr.].
2

OCVLT adj.

Ascuns, tainic, misterios: o Pu-

tare ...A () $tfinte e, pretinsele stiinte care clau

adeptilor for puteri supranaturale , ca alhimia,
astrologia, magia, necromantia, etc. Ij 3 Neaccesibil spiritului ornenesc: cause ...re [fr. < lat.].

OCULTISM sbst. Stiinta color oculte, lucrurilor supranaturale, nepatrunse de mintea omeneasca fr.
*OCULTIST 4. adj. Privitor la ocultism.
2. cm. Persoana care practica ocultismul [fr.].
*OCUPA (-cup) 1. vb. tr.
A cuprinde (cu armole , a cuceri, a pune stapinire:.. - o cetate A
lua in stapinire 3 A cuprinde, a umplea un
lac: maul ocupit jumatate din delta. @ A cuprinde
cu totul mintea cuiva, a absorbi: acest protect ma

In casa, usernic (CIAO.) [o d a i e].

ODAITA (p1.-te) sf. to dim. owirE.
ODAJDIIsj. p1. (1) A Vesmintele cu cari slujesc
on Wein* gi Cu iAclti
preotii: popii multi", toti In

5 A locus, a sta undeva: o

A da de lucru, a face sa lucreze, a intre-

odinioara, cindva: a lost

ne P

d-ta P

C PIEOCUPAT.

*OCUPATOR sm. Cel cc ocupa, ce Ia in stapinire, ce cuprinde ceva [fr.].

*OCUPATIVNE, OCUPATIE sf. I Faptul de a
ocupa; (luare in stapinire, cuprindere O Indeletnicire, lucru, treaba de care se cup& cineva;

post, slujba: i-am gasit o

i-am gasit de lucru, cu
ce sa se Indeletn'ceasca, i-am gasit un post [fr.].
ODA (pl.-de) sf.
* I La cei vechi: poems destinata a fi cintata: Odele lui Pindarli

Asta7i.: poezie impartita in strofe

egalP $i de un stil ridicat [fr.].
ODAGACIU, opoGAciu
Scuarta unui arsbst. 4
c
bust (G)uton eluteria) din

ODATICA adv. F EP dim. ODATA: de mull doream

sk ne mai adunSm

o sarbatoare de la CrSciun In opt rile one odovanla prazMenial

tvost.1

[vsl. OtadaVanij e].

ODGON (-cane) sn. Mold. Bucov. Funie groasa

si lunga (mai adesea de corabie sau de legat plutele la mal): prostimea... sede... Ingirabl pe marginea nnui
Co n'o las& 811 se grilmAdeased

odgon].

ODIHNA,

[comp. srb.

Apa de Colonia: stropegte-1

OD7NA,

HOD1NA: sfi vor veseli 51 soft

ODICOLON sbst.

en aptl, dA-iou

INEOR.)

la nas I (CAR.) [fr. eau de Cologne].

vor duce spre odihna 51 spre rApaosul cel ceresc (von.); ne

aaezitm la putinA hodin& pe um brad bAtrIn (SAD.); St.

In-

cetare de miscare, de lucru, repaus; a-el pierde odihna, a-si pierde somnul, a nu mai putea dormi;
a se da odihnel, a se culca; Effi odihna de veal, moartea

0 Liniste, calm desavirsit al sufletului, tihna.

e.t Suprafata asezata din distanta in distant&

intre treptele unei scarf ce duce de la un cat la
CD

altul sau unde incepe fie-care etaj 111 C PICODAINA:

foamea, frigul, neodihna si examenele zilnice... ma admen
la 0 disperare =art" 0.-G11.1 [o d i h n i].

ODIHNI, P

DINT,

HODINT (-nese)

I. vb. tr.

ostenite: sa ne oprim act..., ca sa ne mai odihnim gi cAisorli use.): Dumnezeu sft-1 odihneascii! se zice despre un
mort: Dumnezeu sa -1 torte 51 sit-1 odihneasct intro ImpSrAtta cereascS I

insulele Bahama $i din pe- 4

(Com.).

2. vb. intr. si refl. C) A sta in odihna, a sta fara

sa lucreze spre a-si recapata puterile ostenite, a

ninsula Florida, cu un gust

acru si ainar, cu miros aro-

SO repausa: clue Invatit is tinerete se odihna to is bittr1-

matic: proMmul acesta-i pare

mai bun dean odagaclul (Coo.);

note (PANN); mai hodinesc 51 en, ca via /carte de departs gi

slot tare trudit ISB.1 0 mit A zacea in pamint, In

cocheta igi alegea... o Remit& de

odagaclu (F1L.); coana Anica alum& princasit Cu odogaciu (GRL.)
2 Lemnul acestui arbust:

mormint: mitnastirea In care odihnesc oasele acestui forfeit bSrbat (ISP.) I

A dorm]. 0 A se potoli

[vsl. otildfihnati].

ODIHNIT adj. p. ODIHNI II

a Planta
cn flori trandafirii, rar albe;
radacinile ei, cunoscute sub

NZODIHN1T.

ODIHNITOR adj. verb. ODIUM. Care odihneste: diugi un somn lung pi.. o sA mi se parA el tot ce

mittAnii de odagaoin 1

trebuintate pentru seoaterea Fig. 3413. Odagaciu.

petelor de pe haine; numita
$i .,sapunel(e)", sapunaritli" sau sapunul-popii"
3413) [tc. od-agagy].
(Saponaria officinalis)
331 I

mitear (ISP.).

ODAVANIE, ()nowt= sf. tilt A opta zi dupa

A lasa sa stea In odihna, ca sa-7i recapete puterile

numele de ciuen". sint In-

sr
sr

+ d a t a].

VREODATA [o'

*OCUPANT sin. Cel care a ocupat un ice, care

a pus stapinire pe un loc: priraul [fr.].

$11

cu capul sr CAP' 1 0 Deodato.: cind, co si veal

11 legit% Mainte trei zmei (ISP.) 0 Mold. P In

Met', ii ce-am vorbit, vorbit ramble (clic.) 0 Cite

gar DEODATA Vre
CYTEODATA 0 De

2, vb. refl. I A se indeletnici, a-si consacra tot

timpul 2 A se ingiiji de ceva, a purta grije de
ceva [lat.].

Dumnezeu...

toata puterea cuvintului, cum se cuvine: stet barsdravSn, dar tu, pace, turta, del! (OPER.) ; not stub=
bat

proape duct ant.

pinit. luat in stapinire 3 Care are mull de lucru

ca niciodatA;

la iveall nevinovatia as usa.) 1 In acela7i

timp: a se miles ou gainile Pr- GA7NA ; a venit a, en mi-

va da

buinta: fabrics coup& paste 30 de lucraltori I 0 A posada: un post I x A sill sa lucreze Intr'una, a-i
lua tot timpul lucrind: accastA lucrare m'a ocupat a-

OCUPARE sf. Faptul de a o c u p a; ocupa[lune.

OCUPAT adj.
p. ocuP3 'r 0 Cuprins, sta.-

Incepu sit

(ZNN.); dealt de multe

Intrebi de cloud on dealt as gresesti
on 51 putin, mai bine si mull (LNN.) 0 Intr'un tirnp,

cowl{ de o wed do rile 11

casa

[vsl. odetda].

(ISP.)

*ODALISCA (p1.-ce) sf. Femeie de serviciu In

haremul Sultanului [fr.].
ODINMEA.
# ODANAOARA
0 singura) data: e mai bine sit
ODATA adv.

preotul se Imbrilett In

aprinse In mina
eiteaseit rugliciunile

ti-am opus ti le-as fi opus de un an de rile (DLVR.) ; to luminA

dulce, odihnitoare, limpezeste vales (VLAH.).

ODINA... sr OD7HNA...

ODINIOARA, # ouliaoARli adv. 0 Altadata,

In vremea de demult: limbs coast; de astAzi lAtlneascS,

odfnlioarli an lost hirege elineascA (CANT.); acest sehit, odini-

860

www.dacoromanica.ro

cart! adapost de calugarite, era scum pails% (ALEcs.)

()data, cineva: Intr'una ea 15i %china% ei el odinioaril va
It doctor (GN.) 0 NICE
#
-(O D/NiloArtA, niciodath: %dorul nu va pates nice-dlnioara sa plrasca is gimlet pre cola ce
an suduit pre tats -sau (Puv:LP.); giuruindu-se preeum de
acmu Instate hotarale Imparatiet Romanilor n1ci-odlnioari
nu va mai &flea (CANT.) [tdanaoara; comp. ADI-

shlbatic (Avena fatua) LE 341(1) $i (Avenastrigosa)

( a 3417) 0 = zizArtiz O.

ODIODOVAT (-den) vb. tr. Trans. A strica, a uza OFE

(hainele, incalt.amintea);

a prapadi, a araphna;

a nimici: facutu-ml -am o-

NEAURI, DINIOAREA].

pled le-am odovait (am).

ODIOS 1. adj. Mirsav, scirbos, uricios; care inspir5 ura; nesuferit.

2. sbst. Ceea ce e odios [lat.].
"ODISEE sf. Chlhtorie lungs $i plinh de peripetii Si de aventuri favorabile sau nefavorabile
[fr.].
ODMI interj. 7Z Cuvint cu care se alunga cli-

nii; nil Si Meal bleat la Mosul no nil

O ODIRJA

Imblaciului [srb. odrZ a].

ODTRNI ( -nest) vb. tr. si refl. 0/ten

r,

ODOVANIE i ODA- 1P,

Lapusneanul
(NEGR.)

rind... singura barbfiteascht

In case (VLAH.) ; pose in ciur

ODRASLI ( -lest vb. tr.

4. A da, a rhsari
$i intr.
o d r a s l e din trunchiul
unui arbore: miaow voeste ad
I

pentru carat snopii la aria: La masura a iesit Dintr'o

oar.)

tot odrasleasca si bruma nu-1 da

(MAR.).

Pas

[d u b e a l a; comp. ARGASEALA].

ODOGACIU

Pe- ODAGACIII.

ODOLEAN sbst., ODOLEANA sf.

de plante, cu flori trandafirii

sau albe, ce erase prin finete
si locuri umede; radficina ei,
Intrebuintat5 in farmacie, are
un miros caracteristic, neplacut; planta e purtath la brit]
de femeile din popor, cad.

(PANN)

itSt

A Incolti;

a crest e : slngele acesta stropeste

mai multe inimi In care odras-

Doua specii

!este (What vrajbei

(NEGR.) ;

po-

poare yacht s'au rbsipit, bar altele au odrdslit pi s'au ridicat

pe sfarmaturile for (VLAH.).
OE... N.- 01E...

OF! 1, interj. ExprimaC

durerea, amaraciunea sufletului, desnadejdea, etc. : 011

Fig. 3416. Odos.

de-ar vent iarna, sd to mai dau
odatd la ;coati undeva (cRG.).
g. (pl. Ohlri) $12. I Exclamatiu-

cred ch. le aduce noroc in dragoste (Valerians of ficinalis)

(El 3414), (V. dioica): Bujorelul

falnic, rumen, cu !Janata odoleand

ne de durere, etc.. oftat: on ah I

Fos% verde odoleand, Asta-1 mIndra m1ndruleana (IK..13RS.)

(ALECS.) ;

[srb. odoljan].

*ODOMETRU sn. Instrument cu care masoarh cineva

drumul facut pe jos sau Cu Fig. 34/4. Odolean.
trasura [fr.].
Durere de dinti [fr.].
*ODONTALGIE sf.
Cel ce se ocuph cu
*ODONTOLOG SM.
odontologia [fr.).
ODONTOLOGIE sf. art Partea anatomic! care
se ocupa cu studiul dintilor [fr.].
ODOR (pl. -oare, -oars sit. O Giuvaer, scula
pretioasa, lucru de mare pret.: masa no gologan din

bnzunar si... 11 privi on drag pe amlndona tetele Ca on

(ON.); o sable... pe care o pdstra In pavane ca pe no din
vechime (isP.) ; avem ban) destui, odoard de prisos, o avutie
Despre persoane:
eft nu-1 mai {dim sama me.) 0

fiinta pretioash, iubita, in spec. copil iubit la ne-

bunie de ph.rinti: Iat'o scoborind Is vale, galbana si istovita, Cu ,.111 str1ns Is slnu-i (VLAH.) ; Imi facea spot cite un

tot Cu curb si cu bocet si pltngind

(SPER.) Mihnire adinc5, amhraciurte, desnadejde: tmi mat Inmea 'n cap cn ~al Is inima (FLOR.).
OFENSA ( -sez 1. vb. tr. O A

insulta cu vorba sau cu fapta, a

Infrunta 0 pe Dumnezeu, a pachtui 0 (E) A jigni, a alinge:

'

amoral proprin.

a. vb. refl. A se suphra; a se

siinti jignit [fr.].

*OFNSA (pi.-se) sf. Insults cu

vorba sau cu fapta, Infruntare;

ocara [fr.].
*OFENSATQR adj. 0. sm. Cel

cc ofenseazh..

la mil a fest! mom pl. er4 Veminte bisericesti

scumpe $i alte obiecte pretioase intrebuintate In

biserica: In mijloc e biserica, pla% de scale ;1 de odoare

yacht (VLAH.) ; odoarele stints erau de batjocnra asp.) [srb.

odor, -r a].

*ODORANT adj. Mirositor [fr.].

Fig. 3417. Odos.

*OFENSIV adj. X
Care ataca sau sere& la
atacat: arms a Atlanta A si defeasiva, alianta
facuta intre dou5 sau mai multe State prin care
se obliga shit des unul altuia ajutor In caz de
razboiu, fie c5 -1 declara unul din ele, fie ch sint
atacate de un alt Stat [fr.].
OFENSIVA (p1.-ye) s f. Ak Atac: a lea ofensiva. a

ataca, a porni la atac [fr.].

OFERI ( -er) 1. vb. tr. I A propune cuiva un
lucru, a-I imbia sh primeasch. C) A propune un
prat: mb -a oterit 50.000 de lei pentru local ameba 0 A

arata vederii, a Infatisa

ODORAT sbst. p Simtul mirosului [fr.].

Dundrea feel pe alo

curl privelisti de toatd frumusetea.

g. vb. refl. I A se propune pe sine: s'a oferit sA-mi

ODOR? (- ordso) vb. tr. 0/ten. / A sfirsi, a ispravi

cu munca (in spec. a termina eu aratul): am odor%

serveasca de cAlauza

A se Infatisa ochilor, mintii

[lat. off err e, refacut dup& sufer i].

de arat (mmac.) [srb. o d o r a t i].

pp- HODOROAGA...

ODOROB (p1.-0aue) sn . xgtto Co* de nuiele, de

*OFERTA (p1.-te) sf. t

i Propunere, lucrul ofe-

rit 0 Nevoia ce simte un fabricant de a-si desface produsele, lucratorul de a-si oferi munca, si
care face pe unul sau pe celtdalt sh ceara un pret,

ODORONC = HODORPNC.

mai mare sau mai mic: valoarea luerurilor

ODDS sbst.

11MA de legea carer!! 51 a ofertei [fr.].

0 Numele a douti specii de ovhs

'

si eIrtitoare erau (ma ) ; vat l sdraoul omul prost, bun

forma unui con trunchiat, far& fund, care serveste la pescuit ( 3415).

sau un of 1 bine trdgdnat... Instarea pe

fericitul Tigan care poseda piept Oaths
si rasuf bare Walla (ALECS.) ; Ii raspunde

benchin In frunte, ca ad nu-sl prdpddeascd ~n1 (cuc.) ; iron.

(comp. settx.,A): scum prim eu ce de female am dobtndit (clic.); baba ;I on ..111 de flied -sa tot nemultumitoare

ODOROAGA...

Fig. 3415. Odorob.

me.) [vsl. otrasII].

[srb. odrenut i].

"-

dot cAtei... spuindu-1 chi astfel

de odrasle i-a 'Ascot solia

A intarca:

ODOBE4LA. St. F Inchisoare: a plum, a bags la

%un- ;,` -

retezase

Progenituril, 541.r

urmas: un bdiat rau is pa-

*ODOA.RE sf. Miros [lat.].

ODOBAIE sf. Mold. / Car mare cu patru boi

elate 0 v.

1)1

chiul, dar odraslele ore5teau

la Ales se odtrnese 51 se aleg mieii de of 51 %zit de awe

(um.)

ODRASLA (p1.-te) sf.

* M16.dittt, (v)lastar:

/ Coada

(p1.-ie) sf. Trans. (FR.-coa.)

VANIE.

sl un

(PANN).

I/

pinei de Fier... ;1 umblat-am

861

www.dacoromanica.ro

deter/n(-

(-ciez vb. tr. rtif A sluji la biserica, a cele0 Fl - bra'OFICI4

slujba bisericeasca: Cu barba lui mare, roicatd,

OGA

ayes un aer de preot care oficiaza

OFICIAL adj.

(VLAH.)

[fr.].

Care vine de la o autoritate

Care ernana de la guvern, publicat

de guvern: acts; Monitorul C x>rOFICI4L [fr.].
recunoscuta 11

OFICIANT sm.

ea'~

Preotul care e de rind

se face slujba la biserica 1 - 0 Functionar, slujbag al Statului 1 a 1;1 Ainploiat la po$0. [fr.].
"OFICTNA (p1. -ne) sf. C) A Laboratorul unei farmacii 1 Locul unde se fac lucrari $tiintifice
2

Locul unde se urzesc intrigi, comploturi: aceat

afar e o

de calomn11 [fr.].

OFICINAL adj.
Planta Mk, buruiana de
leas, planta Intrebuintzta In medicina. [fr.].
OFICIOS adj. Indatoritor, gata se face un
.40

ziar sustinut $i inspirat de

serviciu 2 0 ziar
guvern, Ins& nu pe fata, nu in mod Oficial [fr.].
Ori-ce datorie fat& de
OFICTIT (p1.-cii) sn.
respirefamilic, de societate 2 Q Funclaune:

tiunli este sit schimbe singele negru In singe root I Post,

slujba: a-el Indeplini ~1 de secretar 4 Birou: .0 de

publioltate 8 Serviciu, ajutor: s'a hotarlt aft pr1measca bunele Olen ale Engliterei (I.-on.) 6 Slujba. biavocat
sericeasca.: ~1 divin el Avocet (numit) din

numit de judecator, de tribunal, spre a apara fare

gri Stintul onciu, tribunalul
plata pe un acuzat
inchizitiunii [fr. < lat.].
OFICLEID (pl.-de) sn. j Instrument de alam&
care are, In orchestra, ruiul de bas
8

profund (

FILL

3418) (e..-$i TAB. XXXIX [fr.].

Mo/d. owl.; (-ileac) vb. tr. i

OFITERSC adj. A De ofiter.

OFITERSTE adv. rlk Ca ofiterii.

OFITERIME sf. A col. OFIWR.

OFFLANDA (pl. -de) sf. Dar, pomana: benePrinos [fr.].
vola
OFT (pl. -turl) sn. Oftat, suspin [o f t a].
A scoate un oftat. a
OFTA. (-tez) vb. intr.
2

SuSpina: ImpreunIndu-51 minile, ofta de to 'nneca pitman

(vLAH.); Danila 1nsa ofta din gren Una. burduvul on ban!
Cu total ear venina (ZNN:) QQ
(CM); omul de n'ar

cu care se poate exami-

na interiorul ochiului (
3420) [ft.l.
OFTARE sf. Faptul
1

de a of ta

reu, Kulp& cu singe $i se prapadeste Incetul cu incetul: un junghiu... care In patine saptamini 1-a dat lu-

te

nentul, capitanul, numiti laolalta ofiteri subalterni", maiorul, locotenentul-colonel $i colonelul,

numiti ofiteri superiori", generalul de brigada $i
generalul:de diva tie, nu-

Cl)

Citatie (la judecata)

El)

OFTICOS, Mold. OFTIGOS adj. # Bolnav de

gubavi g1 oftleogl (cue.)

(E)

F Slab, pipernicit: Iti

aduc vr'o doi ractujori in Into luni, chirciti, oftigoei, oa

vai9dFe eTAtil

Der OFTICA...

OFTOIC PP- OCTOTH.

*OFUSCA. (ofuso) 1. vb. tr. C) A Impiedeca vede-

rea, a ascunde lumina, a Intuneca O A jigni.

:2.. vb. refl. 0 A fi Intunecat, ascuns vederii

2 e A fi jignit, a se supara [fr.].

OGAR sm. 7Z Cline mare de vInat iepuri, inalt

In picioare $i foarte iute la

fuga (1:1 3421): eapAii el it
dan naval{ wawa oerbulni (RET.);
Ce placers de-a fug1 in fuga mare
Pe-un cal sprinten, neural ca nn

-efrAy
/11

99'

(ALECS.) ; m'al Mout 8A alerg ea

nn

scam la lattrInete (GN.) ;

:
no e nici cline nici
n'are nici

fl'Yey. 4.

un caracter deosebit, nici o

v.*

insusire distinctiy& [vs11.

OG.ARATIC,
OGORATIC

oivile

cim 0 8

* Grad supeA.

(I.-GH.)

oftica: mine poimlne avem sit ne trezim niete baballoi

OFTIGA...

rina, eto.; sub' ofiteri"

0 decoratiune:

galopanta

[ngr. b'rrixac].

miti ofiteri superiori";

rior cavalerului, content de

(ALECS.)

terizata prin desvoltarea in plamini a unor produse morbide, numite tubercule", datorite prezentei microbului lui Koch; bolnavul tuseste me-

A Militar de un rang superior

OFITER sin.
plotonierului, $i anume: sub-locotenentul, locote-

P P'

Iarta-1, Doamne, pScatul

(ON.);

Tuberculoza
OFTICA, Mo/d. corriGA sf. 0
plaminilor, ftizie, boala grea, molipsitoare, carac-

(1. -OH.) [comp. fr. off i c e].

0.,

Fig. 342o. Oftalmoscop.

ba Inca am ei aerie -o In gazetA

OFIS (pl.-se) sn. Decret duninesc: IndatA dupit ce-

(DLVR.)

A face ofticos A amari, a face zile fripte.

2. vb. intr. 0 I A deveni ofticos, a capata o It lc 8 0 A se amari: In zadar am ofticat eu vorba,

Urea ...alai de deachidere el verificarea titlurilor deputatilor

tonieni 11

Oftat,

Cu! a facia oftatul (11(.-BRS.) ; oftaturile, blestemele mele,

numai mllostivul Dumnezen le-o fl etiind (LUNG.).
OFTICA (-icez), Mo/d. OFTIGI (-igeso) 1. vb. gr. I

(coos.); F :o vesalie mare II tresari In fata Mita (DLVR.) ; vazIndu-mitaea mio eiovilit, ml-au pus numele TIndallt (NEGR.).

al earn

suspin: nabueindu-si o (tam&

In vreme 1m1 ridica pleptul

total era veeted, total era ofilit, total se tm- Fig. 3418.
braces Intr'un giulglu de ger II de Intristats Oticteid.

lectiv caporaliibergentii, sergentiimajori sau plo-

Inflamatiune a partilor su*OFTALMIE sf.

perficiale $i anterioare ale ochiului [fr.].
OFTALMOL GIC adj. .10 Privitor la oftalmologie [fr.].
*OFTALMOLOGIE sf. fed Partea anatomiei ce
trateaza despre ochi [fr.].
*OFTALNIOSCOP (pl.
-nape) sn. 8 Instrument

o durere moralft, suspin : numai cite un oftat din vreme

OFILIT, Mold. ovuxr adj. p. (WILL

OVILL Vested, palit, Ingalbenit: scum

mitt b
mod co-

[fr.].

piratiune puternica, adinca. $i lungs, pricinuita de

o li i 1 6 t I a slabi, a se pipernicil.

sint nu

dupa ceva, a don din adincul sufletului: boierii...

a caror inimit ofta dap& libertate (Mix.); theft ziulica ate

omal dupS o vorba mai liana on dupit un zimbet (CAG.) [0 f I],
OFTALMIC adj. Ce tine de ochiu: ganglion

OFTATVRA (p1.-tort) sf. 'les-

ofileascit lumina fetei (DLVR.) ; din ramena 51

vesela ce era, ajunsese de se ofilise (181..) ;
ranele (poporu)lui eras... adinci, aptisarea
despotica 11 ovilise INEGR.) [C0111p. PUS.

major, de administratie, de ma-

9) [rus. of i c or u< germ. 0 f f i-

OFTAT (pt.-att. 1 sn.,

pInde florl ale vietii... In grabA va DIM 01

periti toate (Ooos.) 0 (F A-$i pierde
culorile fetei, a-9t pierde vioiciunea:
11 se !Mee Melt ea nu mauve vintul stf-i

9. de infanterle,
de artilerie, de ca
valerie, de Stat

z i e r].

el mid&

refl. 1 A (se) ve$teji, a (se) pali, a

(se) Ingalbeni: va vegtejiti voi toate, plit-

aleei

rului

Fig. 3421. Ogar

adj. Cu trupul ca al o gar WI u i (in spec. despre

vite) :vita de solu ed se oaute a fi fungi In trap, rSdIeatS In

pieloarele de dinainte, nu ogaraticA (DRAGH.); soiul vitelor un-

3419. Placa de Mare- ofiler

al Stelei-Romaniei.

al Coroanel-Romaniei, al Stele', al Leginnii de onoare;

Mare -~, grad de decoratie superior comando-

tureen fungi In trup, nalti In p!cloare 51 ogoratio (ION.) .

OGARCA (p1.-ce) sf. aak Femela ogarului.

OGATIVTE adv. Ca un o gar: afearga

862

www.dacoromanica.ro

(ALECS.).

OGARNIC adj. Ca o g a r u 1, de felul ogaru-

lUi: Lin cal de min

OGA

deprins a villa elute

(p1. -se) sn. Ban.

(ALECS.).

0 4. Vale ingusta I

PIrau: pe aceastft vale curse un carelo is lore* din Fatamare (ube.) o arit farut de puhoaie pe drumuri

[ung. v a ga. s; comp. FAar.is, HAuGAs, How].

OGEAC (p1.-enri) sn.

Toti oamenii care

faceau parte din aceeasi casa, din aceeasi breas16

0 X # Corp de solda'ti: aveam odate In curtea dom-

0 F Partid:

neascit... ling&
neferilor (L-on )
Parcit-1 auz proolambsdu-ma candidat al ..ini (CAR.) o
Mold. ep Cos (pentru fum): au daramat Indium cu cu
tot ei an zidit alta noult din temelie (I.-GH.) ; are un Ian de DoMein... MBA ~al ce fumega fum albastru (IRO.) s 0 /ton.
ti

Tinda cases, incaperea in care se gib. vatra: vine

(R.-COD.) [te. o g a k].

SarPele... Si barbateete antra In

OGEAG, HOGEAG (p1.-guri), HOGS. C (pl.- eacnri)

sn. Mold. Bucov. nIs Ogea c, cos (pentru fum): toomai atuncea se aprinsese ogeagul de la bucattirie (ALECS.) ; De
pen ogeaguri fum oa tarn galidieste (DON.); nista hogeaguri
din care tumegS poboale mart de putori (IOm.).
O OGIIIAL (pl. -luri) sn. Mold. Plapoma: nu Rs 'n-

tinde Mai mult dealt

ogo (ALECS) [VS1. 0 d 61 0].
O OGHIALA pm- ()BIALA.
'OGIVA (p1.-ive) sf. e,, Arcady format& prin
intersectia a

doua arcuri de
cerc care se in-

11111.1

tilnesc In virful unei verti-

de a oglindi in tine o eft mai mare parte a lumil in care

traesti (BR.-VN.); Cele maluri Ce oglinda fruntea lor In poeticole valuri A frumosulu1 Boston (ALECS).
vb. refl. A se uita intr'o oglinda, a-si vedea
1?...

irnaginea in oglinda sau ca intr'o oglinda: se opreau

in stradit, se mitsurau, oglindindu-se in vitrine (VLAH.) ; luna

rasarlse dintre munti 61 se oglindea Intr'un lac mare ei 'impede (me.) ; Ozana cea frumps ourgatoare Si 'impede as ergstalul, in care se oglindeete on mindrie Cetatea Neamtului
(CRG.) ; Total), ziva se oglinda $1 gunoiu-1 Dina 'n grind&
(IK.-BRS.)

ogledati].

[VS1.

OGLINJOARA, Mold. octuNaioARA (p1. -re)- sf.

dim. OLINDA.

OGNA = iNNA.
OGOD (pl. -Dade) sn. I flan. Trans. Fire, nlirav,
deprindere Trans. Multumire; comoditate;

ti ma s

Omenie, cinste: i -am citutat ennui,

0 /ten.

dar 1-o Mceam en

(R.-COD.)

[vsl. ugod a].

#0GODI (-dose) vb. intr. A afla rnultumire, co-

moditate, a-i fi pe plat [vsl. u g o d i t I].

OGOI (-oesc, -obi), I 0001.6 (-ow) vb. tr. si refl.

0/ten. Mold. Tr.-Carp. A (se) potoli, a (se) astim-

para, a sta linistit locului: calnl de sarituri Sl de

asvirlituri nu s'au scat, Wad nu I-au aruncat de pre sine
glos (CANT I; parintli au inceput s'o ogoeasS si s'o mingfle
(se.) ; ()Beale copilul, nu veil eft de tare plInge P teer.);
is mat bine ogoeste -te oleaca (ono.); Imparatii nu se luptit

tend, donit teapoi iar ea so

iac'asa ca ciobanii, s& -81 dea o

[comp. srb. u g o j i t i].

OGOIT, d ocioug adj. p. oaol(A). Potolit, linistit C NOGOIT, NVOGOIAT.
OGOR (M.-care, -oars) sn. r I Aratura facuta
pe un parnint lasat citva timp sa se odihneasca
ogoale

cals ridicate la

o departare e-

gala de cen-

11

trele for respective; ogiva

tmoi

-r

e caracteristica monumenFig. 3422. Ogive.

telor medievale din Occident construite de pe la mijlocul secolului al xii-lea pina pe la rnijlocul secolului al

3122): aces mi este de sail maureso, cu

1151 in ogive sculptate (ALECS.) [fr.].
"OGIVAL adj. Kt 0 Care are forma unei ogive:
arcade
0 Caracterizat prin prezenta ogivei :
stilul , mai e numit ei sail gotta [fr.].
OGIRJT ( -jese) vb. intr. Mold. Olten. A slabi foarte
mult, a se face numai piele si oase.

OGIRJIT adj. Mold. Often. adj. p. oaR4

0 Foarte slab, pipernicit, chircit, jigarit: ear..

slab1 el ogirliti ca niete mitt de eel lesinati (CEO.); erau...

ogfrjiti 61 slabl de le numarai coastele (FLOR.); scroafa...
MPoinges at rapreface ye Fat-frumos intr'un purcelue
tlines (R.-coo.).

A reflecta In oglindli sau ca Intr'o oglinda: nazninta

(pl. win) Si'.

Cu-

OGLAVA,
reaua de la imblaciu care leaga odirja de badarag
Trans. OGLAJE

[vsl. o gl a va).

(RET.)

0 Telina.

0 Tarina, chop arat: 0 ulnae religioasa

domnea paste Intinderea imensS de ()Deur' late el de ogoare

(VLAH.)

u g a r, influentat de ugor et i].

[srb.

OGORATIC

sa se are do dont{ ori, care

Ingraditura pentru
GRADIS. (p1. -nazi) sf.
vite, grajd, staul: i-am adus pe amindol in spinare tooMold. Bucov.
Mai de Is ograzile elobanului 0.-OR
Carte: ograda era mare, Imprejmuiti cu zid (ON.); i-a zis
sit %A din

Qi sa mearga uncle ?tie (cRo.); and an vitzut-o

mei 0/ten. Trans. Gradina

parintii intrind in
de poame, de legume: ograzile de prim Ili more se indolau sub greutatea pometului

OGRINJI

(DLVR.)

[vsl. 0 g r a d a].

p1. 1 Ramasite de fin, paie, etc.

lasate nemiricate de vite in iesle, In codirla, etc.:
sm.

am afara un cal... ea alba barem ceva

OGLICA, OGLICE = AGLICA.

sitor, sau de argint viu, ori cu un strat subtire de

argint sau de platina, spre a putea reflecta pe cea-

ease& de = (S.-ALD.); cinipa...

sa beam& = (DRAGH.).

vaoa fmi irosea

OGLINDA e. OMNI:4.
OGLINDA (pl. -inzi) sf. 0 Geam neted si lucios acoperit pe una din fete cu un amalgam de co-

OGARATIC.

OGORI (-erase) vb. tr. A ara adlnc ogorul;

a mai ara data parnln tul arat; a prasi a doua oara.
OGORTT sbst. d Faptul de a ogor I; prasitul
de al doilea al porumbului: Sims Banes glee sit stir-

dinainte (RET.);
din camp. (cRo.); oe se mai gisea Wei pe

~le din !undid harabalei, numai call slime gnarl (ORIG.)

[comp. srb. ogrizin e].

0 OGRITEANA sf. Ban. 434 Se zice unei of cu

un cerc galben In jurul ochilor (ree.).
OGOR sbst. Plaza buns sau rea, auspicii bune

lalta fats imagi-

sau rele; noroc: on plinge, socrule, ea eine samani galbini, are mina ou de, (ALECS.) [to.].
OGURLIU adj. Cu noroc, aducator de noroc,

de perete ( . 3423) ;
de buzunar; alerick oglinda ce

pururea verde... bradul ar fi

nile obiectelor:

de piaza bunk de bun augur: pare-se, pentru c& e

Is sea noult ova ; pastime

asta Binges& nu mi se pare ogurlie Dentru casa noastra (ISP.);
sit traiti... el sii vit fie sfIntul Vasili I (ALECS.) [tc.

face parte din suprafata unei sfere

ugurly].

OH! interj. Of!

3424) ; a face
ceva as oglinda, a
(

email bine, a face

foarte curat; a se

F : mai
trite in
bine to -al ulta In

OHABNIC, OHAVNIC, oliAmmo adj. De veci,

care nu se poats instraina

(vorb.

de o proprietate,

de o mosie) plerd prooesele 61 on ale piminhaile ohavnice

(LUNG.)

Fig. 3424.
3423.
mai bine ti-ai da Fig.
Oglinde. sferica.
Oglinda.
seama cum arati,
ce urlt esti, etc. Tot ce reflecteaza lu-

[vsl. ohabinti].

*OHM sm. Al Unitatea de rezistent.6. electrica

[fr.].
OHOI interj. Hol 1 tatit, zise feciorul de Impa-

rat..., oft nu-1 seal

Imagimina ca o oglinda: oglinda ochilor C)

nea exacta: somnul e oglinda mortis (arm.); 0: chit

slat oglinda inimil [0 glind i].

OGLINDI (-dose), I OLINDA (-Ind) 1. vb. tr.

(MERA).

OHSIGA. = BMA.
OHTA = OFTA.

OHTICA = prricA.
OHTOIC me- mow.

863

www.dacoromanica.ro

OGA-

OHT

OLAC (p1.-ace) sn. # Curler, stafeta; cal de posta;

or OAIE.
0 I - OP
1512 or cau.
OLI 0 OIAGA (p1. -leg!) sf. Trans. Ban. 0 Sticla: sa

carucior de post& cu call gi surugiul for: doi lipcant de m se tramisera on aceasta veste banului wooe.2(1:4:
boats vine cu ral ei se duce cu cant! mocanesc; InCa as-

mergem oft de lute, cad avem de treont o mare, apoi nn deal

de o. (CAT.) C) Q Clondir, butelie de sticla: /run colao
s'un godinag Q o o. de vinars (vpm); F e beteaga de ow, s'a

In fuga mare, Inteo gonna nebuna:

tazi: de
siusgiii... mInau de , de scSpArau capitate cailor text
[to. U 1 a k].
OLACAR sat. Stafeta: soseste un c'o veste care

Imbatat, II place bautura [ung. U v e g].

*01'.:DrUM sbst. 0 Un fel de ciuperca. parazita
care ataca mai ales in anii ploiosi, boabele de

curmil deodatA hohotele de ris (VLAH.) ; clod venirit

struguri, distrugindu-le cu Incetul; se combate

de catre viticultori, suflind, cu un fel de foi, praf
de pueioasa pe struguri [fr.].
DIEM (pl. -muri) sn. X Dijma, zeciuiala din
grauntele aduse la macinat, pe care o is morarul

sera. Imparatului cA I se Intone toll tlii lui Inapoi

[0 I a c].
[0 1 a c].

OLAN

OIERIT sbst. Dare pe o f, pentru plisunatul

parale 1-a suit la douazeci el eine!,
di de la patrnvinAritul,
.411 al fumaritul eran dAidil

bez ploconul

gore, dar mai ales cosurile

(1.-OH.);

u.III((

!IFfitigi.

pentru fur si

stilpii sobelor romane-

indlrecte ce plateau particularti catre Stat (P(t.).

OIESC adj. 4-4 De o a i e, ca al oilor.

OIEpEA sf. a

C) Tigla rotunda, semi-cilin-

de parnint ars, cilindru

de pamint de 15-20
cm. diametru din care
se lac canaluri de scur-

(OPER.).

OIERIE st. 4,7 Stints: Un lup noaptea vrInd sit intro

lentil la vr'o (DON.) (1) i P r].
*

(p1.-ne) sn.

drica cu care se invelesc case (0) 3127): Invelitoarea (cas ei era de me

Mic burlan
cm.)

OIER sm. c;; Cel ce se Indeletniceste cu cresterea oilor, care are twine de 0 i: Un data a plecat

oilor:

IMP.)

OLACETE adv. In fuga mare, lute ca un 0111.car, Ca 0 stafeta: se ducea 5! la Domn stirefacea (ALECS.)

(Mold. vania."): Imi Ian sacul, plateso meal, ma 'ncrosnii

on mitlain 'n circa el pe loi
drama I (J)P.I [srb. u .j a m).
sit vadS Ce-i mai face tnrma

=-

sti: nu gAsest! In Prosta o

palm& de pamInt nestrA-

URZICA-MICA.

OINA, Mold. }Kula sf.

Joc cu mingea Intro
dou tabere de baieti: putin mA stingherea de la jocul
mijoarcef, al zmeilor ei al oinei ION.) [paste din PUS.

v o j n a lupta", de nu va fi cumva tc. o j u n].

Oman... HOINAR...
OIO.ARA (pl.-re) sf. Q, dim. o.suE.
0ITE sf. Lemnul eel lung de dinaintea trasurii sau carului de latur*-

Fig. 3427. Olane.

puns, de-a fungal el de-a ourmenieui, de e de pamInt

(L-GH.) [0 1].

OLANDA sf .

Plnzafina de in (care, dupa spusa

negutatorilor, se aducea din Oland a): pe fats

alba, de m... resturile minearii stau In farfurii de portelan
(GRL,).

*OLANDEZ 1. adj. A Din Olanda.

g. sal., oLANDgzA (pl.-re) sf. Locuitor, locuitoare

din Olanda.
OLAR sm.

le caruia se II -

ollarius].

hama caii sau

tite

Cel ce face sau vinde oale [lat.

PIN

OLARTE sf. ise Locul unde se fabrics, sau se

vind oale (w- TAB. XLVI) ff Marfa ce fabrics
sau vinde 01 a r u 1 1 3 Mestesugul olarului.

tru cat care aFig. 3425. Oisti.

vea olopot la
si merges la masse (Gt4.) ; vindea ate o lapft chiar In millocul drumulni el atunci rAmInea a goalit pe de o parte

ne: n'apuoase bine crainicii a vest! In bate ...rile !Aril

numele noului Doran (VLAH.) 1 Olate, pl. Maram. Toate

se Injuga vi

.reA

tele

3425
o triton% on pa

t 01-4T (p1.-te, d -turf) sn. 0 # `]'rout, regiu-

(cab) ); ter GARD'

(NIA p1.-te

acareturile unei gospodarii taranesti: casa, sura,

poietile, etc. [comp. cum. o 1 e a t].

OLATL = ALOTEL.
OLBA (p/.-be) sf. Ban. 0 Stiela, clondir: apa

[bg. o 1st e].

dim.

.9/.

OAIE: stAPInu-meu a pus de si-a tuns

oitele (ISP.) le
013ITEZA-DEIARNA 1 3 4 Planta cu floarea

de Is botez... nu se pastreazit de Romani In... olbe... ermetice

Inchise (MAR.)

mare, matasoasa, alba sau tran-

OLCUTA (p1.-ie) sf. Ban. Trans. () dint. AU.

dafirie, numita .si deditei-depadure", deditei-salbatici" sau

oite-sillbatice" (Anemone sil-

0
FLOAREA-PABTILOR C)
vestris)

3426

NISOARE e

pl. b

vei.)c.a.:

OLEAB (M.-burl sn, 0 /ten Acaret, adapost Imprejurul easel (R.-000.): bondarii... lei lac Italia's+ for

P/I-

prin pale, prin straeinile

OLEACA w LEACA.

on oleandri ((RD.).

Fig. 3426. 042-

0.1IG (-blurt

JIG [srb.

(CIA(*) (RV.-CRO.) (CONV.) (LAUD.)

()JUT (- ljesc) vb. refl. 0 /fen. A se usca tare; a Iua

foc, a se aprinde (de uscaciune) [srb. ()let e In

<o

e 6 i].
OJTNA, UJINA (p1. -n! sf. Mold. Trans. Gusta-

rea de catre sears (Intro orele 4 si 5) 2

Pe la

sere sears: era pe la Oink clad Minim la ourtea bolereascA

(RET,)

[vsl. u tin a].

OJOG (pl.-nage) sn. Trans. Cirpa sau pamatuf

de sters cuptorul: Cu 111 to -oin mraura

azsag].

(GRM.)

[ung.

OLECAI Pe- OLICAT.

*OLEINA sf. Substanta lichida $i grass care
exists in untdelemnul de masline [fr.].
OLEIU = IILEIII.

OLEJ (p1.-emuri) sn. 0 /ten. (cony.) Culcut, vizuina,

strat; adapost, acioala [sit. u 1 e

t i].
OLEJI (-aim) vb. refl. Often. (CONV.) (CLAUS.) A se
adaposti, a se aciola.
OLELE!
ouomo
OLEO! Mold. of ui infer). Aoleo! valeu! alei!
OLEOLEO ! sau OLEOLEII1 inter). Aoleo I valeo ! (uneori cu o nuanta comics); F mai
si mai

mult, si mai sr, mai grozav: Romani!... mai oleoleo dealt

OL (i 1. (dun) sn. 0 Mold. Trans. Ban. 0 Oala de

pamlnt de forma cilindrica, lunguiga, mai strimta

la mijloc: cind Incept) a arde

tare, broasca Insane a
sari ISEz.) 2 Trans. 0a$. 0 Ulcior, can& de lut 9
3

t Canal, teava de scurgere fa.cut(a) din olane:

[ref cut din p1.

Grec!! se 'ntinsera plea unde ei-a Intircat dracul cop!!! (W.) ;

pc-

AOLEP I [bg. o 1 el e].

OLU f' we- OLEO!

OLEU2
uLm'.
OLFACTIV adj. ED Care priveste sinatal mi-

rosului: nerve!

aducfnd apa pe ...lir' de departs (N.-COST.)

o a 1 e].

(MAR.).

*OLEAGINOS adj. Uleios; din care se poate

OIU vb. Forma populara pen-

oiega].

acoperite on pale

extrage uleiu: manta oleasinoasii [fr.].

OLEANDRU = LEANDRO: nneori yeti ei citibere

t( u Vow.

sn. 0 /ten.

La Rusalii, se Imparte lapte an scrob in olcnte nouS

(NOV.).

FLOAREAPA$TILOR: SISINEI-DE-MVNTE .11 0

OITA 3 .
4, OITE SALBATICE
OITICA sf. it dim. oTTA.

OJIC pi.-ieuri ,

= HALBA [germ. H alb e].

[fr.].

OLICAL inEcAT (-am) vb. refl. e intr. Mold.

A se boci, a se aoli: ctnd tragi sorocovetil la musteatii,

864

www.dacoromanica.ro

TABELA XLVI,

OLARIE

,er^
ukuu4

4. Olarie In tirgul din Halmagiu (Arad).

I 3. Cuptoare de oale.

de ce nu to olicae5ti attta (Can.); sunetul tiarittor si a obezilor jalnie glasul robiei oliodesc (CANT.); deed vede ci vede,
plinge copilul, plinge 51 se olictieste (R.-COD.).

*OLIGARRIC adj. 0 Ce tine de oligarhie [fr. }.

*OLIGARILTE sr 0 Sistem de guvernamint In
care puterea e in miinile unui mic num&r de persoane [fr.].
*OLIGTST adj. si (pl. -turf) sn. 41, (Fier) , ses-

quioxid de her anhidru, mineral opac, cu luciu

metalic, de coloarea lierului sau a otelului; pentru bogatia sa In Fier, e foarte apreciat in sideruigie [fr.].
Perioadii de patru
*OLIMPIADA (pl. -de sf.

ani intre doua serbilri succesive ale jocurilor olimpice,*i de care Grecii se sem, eau spec a socoti anti.
Int lia r dateazit din anul 776 In. de Cr.; cea din
urm& se sf Ir*este in artul 396 d. Cr. [fr. < gr.].

'OLIMPIAN adj. () 4L, Care face parte din Olimp :

Supranume
self ~i, cei doisprezece zei mart O

al lui Jupiter *i al Junonei: Jupiter ul

(t)

mate sau paralizate si nu poate umbla : era de amlndouit ploioarele usP.) ; se nese citinti la mini, i la picioare,
care-s inmate $1 sblrcite ca tusele (se.); Clung no slut, n,
MI shit, cap, mlini si picioare am (PANN) ; F : Judecata-i e
oloagd, ca -1 lipseste 'a cap o (loud IPANN) 2
FASQLEOLOAGA Ps- FASPLE i

starea celui clog [o 1 o g ij.

OLOGI (-ogesc) 1. vb. tr. A face o 1 o g: tit pe ce

2. vb. intr. ir A clevini olog, a raminea far& pi-

cioare: cind dot maul rasucese o Oft, gi unul lade hos, far
altut In picioare. eel care vide jos va rr, (GOR.) ; din care prldna loges vitele ee... se nutreso cu turte de aoeste de Inept{ (ION.);
F : cind tare n'are aid de uncle, ologeute repede (JIP.).

"OLOGRAF adj. /4: Se zice despre un testament

scris in intregime de mina chiar a testatorului:

Drill testamental au
_lad lege mie Coate Llrtlile sale
(1.-GH.)

sdroInta de in se trimite la Galati... san se vinde floe ((ON.)

[0 1 0 i

O OL9INITA (pi.-te) sf. Mold. VP Tease pen-

tru fabricarea uleiului din saminta de cinepli

[o 1 o i u].
OLOISA sf . * 1 = soLDINA 2 = IARBA-DE-

OLIOLIO I = OLEOLEO 1

*OLIVINA (pl.-no) sr. Silicat de magneziu

de fier, mineral grauntos sau cristalin, de coloare

oL9ru

(FL. -tore, -oaie) sn. Mold. Trans. Uleiu: saMInta de cinepA se faces
pIrtind sub talpele noastre (can.);

cuartul *i care se intilneste mai ales prin rocele vulcanite; cristalele de coloare mai uniform&
*i transparente se intrebuintRaza In Orient ca
pietre scumpe, dar de mic& valoare [fr.].
*OLOCAUST (p1.-te) sn. 0 P Jertfa pe care o
aduceau vechii Evrei *i In care se ardea in intre-

I.-A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

BRECHT.

verde, foarte stralucitor, mai putin dur decit

un picior sau amindouk care are picioarele difor-

[Cr.].

OLOIER sm. Cel ce fabric& uleiu de seminte:

serbau vechii Greci Ia Olimpia la fie-care patru

ani In onoarea lui Jupiter [fr. < gr.].

OLOG, -oAGA adj. $i sm. f. 0 F C.ruia -i lipseste

Paralizia picioarelor,

era as ne ologeascit boalta cea Indracitd (can).

Maret, maiestuos, impunator: poetul a Inaintat pinii

Ia masa 4i, on glas , a tunat: pace I (CAR.) Ur.).
*OLPEPIC adj. P Jocurile ..ce, jocurile pe care le

gime victima adus& O Jertf& (in genera), sacrificiu (fr.].

[MS. sill gij, srb. uloga].

OLOGEALA (p1.-ell) sj.

(EMIN.) ; fate aduse neste

[MT. 01 a jj.
t OLTAR (pl. -re) m. = ALTAR: avem de glad sd
oomplotdm vre-o rilsooala cn paciniell locuitori al elor
(ALX )
cind In ,r/a1 bisericilor, cind is margins ora5elor

nn vechin portret zugrAvit In

oloaie 51-1 unse

(RET.)

(.11P.1

OLTEAN sin.

Locuitor sau originar din Ol-

tenia: tineretea aceasta Intlficarata, prisosul acesta de viata,

an tient sa se sled despre Olteni ciao ,,24 de masele" ivuot)

865

www.dacoromanica.ro

55

0 L IOLT

de buna conditie, de farnilie bunk de neam: Se ve-

O L T- o ter Precupet ambulant (de zarzavaturi, de fructe,

om g de pasta', etc.) originar din Oltenia (2] 3428 :

1--

anzea din mahalaiele vecine ghoul

dee bine a I! cop!! de oameni, Mune act din tine stie ce

prejurare (CAR.); a les! la oameni,

se

a se capatui, a ajunge In rIn-

oltenilor precnpeti (0.-ZANIF.) [0 1 t.].

1

dul oamenilor cu stare, cu

OLTE4NOA. (pl.-ence) sj.

Locuitoare sau ori-

rost, considerati: no (Omni 1-au

slujit norocul, an iesit la oameni,
pi eu... tot la case boierinini, tot

ginara. din Oltenia I C)

Dans taranesc, ce seaman& cu Invirtita (P.PRV.)
Re Rash de oi:

e g Partea cocosata a arsicului (cu care se

joach copiii opusa gaunaturii
(Pr ARM 110 * QMIIL, numele popular al constelatiuClOCOiU (ALECS.)

11

oltencile an mare asemli-

nare on mettle, de care

se deosebeso name' la

nii boreale pe care o de-

irunte, undo an o creastA

In chipul tine! caciulite

de veleta

oreatit (ION )

[Oltean].

numese astronomic Hercule

( . 3429) [lat. h o m o].
OM' vb. Forma popular&
pentru vom: vedea; ee H.

Fig. 3428. Oltean.

OLTENSC 1. adj. 0 Ce tine de Olt eni a,

OMAG, ommAo, woo sbst.

din Oltenia.

Planta veninoasa cu frunze]e de un verde Inchis si lucitoare, cu flori albastre, rar

albe sau purpurii; intrebuin-

OLTENEASCA sf. Dans taranesc.

oLTEN$TE adv. 0 Ca 0 1 t e n i i, In felul

Oltenilor: dot Tigani somnorosi... thine Inteun colt A.

(CAR.).

(Ik.-eas.).

OLUM (pl. -muri) sn.

ad

si calmant in afectiunile reu-

matice; poporul se serveste

de ea pentru a otravi ciinii
cei rai; numita ei toaie" (Aconitum napellus)
3430)

Adapost pentru vite

in Barhgall : efteva salele si -ouri pentru vite Woos.) Etc.].

OLUTA (p1. -te) s . 0 dim. cnu.A.

[vrus. omag a].

ora4Gru (pl.-gu) sn. C)
Promisiunea de credinta si
de devotament ce o facea
vasalul catre seniorul situ
0 Inchinaciune, seam

OM' pl. cement sm.

Singura dintre fiintele
organizate inzestrata cu graiu si ratiune: Dumne-

zen a treat pe

dupA chipul si asemAnarea sa () Fiinta

omeneasca din punctul de veclere al insusirilor ei

bane sau role, on (]hind searna de anuluite particularitati ale ei care o disting de allele: era un

de respect, de venerajiune,
de supunere O Prinos, dar

ca toll cement!, atita numai CA avea dintii de otel (1.-GH.);

bun, rail, milostiv, mare, mio, Hat., Writ!, bogat, arse,
de treabA, cinstit, necinstlt, stricat, etc.; mud lui Dumne-

respectuos, ofranda [fr. 11 o

_ g. 3430. Omag.
Fig.

m a g e].

OMAN sbst. 4
iamBA-)MARE [srb. bg.].
t OMANIN, OMENAS SM. 0 dim. cm Q Urn

WU. orn foarte de treaba, fara. Orate: alarA din

sluibA era omul eel mat plAcut, sutletul eel mai bun pi mai
milostiv, ~al lui Dumnezeu, cum s'ar zice (1.-GH.); a face
din neom I. NEQM; an .- de nimic sr NIMTC 1 0; Go':

mai shrac, far% multi vaza: nine pi de nude esti hr, o

omanasule P

(CANT.).

()MAT (p1.-Aturt, omete) sn. MoId.Bucov. Ban. 0 Za.-

se zice cind-se ame-

sA vorbeascA el nea Ion, cA pi el e

Fig. 3429. Omul.

tata in medicina ca diuretic

OLTOAN...
ALTOAN...
OLTOI sr ALT01.
OLTQIU ALTQIII: Asa negri, frumusei Ca eiregele
'11

tm-

stecti In vorba si cite unul mai prost si spune o

pada: avea... Winn negru ca pans corbului pi fate albA ca

de treaba, Cum se cade: odinloarA Giaba-Efendi fusese 0

(VLAH.);

~al ( ALECS.) ; De ce-asterni .411

neghiobie C) Persoana cu calitati deosebite, om

ca toll oamenii (DLVR.)

; 430:

trele din (se.); chid an inceput sit se topeascit.,urile (SAD.);

duces un drumulet strimt peste podetul pe jumAtate Ingropat de omete (GR(G.) Isrb. o m e t maturatura"].

ce lobos cA tatA -tAu a lost domn,

dacA to nu esti -4 se zice cuiva care se lauda Cu nea-

mul din care se trage sau caruia i se reproseaza.

faptul ca parinjii lui au fost oameni considerati,
pc cind el Insusi n'are nici o valoare; iG: haina
face pe

OMATOS adj. Cu mult o m a t: deed iarna va It

omAtoasA... e semn cA vara urniatoare va fi roditoare (MAR.).

omArrciTE s . p1. 4 GHIOCUI-MARI [o m a t].

un pi jumAtate I. JIIMATATE 0; G : Tiganul,

OMEAG sr wow.
OMEGA sin. Cea din urma Meth (w a alfabetului grecesc; or- ALFA [gr.].
OMELTE st p cyi = MITE 0 Lectdune de

Willi nu furl, on se tine ; a-si

a-si afla ul, a da
peste unul mai tare, mai priceput, etc. care sa.-1

poata birui; a da peste unul mai slab, mai nepriceput, etc. care sa se lase a fi biruit, inselat, etc.:

moral& plictisitoare: sfirsea omeliile sale on: ,,ce tie

vrei sA mA Ingrozesti ca pe un cop!!, dar nu ti-ai gaga ~al,

vere (ALECS.)

nu-ti place, altuia nu-i face"

Cel ce a trecut de virsta copilariei:

acum nu mai esti copil, esti

m'am Intilnit on tin

iff
8 Barba, sot: agn meu;
cite o gospodinA se ivepte, loarte In treabit on ale case!, pe
(IRG.)

CO

poporului, Tiganul nu e om ca toti oamenii; de

aceea zice: emu acolo doi oameni pi nn Tigan s Acela
care este sub ordinele altuia, soldat. lucrator, orn

boieresc"): pe la capetele locurilor, eras atilt omenesti

(8.-ALD.)1 0 Strain, ce e al altuia: sA on !et worn m,
ea e ritu (R.-COO.) 0 (r) Cuviincros, cum se cuvine,
cum se cade: Inn bacsisul mai
(ALECS.I
(r) Corect, deslusit, lAmurit: soda intro ambit ma! omeneasca
11 c norkENEse.

Cu lean., etc.: generalui acesta are sub comanda but zeta

mil de oameni; 010 oameni an vault astAzi la lncru P 1 CO De

cure

din stinga (vorb. de roatele carului sau plugului, de calul sau bout Inhamat sau injugat): notiuga are o roatA mai mica, de catre (PAMF.) ui Intrebuintat In foarte multe expresiuni cu Intelesul ge-

OMENTE adv. 0 Ca oamenii 0 Cum

se cade, cum se cuvine, cu omenie: de mA vet sluji

Mat
atunci itl den in tot anul cite no cal 01E0; to toomeeto duemlineete el plateete m (PANN) 311 C.: NEOMENUTE:

neral de cineva"; (: nu e dupA cum vrea

el
dupA cum poste; 0: hainele on lac pe mai de treabA
@ Intre doua prepozijii, se la cu intelesul de
moult, lumea; ca oamenii, cum se cuvine, cum se cade,
de treaba, cuviincios: da si o larfurie de acolo, ei niste
furoullte, sA mincAm oa oamenii (VLAH.) ; de sau din oameni,

[fr.homelie].

vitor la oameni, de om: mIntea, puterea, fires, fate

omeneasca; neamul , toti oamenii C Ce apartine taranului, nu boierului (spre deosebire de

Dupa conceptia

unul... faun se ridicA c negurA... de nu se vedea

cu
tisP.) ;
:
ride
de
pi dracul de tot!; 0 :
nmblA din loc in loc ca cAsoatul din
in
pl. Oa-

(1.-OH.)

s. wawa
OMENVSC adj. 0 Ce tine de o amen i, priOMENA

In toatA puterea euvintului

sau in toatA firea 0 Barbat (in opoz. cu femeie" :

olnd ..111 ei increazA la cimp

iernii poste floarea lui April P

inteo Lama ninsese atIta, oft mai on se vedeau sa-

de ce mA privesti awl de P (oem.); sit-ti fie milA pi de vite:

nu le oedema
(PANN) [o m en es Ci.

OMENT ( -nest) vb. tr. 0 A primi bine, cu o-

rn e n i e, Cu einste: impAratul porunci sA -! omeneasca

Pe amindoi ea pe niste mosafiri marl (ISP.) 0 A ospata; 11 liable sA sad', ba-1 pi omeni en mincare pi bAnturA
(RE(%) ; primi pe voinicul ca pe un oaspe s! -I omeni nouA zile

de-a rindul

866

www.dacoromanica.ro

(ISP.).

OMENIE sf. () Fire si purtare de om bine

crescut, buns-cuviinta, politeta, delicateta, cinste:

oamenii alunsesera sit nu mai cunoascA ce este omenla, ce

este cinstea, ce este mita (ISP.) ; on viol de strioaciune suite
paste lumea Intreast : nu mai era cinste, no mai era ...(vLAH.);
0: lAcomia pierde omenia; 0: eine cere no piece, dar
nici dd n'are; lipstt de ..., neomenos; lipsit de buna-

*OMNIVOR adj. Care se braneste eu de toate, omE.

care maninca. $i came $i vegetate [fr.].
OMOAIE sf. (p) Femeie Cu infatisarea nnui OMO
barbat [o m o i u].
OMOFOR (p1.-tottre) sn. A Vesmint biserieesc,

vointa, de delicateta: m'oto duce... as Incredintez tine

SW) carol lipsit de
cinstea... linistea el lericirea mea
(CAR.)

0 Do ', cuviincios, politicos, bine crescut,

de treaba, cum se cade: primesc on vole bunA oaspetii

eel de
om de

par.); chiamA-1 Inlauntru, ad. -I cinstim ca pe on

(RET.) 11 sr NRONENIE [oameni].

OMENTRE sf. Neamul omenesc, umanitate:

atbi mild. de Mate a, cAci ea este filptura mlinilor noastre

sP.) [oameni].

OMENIT adj. 0 p. OMER 0 $ Onorat, ono-

rabil: o I omenite eititoriule, eft de on grew taste adeverinta

minciuni1 a alla (CANT.).

OMENOS adj. Plin de omenie, afabil, blind,

milostiv, cuviincios, cum se cade: boierimea noastrit

omenoitali, dreaptit $1 iubitoare d'ale natlei ce-.) ; slugs tut
are o Inftitisare mutt mai plAcutil 51 sanatinti a fl molt mai

NROKENQS [omenie].
(am.) 0
*OMEOPAT... = HOMEOPAT...
'OMERIC
HOMERIC.
O OMETE 0 Mr MAT p = NAMVTE.

Fig. 3433. Omnibus.

Fig. 3434. Omofor.

in forma unei esarpe, purtat de arhiereu pe umer

in jurul gitului in timpul serviciului divin (
3435): Mitropolitul, punind

3434,
pe capul lui Stefan, cif

OMETEU sm. augm. OM. Om mare, matahalos:

to un

cit un ors $1 eu o mulere slaba tam).

OMTITA. sf.

Praful de Mink care se

prinde de paretii morii sau se asaza pe podelele
ei, poSpaiu: prin mori, node se aflA de regulA =RA Mind

ei r (MAR.) [srb. u m e t i c a].

OMETI (-etesc) vb. tr. 0/ten. Ban. 0 A aduna

la un toe o m a t mult (clod bate vintul), a nmeti.

OMICID (pl.-de) sn. Omor, ucidere, moarte de

om [fr. < lat.].

I ).
OMPJA. (p/.-izi) sf. 0 arc Larva paroasa a fluturelui [.] 3431): late ctirittA pArul de
usoaturi 81 de omizi (cao.); vedereu

unui om al politiel lint face impre-

sia unei mist ee ar eadea pe mine tauc.i ; a

mines ea omizile, a min -

ca mult si fare sat:

de ad: oopt1ui e

la

case multi' (MAR.) 2

Strain lacom de

munca si averea ornului, care nimiceste

totul ca si omizile:
Frunza verde

Plina-i tam de ., De
ungureasca 81 de gtrzarA
saseasea (ALECS.)

Fig. 3431. Omizi.

10

Broderie, care cauta. ss

invite ninida, pe tesaturile tarane$ti
3432)

+ ngr.

[o

p.lauc].

MILLAR (pl.-re) sn.

Fig. 3435. Omofoare.

cr6 Carte bisericeascii

cuprinzind o colectiune
de o m i l i

lot corest.

OMILIE sf. A Predica, cuvintare bisericeasca

rio
[ngr.l.
"OMISIVNE sf. Faptul de a omite, Ware afara,
trecere cu vederea [fr.].

'OMITS (-it) vb. tr. A lasa Oath, a trece cu vederea, a trece sub tacere. a uita (sa pomeneasca,
sa scrie ceva, etc.) [lat.].
OMIZI (se omizeste) vb. refl. Trans. A Sc erapa de
ziva: s'au tot dug... dupA pasAre pinA se omlzea de Mutt
taro; 1st IncepnrA jocurile... si Muir& chili se omizi de
ziuA

(RET.)

[vsl. omatiti].

OMNA = periA.

moderat, mai multe persoane in cuprinsul ora3433) [fr.].

*OMNIPOTENT adj. Atotputernic: puind o sta-

$ului (

(1.-011)

[vsl. < gr.].

*OMOGEN adj. 0 De aceeasi nature, la fel, alcatuit din parti asemanatoare: della eubstante

trecerea animalulut de la o stare ...A la o stare eterogena

Alcatuit din persoane care au aceleasi

idei sau principii, care sint In toate asemenea: un
(VLAH.)

minister

[fr. homogene].

OMOGENEITATE sf. Calitatea lucrurilor o-

mogene [fr.].
OMOIU stn. augm. OAP. Om mare, matahalos;

0 namila de om: Clod taco dada sub coal de mote De

nn groazute Ab, o'nn oohin in frunte

'OMNIBUS (p1.-use, -mum S71. TrAstira mare,

publics, pentru transportat, in schinibul unui pret
v1114. actiunti e a Rusiei

(ISP.) ; a depuse, dna

obiceiul vechiu, vul pe altarul dint al blsericii sale (GRIG.)

molitva rInduitli. la ungerea Domnilor

Fig. 3432. OmidA.

[fr.].

(BD.-DEL).

*OMOLOG adj. A Se zice despre douit triunghiuri asemenea care sint opuse unor ungiliur
egale: Dona triunghluri asemenea an laturile for omolone proportional [fr. homologue].
OMOLOGA (-oghez) vb. tr. is A sanctiona, a
confirma: se zice despre un tribunal care, In anu-

867

www.dacoromanica.ro

OMO_ mite cazuri examineaza *i aproba hotaririle luate

de un consiliu de familie, un concordat in materie

0 P A de faliment, etc. [fr. homologue r].

OMONTNI 1. adj. $i sm. l Can poarta acelasi

nume:
kir EG
ie is.ru be rupee jalba (coos.); a lieut... sa
se adauge supil numele amiculul nostra 61 porecla, spre deosebire de cellalti .01ai sal (BR.-VN.) 0
Cuvinte e, ace-

lea care, lark a avea acela*i Inteles sau aceea*i

origine, se rostesc In acelasi fel. Astfel :care prral.)
$i

care (p/. lui oar) slut ouvinte .0e; tot asa: cer

(vb.), cer (varietate de stejar si cer (bona (Treesea .

2. (p1.-me) sn. C2r Cuvint omonirn [fr. homon y m e].

*OMONILVITE sf. Gv Calitatea a tot ce este omonim [fr.].
OMOPLAT (p1.-te) sn.
Lopatica umarului,
os lat, subtire gi triunghiular, mezat la partea dinclarat a umarului, de care se arti-

culeaza osul bratului

(

3436) [fr.].
OMOR (pl.- oruri) sn. Ude care era

pentru an
TUTU! Turo

ce savIrsise asupra
[o m o r 1].

MORI (-or) 1. vb. tr.

O A lua viata cuiva lo-

ze pun die dimineata sa Incondeleze... ouA (LUNG.)

mustul, a lua mustului putinta de a fermenta,

turn ind peste el o ckldare de must fiert in clocote
(CIAU8.).

:4. vb. refl. Ali lua viata, all face seam a. a se

sinucide [vsl. u m o r i t i].

OMORiTOR 4. adj. verb. OMORT. Cale omoara.

2. sin. Cel ce moat% sau a omorit pe cineva,

ueigator, ucigas.
OMULET SM. dim. OM.
OMUOR sm. 0 dim. OM: 'Man intrind un fel de 0
Sada 'ntr'un

Am un

yhicitaare despre varza." 1, 0 13

Limbuta ckrnoask atirnata de cerui gurii la deschizatura gitIPjului; numitk, duple regiuni,
Imparatus", limburus" sau ousor" (ow ,.]2486):
IGOR.),

gusatul casca aura. limit 1 68 OM

(DLVR.).
OMT/T SM. Te ins. dim. OM: vent acolea un =nal
eft BD Drano (RET.); .to maltel face gardul frumusel (Gos.),

I/MrHoare despre ac".

ON sm. al Numele slovei 0, o in alfabetul cirilic (vsl.].

ONAGRU sm. 7.t Mager salbatic (

3437,
[gr.].
ONANIE, ?TANTE sf.
Aratanie, flint& diforma, =slutk, ingrozitoare la vedere, monstru: mail da al

ONDROC

0 Impovarator, care cade

"ONEROS adj.

greu in sarcina cuiva: impozit 0 Costisitor

arela care se capatk cu bani sau cu
ts Titlu
1112

obligatiunea de a achita anumite sarcini [fr.].

'ONEST adj. Cinstit: until om (1) se aloes pe greeste Hullos", sau ,,om de treaba" (ALECS,) [lat.].
an gdsea un sub"ONESTITATE sf. Cinste:
gently analog in jargonul oe se vorbea (ALECE4) .1191 0
nONESTITATE [lat.].
Varietate de agata care InfatiON1EX sbst.

saza o serie de straturi concentrice de diferite colori [fr.].

onornri tunebre. ceremonii de Inmormintare

'ONOMASTIC 1. adj. De nume de persoane:

zi
ziva numelui (serbatk de cineva

indite

se lntinerise clt putuse de ziva a a sotiei sale (o8.).

oNoma.sTicA sf. Stiinta care se ocupa cu stu-

$1 cu originea numelor proprii [fr. < gr.j.

*ONOMATOPEE sf. 42 C) Formarea cuvintelor
prin imitarea sunetului produs de obiectul repre zentat. Ex. bubue, fists, ablate, tine, Wide, etc.

diul

CuvInt format in acest fel [fr.].

*ONOMATOPEIC adj. cy./ Format prin o n o -

inatop ee.

*ONOR (p/.-orurl) sn. = ONOARE.

*ONOR.A. ( -rez vb. tr. 5i refl. A (se) cinsti [fr.].

ONORABIL adj. 0 Care face cinste, vrednic

de cinste; cinstit gi 0 re- AMINDA () Pat.l.

ONORABILITAT.E sf. Insusirea persoanei onorabile: cinste.

*ONORAR, adj.
Care pastreaza titlul unei
functiuni, in mod onorific, dupa ce a incetat de a
I

0 exerrita: proiesor

0 Membru

presedinte

at

unei societati etc.), care nu e activ, care nu is

part e la lucrkri, ci poartk acest titlu In mod onorifle fr. .
ONORAR2 p1. -are , ONOR4RIII (p1. -arti sn. Plata,

salarild unei persoane cc exercita o profesiune

~el unui medic, unui advocat, etc.; eu... care mil
rusinam clad Imi plateau onorarthe

(BR.-VN.)

[fr. < lat.].

'ONORAT adj. p. oNoRA. Cinstit, stimat.

'ONORIFIC adj. Care educe onoruri: title
O

0 Care nu e retribuit, lark plata: functfune

[fr.].

ONTOLOGIE sf. +++ Partea metalizicei care

se ocupk cu fiinta In genere [fr.].

OOLTT sm..

Calcar compus din concretiuni

cc seamhnk cu (male de peste [fr.].

*OOLITIC adj. Ika Se zice despre terenurile
formate din ooliti [fr.].
'OP (p1. opuri) sn. #' Opera (literary sau stiintilick , lucrare, scriere [lat.].

*OPAC, adj. 0 Nestrkvkzktor, prin care nu se

poate vedea, prin care nu poate trece lumina:

Fig. 3437. Onagru

0 Intunecos: o oeata .41 [lat.].

PAC= adj. Trans. (DENS.) enc.) Nepriceput, nerod,
fara. judecata.
OPACEALA (p1.-eli)sf. 0 FaptuJ de a op a c ;
corp

ANDROc.

ONDULA, trNDULA. (-ioz vb. tr.

5i

intr. 0 A

produce o miscare de ondulatiune: mnnoi

onduleaza coama pe poalele rubinil ale ceralui (VLAH.); palaria

e1 de pale, ale care borduri largi ondulau in fie-care mitcare (VLAH.)
A Inereti parul In a*a. fel !nett sa

formeze ondulatiuni [fr.].

ONDUL4.T adj. p. ONDULA: In dreapta, !new ad se

desfasure sesurile

ridicaturi Si adincaturi pe intinderea unui *es [fr.].

[lat. honorem].

lips& de Ingrijire: doctorii 1-au morn A prapadi, a istovi: munca Il omoarit C) (p)
vremea. a
cauta sk -i treacle timpul In a*a. fel Welt sa nu-i
park prea lung: ca sit mai omoare vremea... femeile

dracului de onanie de om e gl
acesta (cm); prididi cum putu
o nanie de 'enure (FLOR.).

ondulatiunile unei holde de grin; Intinderi nemdrginite de

holde si de finale, leganate In ondulatii knits, larg1, odihnitoare (VLAH.) 9 0 41. Ondulatiuni de Laren, ir de mici

(1.-011.6

viata cuiva din intimplare,

a pricinui moartea cuiva. a-I lase sa moark din

(D.-ZAMF.);

Miscare link care seaman& cu aceea a undelor:

mote on Coate onornrile onvenite rangului al familial sale

vindu-1, riinindu-1 de moar- Fig. 3436. 0. Omoplate, a ucide: on toporul, en tul. C. Claviculd.
un glonte, en pietre A lua
H. Humerus.

Wool.

dulatiuni In aer *i acestea propaga sunetul

O Dania de
doanmk ata*atk la serviciul unei
regine, unei printese cosier do
Mar care
Insoteste pe mire la cununie fit Legiunea de .0
er LEGIUNE 0 pl. Donut, demnitati, slujbe
Inalte; glorie; semne de cinste, de respect: o pri-

amenintat

(1.-011.)

pimps, sound, pltigalat

sau cind sulfa un vInt lin 91 Vibratiunile repezi

ale unui corp, de pilda ale unei fringhii, produc on-

*ONOARE sf. Cinste 11] X Cimp de

cImp
de bataie, camp de Iuptk Afacere de .0, duel 91

cidere, asasinat, moarte adusk cuiva cu violenta: pedeapsa

"ONDULATIVNE, coraniukus sf. 0 Miscarea

undelor unei apei clnd se arunca ceva intr'Insa

a.e ale Dobrogei (VLAH.) ;

par

stingherealk, zaticnire: e cea dinttin zi din Oircovii Marinii. rai de . pentru cei cars muncesc (LUNG.) 0 /ten.
(emus.) Slkbire, tinjire, ofilire.
OPACT (-limo) vb. tr. si refl. Trans. Ban. 0 A (se)

opri fn Joe, a (se) zkticni, a (se) stingheri: dit-mi

868

www.dacoromanica.ro

gravor fi Pies& de teatru, In care toate cuvin- OPAtele shit cIntate; oomiot, comedie In care toate
dialogurile shit cintate 0 Teatru In care se 0 P I
reprezinta opere [fr.].
*OPERATOR sm. AI' Cel ce face operatiuni de
chirurgie [fr.].
OPERATORIU adj. F Privitor la operatiuni;

Pace, nu raa ~, se gsti Tiganul (RET.) A (se) turbu-

ra, a (se) zap act [srb. opa6it i].

T OPACINA. sf., mai adesea oP4cali pl. 2,

Vida: luntrasul lag opacinile In mlini $1 clrmi In be

48.-ALD.) [comp. rut. opaeyna).
0 OPACIT adj. p. oaacl. 0 Oprit, zaticnit, stingherit Turburat, zapacit, uluit; stnintit: nori
dupd nori aburan opgciti cc de spaima unei pedepse de mai
sus (CAR.); sA to prinzi au boierli cA rdsare soarele dinspre

apes, ca el au sa to fact

medicine operatorie, chirurgia [fr.].

OPERATIVNE, OFERATIE Si. O Faptul de a

opera; lucrare prin care o putere produce un anu-

r 0 /ten. (emus.)

(R.-COD.)

Slabit din tale afara, ofilit, prizarit, firay.

OPACITATE sf. 0 Starea lucrurilor opace
Intunerec:
mite! [fr.].
OPAI(E)T (p1.-te) sn. 0 Hirb umplut cu gra-

mit elect t Calcul; COO patru operatiuni, adunarea,

scaderea, Inmultirea gi Impartirea 0 Actiune

Intreprinsa pentru aducerea la Indeplinire a unui
stralticitd C) X Mi5plan combinat dinainte:
carea unei armate In campauie, a unei flote C) Call
Ori-ce afacere de bursa sau de comers al Tot
ce face un chirurg, cu ajutorul instrumentelor, pe
corpul omenesc spre a-1 vindeca, precutn taierea

sime topita, In care se aprinde un

teaza., In be de luminare, In casele
taranilor mai saraci
3438) : se

fitil (numit $tert"); se Intrebuin(

-mica pa pat, au fate la pirate,

ca sit n'o supere lumina de Is
opait (ceo.); Laraine cu mucul
negru Intr'un hlrb un roe pelt

unui brat, scoaterea unui os, deschiderea pintecelui, etc. 0 Lts Lucrare facuta Intr'un laboraummtea [fr.].
tor:

.-

OPRCI.TL (p1. -cute) sn. Un fel de capacel care

Inchide unele cavitati la animate $i la plante [fr.].
OPERPTA (p1. -te) sf. 0 Opera comica In care
vorbirea alterneaza cu clntul [fr.].
OPIAT sbst. A Preparat farmaceutic In compunerea caruia intra $i opiu [fr.].
*OPIN.A (-Inez) vb. intr. A fi de Were, a-si da

(EMIN.) ; Focul e 'nvellt pe vatrS,

Ian opaiMle-au murit (cosa.)

0 /ten. Ben. (ma.) :O.

Fig. 3438. Opail.
FAO:1(i E 0: pastravii se prind
cu undite zinc Cl at ostla noaptea la opals (Im.).

OPAITA (p1.-te) sf. 4 Plante cu flori albe,

rar trandafirii, care se deschid seara $1 ra'spindesc un miros placut (Melandruum pretense)
ro p a i t].
'OPAL 'pl. -abort sn. v Piatra scumpa de co-

parerea: fie-care opineag el hotArSste clue 11 vine mat bine

[fr. < lat.].

1 Incaltaminte purtata de tarani, facuta dintr'o bucata dreptunghiu(1.-(311.)

OPINCA (p1. -e1) .9/.

loare laptoasa, cu reflexe variate: cu frumoase nom

lara de piele Mach& careia i se da forma piciorului

$i se leaga cu nojite sau tIrsMe ( 3439, 3440); Cr

de our si cu nasturl de

(ALscs.1; raze ca de
se ridican
pe Iundnl liliachiu al ceruluf (D.-ZAMF.) [ir. < 1,01

fie-cart stie unde-1 strings opines, fie-care $tie mai bine

declt altul suferintele, neca.zurile lui proprii; 02)

'OPALESCENT adj. Care seamana cu coloarea

opalului [fr.].
OPALESCVNTA (p/.-te sf. Calitatea unui
corp care prezinta colori ca ale opalului [fr.].
OPAREALA (p1.-en sf.
Faptul de a o -

F pe uncle si -a apart dracul opin-

cile, departe de tot, In locuri

necunoscute () F Tara
nimea, talpa tarii: boierii...

ridicati flreste tot din so, slat stil-

pari # Arsura produsa prin oparire.

OPARI (-aresc) vb. tr. $i refl. (:), A (se) frige, a

(se) arde cu ape fierbinte: an turnat acel uncrop Poste

pii Ni fruntasii neamului (VLAH.)

acute sintem chemati a parts 1m- Fig. 3439. Opinci.

prennit, tot not opines, o stIng pe
nmerele noastre (CaO.); no esti flu al poporulul, feet din

Muscle acolo $1 le-au opartt (SBA ; si-a dat pielea popii, Darindu-si gltul o'nn felegean de cafea olocotita (ALECS.); Mate li-

g hloanele, ou giturile intinse, se pilnserit al li e'en oparit Bitlejurile (ISP.) 0 A spala cu ape fierbinte un animal

junghiat, spre a-i scoate maiu$or parul de pe trup:

la Oraciun, clad .Ala tate porcul si-1 plrlea ei-1 opAiea (CRC.);

g ine mai Intliu se opareste $1 apoi se jumuleste A

turna ape clocotinda peste ceva: A. ralele; m'a

trimes plirtntele sA parent... Una cea din poloboc (SO.)
@ 4 m stupii, a innabusi albinele cu fum de puA trage o
cioasa aprinsa sub stup vim.) 0
sapuneala, un perdaf: tan sit Indrazneasca cineva sA zicA

Fig. 4440.
Opinci din Huniedora (dupA T. Papahagi).

ba, cii-1 (mares (ALECS.) [VS1. opariti.

OPARTT adj. 0 p. oFARI. Fript, ars cu ape fier-

binte 1 0 Zapacit, rusinat, ca o curca plouata:

acute stare ca opariti amindoi (RV.); baba a rAmas

nepot,

tie ai nn

strSnepot de plugar

-OH.);

de la viadica pins

la , told, de la mare pin& la mic [comp. bg. o p iOPINCAR sm. 0 0 Fabricant de opinci 1

etia oe BA facii de oiuda (COG.).

OPARITTJRA. (p1.-turi) sf. Opareala.: ne mai

putind anted. opariturile, data Wei de sub pat (ISP.) [0 -

O F Purtator de opinci, Oran: stares de mise111 sub

p a r i].
OPCINA, ouctNA (p1.-ni, -ne) sf. Mold. Bucov.
Trans. .4a. Culmea, coama muntilor care continua
lantul de munti de la un pisc la altul pe unde se

care se abate al d'attta amar do vreme (JIP.1

OPINCA.RAVIE sf. Viral-11111e: unit carturarl ci

farisei, si chiar multi ~, an In Mime viclesug (JIP.1 [ o-

pincar].

poate urnbla cu carul: toe% vales tacos, pina la plolele

OPINGOTA. (p1.-0) sf. 1 dim. OPPICA.

OPrNIVNE, OPINIE sf. Parere: nu-mi bat canal

fantastice de De pains (SAD.); partite muntoase on oboinele 51

plaiurlle... se 1nvechiau spre hotarul ungurese on mosille

cItorva boieri (0010.1 [comp. Cell o b 4 i n a].

0 OPCIOARA (pl.-re) sf. 41. dim. oPcINA.

*OPERA r-erez) 1. vb. tr. 0 A face, a lucre, a

produce un elect X A face o operatiune de raz-

boiu: able am putut o retragere onorabilii ping alma la

mine (I.-oe.) 0 A face un calcul ; a manipula 0 if

A face o operatie chirurgicala.

2. vb. refl. 0 A se face, a se savIr$i 0 A i se
face o operatie chirurgicala [fr.].
*OPERA (p1. -re) sf. 0 Fapta, lucrare 0 o Lucrane literara a unui autor, scriere; pl. culegere de
scrieri ale unui autor mai adesea tragica j P
Totalitatea compozitiunilor unui muzicant, unui

de politica sl n'am aid o opinie (NEGR.) ;

publisa, ceea ce

gInde$te poporul despre cineva sau ceva [fr. <

lat.].
OPINTEALA (p1. -elf) sf. Faptul de a se o -

pint i, straduinta, sllinta, slortare: Se SM1101 tiara

salbateca, se sbatu, Barg Mate opintelile

11

fare desarte

(ISP.).

OPINTI ( -teat) 1. vb. tr. A Impinge: Gum a-

tones, frecii ridichea celor 6000 de Ardeleni... 11-1 opinti

poste munti (ISP.).
g. vb. intr. refl. 0 A-si puree toate puterile, a

se Incorda Ra sa impinge sau sa ridice o greutate:

se serfage opintind sA ridice pe female adormita 0.-oe.); 11

Jabal/ de hartanele zSbunulul, opintindu-se si-1 des pc

869

www.dacoromanica.ro

OP I- Spate (DLVR.) ; odata se Dint' din toate Duterae, ridica in sus

Opp Pe amen:

A se sill, a se
StradUl: aprlgii navalitort se opmteso sA razbata inainte
$1-1 basil in Damint (isP.)

(VLAH.) [vsl. *0 p Qt. i t

OPINTICI sm. pi. * = aRE4STA-COCQaIILIII4;

RAMIIRVLE: RCOV ; ToastAaW.

OPINTIRE sf. Faptul de a se opint i, stra-

duinth, silinta. sfortare: opintirile Int mot eran asa de

suparatoare (D.-ZAMF.).

OPIS (p1. -se sn. Condica, registru In care se

inscriau diferite acte [rus. o p i s I].

OPIU sbst. Afion, sue laptos, amar si otravitor,
extras prin inciziuni din capsulele necoapte ale
macului de gradina (Papaver somniferum); e Intrebuintat pentru efectele sale calmante Intr'o
multime de preparate farmaceutice; popoarele din
Orient manincil si furneaz& opiul; intrebuintat In
fehil acesta, produce turburari grave In organism,
cauzind *i moartea [fr.].
OPIRLIA. sf. 3D) Sarbiltoare bribeasc& pe care
o in unii oameni de la tiara In ziva de 23 lobe,
de teams focului si arsurilor (R.-COD.) [P Alia +

pirli].

OPLEAN sm. si (pl.-one) sn. r

Fie-care din

scindurile groase ce leagh. In curmezis Unpile

shmiei (
3441) [srb. o p 1 e n].
OPLO$A.LA (p1.-54311)

sf. Mold. Bucov. Adapost,

refugiu o p 1 0 s')].
0 ()PLOW (-04eso) 1. vb.
tr. Mold. Bacot,. A da ada-

post, a adaposti:

sti

nu

natiuni care nu Imparth*e*te ideile si actele guvernului 0 Contrast, deosebire Insemnath In

chipul de a fi, de a simti, de a gindi. etc. Intre clou&

sau mai multe persoane 0 GoP Contrast de umbre si de colori 0 ca Figura de retoric& prin care
se alatura dou& idei ce par a se contrazice una pe

alta 11-0 * Pozitiunea pe care o ocup& un astru

chid pamintul se afla asezat Intre el *i soare [fr. <
lat.].
OPREA! inter). C) Stai! opreste -te: unchiasul

sin Incet : ~1 nebuno; Indeta maciuchita se opri

[o p r i].

()SP.)

OPRE4LA (p1.-eii) sf. @ Faptul de a o p r 1,

oprire: trage intim la crate $1 Uri

(FLOR.) ; sa n'aiba

preotul canon de
ce numai post (PRV.-MR.1 O Arest:
latli-mii-s, Doamne, Dust' la .0 (CRG.).
OPREG (p1.-ege,-egurt) sn. 0 /ten. Ban. Trans.
(1) Catrinta, iota dindarlit formath, In partea de sus, dintr'o
plated tesut& de care atIrna pin&

'

3'

jos niste fire groase de linh de

cele mai stumps camilsi $1 "qui...

stan lingil gramtgioara de struguri

1kV

ORG.)

Fig. 3441. Oplean.

preala.

on -ce venetic,

cauta adhpost; a

2. vb. refl. A se adaposti,

[srb.].

OPRELITE sf. Oprire, o-

In Cara asta, este oplosit de dumneavoastrd (CRG.).

se pripasi : parintii nostri aveau de uncle, caci //arida

nu se oplosise Inca la nsa for (cm): pe vremea aceea se
oplosise la casa noastrd un Turo cu nnmele All (GN.);
mionl schit al lui Agafton, De linga care se oplosisera citiva
calugari (IRG.).

*OPRESIUNE sf. Apasare; a-

suprire, asupreala, Impilare: revo-

lutiunea franceza... a garantat pe om

In contra opresinnii, filoindu-1 egalul Fig. 3443. Opreg.

tutnror (I.-GH.) [fr. < lat.].

OPRESIV adj. Apasator, asupritor [fr.].

OPRT (-esc 1. vb. tr.
A face sh stea pe lot,
In nemiscare, a tinea In lot, a nu lbsa sa mearga.
1

*OPONENT adj. si sm.

care se opune unei sentint,e, opozant Care se
opune unei masuri, care combate o parere [germ.].
*OPOPONAX sbst. Ra*in& extrash din radaOf

Care face opozitie,

cina unei speii de pastarnac ce cre*te in tarile

calde; e Intrebuintata In medicinh. *i In parfu.

Umarul osiei (la car), bucat&

OP9RJ sbst.
de fier, in forma de cerc, ce se fixeaza pe osie, In

unde se Intilne*te capatina cu partea mai groash

bg. oporenci .

'OPORTUN adj. Prielnic, priincios, potrivit cu

timpul si cu locul, la timp sau la lot potrivit [fr.].
lora earl, In imprejurari grele, cred ca trebue sa renunte la unele principii si sh aiba rabdare, pentru
a ajunge astfel mai sigur la tinta, folosindu-se de
mului; eel ce-si schimbh ideilepolitice dupa imprejurari, dupli cum
cere interesul momentan [fr.].

OPORTUNITO.TE sf. Mo-

ment priincios, ocaziune favora0s;

billi [fr.].
*OPOSTJM sm. 0 wk Mamifer marsupial care trae*te in z,V,,,,_14:-Statele-Unite ale Americei *i a
'
carui blanh e foarte cantata
(Didelphys virginiana) ( 3442)
Fig, 3442,
Oposum.
2 Blana acestui animal [fr.].

OPOZANT 1. sm. Oponent.

2. adj. Care se opune, care combate o parere, un

partid politic: ian si eu don't (mete): una guvernamentall $1 Una .4 (CAR.) [fr.].

pe ginduri (CRG.);

'mars cp A prinde si a tinea in-

chis, arestat, a pune la opreala A pastra

pentru sine, a refine pe nedrept ce nu e al sau, a

nu voi s& dea, sh lase din mina.: an mars la Judea-

refine :. o mime A nu da vole, a nu Ingadui,

a nu lasa sa fach, ceva, a Impiedeca de a face ceva,

a interzice: leapidii Icoanele den besereca... si opreste oa-

2. vb. refl. 0 A sta locului, a nu merge mai departe, a nu mai Inainta, a !meta de a umbla, de

Verigh de fier ce
OP0RNITA (p1.-03) sf.
leaga osia de scaunul sau porinocul carului [comp.

un moment oportun [fr.].

"OPORTUNIST sm. 0 Partizan al oportunis-

hartoeste carul intr'o parte, 11 opreste In loc... si se astern

menii sS nu se It/chine for (MX.).

a osiei (o.-000.): dud se Innftmoleste carul, taranii sic ca s'a

Innamolit ulna la 2. (DAM.) .[bg. opor a; srb. upor a].
OPQR2 sbst. 0 /ten. Impotrivire: an pus ss, boil et
nu vreau BA mai meargS [comp. Po4nA].

OPORTUNISM sbst. 0 Sistem politic al ace-

mai dentate, a Impiedeca de a inainta: au mare greu

tor de 1-au pint cum be opreste el slmbriile (GAST.) 4 A

partea dinspre caruta a capatinii roatei, acolo

24.500

legal& ce se pune la executarea unui act, unei hotalri judecatore*ti, etc.; opozitda anuleaza judecata si readuce partite protivnice In Pala tribunalului: a face opozitie Partea unei adunari, unei

dilerite colori (1-] 3443): feme1 In

oumva s4 -mi oplosestl pe halts asta (MR.)

merle [fr.

OPOZITIUNE, opozum sf. 0 Opunere, fin

potrivire, piedica, obstacol el Impotrivire

a se misca: vrind Dumnezen cn dtnsa, corAbioara, Intenna

din nopti, se coDr1 (ISP.)

2 A Inceta de a lucra, de a

vorbi, etc.: 1ndata maciuchita se opri (de a lovi) 51 vent

de se puss In mina biltrInulni (ISP.) ; Simbata din al optnl
ceas el se opreasca de toate lucrurile (PR.-GOV.) A se

Impiedeca, a se reline, a nu i se da voie, a nu-1

lbsa srb hied ceva: cuvintele lui erau aga de mieroase, melt
nu se putura
de a nu-1 aseulta (ISP.) 0 A raminea

fixat, a se fixa, a se atinti [vsl. o p r & t i].

'OPRIMA ( -lm) vb. tr. A asupri, a apasa, a ftmpila [fr. < lat.].

OPRIRE sf. Faptul de a (se)

Locul unde se opreste
cineva Piedica, obstacol.
OPRIT adj. 0 p. oprti Inehis, arestat . Retinut Impiedecat; neingaduit, interzis 77 0

opri

NvopRiT.

OPRITOARE sf. 0 Una

din curelele hamurilor: bAtut de

un alt Tigan ou opritorile de la cal
(D.-ZAMF.)

Lan cu o scur-

tatura de lemn care se prinde Fig. 3444. Opritori.

Intre spitele rotii, spre a Irnpiedica carul clnd coboarh la vale (IR 3444)

[opri].

OPRITURA (711. -turf) sf. * Partea unei paduri

unde e oprit sh se tale lemne; parte de toe unde

870

www.dacoromanica.ro

nu e permis s& pasca, vitele sau sn se coseasc&

larba: a Mules (din padme) numaf o

decit part ai innate (nL.).

in care no glisesti

OPSAS (7)1.-asnri) sn. Mold. 1. Cale Ind 'nal+am !manila

ttanintei: putina tint{ din colbul adunat pe

[germ. A b sat z].

OPSIGA PP- BREA.
OPT 1. num. De doua on patru, numar Intre
$apte si noun (8, vin).

(CM)

2. SM. Nota 8: am cautitat mm se la mita:101rd [lat.

0 C t 01.
OPTA' ow- QPTIILEA.
OPT.F.12 (-tez) vb. tr. sl intr. A alege Intro cloua

sau mai multe lucruri, Intre doua sau mai multe

particle. etc. [fr.].

OPTATIV adj. 0 Care exprim& o dorintA

mod al verbului care serva a ex 4)..7 Modal

prima dorinta: as v r ea sit pleo; an

slue.
2.

Inoa toatit

(7)1.-ve) sn. Modul optativ [lat.].

OPTIC adj. p Privitor la vedere, ce tine de

iluzie ~ft 1r 15 Putere a,
organul vederii: nervul
puterea de marine a unui instrument de optic&
[fr.].
OPTICA sf. )5 Partea fizicei care studiaz&
fenomenele luminoase 0 Perspectiva, Infatisa-

slut prelungirile laturilor celuilalt ds Frunze e, 0 PSFrunze asezate doua cite doua, una In fata alteia,
ORA
3445).
de o parte $i de alta a ramurii
*OPUSCUL (pi.-le) sn. AP' Carticica, scricre
mica $tiintifica sau literal% [lat.].
0 OPVST' (pl. -tort) sn. Mold. Zagaz: batrinul tit
Zaharla Miura toate stavilele de la (SAD.); Bola, turbine
el nectilita de ...lithe Monte In calea ei (LUNG.) [rut.).
t OPVST2 Pe- MIST.
lace;

OR vb. Form& popular& pentru VOR:

vedea.

*ORA (p1.-re) sf. Ceas [lat. h o r a].

ORA.CAI (-Am) vb. intr. 0 A ocacai, a cinta

ca broastele: Si 'ntr'o battik mil de broaite In lung hor zitcaesc (ALEUT.); unele orSoAiau oa broasoa, allele mornaiau

ea mrsial (zee.) 1 0 Pr. anal. A seine', a plinge ca

un copil mic [onom.l.
ORACAIALA (p1.-atelt) sf., ORAcATT sbst. 0
Faptul de a or acai, cIntatul broastelor, ocactiit:
eine n'ar fi ascultat en placers... strigatele flticallor plerdute
In orticaitul broattelor galigioaseP (DLVR.) 0 Pr. anal.

Scincet, pllns de copil mic: d'aia auzeam en assault

chilomane, oraclialit ai 'tenet prin blitittura to
un oracait de copil

LeP.I ;

anal

ORA.COL (p1. -1e) sn. CD p Raspuns cepagInii 41

lnehipuiau ca primes de la o divinitate a for pe

rea obiectelor vazute din departure: Duca teatrului

3 U Pereeptiune inteleetuala a lucrurilor [fr.].
*OPTICIAN sm. 141 Cel ce face sau vinde in-

care se duceau s'o consulte 46 Zeul care dedea

OPTIME sf. 0Aopta parte dintr'un lucru

j Nota de muzica (,) care valoreaza o jumatate dintr'o palliate sau a opta parte dintr'o not&

de Biserica: emit profetilor [lat.].

strumente de option, ochelari, etc. [fr.].

intreagn.
OPTIMISM sbst. 0 +++ Sistem de filozofie care
sustine ca tot ce exista, ca tot ce se Intimpla e cat
se poate de bine Tendinta de a vedea cu ochi
buni, sub o lumina favorabil& [fr.].

OPTIMIST 1. sm. 0 +14- Partizan al optimismului filosofic Gel ce vede totdeauna in

bine. care vede numai partea bun& a lucrurilor $i
null face inima rea, nu se descurajeaza cu una co
doult.

0. adj. Ce tine de optimism: teorli, idol

e [fr.].

OPTSPREZECE num. Numar egal cu opt

plus zece 08, xviu) [opt +spre (=peste)

+zece].
j. a
OPTSPREZECILEA num. ord.: m. al

optsprezecea, care cup& locul, rangul, $irul aratat

prin numarul optsprezec e.

OPTULEA num. ord.: M. al nn, f. a opta, care ocupa locul, rangul, $trul aratat prin numarul o p t.

OPTZECI num. Numar egal cu do o p t on

zece (80, Lxx2).
OPTZECILEA num. myl.: m. al rtt, f. a outzecea,

care cup& locul, rangul, $irul ara.tat prin numarul

optzeci.
*OPTIVNE sf. 0 Faptul, puterea, facultatea

de a opta, de a alege Intre doua sau mai multe

lucruri 0 n Dreptul actionarilor do a capata
alte actiuni dintr'o noun emisiune facuta pentru
sporirea capitalului; dreptul de a cumpara ceva,
de a Inchiria o case, etc. sau de a renunta la afacerea incheiata In intervalul unui timp stipulat
In Invoiala Mout& Intro part,i [fr.].
OPULENT adj. Bogat, Imbelsugat [lat.].
OPULENTA (p1.-1,e) sf. Bogatie, avere mare,
Irnbelsugare [lat.].
OPLJNE (-un) 1. vb. tr. 0 A aseza in fain, a
pune fat& in fat& 0 A pune in tale ca piedien,
ca protivnic A obiecta: on argument A
compare, a alatura.
2. vb. refl. A se Impotrivi, a Impiedeca, a Linea piept, a pune piciorul in prag [lat.].
*OPUNERE sf. Faptul de a (se)

opun e;

Impotrivire.

oracole: ~la de la Delphi 0 Hotarire, deciziune a unei persoane competente 0 A Ori-ce

adevar sous In Sfinta Scripture sau proclamat
OR4JNITA. Pr ORMITA.

11

*ORAL 4. adj. 0 0 Ce tine de gurii: cavitatea Na

C) Care se transmite verbal, din gura In gura:

tradition ~A 3 g. Care se face prin viul graiu, vorexamen +, care se face prin Inbind: Invat.timint

trebari $i raspunsuri, in opoz. cu examenul

scris".

sbsl. i Examen oral

2.

fr.

'ORANGUTAN(G sm.
?Z Maimuta mare, far&

coada, care locue$te in insulele Borneo $i Sumatra

3416):
(Simia satyrus)
Imi multameste rInjindu-se grozav $i stirind ca on orangutang

Pentru sine-a cumparat Mare tints momita Ca(ALEUT.) ;

(DON.) (fr-1.
ORANIST (191.-te, -turf) Fig. 3446. Orangutan(gl.
sn. Baldachin, uranisc: un
d'asnpra (paturilor)... asezat pe patru stllpi lufel de
crati ca melcul ((SP.) ; ~ul, clitinindu-ai
ceaprazurile de fir, antra In =tea bleed-

re-r ate orangutan

oil (DLVR.) [uranisc].

*ORAR, 1. adj. Care arata ceasurile, privitor la ceasurile zilei.
2. (p1.-are) sn. 0 Tablou care

arata ceasurile stabilite pentru

plecarea $i sosirea trenurilor,
pentru predarea lectiunilor Intr'o $coala., etc. 0 Trans,
Ceasornic: seaman& ou tiotaoul

until orariu de buzunar

[fr. horaire].

ORAR' (pl. -are) sn.

(MAR.)

icp

Facie lungh, tesuta din link

m6.tase on bumbac, pe care
o poarth diaconul pe umar
In timpul serviciului divin
3447, 3448) [vsl. < gr.].
(
ORA (p/.-ee)sn. c) Numar mare de case, cladiri
publice, fabrici, etc. asezate
de o parte si de alta a strazilor, cttilor sau bulevarde-

Fig. 3447. Oren

lor si ai caror locuitori au o administratiune co"OPUS adj. .0 p. MINE

era In u1munil Locuitorii orasului: tot
Asezat in rata., peste drum, de Fig. 3445
cioare [ung. var.') s].
Con- Frunze opuse.
ccalalta parte: main'
ORASAN
sm.,
-ANcA
(p1.-ence)
sf.
Locuitor,
lodoun. unghiuri
trar, protivnic 0 A Unghluri
care au acelasi virf. iar laturile unuia din unghluri cuitoare a unui o r a s.
871

ul

www.dacoromanica.ro

r(p/.-eie) sn. dim. ORAS.

ORA- ORAEL
ORABENSC adj. De oral, privitor la oras
ORB [o r as an ].

(ca aceia care se reped sa apuce banii

ceva

de geaba ti spui eft

aruncati de pomana);
s'a !tient slat, pe cel prost din nascare, de geaba

ORABENBBTE adv.

Ca orasenii [ r a
n e s c].
ORATTCA, oRAarricA sf. *
Planta

e_

jefiCaftHrhig

CATIV141-1)

cu flori ro5ii-purpurii, la urma albastre,

foarte rar albe, dispuse In ciorchini de
4-8 flori; planta Intreaga devine neagra,
cind se usual ; numita, daps regiuni, si

linte-neagra", ma.lurid" mazarica-

cucului", etc. ( Orobus niger) ( 3449)

11 2 zalimiRIci t O
= PUPEGIOARE,

0 ORATBNII, oRA-

TANu sf. 3e pl. 0/ten.

Pashri de curte, oare:

vInjoleau ordteniile
Fig. 3448. Orare (din colectia
sodpate din PraDad (LUNG.); de
oddjdii a manastirii Secul).
ulna si orAtAniile din octet
an Intim glturile el stare
se

en elm:trite deschise (LUNG.) ;

an sit iasa vita si Mann,

cut& Inns& al hub&

(R.-COD.)

[o a r 62].

ORATOR sm. 4i Cel

ce compune si pronunts discursuri; cel ce vorbeste frumos asupra unui su-

biect [fr. < lat.].

ORATORIC adj. CJ Ce
tine de elocuenta, privitor la

Fig. 3451. Vindecarea orbului Igravura in !env.) din

Triodu/-Penticostar, tipArit in anul 1330).

discursuri: gennl

Inoue pe un
a mune... scopul pentru care
era trimis (1.-GH.) [o r a t Orb
ton

ORATORIU (p1. -rut) en. I

raj Paraclis ; mica

WITP#7.1,"

capeI. 1ntr'o casa

particular* Inteun
palat, etc. unde se
fac rugaciunile (
un
34:0)
j'
fel de cantata religioasa cu mai multe
personagii, care se
executa la biserica
sau intr'un concert
Fig. 3450. Oratoriu.
spiritual si care are
adesea Intinderea unei drame [fr. or at o i r e 11f
2

it. oratorio].

ORATIE sf. q), Cuvintare In versuri pe care o

tine colacerul la ospatml de la nunta [dc origine
carturttreasca din lat. o r a t i o].
*ORATWNEsf. Co Cuvintare, discurs compus
spre a fi Omit In public; Iunebra, cuvintare tinuts spre a se aduce laude unei persoane ilustre
dominicalA, Tatal-nodecedate de curind 0
stru [lat.].
1

ORB, owtBA (p1. -be) 1. adj. si sm. f.

Care si-a

pierdut cu tt tul vederca, lipsit de vedere, care

no vedc de loc (

3451) ; DB ...'povatuind, cad amlndoi In groan& (PANN) ; p : Weasel Dumnezeu de Male *ului
51
Ware,
mai bine ',chic]) 51 ,.e OS (PANN);
(ego );--declt

a se tines de eeva ca *ul de Gard, a nu indrazni s

se abata de la un lucru, a urma mereu acelasi

drum, acela.5i fel de a lucre, etc., de teamtts6. nu
gresasca ;

prinde

scoate-1 ochli, de geaba cauti

sa iei eel mai mic lucru de la unul care n'are ni...will de la tot' el de la * nimeni, el is de la
mic;

toti dar nu da nimanui nimic;

ride *Ill de

schlep, se zice cind cineva Isi bate joc de un cusur at altuia, pe cind el 1nsusi are destule cusururi;
a se bate ea ~it (la tirgurl), a se bate

grozav Intre ei spre a apuca care de care cite

cauti sit-1 mai povatue5ti; cind tract prin Tara *nor,

Inchide si to un ochin, cind ai de a face cu oameni cu
anumite cusururi, preftt-te, data ai nevoie de ei, ca
situ semeni cu ei, sau nu baga de seama cusururile
lor ; P11r BABA 0 CHIQR C), NEMER; 1 C) ; Altabetul *llor,

alfabet alcatuit din puncte In relief. asezate in f elurite chipuri, si cu care se fac carti pc care orbit
le citesc pipaindu-le (ow TAB. XLVII) p Lipsit de
TABELA XLVII.

ALFABETUL ORBILOR

---

. .
1

13

L.

;
k

1
U

St

4,1

4
a

-- a
.1

r.

I
ti

lumina, astupat, acoperit, intunecos; tereastra oarbtt,

fereastrs astupata cu zidarie, cu scinduri, etc. sau

care simuleaza numai Infatisarea unei ferestre;

earned' oarba, rare n'are ferestre; tonna).

lantern&
num, care lumineaza numai inainte, lasind In in-

tunerec pe eel ce-1 (ce-o poart6. 0 Lipsit

de lumina ratiunii, orbit de pasiune, care nu-5i tilt
seama de ce face, care nu vrea sa stie de alt nimic: viid eit n'ai nimic in sutletul tau deelt o mindrie cart&
(ALECS 1; Tremurdtoare vista bate, Co fried cubit ne'nteleasa
(VLA51.): cineva peste care a dat venn noroc
(1SP.) ; o iubea
mult si avea o tncredere oarba In ea (VLAH.) .

872

www.dacoromanica.ro

2. sbst. Lipsh totala a vederfi; a area

e- GAINA [lat. orb u s].

gdlnilor

domol mow ; o tuft calul la tugit ea un

[germ.].
ORCEAG sm. 0 /ten. Trans.
*ORCHESTRA (-Men vb. tr.

Datimilor

ORBACAT, ORBECAT (- den), ORBECA (-ea) vb.

intr. A umbla (ca un orb) pipaind In Intunerec, a

dibui, a bijbli; a umbla In ne$tire: orbital ulna
innemeri scare

(Dame.)

: pribegeste no tin dealt tamp, xi:A-

(11%1nd prin acel bunget de 'Mitre (Isp.) ; in adincimile intunecoase ale muntelui, In cart inaintesi orbaciiind (VLAH.) ; el

incrucisa gatejele pe %ultra, orbecdind In cotton, in zorii site'

orbec1nd ass prin Intunericul

noptii, au picat intr'o bortd marts
<DEM.) ;

adincd

[lat. orblcare].

(SBA

RAGIMA.

j A orindui o

compozitie muzicala ca sa poatil fi cintath de o

orchestra [fr.].
*ORCHESTRA. (pl. -tre) sf., t ORcHVSTRII (pl.

-tre) sn. O 0 pPartea teatrului grec unde corul

executa dansurile $i -$i races evoluttunile
0
Locul unde se asazit muzicantii In teatrele $i
concertele de astazi Totalitatea acestor
))

muzicanti (

ORBALT (pl. -iurt sn. Mold.

Bucov. Maram. C) 0 CO Brinch.
0* Plante veninoash., cu frunze

(MEW ; (E : ale

(EMIN.)

3453): Imprejurul lui ctntd o numeroasit

Unita... teats instrumentele unui or-

orchestra woos.);

mart, cu flori mid albe-ghlbui,

cu fructul oval-globulos care de-

vine la maturitate negru lucitor; numith. $i iarbil-de

iarba-sf intului-Hristofor", iarba-Hristoforului", iarba-tilharului", etc. (Actaea spicata) (
3452) [ung. orban c].
0 ORBANT (pl. -turi sn. Ban.

chestru intreg (1.-ou.); Filomele-1 t1n orchestrul $1 izvoare

spun povegti (EMIN.); : se mailunean on trumusetea cMtecului pi poezia muntilor pl... Intreg orchestrul naturli

ORB4LT 0.

Cr-

ORBEALA sf.
ORBECA... aw

ORME.
ORBACA.T...

Fig. 3452. Orbalt,

ce naiba o sit apuo P mai bine ar ft sd any desleg la

spa

chi tise.i In mod nesocotit, in nestire: a

crede, a se supune ; Romani! loveso
s'avintd

in fate loviturilor

(VLAH.) ;

animalul

*ORCHESTRATIVNE, ORamsTRATIE St
Orinduirea unei buchti muzicale pentru orchestra
If Modul cum shit combinate partile unei orchestre [fr.].
ORCHIDEEsf.
pl. 4 Familie de
plante monocotiledome remarcabile
prin frumusetea $i

(CAR.).

ORORBETE sm. 0 /ten. (11.-COD.) (PSC.)

BT
ORBET 1. sm. Cersetor orb; (om orb:
Ali

se bat ca ~11; vdzul

and zareste de-abielusa ca prin
sitd um) 7Z = cliTVIAIL-PAMMTULIII.
2. adj. Orb: Dina pi cirtitele a... i se ardtau lui in

oale (000s.).

ORBI (-beso) 1, vb. tr. 0 A face orb: de vor

tura si a trela ark atunce sd le swag oobii tor, sd -i orbean& (Pay.-tts.); Menu a vent asupra voinlcului, arunoind
1nainte-i din gurd vapiii de foe, ca sd -1 orbeasod ((Sr.); : se
vede od i-a orbit numnereu, de nu m'an putut Mut (CR(3.) ; 6

0: Clt sd orbesti nn goarece, foarte putin, mai nimic

A lua vederile: aceasta lnmmd to orbegte A lua

mintile, ratiunea, dreapta judecata: plait MM'atita 11
orb) lacomia, tacit... zise: aceasta sd tle partea mea oar.);
vedeam bine ca dragostea care and orbise era o ourata nebunie (ON.).

2. vb. intr. A deveni orb, a-si pierde vederea.

*ORBICULAR adj. Rotund, circular sau care

(M) 0 Locurile dintr'un teatru

destinate publicului Intre orchestra muzicantilor
$i parter [fr.].
*ORCHESTRAL adj. Privitor la orchestra [fr.].
incunjuratoare

ORBETE adv. Ca o r b i i, pe dibuite:

forma ciudata a
florilor; cele mai
multe orchidee

crest prin padurile

tropicale ale Ame-

rich, tar unele se

cultivh, ca plante

Fig.
ornamentale, $i In
Europa (rJ 3454) [fr.].
ORCIC (pl.- icuri) sn. fru.
Rascrucea unei chrutt de care
shit prinse sleaurile hamului

3455)

Oren.,

[rut. ordyk <

se InvIrte$te de jur imprejur: mugchiu ,; migcare ~A

[fr.].
ORBIE s j. i Starea celui orb: prostia e tot sari
de rea ca si orb's, (RE-r.) 2 Ratacire, nesocotinta,

germ. Ortscheit].

ai putut tn, In orbia ta, sit nu bag) In samft dorintele... oa-

trebuintath In evul mediu sub numele de jude-

lips& total& de judecata, intunecare a mintii: cum

menilor P (sew.

ORB1RE sf. O Faptul de a o r b i

Orbie,

starea celui orb C) CO RAtacire; nesocotintit; Intunecare a mintii: Nebun tine se 'ncrede in tine cu
IALECS ).

ORBL,S adv. Orbe$te: Wenn on coasele pi on seenORB

the dau
inapoi

nu se mai WW1 unde loveau usr.); se fauna

r b].

(GRL.)

ORCICAR sbst. Latul sau

Fig. 3455. Orcic.

ochiul streangului (la hamuri).
()RDA HPRDA [pot. o r d a].
*ORDALTE sf. is Dovada, Incercare judiciary In-

cata dumnezeeasch." [fr.].

j 9RDIE, VIRDIN sf. A t Paste (in spec. turceasca sau tatareasca); tabard: ajunsese la 'mite

cdaregatIorii, atit iinnoidnisevagen oft gi

illeasca se Incinsese
boala ( L-OIL); sd spar

Hord& [tc. o r d y,

asezat global ochiului (ow 1553): el admire milli

eel Muni* ai portratultti ce luceau ea vii din orbitele for

vegetate care este o

subdiviziune a cla-

ochii

II

iegeau din orbite [fr.].

ORBITOR adj. p. can Care orbe$te, care

is vederile: tulgere dose, orbitoare, spintecii cerul (VLAH.) ;

Roane din viata lui de altadata 11 unman 1n creier, orbitears de lumina (BR.-VH.).

ORBOTA

HQRBOTA.
see- HOROAT...

ORCAI...
'ORCAN (p1.-ne)sn. 0 Uragan: orcanulmnsugi old

in ordia DM-

intea noastrd IMP.)

u r d y; comp. srb.
ordij a].
ORDIN (p1.-ne)

IEMIN.) ;

(000E14 ;

gem ordia co std dine-

*ORBIT (p1.-te) sf. * Curba plank pe care

fie-care planets, In miscarea ei de translatiune, o
descrie In j urul soarelui de la apus la rasarit; timpul pe care-1 pune o planetti ca srt strabata toata
aceasta curb& constitue durata anului pentru

aceasth planet& p Gauno$itura in care e

ordie

SH. 7it * Grup

de animale sau de
sei:

carnivorelor

Clash socialh: Fig. 3456. Ordine arhitectonice

mill patricienilor 0
religios, asocia-

greceiti: 1. ionic ; 2. doric;

3. corintian.

tie de calugari care

traesc dupe anumite regule: ~ul tranclsoanilor
4 Decoratte: ~ill Comma Romdniei" 0 eA Sistem arhitectonic care, In ce prive$te proportiu-

873

www.dacoromanica.ro

ORBORD

si ornamentatia edificiilor, dispozitia partiORD- nile

culara a capitelelor, etc., e supus unor reguli

ORG speciale

3476,

11
a da un
A. de zi, proclama-

tiune facuta trupelor de o capetenie

tot ., servesc de hrana

girarea unei polite:

a plan la ~n1 calve. a

plati cu girul cuiva

la not un aliment foarte

sanatos; din paiul de

[lat. ordinem].

-a

[fr.].

-ORDINAR adj.
Obicinuit, care este In deprinderea tuturor, obstesc, comun; de
loc. adv.
1

Igi petrecea serile mai malt acasA (VLAH.)

Ca top oamenii, ca toate lucrurile 0 De

rind, mediocru, care nu trece peste nivelul comun:

un talent ,. Prost, de putind valoare, grosolan

fr. < lat.].

ORDINE sf.

fabrics paihrii ; din

liana acestor graunte marinate se face padre de ~,
intrebuintata la toaleta
doamnelor (Oryza saliva)
se

Fig. 3457. Ordine arhitectonice

romane : I. toscan ;
2. compozit.

numeral A.; IntIlul, al

dotlea, al cincizecilea, etch ant numerale

(0 rInduiala, (o rinduire, In-

tocmire, asezare, dispozitiunea lucrurilor dupa rangul sau locul cuvenit: in ...a alfabeticl; dupe a materiel; a pane In ~, a rindui, a aseza la locul cuve-

nit Dina orinduiala, buna administratie a

averii sau treburilor unui Stat, unui particular:

a mentine, a turbura ~a A ohema la

a da membrului unei adunari (de catre presedinte) un blam

pentru faptul ca a rostit anwnite cuvinte nepermise, pentru turburarea sedintei, etc. 0 Lege
stability de nature, de societate, de autoritate:
social/1 Rang, categorie, calitate: de prima
X , de Male, felul cum e asezata o armata gata sa

intre In luptil 0 Regularitate, exactitate: a tritt

ou ~ a zilei, lucrarile de care o societate, o
adunare trebue se se ocupe In acea zi; a trece la a
wet, a Indeparta o propunere spre a relua lucrarile
Inscrise la ordinea zilei [lat. or dIn e m].
ORDONA (-on vb. tr. A (o)rindui, a tntocmi,

a pune la cale, a dispune: o serbare eni A hirotoni 0 A prescrie: medical 1-a ordonat o (1104 ab-

( 3459 [vsl. oriz

ORFAN, -4NA (p1.-ne)

adj. ai sm. f. Copil(a ra-

Fig. 3459. Orez.

sau mama, C) copil(a) sax.cresoutft de mine (ALECS.) [ngr.].
man 6.): 0 biatit

ORFANOTROFIE sf. Orfelinat: d-ta care al In-

fiintat o card de an, refuzi a Ina parte la o blnefacere

(ALECS.) [gr. j.

*ORFELINAT (p1.-ate) sn. AsezamInt, cash. In

care se crest ropii orfani [fr.].
ORFEON (pi. -mine) sn. ,J Societate de muzica
vocals [fr.].
'ORFEONIST sm. s) Membrul unui orfeon [fr.].
*ORGA pl.-ge sf. j Instrument de muzica cu
clape si la care sunetele

sint produse prin trecerea aerului in niste

tevi

3460): o

puff+. acoperltit de
un aCord de-,(OLVR.) ;
: In adIncimi Intunecate, Vom asculla orga paduril

(VLAH.)

g u e'

[fr. o r -

'ORGAN' (pl.

-ane sn.

Fie -

care din partite

unei matini .444

plata, a scrie in josul unui act di se poate plati

suma cuvenita [fr.].
*ORDONANTA (p1. -to) sf. 0 (0)rinduire, Intocmire: ordonanta unui ()spat 2 Os Deciziunea, hotarirea unui judecator 1 0 Ordin emanat de la o

de transmisiune, de

*ORDONANT4 ( -tez) vb. tr. ted A da ordinul de

autoritate 1 4 # Reteta (medicalh.), medicamentul

prescris de un doctor 14 Soldat atasat pe lingh.
un ofiter, ca sh.-1 siujeasca, vistavoiu: nn general
care-gi IntIlneste o losta
ter de ~, ofiter atasat

cam aga i -ar vorbi (BR.-VN.) ; off-

pe linga un general 11 e ese

Mandat de plata, ordin de plata [fr.].
"ORDONAT 1. adj. p. ORDONA.
(0)rinduit, intocmit, pus la cale, dispus 0 Asezat, cu rinduiala,

scris

-01; C NBORDONAT T a Pre-

Poruncit 110 A Hirotonit.

a

Cel ce de ordinele de plata

OREINDA (pl.-de sf.
Nimla a muntilor fr.].

*J4-4 -191
Fig. 3460. Orgy.

corpului care indeplineste o functiune trebuincioasa vietii: ochiul

e ~111 vederil 0 Voce, glas: are tin
frumos ()
Persoana prin mijlocirea careia isi declara cineva
vointa sau prin rare face ceva: s'a lAcut ~ul nemultumitilor 6 # Ziar, gazeth: conservator, liberal [fr.].
I. ORGAN 2 (pi.-ane sn. 0 # (min.) Hama; lira.;

pastrat $i in limba basmelor:

mama, chitAri...
gl alte multe d'al de astea cintau intro unire asp.) (In
limba modern& orga: toati obstia cuvioasa... asoulta...
rasunetul nairet al ...alai tome.); glasul rasunator gi plin de

*ORGANIC adj. 0 Care are organe, care lucreazy sau se misch, prin mijlocirea organelor:
corp ~; as vada copilul oft limba e cave vin,
(vi..A11.)
O Conformat In asa fel Inca sa. furl viata posibila: tent 0 ViatA a, totalitatea functiunilor
care serva la nutritiune 0 Defect, vitin ~, care

Cel

ce orindueste, Intocmeste, pregateste: ~ul unei serbAri CI

[fr. ].

ml care 2 (E)
Mijloc de actiune
e g) Parte a

melodie al ..elor sbura prin nouril de titmIle (ALECS.).

2. onnoNATA (p1.-ta) sf. A pip

AB( El )clsA.

ORDONATOR sm.

mas fara parinti sau ca.ruia i-a murit numai tata

solutil 0 A porunci, a da o porunce. [fr.].

cu ordine: a duce o vista

ARVu.

mai tuturor popoarelor

orientate gi constitue $i

Andosarea,

de obiceiu: de ~

[srb. nresac, bg. or ee cub

OREZ, Trans. unz, Ban. ORIZ (pi.-zuri) sn.

Planta din fam. gramineeelor, originara din China
si din Asia meridionalii,
,,/-J`ale carei graunte, numite

runca, poruncealli:

Care indica. rangul,

ordinea: ameotiv sau

3473): nod-

le de orajnitft stropeau en singe marginile lanului (8.-ALD.)

OREU sm. Ban.

3457 ;ear CORINTIAN,

DORIC. IONIC 6 Po-

'ORDINAL adj.

zarica", etc. (Lath pros tuberosus) (

onAnuTA (p1.

tine de organul Insusi, care e 1nnascut sau caph.tat

In urma unei boale 0 SustentA
compus natural sau artificial care tontine totdeauna carbon

de marimea alunelor, carnoase

gi comestibile, cu florile rosii-

our MIDGE 0 110 Care atinge, care ataca

un organ trebuincios vietii: boalA
g Lege 11,
lege care este desvoltarea unui principiu Inscris In
Constitutle; Regalement we- P. IST. [fr.].

a,

a Planta cu radacina
terminate cu mid tubercule,

c2. mime

-to) sf.

purpurii placut mirositoare; Fig' 3458. Orenita.

fructele ei slnt niste pastai
lunguiete; numith gi bobusor,P, fasolica", ma-

*ORGANISM (pl.-me) sn. 0 Totalitatea orga-

nelor care formeaza o fiinta vietuitoare Felul

cum stilt constituite $i cum functioneaza organele

874

www.dacoromanica.ro

unui corp 1-1 0 Ori-ce fiinta care poate trfii prin

ea insasi, cu ajutorul organelor sale: infusorille ant

voia Sudectitoriulul (eev.-kta.); on -cum ar .1, tot

ORGANIST Sm.

fel (le plasa cu care

tale cele necesarp pentru ca un asezamInt sa. Tune-

*ORIENT sbst.
Rasarit Tara
in Asia rasariteana:

orga [fr.].
ORGANIZA (-izez) vb. tr. 0 A dispune organele pentru regulata for functionare 0 A orindui, a Injgheha, a Intocmi, a alcatui, a pune la
bricti, 0 socletate;

toare [fr.].

se prind pesti mart la

adincime (
3461).

a face o calAtorie In ~;

fa-

o actiuns politick o partidtt de villa-

extremul re,

poet& functiona: un asezamint bine cc, (p) un cap bine ,

OM cu scaun la cap, cu judecata sandtoasa 1

NvoacrAmutT.

ORGANIZATOR, -TOARE adj. $i sm. f. Care

organizeaza. [fr.].

a Indrepta la drum .

2. vb. refl. A recunoaste pozitiunea punctelor

cardinale in raport cu locul unde se afla cineva

da seama de locul unde se afla, pe unde

*ORGANIZATIVNE, ORGANIZATM S f. Struc-

tura fiintei vii 0 Stare mai mutt sau mai

putin perfecta a acestei structuri: 0
robustA,

trebue sa se Indrumeze, incotro s'o apuce 3

A Iua cunostinta de o situatiune, a cerceta cu

0 Dispozitiuni luate, intocmiri, orinduieli pentru buna functionare a unui Stat, a unei
institutiuni, etc. [fr.].
ORGANOGRAFIE sf. 0 Partea zoologiei $i
a botanicei care se ocupa cu descrierea organelor animalelor sau vcg'talelor Descrierea
amanuntita a partilor ce alcdtuesc un instrument
tnuzical, precum $i explicarea felului dr functionare a acelui instrument [fr.].
*ORGANTIN sbst.
Tesatura foarte rare de
butnbac, apretata sau Intarita cu scrobeala [fr.
delicate

de-amanuntul, a studia bine imprejurarile, spre a

sti cum sa apuce lucrul [fr.].
*ORIENTAL 1. adj. 0 Rasaritean, de rasarit;
limb'
limbile din Asia.
2. ORIENTAL' sm. pt. Popoarele din Asia, in spec.

Turcii, Persanii, Arabii [fr. < lat.].

ORIENTALISM sbst. Totalitatea cunostintelor, obiceiurilor, datinelor popoarelor rasaritene
[Cr.].

ORIENTALIST sm. 0 4.7 Acela care cunoaste,

care studiaza limbile din rdsdritul Europei $i din
Asia Qt Pictor de scene din tarile raskritene

organdi].

ORGIE sf. Belie la masa, desfrlu In special

la mincari $i bauturi: Mt -1 greu oapul, ca de -o noapte

on.aa.) 1)
de singe, macel
Petrecutil 'ntr'o
groaznic: toatit stun si noaptea Watt ttrziu a lost o adevAraid
de singe (VLAH.) [fr.].

ORGOLIOS adj. Mindru, trufas, semet, ingimfat [it. orgoglioso].

ORGOLIU (p1.-itt sn. Mindrie, trufie, seinetie, ingimfare [it. orgogli o].
OBI, s. otatAl.
ORI5 sf. pl. Bucov. Trans. Ban. A -si veni In ,

fats in casA era mat mull moartA

decit vie, able si-a putut veni In
(se.); Care-o fi Banat
din gloatA Nu ei-a mai venit in , Vista toatd (CO$B.); stai
sti-mi aduo ttminte cum a Yost
binisor, stt-ml yin In
(LUNG.).

sau...
GRIP conj. CD Sau: da ba;
sau... :.r unul, altul; mi-or da feciorii duo& moarte

,
c 0 Compus cu adverbele clod,

ba, mai bine sii-tni dau eu on mina mea (ceo );

vorbeste cum tiro portul
to pout/ cum ti-e vorba,

de pomanA
:

[fr.].

ORIFICIU (p1.-cti) sn. Deschizatura, rasuflatoare, gaura (a unui vas, etc.) [fr. < lat.].
*ORIGINAL 1. adj.
Care n'a lost Mout chip&
un model, care nu e imitat; manuoorto
care e
scris dintru'uthu, care n'a lost copiat dupa altul
0 Care n'are niinic Imprumutat, care e propriu
autorului: sill . 0 Singur in felul lui: caracter
0 Care are apucaturi ciudate, un caracter bizar:

all veni in fire:

Wile din

rasaritul Indepartat
al Asiei (China. Japonia. etc. [fr. < lat.].
Fig. 346/. Prie.
ORIENTA. (-tez 4.
vb. tr.
A aseza ceva In report, cu punctele
cardinale ale locului unde se afla. 0 A Indruma,

ORGANIZAT adj. p. oRcuunzA, CD Inzestrat

cu organe: Uinta .fi Intocmit, ale/Unit ca Sa

oft, cum, undo

sau cu pronumele care, Ce, cine, formeaza &le adverbe sau pronume neholarite: ori-olnd, ori-elt, eto.

[oar a].

ORIBIL adj. Groaznic, grozav, Ingrozitor [lat.].

ORI-CARE, QRI-$I -CARE pron. $i adj. nedef.
Care vrei, care o fi, indiferent care [o r i3 ( +S i)

+care].

ORI-CE, orti-u-a pron. $i adj. nedef. Ce vrei,

ce o fi, indiferent ce:. en ant Dumnezeu si pot sit-ti dau

ori-ce-1 care de In mine (ceo ) ; In cele din urmA se hottirf
ca, on -ce 0 fi sit fie, el sit se Mica sa-si caute scrisa (ISP.)
[o r i 3 (
i) +c e].
ORICEL sbst. 0/ten. Ceva, un luau oare-care,
un maruntis: am sit-ti dau on vaec.) [o r iJ + C e].

ORI-CINE, ORI-5I-CINE pron. nedef. Cine vrei,

cine o fi, indiferent cine: on -cine den plugari, de v.a

e o persoand

se atribue Persoana al carei portret s'a

facut: un portret... care, indiferent de gradnl de asemdnare

en al, dovedea un talent Incercat (VLAH.).

3. sm. Om original, persoand ciudata prin apucaturile, prin firea ei [Cr.].

ORIGINALITATE sf.

din, care -$i trage obirsia din: cartoful e

rica de Sud 0 De la nastere.
2. adv. La Inceput [fr.].

ORIGINE sf.

[o r i3 ( i) c t].
ORI-CUM, pra-$I -cvm adv. Cum vrei, cum o

fi, indiferent cum: vs avea si pedeapsA, orl-cum vo ft

mli ; originile

din Ame-

Inceput, obirsie, izvor: a ln-

crestinismului ;

de la , de la
Inceput 0
Neam,

vita (unei ra-

Cauza prima,
pricina :

Intr'acel slat, nimea nict o certare on va avea (rev.-tte.)

Calitatea a tot ce

0 Ciuddtenie [fr.].
ORIGINAR 1. adj. De fel din, care se trage

este original: out plin de

cnu-sf -err pron. $i adj. nedef. Cit

binele nostru on -ce gi on -eft 11 vol (se.); on -clti vor Ti

ca,

care este In realitate Muta de artistul caruia i

se, unui po-

vrei, tit o fi, indiferent It: not to Main sft-ti Jai din

citva sa tree de om

unei scrieri, In opozitie cu traducerea 0 Opera

Intra In pArnIntul altuia, de-Iva am tpay.-toia.) [0 r 13( + $1)

cine].
ORI-CyND, orti-sr-OND adv. In on -ce timp
+cind].
[ori3(+

izbutisem Intru

Care dateaza de la origine: calitatile .'e

ale unui popor CD sJ Maul -, pacatul lui Adam, ale
earth urmdri be suporta toti oamenii.
2. (pl. -ale) sn. i Manuscrisul primitiv, original
0 ....ill unul act, actul iscalit $i Intarit cu toate formelelegale, spredeosebire de copie" II 0 .63 Textul
(a_Au.)

por): de nobillt, de neam

mare

unel beak

'Fig. 3462. Orionul.

R. Rigel.
B. Betelgeuse.

taEtimologie, cuvintul de la care i-a luat nqtere: -a acestei vorbe e neounoscutft [lat. origInem].
ORI-INCOTRO, t gEti-ticAnto adv. In on -ce
directie; In on -ce parte: Rote mutarea datoare sA imble

875

www.dacoromanica.ro

ORG-

0R

ORIE sf. ntia Un

Persoana care tints din

tioneze, pentru ca un lucru sa aiba loc:

Is mai

aproape dintli decit parintii (cm) [0 r i3 (+ $ i) + C U

niste +re de o simplicitate extremd [fr.].

OOR R I- (Juni barbat ori-incitroo va merge (PRV..MB.); privitorii, on

In mind, 11 nran drum bun, ori-ineotro s'a Intoarce

Ocdoinlile
ICRO
[oria

Incotro].

rarita` , spitelnicul". trisfetitele" si secerea"

3462 [fr.].
ORI-UNDE, QR1-1)I-1INDE adv. In on -ce parte

chiar al neastupate

[srb.].
*ORN41. (-nez) vb. tr. $i refl. A se impodobi
[lat.].
"ORNAMENT (p1.-te) sn. 0 Podoabit, tot ce
(MAR.)

*ORIQN sbst. * Frumoasa constelatie asezata

jumatate In emisf era boreala, jumatate in cea
austral& $i In care se MIA dour). stele foarte luininoase, Betelgeuse $i Rigel; din ea fac parte
constelatiunile pe care taranul roman le nume$te
(

ohele an spa sfintita de la boles pe un

slujeste la Impodobit, la infrumuselat Co Expresiuni, figuri cu care se infrumuseteaza vorbirea

sau scrisul P GP Ori-ce sculptura, pictura, desen, etc. cu care se decoreaza o cladire, o carte, etc.

(J 3463) O

Sernn, nota sau grup de note

IC

ar fi: on -$i -unde to -1 duce, ad fii anpuad, blailniti $1 harlad (cao ) [ori3 ( +$i) +uncle].

'ORIZONT (p1.-turi), poet. ORIZQN (p1.-nurt) sn.

Linie circular& unde cerul $i pamIntul par c&

se unesc In ochii observatorului $i unde se mar-

eta ad
gineste vederea lui, zare: soarele se Waste la
apund soarele dupd orison, clod vestea od ajutorul asteptat

a sosit (BALL.) Partea suprafetei ceresti sau pa-

mIntesti pe care o margineste aceast& linie circulark: orizontul so desohide, se largeste din oe Ince (vLAH.);
aoest introit gir de munti oe Be Intind In amtiteatru pe orison
INEGR.1

0 Gimp deschis activitapi, mintii ome$i aspiraliunilor

nesti, Intinderea cunostintelor

noastre: venires inlet truce de opera i-a Mont ad vazd in

arta muzloald orizonuri despre earl no amen nici o idee
t cnnostintelor noastre 0 Linia
pin'aoi (1.-GH.);

linia pe care vin, in perspectiva, s& se piarda liniile

orizontale 11 0 0 ut politic, starea actual& a vietii

politice, linistita sau turburata: ul politic s'a intuneoat 0

Partea unui tablou unde cerul urineaza pamtntului [lat. h o r i z o n].
ORIZONTAL 1.. adj. Paralel cu orizontul:

a,

Fig. 3463. Ornament din Evangheliarul slavonesc tiparit

in anul Tst2.

perpendicular(&) pe vernode
ticala.
2. oilizortmA (pl.-18) sf. ls< Ori-ce linie situata

legate, scrise mai marunt, a caror execulie tinde

[Zr.].

frumuseta cu ornamente [fr.].

ORNAMENTAL adj. Care serva de podoaba,
de ornament [Zr.].

pozitte ..A; plan

Inrr'un plan orizontal sau paralela cu acest plan

GRIND sm. Ursit, cel orinduit de soarta: dace

to vel fi ...nil men, an soap en de tine nici to de mine OSP.)

[orInda].

ORTNDA1 (pt.-J=0 sf. 0 Ursita, soarta, scrisa,

destin: n lama& ad sa (Inca uncle II va duce rinds lui (Ise.)

ORIND: letele din Transilvania...
Qa Maram. Trans.

din care parte and eel dintlin cocoa ointInd sau eel dinttin
tine IlitrInd, din aces parte ored ale cd le va fi orinda (MAR.)

[vsl. urediti].

ORTNDA2 (pl. -inzi) sf. Mold. CIrciuma de sat

(In spec. tinutft cu arenda): no cumva a gnat vre-odatii

tatdi d-tale

in eat P (cao.); iar are ad rAmlie orinda pustle

(SAD.) [rut. or end a].

0 ORINDAR sm. Mo/d. Circiumar (la sat), eel ce

tine o circium& cu arenda: stii d-ta cd afard dealt

orindarin nn poate aims sit vindd blinturi in sat P (ALECS,) ; II
eel non (SAD.) [rut.
ispitea as afie on ce se indeletniceate

orendar].

ORINDUT ( -neat) 1. vb. tr. 0 A aseza, a numi

Intr'o slujba C A Intocmi, a organize; a rInduili

A pune la tale, a hotari, a dispune: Ind hotArlrea...

a no nimie !Antra impartealit phid aproape de moartea as
(CRO.)

2. vb. refl. A se aseza, a se rIndui

[o r I In -

1.
ORINDUI.13LA (p1.-iell) sf. Intocmire, rIndu-

iala, ordine, regula; organizare C NVORYNDUIALA : ei Inainteazd moron impristlind spaima $i neorInduiala in oaatea paella (VLAH.) [orindui].
ORINDUTRE sf. Faptul de a orIndu i; in-

tocrhire, organizatie.

ORINDUITOR sm. Cel ce orIndueste.

ORJOVENI (-eneso) vb. refl. A se Inzdraveni, a

a Infrumuseta efectul unei note: apogiaturile, trllurile. ruladele, etc. slot e [lat.].
ORNA1VIENT4 (-tez vb. tr. A Impodobi, a in'ORNAMENTATIUNE,ORNAMENTATIE sf.Arta,

modul de a aplica ornamentele [fr.].

ORNAT 1. adj. p. RNA. Impodobit.
2. (pl.-ate sn. (I) j Vesmintele sfinte ce Imbraca
arhiereii la oficierea slujbei divine, odajdii.
ORNIC (pl.-co) sn. t Mo/d. Ceasornic: bate ..11
din mate (D.-ZAMF.) [o r a].

ORNITOLOG sm. 3t Cel ce se Indeletnice$te

cu ornitologia [fr.].
ORNITOLOGIC adj. 3k Privitor la ornitologie
[fr.].

ORNITOLOGIE sf.

on pornmb gutan, deed vrei en ori-oe prat sa ramp in

(D.-ZAMF.) [fr.].

ORNITORINC sm. 7.k Mamifer de o form&

ciudata, cu botul ca de
ZA. A
r
rata, care traeste prin Auotv
stralia si Tasmania (Or- /,,y,
nithorhynchus)(

pat (PAMF.).

t QRLITE sf. 0 /ten. 0 f Loc lasat nelucrat, plr-

loag& (CONY.) (CIAU$.) (VTRC.) I Casa ramasa goals, cu

geamurile sparte, In care sufla vintul de toate partile; vraiste (s.-coo.).

ORLOGIU (p1.-git) sn. = OROLQGIU: tin sund
noaptea lumatate mow [fr.].
ORMAN (pl. -ane) sn. Ban.

1111

Dulap: pun flas-

3464) $.0

ri

[fr.].

OROARE sf. Gros-

grozavie, grozavenie: ^"I color %tante 11 revent In mints ().-zmw.) ;

z&,

Fig. 3464. Ornitorinc.

antes orori 'Azusa in inohipuirea Int, of se mint own de

a ingrozi:
n'a innebunit Inca (VLAH.); a face
faces
(VLAH.) [lat. horrorem].

munca-i

Partea geologiei care

'OROGENTE sf. .a
studiaza formatiunea muntilor [fr.].
OROGRAFIC adj. Privitor la orografie [Zr.].
ORO GRAFTE sf.

se Intrema dupit boala: a's MN la on doctor de s'a eautat si Mtr'o luny s'a mai oriovenit pared (a.-coo.); de-abia
se mai orjovenise o leaca $1 numai lees, altd boald-1 (Med la

I Partea istoriei naturale

care se ocupa cu descrierea pasarilor: seamiind... on

Descrierea, studiul muntilor

[Zr.].

"OROLOGERTE sf. t Ceasomicarie [fr. h o r -

logerie].

*OROLOGIU (p1.-gii) sn. Ceasornic (de perete,

de turn): un zingdneste Inuit $1 imbyire in Pante (EMIR.)
[lat.].
OROPSI (-sew) vb. tr. I A alunga, a izgoni

cu dispret., cu minie: setts 11 oropsise, IAA sit mai

urea ad Stift de el IBR.-VN.); imparatul... oropsi pe fie-sa on

nrgie car.) A arunca de-o parte, a parasi cu des-

S76

www.dacoromanica.ro

gust, cu dispret.: 1-au tAcut...

Citera tavoritA

a4 -ei

oropseasca chiar si

(ODOR.).

OROPSIT adj. p. ROM. C) Alungat, izgonit

0 Parasit, Itisat cu dispret In voia In-

cu minie

timplarii: a pdrAsit Sibiul

nu to tame. porn

chiar de guvernul San (I.-GH.);

ca to volt' curets de omizi (ISP.I.

*OROSCOP
HOROSCOP.
*ORPIMENT sbst. Mineral de coloare galbena-portocalie, format dintr'o sulfura de arsenic
(As. 2 S.3) [fr.].

ORT sin. lr O Un sfert dintr'un leu vechiu,

&lid). 10 parade: un ban de alamA galben, tartisi la aces

cetate nArnita, am abet, olt un de mare (4.-cosr.) (-2) F

A da til pop!), a muri (aluzie la paraua ce se

pune In mina mortului, ca s-si poata plati trecerea prin vamile vazduhului) : mthnires. rozIndu-1

fel de insecte, In care intrii lacusta, greierele, OROcalul-dracului, etc. [fr.].

*ORTOZA sf. o Feldspat laminar, de coloare 0 S
alba. sau cenusie, opac si foarte abundent In
rocele de granit; e un silicat de aluminiu si de
potasiu [fr. or thos e].
ORZ 1. sn. 0 4, Plants ierboasa, cu tulpina
dreapta si robusta., ale carei graunte ce crest pe
spice, servesc de nutret tailor; din ele se mai prepara. arpacasul, gri$ul, maltul ce serve la fabricarea
berei, etc. Se cultiva la not trei feluri de orz: rui
adevArat, care are spicul

romAneso, moldovenesc sau

mare, iar In spit patru rinduri de graunte (Hor-

deum vulgare) (_1 3466); .-out muchert(u) sau mu-

inima si riirunchit, el Isi leptida potcoavele si date 111 popii

asp.); cltt, din Iticomie, on din junghtu, on din nimic,

popii (JIP.) [ung. < germ.].
nu dati

ORT4. (p1. -tale) sj. 0 X # Regiment de ieniceri

9 s # Ceata de ostasi paminteni iron.

F Ceata., chat: am porunca salt pain bumbastr donA or-

tale de slujitori (Fe_.) [tC.].

ORT4C sm. 0/ten Ban. Trans. Tovaras : Toll mortii
Ion (cow); ce ti s'a InPared s'an sculat SA-si 'Uinta pe
ttmplat, ~e, de esti silt Ma de vole P (MERV [srb.].

OORTACT (-Acesc) vb. refl. Trans. Ban. A se Into-

varasi, a lega tovarasie [o r t a c].

0 ORTACTEsf. Trans. Ban. Tovarasie: trebuta, vrind

nevrInd, sA meargA 'n .0 on golanul (aro [0 r t a c].

ORTODOX 1. adj. 0 A Drept credincios, conform cu adevarata dogma religioasa ID Conform

cu principiile, cu doctrinele sanatoase morale sau
literare
Ce tine de Biserica rasariteana, In
opozitde cu cea catolica: religinnea A.
2. SM. Cel ce tine de Biserica ortodoxa, eel cc
are religiunea cresting" rasariteand [fr.].
"ORTODOXIE sf. vrd 0 Conformitate cu adevarata dogma, cu adevarata credinta, dreapta credinta O Calitatea celui ortodox [fr.].

ORTODOXISM sbst. Eriti Religiuneaortodoxtt,

in opozitie cu catolicismul.
*ORTOEPIE sf. 47 Pronuntare, rostire corecta
fr.].
ORTOGONAL adj. A Perpendicular; In geometria descriptive, proiectiunea ~11. a unui punct pe
un plan este piciorul perpendicularei coborita din

lunatic, cu vase rinduri de graunte (Hordeum hexastichon) ()( 3467) siorwaica,

propriu zis ~to de
Op
1fibare, Cu cloud rin\
r ^ !
duri de graunte II
(Hordeum disti- .1[ t'l
cherul, numit $i

acest punct pe plan [fr.].

'ORTOGRAFIA (-fiez) vb. tr. a./A scrie cuvintele

corect, dupti regulele ortografice [fr.].

*ORTOGRAFIC adj. [v Ce tine de ortografie,

privitor la ortografie: regulele ~e; semnele e, accen-

tele [fr.].
*ORTOGRAFIE sf. al 0 Arta de a scrie cuvintele corect, dupa regulele stabilite: gresala de m,
O Sistem de a scrie dupe anumite regule: tie-care
Isi inchiputse

(NEOR.)

[ gr. ].

'ORTOLOGIC adj. 42 Privifor la ortologie [fr.].

*ORTOLOGIE sf ta 0 Arta
de a pronunta bine, de a vorbi
corect T Carte care trateaza
despre aceasta arta [fr.].

[fr.].

mana cu doua jumatati de

3468);

In Muntenia se Intelege sub numele

de orzoaica." varietatea de orz mu-

I II ei i
{r,)

I
1

j sill

.1;

cheriu: ...uleste Inn-

guict, Cu o coaja cam

gAlbule si teapti In
vIdulet WARN); ~Ili a
dat In cost; Nu r GIS-

',

vi

\t'li
ir
{

,
I

',..',ii,

14

CCC

\<.

l'fr,it

cA o IT . --PA
DuRvp, plant& ce
seamanacu orzul $i

creste prin padu,

3470) Fig. 3468. OrzoaicS.

Fig. 3469.
Orzul-

parecilor.

C) . ORM:M.-WARE-

CILOR, mica planta ierboasa, din

fam. gramineelor, cu spice ca

ale orzului, ce creste prin dartmaturi $i pc locuri inculte (Hordeum murinum) (2] 3469)

@ Trans. 1. Gurguiu la opined..

2. o.ftRzE pi. i' Gimp semanat

Cu OM oft vedea au chit, an Inttlnea

dealt pets gAibui de oarze secerate
(D.-ZAMF.)

[lat. hordeurn].

ORZI.i.R 8111. 146' Negustor care

d) vertex;

cumpara. $i vinde o r z: cAlAtorul,

e) protorax ;

mesotorax;g)me*ORTOPTRA. 1. adj. f.
abdoSe zice despre on -ce insect& tatorax;h)
; j) aripb.;
cu patru aripi, din care cele men
m,
k k) elitre ;

dour" dinainte, vIrtoase, sea -

chon)

paeum) (

is

Care se ocupa cu ortopedia: pu,i ;

un bun

prin dumbravi
(Hordeum euro-

title de ortopedie, privitor la

nortopedie [fr.].
ORTOPEDIE sf. F Partea
0
chirurgiei care are de stop sa
Fig. 3465.
previe si sd Indrepteze diforInsects ortoptera.
mitatile trupului [fr.].
Frunte ; 6) an*ORTOPEDIST adj. i sm. a)
tene ; c) ochi corn.
chirurg

rile umbroase $i

a
Ic

0 ORTOMAN eir- IORTOMAN.

*ORTOPDIC adj. if Ce

.12`

Fig. 3467.
Orz-iernatic.

Fig. 3466. Orz.

dm% chip $1 port, e un nognstor, we -nn

.. 01.1 cirezar (CAR.).

ORZISOR sbst. X Arpac

[o r z

n, o) picior.

elitre. iar cele don& dinapoi, membranoase. se

mitring In sensul lungimii ca un evantaiu ( 3465).

2. ORTOPTRRE sf. p1. Ordin alea.tuit din acest

Fig. 3470.

Orz- paduret.
sf. * ...- ORZ (:).
OS (pl. case) sn. 0) IP Fie-care din partile solide
ce alcatuesc scheletul vertebratelor si care se cornpun dintr'o materie orggnieti unit& cu fosfat si cu

ORZ]. O.AICA

877

www.dacoromanica.ro

de calce: scheletul omului e alcattat din 226

OSA- carbonat
oase; en mlicluvil; Dina
maduva oaselor ; a se Inneca
OSP de
on un
de paste; de balena; despre
pieptului;
'11

un om slab, de-i poti numara coastele, se zice:

e numai piele gioase, a numai oase !mind, It numeri oasele

(de slab ce e e slab de-i Huhn% vIntul pun oase; on oa-

sele goals, gol de tot, despuiat; : a rupe sau a muia

oasele cuiva, a-1 snopi In bataie: in carne gi In oase,
in persoank; a bags frica, fort, spaima In oase, a umplea de groazh; ud Dina la oase, ud pine la piele, ud
leoarch; a-g1 odihni oasele, a se odilini; a da, a arunea,

de ros, a-i da, etc. si lui un Inic

profit, spre a-i astupa gura, spre a-1 multumi pena tAgiidui cuiva un

ut

tru moment;

:
gol nisi clinii nu-1 rod; a sta,
a odes In capul oaselor, a sedea ridicat In asternut, pe

Jos: el Ikea multe nopti albe, chinuit, In capul oaselor, ca

OSFIC.A. sf. 0 /ten. (CIAUS) P = coma.

OFTICQS.
OSFICOS adj. 0 /ten. (emus.) F
OSIAC (pl. -ieci) sm. 0 /ten. Crack mare de copac de padure uscat si cojit: sit to duci la padure of
(CONY.);
e'aduci un car de sled (RV.-CRG.); slab ea un

plonk ma vere, ca toacit ghionoaia De

(1.-coo.).

OSIE sf. *Pm C) Bucata de lemn sau de fier care

trece pe sub un car, caruth, trasura, etc. si leaga
intre ele doll& roti; fusul" osiei e partea virlth
In butucul rotii, iar podul"
osiei e partea ce trece sub car
(r,1
r1 3472 : m'am pomenit en trasura

Intr'un pee: se rupsese osia si rAmtirange

:
sese In trei roate (1.-G11.);

osia, sa nn scIrtie carul, trebue sa

mituesti, sh. Imparti daruri, fa-

r Ig.347 2. 0' Osie.

sa n'adoarma (VLAH.); er CARNEC), CUM' 0 LfMBA 11

voruri, ca sa Inchizi gura acelora ce-ar putea

an vitzut acum De Ilia? =mind dupli oasele tatIne-sau (NEC.);

sub rotitoarele stoluri de corbi, se yid clmpiile albite de oase

os, a (se) intari ca un os [dupe fr. ossifie r].

O p1. Ramasitele trupului unui mort, oseminte:

railnastirea In care odihnesc oasele acestui !erica

bArbat osPw; a -il /Asa, a-1 rilminea oasele pe undeva, a-$i
(VLAH.);

pierde viola, a muri undeva Carnea si sIngele, trupul, progenitura cuiva: acest dar mai ttrzin

silegte De un nrmag din .0111 lui, pe Petru Rareg, a se

amesteea in trebile Transilvaniei (MAax.); .0 stint, din semintie domneasca: a murit Incredintat eit-i .0 Mitt

Cheresteaua trupului (in spec. mlinile

$i picioa.rele): nu se deprindea nici cu o munch.
(SAD.)

6:;)

nu-1 vine la socotealii cum crests copilul lira sa

tonna ul la cave (RET.); a 01 eft (Safi ce) poste .0u1 cuiva,
a sti ce e In stare sa face, eft pretueste cineva
Os de animal lucrat : nasturi de .0; miner de .0; plop(RET.);

mort, a) Ban. osul craniului deasupra incheieturii Mellor; b) q boat& la piciorul

calului numita si osisor": Se coc In cuptor doua pint

tone de .-11 0

miol el, plea -s Inca fierbinti, se tate In doua 01 se apnea pe

rut mort (rAc4i1j OO 0 /ten. Ban.* SImbure: de prune

QS111,-IPURELIII Pr IMPURE [lat. ossu m].
OSAMA (pl.-me) sf. B6n. Oseminte [lat. o s-

samen].

"OSANA. (p1.-nale) sf. 0 Exclamatiune de bucurie, de aprobare, de slavire, etc. In imnurile

religioase $i in psalmi ( slava pet) 0 p1. Strigdte de bucurie, de binecuvIntare, de preamarire :ca sit ne chite noun osanale (( -GH.) [fr. h o s a nn a < ebr.].

*OSATI.JRA (pi.-turi) sf. p Totalitatea oaselor

(la om sau la un animal), cheresteaua trupului
2
ttl Scheletul, cheresteaua unei bolti
Cheresteaua (grinzile, stllA NAlin N 8
R CH
pii, etc.) unui vas [fr.].

"OSC 4. adj. pee tine de ea

G>

vechii Osci: limbs

betul."

alfa-

3471).

2. sm. Popor italic ce lo- E 3

cuia In Samnium, Campa- v7

1.1

J
m KIWIS

[lat.].

Fig. 3471. Alfabetul osc.

clteva tInuturi lnvecinate

la MUMS, silnicii; tIngueste-ma, doamna mea, 41 nu ma

osInd1 (NEGR.) ; cum de ma osIndentl astfel ca pe nn vinovat
de codrn P fIGP.) [VS1. 0 S 4(11 t i].

OSYNDTRE sf. Faptul de a o s I n d i, con-

damnare.

OSTNDTT 1. adj. 0 p. MDT 0

0 /ten.

Slab, prapadit, numai pielea si oasele (cleue.).

2. sm. Cel ce a lost osindit, condamnat.
F em
OSTNZA (p1.-7.43) sf. Grasime de pore;
en", con, om cu stare, bogatas [comp. lat. a x u ng i a].

OSTRDIE sf. Ardoare, Infocare, tragere de

inima, zel, sirguinta: 0 chilie Monti Cu oheltn1ala satenilor, Drip Indemnul oi oslrdia parintelui loan (eau.); mnstetele... le rasuceam en toad ostrdia unui Unit' de 16 and

(ON.) [vsl.usrAdije].
OSYRDIOS adj. PIM de oslr di e, zelos, sir-

guincios.
OSIRDNIC adj. = OSIRDIQS

nh].

[vsl. usrudf-

OSiRDUI (-nese) vb. refl. A se stradui, a pune

tot zelul, toath sirguinta [o sIrdi e].

Osmanlln

tina. a se legiina chid intro parte cind Intr'alta

ca pendulul unui teas 0 A sovai, a sta In
cumpana, a se codi [fr.< lat.].
*OSCILATOR(M) adj. Care e de natura oscilatiunilor: miscarea alternative a pendulului se numegte
miocare oscilatoare [fr.].

Miscare In*OSCILATIVNE, osciLATIE sf.

math incoace Si incolo a unui corp In jurul punctului axei sale: osellatlunile pendnlului VaI

riatiune In sens contrariu [fr. < lat.].

OSCIOR (p/.-cloare sn. 63 dim. os.
OSEBI... ear DEOnBI...
*OSEINA sf. p Materia oiganica azotath din
oase In care stilt inliltrate substantele minerale
(carbonati $i fosfald de calciu) [fr.].
"OSEMINTE sf. pl. Oase de (om sau de animal)

mort: oak terna de morminte, Sub care sac pierdute gra(ALECS.)

0 /ten. mane.) Arb.tanie, iazma [o sInd i].

OSINDT (-dose) vb. tr. A condamna: 1-an audit

Osman111 (ISP.) ;

OSCIL.A (Alen) vb. intr. i A se misca, a se cla-

meal de

ne, oars eft are sit mat tie studs asta I (VLAH.) ; litstnd pe
Tigani sa -ei manilla amarul dupli oslnda for (ISP.) (r)

(JIP.).

2. sm. Turc: mintuind... tars de fugal nelegiuitilor

zi

OSINDA (pl.-de sf. 0 di Pedeapsa la care e

condamnat cineva de judechtori pentru faptele
sale: e1-a primit ostnda; rn loo de doblnda, to pomenesti
on r (PANN) A Pedeapsa durnnezeeasch.: Doam-

sicalA este osmanlle

nia, Lurania, Prutium $i

OSIGA w OBSIGA.
OSI$OR (p1.-oare) sn. IP dim. os.

OSMANLTU, OSMANLila I. adj. Turcesc: aceasta

TT
uV
$8
Nillitiri H
Pn 0 y
1(

sa-ti strice Axh. [vsl. o s I].

*OSIFICA OW vb. tr. 0 refl. A (se) preface In

[fr. o s sements].

SFESTANIE.
OSFESTANIE
OSFICA. ( -to) vb. intr. 0 refl. 0/ten. (clans.) I

A of tic a, a deveni ofticos.

(Fl_.)

gedea pe sofa cu plcioarele Incruoisate ca nn

[tc.

o smanl y].

"OSMIU(M) sbst. Mineral ce seaman.) cu

platina, care se Mach usor de acizi sii formeazh.
Impreuna cu oxigenul un acid cu miros puternic si neplacut; se gaseste In pamint asociat cu
platina [fr.].
OSMOGLASNIC (pl.-tee) sn. A Octoih [vs1.].
*OSMOZA sf. Totalitatea fenomenelor de endosmoza si de exosmoza [fr.].

OSOS adj. 00 Care e de natura osul

tesut

osos ( 3473) @-

Care are oase multe sau

marl, ciolhnos; uscat de
i se vad oasele: ti privea
prolilul

gi deslusit, lumi-

nat de Mats lunit (011.411.);

mina -1 osonsit, dar OHM
(noon.); ii-ascunde ochii

to

umarul .0 al mame1 Stanch11

(DLVR.).

OSPATA (-atm,

se-

Fig. 3473. Tesut osos.

pat) 4. vb. tr.

A primi in cash. ca oaspete, a-i
oferi cash $i mash: se dusera acasa... 61 ospatit pe Fatfrumos 51-1 omens ca p'un dilator (ISP.1 0 A da sa
manince: seara vameoul ne ospateaza cu pastravi proaspep (VLAH.) A manta: duDitce au ospatat cum se

87S

www.dacoromanica.ro

cade, s'au culcat sI as dormit (sea ; totdeauna

Phials (LUNG.); dorul de binele natiei... ustoiazik durerea ear- osp_

manului prin milli si asezAminte de ajutor LW.) [VS1. U s-

ospittezi

d-ta minciiri de stele ce am vdzut hug pe masa P

(OW).

clas. hospitari].
hospitare
t OSPATAR sm., osPATAR.E4sA (7)1.-ese

OST

t oj at i].

2. vb. refl. A minca bine, a benchetui, a chefui:

osTETTA sf. # Inflamatiunea tesutului osos

[fr.].
OSTENEALA. (p1. -eli) sf. O Faptul de a se
o s ten i; slabiciunea cc urineaza dupa 0 mune&

vino fnlituntru pi to odihneste si to esprit& (aEr.) [lat. vulg.

sf. totr A-

cela, aceea ce tine o ospiltkrie, birtas, birtasita:

ospAterul le date bore cu miel, cotlete de miel si friptura de

miel MGR./ [o a s p e t e].

continua, anevoioasa: Iesenii inbesc NniStea... osteneala

OSPATARET, osPATARIT adj. Primitor, care

primeste bucuros oaspeti, ospitalier: ft el pi ea shit
oament... ospiitariti 51 milosi L.11P.1 [ospkta].

i-ar omorl (NEGR.); alit de mutt era mita de mo theft cAzu 51

rdmase acolo (ISP.1 0 Munca anew' ioasa, care sla.be.$te puterile: fate eat& dorinta ce are a se odihni de
osteneala drumulul ce House (ISP.); a-si da osteneala, a-61

OSPATAR;E sf. Oss, Birt: an intrat la on jidov

foarte avut care Linea o
mare (se.) [ospktar].
OSPATARIT ..- ospAraRET.
OSPATARET: nasul...
OSPATARNIC adj.

da multi osteneald, a munci din greu, a se sili din

rasputeri.
OSTENI (-enesc) 1. vb. tr. A produce osteneala,
a slabi printr'o munca anevoioasa: drumul cal lung

ca tot Romfinul... Il Dolt' la chili (ea.).

OSPATATQR sm. Cel ce (se o sp At ea z a,

ce is parte la tin spat sau care da un ospat.: Prie-

m'a ostenit grozav; nu-ti osteni ochii en aceastti lncrare mlgdloasA.

2. vb. intr. gi refl. A simti slabiciune, a-si pierde

Vino si seal de mAnIncii ea un

puterile clupa o munca continua, anevoioasa:

OSPATOS adj. Ospitalier: se temeau a -i face pig-

prevesti o asemenea nenorocire (VLAH.); oine se gritheste, curind

tine, poftim, zise veselul

mintea Int ostenea cSutind... nn sewn... care 1-ar Si putut

flamInd Mater (PANN).

mirea ospdtoasS si cordial& de mai nainte (1.-os.); Wet" climit

ospAtoasii si pliicutA (1.-G11.) [o a s p e t e].

osteneste (PANN)

OSPAT (pl.-pete sn. Masa mare (la nunta sau

In alte imprejurari , banchet: poreclesc on numele de

Amlitrion pe cei ce dau la mese si la ospete (ISP.); : cautd

s&-si oucereascA un loc la ,..11 vietii (13R.-VN.) [lat. h 0 S -

pltium].

[vsl. ustana< ustati a In-

ceta"].
OSTENICIQS adj. Ostenitor, care ostene$te:
pentru aceastA ostenicioasa truth& (cm); on cit de
drnmul, cu ante e si pitoresc (NEGR.) [0 S t e n i].

este

OSTENINTA (p1. -to sf. Ostenealk: tie unuia,

nici nu se

sfIntului si marelui Dumnithitu. sudorile ostenintilor male

In loc de jirtvA de laud& aduc si inchtn IcArrr.) [0 S -

drAgalasd...
Uncle dulcea., fl IntImpinliztnibind (ALECS.); gratioasa voastrft

care se simte slabit de pe urma unei munci ane-

OSPECIOR sm. dim. OASPETE:

..11

asezaserli bine De dupd mese (RET.).

OSPETTE sf. Ospitalitate: o cAsutii

ne lace a uita supArlirile vietil (NEON.); vi multumim

Marto._ pentru ospetia dnmilorvoastre (SEL)

voioase:

[Oaspeti].

de munca zilet; nu pot merge mai departs,

rif C NNOSTENIT.
OSTENITOR adj. 'co b. OSTENI. Care ostene$te:

shit prea

*OSPICIU (pl -cii) sn. () rd Casa in care calugarii

ghzduesc si ospateaza pe drumeti si pelerini; arhondarie. Casa de caritate In care se primesc

si se hranesc skracii, batrinii cari nu shit in stare
sa -si agoniseasca. traiul de nebuni, cask. in
care se adapostesc si se ingrijesc nebunii [fr. <
lat.].

OSPITALIER adj. Primitor, care primeste

bucuros oaspcti Uncle se dk. ospitalitate,
uncle gaseste cineva o primire bunk, uncle i se
oferli un traiu placut, priincios: o cask ra,

teni.
OSTENTT adj. p. OSTEN'. Care simte osteneala,

o climA

[fr.].

*OSPITALITATE sf. Primire bunk, gazduire

$i hrana data fark plata si din toata inima calatorilor si acelora cari n'au unde sa se adkposteasca:

muncd, cAlAtorie ostenitoare ; CA zicea c& -s mai ware, Nu-s

ass. ostenitoaro (SPER.); picotind menu In aceeasi pustietate
si monotonie ostenitoare a vietii de mdndstire (VLAW) VS- C
NEOSTENITQR.

*OSTENSTBIL adj. 0 Ce poate fi arktat

.rf

0 Vadit, invederat, fatis [fr.].

OSTENTATTV adj. Care face ceva cu ostentatiune it.].
OSTENTATIVNE, OSTENTATIE sf. Parada ce
face cineva cu Insusirile sale, cu bogatia sa, etc.;
a face
din

a se fall, a face parada cu ceva; a face cave

a face un lucru de calk, de fudulie, de ochii

lumii fr.].

OSTEOLIT sm. ad Os fosil [fr.].

OSTEOLOGIC adj. a, Privitor la osteologie

In Tirgul-Ocnel tot se mai pitstreazii vechea N roman& (NEGR.) ;

a acorda a, (1) a primi la dinsul ca oaspe; b) a

primi sk. se publice In gazeta lui: viata" fti va acorda a pe care i-o cari (VLA11.) [fr. < lat.].

[fr ].
*OSTEOLOGIE sf. i Partea anatomiei care
se ocupd cu studiul oaselor [fr.].

slujba ImpArateasca A lost si-a hug

*OSTIE1 sf. rrit Agnet, azima care se da la grijanie in cultul catolic

luteran [fr. h o s ti e].
OSTIE2 sf. s
Unealtk
in chipul unei furci cu trei
dinti cu care se prind anumiti pe$ti Infigind-o in cor-

armatk): ea 'n
t OSTAFCA sf. X Concediu (din(PANN)
[PUS. 0 t S-

taVit a].

OST.E.k$ sm. X Soldat [o a s t e].

OSTASSC adj. X De o s t a $, soldktesc, miManse.

OSTA$E*TE adv. x Ca ostasii, soldAteste,

militareste: boierli eras... oapu si ofiterii armatei, Hind

(eALc.) [ostasese].
OSTAST (-ono vb. intr. X A duce vista de
ost a $.
OSTASIE sf. X Meseria, viata de o s t a g.
Cara organizahl

OSTAW1VIE sf. X col. osTAS. Toti ostasii, multimea de ostasi, soldati)ne: ...se prelungeste-o strangle

Prix' care a curse ca an sivoiu (ALECS.) ; dupd ce a dat poruncile curtenilor si ostisimei, a thcAlecat murgul si a plecat (MERA).

OSTIXTIC sm. X Persoana data ca zalog, In

timp de razboiu, aceluia cu care se incheie un
tratat, spre a garanta executarea conditiunilor

tratatului [it. static o].

OSTEIA, OSTIA (-iez ,

OSTOIA, ITSTOIA (-olez),

Mold. Maram. Ban. ono' ( -oast vb. tr. tzi refl. A (se

potoli, a (se linisti, a face sk. Inceteze, a Inceta:

printeaceasta... va ostia clams ce bintula biata poporime
(ISP.I; ea credo ce-i spline si se ostiazA din piths (R.-COD.);

o ostoi povestindu-i si Coate vitejiile lot (no ; s'a ostoit foclrla din Indurarea cerului care a turnat asuprit-1 o mill de

OSTIA Da- OSTER,.

pul for ( 3474 : pastrAvii se

prind cu nudge shut Ili on ostia
noaptea la wait (iON.) [bg.
osti

* OSTIL adj. Dustnanesc,

vrajma.sesc, hairs fr.< lat.].

Fig. 3474. Ostia.

*OSTILITATE sf. Dusmania, vrajmkie: pacea pares asignrati. ...f I ori-oe
banniala de
dispftruse (1.-G11.) [fr. < lat.].
OSTYMPI (-pen) vb. intr. A se da Inapoi, a se
da inlaturi tvsl. o t stapit i].

OSTOI, OSTOI.

OSTOIU sbst.

or ()STET.

Potolire, Incetare: incepu eater

fir' de (LUNG.)
ir, rind: sti mai dea un de ploaie irsc1 [a st ()IL
OSTRACISM sbst. () Judecata prin care vechii Atenieni surghiuneau pentru zece ani pe un ceMean pe care-I socoteau primejdios pentru libertai

reverse amarul sufletului Intr'un

tile publice; voturile cetatenilor se scriau pe o

879

www.dacoromanica.ro

qcoica 1
OST _ trine
ft

OTN

Procripitunea unui om, unei doc-

'OSTREICULTI.TRA...

osTrucuurgRA...

OSTRETE sf. pl. Pari, $ipci, cu cari se Ingrades curtile, puturile, balcoanele, etc.: casele...
I

au Inceput... a se Ingradi en 0, de lemn sau de Tier, darlintud

Joe zaplazurile (ALECS.) ; scoctora ograda plina de acareturi, In(SAD); ~le cari o desparteau de bliconjurara de ger(' de
%tura eran rupte gi culcate la pamInt (DLVR.) ; Il sprijini usor
cu talpa de ~le ceardaculni (VLAH.) 2 )4. Gard de nuiele

sau de trestie aoezat de pescari In ape pentru prin-

derea peotelui: ne vom plimba pe la -- 51 pe urma pe cararea nuferilor (GN.)

Plasa itelor, cocleti [vsl.

*ostrIcI, bg. ostrecti.

OSTRICULTOR, OSTREICULTQR SM. Cel ce se

Indeleti iceote cu ostricultura [fr.].

*OSTRICULTVRA, osTRETeuvrvRA (p/.-turi sf.

Totalitatea rnijliniceler Intrebuintate pentru ereoterea $i Inmullirea stridiilor [fr. .

OSTRIE sf. 0 /ten. man.)

OSTIE.

)42,

OSTROP I EL p1.-eluri , Mold. osrRoPAT pl.

Sturi sn. < Mincare pregutita din vinat in spec.
de iepure sau din pui cu otet $i usturoiu: aveam
Data sift minim no ostropSt de iepure (ALECS.) ; apol vom cina

Costachi bucStarul care

nimerea Toarte bine sarmalele, ihnelele, ostropiturile

cu un ostropat de lepure

(NEGR.) ;

OTARACI sm. pl., oTArtacE sf. pl. 0 /ten.

Lemnele incovoiate care alcatuesc scheletul luntrii (CONY.) (RV.-CRG.).
MARIE sj. 7..Z Gen de mamifere carnivore cc
seaman& cu focele oi

care truest In marile

polare (Otaria)
3476 [fr.].

OT.ANICA =

owtotaTA.

OT.O.NITA (p/.
,
f onNoTiarA sj.
Dijma platita in natura anumite vedre
de yin proprietaruto

framed', uncle erau neva capita de fin el

Unit ale

ostroavele,

gradini plutitoare, Is) rasfrIng In valuri achitele argintil

ostroavele ritsareau negre, talnice din limpezigul de
ape (s.ALo.) [VSI.].
(VLAH.) ;

OSTROVEAN sm.

unui ostro v.

OTC

*OSUAR (p1. -are) sn. ft.& Cladire, monument sau

o t o k].

OTCOS sbst. 0/ten. Ban. f Polog, iarba eosin.

ocnelor pe and ani (ALECS.) ;

(I.-GH.);

propun Sa

: ei slut ginumai

ei adevarati Romani an iubire de patrie, caci an luat patrio(ALECS.) [MS.].

tismul In

[rus. otkupOikii].

oti gin ik 5)
OTEL HOTEL.
#

OTET (-esesc) vb. tr. $i refl. A (se) potoli, a (se)

alina, a (se linisti, e mai bine... pre Turd In Meal for

lost si fittntul Gheorghe

gi StIntul Dimitrie gi

en alto darnri sa-t otesaseft (CANT.) ; luposica... apleclndu-1,

Male 151 atorcea 41 de durerile co trAgea sA testa (CANT.)

alti slinti mucenici (Cum)

[oaste.

[comp. srb. u t e s i t i].

OSTENESC adj.

tOTET sm.
oticl.

De ()Po t e a n,
ostaoese, soldatesc,

my

Parinte al Bisericii: stintil

[vsl.

OTFEL sm. Ban. Cel ce conduce, In fruntea

altor tineri, mireasa la biserica; poarta Intr'o mina,
o ploscu cu rachiu impodobita cu o naframa oi cu

militarese:

trnpinile
le Imbracasa on port 51
(CANT.).

I OSTENIE,

osTENIRE sf. X Osta-

militarie, me-

Fig. 3475.

alalte nenumSrate paOsuarul lui Mihai-Viteazul.

te oe avea, gi Invatatura
ogtenirii an sehimbat-o In glocuni 51 In mascarioinni
(CANT); Rimlenii... lua a zeta din oamen1 tineri... gi pre
aoela li punea de Invata ostenia ca in scoale (N.-cosr.).

f OTI Hese vb. tr. intr. $i refl. x A se lupta, a

se rlizboi, a purta razboiu [o a s t e].

OST11/1E sf. x Oast e, armata: Privegte on

(ALECS.).
0TIFtE sf. ( is I Expeditie, caropanie, razboiu = X Oaste, armatti: alto ostiri odihnite to vin
'nglmfare frumoasa Ini

in alutor use.) 110 X Serviciu militar: dna ce 51-a !Ss'a tutors iar la mogie (8. ALD.) 4 Multime:
cut
mares... a Inceput... a-si ridica ogtirile-1 de valurl Inaintea

a,

noaatrS (VLAH.) [0 $ t 1].

OT' prep. Din, de la [vsl.].

OT2 sm. Numele slovei CO, w In alfabetul cirilic [vsl.].

oi lasati-va de
$ OTAC pl. -ace) sit. Tabard,
pasta Unit singurl la
(D.-ZAMF.) [comp. tc. o t a k

tort "].
OTALGTE sf. # Durere de urechi [fr.].
OTAR...

vamilor, at ocnelor si al pogtelor

cumpere

IOTECINIC (731.-ice sn. etf = PATERIC [vsl.

OSTEAN sm. X
Soldat, ostao: .0 a

arta razboiului: dupli

niturile Statului, accizelor, etc.: i se va Inlesni luarea

(1.-011.)

Trans.

seria de ootea n;

(TUT.) [srb. o t k o s].

t OTCUP (pl.-upuri Sn. Arendarea unora din ve-

Prenori sau otcupcii eran cei mai multi Armeni si Greci

0T.A. (-tea) vb.

oie,

$i lasata sa se usuce pentru fin: Mi-arde 1nimioara 'n

cos Ca Hun vera 'n

postele P tine -1 oteupcionl ghipcanilorP (ALECS.) ; acei antre-

OSVT (pl.-to) sit. Pb dim.

on arme ostenesti

ocIRmuT...

OTCYRIVIUT...

in arena, un venit al Statului: mit roe, tine tine

Os.

(DENS.) A Ofta.

(r].
sj. 0/ten. 2 Tuica ramasa pe fund, faie

OTOFJPCIC, oTcuPcTu sm. Cel ce lua In otcup,

3475) [fr. ossuairej.

intr. $i Tell.

groasA pe

create iarbS 'n case $1~ dupa masa

tarie, ce curge la urma de tot din cazan [sit.

Locuitor al unei insule, al

subterana In care sint depu

se osemintele morttlor (

(RET.) ; ZAu, 11-0

(1K.-ORS.)

(1.-13H.).

OSTROV (p/.-oave sn. 0 Insula:

Fig. 3476. Otarie.

lui mooiei, din via sadita de altul pe aceasta mooie (emus.) (TUT.) [comp. srb. o t i t i n a].
Iarba crescuta a doua
OT4VA (p1.-avi) sf.
oara, dupe ce s'a cosit data: dadura Intro poianft

flori, iar in cealalta, un bat Impodobit cu panglici.

OTGON
ODGQN.
OTIC (pl.-ice sn. f Lopatica, bat, lat la un
capat cu care se curata de pe cormana plugului
pamintul ce s'a prim de ea: Romani... minim din
clnd In and cormana cu ~ul (8. -ALD.) [srb.].
OTICNT, TIENT ( -nest vb. intr. A face sfortari

spre a respira, spre a versa: clnd oticni... nn clabne

sArat si coclit 11 umpin gura

(DLVR.) ;

fate ()data oticneste el...

versa pe gura nn game balanr (g.-coo.) [srb. o t egn u t i].

OTINCI (-teat vb. tr. 0 /ten. O A urni din loc

cu ajutorul unei pirghii: to nn ciocan gi Mince* Matra

asta din tale (rec.) I 0 A desehide Cu fortis, a
sparge (Cu un drug, etc.
mo:Tait drevele de la ferestre gi an intrat la casa en ban:ulti
l A face ca un

bou mai teapan sa traga mai mult carul (legind

cu un otreang jugul de protap), spre a se potrivi
la tras cu un bou mai slab rm.) (oAus.).
OTTTA 'pl.-te sj. At' Inflamatiunea urechii [fr.].
OTINJI (-ben vb. tr. Mold. A stllci, a ciunti In

bataie: sextet te-oiu cu ceva, de nu to -i pntea hrani In

Matti vista (CRG.) ; clnd oiu Ina o jardie 51 ti-oin
clteva
IMO I

(RV.-CRO.)

VSI.

OTIRNIE sf.

let

it 1].
Ellie: clod tocS de

0 t U t 9,

la

schit, Neagoe antra In biserica, (0000.).

OTNOENIE sf. Raport oficial, comunicat:

astern o pe hlrtie tricapel" (ALECS.); II inttlneam In toate

zdelcile, in toate otnogeniile, In toate pisantile 0.-on., [rust.).

HOTAR...

880

www.dacoromanica.ro

<

PLAN ,SA VIII.

10

11

12

it

13

14

16

15

17

29

18

33

*1

1. Brau
2. Broasca
3. Circe! (de vita)
4. Cirlig
5. Cirlig gi drum
6. Coada papadiei

7. Creasta gainei
8. Crucea
9. Drumuri

io. Fierul plugului

II.
12.

13. Flori
14.

15.

16. Flori de stejar

17. Fluture
18.

I.A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat.

59. Frunza bradului

ao. Frunza de turtea
21. Greble
aa. Grapa
23. Naiul
24. Piciorul broagtei

www.dacoromanica.ro

25. Porcii in. cotet

26. Rigchitorul
27. Steaua
a8. Straiul broagtei
29. opirla
3o.oVirtelnita

s.

OTOLOGIE sf. 0 Par tea patolegiei care studia7d bludole de urochi [D.].
OTOM.AN adj. Turcesc: impertui ; Poarta ,
gut emu) turcese [fr.].
OTOMANA (p1.-ne sf. try( Canapea mare ca
un divan
3477) [fr.].
OTOSCOP pl.-oape)
sn. Instrument cu care

mos Nichtfor. Ineretind din sprincene si oterindu se (CRG ); OTOpopti cam veniso putin in mtnie el Incepu a se tail (S13.)

OTARIRE, oTARIBE, TERME, oTERIRE sf.

Faptul de a se o t a r I; infiorare, spaima: furie:

am tames mut de oterire si de rosin (NEGR.).
OTEL p1.-ehlri 1. sn. x Fier curat combinat

cu o mica cantitate de carbune $i care capatti, prin

ealire, o foarte mare tarie; din el se fac arrne, cutite, instrumente chirurgicale, etc.: tare ca ...ill;

se exple.reaza interiorul
ureehii.
0 OTC)CA sf. 0/ten

(E.,

QTCA.

OTOVA adj. si adv.

Neted, drept, oblu; uni-

Fig. 3477. Otomana.

rabine (ALECS.) ; Intinde pusea, trage male si vrea sit sloboada

(se.) Pr. ext. Amid de foe, pu$ca: ia-ti taiusul

de plasele, Pune mina De

A Inttiri:
brace un fier cu o t e 1; a call C)
ea-0 otelesti sutletul In necazuri (D.-ZAMF.).
A se Intari ca otelul, a se call
:4. vb. refl.

din vAzduh (D.-ZAMF.).

OTPUST, OPUST (p1. -tart sn. A Rugaeiunea cu

care se ineheie slujba divine; paporul nu Wired

din biseried pina nu primeste binecuvintarea prin
otpust [vsl.].
OTRATEL sm.
LIKBA-rmLuun

0 T) CI)) A se imbata: tot pe rind ttmbla plosca de

unul la altul... plat ce se otelirit ca tnnul

ris) ( 3478)[ung. atrac61].

OTRAVA
-avuri) sf.
C) Substanta care, introdusa In
organism, li produce turburari
grave sau poate provoca chiar

OTET sbst. Vin aerit prin fermentare: 421 tare

tul artificial, preparat din acid acetic amestecat

a-1 oari
Cu apa; 0, a lace pe cineva cu ou(it gi cu

strasnic: dupe ce ma !Aces on on pi en , MU mai bases

pe Bit otrava ce mai era to tundul pa-

vre-o clteva sfichilturi (t-on.); pe tot! oamenli de la pntere

ti tratam cu on gi on s. (CAR.); 0: nu mat boa mita (SaU

1 CO Doctrina.
discurs, scriere ce poate corupe
inima sau mintea
Minharului (NEGR.)

pisica) A..., nu mai fac altd-

data prostia asta, nu ma

mai prinde nimeni la asa.

ceva ; Ime face" B , NWCA C) [vsl. o cl t 11].

Fig. 3478.
Otratel-de-apa.

A da cuiva otrava,

a omori cu otrava 0 A pune otrava In ceva:

dhsmanii, In retragerea lor, an otravit apa putului F

amarl, a mihni adinc: lipsesti din ochii mei, sit nu to
mai tad, ca -mi otravestizilele (ALECS.) ; tine este vipers aceea

care null dt pace si-ti otraveste bittrIneteleP yens

2. vb. refl. A lua otrava, a se omorl cu otrava

A se amdri, a se mihni adinc [vsl. o t r a-

v i t i].

OTRAVICIOS adj. Care otraveste, ve-

ninos: clnd este neciiiitA. versa din ea venin 131 here eta(ISP.).

OTRAVITOR, -TOARE 1. adj. verb. maw.

Care otraveste, otravicios.
2. sm. f. Cel ce, aceea care otraveste, omoarli
lie cineva prin otrava.
OTREAPA (pl.-epe sf., TREF p/.-epe sn. 0
CIrpd. de $ters, petits; sdreanta: umblau... Inveliti
In cite o otreapa, o rogojina san un tol vechiu (1.-OH.) ; unii
le tlrau de coade, ea pe niste otrepe (ISP.) ,F Sedan-

ra, lepadaturd, netrebnic [vsl. o tr epl,

OTROCOL sbst. Mold. A face prin ceva, a pune

pe goand, a goni ca pe un vinat: laceti

prin tale
mite (cgo.); norocul glstelor tie aeasit, ca are aft tacit un
prin ale, de s'a duce vestea! (CRG.) [0 CO1 -Ft.ITC01].

OTROTEL

oTRATuL.

I OTUR.A.0 4. sm. X Veteran (la Turd : lmpltnd -o

de cetateni si de stag' viterani: acestia era cum Ant ..,11 la

Turd (CANT.).

(p1.-ace) sn. Papas, oprire, halts [to.).

OTUZEIR sbst. 4 Joe de chili In care eel ce are

g.

31 de puncte cistiga partida: case pllnit de jucatori...

ghiordum, ba si stos (CAR.) ; sit motitim de somn toatil

noaptea pentru neva mahmudele... cIstigate In ..+1 (Fm.) [tC.].

OTAPOC (pl. -oats sn. Tandara, aschie.

OTARf. UTERI (-Aran, -erase , TART, OTERI
(-arose, -ere's() vb. refl. A so InfierbInta de minie, a
se Infuria, a fi scuturat de fiori de minie, de spairritt

OTETAR 1. sm. 0 Oaf

Cel ce fabrica sau vinde
ot et 0 Arbore, originar din America de
Nord, cu fructe ro$ii-purpurii, cultivat adesea la
not ea planta decorative
( Rhus typhina) ( 3479 .
3. (p1.-are sn. () Vas,
sticld In care se pastreazd
otetul.

OTETARIE sf.

Lo-

vinde o t e t.

Fig. 3479. Otetar.

OTETI ( -eteso , Mo/d. OTETI (-etese) vb. tr. si

refl. 0 A (se rostra ca o t e t u I, a (se) preface

in otet: se otetea vinul In pivnitit, de nu eram eu om priceput (myna 0 A (se) supara, a (se) irita, a
scoate (a ie$i din sarite: nu vezi ea-mi crapit Item
de Judi" P mai ma otetisi gi to (.1(P.).

OTIRA

MA.
OTOPTNA pt. -ne sf.

74 Mirtoaga,

SISnoul

Cosi*

gloaba, esI " ""*"1

Camp's

rabid (de Cal): se Innamoli

otopina de cal, de nu mai patea nici pieloarele sit et le
mai mite (ISP.1.
013 pi. milt)

sn. 0

Substanta gelatinoasd. In-

CY eV

Al u

Fig. 3480. ou.

chisa trite coaja calcaroasd, care se formeaza In

corpul femeiustii pasarii; prin clocire, edits prin
supunerea oului, eltdva vreme, la actiunea unei
chlduri moderate, iese dintr'insul un puiu de aceeasi speta ca $i mama; oul constitue un aliment
aproape complet ( 3480 : de gainit, de rata, de

sau de indignare: mi se otareste inima chid gIndese la

Diclionar enciclopedic ilustrat.

oier

cul unde se fabried sau se

cite o patimit bietii locuitori (ALECS.); Incrunta sprinoeana gi

se Oar' de suparare (ISP.); apoi taste an lost cum au lost, wise

I.-A. Candrea.

de vin, spre deosebire de ate-

vasul 51-1 stria (ZNN.);

moartea: a da, a lua ; ii tura .

ra$te viata cuiva [vs1.].

OTRAVI (-riven 4. vb. tr.

(RET.).

toate greutatile: s'a izbit, ea de nn zid neclintit, de ploptnrile

ale Romanilor camas
OTERI so- TART.

statatoare (Utricularia vulga-

ninatatea sufletului, ce amb.-

1[[

Is

OTELIT adj. p. TELT. 0 1mbracat cu otel;

calit p Tare ca otelul, Intarit, deprins cu

sau ITL-BALTILoR, plantd actiatica, Cu

frumoase flori galbene, ce create prin balti si apele

care, bauturd de proasta calitate Tot ce turburs se-

(ALECS.) [VSI. 0 C 6 1 a].

OTELARIE sf. Uzina unde se fabrica ot e 1 u 1.

OTELI -elesc i. vb. tr. 0 A preface sau a im-

cintec jalnic(DLVR.) ; pieilturile de plash) ce se cerneau

vicioasit

intmli de

narul la o pused: gatiti-va armele si trageti ...els la ca-

e u cap, on trup, on tot (ISP.); gitul lung si stibtire ca de

barzA... gi Mita
(VLAH.); cocorii se lnsirue gt elate ascutit ...

brat de

2. mix pl. of Coeosul cu cremenea si am-

form; tot intr'un fel: era... dihania de gadina !scut! acelagi

0U

[bg. ocervamil].

proaspat,
glscii, de strut; moale, titre, rilscopt, Bert;
clooit, strioat; out roil!, one de Pesti (sr PLANSA); albn-

gni, galbenusul, coats, ghioacea Int; 1 Int

Colnmb, 11.1-

cru u$or de facut, dar la care nimeni nu s'a gin

dit inainte 0: a no Ii nici de seams -dIor, a fi
prost, netrebnic, a nu fi bun de nimic; Dural are
In

poale sau parch Weil pe one, umbld Sheet $i cu

881

www.dacoromanica.ro

56

othe1/4_ bagare de scarab.; a ajuns -1 mai cuminte dectt gains,

zice chid unul mic, tinar, neexperimentat cauta

OZOse
sit se arate mai destept theft altul mai mare, mai

Marin, mai cu experientft; F: nu-ti curl ouA roan,

mline Ina
nu te baga In seam's; dim Lure, azi un
qi un bon, cel ce furs la inceput un lucru de nimic
se deprinde cu timpul $i ajunge hot in toata regula;
ow- ANL e, cLoscit , GAINA 2 a Se zice pr. ext. de
germenul din care iese cu timpul puiul on -carui
animal, afar& de pasari: A de Humid; de same 1
I

0 Tot ce are forma unui ou:

femeile se slulesc de no

r de lemn

chiului, rotula

SKIM I
LUI

QUL-1NU-

LVBfT; GUALE-PQPIII

ouALE-PoPw, planta.

(,1,

6;t411
ceAN
"""4
$i linii rosii-purpurii, raspindesc
0V

M].

crsoro,

Fig. 348r,
ousts-popii.

mal

OULET p1.-te sn. dim. QU.

OXALAT sm. .2, Combinatiunea acidului oxalic

'Kited, sare compusa din acid

cu un radical:
oxalic $i potasiu [fr.].
zeama de macris, corn*OXALIC adj. Q. Acid
pus organic, foarte toxic, intrebuintat In solupune pentru a curata arama [fr.].
Soiu de plaza de bumbac
'OXFORD sbst.

* Planta cu

tulpina ondulata, cu frunze marl

foarte netede, cu flori albe-

verzui, care atirna In jos, care

face niste boabe lunguietm, rosii,
pline de seminte; nurnita $1 ou-

soare" (Streptopus amplexijo- Fig. 3482. Otik,or.

lius) ( 3482 .
OU T 191.-te sn. dim. 011.
9V (p1. eve) sf.
Ornament
de arhitectura care are forma unui
ou $i care se sculpteaza pe o mulura rotunda ( 3483) [fr.].
'OVAL 4. ad). In forma de ou: Fig. 3483. Ovh

obrazul mai mull rotund dealt

la mijloc o masa 5, mina, cu incrustatil
(VLAH.).

2. (p/.-alurt sn.
P( Figura rotunda, lung&reata, asemenea elipsei
(
3484) I
Forma ovals: Co trans-

DarentA sufleteascit In "...III obrazului Emote

*OVAR
OVARIU

fr.

pl.-are ,
pl.-ril sn.

*OXIGEN4 -enez 1. vb. tr. SSA combina un

Corp cu oxigenul

se formeaza ouale In
corpul animalelor
1

4-

A decolora (parul cu aju-

torul apei oxigenate.

3. vb. refl.
A intra iii combinatie cu oxigenul

4 Par-

[fr.].

tea pistilului unde

se formeaza ovulele Fig. 3484.

Fig. 3485.
[fr.].
Opal.
Over de gainA.
*OVARITA. s f. 21` Inflamatiunea ovarelor [fr.].
OVAS (IA.-Arnim , ovaz (p1.-star sn. e Planta
de nutret, ce seaman& cu orzul, din care se cultiva

la not mai multe varietati., In special OVASUL-OBIOI-

NUTT (Avena saliva), cu spicul rasfirat In toate

partite, 7L-CU SPICUL-/NTIVO-PARTE (Avena orientalis) ( 3486 $i ov&suL-cintas (Avena nuda)

-MACE FLOCOSICA 11C) .,-NE41117, --e n08.,
1 2
SALBATIO
OOPS [VSI. 0 v I s u].

OVASC

OXID pl.-hi) sm.

Ori-ce combinatiune a
unui metal cu oxigenul; .2-, de Her, rugina [fr.].
OXID4 -idea vb. tr. $i refl. sa, A (se transforma
in oxid fr. .
*OXIDABIL adj. as Ce se poate oxida, cc poate
rugini [fr. .
OXIDANT adj. 2- Care oxideaza un corp depunind pe el oxigen fr.].
*OXIDATFUNE, oximATIE sf. fas Fenomen prin
care un corp se combine, cu oxigenul [fr.].
OXIGN sbst. @ Metaloid gazos, incolor, care

al combustiunii [fr.].

Organul in care

3485

[fr.].

se poate lichefia la o temperature, foarte joasa;

e corpul sirnplu cel mai ra'spindit in natura: intra
In compozi(ia aerului, a unui mare numar de minerale $i in mai toate materiile organice animate
sau vegetale; oxigenul e agentul respiratiunii $i

(I).-ZAMF.)

tinut in ou [fr.].

dim.

lntinzind masa, puse pe dinsa

...vre-o ctteva ouqoare OSP./

[fr.

EVREU [ngr.].
OVREIU...
OVSIGA
ossIGA.
sn. Germenul embrionului con*OVOL

oua: saint%

OMUSOR

(1312.-VN.)

reproduc prin oua (pestii, reptilele, pasarile) : ani-

OUAT 1, adj. p. OUA.

2. sbst. Faptul de a se oua.
OUATOARE adj. f. Care (se
)

ovatii

[fr. < lat.

OVIDENIE,
Fig. 3486. Fig. 3487. OvAscior.
OVEDENIE si. A
OvSs.
Sarbatoarea Intrarea in biserica" (21 Noemvre): Ovidenia e mare
zi, di de ,r s'a vedit lumea wog.' [vovedenie].
OVILI Bor Fru.
OVID/ adj .4;4 Ce tine de oi: rasa a, rasa oilor
[fr. < lat.].
*OVIPAR adj. Se zice despre animalele care se
.

QtVu

e norocos; 1 : gains care cintit seara nu se

OU9R pl. -soars sn.

facute

Onoruri

terminat... i s'au IA-

oua dimineata (PANPO [lat. o v a r e].

QU:

colo o oaie

cut

LTA. ouA vb. tr. $i refl. A scoate

: gains babel
se oua de cite done, ori De Ste -care zi )cad.); se, nu te nit' la
gainii clod ouA, ca orbeqti (GOR.) ; (F): l-a twat gains '11 ce,clnla

de lauri, se ducea
calare la Capitoliu si junghia a-

acorduri, a robit toe IA sale, lar clod a

verzui, Impestritate cu puncte

neplacut miros de tap (Ilimantoglossum hireinum) ( 3481) [lat.

hotarltor; generalul, ineununat

etc.: de la primele

verde-deschis, din f am. orchideelor, ale caret flori, albe$i

t'

mindu-1, purtindu-1 in triumf,

ierboasa, tuberculoasa, de un

un miros puternic

succes nu prea

P Mic triumf acor-

cuiva insot ind u

cu alaiu, acla-

5A.

ca se, olrpeasca cioranii; 1 serum- L,

*OVATIVNE, ov4TIE sf. C)

dat unui general

roman pentru un

OVAS.

OVASCIOR sbst. la Planta din fam. gramineelor ce seaman& cu o v a s u 1, cultivata uneori

pentru nutret (Arrhenatherum elatius) ( 3487).

OXIGENAT adj.

4t.

p. OXIGENA APA

lichid incolor compus din hidrogen $i oxigen, inzestrat cu proprietati foarte decolorante.
*OZOKERITA 51. Mineral ce seamana cu
ceara, $i cu miros de petrol; se Intrebuinteaza la
fabricarea lumtnarilor [fr.].
OZON sbst. ,sa- Varietate alotropica a oxigenului
obtinuta prin aetiunea electricit&tii asupra acestui
gaz; se gaseste In mica cantitate In atmosfera,
are un miros special care produce varsaturi; pu-

terea lui oxidant& e superioara aceleia a oxigenului si-i permite se, arda repede toate corpurile

organice [fr.].
OZOR (pl. -oare) sn. Mold. Bucov. Desen pe o te-

satura: fetele de masa, servetele se fac din olitisori, teante uniform In ozoare sau In patru ite (VOR.) [1115.].

882

www.dacoromanica.ro

it
Sec. XV

Sec. XVII

fl

Sec. XVII

11

Sec XV

11

IT

Sec. XV/

See. XVIII

ft

fl

Sec. XVI

sec. xvii,
PODUL PESTE DT/NXRE DE LA CONSTANTA

P sin. A saisprezecea liter% a alfabetului, a

douasprezecea din seria consonantelor; purta In

alfabetul cirilic numele de pocoi" (II,n).

PA prep. dial. = PE.

PAC (pl. -curi) sn. Pachet (de tutun, etc.): nit-

strez in fund ai

de tutun (VLAH.) ; Il pregatisem o sticluta

cu rom si cloud .uri de tutun (VD.) [germ. P a c k].

PACALA sm. C) aef ff.)) 'lip din basme si snoave,

din fire netrebnic, prost, dar siret uneori, care face

toate pe dos $i -si bate joc de toata lumea; are de

tovaras pe Tindala" sau pe Pepelea", cu care se

aseamana si se identified de multe orb: cel mai mic

se ohema Pepelea, altii Ii zicea
tsar 0 Corn glumet,
poznas.
PACALEALA (p1. -ell) sf.
Faptul de a p a1

cali (D Glum% cu care se pacaleste cineva:

zicea ca e

de Intlin Aprilie, pared noun de

ne ardea

(cm".)

PACALET

PileALTeTII.

PACALI (-Alen) 4. vb. tr. A spune cuiva un nea-

devar, a-1 amagi cu gindul de a petrece pe soco-

teala lui: cum std Mal& la taifas Cu copiii, hop! Inainte-i

un zmeu: da-ne butoiul ou banii, oft ne-at 'AMUR (R.-COD.);

1-a picalit de Junin April.

2. vb. ref/. A se Insole, a se amagi: oine so pripeate
se pacitleate (ZNN.) [P a c a 1 6].

PACALICIU sm. Urn cdruia-i place sit p a c a-

lease a: intro oel poftiti se afla 51 o rugina de mognean

ce vote IA riza de toatd lumea asp.).

PACALITOR adj. verb. PACALT. Care paca-

leste: 11 cam dedean in tarbitoeala on grainri care de care

mai plicalitoare asp.).

PACALITVRA (p1. -turf sf. Gluma cu care se

pacilleste cineva, pacaleala: Isi petreceau vremea Cu
glume 01 pacitlituri Intro dInsil (1.-GH.) [pacali.

PACAT (p1.-ate sn. 0 r4 alone cu vointa sau

far& vointa, cu vorba sau cu fapta, a poruncilor
de
dumnezeesti, a jirescriptiunilor religioase:

a face .43 ; a oftdea

trupeati; e slum' cu
mit jux pe-o lege care o am IA,
In e; a intra in(tr'un
de nu ma -1 amine, Intru In (ALECS.) ; a-gi face en cimoarte;

neva, a savirsi o fapta rea in paguba cuiva : nu-tl face

cn mine, ce malt bine ti-oin prinde si eu vr'odatd (ISP.) ;

em; ~al mara-si Imam sufletul Cu
a -si ispitai
turisit e pe jumittate iertat; ce 13 drept nu 0
I \Tina:
a-51 plinge

cel Cu paguba e gi cu ..u1; oine banueate e

cu mat multe 0; a trage .m1 cuiva; iau .n1 asuprit-m1;

lai carte vinovatul 0 Nenorocire: clnd se

'Beet 411 de om, trebue sit -1 traga; d'apoi vezi, aaa-i

tot

clnd se Maga de Roman (ALECS.); a-1 duce, a-1 Impinge, a-1

trage, a-1 paste .1 Sau .131e: sit nu to due& ole sit vinezi

!nett sit -1 Impinge ...el... sit -ai

tacit seams singur asp.) ; era sit ne prima
(can.); tocmai
pe mine cazuse
sit fin mat mare flare fray! (COG.); eine
stie pe undo 1-or mai cars .ele 1 (vLaii.); din ., din nenope -acolo (ISP.) ; ajunsese

rocire 0 In anumite locutiuni, se is ca eufemism in loc de dracul": du-te m ale I ce

v'ati
facut P lase -1 la .ele 1 Cl Iasi -le ..elor de fapte marl $1 vino
s'ascultam... recut aproape de Moat, Indeamnit .ul pe badita Vasile _at pubs pe unul... sit ma prociteasca (CaO )
0 Raguba.: oe I de pantie! .. de ell nu e de Dumnezeu sit pierdem not Mate copilaal aaa de dritgalaai P (ISP.)
6

Ciudatenie, intimplare neasteptata, ciudata:

se vede oh pune Cara la cale, mai etii ulP (ALECS.) [lat.

peccatum].

PACAT9S, -04,SA adj. si stn. f. I Care pacdtueste, care a plin de p &cat e: Kura ,.11111 adeviirul
etheste s Nenorocit, sarman, biet: de uncle sit vit
gasesc eu ban) In ziva de astazi,

de mine) (1.-orl.); nn
suflet care... sit deatepte tot ce am bun al doarme In pacatoasa
mea fire (VLAH.) 3 Ticalos, nevrednic, nemernic;

rnizerabil: multimea... privea on gurile caseate o pacatoasit

lumlnatie

(ALE.).

PACATOIE sf. Stare p a c a t o as a;

tied.-

losie, nemernicie; inizerie: tot felul de boale $1 de pitcatosii d'ale oamenilor (ISP.) ; $i io Indritzueati se -mi leg'
Inainte cu asemenea pacittosii P (D.-ZAMF.).

PACATUI (-nese) vb. intr. 1 A cadea In p a -

C a t, a face paCate: slatul Imparatiei gitei ou cale od TinParatul n'ar paelitui sit is de sotie pe Ito -sa (ISP.) 2 A

grill, a se abate de la anumite regule: a pacatuit

printr'un aces de zel; plicatueate In contra bunei-ouviinte.
PACATEL ,p..-ele, sn. F dim. MCAT: De orl-oe
'Acid mai mare sit -i plateasca-un irmilie, Tar lefts, puiaorn1
C1te nn

mai m10 (SPER3

PACE (pl. pact) sf. 0 Stare In care se arid o

In vreme de
de pace: a face a InI 0 Tratat
eheia
a striea
dreaptd, nedreaptit, onorabilit, ruainoasit s Impacaciune: a lace , a se impaca
0 k Carte de carte de hirotonie; lard pentru
tara cind n'are dusmani cu can s% se razboeasca:

41

face stirs oe Inehipuiaate :... cartes alma marturlseate pre &nen' oft dupit rindulalit s'a hirotonit on darul Duhulul Blint (PRV.-MB.) Liniste, repaus, lipsii
carter( de

883

www.dacoromanica.ro

BACLAVA.
PACLAVA
PACLIE SI. Ban. (ip Cojoe lung far& mIneci
srb. o p a 1:1 i j a .
PACQRNITA (p1. -Is sf . Vas

:
de turburare, unire, concordie: a trill In
PAC- nine
a lasa Anislace merge 'n ..1; a lAsa In 5, a da
pe 1 n'avea nici o grija.,
PAD tit, a nu supara;
111

nu fii Ingrijat 0 Liniste sufleteasca

(bunk 1 loc. Intrebuintata ca un fel de lncheiere
a celor spuse mai lnainte sau spre a arata c&
lucrul s'a sfIrsit Intr'un fel sau altul ( si nimic
alta, $i gata : iota a dat gloaba pentru mine el.., bunk!
(CM)

de lemn sau de scoarta In care

taranul tine p a c u r a (de uns

3489 : de inima chancel stirnaupcornita Cu felegtiocul gi posteuca

osia

Intrebuintat In mod adverbial on Intelecul

(CRC.).

vole : cum auzl pIrchlabul de a ce are

piss impliratulni nu se antes

etc.: oh bin! eft min!
deice (18P.) ; mama... !mere a striga... : loanel Ioane!

all coda pe capul for (ISP.); mA feream eu

Intro yhrere sh nu mai dau paste yeti

Fig. 3488.
Paciulit..
ieRG.); Ca= pe 1arfta cea mare $1 Brea

0
Ph(VLAH.1
a domniei fanariote
tanie: bietul drnmet, nestlind de .tta color ce
antra in put, s'a sooborlt Intr'insul (Sea

# I4 PACE cind betas Intreagh se otriveste... on aga Brom/lice obiceiuri, citA nepace

Ioanel gi Ion . ((caG.) 151

gi turburare l (ricH.)

[lat. pacem].

PACER sf. 0 # Blana din picioare de samur:

boierii cei marl imbracan... vara 91 iarna sourteicii lmblh
nitA on
de samur -on.) 0 x Mlncare fawts din

Pasoan& lucru care-ii wince sup&rare,

care-ti cade ca o belea in spate:

picioare de vitel, cu ou& $i otet [to. p a 6 a].

OPACE(A RIZ sm. Ban. Olten.0 Prichindel; strengar mac si

istet Slutenie [srb. paaari z].

[vsl. pakostl].

PACEL (pl. -ale sn. (till dim. PAT Trans. Pat

oh soSpa -va de aceastil

(PAC.)

sex PAcTsn.

*PACFON sbst. Aliaj din aram& $i nikel, care

lmltk argintul: Promos eran Impodobite sfegnicele, de la
cele de am Oa in cote de (CAR.) [germ. Pack fon g].
*PACHEBQT (pl.- oturi) sn. 2,. Vapor care

transport& scrison, pasageri $i marfuri [fr. <

engl.].

PACHESTI, PATV$TI sf. pl. T1 Mold. Bretele,

*PACHET (pl. -ete sn. Mai rnulte lucruri strinse

$i legate sau Infasurate laolalta; legatura: no

tutun [fr. p a q u e t].
*PACHYDERM sm. aat Grup de mamifere erbiyore cu pielea foarte groasa, cu pintecele mare $i
cu picioarele terminate prin copite, ca elefantul,
hipopotamul, rinocerul, boul, porcul, etc. [fr.].
mare eu marPACICA sf. Bucov. Pachetel: o
(iota de Inlea (ORIG.) [rut. p a 6 k a].
de

PACIENT 1. adj. Rtibdator.

Bolnav(a. , In spec. persoana supusa unei operatiuni chirurgicale [If.].

2. sm., ..TA (p1.-te sf.

`PACIENTA (-tez vb. intr. A avea r&bdare, a

rilbda [fr.].

*PACIENTA (pi.-te) sf. Rabdare [fr. < lat.].

'PACIFIC adj. Pacinic; potolit [tat.].
`PACIFICA (-no vb. tr. A restabili pacea, linistea, unirea, Intelegerea; a impaciui [lat.].
PACIFICATOR sin. Cel ce restabileste pacea,
ce potoleste turburarile; Impaciuitor [fr.].
'PACIFISM stst. 0 Doctrina acelora sari aspia la o pace universal& [fr.].
*PACIFIST 4. adj. 0 Privitor la pacifism.
2. sm. Partizan at pacifismului [fr.].
PACINIC, PANIC adj. 0 Caruia-i place p ac e a, blind, potolit, care nu turbura, nu supara
pe nimeni: aduci Isles gi plriolul In locasul unor loouitorl
pagnici mum.); amer $1 vai aceluia carele a acolo mini() $1

bun (pm) 0 Linistit, unde cineva traeste In pace, neturburat, nesuparat de nimeni .si de nimic:
un loo

PACIOS sm. soli> CHEFAL-MARE.

PACT$E sf. pl. Mold. Bucov., PAC= sm. pl. Ban.

(_lue.) go- CILTI$QRI [rut. pa 6esja].

PACISELE, PACIEMLE sf. pl. Mold. Trans. = PACTS.: ca vApseaua sA cameo un lustru frumos... (onlile) se
gterg cn o eirpli... sau pacisele mot de olnepA (PAMF.).

tpAcruT (-nese vb. tr. A Impaciui, a impaca

[p a c e .

PACIULTE sf. Planta labiata din Indiile orientale, foarte mirositoare, din care se extrage un parTurn Imbata.tor (Pogostemon patchouli) PA 3488):

patchouli].

cabs de-o posta

(VLA11.)

(MERA).

un pact, a face legatura - 0 (P) A face concesiuni,

a cadea In Invoiala cedind din conditiuni [fr.1.
PA.CUINA pi.-ni sf. Ban. Trans. Oaf. fi4 Oaie

[lat. pecurna.

Lichid negru, uleios gi inflaPACURA. sf.

rnabil, rare iese din pamint sau se scoate prin puturi sapate anume; din se extrage petrolul: pe

fruntea sa... se rotocoleau inelele piirului negru 00 'Acura

(Diva.) ; Incepu a curge din vitele %late nista singe negru

cozondraci [rut. pidtjatk a].

!anti de provIncle... mirosind a

PACOSTE: 1-au opus bobii...

PACT pi.-turn sn. Invoiala, legatura, convenjinni.: - federal, constitutia Elvetiei [fr. < let.].
*PACTIZA (-izez vb. intr. 0 A face o Invoiala,

-c e 1].

PACESI

Pheornitd_

PACOSTENIE si.

mic, alcatuit din scinduri puse pe don& capre de

lemn, pe care se asaz&, frumos Impaturate, te[p a t

de

amen big& de semi oh voinleul se friimInta on

firea pentru siniitatea mA -si (ISP.) ; pests doull
Irani lard -ti iese Inainte a de plrealab UP.) Fig. 348?.

PACEAVRA (pl.-re) sf. 0 Cirpa de stern (D

f Femeie murdara $i necinstita, buleandra.,
MA .].

saturile $i straiele de zile marl ale femeii

Almf%

I3elea, ne-

PACOSTE sf.

de: nimic, de lot, nici gind, nici o urma, nicaieri,

[fr.

t fad, infers [lat. pIcul a;

intelesul de iad", dupe vsl. p 1 c 1u smoala." ;
ca Omura osP.)

iad"].

PAGURAR' sin.

Tr.-Carp. f Cioban, pastor:

ul is of

=
PACUR4112 sm. Cel ce scoate pacur& din

strigh dusmanii la nob Ca

CIOCIRLIE-MOTVA

parnint: Cu

(IK.-13R8.) OO

[lat. pecorarius].

ul chid trikesti, Trebue sa to mlniesti

(PANN).

PACURARSC adj. Tr.-Carp. 47,), De p a c u r a r', ciubanesc, pastoresc: prinse feciorul men plosea
$1 trase din ea nna pSourAreascA (RET.); vulpea vazInd lntr'o
colibk pitcurilreasoft lapte, brink $1 earns (lICH.).

PACURARETE adv. Tr.-Carp. G-4 Ca pa.cu-

rarii, ciobaneste: bhu odatA aPii (RET.)

P ACIMARTTA (p1.-01) St. Tr.-Carp. 'Re Ne-

vasta pacuraruluP.

PACUROS adj. Ce tontine pacur a, ce sea-

mama cu pacura.
PADAI ( -deco) vb. tr. si refl. Trans. onc.) A (se
gati frumos, a (se) dichisi.
PADINA (p1. -ni) sf. Mold. 0 /ten. Ban. 4.. 0 Loc

mai asezat pe creasta unui deal, pe unde se scurge

apa dupe ploi it O Loc asezat Intre dealuri, pla-

ton: De padina dintre don& ridiehturi de mnnti, a adunlitarl

multi (LUNG.)

[conip.

bg. rus. pa din a].

PADICIARA. (pl.-re) sf. ,aa. dim. p.e,DINA: sus,

pe o .e, pSrintebe svireolindu-se Intr'un stnfarla

(LUNG.).

PADT$41-1 sat. Sultan: ul vostrn, nu mit indoeso,

Va sd filch tara un pamInt turcesc COOL.) [ICJ.

PADUCEL sm.
Plant& ghimpoasa, cu
flori albe-trandafirii, cu minas de migdale amare, on fruc,-

tele globuloase sau ovale, de

coloare rosie; e cultivat& adesea ca plant& ornamentals;

numita. $i ghiorghin" (Gra-

4,P

taegus oxyacantha) (
in umbra unui
buture de stejar

3490) :
Drigan sta p'un

(DLVR.) F 0
Un Tel de boala. de piele carat- L.-

terizata prin mIncarimi la till-

Ol$

pi $i intre degetele picioare-

...n1 se face In talpa picio- Fig. 349o. PAducel.

rului la cat ce umbli desoulti (5EZ.) [lat.*paducal-

lor:

1 us < peduculus paduche"].

884

www.dacoromanica.ro

PADUCHE sm. C) 4 Insecth parazita $i gretoash care traeste pe corpul omului murdar, hrhnindu-se cu singele acestuia, $i se incuibeaza mai

ales in cap (Pediculus capitis)

.de, end se saturil, Jess In !mate,

se zice de eel mojic, care cind dobindeste oare-care stare, tel is nasul la
34911; OA:

purtare (f) Parazit, om care nu

munceste $i se hrane$te pe spinarea
altora
Insect& parazita care

PORC (H. suis) 4 Nume dat hi

diferite insecte care se formeaza $i
traesc pe plante (Aphis): ...-DE -CIRES,
DE -SOC,

N.

-DE -TRANDAFIR

sul se explica din vegetatiunea baltilor, in spec. a

papurei $i trestiilor celor dese, care faceau din de
purtare impresiunea unor paduri].

PADUREAN 1. adj. * De padur e, care lo-

``r1"'.4:,:-- 7-

cueste intr'o phdure.

Z. sm., PADDREANCA (pt.-once) sf. Locuitor, locui

toare dintr'o padure, dintr'o regiune paduroash

sau muntoash.

PADURET 1. adj. * Ce cre$te in padur e;

shlbatic: mere, pare ...a or MAR 4, PAR'.

Fig. 3492.
Paduche-de-

2. sm. 4. CD Porn de padure, salbatic; copac:

Fig. 3493.

Donau!, de va ft Wan san uscat, aoela nu se ohiama pom:

Paduche-rosu.

trandafir.
VARZA; PAWED:EDE-ROW, care atach mai ales merit

asilderea 41~111, carele on va II prlsAdit can altult (PRV..).1B.1

1 Mar paduret.

PADURTCE, PAM:MITA p/00, sf. 4 dim. PA-

(Scliinozeura lanigera)
Oa 3493) 11 4 -DE-

DVRE.

PADUROIU sm., PADUROAJOA sf. St (P Un fel

LEMN w LEMN C)
.LE-ALBINELOR, insect&

de geniu al p &durilo r (de care se pomeneste

mai ales in descintece); comp. mama phdurii, fetele codrului, etc.

O PA.M.TRO N TU sin. Ban. 4
GRIII-NEGRT.f.

foarte mica care se lipe-

ste de perii albinelor asa f

ca nu se mai pot schpa
de el; e de coloare rosie-tntunecath si acoperita cu perisori negri Fig. 3494. Paduchele-albine-

PADUROS adj. * Plin de padur i, acope-

perit cu paduri: Vales-alba se alla la poalele unor mun$i

!carte plidurosi cap.).

PAE... w- PAIE...

lor i larva lui.

(Braula caeca) (CI 3494)
11 4 - -DE -CAL = CONOCHIFTERITA If it PA/WEHRLE-DAM:MITI, PADVCHELE-ELEPANTUDUI = CQLTUL-BABEI

PAF1 inter). Imita sgomotul unei lovituri (cu

palma, etc.;, unui pocnet, pool plioscl

PA-

DVEHI-DE-TIGAN =-DENTITA [lat.p6duculus].

PADUCHEL SM. 4 dim. PADVERE.

PADUCHERTEsf. 4 Mare

multime de p hdu oh i.
PADUCHERNITA (pl.
-to) sf. 0 F Femeie plina
de paduchi 0
Planta cu tulpina ramificath, cu flori mici albe-g/11bui, tntrebuintata de popor pentru stirpirea phduchilor de lemn; numith
si moartea-stelnitelor" (Lepidium ruderale) (n 3495)

PA.FTALTJTA (p1.-te) sf. dim. PAFTA: prince cu

cite douti paftfilute de am (ISP.).

PAFUGA (-II1r) vb. tr. $irefl. Trans. A (se) alunga,

a (se) goni, a (se) fugari: da-le pace la cal, nu-1 tot p&tugs cm.); se patugan iluturli 11 blibliau albinele (MERA)

[pe fugh.].

PAG adj. Mold. Bucov. Ban. 74. Tintat, cu pete

maxi albe pe o coloare inchish. (despre cai $i despre
vite): semes pe calu-i
(ALECS.); aduce, en oalul eel

nuiele de la padure qi dregs gardul (SAD.); Am o vitelusit

care tot cfmpul [Quint, numa 'n tufts nu se bag& (GCS.),

8 = MATTA-BABEL
PADUCHIA (-uchlu) vb.
tr. si refl. A(-$i) chuta phduchii: 01-a bawd si el capul

Fig. 3495.
Paduchernita.

acolo ca ad i-I pAdnohe (SI); an dat poste donti babe pada-

ohlndu-se pe prispa afara la scare

(SM)

[lat. vulg. p 6 -

dilculare
pediculare].
PADUCHIA$ sm. 4 dint. PAD1JCHE.

PADUCHIOS, -ortsA adj. si sin. I. O Plin(6,

de pliduchi C)

culosus].

CO

PAFTA. sf., mai adesea PAFTALE p1. Agrafa unei

cinghtori: era Incinsil cu un colan de our ce se inoheia en

marl paftale de matostat (NEM.) ; Ti-olu da salbli de mArgele
Gi pattale 1;1 Ingle (ALECS4 [tc.].

.4,

Om scirbos, tiehlos [lat. p ii d u-

PADURAM Sin. * Phzitor de p h d u r e.

PADURARIE sf. 0 Slujba paduraru-

lui I 0 Paza padurilor 0 Administratia phdurilor.

PADURARTT sbst. a () Slujba p h d u r a-

ghicitoare despre coash." [vsl. p 6 g a].

'PAGANISM sbst. e,4 p Religiunea paglnilor,
a vechilor Greci $i Romani cars se inchinau in mai
multi zei [fr.].
"PAGINA ( -iaw) vb. tr. # A numerota paginile
unei carti [fr.].
*PAIGINA (p1.-ni) sf. 0 Fie-care din fetele unei
foi de hirtie, a foilor dintr'un registru sau dintr'o
carte: am Mat o . alba Ceea ce e serfs sau ti'grit pe o pagina: am chit oincisprezeoe nagtni;

CM mai frumoasil

din vista lni, e fapta care-i face

Mai multh cinste; Calafatul 41 are de mull Dahill lui

de suferintl el de glorie in istorla tariff (VLAH.) $ A

Pune td pagini, a aseza rIndurile culese unul dupa

altul pind la lungimea unei pagini [lat.].

r ul ui 0 Plata pentru paza phdurii; tax& asu-

'PAGINAT sbst. $ Faptul de a p a gin a.

*PAGINAT9R sm. # Cel ce asaza in pagini
textul cules intro tipografie [p a g i n a].

vasta padurarului.

relor paginilor unei carti [fr.].

pra phdurilor.
PADURARTTA (pl.-te) sf. Trans. Bucov. * Ne-

*PAGINATIUNE, PAGINATIE sf. # Sirul nume-

PADURATIC adj. * Acoperit cu p &dur

paduros: In pestera de stInell, ye munte

rain_ nn mnnte mare

*1341.GIU

(ALECS.) ; trim-

(ON.); am dat In sfirsit peste co-

borlsuri Marti01110aSe, prin pArti mai putin o (GRID.).

PADVRE sf. 0 * InLinderP mare de loc. aco-

PAD-

ei el fi vinde pietas in tirg scut PAG

vulpea in
sl pielea 'n pod, se zice despre unul care
face planuri cum sh. intrebuinteze un lucru pe care
nu 1-a chphtat Inch $i pe care poate nu-1 va avea
niciodata; 4:0): nn e lard usciituri, nu e familie, societate, etc. care s& nu alba $i elemente rele in sinul ei; 0 : a Ara lemne la
a face un lucru de
vulpea (sau ursul) In

$i subtiri: piduri de land el WOG (BAIN.) [lat. vulg. p ad ri 1 e m

clas. p a 1 u d e m Mai"; sen-

Fig. 3491.
Paduche.

3492),

de steiar, de brad, de fag.

etc.; 4, mare, deasA, Intunecoastl; a se Wald In
no:

prisos, a duce un lucru acolo unde nu e lipsa de

el, a cara aph la put 0 a Mama sau mama
Vadurii "W. MAMA 0 0 4 Totalitatea copacilor dintr'o phdure M Mare multime de obiecte lungi

traestepe corpul animalelor:

(Haematopinus curysternus),
-DECURE sau cfpwsc (H. piliferus), ~-DE-

perita cu arbori shlbatici:

PAJ.

PAGIN adj. si sm. I Care se trichina mai

multor zei, precum erau Grecii si Romanii, care
se Inchinh la idoLi: in 'moms oea veche, veche de tot, atmenli se Inohinan la idoli, eras /41 OSP.); iegea

885

www.dacoromanica.ro

templu

PAG- 2 Care tine de pagini: divinitAtile

Epitet dat de popor neamttrilor necrestine sau
P A I neortodoxe: s'o tempt sA nu-mi pierd legea qi st< ma 'ntorc

Inapo1..
In post

( ALECS.)

; en nn shit .., sit manioc came Miercurea

1
Om care nu erode In religie,

(D.-ZAMF.)

care-Si hate joc de cele sfinte lat. p a g an u s].

Cultul paginiior,

PAGINATATE sf.

paganism: In vremoa pagInAtatii, pre Apolon 1-au tinut

(TICH.) .1 Toti paginii, multimea paglnilor, paginime: ar Ii bine ca si tu, In loo

Green In be de Dumnezeu

de a to certa Cu crestinii, sa to ridici cu ei asupra

paglnitatii

PAHA or- PAvAl

PAHAIE
vra, Marla.
PAHAR,
Mut: un

Cruzirne, farhdelege.
PAGINESC adj. De nag! n, at paglnilor:
a

obiceiuri pigIneuti; spune la cArtile pliginesti... ca la nunta

lui Joe cu Junona fu mare tambalAu usr.) ; rAmtisese In sea
mai denainte a for pfigtneascit lege (CANT.).
PAWN! -bless vb. tr. $i re fi. A se face p ag I n: vine sit ne rapeascA plimIntul. !amen si copiii nostri,
sA nu oumva sA
ca sa -i turceasca si sA-i pAgIneasca (ISP.1
mearga de tot In peire, sA se plIgIneasca, s1-51 leDede Leger,.
;

(PRV -MB 1.

PAGINTE sf. PagInatate, paganism: Spun elen

ar fi lost un ImpArat... (PANN) [p b g I n].

PAGYNIME sf. col. PACO. Multime de paglni;
era MA frunza si iarbA asP.).
toti paglnii:
*PAGODA (pl.-de sf. tft Templu, deo arhitec3496):
tura speciala, In India, China $i Japonia
vremea

sn. 0 0

Vas,

de apit, de vin, de bare; a eloeni ...ale; a apart

,;

un
a goli ..u1; a da .id paste cap; F : a suflat In
s'a cam irnbatat; onrat oa un
fundul
de
(DLVR.), foarte
curate Continutul unui palm.: am !Alit numai

aci, abs.: pe dinnauntru odalle erau pahare

doua

[srb. p eha r].

pAHAR.41.

singura puterea sa nu caste sA sa pule Impotriva a

(CANT 1

(p1.-are)

PAHAR

71,k Potaie, ja-

mai adesea de sticla, de diferite forme, pentru

(ISP.1 ;

attta

sf. Mold. t$EZ.) (RV: CRS.)

, PAHARVL (p1. -ale) sn. 0 dim.

PAHAR.

t PAHARNIC sm. () t Rang de boierie: Marele

boierul de divan care avea Insarcinarea de a turns

Domnului, la zile marl, vinul pe care-I gusta el

Intiiu, Ii ocupa, in ce priveste ierarhia, rangul

dupa Marele postelnic, in Muntenia, car In Moldova, dupa Marele spatar; In celelalte zile de peste

an, aceasta slujbh, in lipsa Marelui paharnic, o

indeplinea Id al dollea (ftorl
sau u1 al trebles

treti
:
mare, gi pIrcalab la Cotnar qi la HArlitu, are
obiceiu sit direaga Domnului, la zile marl, be mese, on altar
(GR.-uR.) Maram. (SRL.)

Cel ce town& de Mut pe la

nunti Ii ospete [vsl. p a h arinik u].

PAHARNICEASA

nicului.

(pl. -ese)

sf. Sotia p a ha r-

t PAHARNICEL sm. Boier de rang inferior, sub

ascultarea Marelui p a ha r n i c, care slujea la

mesele domnesti, turnind vin In pahare.
PAILARNICIE sf. Slujba, demnitatea de p a-

harnic.

PAHARUT (pl. -te) sn. 0 0 dim. PAHAR. pl.

Trans. onc.) * =

LACRAMIOARE.

PAHONT, PoNoNT sm. iron.

Soldat rus: dar

ce-al p5tit, mA pohontule, de to -ai suflat cu noaptea 'n

coo P (CRC.).

PAHVIE sf. Trans. (DENS.) f Capita mai mare de

PAHUIU sm. Often. Trans. * 0 Copac groscior
thiat cam de sus $i lasat asa In pamint (CONY.)
Fag subtire Si malt cm.).
PAI Pir APQI.
t PAIA. (p1. -bale) sf. O Titlu de boier, rangul de
boier a CD Beier
boier numai cu rangul, dar fara
functiune (in opoz. cu halea" $i cu mazil"):
Veda adunase pe boierli halm $1 , ca sa le spuio ca email
fin.

trecusera Prutul ((.-GH.) Mold. A da paiele cuiva, a-i

Fig. 3496. Pagoda chineza.

da nas, a-1 obraznici: bed to nits la el, barbate, ...qi le

Turnurl nalte pi pagoda undo clntA bechiul bonz

dab paiele

(ALECS.)

Idol adorat intr'un astfel de templu Mich.

figura grotesch de portelan si cu capul mobil [fr.].
PAGUBA (pl. -be sf. 0 Pierdere material& sau
moralh suferith de cineva sau adusa altuia, dauna,
prejuditiu, detriment: a aduce, a face
a da de o.;
2

a rimMea de
a vinde da do;
paguba mea, ta, but, etc.;
bietul om mergea din
In , de ajunse In sapi de lemn
(Iv.) ; ea tovarIts, era partas la toate, si la
si la olstig
(CRO );
eel en paguba e si cu pacatul; 0 : undo e
mufti, trebue aA lie ql
Pr' ATIT(A 1 8 , FLUIERA 1 ,

NEVOIM 2 / Stricaciune, vi tamare: vitele an Merit

multa

In Minn [VSI.

PAGUBA sm., -42$A

(pl.-se sf.

Cel ce, aceea

care a suferit o p agub5-:- a rambles

dumneata tot nu rimli
jumulit gate (coon.) ;

dacA

a 'Asa
ca... vinatul ti-a pleat din car

n'ar 21.4, n'ar fl nici hoti

(CRG.)

te. p a j 6].

PAIA N)JEN, PAIA(N).71N, Mold. Bucov. PAINJEN,

sm. 0 4 Arahnid cu opt picioare, care, cu ajutorul unui lichid pe care-1 secreteaza, tese o pinza foarte subtire ce-i serveste
de mreajh cu care-si prinde prada (Tegenaria domestica 1i Epeira diadema) Q 3497): lie era de
PAPUAN, PANG AN

borangic subtire cum este case de pAianJen (Isl..) ; turn cu brie pe fundul unui butolu un paiajen ce-qi urzea in Mani hale
sale (noon.); Iar de sus 'linen podele, un
painjen, prins de vraja, A tesut subtire pInzA,
stravezie ea o mreaji (EM(N.); Boar va descoperi vre-o atA de painian (GW1; sine O-

mega un paingan, fi 'arta Dumnezeu sapte

pinata IGOR.) ; PaingAnul urzeste o pinza
Incticitti (ALECS.) ; pe not !emelt), clan& nn .

hotul e numai cu un pleat, tar ..n1 Cu della

(sau on me, on o sutd , de multe orb, eel ce a suferit

paing ne aparte, moartea nici-cum nu ne

Ingrozeste (NEBR.) / Prajina. ce se

altul
incarca sufletul de pacate; iron. hotel de
se zice cind e acuzat tocmai eel ce a Yost furat,
care a suferit paguba.
PAGUBI (-ubesc 1. vb. tr. A aduce cuiva p ag u b a, a-1 da de paguba, a-I lipsi de cistigul ce

tr'un lemn subtire de mesteacan Fig. 3497.

[vsl. p a a lc u, refacut dupa p a - Plianjen.
injina].
PAIANTA (p1.-te sf. Lemne ce proptesc stll-

(PANN) ;

o paguba Invinueste pe nedrept pe unul sau pe

ar fi putut avea: mat pAgublt on o seta de lel.

g. vb. intr. A suferi o paguba, a pierde;

f:fp:

soumpul mai mull ptigubeste, lenesul mai mull alearga.

PAGUBITQR adj. verb. PAousl. Care pagubelte, care aduce pagubh: nu se poate admite oa transactiunile Mem.. ad poatd 11 vre-odatti vfitAmitoare st pigubitoare (). -GH.); !Huta netrebnicA si pAgubitoare omeniril,
Mee el osr.I.

pune pe claia de fin, mai adesea din-

pii unei case si prin interstitiile chrora se pun cart).mizile cari alcattiesc peretii ([0] 3498): oasa =Matti,
In ale ettreia zlduri se vedea pe tot pe nolo paianta (SLV.) [te.].
.P.AI4TA (p1.-te) sf., Mold. PAIAT sin. 0 Comediant de bilciu care face pe caraghiosul
3499) :
atras de un palat uns cu Minh pe obraz care bates toba... la

age unui curt ION.) Om politic care-si schimba

partidul dupa interesele sale; panglicar [fr. p a i I-

lasse].
886

www.dacoromanica.ro

PAIC, FEN sm. X Soldat din garda Sultanului

sau a Domnului fah': paicli slujeau ltnga Domn Qi erau

durata; om de nate, a) om de nimic, fare valoare, pp1/41_

fara nici o consideralie; b) om care -$i Imprumuta

numele, pe care-I pune cineva sa intervie inter) i

afacere, far& a ii direct interesat la dinsa; F ntr

Incingi cu brine de argint (mix.) [ tC.].

to prim' sA imparti Ere! pale la dot magari sau nu to

la dot boi

Pricepi sA 1mparti un

(PAWN)

Salt nu gtil sA W-

enn' della pale, e$ti foarte nepriceput, foarte neindeminatec: aga ml se cede daell cer slat de is un cap de
muter care nu stle sa 'ncurce douA pale

(GM.);

tot

Isi are umbra sa, chiar omul cel mai neinsetnnat iti

poate fi de folos sau sa-ti aduca vatamare; or A-

GATA 2 , APRINDE 1 , ARDE 1 , %RNA v , FIN ,

imBATRINT 2, mosmoALA 2 Betisor: un CC de chibrit
1 p1. Ban. * PAIELE, calea laptelui (caci, dupe

legenda populara, finul furind ni$te paie de la na$usau, Si ducindu-le acasa, acestea s'au risipit trepFig. 3498. PaiantS.

tat $i au lasat urma dupe care s'a luat na$ul ca

sa-1 prinda pe hot; aceasta urma. lasata de pate
se vede $i acum pe cer) [lat. pale a; Darn e re-

Fig. 3499. Paiata.

PAIDOS (pl. -oase) sn. 0 /ten. Somn dupe masa

facut din p1. pale].

PAH1$ (p1.-ee Sn. 0 / dim. PAM:

de amiazi, tablet, siesta.

RAZE
PAIENJENIS pp- PAINJEN1/3.
aer PAru.

mi-ar 11 rugine... data V'R$ duce aces& numai un de-aestea mei 2 / Pais ir Os

0 PAIR (p1.-ere) sn. Saltea de p a i e.

PAIR C)IC (pl.-ice) sn. Apostrof ce inlocueste, in vechea scriere cu cirilice, vocala obscura
sau a intre doua consonante [vsl.].

*PAITA

lette].

Planta din lam. gramineelor, cu

piramidale; numita $i pair, iarbabaltii", pipiriguta" sau tirsoaea"
(Aira caespitosa) (
Planta
3501) C)
flori violacee, dispuse in maxi panicule

(p1.-te)sf. Fluture de metal [fr. p a i I-

O PATNG, PArricaN, PAINTEN r- pA4(N JEN.

0 PAINGANI*

ierboasa cu frunzcle
rasucite, cu florile

(p1.-ienri sn. Bucov. Pinza de pa-

verzui sau violacee

ianjen: inconiurind gramagioara de graunte... en un fel

de

o maniac&

(MAR.).

PAINJENT, PAIN= ( -nest) vb. tr.

Si

asezate Intr'un spit

ingust (Festuc a ovina)
(0 3500) 1 4 'AR-

refl. =

/PIPAIE(N JENI: gerul 11 ingheta pleoapele gi-i painjinea

chit (EMIN.) ; ochii lui Pirvu se painjinirli de vedeau oa prin
oinr (ON.) ochil i se painienisera de lacrimi (GRID.).
pArbiJENT, PAIN.TERS, PAJENJENIS (11/.-Igurl sn.
Pinza de paianjen: In odale, prin unghere, S'a tesut
painjenig (EMIN.) ; tot vilzduhnl parse un paienjenie ineurcat
(8.-ALD.)

RA-COIN:1M
NAGARA (D.

PAIUT (p1. -ate sn.

(vic.) (Bat de)

Trans.

chibrit [p a i u].
0 PAIVAN (pl. -ane

[painjina].

sn. Ban. Trans. Pripon

[srb.].

PAINJENTT, PAINJENIT adj. p. PAINJENT. 0 A-

coperit cu pinza de paianjen: un colt intunecos

gi

unui principe: 51 on orengl II apAr Aide muscute 51 Wu!

SEWN.) [fr. p a g e].

un val: win el vainieniti de lacrimi se lndreptard apre el

PAJERA, PmuRA, PAioRA pl.-ri sf.

(Emci.).

Spe-

cia cea mai mare de vultur,

PAINJINA. (p1. -mi) sf. Painjeni$ [vsl. p a j a-

arvils imperials, vultur impe-

in
t PAIOARA. (pl. -re) sf. Mold. Bucov. Val subtire:
aripile... sint strivezii oa o

Fig. 350!.
Paiu.

*PAJ sm. Thar nobil in serviciul unui rege sau 25.000

Painiinit din arhiva unei cancelarii (Emig.); nigte pareti painDrat', acoperiti on hArti marl (GN.) Acoperit Cu
$

Fig. 3500.
l'alu.

(mAs.); Ag putea ti domnieoara

Ca cost %lin de legi an samanare Cn CEO prea suptirlca A. A painganulni (BD:DEL.); tiecare Ana are un fel de arlpi care le amid la sburat si ari-

Si Pe obraz ou N

(BRL.);

pole acelea se chiamit paioare

(FLOR.)

[lat. palliolum].

PAIOS 4. adj. / Care tontine multe p a i e.

2. pAio4sA (pl.-se) sf. Cereale, plante din a caror

tulpina uscata se formeaza. paiele.

*PAIR sm. C) Odinioara, in Franta, fie-care din

marii vasali ai regelui 0 0 Membru al Camerei Inalte in Franta $i In Anglia [fr.].

*PAIRIE sf. 0 Calitatea, demnitatea de pair
[fr.].
PAISPREZECE num. Numar egal cu patru
plus zece [p atru +spre ( --= peste) + z e e].
PAISPREZECELEA num. ord.: m. al ,, f. a

paisprezeoea, care ocupa locul, rangul, $irul aratat

prin numarul paisprezec e.

PATS (p1.-euri

sn. O r Paie multe pe Gimp

netaiate: migulala discretA a insectelor prin 0. (CAR.) 0

I Paiele cu care se acopar casele tarane$ti 1

= pArys 4.
; PAI$ITA
(p1.-te) sf.

BARBOASA.

TAPOSICA [p a i $].

PAIOR (p/.-onee) sn. dim. P..IU 0 Mold.

Beti$or cu care se innegresc sprincenele: ti-am po-

roncit sa-mi gatesti paigoare on bumbao mitre sprincene

(ALECS I.

PAID (p1. pare sn. r Tulpina cerealelor, dupe

ce s'au secerat, treierat $i uscat: un fir de ~; o girli
de

oi; paie de grin, de or; de vas, de secarli, de orez ; scan

de pale; palarie depale ; a arde ca paiele; (E) boo de pale, pa-

tima violenta, entusiasm puternic, dar de scurta

Fig. 3502. Pajera.

Fig. 3303. Pajuri.

3502 ; despre aceasta

rial (Aquila imperialis)
pasare se pomene$te mai mult in basme ca de o
pasare uriasa nas-

dravana care poate

inghiti un bou
data $i are graiu o-

menesc: Iaid pajurl nagdravane oare vin din nea(ALECS.) ; pajura,

de bncurie, 1-a inghitlt gl
I-a scos mai mare oa Ina-

gra lame

into (R.-COD.)

V111.-

tur cu unul sau don&

capete, cu aripile intinse, care infait$aza

sterna sau armoriile

unei taxi, $i figureaza

Fig. 3504. Pajuri romane.
pe monede, pe diferite
obiecte, etc. ( 3503,3504 ; de act, pr. ext. sterna,
arinorii, arm turf: strana polelta... purtind pajerea tarn

sApatA in lemn (oom); igi vim mina... in built de argint Qi

de aur... (ii se uita dus la zimtii gi la pajurlle for strain-

eitoare (GN.); parts... Imo cafe= ou bumbl de metal on

paint& imparateasca a.-ent) s

887

www.dacoromanica.ro

Pata de altli coloare.:

pe obrajli ei
cu nista pajuri rosiatice ca
PAJ- sarutInd-o
nista rasuri de IGROORSO (DLVR.) ; iarbd death, presdratd cn

flori liliachii, rar albe, ce creste prin semanaturi si

bdlai,

PAL

pe ling& drumuri; numita si criipusnic" sau

scaiete" (Cirsium

Dajuri galbene de pdpddie (DLVR.) [comp. rut. pater a].

PAJITEsf. /Locacoperit cu un covor de ver-

death, poiana acoperita cu o iarba scurth si deasa:

din sat iesim bite')

a aceea o mash
Imbelqugata, de a minoat copilul pina s'a sAturat
IngusteazA din ce in ce (viAH.); s'a

De

(12.-COD.)

vsl. paite].

grading

de

[fr. pale.

ailianiwtE

PALA.' pl. -le sf. O r Cantitatea de fin, de

LIMBA -OII 0 0

de fin la gum boului (R.-COD.) ;

SCAITJ-GALBEN

,ss

a Mat In furca o

de cinlini, pe earl... sl i-a asternut in loo

de MI (R.-COD.) 0 Strat, patura: tinul Ades pale pale
51 din fife -ce Mceai nn snop (DLVR.) ; din palele fluului cosit
se Inalta cdtre soare tdmiia oimpului (D.-ZAMF.) ; un vint
race... culca pe jnepi palele albe de nori (VLAH.) ; pale de umbra

11

HOLRRA 11 C) =

pale, etc.) rare se poate lua dintr'odata pe coarnele fureii: tot Indesa o

Fig. 3505. Palamida.

ddcina palAmida din

pdmintul nostril (ALECS.)

'PAL adj. poet. Palid, searbad: Am vAzut rata to ~it

(EARN.)

3507):

Ingrijeau

Oa a sdpa si -a desrd-

PAJORA.. FA.JukA we- PAJERA.

de o bolnavd belie

arvense) (

tor, Melt_ nu gdseai

prin ea nici Brice" de
nsP.); avem ambi-

frumoasA, asternuta re o vale care se

SCAM -mAGARgsc

PALAMIDA- BOLANGIILOR Fig. 3506. Palamida-de-balta.

8ALBINARE

0 [srb.].

PALAMIDA,

(M.
sf. Mold. Cutioara,

-de

se latesc DO mdgurl (VLAK) Trans. (PAC.) Un strat

despartitura. chichita

PALA' pt. -le st. Caprit, ticneala, tohnh: Dar

pot mate din fundul unei

de lint'. pieptanatti [comp. PALHA].

de cam cart
Pe lingd asta, am qi din natal% Un artag, o
din gurd (PARR); mai adesea la pl.: are pale (R.-COD.),

besectele, din palamida unei

'Az' (VLAH.).

are toane.
PALA, M.-te sf. dt- Un fel de palos: manor...

PALAN ow- PALANT.

de sti pui firul pe taisul el si sutlind sti se atm usu..); multe pale. bangeruri qi alts acme... dobindird
Il

date o

bg. srb. ngr. tc. p a 1 a].

Odinivara, cavaler care pribegea prin lume cautind aventuri 0 F Om voinie, IndrAzneti, cu sentimente cavaleresti [fr.].
*PALADIUL (M.-du sn. p Statua de lemn a
zeitei Pallas sau Minerva rare trecea drept garantic a conservarii orasului Troia 0 (F) Garantie,
cherasie, ocrotire [fr. < lat. .
*PALADIT.T2 sbst. o Metal cu un aspect intermedlar intre argint si platina fr.
aoolo ostasii Eau (BALC.)

'PALADIN SM.

PALAJ -dose vb. tr. si intr. Mold. Bucov. 0 A fla-

Dina (VORA [romp. vsl. p alit i].

PALALAT -base vb. intr. A flacara, a pllphi,

[it. palanco].

PALANCA, PALANCA pt.-anet sf. 0 Intari-

Fig. 3507.
Palamida.

Fig.

3508.

Palanc.

tura. Mouth cu copaci doboriti sau cu pari infipti

In parnint : 0 Mout... Oland/ de-a noastrd moldoveneasca

o pus la hodinit In stejar in pddure (GR.-N.); a da sau

(la pAmint , a dobort, a culca la pamint: ei
a lace
si

dachin, care serveste In

a vaphi, a vilvai 0 A flutura, a fin: ciobanasii

pause lingA focurile rosii oe poldldesc In marginea porumbistilor higuste ORG.) ; apoi... la joo de-avalma cu noi, de-1

palfilaian pletele (COG.) Often. (no.) A flecari, a

eiorovai, a vorbi verzi si uscate [p /11 al a i e].

PALALAIE sf. O Flacara mare, flticaraie, via-

de to
o vreme, WHAM' de tam side flaoari se ridicara (DLVR.) ; im(ORIG.) ;

prejurul lni ardeau ou palalaie balerce de pdcurd (ALECS.)

T Ceea ce se Inalt& dintr'un loc ca o coloanh
de flh.cari: minunea minunilor este ace( zid urias, acea
de piatrA ce se Inalta la oer (me.).

PALALAU (p1. -late sn. 0 Ceva malt si subtire Prajina groas& pentru batut (a.-o004 [refh.-

cut din palalaieCi].

PALAMARI, PAmmeln (M.-are, -dri) sn. Otgon,

funie groash, parima: arBatti elebeaira auteaage Pe Pa-

lamarl groase in pivnita (eLv.); oatarturi, pine, frInghii, palimart si allele (ODOR.) [ngr. Itakatp-cipt]
PALANIAR2, PALAMAR, PALnsuirt SM. Mold.
TIrcovnic, paracliser: ambitia noastra era de
Bucov.

loc de trasurtt, bogatasilor

si nobililor din China si

India si care e purtat pe
umeri de slugile for (n1
3509

[fr.].

PALANT pl. -ate

sn.

Trans. X Placinth groasa,

umpluta cu brinza si

coapt& sub test sau In

cuptor (PSC.) [rut. p o 1 Fig. 3509. Palanchin.

n i 6 a].
PAL4NGA. = PALANCA C).

PALANT, PALAN (pl. -turi, -nuri) sn. Trans. 0/ten.

Zaplaz, uluci, gard de scinduri: cote cIrpea un palant,
la cola faces un cotet, la celdlalt o surd. (RET.) ; P'acolea
plug"' Wan MA 'ntllnii elm bogdtan (11(.-BRS.) ; am tient
un palan bun (VIC.)

[ung. p a 1 a n k].

PALANTA = BALANTA.

PALAPAI (-aese vb. tr. si intr. 0/ten. 3e A filfli

Lumli Pagtele-o
din aripi: cum cocosul din aripi o

vesti, Din sown toti s'or Dement (MAR.).

a obit' si a sburiltai ou pietricele... De palamarul biserIon

Sf. Ilia (ALECS.) ; emu silite a danta numai on scriitorul satulul, Cu palamarul si altii vr'o doi (NEGR.) ; an stint ptilimarl' lumlnarile (GRID.) ; aghiasma pe oare o duce palimarul

Intr'o oalditrusti (MAR.) [gr. napap.ov&ptog; comp. vsl.

ponomarI.

0 Peste
PALAMIDA, PALAMIDA' (pl.-de sf. )
de mare ce searnanli cu lacherda (Pelamys sarda)

-DE-BALTA, ~-SALBATICA, peste

foarte mio 3-4 cm. , cu 9-10 spini inaintea aripioarei dorsale, ce trlieste prin balti; numit si pie-

troel", pestegiganesc", mos", sbors".ghelciu", etc. (Gasterosteus platygaster) (

rrailp.taa].

macarale, Intrebuintat
la ridicarea greuttitilor
pe vapoare
3508)

sint pusi pari acoperiti cu stuf sau paie [pol. < it.].
*PALANCHIN (p1.-ne sn. Un fel de pat Cu bal-

bnrii, dupd ce tint bine nscati in cuptor 001101, se bat in

3505) 0

din doua rinduri de

alchtuit din Curd Infipte In phmint, peste care

In alta (MAR.) 0 A vintura; a flutura, a filfli: elm-

*PAIANC (pl.-ce sn.

2.. Instrument alcatuit

eu lugs si ea tuga, pind co dAm Mena toata palancd la pdmint

Adapost pentru vite la camp,
(Cum.) 0 Ban. 0 /ten.

cara, a palalai: umbla pars loculuipaltlind Intr'o parte if

vataie: stings paitilaia din gura ouptorului

inteo ladh : tot ce mai

3506) [ngr

Planta cu tulPALAMIDA' (pl.-de sf.

pina ramificath cu numeroase frunze spinoase, cu

PALARTE sf. 0 .a AcoperemInt al capului

(la barbati si femei) Mout din pfsla, din paie Im-

pletite, etc. (Pr TAB. XLVIII) :

de plea; de catilea; -.. de pint;
de pale; a-si puns 'Maria (in cap);
a-si senate, a-si lea palaria (din cap ; F a lovi, a piesni, a
pocni pe cineva In ss,
a umbla on flori la

a-1 atinge, a-I Intepa cu vorba;

a umbla lath nici o grigi

Partea superioarh, In forma de acoperis sau

umbrela, la o ciuperca m pALARTA-szinFELui,

nume dat mai multor specii de ciuperci pALARIA-avemur, plant& cu flori mhricele, de unrosu sau
de un violet Inchis, ce creste prin poienile din phdu-

rile umbroase; numita si de-dinsele", pliscarita",

priboiu" sau sovIrf" (Geranium phaeum).

PALARIER SM. ise Cel ce face sau vinde p a-

larii.

888

www.dacoromanica.ro

TABELA xLvirr.

PALARII

locuitorti de pe mainrile lui an reputatia de a /1 palavraan

[to. palavragj

(ALECS.)

PAL-

PALAVRI -wen vb. tr. Often Ban. A spline I PAL

p a 1 a v r e, a indruga la minciuni, a vorbi fled
curl.

PALCA

(pl. -ce

sf. Mold. 0 Varga de blitut,

nuia: poronceste sa-m aduca niste Woe, ca am aft-i bat

lastroiu (CRO.) IC) Lovitur$ data cu varga: Into si
rastit la hargati se 'ntoarce $i -apol poronoeste o gut& de palce
(SEV.) [Ms.].
0 PALCIA.NA sf. Mold. 16
viTELAR.
PALE or. P4LA'.
PALEACA
PALAscA .
PALEATA pl. -etc sn. 0 /ten. moo.) 0 Prajind,

par de scuturat podinele

Palarii din diverse regiuni ale Orli.

3.4. Maramure;.. 5. Tara Haiegului.
6. Munii Apuseni (Mop).-7. Turda. 8. Moldova.
9. Timig-Torontal. Jo. Tara Oagului.rx. Fagarag.

ti

1.2. Muscel.

Atelierul, negotul, meseria

sau marfa pAlarierului.
eye

PALARIOARA (p1. -re PALARWTA (p1.-te)st.o.

dim. PALARTE.
1-PAL4CA (p1. WW1 sf. ( er- CartusierA, 1A-

dunca 0 Geanta plina de tinte de alai-rat, cum

(R.-COD.)

[tc. palaska

[Cr.].

*PALEOGRAFIE sf. p Arta de a descifra scri-

sul din vremile mai

PALAT1 p1.-aturi, -ate sit. i Cladire mareatA

unde locueste un suveran sau un personaj insem-

vechi [fr.].

oiar; vaaura nista palaturi, stralucite de podoabe, tacit la

despre primele
timpuri ale epocii
cuaternare In care
oamenii n'aveau

nat, case domneascA sau boiereasca: -oui regal, prinscare to puteai nits, dare la dinsele ba (ISP.)

0 Cladire
mare ocupata de o autoritate, de o irtstitutiune,
etc.: ~la administrativ;

...go de 1nstitie;

II

~n1 Banal Na-

tionale) '9 Suvcranii si oamenii palatului suvera-

nului [neologism din lat. palatiu in pAtruns de

mutt In limbs, poate grin interinediul ngr. 7Ca/ZCZC

*PALAT2 sbst.
Cerul gurii [lat.].
'PALATAL 1.. adj. ca Se zice despre ori:ce vocals

sau consonants care se rosteste lot ind cerul gurii

cu vlrful limbii [fr.
2. p/.48 sf. Vocals sau consonants. palatals.
PALATALIZA. -izez vb. tr. 427 A modifica un
sunet transformindu-1 in vocala sail consonanta.
.

palatalA.

*PALATTN' sm. Q Mare Titer al imperiului lui

Carol eel Mare si In vechea Germanic care judeca

pricinile rezervate suveranului 2 0 Guvernator

de provincie in vechiul regat al Poloniei: o droaie de

Petitori: onezi, rusi, grail nemtl,

poloni, magnatI augur'

0 Vice-rege In vechea Ungarie 4 0 Electoral

odinioara'. suveranul Palatinatului de job,
mai tirziu regele Bavariei [fr.].
"PALATTN, adj. 6) Ce tine de oerul gurii: cavi(NEOR.)

tatea nasului a separate de cat-Rates gurii grin oasele

Ciomag lung ce poarrt

*PALEOETNOLQG sm. Cel ce se ocupd cu

studiul paleoetnologiei [fr.].
*PALEOETNOLOGIC adj. Ce tine de paleoetnologie [fr.].
PALEOETNOLOGTE si. Studiul raselor omenesti preistorice [fr.].
"PALEOGR4F sm. p Cel ce se ocupti cu paleografia [fr.].
'PALEOGRAFIC adj. p Privitor la paleografie

poartA Tiganii: a intrat In rain cu Daiwa In care era zapisul

(D

[gr.].

12. Bucovina.

PALARIERIE Sr.

11

mai ales Tiganii laiesi, spre a se apara de ciini

(Rv.-CRo.),( (1) Om foarte Yuan, magAdau, galigan.
'PALED- , prefix Intrebuintat In mai multe
cuvinte compuse, avind Intelesul de vechiu"

*PALEOL/TIC

adj. ..4.4 Se zice

alte unelte decit

acelea pe care si
Fig. 351o. Unelte de cremene
be fabricau din
cioplita din epoca paleolitica.
piatra. ciuplita (
3510) [fr.].
*PALEONTOLQG sm. aid Invatat cc se cup& cu paleontologia [fr.].
*PALEONTOLOGIC adj. ,44ta Privitor la paleontologic, [fr.].

*PALEONTOLOGIE sf. aka Partea geologiei

care se ocupa cu studiul vietuitoarelor gi vegetalelor care au disparut si ale crtror rilmlisite se gitsesc In vechile straturi ale parnintului fr.].
PALEO-SLAV, PALED SLOVENIC adj. co Privitor
la vechea slavonA: limba
[paleo sla v,

slovenic].

"PALEOTERIU(M son. aka Animal erbivor rare

traia in prima jumatate a cpocei tertiare; avea

Or. ).

*PALATINAT sbst. 0 0 Demnitatea de palatin

'1

0 Teritoriul principilor palatini [fr.].

P1LLATUT (-uesc vb. tilt'''. Olten tc)Aus.) A petrece,

a-si face veacul (Intr'un loc), a sAlaslui.

PALAURAT adj. Ban. (NOV.) Smintit.

..-70

PA.LAURDI (-dose) vb. intr. Mold. toEz.) r A o

Fig. 35II.

lua la fuga, a o sterge, a o lua la sanatoasa.

PALAVATIC, PALAVATIC adj. 0 Nemernic, tiedlos, misel: sfetnicul cel palavatio, sum anal una ca aceasta,

Fig. 3512.
Pakoterium (reconstituit).

Paleoteriiiin (fosil).

ritul lungit ca la tapir, trei degete la picioare

si de Muscat paraintul (J)P.) Trans. Nebunatie,

smintit, Intro ureche (PAC.) (VC.) Unul ce vor-

si mlisele ea ale rinocerului ( . 3511, 3512 [fr.].

*PALEOZOIC adj. au Se zice despre era primary a pAmintului in paturile eAreia se gases

ciunA: Oamenil de mai 'nainte Careen fapte nu outdate,

unei clAdiri; supraveghetor peste lucrAtorii de la

merse In Imparat (ISP.); atunoea ne rapira pillivaticul de Neamt

beste anapoda (R.-COD.) [comp. rut. pulevatik A].

PALAVRA (p1.-re SI. Vorba goala, ileac, min-

Acura credem In palavre... (ALECS I ; co palavre va mai spun

boierul, de rldeti ou atita poftit P (BR.-VN.) ; ma mustra oultetul... clod Incept a Ulla la palavre vInatoretai (000e.)

[to. < sp.].

PALAVRAGIU adj. si

sm., PALAVRAGIOAICA

(p1.-ce sf. Flecar, cel ce Indruga la palavre: e vesel

curtezanul $1 palavragiu. dare cam fIlfait in vorbit (VLAH.) ;

aele mai vechi urme de fiinte [fr.].

PALER sm. Trans. Set de hicrari la ridicarea

o bina [ung. palter < germ. Palier ].

*PALSTRA (p1.-re) sf. p 0 Loc unde tineretul din vechea Elada se exercita la lupta 0

Exercitiile Insesi [fr. < gr.].

PALTA pl.-te sf. ca. ScInduricli subtire de
lemon pe care pictorii Isi aaza vapselele cind lucreaza

3513

[fr.

889

www.dacoromanica.ro

ras In evul mediu spre a se acoperi cu alte scrieri;

PAULA. sf. Trans. / Fluid care se aduna dintr'o

PAL- brazda
(P5C.) ung. p a 1 h a; comp. PALA' 0].
PAL PIMP -lase 1. vb. tr. I A arde vorb. de ar-

stergindu-se aceasta noun scrisoare, s'a putut

scoate la iveala vechiul text care n'a fost bine ras;
cu chipul acesta s'au descoperit lucrari Insemnate

sita soarelui , a dogorl:

din vechime, necunoscute, sau socotite ca pierdute [fr.].

areita-1 palest., If fierbe 51-i

plrpalegte (JIP.) ; soarele pales

PALTNCA, PALINCA (1)1.-ol) sf. Tr.-Carp. 2 Ra-

Elea de cnmpllt de to Irina

numai (se.) = A ofili, a

vesteji, a usca: piatra

chiulung. palink a].

PALINCARIE sf. Tr.-Carp. Rachierie, fabric&

Si

de palinca.

mans pe mine m'an batnt of

0 Poezie in care se retrac 0 Retractarea

unui lucru scris sau zis inainte [fr.].
*PALISADA (p1.-dej sf. Ingraditura, uluci, za-

0A

m' all SIAM (DLVR.)

*PALINODIE sf.

panul mat lute decit fulgerul,

Fig. 3.313, Paleta.
pAli ye unul la dreapta, pe altul la etinga (IBM); In rAstimpurl 151 scapata capnl spre genunchl, apoi brusc Il Malta,

plaz; cum se sivIrgi Intarirea yalisadelor cetAtnii, ManPaga pose Intr'Insa douA tuning marl (BAm) [fr.].

'PALISANDRU sm. * Arbore din Brazilia gi

din Guiana (Jacaranda obtu,sifolia), al caruilemn
mirositor, foarte tare, de coloare neagra-violeta,
e foarte infrebuintat in strungtirie Si in timplaria

de ',orate (SAD.) I 0 A-I cuprinde, a-1

Dalindu-I

apuca, a-1 podidi: deodatA a pAlit-o tin somn, oil nn votes

sa se tie pe picloare (voe.); a pallt-o 0 tale cumpllta 51 a
; m'a pAlit ass un dor, o nebunle,
Drina a piing(' on amar
oil, !Ara sA gtin ce lac, am Inceput sa olnt tvLot.i.

fina: sta. is micul ei blrou de es, 4i citegte tVLAH.1 [fr.].

2. vb. intr. A se arde (de soare , a se dogori 1

2 A se ofili, a se velteji, a se usca: iarba si Male

PALI$ adv. Olten. Piezis, oblic (R.-COD.).

P.A.LI./Yr adj. 0 /ten. Ponds, oblic, de-a curme-

pritfulte de De marginea drumulni Wen, ea bAtute de part

(VLAH.) s

zisul (e)Aus.).

Trans. A sosi pe neasteptate, a nemeri,

PALI.T' adj. p. PALI. 0 Ars (de soare), dogorit

a se abate Inteun loc: Duninezeu cu Sf. Petrn au pAlit

la stIna

Ofilit, vestejit, uscat: Bate-te !OM, 14C111(1, Ce esti

neagra Si .11, De an esti mtndru 'nfrunzitit P (BRL.) 0 Lo-

(VIC.).

:3. vb. refl. 0 A se arde (de soare , a se dogori:

vit, izbit.
PALITVRA (p/.-tar1 sf. 0 Faptul de a (se)

o scroafil cu dolsprezece parcel cars... se Olean la scare

(cm) 2 A se ofili, a se vesteji, a se usca: a caret

p all.' 0 Ofilire, vestejire, uscaciune (de vint,

de bruma., etc.) If O Lovitura, izbitura.
tPALITA (p1.-se) sf. Trans. Par; bat [vsl.].

de suflarile toamnel (000s.) A

se lovi, a se izbi: bates pitmIntul san parable sau vr'un
verdeatA bleep a se

lemn de care ma pilleam is cap (ono) [vsl. paliti].

*PALII -1050) vb. intr. C) A deveni palid, a se

"PALLTU(Mlsbs(. 6 Man-

ta purlata de vechii Greci

Ingalbeni (la fats) C) Au micsora lumina: ate -

$i adoptata. de Romani sub

[fr. p a lir].
*PALIA (-fez) vb. tr. A ascunde, a infatisa
o fapta rea sub o lumina mai putin defavorabil&

imparati j 3515) [lat.].

lele !neap a

*PALM stn. 4 = PALMIER:

41, risipiti In crInguri, auriti

de-a )unit rant MAORI ; tibia se zit-

spre a o scuza C) .0 A atenua uncle manifestatiuni

ale unei boale [fr. pallier].

reau cltiva copaci din cicala cu ra-

'PALIATIV 1. adj. .19` A Care alina numai durerea, fare sa vindece boala.
2. (p/.-iee) sn.
Medicament paliativ C) A
Ceea ce ne scapa dintr'o incurcatura numai pentru

murile nalte ei lute care se chia-

ma 1 (000a.) [fr.].
PALMA.' (pl.-me, / Simi)

sf. 0

milt& (

PALICAR sm. C) X Voluntar glee in razboiul pen-

ca se face Mbar (MAR.) ; a-I mines

palms, a) a avea pofta sa bats

pe cineva; b) a simti o mincii-

tru independenta patriei

3314): an luptat pentru

liberarea Greciei alaturi cu cat

rime pe palma: chid

a lucre eu palma sati, Cu palmate, a

munci cu miinile (nu cu carul,

[ngr.].

cu plugul. cu unelte, etc.); a bate

palms, a-si da mina batind unul Fig. 3526. Palma.

PALICIU pl.-eiuri sn.

Mold. Bucov. g Paharel (de

Fig. 35/4. Palicar.
vin sau de rachiu) de vre-o
50 de dramuri, c:nzeacrt: Vine doer la erIgma un
traga (BEV.) ; Mild ...rile

palms celuilalt, ca semn ca s'a

incheiat tirgul intre ei, ca au cazut la Invoialii;
a se bate cu palms peste aura, a-i parea rau de a fi
vorbit un lucru cu pacat; a plesni din palms, a
a
bate In palms ar BATEI ; a ayes pe cineva In
face din el ce vrea, a-1 conduce dupa voia sa;
a-I cAdea In , a Incapea pe mina cuiva, in sta.plnirea cuiva, a pune mina pe el; a Mita oniva In .-.,
a-i ghici viitorul dupa liniile palmei; F dad mi-o
a) neted, curat:
niciodata; ea In
create par In
an zoblt pamIntul netezIncin-1 ca In
(DLVR.) ; b) foarte

sit

paste cap (SAo.); sorbind din ile

subtirele CII via TO4 (ORIG.).

*PALID adj. 0 Care si-a pierdut rumeneala obrazului, galben la fats, searbad: cu feta 44. 0
Care lumineaza slab: o lumina A 3 Fara lustru,
fara stralucire [lat.].
*PALIDITATE sf. Paloare: el vet sit se scoale de

pe covor, speriat de a ei (D.-ZAMF.) [lat.

PALTE sau iL1E PALIz sm. D Ziva de 21 Iulie

(a doua zi dupa Sf. hie) pe care o pazeste poporul
de teama focului, trasnetului si mai ales de Erica

striae: tatit 1 tatit 1" dar tats nu-i oa 'n Pe, (RET.) ; nevasta
on era ca 'nee si balauroalca Jesi mInioasit (MERA); a tines

s'aratit o Motile In sins de Palle (on.-N.); cum de munoegti

ye cineva ea pe

ti (D Galeria, cerdac;

foisor: se urea on Milan In ...111 unul turn oe avea In gra-

adineauri dna chits oucoana Steluta

OSP.);

trage o ; de va da nestine cuiva o

pa

Imprejmuirea de scinduri de la prispa

unei case Fie-care din stlIpii de la pridvorul
unei case laranesti.
(BR -VN.)

11

a-i face toate voile, a avea grija

s'o due& bine, sa fie multumit, sa nu dues lipsa

de nimic: pentru of mi-al curatit casa de draci, am sit to
tin ca pe (cm) Lovitura cu palma: a da, a

dumneata In aceastA zi P nn stiff ct astAzi e Me-Palle? (R.-COD.).

dint

bine, in toate amanuntele: cunostea oa In toate cotiturile muntilor (coon.); c) nicaieri, nimic: den et -I

arsitelor prea marl care ar p a 1 i semanaturile:

PALLMAR1 p1. -are) sn.

mAnlncft

mAnincA) cea dreaptA, ai sit dal (MMR.);

n ie, viteaz: eApltanul, CIt era

...s'a lAsat sA-I pode mare
dideasca plinsul (CAR.)

to

palms stingA, of sit 101 bans; far (de to

(1.-0/1) 2 Wi-

mai eroicl

Partea dinauntru a

Fig. 3515. Palliu(m).

3516) : ham pelmet;
podui palmei; nu-1 bine ca mama sA sArute pe coon pe

moment, In mod trecator

fr.

As

teaza ceea ce s'a spus in alta

lovi, a izbi: soueted tarot-

palme, e foarte suparacios, iritabil, susceptibil; a

duce pe cineva In patine, a-i trage palme tot drumul

PALAVLAR2 as PALAMARI.

'PALIMPSEST pl.-te sn. Q Manuscris pe pergament al unui scriitt r din antichitate, care a fost

prespre obraz, on sit

chiamit tindalma mare (PRV.-LP.); CO: pentru o mulct -sf dA

3 Masura de lungime egala cu distanta de la extre. mitatea degetului gros pina la virful degetului
rule, tinind degetele departate unulde altul ( --= In

890

www.dacoromanica.ro

animal acuatic, pasare, reptila sau mainifer, la PALcare degetele picioarelor sint itnpreunate Intre ele
PAL
3520 .
printr'o pielit& (sr

Muntenia 0,2458 m., tar In Moldova = 0,27875 m.,

numita. $i ...domneasca) (M3517); palmae a opta parte

din stinjen $i se Impittlea, inainte de introducerea

sistemului metric,

10 degete (in
Muntenia) sau in 8
palmace (In MolIn

'AA

2. PALMIPEDE s f . pl. 3! Ordin de pasari lnnotatoare

ale caror picioare sint palmate, $i din care fac parte

Zit

rata, gisca, lebada, etc. [fr.].

PALMUI ( -nest) vb. tr. 0 A trage cuiva p a 1-

dova): ninsoarea oe Fig. 3517. Palma domneasca im.

m e: to -am palmuit pentru !mita co ei Mann ow.); e:

'Azusa era de patru pal- Orlin. In palmace (1 7 din mIrijnea naturals).

me domnesti (ISP.) ;11-

ast om necinstit... 11 palraula to lie -care zi cu o zetlemea

care-1 Injunghia In 1nlma (BR.-VN.) 0 A izbi peste 0braz: Pe vinata for lath Necontenit slut palmulti De-un

na vine 'n urmS ca d'un stInjin depArtare, adica de opt

trInteste obruma
Pe pareti, de tre1 palme de groasit (can.); Maul
palm domnesti (JIP.I ;

orivAt p1M de ghiata (ALECS.).

PALMUI4LA I1.-4(1u

este nisipos, grhil oregte cat patina si OyuNMI cat caul (sLv.); a doua zi, talc( pe sus,

se stints de smite palm mat Malt (VLAH.) ; F a

de Ma tine yalmutele 'Mime, are sit lie &Arnie, milostiv (Su.).

11 de sante palm In Irunte sau to piept or

PALOARE sf. Coloarea a tot ce este palid,

FRDNTE ; a scurta ye cineva de o , a-i taia

galbeneala, sarbezeala: fats ei de o 0. umeda oa caeca

capul 0 ., de km, o suprafat.d mica

cea albs

de parnint, o distant& mica: urrnasul V8-

PALOS (pl.-se) sn. J Sabie taioasa: Caput ce se

academics,

Ramur& a palmiePALMAS (p1.-me) sf. O

rului A IVIotiv de ornamentalie foarte introbuintat In artele decorative 44 Palms academics,
decoratie franceza. ce se da literatilor, arti$tilor,
etc. ( !] 3518) [fr.].
O PALMAC (pl.-00e) sn. Mold. Masurai de lungime, subdiviziune a palmei, din care era a opta
parte ( 0,03484 m.); palmacul se sub irnpartea in
12 linii": am vilzut ca era un abecedar Cu stove de-un ~de
mart (NEGR.) ; to pamtaturile cele usoare... se not Ingropa
de un
de &Dna (ION.) [to. p a r ma k, refacut dupe

palpabil; evidenta, limpezime: acest purtret... 1 se re-

: Acelasi dor,

foarte ini$cat [fr.].

*PALPITANT adi. 0 Care palpita 0

Foarte ini$cator, emotionant, foarte interesant:

3519 0 3e Plcior ,,
picior, labri de pasare la

(VLAH.) [fr.].
PALPITATIVNE, PALPITATIE St. if Miscare
convulsive a unei parti oare-care a corpului; svIcnire; bataie puternica $i neregulata a inimii [fr.].
PALTIN sm. 4. Frumos
arbore cu frunzele cenusiiverzui pe partea inferi-

se petrec ethos drame .-e sub ()chit nostri

oara, cu flori mici, verzui

a$ezate in ciorchini ce a- 'tirna In jos; creste in pa-5

Fig. 3520.

Fig. 3521. Palmatifid.

care degetele shit Impreunate printr'o membrane

(E. 3520 [dunk In p a 1 m ].
*PALIVIATIFID adj. * Se zice despre o frunza
Math in lobi a$ezati ca degetele miinii $i ale cdrei adincituri ajung piny la mijlocul limbului

.
'PALMIER sm. & Curmal 0 p1. Familie
[fr.].

3521

*PALPABIL adj. 0 Ce se poate pipai 0

PALPABILITATE s/. Insusirea a tot ce e

Vadit, evident, limpede [fr.].

acelasi sultet Paipite 'n lie-care Hoare (VLAH.) (E) A fi

Picior
palmat.

PALOTE sf. Ban. 4 74, Staul.

PALP.A. (-pez) vb. tr. A pipai [fr.].

culva, cum yalytte anima Tincutei (0.-ZAINF.) ;

te unul de altul: frunza...11

Frunze

[ung. patios, srb. palofl.

nlci acum nu palp1tase o Mime mai nerabdatoare In pieptn1

(ON..p).

PALMAT adj. C) * Ce seaman& cu o min& ale

carol degete sint departa-

pal math.

nilor, cum cade iarba sub masa seceriitorilor (ISP.) ; ttn1nd

In mina o mica secure $1 In cealalta un straluoltor moms.)

*PALPITA (-pit) vb. intr. # A bate (vorb. de

inima), a svicni, a avea palpitatiuni: alai atunci el

PALMAS sm. Taran care n'are boi $i lucreaza.

la cImp cu p alm el e; is un , trel Incised trei 51

Fig. 3519.

pleaca, ~ul nu-1 tale mu; Weals Turd) sub ~ele Roma-

desteeta ileum In spirit ou o perfect& +,1)1111t in tole mat noInsemnate amenunte (CAR.) [fr.].

palma].

optzeci ye zi, duel cum e st omul mai voinlo de lucru

[Cr.).

(EMIN.)

0 PALO (N IU (pl.- oa(n)le) sn. Ban. / = PALA' C).

0 PALOS sbst. Ban. Trans. (DENS.) #1.- PAWL

de be (VLAH.) ; Fig. 3518.

chiului mosnean, stlipin ye o
de la Folticeni la Neamt, era pentru not atunci Palmele

o . de loo (um) [lat. palm a].

s/. Faptul de a p & 1-

m u i.
PALMUTA pl.-te sf. Odin,. PALMA: chid copilul

de plante monocotiledoane din care cele mai multe

durile din regiunile I-nun-71'4 ,;

toase $i se cultiva uneori

prin parcuri ca planta or- f"4

namentala, (Ater pseudo-1,0
platanus)

platanusj.

3523)

[lat.

pi

kIN:

PALTINAS, PALTDIVL 41/41

sm. d4 dim. PALM.

PALTINLE sf.

pl.

Fig. 3523. Paltin.

cOAcAzA.
4
PALTINIS (p/.-iauri) sn. *Padure In care crest

Bucov.

mai ales paltinI.

PALTIOR sm. 4 0 dim. PALTIN Mo/d.

VA Oft"
*A1.94r`M

Arbust ce seaman( cu coacazul, $i care cre$te prin

ifi,e0r1,0

padurile umbroase de la munti; numit $i coacaz-salbatic" sau pornuwara" (gibes

MO- Pg

PALTON (pl.-toane) sn. (r) Hain&

lungs de. postav gros. uneori Imblanita, ce se poarta iarna peste celelalte

eiAqtr
40

petraeum).

.._:

V 11`

... L,

rk37

3524): strIngindu-si la piept

ve$1ninte (

t /VV.

"...Ail

44100'

lung 51 larg, Mout dintr'o scurteica veche

[fr. p a l e t o t].
PALTONA M.-see sn. (E) dim.
Ciupag.
PALTQN
PALUDEAN adj. I De balta: trigur1 paludeene fr.],
PALUDISM sbst. # Boala care se
(BR -VN.)

Fig. 3522. Palmieri.

crest in zona tropical( (

3522) [fr.].

PALMIPED 1. adj. 74. 1 Se zice despre on -ce

Fig. 3524.
Talton.

capata mai ales in locurile mlastinoase $i e caracterizata In special min friguri intermitente [Cr.].

891

www.dacoromanica.ro

P ALUT -ueso vb. refl. 0 /ten.

PAL- pale
sorb. de fin .

PAN

cuitoi ii pamIntului : Alexandre vota sa =Duna tot ...mill

3,4 DAUM:FL-PAP/101Luine: n'am De niment pe
TULIII PP- CATVL 0 d< RODUL-PAMINTOLIII - ROD

cciAus.) / A se face

*PALVSTRU adj. Care traeste sau creste prin

balti: locuintit palustrit; plants palustra [fr. < hit .

0 PALTJTA pl.-te sf. Trans. Palat: nu 1 Wong min
a to tree! Inteo

mai pompoasd declt a Impfiratelui

(RBI )

PAMAT sbst. Ban. Minte, pricepirt a am

la

[ung. palota.

srb. pame t].

cap

; VIRTaTUL-PAMOVNTLIII

pavimentum].

v/R170.1 [probabil lat.

PANI/NTEAN, -EaricA (pl.-ence) adj. *i sm. f.

Care traeste, care locue$te pe pamln t: an so

Polite ad an fie nime pe-aiol, cA mte-mi mtroase a om

(sa.)

fa,

PANIATT../F (pt.-uturt ,Mold. PAMATVV II evert),

Trans. PAMATVZ (2)1.-unuet

we-

11 CD Nascut In acea Sara, indigen: no va temeti,

cit dear pi on slat om (ALECS.) ; ...ci ni le face teat,

lin d'al noptri, o radA sau on trate (ALX.) ; aon to -ai Mont
et damns -ta Raman, o& to -ai clisatorit ou 0 DAmInteancl

Maram. PAMATVC sit.

Prajind lungs de lemn, de fier sau de Anita lin-

pletita, cu cirpe prinse la virf, care slult....zie la cu-

(1.-COL).

PAM1NTENT (-enesc) vb. refl. A capata pa-

rallrea cuptorului, cosurilor, tumuli r,

pletitit In Wiwi gi la capdt Impletite anumite the

mint: not nu eram razegi yeah', not slntem de la Ouse 'nooses pamtnteniti (GR.-N.) A se aseza, a se statornici

coeds Int cea tenet pi stufoasa... teat ca un pa

mate! la ',meta (coos.) 1 s Matauz, sfi.t

pe pamint: trigs. pientnteascA.

etc.

3525): un pitmatuz... din street Im

intr'un loc enc.) [p &mint ea n].

PAMINTESC adj. Ce tine de p gi m I n t, de

de terbur) tart (NET.) Pend, Pellsula

PA.MINTTU adj. De coloarea p a min tului:

plimittuful sau motocolul de busutoc on ewe tordanesc pa oamoni (MAR.); bAgind pAmAtucul de
bosuloo In apA, stropesti De acela san pe accia,
careia-1 deschitt (BRL.) I

ochii ei pitmIntii obosiserd as mai prinda... fericirea atttor

odrasle (ms.); on feta pamIntie... Nastase pArea venit din
alto locuri act (LUNG.) ; a Inters o fatA pamtntie oats vita

Puf de dat cu pu-

dra : doar ti-am mai facet en plimatuten ss badeflate de sprIncene

(ALECS.)

(SAD.).

PA.MINTL

gi52.

de pane, 1111

fel de maturica de pene cu care se stutura praful de pc mobile: swam o stiellt en nom, o
outte de tutun gi un pamittuf de pens

(D.-ZPIAF.) [N SI.

in et uh ii<pomesti, -meta].

(p1. -ale)

sn. 0 dim. PAMINT

Un fel de huma.: gospodinele mai toloseso... pi latede pe la pritvitlii, De cars to

rite blurt de pamtnturi pi

p o-

moats In ulelu sau one pi on cart apol dan uncle an nevole

(PAM)'.).

PAMPA sf.

PAMATUEL, Mold. PANATIML pl.wn sn.

Imensa cimpie ierboasa In A-

PA.MBRIU sbst.
t Stoffi de merinos: o souraltaloa lung& de
verde Imblanita 0.-0e.); gmbeaoa de

merica de Sud, care constitue aproape intreg teritoriul Argcntinei [fr.].

o PA-MijCA sf. Ban. Trans. Vats: se Intoarse on on

bastru blanita on UMW (NEON.)

calcite de Dine alba el moale ca pamuca (MERA)

dim. PAMATVF.

p ftstemel, basma

m u k].
# PAN sm.

de cap: as vrea s'o 'Debra en scurteicA pi ta -e cumpAr pi

de on ww.).

r Domn, titlu dat odinioara boierilor

marl [pct.].
PANA' pl. pens) sf. O n Ceea ce acopere corpul
pasarilor si care le serveste la sburat (.j 3526):

# PAME N TE sf. Pomenire: pre la allele Mueenici-

lor sit It ss fac& pametea (riw..me.)

srb.pamet.

PAMET sbst.

vat. painetl, bg.

0 /ten. Trans. (DENS.)

pere, inteligenta. [srb. pamet

Minte, price-

de glsca, de Dann, de strut; negru ca pane corbului; a Inman de Pene;

PA1VLFLET pl. -ate sn.. (10. Brosura satirica si

adesea defaimatoare [ft. .
*PAMFLETAR sat. As' scriitor de pamflete r fr.].
PAMYNCIOR sbsl. I dim. PABLINT O 0 /ten.

DernA umpluta cu

PAMINT M.-tart sn. * Planeta pe care

Pana mare din

aripa gistei,

pease; a se emits

gimf a 0

locuim, care face parte din sistemul solar si e ase&AO. intre Marte si \ enus: ~la e rotund; ~III se Invlrteste Imprejurul soarelni: Dumnezen a Mont cerul gi ~al
I

FALCA I

, LIME' C), MIME s

4-

a se face ca

De ce Dana mea Fig. 3526. Pene.

(EMIN.) 11 0 .ar Stilul, fetid de a

scrie at unui autor: Batman le-ar swine cu Dana Int

a rileAri din

a dobori: e slab de-I di vintul la

a cadea jos; a da la
a GUM (capul, orhii3 in ., a cohort, a plena capul,
ohii : penes oohii In .. pi tAcea (VLAH.) ; a tetra In ..,
a) a disparea, a se face nevazut (Ca $i chid 1 -ar fi
Inghitit pamintul): mai iscodepte ea pe ice pe cotes...

CBS

care flacilii Isi Impodobesc pa-

nului Ciheorghe $tefan... au bAtut vijeltile vremii pi le-au

amestecat on .-11 (w.Au.);
Mclnd nna on ..n1 copacti neclintiti de veaouri (DLVR.) ; it era tried as no des pests
dings zmell, cAct o faces nna on .rul (ISP.1; a fugi mlneInd

.411, a fugi cit se poate de lute: de omul rite sA fug!

inflicted ~U) (DANN) ; un ceaus de dorobantt venea Inainte

mInctnd 411 (CAR.) ; sr ATINGE t , ThIcAPEA C), TEACA;

a ram ca wut, a nu scoate nici o vorbit, a sta mut : tncratoril inc ea

de sub piciutrele for (J)P.1 ; a face umbra
~unit, a 'raj ca vai de lume):votu ea,tann mat lac umbra
~taut. sit stiti pi voi... cite am aflat on (ISP.1 # Parte

litgAduintei, tare fligaduita (in Sf. Scripturd

y Foaia care Invele$te stuletele

Impodobesc palariile doamnelor, se fac evantaliuri, etc.

3527) Trans.
Manunchiu de pene (de paun,
etc.) sau de flori artificiale cu

a se arata deodata, fare veste: ca din lege% trot

tauter' coil.); or 'AREA 2 ; a baga In
a Ingropa, a
Inmorminta; a amesteca au -tn, a face una en ...ail, a
dobori, a nimici, a prapadi, a omorl: ourtile Dom-

Tara;

(L-GH.)

de strut sau de alto pasari exotice, cu care se

(CRO.); b) a nu

um*

porumbului, panu$5. Tina sau mai multe pene

mai putea de rusine: it vine... sA intro In. de vie (DLVR.) ;

eu tntram In .. de repine (clic; ); c) a muri; CO, ce tetra
In ., ourind se nita; a lest ca din
a rasari, a se ivi,

de mosie stapinita de un taran

Fig. 3527. Pene.

ramIne In cernealit, mA Intrebi P

ui, a se nigalbeni la fats: a elides la ,

despre coon, dar oopilul pared intros In

,t,-

odinioara la
scris; condeiu:

F prafatli trdesc oamenil i aninialele: a cultiva

galben, negru, vIrtos, argilos, etc.; oahl de

Ar

corbulni, etc.
Intrebuintata

Sub -

st.nila care al( atue$te scoarta solidd a globului pam lutes, din care rasar tI ate vegetalele .$i pe a caret

pene (ca nn

in

careen , a se In-

m(Aws.) Mosioard; dna.

PP' CEIV

[srb. p a-

Lo-

lama: Is cugma II cease o

fru-

moasA, !Aced din pene de Wien (MAR.)

Bucatica de lemn sau de

fier, mai adesea de forma prismatica si ascutita la un capat
care se vial in
crapatura u

nui butuc ce
trebue spintecat sau care
serveste sa
umple un gol

si sa Intepe-

ra

neasca ceva

Infipt undeva Fig. 3528. PanA.

(
3528) : la-

st

Ni
Fig. 3529.
Pana- sburntorului.

tediepteazit

partite strImbate, Inuireete Peril, Deno jos be bate

892

www.dacoromanica.ro

(PANN)

Bucaticil de lenin, ascutita la un capat, cu

G
care se Intepeneste coada sapei, toporului, fierul
rindelei, etc.') 0 vT CORDAR Cl) @ r Bucata de

*PANCARTA pl.-te sf. Afi$, hirtie sau tablita

pe care se ails sells& sau tiparita o Instiintare PAN-

oare-care: mi-a citit o Decennia on armele Frante[ PAN

fr.].
PANCLICA sf. Ban.
PANGLICA.
PANCOVA pl.-ye sf. Bucov. Trans. X Un fel
de caltunas Ochiuri de oua [ung. p a n k 6 <

lemn cu care se ridica piatra morii: dace, pe dedesubt,

(I.-GH.)

ridichm ou pane de lemn tnvtrticiul mai sus, deartarea Intro

eels done Metre se mareste pi deci urluiala va fi mai mare
(PAMF.) n Pana cAptistrului, $treang sau Curea Cu care

germ. Pfannkuchen].

se priponeste calul @ ,( Fplioara. de slanina cu

care se Impaneaza earned. 1 0 X , de somn, bucata de somn de la pintece sau de la coada (care
se prepare in saramura sau in otet @ Maram..a

*PANCREAS sbst.
Glands situate In abdo-

men, !litre Neat $i spline,

care secreteaza un lichid,

Bordul palariei: Si pe Dana clopului IIn bumbut .mindru de-argint

(BRL.)

numitsucul pancreatic'',
ce ajuta la digestia ali-

11' 0 * PANA-SBDRATQRIILIII, plan-

t& cu flori marl., violete, ce creste prin padurile

umbroase de pe munti; babele se servesc de ea
pentru facut farmece (Lunaria annua) ( 3529

mentelor

3532

fr.

*PANCREATIC adj.

[lat. pInn a].

63 Pr PANCREAS [fr.).

a Manopera de oprire a
unei corabii: am pus Indati pinzele in (I.-eti.) I INge
PANA2 (p1. -ne) sf. 0

Fig. 3532.

PANDALII, PANDOLII P. Pancrcasul. I. Intestin.

Si. pl. p Furii, toane,

Oprirea unui automobil din pricina unei stricaciuni [fr. p ann e].
*PANACEU (p1.-cee) sn. F Leac universal, remediu ce cautau sal descopere vechii alchimi$ti, cu
care sal poata vindeca on -ce boala [fr.].
PANACHIDA (p1.-dej sf.
on carticica

artag: clad ti vin pandaliile... aprinde douhsPreaece lumlnari... si dna clntece bisericesti (BR.-VN.) ; 1-a venit pandaliile, era sal -si taie gltul Cu bridal (mt.); se jelea... cif una data
nepotelele I. P. S. Sale ineepuse sit alba pandolii (CAR.); o mai
si chinuesta ca De Doman Ristos, clod ti vin pandoliilettuso.).

*PANDECTE sf. pl. .0" tra Culegere de hotarlri

ale vechilor jurisconsulti romani, facuta din ordinul imparatului Justinian, care le dete putere
de lege [fr.
PANDELA pl. -le sf. z, Steagul, pavilionul
veneau la vale ou pandela
unei corabii. bandiera:

de insemnat ceva [gr. ncyoutic,-zi;o;].

PANAGHIAR (p1. -are sn. A Taler de metal,

mai adesea de aur sau de argint, impodobit cu

lAsati. pe arra iar plecau spre Braila si ridicau pandela

(GR. -N.)

ugr. Irmectipct

*PANDEMONIU sbst. 0 Loc inchipuit uncle se

bantie$te Cl. se aduna demonii spre a Linea sfat

J Adunare de oameni cu gindul de a face ran

fr. < gr. .
PANDISPAN pl.-anuri sit X Turta dulce fa-

cuta din faina, oua si zahar: eS n'o schimbati aid De

A..111

din lumea teeth urt [to. pandespan< it.

pan di Spagna.

PANDOCRATOR Pr PANTOCRATOR.
PANDOLII se- PANDALII.

Fig. 353a. ['anaghiarul lui Stefan cal Marc

(Manastirea Ncaml).

PANDVR sm. 0 X *Soldat de infanterie In

Ungaria; un fel de doro-

sapaturi artistice, pc care se pune panaghia (MI

bans in Oltenia ( 3533)

0 X Soldat din oastea ridi-

3530): cellalt

. . . a lost lncrat in cea mai alead horbotit de filaranii de aur din porunca Iui Alexandra -Voda Dias
IIRG.)

[ngr.].

PANAGHIE sf. A Bucata. de prescura sfintita care se manilla cu ocazia slujbei religioase
facute la 40 de zile dupa imnormintarea cuiva:

cite parastase pi panaghii, taste I le-a radicat (eget ; not itt

ridleasetn si panaghia si to to intorei cu zile, flAchiasul mamii (S.-ALD.) [nger.].

PANAHIDA ply-do) sf. A Parastas facut la

40 de zile dupa. inmormintare [vsl. < gr.].
*PANAMA (p1.-male sf. O .63 Palarie moale

impletitli din Toile unui copacel din America centrala Delapidari enorme !acute de mai multe

Nib.
1/4es"

persoane Intro mare Intreprindere a Statului sau

particulars (aluziune is risipa facuta cu banii

Fig. vas. Panduri.

cats. de Tudor Vladimirescu In Oltenia: o multime de
...I angel- se repezia en saltine goals asupra lei (coon.);
Jianul. . fugea de potia si de ...I eft pates (I.-ea ); o fatal

strInsi pentru saparea canalului de Panama) [fr.].

*PANARIS sbst. srt Sugiu [fr.].
*PANAS (pl.-ale, -aeuri) sn.
0 Manunchiu de pene cu care
slnt Impodobite unele chipiuri
sau coifuri ( . 3531) 11 0 ft,
Ceea ce Mlle ca un pana$: ce

(ALECS i

[ling.].

panduri; oastea formata de panduri: Slugerul Tudor...

a*PANEG1RIC (pl.-ice sn.

*PANASAT adj. Impodobit

ajunge in muntli Gorjului si Mehedintului si hIcepe a scum

cu un pana$: figurine mici, Pa-

(1.-GH

l 4i Discurs public
flout spre a lauds, spre a ridica In slav3i pe cineva r 0 Elogiu excesiv: ar face eel mai rainunat al

lide si buchlate, sub largi tricornuri

[fr. panach 6].

ePANATA
vb. refl. Trans.
(VLAH.)

[lat. poenitPre].

Care imblit prin pliduri Cu doisprezece 1

PANDURIME sf. col. PANDVR. X Multime de

[fr. panache].

A se tIngui, a se jell

ai.-vto In

poezia populara: hot de codru: IIn hot de apitan

arde ca ~al de flaari pe un manta

(ALECS.)

smeada, en naiad eoroiat, en mustant de

acestei ante (OMB.) ; Tara vote sa, aces ~id omului pe care

(DENS.)

"PANATENEE sf. pl. Ls Fig. 3531. Pana.

Sarbatorile cele mai insemnate cc se celebrau la Atena in onoarea Zoitel Minerva (Atena), patroana cetatii [fr.].
PANCA sf. Ban. triT Masuta la care lucreaza
cizmarul $i pe care -$i tine sculele [germ. B a nk].

vote sit-I vinza

(FIL.)

[fr. < gr.].

*PANEGIRIST sm. 4i Cel ce face un panegiric

0 Acela care laude peste masura pe cineva [fr.].
PANER (p1.-ere) sn. Co$ Impletit): sub ferestre

traces o Jennie din poor ea un on legume 0.-ette ; Intro

Beath ne strInsesem la secant. la lmpletite (SAD.) [comp.

fr. p a ni e r; comp. $i bg. p an er a].

893

www.dacoromanica.ro

(p1.-aee sn. dim. PANF,R. Cosulet.:

PAN- vazPANERA4
aparind dintr'un
...espul unui catel latos (CAR.) ; se
PAN zarea un Impletit In sirma de aur (on.).

t PANEVGHENIE sf.: Panevglienia ta, Domnia

voastra: alta mai am sit spnin panevglieniel tale (FIL.)
[ngr.].

PANGANE sm. Ban. t

PAIA(N
PANGANET (pl. -eta) sn. W Baioneta: $i to

loon! sbiciului, Teaca ului

cu art& pe un perete

dire In care ochiul poate

imbratisa dintr'un singur
punet tot ce e de vazut In
partite interioare; in spec. k,

poarele de rasa germane fr.].

*PANGERMANTST adj.*ism. 0 Ce tine de pangermanism; partizan al pangermanismului [fr.].
P4NGLICA., Trans. PANTLicA, Ban. PLANTNA
(p1.-tct) sf.
Fasie lunge si

partare

PANGEA (pl.-sete sf.

r ].
PANGERMANTSM sbst. 0 Tendinta Germa-

nilor de a-si intinde stapinirea paste toate po-

cordea")

C)

1 (D Cladire in care
se Oa o panorama ( 3538):

de asta data vedem pe deal tot oram' ca lntr'o

(VLAH.) Iv Pri-

serveste la Impodobit (Mo/d.

Bucov.

unei persoane decorate

4 Vierme ce se desvolta
In intestinele omului si ale
animalelor carnivore (Taenia solium)
3534) [ung.

Inaltime: de j11/

Imprejur

avem

muntilor

(VLAH.)

mare*

pantlika.

PANGLICAR sm. ten

Fig. 3538. Panorama.

'PANORAMIC

adj. Ce tine de panorama: vedere ...al [fr.].

Tablie; on -ce parte a
*PANQU pl. -our! sn.

unei lucrati de arhiteetura, de timplarie, etc.,

glici pc nas, dintr'o palarie,

cuprinsa intro pervazuri sau eiubucarie [fr.].

*PANSA -sez vb. tr. Is A aplica pe o rand substantele ce pot s'o vindece, legind partea bolnava

etc. : se stringeau acolo... ghloi- Fig. 3534. Panglica.

tori, eIntareti gi 1 $1 paiatele r. COrpLli ; 2. capul;
M mat dintiiu (CAR.); de aci, 3. cirlige; -4. met masarlatan, inselator: N'avem... rit 5. ou;-6. embrion.

cu bandaje spre a o apara de infectiunea venita

din afara; a obloji 1 A tesilla un cal [fr.].
*PANSAMENT p1.-te sit. 0 r Faptul de a
pansa, oblojire 1 Legatura, bandajul, inedica-

Panglicari In ale (aril care Rona ca pe Inn11 ? (Ezim.).

PANGLICARIE sf. i de Fabrica sau negot de

0 4e Multiple de panglici, marts consistind din panglici $arlatanie, Inselatorie
panglici

mentul cu care se panseazil o ranti; oblojeala [fr.].

*PANSEA. (pl.-sale sf. 4
CATIFELQTA : uite

[panglicar].

ee frumos shit !Acute panselele ti ea bine e lumina vaaulul

PANGLICUTA (p1.-te) sf. 0 dim. PANaLicA:

o Ineurcatura de bonete, de panglicute... iniatisau ochiulni

o Driveliste minunata (D.-ZAMF.) ; 1st pipSia meren cararea,
virful nasului si pauglieuta de la butonierlt

[fr. pensee.

(BR. -vr4.)

*PANSELUTA p1.-te sl. dim. PANSEA. * 0 -CATIFELQTA C)

2 PANSELOTE-DE-WITINTE= VNGETIA-

PMARIL

IARBA-ALBA.

'PANSLAVTSM sbst. C9 Tendinta Ruiilor de a

uni sub o singura stapinire toate popoarele de
rash slava fr.
PANSLAVIST 1. adj. 0 Privitor la pansla-

*PANGOLIN sm. 74 Mamifer neclintat, aco-

perit cu solzi vir-

tosi si taiosi pe 17.->

care animalul If
poate sbirli, cind
se face ghem ea
ariciul si vrea sa

vism.

2. sm. Partizan al panslavismului [fr.].

PANTA'

se spare; coada

e lunge si puternick acoperita si

ea de solzi; tra- -,ssarre 'este In Guinea,
In India meridioFig. 3535. Pango:in.
nala, in insulele
Ceylan, Sumatra, etc. (Manis) ( 3535) [fr.].
*PANICA 1. sf. Spaima naprasnica si fara te-

adj. Teroare , panics,

groaza naprasnica: earturaril...

zio, Ind vor sa arate De nista oa-

meni ce se sperie de nimio, a slut

onpringi de teroare

[fr.

Cel cc fabrica sau vinde

panglici F Scamator (care scoate pan-

g.

Fig 3537. Panoplie.

velilte ce se
desfasoara ochilor de pe o

Panglica cusuta la butoniera

meiu.

,,,

mijloc, piny la o mare de-

Ingusta, colorata, de matese, de bumbac, etc., care

rr

[germ.].

PANORAMA (p/.-me sj.

Mare tablou circular zugravit sau aplicat pe peretii
unei cladiri rotunde, care
primeste lumina de sus, asi fel ca spectatorului i se pare ea vede, cind e asezat la

g.

9:7?g,

expozitie de figure de ceara'

[srb.].
Sled& rosie [tc. p a n-

(11(.BRS.)

en theta

3537): in perete, o
trebnincioasele pentru *at (ii...vN.) [fr.].
*PANOPTICUMsbst. CA.

(ISP.)

(fr. ].

PANTCULA (p/.-113) sf. 4

Ciorchina compusa; spit sim-

lstoriei

(VLAH.)

Povirnil, cline: pant.% mangindurile mi se rostogolesc de-a lungul

fr.

pent e].

PANTAHUZA pl. -ze sf. Registru pc care-1

poartil cineva din loc in loo, cu autorizatia autoritatilor, si in care se Inscriu diferite persoane cu
sumele ce opera In mod benevol pentru cladirea
sau reconstruirea unei biserici, pentru o opera de
binefacere, etc.: a umbla on pantahnza, a) a umbla
din loo In toe, din case In case; b) a eolporta stiri
mincinoase. defilimatoare [ngr. naytaxoaca].
*PANTALON (mai adesea oni pl. sm. 0 (I)
Haina care acopere corpul de la briu piny la dal-

ciie, nadragi p pl. 8 Gaura facuta cu tacul In

postavul biliardului [fr.].
PANTALONAR sm. I S Croitor care lucreaza
numai pantaloni
F Porecla data de boierimea de pc la mijlocul veacului trecut tinerilor
cart si-au facut educatia in 0^cident .si care se
Imbracau europenelte, dispretuind vechiul port
boieresc cu anteriu so islic : (mean si ei tineriloc cite
2

plu sau compus dupe alti

. 3536 fr.].
*PANIFICATIVNE sf. Totalul operatiunilor necesare

BANTA.

*P.kiNTA, p1.-te st.

telui ; De aceastA

bola nisti

pentru a transforina Mina in

pline [fr. .
PALS N JEN.
PANJINE
"PANOPLTE s/. X r Ar- Fig. 3536. Panicula.
mura completa a unui cavaler
din evul inediu . Culectiune de arme asezate

nu ibrisin pe
(CRC.) ; en

un

la nits,

numindu-i bonjuristi, duelgii,

tine graesti asa de obraznic pantalonariule P

(ALECD.) ;

un oare-cane, on chi' pironiti spre stresina crIsmei,

ste Hurl ea (SAD) pantalon].

PANTALONA$ SM. cp dim. PANTALQN.

PANTANOG me- PINTENQG.

894

www.dacoromanica.ro

*PANTEISM sbst. 4++ Sistein de filusofie care

admite numai o singurk substanta infinite ale carei
diferite moduri sint fiintele $i care sustine ca universul Insu$i e Dumnezeu fr. .
*PANTEIST I. adj. +++ 0 Ce tine de panteism:
doctrine .1 Care admits panteismul: Nlosot

*PANTOMIM sin. Cl) 0 Actor care -$i exprima PAN_

gindurile nuniai prin gesturi O Om care imitit
foarte bine gesturile altuia [fr.].
PAP
*PANTOMIMA (pl.-me) sf. O Exprimarea idei-

lui [fr.].

ri fart aju-

lor$i sentimentelor
prin gestu-

2. sin. Filosuf pantrist; partizan al panteisnau-

PANTELIMON NIA'. t. 6 D St. ev sau Panteiimonui, ziva Sf. martin Pante limon, serbata in 27

torul vorbirii 11 Or
Piesa In

Julie $i pe care o tine poporul ra A. fie ferit de

trasnet : se duceau

care acto-

berzele, caci treatise Pantelimonul

Fig. 3542. Pantograf.

se exprima numai prin gesturi: la teatra n'a dus-o dectt

rii

(8.-ALD.).

*PANTE9N (p1.-onuri

6 Templu din Roma inchinat tuturor zeilor de eat no Agrippa, ginerele Jul August (

Sn.

odatit, la on Craciun, la .0

-0 Monument na(ional

3539

(I.-GH.)

[fr.].

PANTAROLA p1. -le sf. A Un jot de cacti

[pol. pancerola].

PANTARV$ SM. Ban. 3e

PITITLICE.
PANTIR sm. X #Soldat din cavalerielmbracat

In zale: apoi IITMall

ispravnieiei (NEGR.); calarimea
se aicAtula din .01 gl lategii, Imbracatt In sale de otei (ISP.I

[rus. pan cy r(ny j)].

PANURA (p/.-ri sf. Mold. Trans. Ban. 0

Tesa-

tura de llne din fire toarse gros, din care se fac

sumani, poclazi, laicere, etc,: se lac multe glguri de
sumani... care se And 51 panuri gi cusute (CRG.) 0 (F)
Fel, SOiU: copilul invala la regiment... oum sa omori mai
lute gi mai on spor cit mai multi oamenl... si alto luerur1
de panura asta (RET.).

PANIJS sbst.

Ban.

BARDAEtaN OQ : to easels din ve-

chime... to We de sticla era A. prin care strabatea vederea

In chilli (uus.).

PANIJA pl.-usi, -use) sf. 4( Fie-care din foile

co infa$oara stuletele de porumb: truer& o strba tierbinte min mormanele de pAnusi (SAD.); data malaiul nonruzul e Invalit In panuse mulls, e soma de Jana area
(GRM. ;

ptinu*ele porumbului se intrebuinteaza la Implutul

[p a n a .
PANUWTA p1.-te sf. * = NAGARA 0 [p an $
PAOS, PAUS, APAOS, APAUS sbst, A Vinul,
aghiasma sau apa amestecata cu putina micro cu
care preotul strope$te in forma de truce pe eel
mort, Inainte de a-i acoperi sicriul 0 Sticla cu
vin, cu mied, cu mursa, etc. ce se duce la biserica
and se face parastas pentru sufletul celui rapomindirelor (ION.)

Fig. 3539. Panteonul din Roma.

In care se depun ramasitele pamintesti ale oameni-

lor color mai insemnati dintr'o tart 0 Totalitatea divinitatilor unui popor
,-A"
pagin [fr.].
A

PANTRA (pl.-re

sf.

7(k Fiara salbatica din neamul pisicilor, a carei blana

'

sat: se dau ulcele en (spa, cu vin, on bare, cu lapte,

mursA, paos de sutletul mortilor

LOY

galbuie e impestritata cu
pete inelate de coloare rosiatica; trae$te In Africa, in Fig. 3540. Pantera.
Asia $i in insulele Sondei
(Felts pardus) ( 3540 [fr. < lat. .
PANTILIMON = PANTELIMQN.
0 PANTLICA 'or Pan:1MA.
PANTOCRATOR, PANDOCRATOR sin.

coana Mintuitorului, cat -I infatisaza ca Imparat

Ent

SM.

*pausum< pausare].

PAP sbst. i Cleiu intrebuintat de cizmari [germ.

Pappe].

1-

PAPAS sf. X O Mincare (In

graiul copiilor : 11 hrAnea on si

Cu ptine mniata to yin, Intocmai ca

o

0 1 In-

cobori jute, ca ti-am

0 /ten. = domneasea, mincare ideals, Imparateasea care, dupe conceptia taxanului, numai la mesele domnilor se poate gasi: nu manilla as

PANTQFUL -DOADINEI
PAPQMIL-DOADINEI

(ALECS.) ;

tie 51 .0 domneasea (c)gus) Mold.

stn.

Fig.-354L-Pantofi.
Gel ce face sau
PANTOPARTE sf. 5 0 Atelier sau pravalie

vinde pantofi.

de pant o f i 0 Meseria sau negotul pantofarului.

PANTO GRAF (p1.-atel sn. Instrument cu aju-

torul caruia se copiaza in mod mecanic un desen

marindu -I sau micsorindu-11a scara dorita
[fr.

11111111a (RAHN) ;

adus

[germ. Pantoffel].
Ise

PAPA' sm.
Capul Bisericii catolice, cu resedinta la Roma $i care se alege de cardinalii intruniti hi con3543) [vsl. < gr.].
clay (
Ar4t

caltruninte care acopele piciorul numai pint

la glezne ( 3541) 0

PANTOFAR

cn

0 COlaCU1 $i

vinul ce se duce la biserica de sarbatori $i mai

ales pentru sufletul celui raposat [probabil lat.

al lumii, zugravita pe bolts

bisericii din mijlocul naosului [gr.].

PANTOF

IVOR.)

3542

*PANTOMETRU sn. 0 Ac Instrument pentru

masurarea unghiurilor $i pentru tras perpendicu-

lare O Instrument inventat In 1752 pentru a

executa dupa nature. portrete In profil [fr.].

p Jumari (de oua , scrob (RV.-CRO.) Fig. 3543. Papa.

[lat. 11 a p p a].
PAPA (pap) vb. Ir. 0 X A minca (in graiul copii-

lor :

papa /limos, Hi gigea, Papa on mama, sa crest'

; un dusman de lop_ de mult phadea vreme ou
Prilei ca sit papa iezii DRG.) ; ti-at trait tralul, ti-al papat maAga,

mare (VLAH.)

laiul (DLVR.)

2 A risipi, a prapadi, a fura: mosla

prentilor a papat-o ca si pe mosia Humulesti (can.); ne Ingala ca De copii si ne papa banii, munculita noastrit (JP.)

[lat. pappare].

I PAPADIE SJ.
Planta cu frunzele earn amare
asezate In rozeta, din mijlocul careia ies nista flori
galbene ca ceara; se manincli uneori ca salata; ra-

sare primavara, indata ce se topeste zapada; numita. $i curul-gainii", parasita-gainilor", etc.

893

www.dacoromanica.ro

mitei", mitisori. motocei"pufusor". rnie-

3545) [ngr. rca7ca3irl

Taraxacum of ficinale)
PAP- (preoteasa"
.
PAP PAPAGAL
le Pasare, cu numeroase
sin.

lusel", etc. f Trifolium amour) '(A. 3548).

PAPARA, 0 PAPARA
rak
sl. x Mincare fa-

spete variate, din lam. e,atarataarelor, cu clean gros, vireos

si mcovoiat, cu penele verzi
sau de diferite alte colori, care
trileste in regiunile intertropi-

(p1.-re

cuta din felii de pline prajita, acoperite cu bring]. si

apart te cu apa fiarta; 0 /ten.
domneascA

cale si mai ales sub Ecuator;

sill $i vorbele

(ALEOS.) ;

desmierdari
repetal
Fig. 3545. PApAdie.

Fig. 3544. Papagal.

[comp. PAPA2 C)].

PAPAFtAU sbst. Ban. X Un fel de papara

Invatat fan. se Inteleaga ceva: of vorbegte ce an auzit

preparata din, felii de malaiu oparite cu apa fier-

(STAY.) [comp. it. pappagall o].

PAPAGALICETE adv. Care repeta ca un

binte.
PAPAROANA (p1.-ne) sf. y Floarea macului

p a p a g a 1 ceea ce a auzit sau a Invatat. fare sa

priceapa ceva: el le Myatt st le spune , cum ar boscorodi versurile nnel poezll neIntelsse

rosu [ngr.
*PAPP.,5v.1.
PAPARITDA (p/.-de ,

(VLAN.).

PAPAINOAGE sf. pl. Picioroange: umbla de

parch era pus In ..

3546); Statele

desbracat a mai adesea Villa la piele si

Incinsa, in be de fuste, cu frunze de boz

PAPA EAPTE SM. F Otn

coprlaras,
11LLIV,
pros

si

tu(, ca unul

casul de la
gura. asa sa
fill
dar
nu ciufuliti,

Ind pe cap o

Impodobil e la h I, cintind o ill\ oca(iunc

Fig. 3546.
Sterna papala.

Fig. 3547.
Papitlau.

ca Coate -s a tale facts

A.,

papa lapte].

!SS.)

pentru plaai tar luFig. 3550. Paparude.

inea o uda cu doniti
de apii ( 3550 : Itietele noastre de paparude carols,
acoperite Cu frunze de bozii

[(cal: ce)

PAPARUGAl, PAPARVIE,

PAPARVGA2 sf. Ban.

e Intrebuintata de popor contra bubelor si dure-

PAPA TOT

etc. (Physalis All el nyi) ( 3547 .

*PAPALITATE sf. Frj Demnitatea de papa
Timpul eft un papa cup& aceasta detnnitate
[fr. p a p a u t , refacut dupa papa 1].
PAPALDDA (pl.-de) sf. Pa
Pasare de coloare cenusie, cu
corpul luguiet, cu gitul scurt si
ciocul mic putin incovoiat, cu
aripi lungi, Inguste si ascutite,
cu coada trunchiata; numita si
1

lipitoare" sau mulgatorul-ca-

pAPARvDA:

8111.

rasa,

F Om care manilla foarte

lacom, care iii sau Curt tot, fart a mai lasa nimic
altuia eel ce papa to tj.
PAPELE sf. pl. Mold. a - PAPALAU.

*PAPETARIE sf. 0 Fabrics de hirtie 0 te

Pravalie unde se vinde hirtie si alte articole trebuincioase la scris [fr. pap e t e r i e].
*PAPETIER, PAPETAR Sm.. ter Fabricant de hirtie; vinzator de articole de papetarie [fr.].
*PAPILA (p1.-le) sf. Fie-care din ridictturile
de pe suprafata lirnbii, care-i dau o Infatisare catifelata(p.- 2876) 0 Mica
1
/
ridicatura formate pe su-

prafirta epidermei [fr.]. ,k.A

PAPTNA (p1.-ne)sf. Fe- \
meie desfrinatt [bg. p a rcp.

prelor" (Caprimulgus eui opacus)

. 3519).
PAPALVGA, PAPALVGA sf.

,6:2f/

pinja].

PAPARVDA: co-

ea sit o sparin P (ALECS.).

PAPALT,TZA (p1.-ze

sf. Trans.

fa MO de no udt (Nov.) ow PAPALVGA

rilor de masele, ninon. si papele", besicuri",

gogoase", iarha-bubei", buruiana-de-abubk",

cu boil sl :Area st Meta (OR.-N.) 0

Sperietoare, rnomlie: papaluga stnt

PAPARVZA

BQIIL-LIII-DIIPINEZDir or BOIT ()): pliptiruga se mum pre deget $1 to care parte va sbura, din aces
parts tsi va Ina ortac, milers san barbat (Nov.).

frunzelor; fructul e a boaba rosie, de marimea unei

mese, inehisa in caliciul row, uniflat ca un baton;

initiate !Mara de donita

Ban. *

aplerate in jos si dispuse cite una la subtioara

piii umbill ca paptInga la Stn-Georglu

(Ogm ); o paptlugli era Imbracata toata

$1

vecinelor, ureazi shltInd si chluind (noon.).

PAPALAU sbst. * Planta cu flori albe- galbui

Mold. Trans.

tiN

cununa de frunze
verzi; ea cutrei ra b atul sau orasui, in caz
de seceta, singura
sau insotita de altele

caruia nu i-a
oilzut Inca

Ian tact tu,

Mold. PAPALVGA, PAPA-

LVGA (pl.-se) sf. Fale

de vre-o 10 12 ani,o,
de obicein a Tiganca,`9

(ISP.).

*PAPAL adj. k Ce tine de papa (de la Roma :

mita Roil,
pierde - yard...
come ands PioglIdeciu (JIP.);

Fig. 3549. PApAluda.

PAPARADA sf. Trans. (Dms.) X Jumari (de (ma)

CIOARA (f) Persoana care vorbeste

}ma
far& sa priceapa ce spune, care repeta ceea ce a

[fr.

rautacioasa: en omul Impftratesc nn e de glumit, ca -t $tio

papara (1.-cg.); a face , a face farinne: Da le vom Wes In
ghiara, Pe toll ne fat paParlt (PANN) [bg. srb. p o p a r a].

inf

stoma

minoan Pluscalii 0

ce ocarii, ce patanie ll ameninta, a-i cunoaste firea

(ALECS );

Pe anti, ea A.11

-1Thr

de n'o mai uitau niciodata (I.-OH.); Imparatul Nemtilor

ce se afla In ritzboln on Turcli, $1 le mincase paPara de atttea on usg.) a-I sti Daiwa, a sti ce bataie,

verzi, roil si galbeni, iubitori de

0.-0k1.)

.Ar-

mints trinteala, a fi adult

tacus)
3544: Papagall

oa 0.121

0:3

II

strasnic: aleargh lute, ca sit nu

mantnci o papara de anul non

omului (Psit

of en vorbele

PAPA

F a mines o
sau papara, a o pati, a

cit-

hint& usor gla-

(CONY.)

DOMNEASCA ;

PAFTRUS sbst. 0 $

Planta care creste In ti/

mlastinile din Abisinia,

Fig. 3548.
Papanai.

Egipt, Siria, Sicilia si Ca-

sf. Trans. 4 BIIBURVZA.

O PAPANA sm. Mold. 0 X Galusca facuta din
(Mina, out si brinza de vac& pl. .1 Varietate
de trifoiu, cu flori mici, alburii sau trandafirii,
dispuse in eapitule singuratice; numita si coada-

labria din tulpina careia

cei vechi fabricau un fel
de hirtie (Cyperus papiFig. 3551. Papirus.
rus) ( 3551) 0 Hirtia
fabricate din tulpina acestei plante 0 Manuscris pe hirtie de papirus [fr. < lat.].

896

www.dacoromanica.ro

-PAPISM sbst. A Termen cu care protestan-

lui Papura-Voda, In timpuri foarte vechi, pe vremuri

uitate (aluzie la porecla de Papudi-Vodb.", data PAP-

tii designeazia doctrina Si tendint.ele Bisericii Catolice apusene [fr.].

domnului moldovean Stefanit,&-Voda, din pricina secetei $i foametei

PAPIST sm. 4 Nume cu care protestantii designeaza pe catolici [fr.].

ne mai pomenite de pe vremea lui,

Ind oamenii au Post nevoiti sa se

PAPIST1). $ adj. si sm. A Cato lic (mai adesea

cu o nuant& de dispret.): dace. tie ad este de-al papli de

luaneasca cu papur/i: In anal 1680 e o

la Roma, 11 zice .0 (MP.); nu to -at Mout , ad manInci came

In postal Craciunului (D.-ZAMF.); face frumoasele isprdvi ale
Inviltaturii ~110r 1 (NEGR.) ; teats grit ...re din apus (ISP.)

aga seeetti $1 nscacinne In Moldova, oft nu

se zAreste frunza pe copse si vital mor
mead, de
pe tamp, ;1 oamenii manInca

[ung.papistas].

uncle 1 s'a $1 tras porecla de Papurit-Vo-

PAPISTAESC adj. 4 Catolic, de papist a s:

dA" (VLAH.) [lat. vulg. p a p y r a, p1.

din*papyrum = clas.

nu era deprina a vorbi Cu daseA111 papistAsesti (sLv.) ; multi,

vazInd aceasta minnne dumnezeeascd, au venit la credinta paDistaseaselt

(BALD.).

le papistAseaseA (ISP.)

[paPistafl.

PAPISTATE sf.

pura Intre doagele vaselor de lemn

sd

PAPURICA sf. 4 = nosATE4 [p a-

Credinta, legea papist a-

silo r, catolicism.

p u r A].

PAPURT (pL-isnri) sn., P11PurttsTE sf. 4 Loc unde creste mult6.

pap u r &; papur& multa crescut&

O P4PLOMA. = PL&PordA.
PAPORA = PAPunA.

PAPORNITA (pl.-te) sf. 0 Cos impletit din

papura (.

y-

rus.
u
PAPURI (-urese) vb. tr. A pune p a-

PAPISTAT (-Aseso) vb. tr. si refl. A A (se) face

catolic: cdtngdri de-al papei outrelerau tdrlie gf cerean

PAP

Fig. 3555
Papura.

Intr'un loo: din pApuricul de la heleyteu...

3552)

Sticla imbracat& cu o imple-

laceau oamenii rogojini (BR.-VN.); se 'ntundarti acum In niete

papuris vechin din care nu to vedeal Ware (s.-ALD.).

niel papornitele cu anason de Elio

figura de om (mai adesea de fetita)

PAPUA (pl.-ta) sf. 0 Mica

titurlt de papura: nu lipseau

f&cutA din carton, din lemn, din

ceara, etc. cu care se joaca copiii
( E 3556) : Papua n'are nas, e malt,

(F1L.).

PAPRICA sf. Trans.

Ardeiu rosu macinat, boia

Fig. 3552:Papornit8.

de ardeiu S( Papricas [ung. p a p r i k a].

PAPRIC.A. (p/.-asuri) sn. X Tocana gtitita cu

$1-un brat din umar 11 lipseste (VLAH I;

s'a gatit ca o ; trumeasit ea o ; CO:

multa p a p r i c a: 'lase (De masa) aline, o eratitli en

...prin saloanele begat.... Uncle omul e-o

asi al vials o spoialA (VLAH.) 0 if.) Jo-

$1 mai multe caul on vin asp.).! Nit

PAPRITE, POPRISTE sf.

cut plipusiler, teatru popular de pa-

pusi infatisind tipuri sociale care biciuiau anumite vitii si apucaturi urite sau
caraghioase ale epocii; obicinuit

Stadiu, masura itinerary [vsl. ]

PAPTX, 0 PAPna sm. 0

incaltaminte usoara, care
ampere numai talpa si ca-

pin& aproape de timpurile noastre,

mai ales In Moldova, de la Craciun
pin& In ajunul sfIntului Vasile: doer

puta piciorului, ce se poartri

In casa; pantof (El 3553) : so

gasetite mai multli judecata In

n'am Mout vre-un ran eft m'am ti nut de C:11:X-41'

...vat

obieelurile stramocesti, jucInd

men declt sub palaria d-tale (ALEC%) ;

In elelegi (ALEC6.)

DaD110111 DO Drag (se.); nu gdsi pe

niel o laid citrela s5 i se loveasea

F (a II, a sty, a
Dune, a tines.) sub , SUb stapi-

el oredea oft class este plipusli, dar vilzu

scum ell nu Inoape Da WA

Fig. 3553. Papuci.

0 4
(D

3557) Legatura de foi de tutun ([ 3558): o de tutun

Ghemusor de sfoara: 0,0 de await

nevasta: gapes ant a maid din traiul

cdsdtoriel, In care tamp... a lost ne(ON.); a o lua (la) es,
oontenit sub

Fig. 3557.

Papup
Insirate pe o sfoar& si formlnd o cununit: on Wave

0 Legatura de diferite obiecte

a o lua la fuga, a o apuca la sA-

natoasa, a Incepe sa alerge de cols

bneati de pastrami... el tree patru Dacus' de smochine, tines bileitnie (1.-06.)

piny cobs: calm se tams stud, o lua

r Cocean tinkr de porumb,

b PAPVCUL-

pina nu are matase; numit si

Dottrommt, plant& cu flori marl, cu-

puica." 0 a Jurubita de doua-

rioase, in forma de papuc (Cy)oripedium calceolus) (ri] 3554) [refa-

zeci de fire de tort (m.) TV

Fig. 3558.
Ciocanul cu leafa sentuita de Papua
de tutun.
care se serveste dogarul, numit

cut din p1. papuci< tc. pap ll

(MP.)

Nimfa (In spec. de fluture)

nirea nevestei, tinut de scurt de

la drum Drin sat (ISP.) o

pileup.

0 (E), Jucarie,
lucru usor: ad nu-ti para Incrul

clad a pasit mai departs, a dimes

pApueul (SEZ.);

Fig. 3556.
Papuga.

si baschiu" sau ciochie" [comp. rus. papu a].

PAPU4R, Mold. PAPuerm sm. 0 Fabricant de
papusi Cel ce umbla cu un teatru de pa-

sm. Bunic (In grail/

copiilor) [ngr. nannoilc].
PAPT.JCAR, 0 pApunan sm. te

Cel ce face papuci, papugiu,

glNoamnei.
pantofar; cizmar: destul este papa- PanuFci-

pusi: papuserii tmblau noaptea pe drum, on o 'edit mare ea

nn &Um), strig1nd: pelmet! phenol!" mos.)

carulni numai pentrn opinci aci oft vorbeasell (Tmit).

(f) Sarlatan, cal ce Intrebuinteaza

PAPUCARTE, 0 PAPUCAR1E sf. zeti Pantofarie,

toate mijloacele spre a-si ajunge scopul.

PAPUC.44, PAPUCRL, PAPUCRLsm.idim. PAPpC:

silor

cizmarie [p apuca r].

gasi... sub pat nn papucel rapt (GRL.).

PAPUGIU sm. 0 f Cel ce face papuci, pantofar F Potlogar, pisicher, Inselator: a twit 1,

IAA sa-m1 plateasea cele douA silo de sedere In otel ION.);

nigte papugii... maniac& pe datorie, bea pe veresie, trag lumea

Pe stoari on pisieherlicuri (CAR.) [tc. papugy].

PAPUERTE sf. 0 Jocul p a p uo Siretenie, inselatorie,

sarlatanie: poperni n'alege, cad n'are temp

sli-si des socoteala ce inseamna este Dieuserif UP.).

PAPUTCA (pi.-sele) sf. dim. PA-

PV$A.

PAPU$01U (pi.-ottie) sn.

P4PURA (p1.-nri) sf. 0 d Plant& ce create In

apele statatoare Si In locurile baltoase si din ale

PArctsA

OI augur.
si roPutlorn Mold. Bacon.

= POIAIMB; a da as In

a 10Vi cu pii- Fig. 3559.

c&rei foi se Impletesc rogojini, cosuri, etc. ( Typha

tere, Mr& mita, a da ca la fasole;

angustifolia) ([] 3555): iesimie saeriote... se asoundean

Bur MORT 1 0 o p1. f Porumbiste: a de sfoarli.

In stuful f1 In papura dope mal (000e,); so Wadi '11 valor! pitdurea de .0 oresentA pe tin (VLAH.); our NOD C Pe vremea

stet In nista PAPtuloaie Ptn' ce-a Inserat IVOR.) C) Marti

Insirat& pe un betisor (1=1 3559).

I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat.

897

www.dacoromanica.ro

Papuoiu

57

PAR am. Bucata de lernn sau prajina ascutita

PARPAD la un capat care se Infige In pamint pentru direr-%

rite trebuinte (pentru facut garduri, pentru legat

vita, pentru urzit, etc.): a bate 01; 01 Intipti In pamint ; boala de om se leads ca vita de 0. (GOL.);

a-1 da cu .u1

In cap; F a pune =Iva la use, a nu-1 lasa sa

intre In case sau sa las& afara; sr OIOaRA , rim=
0 flat. p al us].

(Eguisetum maximum) (El 3562); PARIM-POROULUI2

BaRBA-VRSITPA-

Lin 0;

R17L-SPINTEI-MA-

ETI = TORIWL

Frumos arbore spinos, cu frunze

PAR' grn.
rotunde sau ovate, fin dintate,
cu Mori marl, albe, al carur
fruct comestibil e ,para" (Pi-

3560); 0:
rus communis)
is .n1 landat, sa nu to duel en saoul p Lemnul tare al acestui
arbore intrebuintat In strungarie flat. p 1 r u s].

@ Ban..PlinuLzTRELon = 00LILIE [lat. p I 1 u sj.

OP

's

PTA:

astit noapte am cej

tit mai par in ziva

(SIAM.).

PARA, (pl.
St. i) o

-rale)

Mica

ce creste pe pielea capului si pe

difente alte locuri ale trupului:

un (fir de) 0.; subtire ca Mull de .0;

etti per! In cap sau In barba, foarte

moneda,

de origine tur- Fig.356x.PArul

Fig. 3562.
Parul-poreului.
ceascrt, a patru- Maicii-Domnului.
zecea parte dintr'un leu vechiu (we- rXu) : a du avea (nioi o).0chioara sau
tend (In punga), a nu avea nici un ban; 0: pentru

PARE sm. O 6) Fir subtire

multi; F a-1 node per! albi,

plraie; nurnita si bradisor" sau coada-caluluP9

Fig. 3560. Par.

a-1 necaji rau, a-i aduce marl supttrari, a-1 Imbatrini

de necaz; a-1 led per1 albi, a Imbatrini de multe ne-

AAA,

Id pane atreangul de glt,

e foarte sgircit; 0: a

lega na on wee (sau on noun) nodurl, a fi foarte econom: lega us en zece noduri si tremura dna ban (CRG.);

cazuri: mi-o twit per! alb! de cind am tats mare (ALECS ;

din fir in m sr FIR ; In 0., fare sa lipseascrt vre-unul,
is ugerul scroafei OSP.); ritIn cap: Durcell erau toil In
mlneam uneorl numai patru, chid sute... dar paste wee zile
eram jar to A. Is toe (I.-os.) II col. Toti peril din capul

chid Iti intra 0.na In mina, leag'-o In none nodnri (PANN);

O : tine nu cruta .0tta, nici de galben nu-1 e mill; fa:

a avea A. lung, scurt, cret, rar, des, moale, matitsos, asprn;

m neva, castaniu, balan, blond, roan, roccat, alb; de omul
on ~ul row sa mai (ca-i rautacios); o suvitli de .0; a-1

sonal, mort el neinsemnat ca o stearsa

omului, din barba Itti sau de pe o parte a trupului

create, a-1 &idea, a I se rad, a I se alb! .0u1; a 1 se ridica

(sau a 18e sblr11) l In cap; or. MACIpCA 0; a-s1 LAW,
a-81 tunde, a-Si !nerd!, a -5! Opal, a-si cant, a-81 innegri
0.n1; a-$1 Innoda, a-$1 Impleti, a-s1 despleti, a-al descurca

111; a-al smnlge ui (din cap); a se lua ou mlinile de

a da semne de disperare; a-$1 Inman mlinile In .n1

onlva; a lithata, a trage de .0; (E) tree de 0, neliresc, silit:

a se lua la bataie, apucindudu-se unul pe altul de par; F de drag ce m!-e, 1-a$

a w prinde on cineva de
Mira de A.

in sin, nu-1 pot suferi; a-t led 0.n1 prin oi-

data, a Indura multe suparari; a -! Ina 0ul foe, a-si

atrage marl suparari, necazuri, primejdii: eran nide

use mica, dar be mare prinde; ca o

aeon, mat se
to titett mitaar cu 0 para: o MOVO care face 250 de mil
(CAR.); Ca 0 ow stearsa, ca un lucru rasa nici
o valoare: process verbale... serise Intenn stli... imper-

de lei ca o m

(EIR.-VN.);

Dina la (o)0.

sau pint Intr'o

fare sa lipseasca' nici o para, socotind $i cea mai mica para: se da dator sa platen's&
Dina is
(CAR.); le-a Mont socoteala dna Intr'o Ar. cit i -a
pint De el judecata (BR.-VN.); nu face douft parale, nu valo-

reaza nimic; F a face de douit parale, a ocarl, a

certa strasnic; F a Ina la tree pantie, a lua peste
picior, a lua In bataie de joc: o Intuit le tree parale...
pin& ce Owes de es d de Wale de Joe (ISP.) Ban,
centime: clad partite, moneda de cinci bani pl.
Bani: n'am destule parale; a face parale, a) a cktiga
bani; b) a valora ceva; nn face parale, nu valoreaza
(nimic); one cite parale face, *till Olt valoreaza; nu-I
tine guts parale, nu se sfieste sa vorbeasca; 0: gamin pantie In drum, pi tot trebne sa le named, on -tit de

naniernote on care nu se putea Judi cineva, ca-1 Ina .0n1 too

ow.); a-I tines De cineva de
a-1 avea In puterea, In

multi bani ai avea, tot trebue sa trae$ti cu socoteala, sa nu-ti bati joc de ei

lelor:

a se feri: o lovItura [fr.].

PARR 3, prefix care intra in compunerea eltorva cuvinte, pentru a arata o repetitiune continua sau pentru a da Intelesului for mai mutts

stapfnirea sa, a-I avea in mina lui; eft .0 in cap,

foarte multi; cind mi-o create 0. In palma, niciodata;
sit 0. In palms, nimic; tem to , fats batrIna 0 Fir
de par sau totalitatea perilor de pe corpul anima-

de &Unita, de dine, de cal, de bon, de aura, de

pore, de ars; clod esti speriat de tin dine, sit to alum! on nil m
do al In! (ooR.); o pernik mare In patru colturi nmpinta on
bumbao sau on 0 de cal (1.-S111.); er LUPC) ;
porculul, par

miiruntel $i ghimpos care creste pe spinarea co-

piilor si care, dupa. Predinta poporului, ti Inghimpa

a$a de tare, ca-i face sa se vaete $i sa plInga.; De

calulni, pe de$elate 11 In not pert, nici a$a,

ul

nici a$a, nici de un fel, nici de altul; Mire doua

so'rri: a) nici de o virsta, nici de alta, nici tinar,
nici batrIn; b) nici de o coloare, nici de alta; c) nici
beat, nici treaz cum se cade; d) (cu vorbe) in
don& Intelesuri, echivoc: se maim ea nu le vede 01-1

tot raspundea in dot per! osr.), Ar. De Av, unul In locul

altuia (vorb. de schimbul Mout Intre doua lucruri

sau doua fiinte): se owe pe tinge (Maul $1-1 Imbid ea sa

(MAR.) 5
Partea paroasa la
unele stole Trans. (DENS.) LIna 0 Mold. 1 13
Bubri rea ce se face la deget, angel 3 Fie-care
din firicelele mid ce crest pe frunzele sau pe tul-

schtmbe stupli ;;. pe

pinile plantelor .PARUL-CITJTEI = VERIGAR 0;

LIL-FETEI, ..011L-AU LICII-D0fdNULITI1, PARUL-MAICII-

PRZCESTEI, plants ce creste prin crapaturile stincilor din padurile umede si umbroase (Asplenium

PART:IL-ADMITadiantum nigrum) (13 3561);

DOMNIJIAJI, STRa5NIO; PARUL-PQRCULIIII, Walla

cu doua feluri de tulpini, una noduroasa terminate printr'un virf negricios si alta neteda $i alba

sau verzuie, din care ies cite 30- 40 de ramuri subtiri $1 aspre; creste prin padurile umede $i pe linga

*PARA8 ( -tea) vb. tr. A inlatura, a preIntImpina,

intensitate: un lea p a r ales; erau deas namile de case,

Cu pridvoare, salt marl, tinzi si p a r atinzi... 0.-GH.); ne

Braden mintea en led D a r dee

Log.) [ngr.].

PARA' (p1. pare) sf.

Fructul comestibil al parului (2]
3563): A. pergamata;

tamlioasa;

ultimata; varietati de pare:

scrisoare de om lanes care asteaptit

Para malitiata (vuth.); wrNATAFLEA-

Fig. 3563. Para.

TA [lat. pira, pl. din plru m].

PARA' sf. Flaca.ra.: roan ca para focului; focal Indata s'aaprins Qi a umplut de .0 51 de Ism... cuptorul

(NEGR.);

In sad trosneso Inmate prididite de Dara unui foe lacom

(VLAH.); din gura (lezm)ei 'welt foe
51

m (ISP.); Pr FOC

abur"].

[vsl. par a
,11

t PARA. = PTNA: Tie crania unnia

sa euvine Loath slava a! Inchinacinnea...

de scum ii 0 In veal

(CANT.).

*PARABOLA, (p1. -le) sf.

Pilda, alegorie moral& cuprinsa
In evanghelie: parabola !WW1 est-

otter [lat.].
PARABOLA, (pl. -le) sf. A(
Curba plana care rezult a din sec-

tiunea unui con printr'un plan

Fig. 3364.
Parabola.

paralel cu laturea lui; distanta fie-caruipunct al a-

cestei curbe pina la un punct fix numit foc,ar"

898

www.dacoromanica.ro

e totdeauna egala cu distanta de la acel punct

pin& la o vertical& fix& nurnita. directrice", situata In planul ei (0 3564) 0 Curba pe care
ar descrie-o un proiectil In vid [fr.].
*PARABOLIC' adj. ea Ce tine de parabola*,
In felul parabolelor: vorbire .01 [fr.].
' PARABOLIC' adj. Ce tine de parabola*, curbat
(J 3565) [fr.].
ca o parabola: oglindA
PARACHERNITA sf. * Plants paroasa, cu
frunzele acoperite de puncte stravazatoare, cu
Boni verzui, ce cre$te prin locurile
umbroase $i umede, pe Raga ziduri, etc.; numita $i grful-potIrnichii" (Parietaria of licinalis) (E

ales

*PARADISIAC, PARADIZIAC adj. Care tine sau

pare ca tine de paradis: plAceri e [Cr.].
$ PARADOSI (-oseso) vb. tr. A preda (o Invata-

tura) : yentru a-ti w limbs romAneasea dual toatil rInduiala

(NEGR.) [ngr. Vitt. TC(Zemaipatu< TraecE8e8o)].

*PARADOX (pi.-oxe) sn. Parere contrary opi-

niunii curente: Si d-ta esti tot ea mine, on deosebire numal

ca -ti also ,wele (D.-ZAMF.); SA on se path nn
cers (NEGR.) [Cr.].

scrlitor w [fr.].

PARACLISI (p1.-ise, e -tsar!) sn.

tvi.AH.) ; mutt a mai alergat Cu aoatiste et e

pe la bisericl 51 ye la icoane titoiltoare

aceasta sli-

*PARADOX.AL adj. 0 Ce tine de paradox: PArare we Caruia-i plat paradoxele: spirit

3566) (parete].

A Rugaciune adresata de preot

Maicii Domnului sau unui stint spre
a invoca favoarea divine asupra
unei persoane sau asupra unei case:
agile la-ti ceaslovul al mai zi nu ...I

la coada, de unde atirna ca un par lung; PAR-

traeste In insulele Malesiei, in China $i In India

continental& (Paradisea apoda) ([] 3568) [fr.]. PAR

0 PARADUI ( -nest) vb. tr. $irefl. Mold. Bucov. A

(se) prapadi, a (se) narui, a (se) ruina, a (se) ri-

Sipi: ca sit nn-31 pArAdueascit tare se hottir1 sa pule eayet luptelor on Turoli (VLAH.); avasese oare-oare stare, dar o
partidnise on betia (SAD.); parttduia de dimineatit pin& 'n
merit gospodaria (GRID.); Ingrijea de avere, care altminterea

ear ti yarednit (ORL.).

*PARAFA. (-ales) vb. tr.

Fig. 3565.
Oglinda
parabolicii.

0 A-si pune parafa pe

ceva 0 A pecetlui sforile cu care e cusut un re-

de minnni (1.-01.1); Ah, slinte Panteleimoane, scapit-m& din ghiarele tor, ca ti-oiu

da trei ~art
gr.-biz.].
PARACLIS2 (p1.-ise) sn. A Bisericuta, capela
ortodoxa. (0 3567): in anal

gistru, cu tears rosie $i cu sigiliu, spre a nu se

putea scoate sau adauga foi [fr.].
'PAR4FA (pi.-te) sf. Trasatura de condeiu cu
care se terrain& o iscalitura; iscalitura prescurtat& (fr.).
PARAPERNA. (pl. -ne) sf. ea Se zice despre

IALECS.) [Va. <

clod s'a stintit wul spitalnIni

averea sotiei care, sub regimul dotal, nu e cuprinsa

in zestre Li pe care ea Insasi o admirtistreaza $i se
foloseste de ea [ngr.].

*PARAFERNAL adj. es Privitor la paraferna:

avere we [fr.).

*PARAFINA (p1.-ne)sj.2. Sub stanta solid a, albs,

extras& din schisturile bituminoase $i din gudron,
intrebuintata la fabricarea lumlnarilor $i ca izola-

toare In aparatele electrice [fr.].

-4th,411,

*PARAFRAZA (-azez) vb. tr. 0 ea A explica prin-

tr'o parafraza A desvolta pe larg [fr.].

*PARAFRAZ A. (p1.-ze) sf . 0 w Explicare pe larg
a unui text 4i Traducere desvoltata $i explicativa Deslusire lunga $i Incllcita Interpretare rau voitoare, facuta cu rautate [fr.].

Ham

Fig. 3567. Paraclisul manestirii Tismana (dupa o

gravure din a. 1855).
din TIrgu-Neamtului (coo);
tern Imparatesei 8A-1 educe crucea dinwul domneso (DLVR.)
Fig. 3566. Parachernila.

[gr.-biz.

PARAGINA, PAR4GINA 1. adj. f. Partisan., 111-

sata In parasire, nelucrata, neingrijita $i salbaticite: Intr'o vie yaraginA I5t Meuse entousul o vnlpe (ISP.);

TCapay.X+ictov].

PARACLIS(I)ER sm. A Persoana Insarcinata

cu paza obiectelor dintr'o biserica, a odoarelor
preotesti $i cu Ingrijirea curateniei $i a bunei rinduieli in biserica (Mold. palatnar", Trans. crls-

0 carte paragina de mahala

tlorlior 5I a ponillor ye care i-e team& ea le-ar litsa in nitre/Unit (BR.-VN.) 0 Ruirgt: DO o sttnell Want se vad piregloile mud zidirl Indliktneta (vLAH.); SO tire pina la Paragina
de oath undo se aditpostea biota nAna5A-sa (SAD.); dar PAragine averilor of sapa de lemn in care ritraln tllharitilP (JIP.)

nic" [gr.-biz. 'a a puritxkl ta.prri

PARACSIN sr PARAXIN.
*PARADA (pl. -de), PARADIE sf.r X Serbare
In care se trec trupele In revista: Impitratn1 a Mout

[ung. parrag

(t.el)ina].

PARAGINI (-inese) 1. vb. tr. A lasa In parasire:

lInga mAnastire parade mare, bat $1 a chemat tot poporul

(voR.); Tineri parlumati, de spirit, sclivisiti ea de yaradit
(VLAH.);

(CAR.).

a. (pl.- agini) sf. 0 parasire: on se InsoarA de mile

obiceturile batrInesti le -all cam yttraginit 51 le-ati Iftsat

2. vb. refl. $i intr. 0 A raminea In parasire, a

se salbatici din lips& de Ingrijire (vorb. de o vie,

In truntea parade!, olinele porneste (eLg.) ; on era pa-

rattle, on vre-un alain san serbare, ea sit nu fie ei el acolo

(Isp.); la acest telin de paradie, unit Injurit, altt1 scuiPA 51

etc.), a cauta, plin de vanitate, sa Infatiseze (bo-

de o gradina, etc.): via din 138 In co se PAritgineu (ISP.)

A se praptidi, a se ruina: lades de malt ed f se
yarAgineste toatti stares (VLAH) ); pe voi se lace temelia, se
Inalta, se dirimit ei se parigineate cladirea (Jir.); (i): Dar

O PARADAISA (p1.-se)
sf. Trans. = PAILAas4aosra [germ. dial. P a r a-

g i n i; joarasire; ruinare, prapadire.

PARAGINIT adj. p. PARA(IINI. Lasat In para.

mulerile solaria (c.-8Ao.) Infatisare faloasa, plina

de Ingimfare; a lace N (on averea sa, on spiritnl du,

vita soiulut tan, Cu vremea paraginind (STAY.) [p a r ag i n A].

gatia sa, spiritul sau, etc.) spre a fi admirat de

toti [fr.].

PARAGIN/RE sf. Faptul de a (se) p a r A -

d eis (apfel)].

gintt: In via wet, iarba grasA acopere rizoarele

drama) et 1ntIlni o gritdintt w& (Isp.).

sf. 0 Pilda: dui voi ati II

litere sau unei silabe la sfirsitul unui cuvint. Ex.:

attincea in loc de atuncl, oevastlea in loc de_aevaai

PARADIE Bar PArt.u/A.

*PARADIGMA. (pl.-me)

In

*PARAGO GE, PARAopoil sf . ca Adaugar ea unei

urmat paradigms acestei istorioare, on erati se ve plInget1

47 Model
de declinare sau de conjugare [gr.).
PARADIS (p1.-istirt)

(DLVR.);

[fr.].

aonm (FIL.)

Fig. 3568.

Pasarea-paradisului.

pene din
sa. 0 A Raiu b Manunchiu de
PASAREA-PAcoada pasarii paradisului

RADVIILIII, pasare cu pene foarte Irumoase, mai

*PARAGOGIC adj. 03 Ce tine de paragoge,

ce se adauga prin paragoge [fr.].
*PARAGE4F (p1.-ate) sn. Ca 0 Subdiviziune a
unui capitol, a unui articol (de lege, etc.), a unui
discurs, etc. O Semnul care se pune In capul
acestei subdiviziuni [Cr.].
$ PARAGRAFIE sf. es Prescriptiune: w numbs

899

www.dacoromanica.ro

neva, 11 impiedica de a se mi5ca sau de a se folosi

PAR-mom' prigonirit de clad si Dina clad are vole a se pOrni

PAR

de o parte a trupului [fr.].

[ngr. napaTrhyri].

(LEO: CAR.)

PARALACTIC adj. * Ce tine de paralaxa:

[fr.).

trlunghiu

PARALAGHIE sf. rfh Solfegiu [ngr.].

PARALAXA (p1.-azej sf. * tinghiul format in
centrul unui astru de cloud raze care pornesc din
cele daub. extremitati ale aceleiasi raze terestre,
una din aceste extremitati Bind la suprafata pamIntului, iar cealalta confundindu-se cu centrul
globului nostru; prin paralaxe s'au putut determina distantele de la pamInt la soare si la ceilalti
astri [fr.].
PARALEL 1. adj. IN Se zice despre doug sau mai
multe linii (drepte sau curbe), despre dour! sau
mai multe suprafete, pretutindeni .
egal departate una de alta (Ln 3569):
oglinzile, paralele,
inmulteau nesfirsit... mesele, scan

4"iii

411

17:1141:41

.11A4Itt,

nele... si Intreaga
adman (DLVR.) ; 0
MUltime de strade...

Fig. 3569.
Linii paralele.

paralele Cu chain!

2. PARALVLA (p1.-ete) sf. Q A

alta 0

Fig. 3570.
Paralele.

Linie paralela cu

Mir, cerc, pe sfera cereasca sau pamlnteasca, care e paralel cu ecuatorul (O. 3570) $
Cornparatiune amAnuntita InIre doll& persoane sau doua

lucruri 0 pl. i Aparat de

Fig. 3574. Vindecarea paraliticului

(din Triodul-Penticostar slavonesc, tipSrit In a. 1550).

Fig. 3571. Paralele.

PARALYC sbst. (A cnmpSra, a vinde) on .411, in

gimnastica, format din doi drugi paraleli sustinuti de nista stilpi, pe care se fac diferite exerci-

cantitati mici de tot, pentru bani putini, pentru o

geometric limitat prin vase paralelograme egale si paralele doua

facut din nestiinta, far& inteniiunea de a insela

p a r a sau doua: marfi de asta on pot da Cu

PARALOGISM (pl.-me) sn. 4iRationament Pals

[Cr.].

cite dour! OM 3572): o carimidi este

un
[fr.].

PARALELLPIPDIC adj.

[fr.].

PARALIITA (p1.-te) sf. ()

(10

Ac

Care are forma unui paralelipiped

am trei billeti si am strins 41 citeva pirilute

p/.

resei care, la cei vechi, o insotea in ziva nuatii la

ceremoniiie casatoriei 0 (E) Insotitoare: a inmit

. moartea (BAIN.) ilat.].

PARANTZA (p1.-ze) sf. 0 ay Fraza.sau propozitiune care are un sens deosebit vi e intercalate
in alta fraza C) Digresiune : aid! deschid o mica

ralelogram construit pe doua

linii care reprezinta in directiune $i In marime doug forte
aplicate la acelasi punct; diaFig. 3573
gonala este rezultanta celor Paralclogram.
doua forte [fr.].
PARALU adj. si sm. Mai tare decit un leu,

privitoare la fostul reprezentant al Principatului

(1.-OH.)

Semnele ( ) Intro cari se inchid cuvintele unei

paranteze 0 pitraut, semnele [ ], intrebuin-

tate mai ales in matematici [fr ].

PARAPANGHELOS I interj. Mold. F S'a is-

mai stra$nic, mai viteaz declt on -vi -tine (in graiul

basmelor): un viteaz... care... sit calireascli oa on leu
a se Infuria peste masura, a
(Ise.); a se face lea
turba de minie: nine, din oriel ou bllndete, to -a flout
usp.,
(ALECE1.) ; meta e nibilditios si se face Lou
leu

pravitl aleluia! vecinica pomenire I Ian priveste cum

se duce 'n fund, s'o dug! I si -am rams not stapini Pe
corable (ALecs,).

PARAPET (p1.-ete) sn. 0 Ridicatura de zid,

de Inaltimea unui stat de om, pe marginile unui

1 e u].

PARALITIC adj. si sm. sr Damblagiu, lovit

de dambla, de paralizie (I 3574) [fr.].

PAPALIZA (-izez) vb. tr. CD F A lovi cu paralizie, a-1 lovi damblaua 0 (f) A stinjeni, a 1rnpiedeca o miscare: singurni mum de a actiunea...
(1.-OH.);

aural ciocolului parallza Coate mdsurile stipinirii (FL.) [fr.].

dim. PAR& 9 0 p1.

= "'Mtn .
PARAMTRIJ (p1.-tre) sn. A Linie constants
si invariabila care intra In ecuatiunea unora din
curbe, si mai ales In a parabolei [fr.].
PARANGINA sf. * = viTELAR.
Prietena a miPARANINLPA (p1.-te) sf. 0

$i paralele doug cite douil. ( .

3573) 15 ~ni for taior, pa-

era de a interesa gloats la sustinerea revolutiunii

(CRC.);

(NEOR.)

ter ale carui laturi lint egale

-3 +

10

Bani. banisori: mai avea strinse piralute albe pentru zile

negre

Fig. 3572.
Paralelipiped.

PARALELISM (pl.-me) an. QQ

A Stares a doug find sau planuri paralele p co
Corespondents a Insusirilor, a dispozitiunilor a
doua lucruri [fr.].
PARALELOGRAM (p1.-ame)sn. 0 A Cadrila-

p
[p a r a

vrei

si let mai molt P (CAR.); a mai gi vindut (pastrami) on ~al

si cu bucata, sS nu mai stew ad chitireasca (CAR.).

tii sustinindu-se cu mtinile de drugi El 3571) [fr.].

PARALELIPIPED (p1. -ode) sn. A Corp solid

PARALIZIE sf. F Dambla care, lovind pe ci-

pod, unei terase, de-a lungul unui cheiu, etc.; par maclIe C) Ak Partea superioara a unui meterez,
a unei intarituri, care apara pe soldat de gloante:

Urcim, luptim, iata-ne-acum Sus, sus, la e (ALECS.); inceaura ad Usk sl ante de gloante mArunte de pe ..ale dugmft-

Obstacol artificial asezat la

capatul unei linii ferate, spre a opri 1namtarea
trenului sau vagoanelor izolate [fr.].
nesti (GR1G.) 4)44

900

www.dacoromanica.ro

*PARAPLEGTE sf. 0 Paralizie a membrelor

superioare si inferioare [fr.].

cutit, care se asaza pe acoperisul unei case spre PARa o apara de trasnet; a
PAR
fost inventat de BeniaP,
min Franklin, in 1752
(Z 3576) [fr.].

PARA.PON (p1. -one) sn. f Suparare, mihnire, necaz, ciuda: tnnectndu -1 deodati ass un m, s'a
lAsat sa-1 podideaseA plInsul (cm.); igl varsau -'ul pe aceste
persoane !ark Wei o crestere (vi..811.); de vreme ce al A.

O PARATi.T
= impARATv$2.

*PARAVAN (pl. -ane)

sn. Mobilo. alcatuita dintr'o cercevea sau din mai
multe, articulate titre
ele si mobile, acoperite

PARAPONISIT 1, adj. p. PARAPONISI. Suplrat, nemultumit, plin de ducat: tnaata I se raspunde

nebnn, ca vIneasa minister (I.-GH.).
2, sm.: orizonul politic e posomorIt as nn m
slujba
(ALECS.); !lambast' 51 paraponisltii de tent ratan locul ebb:
tnitilor de Pink acum (VLAH.).

eft e

PARASCOVNIE sf. Povestire, Intimplare,

fapta ciudata, de necrezut; ciudatenie; nazbItie:

slut povesti bone Is sezlitoare... 'Writ de gluma gi parasco(JIP.1 ;

improviza

fel de fel de ode, elegii sau alto asemine parascovenil el bocituri poetice (ALECS.); multe parascovenii... are limbs noastrit, mai ales In zieerile luate din slavona (NEGR.).

PARASI (-Mesa) 1. vb. tr. 0 A nu mai sta cu

cineva, a-1 lipsi de tovarasia sa, a piece de ling&
el, a-1 Visa singur, in voia

a-1 abando-

A nu mai sta In-

na: 81-a ptirasit nevasta of copiii 1

ji,p6r1:1

PARAT (p1. -to) sn. p

PARAPONISI (- isesc) vb. refl. A se supara, a-i

fi ciuda pe cineva [p arapo n].

venit, pentru ca sa trona, timpul st uritul

ler impA-

RATvs2.

slut gate sit-I pedepsesc (ALECS.) [ngr. TrapiTCOVGY].

tr'un loc, a pleca de acolo: a pArAsit Bucurestii; Aurelian... paraseste astfel pentrn totdeauna... cea mat bogata
gi mat puterntcA tart din chenarul domniei roman() (v".811.111

Vu

hitrtie sau cu stock

care slujeste spre a feri
cu

cineva de vint, de
bil., etc. sau spre a aspe

dogoarea focului din socunde vederii

Fig. 3576. P.P. Paratoner.

anumite

lucruri dintr'o cash [(P 3577): dupe

un
copilot dormea In paint sau cu gratii
(o.-za(88.) [fr.paravent].

PARANIE sf.

F Ciudatenie:

si ea avea paraxenit nevinovate IBR..VN.)

[ngr. 7CrA pa
PARAXIN, PARAXIN adj. F Ciudat, bizar, curios: boierule, sA nu-t1 fie

ratan si am cazut jos lesinat (ON.) ; Numai pe not mindria

an ne mat pariseste (ALX.) 0 A se lasa de ceva, a nu

en nude ne vezi cis am venit numal anatudoi

sr.); mamma Luxita, sora-sa, ...era cam
(BR:.-V
asta-mi vine cam paraxtn, arhon satrar, dar d-tale P (ALECS.) [ngr.

o idea; sit parastni tIlharia st sit ne gosPodarim (se.); 'Allison gainile de a se owl (VCa.); multi phrases
de a -si cauta lecuirea In patria for (NEGR.).

de a se hrani la mesele unora si altora, raplatindu-i

prin lingusiri, lingau, linge-talere: et tritest ca on tel

A fi lipsit de un lucru, a-1 laqa: puterile m'au pa-

se mai ocupa de ceva; a Inceta de a mai face ceva:

cap/tevocl.

*PARAZIT 1. sm. 0 Cel ce si-a facut obicelul

studtile ;

2, vb. refl. t A se lasa, a se lepada de ceva: In tot

chipul s'a muncit sfatnindu-1 sa se partiseasea de belie Mori.)

fsrb. p a r a s I t i< gr. viit. napaacaa < napec40].

PAR.A.STT 1. adj. p. PARAsT.

Lasat In pars -

sire; dat uitarii; care nu se mai intrebuinteaza

2

On

on mic, moale, mai adesea faro. galbenus,

ce-1 oua gaina la urma, cind inceteaza de a se mai

qua: clod gaina lace mil 0, no merge bine gospodaria (GOR.).
.
PARAKTA Of.) -GAINILOR = PAPADIE.

PARASITT,MA (p1. -tort)

numit si ,.ou de

PARASOL

sf. Ou parasi t,

[p aras i].

(pl.-ohirt) sn. Umbrelut,a de soare:

ea nn cumva sa strabata o rasa de soars
oiu lug gi nn
la bitten mei (se.) [fr.].
0
PARASTAS, PARAST4s (pl. -ase sn.

tilujba pentru odihna sufletului unui raposat care

se face la 3, la 9, la 21 si la 40 de zile, la 3, 6 si
9 luni de la InmormIntare, apoi la Implinirea fieearui an plat la al saptelea: au Saltanica Watt pe dramuri, n'a avut parte ilia de parastasul de trei site

(oLvR.)

Plata preotului pentru facerea unui parastas:

vindea Q1 mat stump dealt predecesorul situ liturghitle gi parastasele (1. -Gil.); Dan la pops sarindare. Liturghti 51 pitastase (RET.) 1 Colac mare ce se do. preotului Ia

maslu si la Ingropaciune ccoay.): din Minti de grin se lac

si parastasele duo& cei mortt (SEZ.) [VS1. < gr.].
PARASTISI (-isesc), PARASTIII (-uesc) vb. tr.
.0

A reprezenta, a juca (o piesa de

teatru): allele acestea o sa pamstiseascit

Banana In Algir", bucatil on eIntece
(m.); Ia teatru au fost un scandal mare:
se parastnia donA piece noultplina de 'mannsaturi In ispravnici (ALEC%) [ngr. Ilit.

(VLAH.)

4 4, Animal sau vegetal care se hraneste traind pe

altui vegetal.
2. adj. 0 Vegetal ., Manta
planta care traeste
pe alta si se hraneste In paguba acesteia; animal
,

acela care traeste pe sau 7n corpul altui animal

si se hraneste din substantele lui (d. e. 'Mucha's,
purieele, etc.) 47 Care nu adauga nimic Intelesului frazei: cuvinte e [fr.].

*PARAZITAR adj. 0 Care traeste ca un para-

y.

zit : teatrul nostru... revistele

g1 gazetele coticlians !Ara maptie, due, sub raportul amnia, o
vista aproape

(VLAH.)

0 Pri-

cinuit de un parazit: boalele

e slut datorite mierobilor [fr.].

*PARAZITISM sbst. 0
Train de parazit 0 Feint
de a fi al unui animal sau
vegetal parazit [fr.].
PARC (p1. -curt) sn. 0

* Grading mare, public& sau

particulars, cu pajisti, copaci batrini, ales, etc.: gradina lut, prin marimea eopaci-

ler, seaman& scum mat mull a

cleat a gradina (EIR.-VN.1 0
X

de artilerie. loc in care

o armata in campanie Isi

asaza artileria, munitiunile,
nutretul, etc. 0 de striIngradituri facute In ma- Fig. 3578. Parcele,
re, aproape de farm, unde
se erase si se pastreaza stridiile [fr.].
Fie-care din cele trei
*PARCA' (pl.-ce) sf. 0
divinitati surori, Clotho, Lachesis si Atropos,
cu locuinta In intern, si dintre care Intlia torcca, a doua depana, tar a treia laid. firul vietii
omului ( 3578) O e poet. Moartea [lat.].
PARCA1 adv. Pare c a, s'ar zice ca, ca. si CUM:
nu-1 venea sa-gi oreadA oohilor;
I
striga, = ag It surd;

7capcovirw < nrzpactuivad.

PARAIN sm. Trans.. = TREMU-

RATORME.

*PARAIJTA. (p1.-te)sf.sE,
Aparat In forma de umbrela cu care

un aeronaut sau un aviator poate

de paraziti Intelectuali, batInd In strum' tuturor

coypu] altui animal, pe tulpina sau pe frunzele

PARASIRE sf. Faptul de a paras i; starea

celui parasit: a Elsa In , a parasi.

ilLa.15a7j:

sa se coboare fart primejdie pe pamint, parasindu-si balonul sau aero- Fig. 3575
planul (A 3575) [fr. para chute]. Parauta.
*PARATONR (p1.-are) sn. A Aparat, alcatuit
dintr'o vergea tie Fier sau de arm& cu virful as-

AA,

s'au Muscat corabtile; toate -mi mergean dna plat... de

era toati tomes a mea (cao.); A. era on Meat, merges din pag abit in pagubS, de [dunes In liana de ler=

PARCAM

901

pARciari.

www.dacoromanica.ro

(ISP.I.

PARem, (p/.-ane) sn. Intaritura facuta

t PARCAN,
PAR - cu
pari si sclnduri [poi. parka nj.

0 P.A.RCAN* (p1.-ene), d cAucam (p/.-ameri) sn.

Trans. Ban.

er,6

Un fel de Ingraditura de selndurele

dinaintea u$ii sau ferestrei; pervaz Ban. Sto-

bor de ingradit; gard [ung. parkan y].

PARCEA.; (pl.-eels) sf. Bucata [tc.].
PA.RCEA.2 le HARCEA-PARCEA.

*PARCELA (-etas) vb. tr. r A Impart' un teren

In parcele [fr.].
*PARCELA (pl. -le) s/. Particica, bucata din-

tr'un teren Impartit spre vinzare In mai multe

porliuni [fr.].
*PARCHET (p1. -te) sn. 0 Pardoseala, podeala,
dusuineaua unri camere facuta din sandurele de
stejar, de o marime egala, Imbinate Intre ele si
dispuse In asa fel theft sa aleatueasca diferite desenuri geometrice (

3579) : 1arna-1 aducea aminte de

policandrele saloanelor Cu mna luetruit (VLAH)

Fie-care din partite In care e impartita o padure

In exploatare: clnd sint in apropiere e scoase in tafere, se

due, on

!erne],

ou

copii, 51 luereaza Is oherestea

(vl-An.) II a

el Spatiuldintr'o

sale de tribunal uncle se

PARER (par) vb. intr. re /I. ei unipers. 0 A se

arata In mod vag sau nesigur, a fi Intr'un fel sau

altul, a avea o Infatisare ca si cum ar fi asa, a

semana Intru citva cu cineva sau ceva, a avea p
impresiune vaga, a erode oareli-cum: lumea to soco-

testa due& ce part, an due& ce esti on.Ae.)' dupe Imbricamint., parea a al un lucrator; pari a ft bolnav; pare mutt
mai tinar decit mine; Imi 'Area sau ml se pdrea ea vises;
incepu... a mince,devareacii se bat lupt is gura In/ (18P.);

i se yarn o'aude nn glas oxvnj ; mi se pare ea tar s'a imbiitat; cum ti se pare P A-1. bine, a fi impresionat

In mod placut, a simti oare-care bucurie: tint pare

bine nit to vdd slinatos; ne-a pdrut bine ea a plecat; a-1

ran, a fi impresionat in mod neplacut, a simti

oare-care mihnire; a se cat, a regreta PAR'Ck

PARCA2 [lat. parer e].

PARECHE, PERECHE sf. Data persoane insotiLe prin dragoste sau prin casatorie: a lost odat&
eso

= de earner'', muncher', de I cum da Dumnezeu (ISP.) 0

Doua animale de acelasi fel: 0

de put, de glSte, de

boi, etc. () Doua lucruri asemenea care se Intrebuinteaza numal Impreuna sau nu pot folosi de
obiceiu unul farrt altul: 0 . de manusi, de clomp',
de ghete, de apical 0 Un obiect unit alcatuit din
cloud bucati identice: o de pantaloni, de cheer!,
de loarieci, de oalimari 0
de case Plr CASA' 0

afla scaunele judeeatorilor

C) ii Locul undeli in

0 4 o de card, un pachet (de 32, 36 sau 52) de

dull de joc 0 F o = de patine, doua palme: 01 eartr

sedintele rnagistratii sari

fee parte din ministerul

public: a lost obemat la =

part! o pereche de patine Derbinti pests urechile degerate

(CAR.) 0 Parechi pdrechi, doi cite doi, doua cite

dt M agistral Insist: pro-

dolls: pe 0 sums... stars spInzurati... parechi parechi de

cIrnati proaspeti (en.-vn.) () Fie-care din cele doult

eurorul, substitutul, etc.:

membrii .ulni [fr. p a r -

q u e t].
Fig. 3579. Parchet.
*PARCHET. (-etez) vb.
tr. Kt A pardosio camera cu un parchet [ft. p a r-

queter].

*PARCIMONIEsi. Economic dusa pInli la sglr-

cenie; ealicie [fr.].

*PARCLMONIQS adj. Care face economie pins

la sgIrcenie; relic [fr.].

*PARCVRGE (-cure) vb. tr. A strabate
A tilt In treacat, a rasfoi [fr. p arc o u r i r,

refacut dupe curg e].

*PARCVRS (p1.-suri) sn. Drum strabatut de ci-

neva [fr. p are ursj.

*PARDESIU (p1. -turf) sn. (Ti Hain& mai lungs

ce poarta, mai ales barbaiii, pHmilvara )ii toamna, pe deasupra
celorlalte haine (El 3580) [fr. p a r-

dessu sj.

PARDON sbst. 0 ferta.re: 51-a

... () Formula de politeta
intrebuintata de cineva clnd 11
deranjeaza sau Il Intrerupe pe
altul: ma iarta 1 ma iertat11 [tr.].
PA.FtDOS sm. 7i.t Leopard:
carat

persoane, animale sau lucruri care alcatuesc de

obiceiu o pareche: ea si =a mea om marl aetun (se.);

turtnrica el -a pierdut =a; ascultInd Instructitle pen:whit lit

de Inc (VLAH.) @ CU SOt: nn numar
(3) PMPEnCEIE

0 A nu avea
a ti fitra .., a ti singur In felul lui,
a nu se mai afla altul ca dinsul, a fi fare seaman:

e un om Jones care nu credem as mai ii avind mr In lame

(ono.); se InEmrase o'o late trumoasa ei harnica ei onminter
de nu mai avea
(VLAH.) [lat. parfcula].

O PARECHIUA (p1.-se) sf. Trans. dim. PARE-

CliE: mi-as puteit cumpara ei o m de juneani (RET.).

PARELNIC adj. Imaginer: prepusurile lui ran me,

act aline nu mai cuteza a olrti alt de putin (HEIM.) [p 6-

r e a].
PAREMIE... =' PARIMTE...
*PAREMIOLOG SM. CD Cel ce se ocup& cu stu-

diul proverbelor [fr.].

*PAREMIOLOGIC adj. 02 Privitor la paremiologie [fr.].
'PAREMIOLOGIE sf. 1:2 Studiu asupra proverbelor; culegere de proverbe [fr.].
*PARENCHINI sbst. p Ori-ce organ ale oil-

rut tesuturi sint de consistent& spongiosa, ca:

fieatul, rinichii, glandele salivare, pancreasul, etc.
* Tesut vegetal format din celule polfgonale, de acelasi diametru In toate sensurile [fr.].
*PARENTALII s/. pl. 46 Sarbatori publice pe
care Romanif le celebrau In fie-care an in Luna
Februarie In amintirea morldlor [lat.].

dot erupt... Man dinaintea mi, aged! si

rprinteal oa niste'pordoll ose.); voesti
sit Intru In vizunta pardosilor si ad

I. twin coolie P (ALECS.); Lent de multa

vreme ridings ostire 8a se beta Cu

(DON.) [vsl. <
riga ce se names

*PARENTEZA = PARANTEZA.

PARERE sf. 0 Lucru ce ti se pare a vedea sau

gr.).
PARDOSEALA, Mold. PARDosaLik (p1. -sell) sf Kt 0 Fap-

a auzi, Inchipuire: El lumi aievea-ti lace din pareri (NEAR.) ;

mea, podeala facuta din scindur*,

din caramizi, din les3581):
pezi, etc.

mea, ea zaresc chiar nrsi alb!

tul de a pardosi 0 Dusu-' Fig. 3580. Pardesiu.

on ..11 ma Insala, on s'a stricat vremea, else ImParatut

(enc.); Imi tnchipneso eft shit Intr'o corable 'mina de sloturtle marli...: m negresit, der m age de Intellta in mintea
(1.-(3H.,

Fel de a vedea,

de a judeca despre ceva, avis, opinie:

a-51 spun,
a-si da a; clnpa a mea; a da en ...a, a SOCOti, a jU-

Dui Imparatului nu Cuteza

aloe ye Perdu-

deca Intr'un fel: on dau Cu a oft einiste Imparateasca ad

se dea lui Tugulea use.); 6: cite capete, atltea parer1 0

1111

Mold. Intr'o

:wale' bail use., ; intrii In

ourtea... manitstirii, cu
pardosala of de plebe PAtrate (RAIN )

foarte scrios, cu tot dinadinsul:

ma si sileam on Intr'o

s'o lac a Intelege pe mama ca pot

se mA bolnitveso de dotal ei (cRG.) 0 de bine, satis-

PARDOSI (-oseso)
vb. tr. tte A asterne o
du$umea de setnFig. 358r. Pardoseli.
duri, de lespezi, etc.
PARDOSIT adj. p. PARDOSI: baits era 4 ou tot
Petal de marmuraltuitruita OSP.).

factie, multumirea resimtita de cal care e impre-

sionat in mod placut de ceva; - de ran, sentiment

neplacut, suparare, mIhnire; regret, cainta: 0'eot

p'act era as se piarza meal de m de rau ea se rapusese

mumA -sa (Ise.) [pare a].

PARESELVII, t PARE.SEKE sf. pl.

Postul mare
sau al Pastilor, care Incepe de la Dumineca lase-

902

www.dacoromanica.ro

tului de brInza si tine pina la sfirsitul saptamlnii

fatimilor, adica case saptamlni; R mr5zn-PAnzsn

lat. quadragasImal.

OPARETAR (p1.-are) sit. 0 Mo/d. Bucov. Mio

covor de par et e:

De IMO pat ei i8iki, se afla owe,

mete Moore ingnste de lina to oadril, tesnte In pats ite
(VOR.I Trans. (v.- TAB. XXXVIII, 15) 0 scindura

de-a lungul phretilor pusa pe lInga laviti, spre a

nu se atinge de parete cel ce sade (FR.-CDR.) (PAC.).
PARTE, PERDTE sm. 0 et6 Suprafata aparenta
a zidului unei case; despartitura de zid sau de
scinduri dintre doua odai: a spot paret1i on var; a da,

a deschide, a lam nsa de ., a deschide usa toata la-

slnd-o lipita de perete; a se da ou capnl de pareti sau

de tots pared), a se izbi cu capul de parete (de durere,
de desnadejde); (1): a ritmlnea ea saris De A., a ramInea Inmarmurit: tIlharli ramaserit ca aerial pe perete
ai tacura mile liar.); our CAL 0, MVSCA , NocA 0, 0cRic 1 Pr. anal.: la o cotitnra a drumnlui, cren-

*PARICID 1. sin. es Ucigas de tats sau de PAR2. sbst. Crima faptuita de un paricid [fr. < lat.]. PAR
*PARIETAL adj. 0 Ce tine de perete: suprafeta
p os tie fie-care din cele doua ease
care formeaza laturile si crestetul craniului [fr.].
*PARIGINA (p1.-ne) sf. Sob& de Incalzit, de
mama.

Fier, cu combustiune lent& [it.].

PARIGORIE sf. Mingiiere, vorba de mingliere:
de om b0111aV (PANT) [ngr.].

PARIGORISI (-1seso) vb. intr. A mInglia: ne-

pntindu-se deprinde cn frnmoasele ziceri: parigoriseso, oatsdicseso, $. C. 1. (NEoa.) [ngr.].

PARIMIAR, PARIBIDR (p1. -re) sn. s'

A Carte bise-

g11e se deslac, o ierestruie se deschide In .le de verdeata

(VLAH.) Suprafata intern& a unui vas, a unui

tub, etc. (D pl. 0 Partile care Inconjoara un got,

Vcavitate (in spec. a corpului) : paretil abdomenulni, sto-

macului [lat. parietem, vulg. paretem].

Rpm.
di soilintaavym cue
n riabutarnyati prei LEXE
RIFIA4W

PARETIS sbst. erff Demisiune (a mitropolitului, a episcopului) [ngr.].

PARETISI (-iseso) vb. intr. rd A demisiona din
demnitatea de mitropolit sau de episcop [ngr.].
*PARFVM (pl. -muri) sn. 0 Miros placut, mireazma: tubirea... ma infloara ca nn

111X4141:fl) I

I Ws pm' goloome
Kystl.r.ag: Apill

Produs artificial luzestrat cu un miros placut [fr.].

PARFUMA (-nmez) I. vb. tr. A raspindi un miros placut.
2. vb. refl. A-si unge sau
nele cu parfum [fr.].

a-Sp

oartiYi,47.4j.
m1 .,!..limammr y

nytanzmue

stropi corpul, hai-

*PARFUMAT adj. p. PARFIIMA. Cu miros foarte

%metal; 5Cnit Wairs/7.'rour.

cm,i, 4u kyr

M..*a
IS

Fabricarea comertul
"PARFUMERIE sf. 0
de parfumuri, de cosmeticuri, de sapunuri de toaLeta, etc. 11 O Produsele acestea Insesi [fr.].
*PARFUMOR sm. te Cel ce fabrics sau vinde
parfumuri [fr.].

4 Mica ciuperea, comestibila In tinerete; In stare

de maturitate, se deschide la vlrf si lase sit kis&
illl praf brun-roscat (Bovista plumbea): Deasnpra

hirtie, In mijloo prat 51 dedesnbt parbana tse.t, ghicitoa-

re despre ciocalliu" [comp. rut. p or havk a).

O PARHAL sm. Mold. Porecla data Evreului,

until

nee simultana a mai

multor imagini ale
Soarelui reflectate in
nori si asezate In genere simetric pe un

r. "kl.
e,

t,

ile5,15:;.:71Eltqf

.11144titt.

14;

..ro,laiMv.C....P:MILL.414.1k

riceasc& cuprinzind fragmente din Parimiile

lui Solomon (El 3583).

PARIMIE sj. 0 Co Proverb: Parimiile but Solomon;

paza bnnS trace primeidia rea, zice parimia (Flu-) (3 p1.

A Extrase din Parimiile lui Solomon on din Epi-

stolele sfintilor Apostoli ce se citesc la biserica pe

Inserate [gr. rtapotpla].
PARINCIORI sm. pl. dim. PARINTI.
0 PARING, PARING, PARINC sbst. Mold. Trans. #
pan110 : nu o snit saminta adevaratd, ce zizanie el paring,
din sine nasont si plodit, va semen (CANT.) [lat. p a n I-

PARTNTE SM. 0 Tata. (cu o nuanta solemna,

respectuoasa.):

de famine; nic1 TM ea, no-el lomat%

coptil (PARR); uncle dA

Prinsoare, ramasag ;

prinsoare

Moute pe cimpul de
curse pentru calul
Fig. 3582. Parhelie.
care va ajunge Intliu
la alergare [fr.].
"PART: AL loc. adv. tel Dupa valoarea nom&
nala, faie urcare sau scadere de pret (verb. de
efecte de bursa, etc.) [it.].

le,

oreste, dar made dA !taint:LI, se

usuca moo; le Deporatai, binefacatorul poporului; Eth Parintele cereso, Dumnezeu Intemeietor,

*P4RIA1 sm. CD 0 Urn din Industan care nu face

parte din nici o cast& si e socotit infam, nimeni ne-

vrind s& aiba relatduni cu dinsul 0 (E) Om din

clasele cele mai nenorocite ale societatii sau respins din toate societatile, om dispretant si ocolit

de tOti: en voin trine nepAsAtor prin aceastA vista, ca un

(EMIN.)

it

cum].

halo (EI 3582) [Cr.].

*PART, (p1.-thri)sn.

(unlit, ea in

Fig. 3583. Titlul Parimearului mitropolitului Dosoftei

(tiparit la Iasi in a. 1683).

Ca eA pnie

de jidan tom) [rut. parh ].

"PARHELIE sf. 0 Fenomen luminos, rar, care
consist& In aparildu-

8'

40.14404L'' -611/4t

0 PAM:I/NITA, rAnn&ITA (p/.-1e) sf. Mold. Bucov.

mutual,

37.0411,vs

lUJAKH HAT tIAX%

placut, plin de mirezme, impregnat cu parfum:

mina De ei nn

:(

At rl ainu 004,411;A ;40(11Vai

Commit somnorosi ne ohiamit, S'acopere tubirea noastrA Sub

.00 for mamma (VLAH.) II 11 RDPARPUBlea.

TliOS: am adunat.,. tot galbeni nnnl st

Nis offti!

on. wn Ups./ efeeraleuNINTA

de primavara (VLAH.)

[Ir.).

PARIAP (-ries) vb. tr. A pune ramasag, a se

prinde, a face o prinsoare: du-te nolo ling& masa Q1

marled' sumo Mari, en le-oin tinea In Vilma (ALECS.) [fr.].

creator, fondator: Hercalot e susranumtt

istoriei
0 aid Titlu cu care ne adres &m preotilor si caluga-

lor sau clnd vorbim de ei: tad a Mans acasS... &

strigat pe Dona:
I ..I ulna de -ml deschide soarta!"
(se.); blagosloveste, .1 venind ~le Dnhn supitrat too de la
manasttre (cao.); Parintli Bisericil, sfintdi Invatati a!

Bisericii crestine, anteriori veacului al xm-lea,

ale c&ror deciziuni fac autoritate; Dumlneca stintilor
parinti, a sasea Durnineca dupa Past!
p1. Tatat si mama: blagosloventa parintilor Intareate easels
Itilor (PARR) ; our

AGURIDA [lat. parentem].

PARINTESC, d pARENnsa adj. A part n-

t e 1 u 1, a parintilor: binecuvintarea PraIntessca; Cass,

motile parinteasell; mA tnneacit pllnsnl clod glndeso
las en casa plirtntasca (ALECS.).

PARINTESTE adv. Ca un parint e, ca

un tats.

903

www.dacoromanica.ro

PARINTEL sm. A dim. PARINTE (vorb. de un

PAR- preot
sau caluga).
PAR PA.RINTTE sj. Calitatea de p n. r int e, de

(CAR.), parinteste, cu glas parintesc.

Telegar, armasar: au dat
0 PARIP sm. Tr.-Carp.

tarn.; oil A.,

cu picioarele In cApAtina sea de cal 61 ()data a sdrit un ~,

de 41-era mai mare dragn1 de el (RET.); baba tot nu creates

51.,n1 a chat los la pAmint woad.

Se zice des*PARIPINAT, PARIPENAT adj.

pre frunzele penate al caror petiol nu se termina
printr'o foliola ( 3584) [fr.].

*PARISILABIC adj. ca Se zice despre sub-

stantivele sau adjectivele grecesti on latinesti care

au acelasi numar de silabe la nominativ, la genitiv
$1 la acuzativ singular [fr.].

PARITATE sf. O Egalitate, asemanare Intre

obiecte de acelasi fel 11 Acelasi
numar de o parte $i de alta: de eotort [fr.].
PARIZIAN 1. adj. Din Paris.
2. sm., PARrzwcA (pl.- fence) sj.
Persoana originara din Paris sau care
locueste la Paris [fr.].

PARMA (l. -me) sf.

sandri ((.-GH.); lemei ridicule 1a1 strimbau gura on gingAgis,

parodiind surisul (D.- ZAMF.) [fr.].

*PARODIE sf. 0 AP' Imitatie hazlie a unei bucati

literare serioase 0 T Imitatie ridicule, caraghioasa, schimonositura a unei lucrari serioase:

Dunmezeu care !nicht parodic de dreptate la a (titre's deslAsurare asistit zilnic la tribunal (EIR.-VN.) [fr.].

*PARODIST sm. /0 Autor de parodii [fr.].

PAROH, P PARQF sm. A Preotul unei parohii

[ngr.].

*PAROHIAL adj. A Ce tine de o parohie: eel

ce locueste mai aproape de cats A sau de biserici

(MAR.)

[fr. p ar o is s ia 1, refacut dupe p a r o h].

"PAROHIAN, PAROFIAN sm. A Enoria$, poporan, eel ce apartine unei parohii: duet, leturghie,
110-care preot... se porneste... Cu botezul pe Is casele parohienilor sal (MAR.); prentul... s'a dus... pe clmp sit vadd.

cum twit parotieni1 stir (SBA [germ P a r o c h i a n].

*PAROHIE, PAROFIE sf. A 0 Enorie 0

Biserica parohiet Cei ce fac parte dintr'o parohie, enoria$i [germ. P ar o chi e].
PAROI (-oeso) vb. intr. 4 A forma un p ar oiu;
a roi din nou: roil eel dinttiu, dadt timpul este bun,

Fringhie

groasa, odgon [comp. tc. p a r i m a].

parodleze In rolul Paraoliserniul din ,,Florioa" Ini Alec-

paroeso mat Clain, printre Mail-Maria (ION.).

PARIND4., PERYNDA (-des, -rind), Fig. 3584.

PERINDA (-dez) vb. tr.

PARQIU sm. $i (pl.-otori) sn. 4 Roiul cal nou

format din cal vechiu In aceeasi vary: paroil... se

tul, de la un loc la altul, a colinda; a

(MAR.);

$i

refl. A merge,

a trece pe rind de la unul la al-

Frunze
paripinate.

urma unul cluprt altul: ass pirIndan toate tirgurile din

Jar, cabs de donA, trei site (RET.); multe rindnri de oameni
s'an mai pArindat 1ntr'Insa (RET.); va
Mahe de patriotism pentru fragedele generatil ce se vor perinda pe dinaintea

ft

el (vLAH.); toate aceste ImprelurAri mt se perindan prin

minte (812.-VN.).

PARING sr PARING.
PARtNGA p1. -el)
sf. Prajina ce poarta
doi in$i pe umar spre a
transports ceva greu;

Fig. 3585. Paringl.

putea cara doi insi ([1 3585): dot Cazaoi oars ducean
o desagd Win& ou galbeni (vi_su4 0 Oaf. Targa [lat.

vulg. p (h) alan g a< gr. (poaccr].

PARLAGIU sm. Ajutorul macelarului care

spinteca in zalhana vitele junghiate: se nmpin de

singe de ens thrill Jos_ ca nn

parlagjr].

*PARLAMENT (p1. -te) sn.

de is zalbana

(ISP.)

[to.

Corpurile legiui-

toare alcatuite din reprezentantii natiunii lntr'o

tarn. constitutionals: In Romania, ..,n1 se compune din

Camera depntatilor sr din Banat [fr.].

*PARLAMENT4 (-tea) vb. intr. C9 A face

propuneri $i a asculta propunerile dusrnanului In
vederea Incheierii pacii sail unui armistitiu, pentru cedarea unei cetatI, pentru schimbul de prizonieri, etc. (E) A intra pe calea unei intelegeri Intr'o afar ere particularA [Cr.].
*PARLANIENTAR 1. adj. 0 Ce tine de parlament, privitor in parlament: regim ; tavern
comisinne a; Mitiativit tea; limbagiu
politicos, cuviincios, potrivit cu demnitatea parlamentului
NVPARLAMENTAR.

2. sm. 0 0 Membru al parlamentului 0

Sol trimis spre a face dusmanului propuneri de
pace, pentru Incheierea unui armistitiu, etc. [fr.].
'PARLA.MENTARISM sbst. 0 Regim parlamentar [fr.].
PARMAC sm.

gt

de ai Inmlnare de

nn -ti mat trebue alt nimie

[srb. p a r o j].
*PAROL I inter/. Pe cinstea meal [fr. parole].
PAROLA (pl.-be) sf. p Fagaduinta solemnii,

(5E2.)

cuvint de onoare: a-51 tines parola, a se tines de cuvint: n'au Omit parola, cum s'an apncat olnd 1-au pus
Domn (NEC.); Pe parola mea de onoare, pe cuvintul meu
de cinste, pe cinstea mea; !ti dan parola mea oft ti-oia
Implini dorinta (ALEC13.) 0 dk Lozinca * Un
dens vechiu: 11 tritsnise prIn cap sA mit pule sA-1 too parola ( ALECS.) [rut. < fr.].

prajina ce se vira prin urechile hirdaului, spre a-1

in

produc de regal& In verlle eels mai frumoase 51 mai manoase

Stilp (In spec. la prispa casei

tarrtnesti sau la Bard): numdrd In spre stinga, cum 11

vine gardul In tag, plait la al casein
pe care-1 leagA Cu

*PAROLT sbst.

4 Indoitul sumei jucate In jo-

cul precedent (la anumite jocuri de carti) [fr.].

*PAROLIST sm. F Cel ce-si tine p ar o 1 a,
fagaduiala data, om de cuvint.
*PARONINI (pl.-me) S71. ca Cuvint care In vorhire ar putea fi confundat cu un alt cuvint, ca
d. e: iminent si eminent, emigra imigra [fr.].
PARONINITE sf. m Imprejurare In care doua.
sau mai multe cuvinte sint paronime [fr.].
"PARONOMASTIC adj. 47 Privitor in paronomaza [fr.].
*PARONOMAZA. (pl.-ze) sf. 47 Figura de retorica prin care se alatura doua cuvinte de o forma .
asemanatoare, dar cu inteles deosebit, ca d. e.:
eine minte, minte n'are [fr.].
PAROS adj. Care are mult par, cu mult par-

pe corp [lat. pllosu s].

*PAROTTDA (pl.-de) sf.

Nume dat fie-careia
din cele doua marl glande salivare, a$ezate la drea-

pta $i la stinga sub Mai, aproape de urechi [fr.].

*PAROXISM (pl.-me) 871. Cel mai inalt grad al

durerii, al boalei, al mlniei, etc.: multimea ce lntrase
in ~al beHel (ALECS.); ll ednsese Illte0 stare
al de hula (Fli..) [Cr.].

f(TOZAVii

de

PARPALAC sbst. ,( Camp fripta pe carbuni

[comp. p art) all].

0 PARPALATIC adj. 0 /ten. (MAUS.) Peltic, cu defect la vorbire [comp. PARPALEC].

PARPALEC sm. iron. Pored& data unui Grec:

o lesinat

batit-1 c:mina! (ALECS.) [Comp. PARPA-

LATIC].

PARPALT, PIRPALT (-Alen), d Mold. PIRPOI4

o oordea (MAR.);
pridvorului eran Imbritcatt numai In
transit, de steJar (s.-ALD.) [to.].

(-eiese), 0 /ten. PIRPORI (-orese) 1. vb. tr. 5( A frige

PARMACLTC (p1.-icuri) sn. et1 Balustrada: nn

pridvor rdtnnd on ., (coos.); aruncard ban! albl de argint
scinteietor paste
podulul (SAD.); ~art de Her, alesante, split% pe alocurea trasnrile (mo.) [tc.].

gate: mama... pitrpalind nista pub tinerl la trigare (um.);

dna ce !menu a se (carnea), brtiatul Ina trigarea din mina
sore -si (Is0.); co: 1nvoielile plug/trash... to PIrPalesc Si to

*PARMEZAN (pr.-enlist) sn. X Brinza (italieneasca) Mout& din lapte smintlnit $i sofran [fr.].

Incet sau numai pe deasupra pe jaratec sau pe fri-

frig de VIII LIP.) 0 A Orli, a arde pe deasupra: IninnghiarA porch 51-1 pitrpalirit In too de pate (DLVR.) A dogorl: Soarele aprinde, olmpul p1rpoleste Cu raze 'ntocate(sTAN.).

*PARODIA (-dies) vb. tr. 0 .40' A face parodia unei

bucati literare A imita In mod hazliu ge-

sturile, apucaturile, vorbirea cuiva: mile a volt sit-1

2. vb. refl. A se frige, a se Incrdzi la dogoarea fo-

cului sau la spare: o dlhanle de om... se parpillea pa ling&

an too de dontizeol ql paten de 'Milani de lemne (silo ) ; Mama

904

www.dacoromanica.ro

Iana se pArpAlea cu Irina la soarele care polela bAtAtnra for

[sl. pripaliti].

(DLVR.)

O PARPANDEL, PARPANGVL, PARPANGREL sm.

iron. Trans. Porecle. data unui Tigan tinfir, unui

copil de Tigan, danciu, danciuc, puradeu, purdelas: citAva vreme se aflii bine Tigannl on parpangeii lui
Raga curtea Imparliteascil

(RET.).

PXRPARA, PIRPARA sf. 0 0 de pleats, ploaie

deasa $i repede; de vint, vint puternic, vijelie
0 Dirdora: daduse 41 el in pArpira insuratului (CRC.)

[srb. prp o r].

PARPARITA, PInpARITA, PIRPALITA (pl. -te) sf.

Bucata de Fier In care se prinde capatul fusului

de her care Invirteste piatra alergatoare dintr'o

moara [vsl. pr it p r i c a].

tante.; de aci, de-o sau DEOPARTE adv. In loc. a PARDune

a pune bine, a pastra, a economisi: cheltuise tot co pusese deoparte (GRL.) ; F a pus mai melt PAR
de-0

.., a baut cam mult, s'a cherchelit Par-

tida: pare& tot m'a$ Insure., chid as da paste o .0

bun&

0 Partid: a ti de a 011iVa; a lua, a tines ~11

ouiva 0 Fie-care dintre cei interesati Intr'o afacare, Intr'o patina: pitrtile contractante; pArtile beligerante, popoarele care se razboiesc Intre ale its
(CRG.)

Cel ce pledeaza lmpotriva altuia, Impricinat: a

adversA; a stabili en acord Intre parti; sndalma se chtamS

'NUM clad se toomeso amlndoao partite gi se Impacil gi
dan mine unit CII altii (PRV.-MB.) ; so- CIVIL @ C21

e. CUV/NT 91 Gen, neam, soiu, tagma: War In

milsura de vIrstil se chiamd

barbliteasca de la zeoe ani

gi

OPARPIAN sm. Trans. 3 Mi-

inmatate pina la 14 ant, Mari .0 famelascit de la 9 ani gi

Jumitate ulna la 12 ani (PRV.-MB.);
bisericeaseft; a'a
hotSrit ca de-acum Inainte sA alb& a facie mai mull Cu

pa-mltei" (Gnaphalium dioi-

negustoreascA (CRC.) 13 aj

ca plants, cu flori albe sau

trandafirii, numita si talcum)

PAR$IV adj. gi sm. vu/g.

Scirbos, inurdar, gret.os [rus.

WO

p a r i v yj rlios"].
PART I

ca uncolan In jurul gitului sau

la cingatoare, cusuta de opreg
110 Monede de our sau de

begat gi mIndrul

Bereft (MAR.)

3087): fe-

mai mail gi 11, se supra& too (BR.-VN.) PerS0anh

cu care danseaza cineva [fr.].

*PARTER (p1.-ere) sn. 0 Partea unei gradini

*PARTAJ (p/.-ainri) sn.

lmpartire, Imparteala (a unei
mosteniri, etc.) [fr.].
PARTAL (p1.-ale) sn. OO
Sfert, ciosvirta. 0
Petec
de pamint semanat sau acope-

unde se witty& flori: ..re de gazon... en florlle eels mai

delicate, mai rare si mai frumoase0.-oa.) 0 11 RIndul de

jos al unei cladiri, la nivelul solului 0 0 Partea

de jos a unei sali de spectacol care se Intinde de in

intrare pine. la orchestra 0 0 Spectatorii din parter: apiausele ~alai [fr. p art e r r e].

rit cu vegetatie: chid gi clad vv.grin Omit de call

PARTICEA, PARTICICA (pi.-thele)sf. dim. PARTE :

de vor avea amen bucate !rata._ 01 va vrea a& le Impartit...
atunci sit is Masi particeaoa Co I se va vent (pay..ma.).

[bg. partalavt].

PARTAM (p1.-muri) sn. Bu-

cata rupta, sfisiate. din ceva

Fig. 3587. PartA.

[comp. PARTAL].

PART4, -.ASA adj. $i sin. f. 0 Care primeste

o pa rte din ceva Care is parte la ceva; parti.

supultoare

sii He .

smash

a Satanei (rev.-MB.) 0 Cel ce

stapIneste ceva Impreuna cu altul, davelmas: doh

can mai multi stApIni ce se chianti Impreuna I sau de-

vilmaat stApInese nn learn de bete

(LEG.-CAR.)

PARTATE sf. 0 Conditiunea de p a r t a $,

tovarasie: cine va avear.ou neoredinotosul, San ce amestecare

are lumina atm% Intuneree P (PRV.-MB.) 7 0 Lucrul care

urmeaza se. se fifiparte. Intre mai multi partasi.

PARTE sf. 0 Fie-care din bucatile In care s'a

Impartit un lucru intreg sau din care e alcatuit un

tot: a Impirti In parti agate; a trela...; a Watt or. din daterie ; mare ee, multi; cea mai mare

In

deosebit, par-

tial; or impART11. (:); patine corpului omenese; eels eine'

parti ate alma 0 Fie-care bucata sau cantitate

luata de mai multe persoane la o Imparteala: gi-a

prima rie-care a ce I se ouvenea din mostenire 0 Lucru

care, fare. a fi Impartit, se poate comunica mai

multor persoane: clue n'are 'n lames asta
lei de ferieire P (VLAH.) 0 Cooperare, participare, interventie: a Ina )0 la razbolu, la o sedintA, la o Barbara; a fi la

a beneficia din cistig, a fi tovaras Comunicatiune, Incunostintare: a face ror, a face cunoscut,

a Instiinta, a Incunostinta Privintri:

din ...a

MOB, Intru cit ma priveste pe mine

OO Loc, lature, directiune: In altil ; In Coate pArtile;

mea, despre sea

51 de alta ; din ce r. de loc

de o
In nici o
a
esti P de prin em locului ; a (se) da, a (se) pune la o
Pe de altii

Ii cam Intr'o , a fi cam smintit; in a dreapta, Mina;

a se arunca In a cuiva vs. ARUNCA

A.,

[lat. partem].

*PARTENER sm. 0 Persoana cu care joaca

cineva In tovarasie lmpotriva altora: cum 1 -or

Fig. 3586, Parpian.

frunte ma.) [ring. part a].

zan(a): airiugarna
den mAnlistire ca o

I Ursit(a), sotul predestinat,

Pe Mt era 'nail omul acesta de bogat, on zece parti era el mai

meile tinere gi fatale mart se IngresPA on banii Ingirati ea 0, legatS pre

(S.-ALD.)

asp.)

viitoarea sotie: fate_ aprinde lumlnarea si, daoli are sit

se marite In acel an, fgi vede ~a (MAR.) 0 p1. C Ori:

argint prinse pe o panglica

ce se Innoada apoi la coada
fetelor $i ferneilor tinere, sau

lor

cant

o fatA gi dot billet', gi r. de ei n'am avut (ISP.); maximal de

eimpoieri gi de tobogari s& be heti Dumnezeu
(VLAH.) ; 55
n'am de (vista mea, de ce mi-e drag, etc.), formula de
juramtnt; Pr CARTE ; NVPARTE: nepartea Int: onm
se brodi ei local es-si alesese sit lie alAturi cu al mini tAran

Fir SART

OiP4RTA sf. Ban. 0 Tesatura de margele ce se poarta

deal cite un

fi a (si norocul); Ifni trmiosoo... doieozonaci

instt n'am avut ee de el, c& I-a mtncat pisioa (ALECS I ; aveam

PARTA ear HARTA-PARTA.

se leaga pefrunte (

Ceea ce fie-care voce sau

fie-care instrument trebue se. clnte, Intr'un ansamblu Noroc: 11 lei sti trSeascS bine (caw ; onm

3586).

C) ;

a se da de-o

a se da In laturi, mai Incolo, la oare-care dis-

*PARTICIPA (-19) vb. intr. A fi partas, a lua

parte la ceva: la cietig, la o tntreprindere, la o Barbare [fr.].
*PARTICIPANT adj. $i sm. Col ce participa,
parta, [fr.].
*PARTICIPIAL adj. co Format dintr'un participiu: substantiv

(d. ex.: astsrnut, !Melee, BMW, spusS,

etc.) [fr.].
*PARTICIPIU (p1. -pit) sn. ca) Vorbit care tine
de natura verbului $i a adjectivului; ..-n1 prezent.
gerundivul" sau gerunziul" are terminatiunea
-Ind sau rind: luer I n d, vSz I n d, fito I n d, ails 1 n d;

ul trecut se termina In -at, -nt, -it, -a, -nt, -pt sau

-rt: liter a t, vAz n t, auz I t, mar a, frl n t, rap t, fie r t

[lat.].
PARTICULA. (p1.40) sf. 0 Particica 47

Mic cuvint, de obiceiu monosilabic, intrebuintat

numai In compunere cu site cuvinte; astfel In:
co n due, des cos, r & z bun, etc. 0 Pr. ext. ai Cuvint invariabil monosilabicl 0 CU Prepozitia de
care se pune Inaintea numelui de familia is cei

cu titlu de nobleta: ducele de Richelieu, Alfred d e

Visits, [fr.].

*PARTICULAR 1. adj. 0 Care apartine numai

unei singure persoane, unui singur lucru sau unei
singure spate 0 Personal, privat: secretor..'; Intares ; a hut lectiuni ire; profesor r 7 s Deosebit,
separat: are o odaie a @ Care nu e public; care
nu se comunica altora: o audientil
Incruri
lent

mi-a comnnioat

5 Extraordinar. neobicinuit: are en ta-

2. sm. 0 Persoana private, In opozitie cu o societate, cu un functionar public F Un individ oare-care: co visa de la mine ul lista?
3. sbst. Ceea ce e particular [fr.].^

905

www.dacoromanica.ro

PAR- PARTICULARISM sbst. 0 ent Doctrine dupa

care I. Chr. s'ar fi jertfit numai pentru cci ale5i,

PAS
J nu pentru toata omenfrea 11 0 In Germania, partidul care reclama ca State le care o alcatuesc sa-si
pastreze fie-care independenta [fr.].
*PARTICULARIST sm. 0 Partizan al particularismului politic [fr.].
*PARTICULARITATE sf. Imprejurare deosebita [fr.].
*PARTICULARIZA. (-1zez) vb. tr. 0 A spune
cu amanunte A restringe la un singur caz [fr.].
*PARTID (p1. -de) sn. (0Grup de persoane care au
aceeasi linie de conduits, aceleasi vederi si aspiratiuni politice, etc.: ss politic; ~ul liberal; -ul so-

cialist [fr. part i, refacut dupa partid a].

PARTIDA (pl.-de) sf. O

Cantitate mai mare

sau mai mica de marfuri tel Articol dintr'o
socoteala, cont particular: a Inserts la partida mea
aceastA sunlit

Contabilitate In

A.

simplA, In N

feluri deosebite de a tinea registrele de contabilitate p Protect de petrecere, etc. intre mai
dublA,

multe persoane: o , de placers, de vfnfitoare, de penult

C) ED Un fel de lupta data Intre doi sau mai multi

jucatori, supusa unor anumite reguli dupa nature
jocului, pina ce unul cistiga sau pierde: o ss de :lab,

de biliard, de crochet, de poker; era vre-un boier ce se ducea

la o dB. de cart' (NMI.) # Partid: de vreme ce ne-am
Imbraoat 51 not In host, revoltantil ne vor credo din partida

for (ALEcs.) 9 Persoana de lnsurat, fete de maritat:

buna mama... rAmase incintatA de... o astfel de ~, vSzind

0 PART..1CA sf. = TAPOOICA 0 [p a r].

*PARVENI (-via, -via) vb. intr. C) A ajunge la
tinta, a-$i atinge scopul 0 abs. A ajunge Ia
onoruri, la avere [fr.].
*PARVENTT 1. adj. p. PARVENt.
2. sm., PARVENITA (p1.-te) sf. Om de rind, same,

care a ajuns la onoruri, care a capatat stare mare:

Parvenitni 51 ciocolul voeso unmet don't sA fie de vita 0.-5$14.

PAS, sm. Miscarea pe care o face o persoana 25.

sau un animal punind picioarcle unul Inaintea celuilalt, spre a umbla: Intinsera ".111 la dram ea sa se
Intoarcit la impAratul asp.); a =able
on Vaal grlibiti; a

umbla la
face un

lung! u1; a
cu -; a

la tot 111;

gre5R, a calm gresit, a

se poticni, a aluneca Lun-

gime egala cu distanta Intre

cele doua picioare, clnd umbla
cineva, Intrebuintata ca masurd: wade la doi pawl de -alai 0

Fig. 3588.

Pasul calului.

Progres, inaintare: alacerea a

fnainte 0 Demers: am facut primii
Mout an
Davi 0 Mod deosebit de a umbla (vorb. In spec.
de trupe): ii =lose dna ea, pre gimnastic; es, alergator 1
O Mersul col mai incet at calului (E. 3588): a 'Asa
calul la

pre,

a trela zi, catra sari, porneate gi el, merglnd

In

ul caluluf (cRG) 9 (D Miscarea picioarelor la dans:

Urma ce lase piciorul pe pamint:

de vats
se vedeau pea de Oamen1, de cal II 0 A (nu) da cuiva

(sit facA ceva), a (nu)-i da putinta, a nu-i da ragaz,

sit Intrebe pe profesor care, ca strain, no putea sA pArti-

a (nu)-i lase timpul, a (nu)-1 ingadui sa fade

ceva: II urmArea, Wit a-1 da Os se Drea depfirteze use.);
In case nu-ti dA nimenl ss sA vorbesti coyest in taint'

neasoft De nimeni (o.-zaw.); Auzind nevasta ourgerea Pricinei,

(coos.)

011 core pe flica-sa nn postelnla (NEM.) [ngr. areepTik].

PARTINI (-inesc) vb. tr. $i intr. A fi partinitor:

PARTINIRE sf. Faptul de a partin i, pre-

ferinta data cuiva in paguba altuia, par(ialitate:

Domicile mole voin sit fie una pentru toad ImpArtitia mea,
la mine oto nu este sorts ()sp.); 141 far& nr8 s1 fAra

cuvinte

ce rosteste martorul in formula de juramint ce-i

[lat. p ass u s].

Trecatoare, strimtoare:

*PAW (pl. -surf) sn.

Blot, ea o femeie, partini vecinel (PANN) [p a r t e].

I,

Pasul de Calais; Pasul Turnului Rom [fr.].

Compas de care se slujeso

PAS (p1.-euri)sn.
mestesugarii (dogarii, dulgherii, etc.),

numit si pasmc" sau capra" (

dicteaza judecatorul 11 c NUARTIRRE.

3589).
PAS" PP' PASS '.

in paguba altuia, partial I% NEPARTINITQR.

tare dorul ai ,u1 inimil for

PARTINITOR adj. verb. PARTINI. Care arata

o preferintti in favoarea unei persoane, unei pareri, unui partid, care tine mai mult partea cuiva

*PARTITA adj. 1. Se zice despre o frunza

ale caret crestaturi adinci ajung pints, aproape de
petiol, ca d. e. la cinepti [fr.].
*PARTITIV adj. co Care exprima o parte dintr'un tot: substantiv [fr.].
'PARTITIVNE sf.
Reunirea tuturor partilor unei compozitiuni muzicale: vraturi de partitinni
musicale, ionise on mina, stars Impratitiate De jos (D.-ZA)AF.)

[fr.].

*PARTIZAN sm., -4.NA (p1.-ne) sf. Care e devotat unei persoane, unui partid; care Impart/Iseste vederile unei persoane, parerile unei doctrine: ideile democratice al shier republican olstigau din
zl In zi aderentl )11.1 (1.-OH.) [fr.].

*PARTNER sm. Partener [eng1.].

PARTNIC sm. Partas: Partnicii ag hulas, sA de-

PAS (p1. -sans) sn. Strimtorare,

greutate ce apasa inima, grija,
necaz, mthnire: aid, la Joe, 151 spun

(VLAH.); toll C
megiasii veneau la dinsul si-1 Intrebau des-

..mile for asp.) [lat. p en sum].

PASA' PASA'.

pre

dirti: Am avut o

[fr. passe].

tot: amid -ki Care exists, se intimpla sau se

face numai In parte: eclipse ~it; cOple a Partinitor; 0 pa-TMPARTIAL [fr.].

"PARTIALITATE sf. Partinire MR* 111PARTIALITATE [fr.].

PARVCIC Bs- PORVCIC.

O PARUGEAN sm. 0/ten. P a r mai mare.

PARUT (-ueso) 4. vb. tr. F (D A trage de p a r,
a smulge parul A curata parul de pe pici:

pArul din pile se sonata stare al se Dirtiest, adecA se anrAtA de par on CATOToant (OR14.)

a. vb. refl. A se lua de par, a se inctliera: lean

pAruit de le-au mars la amindol tulgii (Gm.).

PARUIALA (pl. -'ell) sf. Faptul de a (se) p ar u i, Incaierare; bataie: dna mai multe cuvinte proaste..., ajunsese la pumni 51 la

dd

(1.-OH ); de null place ca ti-am

()Meat tars, is -te la

Cu mine (RET.); PR- CEARTA )O.
PART..TLT; pAimsoR, PARII$TEAN, PARVT,O PARCM SM. dint. PAR.

bunk clstigam destul de milt

prude/

PAW (pas) 1. vb. intr. t A apasa.

2. (Im/ pAsA) vb. impers. A avea grija, habar de

ceva, a-1 importa ceva, a se interesa de ceva: Ml-nit
pas& de nimic ; ce-ti past' P putin Imi rasa; ce-mi putt mie P
eu slut dator sit spun povestea siva nog s'ascultati (Cem); ba-

laurul nici habar n'avea, nu-1 pass lui de nici una din armele In' Ercule cusp.)

[lat. p e n s a r e].

PASA1 vb. intr. pastrat numai sub forma de

taimA, sa luptA, sit genetic a1 sA sfarmA (BD.-DEL 1.

*PARTIAL adj. 0 Care face parte dintr'un

AFI.gAr.35c,89cOarPdasd,

PASA2 a. PAW.
punte. - C.C.
Cm&
PASA (p1.-se) sf. O Miscare pe
care un magnetizator o face cu mina
CD 9 Serie de clstig neintrerupt la jocul de

imperaliv: melt du-te (si t ',asap! ducep-va): past'

On Dumnezen, Rica mea, siadu-ti aminte de InvAtaturile mete
asp.); pleonastic: Elam 111S11,11, bAlete, Baal... $1 pee% de
to du In Ica strein (CRG.);
In limbs modern(, im-

peraflout acesta (redus mai adesea la pas'), UTmat de de, sr intrebuinfeazd mai mutt cu Inte-

lesul de cauta

incearca de...", poftim

de...": mai paid de tine minte toate cele... dealt to slujest cape], bade Rime (cm); pas' de-ti mai dA mosia '13
posesie, ca sA primesti batgioouri, in loo de cfstiuri (ALECS.);

Mr' p.11sA-mi-TE [lat. passer e].

"PASAGER sm. 0 Treator, drumet 2.

Calator care se urea pe o corabie, pe un vapor, ca

sa piece undeva [fr.].
*PASAGIU (p1.-g11), PAW (p1. -ale) sn. 0 Galerie acoperita, intre doll& rinduri de magazine,
prieleun: de pot umbla numai trecatorii, nu si trasurile:
Roman din Buouresti C) sr' Loc ce se ci-

teaza, fragment dintr'un autor [ft.].

PASA-MI-TE adv. (P) Se parr, pe semne, se

906

www.dacoromanica.ro

vede ca: piaci tartlet la marginea elegteulni: 11 bilges

ate la ursita Int use.); se twee Inmea duff dinsul ca dupit
urs: = unde era Imbritoat oa neoamenii oar.) [(IMO p ash

numita

mince bnlz 51 pAsat pe la easels

sau lapte OS
oamenilor (MERA); de aci, Q: a-1 curse sau a-1 idea,

a da peste un noroc neasteptat, a-i veni toate duptipofta inimii 0 X Lapte

a 1 se vine laptele In

+ bg. -m i -t e].
PASARAR sm. 0 to1 3e Cel ce prinde, dreseaza
sau vinde p ii s tt r
Inzorzonati, on goimul pe

cu pasat 0 Porumb pisat sau macinat gros,

uruialo. [lat. p Is a t u m].

mina (noon.) 1 = CORQIU.

PASCA (p1. paste, past') sf.

X 0 Coptura din fkintt de

PASARE sf. O 3e Animal vertebrat, cu don&

picioare, ovipar, al ciftui corp e acoperit cu pene

grlu $i din brInza de vacs, de

forma rotunda, Infrumusetata.

$i ale carui membre anterioare stilt transformate In

aripi, cu ajutorul carora poate sbura (0 3590) : omul
lira bent e ca ...a firit exist (PANN) ; mai bine o In oolivie decit

cu Impletituri si cu una sau

mai multe crud facuta din aluat; se face, cu citeva zile Ina inte, spre a fi mIncata. la Pesti,

; ea Ingrijea de pitsarile din curtea

zece pe gard (ZNN.) ; came de

Impariteascit (IV.); wr. LINIBA_CD, MARSTRII I 0 0 Ban.

b

mai rar cu prilejul altor stirbatori (0 3591): lace

cm grain-

Una gi cn oni 51 fel de fel de bucate

(cin.); parintele... eland toatA stns...
in nipte basmale... recolta de onA
rosil gi de
(CAR.); Se nice oh. dui!
pastels oreso Trumos, va II un an'bun

(Gon.) Anafura ce se dtt la

Pasti: sA armlet paste similnaturi
nark% de is Pesti, pawl. (VOR.)

O Azimb., turta de aluat ne- Fie.. 359x. FMK din

dospit ce manInca Evreii laguc-oTtina ducind pasci.
Pasti [lat. p as oh a].
"PASCAL adj. 0 A Ce tine de Pasti: mlelul g
O 33 clew
perioada de 532 de ani, dupe care
sarbatoarea Pastilor revine exact la aceeasi zi a
lunii [fr.].
PASCAL]; (-Alen) vb. tr. A prezice norocul cu
pascalia: ecm sit nu mA blastAm, oi acolo in owl&
lmi arde cartes cea de pascilit (RV.).

PASCALTE, PAscALIE sf. 21 Calendar perpetuu

Fig. 35go. PasAre: a) Ceaftt; b) falca; c) creAtet; d) o-chiu;e) frunte ;./) narA; g) cioc;h) gugi ; piept;
--k) pintece;-1) spinare ; m) coada ;
tirtita, noadit ;
o) picior;p) labs ai degete ;r) aripa ; s) pene acoperitoare ; t) pene conducAtoare ; u) pene cirmuitoare.

cu tabele si Insemnari care ajutA so. se gaseasca.

data Pastilor si a celorlalte slirbatori mobile pentru on -ce an; e Intrebuintata In popor *i pentru

Trans. Oa?.

Is pascal!! (MAR.) ; de aci: el -a plerdut pasoalille, nu mai

3e

prezis norocul: C'am Mat in piscillie $1 ml-o di maloll-sa

mie

= VRABIE : lntr'o bisericAbAtrinSlAontamare

socoteala, face greseli peste greseli [gr.-biz. ran.

403e ..-DOBINEASCAl = BOT-ROS ; .v-DOMNEASCAl= CjN-

xaMa].

TEZA; ..-TATAREASCA = NAGIT; ..-TIGANEASCA =

PASCALITOR sm. Cel ce p A s c A lest e,

CODOBATURA; PASAREA-PARAM.SULIII se- PARADiS C);

Trans. (PAc.) ~-DE-afuaTA = PESCARTJ$
; PASAREAL111-HRISTQS = FORFECOTA ; PASAREA-WULUI= INA-

cal ce *tie so. caute In zodiac, ghicitor: volt' gloi, of

doer de aceea-s

genital al barbatului, al calului, al taurului, etc.

PASARE.
I DeI pdim.asar
e, ce tine de

PASARESC adj. 0

pashri: neamul

0 PASCATO4RE sr. Bucov. c Locdepascut,

pasune: le-au lint (elle) aloe sit pascf, pentru oil era
fixate burnt a (SB.).
O PASCUT (-tun) vb. tr. Trans. (FR.-CDR.) (m.) A pre-

simti ceva rau [p a g t e].

PASCVT 1. adj. p. PASTE.

. sbst. c Faptul de a paste, pasunat: no era oine

...1nsusi sA priveasci Cu oe chip 11 slitvegte naffs ',Unreason (ALX.)

Limbs pitsiireasca, limba

conventionala, Intrebuintata In spec. de copii, neInteleash de cei neinitiati, prin faptul a se interca-

leaza In fie-care silaba a unui cuvint cite o consonantli (mai adesea p) urmati de vocals precedenta. Astfel: nu p u mapalapasnpa 1pIn papa-

ya p e = nu ma Iasi In pace.

PA.SARTE adv. O le Ca o p astir e, ca pA-

(RET.).

t PASCAR... = PESCaR...

RITA; PASAREA-14RA rr LIRA' o ip Membrul

PASAREA. (p1.-role) sf.

(mirii) indittineazi a-sit cAuta... norooul g1soarta

*tie cum sA iasA din Incureatura, nu-si mai gaseste

putere de brabet1 can Defier!, care eh. lnmultea aria (Unit)

[lat. vulg. pass ar e m = clas. p ass er em].

PASARE sf. Grija 'We Ns- rmPhsR,RE [p A s

(1K.-EIRS.);"

le feel demlncare acasA, and merges la 411 vital ism);

vede de vita, sears, clod se lntore de la
ow.).
sit

PASCIJTA (p1.-te) sf. X dim. PascA. Pasch.

mai mica ce se face de Pasti si se WI. de obiceiu In

sAraci: tie tdranul oft de saran, de Pasti... trebue sit alba
Rove piscute tsar.).

*PASNT.A., PASLIPITA (p1.-te) sf., PASTANT (p1.

(sea, ghiciloare despre rindunica" 11 0 A vorbi

a

-tart), t PABLO/8 (p1.-se) sn. A Distractie pe care

copiilor) : eel de la bucoavni rlvneau la Magi' cum vor-

ea el cum ar face o paaentA (VLAH.) ; pe mescloarit... era... o

pareche de cArti ou care Meuse pint atunol pasiente (BR.-VN.) ;
Coana Anioa isi urmitreste pasiantul (GIRL.) ; luolnd We on

sArile: Tina mindri $ade 'n grindi $1 griteste

A.

vorbi o limba. neinteleasa. (ca limba pasareasca. a

b3au

(1.-011.1.

PASARET sbst. 1! col. PASARE. Multime de pasari, neamul pasarilor: soarele rAsArise el A.u) silbateo
SS desteptase (5.-ALD.).

PASARICA (p1. -role) sf. 3r dim. PASARE.

PASARINIEsf. 3 col. PASARE. Mul time de pasari.
PASAROIU sm. I C) augm. PASARE O Ban.

Trans. Vra.biOill nu to Linea age mareati Cu eintarea, an

zis =I Writ priveghiteare (Tim).
PASARUICA (p1. -ce) St. dim. PASARE: de mutt

plins t tinguire, s'au prefAcut Intim aceste pitsaruioe Mutt).

PAS4T, Mold. PASAT sbst. 0 X Meiu curatit

de coaja si pisat sau macinat mare: sa samene ma-

lain mkuttel... sit-1 piseze gi sit-1 tacit ...tee.) ; se subs In

nod gi scoboara vre-o dons dtmerlii de pasat (oma.); Se fierbe

de obiceiu cu lapte, facindu-se o mincare gustoasa,

si-o cautli o persoana combinInd in diferite chipurl UR joc de carti: aerie, oombini vorbe, e o distraotie,

vAtatul Int si ficInd pasians (NEGR.) [fr. p a t i e n c e].

PASERE = PASARE.

*PASIANS am- PASENTA.

*PASIBIL adj. is Supus la o anumita pedeapsa,

care merita so. sufere o pedeapsa [fr.].

*PASIBILITATE sf. dt Calitatea de a ft paPASIENTA per pAsyNTA.

*PASION4 (-onez) 1. vb. tr. A aprinde de dragoste, a umplea de entusiasm, a interesa cu pasibil [ft.].

siune: la not nu s'au aratat Inci sorlitori earl sA pasioneze

publicul eu operele for marl si puternice

;. vb. refl. A fi cuprins de o iubire nebunli, a se

aprinde de interes, de entusiasm [fr.].

907

www.dacoromanica.ro

PASPAS

TABELA XLIX.

PASTORIT

10
j,,:

't 4

As,

i''..-=.....- :+ipe
;-.-4.1,

j.'11.4 t-414i'-;--.4

E
vr

t1/4

"k4k q9itiAr.

4F

"

4
J.
t.

4- G

,,"

40::417)011,14":"

pit

144

kt

4144:sio,.j

L ft
;

A. Stint. B. Interior de sting. C. Strungt. D. Mulsoarea oilor. E. Blcite mulgind oile. F. Scaunele
mulgatorilor. G. Struno.
H. Masurarea laptelui.
I. Cinttrirea laptelui. J. Fierberea zarului pcntru
urcla.

K. Saruni.

L. Frecarea strii pentru oi.

908

www.dacoromanica.ro

M. Celarul stinei.

TABELA L.

PASTORIT

AwaelFgAr-4.
4

411MINEr...w

.0111511111M111101111511111MIRIndlIfIW1111111111W

3 -4.
r!

Y.E.

I.A6Ve

Ltr.,

6;

kfez

-11041A11.40-et.

Ark
.

ti

A. Virteje.B. Baciu.C. Ajutoarele baciului.D. GujbLE.E. Crinte.F.F.F.F. GMeti de muls.G. Raa3 pentru
brinza.H
Chegornije.J. Caja.K. Burduf de brinzA.L. Lingura de amestecat laptele.M.N. Rdvare.-0. Virzob.P.P. Barbinte.R. Siticd.S. teand de jintita.T. Raboj.U. Strecatoare. V. Putineie.
Y. Tunsul oilor.Z. Rase de of : 1-4. Tigai 5 -5 Spance. 7-40. TtIrCalle. 8. Berbece sirb.-9. Stogoa.

909

www.dacoromanica.ro

PAS- *PASIONAL adj. Care caracterizeazh pasiunea,

PAsprodus de o pasiune: o orimA .,i1;

[fr.].

de o sensational& drama

a Lost viu emotionatil

ciocolatti, de menta [Cr.].

"PASIONANT adj. Care pasioneaza [fr.].

"PASIONAT adj. p. PASIONA. Plin de patima,
de pasiune, nebun de dragoste; cuprins de un entusiasm, de un interes nebun: cititor de romans;

un
de lumina, lnsetat pared de o vista bona on.aa.1
55 NBPASIONAT.

*PASTT

*PASIVNE sf. 0 Iubire Inflacarata, dragoste

patimasa, nebuna, dor fierbinte, patima; sentiment adlnc, puternic de ura, de teams, de speranta, etc.: . nobila, generoasa, tub& 0 Afectiune
vie pentru ceva: are o pentru lac 1[[ Obiectul
acestei pasiuni: vinatoarea a stratum Ini

0 Pre-

ventie, partialitate peste masura P Via expresiune a caracterelor Inteo opera literara. [fr.

< lat.].

*PASTV 1. adj. CD 02 Care primeste sau sufere acVunea: verb -.; oonlugare
Care nu lucreaza:
rezistenta

rot

supunere oarba,

supunere

farli nisi o Impotrivire.

2. (p1.- Ivan) sn. 43 Forma de conjugare a verbelor pasive
Ceea ce e dator un comerciant,

In opozitie cu activul":

sau de forma unui mic disc, compusa din zahar,

substante farmaceutice sau altele: de aspirina, de
(p1.-158)

sn. O C Tablou In care un

pictor Unita genul si feint de a lucra al unui

mare maestru .4" Opera de arta. sau literara In care se Unita genul unui artist sau scrator
vestit on al unei anumite epoce [fr. p as t ich e).
*PASTIA ( -ian) vb. tr. c /P' A face un pastis
[Cr.].

*PASTOR sm. A Titlu ace are preotul in protestanti ( 3594) [germ.].

PASTOR sm. 4 Cel ce paste

oile, cioban: ant ea o turma MAI

O Rh
sulleteso, preot; episcop:

sulletesc, care slujeste altarulni, din

elniba sa, de pe altar, sa traeasca my.?

[lat. past o r, refacut duph. sub-

stantivele In -o r i u s].
*PASTORAL 1. adj. CD Re Phstoresc, ciobanesc: vista -a (D Ao's Cimpenesc: poezie Tsit, poezie in care se
descrie viata si obiceiurile pastori-

lor sau taranilor A Ce tine

*PASIVITATE sf. Insusirea, starea celui pasiv:

de pastorii sufletesti: scrisoare

scrisoare ce adreseaza un episcop

*PASMANT (pl. -turl) sn. Eft Tesatura sau Imple-

sfaturi sau Indrumari.

..111

tareee activul [fr.].

Ma Orientalllor [fr.].

titura din fire de aur, de matase, de line, etc. cu

care se Irnpod.obeste o haina sau o mobile; ceapraz [fr. passement].
"PASMANTERIE sf. Ceaprazarie [fr.].
'PASMANTIER sm. e Ceaprazar [fr.].
PASNIC R PaBNIel.
*PASPO.L (p1.-mri) sn. (1) Siret sau facie In-

gust& de matase, de bumbac, etc. ce se coase pe mar-

ginea unei haine, vipusca [fr. passe-poi 1).

PASPORT PP' PASAPORT.

'PASSIM adv. lei si cola, In diferite locuri [lat.].

PASTA (731.-te) sf. 0 Aluat, coca de Mina
O Ori-ce materie pulverizata si framIntata. spot
Cu spa: N de migdale, de portelan, de bIrtie, de dint'

X Magian: ma Mace cu o dniceata g1 -mi da o bucata de

de gutni (1.-ON.) C) Mold. X Pro jitura [ngr. < it.).

PASTAIE, PASTARE sf., Oa?. PASTAII (pl

Teaca In care shit Inchise boabele

sau semintele leguminoaselor sau al-

sr,

tor plante ( o 3592): pdstaia bobulni,

Wade!, mascarli, lintel, etc.; semintele shit

totdeanna depuse intro "Asters en nna sau

mai malts seminte (Mao ; porch' manInca
pastarile et hinjonli on ms re Mamie aoa.)

[comp. alb. p [Stale].

PASTAI9S 1. adj.

f Ale carol'
fructe sau seminte shit Inchise !rite

paSta

!rnctele pastaloase Blot bo-

bul, lasolea, mazarea, lintea, etc.

2. PASTAlaSSE sf. pl. Fructe pastalease.

PASTARE w PASTAIE.

3592.
PASTARNAC, PASTARNAP, pos- Fig.
PSstaie de
TAarzAc sm * Planta umbelifera a mazare.

carei radacina, de coloare alba,

In trebuintzta In bucatarie (Pastinaca saliva) (IA

3593): pastarnapul se seamlind tot

odatd on morcovul

sterna k ii).

(ION)

[bg. p a-

Fig. 3594.
Pastor.

0 Piesa

de teatru ale carei personagii shit pastori

pastorite [fr.].

si

PASTORALS sm. 4 4 dim. PASTOR.

PASTORAL sm. 0 4,4 dim. PAsTQR CD 3? Co-

dobatura galbena (Motacilla flava).

PASTORESC adj. R, De past o r,

nese: de va ucide nestine olinele

de o! (say..km.)

ciobA-

ce sa sloe Milan de hum&

PASTORI (-arose) vb. tr. 0 Rt t A paste

CD A A fi pastor sufletese, a conduce norodul ca

un pastor sufletese: care arbleren se va

mai
nioi in scan gads, nioi Pastoreste,
numa! ce-I 'Astaire snit pre anent (PRY:MS.1.
PASTORTE sf. 4;4 Starea de p a s t o r, ciobanie.
mull on obladueste,

PASTORIT sbst.

rului

Indeletnicirea p a s t o -

TAB. XL1X, L).

PASTORTTA (p1.-0) sf. 4;4 Femeie ce plizeste

oile, ciobanculli [p h s t o r].
PASTRA ( -tno) 1. vb. tr. 0 A pazi cu Ingrijire,
a tinea In bunk stare, a feri de stricaciune, a conserve: a-51

sanatatea; pastram vInul In ',utast si In

stiole A pune de o parte, a nu cheltui, a nu

risipi, a economisi: pastreaza cite ceva din oe cistigi;

pastreasii bani albi pentru site negre A tinea, a

opri pentru alt cineva, a 'Asa pentru altadata, a

rezerva: pastreasii-mi si mie din mincare' n'am nevoie de

slaturile d-tale, pfistrearti-le pentru snit (3 A nu pierde:
amintirea; a-si shuffle race.

g. vb. refl. A se pazi cu Ingrijire, a se tinea In

buna stare, a se feri de stricaciune, a se conserva;

a nu se pierde [comp. bg. pas t r j

PASTRAMA (p1. pastramurl) sf. X Came sh.-

rata. si uscata la aer sau afumata:

de este de
eapral, de vaca, de shed; hanglul le pomeneste de ate
bun& de capra (BR.-VN.) ; de-i nevoie In card de dulcet!, de

PASTRA1VIAGILT sm. l5 Cel ce face sau vinde

p a s t ram& (2)
1111'S SCaRat Dumnezen

Mojic, mitocan: bine ca

de train! cn

(CAR.).

PASTRARE sf. Faptul de a pastr a: a da,

a ma In .,.
PASTRATOR, -TOARE adj. verb. PAsTitA. Care

Poezie lirich
O (pl.- eluri)
In care se cia. o copi fidela si

...arils lui

A(ecsandri [Cr.).

*PASTELTST SM. 01` Artist at

cu pastele [fr.].

care face desenuri sau tablouri Fig. 3593. Pastarnac.

*PASTEL A (p/.-le) sf.

AP'

bucati [ngr. nacTpap.aq < to.).

PASTAU Per PASTAIE.

g. PATORALA (pl. -be) sf.

plaza, de plistramuri... Marghlolita Deart . de grile de toate

(ALECS.1; : a face pe cineva
a-1 pune la
a-I face

*PASTEL (pl. -ale) sn.

Creion compus dinteo pasta
colorants 0 ce Desen, tablou facut cu astfel de ereioanp
expresiva a naturii:

catre norod spre a-i da anumite

Pasta mirositoare, mai

adesea de forma conies, care se aprinde spre a

parfuma aerul, calugaras O b% I3omboana rotunda

pastreaza, canna i se Incredinteaza spre pastrare.

a. sm. f. Acela, aceea care pastreaza, In pastrarea

chLruia

(chreia) s'a dat un lucru: cea mat mare din

surori, care era pastratoarea cbeilor

(ISP.).

PASTRAV; 0 rAsTRAv sot. () nlaa Peste cu carnea ioarte delicath care traeste In apele repezi de
la munti (Salmo feria) ( 3595) ss)r asmitAvDE-mttRE, peste de mare, numit si alaballc"

910

www.dacoromanica.ro

(Salmo salar labrax) O I. Mo/d. Trans. Nume

dat mai multor varietati de ciuperci comestibile,
ce crest mai ales pe copaci (Picurotus ( 3596); Merulius niveus;
Polyporus cinnabarinus) [comp. k'-

PAW (-iese) vb. intr. 0 A face unul sau mai

multi p a $ i, a Inainta pas cu pas, a umbla, a cal-

Ca: maicile Misean Incet spre use bisericil (VLAH.) C) A

trece poste: and a paseasca pragul portil... vrajltoral 11

atinse al De dInsul en toiagul OSP.) ; ce este lung clt lumea si

lat de-1 paseste gains P (GOR.), ghicitoare despre vagasul

roatei" A trece lnainte, a merge mai departe,

a Inainta: de Italia atlta ne ajunge istoriel noastre... as

pasim de amnia la allele in rind (o..cost.).
Fig. 3595. Plistray.

0 PAIN, PISIN adj. Mold. Bucov. 'cantos, Infumurat, fudul: o vest oil a de plata, dar el asta are doua
coaste de drat Intr'Insa (ceo.) [vsl.pybanti<pyat i s e].
pAsLI (-lose) vb. tr. Mold. 0 A sterpeli,
o

Fig. 350. Pilstrilvi.

bg. p lStbrva < vsl. plst r a pestriV].

PASTRTJ1 sbst. 0 Pastrare: cornta men 81 drept

sa-1 tit la

gi sil nu cauti 1n el (11.-COD.)

Economic:

a o sterge. a o lua la santitoasa, a spala putina: mA puteam repeal din cind In

tat focal (am) A o

clod (la Humulesti), p-sellnd-o ace cam dupit toaca (cm)

[rut. poljati sja].

de Dunare si do mare, ce seaman& cu cega, dar

mai subtire si mai
lungareata decit aceasta ;

PASNIC1, PAsNic sbst. fro' Compasul de care se

serveste dogarul: pasnicul cu carols se Inseamna linille

cerenate dual masuril s1 mArimea butilor (uua.).

PASNIC, sr PAcuitc.

pielea ei e

pestrita ca si a pastravului, iar botul

ca de o patina de

a Pura: Mos Bodringit paglise o gramada de bud pentru ati-

Omul care gtle a trill au

Parana o are la galben CAplistru (PANN) [p a S t r a].
O PASTRU2 SM. Xrp = PAsTRAv 0 .
PASTRTJGA, PASTRIXGA (pl.-si) sf. Aga Peste

PASQL I inter). Marsl plena! bate din Meier stri-

gind: nisei! afarit 1

Fig. 3597. PAstrugl.

Ice to strImbi la mine P (1.-GH.) [POS.].

PASTE' wr nut.
PASTE,

lung, are forma botului de rata; ajunge uneori

la o lungime de aproape un metru si jumatate

me-

PAscA.

PASTE' (past)1.. vb. tr. 0 74 A mInca. iarba (vorb.

(Acipenser stellatus) ([] 3597) [srb.].

de animate): calului ii dete drum sa pasca pe node va vat

PASTVRAi, Ban. PRESTQRA sf. * Materia groa-

dInsnl esp.); so- IARBA 0 ; : mintea, de ar create pe toate

carririle, ar paste-o 41 magarli (PANN) 7.(t A duce la

s. riegricioasa si amara care ramine In fagur si

nu se poate stoarce.
= PINzA0 PASTURA2 (p/.-tari) sf. Trans.

pasune, a Vizi animalele in vreme ce maninca

olio; toata shines bate prundurile dupa scaldat, In loo sa

TVRA.

Pasea eel cirlani (coo.); vacarinl, de va lua bou de la plugarin

ptsui, al intinzind areal, mI-1 ociii tocmal In pleat OSP.);

tot ce putea face... era si convingit pe camatarl sapasueasca,
[p a s1 ].
dindu-le cite un mac aeont

ghicitoare despre saris"; (X) F

PASUT1 (-ueso) vb. tr. A-i da ragaz, a-i Ingadui

un termen, a-i admite o aminare: Ercule nu-1 mat

s8 -1 pasell, el do va pert bout ...sa nn alba nice o pagubli

(PRV..1,18.); cimpul alb, oile negre, eine to paste le cunoaste,

PASUI2 (-nese) vb. tr. Om A masura circonferen-

tele cu compasul dogarului (numit p a sl.

PASU/ALA (pl.- felt), PASIIIRE Si. 0 Faptul de

a past) ii; ragaz 0

unui om care-si pierde vremea nefacInd nimic,

pierde-vara: Tot 11 defaima orl-cine 01-1 aloe paste-vInt

(PANN) A pindi: de clod li paso en, oil dear i-olu
prinde on ma mica (ALCM.); dd. vremea, prilejul, a pindi
momentul; a-I pacatni, a fi pe tale so. ispaseasca

t91 Aminare a unei p111.14,

vadea.
= FASQLE [srb .fp as ul j].
sf
0 PASVLA.
O PASUL/CA sf. Ban. * = REDO.
0 PAS sin. Tr.-Carp. = PAS'.
0 PAS I inter). flag. Du-te [p & s as].
P4$A1 (p1. -si), F PASA (pl. -gale) sm. A Gu-

un pacat printr'o nenorocire ce-1 loveste, a fi gata

s& i se IntImple o nenorocire: era fra ne liana alt

Pica: eft pe oe ail ne toropeascit bradul aprins (cno.)

vernatorul unei provincii, la Turci;

titlu oficial al vizirilor si al unor
Inalti functionari (0 3598): ungurii

2. vb. refl. e A mInca iarba: Input a vazut pre nn

munte... o eapra pliscIndu-se (nai)

tvLAK4 ; Merge pasa pe until, Cu trot mil de

gen.-dut. - talon, 0 Pat.teint) sf. pl. 0 frit Sarbatoare

se maritasera cu dotal pasale, vestite in toata

solemn, tinut& de Evrei timp de 8 zile spre aducere aminte a iesirii for din Egipt si In care tirnp
ei maninca, In loc de pline, pasta sau azim& nedospita. A Sarbatoarea cea mai mare de peste
an, prin care crestinii celebreaza Invierea Domnului; se serbeaza la ortodocsi timp de trei zile
Incepind cu Dumineca ce vine dupe luna plina

1.

PASALIC (p1.- taunt) sn. O Provincie (turceasca) guvernata de un pasa:

Truett izbutira in statornica for dorint.a de a

preface tare In (Bato.); Sinan-Paga eel gro- Fig. 3598.
Pack
zav, eel ce venue sty fedi tare 0. ((SP.)
Tara unde domneste despotis-

care urmeaza ecbinoctiului de prim&vara: acesta Plul

mul: govern 11 sista? va Intreb, boieri, govern regulamentar ori

tn care domneste Interesul gi samavolnicia P
(ALECS.) [to. f.

PASAPORT, tPASPQRT, PASPQRT (pl.-poarte) era.

Foaie sau articled, eliberata de autoritall, In care

sint Inscrise semnalmentele unui calator si care-i
garanteaza libertatile si siguranta, cind trece In
(dui taro.: a ciliated on on

Papa an asezat Pastile ail on se /sea de orestini Cu jidovii...

ce dupa Pastile jidovesti, In Dumineca viitoare s8 sorban
crestinii Pastile (N.- cost.) ; sarbatoarea Pagtilor; sfintele Past' ;

vacanta de Pesti; Pasteie in anul acela cadea In larna de tot

(Cpg.); de .- se fac oua rosii; Dumineca Pa:Alter, Intlia zi
de Pasti; so-JQI C),SIMBATAC); is biserica mere din Past'
in Pagti (mu; din Paste in Critelun (OLVR.), foarte rar, din
cind In cind;
ne -1 In toate zilele Pesti sau data pe

trancez; a avut un fals;

de drum, a concedia, a da

F a da calve
sau eg
drumul, a da afar,: oars n'as

face bine sa-i dan pagport

de drum jupinesei Matilda P (ALECS.) [it. p a s s a p o r t o

rus. paportii, pasporta].

0 PASCA sf. Mo/d. Tutun prost, mahorca: pentrn

...o loacii da

din cob)

ee se chiamtt pate de grives" (c000.) [rUS.].

PASTE-VYNT er PAsirE30.
PAST/ (art.-tile; gen. dat.-tnev), PASTE (art.-tele;

saute (ooe.), ghicitoare despre ariciu";

pasunel.

[lat. pascare].

PASTET (pi.-eturi) sn. X Pateu: nn

avean In Buda on peek en putere de rege

Imparatia (mum) [tc. p as a]. I

P4qA2s/.. = ROQQZ [bg. p a a

boboci, a fi ne-

rod, prost: se vede ei pasteti boboci, de nu vil pricepeti al

cut feet a acesta (cRG.); .r vint, a-si pierde vremea In
UAW': (multi nerozi) Paso vintul, surda si 'n desert umblind (PANN); de aci, PASTE-VINT sm., porecla data

...sluiea teeth, case (CRG.) [rut. p a a k a].

0 PASCA17/ (-rime) vb. refl. &tn. A se strica (in

spec. despre brInza, cind Incepe so. prinda floare).
#PASEAN adj. si sm. = PASIN.

0:

an Is Pastile, nu avem totdeauna sau deseori prilejul

sil ne bucuram, so. dam peste noroc; w cm. p 11

08

Dor CAL 0, FLOARE [lat. P ase ha e].

0 PA4TIC4RI sm. pl.

Trans. fr,* Persoanele ce

aduc la biserica preseurile, uleiul, tamlia si smirna

trebuincioase peste an enc.); in spec. eei ce duo

de Past i prescuri la biserica mos.).
PA*TTTA (p1.-0) sf. Mica plant, jerboas/1,
cu una sau doutt florl galbene-aurii, acoperite pe

din afar& cu pert rnoi; uumita si deditei-gal

911

www.dacoromanica.ro

PAs-

P4

gainu$a(-galbena.)" ,plinea-pe$telui", etc.

PAP- beni",
(Anemone ranuneutoides) ([j 3599) .= FLOA-

PAT

REA-PANTILOR

OS)'.); olnd ar avea codrul ista gua sa spuie

cite a vAzut, eumplitA patitranie ne-ar mai ausi ureohile
(con.); I-a povestit Coati pdtArania sa din twat in mat

pe la plroalabi

D pasittele pl. Trans. (mac.) = BLA-

t i].
PAUN.4. (-nez) vb. tr.
'Rh A duce la pasun e, a
GovETENTA [P a

(Sol .

paste: De 'nsorat 11 trimetea

stlipinul is cal, pe hoar, sit-i
pliguneze (RET.); dincoace de apit

e un cloban care paguneaza o

tumid

0 PAT4i*Cli1 (pl. patavti) sf. Mo/d.

pe care se transport&

_A(

(CAR ).

PAUN4T 1. 1;4 adj.

mortii la groapa

PAT4CA2 sj. F

mllnile sergentuluimajor... patacca de dourtzeci

Fig. 3601. Pataea.

In

(LUNG.).

PATAT adj. p. PAWL Cu pete; minjit, murda-

g. sbst. Faptul de a pa.-

rit C blvpATAT.

dramul muntelul Poplin nude

tatal can lgi tinuse la .0 turmele
de of gi olresile de vita marl

[comp. PATIICEA1.1].

PA.TCEAN (pl.-cone) sn. till dim. PAT: surioara

...s'a oulcat, gi-a scat mult, aga cuminte, in ul ei (vi..art.)

PA$VNE sf. ci4 Locul

unde pasc vitele: cautInd

pastio-

(irc

Bancnota, hirtie de
20 de lei: BM pus...

suna.

[lat.

Targa; pat

360i).

p. pAsuNA.

(DLVR.)

ad

O PATEAC = FNMA.
*PATENT' adj. Invederat, vadit, ce nu se poate

o minciuni ..11 [fr.].

tagadui: e un adevilr
'PATENTS (p1.-te) sn. riP Cle$te special In-

Fig. 3599. PAgtita.

n e m].
PIAL7* (p/.-eari)sn. Tr.-Carp. 0/ten. Pasaport: ea

trebuintat de mecanici, electririeni, etc. (3602) [germ.].

*PATENT4 ( -tea) vb. tr. 0
0 A supune pe cineva la pa- Fig. 360a. Patent.
tent& 0 A da cuiva o patenta; a breveta [fr.].
*PATNTA (p1.443)sf. 0 Bir la care e impus

ad ne &mem peste granita sau peste Dundre, ne trebnia paga'

nemteso sau tescherea turoeasca (L-GH.); Au vomit carti gi pagus, Si. manta la numarus ca.-soso ; de unde egti P ce cauti
pe-aici P al Pagus P (RET.) [ung. passzus].

PAT1 (pl. -turf) sit. ITT Mobil& de lemn sau

de her pe care-$i asterne cineva ca sa se culce:

a face ..II, a pregati a$ternutul unui pat, spre a se
culca Intr'Insul; a se ascnnde, a se v1r1 sub
to .0; a se da Joe din .0; a cAdea la
a ca-

; a gedea

dea bolnav; Da ...111 de moarte, aproape

de a muri (D Pr. ext. A$ternut, orice se asterne spre a se putea culca

cineva, pe care poate sta cineva In-

tins: pusese pe bute un m de mariicini pe

care agezase iepurii 0.-OH.); pr. anal.: spa
de !Tunis,
care, dupit oe gerpuegte pe un
vine de se aruncA.... lute baltita (NEGR.) ; 0
apa IngustA... Minna rapede Intro ale, pe un
Fig. 3600.
Patul
de pietris ()RO.) 11 OW- Stratul pustii
Putil
rre-
#
Lemnele
pe
care
(0 3600)

Sc razima razboiul de tesut, sucala,

ma ,ina tipografica, etc., strat, trup [gr. autos].
PAT' or rAn.
PATA (pl. pate) sf. 0 Urma pe care o lass pe
ceva o substanta grass, o murdarie, etc.:

de gra-

sime, de noroin, de singe, de cerneala 0 Semn natu-

ral, mai mare sau mai mic, pe piele, pe trupul

animalelor, pe penele pasarilor, pe frunzele unei
plante, etc., de alts coloare decit restul: are pe

obraz pet. de Heat; clinele era negru cu pete albe; calul avea
o oo

alba pe frunte 0 * Parte intunecoasa ce se ob-

serv& cu ochiul liber sau cu telescopul pe discul

lunii, soarelui sau unei planete: poaorai erode a vedea
in'petele din luny scans omoralui lui Avel de catre Cain;
a cants pete in scare a cauta cusururi la lucrul cot
(E)
Cusur, mic defect intro
mai desiivir$it

Fig. 3603. Patera de our (din tezaurul dela Pietroasa).

cineva pentru comertul sau industria ce exercita 0 Certificat de

sanatate dat 1ntr'un port corabiilor
care pleaca 0 Brevet, dreptul
ce-I are un inventator de a fabrica
sau exploata numai el inventia sa
[fr.].
*PATENTOR sm. 0 Cel ce pla-

lucrare literary 0 Ceea ce atinge curatenia

sufletului, ce vatama cinstea, reputatia, prihana:
In tricot kit [lat. vulg. p It t a < gr. rrirra].
eo

PATA (-atea) 4. vb. tr. 0 A face o pat it, a um-

plea de pete, a minji, a murdari cu ceva: cu

graelme, on cerneall (I) A atinge curatenia sufletului, a vatama cinstea, reputatia.

te$te patent a,

2. vb. refl. All face una sau mai multe pete pe

haine, pe mlini, etc.
PATAC.A. (p1.-ce) s I. F (111) Piesa de cinci lei:

tenth.

eel supus la pa-

PATENTAT adj.

i:jo

0 p. PA-

TENTA Brevetat 1111 C NgPATEN-

Intinse o'o migcare sgIrcitil gi disPeratil tea din urmit

palace
(DLVR.) ; s'a Intone radios sornaind un Hsi de

TAT.

*PATERA (p1.-re) sf. 0 Vas de

forma circulara si putin adInc, a-

(DR.-VN.).

adj. A Din Patagonia.

*PATAGQN
2. sm. Locuitor din Patagonia [fr.].
BATALAMA: tale dintliu patru
PATALAMA

PATALAMA (p1.-me), PATARANIE, PATAaarriz

sf. F Intimplare neplacuth, patanie; istoric, po-

semenea unei farfurioare, Intrebuinat de cei vechi mai ales la facerea

ibatiunilor ( 3603) [lat.).
PATERIC (p1. -ice) sn. ,g, =6 Colectdune de vietile cuvio$ilor parintl,
otecinic [vsl. < gr.].

value batrina... Dared n'ar H gtiut de patarama Bultanichii

toiag arhieresc, avind in partea

olase le dovedea Cu or 1n regulA (San.).

vestire a celor Intimplate sau patite: preacatorii de

(DLVR.) ; Incepu sa povesteasod toata patarania Int Aronovici
(0.-ZA1.4f.); el oam gtia Datarania desprecesa cepliteau %rani' de

PATERITA (pl.-te) sf. A

CITA,

yJ

Fig. 3604.

Patents.

de sus doua capete In form& de $erpi intre

cari e un globulet cu o cruce in vlrf; pe ml-

912

www.dacoromanica.ro

nerul toiagului se Infasoara o mahrama cusuta cu

fir, pentru podoabit $i pentru ca sa poata fi mai
lesne de purtat () 3604) [comp. rus. pa t eric a].

*PATERN adj. Al tatalui, parintesc [lat.].

*PATERNITATE sf. C) Calitatea de tata

Pr. ext. ,40' Calitatea de autor: 1st revendica a acestei descoperiri [fr.].

PATESTI pm- pacHMI.

*PATETIC 1. adj. Miscator, duios, Induiosetor.

2. sbst. Ceea ce misca sufletul, ce Induiosaza[fr.].

cuta din aluat de Mina umplut cu came tocata

situ cu tocatura de paste [fr. p A t 6].

O PATIA.0 PATIAG = PATIJIAC.

PATIMA (p1.-mi sf. 0 Suferinta: se adunase in
iurul lid Ivan tot satul, ca sA vadA de patima dracilor
ISUS

vri

In spec. vorbind de suferintele Indurate de

(yj 3605); stiptimina pati

pattmile Mintuitorului

talpa piciorului spre a se da

pe ghiata (E 3606) [fr. p a -

Jr

t i n].

*PATINAGIU, PATrNixs sbst. ag

N 0 Faptul de a patina 1! 0

PATETTSM sbst. Arta de a Induiosa, de a mica sufletul [fr.].

*PATT.J (p1.-eurt) sn. X Un fel de prajitura fa-

<CRG.) ;

virti pe loo (vorb. de rotile unei locomotive, unui PATautomobil, etc.) [fr.].
*PATINA (p1.-ne) sf. S, Incaltaminte de otel cu PAT
o sine dedesubt, sau cu rotit.e, care se fixeazii pr

Locul unde se patineaza [fr.].

PATINOR sm. \ Cel ce se

da pe ghiata. cu patine
[fr.].

3607)

*PATISERTE sf. ti Goletarie; meseria, negotul, pravalia

cofetarului [fr.].

PATI9R (P1.-eoare) Mt. frit Fig. 3607. Patinori.

dim. PAT.

O PATIRNTCHE = POTIRNICHE.
PATLAGEA, PATLAGE3, rr PLATAGEA (p1. -gale

0 Planta originara din Peru, mult cultivate

Ia not pentru fructul ei comestibil, de coloare
rosie; numita $i
sf.

rosie", Trans. Ban. paradaisa" (Solanum lycopersicum) (:1 3608)

VINATA, plant&

r""'

Fig. 36o8.

Fig. 3609.
PAtlagele-vinete.

originara' din India rasariteana. cu tulpinedreapta, adesea spinoasa, cu flori violete; e cultivate
Ia not pentru fructul ei mare 5i carnos, de coloare violeta, care constitue o legume excelenta
(Solanum melcmgena) ( 3609) [tc. p at 1 y g a ni.
PATLA.GTCA (pl.-tele) sf.
GEA.

* dtm.

PATLA-

PATLAGINA, PATLAGINA, 0 PLATAGINA (p1.-ni

sf. * Planta cu frunzele dispuse In forma de rozeta din care ies unul sau mai multe lujere terminate prin cite un spit cu flori trandafirii; numita $i limba-oii" (Plantago major) ( 3610);

- -ItraysTA(

3611), ....,-raotkix OM 3612), doua va-

Fig. 3605. Patimile Mintuitorului

(din Triodul-Pritlicostar slavonesc, tiparit in a. 155o).

minor, saptamina dinainte de Pasti, numita. gi

C15) Boala: A. de picioare
,,aptamIna mare A
s
Pasiune: a Mita patimile; are patima betiei; ursitele
for be daruise cu patima iocului (ISP.) ; Piscupescu are patima

vfnatorif (f1R.-VN.1

[gr. nava].

PATIMIA adj. si sm.0 F (e) Suferind: ori-tine

de boald trupeascil or! sufleteascat, aici IndatA isi

[p agAsett alinare (VLAH.) PaSiOnat : un Juator
venea,

tim
PATIMI (-men) vb. tr. si intr. (.)
do triguri, de ficat,
a boalo.:

C) A suferi de
Fig. 3610.
Patlagina.

de Melt; llncezeala de care patimeste,

(3 A
mie nu-mi prea place (ISP.I

lndura suferinte, necazuri: alti

rietati de patlagina; --DE-ArA

stints mucenici... au plitimit pentru

dragostea lui Hristos (CRG.) y Ilea am

Post not ursiti ea patimim usr.1; mult

traesti, multe patimesti, multe greseeti. multe 1nveti (PANN) [p a t i

planta gInem].

Fig. 36ra.
Phtlagina-moale.

LintatuuTA [lat.

PATLAGINTU, PATLAGINIU adj. De coloare

03r

s4

m a].
Fig. 36o6. Patine,
PATINA (-Inez) vb. intr. 0 N

A se da pe ghiata cu patine 0 &IA W. A se In1..A. Candrea.

Fig. 3611.
PatiaginA-ingusta.

Dielionar enciclopedic_ ilustrat,

vinata: tarns Wiseste o petrecere de artist... vApsind en coWare patlaginle urechile si nasurile omeneeti (1.-OH.) [tC.

paIlygani].

*PAT OGINI adj. I' Care da na5tere la boale:

bacterif ..43

[fr.].

913

www.dacoromanica.ro

58

PA A T-

Partea medicinei care se

*PATOGENTE sf.

ocup& on mersul boalelor In desvoltarea for [fr.].

*PATOLQGIC adj. I Ce tine de patologie;

Partea medicine! care
*PATOLOGTE sf.
trateaza despre natura si simptomele boalelor
[fr.].
PATOS sbst. Co 0 Expresiune Intrebuintata de orator pentru a misca, pentru a induiosa
9 0 Emfaza, stil emfatic [fr. < gr.].
stare ~it, stare de boat& [fr.].
Aff

PATRA Ns- P4TRIILEA.

PATRAFIR, PATRABIR (p/.-ire), EPITRAHIL (pl.

reproduce un numar dat: 5 a au:Moine it a lel

[lat. quadratu s, refacut dupa patru].

25

PATRATL (p1.-ele) sn.dim. PATEAT 1 0,2: VIIoencele se lmbracd... In negrn simple, en dungi sau on
dm mat deschise UM).

PATRIARH (pl. -arhi, t -ars') sm. 0 frit Fie-care

din capd de familie, cu viata foarte lunga, ponieniti de Biblie pina Ia Moise BatrIn venerabil
Inconjurat de o farnilie numeroasa: Intatisarea de

pe care i-o da barba tut Maga 51 albd

(EIR.-VN.)

5 A Caput Bisericii orto-

doxe romane, cu resedinla In

Bucuresti ([.] 3615); Pr. MITRO-

POLIT 0 0 A Sch.!! Bisericii

grecesti si al celorlalte comunitati

ortodoxe din peninsula Balcanica
si din Orient, a carui resedint& e
la Con$tantinopol [vsl. < gr.].

*PATRIARHAL adj. A 0 Ce
tine de patriarliii cci vechi
Ce aduce cu simplicitatea mora-

vurilor acestora: duces o viata rd

Ce tine de demnitatea Cole[fr.
siastica de patriarh: scaunul

pa triarca I, refacut .dup& p a-

triarh].

*PATRIARHAT sbst.

0 Dem-

nitatea de patriarh, patriarhie

Teritoriul supus jurisdictiunii
patriarhului 0 Timpul cit un
patriarh a ocupat scaunul patri-

Fig. 3615.

Patriarhul
Romdniei.

arha! [fr. patriarcat).

PATRIARHIE sf. tint 0 Demnitatea de patriarh,

patriarhat 5 0 Teritoriul supus jurisdictiunii pa-

triarhului 0 Biserica patriarhala. 5 0 Repdinta, palatul patriarhului [ngr.].

'PATRICIAN adj. si sm. D Nobil din Roma

care se credea ca se coboara din senatorii creati de

Romulus C) sm.
Membru al primului ordin de
cetateni care constituia nobletea Romei sm.,

emu& (p1.- clan) sf. Nobil(a), In uncle tari (in

spec. in Venetia): ne pupdm In gondola ca dot patrloleni

de pe timpnl ilustrnInl doge (cArt.) 0 sm. .4 C)

Fig. 3613. Patratire.

-ile) sn. A Una din odajdiile preotesti ce consist&

dintr'o fasie lunga, lmpodobita cu cruci si care se

atIrna de grumazi peste stihar

3613): celalait
preot... vdzlnd lamina pe masa, lel puce gi el patrafirul
(E).-EMAF.); Pope pone patrahirul $1 Incepe sit-1 citeased
(&PER.); barba lei stritleceste mIndra ea nn tutor de borangio alb pe patrabirul Men (cAR.); el)itEA1111111 taste In chisel
Omit.... on carele legard pre Restos de grumazi 11-1 trdgea
legal 52.-1 ritstigneasca (PRV..MB.); on -ce Ostia, on epitrahilnl Imparts& :4 Barad (NEGR.) [ngr. rce.rpar-1),!].

O PATRANJI = PATRUNnL.
In al patrulea an (vorb.
PATH/NH' adj.

de cat).

PATRAR, (pl.-re) sn. 0 Sfert, a p a t r a

parte: un de cm; tipetele lor... tin cite un cc de ord
woo; en de veao 2 fl Timpul care se scurge Intre dont; faze consecutive ale lunii; pp- LVNA O.
0 PATR4RE sf. Trans. Bucov. p Banita, dimerlie: Imprumuta-m1 o A. de Mina. $1 en ti-oin scoate earn!
Masuril de capacitate cam de
din nod (1313)
4 litri [p a t r u].
2

PATRAREL adj. dim. PATRAILI.

PATRAT (p/.-ate) 1. sn. 0 /5( Suprafath ninna cu

patru laturi egale si patru un

ghiuri drepte (N 3614) +
Produsul unui numar inmultit
prin el inski: 25 este ~ul int 5.
2. sm. $ = cuaDRRIT 4.
3. adj. Care are forma unui

patrat: 0 odaie, o mast A.1i

metru
patrat ale arid laturi
sInt de cite un metru a Fig.. 3614. Patrat.
Itadacinit
numar care, Inmullit prin el insusi,

Cirnat proaspk, In form& de potcoava, umplut

cu tocatur& de came de vaca, care se frige pe
grtitar (fr.].
'PATRICIAT sbst. Q 0 Demnitatea de patriciu
C)

Demnitatea de patrician O Ordinul patricie-

nilor din Roma [lat.],

*PATRICIUsm.P Tit lul unei demnitati instituite In imperiul roman de Constantin si care era eel

mat Inalt rang In imperiu dup& acela de Cezar

[lat.].

*PATRIE st. 0 Tara In care s'a nascut cineva,

de care e legat cu tot sufletul, # mosie" 0
Natiunea din care face cineva parte 0 Pr.
anal. Locul unde a luat nktere o stiinta, o arta,
etc.: Grecia este patria artelor 0 [J Petrie cereasod,
cerul, Iticasul celor alegi, raiul [lat.].
PATRIME St. 0 A p a t r a parte din ceva
.1 Siert dintr'o not& Intreaga cr sau j).

PATRIMONIAL adj. 1,3 Cc face parte dintr'un

patrimoniu: avere
[fr.].
`PATRINIONIU (p1.-nn sn. ts Avere mostenita de Ia parinti, mo$tenire parinteasca ' Pr. ext.

Tot ce apar[ine cuiva In mod firesc ca si o avere

mostenita: orb -ce mare descoperire a ,n1 omenirii [lat.].
PATRIOT adj. i sm., -oTA (p1.-te) sf. Cel ce,
aceea care-si iubeste patria si se devoteaza pentru
dinsa [ngr.].

`PATRIOTIC adj. De patriot; facut din pa-

tr*iotism [fr.].

PATRIOT/CE$TE adv. In mod patrio-

t i c, ca un patriot: ne gazdui et ne ospata

(NEGR.I.

`PATRIOTISM sbst. 0 lubire de patrie 9 0

Caracterul patriotului [fr.].
PATRTSTICA sf. a 4 Stiinta cartilor Parintilor Bisericii si a doctrine! con[inute In ele, patrologie [fr.].

PATRIOR sm. # Albitura a on -carui corp

tip(grafic care are suprafata Wrath. [p a t r u].

*PATRITA. (p1.-te) sf. # \id:Sul de citel pe care

914

www.dacoromanica.ro

spa gravat o liter oare-care, cu ajutorul careia

se Wine matrita necesara la turnatul literelor

[germ.].

*PATROLOGTE sf. Ar c& 0 Patristicii Coleciiune de cartile parintilor Bisericii [fr.].

'PATRON' sm., -oANA (p1.-ne) sf. p Persoana. bogata, puternich, cu vaza, In jurul cAreia se grupau clientii 0 Ocrotitor, protector
o er6 Sfint (sfInta) al carui nume 1-a primit eineva la botez 5 Sfint (sfInta) caruia Ii e Inchinata o biserica si pe care o taro., un oral, o
breasla 11 invocti ca ocrotitor Mester, stapinul
unui atelier: grevele an reusit uneori a silt pe ,i sd
anomie o sporire de salarti (1.-OH.) Tipar (dupa. care
se croeste o rochie), model MT& care se coulee-

tioneaza uncle obiecte [fr.].

PATRQN2 (7)1.-0am) sn. J Caltll$5.: toil facet

atttea patroane, nit as fi avut de nude sit stIrpesc toate sbu-

ratoarele pin' la una (ON.) [germ. Pa t r o n e].

*PATRON* (-onez) vb. tr. A ocroti, a lua sub

protectiunea sa [fr.].
*PATRONAGIU (p1.-git), PATRONAJ (pi.-je) sn.

nume

de familie, in open. cu numele de botez [fr.].

milia umbeliferelor, cu tulpina cilindrica,cu flori tran-

dafirii, dispuse In umbele

reunite ca la pAtrunjel; rAdAeina ei e Intrebuintatil in

medicina (Pimpinella saxi-

/raga) (0 3618) [ung. p ePATRVNS adj. p. FA=pram (in toate Intelesurile acestuia) (0
NS-

trerselyem].

sf. Trans. x Cartusiera (2] 3616):

trunde: nn frig - Care strAbate adinc (In minte, In inima,

Ill suflet): se nits la Musa... ou

Care are o
mare perspicacitate, care pricepe usor lucrurile cele mai
grele: no spirit ~.
PATRUSPREZECEJ.I., =
PAISPREZECE...
PATRUZECI nuns. NumAr
Dahl 1 (ISP.)

egal cu de patru on z e c e.
PATRUZECILEA num.
f. a patruzecea,
ord.: m. at
zec

ml-am Indus oenturonnl on patrontasul

Poste Dalton (CAR.); lutnd. gi o patrontwit on plumbi gi toate cite stmt de

PATVC, PATUCEAN,
PAT: tgi minces aminte
...aplecarile pests piltuout lei, oa sa -t asculte

tipsy noel cabana (RET.) [germ. P a -

troatasche].

rdentlarea (BR.-VN.); se-

Fig. 3618.
Patrunjel-de-cimp.

"PATIICEL win.) sn. mit dim.

--if.

dea pe marginea unui

Fig. 3616.
Patrontag.

patucean

de

schidurt

(I.-OH.).

435

PATui4c (pl. r.
1

face pa trul A, a umbla de patrula. [dupd fr.

-ace), PATtritic+

patrouiller].

PATRVLA. (p1.-1e) sf. d4 0 Rain. facutb. ziva

sau noaptea de un mic detasament de soldati

spre a preveni desordinele, spre a aresta pe rAufAcAtori sau spre a Impiedeca surprinderile dus-

manului, streajA Detasamentul de soldati

care face patrula [germ. Pat rulle sau rus.

patruli< fr. patrouille].

PATRULEA num. ord.: m. al , f. a patra, care

cup& locul, rangul aratat prin numArul pat r u.
PATRUNDE (-und) 1. vb. tr. sj intr. 0 A strAbate, a intra adinc, a trece prin, a rAzbi pint. din-

(pl. 7irn,

-lege) sn. Pat u mic,

un fel de podia. asezatA pe furci sau In-

se pun, in

verii, coceni de po- 4rumb, fin, etc., spre

a se usca pentru iarnA ([1 3619): Hunt

PATKENDERE sf. Faptul de a p A -

t r u n d e 0 (e) Agerime de minte, perspicacitate 55 NEPATRIXDERE.

PATRUNJEL, 0 /ten. PATRIINJERT, Mold. PETRIR-

JEL sm. 4 Planta din f am. umbeliferelor, ortginarti din regiunea mediteraneana., cu frunzele
strAlucitoare, aromatice, Intrebuintate In bucatarie; florile, verzi-galbui, dispuse In. mici umbele,
slut reunite In umbele compuse (Apium petro3617): nn to amesteca oa ~nl In teats

Fig. 3619. Ptituiac.

sezat In patuiace (vLA11.);

cei oe an fin mai malt II pun to stoguri, lax oat oe au mai

pac si care slujeste:

a) pentru pus coceni de porumb, le-

2. vb. refl. A-si umplea mintea, sufletul: a se..,

de un adevar, de datorlile sale [lat.pertundre].

-`"t.
'0

strins on Ingrijire si a-

parte, a ajunge dupil multe silinte, a ra.zbate:

Alexandru eel Mare a patruns piny In India.

.N3'

impuli..-7

Putin, In patulege (ION.).

a pricepe, a descoperi, a ghici: -- Intelesul unei owe;

- o tainii; ... viitorul, a-1 prevedea C) A inainta de-

vicis

'otk.

tr'un copac, pe caret -Ilk

colo: glontul a pittruns adIno In carne; ape a patrons prin

orapaturile zidului; frigul mi-a patrons oasele A
misca adinc: aceste vorbe leslte din aura batrinului tats
ma patrunsera fare vole (GN.); nu putett sa-mi alinati duIvrea cars-mi plitrunde sufletul (ISP.) (E) A intelege,

selinum)

Fig. 3617. Patrunjel.

care ocupA locul, rangul, sirul

arAtat prin numArul pa t r u -

PATRONTA (p1.-se) sn., PAmoimscA (pl.-aste)

PATRU num. Numbr egal cu

PATRIINJEL-DE-LIMP, PATRUN-

nL-sALB6T le, planta din fa-

PATRUNZATOR adj.

*PATRONAT sbsl. p La Romani: dreptul

patronului asupra clientilor sat Astazi: starea unui patron rata de functionarii sau lucriltorii pe care-i ocupa [fr.].
*PATRONSA. (p1.-se) sf. Se zice despre o
doamnii care acorda sprijinul si ocrotirea ei unei
serbari sau opere de binefacere, ocupindu-se In

de doua on doua; we- DRAG ,

pcoru [lat. quattuor].
"PATRULA (-lea) vb. intr. X A

tivate 4i prin daramaturi;

numitb.
cucuta-mIcii"
(Aelhusa cynapium) o

verb. PATRpNDE. 0 Care pa_

serici, unei localitati: sArbitoare .4 a blserloli, hramul

bisericii [fr.].

PAT-

ninoasa ce seamanii cu patrunjelul, cu flori mici

albe, dispuse In umbele; creste pe ling& gardurl, PAT
prin locuri inculte sau cul-

PArRims.

Ocrotire, protectiune acordatii de o persoana bogata, cu mare vaza [fr.].

*PATRONAL adj. Ce tine de patronul unei bi-

acelasi timp de organizarea ei [fr.].

*PATRONTLVIIC adj. De familie; nume

bncatele (znn.) PATRIINJDLUL-OURELIII, plant& ve-

PATVL (p1.-10) sn.i 0 Un fel de pat sau podina de scinduri asezate pe furci, legate Intre ele prin
part

3620) sau
Intre crAcile unui co-

gume sau poame pen-

tru iarna, pentru us-

cat flnul, etc.; b) pentru a face culcus 138.Sarilor ca sa cloceasca

t,

Fig. 3620 Plitul

(dupe T. Papahagi).

acolo; c) pentru sederea paznicilor pecimp, In vie,

etc.: pot sa prind gerpele din oulcus, cum at prinde d-ta un puiu
de labia, din (cso.); ~el slut numai de vergi gi se sprtjind

simpin pe patru picioare de Leon (IRO.) Mold. 4 Un

fel de pat asezat pe part In mijlocul apei, de unde

pescarii prind noaptea pestele cu crlsnicul 2

915

www.dacoromanica.ro

cosar pentril porumb, facut din sclnduri

PAT- Hambar,
din nuiele impletite, ridicat de la pamint,
PAV sau
uneori pin& la 8-9 palme, pentru ca vintul sa

poatti strabate ripe

dedesubt (E 3621)

[lat..patibulum].
-age sn.

Cotet de
pOrumbei ridicat in
virful unui stilt) sau
asezat intre Gracile
_]
unui copac

PATULI (-niece)
vb. tr. si refl. A (se)

status) (

dim. PA-

3920)

PAULICLAN sm. e6 = PAVLICHIAN [fr.].

PAVN sin. 0 3e Pasare domestics din ord. gali-

naceelor, cu pene foarte frumoase sl cu o coada

lunga de peste un metru si jumatate (Pavo et i-

PATULA$ (pt.

Tim 1 0

a suferi: multe a mai Daulat si Mats N. (Vic.); vat ii

amar de allele mete, ea ce Paulez en en el, sa nn mal panlaze puin de tame (BET.).

ea un

4 ocHruL-PApNuLui

median slav].
PAVNA. (p1.-ne) sf. C) k Feme-

4 ,,.
7
(IV

11.

(PANN)

()CHM 1 0

PP-

[lat. pavone ni, printr'un inter-

-'

36231: Dana do ; mindru

ca ,,,n1 se mindreste

iusca paunuluiq 0(1)0Fata.

LLq

lf

frumoasa.
PAUNA4 sm. 0 3e dim. PAVN

f--f-rfr.

indesa, a (se) turti: Fig. 3&21. Paul (in Maramureg

mamitliga, dud o medupl. T. Papahagi).

0 (r) Flaca.0 mindrii, frumos.

PAUNEL sm. 3t dinl. PAVN.

tot (Vort); final trebue sa fie uscat bine mai 'nainte de a-1
Pane In capitt, spre a se ooN) [pat u 1].
PATURRI. ( -tor), PATuRT (-rase = IBIPATURA:
roebille... le pattuea bine 51 le pones la leo (GRL.); clod dau
sit se mice, natures straiele (MAR.).

dull, a se rktoi, a se mindri ca un

steci, ad n'o patulesti de

PAUNI (-Deco) vb. refl. A se fu-

lee
Of/

Elineste, am

p a u n: Ce lnveti tu

rdspuns, pitunindu-ma

(NCos.)

dupa fr. se pav an e r].

[format

pAuNqcA. (pt.-nolo sf. 2 dim.

fr

PATURA (p1.-ri) s/. Invelitoare groasa de C) PAvNA.

link, cergd, velint6.; Ca: at 'we nature, attt to 'ntinde,
PAUNIOR sm. 3t = FLORINTE Fig. S623 Patin.
nu face cheltuieli mai marl declt Ili
[p au n].
} dim. PAVNA 0
permite starea 0 Invelitoare care
PAUNITA (pt.-te) s/.
se pune pe spinarea calului (
Bucov. 4 Specie de libelula (Caloptrryx splen1

3622) Strat: pe toate eImplile se

Intinde o
0.-0114

dens) a * = MALMUIrCVCULUV
O PAUNJAN, PAVNJEN sm. Trans. Ban. 4 = PA-

d elba ca o plaza De nn mort

X Foaie de placint6.:

Ly(N)JEN.

"-.

rdtund e, mar nu-1, paturl sInt, plhointa.

'PAUPERISM sbst. Stare permanent& de sailcie In care se af1a o parte din populatia unei tari

Fig. 3622.

(GOR.),filticitoaredespreceapa"

PAW..
PATURN1CA, PAT1JRN1CHE = POTIRNICFIE.

[lat. *p I t t ti I a].

[fr.].

PAUPERTATE s/.

PATT..7 (p1.-kurt sn. mit dim. PAT.

CRUM;
PATA HTNA (pl. -ne) s f . C) 4
Femeie desfrinata.
VERIGAR
PATANIE, PATipim sf. F Intimplare neplacuta, ceea ce a p 6. t i t cineva, pateala: Mania
RQIBA;

pe care o s'o istoriseasca tuturor (BR.-VN.) ; ascultati

scum pi vd minunati de pittania bietului Grenceanu (ISP.);
se gindea la patenille color ce plain inaintea Int ()SP.) ;
lie -care se rusina sit-si spund patenia adevarat (RV.).

PATEALA (p1. -elf) sf. Patanie, ceea cc a patit

cineva; experiena: mut n'ar ft aunt darul sd Inv*

din pateala [inflict (CAR./ [p a t i].

PATNIE Pr

PATANIE.

PATT (pat, pat, pates vb. tr.

A suferi

nemeritat, neasteptat), a patimi, a indura :

ceva
unul

face si altul pate; adesea cei bunt pat pentru cei rat; ve o
rusine; am patit-o; a patit-o ran: ce am OW eu, sa nn mai
Patti nloi dugmanii mei; eine-a mai face altadata ca mine,
oa mine ad Weasel (ceo.); eine o mai face ca mine, ea mine
sit Datil (I.-GH.)

PAURSC adj. Ban. / De p a u r e, plugaresc

PA.URTE sf. Ban. ,r Plugarie; plugdrime: Im-

lui

A i se Intimpla (ceva rku sau ne-

placut): dupd ce -ni povesti toate tntlmnldrile si tot ce PAO,

dinainte s'ar
se Imbratisara (ISP.I de-ar sti omul oe-ar

pdzi mos 11 0Ai se intimpla ceva neasteptat:

ce -al patit do to -al sculat age de dimineata P dar ce-a Patit
de-a venit la mine ? 4 A trece prin multe nevoi,
intimplari, etc., a fi incercat multe, de pe urma
carora a tras invdtarninte, s,a ales cu experienta:

aaracie, calicie [lat.].

Plugar [germ. Bauer.

O P.f.kURE sm. Ban.

pirate, nu to bate, Cd -s cdtane ne'nvatate, Catane din -0 La

puschita ei nu tie CAT.) [p a u r].

0 PAUMTA (p1.-te) sf. Ban. Taranca; nevasta de

plugar [p a u r 1.

PAUS R PAos.
PAT.;* sm. 0 /ten.

fin.

r Prajina ce se pune pe claia de

PAUZA (pl

-ze) sf. 0 Oprire,

Ra%50--Me

intrerupere mom entana a unei

Fig. 3624. Pauze.

actiuni, a unui
exercitiu .I Interval de timp, de durata unei
masuri, In care cal ce cInta cu vocea sau dintr'un
instrument se presto din cintare j Semnul
de muzica ce indica o pauzd MI 3624) =
Trasurd de unire [lat. + fr. p a u s e].
0 PATJZA (p1.-ze) sf. Often. .e o Prajina ce sr
pune pe claia de fin 0 Sperietoare de pasari,

moiniie: lei oilmtott ni o semeni si o pizesti de pasari en

Paine (a.-coo.).

*PAVA (-yea vb. tr. A face caldarlm, a astern&

cu piatra, cu lespezi, etc., a pietrui.
PAVA (p1.-ve , PAHA sf. CD Olin, petit cusut

un om care auzise, vdzuse si Wise multe [lat. vulg. p a-

la subtioara eamasii, sub Incheietura mlnecii [ung.

PATIT adj. p. si sm. PATI. Trecut prin multe

nevoi, care a incercat multe, care a tras inv6.0.minte din cele ce a vazut, cu multd experien(a:

PAVAGIU (pi.-agii), PAVAJ (p1.-ale) sn. Gaidarim [fr.).

*PAVANA pl.-ne)sf. 0 Vechiu dans, de origin&
spaniel& sau italiana,

tire = clas.patiri].

oamenii eel bittrini, patiti si imblati prin lume se prim la

cite una alts cse.) ; 0 : tot ...u-ipriceput; Stan ...ill, 0I1i
cu experien(a: la on -oe treaba pe Stan ,..111 lntreabd
IPANN)
NEpATIT.

PATITANIE sf. p Patanie patit+ pat a-

n i e].
P.4.13CA (p1. -ce) s/. J Timpinif : Incepurd a suns
din tobe, din pence, din trImbite si din surle (o Doo.)

[germ. P auk e .
PAUCNIE sf. 4 Act, decret de hirotonie, de
invoire de a sluji liturghia [rus. poudeni e].
PAUJT ( -fese) vb. tr. A ingriji bine: el m'a resent

ea copil de cutlet si m'a paujit atlta timp

(R.-COD.).

PAULA (-Iez) vb. tr. Trans. A patimi, a indura,

palha].

cu miscari lente si grave

Muzica pentru
acest dans [fr.].
134k.vAzA

(pl. -veze)

sf. 0 Scut, platosa (;

3625) : aceasta plate de leu...

a purta In toatd viata lui,
slujindu-i drept scut, mitcd

flindeli nu ritzbea prior'insa

nici un fel de armd

()SP.I ;

Fig. 3625. Paveze.

: zadarnie fi ocrotea, puindu-se Davitza nedreptoii for Impotriva norodului t.asuprit
lJF

(Vt.an.) 0 4,

916

www.dacoromanica.ro

JALE2

0 [it. pavese].

PAVEA (p1. -vale) sj. Pavaj, caldarim: tropaind...

cu piciornsele for goals pe paveaua Incinsa de soarele de vita
nu(CAR.); zidurile de be

mai de trei eau patru palms de

grijire: li s'a recomandat (copitlor)... sa-si pazeasca hal- PAVgura, limbs, a nu vorbi ce nu trenutele (VLAH.); a -si
bue: is mai bine Paziti-vil guts tce0.); clue-it pazeste r

n,

limbs lqi caseate capul (ZNN.) 1 C.) A feri: Dumnezeu sit

mit plizeasca de asa prieteni; plizeste I fereste-te I da-te lu

pavelele
la nivelul pavelei
rasurdi sub coPitele for (ALECS.)

o partel F: a Ina la trei pazeste, a) a mustra aspru;

b) a lua la bataie 5 A Ingriji, a avea de grije:

[fr. p a v 6].
PAVECERNITA (PL-le)
si. mit Rugaciunea si slujba

apoi ce Dazestl to alta, deal nu etil alai mama ceea ce vorbesc muritoriiP (CRC.) 11 0 A observa, a Linea cu sfin-

ce se face dupe vecernie:

tenie: a-ei ouvtntul, credinta 0 A se ocupa de,

a-si vedea de: a -si calla, drumul; plizeste-ti treaba 1
vremea, a pindi prilejul.
I A pindi:

clntarea pavecernitii last oaci ca

sore odihnii ne-am asezat (PRV.-MR.)

[vsl.].
0 PAVELUT (nest) vb. IT.

2. vb. Tell. A se feri, a fi cu luare aminte, cu

[vsl. p a zit i].
PAZIT 1. adj. p. PAzI 77 C NvpAzu.

bagare de seams, a se Ingriji: de-ar f ti omul ce-ar

Mold. A pava [p a v e a].

Pitt, IiiIlaiate Fear pazi (cao.)

Fig. 3620. Pavian.

*PAVI4N sm. 7k Mai-

mut& din Africa ( Guinea) (Cynocephalits).( 3626)

[germ.].
*PAVILION (p1.-ioane) sn. 0 Un fel de tort patrat 111 0 Chiosc, foisor, casuta intr'o gradina

O Cash mai mica, izolatA de cladirea cea mare

al. Tub- Cu 0 deschizatura mare, eonica, ca o

pilnie ce au mai toate instrunientele muzicale

de alamb. (,E 3627)

3. sbst. Faptul de a Vizi.

PAZITQR 4. adj.verb.PAzi. Care pazeste:

2. sm. Cel ce pazeste, paznic.
0 PAZITVRA (pl. -tnri) sf. Trans. X Fiertura;
merinde (CONY.) [1], a z 1].

P AZNIC sm. Pazitor (in spec. de noapte):

de noapte tree on awhile Inhindate In mantale albe (EMIN ) ;

chinezesa, instrument

...pe care-i pusese Imparatul ca sa pIndeascii, n'au

putnt ca 55 prinzA pe hail (ISP.) [p a z a].
PAZVANGIU, PAZVANT (LILT) sin. X Soldat de-ai

Steag, drapel care filfie pe catartul unei corabii, spre a-i indica nationalitatea;

on se mai poste spare nici de bintuirile pazvangiilor cart...

calcit ()resole Daniel, jetuind case sl omorInd oameni ziva

de muzica militara, format dintr, o phlarie conicii de ammo., de care sint atirnati clopot.ei
3628)
Partea exterioara si cartilaginoasa

a urechii 0

Davilioane de semnal,

tots

vestitului P a z v an t o g 1 u; jefuitor, tilhar: tars

namiaza mare (VLAH.).

mici stegulete de

PE prep. Arata o multime considerabila de. raporturi, din care cele mai de seamy slot: I Situatia pe suprafata sau in virful unui lucru: cartes
e .0 mass;

scaun; s'a urcat

ado

cap; ottlare

Dalliria

s! -a pus

acoperis;

mare
no Inttgar; a ofilatorlt
stings; .0 acolo;

O Directiunea:
cola O Situatiunea intr'un lac:
dreapta;

oraqul e asezat

- malul Dimbovitei;

m,

drum;
(r): trieste .0 spinastradii;

rea mea O Lucrul sau partea pe care se face a'rtiunea: a aerie hirtie; a aloe ss picior; a se aptly

Prin: a twit

poarta; a writ za fereastra;

usii; s'a uitat
genre oleo: ti curgea sinHash CD O Mumentul crud se petrece
gee .4.4' Putt qi
'Mini

on incape
Fig. 3627.

P. Pavilion.

Fig. 3628. l'avilioane chinezeti.

diferite colori, pentru fhcut semnale Intre vase si

uscat sau vasele intre ele, duph anumite conventii
stabiite de codul international de semnale [fr.].
$ PAVLICRIAN sm. A Membru al unei secte
manicheene din veacul al ix-lea, care avea o
mare veneratiune pentru apostolul Pavel si chuta
sh readuca crestinismul la simplicitatea primitive
[vsl.].
*PAVOAZA (-nez) vb. tr. C)

A at]rna steaguri
si stegulete pe o corabie A impodobi cu steaguri fatada unei case [fr. p a v o is e r].

PAZA sj. 0 Faptul de a p a z i; a se pune de ;

actiunea (vorb. in spec. de starea atmosferica, de

soare;
un fenomen de nature meteorologica):
vInt; un
ninsoare ;
ploaie ;
tuna;
Intunereo;
catre
o
clildurit
de
40
de
grade

0
Miscue
trig grozav ;
un timp : s'a amlnat sedinta z. mime,

a done zi,

dont on

zi;

vaci;

9 Un moment apro-

vecie

ximativ: mei; a. tnserate ; insotita adesea de pep.

la; ... la amiss!; .0 Is aprinsul lunalnarilor; la cinci dimineata 0 Modul ( dupa : a face .0 vote, plaoul

ouiva; urinate de un adverb In- este. Insemneazo. in-

a eta, a ramtnea de ..; 6: a da oils In paza lupulni

limba" exprimata de acel adverb:

turas* u Mijiocul (
trantuzeste;

C)

nose

Ingrijire, bagare de seams, luare aminte; fe-

reala: vaporul merge mai Inset, mai on .0 IVLAH.); I):

Daze bunt trees primeidia rea OO Cel ce pazestc, pd
zitor; ceea ce pazeste: that shit paza oilor (PANNI
C) Dieta, regim 770 N$PAZA: clti din 0., ...nn va ariatoriti tara vole p'ai/anta lame P (J11..!: de aice an Ineelnil a
eves rea 'Anna Dacia si Tara - ungureascA... din nepaza
Imparatilor (6.-cost)

#PAZARGHIDEI,IN sm. Comisionar pentru tir-

guelile de pline, de came si de zarzavaturi (in

timpul lui Caragea): nu voi ca ul meu si poarte ceacsiri pi Mc (m.) = BAZARGHICDE5N].

Tirgueala, negustot PAZAR4C (p1. lcuri) sn.
,171

rie: stiu oil nu-I

aiunge capul at facts

asemene wuri

[to.].
PAZARNIC SM. X Politaiul tirgului in timpul

IALECS.)

ocupatiunii rusesti): urmat de trei Cazaci cu sulitele Intinse outreiera tirgul zi si noapte (I.-OH.) [rus.

alta-

data 1 s 0 perioada de timp: am de aiuns .0 opt site;

mi-am pregatit lemne s. iarna; m'am tocmit ss un an; cisan; de
tuna,
zi,
saptamtna,
riga atria .0 lilies,

az

romineete;

dupe): tl cu-

S^opul, destinatiunea: s'a pus 0., burro; Imparatul si tinglas; s'a lnat

spusele unora si snore

parateasa se pusera .0 post qi

banii mei; steak orzul

rugiiciuni (ISP.) ; am munott

glste
Raportul Intre

doualueruri intre care se face un schimb on pretul

cu care se vinde sau pentru care se face un lucru:
a schimbat boii

vaci: le-a vIndnt

un prat de nimic;

s, Patin; ,4*, ea to prinzi? T 03) Un raport de naasura. de intindere, de cantitate: alma

lucreaza 0.0 molt si

banii

se citeste 5 0.. 6; dI -mi

4; tractiunea
jumatate; i-am platit de don& ori m. atria a In

meu!

oinstea mea ;

are 5 metri

formule de juramint, de Incredintare:

vista mea ; a se Jura

Dumnezeul

tots stintii

is Se pune la acuzativul singular si plural, inaintea

numelor de persoane (uneori si inaintea numelor

de animale), adjectivelor intrebuintate ca sub-

stantive sau celor precedate de cal (cea, cei, ode) 61

dinaintea pronumelor: 1-am vlizut roan; halms nu

PAZI ( -zese) I. vb. tr. 0 A bhga de seamy sh nu

scape, sa nu se piarza, sh nu se lure, sa nu i se intimple ceva rau, a supraveghia: ... nn prizonier: ,..

om mai de treaba; it Joao& marele; legea PedePlace

cal Area; .0 care 1 ai ales P
sesta deopotrivli ms begat ca si
eine 1-ai !Asst acasa P 0.0 cIti i-am rugat; zz, unit si

O A veghia spre aparare: cetatea A fi cu

luare aminte, cu bagare de seamy, a pastra cu in-

a) un substantiv:

via; Miele ptizeste oasa; oiobanul pazeste oils; s+- FRICA 3 4

Pe intl.& Inch in formatiunea a numeroas('

1 i
locutiuni adverbiale si prepozitive, in legaturid cu
altii

917

www.dacoromanica.ro

data;

doe;

rata; .0 rind;

nuniei: as meargd... as moat& un

numele lul Nita lit
pe-al men? (ALECS.) [probabil scurtat din p e c e t e].

b) un adjectiv: r deplin; "0-sourt; c) un adverb:

PEA- urma;
Limner;
lyric dedesubt; A. undo; d) un parti-

PE D cipiu trecut la forma de fern. plur.:

Cute; .0 neasteptate;

O PECMZ sbst. Ban. X Magiun [bg. p e t m e*PECTORAL 1. adj. 0 p De piept, privitor la

F Bun pentru piept: strop A.%
piept: museum
2. sm. p Muschiu pectoral.

Introarose;
nerasuflate 07.0 Pre-

negIndite;

z a].

cedeaz& adesea alte prepozitii, modificlndu -le sau

complinindu-le Intelesul:
din afarli; A. la spate;
sub senile; a sub mina Pe e Inlocuit uneori
cu forma mai veche pre; alte on e se elide dinaintea
unui cuvInt Incepator cu a: p'alara; D'ainnei; p'ale
mere [lat. p e r].
O PEAG = FAG.
0 PEANA (p1. pens) sf. Trans. = PANA1: FA-ma as,
'n Omit tau, Ca ad to nmbreso moron

(p1.-ale)

stoft, lmpodobita cu pietre scumpe pe care faraonii marelepreot

64-

al Evreilor o purtau pe piept

sisSAMM.

[fr.].

;PEASNA (p/. peens) sf. ft6 Cintare (bisericeasca)

*PECUNIAR adj.() Care con-

spre lauda Domnului [vsl. psn I].

PECE = PvcrE.

sista In bani, bilnesc: Outer ~110

Privitor la bani: interes [fr.].

PECETAR 1. sm. Gravor de p e c e t f.

g. (pt.-are) sn. acd

sn. p 0 Placa armurei romane

care apara partea de sus a pieptului (A 3632) Bucata de

a roared...

PECETE, PEaTIE sf. 0 Placa de metal fixate

de un miner pe fata liber& a careia e sapata o deviza, armoariile, emblemele, etc., ale unui suveran,

ale Statului, ale unei societati sau ale unui particular, care, reproduse pe
ceara ro,$ie sau pe WO.

*PEDAGOG sm. fit Cel ce

Fig. 3635.

se cup& cu pedagogia 0 Cel

Pectoral.
ce, Intr'o $coala., Inteun internat, poarta grije
de educatiunea elevilor $i-i ajuta la prepararea
lect,iunilor [fr.].
*PEDAGOGIC adj. * Privitor la pedagogie:-et[fr.].

stem ~; seminar

*PEDAGOGfE sf. IF Arta de a instrui $1 de a

educe copiii [fr.].

PEDALA (-Iez) vb. intr. 07A [pune In mi$care
pedalele 0 A urnbla cu bicicleta [fr.].
*PED4Lii. (pl.-re) sf. C)

Scindurica, mica place de

metal, etc. de la capatul unei manivele $i pe care se

spas& cu piciorul, spre a

Fig. 3629. Pecetca lui
Alexandru cel Bun.

Fig. 363o. Pecetea lui

tefan eel Mare.

materie, dau un caracter de autenticitate actelor,

diplomelor, scrisorilor, etc. pe care shit imprimate;

blinisternini de Jusigiliu:
orasului; AKt Statulul;
stine; 0.tt societatii; ens lui Mihal Viteazul; eat banului

Reproducerea In relief pe ceara rosie, etc. a sapaturii de pe pecete (, 3629, 3630) p1.
Foaie de birul ce urma saplateasca contribuabilul
(:) Caracter particular care distinge operele
unui scriitor sau unui artist 11 f PEcuEn-Lvi-

aoLomoN = COADA-COCOSULUI [vsl. p e 6a t I].

PECETLUT (-wee) vb. tr. 0 A pune pecetea pe

un act, pe o scrisoare, etc., a sigila A aplica

pecctile din autoritatea justit,iei () A con-

firma, a Intari O # A lnfiera (pe un criminal) cu

bourul: cola ce va arde gardul vies, pre acela

oS -i peeetIneasca In mind (pRy..MB.) ; sa-1 pecenneascii el sti-I bags In

00118 parasitit (Fs..) [ung. pecstelni].

PECETLUIT 1. adj. p. PEcEmuL
2. sbst. Faptul de a pecetlui.

PECIE sf. 0/ten. Tr.-Carp. X Carnea (ce se

gate$te, in spec. de friptura): ran de tot mat Doti
gnsta astdzi cite o limbs de oaie san et afumatli (.Ac.);
si do muschiu

0/ten. Came moale; carne slabb. Mama

(R.-coo.) lung. p ecseny el.
O PCINE, MINA sf. Tr.-Carp. X Bucatii (de
(OLVR.) 2

came slabs) [ung. pees en y e].

PECINGINE sf. ,s Boala de piele, contagioasa, caracterizata prin bubulite
care, uscindu -se, lass pe piele niste
pete scortmase; bolnavul simte o
mInca.rime grozava, de-i vine sa rupa pielea; boala se late$te cu repeziciune pe toata fata $i pe brate;
numita $i ,.cur- de- gaina" (

3631):

la Planet 118 vindech a... ea se untie ou

eras de cartabosi (.Ac.); a se Intindo ea

a, a se tall, a se .intinde din ce In Fig. 3631.

ce mai mult (vorb. de un rau, de un Pecingine.
vitiu, etc.) [lat. (i m) p e tIgIne m].

PECINGINOS adj. / 0 Care are pecingiDe natura pecinginii.

PECIU (p1.-ciuri) sn. () Foaie de cununie, au-

ne

tori7atie data de protopop pentru celebrarea cu-

sut, la o bicicleta, etc.)

Fig: 3633.

Pedale de bicicleta.

(a 3633) ,J Mecanism
analog, care se pune In mi$care
cu picioarele, la o orga, la un
piano, etc., spre a produce sau a
modifica anumite sunete (A 3631)
[fr.].

'PEDANT 1. sm., -TA (p1.-te)

sf. Persoanti cu pretentii marl de

cunostintP vaste, care face pa-

rade cu $tiinta ei, care se face ridicule prin tonul impunator $i prin

Fig. 3634.

P. Pedale.
minutiozitatea-i exagerata In toate Imprejurarile, pina $i la lucrurile cele mai ne-

Insemnate: Astazi Mai de o pedants, mline de o pretioasii

(A(-X4 .

g. adj. De pedant, cu apucaturi de pedant: an

ton ; a numal un gogoman

(p/.-ituri) sn. = PEcrrEC).

nn trandalir =pint on tocaturn rumen& de

produce o mi$care de rota

tiune (la o tocila, la un
strung, la o masina de cu-

(NEOR.) [fr.).

*PEDANTERTE sf. 0 Defectul pedantului

O Ernditie pedanta [fr.].
*PEDANTESC adj. De pedant, In felul pedan-

tului [fr.].
*PEDANTISM sbst. Felul de a fi al pedantului,
apucaturi do pedant [fr.].
PEDEAPSA (pl. -epse) sf. 0 # Educaliune, crestere 11 0 Bataie sau alt mijloc Intrebuintat pentru a face pe un vinovat sa sufere pentru grepla

comisa, pentru faradelegea sau crirna faptuita,

etc.: a da o
a-et Ina, a-si face, a-si primi pedeapsa; eell

moartea; asta e pedeapsa oamenllor doritori de placeri trupest' (RET.) 0 (f) Chin, supliciu: la drum, era o
de mere Cu [Mini (ON.) 0 Urgie: pedeapsa lni Dumnezeu [ngr. nulawatc, -a2LIAS].

*PEDL sm.

EP

TAier la o facultate; servitor la

un liceu: de voesti as fil A. la gimnaziu, vei avert sit duel

el Brt saner pasta (Ru.) [germ. P e d el I].

PEDEPSI (-epsesc) 1. vb. tr. # A da crestere,

educatiune A da o pedeapsa: Dumnezeu pedepsea pe copra pentru pdcatul parintilor (ISP.).

2. vb. refl. A se chinui: acela a Injurat pe Dumnezeu

pi pe alti oameni, far acum se pedepseste dupti cum f se olivine (RET.) [ngr. Tcr.absoco, viit. -8,thocu, -84(u].
PEDEPSIE sf. / C) Epilepsie: le nmblau buzele,

'Arca eras ouprinsi de A. (cao.) [e p i 1 e p s i e, refacut

prin etimologie popular& dupe pe d ea p s a].

918

www.dacoromanica.ro

PEDEPSTT adj. p. FEDEPSI. # Educat, instruit 0 Care a primit o pedeaps& NEPEDEPSIT.

PEDEPSITOR adj. verb. PEDEPSI. Care pedepseste.

PEDESTRA
sm. C) #Pedestru, care
umbla pe jos, pieton C) X Soldat pedestru, infanterist: era Area strlastt aces falangit si la gren se legs

", (M.-COST.).
t PEDESTRI (-tresc) 1. vb. tr. A face, a sill sit des-

de

calece.

2. vb. refl. x A descaleca (verb. de soldatii calareti).

PEDESTRIME sf. col. PEDESTRU. X Soldati

pedestri, infanterie: mare Male slnelnfrinta avert sl ostile

Blachedonenilor pre vremea lor, ales toamelele pedestrimei
for, earls be Wes el talanga (m.-cosT.).

PEDESTRU 1. adj. C) X Care umbla, care c6,l&tureste pe jos: caste pedestra Ban. Trans. Nevoias, amarlt; pr. ext. chiop; clog; chior.

2. stn. 0 Cel ce umbla pe jos, pieton: dealt

asa

cal, mai bine ", (ado.) ;z4 Infanterist (lat. p e -

dAster].

PEDICA... = PIEDICA.
*PEDICEL (p1.-eie) sn. S Suport imediat al
unei flori inter) inflorescentli compus& [fr.].
'PEDICTJR SM.

Gel ce tale bath.-

6.

turile (de la pi-

..')'

cioare) [fr.].
*PEDUNCUL
sm. Coada unei
florl sau unui
fruct (0 3635)
[lat.].
1 ig.-3635. P.P. Peduncule.
*PEDUNCULAT
adj. * Se zice despre florile si fructele care au

un peduncul [fr.].
`PEGALS sbst.
Constelatiune In emisfera boreal& pe care tliranul nostru o numeste Toaca"
sau Putul" (2).- ia 1435, 1436) [fr.].
*PEGMATITA. sf. o Roc& cristalina cu tesut
laminar, compusli din feldspat si cuart se intrebuintRazA la smilltaitul portelanurilor [fr.].
PEHLIVAN sm. C) # Acrobat; saltimbanc: 0
adunatura de popor din lasele de Jos caste gura Is invIrteiiie et strIrnbatarlle ~nor (F)L.) 0 F Panglicar; sar-

latan; pisicher: too Ingrilitorli sal de pe la moil eran

alesi pe sprInceanll: nnul mai

dealt altal

(D.-ZAMF.)

*PELASGIC adj Privitor la vechii Pelasgi [fr.]. PEDPELCICA er prucla.

PEL

PDLE.. = PILE...

OPELEA. CA (p1.-eci) sf. Par, prAjinA: 0 Inhata de

par, o trIntesta sl-i cara ye optnare on o

(R.-COD.).

PELECAN pm- PELICAN.

0 PELDG,PELEAG adj.Ban.
Chel, plesuv: vicandu-i salmi
tot Ma par, peleg, Incepura, a
ride de el (PM).

*PELERTN sm. Cel ce face un pelerinaj ( 3636) ;

la locurile stints, hagiu [fr. p d-

lerin].

*PELERTNA (p1.-ne) sf.

(1) Un fel de haina lent

mlneci ce se prinde de git

si acopere pieptul si spatele ( 3637) [fr.].
*PELERINAGIU (pl.

=Fig. 3636. Pelerin.

-01), PELERINAJ (p1.-Je) sn.

CAltitorie ce se face din evlavie

lntr'un loc stint; - la

locurile

stints, bagialic 7 2 Locul unde

se face aceastA calAtorie [fr.].

PELES sm. 0 # Ciucur, canal II 0 0 tten.(1) Indoitura de

la partea de sus a pantalonilor
taranesti pe unde se bagA bracinarul [comp. srb. p ele ].
PELETIC sbst. Pensula cu
care olarul Infloreste vasele.
PELICAN, t PELICAN sm.
= vaaiTA, Ct [gr.].
'PELTCTJLA (p1.-1e) sf.

(7)

matreat& 3rd CH- Fig. 3637. Pelerina.

seu, placS fotograficA subtire
ul flexibila, facutit din celuloid [fr.].
PELTN sm. () S Planta cu frunzele mdtasoase acoperite cu par des, cenusii-verzui pe

partea superioarS, albe-cenusii pe partea inferioara, cu flori galbene, foarte

mirositoare, do un gust amar,
dispuse in mid capitule globuloase; frunzele plantei sint
Intrebuintate in medicine, ca
tonice si aperitive, far cu frun-

[ tC. ].

PERLIVANTE sf. C) # Acrobatic; meseria sal-

tirnbancului F PanglicArie; sarlatanie; pisicherlic [p ehliv a n].

PEIC me- PAN.
*PEIORATIV adj. O Luat In inteles rAu: ex-

Presinne M% Ca Care d.& cuvIntului un Inteles

defavorabil: sulfa
[fr.].

PEIRE sf. Faptul de a p e r i C) Prapad,

nimicire, ruins, moarte.

"PEISAGTST, PEISAJIST, PEIZAGjST SM. GP Pictor

care face peisagii [fr. paysagist e].

*PEIS.e.GIU (131.-01), PRISM, PEIZAJ (pt.-/e) sn.

Priveliste, Intinderea de pSmint ce se Imbrittisaza cu o singura privire 1[ f Tablou ce

InfatisazA o priveliste cimpeneasea, @ si Titlu dat

unei compozildi muzicale descriptive care imagineazS, prin onomatopee, tablouri din naturt). [fr.

paysage].

PEJMA. sf. * Plantit cu tulpina virtoasA, ramificatS, cu flori mitrisoare, galbene ca 1iTniia, on

mires placut, reunite In capitule; originara din

Orient, se cultivo. adesea ca plant& ornamental&
(Centaurea suaveolens) () = SFOITQRI [ung.

pzsma].

*PELADA sf. BoalS de piele care face sti cad& pe alocuri parul [fr.].
*PELAGFtA (pl.-re) sf. # Boat& foarte gray&
care se manifest& Intliu pe pielea mlinilor si a picioarelor, apoi pe mucoasa tubului digestiv si atinge si sistemul nervos; una din pricinile ei e mizeria si e raspinditS mai ales la populatiunea ru-

ral& [fr. p ell agr e].

PELAGROS adj. .1 Bolnav de p e I a g r S.

Fig. 3638. Pelinariln.

Fig. 3639. Pelin.

zele si cu virfurile florifere ale ei se prepar& vinul

numit pelin"; cu zeama de pelin fiert se spala r&nile; In vreme de epidemii, poporul crede A, (tacit

poart& un mic manunchiu de pelin In sin sau la

brlu, e ferit de on -ce boald (Artemisia absinthium)

(0 3639) 0 4 =-- PELINITA 0 4 -- DE- MATURI,
...-1311-1017.10S, plantit cu flori de coloare verzui, dispuse In mici capitule ovale; creste pe locuri nisipoase; femeile de la tar& maturii cu ea prin casS, ca
sa piarn. purecii (Artemisia scaparia) 4 4 -roc
= PELINITA 0 4 "+-NVORTJ

- FELINARITA 0

(pi.-inuri) sn. 2 Vin, cu gust cam amar, in care s'a

macerat frunze si virfuri de pelin [vsl. pelyn& .

PELINARITA (p1. -Is) sf. 4 Plant& ierboasa,
cu frunze mici pAroase ca plusul, cu flori galbene,
dispuse In mid capitule ovale sau lungArete; num
to $i pelin-negru" (Artemisia vulgaris) ( 3638)

[pelinj.

919

www.dacoromanica.ro

EN L-

PPE

PENCHIU = CINTEZA (:)![ung. pint y].

PELINCA (p1.-ct) sf. Mo/d. Bucov. 0 Fasa (de in-

fasat copiii), scutic 1 ( Pe linelle Domnului, un fel

de turta facuta din aluat, nuci
miere care se

*PENDENT, PENDRITE adj. Os Ce nu s'a judecat

Inca, despre care nu s'a luat Inca nici o hotarlre:

manInca de Craciun: Inuit% din pelinoile Domnului,

proces

PELINITA (p1.-te) sf.

Varietate de p eai cu flori galbene; numita
Si pelin (-mic)" (Artemisia pontica)
( . 3641).
PELITA (p1.-te) sf. i # Carne,
trupi 11 2 Pojghit.a, coaja subtire,
pielita Pielea obrazului: pelita

te sa oscileze In jurul unui punct fix, astfel d. e. o

greutate atirnata de o axs orizontalit $i care, clad
e departata de pozitiunea ei de echilibru, face, In

torte cn miere si miez de moil (SAD.) [rut.

pelinka].

1 i n. de coloare cenusie

ei semana on batista subtire, farii

viata (NEGR.).

t PELIVAN

PEHLIVAN

Die de

3645) ;
elec-

tric, rode

nat de un
fir si care

shit poste

in

dreapta $i in stinga, oscilatiuni

re ulate; limbs. de ceasornic

coeolos de
maduva
de soc atir-

: dum-

nealui, cu mare
sprintenealli, ca un
poartit

inaintea tribunalului [fr.].

*PENDUL (pl.-bv)sn.15 Ori-ce corp solid care poa-

ograda

serveste ca
electro-

(SIAM.).

PELNI

P'PE.

scop
3646);

adj. * Se zice
despre frunzele

for our COM-

*PELTAT

ale caror nervuri

pornesc din mijlocul limbului
3640) [fr.].

~compensa- Fig. 3645. Pendul.

PENSATOR [fr.].
*PENDULA (p1.-la) sf.
Fig. 364o.

Fig. 3641.
Pelinita.

Frunza peltatS.

PELTEA, BELTE4 (p1. -tale) Sf. O X Gelatine de

fructe, must de mere, Minn, gutui, etc. fiert pit%

s'a ingrosat bine: un bordinag on peltea de gutui, tacutA

din toamna treoutit (OAS.) ; $tin si lac de toate bane, Vutel,
dulceturi de minune, Si beltele de mini, Care scot dintii eel
riti (ALEC8.1; scoase o bucata de rahat si o mese In douii, intinzind alnatul ca o belles legati (D.-ZALIF.) (f_') F Polo -

loghie [to. p el t e].

PELTIC, -NA adj. $i sm. f. Care nu poate rosti
anumite sunete (In spec. v si J pe care le pronunta

o is

cepeleag, care vorbeste In v Irful limbii; adv. :

Dandanache vorbegte peltio si sisilt (CAR.)

[tc.peltek].

PELTICAI (-itese), PELTIcART (-areso) vb. intr.

A vorbi pelti c.

*PELTINERV adj. 4, Se zice despre frunzele

pelt ate ale caror nervuri se Imprastie ca niste

laze de la centru spre circonferenta (

PELUNGOASA sf. --=S11,-

3642) [fr.].

NICJ.

PEMBE adj. invar. Tran-

[fr. pennage].

zate ca firicelele unei pene, cum d. e.

la frunza de salcim
3644) [fr.

t]

*PENATI

pl. P

Termen general cu ca-

meau zeii
Fig. 3644.
Fig. 3643. Penal.
casnici ai
Frunza penatS.
Itotnanilor,
divinitatile ocrotitoare ale familiei sau ale orasu-

lui [lat.].

Fig. 3647. Pendule.

*PENINERV adj. Se zice despre frunzele cu

nervuri penate (E] 3648) [fr.].
#PENING sm. (f) Ban marunt [vsl. p 611 gga

< vgerm. pfenning].

PENINSULA (p1.-1e) sf. 0 Tarn. sau Intindere

mare de pamint Inconjurata de trei parti de apa,
$i care se Impreuna cu uscatul printr'o timid de

de subt aripit

3e

Toate

(MERA).

*PENITENCIAR

(p1. -are) sn. 11/4 Temni-

I Cutioara in care scolarii

zele compuse ale canon foliole slot ave-

re se denu-

un

PENISOARAI(p/.

pastreaza penitele, tocurile $i creioanele ( 3643) [germ. Penna 1].

*PENALITATE sf. 14t Felurile de
pedepse stabilite de legi [fr.].
*PENAT adj.* Se zice despre frun-

sm.

0 Intri-

-re) sf. dim. PAM: Jana

lti dan aceasti
de ici

Fig. 3642.
Frunzit peltinerva.

unt..., carte de legi care prevede pedepsele ce se

cuvin pentru delicte sau crime [fr.].

penn ].

Btu

o situatiune, o sensaBind
thine ~A [fr.].

penaj.

*PENAL' adj. rrs Care supune la o pedeapsa; co*PENAL= (p1.-alurt) sn.

Greoiu:

stator; de nesuferit:

penele unei pasari '11 0 Panas,

Manunchiu ae pene la chipiu,

(8.-ALD.)

*PENAL (p/.-elnri) sn.

O Pensula pentru aplicat
vapsele sau cleiu pe o
suprafata (P)67' Feint
de a pieta: ...nil In! arigorescu [it. pennello].
*PENIBIL adj. 0 Obositor, anevoios, greu

[fr.].
PENI$ (pl.-ivurt) sn. CD

(CAR.) F Ciudat, bizar,

fistichiu: gust [tel.
*PENAJ (pl. - ale, -Marl) sn.

rile oad ritsfirate in Jos

( ji. 3647) [fr.].

PENINSULAR adj. 0 Care tine de o peninsula

nes de mazes
(ni..); la amIndoull
perechile de sfesniee, zambilele eras

panas: soldatii avean ohipiul en

Ceasornic cu greutati sau

cu resort, a can't nuscare
e regulata de un pendul

pamInt: peninsula balcaniea, iberica [fr.].

dafil iu, roz: un June-. on ferme-

(8.-ALD.);

Fig. 3646.

Pendul electric.

ta, Inchisoare [fr.].

*PENITENT, -TA
adj. si sm. 1. CD Po cait(a), care se (po)caeste 0 Care face
penitents A Care

Fig. 3648.

Fig. 3649. Penita.

se spovedeste preotu- Peninerva.

lui [fr.].
*PENITENTA (p1.-te sf. 0 Pocainta Ca-

non, pedeapsa impusa de

preot sau pe care si-o impune cineva lnsusi pentru
ispasirea pacatelor 0 Pedeapsil [fr. < lat.].
PENITA (pi.-03) sf. 0
dim. PANA I Pam. (de
metal) de scris ( 3650)

Fig. 365o. Penile.

.1, Planta ierboasa, cu flori alburii, dispuse iii

verticile care formeaza spice; creste prin apele

adinci, statatoare sau care curg lin; numita. $i
bradis(-galben)", malura-baltii", prisnel" sau
920

www.dacoromanica.ro

,.vise-de-apa" (Myriophyllum-rspicatunt ,f Myr.

3649) 0 4 = couLrE.
verticillatum)
*PENSIE sf. O Suma de bani ce plateste in fie-

(e) rw- PAc*L.A [vsl. p e PENPEPELEA npr. m.

p e 1 a eenusa"; comp. cmiuscncA].
PEPENARIE sf. y Loc unde se cultiva sau se P E P

(L__

vind pepeni.

care an Statul sau o institutiune particulars unei

persoane, dupa un numar oare-care de ani de

alimentarA, viagerA
SerViCiG 0
ALINIENTAR C),
WAGER. [pensiune].
*PENSIOARA (pl.-re) sf. dim. Mora

PEPENAS sm. .6 dim. PEPENE.

Planta din fain. cucurbiPEPENE sm. 8

pina tiritoare, ale

carei varietati

'PENSION (pl. -oane) sn. It Pensionat [fr.].

*PENSIONA (-onez vb. tr. CD A scoate la pen-

sint: a) LE -GALBEN (Mold. zAmos),

cu fructul mare,
sferic sau eliptic,
cu coaja neteda

A face o pensie cuiva [fr.].

na careia Statul Ii plateste o pensie anuala.
O Persoanli care plateste un pre' convenit spre
sie

*PENSIONAR sm., -ARA (pl.-re) sf. C) Persoa-

a i se da cash, si masa 11 0 Ii Elevul (eleva) unui

pensionat [fr.].
*PENSIONAT (p1.-ate sn. E Casa de educatiune,
Institut in care elevii shit gazduiti si hraniti [fr.].

sau sgrabuntoasa,
cu miezul alb-ver-

zuiu sau galben,

de un gust dulce

virtos saumalaiet,

*PENSITINE sf. 0 = PGNSIE If 0 Sum& ce

plateste cineva pentru a fi gazduit si hranit;

mentarA oar

taceelor, cu tul-

Fig. 3654,
UU'. Umbra. PP'. Penumbra.

Cucum is melo)
(Ei 3655); b) LE-

all -

ALIMENTAR C) 0 Lo-

cul unde cineva e gazduit si hranit In schimbul unei sume anu-

VERDE (Mold. harbuz, 0/ten. lubenita),

PENSULA (p1.-le) sf. Unealtd

format& dintr'un smoc de fire de

lungaret,
cu coaj a
verde, cu
miezul suculent si
dulce, de
coloare:rosie sau gal-

cu fructul
sferic sau

mite: - burghezA [fr.].

par de pore, de viezure, etc.,

strins legate de un miner, cu
care se picteaza, se da cu cleiu
pe ceva, etc., penel, condeiu (de
par) (a 3651)[ germ. Pin s e 1].

11
Fig 365x.
Pensule.

*PENTAEDRU sm. A Poliedru cu cinci fete sau cinci laturi

bent' (Cu

(MI 3652) [fr.].

PENTAGON (pl. -oane) sit.

Poligon cu cinci unghiuri si cinci laturi

Fig, 3655, Pepeni galbeni.

corms Citrullus) (M 3656); Bras ca un

(.1: doi pepeni Ints'o

(ID 3653) [fr.].

*PENTAGONAL
adj. A 0 Care are for-

ma unui pentagon
0 A earui baza e un
pentagon:

prismit

~it

Fig. 3652.
Pentaedru.

-----

Fig. 3653.
Pentagon.

Fig. 3656. Pepeni verzi.

[1r.].

PENTAMETRU sm. * Vers grecesc sau Ilatin

alcatuit din cinci picioare [fr.].
*PENTATEUC (pl.-euri) sn. A Nume dat celor
dintliu cinci c.rti ale Bibliei, atribuite lui Moise:
Facerea (sau Geneza), Iesirea (sau Exodul), Leviticul, Cartea Numerelor (sau Numerele) si A doua
lege (sau Deuteronomul) [gr.].
PENTICOSTAR (p1.-are) srt.ArP crif, Carte bisericeascs care cuprinde slujba si rugaciunile pe cele
50 de zile de in Pesti pink. la Rusalii [gr.].
PENTRU prep. Arata diferite raporturi: CD Scopul, destinatiunea: lean bun Iriguri; le-am adus
mine;

Dumnezeul

s bani War vinde sulletul;

aceea, de aceea;

cep de ce? din ce pricina? 1

Wei

din pepeni (Mara),

aobi

prune pepenoase.

PENTILTINI 1. adj. Inainte de cel din urma,

atiabli.
care precede pe cel din urma:
2. piagrurimA (p1. -me) sf. 47 Penultima silaba
[lat.].
*PENUMBRA (p1. -re) sf. O Portiune de spatiu luminatk In parte In jurul umbrei unui corp
si mai putin intunecoasii declt umbra ()] 3654):
PENURIE sf. Siiracie grozava, lips& desavirsit& [fr.].

eumpatul; a(-si

pierde sarita, cumpatul 0 Mold. Trans. (0a*.

Castravete [lat. vulg. *p a p I Maram.
nem = elas.peponem].
= caarlscA.
PEPENEA sf.
PEPENEI sm. p1. S CD = PAPANAW 0 0
0 /ten. (ViRC.) Varietate de pruni cari fac poame
carnoase [p ep en e].
PEPENQS adj. CD Gras si rotund ca un p e(D.m) 0 0/ten. (vsec)
; Se zice despre o varietate de prune carnoase:

O 0 favoare, o preferinta; a strings aiutoare saraci;

a ti If 0 0
a vota
cineva; de aci, abs.: a rota
relatiune: a Area mare virsta lui 11 0 0 durata, un
interval de timp: am de ail= ro. opt stile; mi-am Preglitit lemne
iarnA 0 In privinta, tit despre: asta, n'am oe sloe CO # Despre:
mine, fit ce vrei; oft
Stefan Gheorghe oit-ti este adevArat viclean
iti tao :Aire
(m..cosr.) 0 Spre a (dinaintea unui infinitiv): a nu
ft inselat;
a se rAzbuna 0 CA conj. Fhnd ca,
din pricina ca CA loc. conj. Cu scopul ca,

0 Semi-obscuritate: I-am rsarit in penumbra odAli

[fr.].

d&

vinjosi, sprinteni $i pepenosi

ad1ncimea apei mom.);

spre a [lat. p e r -Intro].

odata; P." PIMA ; (r) F a scoate pe oineva din pepeni

(Marti), a-1 scoate din sarite, a-1 face stili pier-

p e n e, durduliu, dolofan: copiti for Oren ca dolotanii,

olnd

0 Pricina, motivul ( = din pricina) : 1-am 'tomtit

sllinta ini; neputindu-se apropia

mina nu se pot Linea, nu se pot face cloud lucruri de-

PEPERIG = PIPIRTG.
*PEPINIERA (pl.-re) sf. 0 * Plantatie de puieti
destinati a fi rasaditi In alta parte
11 0 1 Terenul, gradina

unde aeesti puieti sint

sad* 0 Tara, asezamint care pregateste
un mare numar de oameni In vederea unei
profesiuni: ewe% normal&
este o de institutor' [fr.].

*PEPINIERIST sm.

Gradinar, horticultor
care sadeste si ingrijeste
pepiniere [fr.].

*PEPITA (p1.-te) sf.

Mask rotunjito. de our

Fig. 3657 Peplum.

nativ sau de alt metal pretios ce se gtiseste In ni

sipurile de aluviune [fr.].
PEPLU(M) sbst. 4L\ Manta faxii mlneci, prin
55 numai pe umeri, pe care o purtau femeile tit
antichitate (D 3657) [lat.].

921

www.dacoromanica.ro

PE
pEpspsTA (p1.-ne) sf. Cl Ferment ce exists In
gastric si joaca un rol foarte Insemnat In
PER sucul
digestiune [fr.].
PEPT...

cunde vederea ca o perdea: ploaia vine

spre not
(VLAH.) ; se vede o biserlcit veche, Ungli o lune% A, de it'd rut-

nat mica ; o ,e0 de meta; pared ml s'a lust o de pe mints;

a puns cuiva perdele la chi, a-1 amagi, a-I Impiedeca
de a vedea lamurit, de a pricepe ceva; F on

KEPT

*PEPT9NA. (p1. -ne) sf. Substanta formats prin

actiunea sucului gastric asupra alimentelor azotate [fr.].
*PERCAL (p/.-ainri) sn. a Tesatura de bumbac
alba si foarte subtire [fr.].
*PERCALTNA (p1.-ne) sf. 63i Materie de bumbac, cu lustru, pentru captuseli [fr.].
*PERCEPE (-cep) vb. tr. 0 A strInge, a aduna,
a incasa: birul A simti, a Intelege, a pricepe, a primi impresiunea unui lucru care a atins
simturile noastre, a patrunde cu simturile, cu
mintea: un mind [lat. p e r cipr e].
*PERCEPTPEILL adj. 0 Ce se poate aduna,
strange, incasa: impozit
Ce se poate percepe cu simturile, ce se poate prinde, ce se poate
patrunde cu mintea: un sunet abia

1111

PERCEPTIBIL [fr.).

0 pr.

cu oare-care rezerva, pastrind bunacuviinta, me-

najindu-si expresiunile: and stADIneso, adioit 11 vorbeso

ca sa n'o rutines (clt); tars fara nici o reon

...

zerva, In mod obscen C) F Poll/data, cataracts,

pielita ce acopere ochii ca. o perdea, ImpiedecIndu-i de a vedea: mie mi s'a Mat o pests amtndol
orbit (DLVR.) if' 0 Et Adapost de lama pentru of (facut
din schiduri): vitele se staIngeati cap la cap In perdele
el toproane (SAD.) [to. p e r d ].
PERDELUT (-nese) vb. tr. A ascunde cu o p erd e a: negurile se lash perdelnind startle (GRL.) ; nori lutaneat' perdeluiau stelele (5.-ALD.).

PERDELUTA (pi.-te) sf. dim. PERDEA.

PERECHE ow- PARECEE.

*PEREGRIN = PELERIN... [lat.].
0 PERELAZ sr rInnnAz.
*PEREMPT9RIU adj. Hotiiritor, care nu poate

IM-

*PERCEPTIBILITATE sf. Insusirea a tot ce

poate fi perceptibil, ce poate fi prins cu simturile,

CU mintea TE1 C

Li tagaduit [fr.].

PERT (p/.-etari) sn. 4 Loc in care creso multi

IMPERCEPTIBILITATE [fr.].

*PERCEPTIV adj. Care e In legatura cu faculta tea de a percepe [tr.].

p e r i (mem).

unde se percep impozitele O = PERCEPTIVNE.

(p1.-te) sn. Cv Timp al verbului care arata. trecutul: ~ill simplu; reta compile 1111 pr. IMPERFECT
[lat.].

PERETE... w PARETE...

*PERCEPT9R SM. C) Functionar Insareinat cu

stringerea birului, impozitelor [fr.].
*PERCEPTIE sf. O 0 Perceperea impozitelor
O CD Slujba de perceptor C) i Localul, biroul

*PERFECT 4. adj. Care Intruneste toate calltatile farli sa alba vre-un cusur, desavIrsit: din at
se lace (T1c11.).
in zi, mai cuminte, mai tntelept Ii mat
2. adv. 0 Cu desavirsire 0 Foarte bine.

*PERCEPTIVNE sf. Faptul de a percepe

Actul prin care mintea is cunostinta de obiectele exterioare care au lovit simturile Rezultatul acestui act 0 Insusirea pe care o are sufletul de a pricepe, de a-si da seama de ceva [fr.].
*PERCHIZITIONA. (-onez) vb. intr. zh A face
perchizitii [fr.].

*PERFECTp3IL adj. Care poate fi perfectionat [fr.].

*PERFECTIBILITATE sf. Insusirea de a fi
perfectibil [fr.].
*PERFECTION4 (-ones) vb. tr. si refl. A (se)

desavirsi, a (e) face mai perfect [fr.].

*PERFECTIVNE, PERFECTIE St. O Desavlrsire, Insusirea lucrului perfect In felul sau; in

*PERCHIZITIVNE, PEI/UMW/2 Sf. th Cercetare

judecatoreasca in casa sau In lucrurile celui bAnuit de o crima sau de un delict [fr.].
PERCICA (p1. percele) sf. Mold. Mot (de par):
emnige trei fire de par din peroica to

PERCIUN ow- PERMM(E).

5EV.)

In mod desavIrsit, perfect, foarte bine O pl.

Insusiri excelente fizice sau morale: e 1nzestratit on

[p e r c i u nJ.

toate perlectinnile C MP' IMPERFEOTIDNE [Zr.].

*PERFID adj. Care-i mica credinta sau cu-

PERCIUNAT 1. adj. Care poarta p erciuni.

vintul dat, care tradeaza Increderea ce i s'a acordat, viclean [fr.].

*PERFIDIE sf. Lipsil de credinta, calcarea CuvIntului dat, tradarea Increderii ce i s'a acordat,

:4. sm. Termen de dispret aplicat Evreului.

PERCITJN(E) sm. Zuluf, in spec. fie-care din

cele douil bucle de par rasucite ce poarta Evreii

bigoti la timple si care atIrna de-a lungul obrajilor

[tc. p er ern].

viclesug [fr.].

*PERCTJRGE (-ours) vb. tr. 0 A strabate, a

cutreiera, a merge de la un capat la altul A
citi In treacat, a rasfoi [lat. per currer e. refilcut dupa cur g e].
*PERCURS I. adj. p. PERCURGE.
2. (p1. -aura) sn. Faptul de a percurge
Drumul strabatut:
unul fluviu, unei trammi
Trecere: liber
C 0 U r S.

Se zice despre o 'Nina

*PERFOLIAT adj.
care Infasoara astfel tulpina, hien pare a fi strapunsa de ea (I 3658) [fr.].
"PERFORA (-ores) vb. tr. A gauri [fr.].
*PERFORATOR (pl.- toare) sn. Mama, unealta
cu care se perforeazii (D 3659) [fr.].

trecere libera [dupa, fr. p a r -

*PERCUSWNE sf. 0 Ciocnire, lovire 0 j

or INSTRUMENT [fr.].
PERDAF (p1.-anni) sn. Stropire foarte subtire a unei materii spre a-i da lustru a doua oars y
Rasatura In riispiir, de jos In sus, In directiunea ()push cresterii parului II OO F Mustrare
aspra, sapuneala, rafuiala, frecus: a da cuiva tin

IL
-17"
Fig. 3658. Frunze perfoliate.
Fig. 3659. Perforator.

[tc. per d a h lustru"].

PERDE... = PIERDE...
PERDE.A. (pl. -dele) sf. 0

*PERFORATIVNE sf. Gaurire:

[fr.].
*PERFORMANTA (p1.-ke) sf.

Pinzil sau stofii ce se

pune sau se atIrna de niste vergele: a) dinaintea

ferestrelor, spre a le Impodobi, spre a opri trecerea
luminii de afara, etc.; b) dinaintea usilor, spre a
ascunde deschizatura, spre a opri trecerea vIntului, etc.; c) dinaintea unei deschizaturi, la usile
unui dulap, dtc., spre a ascunde vederii cele ce se

intestinelor

afla dindarat: a trage ~tut; a lam perdelele; a se da dupd

0 Rezultatele
obtinute de un cal de cursa In alergarile la care
a luat parte O Rezultatele obtinute pe rind de
un sampion [engl.].
*PERGA.MENT (p1.-te) sn. 0 Piele de oaie, de
capra, etc., pregatita astfel ca sa se poata scrie
pe ea 0 Hrisov, pitac [germ.].

teatru ce ascunde spectatorilor scerka si pe actori

O Pr. ext. Arbori sau arbusti saditi In linie spre a

galbene, zernoase, cu gust foarte placut [comp. it.

bergamotta].

~, a se ascunde O 0 Cortina, pinza de la

produce umbra, spre a opri furia vintului, etc.:

se lanai pe tarlift, la umbra inlet perdele de obiparog1 (nom.)
C) Ceea ce cade sau atIrna ca o perdea, ce as-

PERGA.MUTA. (pl.-to) sf. d4 Varietate de pere

PERGHEL (p(.-ealri) sn. I Circonferentli:

pm on incur! de plata ...aduse sus in Indoit
(000%)
rpm Compas de masurat grosimea 0 Mic cerc

922

www.dacoromanica.ro

Ins611111a1 pc parnint in care se asaza arsicele ce

*PERIIVLA. (-imez) vb. intr. si refl. th A se pierde,

a se stinge, a se anula (vorb. de un proces), pen- PERtru ca. nu s'a urmarit la timp, pentru ca s'a lasat PER
sa treacd prescriptlunea [fr.].
*PERIMETRIC adj. I4 Ce tine de perimetru

urmeaza a fi lovite cu ichiul [tc.].

PERT, PIERi (pier, pieta) vb. intr. 0 A lua sfirsit,

a se prapadi, a se nimici: stnteti oa tloarea oimpulni si
.ca larba cares o usual soarele si Ware (CAST.); sw, LVME,0

A avea unsfirsit nenorocit; a muri de o moarte

In foc, In valuri, de sable,
nliprasnica, nefireasca:

[fr.].

*PERIMETRU (p1.-tre) sn. 0, Conturul, ocolul

unei suprafete [fr.].
0 PERINA.....- KOWA
PERINDA. Mir PARINDA.
O ,PERINIO4RA (p1. -re) sf. dim. pgraNA. Per-

de Mame; pre coconi-i lepadant Ca nn cin pre apa Tiveriei,

sit Marrs (MX.); nu mutt& vreme trectud, an pent nepotul lui
Dispot la un ritzboin (LET.) ;
laFRE 1 0 A muri, a se

prapadi (vorb. de animate): a pierit o vacs; de sti ye

prileji sit plant acele dobitoace can sit le mitnince Mon, acela

nita: Prune% verde sAlcioara, MIndra mea trage s8 moaril, Cu

sit to plateascit (pay.-rAB.) ; Ns-LINEA@ CD A disparea: Hon-

capul De

oars diavolii den minute parintilor lui si mint ou (Jamul

(PRV.-MB.); tocmat olnd era aft se spares nunta, ea pen de
itnga Milani din horii um);
ca o nalucit; piei dinaintea
mea sau din ochil meil i-a pierit laptele; mi-a pierit potta
de mtncare ; 1-a pierit glasul

lemn In care slot virlte capetele dricurilor carului

(For O 878) CD Stratul de lemn de care e prinsa

broasca morii; numit si perna" [p e r i n a].

PERINUTA (p1.-te) sr dim. nnniA. Pernita.

0 *A se eclipsa :eau in-

tunecat soarele tntr'acel an, In lung lui iunie, ...elt-perise

soarele nu pupa... tome amiazitzt (M.-COST.) [lat. p Orir e].

*PERIOA.DA (pl.-de) sf., PERIOD 1. (p/.-ease) sn.

* Durata revolutiunii unui astru: perioada lunara e

PERIA. (-rill) vb. tr. 0 A curata cu peri a;

de 20 de site

a sterge de prat Trans. Bern. A pieptdna on.).

*PERIANT (p1.-te) sn. 8 Totalitatea Invelisurutin florale la monocotiledoane [fr.].
PERIAT 1. adj. p. PERU NEPERDIT.
2. sbst. Faptul de a peria.
*PERICARD sbst. 10 Sac seros care impresoarii
inima [fr.].
*PERICARDTTA (pl.-to) s f. # Inflamatiunea pericardului [fr.].

*PERICARP sbst. 4 Partea din miezul unui

*PERICENTRIC adj. Care e asezat In jurul
centrului [fr.].
PERICIVNE sf. Peire, pierzanie [lat. periEruct care inconjoara semintele [fr.].

tione m].

' PERICLITA (-itez) 1. vb. intr. A fi In primejdie.

2. vb. tr. A pune in primejdie, a primejdui [fr.].
PERTCOL (p1.-ie) sn. Primejdie [lat.].

PERICULOS adj. Primejdios [lat.].

*PERIDOT sbst. = OLIVjNA.
PERIE sf. 0 Placa de lemn in care sint prinse
fire de par de pore,
de cal, etc. si care
serveste pentru scos
tt$,121W
praful sau noroiul de
pe haine, de pe Incanaminte sau de pe
mobile, sa. curets,
prin frecare, diferite
lucruri, etc. (0 3660):
a, de hale; A., de ghete ;
de dinti;

de unghil;

moale, asprit 0 U

Fig. 366o. Peril.

(NOV.).

PERINOC (p1.-oace)sn. p 1117' Bucatti groasa de

St

jumatate 15 Timpul trebuincios

unui fenomen pentru a trece prin toate fazele

sale O Numar determinat de ani cu ajutorul
ciiruia anumite natiuni calculau timpul: perloada
stied 0 Ad A., geologioa, timpul corespunzator formatiunii unui etaj geologic 0 Snap de timp
nedeterminat, rastimp: to perloada oea mai Lerida a
Durata fie- cAreia din diferitele faze
vietil sale C)
regulate ale unei boale: perloada de Inoubatle; trlgurile Mold an mai multe perioade 0 Punctul, gradul
eel mai Irian, culmea la care se poate ridica un lucre sau o persoana: a Mims la eel mai Malt period

al (sau la cea mai InaltiiperioadA a) maririi 0 4) Reunine de (raze dispuse In asa fel Inca so. formeze
un Inteles complet si un tot armonios J Reunire de mai multe fraze musicale, corect legate
Intre ele, dupa legile teoretice ale ritmului si ale

melodiei [fr. p r i o d e].

*PERIODS (pl. -oade) sn. 0 # Sorocul femeii
0 Nor pEitioADA [fr.].

*PERIODIC adj. O Ce se repeta, ce revine dupa

un timp anumit: vtnturi mwe; trim! e, ale cliror ac-

cese se repeta dupa un numar de zile totdeauna

acelasill 0 Care apare la date fixe: Inaba, sorters, pufractiune zecimala

Fractinne
In care, Incepind de la un anumit gir, aceleasi cifre

blicatitme

se reproduc indefinit In aceeasi ordine [fr.].

*PERIODICITATE sf. Insusirea de a fi pe-

riodic, caracterul lucrurilor periodice (fr.].

*PERIOST sbst. Q Membrana fibroasa care InconjoarA oasele [fr.].
Inflamatiunea periostu*PERIOSTITA sf.
lui [fr.].

'PERIPATETIC, PERIPATETICIAN adj. $i sm. 44

Unealtii In forma de perie, facuta din par de pore,

cu care se perie fuiorul iesit din raghila [vsl. p e-

rije pene"].

PERIER sm. tfill Cel ce face sau vinde perii.

PERIERGHIE sf. Curiozitate de a afla, de a

sti ceva [ngr.].

PERIERIE s f. t Atelier unde se fabrica, pravalie
unde se wind p eri f.
PERIETVRA (pl.-teri) SI. Frecare, curatire cu
peria [p e r i a].

PERIFERIC adj. Ce tine de periferie [fr.].

01
Care urmeazd doctrina lui Aristotel [fr.].
*PERIPETTE sf. Intimplare care schimba deodata si cu totul situatiunea persona-1
giilor dintr'o poemli epics, dintr'o pies&

de teatru, dintr'un roman sau stares

actualli a lucrurilor [fr.].

PERTRE sf. Faptul de a p eri; peire.
*PERISCOP (pi.-oape) sn.
Aparat
compus din oglinzi, instalat pe bordul
submarinelor. care permite celor Inchisi
In vas sa vada ce se petrece la suprafata

*PERIFERIE sf. 0 A Conturul unei figuri cur-

bilinii

A Suprafata exterioara a unui corp solid:

pentane globului pamtnteso [fr.].

*PERIFRASTIC adj. 0 De natura perifrazei:

expresiune --na C27 limp ss, timp compus In
conjugarea verbelor [fr.].
*PERIFRAZA. (pl.-ee)sf. ca Figura de retorica prin care se lnlocueste termenul propriu prin
mai multe cuvinte care laolalta exprimd acelasi
sin

Inteles. Ex.: elemental lichid in Zoe de apa; regale anima/81r in toe de lett) [fr.].

*PERIGEU sbst. * Punctul de pe orbita unei

pontr [fr.].
*PERIHELIE sf. * Punctul de pe orbita unei

planete care e cei mai apropiat de pamInt Aplanete care e eel mai apropiat de soare 9 AFVma [fr.].

Fig. 3661. Peristil.

Fig. 3662. Periscop.

marl, cind submarinul e scufundat (CI 3662) [fr.].

PERISTTI. (pl.-Hurl) sn.

p Galerie de coloane isolate care margineste o cladire construita

923

www.dacoromanica.ro

lichid sau de un fluid imponderabil

jur Imprejurul unei curti ( 3661) O TotaPER- de

litatea c6loanelor izolate care Impodobesc fatada
PER unui monument [fr.].

*PERMEABILITATE sf. insu*irea pe care 6

au unele corpuri de a lasa sti treaca alte corpuri
sau fluide imponderabile prin substanta for 1111
our IMPERNEABILITATE [fr.].
PERMIS 1. adj. p. PERMTTE 11 NEPERMTS.

i dim. pARAI
A Comic* de came tocata: olorbit de perigoare

PERI$04.RA (pl.-re) sf. ()

Tr.-Carp. X = sAR516.

PERITOR' sm.

C 10

dim. PAR' 0 Plants

cu frunze late, lucitoare, cu flori mici, rosietice, ale

carpi fructe, lungarete, de

forma unor pere, sint acoperite cu pert scurti; creste prin

locurile umede *i umbroase

2. (91.-ise) sn. Permisie scrisa, bilet de voie.

*PERMISILTNE, PERMIBLE sf. 0 Voie, Invoice,
Ingaduire de a face sau de a spune ceva ;:k In-

voire data unui soldat de a lipsi de la cazarrna,

de a pleca pentru clteva zile [fr.].
'PERMITS (-mit) 1. vb. tr. 0 A da vole, a autoriza sa Tacit sau sa spun& ceva 0 A Ingadui,

din ptidurile de la munte (Cir-

caea alpina)
3664).
PERI*OR,

a tolera A da putinta: milloacele mole nu -m1

Permit sit plan la bat.
.g. vb. re fl. A -si

sm. 0 dim.

a-pi lua libertatea [lat.].

'PERMUTA (-mut) 1. vb. tr. A strarnuta; a
muta, a schimba, a pune pe unul In locul celuilalt.
4. vb. refl. 0 A se muta intr'alt loc, a-si schimba
slujba cu alta Cl) A se schimba, a se pune unul

PAR': de ar fi
aceea ce vede at
numai ...11 sit
pare for ca a W-

44,

iFts

404. 41%;41.t

ait mare (71cil.)11

In locul celuilalt [lat.].

* Planta
ierboasa, cu
frunzele ph.-

'PERMUTABIL adj. Care se poate permute,

care poate fi schimbat, mutat In locul altuia [fr.].

*PERMUTARE, PERMIITATTONE, PERMIITATIE sf.

roase, ce ere*-

te prin pa.*unile uscate

1,4

p e locuri st in-

coase; numiii
th si iarba- Fig. 3663. Pens
Fig. 3664. Pcrior.
parului", secarita", etc.
(Hordeum caput Medusae) * Mica plants,
cu frunzele ovale, cu florile albe-verzui, la Inceput orizontale, pe urma plecate In jos, dispuse

Faptul de a (se) perm ut a [fr.].

PERNA, 0 mina (pl.
-ne) sf. O Un fel de sac
uinplut an puf, cu fulgi, cu
par de cal, cilti, pate, iarba de mare, etc. pe care se
odihnelte, se razima sau
se eulca cineva, capattiu
FLOARE-DEFLOARE

36631.

11 we-PERI/WO

PER INA

PERIT, PIERIT 1, adj. O p. PERT Mort 9

Dispa.rut (D
(is inta , tras la fats, galben,

Fig. 3667.

Pernita de ace.

*PERNICIOS adj. 0 Primejdios, care priciVatamator sanatatii [lat.].

'PERNICIOZITATE sf. Caracterul a tot ce

nueste moartea

la NA (EMIN.).

este pernicios [fr.].

PERNTTA, PER(r)turr&

Membrana

seroasa ce captu*e*te peretele cavitatii abdomenului [fr.].

'PERITONITA sf. Inflamatiunea peritoneu-

RA

(p1.-re) sf.

dim. 666P

lui [fr.].

PERITOR, PIERITOR adj. verb. PERT. Care

piere: a lint pe blata female nevinovata peritoare de foame

N) 1,1

(iA 3666)
de ace, mica

(1)1.-0),

nitatuso4-

pernita, urn-

plutli cu bum-

bac, cu Dna,
etc., In care

NEPERITQR.

PERITURA (p1. -tort sf. 0 Cazatura, flint&

aproape de peire: ait-o, omnie, periturti cola, oft batjo-

se tin acele

curezte toate vltele ,SEV.I 4( Trans./ Hold& Tart mica

In paiu Si in spice cvin.) [p e r 1].

Infipte

3667).

PERIVTA (p1. -to sj. dim. PERM.

PRIM: marl, pert oi -4, pilot
0 PERJ sin. Mold. *

PERON

(pl.- onuri) sn.

de rod bogat, deefatan ochii tuturor (GRIG.).

0 14A4 Tro-

PERJA (p1.-Je sf. Mold. *= PRINA.

PERJAR sm. Mold. Cel ce cultiva pruni rp e r

toarul unei
gari, de-a lun-

PERJERIE sf. Mold. * Plantatiune de pruni,

(ALECS4
prunet: mootoara mea de baztinit cu
[p e r j

C)

[bg. srb. p e r i- Fig. 3666. Perni/e.

feta prin dale (NEGR.); De-a mortil galbeneala Pieriti ei zint

(CAR.) 11

re,

n a].

palid, searbad, ofilit: Zoe se PriMbla Panda ei mita pe

2. CEL -PERIT sbst. f (P3 Sifilis.
*PERITONEU, PERITQNIII sbst.

Fig. 3665. Pernd.

3665)

In ciorchina; numita *i brabanoc", merisor"

sau verdeata - iernii" (Ramischia secunda) (
3

Rd-

PERME6BIL [fr.].

gul caruia se
opresc trenu-

PERLA pl.-le) sf. 0 Margaritar 0 (p) Om

destivir*it, o gradina de om; lucru perfect [fr.].
*PERLAT adj. al Se zice despre executiunea
unei bucitti muzicale In care fie-care nota e de
o elaritate destivIr*itil [fr. perl 6].
*PERMANENT adj. Statornic; care no Ince-

teaza; care nu se schimba; care functioneaza totdeauna [fr.].

*PERMANENTA (p1.-ta) sf. Statornicie, starea
unui lucru care dureaza Intr'una; in -.., fara Intrerupere, Sara incetare [fr.].
'PERMANGANAT p1.-ate sn. Q Ori-ce sare
format& prin combinarea acidului permanganic cu
o baZa:~ de potaein [fr.].

'PERMANGANIC adj. 2 Acid ~, cal mai oxigenet din acizii manganului [fr.].
*PERMEABIL adj. Ce poate fi patruns de un

Fig. 3668. Peron.

rile (j 3668)
CD tt.6 Scar& de cIteva trepte Ia intrarea unei cladiri putin ridicate de Ia pamint ( 3669) [fr.].
*PERONEU sbst. 0 Os lung situat la
partea externs *i poste-

rioara a piciorului, allituri de tibia

cu care Re ar-

ticuleaza la

cote doua capete ( .3670)

[fr.].

'PERORA

Fig. 3669.
Peron.

Fig. 367o

Peroneu.

(-orez) vb. intr. A vorbi mult *i cu un ton Inglmfat [fr.].

924

www.dacoromanica.ro

6 000

PERORATIVNE, PERORATIE sf. co Partea din

urrna sau incheierea unui discurs [lat.].
*PERO XID sm. it Oxidul cel mai bogat iq oxigen printre cei de speta lui [fr.].
PERPELEALA sf. 0/ten. Asteptare cu nerab-

dare [perpeli].

PERPELI (-elesc) 1. vb. intr. 0 /ten A arde de

nerabdare.
t. vb. refl. A se sbate, lovindu-se de pamint, cind
pe o parte, cind pe alta: an mite mic... se perpelea pe
uscat, Hind aruncat de epic (R.-COD.) [Comp. pARput]
PERPELICIU sm. 0/ten. Ora, copil sburdalnic,
care nu se mai astImpara, care se sbate sau alearga.
Incoace $i Incolo [p e r p el i].

PERPELIT adj. F Mold. Saraacios, sdren-

taros un
Grecueor... runt, sarmanu, el de ti se Mesa mild
:

[I) i r p 1 r i u, refacut, prin etimologie popularA, dupe part. trec. al lui p e rA

p el i].
(ALCM)

0 PRPELITA = 'WARM.

*PERPENDICULAR 1. adj. Pr
Care cade drept pe o linie sau pe

parte mai mult declt de cealalta

formeaza cu acesta doua diedre

egale.
z. PERPENDrauLARA (p1.-re)

lara pe alta [fr.].

PERPER sm.
(jh
Moneda de

sf. Linie perpendicu-

I]

O Moned& sau

surn& de bani de

0 PERPETA (p1.-te) sf. Trans. (1) Feta din rata.

(in opoz. cu cea din spate, numita ,.zadie" ) (0 3673).

*PERPETUA (-um) 1. vb. tr. A

face sa dureze vecinic sau multy
vreme.

2. vb. refl. A dainui vecinic; a

se trece, a se transmite pururea
de la unul la altul [fr.].
"PERPETUITATE sf. Durata
vecinica. [fr.].
*PERPETIM 1. adj. 0 Vecinic,
de veci, care nu Inceteaza, care
nu se sfIrseste niciodata, necurmat, neparasit Pe viata: secretar
Neincetat, care se

frunze

na [fr.].

care nu cad in fie-care iar

*PERSISTENTA. (p/.-/e) sf. 0 Staruinta, neclintire 0 Dainuire [fr ]

*PERSO*NA (p1.-ne sf.
Om
(barbat sau femeie); p1. insi 11 0 In
insumi, Insuti, Insult, etc. 0 el

Fig. 36'74.
Pers)thre.

eiviui, fiinta morale care are o existenta juri-

care se vorbelte (tu; you; lucrezl; vorbitI); persoana

a treia. acela despre care se vorbelte (el; ea; din; dlnsa; el; ele ; iubeete; lovIra) [tat.].
"PERS ONAGIU (p1.-Em), PERSONA) (p/.-le) sn. 0
Persoana Insemnata, om mare, cu vaza I CD
Persoana reala sau imaginara cc figureaza trite()
poems, intr'un roman, Intr'o piesa de teatru, etc.
Persoana oare-care privity din punctul de vedere al calitaiilor sale morale, al rolului pe care-I
joaek In societate: e un glumet, ridicul @ ale-

[fr.]

PERSONA GRATA st. 0 Persoana bine \Tenn,

primita cu placere se zice, In limba diplomatica,
de un ambasador care e agreat de guvernul tarii

pe lInga care e triads) [lat.].

*PERSONAL 1. adj. 0 Particular unei per soane: merit I C)sor IMPERSONAL 0 Care ti
ge persoana, ce tine de o singura persoank privitor la o anumita persoana: insults .1; intrare ,A,
bilet de intrare ce nu se poate transmite altei per-

soane; contributlune emu, pe care o plateste cineva

individual, pentru persoana sa 110 tz7 Care araty
pers.oaanva.: aronnme

dv. In persoana, insusi.

3. sbst. Totalitatea functionarilor dintr'o administratie, a lucratorilor pe care-i cup& cineva : a

2.

marit lefurlle

retnnoeste mereu.

*PERPLEXITATE sf. Nedu-

neclintit Care dainueste; lot,

de un scriitor, de nn artist, etc.

3672) [vsl. < gr. Anipirapov].

hotartt [fr.1.

*PERSIST4 (-Blot) vb. intr. 0 A

starui, a amines neclintit C) A dainui [fr.].

'PERSISTENT adj. CD Staruitor,

soma, fiinta neinsufletitil, metafizica, personificata

Fig. 3672. Perper din Ragusa.

2. adv. Vecinic, pururea, mereu

[lat.].
*PERPLEX a dj. Nedumerit, ne-

*PERSIANA, mai adesea pl. PERsicarE sf. Oblon

la ferestre alcAtuit din scindurele asezate orizontal
gi departate unele de altele ( 3674) [fr.].
*PERSIFLA (-inn) vb. tr. A lua In zeflemea, in
rls, In bataie de joc, cu vorbe subtiri, ironice [fr.].

In propozitiune: persoana IntIlu, acela care vorbeste

(en; not; scrin; dormim); persoana a dour, acela catre

1. lg. 3671.

AO. Lithe
perpendiculars.

o valoare corespunzatoare celei

bizantine

PERPER

O of Rolul pe care-1 joaca cineva In vorbire,

fiinta care vorbeste, fiinta sau lucrul catre care
se adreseaza cineva sau despre care se vorbelte

ie

our a Imparatilol

*PERSEVERANTAstStaruinta, neclintire [fr.].

'PERSIAN adj. si sin. = PERSAN.

dica.: asociatfunite legal antortzate slut persoane olvile

un plan far& a se apiece de o

parte; linie ...a. pe alta, care formeaza cu aceasta doua unghiuri drepte (ID 3671); plan pe aim, care

*PERSEVERANT adj. Staruitor [fr.].

I-

4%7-

merire, starea unei persoane care Fig. 3673. Perpetd.

nu stie ce hotartre s& is [fr.].

*PERS sm. L Locuitor din Persia antica.
Din Persia moderna, ce
*PERSAN 1. adj.
tine de Persia, al locuitorilor din Persia: oovor .
2. sm., PERSe.NA (pl.-no) sf. Locuitor, locuitoare

din Persia modema.

'PERSECUTA (-ant) vb. tr. A prigoni, a supara prin urmariri nedrepte $i violente, a asupri
[fr. < lat.].
*PERSECUTOR sm. Prigonitor, cel cc persecuta [fr.].
PERSECUTIVNE, PERsEcimE sf. Prigonire,
urmarire nedreapta si violenta, asuprire [f.].

n'are destul , [fr.].

*PERSONALITATE sf. O Ceea ce e propriu

unei persoane
o deosebeste de on -care alta
O Calitatea a tot ce e personal 1 oar iMPERSONALITATE I pl. Trasaturi, vorbe Inteplitoare,
jignitoare la adresa unei persoane anumite 0
Personaj, om Insemnat [fr.].
'PERSONIFICA (-no) vb. tr. A atribui unui lucru netnsufletit caracterul, sentimentele unei persoane reale [Ir. p er s o nn if ie r].
*PERSONIFICARE sj. 0 Faptul de a p e rs onific a; rezultatul acestei actiuni Persoana care realizeazlt perfect o idee.

'PERSPECTIVA (p1.-ye) sf. CD A Metoda geometria prin mijlocul careia se reprezinta, pe un

plan vertical, un

obiect a5ezat dincolo de acest plan,

In asa fel `Melt dese-

nul facut a des

ochiului iluziunea
pe care ar produFig. 3675. Perspectiva.
boreala, numita. de taranul roman barda" (p.ce-o obiectul Insusi
375) [fr.].
ca
3675)

O
Aspectul
obiectelor vazute din
*PERSEVER4 (-erea) vb. intr. A stArui, a sta
neclintit, a rilmlnea mereu In aceeasi stare mo- departare 0 (F) Eveniment ce se poate Intimpla
Intr'un viitor mai mult sau mai putin Indeparralit, In aceleasi dispozitii [fr. < lat.].
925

'PERSEU sbst. * Constelatiune In emisfera

1:1

www.dacoromanica.ro

PER- tat: are perspective unei mosteniri 0 In

o oare-care departare; b) In viitor [fr.].

PES

a) la

*PERSPICACE adj. Istet, ager la minte, patrunzator [fr.].

*PERSPICACITATE sf. Istetime, agerime de
minte, patrundere [fr.].
*PERSITAZIT,TNE sf. 0 Gnnvingere, credinta
neclintita o Dar de a convinge [fr.].
*PERSUAZTV adj. Gonvingator, care are darul
sau puterea de a convinge, de a Indupleca [fr.].
*PERTINAMENTE adv. Cu sigurantil, cu bune.
seams [fr.].
o PERTRACTA (-Ito) vb. tr. Trans. 0 A trate
(despre ceva).11 0 A desbate, a pleda [lat.].

pe care le arunca apa pe uscat; carnea for are un

gust foarte neplacut si nu se poate mince; spetele
mai cunoscute la not shit: a) Lams ridibundus,
de marimea unei rate, care are pe cap un fel de
tichie bruna-negricioasa $i penele de pe carp ce-

nusii deschise; numita si porumbiel-de-mare,

carabas", martin-de-vara" sau giusce."

b) Larus minutus, lunge. numai de 25

de centimetri, cu penele de pe spinare cenusiialbastrui; locueste pe ling& lacuri, fluvii si pe
Virmurile mar* numite.
3678);

Ti

carabas" sau mar-

*PERTURBARE, PERTURBATIVNE, PERTURBA-

TIE sf. 0 ,' Neregularitate In miscarea planetelor

pricinuita de atractiunea for mutuala 0 p Turburare produsa In organism prin functionarea vitioasa a unui organ 0 Turburare Intr'un Stet
Turburare, emopune a sufletului [fr. p e r t u r-

bation].

*PERTURBATQR adj. 0 sm. Care produce perturbari, turburari, dezordini

[fr.];
PERTURBATIVNE owPERTURBARE.

*PERVCA (pl. -uci) sf. Coa3676) [fr.

full de pdr fats

*PERUCHIER sm. te Cel

ce face sau vinde peruci [fr.

perruquier].

toare din Peru [fr.].

PERUZEA, Mo/d. PERUEICA (p/.-zete) sf. Plata

soumpa, opaca, de un albastru deschis sau verzuie:
bratari de am Cu peruzele (VLAH.) ; o magi peste tot herald
(G.RAD.)

[tc.piruze].

PERVANEAsf.* Fluture de noapte [tc. p e r-

v a n e].
PERVAZ, 0 PRIVAZ (pl.- azuri) sn. 0 e0 Cadrul
de lemn fixat In deschizatura zidu-

lui $i In care shit batute tiOnele

gii sau ferestrei, too (p.- E 2071)
11 Deschiz.tura ocupata de o
usli sau de o fereastra: Mara de
macelar

~n1 usii

a Ini Costachi...
(VLAH.) ;

1 = PESCA-

PESCARV$

MARE sau --Da-mArta,

diverse spec! de pescari,

numiti si martin-mare", martin-de-iarna",

`"

3680. Pescar-de-mare.

dim. PESCAR o 11 3s = PESCARV$ O.

PESCAREINSA (pl. -ese) sf. 41A Vinzatoare de
peste: virtutea pesciiireselor era datorita In parte mild Domunto! (0.-ZAMF.) [p e S c a r].

PESCAREL sm. 0 dim. PESCAR 0 03 =

PESCARV$ le ...,-NEGRIJ, ~-VINAT, ~-DEGHIATA, ~-DE-141141E = PESCARVSO

PESCARTE sf. sOlc tel 0 Meseria p es c a r u1 u i 0 Negotul de peste$ Plata, pravalia uncle
se vinde peste O Locul unde se pescueste si unde
se conserve. pestele prins.
PESCARITsbst. WO, O Pescuit 110 Ocupatiunea

CU pescuitul: la coliba pescarnIni a trait 00P lint pink se a

crescnt mare Ili a Invitat gi el megtesngal ...mini (NET)

[pescar].

arata In
ea sta nemiscata ...In
se

(DLVR.) Go Rama,
cadru In care se asaza un tablou,
o gravure, etc. ( 3677); ID: in

.111 terestrelor

r ervaz'
urivezul negru-al vietii mi-e looana de Inmini (MIN.) 0 (E) Deschizatura la pantaloni sau
3677.

la izmene 0 pl. firm Spetezele ferestraului [tc.].

*PERVERS adj. Stricat, pornit la rele: oamenii
din capitala shit ant de perversi, twit mint

RIM-NEGRU 3e

PESCAR.4.$ sm. 0

Fig. 3676. Peruci.

Peru.
2. sm., PERUVIANA (pl. -lane) sf. Locuitor, locui-

cu pernzele In argint

tin-cu-capul-negru" (Er 3679)

carabas-de-mare", etc.
(Larus argentatus, L.
canus, L. fuscus) (E
3680) o 1 -Menu
= PESCARV$ 0 11 0 -VERDE = PESCARV$ O. Fig

perruque].

O PERVpCA (p/.-uste) sf.

Trans. * Cartof [p a r 0 0
*PERUVIAN1. adj. Din

Fig. 3679. Pescar.

Fig. 3678. Pescar.

Ql

sent minted

!Ara a bSga de seams (DLVR.) [fr.].

*PERVERSITATE sf. Fire perverse., striadune, rautate, depravare [fr.].

*PERVERSIUNE sf. Schimbare din bine In
rau, strieare Turburare [fr.].
*PERVERTT (-tesc) vb. tr. 0 A schimba din

0 PESCARITA (pl. -te) sf. Trans. Ban. 0 Pesciireasa ST4 Putinica latareata pentru lapte si
sminthill (m.) [p es car].
PESCARV$ sm. 0 Pasrire cu ciocul drept,
virtos, foarte lung, cu capul gros si puternic, cu
coada putin desvoltata; traeste pe ling/1 ape $i se
hraneste aproape numai cu pesti, cu crabi si cu
insecte acuatice; foarte rabdatoare, se cocoteaza
mai ales pe malul apei, pe o creanga uscata si asteapta ceasuri Intregi ca un pestisor se. se arate
la suprafata apei si atunci se repede se.-1 Inhate;
carnea ei are un gust foarte neplacut si un miros
respingator; nunaite. $i pescaras", pescarel",
pescar-verde", pasare-de-ghiata" sau ivanusca" (Alcedo ispida) ( El 3681): and Qi onus, rot
albi preling lacial apei

bine In rau, a strica (firea, moravurile): tinereWI A altera, a denatura [fr.].

*PERVERTTRE sf. 0 Faptul de a p e r v e r-

(LUNG.)

;717

t i 0 Perversiune.

PERVERTITQR 1. adj. verb. PERVERTI. Care

perverteste.

g. stn. Cel ce perverteste.

*PESCAJ sbst. m Inaltimea vasului cit intro. In
apa la Incarcare; aceasta Inaltime se mascara de
obiceiu In picioare engleze [it. p e s c a g 1 o n e].
PESCAR Sm. ) Ue) Cel ce pescueste, eel
eel ce vinde peste 0 le Gen
ce prinde peste;
de pasari din ordinul palmipedelor, cu patru degete la picioare, cu ciocul scurt si Incovoiat la
vIrf, cu capul gros, gltul scurt si pene albe, dese;
se hranesc cu peste viu sau mort 0 cu cadavrele

111 Pasarica de marimea

gcjgga..
,t1
Pb. g Ea,. Pcschru,

Fig. 3682. Pescdru.

unui sturz, cu penele de colori amestecate, cafenii,

cenusii si albe; are facultatea de a Innota hare

doua ape spre a-si cauta hrana; traeste pe ling&
ptraiele din tinuturile muntoase; numita gi pescerus-de-munte", pescar-negru", pescarel-negru", pescarel-de-ptraie", pescarel-de-ghiata",

926

www.dacoromanica.ro

prundar, prundaras", etc. (Cinclus aquaticus)

(L 3682) Gen de pasari de mare, cu aripile

lungi si ascutite, cu coada infureita ca a rindunelelor, cu picioarele scurte si cu ciocul drept, turtit

talcs, mai lung decit capul; Innoata putin si

sboara aproape in continuu, Ind sus de tot In
vazduh, and la suprafata apei ca sa.-si lnhate
prada; speciile cunoscute la not stint: a) Sterna
cantiaca, nu vita si pescarus-de-mare", pesb) Sterna caspia,
car", chira" sau chirigita";
at

numita si martin-cerchez" (a 3683) ;

fluviatilis, numittisi pesearuscu-capul-negru", martin" sau

d)
rIndunica - de - mare";
Sterna minuta, numita si pes-

c) Sterna

PESCOS, t PAscos adj. )4a Cu mult peste, plin

de peste: baltA pescoasit [lat.plscosus].
PESCUT ( -nest) vb. tr. 0 x*". A prinde, a vine

p es t e: r cu uratita, on plass, cu navodul; sw 4PA ST)

O A scoate din apa, din mare: mamma; vet cants
(1.-011.).

PESCUIT sbst. )4E. Faptul de a p es cu f.

PESCI:TT SM. )010 dim. PlOSTE: se dose la rit, prime

...ill 51 ceru de la el sit-I Paoli Imparat (CAT.).
we-

C11

pestegte apa pe strea.gina 01 oft yestegte apa In chit.,

attta sit pesteascit gi bitiatul san lata (MAR.) 0 Ban. A

suporta, a rabda, a suferi.

*PESTIFER adj. F Care bolnilveste de ciuma
[fr.].

*PESTILENT adj. 0 F Ce tine de cium& 0

if Care raspindeste ciuma O Primejdios, corn-

pator [fr.].

PESTLLENTA. (p1.-te)'sf..0 Molima, on-ce boalli

molipsitoare [fr.].

*PESTILENTIAL adj. .00 O Care are caracterele ciumei: boat& ...i Care poate da ciuma:
1-PESTTT, #APESTIT adj. 0 p. PESTI, APESTI

S .-}MORII, pasare de mare,

numitu si pescar" sau martin-negru" (Hudrochelidon ni- Fig. 3683. Pescarug.
gra) [pescar].

PESEMNE
*PESETA
(MAO s/. (I)

(PAL.);

emanatinn10. [Zr.].

carus-pitic" sau martin-rnic",11

sit pent/esti ye oamen11 cAzuti In apa

a lntlrzia: onm... vassu narodul cum Moist Dest1 In innate

sEsni@.

Zabavnic, lent, Incet 0 # Ttrziu, cu Intir-

ziere: ofnd va sudui nestine Dre altal gi el se va race a nu

auzi gi dnp'aceta oft de apestit nu-gi va mai educe aminte
oft 1-an suduit...(rev..ma.).

PESTRE = swim.

PESTREALA = PISTREALA.

PESTREF (p/.-eturt) sn. J Preludiu (In muzica turceasca) [to. p es r e v].

PESTRICI9R adj. dim. PESTRIT: el II educes
tale dintfin samara pfrguite... el prune pestricioare (owe.).

t PESTRICIVNE sf. Amestecatura de diferite

colori, pestritAtura [p es t r i t].

PESTRIT, 0 pirraiT adj. Cu colori dife-

rite; 0 materle

scoase din sin o brosura cartonatA on

hIrtie pestrita (NEGR.) 0 Pr. ext. Amestecat: de Jur
Imprejur, lumea pestrita, de testa treptele, sta In minicar
(CAR.)

Moneda. de

0 (r)

Pestrita (skim.) ;

PESTRIT4 = ImpEsTaITA
PESTRITATIIRA (p1. -tort) sf. Amestecaturrt
nepotrivita de colori, varietate de colori ce nu se

argint spa-

niola, corespunzatoare

leului nostru
(dinainte

de
1916) (E3684)

Rautacios: veninul ce-1 ritscolea inima

isr MAT () [VS1. 1) ISITIc ].

potrivesc laolalta [p estrit a].

Fig: 3684. Peseta de argint i monedA
de our in valoare de ao de pesete.

[span.].

PESIMISM sbst. t. Felul de a vedea al pesimistului [fr.].

*PESIMTST adj. si stn. +++ Care crede cu toate

merg rau, care vede toate In colori negre [fr.].

PESMET stn. X @ Felie de pline sau de cozonac
useat/i sau prajitb. (Mold. posmag") 0 Pline
uscata, pisata. sau macinata, Intrebuintata la bucate [ung. p es zme t].
*PESPRE prep. = PESTE.
"PESTA sf. F Ciumil [fr.].
PESTE prep. 0 Pe deasupra: podia Danitre;
a sari de. Bard; a aver de Incru cap; a se da d, cap
O Asupra: a domni un poser 0 Dincolo de: hotar;
mutt; drum; noult tart gi nouft rafir1; a
trees A., a Intrece, a depasi () Pe: 11 isbi cu Mein'

nas; a se bate on mina

mina,
obraz a da
bot,
sau on palma furl () In timpul: at; noapte;
lama; sarbittorile de an; In testa Simbata... ea aseulte

PESTRUIAT, PISTRIIIAT adj. Cu p e s t r u i

pe obraz: onmenil Distruieti se spalft. on nit In mina'

noptil, and data OIICOQIII (GOR.).
PESTRUIE, PISTRVIE I. St., mat adesea PESTRVI,
PISTRVI pl. Mici pete roseate pe obraz sau pe mlini:
eves chi negri, viol el pestru1 pe obraz

(SAS.).

2. PESTRVIII, PISTRVIII adj. Cu pestrui pc obraz;

cu pete pestrite: veal ales oactrille gl pistruile el... Q1
D181r11110 eaDre (PAL.); De plopul batrin... salta o oiocanitoare pestruie
Ernie

(00R.),

(GRIG.);

Pasarica pistrule, Pe coped In sus se

ghicitoare despre fasole" [vsl. p 1 s -

t r a + suf. -u in].

pe o coasta, pe o parte, InPES sbst. Internn

se raptr'o lature: m'am Domenit on basun Intr'nn
sese osia gi ramasese in trot roate 0.-OH.); gads lemma in'
Wan
(CAR.) [to.].

tPECIIES (p/.-eauri) sn. Cl) Dar catre Poarta;

haraciu Dar In genere Plocon: era s'aduce 40 de oltplittni de zahar el 50 de oca de cafes

(ALECS4 ;

De oineva, a-1 preda

F iron. a da, a duce, a trimite

prins, legat, etc. [tc.].

pe lie -care de tot ce-a Invittat ~saptamtnit (deco

putin; 51 eu nadajpe Dupa: nn teas;
tre1 site;
dues sit ma Intone (=rind GSM) C) Mai mult decit,
mai bine de: exam patruzeol; 1-am asteptat trot easari; masura; tire Mai presus de: putinta;
Duterile male; dacit aducea Is gait o bArdacA de aPft, ,

PESCHTR (pl. -ire) sn. 0 Pineh de sters pe obraz sl pe mlini, storgar, proso P 0 0/ten. Maa. basma Cu care se leaga femeile la cap 0 Et
Bilet de banal. de 100 de lei [tc.].
PESIN adj. invar. si adv. Cu bani gata, platind

D081.0 SA nn 138

dea banli toticolea

dascalol

tacit leoarcit de ens plait Jos (CAR.) 11 0 Aratl

o succesiune imediatil, 0 multime: plateste dart

dart; lace Dread' prostli (D Intro in formatiunea
mai multor locupuni: de tot, a) In totul, cu totul;
b) pretutindeni; dale grilmadit; a da - cineva sau
ceva, a Intllni (din intlinplare), a gasi pe cineva sau
ceva; a lua picior [pre-l-spre].
PESTEALA (p1. -ell, -ate) sf. Zabava, Intlrziere;
va lace stings. so judecata ourind st farit

(pRv...ms.)

fp e s t i].
0 PESTELCA. (p1.-00 sf. Mold. Bucov. (1), Sort:

era o slujnicit... on o murdara dinainte, aninata peste o

rochie de cit (GP1.): !emetic.. slat Imbricate oa la orag, Cu
Delon's, taste

Qi

pesteloi

ORO.)

[bg. prastilka].

O PESTELCUTA (p/.-1,e) sf. Mold. Bucov. (1) dim.

PESTVLCA. $0111114: 11 chema Is parmaollo de-1 umplea

vertetcuta en buoati de zahar (ORL.).

banii p,e 10C: Cu bani

t1-1

plittim

(ALECS.); Tr01)111

4-It

(8PER.).

P *144A =pr,a-

NA.

PETE stn. 0 c'

tebral, cu singe
)111a. Animal ver-

rosu st rece, care

Pekte. A. Aripioartt anatruest( Yn spur Fig. 3685.Apneperoarartiabdocm.inLlitip.ioarPi
respira prin bran- lAtipToarBit
hit Si are apirioa- caudala, coada. - 1). Aripioartt dorre de Innotat ( CI salt. L. Linia mediantl. S. Solzi. 3685) ;

,...,

de

U. Urechi, branhii.
mincare de

re, de rfn, de batta; a prinde

.;

., asta e cu totul altceva;

a tikes ca ...le sau oa un ..., a sta mut, a nu desasta-1 altA mincers de

chide gura; Pr- BATE

; 0: 48 do la cap se ' moots,

t PESTI, # APESTI ( -taco) vb. intr. 0 t A gibovi, coruptiunea Incepe de la cei marl, de la cei de
927

www.dacoromanica.ro

PESPE

sus; e:

le eel mare Inghite

pe

eel

ping, aproape de glezne: a treia caltunireasli,aducea o

mic, cei mici,

tetra ou peteali, semnnl bogatiei 0.-on.); oInd a intrat in bin eat mireasa, on Mori si cu beteala de am In pftru -i negin... a emas Loath lames incremenitA (OAR.) ; liniile serpuite ale riurilor se desprfndeau oft fire orete de beteall

slabi, neputincio5i sint prada celor puternici; 0:

mare, Cu 1111 11.1C11 mic,

P ET on rtma mica se prinde
neinsemnat, se pot ademeni altele mai marl, se

poate pune mina pe ceva Insemnat xfp, -cu-sPADA, peste de mare, de 1"',50 pin& la 4 metri, cu corpul lunguiet, In forma de fus, cu ca-

arghttie (000c.) [ngr. esteat].

PETEC, Pune (p1.-ce) sn 0 Bucata rupta sau

-Mist& dintr'o pInza. dintr'o stofa, dintr'o hirtie,

pul mare, cu falca superioara prelungitli ca o sa-

bie (Xi bias

()ladims) (2? 3687

)
.-FERESTR/aT
PIMESTRAII
)010 ...b.-DE-HAMA
PIETRAR C) 1 s
)(416

- CU -

'-'<-:..,A,,oR/ZW-4
Fig. 3686. Pete -cu - ghimpi.

peste de rlu si de
balta, de coloare verzuie, cu doi ghimpi ascutiti
In locul aripioai
relor dorsale si cu
4
un alt ghimpe In
locul aripioarei
ventrale; numit sl

-----,

etc.: oroitorul bun old en peteo nu leapadlt moo ;nu aveau

hales, Coate li se rupsese, de nu se mai tinean Defeo de petec
(RET.);
(REF.); ti dAdu petecul de hirtie Boris pe de o parts
as merge ....ale, a se sdrentui, a se rune In bucati:
(S13.); de aci, F au inshut... Inca de-1 merges
stant pe Tigan la bittaie 11 1-au Imblatit de 1-au mers pe-

eliedrina", chinFig. 3687. Pete- cu- spadit.

clerM" sau moscu-trei-ghimpi" (Gasterosteus aculeatus) (j 3686)
)40 ..-Jinovvsc =
$04EECE-DE-MARE

)40

Bucata de pinza, de stofil, de piele,

etc. cu care se cirpeste o Imbracaminte sau o inCg,ltg,minte: am 1111 ccdoc plin de Deuce 030a.), ghicitoare
despre varza"; : cum e seen', si ..ul, se potrivesc laolalta, sint unul ca si altul (vorb. mai ales
cirpit cu multe pede barbat si nevasta); de
tecele (Sa)

OF

-SAPTE -NT:1ME ;

_ avAT 0

xa te -TiaAbizsca = PALA-

tece: nn opt', ca de vr'o opt ant... fmbritost tntr'o 04=4

a clidea
peteo de petec (DLVR.) 0 F: a-si da In

0
CO, Biceps @ * PESTII
MIDA- DE -B.LTA

iar In greselile, In pacatele de mai 'nainte @ Su-

pl. Constelatiune din emisfera boreala. si semn

al zodiacului ([] 3688)

prafata mica: data, mi -adno aminte oft ridic.am planet

mini polio de movie (1.-GH.); Spriteutealul... oiplitase... un
Delia de too, ca ad -1 lucre= pe Marna sa oar.); el samana In
toti anti on peteo de (sleep& In fata ratesulut (VLAH.); Se

[lat. plsce nib

PETERA (pl.-ri) sf.

aadi Scobitura adInca sf

spatioasa !rite() stInca,

niti... spre potion' de :loses oars se zlireste printre ramerile

Fig. 3688. Petii.

IIII11111111 (BR,VN.).

PETECA, wricA (p1.-te) sf. Mold. Cirpa (de

stars praftil, etc.) [p e t e c].
PETECAR, PETICAR sm. 0 Stringator de p et e c e, de cirpe, de sdrente 1 Cirpaciu, eel ce

intr'un munte; adincatura, vagauna, g,rota, Caslt Se adaverna ( 3689): Tugulea luta tete',

posteasca pink va treoe zmeoaica (ISP.1 [VS1.].

PEWITMAN (pl. -ane) sn. Mo/d. Bucov. Trans. .co

pune petice la Incaltaminte: Carnes, on blot Werner,

Atesmint al tarancelor, de stamba sau de alts matoile cumparata la tirg, ce le Infasoara partea de

mat mull petiCar (MAR.).

jos a corpului ca si o fusta: mai de melt femeile purtau

si.e (vox); In too de rochii Cu ialbalale, va eves un ato
curet (NEGR.)

Fig. 3692. Petas.

Fig. 3691. PP. Petale.

[tc. petimall.

PETIOARA (pl.-re) 51. y Frumoasg, plant&

cu frunzele paroase, ce
pluteste libel% la suprafata apelor statatoare sau

PETEGARTE, PETICARIE sf. Multime de p et e c e, de cirpe, de sdrente, de boarfe: se etrDea on

!slur' de peticarii eterogene (NEGR.).

PETECEL, mai adesea PETICEL (pl. -tole) sn.

dim. PETEC: on

A.,

de htrtie; un

oc

de =isle.

PETECT, PETICI (-lease) 1. vb. tr. A carpi cu

multe petec e:

oft ne Deteolm coreoatele (JIP.); eTia

destul de bine sa-i peticeasoli nadisanca on sbanturl de tier

(D A sdrentui, a rupe In petice.

(GRL.)

2. vb. refl. A se carpi: a lost neva% oft se peteceasoli

sae sli se pried& cu nn fir de aft (ORM.).

PETECIT, PETICIT 1. adj. p. PETECI. O Cirpit

cu multe petece: lucrul solicit, orImpotit si mosmindit e

otrpeala goalA (JIP.); Innis camas& de pInzli si pantaloni militaresti peteciti (S.-ALD.) 0 Sdrentuit, sdrentaros:
asi8zi tot petecitul ar trage sa Ia tot doamne (RET.).

2. sbst. Faptul de a peteci, clrpit: era mai gate on

petecitel unei cioboate (RET.).

PETECOS, PETICQS adj. Sdrentuit, cu multe

petece: Veche, rupta, peticoasd si otrpftlt pests tot

Fig. 3690. Peftil.oarl

Fig. 3689. Petera.

celor cu cursul lin (Salvinia natans) IA

[p e t e].
PE$TIOR sm. ugo dim. PETE.

(PANN) ;

3690)

nn
mare

...Se betea De uscat (R.-COD.).

PETAC = PITA01.
Fie-care din partite,
'PETALA. (pl.-ale) sf.
adesea colorate, ce formeaza corola unei flori

( .] 3691): si MAMA Oa Colninsoare de: petals (On.)

[fr.].

*PETAS sbst. Z; 46 Palarie cu borduri largi,

cu dons aripioare, cu care e reprezentat foarte
adesea zeul Mercur (0 3692) [fr.].
PETEALA, BETF4LA sf. Firele lungi de metal,
galbene ca aurul sau albe ca argintul, ce se atIrna

inireselor, In ziva cununiei, peste val, de la cap

de verdeatA (VLAH.); un

de cer (VLAH.).

0 PETVICA (p1.-ce) sf. Ban. Trans. 0 (pCopca ce

PET0.4kICA (p1. -ce) sf. 0 /ten. )441i Fernelarp es t elui (CIAll$.); aproape de loonl cu pasenea, nice 0

(loll, mecca siflendurosi, DAraberl de petecosi (REF.).

PETECVT, PETICIn (p1.-ate) sn. dim. PBTEC:

prinde nasturele la camasli: chiotoare Impletitura de sfoara. de teiu In care se pune oala cu
morn ce se duce la lucratori, la taring, (esc.)
PETuncii].
PETEUCA
sf.., Glnj, gujba, lega.tura de teiu ce prinde leuca de carlinbul de sus
al carului [le pETvicA].
PETIC... ow- PETEC...

PETICER (p1.-are) sn. OP' Locul pe care se

punts p e t i't a ( = capsa) la pustile cele vechi.

PETEVLBROASA.sf. = BATATARNic,A Qs ORLYcruLITA 0, SPALACIOASAC) [comp. it. petti m-

bonsa].

PETIOACA = PE'rvunik.

928

www.dacoromanica.ro

"PETIT sbst. 4 Caracter mic tipografic de 8

cu flori marl, albe sau violete, foarte mirositoare PET(Petunia) ( 3693) [fr.].

puncte (a.- TAB. XIX) [fr.].

PETITA.' (231.-te sf. dim. PATA: pielea se umbla,

PETT (-tesc vb. tr. A cere in casatorie o fat

(pentru sine sau pentru altul): avea o tats singurA

se roseate $1 se lac pe Musa un fel de petite ea blinds (MAR.)

[comp. srb. p e t i c i].

la

pETITA2 (pl.-to) sf. dt- Capsa (ce se pune

la pustile cele vechi): isi lua... si pusca, o vechitura cu
dons tevi, cu IMAM (SAD.) [bg. srb. petica .,calctias"].
PETITION4 (-onez) vb. intr. tt A Inainta o
petitie [fr.].
*PETITIONAR Si)). r,! Persoana care Mainteaza u petitie, jalbas [fr.].
PETITIVNE, PETITIE sf. 0 Ill Cerere In scris
adresata unei autoritati, jalba +++ ", de principiu,
vitiu de rationament care consists in faptul ca
cineva se intemeiaza, spre a dovedi un lucru, pe
insusi acel lucru [fr.].
PETR... = PIETR...

pirinti: o peti de la tatAl el, ImpSratul,

t I re

' PETROL (pi.-oluri

3694) [fr.].

trederea la groapa a unui mort F A face auiva

.4 [fr.].

tInmormintare, pe-

a-1 da pierzarii, a-1 prapadi: Iasi% pe mine, bar((SP.); a-i vedea de , a da

gata: n'a mostenit decit vre-o eincizecl de mit de fraud

2. sbst. Faptul de a pelt; a plena, a se duce, a umbla,

bate, oft-1 fat eu si acestula de .0

(VLAH.)

a vent in ; comp. IMPETI

PETITOR sin., -TO.ARE sf. Persoana care se

duce In peti t, care cere pentru sine on pentru
alt cineva o rata in casatorie: an venit Intro sari,

O Petrecere, vese-

lie sgomotoasa: 1-au secs on slain si .0 de acolo, de nu

mai stiai de la o vreme data -i vin sau mort (GRIG.) ; sA
string gi multi stroini, undo sit urmeazA o

niste petitori la fats cea mai mare (se.) ; ineepu sit-si laude
mindretele on nista vorbe ce-ar ft Intreent pe cea mai mesterl
petitoare din lume (ISP.).

foarte vesela

# Intimplare [p e t r e c e].
PETRECATOR adj. verb. PETRECE.

(C.-RAD.)

Care

PETITORIE s/. Ucupatiunea, nieseria, Insar-

petrece C) Care petrece pe cineva, insotitor:

dindu -i si... boieri did Dina la margins, la Galati

ciwirea

(M.-COST.)

0 Care petrece pe un mort la groapa.

PETRECE (-tree I. vb. tr.
A face sa treats
prin, pe dupa ceva, pe dedesubtul unui lucru,

PEZEVENCHIU, PE7,EVENGHILT sm.,

Muscel

(DLVR.)

0 t A pati, a i se In-

timpla: iarit Romul stind deasupra trupulul an zis: ass

sA petreacli toll earn ar vrea sa sale zidurile aceste (N.cost)
1 a A-si trece vremea: petrecura o parte din noapte ru-

gindn-se mai fierbinte nap.); am petrecut vara la tart

cineva care pleaca, in seam de cinste, de dragoste,

ImparA-

tease& ping, la hotar usP.); nemernica drumeat.a, Iticramtnd,

11 petrecea on ochii (enc.); ea se Imbraca In negrn... 51 asa
merse de petreou pe Irate-sAn la groapa (ISP.).

care stia eS baba are la galbenasi hat multisori tea.) Re.].

PEZEVENCLIC (pt. -iouri sn. 0 Meseria de

pezevenchiu 0 F Pungasie, pisiherlIc [to.].

PEZIS = PIEZI$.
PEZMET = PFsfitZT.
*PFENIG sm. * Moneda german& care valoreaza a o suta pa .te dintr'o mares
3695) [germ.].
(
PIP inter). r Exclamaliune de 6
stridesgust, ptiu!
gat cu care se chiania ratele: cacti
laoul strigind: .01 .01 1 dar rittoiul
nn-st scoate capul din OA

(RET.).

PP sm. Litera greceasca It ( p),

Intrebuintata In matematici pentru a arata raportul Intre circonferenta si dianietru; acest raport

2. vb. intr. A-si duce viata, a trai, a sedea

slab (CRG.) A se veseli, a se desfata, a se disInteun lac: astazi petrece in Itniste lingil zidnrile
tra: am petrecut bine asearA la teatru.
2. vb. refl. A trece unul dupa

rea, prostituirea fetelor sau ferneiloi, verigas(a.

r: un pezevenchiu
Pungas (pungasoaica),

2 1 II

A insoti (piny inteun lot, o bucata de drum pe

etc.: ImpAratul on ai lui I-a petrecut cu cinste

ENCEIE,

-MEE Si. C) Individ(a care milli este cortipe-

ata prin urechea aculul; a petrecut cite o pareche de

ata neagrti, de par de cal prin cele nojite (clic.); se oprea dinaintea oglinzii petrecindu-si degetele prin parul eel bogat
ten.) 2 V A desface o mania., a vinde: mosnenil si
Mranii stau binisor de ye urma vinului pe care-1 Detre in
Si

petitorului: mi-am ispriivit petitoria

(ALECS.).

etc.:

indetele Argos

sn. i Codita unei Frunze

*PETIOLAT adj. + Suportat de un petiol trunth

PETIT 4. adj. p. PETT

de .0,

carora le-a vdzut lute de .0

Invoiala

Fig. 3694. P. Petiol.

Fig. 3693. Petunie.

PETREC sbst. De-a .0111, jot de copli [p e t r ec e].

PETRECANIE sf.

gi

[lat. vulg. *p aclas. p 6 t 6 r e].

se si.,fAcu use

Fig. 3695.

Monedg de
5

pfenigi.

e egal cu aproximativ 3,1416.

altul printr'un

loc IV A se desface, a se vinde: Oen De git... posine trezitS si drojdiile In/Write care nu se mai petree la
oras

(.11P.)

A se Intimpla: nu stiu ce s'a petrecut

aidl in lipsa met

[lat. *pertra(j)lcare].

PETRECERE sf. O Faptul de a (se) p e -

tr e c e m9 Insotirea unui mort la groapa 1

Desfatare, distractie.
*PETRIFICA. (-tie) vb. tr. $i refl. A (se) Impietri, a (se) preface In piatra, a (se face stand
3

de piatra [fr. pet rifle r].

PETRINJEL s PATRIINJDL.
"PETROGRAFIE sf. .akta Partea geologiei care
se oeupa cu studiul rocelor [fr.].
*PETROL (p1.-euert

Sli

0 Pacura. 0 Li-

chid incolor extras din pacura, prin purificare, si

care e un compus din mai multe hidrocarburi;se
Intrebuinteaza la iluminat, la Incalzit, la diferite
inotoare, etc., (p, gaz [fr.].
"PETROLIFER adj. Alifi Care tontine pacura,
begat In petrol: teren [fr.].
*PETROLIST sm. to Persoana care sc ocupa cu
afaceri In legatura cu petrolu 1, cu extragerea lui din parnint, cu cumpararea si vinzarea de
terenuri petrolifere, etc.
*PETUNIE sf. Planta de ornament, exotica,
L.A. Candrea. Iiictionar enciclopedic ilustrat.

Fig. 3695. Pianing..

Fig. 3697. Piano.

*PTA MATER sf. (;) Membrana mijlocie dii

cele trei cure inlasoara creier it si inAduv, spinarii fr.].
PIANO.
*PIAN
*PIANTNA pt. -ne sf. .) Plano lute (u coardcle
3696 : se asezft la vechea ei si st
(
arta& talentul in citeva buciti din Chopin (V Alt) it. .
*PIANISSIMO adv. 4 Foarte inca [it.].
Persoana
*PIANIST sot., IsTA pl. to 5/.

Intinse vertier I

care-si face o incserie din cintarea Id pi no, care

tints foal to bine din acest ne,trument fr.
*PIANO (pl. anuri I. so. j histimne it de mu
.

929

www.dacoromanica.ro

59

PIA

PIA -zioa nu coarde si clape, clavir ( 3697): and se

Pic Pune la ie., pare el genial muzicli o InsuflA (NEGR.).
g. adv. I ncet, dulce [ltd.
*PLASTRU sm. (p]) Moneda de argint, de diferite

a incheia afaceri T 0

Totalitatea neguctorilor si

146

0 cobancherilor dintr'un oras : a avea credit pe

mandantal pietet, ofit.er superior Insarcinat cu supra-

vegherea garnizoanei dintr'un oral Garda Pietei

valori, care se intrebuinta odinioara In uncle tari

P P- GARDA 0 [it.].

PIATRA (pl. pletre, (p)pietri) I.

sf. 0 aktA Materie neorganicii,

Prevestire (buns sau rea), semn (bun sau rau),

i circula Inca pe alocuri (2j3698)

[fr.].

virtortsii, cornpusa din diferite

substante agregate, raspindita

pe suprafata $i in sinul pamlntului; c Intrebuintata la facerea

zidurilor, la diferite constructluni, In industrie, la fabricarea

Fig. 3698.

Piastru turcesc.

de obiecte de arta, etc.; bucati

rupte din aceasta materie: cask de

,;

donna;
lltograficS;
dd de moarit, piatra cilindrica, turtit a, Intrebuintata Ia nioara pentru

carierit de dd;

pod de ;

macinatul grauntelor (2] 3699);

de asentit, cute;

filosofallt we- FILOSOF&LA ; a saps In ; a nn )Asa m pe

a
ditrIma pina'n temelii; sAnAtos ea

piatra, sanatos tun; a ucide en pietre ;

a arunca, a asvIrli cu pietre; CO a arunca

en plaits In cineva, a-1 pedepsi pentru

pacatul cornis; a numAra pietrele, a

Fig. 3699.
umbla haimana, fOra nici un rost, Piatra de moarS.

a bate podurile; tape de soapSrS pietrele, fuge foarte repede; a ger de creel pietrele, e un ger strasnic; &kW DIM-

*PIATTA. (p1. -eta) sj. Plata mica [it.].

PIAUN ew- PrEuNA.
PIAZA (p/. pieze, Mo/d. pies', chest, chef' S/. CD

augur: acest obicein... on 11 vAz ca o

ca o cobs, ea
unul ce infittosazit Boman' Wei (ISP.); urmSrean ea plaza
tea pe Imblinzitul titan (anon.); Tiganul... are pieze bune,
cad, clad to -1 intIlni on el In drum, Iti merge bine teez.);
an sts cif glasul corbnIni caste sure chest bun (CANT.) 9
0 pl.ciipJi, t CHgZI. Mo/d. Dispozitie, chef: nu-1 prea
vedeal In olieji bane (can.) [COMp. PLFZ].
PIC It interj. C) Imitti sgomotul picaturii ce

rade de sus pe ceva tare sau rasunator 3t !mita

sgomotul ciocului pasarilor chid ciugulesc din
ceva: prepelita prindea cite o furnicA... si ei ( = puii)

....I Al on cioculetele for o mincau numai decit (BR.-VN.).

Picatura, strop: Pinata
PIC, (p1. -curt) 1, sn.
eade'n repezi marl, repezi fulgerele cad (COSB.); lacrimile...
li Mean In ~uri fierbinti pe !mute (sAD.) Ern , pucitva: an .4. de spa; am lost trimis ...si Invitt...
de nemteascS, un
de greun-,. de frantuzeasoS, nn
ceascit si ceva istorie (( -1311.); fitrit",, fare nici o citime
cit de mica: dondAnind foarte repede, blibilit si !Ara dd de
ougetare (CRO.); soarele rasarea incet pe an car de un albastru
nimir, do lac, enlist
cald st Mr& de nor (VLAH.) ; nici

de putin: nu mai date 'Het

de somn In genele ei Ora

[I) i C').

nezeu un snare de frigea pamIntni $1 asudau pietrlle (DLVR.) ;

plingean si lemnele si pietrele de mila for (ISP.1; rAminind
statornic ea o In vorbele 1111(1SP.); a scoate spit (lapte, etc.)
din dd (Aiwa, a se sill din rasputeri sa. Rica un lucru

dimineata

cel mai min lucru: a senate bani $1 din .e

Sus Is manta 'lingo, plouA, La Craiova pica TOGA (ALECS.);

cA dear n'o pica singe... de vet vedea ce este inituntru (ISP.);
P M' CGRGE
0 F Frumos (frumeasa) de pick, de o frumusete uirnitoare: avea o feta... irnmoasO de pica usP.);
ochi negri ca mum, Inmost de pica (DLVR.) 3 = CADEAl.

greu de Indeplinit, a cauta sa doblndeasca ceva

de unde nu se afla nimic, de unde nu poti capata
(seacA),

a fi

foarte destoinic, foarte harnic, a se pricepe sa

traga foloase, sa cistige $i acolo unde altii nu s'ar

alege cu nimic; este Romfin desghetat care scoate lapte

dulce din dd seacii. (ISP.); AleargS, din dd sli scoti, SA dal

domineers la toll (VLAH.) ; 0: a-01 pane carul In pietre, a

lua o hotarlre nestramutata: olnd 1st Dunes cam 'n

Metal, nu 1-ai ft urnit la ceva, sit to fi pus oft si eft (Se.);

1$1 pun carul In pietrf aS tale mArul eel mare din grddinS
(RET.); F to ()ask fan. de maritat: am sA mit cotorosesc de feta: slava tie, Doamne, eit-mi urnesti platra din
cam 1 (ALECS,);PP-APA W , CAP' (i), MAOINi.t.

cATvRAill c

I ,NEBGN Q, PI-

Lucru tare ca piatra: inimit de , 0M

nesinitItor. nemilos, care nu se lass a fi induiosat;
a ft de
a fi nesimtitor: de dd de -at fi lost si nu se putea
ak nu-ti sane inima de buourie (CRG.) Greutate
suparatoare, neliniste: grija aceasta 1e art ea o Pe
suflet (VLAH.); a i se lua, a 1 se ridica, a-1 cSdea o
de
pe inima; a avea, a 1 se pane o dd pe Wing C) Jocul
In eine' pietre w CRICI 5 0 0 act% Pr ACRD 4 ;

platra iadulut, nitiat de argint Intrebuintat In chirurgie; mimeo w puciottsA; vinStA, sulfat de
cupru; w de var, carbonat de cake; Noumea, pro-

tioasit, nestematti, diamant, smaragd, safir, rubin, etc.

11
1 Concretiune care se formeazii. In unele organe:
In float, In rinichi, Is bAsicA Cr
Grindina:

bate platra ; piatra of mane pe mine m'au bAtnt el m'an pant

(DLVR.).

g. PIPTRIIRI Si. pl. l Diferite minerale Intrebuintate la tar& Ia boitul tesaturilor: dark coloarea
an s'a Drina, operetta se repetS, fArA a mai adSuga alto dd

(PAMP.)
0/ten. Diferite ingrediente, Ininerale
sau produse chimice, Intrebuintate de ctrciumat la prefacerea vinului (clans.) 3 0 /ten, A

Alifie, preparata de femeile de Ia tara, pentru

vindecarea rill; se face din diferite minerale (pucioasa, piatrii-acra, piatra-vinata, saricica, etc.),
topite In untura (C1AU$.) [lat. p e t r a].
(g,

PIA' (p1. -turf) sn. Trans. Ban.

HATA [ung.
p i a c].
PIATA (pl. woe) sj. 0 Loc public descoperit,

Inconjurat de cladiri, In mijlocul unui oras sau

nut sat: Plata St. Gheorghe ; trSsurS de

birjaig (D Loc
de tirg: mA duo in ; piata de zarzavaturt, de Iructe s

Locul uncle se string negustorii, bancherii, spre

((SP.(

2. sbst. Faptul de a p i c a, de a picura: an luptat

ei... In arsita soarelu!... si sub ~n1 ploilor, pink au dat

lueral pe seams allots (LUNG.).

PICA (pie I. vb. intr. A curge sau a cadea

picatura cu picatura: wand, picind, balta se face (PANN);

0- arms 11 pick din mink $1 el cSzn mort la pamint

(once.); orbeclnd asa prin intunericni noptii, an picat Intio

bort& !carte adincit (se.); picam de obosealA st de somn
cADEA j 0
(DLVR.) ; Pr COPT 4 , NATAFLEATA 11 0
de mill mai pica veodatA In mina, turbines are sa vS efts
cADF44.
do sure (CRO.) O = CADF4 1 . 0 0
:

stie RomAnul chid pick (=tare sSrbStoare

(MAR.);

In

cutare zi pica ore cads cutare dint (JIP.) 0 = cADEA

0 : astept din ceas In etas sit pice lipoanal on Wale pasit
do la Rusciuo (I.-GH.); stai InoA nn minut, sou trebue sa
(CAR.) 0 A-i Incapea In Mina,
a-i vent din Intimplare, pe neasteptate: Berendel...

pice si nevastA-mea

nadAjdnind sit-I pice domnia Moldovei

(ISP.);

dacS f -or mat

pica cave curele bune, sA mai lack... anal... ceva mai groRut (CRO.); norocul elnd pica omulni, atunci sA site sA-I
apace si 8A-1 plistrese
2. vb. tr. A face

(ISP.).

ss cads pe cineva sau pe ceva

picaturi dintr'un lichid sau dintr'o materie topita:

ezi pimp trot picaturi de singe paste mortdc!unea ce o P1111geti va Invia USP.); sa-1 idol on tamtnarea, on ceara (rolls),

de i-ai face on si ce: so-t It pica on ItunInarea, n'ar fl

scos de bunk vote un len din buznnar (Ge.); n'ar mai vent
la mine, sA-1 nice ou cearit rosie (BR.-VN.); Sit Ma picicuceara,
de nn m'oiu face negustor de ace (..Ir.) [p i C2].

*PICA' s/. Ciuda, necaz: prinse $i mai malts

dinsul,

prigonindu 1
Dina in pinzele albs
ISP.) ;

dd

e 444

cei marl, tot cu

Pe

(R.-COD.)

Fitt - frumos

pe

44
4 4 444

(fr.pique]. vii+

*PTC.A.,

(p/, - oi)

s/. # Una din cele

patru color' ale joFig. 3700. Pica.
cului de cart" (ni
3700); dame de
dama de verde [fr. p i q u el.

PICAS (p1.-ct) sf.

= BIBILIOA.

*PICADOR sm. Sulitas care urmareste calare

taurul In luptele din arene, In Spania $t In sudul
Frantei (MI 3701) [sp.].
*PIC4NT adj. 0 Piscator, tntepator, ustura-

930

www.dacoromanica.ro

PLANA IX.

PIETRE PRETIOASE
2

4111C-7).3
;'
I

\Id

'iv

14,1/

Air

/-

.177

.,'
''"-'
him._r
..

S'T

12

10
11

15
13

14

Diamantele celebre:

Steaua Sudului (125.5 de carate).

2. Marele Mogol (28o de carate).
3. Florentinul sau
4. Koh-i-noor (186 de carate).
5. Steaua Africii (Cullinan)
(516.5 de carate).
6. Regentul (036.25 de carate).
7. Diamantul albastru (44.25 de carate).
8. Diamantul
verde (40 de carate). xx. Sancy (53 de carate). (Toate aceste diamante sint reproduse in marime natural
9. Granat. to. Safir.
12. Rubin.
13. Topaz.
15. Smaragd.
14. Heliotrop.
x.

(Marele Duce de Toscana) (x39.5 de carate).

1.-A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro

tor: vorbt 1; sos sos acrisor, piscator Care

place prin finetea $i vioiciunea ei: glum/1..41 11
Nostim, placut la Infati$are: nn tip r, ei niSte
ochi scinteietori, plini de vioicinne (CAR.) [fr.piquant].
PICAT 1. adj. p. PICA: din pom, din cer; go eu

ceart
Cu puncte albe sau de diferite colori
(pe o tesatura).
2. sbst. Faptul de a
pica: de la dares coltulni
ierbii gi pint la il onitului.
(ION ).

O PICAT0.1,1RE sf. Trans. Ban. 40 Vas de p&-

O PICIOCA, PicIoicA er picEEtrcA.

PICPICIOR p1.-boare, -care sir. 6) Fie-care din
mernbrele inferioare ale omului sau ale unui ani- PIC
I

mal, pe carelse razima corpul $i care-i slujesc la

umblat sau la alergat (

3703, 3704) : ul (treat, sting;

degetele de la picioare ; talpa piciorului; in virtu! Dicioarelor ;

o lovittut de ; a-i aluneca al; a bate din
a-i degera,
a-i Ingbets protoarete; a Pica, a sAri intenn
a legs de
Owl cabal. our
Ankul

Moo

melon.
Oa els I/844m u

mint sau de metal,

.o

("Munn nt

care p i c & grasimea ee

scurge de pe carnea
sau pasarea ce se frige

.ION

se

pe o frigare.

gig, 3701. Picador.

Fig. 3703.1Picior.

PICATT,TRA (p1.-tari)' sf. 0 Parte mica, ro-

tunda, care se desprinde dintr'un lichid, strophic:

o

de apt, de yin, de singe, delront, de argint via; seamAnt

ca clout picAturi de apt, seaman& a$a de mult'Incit nu

se pot deosebi unul de altul;

eta

0: inciters (mist) gaureste piatra

a scula. a raseula ;a se ridica In dont pioioare; a se scula,

a eta, a umbla in picioare; a umbla on picioarele goals; on
un in groapt, bolnav, prapadit, gata s& moara; a
face pioioare, a diSparea, a fi furat ; a-si Ina picioarele

de-a umeri sau Is epinare, a se pune pe fug6.; a mine

(Li 3702); F : a scam ca yrintre PICA

...il fn Drag, a se Impotrivi, a opune o rezistenta

tUri, a scapa cu mare greu 0

O cantitate foarte mica, un pie:

hotarita; a-ei rape picioarele. a obosi alerglnd; a strata picioarele cuiva, a se umili dinainte-i; a nu-I eta

nu-i trage to nici un him si nu-i sorbi

dui o (MERA) ; pe La put trecu en 11nd,
at nu-1 date =tear o go de apt ca at se
rAcoreascA NEP.) 0 pl. A Medicament

picioarele, a nu sta locului, a umbla, a alerga Intr'una; unde-tt stau picioarele, va eta gi capul, Iti voiu
tats capul; a i se tills picioarele, a simti slabiciune
mare In picioare, a fi gata sa cads (de spaima.

Fie. 3702.

lichid din care se iau numai cite- TicaturS de apt

va picaturi: la tot ceasnl Ina impart, murdara vazuta
la microscop.
gi seta, Mahn' (NEOR.) [p i e a].
PICATURT (-arose) vb. tr.
PICA. 2 [p i c 5. t u r a].

PICATURICA (pl.- urele) sf. dim. PICATURA.

PICATE4k, PICATICA, mai adesea p/.-WLE sf.

Puncte albs sau colorate, ca nista stropituri (pe o

tebatura, etc. : stambit cu picatele rosii; boul-lui-Dum-

nezea este un insect au aripioarele pestritate an picatele rosii

el negre (MAR.) [p i c a t].

PICATL 1. adj. dim. PICAT.

2. sm.

PICATEA: lac numai plaid (nista panda

marl pa out, printre desen, de Mate colorile (VOR.).
*PICCOLO SM. Ajutor de chelner la o cafenea,

la o berarie, -la un restaurant [germ. < it.].

PICERE p1. e - PICIOARE.
PICEUCA
PicturacA.
*PICHER sal. C) Supraveghetor al lueratorilor
la o cladire, la construirea unor $osele, etc. V
Valet calare care conduce clinii la loeul de via.toare [fr. p i q u e u r].
O PICHERE sf. Mold. Bucov.
= BIBILICA: stains&
In lusts ei en Platele... aleargi1 dintr'nn colt Intr'altul
(GRL.).

*PICHET1 (p/.-eturi) sn.

Materie de burnbac
facuta din doua tesaturi suprapuse [fr. p i q u 6].

*PICHET2 (p1.-eta sn. X C) Punet Intarit la

granita unde pazeste un mic deta$ament de soldati,
ca sa impiedece trecerea hotarului de titre cineva

fart. autorizatie In regula 0 Mic detapment de

soldati gata sa porneasca la primul ordin [ germ.

Pike t t (introdus In timpul ocupatiun)i austriace) < fr. piquet 0 fr.].

*PICIIET3 sbst. el Joe foarte raspindit care
se joaca cu treizeci $i doua de carti [fr. p i q u e tj.
t PICHET4 sm. X Soldat care pazeste la un
piehet de la hotar.
O PICHEUCA, Pic(H iocA sf.
Cartof [ung.
pity 6 ka].
=
PICHIRE sf. Mold. Bucov.

de durere, etc.): de seam& gi de sltbiclune nit s'au that

picioarele si m'am goat facet pe Un scaun (VLAH.) ; 212" APRCA s ; caprA 2 ;

ou
pe jos: oeva mai Incolo, la
secs minute on
slut binecuantatele izvoare... de la Cli-

cinlats (VLAH.) ; a da en rul, a) a lovi cu piciorul; b)

(1) a Indeparta, a dispretui: fats proasa el Oh:least
dA

toate mijloacele, a face tot ce e cu putinta; a SO ina face, a lucra In grabil; a o lua 1a
a iutl pasul, a Incepe sa umble iute, s& alerge; a SO
anima la picioarele cuiva, a cadea In genunchi di-

naintea cuiva, spre a-I ruga, spre a-i care iertare,

etc.; a cAlca PO /, a) a talcs din gre$al& pe piciorul
cuiva; b)
a-i spune, a-i face ceva suparator; a
sta ye

de duct, a 11 gata sa piece; a on so pntea tinea

pe yicioare, a se top', a se usoa pe Dlomare sate de-a'n-pl-

cioarele, a Slabi, a se prapadi, far& a zacea bolnav

In pat: ruginea... o hum de Encases 51 se topes cra'n-DIoloarele (ISP.I ; X a Dune armata De , a pregAti de rAzboin; PO
do pace, de razboiu, In stare de pace, de

razboiu; a Ina pests

a lua In zeflemea, In Mttale de jot; a Dune paste , a Inerucisa picioarele;

a-I taia craca sau oreanga (de) sub picloare, a-i lua mij-

loacele de a putea lucra ceva, de a Inainta;

Mr A11301). C) ; ATfNGE C); CALCA 0-0 ; CAP QQ ; CO4DA 0

Pas: a intrude .ut la drum e Urma: nu se

vedea

de om De acolo; n'am Meat

gg de

Turo in blebedinti

ei In Geri (1.-an.) 11 0 Situatiune, conditiune: a fl pe

lin.. de egalitato on eineva, a fi ye acelaa

on Maya 0(E)

Ceea ce seamana cu un picior, partea deasupra ca.-

reia se razima ceva: placard patalni, mesei, scaunulut,

podurni;
protapnini; ul pabarului;
balantei 6

(r) Mineral coasei 0 (1) Partea de jos, din vale,

a unui inunte, a unui deal, a unui turn,

PTCICA (pron. woke) sf. Fats mititica, sound&

[piciu].

[ung. pity 6 lia].

an picioarele

virti Intenn

3e Barbatu$111 p i c h ir e is acnm o saptamint... zor, nevoie dept un (ORL.).

(DLVR,) ; vedea-te-as

eula; a se Dune in cap ii in pieloare, a Intrebuinta

0 PICFLIR9IU sin. Mold.

Trans.

rut

oioare, a-i ajuta sa-$i ref aca starea, sa se inavuteased; a Mica (lumea) In picioare, a scula, a ras-

*PICHIRISI (- )seat) vb. refl. F A se simti atins,

0 PICIOARCA sf.

norocului en

Inainte 1 vedea-te-a$ rnortl jute de , de picioare, care

$ tie sa utnble, sa alerge iute; a pune pe oineva to pi-

Intepat cu o \Torn [fr.se piquer].

O PICIOACA = PICEIVIcA.

tFig. 3704. Scheletul piciorului.

mlini si de plothare; a migea picioarele; a ridica in picloare.

NAP-PORCESC

a unui zid, a unui copac, etc.: el le-a mlnat ( oile)

Intr'o pAdure Pint pe nn de plaiu 185.) a r = JunaTATE a Veche masura de lungime la unele popoare ( ur trancez = Om,324, ,utenalea 0111,3048;
anstriac = Om,316, etc. 0 ti Diviziune a versurilor latine$ti $i grecesti comp usa dintr'un numgir
fix de silabe lungi sau scurte: un vers de sage picioare
I,
pa- earaA , coma 1 , VITVL [lat. p e t i o-

1 u m].

PICIORAGE = PICIOR 0 ANGE.

PICIORA$ (pl. -age , PICIOREL (p1. -ale sn dim.
PICIQR.

931

www.dacoromanica.ro

PTCUR sm. Picatura [ref/tout din p1. picur

PICIOR(0)ANGE s/. pl.

Douri prajini de
PIC- limn,
cu ajutorul carora cineva -$1 poate inalta
PIE picioarele si sa fats pasi foarte mari spre a
p

< pica].

PICUR11. (-or) 4. vb. intr. 0 = Pros,C) :

trece prin apa, prin mlastini, etc. Mold. cats lige");

3706) : piniele, ...la spate cu
(
Plcioroange care oind nmbi5. se
Salta Oa IOCUStall)

(ODOB )

C) A pica de somn; a picot!: la usA, De

m de somn o femeie blitrina (GRL.) ; vezeteul, clod
plesnea ou WW1 In aer... clod pleura de scum (GN.)
delu

de la razboiul

lepele

incromite

ti plourau olte trei, patrn boabe d'odatA (DLVR.) ; lace! picurft

ploaia de pe ramuri (VLAH.) ; de no cnirge, mlicar plena (can.);
: 11 admiram... In lie-care cuvint care-1 !Acura din con (VLAH.)

prag.

It A se scurge unul dupa altul, a se perinda:

Atitea dulc1 vedenii imi pima In minte (VLAH.) p CO

A ibra: Peste larmeoul natural dulee picura ghitara (EMIN.).
PICA 2: aft picuri pe prag luminare (V011.1 ;
2. vb. tr.
teal din gura, Ch to picur (Ret) [p i c a].

PICURT$ sbst. Locul unde picura un lichid:

Ia ul Izvoarelor

(DLVR.).

PICT.;* (pl.-nowt) sn. 0 Curgere picatura cu

Fig. 1705.

Fig. 3706.
Picioroange.

Tip de picicnoan,,L

de tesut '" a }, Ordin de pasaii ru pirinarele fnarLe

lung0d. e. cocostIrcul, dropia. strutul, etc. ( 3705).
PICIORTJ$ (pl.-use), PICIORIPr (1)1.-ute) sn. dim.
PICIQR: 11 se Dices Wei ca... piciorusele In condor! de argint Si no 1 scapete In crapiiturile pamIntului (oLva.) ; si-ti
linialzeste mInutele 51 piclornIele (MAR.).

PrRosplE [p iPICIORTT*A (p1.-5e) sf. Ban.

c i o r].
F PTCIU stn. Baietel, Mat mic, scund: vezi pe cite
de clad an! ca se duce cu trei tai

un

[comp. bg. p i Hi bastard").

sA-1

scalde

Mina intrebuintata la facerea pastelor fainoase:

!tuna

it, macaroanele,

%rvt.. stelulele yin din Austria

(ION ).

PICNI nest vb. tr. I A izbi crept la Lintli,

a'n e(neri 0 10N itura !Mime areal... el m1-1 picni ass de
bine, theft... Incepu sil gfIgfie struggle dintr'Insul asp.); U
(

mat 'lionise... 51 un al doilea glonte cneto.111 0 A atinge

(cu vorba) uncle -I

pipnuNantii].

dot re [sib. pipnut i,

bg.

PICNIC (pi.-fouri) sn. Masa comuna unde fiecare lei plateste partea sa sau unde a adus fie-care
inincarea lUi: Acolo shit baluri, cluburi, a teem, e
(PA NN)

[fr. pinur-nique< engl.].

*P/COLTNA OW- PICULINA.

PICOTA -otez , PICOT! (-otesc) vb. intr. A pica

de 5011111, a picura, a mot/ is moan pane In calimarl $1,

picotind on capul plecat pe masa, ma gindeso (CAR.).
*PICRI.iT stn. Q. sare formata din coinbinarea

acidultu picric cu o baza [fr.].

*PICRIC adj. .2, Acid
compus organic obLinut prin actitmea acidului azotic asupra fenolului
qi Intrebuintat ca exploziv si ca leac contra arsurilor [fr.
PICROMIGDALA (p1. -le sf. Migdala arnara

[ngi. rcinpap.kOokoy].
*PICT4 (-cog) vb. tr. C.,0 A zugravi (un portret, un

tablou) pe pin* pr zid, etc. [lat.].

*PICTOR sm. 0 GP Artist care zugraveste portrete, tablouri CD Cel ce
repre7inta In colori vii lucrurile, prin

(I

scris sau prin viol graiu [lat.].

*PICTTIRA (pl.-turtjsf. 0 Gi0 Arta de

a pitta C) G4. Tablou, portret flout

de un pictor
Descriere fidela
$i plina de Viata Mout& prin scris sau
prin viul graiu, icoana (vie) Natl.
3

*PICTUR4L a di. Gr Privitor la pictura [fr.].

PICUIU sbst. Trans. (DENS.) 446. \ irf

dr munte, piss ['p i c vIrf"1.

PICTJLET (p1.-ete sn. dim. PIC': no

gas)r% nlci un ee de urnia use.).

*PICULTNA, PICOLINA pl. -tae sf. J

3707 : on glas ce riisuna ca

Flatd mic (

ploulina Intro instrumentele unui orchestru Fig. 3707.

(NEGR.) ;
(0.-ZAMP.)

in a].

a unel itiaterii topite: sA picuri De prag laminare tifentA

din ~uri (VOR.) 0 F Mic profit ce-i pica cuiva din

intimplare [p i cc].

PICUT sbst. dim. PIC'.

0 PMOSNIC 1. adj.

Duero cu pioofina, bombards cu toba PiculinA.

[comp. pal. pikkulina <it. pirco

Mold.

p Sucit, care face treburile p e

d 0 s: am vAzut -o ca este 4 si

0;

voieste... sa se adape numai de la un

izvor (CRG.).

2. sbst.

(BR -VN.)

vb. tr. Mold. Bucov. A

PICLUT, PITLIII
cerne (Mina [rut. pyiljuvat y].
PICLUIT adj. p. PICLVT. Cernut bine, voib. de
uese

picatura p Locul unde picura un lichid C) Masa. Uchida sau solidificata formata din picurarea
unui lichid sau din curgerea picatura cu picatura

Planta, cu frunze

acoperite uneori
ru pete albe, cu florile galbene;

numita si cerilich sau som-

noroasa' (Cu inthe mina?) (

3705.
PIEDECA ow* PMDICA.
*PIEDESTAL (pl. -aluricale)
Kt Matra, piciorul, baza
sn.
pe care sta o statua, o coloana,
etc. ( 3710 a Ceea ce ser-

rs'N!\..--

! pi

fN)y

vete cuiva ca sa Sc Matte, ca sa. Fig.'"37o8. Pidosnic.

se ridire In ochii mulLimii [fr.].`

PIEDECA, PI DECA (p1.-oi) sf. p Fringhie sau
Ian]. cu belciuge cu care se leaga picioarele dinainte ale tailor clad se

slobod la pasune (( j

3709): Si can Ia pasune

suns Din piedicile lor de
tier (VLAH.) 2 Lant,
deeare e legata o talpa

de tier care se string

de mats $i serva s'o

opreasca de a se In-

virti cind canal se coboara la vale sau clnd

da de un urcus greu
Piedica.
r
coRmicru
Fringhia SdU lanlul ru
care se opreste In lac roata cu masele a morii de vInt 0 " Tra3
4

Fig. 371o.
Piedestal.

1.'

gaciu (la o arms de foe): intik pistoini...

n'ai dealt

tragi
Cures cu care eizj
inarul Line strInsa Incaltamintea
aft

'AMU%

(NEGR.)

pe genunchiu, eind lucreaza: mut,nhea, piedecii, heed! sl clIn (um)

Mijloc de a face pe cineva sa cada, punind piriorul intre picioarele adversarului: voinicul... 11 pose
unchlasului o pledica ti1-1 Mau via In

OSP )
a Tot ce se Impotriveste la savirsirea tinui lucru, ob-

cazan

sta "ol: a pune piedici s

PIE

DIcVTA [lat. pedica rn].

PIEDICUTA (pl.- ate) sf. *
Planta cu tulpina tiritoare, cu ra, a
muri scurte, cu frunzele Indesate
Fig.
3711.
si terminate printr'un fir lung, cc
creste prin padurile de la munte;
`"Ai
cu praful galben al acestei plante, numit pratul
strigoilor", vrajese, babele. ca sa is laptele de la
vaci (Lyropodium clavatum) (a 3711) [pied ica].

932

www.dacoromanica.ro

PIEDIN (p1.-ice) sn. 124 Partea urzelii de la ca-

patul ptnzei, care rdmine netesuta, uruioc: 121

Hind la Airlift, nu s'a pntut lase ce.-coo4 [lat. *p ddlnus
< pes, pedis].
PIEITE sf. 0/ten (CIAO.) (R.-COD.) Peire 0
Pierdere de vreme, zabavii [p e r i].

PIEITOR adj. 0 = PEarrpa Pentru tot-

deauna: Ii cumpltra

(R.-COD.).

PIELAR sm. Cel ce lucreazd pieile Vr

Cel ce vinde piei [p i el e].
PIELARTE sf. totr Marfuri de piele110 Negot
de piei Atelier unde se lucreaza pieile 7 0
Pravdlie unde se vInd piei [p i e 1 a r].

PIELCEA, P(I)ELCICA (pl.- cele), P(I ELCELI$A

(p1. -use), P(I ELCVTA (p1. -ale sr. dim. PrzLE (in spec.
pielea mielului): 0 caclulita de Weida de oaie (D.-ZAMF.);
en o creastA In chipul unei caciulite de pelcica creatii (ION.);
nu putea... A-51 Duna In cap cusma on plelcelele de icier
woo.) ; In pleicuta goalA, golisoarll (13D..DEL.).

PIELE (pl. pie!) sf. 0 6) Membrand care acopere

toata partea din afar& a trupului omului si al animalelor: boalA de . ss.d capului; a jupul a; fa ...rt

goals, fara nici o Imbracanante pe trup; CS a 11

numai

51 oase, a fi foarte slab; a create a pe el, a nu

mai putea de bucurie; a da a popii, a da ortul popii,

a muri; a-1 da prin .., a o pall (de pe urma unui lucru , a-i ie5i pe nas; a i-o face pe
a se razbuna,
a-5i scoate din capete: ti-o fat eu prin
femeie MrA
inimi ce mi -al lost ass.); a-i face ...a tobA, a-I stilci in

bataie; n'a5 vrea A fin In pielea lui, n'a5 vrea s& flu in
local lui, sd patesc ce-o s& pdteascd el; a It gros la
.sau on ((.e groasa, a fi nesinititor, lipsit de rusine;
a intra sau a se bAga pe sub ...a cuiva, a eapdta drago-

tea. increderea oarbd a cuiva, a se insinua; nu mai

Incape In.r. s'a ingrasat mutt mai ales limb. de
trindav ; : nu-1 mai Incape
e foarte inglinfat:
cal mojlc si mAret... nici Incape In a Int aim); a-$1 Iftsa
undeva, a niuri acolo; a lua a cult's, a Ina saute

a,

sau noun pie! de pe cineva, a-i stoarce cit mai multi

bani, a-1 despuia, a-1 juptii: nu-i de giumlt... Act vor
sA ne lee si

dope not (ALECS ) ; nu-1 plAteste

tile' an ban
SOU nici o ceapa (degeratit , nu e bun de ulnae, n'are
nici n valoare; Still Olt fs p)Atege (sau eft 11 face, oft 11

e,
a-51 pune
poste

1-1U cit valoreazd, ce e in stare sd facd;

pentru cineva, a se expune la o neplacere,

la o primejdie, etc. pentru cineva; a-si Dune a In

saramurA, a se sacrifica, a-si risca viata; a rAbda In

a rabda lard sd se plinga: 11 durea de durut, dar rabda

In ... ca no drat) (ISP.) ; numai
lui atie, nuinai el tie

ce a Mit, cite a indurat, etc.; vat de ....a tut, yam de

(1, sdracul de el: vat de a lui, ce-a mai tras 51-acolo
(VLAH.) ; a-131 vinde 41...s, a vinde tot ce are, a-si vinde
gi carna5a; PP' ATTRNQ 1; cAraasA I O Pielea unui
animal jupuitd de pe trup: ( de tigru, de nos, de vulva,
de bou, de oaie, de caprA, de pore, de inure, de serve, de arocodil; PP' LUP
oam i ; PADVRE
1) Pielea

cu ui deschis, cu indidzileala, faril teams: PIEdeschis drept la palatul Imparanut, sinerit; la , fat& PIE
on cineva, a se Intiliij fata in
fats, a se lovi, a se lua la luptd cu cineN a: data...
(ISP.I;

mosneagul... se duce on
tului (CRG.); CU mlinile la
In fa[d.; a da (In ..
In

da

Dream&

on vre-unnl $1 vrea sA-1

sit-1 spans IleVa (CAR.);

Yam.. A nu poate da cu un asemenea viteaz (ISP.) ; a Ina pe cineva

de , a-i pune mina In a-1 inhalt: bogatul... Il luA de .. 01 ou

el, tIrls, se dine In curies boierului
usu..); a linen
cuiva, a se ma-

sura cu cineva (la lupta , la

o Intrecere, etc. , a nu se da

Fir. rosy .ert.

batut; 0W' COLIVA 0 ; FRVNTE

; MINA 1 ; pr. anal.: -Ad lat al locomotivol s'earastlel
la cotitura lintel (CAR.);
b) cavitat In care se

afla pi/mai-at gi ininia, co*ul pieptului: Korhinul are

saute vieti In ..41-1 de arena('

(ALECS.);

a 51 sparge

.19

a striga din rdsputeri; bolnav de .., bolnav de

pla.mlni C) annul unei femei: copilul hrAntt la

n1

mamas; Intoomai ca o Emma careht 1 se ustiolt

51 ftvorul
laptelnl (PANN) 0 LZU. 008.Sts de deal, de munte:
o ha razna p'nn
de mussel (DLVR.) ; and ajungea De one
un
de munte ses OSP.)
0 C Limn de pamInt,

promontoriu: ajunse De un
mare

de gaimInt ce se Intinde to

(ISP.1.

2. (pl. piepti) SM. ,( Partea coastelor (la animate) Cu carnea de pe ale: de vital; piepti de gain&

pl. icp Partea dinainte (de la piept) a unei

ca(nasi, a unei bluze, etc. 04,- (] 775) [lat. p d ct u s].

PIEPTANA, PIEPTENA (DiaptAn, Mold. pleptan 1.

vb. tr. ) A descurca gi netezi pdrul cu pleptenele:
a-41
borba e
A trece lina, inul, cinepa,

etc. prin dintil pieptenilor sau daracilor, spre a

deosebi partite Lune de cele rele 0 (Et F A pa,
rui, a smulge pdrul din cap, a scarmana, a trage o
bataie 1 4 c E) A ingriji de apruape: a-al es stout.
2. vb. sell. A-si pieptana parul; we- B4BA 1 [lat.

poctInare].

PIEPTANARITA (p/.-1e) sr. i Plants cu tulpina subtire gi inaltd, terminata cu cite un spit;
crette prin livezi si e cultivatt uncurl ca plant&

de nutret (Cynosurus cristatus) Li! 3715) [p i e pt e no].

PIEPTANA. PP" PIEPTENAL
321'S
PIEPTANAT, PIEPTENAT 1,
ad). p. PIEPrAN4 vil NEPIEP-

TANAT.

t-

unui animal tabacita. *i IntrebuinIatd iu industrie: manual de ... (de

caprioarit, de antilopA, etc.); oarti legate
In es; cizme de
de pore PIEI-RQSU

p/.

Indieni din America de

Nord ([ ] 3712) E

PILE Or = PvLITA.
PIELM, PLEMN,

da mai multa consisten[a: du-te, mA

PIEPTANATVRA. PIEPTENATVRA (p/.-turi) sf.

3714) ; pdrul

Fig. 3- 702.

Piele- rolie.

omnle, la irate -tAn, sa-ti Imprumute o lecutA de Plelm

(R.-COD.); cind pul yiemn mai mull, se face mitmetliga mai
mare

(PANN);

(PANN)

sbst. Faptul de a (se) pieptana.

0 Fella cum e pieptan a t Will

CH(I ELM sbst.

framintatura de malaiu, spre a-i

Fig. 3715. PieptAnarijA.

Fig. 3704. PieptSn5turi.

Fains de griu ce se adaugt in

Xs.

43 6, 44

draottlni,

pinz& groasa de bumbac 5i haina

facuta dintr'insa (comp. it. p ell e
diPIELITA.
diavolo) [lat. pellem].
(pl. -!b) sf.
dim.

ramtne In ma de lemn 51 In cash fitrA piemn

p Faind albs ce se presard pe o pine

(DENS.).

PIEPT (p1.-tuni) 1, sn. C) p Cavitatea corpului

(la om $i la animals) care tontine pldnitnii gi inima: a) partea dinainte, exterioara, a acestei cavitati, in opozitie cu partea dinapoi. numita spate"
3713):cu Sul gol; desfAcut a ; a se bate cu pumnli In
de sta sa 1 crape sucmauul
:Arson', umilit s1 stems la

pieptanat: se 'ntoaree dud De parte, clod pe alta, nemnlHunita de cum Isi potriveste pieptAnAtura

(DLVR) ;

vedea Mu-

ffle, on zimbetele, cu piaptanatura. cn ticurlle for nervoase

(VLAH.)

Pieptanat: on e bine sa arum( In foe pant'

rAmae In urma pieptanaturli, oit to doare oapul

SAC.).

PIEPTANT,IS P PLEPTENVS.

PIEPTAR (p1. -are) sn. i (J) Cojocel de piele

de oaie, fait mined. purtat de Oran 5i de tarance,
ce acopere In Intregime p i e p t u l 5i spatele *i se
Incheie in laturea sting& a toracelui ( 3716)
0 (I) Piepti de cama5a scrobiti ce se pun spre a
acoperi partea corespunzatoare a unei c &magi ne-

scrobite, plastron

Platosa de inetal sau

pieptar de piele ce purtau odinioard solda[ii gi ca-

933

www.dacoromanica.ro

PIE- valeril spre a-al apira pieptul, ca $i cu o pavaza:

Vulcan... II ditrui ca un toroipan gi Cu o platog sau m de
PIE her nerdzbAtut osr.)
imbractuninte de piele cu

PIERDE (pieta, pierz) 1. vb. tr. C) A fi lipsit de

un lucru pe care-1 poseda, a Inceta de a mai avea:

a-gi averea, sluiba; 0: eine nn se munnmeste de putin

plerde gi cel mull (PANN); a-pi cinstea, nnmele eel bun;

care se acopere pieptul la exercitiile de scrimb.

f ce -em avut gi ce-am pierdut, nu -mi pass de pierde-

rea asta, cad nu-mi schimbb. stares In care mb.

aflu 0 A fi lipsit prin moarte de o fiintd iubita.:

alpierdut dol frati in rilzboin 0 A fi lipsit de o parte

din trup, de un organ, de o functiune fiziologica,

de o facultate: a pierdut douti degete; pi-a pierdut vederea,

a orbit; gl-a pierdut vista, a murit; a pierdut ottani, s'a

zapacit; a-ei pierde staple rece, rAbdarea; a-si mintea,

cumPAT 0 0 A rataci, a nu mai

avea ceva de pe urma uitarii Intr'un Ice, de pe
a hmebuni;

urma caderii In drum, flab. sa $tie, etc.: el-a pierdut

Pangs A iva un drum gre$it: a pierdut anima]

Fig. 3716. Pieptare.

cu floreta (

A nu mai vedea, a nu mai gasi: 1-am pierdut urma;

din ochi, a) a nu mai z5.ri: fiul Imparetain! se tot vita la dines: Dared o tot pierdea din ochi
OSP.); b) a-i fi foarte drag: o lubean Imparilteasa gi Im-

3717) 5 Cureaua late de la hamuri

ce trece pe sub pieptul calului

Or
2507).

sr din vedere;

CD dim. PIEPTAR T

pilratul to Tata de o pierdeau din ochi (cAa.) ; tatd-situ pi

mumtt-sa se uitan la Mural ea la soars, I1 pierdeau de drag

PIEPTARA.S (p1. -age sn. (1)

2
Imbraca-

minte a femeii, de pinza, de ma-

ce le era usr.) p A Intrebuinta fara rost,farli folds:

tase, etc., fara mined, ce-i aco-

pere numai bustul $i care se

Sortulet ce se leaga pe sub

timpul, vremea, tineretele A fi invins la joc,

la un rarna$ag, la un proces: a pierdut la cartt; a pierdut partida, prInsoarea, procesnl; ee. blitalla, a fi batut,
Invins 0 A pAgubi: am pierdut multi ban! In aceasta

[1j 266).

bittunea lui !Ara margint 1-a pierdut .2* A avorta,

sn.
Fig. 3717.
Trans. (1) dim. PIEPTAR.
rPieptar.
PIEPTENA... we- PIEPTANA...
PIEPTENAR sm. 1105 1CD Cel ce face sau vinde

A nu semai vedea:seplerdusetn multime; balonul s'a

pierdut to nor) A nu mai fi, a disparea: acest obi-

a-si

poarta peste corset: avert pe Musa

un

cusut dinainte on floricele (ORIG.)

barbia copillor de tits, barbita (ow

afacere

piepteni 1

coin se pierde din zi in zi CD A se strica, a se prapadi,

2 Cel ce face
piepteni de pieptenatlina, inul,

a se ruina, a pieri 0 A se zapaci: Chid se vazn

etc.

PIEPTENAS, PIEPTANA$
sm. 0 dim. PMPTENE 3
Pieptene mic, de diferite forme, ce se Infige In par, ca
poduaba sau spre a sustine

tnaintea unei flints eat de !raged& pi de plapindli, se pierdn

'11/

en total OSP.); PP FIRE [let. p ardare].

11
33

PIERDERE sf. 0 Faptul de a pier de 1(

O Lucrul pierdut 0 Intrebuintare Sara folds:

.. de vreme 0 X Neizbinda: a batduei () Paguba Peire, pierzanie I () .2* Avert.

Mu 19,11

PIERDE-VARA sm. Pored& data unui om

pieptanatura 2_] 3718) 0 p1.

dim. PlUPTENI 3

aces& la
4 3t

ce -ti

trebula s'aiut

tors in pieptilnasi

PIEPTENE sm. 0 Place

go

des

3720) ;

(C1

PIEPTENAS
a p1.) liu

(adesea
Unealta cu care
3

care umbli sA stens&

, zSbovind din be In MO IPANNI.

PIERDVT adj. p. PI RDE IMPIERMIT.

PIERI Pr PERI.
PIERSIC sm. * Arbore, originar din Asia, al

414
Fig. 3718. Pieptena5i.

rar

(] 3719) so-B4R.BA Urn =

do

Luna In brate (ON.) ; on -care

clad nu mai one oe sll taoS,
se proclarell de is sine om de Stat (ALECS.); Umbli ca aD

cODROS.

desi sau rani, cu care-0 piaptana cineva parul sau barba:

pierde vremea laza rust sau nefacInd nimic

de seams: ce-1 un poet ? ...un

(CRG)

de os, de corn, de filde$, de

lemn, de metal, etc., prevazuta In tot lungul ei cu dinti

0 A strica, a corupe, a cauza peirea: am-

a lepada.
2, vb. refl. () A se rataci: s'a pierdut to adure

PIEPTARVT (pl.

LICISSIL7

distil rod este piersica" (Amygdalus persica) [let.

parslcus].

37,

PIERSICA (-lc) vb. tr. f A bate (Cu varga,

cu nuiaua), a biciui: Rumann care Ml-pi ptersica... el

nu -gi startneste copiii do mini, mull pitelitueste tme.) [13 i er-

Fig. 3719. Pieptene rat.

s i c 8].

PIERSICA (p1. -ce) sf. if Fructul piersicului,

acoperit cu pen sound, catifelati,

de coloare galbena-verzuie sau

rosie $i cu simburele
(Fig. 3720. Pieptene des.

([j 3722) [lat. pars' c a).

PIERSICEI sm. pl. ; = CAN4LE [piersic].

Fig. 3721. Piepteni.

tPIERZANIE adj. 0 Pierdere

T 0 Prapad, pierzare, peire: ar fi

PIEPTENEI Sm. p1. Unealta de scarmanat ]Ina

PIEPTISOR (p1. -oars) sn. 6) dim. KEPT.

PIEPTOS adj. p Cu p i e p t u 1 desvoltat, lat:

Elefantul leases Si bivolul

Mutts lzbInzi tacos tout.) .

0 PIERCIT adj. Bucov. = OMR= : n'a merge dupit

ea. gt slut as dinsul (m).

0 PIERCITT,TRA (p1. -tort sf. Bucov. Chircitura,

stirpitura: corn an zdrit smell pe Titirez, s'au nlmit ea
tool de o

ea aceasta MEI I.

stint sa-i spuie vorbe de melee earl. Fig. 3722. Piersica.

tnalya inimile din Intunereo gi din

11

fata dll$111t111111lli: numai astfel... vom putea sa ne Impotrivim Wig si

model OW.)
n'aveti Indrlizneald sit vii
luptati 1Stig gi on puterile asupritoare (ALMS.).

'11

PIERSICTU adj. De coloarea

[pieptene].

PIEPTIS adv. P i e p t la piept, cu pieptul In

--44t1/04,

(verdea piersicei.

se pia tans ling, inul sau clnepa dupace vau:ragilat (IV 3721) [lat. pee tin cm].
PIEPTENVS, PIEPTAblin SIII. 0 3e = CODRQ$
p1.
PEEPTEIMI.

pietros

(studio [pierde].

PIERZ4IRE sf. CD Pierdere; paguba Peire,

pierzanie: toil tura Intr'o tthisutre ca fats al se des pierzarii (ISP.1; (loud racnete o Insotira, nnul de
altul de
triutnr (CAR.) (p i e r d el.

PIERZATOR 1. adj. verb. PMRDE. 0 Care

pierde CD Care educe pierdere; pagubiter, va-

tarnator.
g. sm. Cel ce pierde sau a pierdut ceva.
*PIESA (pl.-se) sf.
() Moneda: o de un ice
de cinei lei; o de argint, de our Document, act,
note: JustilleativA A q Lucrare In versuri sau
In prozli menita a fi reprezentata la teatru: tragedie, drama, comedic, etc.: o de teatru; o 0. In trot acts

934

www.dacoromanica.ro

PIEUNAT sbst. Faptul de a p i e u n a; piuit: PI E_

Q ~anatomicii, parte dintr'un cadavru preparatli

pentru studiu Or' , de artlierie, tun 1f 0 a Fi-

.411 puilor de gitina

piece].

a Ulla un Worn In

gura In jocul de $ah: am pierdut trei

plese

PIEZ sbst. in

[fr.

0 PIESAC sbst. Ban. Nisip a.m.) [srb. p e s a k].

*PIETATE sf. 0 Evlavie, cuviosie 110 Dra-

PIEZT adj. $i adv. 0 Oblic, plecat, povirnit:

arunca o privire ~ft... si treou Inainte MAN.); aduse palosul

cam 5. s1-1 retezi capul (IMP.); soarele epunea In dosul oolIbel,
luminlnd .5 miristile roam (D.-ZAMF.) Latnranne, pe
de laturi: hotarit lista data sa nu mai amblu pe

se visa darii nevolt a alerga la milieux, "...e (Ise.)

[p 1 e z].
PirAT (
-aese) vb. intr. A pufbi: Trim. M(GN.);

illie din lulelele stinse (DLVR.) [onom.].

PIFTI,

[fr.].
PIETOS adj. Pios, evlavios: plin de o pietoasi% ve-

p i )o s].

[p i e t (a t e

PIETRAR sm. 0 A Me$ter care ciople$te p i a-

se ffieu ea piftia, IntrupIndu-se (MP.) [ngr. TflY.Til; comp.

gi

Dunlire, la locuri
adinci unde fundul e
pietros sau nisipos;
numit $i fus". peste-de-piatra" sau su-

LI].

In

*PIGMENT (p1.-te) sn. Substantli care d& coloarea pielii $1 tesuturilor omului si animalelor
[fr.].

*PIGMEU sm. CD i.$ Nume dat de catre cei

vechi unui popor imaginar din Africa, ai carui indivizi nu erau mai mari de un cot $i can se luptau

lk" (Aspro zingel)

3724)11 3t Pasare de

coloare cenusie care

std mai totdeauna coeclat& pe o piatra
sau pe un mosoroiu

cu eoeorii
3727) : lo-

mi Ercule era
pe mosia unor

3725).

oameni

pigmel use.) II

-Fig. 3723. Pictrar.

on -ce soiti 0 Loc de

unde se scoate

giului, a zidaru-

Pr. ext. Pitic, individ de o staturlt foarte mica

sa par& mai de seam& $i ataca criticIndu-i pe cei

cu vaz&: unii cement... 11 stla ca in slut 9i n'an lost cleat

niste p1gmei

(1.-01-1.)

[fr. < gr.].

0 PIGMEZ = PEOMFA.
O PIGULT (-nieso) vb. tr. Trans. Ban. A ciuguli: vi-

olas pull din pita (Vc.) ; Bona turturele mindre... WOlean cite un fir de griunte pe holds (MERA).

tPIHOTA, Pica (p1.-te) sf. X Pedestrime, infanterie: !emu as treacti, Intro and Mari si Pibotti,

Fig. 3724. Pietrar.

lui.
PIETRICEA, PLETRIMA (pl.
-icele) sf. dim. PLeaRA.
PIETRT (p1.-Isori) sn. OL

ante de carats Indicate (CAR.); cind treat piota, aveam butoaie on spa la cimp (oa.-a.) [rus. p eh o t a].

t PIHOT., PIOTA$ SM. CD X Soldat pedestru,

infanterist 0 Calul ce merge Inaintea altor doi
din ham [p i (h) o t a].
"PIJAM4 (p1.-male) Si. t Haink
de malase sau de stofa, necAptusail, mai adesea ru guler $i mansete de alts coloare, ce se poartb. In

Grambdire de pietricele pe al-

biile rlurilor sau pe coastele

dealurilor: cape -1 obosit otiose Pe
A.,n1 din mated (0D01:1)

Fig. 3727. Pigmei

(dupa. o picture mural& din Pompei).

a (r) Om de nimic, Yard nici un merit, care se sile$te

piatra, eariera de
piatrb Mese- ,
ria, activitatea
pietrarului,
a cioplitorului de
pietre, a caldarIna-

pitici

ce se numeau

sf.

0 Multime de p i at r a sau de pietre de

fed

on! unde ador-

( Saxicola oenanthe)

Pietri-

ramase dup& trecerea

prin ciur a nisipului, Intrebuintate la zidarie, sau care se a$celele

casb. ;-i] 3728) [fr.].

PILL 1. sm. 7..Z Elefant.

tern In gradini, pe sosele, etc.: Fig. 3725 Pietrar.

se Jima cu bastonul prin ..111 ale!! (13R.-VN.) [p i a t r

2. sbst. Filde$ [tc. dial. p i 1].

van mare de piatra: 11 Ingropit_trupul... 81 pose deasupra

un 5., mare oft un munte (ISP.).

'PIL inter). V Strigat adresat de

vInbtor clinelui ca sA se arunce asupra vinatului:. ma apropiu 51-1 strig

drama pie-

PIL8 (p1.-inri) sn. 0/ten. Biciu cu

PIETRQIU (p1.-oaie) sn. augm. PIATELA. Bolo-

'

PIETROS adj. 0 Plin de pietre, cu pietre

multe 0 Tare ca piatra:"slmlnire

troasa [lat. petrosus].
PIETROEL sm. 0 p\..
)40 Pestisor de baltb.,
de coloare cafenie-inchisa, cu solzi mari $i

(dint:dui); pil

asperitAti, care ser-

(EMIN.)

; se pietruise

ullttle tlrgulni cu bolovani aseutiti (on.).

PP-

PIATRA 2.

ve$te sa netezeasca suprafata metalelor sau

scindurilor, s roads,
sau sa tale fierul, etc.
3729) [bg. srb.].
(

-----

Fig. 3729. Pile:

0 PTL.A.2 sf. Ban. De-a *r. dreaptd; 2. triunghiulara;
3. rotunda.
Dila, joeul copiilor de-a

turca" [srb. p i I a].

PIEUNA (Warm) vb. intr. 0 A piui: prin curt!,

Ban. A tiui
piaunit, pui marunti de gainit (LUNG.)
(urechea).

Fig. 3728
arna.

ritb. In Intregime de

PIETRUI ( -nest) vb. tr. A a$terne cu p i a t r b.

(o strada, o sosea, etc.), a pava: Oran erau de piatra

0 PIETRURI

[fr. pill el].

'.

-RCM') = 0 1 1 1 E P 4R [p jell' 0 S].

mica ea aceea on care se pietruese fIntinile

(BR.-VN.)

codiri$tea scurtA: to bates cu wears

de cures si era $1 plumb De ele (Mc.); Muscatel ... eta
Ware ou
(GR..N.).
PTIA1 (pl. -le) st. p72, Unealtb. de ot.el acope-

Fig. 3726. Pietrocel.

subtiri cars Ii acoperb.$1
capul ( Umbra Kramer!)
( 1:1 3726) 0 KU. = PALAMIDA-DE-BALTA
.

bg. pihtij a].

0 PIGALT (-mese vb. tr. A aduna on a lucra

cu de - amanuntul (a.-coo.) [comp. PIGULI; MIGA-

face caldarimul, caldarlmgiu ( O 3723) 0 Mold.

A Zidar xi, Pe$te ce tra.e$te mai cu seam&

PIETRA.RIE

CHIFTI pr VISIT

PIFTIE sf. X Zeama gelatinoasa obtlnuta din

fierberea carnii $i oaselor de vitel, de pore, de pasbre, de pe$te, etc., solidificato. prin raeire: pietas

t r a Intrebuintatb. la cladiri, etc. 0 Cel ce

oblic, piezis; plecat, povirnit: PIL

.55.

PIEZE ow- PiAzA.

goste pentru parinti, respect pentru cei morti,

etc.: filiala [lat.].
PIETISM sbst. A Doctrina pietictilor [fr.].
PIETIST sm. A Membru al unei secte protestante rasp indite In Germania, care admite a fiecare poate interpreta Sf. Scriptur. In felul lui
$i care afecteazti o morala austerb [fr.].
PIETON sm. Cel ce umbla pe jos, pedestru
neratiune catre datinile vechi (opoo.)

(LUNG.).

PTLA.8 (pl. -le) sf. O Teanc, gramada de lucruri

suprapuse: un avocet... !lulus o poled si stings 0 1. de

(electrica). aparat destinat
napoleon! (DLVR.) A

935

www.dacoromanica.ro

sa product un c irent electric pun reaetiuni chiPIL- mice

3730 ; oils int Volta sau voltaicti,coloana forPIN math. din discuri de anima all crnind cu discuri
de zinc, si care serveste sa produca un curent
electric

[fr.].

3731

*PILON (p/.-oane)sn. p iMare portal la vechilc

temple egiptene 0 Motive decorative, in forma.
de stilpi, puse la intrarea unui pod, unei alee, etc.

( 3733) [fr. pylOne].

li

ti

ellajel4A41149FPWIT

-sr

frp,71::414!.1,i
-

4 limp
`10 m e m o '

Fig. 3730. Pile electrice.

PILO (p1.
PILAF (p1.-ainri),
-avuri) sn. X Mincare, de origine

turceasea, din orez fiert, la care

se adauga unt sau grasime si
uneori bucatele de came de pasti-

me, etc.: ce pilafuri ne gAtea la masa

mesterei buctitar (once.); pilav de ores
on mare (voa.) [tc. pilav].
PILAFGTU sm. iron. Despre

rrp

rabdS mai mull, stnt mat piloase decit barbatii (CAR.); cell)
dour) mirtoage piloase. dour) cite dons la ham, se supunean
(oeM.); Trasnea Hind mai chilos si mai tare de cap, rabdli

el eft rabda (me.) [p

pe care toti oamenit

de is cineva, a urma exemplul dat de cineva, a-1

imita, a face ca dinsul [ung. p 61 d a].

PILDI (-dm) vb. tr. CO A vorbi In pild e, a

face aluziuni.
PILDUI (-ueso) 1. vb. tr. A pedepsi pe cineva
ca sa serveasca de pilda altora, a-1 Invata minte:

am drept sa-1 pildueso pe acest nemernio care batiocoreste

IArA rusine cinstita pomenire a parintilor mei (CAR.).

2. vb. intr. A servi de pilda.

3. vb. refl. A lua pilda de la cineva, a-1 urma cape

un model: Cum no to Widnes/I De-a mea viatA IInS, De

PildA, exemplu.

C)

Faptul de a pildu iT

PILDUITOR 1. adj. verb. PILDIII. Care pildueste, care vorbeste In pilde, care serveste de

pilda: la Joe, lei spun tare dorul st pasul inimil tor, in versuri scurte, glumote et pilduitoare (VLA144

2. sm. Cel ce pildueste; cal ce serveste de pilda:

El ant .41 de lege In popor (DON.).

PI141. Mold. CHILI -lose)

vb. tr. 0 A netezi, a

freca, a made cu p i I a: pisica, !Mend pita, el -a pilit

limbs (ZNN.)

0 A ciopli pe cineva, a-1 subtia, a

lndrepta Intru cItva firea, purtarea sau mintea

grosolanA a cuiva 0 Trans. A sterpeli, a aura: copilul... Mon ce Men 51 Dili obeile de is briul mums -sa tan.).

PILP ger CHILI'.

PILIPI e. FILIPI.
PILITURA (p1. -turf) sf. 0 Faptul de a pili
2

1"

Prof de metal, etc. ce cade de pe obiectul frecat

cu pila :

lungul inturiturilor de pilot! si &Mara

We() involburare de aripi de apS (SAD.)

[fr.pilotis].

PILVG, CHILVG (pl.-use sn. Mold. Pisalog: a

ar trebul sit nu o treacS on vederea

satul... hotArl sa-1 spluzure (pe 'Fig. 3732. Pilastru.
(ISP.)
is lonelene4), pentru a nu mai da
sore
de exemplu; a Ina
vire Ql altora (eau.); de

WON.).

cladirc. etc. (:1 3734) : trecurS in

chilota multa, cum e treaba d-voastra ICRG

Model de urmat,

PILDUIRE si.

[fr.].

Pat ou Dilate si perini de mStasS (se.); d'apoi o fi avfnd

/7 Pi verb, maxima: Pildele

desfatare plina P

(A LECS. )

*PILOT' sin. tt,IFie-care din stIlpii grosi de stejar

cc se infig In pamInt si deasupra
carora se construeste un pod, o

pat ulfunipluta cu fulgi sau cu puf: an pus-o intr'un

PILDA (pl. -de) sf. 0 Alegorie,

comparatiune, nietaforti: a vorbi
in pilde; in spec. alegorie morala
cuprinsa in evanghelie, parabola
exemplu: tats o

Ci ID 2/

O F A calauzi [fr.].
PILOTA, arpoTA (p1.-te) sf. Perna mare eft

tease.

i ai]Cel InsArcinat sa conduce o corabie, cirrnaciu: Iar pilotu'n departare Sta la chins ne

*PILOT' sm.

'PILOTA. (-otez) vb. tr. 0

A conduce, a clrmui o corabie Fig. 3734. Paoli.

pograf care dedea cu pilcu 1 la

.P4

116*We

Fig. 3733. Pilon

PILC (p1. -curt) sn. 4 Val de

uns literele cu cerneala.
1-PILCA..R sm. 8 Lucratorul ti-

lui Solomon

Ur'

PILOS, Mold. MILO adj. RAbdAtor, rezistent,

care Indult. cu rabdare munca si osteneala: femeile

'Purer mineator de pilaf [tc.].

0 PIL4R sin. Ban. %.1 Precupet,
zarzavagiu [sib. pilja r].
Fig. 373/.
OPILARITA (pl. -te sf. Ban. bpd Pita lui Volta.
Precupeata onc.) [p i 1 a r].
"PIL4STRU" sin. Kt Coloana patrata mai adcsea intiata aproape in intiegime
Intr'un zid ( 3732 [fr.].

ty?

de fler.

tunde, a rade
(capul cniva), a-1 tunde OM la piele:
lntr'o clipalt. m'am vSzut ms piing de fur impreinr(ALem) ;
prolesorul a stet ling!, not pink ne-a tune elating (cao.).

O PILVGA (p1.-ugt) sf. 0 Ban. Scobituril. fAcutA

cu dalta inteo grinds, spre a o imbina cu alt lemn:

in buivant se lac atitea Dilugl... cite sint de lips5, iara In

aceste pilugi yin Cligaticateii a.wedl Trans. 77 Scobitura

pe care o fac baiesii In piatrA

spre a vIrl acolo capatul unui
lemn mend.

*PILIJLA (p1.-ite) sfe P4 Hap

[fr.].
pThIrNITIL... me- PIVNITA
PIN' sm. b Frumos arbore

totdeauna verde, din

fam. coniferelor, care poate ajunge pins la 20 de metri inAlime (Pinus silvestris)
373.5)
masinos,

[lat. pinu s].

PIN' PRIN.

*PrNACOTECA (31.-eci) sf.

GP Galerie de tablouri, muzeu
de picturA: (pe acest 'Actor) eels 'Fig. 3735. Pin.
mai multe cataioage de M11200 si P1-1

nacotece 11 tree in Moen mooed [fr.].,

"PINATIFID adj. * Se ziee:desprei

o frunza penatA ale earei
crestaturi ajung pins la
eT
jumAtatea licabului, ca d, .
e, la ciulin, mustar, etc.(
.

3736) [fr.].

'PINATILOREIT adj. *
nata ale carei tirbituri (lobi) slnt superficiale si largi,
ca d. e. la stejar ( O 3737)

Se zice despre o frunza. pe- "'tad,

[fr.].

*PINATIPARTIT adj.

936

www.dacoromanica.ro

N?

Fig. 3736
PIT"
pinatifida.

Ns.

Fig. 3737.
FrunzA
pinatilobata.

ISe zice depre o

frunza penata ale c4rei $tirbituri tree de jumatatea limbului, ca d. e. Ia cucuta, macul-de-camp,
moreov, mu$atel. etc. ( 3739) [fr.].
*PINATISEC4T adj. be zice despre o frunz4 penat4 ale carei stirbituri ajung pina la nervura medians, a$a c4 o frunza ca aceasta se re-

duce aproape numai la nervuri, ca

d. e. la coada-sorieelului, deditei, etc.

3738) [fr.].
(

PINGA prep. Pe II n-

g a.
PINGELI ( -Mese , PINGALIII (-nese) vb. tr. Trans.

pintenoagli, iar pin' la amumazi breazft

(sB.) ; clt de bine Ii gedea Ware pe bidiviul sau eel
roib si ptntenog
;
Cu cal
negru pantanog,
Priponit In bu-

1"

lul, pietrelo seaprtrau (0006.).

PINTENOA-

[ung. p 1 n

PINGEA (p1.-see sf. 1 Fig.

pi-,

la o gheata sau la o ciz)na 'natisecata.

3740 : am trlmls ghetelet I iCoada-gori

celuluii.

clzmar, sit-m1 pule Locum gi pin.

sf.
*
Planta, Cu tulpina linoasa
cu florile gal GA

3738.

Jumatate de talpa. puss Frunza

Fig. 3739.

Frunze
pinatipartitl
tiquOtell.

a-I insela [to. peng 6].

PINGELI (-elesc), PINGELUI (-nese) vb. tr. C) 1 A pune

PINTILIE sw- purrErzru.

PINTRE

p in gele la o incaltarninte 110(P)FA insela.

PINGICA (1)1. -We) St*
Mold. 1 = Pirk*F4.

PR1NTRE.

PINTRU = PENTRII.
PINTA (p1.-(e sf. 7Z Numele unui animal po-

Fig. 3740. Pingea.

giunile arctice ( O 3741) [fr.).

PINTELEITJI(sau p)xTiLTE, rt PINTE14)-eALATeem, npr.
.111.10.1.

171. 161-

care se
serbeaza. Sf. 44-

la piept, bar Ia spate Cu pidoroange, care, cind umbla, se

mita ca locustele; e vorba, probabil, de $oarecele sit-

ritor (Alactaga saliens).

PTNTA.L, piNTALITS sm. Trans. (m.) (Pac.) Briceag

de 27 Iulie
in

menit numai de Odobescu: pintele, on labe sourtioele

[comp. ung. penge6 1].

"PINVLA (p1.-113 s f Mica placa de arm& ridicata perpendicular la fie-care extremitate a
unei alidade $i prevazuta cu o erapatura pentru
a lasa sa treaca razele vizuale [fr.].
pluA.
PIOA.
*PIOLET (pl.-ete) sn. i Baston intrebuintat de

in. 3) Nu-

xg

Panteli-

alpinisti. prevazut la

un capat cu un tir-

o n: brig- F

Ca o seamana 7 7"
Romanit Cu o

nacop pentru spargerea gheLii

facerea de

'naintea Mogilor... Ca sa InDoreasca dupe

ghetata (

3746): suit

trepte In zapada in-

stiptamInti maim

nitel... slt-mi

Fig. 3741. Pinguini.

PINTEN, d P1NTENE 5712. 0 Semicerc de metal,

cliul incalLamintei calaretului $i cu care acesta

lmboldeste calul ( 3743 : a da pinteni calului, a-1 imboldi sa mearga mai lute; olsUnghie vir-

cuLita In par -

tea dinapoi a P.S.

piciorului coco$ului, dea-

supra labei egg

(.3742)1j
Ie$itura carnoasa in par- Fig. 3742.
tea dinapoi a P. Pinten.

morti, etc.: o Iapta pioasa [fr.].

Fig. 3743.
Pinteni.

PINTENAT adj. Prevazut cu pint en i.

PINTENE w- PxNTEN.

Fig. 3747.
Pion.

'PIOS adj. 10 eet Evlavios, cuvios O Inspirat

de dragostea pentru parinti. de respectul pentru
PTOTA... ow- PlifOTA

oare a florii cu un pinten de cocos; numita. $1

nemLisori (-de-clmp)", topora$i", gilceava.",
mararul-cimpului", etc. (Delphinium consolida)
3744).

*PION sin. Fie-care din piesele cele mai

-] 3747 : vinturd dtntr'o mini

Intealta wit mIncati (BR.-VN.) r C) 4 Fie-

mici la jocul de sail

clvilizatiei [fr.).

piciorului calului, deasupra gleznei 0 Trans. Naframa ce CaCONpat& mirele ca dar de la mireasa 5
TRAFQRT [vsl. p etln o].
PINTENA.* sm. 0 dim. PRPIEN pl. *
Planta cu flori albastre, trandafirii sau albe, numita astfel din cauza asemanarii sepalei posteri-.
(

Fig. 3746. Piolet.

mat

care din piesele de la jocul de table

sau de dame [fr.].
"PIONIER sin. X Soldat intrebuintat la lucrarile de terasament, la
saparea transeelor, etc. 9 Se zice
despre primii colonisti ai Americii de
Nord 0 (0 Cel ce lucreaza cu sirguinLa pentru inaintarea unei *tante.
pentru propagarea culturii, etc.: -.it

cu o rotita dintata la mijloc, care se prinde la cal -

le

Intliu de toate ul (UR.) [ft.].

ce trece Pintele calittorinl (ION.); 111111, In loci de Pintlliecalatorul, serbeaza pe 11M-Palie in aceasta zb (PAMF.).

toasa $i as-

pkraux.r.

PINTREJEL, PINTRIJDL

PINGUIN sm. Pasare de mare din ord. palmipedelor, cu aripi scurte, care trae$te prin re-

rArA

Fig. 3745
Pintenoaga

Fig. 3744,

Pinti.nao.

bene ca Walk dispuse in capitule (Cartha)tus

lanatus) (
3745) 0 f Oaie cu picioarele
albe sau cu o pats albs la partea de jos a piciorului [comp. bg. petono2je, srb. pu to nog].

gale; (E) F a pune culva

lar al zilei

,Sj

copita pintenogu-

nlc gi de 'nflorit, Wariest' ca-

mele popu-

(VORA .

g stn.* Cal
pintenog: sub

pieta: Buna-oara pe dracul MI-1

pingdleau, saracul (RET.) ; De bar

ghlni].

nunchi: tape aceasta era pin' la pans

suloc

Maram ray A zugravi, a

pingiklult (BRL.)

PINTENOG, PANT/Ina, 0 /ten. Airman.). PiarrEDm adj.,* Cal cu pet, albe la un singur picior, PINon la toate, la glezne sau pina aproape de ge- PIP

..

PIPA (pipez tb. tr. A lumi din p i p a: a Inserat

ltngit un copaciu undo erau doi oameni Enga foe gi pipau de
merges. C011) (RET.).

PTPA (pl. -pe) sf. Tr.-Carp. Lulea [ung.].

PIRA! (-pitin,t-pllesc 4. vb. tr. $i intr. t A atinge
pulsnl; nneori ma pipits la brat, ea
usor Cu mina:

sa-mi vadA bittaia vinelor (ON.) ; Imparatul, multumit oA pipalse merele cele aurite (MP.) ir A atinge: mi se Dion
tare dor de a vedea de aproape gi de a cu piciorul barbs elm -

pulni (coos) 1 A cauta dibuind prin intunerec,

pipaind cu mlinile on cu picioarele 10(10A interenul, a lucra cu bagare de seaina, cu
cerca;
precautiune.

2. vb. refl. A se atinge usor cu mina: scum

937

www.dacoromanica.ro

se

PIPIRIG sbst. 4 C) Mare plant& ierboasa, cu

gi el la ochi, se pipit sit vazd nu care cumva doarme

PIP- ;terse[vbI.
pipati].
(ISP.)
PIR #PIPAI.A.LA (p1.-reti)sf.Pipilit (PRV.-MB.) [p i p & i].
PIPAIT sbst. O Faptul de a pipa i; pe ~a, pe
dibuite 0 ge Unul din ode cinci simt,uri prin care

tulpina cilindrica, cu flori brun-roscate dispuse In

spiculete la virful tulpinei, ce creste prin apele st&tittoare sl pe cele cu cursul lin; numita si tiperig"

sau rogoz" (Scirpus lacustris) (LI 3750) O

PIPIRIBIIT 0 = RIIGINA O 0 = TIPIRIG 0

Plant& aspra si rigida, cu tulpina cilindricil, cu
cercuri negre din distant& In distant& si cu tepe aseutite la spicul
Nr,

cunoastem unele proprietati fizice ale suprafetei

corpurilor, Ca temperatura, forma, duritatea, etc.;
tact: multe pipilim In ohip de unele 91 slut altele, gl nu le
Via vedere (M.-COST.).
pntem ourreasta pre singur

PIPAITURA (M.-nut) sf. Faptul de a p i p a i

mdinalevi.rful tulpinei (Eguisetum hie-

si rezultatul acestei actiuni: se simtlra pipAiturile Cu

e).

PIPERIGin SM. 4 Mica planta,

cu tulpina cilindrica terrninat&

care omul de Mara masnra distanta pe lemn (CAR.).

PIPARA pe- MENA.

0 PIPARdA sf . Trans. Ban. ()

a4

Ardeiu (in

printr' un spit de flori brune-verzui ;

spec. rosu) ( Ardeiu pisat, paprica (sEz.)

creste prin mlastini, prin b&1ti si

pe malurile apelor; numita si piping" sau ,cipirig" (Heleocharis
palustris)
3751) [pipirig].

[ung. paprika, refacut dupa pipe r].

O PLP.ART.I sm. 0 4 Mold. Ardeiu: i se Meuse

nasal
Q1 obrazul patlagea vInattt (ALEC8.) 4 = POPANIC s Un dant popular, numit si piper":
trdgean on too la nigte hori... 'ul 51 cite joeuri Mato
(ISP.) [p i p e r].

PIPIRIGUTA (pl.-ate)
PIPTTA sf.
Stofa. cu *4,
patratele albe alternind cu
altele de o coloare inchisa0114
[germ. Pep it a (stoff)].
St. 4 = PAW., $

0 PIPAT sbst. Tr.-Carp. Faptul de a pip a; fu-

mat: Sit

stea 'n

caste.

Is , Sa nu meargd sears 'n sat

(IK.-BRS.)

PIPER sbst. 0 Plant& exotica, cu tulpina

tiritoare sau acb.tatoare, al ,
carei fruit e piperul", con- h-2,. ss
dimentul cunoseut si mult
Intrebui(ltat la bucate (Piper nigru)n)
3748): boabe
de 22 = x Praful obtinut
prin pisarea sau macinarea
boabelor de piper; lute ca

PIPOILT (p1.-uoitie) sn.

ott nn

augm. PRA: on an
milturein

pipota gi cella ma! mio Mims OSP./

Bea, pipota 151 Inneacit,
ntt-1 Intreaed (PANN).

feri;
tine are tt mult bagd
et In terein (sau gi In mama-

.11

Altul ea

sti

PIPTUI sf. pl. Ban. X P i f-

t i e.

PIR sbst. m 0 Plant& din

ligi, gi to chiding), tine are

malt, 11 bags In Mate bucatele

fam. gramineelor ce creste prin

locurile cultivate si prin flnete;
din rizomul acestei plante, vilth.matoare agriculturii, se face
o bautura racoritoare si diuretic& (Agropyrum repens) a Fig. 3751. Pipirigut.

sef CHISALITA CD d, .4.47L-

LIII = TITLICHPIA + Dant

Fig. 3750. Pipirig.

O F Hurts, pintece; a-gi nmplea,

a-si lnneca pipets, a se ImbAta;

In nas, nu-1 pot su-

BALM, ..11L-BROA$TE1= DIN TELE- DRACULIII; :11.-LBP11-

(RET.).

PTPOTA (271.-ote)sf. 0 3e

Stomacul pasarilor, rInza, (Trans.

batuch"): 1e date... celni millocin

...al; a se Intim' .411; mi-e drag

ea A.11

fi

Fig 3748. Piper.

popular, numit si pipftrus" [ngr. rcutipe].

3752): Ingrilean de gradina lor,

Inelt... nu gaseai Drill ea nisi 11rieel de... pir sau aid btuniand
urIcioasii (ISP.11- Qz .0-GROS =
TARBA-erniELUI ~-ROSU,

PIPARA, PIPARA (-rez) vb. tr. X A pune boabe

sau prat de piper in bucate.

PLPERAT, PrPARAT adj. p. PIPERS. 0 X In

care s'a pus mull piper y Foarte stump:

catastlh nigte preturi destul de piparate (ORIG.)

O Cu doll& Intelesuri, obscen: glumit ...a; gene-

no sarla Is

ralul, macaiit, apunea lueruri piparate

plant& cu frunzele lungi, p&roase si dintate, ce creste prin

finetele nisipoase; numit&

(D.- ZAMF.).

O PIPERIG, O PIPIRIO sm. Bucov. Om slab, pipernicit, chirciturA, stIrpitura: sit ma tem on an an

si rogoz" (Cares hirta)

piperig ea sings? (se.); tin pipiric oa tine vrea ad Be lupte

on mine? (se.) [rut. pidpirk a].

[srb.].
PIRA.MIDA (p1. -!de) sf.

rata cu frunze de izma (Mentha piperita)

[engl. peppermint].
PIPERNICI (Anse) vb. refl. A se strInge, a se
usca, a se opri din crestere, din desvoltare (vorb.
de om, de animale si de plante), a se hied, a se

fete triunghiulare si cu baza

dreptunghiularil care servea
de mormlnt vechilor regi ai

0 e Monument cu patru

*PIPERNIENT sbst. 9 B8.uturit alcoolica prepa-

Egiptului
Fig. 3752. Pir.
37:3) 0 A(
Volum poliedric avInd ca
baza un poligon oare-care si Ca fete laterale

jigari [comp. PIPERIG].

PIPERNICTE sf. Starea celui pipernici t:

Intemelndn-se De... pipernicia trupulni... sustinea oil are eel mull cinoisprezece ant (BR.-VN.).

PIPERNICIT adj. p. PIPERNI01. Slab,

uscat, oprit din crestere, din desvoltare,

chircit, jigarit: pe tit de gros 51 de vothio e

Pltaohe, De attt de ttscat 01 de te e BARI (BR.-VN.)
o umbrd de om... slab 51 et, 51 cococat, de
pared mines numal Vinerea (ISP.) baba san tats

same, De Jumittate scale, o vita +41 On,

PIPVRNITA. (p1.-ite) sf. () Vas In

care se tine pip e r u l C) = POPTVNIC
S

4 - -DE- GRADINA = CIP533RII.

PIPERT,I = PIPARTIS 0 : Nasul roe ea , F

cam? 44,c7.1

'1'

S;A "

,f1f,g

stun

--- 4

B'a et bot, ad nn onnoascii, to acopere cm masa Pipets.

(DON.).

*PIPETA. (p1.-te) sf. Tub care prezinta o urnflatura si cu care se trage un lichid dintr'un vas
spre a-1 transporta Intr'altul ([E 3749) [fr.].
PIPIRTC we- PIPERIG.

Fig. 3753. Piramide.

niste triunghiuri ale c&ror vIrfuri se IntlInesc In

acelasi punct numit virful piramidei"; piramida
poate fi triunghiulara, dreptunghiulara, pentago-

938

www.dacoromanica.ro

fizica cu care se masoara temperaturile foarte ri- pi R

nala, etc., Idupa cum baza ei a un triunghiu, un

dreptunghiu, un pentagon, etc.; se zice ca o e re-

dicate

gamut, dad). baza ei e un poligon regulat $i data !nal-

3760) [Zr.].

PIR

timea ei trece prin centrul acestui poligon; trunchlata se numeste aceea a card. parte superioara
n'a fost facuta sau a Post retezata ( 3754)
Fig. 3759. Pirogravural

411St.---

mai adesea recurbat la un capat; F a bee, a

Fig. 3754. Piramide:

dreapta

oblica

tab la piroane, a clantruii din gur5. [bg. p i r on II].

PIRONI (- oneso) 1. vb. tr. 0 A Intepeni cu p i-

trunchiata.

r o an e, a tintui (pe loc) : 1-ar n pironit pitrintele Oslo-

Gramada de lucruri asezate In forma de pi-

bann pe trace (ono.); ar 11 volt aft piece, dar parcit-I-Dirontse

cineva loonlul nap.); nn groaznio hohot de xis 11 pironi

ramida: se tnaltA, De o movilA, tntre patru tunuri, o

de piatrit

(VLAH.) ; piramidele de noroiu,

grilmadite morman pe Mega usile prAvaliilor

(1.-oa.) 0

iFig. 376o. Pirometru.,

PIR9N (p/.-oane) sn. Cuiu mare $i gros de her,

in 100 (ON.) ; In tuba's izbirii II yironi on Morel drept in

pietrele born' woos., 0 A(-si) cubit, privirlie, a a-

Arbore taiat de;horti-

cultori In forma de piramida

tinti: Midas... pironi ochil In DAmtnt

(ISP.) ; privirea Inc

era pironita pe Intinderea mArii 0.-oH.); : a -si
mintea,
glndul, atentiunea, etc.: glndul fi era Dironit tot la promsitul de Iron (ISP.) ; neputinta... de a-si m Intreaga atenile
si Indere de activitate asupra unui WO= (VLAH.).
2. vb. refl. A se atinti: tot ochil se pironese asupra-mi

de arme, mai multe

3755) A4
push asezate in formic de piramida,

sprijinindu-se la virf una de alta

(] 3756) [Zr.].
"PIRAMID4L adj. In forma
de piramida r r F Colosal, grozav
de mare: dascSlul acesta Ina in ochii
mei nn chip mitret, academic, m

(fr.].

(NEGR.)

*PIRA.MID9N (pl. -oane) sn. A

Succedaneu al antipirinei, praf gal-

buiu solubil in zece Orli de apii

[fr.].
PIR4NDA = CHMANDA.

(CAR.).

,
,

"PIROSCAF (p1. -ate) sf. a, Vapor [it.].

*PIROSFEL.2. (pl.-re) sf. aks Nume ce se as
adesea de geologi miezului netopit, plin de foC,
al pamintului, spre deosebire de hidrosfera $i de
litosferil [fr.].

PIROST(R)II, PIROST(R RE,

sf. pl. X Unealta

Fig. 3755.
Piramida.

'PIR4T sm. (D Hot de mare, ttlhar ce colinda

asaza oala deasupra focu-

bands de pirati devenise... o calamitate pentru corAbille de

transport (I.-GH.) Cel ce se InavutPste jefuind pe

Mai mtimAliga, nu lei Dirostrille

marile spre a jefui corabiile, corsar: una din acele

altul [Zr.].
*PIRATERTE sf. 0 Meseria de pirat, hotia pe

mare: pe atunci... phateria lease o mare desvoltare In Arbipel (I.-GH.)

Ban. PIROSTINIE

de bucatarie pe care se

Fapta piratului [fr.].

lui ( 3761): dacA, chip& ce

de ye toe, at BA sezi In too ye

(GOR.); pirostreete Is
plcloarele In sus (DLVR.) ;

ceea 1111120

pure

Cu

an aprins fooul si an agazat nn

Fig. 3762. Pirostrii.
ceaun De Dirostee tuN.1; era aSezat De Direst. no rearm yentrn tierberea mincAril (GRIO.) F Cununa ce se

pune In capul mirilor, clad se cununa; a(-51) Pans

le in cap, a (se) cununa: la etslest lti put Dimstrifle In cap (1.-om.); o sa-I ImbAtrIneascil letele la vats...
hirti as pate pirostrIlle In cap osr.1 [ngr. 'ropey:suit].
P1119$CA, o CEaROSCA (Pi.-00e) sf. X Un fel

de coltuna$ sau phicintioara. In tre colturi urnplutft cu brInza, cu magiun, cu fructe, etc.: s'adttcil
'leas& plitcinte, vitrzitri, chlroste 51 torte (PAMF.) [Pal. p

rotek, -otka].
Fig. 3756. Piramida.1

PIROTE4LA (p1. -etc) sf. Starea In care se gli-

Fig. 3157. Pirita.

*PIRATICESC adj. De pirat: am puha asista

on chianti] la mai matte vitejii piraticesti 5.-me.

*PIRITA. (p1.-te) sf. Mineral continInd sulf

combinat sau cu fierul, sau cu arama, sau cu cositorul, foarte important prin aplicatiunile sale
([1 3757);
de tier, de mum, de staniu [fr. p yr i t e].
*PIROGA. (pl. -ogi)
sf. an Luntre Intre-

buintata de salbatici,
fticuta dintr'un trunchin de copac scobit
on din scoarte sau
piei cusute laolalta
OD 3758) [fr.].

Fig. 3758. Piroga.

PIROGRAV4 (-aves) vb. tr. A A face desenuri

sapaturi prin pirogravura: am pornnclt la un limb;
0

tame De care s'o DirOgraVSZ (43R.-VN.) [fr.].

*PIROGRAV9RA (p1.-uri) sf. P Gravura, sapatura pe lemn facutli prin ardere, cu ajutorul unui
her rosit in foe sau cu un aparat special ([ 3759)

seste cineva clnd e gata sa atipeascit, fare a se

putea Impotrivi somnului, somnolenta: slmteam oft

amorteam, ma apneas no tel de m (1.-GH.); 11 apncase o oe.,

de on se mat putea tines pe pioioare (IsP.); o
a mIntii,
o impiiiebnire a oebilor ineeDura a o ooPrInde (0000.) [P

r o t i].

*PIROTEHNTE sf. A4 Arta de a fabrica piese de

artificii, projectile incendiare $i munitii de razboiu
[fr.].

PIROTI, Mold. unman (-063s0) /. vb. intr. A if

ametit de nesomn, a pica de somn: btritsit in vote
singllor, singer, neputineios, pirotea in seannul lui (o.-zAmy.);
pirotea la soare ca un omprins de friguri (S. ALD.) ; doar nn-s
babe, ss chiroteascit din picioareICRG.) ;
4: de and s'a
deosebit (mew de sat, net% piroteste IMP.) ; Tuloea piroteste
in earn' oald (IRO.).
2. vb. refl. Trans. (DENS.) A se trudi. a se ostenl.

PIRPIRTU adj. 0 Pipernicit, chircit, jigarit:

0.-oH.)
0 Imbracat sarac, cu haine subtiri $i proaste:

un gmulan de !molar_ tAbfirtse pe un bAlat slab si

(0.-ZAMP.);

intrA In Module un functionliras foarte , deal

(CAR.) [tc. p i r p i r i].

[Zr.].

atarA era destul de ger

0 PIROIU (pI. -oaie) sn. = PIRQN: urechile protapului

slot partite lui ce intra In pignut carutol si-1 trag on Mut
non).
numit

vighetoare isi yiruia povestea as neispravitft

pornise si pirue o privighstoare tuel..)

*PIROMETRU (pl. -tre)

sn.

-6

Instrument de

)1i

supleantul era ttnAr... de familie band, dar trabrAcat cam

PIRUT (-ruin vb. intr. A face triluri: numai o pri(DLVR,) ;

undeva

PIRUTT sbsl. Faptul de a p i r u i; rezultatul

939

www.dacoromanica.ro

PIS- acestei actiuni: e un ciripit, nn

PIS

in

111111 (GRL.).

Ip

PIS! treterj.

sica $

Niel

spre sears, de to crezi

Strigat cu care se chiama pi-

nici tire! nici o vorba, nici un su-

net Mate feta_ mature al Bonaire tArd ad zicA nici vs I (ISR)

nu Indraznira sd -i zicA nici
(D.-ZANIF.); bietil cement dor
mean dust, nu se auzi nisi i (ogva.).

PISA (pima) vb. tr. 0 A sdrobi Cu pisalogul, Cu

ciocantil, etc., a preface in praf:

zaharul. sarea,
marling; clad to -i Maim de strujit pane, vet vs,

plperul;
Mal

(CRO.) F A bate sdravan: leak sA vs Di-

me, plait oe n'a mat Inc ben In vol (sea ; 8a WI cats en De

pleloare, sit -I pima, sit 41-1 las max (PAW F A Ci0CMani, a nu da pace cuiva, a-1 sicli, a-4 repeta mereu

acelasi lucru pieez-malaiu, joc de copii In care,

tinindu-se spate in spate de subsuori, fie-care la

rind ridica si coboara pe celiilalt, izbindu-1 cu
picioarele de pamint [lat. p I (n) s a r e].

PISAGEALA, pisockEALA, 0 cumAGEALA (p1.

-ell) sf. F 0 Faptul de a p is a g i, bataie: dupA

atlta pistggeala, se (mimeo !Ara sA se ',Hasa (CAR.) T O l Faptul de a toci cartea (in graiul scolaresc), de a re-

peta inereu un lucru phia sa-1 invete: toga spoiala

enoiclopedica on care iese Inzestrat din col patru ant de Pi&ideal& (VLAM.).

PISAGT, PISOGI,

cEasAGI (-Base) vb. tr. 0 A

ciocani lit mod repetat, ca si chid ar p i s a: se

and In salon butnituri Infundate, paro'ar pisAgi oineva ceva

Pe o mesa (CAR.); oeilalti !Acura mita In jurul lui, privindu-1
onm Meager, pAmintul In vIrful Dicioarelor (o.-zatay.)

F A snopi in bataie, a muia oasele cuiva, a-I bu-

2. Partea dinainte, ascutitit, a unei luntri, numita

2961 : pusese
=Aral In piscul luntri 18.-AL)).) 01!7 Furca carului

si bot(nita. " sau hour" (per

(we
878): sau tuna este capdtul a doud lemne ce treo
printre oats el masa amt.) O fl?'' Drug de lemn prins

de opleanul dinainte al saniei; de el se leaga pro-

tapul; numit si limbit" sau splint." (a 3765) V

Oa G'"4- Ailrf de munte: aratindu-ml on mina un Disc ce se
Malta stlncos dinaintea noastrd
MN.); );auntt on limits Discuri lei
areal ooastele for aprigi, Mimeo
ei surpate (cms.) [vsl. *p y S k

> rus. pol. ceh etc. p y s k

bot"].

PISCICULTURA

(p1.

-tart) sf. )1=P. Arta de a in-

multi si de a create pestii

Fig. 3765.
Pisc (de sanie).

[fr.].
*PISCINA (p1. -me) sf. 0 ie

Basin undo se pastreaza si se hranesc pesti, helesteu 0 Mare basin pentru scaldat si innotat [fr.].
*PISCIVOR adj. Care se hraneste cu paste [fr.].
Des-

PISCOAIE' sf., PISCQM (pl. -oats) sn.

chizatura prin care curge faina maeinata, la mo-

rile de vint sau de ape; nurnita.

si

gurita",

vrana" sau ulucas" (pa- TAB. XXXVII, A, 13): Am o

moan% dnpli cask Cu chiscoinl pe fereastra .seva ; Incepu a

ourge Mina de pe chiscoaie in lada (FLOR.) [p i S C].

PISCO4IE5 sf.

[bg. piskun6].
PISCQIU er

PISCOP

chisi: ?doldovenii H urmareau $1-1 ohisdgeau de on mai

Un fel de fluier Mout din soc

plscoAmi.

EPISCOP.

PRISCIJI (-ueso, -niu) vb. intr. 0 A

sthin pe made se MIA usra 1- M A toci cartea (in

graiul scolitresc), a repeta mereu un lucru pin&
sit-1 invete.
PISALIT.A. = caltsAuTA.
PISALOG (pi.- cage), d PISALQH, OcuisALVG

piui: Saracele mindrele Chiscneso oa plisarile Pe sub Coate

streeinile (1)(..EIRS.); nici cloete nu-i bine aft put In tuna nook,
Ca ohiscule puii el mot IVOR.) Trans. (P$C.) .1A sufla

3762) F Cel ce ciocenitneste sau

cialeste mereu pe altul [p i s a + (p i)u g].
1
P ISALOGI (-ogees), I PISALIIGI

In opozitie cu vladica.").
PISCUPIE sf. (p) A = BPISCOPIE.
O PISEZ4 re- PISAZ4.

(pl.-ge) sn. p Unealta cu care se piseazit ceva in piulita (Mold. pilug") (Ea

(- ugeso) vb. tr.

1 o g].

(R.-COD.)

care se etreoulnlate
ootoemanul era nn
asp.); clitelul se lam ohm, .,111 se Mon mirtan (RET.) [p 1-

ulein dupA pisanii de biseHoi din jIIIII31 (13R.-VN.); peretii ettunati, acoFig. 3762.
periti de veohi pisanii tvgsm.) (VS1.].
In

oasts,

cal mai mit) e

c a].

'

Pisalog.

rie, copist: dot

slujeso

sub SCUM (0.-ZAMF.);

PISTCA (pl. -lot) sf. 7.k Animal carnivor, de

aceeasi familie cu leul, cu tigrul, cu pantera, etc.,
care traeste domesticit pe
ling& casa, unde e tinut in
spec. pentru stirpirea soarecilor pe can li vineaza

(iig]

t PTSAR sm. bcriitor intr'o cancela-

PISCULET (p1. -ate) sn. dim. PISC.

PTSCUP sm. (P) rnt Episcop (in spec. catolic,

CUreSe

PISANIE sf. Inscriptie veche (mai

adesea in limba slavenit sau cu slove

3763): eves copil

dintr'un fluieras [vsl. p i s k a t i].

PTSI sm. sepo ow- CALCANI.

Pisoiu, cotoias: an
PISIC SM.

pisActz [p i s

cirilice) la o bisericb., cladire, etc.

PISCT_TT,

1,1101117t010(0.R.V.I.1.,

(NEOR.); rams) pe

urma lavatAtur11...

a earns as tie
hatmaneso

[rus.].

011141CINORMVITO

ss.;

(ORIG.)

PISAT 1.adj.

principale a bisericii din Tismana

Sent. 5541).

p. PISA: zahar =, sere A.

mestica)

3766); 0: Plaice rIzgliatli nn prinde *oa(PANN) ; CO: ce iese (sau oe naete) din
qoareci manInca; 0: plaice on clopotei nu prinde soared,
(

data vrei ss izbutesti Intr'o Intreprindere, unde

se care malt& precautiune, nu trebue sa tie multi
ce ai de gtnd sa faci; 0: chid pisica nu-i acasii, 538-

ceva
de mere, un fel de
albie in care se misca, Impinsa cu
ajutorul unei prajini, o piatra de
moara; prajina e tntepenita cu un
capat In mijlocul pietrei, far celalalt capat e prins lntr'un cuiu
deasupra unui stilp Infipt In pamint ; serveste la p is a t u I me(PAc.).

3767....-"ePis.iett:rstilbatiileit.

red nictodatA

O PISATO.AFtE , cHiskroARE sf. Trans. CI linealLa de bucitt&rie cu care se piseaza

relor, simburilor, etc.

Fig.

cu mult5. dibacie, Mold. Ban. mita" (Felis do-

2. sbst. Faptul de a piss.

3764).

Fig. 3766. Pisicl.

Fig. 3763. Inseriptia de deasupra uii

recii Jona pe masa, cind st5.pinii nu shit de fa45., slugile iii fac de cap; 0: plaice, undo nu ajnnge, sloe od

puts, chid laudarosul nu poate capata un lucru pe

care-1 pofteste, se seuza zicind ca nu-i place; 6:

a amble on plaice In traista = a umbla on mita In sac; te:

a sump/ire (a vinde) oblate 'n Heist& = a ()timpani (a vinde)

Fig. 3764.
Pisatoare de mere.

O PISATTJRA, clusATTRA
Pis41, 2.
(pL-turi) sf. Trans.
0 PISAZA, PISEZA (-zez) vb. tr. Trans. Ban. = PI-

sAm: a coos pe data mime din traistig, a pisazat-o miiruntel,

luttrungel (MERA); de to -ar ti pisezat barons bine la case, ail
to saturi 1 (CAT.) [P i s a].
PISC, CHISC (p1. -curl) sn. t # Plisc, cioc

mita 'n sac; Pr CUM C), MITA C), QCHIU 1 0, OTBT,

PLOU4T C) C) .z1v1 Prsia-sALBATIcA, pisica mat

mare decit cea domestics, care tra.este in padure

si se hraneste cu vinat, cu pasari, etc. (Felts

catus) (13 3767) 0 Blan& de pisicit: o scurteica

mltocAneascA de plink, cilpttleitli

(CAR.) 0 0/ten.

Un fel de litre& de her care serveste sa Impiedice earuta [p i sl].

PISICESTE adv. Ca pisica: pindeate

940

www.dacoromanica.ro

;vs (CAR.).

PISICUTA pl.-ute sl.

cu baza dreptunghiulara, pe suprafata eareia sint PISsapate o truce *i slovole cirilice 1. ti. P. 1. sau 1C. PIS
XG. HN Hal serve*te ca sigiliu sau pecete de im)
primat pe aluatul prescurilor ( . 3773): meow' it

7.t dim. PIMA 9

AlITL$OR: se vad copli eIntInd din tilinel.

de 'illicit la ()Mari) (LUNG.).

Cu

pisieute

PISOACA sf. Often. (mum (corei.) Luau pisat

marunt [p is o c a].
PISOC.4. (-0c) vb. fr. Often.
(t o e a].

pomenea *1'n altar la strapungerea pistornicnliti

PrsAcrI [p i s a ,-

Lasa, mtndrit, lubitul frapuca chtstornicul os.-oRs.)

con p.

v'l. pr SI II-

,t

P IS 0

(LUNG.);

Ilnilc 01.

... Po- PIsAGI...

dim. Pocuu.
PISOIAS st.
PISOIU, CHISQIII SM. 7k C01.0111 (in spec. tinar : copilul tine in brats un cenuOti en cercei rosii in
jigarit .. 41 urduros use.(
urechi (Dum) ; deterA pests un
(p sib

*PISOLIT sm. ad Graunte dc calcar de mari-

KII

mea unui bob do ma-

zare [fr.].
*PISOLITIC ad i.
AA Se nice despre

nor

11111

.XC

o Inca lemmata din

pisoliti : calcar
3768) [fr.].

.1]
v1110

PISTA (p1.-te) sf.

Orma N

Terenul pe care alearga caii la curse

[fr.].

Fig. 3768. Calcar pisolitic.

Fig. 3773. Pistornice.

PISTIL' sbst. X Magiun de prune, de caise, de

gutui, etc., uscat $i transforinat Intro pasta subtire [to. pestii].
PISTIL' (pl.-Hurl) sn. Organul reprorlucator

PISTOSI (-osese vb. ti. A sdrobi: a calea strugurii.

PISTRA sf. Often. G4 Nume dat unei of albe

Impestritate on pete negre pe bot.

t PISTREALA, pEsTrtzetiLA (p/.-eie) sf. Trans. Di-

stan(a cit o al uncatura de sageata, stadia (ma-

sura itinerary : mergeau pe apa in sus, ca o pistreala de

We (PAc.) [vsl.pr6strelit].
PESTRIT.
PISTRIT

PISTRU sm. 0 /ten. 4-4 Nume dat unui berbec

alb cu pete negre pe bot (Nov.).

OLV

PISTRUIE... PESTROIE...
PISA (-4) vb. nil. vulg. A urina [lat. vulg.
*pissiare].
PISAT pl.-aturi sn. vulg. Drina [p i $ a].
PISC* piac 1. vb. tr. t A apuca $i a string

2. de negrut;cal; 3. de
Fig. 3769. Pistiluri: 1. de tire;;
chicavoinicului; 4. de strugure.

cu virful degetelor, cu clestele, etc. pielea cuiva,

al plantelor lanerogame, compus din ovar, stil *i

stigmat ( 3769) [fr.].
PISTOL' (p/.-oale sn. Or' 4rma de foe scut& cu

care se trage tinind-o

c'o singura mina (

a ciupi; pr. anal.: chitariatul... Piece eatette 51 cadentat

coardele ohitarei (DLVFL) 9 c A inusca (sorb. de insecte : 0 multiple de furnici de sale maruntele ...au inceput
a pisca din somn pe imearatul de-1 frigeau, nu alt-ceva (cRo.);

-r-----

3770); 0): cum e Turcul,

ml se parea ca un purice cearcil sA ma piste (sea Q A

intepa (vorb. de sensatia produsa de frig, de un

ei ut; F gol (ca un)

despuiat, in pielea goal& [comp. pol. pistol,
ngr. utcrom < fr.].
Fig. 3770. Pistol.
*PISTOL' sm. (0 Mo$i
italiana
a carei valoare
neda de our (spaniola
a variat In diferite epoce [fr.].

vint rece): vintul pisca usurel de virful nasulni (o.-zAmR.)

X A Intepa (vorb. de sensatia produsy de o mffi-

care sau bautura piperata, prea tare, prea acrd,

etc.): vinul acesta cam pieta limba 0 A 111tCp8.,

cu vorba: otrootas de vole, no se putea sit nu Pieta el Intr'un chip pe ori-eine Intflnea UsP.1 A apuca, a

rupe ici colo cite o faramitura din ceva: eine

PISTOLiA (pl. -age) sn. dr- dim. PISTOL.

*PISTON (pl. -oane) sn. C) Yc7, Cilindru care se

coada -i

fura (cite putin), a ciupi, a *terpeli.

mica in corpul unei pompe, impingind un fluid

sau hind Impins de acesta ( 3771); de Domit,
de masing ou aburl O j Instrument de muzica, cu

.1

cieare].

PICANFLOARE, PLSCANFLORI, PISCANFLORE ( A)

SM. 0/ten 0

PISC4R

F:15:.:7:

duce in tubul unui instru-

ment de suflare, spre

FA

Z. vb. refl. * A descre*te, a incepe sa scads (verb.

Tub cilindrie ce se intro-

Nada,

de luna.): soarele Ni tuna an lost trati 51, sf. Soars a ptcat

!Una, Ni de atunci luna se pisca tvOR.1 [lat. vulg. *p 1 c-

vint *i cu chei, numit si

trompeta" sau cornet (cu
piston)" (N.- 2] 1484)

cade, eine raisoft el tot ping (PANN)

GRANGUR(E
CHISC4It.

PISCAREL sm. Trans. (PAC.) 0

PISCAT 1. adj. I p. PICA a F

schimba dimensiunile tu-

2. sbst. Faptul de a pi,ca.

PISCATOR adj. verb. PISCA.

PEscARV$ 0.
la 'wive, beat.
I

Care pica,

Care tura: copilul...

care Inteapa: vorbe piseatoare
hot
UP.); om
A nu fie banter, trindav, Mincinoe,
de mat unti*uri wee.).
PI*CATIJRA (p1.-turi sf. t Faptul de a

sibilitatea de a produce sunete cu un semitou

mai jos sau mai sus ( 3772 [fr.].

p i* c a, ciupitura 0 Mu*catura (de insecte):

de pusAgetile... nu-1 Mean Mel atita stricao1une tit o

rice USP.) Intepatura (vorb. de gust, etc.

O M Intepatura cu vorba Bucatica rupta cu
ungliiile, Cu ele*tele, etc., dintr'un loc; semnul ce
se vede de pe urma lipsei accstei bucati rupte:

STQRNIC (p1.-Ice) sn. A Un fa de piramida de lemn

Ciupeala.

Fig.3772.
Fig. 3771.

Pistoane.

P. Piston.

bului, ca distante, diametru, etc., ceea ce da poPISTORNIC, PRISTQRNIC, P(R ISTQLNIC,

la ureche : oaia a avut o piscatura la ureche

CHI-

941

www.dacoromanica.ro

(LUNG.) ir

PTCAV adj. 0 /ten. Care Int eapa la limb& [p isa].

PITCOACE sf. 0 /ten. (cIace.) Picica, pitcoare.
PITCOCIU sm. Olten. (clAus.) Piciu, ma.runtel.

PISPIT

caramizie. piciorul solid, aproape de aceemi gro-

sime, cu carnea alb5. (Boletus versipellis) CO 3776

[pitarca].

PICOT (pl.-oturi) sn. x Un fel de pesmet iacut din Mina, oua 5i zahar [ung. p i s k o t a<
it. biscatto].
PICTJ114 -ur) vb. tr. 0 /ten.
A toarce firul
cu noduri, cord mai gros, cind mai subtire maw,.o.
PIICHR ad). i sin. Siret, rafinat: ca sii Iii
avocat iccusit sl edutat, va sit Ill eiret, -, chltibuear, sa pail
ascunde Cu meatesug adevarul (BR.-VN.);
si bun de gura,
payola mare, ...se Mira repede pe subt pie'ea capitanului

tc. pi1kjar .

(s. m.o.)

PIICHERLIC, PISICHERLIC 1,1. -curt sn. Silathe, rafinarii: tuts lumea pe sioara cu Disicherllcuri
(CAR)

PILEAG p1. -age sit. 0 /ten.

, Cuiul cal e
une*te obczile rotii (TUT.) (CONV.) 2 Cuiul care utie*te doua doage din aripi ale fundului unui butoiu
(CIAO.).

sf. 0 /ten. (mos.) X Zeama lung.

[p i 5 a
PIOLCEA 0 /ten. (CIAO.), Mold. (rAh4F.) pisincA

sin. Nume dat iu batjocura copilului ce urineaza

In pat sau aceluia care urineaza des [pig a).
PITELNITA. (1)1.-0) s(. v, Balta glodoasa $i
puturoasa de unde pi*tesc piraia*e (SIAM.): am if

intrat paste nista Unease pistelnite si glodoase tini el balti

(CANT

PITI.

CHIFTI, PIFTI (-time

vb. intr. 0 A se

scurge incet, a ti5ni cite putin: singele pigteste din

rani; prin vane Cerbului si Prahovei, apa Distaste de pretutindent (m.); pamintul, ca un burete pile de apa, pifte$te
la fie care calcatura (sac.); eft despre apa, gAsim cave negru,
cald 51 puturos, care chiftegte In urmele copitelor (ALECS.)

A asuda, a picura, a se prelinge: vinul Diculte

printre doage.

PIT, radical, de origins nesigura, din care s'au

format numcroase derivate: PITT, PITIC, PITPaL,

PITULA, etc.

PITA, cHITA pl.-te sf.

X Mine: In pamintul negru se face
alba (ZNN.); dupS ease ant de ",

Trans. Ban. Mold.

PITA-LOI-DUAINEEEIT
3

.16%

PIT AREASA (pl. -ese) sf. 0 Mold. Trans. Brutareasa; nevasta brutarului p # Nevasta Mare-

lui-pitar.

PITARIEsf.p Mold. Trans. tol Bru tarie : actemmdu-ci odrasla cea mai mare, trimisa la . chip& pine (SAD.)

0 # Demnitatea, rangul de pita r.

PITCOACE sf.
PICICA: ce mi to -ai !Scut ass
(Isr.) [probabil din pitic (a)].
PITCOCIU sin. = nciu.
PITT -ten vb. tr. $i refl. A (se) ascunde ni.cind(u-se ghem, facind(u-se) mic, a (se) tupila,
de pasSre P

a (se) pitula: se strecura fait a fi vAzut de buys si se

pill Intr'una din scale acuurritori LISP.) ; fries fi faces sit se

Piteasca Intro bolovanii drumului t000n.); s'a pitit sub player/IA el... a adormit (VLA)1.) [p i t-].
PITIC,
, Mold. Bucov. CSITIC, -Ic.A adj. si sm.

f. 0 Care e de o stature foarte mica, foarte scund

in raport cu altii de aceea*i virsta sau de acela*i

soiu: iocul undo adormi Ercule era pe MOOR unor (=rent

Paid ce se numeau pismei asp., ; no ghebos, care era
caraghlozul satului, se agatit deasuPra portii iori.); mama
Lurundra, batrinil pities... cu ochii mica s1 negri ca ochii de
RilP11$e (BR.-VN.); Ii da de pamint, cind un picior, chid altul,
tapul Hind pitic (ISP.) ; Ar voi s'o mai opreaseS printre ar-

OsP.)

PITA-VACII, ciuperca

comestibila, cu pi laria ro*cata,

cu cames alba, care devine al- Fig. 3774. Pita-vacii.
bastrie In contact cu acrul
(Boletus bovinus) (CI 3774) [comp. hg. srb. ung.

p i t a].

0 # Ban mare
*PUTAG', PEW (pl.-ace) sn.
de amnia austriac care circula pe la not 11 f Mold.
Bucov. Gologan (de zece bani :
aductrat Di-

tact gi colaci din biserica, a Impartit la fie-care (CRO.); 151

capatula 51 at pungulita cu citiva arginti si pitaci imuca

[comp. bg. srb. p eta k].

PITAC3 (p1.-ace) sn. 0 Ordin princiar, Impara-

Lose: pe-alei se Intorceau domnii noetri cni

smeil

imParatese

de la Tarigrad (\ILAN.) I 0 Diploma de boierie: vn

domnesc grin care 11 numea vet-cilmaras (no; el a trfntit
los, strigind en alas tare: tar voi, ceflaltl, pitari Si
serdari" (I -GH.) [VS1. < gr.].

PITAN (pl. -ane) sn. Mold. X Nine facuta din

Mina de orz sau de secara; p tine proasta [p i t 111.

PITAR sin. 0 Trans. Ban. Mold. Brutar 0

Rang de boierie: el rugli pe Caragee de-1 onorS ou =gal de sluger ye care, mai In urmS, II prefaeu In ace de
2

boier de divan rare avea Insarcinarea de a supraveghia brutaria domneasca *i

ocupa, in ce prive*te ierarhia, rangul duple Marele jitnicer [p i t rt].
o PITARCA, cEauRcA (731.-ardo sf.
0 Mold.
Nume dat mai multor varietati de ciuperci comestibile (Boletus duriusculus, B. granulates, B. luiidus, B. scaber) (0 3775) Trans. = mANA(F1L.); MARELE os,

Fig. 3776. Pitarcula.

mic, neinsemnat. pigmeu: si 'n co cumplita involburare

de vremi &item pitiell si nevolnicii acestla (VLAH.) 3
SCUnd tavauul este atit de pitio, de-1 moue au mina

Marie (VLAH.) ; bunt -i placinta, dar

dacS nu f, e buns Si Pita (M -RA) 1
COV 1

Fig. 3775. Pitarcil.

borli pitici(ALECS.); mares biserica, pare o cladire uriasit In

mijlocul locuintelor pfttce IIRG.); OW' FASQLE t 10 (V) Out

neagra de cazarmS, s'a lasat gl de mi-

?--

[tc.pi1

4 xrp. Pe*ti*or marunt: cite o louts se Intoar-

ce cu volocul intr'o mina, (find stands in cealalta recolta-i

de chitief lunecosi (IRO.) ; Chiticil de toatii mina nudes noincetat (DON.): cu piticul cal mic se prinde cel mare (zima ;

a tacos ea uf (in baltil), a tikes

a sta mut, a nu
deschide gura: late a dant mAlcum ea yiticul (SB.)
[p i t-].

PITT*,

aims adv. Pe furi*, facindu-se mic,

pitindu-se, tiptil: cum se Insult, piaci cam pills... eStre

satul eel mai de aproape Osr.); se lua chitin... cab% uga

=tiler

(RET.)

[p i t i].

PITITL adj. Trans. Maram. Oas. Mititel [p i t-

mititel].

PITLUI Fr- mom.

PITOANCA (pl.-ce) sf. Trans.

realikri.tReA
t a].
PITOACA sf. Mold. # Ciuperca comestibila, cu palaria

0 [p

bruna, cu piciorul gal-

buiu *i presarat cu
puncte granuloase, cu
carnea acri-

vara,

cu

miros de

poame; nu- Fig. 3777.

Fig. 3778. Piton.
mita. *i pi- Pitoncl.
tared" O
3777) (Boletu4granulatus) [p i t a).
PITOM (pl. -oafs) sn. augm. PITA.

t
CiuCHITARCVTA (23/.-te) sf.
oPITARC
'PITON sm. sefio Gen de*erpi uria*i, lungi de 7-8
pera. comestibila, cu polaris emisferica, ro*ie- metri, ce traese In Asia (Python) (0 3778) [fr.].
942
TaRcA 0 [p

www.dacoromanica.ro

PITONTSA (pi.-se) sf. 0

X4

p Preoteasa din

Delphi care dedea oracole C) (f) Ghicitoare [lat.].

PITONQG = CHITONQG.
*PITORESC I. adj. 0 GP Care produce un mare

elect in pictura, placut prin varietatea colorilor,

care car& un subject interesant pentru un tablou

frumos: miscarile febrile ale luminilor de deosebite colori...

(CAS); drama', de ce merge, se face
tae nu minunat elect
(Newt.); tigurile for 011)11381,713, pletele
mai vesel 51 mai

for lungi, costumul lor.,... compuneau an tablou demn de

penelul unui mare artist (ALECS.) Care produce

asupra minted efectul unei picturi frumoase: sill

2. sbst. Ceea ce face vrednic de a fi pictat:

PITTJCA (pl.-note) sf. X 0 dim. PITA PITPITARAU sin., mai adesea pl. PITAR&I. 0 0/ten. PIT

Plinipara., franzeluta.

Ban. Colindatori (in ajunul Craciunului) 0/ten.

Trans. = COLDIDVT C) 0 /ten. (cow.) Bell$or de alun

Inflorit ce poarta fie-care colindator.

O PITIG.EI. (-1g) vb. tr. Ban. Trans. A pica, a ciupi

[comp. it. pizzi care].

PITIGAIA (-hien), PITIGAT ( -Aeso) vb. tr. A subtia, a ascuti glasul: si-si facea oohii dulci et-81 pitigaia
glasul (VLAH.); lei face glasul moale... lei traglineaza, tgi pitigaeste si-gi alintA vorbele (VLAH., [comp. pitiga].

unei situatiuni [fr. < it.].

PITIGAI4T adj. p. PITIGAIA.

Subtire,
cutit (vorb. de glas): tut spun... c'un glas ce n'are

litei: (putt

nimic din glasul omenesc (vt.AH.); pare of gi aude fantarele

ointate pe ton
de coral vinatorilor (000B.) 0 Piper-

PITPAL4C1 1. interj. 1 Imita strigatul prepe-

de prepelitil) au auzit desIngiti glasul mamas

for ohemindu-i din copal miristil:
(BR, VS.).
2. PI(T)PALAC,
PI(T)PALAC SM. 3e = PREPELITA:
neputind lnchide ochii din pricina cInteculni. pitpalacilor
(11R.-VN.); printm oopitele sglobillor intuit... se strecoard pitDeleonl limbaret cocoa.); an om avind doi cocogi, au cum
pArat gi 1111 pitpalac (TICK).
prrpALacA,
pi(r)pAL4cA (p1. -ace, _ad) sf. 0

Femeiu$ca pitpalacului: 1 se pares ciocIrliei ea mai

'licit, slab, uscat: vAzu intrind un fel de omusor pares,

mind,
(1).-ZAMF.); iesean... 1101'10 SI hartaniti, ca nista
netoti, subtiratici si pitigaiati (ISP.) ; s'a Mont asa de pitigitiat si de prizarit, ca. numai umbra a ramas dinteinsul
(MAR.).

pivapru O.
0 PITIG4NIE sf. Ban.
PITIGO4ICA, CRITIGOAICA (p1.-0e) sf.

Femeiu$ca pit igoiulu is

le

se flit de trot on paste

aude glasul pitpalacei (GRL.) ; ctntan piptilacile pe cimpurl

(MERA); pitpalaoa an secs puisorii et In holdA mmi.) 0
F Femeie flecara, limbuta.: o cotoroanta si -o pitpa-

clap, de se face un chitigoin pi ea o chitigoaica (vort.) C)

= PIETRAR .

lac& (DLVR.)

sarele mici $i foarte vioaie, care sar mereu din loc

[onom.].

0 PITPEDIC.HE sf. 7.k = PITPALAO(A).

PITIGOIU,

CHITIGQIU sm. 0 3!. Gen de paE

0 PITRECE... = purncE...

O PITRINJEL = pATRuNmL.
PITROCI = PRITOCI.

FA

PITUL4 (-ulez, -n1), e PITULI (-ales, -nl), Mold.

(raspindit de aci $i aiurea) TUPILA (-uez, -ii) vb. tr.
$i

refl. A (se) ascunde, a (se) piti, a se ghernui, a

se stirci: Ercule... se pitula oft cotes Intenn staffs

clap.);

Inviitatorul trece atarA paste Bard si se pitula 1a dosul crucii

(cm.); tecionil de imparat cats a se urni din ecorbura uncle
statuse pitulat (0009.); le-a poruncit sit se pituleascA Jos,
Itpiti cu pamintul (BR.-VN.); pitulindu-se de o parte oare-unde,
Incepu a-si plInge nenorocirea lui (TEM.); cerbii gi oaprioarole se tupilara In oulcusurile Ion (GN.); catelul s'a tupilat
blind be picioarele Jul (VLAH.); chelegul Ala care se tupileaza
printre dumneavoastra asp.); 0 toll pe o carare laturiga...

[dintr'un radical pit- mic"].

PITULT Plr PITITLA.
PITULICE sf., prruucia sin. 3E 0 Pasarica de

qi se tU1)11a to tufe (RV.)

14-15 cm. ce sta. ascunsa

prin tufisuri, nunnita..$i privighetoarea-pitica" scrofita" sau purcelu$a" (Sylvia curruca, S. hortensis)

(E 3779) o Pasarica cea

mai mica din tinuturile noastre (abia de vre-o 10 cm.), Fig. 3779. Pitulice.
foarte vioaie $i dragala$e,
sare din loc in loc cu coada vecinic ridicata $i se
furi$aza, ascunzlndu-se prin tufi$urile cele mai dese, chid e urrnarita; numita $i bourel", ochiul-

boului", (pit-)1mparatu$", cio-

clejel", gatejel", $ofrac", (s)-

plintlftru$", sfredelu$", etc. ( Tro-WADE, pasarica

tarn ca mai cunoscute: a) ~-rtutuE sau ",-DE-SAT,

numit si pitigur, simtivara", domnisor", ti-

de 13-14 cm., f e"

clete" sau tigl(e)an" (Parus major); b) ,..-ALc) 3.-33gBASTRU Salt ...-17TITAT (P. coeruleus):
GRU, ...-DE-SCOARTA, ..,-PUTURQSsau --ma (P. atm*);
sau ,-,-CENUSTSJ (Parus sau Poectle palud)

de coloare mas-

linie,

cu pinte-

cele galben, care

trae$te prin grlidini $i livezi sau
pe la marginea
padurilor, hranindu-se cu insec-

- C.F.PitigoiuG. Pitt-

In loc cautInduli insectele pentru hrana (Parus);

din numeroasele specii ce traese la not In tarn, ci-

glodytesparvulus)

(Ei 3780) o

Fig. 3782. Pitigoi:

B. Pitigoiu-albastru.
A. Pitigoiu-mare.
Piligoiusur. -E. Pitigoiummtat.
negru.D.
goiu-de-stol.

sau .-en-cAernmA
e)
(Parus sau Lophophanes cristatus); f) ..,-DE-STOL,
(Parus caudatus) ( 3782)
r -DE-CIRD sau

stris);

Fig. 3780.
Pitulice.

Fig. 3780.
Pitulice-verde.

te (Hypolais icterina) (E 3781) [p i t u 1 a].

PITULT$, Mold. TUPILOS adv. Pe furi$, piti$, pi-

tullndu-se: cum cazusem, ma ridic de grabA, o ian pltalis

pe lIngA 111110i (CAR.); gar in gradina... gi merit hinting prin

papugoiu (coo.) [pitula, tupila].

PITULIC$, carruLus 1. adv. = Prrma.
2. sm. Trans. (PAC.) 1 = Prruz,TcE O.

slab $i de$irat [comp. pitig a].

I O F Omsm.,
-VsA (pl.-use) sf. Ban. Trans.
o PITIGU

Maram, 0a$. 3t = PITIGQIU

0.

PIT-IMPARATTJ sm. 3 = PITULICE O.

0 PITUIENE sf. p1. Ban. X Niste colacei de aluat
prajiti In untura Si presarati cu zahar.
OPITTILA (p1.-le) sf. Tr.-Carp. if Moneda de 10
cruceri (in vechea Imparatie austro-ungara): vit

943

www.dacoromanica.ro

P IU- dat" al Item pilule, ce slat bani mdrunti

PIC

PIUIT sbst., d PMIALA (DLVR.) sf. Faptul de a

p i u I. tipatul puilor: toacd var-za en toporul In ptuitul

(Rai.); domnli

din Mg, arunelnd la oreitari ai pilule (asic.) [ung.].

PIUI inle) j.

Imita piuitul puller: din Mater t-a

F F a lua calve Pluitu/. a-1 face

pallor de gain& (MG.)

rim:inns an glas gins: 1 ...I (BR -VN ).

sa-1 piara graiul de uimire, de spaima, etc. : cum

ndpustirA Musealii paste not... pared ne led piuitul (DLVR.).

se piseaza ceva (in spec. sare, se lint), etc.)

glas .

plea malaiu (CRO ) ; Fetele tau piva 'n aptnare S'atIta a tnibuttesc, Plna Coate Arent/so (BRL ) ; our APA @ ; a se pane ~, a

etc.

PTUA, CHM (p1.-Oft, -ue , PIVA (p1. -ye sf. t

Vas mare de piatra, de lemn sau de meta). in care

PIUITOR adj. verb. PM. Care piue; pitigaiat:

PIUITURA p1. -tort s/. Faptul de a p i u i;

tipatul puilor.
PTULITA pt.-ite sf. t Unealta de metal, In
care se piseaza, cu pisalogul, sare, piper, zahar,

37b3): pica -i In caseate de alature...

cud to 1 sAtura de strujit pene, vet

3787 : clue piseaza tray&

In Ounce, acela face prepus ca va sA

se sui pe spirmrea sau pe umerii cui

va, spre a se inalta, spre a sail peste

dea sau an dat calve (PRV.4.1R.1

mijlocul ei

Fdt- trumos se area pe dineul (ISP.I

2
A moRmRA : slut paste ,oinci sute'(de

intia surubul
113N 11 balm
:
?
numita si gisea", mutelFg 3786.
Fig. 3787.
ca", etc. J
P ulija.
P. Piulija; p. pisAlog.
3786 pica .
PIVA FP- nuA.
PIVNICER ern. '2 Persoana eareia i-e incredintata ingrijirea vinurilor din pivnit A, chelar:

age di Docneased at ad se vesteascd numele lei

l'n Tot de

'T.

40-p-M,

rala, in care

Branca cumbaralele (C. RAD.) 41. 3 Ban.

TRE.asc: otim Do cne5te Diva al s' aude de toll...
4

gaura cu crestaturi in spi-

tunuri, marl 51 mid... cum $1 pive cu care

N. In tot local (MAR.) T

IF" Bucata de metal avind in

un zid, etc.: oredinciosul luipuindu-se ,

moara In care se bate in apa abaua,

dimia, postaN Id, etc., en -.ajutorul
unor ciocane do lemn; numita, dupa

regiuni, si dirsta", ddba" sa 1stea-

za' ( 3784, 3785 : avu a desoarea o sum&

de buotiti de dimie... pe oari le adusese aici
3783. Piul
oa sA le des la
()SP.) ; morile de pe Nem- Fig.
din Moldova
tiaor al pivale de Meat sumani (CRG.) ; trece (dupa T. Pa(Mortal. puled In miacare... morl, pive al
pahagii.

arum chianti pe

al sit be bem aldAmaaul (000s.).

sf. e,15 dint. PIVNITA.

PIVNICIOARA pt.-re

PIVNITA, PoiNITA (pl. -Pte

d its sau nezidita sub pa-

de al carer vuet rasuna a/metal

(VLAH.) Gaura, scobitura facuta intr'un butuc,
joagtire,

81.

id Sapatura zi-

mint, dedesubtul unei

cladiii, in care se pa-

Intro piatra, etc.. In care se intepeneste ceva: aceat

st' eaza \ in, lel I me, pro Niziuni. etc. ( 3788):

ai-a adus matte ell a

uitat polobocul destupat in
pivnitA (se.) ; erau donA na-

mile de case... cu arcade at

bolte invtrtite, beciuri al
pinanite pe dedesubt (1.-GH.)

[vsl. pivinic a].

*PIVOTANT adj. *

Care are forma unui fus

conic cu virTul in jos:

(we- Rai:Agra): morcovul

"="I

\\r,

Fig. 3788. Pivnija.

.A fir.].
PIZARA sj. Trans. Sorcova; vergea de alun inflorit, Intrebuintata ca sorcova [comp. PrrAn&u].
O PIZARAI sm. pl. Trans. Copii can umbla cu
pizar a. colindatori [comp. KUBAN].
are o radtleina

H.11

1.1g. 3784. PiuA din Transilvania (dupa. T. Papahagi).

loc e o cruce de plats, strImbata din pion ei (000s.) [lat.

vulg. *p

lila< *p I I

PIZMA (P1.-me) sf. t Necaz pe care-1 are cineva

I a, dim. din p f I a].

Impotriva altuia rnai norocos, rnai bogat, mai cu

vaza, etc., indivie, zavistie: eat' tars... an lost sdro-

bite de zavistie pi de
ei sea va IipInA In vette OSP.) : a ayes,
a prinde
pe cineva 41 Ciuda: a lace cuiva In ((e

--/

[VS1.

PIZMALUT =
PIZM.
adj. $i sm. Cel ce are pi z m a, ce

k4
*-177'1T.451

pizmueste pe cineva, invidios: oameni !Ara judecatit

771

el ,i ,CRC,) ; departs de sgomot pi de fitpturile eee

eine are ochtu 0 Luigi aingur e vrAjmal (PANN).

(DLVR.) ;

t PIZMAT 4RET t PIZmkramT, PizmiiTaR adj.

fd-

4444.111.

$i sm. Pizmas, invidios: zavistnicul al pizmataretul tre-

nit

ran sau pizmAtaret. cum slat obicinuit oamenii slats (ON.)

buesc eters' de pe tats plimIntului (1SP.) ; era om morocdnos,

[ngr. rcetatLatetplc].

PIZMATARNIC adj. *i sm. Pizmas, invidios, 2e.5)

pizmataret : ce de lobos poate Ii omulu1 eelui bun al vrednie ...ill 41 neprietenul tpcu.i [piZin t a T + (z a-

Vistlnic.

ig. 3785. Piva.

P MAR sm. i Cel ce are o piva (de batut

postavuri), dlrstar: pluarti ocupall on cell 22 pine ale

satului (PAC.).

rocul, etc. cuiva, a invidia: /Hada avea darn] de a II

ourAtel, toll Mail din sat 11 pizmuiau (ISP.) ; sefii se luau 81

PIUT (-nese, -n1u) vb. intr. 0 A face p i u! p i

( a puii: zece puiaorl de Mull piuind somnoroa1 sub tuleiele

for umede (VLAH.) A scoate un sunet ascutit, Pitigaiat, a $uera, a tipa: grapnelele... sbaran piuind,
Iluind oa niate plisarl nevdzute (8.-ALo.).

PIZMOS adj. Plin de p i z m a, invidios.

PIZMtJI -nese vb. tr. $i intr. A avea p i zm 5.
pe cineva, a privi cu jind, cu ochi rai, binele, nose pizmuiau Intre clInaii (1.-OH.).

PIZMUITOR adj. verb. PIZMUL Care pizmu-

e7te. pizmas.
P/C 1 into/. C) Imita sgomotul produs de o pocnitura, de ruperea unui lucru. etc.: is (;) drughineatA

944

www.dacoromanica.ro

Sroasit de stelae... sl plc! la tfmpla draculni (CRG); clad sd

stringi nodul, plc! se rupse ata (ISP.) Imita pufaitul

din lulea: se pane_ jos ling& foc si WI plc! plc! Plc I

din lutes (CRG.) [onom.j.

iPYCAsf. Mold. tsEza Lulea (termen ironic) [p /el].

PICIT (-min) vb. intr. A ftima on luleaua: $tetana-

che eta foarte linigtit... piclind din Lulea (SAD.) [I) 1 e l].
PICLA (p1.-te s/. (;) 0 Nabusala, chldura sufo-

cant& pe limp noros: Intel) zi fierbinte a lunti lui Captor, pe la namiezi, twin deasupra mahalalei rdiaai-voda

strasnicit (CAR.) Mold. Bucov. 0 Negura, ceat.&

si
ulna In plinalnt, de nn se vedea
om pe om (cao.); clod se aratA curcubeu dimineata pe

deasa si tot ninsoare

atunot 8 semn Di lung Ulna 17a ft tot Wale Cu bore (MAR.);

In atmosfera oaldit a sobelor... lampile... raspindeau o- gal-

bale (D.-ZAMF.)

[vsl. pIcl & ..iad; paeural.

PICLI$TT, PICLISjT adj. Mold. Inchis la inima

$i raut acios; ursuz: midi era om hursuz si ptclIsit pupa

Oslobanu (cite.); imparatul Roe... era an OM DICliSit $1 TAU-

tlictos la offline (CM) [Comp. MLA].

PICL9S adj. 0 Neguros, cetos: in semi

si gran

al toamnei (vuoi.); Pe ~n1 munte abia Inalbegte Crucea pe

mormint (SIAM.) [I) 1 0 1 a].
. PirN4R sin. tea Brutar, eel ce fabric:a sau vinde
p bin e.

PIINE, Mold. Tr.-Carp. PIxE sf. X Aliment facut din coca de fainadospita $i coapta in euptor; pr.
ext, hrana de toate zilele, mijloacele de traiu: alba

go- ALB 1 C)), neagrA, mita, coapta, proaspAtA, caldA,

race, usoatA, prajita;
de grin, de &ward, de orz. on car-

toft; - de cast; o bucatA, o fella, o coaie de .; miez de ;

ti de toate zilele ; ant lui Dumnezen, (om, etc.) bun ea ..a
(cea build , bun ca a cea caldA, foarte bun; mai bine sit
mori de foams dealt sA lei ~8 saracului (ZNN.); a mince. a

cniva, a se hrani, a se intretine de pe urma ajutorului

sau platii primite de la cineva; a minca a de geaba,

a se Intretine de pe urma cuiva fara a-i aduce nici

un lobos; a pane in De omen, a-i da mijloacele de

a-si agonisi cele necesare pentru traiu, a-i da o
slujba, etc.: mi-am dat glasul until deputat, pants cia sit
mil pule In pine, BA capAt an IOC (ALECS ); a scoate din

DB

cineva, a-i lua mijloacele de traiu, a-i lua slujba din

care se hranea; a mInca si sare cn cineva, a duce un

a Ceata mica de osta.ji:

ha (CAR) 1 Mica ceata, adunatura, grim do oa-

meni: pe drum, IntlinirA mai multe ur1 de Oran' (D.-ZAMP.);

De la girl& 'n orb dose Sgomotosi oopii1 yin (CO$B.); mai In-

tftu impart' poporul in ui, ~uri at le puss capitani tot

anal st unul imp.) ; ne aduceau ispravnicii ",urt, ui 51 ne

dan pe mina ofiterilor (1.-G11.): adveibial: fatale mai nisi'masa sad d'o parte LlIP.1 0 3e;-_,tol de pasari: pe fuserate se vedeau... ..art de site pasari cAlatoare (tg.-vN.)

Mica adunatura de lueruri, graulada mica: privea

la urile de stele de Pe car (VLAH.) ; In lungul cimpiei arse, se

inalfa doar an singur

de Saleli (GRL.) [vsl. p 1 b k u].
PYLNIE sf. O has de metal, de sticla, etc., de

forma conic.) $i terminat In partea de jos printr'un

tub; se Intrebuinteaza cind e nevoie sit se toarne

un lichid intr'o butie, Inteo sticla
sau intr'un alt vas cu gura strimta
(Mold. idea", Trans. trihter")
3791); F : a-51 face burta butte si gura

a bea sdravrm; 1st face uneori mina

paste nisch, ca sa asoulte (BR.-VN.)

Cavitate In forma de crater,

inconjurata de dealuri sau de mun =1..

ti: descalectim In pragul acestui rain, ascans In Minis color mai trumogi munt1
(NEAR.)

[vsl. *pliinije].

Fig. 3791.
Pilnie.

PILNIOARA (p1.-re sf. dim. Plum.

PILP/I

vb. intr. A flacara, a arde

-baste, -lie

Cu flacara, a prtialai: la unele case... tom' mai pupils

(VLAH)

de a pilpi i, de a flacara: in Alga lumlnata de an-

Vitale a cities taciuni de ye vatra (CAR.); pilpiltul silos al

faclillor (DEM.).

si

TINA' prep. $i conj.

Arata un termen, un 110 -

tar, in timp $i in spatiu, dincolo de care nu se

trece: Wimp%

mime,

- Lunt; I-am Insotit

la poartA

0 00 intrebuinteaza neurmata de alth prepozitie

dinaintea adverbelor de timp sau de foc:
sau

poarta, Isi faure$te singur

soarta; : gut% de om, gura

--

pin' acum ;
(Suit pin' act; se, (sau pin' atunct;
asLAM; clod; ..dimineata,; ...,disearit; jos ;,,,,sus; under,

de cline, care , fie -rare vrea

sit manince, sit traeasca;

etc. 9 Cind urtneaza un substantiv, un adjeetiv,

un pronume sau un numeral, ee trebue sa fie Insotit de o alt.) prepozitie: dupa. prInz; ee to odata

in luna but Mat;

In zina de astazi;
to ztua, dis
de-dimineala. inainte de a se lumina bine de ziva;
la mine:
la Paris;
la (ceasurile) chid; sPre seara; la until, faro sit lipseasea niacar unul,

0: fie a cit de rea, tot mai

bine 'n tara Ines; 0: 51 sare

si sit to uiti is soars, mai bine

mea ;

o bucatica de piine in li-

ne

paste ORD;

niste $i in libertate, decit

bogatii cu neeazuri sau su-

es.

In ntod foarte amanuntit; Intro para, farA sit lipseasca macar o para;
Intr'atlt, a.$a de mult, In

Fig. 3789.
Piinea-porcului.
e

ga grad: 11 povatuia sit fie on rabtlare... ca sa nu amitrasca

Intr'atlt pitrintil (MP.) 9- 0 ee, una alta, deocarndata

t Cimp semanat cu grine, holda-

pe- acolo, a.$a de mult, intr'atita, fn

0 Mold.
a.$a de mare grad: doar nu eram aga de prost pin' pe-

(daoa) bowl... va Intra In niscare jinni

aim in

51 va face pagnba, stance sa

plAteasca vAcarlul paguba (PRV.-MR.)
4
4, plINEA-PADDRII
RiSCOV
C) 4 PIDIEA-PQRCIMUI, plant.) din

acolo (caa.)

O Dinaintea unui verb, se intre-

buinteaza simplul sau loc. ccntj. cc; and: asteapt.4-1

va vent de-acolo; 0: vine cheful bogatului,

regiunile muntoase, cu flori frumoase purpurii sau trandafirii, cu

lose suiletul saracului; trait% o vlata tericita... ce se tatovirit toff cu total use.) ; a bout intetma Dina chid s'a ametit

0 Dad. propozitiunea principal& e negative.), se

repeta nu dupe In propozitiunea secundara: an

miros foarte placut (Cyclamen ettropaeum) ( 3789 e 4, ARGO:

RELE-DE-PTINE, arbore din Asia $1

Oceania, cu tulpina groasa $1

votu pleca

(:

ritate dintr'o carne alba cam fainoasa; se manlnca

- Dictionar enciclopedic ilustrat.

nu-mt vet spun ce al de glad sit fact a (ce),

cit timp, cith vreme, atita timp eft: sits, e noua,

se pane In mitt (PANN);
bate fiel111 , 6 cam; 0:

Fig. 3790
comestibile, Arborcle-de-pline.

compuse putin Inainte de matuI.-A. Candrea.

(I)

mare de emareti In goanA venind pare& pe urma

PILPY1.4LA. p1.-tell sf., PILPIIT sbst. Faptul

cu

0: fie-care pentru sine croitor de , fie-care, dupe cum

munceste, dupe cum se

fructe voluminoase.

PLC p1. -curl) sn.

a zarlt un

[calm.].

dInsul flit on ciomagul in mine

(ZNN.); PM' MIT 0 ; GVRA 5 ;

Grine, bucate (de pe cimp)

numith $i vinetica" (Russula integral s p1.

BURCTI-DE-MESTEACAN, HULUBTTA.
*
PLY pl.-Jurt sn. Mold. rh''' Cep la buil unei
roti; cuiu de lentn [rut. p y ri Ij.

Debit tai visatori In cari pilule tin dor de stirmari

dupA cineva, a cauta sit -i face bine, sit -1 Otte: Stefan

umbla on ti dupd dinsit sf ei fl improscau cu pietre car.);

pus altuia 0 Mold. /

ro$ie sau galbena-rosietica, cu marginile subtiri;

at o ghetarie De ling& focal ce Dilate In pieptul meu (ALECS

traiu comun, a imparti cu cineva binele $i raul:

eu umblu cu pine dupd el

PYINIO.F.i.RA (pl.-re sf.

X din). PANE 0
pl. N Ciuperch comestibila, cu "'Alarm carnoasa,

In curls sau In cuptor (IRO.) : 0 radamna oloturoasa plIplia

Pe foe sub Ce8U11 (D.-ZAMF.) ; F): Vezuvul, irafioare, nu-1 de-

dacA nu-ti vet duce fata de stet,

si sare pe nn Eater on tine
nu mai manInc (mi..); a iesi Inaintea cuiva cu .. ei au Bare,

a-1 intimpina cu cinste. en bueurie; a amble

coapte In cuptor Ca 51 pfinea, fierte sau gatite In plc_

diverse chipuri; constitite baza alimentatiunii po- na
pulatiunilor din insulele Oceaniei (Artoeurpas incisus) , 3'790) [lat. pane m].

(ce) nu foci foc, tuns nu ten;

d.11-1 lumea, a)in veci;
b) niciodata: plod -i lumea el nu stie ce e Domitata 171.3

945

www.dacoromanica.ro

6o

(ce nu, cind, Inainte de:

a nu merge acasd.
dete laudd Domnului ca-1 ajutase asupra protiv-

PIN- @
L.ono,

(ISP.1 ;

Dan se sculase pin' a nu se lumina bine de

mina (vLAH.,; , nu plinge copilul, on caplita cud (CAR.); nu

to feet, vs ce nn te Impact cu dInsul @
et, chiar si:

si sown 41 bat Joe de dInsul.

PYNA2 St. I Trans. trec.)

Bucov.

* Multime de paduchi (In spec. pe corp 1- 0

Bucov. (0 Hain& sdrentuita si murdara MAR,
PINC (p1. -cur!) sn. Ban. Toana (bun('.), chef.
(MAR.)

Si la p!ntece... de hohotele ce-1 podidise (coos.); In ve5mInt

de catifele. un bonder rotund In pintec (EMIN.) ; Q : ay. omului n'are fereastrA, ca sd se vaza ce a mtneat; CA:
got

le

n'are urechi de ascultat, eel flamind nu ascult& bucuros

de sfatilri; 0: ...la se Beni*, dar ochii niolodatit, omul

lacomeste la tot ce vede si-i face placere, chiar

data are multe si de toate; : a avea ochii mai marl
cleat ...le, a lacomi sa manince mai mult decit poate;

e: a se indium 1n1, a Linea la mincare buns mai

mult decit la on -ce;
F: a face cuiva vs, din caste,
a-1 face coastele , a-1 farlma in Male, a-i rime coastele; in le mame1; a ill& In
a ramInea Insarci-

PINDA. (7)1.-de) I. Faptul de a pInd is isi alms nn loo de

intr'un colt pe lIngA Dom nsr.) ; a eta la
s'a pus la ci, In noaytea nrmdtoare, clod a mai vent! vulyea, el a prins-o (R.-COD.).

DIntice

clod... ca ochlul sc, cu urechea dreasd, cu inima 'n dinti

(ALECS) [p I n d ij.

scobitura: scob! In pintecele acelui munte o multime de ci-

PINDACIU adj. Care sty la pinda: 11 vezi tre-

PINDAR sm. Cel ce sta la pInda, in spec. eel cc

pindeste ca sa nu se Pure dintr'o vie, din bucatele
de pe cImp, din lemnele unei paduri, etc., jitar:

it
de pe mdguri zilrira dinspre Giurgiu un mare nor de prat intunetind vitzduhul

dinaintea Int

(VLAH.) ;

asp.)

DAti rusinea ce pithle si ceiladi

[vsl. padarI].

ri

PINDARTT sbst. Plata pindarului, jitarit: inch

ne Ia 51 d'acolo Ire! noir', 'Atm, ..n1 (GR.-N.) [1.) 1 n d al.

sm. Cel ce sta la pind a, pinditor:

P/NDIA.

..111 din bindle a 61 dat veste ca se aprople o gloatli rdz-

cut sosind lute din tufe, 1-a $1 piing (DON.).

PINDI (-deco) vb. tr. A sta de paza Intr'un loc
ascuns, a sta intr'un loo nevazut spre a prinde pe
cineva sau spre a-i face ran: mat cel ran 1-a pindit
bolnlcd

(ORIG.) ;

Intr'o ulna IntunecoasA... si 1-a uols (vLAH.) ; ca o mita clod

plindeste la nareei, se aprople Incetisor de Fdt- frumos use.);
prostla pindeste mintea omului cum pindese Moil razna oilor
(DLVR.) ; toti paznicii... pe care -1 pnsese Imparatui oa sd yin-

deascli n'au yutut sA rinza ye host (ISP.) ; as vreme (on prilei),

prllejul, a sta Bata sa profite de momentul

favorabil: pindind vreme ye cind ged ale placate... o feu

de mult DIndea vreme en prilej ca sd papa

iezii (clic ); dusmanii sat... pIndeau prilejul sd -i 'meta face
la sitnlitoasa

(CRG.) ;

ran

[vsl. paditi].

(NEOR.)

PiNDIT9R adj. verb. PINDI. Care pindeste:

sA Detrec don& luni... Zara pedagogi Cu chi ~1

0 PTNE or PONE.
OPfNGA. prep. = PE LINGA.

(ON.).

PINGARA, 0 /ten. PING4NTE, P/bleaRIE (CIAU5.) si.

Spurcaciune, fiinta spurcata, pIngarita: Dingara de
Ward. !neon a se ciorovai on doamna sa (ISP.) [P 1 n g a r i].

PINGART (-Arese), 0/ten. FINGANT (-linen) vb. tr.

t A spurca, a murdari, a Intina, a minji: en

sA-mi

A avea
o purtare urita, spurcata, lipsita de respect fats

',Mares !Milne on on tuleu de-aeste P tea,

nata: nepnatd -sa... din impreunarea NM lege sA fie knit In

(CANT.) ; a fi ou
la surd, a fi foarte bortoasa,

a ft foarte inaintata cu sarcina D Partea bornbat& a unui vas: le unei oaie Partea dinauntru,
mAr( $1 Amara* sr.)

[tat. pantIcem].

PINTEC9S adj. 0

Cu pintecele mare. bur-

tos: preutii nostri... nn -1 Incape cureaua de pintecosi ce slot

(CRG.)

0 0 Despre vase mar!, foarte bombate: mai

multe ulcloare pIntecoase pline de vin (NEGR.) ; =Mid, din

magaziile adinci ale ~WO vas plutitor, baloturl si butoaie
on marfa (MOB.)

[lat. panticosus].

PINZA pl.-ze) sf. 0 ' Tesatura din fir de in

sau de cinepa: de in, de cinepA, de olandit, de cult;

pr. ext. tesatura facuta din on -ce alta materie: de

bumbac. de sIrmit; ow- DORA N ; a sari ca printr'o
a
vedea in chip nedeslusit; si nevasta noaptea sd nu-ti
MEWL (PANN) ; (P):

rapt

tine-te,

sA on to

fa-ti curaj si nu te lasa 1

da-i cu curaj inainte I (se zice

mai ales cind se pornesc relele
una dupe alta, de nu se mai o-

presc) 0 Pr. anal. 'cesatura

paianjenului (

3792): .de pa-

(anion; tai intind mrejile, subtiri la

inceput ca flrele pinzei de paianjen

PainirAnul urzeste o
Incileita, Prin care on rdzbate nici o simtire
Fig. 3792..
PinzA de paianien.
tonna (ALECS.)
fie 1nZa cu
(VLAH.);

se acopere fata mortului,

fault era un mort

ce-si... Moine pinza de De obraz (Dom) ; galban la fatd, de

parch -1 luase pinza de pe obras (clic.); Dinh In yinzele albe,
pl11e la moarte: prince 51 mai multi plea pe dInsul, prlgonindu-I Midi In pinzele albe OSP.) Suprafata apei:
undele verzui ale acestui rin invirsteaza plaza latA a Oltului
(VLAK)

Fasie; lucru ce se desfasoarii ca o pinza:

och11 ei... lunecan higalati pe pinza de umbra (vLAH.) ; Sub

o v. de lumina, lumea Dare adormitA (ALECS.) ; ochlul nu vede
decit 'Ansa verde a cetinisului OnAr (GRIG.) Picaturi,

gloante, etc. ce prin desimea for formeaza ca un

de batjocura un lucru sau pe cineva care merit& a

val nepatruns sau ca o patura: plasm curse "0, curge

des si neintrerupt; Ind s'a pornit o mai repede de
pinta, am putut sA ne gasim astImpar (LUNG.) ; 0 MLSOBthare de Anti sbirnle deasupra plimIntalui (vLAH.); de aci
sT de osti, oaste numeroasa, corp de armata: to

51-o OM stapinul (Dom.) ; se Insoarli numal on fete din neamul Int, oa ad nn-51 phiglireasoli llmba si legea (RET.)

de osti (mix.) 0 17" Lama ferestraului sau coasci

3793)

de cele sfinte, a profana: acest nemernio, ...flirli fried

de Dumnezen, pingArecte sfintul Ilica5 (CAR.); destnl ne-ati

/Angara biserica si neamul (ORG.) A face de mutt si

fi respectat: azl o pInglireste Pe one, mime p'alta, Dinh

A ponegri, a defaima [11) IngIn < pagl n].

t PINGARICIVNE sf. PIngarire, profanatiune:
tnlma lore roam% de eresnri si de
use.' [p Ingar i].

PINGkRIRE sf. Faptul de a p I n g a r 1, pro-

fanatiwie: eeea ce o muncea, era

cce,

care o inbea pe ea 51 inbea 11 ye allele

sulleteased a omului

(D.-ZAMF.).

PYNGA.RIT adj. p. P/DIGARI. Spurcat, Intinat;

profanat; ponegrit: nelegiuitul are a eutezat sd Duna
mina lni ~A De sfintul vas en botez (ISP.) ; Ward, dl. Iasi
oa

to -ohs Invata en on eine sA vorbesti to seal (se.).

PINGARITQR sm. Cel ce pinglireste,

urma tutnlor venea ramlisita armatei... intro tot sante pinze

Taisul, leafa bardei

sau toporului
Bucata
mare de pinza de cinepa begat& de catartele sau de ver-

gele unei corabii care, umflata

de vint, face sa inainteze
Fig. 3793.
vasul p e Bucata de pinza PinzA
de ferestrAu.
de in sau de cinepa pe care se
picteazii; (P) tablou: o a hit Rafael s'a plant mai
zilele trecnte... aproape doud milioane

(1. -OH.).

PINZAR sm. te Cel ce tese sau vinde pInzeturi:

profanator.

Nu-1 bine oind pinzarlul se-apnea de eustit (oom) [11) In z

ceasta, mai Dalin o mare pIntecare, gi pe urmd vintre

zeturi 0 Marfuri de pInz a.

PINZATI)RA (p1.-tar!) sf. tea 0 Mold. Tr.-Carp.
Bucata de pInz a; basma de pima (cu care-si

O PINTANQG = PINTENQG.
0,PINTEC Pr' PINTECE.
O PtNTECARE, PINTECAR1E sf. Mold. Bucov.
Urdinare, diaree: oamenii... capita smut time dupti a-

[pIntece].

(MAR.)

PINTECE, OP:PITO:4 Mold. PlwriciE (p1.-ce) sn.

0 p Cavitatea corpului omului si animalelor In

care se Oa stomacul, intestinele, ficatul, rinichil,

etc., abdomen, burta (Ban. foale"): 843 tines Is plept

PINZAME sf. 056 C) Atelier, pravalie unde se

lucreaza sau se vind pinzeturi 0 Negot de pinacoper femeile capul), narrama: mama -mi dA InvAttitura Cum se lase -o
(cow; am nn bon on matele de vc
(GOR.).

ghicitoare despre lade "; Novena on

Muritsul

guilt I ((K.-BRS.)7

946

www.dacoromanica.ro

sv, Treci

Fat& de masa: pe -o

alba de in, bnlzi de mlimaliga aid&

(LUNG.) ;

an Intins

ho8tinele fierbincioare pe o
si m'au ',Itasca en ele (CRG.)
3 pl.
Mold. Pinzeturi: ne mai ramlind pInzaturi...
pentru legaturile ranelor slujitoresti (CANT.); se prefacea ca se

de ...III men de narav (000s.); acuma ~ele de batrInete ml-au IDIN-

rninuneaza, ba de albeata pinzaturilor, ba de trainicia saia-

stSpine, ca-i spade oamenii cu vorbele d -tale (can.); bate -te

.0111, sa to beta! seat ninisor (ALECS) [probabil in loc de

CIIlui (ORL.).

PINZETURI sf. pl.

Tot felul de tesaturi sau

de rule de pinz h: era fiul unul toptangiu de

dim. PINZA.
PINZIO4RA (pl.-re) sf.

PINZUT (-uesc) vb. tr. 0 ffdi A infasura In giulgiu,

in pin z a mortuary: Trupul sa ti-1 pInzuese, Podurile
sa-ti eaten (ALECS.)

r, A oteli leafa toporului,

bardei, etc.
PM! interj. Sunet ce imith un sgonlot surd, un
trosnet, un villa, etc.: laid c'aud deodatd

pool hop!

buzduganul pe masa, 8i tut)! In cuiu (sal

secat toatA vlrtutea OSP.).

2. p/Rmeasicui, sm. a P Dracul: to task ma la ,..111,

pradalnic].

PIRG sbst.: In as = ITT PIRGA (Pr PIRGA )) : pomut Inflorea... maul ensue et seara As in
aar-IPIRGA (p1.-go, -gi sf.
Poaina aproape

coapta sau care tocniai s'a copt: duds cea mai mare

era ca nici plrga acestui pom nu o Va211130 Inca (ISP.); a da

In

a fi

In , a fi aproape sa se coach.: tarlaoa aceea

n'o seceram In.. (ci lAsAm grlul aintetnea de

se oottoe

bine (1.-G11.); C'acuma-ivrernea de fuel, PIna slut holdele 'n

(RT.-ORS.)

If C)

Cele dintiiu poame sau roade ale pa.-

bocaneste el (At
bocaneste, clod I cede copacul peste car de-1 strum& (cno.).
PIRA (p1. -ri) sf. 0 t Judecata, proces O Fap-

tnintului din fie-care an, pretnitii: and martinet

zatune: uncle as scoata ea on cuvintel de sau zizanie P

(ISP.); tmparatui mums plea Basului pia. In neat (RET.);
CS: Dumnezeu sit to pazeasca de urgia 'mparliteasci si de

Dumnezeu, si le impart saracilor [vsl. prhg al.

PYRGAR mu. Fie-care din cei 6 sau 12 consiHeti coinunali can impreunh. cu soltuzul" (In
Mold.) sau cu judetul' (In Muntenia) alchtuiau

tul de a pir I, plingere, reclamatiune, jalba, acu-

Wait, clad tel vin nou lntliu..., fact crane /Jr.); aceste
poarne si roade, oamenii din popor obicinuesc ale
duce Ia anumite sarbatori la biserich., ca prinos lui

pira moliceasca.
PIRA141, Mold. Trans. PIRAUAS (pi.-ase sn.0

consiliul de administratie al orasului: cum Il auzira

PIRO: lsi acoase sttucacapul din pfrauasul de alaturi (MERA).

PrEt4in (p/.-aiectite sn. 9 Riu mic, await.: PI-

ratele imitate curs lute sopotind (ALECS.); F : taco sa plonA

un
de foe asupra Turcilor (BALC.); a ourge
a curge

$iroaie: slugele curgea

alb. perrua].

lacrImile-1 curgeau

[comp.

pIrgariut 81 turatti, Il tau... st-1 duc la Imparatul (aro

[un...polgar< germ. Burger].

PIRGHIE sf.

Par sau drug teaphn care, spri-

jinit pe un singur
punct de razim, serveste sa ridice sau sa

(p1.-te sn. e dim. Mau: emuigtna un

moo de floricele ce cresteau pe metal ...+1111.1i (NEGRI.
PIRCAL4B, PIRCALAB sm. Mold. i Boier mai

miste o greutate (
3794) 41- O 15 Corp so.
lid, mobil injurul anu' punct fix (numit

-sub domnia lui Alexandra al II-lea; mai tirziu,

asupra chruia lucreaFig. 3794. P)rghie.

za doua forte, numite
una for motrice si cealalta forth. rezistenta (sau

PIRAIIIA

P/RAUT

Pe-

MAIM.

mare peste un judet, un fel de prefect si in acelasi

Limp capitanul si judecatorul jude(ultd; titlul de
apare pentru India care in anul 6957 (1148-9),

punct de razim) si

incepind Cu domnia lui Stefan cal Mare. se po-

rezistenta); dupa pozitia ocupata de punctul fix

sau de cele doua forte, se deosebesc trei ordine
de ptrghii care pot fisimplesau compuse (STAB.

menesc cite unul sau cite dot i de Hotin, de

Neamt, de Novograd (Roman), de Orhei, de Cetatea-Albh, si de Chilia; la aceste doua din urma

cetati, numai Ony in anul 6992 (1483-4), chid

TABELA

LA.

PIRGEII

sint cucerite de Turci; cu Incepere din anul 1484,

In locul ului de Suceava, apare titlul de pormai sint pomeniti la Iasi,
tar". de Suceava; alti
la Cotnari, la Cirligatura, la HIrlau, la Dorohoi,
la Soroca si Ia Galati; la Cernauti, la Tecuci si la

Putna, In loud ului era un staroste"; la Botosani si la Chisinhu, ul se numea vornic", dupa

afirmatiunca lui Miron Costin Munt. Trans.

Perceptor care aduna dhrile la sat: taranit ti ecusera

cum ti nedreptateste ~u1... cum le is biruri /tiara din cale,

nostru... tot core,
cum It globeste pests masura OSP.) ;
platim si Jai% ne amnia cu vests de divas galben (JIP.); nu-1
primeste to sat si el Intreabit de case ..-ului (PARN) [Ling.

porkolab< germ. Burggraf].

PYRCALABEASA

(p1.-ese ,

PIReALABITA (pl.

-te), PIRCALABOAIE sf. Nevasta unui pircalab:

alaturl de easels undo locuia !Aral/Ocala... era gospoaaria

unei alto batrfne (GRIG.) ; nap pIrcalabita rides mereu (on.-N.)
PIRCALABIE sf I Mold. Demnitatea si ju-

risdictiunea unui p /rcalab 11 0 Darea ce se

plhtea pirchlabului 0 Siujba, demnitatea de
perceptor satesc.
C PYRCAL4BITA, phrtcALABo/vE ow- p/RcALABEAsA.

PIRCI (-oesc) vb. refl. 7.k A se Impreuna tapul

cu capra [p Yr ci uj.
PhICTT sbst. p Faptul de a se p i r c i.
PYRCIU1 sbst. Miros particular pe care-1 are
sudoarea tapului [comp. alb. p e r 6 tap"].

PYRCIU2 sbst. Trans. 0 Negurh groash de iamb.

(PAC.).

O PiRCrUT (-nese) vb. tr. 0/ten. (clAus) A tunde

prost, cu schri, cum se tund caprele [p I r c i u].
PYRCrUI4LA (p/.-iett , PIRciurrBBA (p1.-turi)
sf. 0/ten. Faptul de a p I r c i u i (Cmus).

I. 2. Prghii simple do ordinul I.-3. Pirghie dubla

de ordinul I. 4. Pirghie cimpla de ordinul al II-lea.

5. Pirghie dubla de ordinul at II-lea (spargator de
alune).-6. Pirghie simply de ordinul al III-lea (pedals de tocila). 7. Pirghie dubla de ordinul al III-Ica.
P. Punct de razim. F. Forts motrice.R. Rezistenta.
A. MOH duble.

scobi Intern' munte ...un galas numai bun pentru o astfel de

Li) Brat de balanta 0 (P) Oni-ce cauzii

care lucreazli energic asupra omului moral, care -1

cepu sit bate din picioare (GN.1; alutit-ma ca sa ma desbar

ptrghia ambitiunil.

PIRDALNIC 4. adj. Afurisit,

Indrheit:

"..it de Hari salbatica ova ; a de vita stittu pe lot si in-

face sO, se hotarasca inteun sens sau intr'altul:

947

www.dacoromanica.ro

PIR

piR. plaGui -neat vb. sell. 4, A da in p i r g a, a

PIRIncepe sa se coaca: timpul vent, merele incepuril vi se
nar.1 ; parul legft. Dere cart crescurit
51 Be coapsera (DLVR.).

it pumnul,

se

plrguirt

P/RGUIALA (pt.-Wt sf. Faptul de a se p 1 r-

g u i, pirga: vazu ca pomul Inmugureste... apoi spre seara

di in

potlogar: swum_ adauge ca e vorba numai de pirlaci.

edema hot' mitt usai.

PIRLAU pl.-ae sn. 0 /ten. Tr.-Carp. Ciubar in

care se oparese rufele [ung. parl 6].
PIRLAZ ow- PtRLEAz.
PIRLE(A), PIRLEO, PIRLII adv. F Numai In

anurnite locutiuni: a se duce , a o rupe la fuga.; sa

(ISP.).

PLRGUTT adj. p. Maui. Aproape copt, abla

copt: struguri unit copti, alyit pirguiti si anti agurida

IISP.);
,j1 : null spnneam eu ea o sa Imblitrinesti nici
coapta, da nict pirgulta P (DLVR.).
PRAHAITA.
PIR114.ITA
MEI -rasa I. vb. tr. it A educe o plra Impotriva

to tiff sau sA to duci, sa to pazesti) ',Mao! (sau ~ I), fugi

din rasputeri: o luasera is straitness., de nu to zarea1 caleffete, ansu-s'au Dtrle /ALEC%) ; date dosul pe usa atm% $f, sa
to tii pirleo I ii stirtiau catenate fugind (ISP.) ; apoi rupind-o

d'a tugs, sa to pazesti plrleo I ca -i Matsu oalciiele de lute

cuiva; a reclama. a da jalba. Impotriva cuiva; a

atunci laps, sa to cam mai duct Orin I

st s'au a cons tocraat in tundul marii (se.) ; du-te Orin!

areas* of m'a pirlt oa BA mA priraideasoi (ISP.) ; WPM to Pt-

ea doer n'am salt toe is ureche Dina mine (ALECS.) [srb.

acuza: nine m'a Olt is Maria -ta nu m'a atilt ca sit mA

raste, lupul to

judica alma.

2. vb. refl. # A se certa zFz # A avea ju-

ce se ducea (ISP.) ;

du-te naibii I pleaca, sa nu to mai vad: du-te Orli!!

p r 1 i].

PMLE4LA. (p1.-en sf. 0 Faptul de a p 11.1 i.

decata. proces [vsl. prja< prat i].

arsura superficiala: If venise si ei miros de pirleala pleibunit en niste ohlbrituri de ieste, care
tor (ISP.) ; da-1 o
and mocnit (cm) ej 0 Inselatorie C)
Pierdere,
paguba.: mt-am nos pirleala.

vreascurile... sub copitele el otelita (MERA); ploala 'title De

acoperisele de pindr1111 sl piths pe cele de tiniohea (DLVR.)

sn. Trecatoare la
un gard de nuiele, format& din una sau mai

PIRIT (-tin, it -leso vb. intr. A trosni cu un

sgontot surd: corabia untie In taste incheieturile el into ;
strinse data pe amen... de-1 Dirtirit oasele (ISP.); se tot
duce inainte 51 merges de-1 platen catenate (nee.); pirlian
[p 1 rib

FIRITT sbst. Faptul de a p 1 r I i, trosnet, vi-

jilt: vInatorul 11 ands

sborului, se Intoarce si trage

(BR -VN.) ; en nn .0 oa de prabusire naprasnica, trAsnetele cad

usai.

PIRLEAZ, Mold. PIRLAz, Bucov PERELAZ (pl.

zuri

multe scinduri sau birne

asezate orizontal si spri-

jinite pe niste part

3795): temeile... se chemau

la plrleaz, ca sa-s1 sputa cm-

PIR/ITOARE sf. Sfoara cu o hirtie lipita

de-a lungul ei, care, legata intins de cele doua
capete de sus ale spetezelor unui zmeu cu care se
joaeli copiii, produce un pirlit puternic, cind se

an mat aurat (VLAH.); noaptea

tirziu, fate babel sires tote poste

rlitor1, de snidest ca bate toba In ter, asa urla de tare zmeul

lazuri (GR.); nu-1 gard

inalta zrneul; vljiitoare, sblrniitoare: Mew niste p1-

nostru (1.-011.) 4 Specie de lacusta, de coloare

cafenie sau neagra, care, cind sboara, produce un

fel de pirlitur& (Psophus stridulus) [p 1 r i i].

PIR/ITVRA ipt.-tuit) si. PIrlit, trosnet, vijiit:
nu auzea nimioA, dean olnd $i cind niste toscaiturt 51 pirti-

turi de vreascuri me.)

[p 1 r i i].

ART* sm. Oa Cel ce p Iraste pe cineva; reclamant, cal ce trage pe altul in judecata: bine a
tacut Fitatan-Voda de a poruncit sA se spinzure ...el IISP.).
PIRIT 1. adj. p.
2. sm. Os Cel ce e pIrit, reclarnat, acuzat inaintea Judeca(ii.
PIRITOR 4. adj. verb. Pm!.
2. sm. it () Cel ce acuza, acuzator, reclamant"
Denuntator.

PIRJO4LA (pl. -le) sf. X Bucata de came

sau de peste, friptA pe gratar 0 Mold. Carne tocan, Mouth in forma de turta, presarata cu pesmet si prajita sau friptli pe grater: ot sit-mi tacit de

gram niste pirjoale

parZoI a].

(NEGR.)

[tc. p y r z o 1 a;

bg.

PIRJOL sbst. I Foc care arde ierburile uscate

Inteo rImpie intinsa; pr. ext. foc mare care mistue paduri Intregi, nurneroase case, etc.: dud va

atone sA va
vedea of last. 'Ant mare gi va Ian atunce
cum de vint se latest. ul pe-o miriste uscents (PRV.-M13.);
call, ant e'en intins numai declt tlacarile rascoalei (v"BH.);
unel pliduri co era p'acolo p'aalso nepotului eau sA des
proape IISP.) ; 0 /ten. (vIRC.) a lua ~, a lua foc 0
151

Turburari mari intro tars, rascoale, jafuri: mud ca-

asupra tarn sale... el 1st seam tars de nevoie

det' cite un
ZAceau (ram) [p 11',j01 i].
(ISP.) ; et pe unde treoeau,

PIRJOLI (- oleso) vb. tr. A arde pe o Intindere mare ierburile uscate dintr'o cimpie; pr. ext.
a da foc padurilor, caselor, etc., a incendia: ostasti
Leahulni... ardeau $i Dirjolean catunele

(ISP.) ;

maul,.

venean pina la barlerele Bucurestilor Mind si pirjolind

(I.-011.)T

0 A arde: $itoon-i hazuliu, dar tare to Dirjoleste clteodatit

fate); aturlsita de camase se Iipt de pielea lui si incepu a-1
!rigs... si 1 Dirjolea de pares oil este pus De jaratec (tsr.)

(V A jefui, a fura tot, a nu lass nimic celui pradat; a fura prin inselaciune, a insela: tlindca nu nil

loges, to plrjolesc ton de taste partite IJIP.); at pirjolit mat

dennazi is cacti pe sardarulCuoulet ( ALECS.) [camp. PRA41.

P/RLACIU sm. F eel ce are obiceiul de a

p I r 1 i, de a insela, de a pacali; pr. ext. gainar.

plrlaz (cm.); deprinsi din co-

plane a sari garduri si pirlira

Diem 01 om tara nitcaz (ZCC);

1 -a petreent pinft la livada, la
Perelaz, in pas lute (ORIG.) [Val.

Fig. 3795. Pirleaz.

prelaza, bg. pr 6-

I 6 z 0].
PIRLT (-lose I. vb. tr. CD A arde putin pe deasupra: De clue nu-1 'Arlene soarele, nu-1 degera nict gem!
(DLVR.) ; la Moran, clod tftia rata poroul $i-1 plrlea si-1 opitla tuati, a 0
rea (can" ; or- IMBATRINI 2 Ir C) (,F) A o

rupe la fuga: not atunci am pirlit-o la

fugal

(clic.) 0

Y F A pacali, a insela, a aide.

2. vb. ?ell. I A se arde putin pe deasupra; a se

Innegri la fats de soare: unul din ogari a dat cu coada

prin toe, s'a pirlit mat si data miroase greu (Iar.) F

A pati ceva neplacut, a se pacali, a se insela (la o

cumparatoare, etc. , a se arde, a se frige; Q:
tine se pripeste, se pirleste, nu e bine sa faci lucrurile

In priph, graba strict treaba [srb. p r l j it 1].

PIRLIT 1, adj. p. PTRLI. Ars putin pe deasupra; innegrit de soare: minium a ; feta, barbs a de
soare, de arsita soarelui 2 adj. si sin. F Prtipadit;

sarac lipit ; secatura: oum to stim poste nu le-1 fl rampant (halnele din biata lelsoara (CAR.); ce note wet sa-i

dial. Mu de protejat P (cad.).

2. sbst. Faptul do a plrli.
PIRLITVRA pl. -turf) sf. CD Faptul de a p I rplrleala: valurile de iarba.... Mite sub plrliturs

dau

i,

soarelut (ODOR.)

F A da pe cineva

pe ~, a-i face

zile fripte, a-I chinui ainar, a-1 necaji rau 0 Mo/d.

* Lac In padure cu copaci [Arbil (despuiati de

frunze de pe mina unui plrjol

(SU.).

PIRLOG (p/.-oage) sn., Mold. rta,Loe.aA (pl.-se

r 1 ParnInt care a mai Post arat, dar, nefiind

destul de Bras, e lasat unul sau mai multi ani sa
se odihneasca; pe el creste un fel de iarba rare:
sf.

lasind sit se vada o margins de Mirage; ou pirloagele sate

nestrablitute (0.-ZAMF.); prepelita s'a mutat ou pull_ In niste

ptrloage din marginea lastarulni (BR.-VN.) tare mi-e teams
of mi-a raminea bnnatate de locsor plrloatik (FLOR.) c, Pr.

ext. Iarba si buruienile crescute pe un astfel de

lac: dudalele si Dirloagele erescuserli mat Inane dealt poMUSOarit (D.-ZAMF.)

[vsl. pralog a].

piRLuT (-uesc) vb. tr. Trans. A opari (rufele):

caldari de Orilla schimburile taro [ung. p a r 1 a n i].
PIRMAC (p1.-ace sn. 0/ten. (RV.-CRO.) = PARIN-

[srb. p a r in a k].
PIRNAIE sf. 0 als mare de pamInt (ca

GA )

948

www.dacoromanica.ro

de 4-5 litri): pirnaia... serveste numai pentru fierturi in

mare cantitate (MAN.); Midas imparat ban o or. de singe de
taur (ISP.) d, Varietate de struguri.
PIRNOJIE SI. Mo/d.
Loc arat de mai multi
ani, insa pe care crest spini: baba ceea avea sl ea o

I. 'Pablita de ardezie pe care se exercita a pj R_

scrie scolarii incepatori (

3796): masts 11 duces piaca

131
o carte (GRL.) ti

de scris

od

de loo (FLOR.) ; oft ma costa p1rnojia asta de vie, nnmal sk fie

in snfletul lui sooru -meu, di el m'a procopsit en dinsa

(D.-ZAMF.) [comp. bg. srb. podnoZie too situat

la piciorul muntelui"].

PIRPALI

or. PARPALL

P/RPALITA we- pARpARITA.

Fig. 3797. P. Nadi

or, de gramoton, disc de cauciuc pe care sint Intlpante vibratiunile vocii sau ale unui instrument
$1 care se pot reproduce cu ajutorul gra.

mofonului

rana [srb. p r p o r].

PYRPORI ear pARPALT.

de zapada (RV.-CRG.) [comp.

srb. prhiti a fulgui"].

0 P/RTTC (p1.-ieuri) sn. Trans. T5 Marfa niarunta,

marunti$: Vindea pipe, fun!, timrie, Smochine $1 alamtie
Si cite alto Puri (RET.) [ung. p o r t e k a].
PIRTIE, 0 PTRTE s f. Cl) Carare facuta In za-

3797

3798) O * Gradul col

mai mare de decoratie al unui ordin (

foto_
3799) aot

pada: oamenti... aruncind zapada din use si Mend pirtii

oa nu oumva pirtea ratacind $1 oararea... pierzind... (CANT.)

leziune sifilitica a mucoasclor sau a pielii fr.

Raritura, gol: on securea smuts& din mina unui

plaque.

ostag, crofa pirte largo. in gloats vraimasa (VLAH.) [srb. p r U.

PIRTAG sbst. Furie, minie cu toane, numai in

fir: artagul isi gaseste ~ul wr- ARTAG.

PLACA, ow- PLAcEiN 2 0.

*PLACA,' (p1.-ale) sn. Lucrare de ti n larie nrin

oPIRTAGU$A (pl.-se sj. 0 /ten. once Soiu de

pruna mica, care se desghioach de pe simbure [srb.

care se antic& o foaie

sub(ire dintr'un Lenin mai

PIRV adj. R. Se zice despre un berbece sau de

o oaie cu lina scurta. $i create.
PiRV.A.0 (p1. -ace) sn. 4 Stupul ce roe$te intiiu
Intr'o vara. [bg. parvak a].
PIS ! interj. = PIS C) : bietul Emilie nu mai zise

litate inferioara sau piaci

de metal, de sidef, etc. ca

pre avk a].

PiSLT ( -less) vb. tr. A transforms In pIsl a.

FISLQS adj. Indesat ca p Isl a, Imblcsit.
13t' sm. aZ Animal rozator, de marimea
unui $oarece, care traeste ill gradini $i In pa duri, hranindu-se cu fructe $i In special cu alune; numit $i alunarl. sau pricoliciu (Myoxus

of -/

sunup pe altul de o ca-

\N
kz

ik 'N.\

ornamente pe lemnul unei

mobile (1 3800) [Cr.].
-*PLACARD (pl. -de sn.

---,/

Foaie scrisa sau tiparita,

cu un continut de obiceiu
injurios sau razvratitor,

nici ~I (ISP.).

PISLA (p1. -le) sf.

Materie de lin& sau de par
(de camila, de iepure, de castor, etc.) cu firele netesute, ci framintate $i lipite Intre ele cu cleiu i
[vsl. p 1 11 s t Ij.
Indesate apoi la piva: Wart de
PISLAR sm. 1B Cel ce face p i s 1 e.

Fig. 3799.

Placa de Marc-CI 'tee.

arena, bucata dreptunghiulara de sticla acoperita

cu o substanta sensibila la lumina $i pe care se obtine negativul unei fotografii
mucosa,

1 O Pr. ext. Carare, poteca:

o luarit apoi pe o 'Artie asp.) ; mare Erica primejdii ne taste

tal, care se Invirteste

in jurul unui fus $i pe
$inele careia se aduc
locomotivele $i vagoanele ce trebue Indreptate pe alto. linie (

primul strat subtire de zapada ce se cerne intiiu

adinci si inguste (DLVR.)

.ggel

turnanta, disc
mare do fier, orizun-

O PIRSNEL = PRISNEL.
O Pill*CALT sbst. 0 /ten 0 Fulguialh de zapada,

MA): dete Dumnezeu un

Fig. 3798. Placa turnantg_

de gramofon.

PIRPARA ler PUPARA.

PMPARITA pe- P4RPARra.
PIRPIT (-piiu, -pliesc) vb. intr. A pirli.
0 PTRPOR sm. Ban. .0' Spuzeala; rapur
0 0 /ten. (PSC.) Taciune potolit cu apa, caldut, care
se pune pe locul intepat de un cuiu, ca sa nu coach

lipitlipe un zid, pe un Bard,

Fig. 3800. Placai.

etc. [fr.].
PLACARDA ( -dez) vb. tr. A afisa, a lipi un pla-

card [Cr.].

PLACE4 (plac) 1. vb. tr. A gasi pe cineva pe

placul sau: vlizind-o zi cu zi, a Mans so. o Oita atita,

!nat... a oerut-o in casatorie (CAR.).
2.

vb. intr. 0 A fi conform on gustul, cu do-

rinta, cu voint a cuiva, a-i fi pe plac: imi place; nu-mi

avellanarius). [vsl. pt. plah1<plah u].

plane; dacit-ti place; 6: oe tie nu-ti place, altuia nu-1 face;

adesea reduplicat: sane Joe de pe oaf si, 1

0 Trans. Ban. Placa! poftiml poftitil fii bun! [lat.

placare].
*PLACENTA (p/.-te) sf.
c4sA' la I
0

PYS I' interj. Imita sgomotul usor al pa$ilor

Innabusiti sau urnbletul in virful degetelor: mai

I pin tarba,
merge binisor... catre locul banuit (CAR.); feta se duse binisor, se strecura pe Hula zid Qi, ! I in virful degetelor,
pins la usit (ISP.) [p a. $ i).

PIWN w PAnN.

: nu e trumos oe a trumos, of a trumos ce -mt place mie 11

Cl)

Partea de pe suprafata ovarului pe care salt

asezate ovulele [fr.].
PLACERE sf.
Muaumire sufleteascii: aunt
o

O PYZDARIE, PIEDDRIE = PTJZDDRIE.

deosebita oind tl vad; o tac cu

!Aril

cere, distractie:

s Petre-

PLAC sbst. @ Placere, gust, voie, numai in

expresiunile pe ', dupit

jocului 0 Lucru plh.cut sau

Indatoritor care se face cuiva: fa-mt aceastA
C) pl. Desfatarile, bhcuriile vietii: a renunta la Plaoeri C NEPLAcvRE [placea].

plaisir"), lucru facut numai dupe vo a, dupe capriciul cuiva, arbitrar, satuavolni-

cu putine loi 0 P Mic basorelief pe o plats

dreptunghiulara, de metal [fr. p 1 a q u e t t e].

late de im(a fi onlva pe

pftrat se silea in Coate ohipurile al-1 tie pe . ((SP.); a face
dupe ...111 men): old nn-i place, ol-el /sea altul
cuiva pe
(tradus din fr. bon
11 flaunt
mai Pe
cie : reglmul

bunulut

legea

sorts&

*PLACA (-achez vb. tr. A acoperi

un metal cu o foaie de our sau de

Brosurica, carticica

Mincare de pette, gait cu

vom face

on oostlte de porn de oele atumate (cao.)

[DU.

iT).c.tzt].

Fig. 3790.

0 Bucata. de metal, ta_ Pined de scris.

blita pe care sint sapate ni$te cuvinte sau care
groasa

PLACHIE sf. X

ceapa $i untdelemn: de crap 0 Mo/d. Bucov. Uli

fel de pilaf facut cu orez (sau cu crupe oni cu pasat) $1 cu came (sau numai cu grasime de port:

trebue sa tie loon! vointei arbitrare sf a

bunului
(I.-GH.) [pia. c e a].

argint [fr. plaque r].

PLACA, (p1. -act) sf. 0 Foaie de
metal mai mult sau mai putin

PLACHETA (pl. -te) sf.

PLACID adj. Care se arata blajin, potolit, pacinic, In on -ce ImprP,jurare: le inn win o viatil de proV111018, ...di, MOW:401A (D.-ZAMF.) [fr.].

*PLACIDITATE sf. Fire blajina, placidh [fr.].

949

www.dacoromanica.ro

PLA
I

( Mai multe foi de

p1.-te sf.
PLA- it PLACINTA
lilt suprapuse, printre care hint puse paturi de

PLA brInza, de came tocata, de

felii de mere, etc.,

coapte in cuptor: tats -sau s'a facut vornic de hattrul

m de singele veneticilor ce au corset sa o robeascii osr.i

11

Lichidul in care s'a plamadit o substanta oare-

care [p lam ad I].

unei plAcinte ce a trimis la masa domneascil (ALECS.) ; bunii-i

plAcinta, dar dacti nu-1, e bunts ei pita (MERA) ; F a-1 astepta

cn placinte calde, a I astepta Cu bucurie, cu toate bu-

; NE; 1144111;TE
FoiNIE
natatile pregatite;
2 i F Festh, renghiu, boroboafft, pozna
1

VQIE

neplacuta: cum vAzu ce m i se preglitegte, tuft:Ise sable in

pAmInt_...st rdmitee neclintit (ISP.) [lat. p 1 a Cent a].

PLACINTAR sm.

placinte.

ass

Cel ce face sau vinde

.1s$$ e I).

Meseria p i a c i aPLACINTARTE sf.

far ului Locul uncle se lac si se vind pla2

'irr;A

cinte: spun i ca nu -ml plac poeziile de m (ALECS.).

PLACINTTCA (p1. -leis sf. A dim. PLACPITA.

9-44

PLACUT adj. p. PLACER. Ceea ce place ochiului, gustului, care face placere: o fats, o Inflitieare a;

.7,

es la vorba: on gust m 1 C NBPLACVT.

*PLAFON (pl.-cane), PLAFQND (pl.- onduri) sn.

:1 3801) : prin CF
cerul ca
print-eau oiur inoLii etraturi de stele albastre pa

Tavan
platon

tot

vedeam

Fig. 3803. PlajA.

plaionduri argintoase mom)

-A

[fr.].

PLAM.A.DT (-Aden) I. vb. tr. si intr. C) A Ira-

-;

'PLAGA (p/.-figi) sf.

.0

minta aluatul Impreuna cu pldmadeala: Porojan a

Ranh 0 X

lost dat pe mina unui brutal', pentru ea ad Inv,* a

Urgie, pedeapsh (turnnezeeasca, calamitate

(ALECS., ;

(ZNN.)

[lat. plag a sau germ.

PL4GHIE Pr" PLA-

Fig. 3801. Plafon.

VIE

1:PLAGIA (-giez) vb.

tr. AP A publics pe numele sau o opera sau frag-

mente dintr'o lucrare scrisa si tiparita de altul

[fr.].

PLAGIAT (p1.-ate sn.

AP.

furt literar [fr.].

Fapta plagiatorului,

Cel re a plagiat o scriere,

*PLAGIATOR sot.
care a comis un fur literar [fr-,.
Locuitor din p 1 a i u,
PLALAS, PLATER sm.
I

din munti: curgeau pliiiegit roluri de

pe sub poalele codrilor (VLAH.) 2

Grhnicer, soldat ce pazea granitele tarii in partile muntoase (

3802 .

PLAID (p1.-aium) sn. ) Gi

Regiunea muntoasa a unei tar'

plasmui, a urzi: melterul omenirii, din nimio, numa gindind, pliimadi lumea

doi saci cu
subtiri,
plini de aer,
spongiosi, asezati in cavitatea
toracica si cari
constitue organul respiratiunii
(C) bojoc") (
cei

[ngr. ni,avovtj.

PLAMINARICA sf. +

La Intindere mare de lac, fare

paduri, pe coastele unui munte:

Fig. 3802. Plale

wide of unde vedem turme de of presii- din Transilvania.
rate pe limpezigul metier (VLAH.1 11 0 0

Diviziune administrative a unui judet de la munte,

corespunzatoare plash de la 5es 0 .e3L Drum prin
plidure pe coasta unui munte [lat. vulg. p1 agius].

PLAIVAS (pl. -ass), PLAIVAZ (p/.-aze) sn. Creion:

banii pull... halo hirtie pe care scrisese on plaivazul:
leata luf Marin" (BR.-VN.) [ung. p 1 a j b as z, srb.

plajvaz< germ. Bleiweiss].

*PLAJA (p1.-Je) sf. Teren ses acoperit cu nisip

mlirunt pe care refluxul 11 lass descoperit pe tarmul Worn: vara, lume de pe lume se adunii pe plaiele ei
3803) [fr. p 1 a g e].
aside (VLAH.)

PLAMADA sf. 0 Pliimadeala O 0 4= Phs

TvRAI [pl 5.madi].
PLAMADEALA (pl. -elf) sf. C) Bucata de aluat dospit care se amestecil cu framIntatura din
care voeste cineva se coaca pline, spre a o face O.
creasc11 $i se se dospeasca, dospeala Frttmlntaturli, aluat: in (Hui oe s'a Ilion, se pane skillet &u(VOR.) ;

peretii

mueel Jaime, maiul,

ei a Willa Ungrovlahia C) poet. Regiun e, tinut: taste gindurile igi luaserii

PLA-

pltimiile,maiele(SB.)

mitropolit at Tirgovietii, ezarhul Plaiului

nit, mit de la altA pine

[comp. vsl. p o in1 a d i t i].

MAMMA (p/.-Ini) sf.,

0
C

ul sting;
boala de
an spalat fru-

et cimpiile (000a.); In

(ALECS.) 11

(JIP.)

PLANITN sm.,
MjIU (p1.-n) sn.
(5) Fie - care din

3804): ...n1 drept,

titulatura veche a unuia din cei

doi mitropoliti ai Munteniei: x.,
sborul catre ...guile careen

0 Pr. ext. A framinta diferite amestecuri

o substanta sa stea in aph sau intr'un lichid ptria

se disolva par[ile ei solubile 0 A zamisli, a

(in opoz. cu sesul" : am colindat

rile

pin,
mulerea care on va sa plamikleascit, teen{ ziva come

de substante: cucoana Marghioala plamAdea pe prispii, la

umbrii, gogoei de ristic pentru suliman (CAR.) 0 A lass

P 1 a g el.

ainrind

Walk.)

VIN,3171

dd

e: pilmintul Moldovei este

CIISCRISQR
0
[plarnIna].
*PLAN 1. adj.
0 $es, neted,

IS

Fig. 3804. Plarninji.

B. Vina porta.

A. Vina bratului.

oblu, Intins si C. Traheea- arterA. D. Vina porta.

Tara Incovoietu- E. Artera bratului. F. Vina braturi, fax% ridicaturi lui. G. Auriculul drept. H. Vina
sau adIncaturi cavil. I. Ventriculul drept. J. Aorta.
O

it,

pc

Supralatd

K. Ventriculul sting.

aceea pe care o dreaptti se poate apnea

intersectia a douil
in toate sensurile; nnehin
drepte care shit In acelasi plan; Mull ~a, desenata
pe o suprafata plena; geometric mkt, care studiaza
suprafet,ele plane.

2. (pl.- anuri) sn. 0 Suprafata plane: m vertical;

inclinat pr Immo 0 Ac Desen geometric reprezentlnd proiectiunea ortogonala a diferitelor
puncte ale unui lac, ale unei cladiri, ale unui ounei case, unui ores:
biect pe o suprafata plana.:
odata, ml-adno aminte ea ridfcam mil unui patio de movie

Distanta mai mare sau mai mica a pArtilor unui tablou In raport cu spectatorul: prtmui m
al anal peisai 0 . DiStribUtia metodica a di(I -OH.)

feritelor parti din care e alcatuita o lucrare literara: stail unui disco ... unei tragedif Proiect:

950

www.dacoromanica.ro

In toate verile croia la ..uri cum all-el lucreze via usP.)

X un
de Main [fr.].

*PLANT4 ( -tea vb. tr.

A sadi [fr.].
*PLANTA (p1.-te sf.
Nume generic dat ori-

PLANA (-nez) vb. intr. 0 A sta In aer cu ari-

pile Intinse si fara a parea di se misca, vorbind de

pasari (pr. anal. si despre un aeroplan, cind e oprit
motorul si aviatorul se lash purtat de aer) F
A privi de sus, de la o Inaltime, a domina cu privirea 0 (k) A stapini cu mintea C) A fi iminent, a ameninta sa. se IntImple, a pluti: o mare ne-

copaciu:

teztila, medicinala, veninoasA [lat.].

norooire planeazd peste capetele voastre [fr.].

'PLAN-CONC./Pi adj. 15 Se zice despre o lentil& plank pe una din fete si

Fig. 3808. Planets.

ooncavii pe cealalt& (La 3805)

[fr.].

*PLAN - CONVEX adj. 5

Zr. planteur].

pe una din fete si Convex&

pe cealaltii Ca 3806) [fr.].
PLANTA (pl. -ete) sf.,

*PLANTATIVNE, PLANTATLE sf.. 0 Faptul de

a planta, sadire, sadit Cl) Totalitatea vegetalelor

sadite Intr'un loc O Locul htsusi pe care sint

sn. 0 *

Fig 38''6.

o elipsa In jurul lui si pe care-1

plan-convexa.

(p1. -eta)

Fig. 38a0. Plan,eta.

*PLANTATOR sm. C) Cel ce planteaza, saditor Gel ce claim& 0 plantatie in colonii [dupa

Se zice despre o lentil& plan&

PLANET

Astru care se Invirteste im- FLgeng85prejurul soarelui, descriind plan-concave.

sadite aceste vegetate 0 Ori-ce stabilintent agri-

col In colonie: 0 de tutun, de mina [fr.].

OPLANTICA, PLANTIcA (pt.-id) sf. Ban. 0/ton.

Trans. = PANaLicA: Frunze. verde s'o planticA, MA iubii

vedem luminat de lumina ce

primeste de la soare; se cunosc astazi peste patru
sute de planete, din care cele mai Insemnate sint:
Mercur, Venus, Pamintul, Marte, Vesta, Junona,
Ceres, Pallas, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun

Cu multA trial (IK.-BRS.)

*PLANTIGRAD 1. adj. Care calca pe tuata

talpa piciorului.
2.

Negtun

(p1.

-ade)

sn.

Iv miler carnivor care, urn-

(2_1 3807): toate to lac BA to crezi departe ;fie plimint,

Arpin. RI

blind, calca cu
toata talpa picio-

rului pe pamint
(d. e. ursul)

3810) [fr.].

*PLANT ON

Fig. 381o. Plantigrad (L. LabA).

Soldat de serviciu pe ling& un superior

Ak
spre a transmite ordinele acestuia [fr.].
sm.

PLANUI ( -ueso) vb. tr. si intr. A face proiecte,

planuri: procleta le puce glnd rAu qi tot plAnuia cum9ar

face ca 5A-1 rApuie OSP.) ; seam, oeasuri lntregi se primbla

Fig. 3807. Planete.

tntr'o

prin odaie si ougetA la Ana si plAnneste (vLAn.,.

PLAPAMA... pr PLAPOMA...

neloouitA (vLAH.) ; credo of vede nn om dintr'un

PLAFIND adj. Care nu e destul de robust ca

sa poat& suporta frigul, raceala, asprimea tim-

alt planet (VLAH.) In astrologie: astru caruia i

se atribue o influent& asupra soartei omului,

zodie: e nAsont sub o fericitA; de aci, pr. anal., biletel cu insemnari tiparite privitoare la soarta,

pului, gingas, delicat, fraged: Turd!, plapInzi de lelul

lor... Incepura a amortl 01 a degera (ISP.) ; ayes o ImPara(DLVR.) ;

toasts frumoasA... 51 blinds, blIndil, oa un miel
o floare ....11; is vest pasarile e, unele golaqe, ce s'ar face

pe care-1 scoate dintr'o cutie un papagal, un sori-

cel, etc.: ye urmA trag toti planets de la o ItaliancA cu

papagalnl (CAR.) [fr.].

ale SArA grlia parintilor P (BR.-VN.) [lat. *palpabun-

dus<palpare].

*PLANET4R adj. *Ce tine de planete; privitor

totalitatea planetelor care se
la planete; cistern
invIrtesc In jurul soarelui [fr.].
*PLANELTRIC adj. ak.. Privitor la planimetrie [fr.].
PLANIMETRIE sf. ,A. Partea topografiei care
se cup& cu modul de a proiecta o portiune de teren pe un plan orizontal [fr.].

PLAPOMA, pLapAmA (pl.-me) sf. Invelitoare

de pat de stofa colorat& umpluta cu lln& sau cu

*PLANELVLETRU (p1.-tre)sn. Instrument pentru

masurarea suprafetelor plane [fr.].

*PLANISFERA (p1.-ere) sf. O * Harta. In care
sfera terestra sau sfera cereasc& e reprezentata

Fig. 3811. Plapome.

pe un plan [fr.].

PLANISFRIC adj. 0 * Privitor la plani-

vata (Mo/d. oghial")

[fr.].
PLANIST ( -iseso) 1. vb. tr. A ademeni, a seduce, a
supune voh ci poftelor sale: Incepu sA vorbeascA... ou
s f era

auto ouvinte mieroase... de ar it plank* nu numai pe oameni, dar 1)1 pietrele (ISP.)

2. vb. refl. A se supune poftelor cuiva, a se lasa

a fi ademenit, a fi sedus: Warn female slab& OR toate
ferneile, se pianist dasofilalni Der.) [ngr. it),(Avtb a seduce"].

PLANA (p1. -se) sf. $ ScIndurica de lemn,

plet& de metal pe care s'a sapat un desen, spre a

In plapArna, cu pericolul de a o innilbugi (ee.-vN.) ; sr W-

PL/r..F'OM4R, PLAPAHAN SM. b5 Gel ce face

p 1 a p o m e (Mo/d. mindirigiu"): 1-au that bietulul
plApomar !unlit De care Intinsese cIteva fete de plapomA (GRL.) .

PLAP MARIE, PLAPAKAELE sf. 0 Meseria

Wr Pravalia, marfa piapomarului.

plapomarului 0

PLAPOMIOARA, PLAPAMIOARA (p1. -re) sf. din

*PLAN ETA. (pL-ete) sf. 0 Scindura dreptunghiulara pe care se intinde si se fixeaza cu tinte
hirtia pe care urmeaza sa se deseneze ceva, sit
3808) 0 Instrument
se ridice un plan, etc.

0 PLAS2 sbst.

secera gi venise lIngli

on

OH.) [fr. planchette].

3811): snflu 'n lumlnare

TI:NOE 2 Cl).

PLAPOMA.

pentru ridicarea planurilor (._.A 3809): o fetitti Muse

qi-ml trag plapoma paste cap (VLAH.) ; Anna oe m'am Infligurat

intro plapomA de flanela groasA (I. -GH.) ; is ratite, 0 Infaquel

fi reprodus prin tipar Tipar facut de pe o

astfel de plans& [fr. p 1 a n c h e].

PLA-

carui vegetal, iarba, buruiana, copacel, porn sau P

PLAS' = PLAZ.
.S capittt mai mica de fin: a coos

earPele un cap ott un v, de fin (R.-COD.) [bg. plast I,

srb. p 1 a s t].
*PLAS4 (-asez) 1. vb. tr. 0 A aseza, a pune (Intr'un boo, intr'un post): 0. pe on spectator; Intenn
magazin A da cu doblnda:
bani 0 A gasi

951

www.dacoromanica.ro

PLAC4R set. 0 /ten. xtrith Cel ce pescueste cu

cumparator penti u o 11 .11fa: i-am plasat vinurile vi

PLA- un
0
A rosti, a spune l r timpul, la locul potrivit:
PLA vorbit; ce mai caste pentru un War cavaler... sit -ei plaseze

pla$ca

(vrou.).

PLAT sbst. Trans. (PAC.) Ma$ina (de fier) de bu-

cele mai galante ei mat partumate complimente (VLAH.).

eatarie [germ. P l a t t

post, o slujba, a se capatui [fr. place r].

Impletiture de
PLASA pl. -ast, -ase sj.
sfoara, cu care se mind pt,sti; e mai mica decit

de

2. vb. refl. A se a$eza intr'un loc; a-ai gasi un

acoperirea unei datorii, pentru achitarea unei lufar& bani, fail a

cu bani: Para
erari, etc.: ou
fi platit, In mod gratuit 10 Sintbrie, leafy
0 Rasplata, recompense; pedeapsa: ea tit mints ca

navodul $i mai mare decit ologul: a da, a prinde on

plasa
2

3812 : baleful 1ntrA ou plasa In glrla ((SP.)

Impletituta de strma din care se fac imprej-

Para

telegea din vorbA ca e cam prost si-1 idsa In plata Domnului

FAPTA [vs1.].
(VLAH.) ;

sau cocleti" 4 0

PLATAGEA = PATLAGEA.
PLATAGINA. = PATTAGINA.

Diviziunea administrative a unui judet,

*PLATAN sm. 4, Specie de arbore exotic, foarte

de la ses, corespunzatoare plaiului de la

munte 5 Limbs de
cutit, tai$: De grea
moarte am merit, De

frumos, ce poate ajunge pins la 20-25 1

rn. Inaltime; se cultiva la noi, ca plant&
ornamentala, prin
parcuri $1 ales (Pia- rte,

se..

Lanus occidentalis, Pl.

oriental is) (r 3813 ) ;

Miner de cutit.

intr. A bate din patine, a

In plata oreaului este un 4"

a caruia marime este
prodigioasa (em.) [fr. <

aplauda rcomp.srb.p 1 es a t iJ.

PLASAMENT (p1.-to) sn. 0 Faptul de a plasa, de a gasi de lucre muncitorilor, de a proDepucura o slujita cuiva, etc., plasare 0
nerea unei sume de bani Intr'o Intreprindere sau
ca Imprumut, spre a aduce un beneficiu sau un
ven it anual [fr. p 1 a c em en t].
*PLASARE sf. Faptul de a p las a; birou de -,
birou unde, in mod gratuit, sau in schimbul unei
taxe, se gasesc adresele caselor unde e vacant un
be de servitor, de lucrator, etc.
*PLASAT9R sm. Cel ce plaseaza, ce procure
de iucru sau o slujba, etc. [dupe fr. plac eur].
PLEscAviTA.
PLASCAVITA
PLASEA, PRASEA sf., 7T1 ai adesea PLASULE, PRA-

SULE p1. Miner de cutit, de furculita, de sabie, de

pistol, etc. : nici o arms nu avea alta decit un mic junghin

on plaselele de our (NEGR., pistoale on plAsele de argint el de

Bidet (Dom) ; minile-1 albe... netezesc... penele de strut ale
unui evantalin cu plaselele de bags (VLAH.) chimirul ingnst
din care ieseau prliselele groase ale until cutit (SLV.) ; cu mina
dreaptli pe prAselele hangerului din axles! (CAR.) [comp.

p 1 a s ft 6 ].

PLAZNIII...
PLASMUT...
0 PLAST (p1.-te sn. Ban., 0 /ten. PLAsTA (p1.-te

Capita de fin [srb.].

sf.
PLASTIC adj. 0 GP /2, Privitor la formele corpo-

rate; arts e, care au drept stop s& reproduce formete corpurilor (de e. sculptura $i pictura ; substante e, care pot lua felurite forme $i servk la
modelat (ceara, argila, etc. Sculptural:

lat.].
O PLATANGER
sbst. Oap. 4 = PATLAGINA.

PLATARIN sni.

so> Fr CIIEFAL.

"PLAT-B4INDA

p1. -de)

gusta de pamint, razor de jur mprejurul unei

despartituri dintr'o gradina $i pe care, de obiceiu,

,
ka, pol. platka.

*PLATCA2 pl. -atom sf. 1f. pLAcA 3 : coPill... sit

Invete above noi... as scrie De
(DLVR.).
*PLATFORMA (pl.-me sf. t
Acopelisul unei

eladiri facut in forma de terasa Locul de

dinainte sau dinapoi al unui tramvaiu unde pasa-

gerii stall in picioarc: un vagon se opreste: doi finer'

eleganti de pe treapta platformel de dinainte se dau los

putea lua felurite forme (ca ceara, argila, etc.) [fr.].

PLASTOGRAF sm. Cel ce falsified scrisul sau
sell natura COIN II . cum putem not sit punem candidatura

(CAR.);
zicem color oe fac scrisori mincinoasa de
unui
tot sau in parte (LEO. CAR.) [ngr.].

PLASTOGRAFIE sf. Scriere sau iscalitura

falsifleata: mi-au furat iscillitura, pentru ca sA tacit o

cn glnd de a mA call. (ALECS) ; este attt de naiv, theft credo

un document olograf (CAR.) [ngr.].
oft e

*PLASTRON (p/..mum sn.

Pal tea dinainte a

PrEPTAR 2 1
Bucata de
unei platose B 2
piele captusita cu care se acopere pieptul la scrims
3

[fr. .
PLASTUR... wir BLASTRII...
OD # Manta: ilia Sim si rafet
PLIACA sf.
puserA pro umere el... coperirli trnpul... %tiIuarA o
nt Sall (PAL.) 0 /ten. Trans. Wiz. Un fel de plasa

de peseuit ce seamana cu prostovolul:

Cu

,,

Pot scula odatd. Para ca si nu intro . (ALECS.) [Sub. p 1 a t-

*PLASTICA sf. p A Arta de a modela figuri,

ornaniente, etc. [fr.].
*PLASTICITATE sf. Insusirea materillor de a

intunecti

Fig. 3823. Platan.

sf. Fasie In-

sint sadite flori, arbusti, etc.: teat& grAdinuta mea...

!neaps Intro singurit
a grAdinii d-voastre (NEGR.) [fr.].
PLATCA' (pl. -atci) sf. 413, Bucata de pinza sau
de stofa de care e prins gulerul si celelalte parti
ale unei clima$1. ale unei bluze, etc. [rus.].
PLATCA2 (p1.-atet sf. MART=; a puns
a face
mart; a intra, a fi
a fi mart : pierd necontenit: nu ma

otti....;
adv.: o lume vie pe care poetul o vede deslusit...
si de aceea ne-o deserts aea de - (VLAH.) [fr.].

pentru nevinovatul singe nu vei lest de is Dumnezeu

plata lui Dumnezeu, a parasi in voia soartei: lnmea tn-

care alcatuesc itele:

numita $i ostrete"

clnd

(N.-cost) ; el-a lust plata; a lass In plata Domnulul SaU in

muiri, despai tituri, etc.: imprejmuirea de la ulita e de

Plasa itelor, impletitura de sfori
de sirmil (BR -VN.) 3

plasa cutitulul, De pusca

'mpitratulul (MAR.) 6
PLASA -asez vb.

PLATA (p1. -alt) sf. 0 Faptul de a plati: at

plata impozitului 0 Ccea ce se plateste pentru

ia
3
plaeca dupe prtstravi (ort.-N.) Ple"raTeaPainsa.

CRETISO#RA Q [vsl. plaat I].

3
(4,34 Locul de pe o locornotiva, unde std
mecanicul [fr.].

(CAR.) *I

PLATT -ten 1. vb. fr. A da cuiva banii ce

in schimbul unui luciu vindut. in schimbul unui
i-a Imprumutat: i-am plAtit datoria C) A da bard

serviciu, etc.: one cumparit In dator plateete de dont% on

(PARR) ; 1-am plata leafs 1- 3 (}, A ispasi: ai sA platesti
scump lapta tit; va Watt cu capul aceasta crime F A
valora, a pretui: outi, dragii mosului, cit plateste mintea
unor ImpArati ((SP.) : am cunoscut ce platesc Moldovenii la
luptA, disci lei !Writ Cara (ALECS.) ; Pr PILE 0.

2. vb. 7(11. A se scapa de o datorie, dind banii

cuveniti, a se achita vsl. p I a-

titi
PLATICA'

';>

p1. -lot S. sap.

Pete de

bait&

$i de Dunare,
cu corpul tescuit $i lat; cu
capul mic $1 botut scurt, CU

Fig. 3814. PlaticA.

solzii moi; poate ajunge pin& la col mult 60-70

cm. lungime; carnea ei e foarte gustoasa -(Abrainis b, (ma) 1 3814 [bg.).
PLATICA2 SJ.

952

www.dacoromanica.ro

Mare $i frumos arbore spinos,

de 15-20 m. Ink 'time, originar din State le-Unite.

cu flori mici, verzui, cu fructele In forma de teci
turtite $i putin rasucite; se cultiva mutt ca plant
ornamental& $i pentru facerea gardurilor vii (Gle3815 .
ditschia triacanthos) (
PLA.TICTJTA. (pl.-te) sf. veep

mall ape mart lie -ce lucru... carele-1 va Ii aruncat apa

ca o plavie (pay.me.)[VS1. p 1 a v I].

PLATIT adj. Balaiu, blond, de coloarea pa- PLE

iului: Ancuta, cu cositele-i e risfirate woon.i ; il la
laTA gi vecinic cu risul pe buze

'PLATIN4 (-Ines) vb. tr. C) A

acoperi cu un strat de platina.

prin galvanoplastie: o statue 11
A albi arama rosie cu un amalgam de cositor [fr.].
?),))/j1
*PLATINA sf. Metal pre- -1,1'
tios, aproape tot a$a de alb ca $i
1,
argintul, foarte ductil, cel mai

luereaza, numita $i talpa" sau calchu; e legata. de grindeiu prin birsh or 3831 [bg. srb.].
PLAZMUI (-0050 vb. ti. I A crea, a da fiinta,

a face din nimic: am piazmuit at eu o fiints care sa v.

fact' as uitati urftul (ova 1 / A nhscoci, a scorni, a
inthip ui : intiacele vlietari ale Orli_ inchipuirea igi Diaz-

dens dintre metalele uzuale, care

//1",/,'-j_.,
se topeste la o temperature boarte ridicata (1800) $i nu se lash.
a fi atacat de cei mai multi reac- Fie .413r; PlAticA.
tivi; multurnita acestor insu$iri,

mueate vedenii cobitoare (Gom.)

PLEAMA. sl. Mold. t Oiu : e o

tats -sau

niei $i alt

- rea, seamana lui

[bg. srb. pleme.

de fete marl

(PAMF.)

[vsl. p 1 6 11 a].

PLEANA pi.-ene sf Ban. 0,ova Defect.

PLEASC inter). Imita sgomottil plescaitului
cu Bulbs a celui ce maninca cu lacomie: rupe o bu1

(pentru sine sau pentru altul) Care poate

p 1 a t i, care are cu ce plati, bun de plata, sol-

catica, 11 face vial:

cum)
sf. I

hg. pI6s0k 0].

Trans. Sfichiu (la

on care era ingurgat
biciu : deseurga eureluaa cea ca o
serPariul (RET.) ; licuriciul e scinteia iesita din pleasna ap
ria din sbicinl lul Sim-Pietru 'MAR.) 1 2 pl. Bucov.

PLEASNA

vabil.
2. SM. Gel ce e dator sa plateasca, datornic, de-

om bun, rau de plata; de la un

rdu ss st cu cenuaa de pe vatra sau on nu sac de pale as to

multnmeati (PANN).
444

(RV.-CRG.)

T PLEAN pl.-nuri sit. Pracia rde rhzboiu : De clad

birnitorii ill impartaau ul (VLAN ) ; Robi un 0, de tun] voi-

2. sbst. Plata, faptul de a plati.

PLATIT9R adj. verb. PLATT. Care plateste.
*PLATITUDINE sf. O Lucru anost, searbad.
Tara vlaga Sluga.rnicie, josnicie [fr.].
PLATNIC 1. adj. C) Care e dator sa plateasca

gr.

PLAZMUIRE sf. Faptul di a plaz in u is

PLATIT 1, adj. p. PLATT C wgrLATrr.

*PLATONIC adj.

A falsifica

th.-!atiune - Nasrezultstul aeestei actiuni:

corire, inventiune. Inehipuire 3 Falsificare, Pals.
PLAZMUITOR adj. verb. PLAzmul si sin. I
Care plaznittete; creator C) Naseoritor, inven3
FalSifil'at01.
tator
PLEAFTURA No- PRAFTORITA.

e Intrebuintat In chimie $i in fizica, la construirea aparatelor sau instrumentelor de precizie [fr.].

*PLATINIFER adj. o Care contine p tatina [fr.].
*PLATINOTIPIE sf. i Copie fotografica bazata pe actiunea luminii asupra shrurilor de plaUna [fr.].

[comp. playa n].

din dosul cormanei, pe care se tira$te plugul cind

'S

bitor: bun ,, ran

(LUNG.)

PLAVIU adj. Blond, balan: Ea desface vtilul, fata-i

e plavie (Bix.) [comp. p l a v a i u
PLAZ (pl. -azuri sn. f Partea de lemn tare,

(e"

= Bv,HLITA.

111.-esne

Basieutc ce SL born cazA pe lunba, It copiii mitt:

plesnele... le capata copiii atunci cind mamele for le dau
blind despletite (MAR.) II l e rt t.

Privitor Ia doctrina lui

Platon 2 Cu totul ideal: dragostess0; conceptie ti

[fr.].

tits

T PLEASA i)1.-ese sf. (Ache; pal tt, plesuva vsl.

pI6S

*PLATONISM sbst. +t, $coala $i doctrma filo-

PLE11.CAI p1. pleats 5/.

sofica a lui Platon [fr.].

PLATOSA (p1.-se sf. X Pieptar de her care
acopere pieptul $i spa-

Prada, jab:

fAc1ndn-i

tele $i care servea odinioar& sa apere corpul de

sti rivneasca la libertatea de ee.. de care se bncurau... capitanii

CHILIPIR Q : midin ogtirea lui Ipsilante 8. -GH.) 0 F
rosise pleaaca ce aces sit-I calla (GRIG.) [srb.pljaaka].
T PLEASCA2 PL3$CA: sacosul taste pleases cu carea
purtara pre Eristos Ia groaznecile patime ale tut (PRVAAE1.1.

adversarului

par): Cu createtele albe, preotl cu pleata rare

loviturile de arms ale

PLEATA (p1.-ete) sf. 0 Par impletit, coact& (de

3816) :
Vulcan, taurarul zeilor, 11 chi(

rut cu un toroipan al eu o

albs ci crete para. slut niate ciorchini de flori albe

Fig. 3816. Plato8e.

*PLATOU (pi.-onri) sn. 3. Podis, tapsan: in

Wald liniatea surd& a platoului nu se auzea deott glasul as-

cutit al

001111IIIIII (DLVR,)

[fr. plateau].

*PLAUZIBIL adj. Ce se poate primi, ce poate

fi admis, ce pare a fi adevarat plus nu se dovedeste contrariul [fr.].
*PLAUZIBILITATE sf. Caracterul a tot ce
este plauzibil [fr.].
PLAVAITJ, PLAVAN 1. adj. C) Balan, balaiu,
blond 0 7 Alb-cenu$iu (voi b. de vite, de of :Bol
struguri: soiurile de struguri cele mai spornice slat la

nos: poama Bradt, poama plavaie ei poama galbenti (ION.).

2. pLikvtat sat. la& Bou plavan: Plavanii troiannl
despica $1 'ntind, sit se rupli, din gren mend,

. Varietate de struguri [vsl. p 1 ae

Pops 'n

Loc unde se atirna navoadele

ea sa se usuce.
PLAVIE, PLAGFEE Si. Leanne si crengi, ainestecate cu namol, gramadite pe o apa, curgatoare $i
care plutesc pe suprafata ei: Prutul pnsese Nieolai-

Veda... de-1 ouratea... de coped si de plavii

gate de saleie, coil de ptine... buturugi treceau end gi clad
plavie in josul ape] (S.-ALD.); carele va gaol pre margins
(NEC.) ;

Oren-

(DLVR.) ,

va silts in Nora, vesel gi en pletele in vial (ALECS.) ;PD-MPITE

MATREATA-DE-AREORI
d, PIZTELE-MUIERII

[vsl. plesti, pieta; comp. bg. pletka.

PLE4VA. sf. 0 Pojghita care Inveleste hobul griului, secarii, ovasului, etc. 2 / Itrunasi-

tele suflate de vint din griul vinturat; pr. est.

ceea ce s'a scuturat din fin, dupa ridicarea lui:

de fin (PAC.) s F Lepadatura, tot ce e mai prost, ce e bun de aruncat:

uneori bolnavii se abureso ou

oe e mai ~, mai leginatura, mai etricat, cam adesea e capul

PLETWA I
bueatelor Ia oraa al la sate MP./ 1 C) >

[vsl. p I

v a].

PLEAsNA.
PLEAZNA
'PLEBE sf. Norod, prostime, poporul de jos:

plavani in cite ease trag, se %Antesc in juguri (ALECS.) ; Oita

cea placate (GN.) 0 1 Pciama plavaie, varietate de

3. nAvArE sf.
v i I].
PLAVCA. sf.

(EMIN.) ;

biserica, tar ptetetepe-afara (se.), ulticitowe clispre legume"; fete's imbla cu capul gol, in plete", cum le zio
ele wog.) O pl. Par lung lasat pe uneori: pletele lui

Plato% sau pieptar de tier ne-

rtizbatut (iv.); CApitani, ostagi on zale ai cu platoge de

tier ( ALECS.).

pLA_

Conti saraci

ai sceptic'

ai Plead proletare

(EM NI

[fr.

< lat.].
PLEBEII [In.].
'PLEBEIAN
*PLEBU adj. I I Care apaitinea poporului de
jos din Roma veche s AbLdVi. are nu fa e

parte din nobilime: om vulgar in testa puterea curiotulni, plebes, pretentios gi egoist (D. ZAMF I lat. .
*PLEBISCIT (p1.-ituri mi. d_N lb tat ne a poporului roman, adunat in trib iri - ry :-1 tern
I

politic care Incredinteaza votului poporului nu-

mirea sefului Statului $i ratifiealea Icgik r

PLEBISCITAR adj. CP Privitor 1 t plebi cit;
de natura plebiscitului fr.].

*PLEBISCITARISM sbst. 0 Doetlina care

953

www.dacoromanica.ro

pLE. mord& poporului dreptul de a numi pe cei ce

sl ocupe puterile publice [fr.].
PLE trebue
PLEGA (Wee) 1. vb. tr. 0 A Indoi, a Incovoia, a

gent diplomatic de un rang inferior ambasado-

rului [fr.].
*PLENISON adj Go Care suns deplin: vocalic .4

[lat. plenus+ sonus].

apleca: no laces alta &oft strImba toate lemnele, le prindea

de yid 11 le piece la !Ambit (RET.);
genunch11;
oapul;

*PLENITUDINE sf. Intregime; stapInire de-

in DamInt; a-el . oapul, a se supune;

plina, desavir0ta: a se bucnra de a iacultatilor sale

pattiu, a nu avea unde sa saza sau sit doarma, a nu

PLENUI (-ueso) vb. tr. A prada, a face o prada

de razboiu: arsera si plenuira tare Imprejur (BALC.)

a-51

001111

a no avea uncle sa-si piece cunt, a nu avea nici un caavea nimic: N'am unde sa-mi oleo nici con', siting din
ran in mai rau (PANN) ; a-/11. urechea, a asculta, a se

Indupleca: imparatat cei plead nrechea la rugdciunea Hal

sale clap., C) F A
a o porni: ma Ian 51 en &IPA
glee qi-o plea Inteacolo

clap.).

2. vb. intr. A porni, a 0110 un loc spre a se

duce In alta parte: a plecat la Paris II 0 A-si lua Inceputul, a-si trage originea: un drumeao Ingust... plead
din coasts Novacilor pi urea... plod la Titvele

(VLAH.).

Li. vb. refl. 0 A se Indoi, a se Incovoia, a se

vorbi (DLVR.) IRO A se lasa intro parte sau lntr'alta,
apleca: se plecA asupra ma-sei ce In desert se 'ncerca a mai

a se lasa In jos, a se povirni: De la Virciorova, malnrile

se Dleaca 01 se netezesc
3

(VLAH.) ;

corabia se yleaca Intr. parte 11

A-si Indoi trupul pentru a salute, a se incline,

a se Inchina inaintea euiva: diva ce rosti aceste onvinte, el se plea si teal (GN.) 0 A ceda, a se Indupleca,

a se supune: Stefan... se plea Is glasul de pace ce-1 trimise

Albert use.:

[lat. plIcar e].

PLECACIVNE sf. O t Indoire, aplecare, inclinare 0 F (adesea iron.) Inchinaciune, salu-

tare (formula de politeta, la sosire sau la plecare):

boierule I C) t Supunere. smerenie: veneau ou
multi A. sa-mi ceara hlrtiile ea si vaza ce am Berta
;
cu toatA
rog pe damele care nu von avea o talie frumoasa
sit ma torte (NEGR.) [I) 1 C C a].

[fr.].

[plean].

PLEOAPA, PLEQPA, d PLOAPA (pl. -pe) sf. OO 6)

Fie-care din cele doua membrane mobile ce acoper ochiul 0 care se apropie una de alta chid doar3396): a Inchide Pleoarne omul sau animalul (Fr
pale, a dormi; a deschide pleoapele,

a se destepta;

Peste chit marl si tulburl cad pleoapele- obosite (VLAH.) ridicIndn-q1 pleopele ochilor an mtinile usr.) ; deschizind lenesi ploapele on gene rani gi galbui (MVP.) 0 Capacul

sicriului: pares era un mort ce-si aruncase pleoapa oosciugulul

[comp. bg. p o h 1 u p k a capac"].

(DLVR.)

*PLEONASM (p1.-me) sn. 47 0 Figur& de retorica prin care se adauga cuvinte de prisos pentru
Intelegerea frazei, cu scopul de a da acesteia mai
multi energie. Ex.: 1-am wind on ochit mei Intrebuintare de cuvinte de prisos pentru Intelegerea
celor spuse. Ex.: a se urea sus; a intra Inauntru [fr. <
gr. ].

PLEONASTIC adj. f27 Privitor la pleonasm

[fr.].

PLEOP = PLOP.

PLEOSC 1 sau PLIQSC! interj. O Sgomotul ce

imita plesnetul palmei sau biciului: ti trinteqte una...

intro parte, povirnit 0 Supus, umilit, smerit;

',loose! peste Mick de-1 sane un dints (a.-coo.); atunoi Fatfrnmos, pliosc 1 en o palms la vintul presto obraz 01E0;
adesea precedata de troso: trosol Pliosc I mina el gnome
lovi amIndoi obrajit nenorocitulni Urdila (GN.) ; De la orele
3 d. a., trosc I please! intra In carte opt cat on dot surtigil

va C NmEctim.

apa: elm... scoase limbs din gura si atunci yiatra, pleosc I

PLECAT 1. adj. p. PLECA. O Indoit, incovoiat.

al salciei pletoase (EM)N.) 0 Lasaf.

aplecat: Trunchiul

f;/ : capul .0 sable nu-1 tale

4 Pornit, dus de unde-

2. PLECATE Si. p1.

APLECATE: acest leac este bun
chid inima to doare din plecate (PAMF.).

PLECATOARE

APLECATOARE.

*PLED (p/.-emitt sn. Patura de calatorie(A 3817):

aduse o habil blanita, ea

sa nu recesses sl nn 99, at
pule ye picloare (VLAH.) [fr.
fi

PLEOSCAT, PLioscAI (-dew,

Ain

vb. intr. CD A

bate din palme sau cu palma paste obraz, a plesni:

incep sd pleoscdeascd din palme, strigInd toll: lira! tcsa.)

11

C) A face un sgomot identic cu al stropilor de ape

cind se izbesc cu putere: de afara Se auzeau pleospicaturi (de ploaie) mai marl 11 mai dese

[pleoscl].

'PLEDA (-dez) vb. tr. 4-

(VLAH.)

PLEOSCAIT, moscArr sbst. Faptul de a

p l e o s c a i; sgomotul produs prin aceasta ac-

si intr. h A lua cuvin- 1E.

tul 111W pricina judecatoreasca, a lua apararea cuiva, a apara o cau-

tiune.

Fig. 3817. Pled.

za: am studiat qi am pledat
procesul oft nu se putea mai bine (BR.-VN.); se oferea sa se du-

ca la Paris, ad pledeze cauza tArii 0.-mi.) [fr. p 1 a i d e r].

* PLEDANT adj. ta Care pledeaza: avocet [fT.1.

*PLEDOARTE sf. tt Cuvintarea advocatului

Inaintea judecatii pentru apararea eauzei ellen-

tului sau: ti ascultase pledoarla si totems nerAbdAtoare

(BR -VN.)

In apit (PAC.) [onom.].

citind

plaid< engi.].

rezultatul

'mita sgomotul caderii unui corp In

(I.-GH.)

[fr. plaidoirie].

*PLEIA.DA (pl. -de) sf. 0 Grup, reuniune de

PLEOSCANITA sf. Bucov. 3 = RosToPAscA.

PLEOSTI, PLIOSTI (-stesc vb. tr. 5i refl. CI A

(Se) turti: zidurile trosnira, se desplcara, s1 acoperisul easel

pleosti (DLVR.) A (se) Wen., a (se) lasa In jos:

Un magar mare ce-o ascultase... Caput pleost1se (ALx.) [srb.
Se

pljotiti].

PLEOSTIT, PLIO8TIT adj. p. PLEO$TI. (2) Turtit:

pe cap on fes mare, grecesc,

tate parte (I.-oH.); cosnrile,
Intipte In spinarea .41 a bordeielor (oLvR.) ; vad... dour dea-

ling 3, acoperite de padure (VLAH.) O Lasat In .10S:

Cu nrechea pliost1ta,... Cilnele, trist pi labile, me gee De 0

poeti, de scriitori celebri: Invatatil de azi dad numirea

carare (AU(.)

la o mind de oameni alert care se deosebeso prin faptele

sau prin scrierile lor... zioInd: pleiada poetilor, pleiada ernditilor sera ; pe la Inceputul secolulni s'a ivlt in Moldova
o
de poeti (ALECS.) 0 * PLEIADELE pl. Grup de

curaj: PArvu... se intoarse acasa pe los, prin oolbul dramaInt, 99. ca vai de el (om).

de

'11

Ghemuit, cu capul plecat, f&ra

PLESCAI ( -dese, -Ain) vb. intr. 0 A face un sgomot caracteristic, lovind limba de cerul gurii (verb.
de cal ce maninca lacom) O = PLEOSCAI 0 : Dom'

stele In constelatiunea Taurului, numit de popor

,.cloaca cu pus ", .gainusa" sau dote" [fr. < gr.].
* PLEN sbst. Numar total al membrilor (unei

nit tarii s1mteau

* PLENAR adj. Intreg, complet, In plin, In Intregime: gedinM A, In care sint de fate toti mem-

Pe Beam (CAR.); valul selipitor... carte plescaind pe o leapede

adman. etc.) [lat. plenu rn].

brii [fr. plenie r].

for pleseilla,
PLEOSCAI C)

laid de plats
(SAD.)

*PLENIPOTENT sm. 0 = PLENIPOTENTIAR:

inainte de Intrunirea plenipotentilor '(1.-G1-1.) [lat.].
*PLENIPOTRNTA (p1. -to) sf. 0 Imputernicire deplinti de a trata cu un alt Stat chestiuni priitoare la Cara sa: avind Ile-care actele de ... de la save-

fit].
*PLENIPOTENTIAR adj. i sm. 0 0 Acela

ranil for respectivi

pe care un guvern Il trimite cu depline puteri sa

atrate7e cu guvermil altei taxi
Ministru
2

chid doreau de tarani... si chid palm.,

strIngInd p'a sateanului aspra up., C) =

;

ploaia /tulle De aeoperisul vagonulul si plescAie

(VLAH.);

Lopata plescdia Incet In tAcerea apelor

[please! comp. si srb. pljeskati].

PLESCAIT sbst. Faptul de a plesca i; reounse pi ul rasunator al cascadei (VLAH.).

zultatul acestei actiuni: e'aurt uopotul izvoarelor asO

PLESC4cV)ITA, PLESCAGHITA (P1.-te) sf. Mold.

.1* Boa & de piele consistind din niste bubu-

14esau rani ce se fac pe picioare si pricinuesc mIn-

carime si usturime O PLEscarrA 3 Planta cu

flori albe ce create prin locuri umede si umbroase,
pe Ilnga plraie gi izvoare (Malachium aquaticum)
954

www.dacoromanica.ro

(El 3819) I 0 PLESCAITA d = GINA-PORDAIBULIII'

PLESCAITA F = sopitragaTA-ALBA I 0 9 PLES-

OITA-ROWE = ARARML [srb.bg. pljuskavica].

'PLESIOSAUR(US) Sm. 4/4
Reptilh. uriasti fosila, cu gitul

lung de peste un metru, care

traia in marile liasului inferior

i in marile jurasice ([E 3818)
[fr.].
PLESNET (p1.-ate) sn. () Sgomotul produs de un
biciu, etc. ce p 1 e sn e*t e; pocnet: din

rasunhtoare (lata cu biciul, cu palma, etc.: vorbele

astea... 11 usturaserd ca o
de glrbacin pe obraz (sa.-vs.);
s'aude an vajdit de Huff) in got... apo1 Base plesnitur1 groase

(VLAH.) [plesni].

PLE$ adj. Mold. 0 Ple*uv, chel: era ." la

cap ca an genunche (GN.) ; an ma... smolit la feta, on Capal
(eau.) I Pr. ext. Fhrh. vegetatie: Alerglnd,

trod In end se auzeau cie

de b1olu

oporul sau roata; numita *i thcAlie" sau stran- PLEgalie" (vm.) I 4, Planta carnoasa, cu tulpina
culcata, cu flori galbene; fructul, globular sau PLE
oval, acoperit cu peri aspri, se desprinde la maturitate de peduncul qi arunch cu putere, printr'o
deschizatura, semintele dintr'insul (Ecballium elaterium) ( 3320) 5 + pl. Ochi [p 1 e s n i].
PLESNITURA (pl.-turi) sf. Plesnet, lovitura

slantul

tintil sure codri, celtdalt syre manta' .4(ALscs.) [rut. p i gl.

PLEC.4N, PLE5CAR sm. F Cel ce umblii. dupa please a, chilipirgiu; In*elator: Plescanul de
Joe.... o indrdgise grozav

((SP.) ;

cautd potcoave de oat

mort1" se sloe despre plegoari, ce ambit, ail 'mete pe eel prost1

(VOR.).

Fig. 3818. Plesiosaurus.

PLECUT ( -nest) vb. intr. 0 A face p 1 e

* c a, a umbla dupa plea*cii, a
prada, a
1
0 A cauta chilipir, a umbla dupa chilipiruri,

Fig. 3819. Plescaitd.

dupa foloase u*or de capatat: vezi... ottu-i de-a dra-

Ilie, Incurandu-si armisarli Cu tunete $i cu

(moo.); desec In toatA case (DLVR.) 0 Pleosodatd se aude un
chit : s'aude... un de and care cade ye lespezi (VLAH.).

asta P numai dupd plescuit umbla (coo.).

oulni

PLE$CUITOR adj. verb. si sin. PLEscul. Care

PLESNI (-nese) 1. vb. tr. 0 intr. 0 A bate din

palme, a izbi cu palina peste obraz, a lovi cu palma

ple*cue*te, pradiltor.

trimit numai dealt in agie (CAR.) ; plesni de trei on din palms

pastreazh diferite unelte, ca d. e. coase, Curd, greble. etc. (PAC.).

PLE$TI -test vb. ti. 0 refl.
Oaf. A (se)
turti 2 Ban. A se piti, a se tupila.

peste ceva, a pleoschi: I-a plesnit cu palms paste obraz;

abs.: pe tine m'o supdra on statics !Juicer, II plesnesc si -1
g1 Indatd sari de pe sobli o mitre de our (ISP.) ; nu se cads a
drdngdi, acted. a
In palme (ray.-ms.); cat plesnesti In pal-

a izbi, a pocni cu biciul sau cu ceva care produce

un sgomot caracteristic plesnetului biciului: aoi
an trasnet plesneste ea un hereunto In vlrful tuna manta

ii iesi Imitate balaurul Dlesnind din coed& si Incolit-

cindu-se (ISP.) ; bea ye jumdtate paharul, 151 plesneste limbs

adecd an capul got en o curcubeta (RET.) ; 51-a

smuls toll peril de pe cap, de a rams @ pia astazi (Se.).

PLESIIVIE: IuPLEUGTE sf.
lie Chesarul... an avut... plesugia sa cu ce
acoperi

(rim).

PLEWV 4. adj.

: unde-o

(BR.-VN.) ;

PLEIJG adj. Trans. Ban. Bucov. = PLEsvv: fata

Hind tea,

Burnell... plesnind din Meek, for ce se Impleteceau woos.);

de cerul garil ei... zice: phil! strasnic

O PLENIC4R (p1.-are) sn. Mich constructie de

lenm in partea dinddrat a surii, in care thranul
(

m!, a toot cant! 1arftsi la be cum a Yost (sa.) A lovi,

(VLAH.) ;

0 PLE*TV = PLESVV.

cap, Chet (

Ehr& pier pe

plesneste mama si unde (Tapia! (axe.) 0 A (se) rupe

sau a (se) crapa cu sgomot: MBA ad mad o farad grea

3821 : Un Miran si glrbov, slab, nervos 51 mic de stat (VLAH.) ;

mosneagul a rAmas
de must ce-I note-

jos gi an plesnit cloud cercuri (sal 0 A (se) crapa,

a (se) rupe (vat b. de o tesatura, de piele, de un vas,

zise baba pecap (CRG.) ; VDLTVR-

de plesnean lemnele Si pietrele esp.) ; polobooul... a pleat

0 Pr. ext. Fara vegetatie, ple*: In

etc.): trage una In spinares Mitropolltulul, asa de tare, od

1-a plesnit antereul (cao.); !anti de provincie... striae sit

plesneasca an redingota for Incheiata (VLAH.1 ; Imi plesnegte

obrazal de rusine (CRG.) ; fracul 11 strange de-1 plesneso oohii
(NEBR.) ; unnia ii plesnise och11 31 celorlalti an 11 se pates onnoaste unde le era gura (1.-GH.); sale a plesnit la foc; a plesnit

o coardd la vioard; plesni Berea Intr'Insa de necaz (ISP.) ;

11 plesneste rinse de necaz (RET.) ; II sclipeau ochii in cap Si
plesnea de dada (cao.); Din pepenil tAl to stoats, de 1t1 vine
prin (S(12Z In) cap, prin
ad plesnesel (PANS) 5 A-I
minte, prin gInd, a-i trece deodath prin minte, a-i

ed ar ti bine sit se !whine la too, la stele ors la soars (ISP.) ;

Atla-

(BR.-VN.)

t i].
PLESNTT

&

PLESNI 0 Crapat :0 oa la ~IL

PLESNITOARE St. 0

uv

On ~Ili situ crestet (NEBR.) .

2. SM. 0 Om ple*uv: Cu ..,u1 clnd vorbesti, Tigvd

sd nn pomenest1 (PANN) 3e Specie de vultur mare

cu capul gola* (Vultur fulvus) [vsl. pleiv a ].

PLEUVT ( -uvese vb. intr. A raminea p 1 e
s u v, a-1 cadea tot phrul, a cheli.
PLEUVTE sf. Starea celui p 1 e * u v, chelie.
PLETE PM' PLEATA.

PLETEANCA (p/.-ence) sf. Mold. Trans.

Oaf.

ceri originate "... e o imensd, covIrsitoare majoritate de secaturl (VLAH.) [fr.].

PLETORIC adj. Care are prea must singe: om

1.`

[vsl. p 1 e s-

adj. 0 p.

sine o stare rea, neplacuth: In pletora asta de produ-

2. vb. refl. A se bate, a se lovi, a se izbi cu palma

sau cu ceva analog: s'a plesobraz

Fig g3/21.

domnegte Pionul, spargind nor!!

se impletite [srb.].
'PLETORA (pl.-ore) sf. 0 Prea mare abundenta
Its Imbel*ugare care aduce dupa
de singe 1

ahmoi am vazut aoriind lie-care cum Ii plesnea in cap (NEGR.) ;

nit Cu amIndouli palmate paste

departure

Fire de Una sau panglicutm impletite in phrul fetelor, sere a lungi coadele pin& la cingatoare [rut.].
PLETUR (pl.-ere sn. Gard de nuiele mai groa-

veni 0 idee subita, ciudath.: le-a plesnit si for prin cap

nisi nu-I plesni prin minte cd doar aceea ar !I pretul
talal (RET.).

[Cr.].

cr

PLETOS adj. 0 Cu plete lungi: suratele...

rldeau... dupd hihditul Yldedilor pletosi (DLVR.)

crenelle atirnind in jos vertical: voile o

Cu

umSALCIE-PLETOMA

nigte Iasi' pletoase (CRO.) ;

britde
it
Nur SALCIE
PLETUR
PLETER: ancepu ad smulga o 'atm'
(DLVR.) ; a tdiat .41e !Acute (LUNG.).
PLED sbst. Trans. Ban. Tinichea: un turn acoperit

Pleasna biciului ; tot ce

plesneste ca biciul : serpii f-

eel veninosi on ylesnitori la coe-

dit (woe.) Capsule care

explodeazh.; cocolo* de ph-

mint invelit in hirtie impreima cu un prat explo-

(RET.) [ung. p 1 h].

PLEU4R sm,. Trans. e Tinichigiu [p 1 e u].
*PLECTREZTE sf. F Inflamatiunea plevrei [fr.].
'PLEURITIC a 1j. $i sm. I Bolnav de pleurezie

cn

zibil, care pocne*te clnd e Fig. 382o. Plesnitoare.

izbit de ceva tare r ()
Trans. Ww-' Cerculet de tier pus Intre opor *1 capa-

tul dinhuntru al osiei carului ca se nu se road&

[fr.].
PLEV4ITA, PlxviTA (p1.-te) sf.

955

www.dacoromanica.ro

Planta alb-

pi_ E. finoasa. cu Frunze putin nurneroase, cu flori mici,

trandafirii; numita $i maturici", cununite",
P 1- I tavnicii", etc. (Xeranthemum annuum) GE 3822)

plea v a]
PLEVT

Puy".

PLEVILA (pl.-re s/.

irea bur uienilor ce crest In- W'
tr'o gradind sau pe o aratura,

[plimba.

PLIMNICER(IU pl.-ere)sn. Trans. (vie.)=PLE$-

NICAR [bg. plevnica].

PLIN 1. adj. 0 Ce confine tot cit Incape inauntru, in care n'a ramas nici un spatiu neocupat

2
0 /ten. Stinghie sau bucata
tie lemn ce se prinde cu cuie
(le Her peste un lemn care s'a

p1eu

Inthri

de
C DESERT, GOL): un pahar, un vas, un butoiu ;
spa, de yin, de nisip; masura e .4; ou gura ...{; olnd ftt
lase cu cola A inainte, Iti merge bine (GOR.) 0 In care

(emus.)

PLEVITA2 pir

PLEVRA

PLEVAITA.

pl.-re

sf.

Membrand seroasa ee captu- r 1g 38' PlevailL

$e$te interiorul pieptului si infd$urli plaminii [fr.].
PLEVIJ$CA p/.-usci s stp Pe$ti$or de
haltd, eu corpul Innguret, Cu capul 'atria
(afeniu, spinarca galbend-verzuie, cu o dunga lungd de coloare

inset-unfit ate : bietni Agbiula I

cA era un drat si inmatate

p1. -!curl

In\ eli,7111 unei

F Urn de pufina

sta pith pintre , mAcar

I 0 0 Limit A,
(MAR.).

presarit-i Mina pe Drag, ca si-1 meargA In

muncit, fita sbucinm, Toate oele-i merg in

t PLINI ( -lnesc vb. tr.

sn.

(Ina-

into , a ie$i inaintea euiva cu un vas plin semn de

izbinda, dupe credinta poporului : arendasul ne Iasi
Cu
!mint moos i; a-1 merge In
a izbuti, a-i merge
bine intro Intreprindere: clad cineva plena la drum,

pl(Inus).

(GOR.) ; FArA
(VLAH.)

[lat.

1 A implini A Inde-

plini; a savIrsi: nici un lucru vrednic de stApinitorlu sA nu

plineasca n'au Mat (corr.) [p 1 i n].

serisori
3824
ngr. 17V.zoc,

PLINUT adj. dim. Purs.

it. ].

PLIOCEN adj. kiS 0 Se zice despre partea

Se zice si despre epoca In care s'au format

PLICII interj.

superioard, cea mai recenta, a terenului tertiar 5

PLICTICOS adj. 0 Care te face s te plic-

depozitele pliocene [fr.].

PLIOSC... we- PLEQSC.
PL/ROFORIE sf. Informatiune; lamurire, deslusire [ngr.].
PLIROFORISI (-isesc 1, vb. tr. A informa, a
da informatiuni, deslusiri, lamuriri.
2. vb. refl. A se informa, a lua informatiuni; a se
deslu$i [ngr.].
*PLISA (-isez vb. tr. A indoi o stofa In creturi
sau cute regulate [fr.].
PLTSAl (pl.-se sf.
Un fel de catifea de bumbac cu parul mai lung, plug: bittrInii lei ridicit pulps-

Sgomotul produs
le izbirea palFig. 3824. ',Henri.
mei, etc.
PLICICA sf. Ban. 3? coboBATuRA [ow- plocA].
PLICSIS, PLIXIS sbst. F Plictiscald, urn.: e plizis
mare In Bucuresti (ON.) ngr.].

I best, sa ti se urasea, plictisitor 0 Suparator,

leplacut. anost [ngr.].

PLICTISEALA (p1. -alt) sf.

Neplaeere ce
Mite cineva cind i se uraste, unit: plictiseala si ste-

nahoria erau adevaratii dusmani ai societiltii acestia (D.- ZAMF.)

'-uparare, nepldcere, zaduf [p lictis i].

PLICTISI isesc 4. vb. tr. (D A aduce plicti-

tl bagfi In traistA, asst., cum era (cao.)

e semn cA vara urmiitoare va 11 roditoare

rels Pe$ti$or marunt, baboia,

pleavd].

de bani; e de norm; de greSeli,

de viatA 0 Gras :
de plicate, de grill, de iluzii; e
la feta In Intregime, deplin, ffira
ton
e
rune
A
sw- LONA 0 11 0 F C)
se lipseasca nimic:
Alurddrit: ... de noroin, de prat, de cernealft; mosneagul
de inviltAminte; e

2. sbst. Lucru pIM, vas plin; a iesi ouiva cu

Fig. 3823. Plc% u5ca.

mit $i pleava", chisoared". sirmd" sau sirmulifft" (Lettcaspius delineatus)

3823 T 0
PLIC

nu slut cavitati sau lacune: nn zid Care confine o mare cantitate, care are In bel$ug: griaink ft
de Dori; stradA A de fume; un dulap cc de rule; o carte il

liana cu rnulta zapadd: deck iarna va 11 omAtoasA sau

albastra-inchisa, $i cu
tin luciu rnetalic pe tot
miflocul corpului; nu.-

(CAR.)

[pre +unable].

a trimite sit se plimbe T

F a trimite la
0 Locul unde se plimba cineva, unde se duce lumea s se plimbe.
PLIMBATOARE sf. C) Privata, umbldtoare

sf.

a-1

(1.-GH.)

PLIMBA (pt.-be s/. Prajina ce se pune la cotet

spre a se sui gdinile pe ea (R.-COD.) [p 1 i rn b a].
a face o

Captu*ala de her ce Imbran partea de jos a leucei

rupt, spre

liber printrInsele

PLIMBARE, PRIIRBLARE, d PREUMBLARE sf.

(BR -VN.) [VSI.

PLEVITAL

tr'un lot intealtul: aerul si razele soarelui se plimbau

0 Faptul de a (se) plimb a: a (se) duce. a test la ;

plivit, pliveala: se ?Ares ioi si

cold... muncitori la

se plimbe Nse., 0 A trece, a se indrepta din-

seald: cartea asta mA pliotiseste A Gauze mid supailtri, nepldceri: oamenli prea bunt along uneorl sA

plictiseasoil on buniitatea for

flinte... Insufletite de un singnr glnd statornic, acela de a nu

(D. ZAMF.)

nele sit/1301010r In oingltoarea de ~rosle mom.); o gapoS de neagrA cu cozoroc de piele (CAR.) [rUS. p I i s ll, bg.

plisa].

PLISIL1

(VLAR.).

2. vb. refl. A i se url, a nu simti nici o placere:

se cc

[ngr. ukipvccu].

PLICTISITOR adj. verb. PLICTISI. Plicticos.

PLICUI (-nese) vb. tr. CE1 A pune (o scrisoare)
intr'un p 1 i c: dupA oe plicui gi pecetlul aceastit scrisoare

(p1.-se)

sf. Bucov. Maram. Loc mai

adinc In albia rItului; groapa adInca plind. de apii:

lAsind pretutindenea... bAlti si plies, late oft nista helestee

(GRID.); Du-te, voinice, gi catil Uncle-a fi plias mai tat&
(0g. -N.).

PLISAT adj. p. Pust3.. Cu multe cute regulate:

tustA

PLISC (p1.-enri)sn. 0 3s Cioc (de pasare), clont:

(FIL.) .

PLIMB (p1. -burl) sn. Ramps unei scdri: o !emote

dA -te los si vezi ce are oncogul cola In

; avea un nag
de uliu (I.-GH.) 0 F Gura, bot:
scoboarit earl.... ; o mina fi alunecA pe .on,11 NUB (DLVR.). f---corolat ca un
PLIMBA. (plimb), PRIMBLA, d PREUMBLA (-blu) ia same Is lucruri bine gi tact din (ALECS.) () ,-PAI. vb. tr. i A duce dintr'un lot intr'altul ca sa fedi SAR5SC BALV$CA 4 dr PLISCUL-COCQRULITI sau

niscare, ca s ia aer, ca sii petreack etc.:

min;

PLISCUL-CDCOAREI By- COCQR .

PLISCA sf. Ban.

= conosATuRA [srb.].
PLISCOLAT, PLISCUYAT adj. Mold. Trans. Cu

Gondola, leagAn duke, ne primblit Impreuni (ALECS.)

Indrepta ici $1 colo: el 41 preumbUt privirea ye elm -

ml bAtallel (BALL
L.

vb. refl. 0 A se duce dintr'un be Intr'altul

( a s feed mi$care, ca sa ia aer, ca sa petreacd, etc.:

virf, tuguiat, ascutit

()

F a trimite

PLISCUT (-nese) vb. intr. 3

din pliscusoare, cer milli plisouind (Dori.).

PISCIII: El

MSC

PLISCUSOR (p1.-oare) sn. } dim. PLISC.

p/.-euri sn. (I) Tesfiturd (plea,

sa se plimbe, a concedia, a -i zice sa piece, a da druI

[p liscoi u].

pain sau de glsca. (cosy.).

ca sA -m1 tread$ de mit am legit sA mA primbin la port (noon.) ;

el se preumblit De la poiata on 'Agri corm;

(PAA4F.) (CONY.)

PLISCOIU (p/.-onie) sn. Trans. Tevi$oara de

PLISEU

ail pe 110-care din logofeti, cum venea, aga tl trimetea

956

www.dacoromanica.ro

stofa, etc.) cu indoituri, cretarri sau cute regulate,

intrebuintata la gull rase, fuste, etc. ( 3823) [fr.

pliss6].

PLIT sn. Trans. Rit (de pore :

buit de popor unui du.sman care le-a luat somnul:

...de-ar fi un pore Intreg... Cu

tot In
cant ne-ar anima (vic.) (Maw. FLIT .
PLITA (p1.-te sf. Mo/d. Bucov.

mama copilului boinav de plinsori trimite pe o alts female

ca sa is somnul (MAR.).

PLOA

sf. 0 Roada: Dachia... cc

ploada pAmIntului... alalte part!... en multul a be covIrsi
poate (CANT.) [I) 1 0 d].

rotite la o rnasina de bucatarie:

turta... se Dune pe
tuciul sobei de
tinichea (PAMF.) Pi. eat. Ma-

PLOAIE sf. 0 0 Apa care cade pe pamInt

sai& de bucatarie (de tinichea,

cc placa de tuciu : i-a r&mas In Fig. 3825. Pilsen.

partea de dinainte Inca destul loc pentru plita de bucate
(onic.) [rut. ply t a].

PLIT.JHA sf. Mo/d. Trans. g Rachiu prost (SEZ.)

[rut. pljuh a].

PLIUTA

teat.
TA.
PLIVEALA (p1.-en) sf.

Faptul de a pliv is

s'a sculat In sfIrsit, satula de atIta

(GRID.).

PLIVT ( -ivesc vb. tr. / A smulge buruienile care

crest Intel) gradina sau pe o aratura: sat de dragi ii

erau Horne... !nett insusi... le plivea (ISP.) ; en!! agricultori

Isi pliveso holdele Inainte de darea spicului (POMP.) [vsl.

playa

PLOIJA.

I PLOADA p/.-de

0 Placa de tuciu (cu gduri

resca

Et Plingere, reclamatiune: de
multe on oamenii Weal' plInsori (arr.) (mai adesea
pl.. pltneori . Plins necurrnat al copiilor midi, atriv'asteaptil (BD.-DEL.1 2

pletil.

PLIXIS Plr PUCKS.

sub forma. de picaturi din aburii condensati in

non: marunta, repede, cu basici; vremea e a ; Loa
de
dupa
vine $1 senin; 0
ndul nu se tame
de ;
ou o stropitura de dr, pamIntul nu se moaie;
0): dna , manta (sau caclula de ciaie sau duplt dr,
;

vine si el ou ipingeaua Sall dupa , chepeneag,SC ZiCC rind

vine cineva cu remediul sau cu ajutorul prea tirziu 11 o (f) Ceea ce vine in mare cantitate sau des

ca. 0 ploaie: am fast salutati cu o -, de gloanta (1. -OH.);

0
de sligeti; nu mai auzi decIt o
de sunete marunte
(VLarl.)

[lat. vulg. *p loja

bucatarie [germ. dial. Plat t e n].

PLOCAD (p1. -ado), PLOCAT pl.-ate) sn. Paturu

PLINGACI9S adj. Care (se plinge mai

1,,tleauna faro motiv sau pentru un lucru de
nimie.
PLINGACIU adj. Care pare cu piing e, plin-

flocoasa pe care o
pun taranii sub sa,

ClOpOt (GRIG.I.

dulce ea matasea pornm-

gator: aud, ca prin via, sunetul aramiu si

al vechiului

PLINGATOR 1. adj. verb. PLINGE. Care plinge,

are pare ea plinge: us glas ~.

2. PLINGATOARE si. Bill i10,111',

PLINGE piing 4. vb. intr. A versa lacrimi:

de

care le slujeste si de
asternut: en
frumos, cu Dam' cret

51

'1 0
Tesaturil de Una
pentru invelit: aci se
bului !raged (CAR.)

pun, pe un !us cu cute,

plocadele si procovitele
(LUNG.) : re, si POCLAD

singer nu plinge; cu un ochiu ride at cu altul plinge, are

sbst. vz:e. Ln fel de

sac Intrebuintat la pescuit

durere, de necaz, de bucurie:

cu foc, cu lacrimi fierbinti;
In pumni; Smarandaa... sedea cu mIinile la ochi si plingea
CH 0 Mireilea (CRG.) ;
: copacii pang In curiae pustie (IRO.) ;
plIngeau $1 lemnele si pietrele de mils for (ISP.) ; le plingea
inima la amtudoi, dar n'aveau ce face (OLVR.) ; Q : eine cade

o bucurie amestecata cu suparari, e bucuros de o

parte si trist de alt.) parte; GI: ran e chid ping pa-

rintii; O : dedt sit ping eu, mai bine copilul; nu-mi ping

copal de !came, n'am ajuns sa fiu asa de strimtorat,

incit sa fac cu ori-ce pret acest lucru care nu-mi

convine; s coma l
2. vb. tr. A versa lacrimi de durere pentru
.

moartea cuiva, a jell pe un mort: a-si mortii, nesmuffle A versa lacrimi de mita, de compatimire, de parere de rau pentru cineva sau pentru
ceva: cadInele... fugeau desculte... de le plIngeai de mita
(ISP.) ;
Q : eine pe altul plinge, ochli lul 1si plinge; a-si

picatele, a se cai de cele ce a facut.

;I. vb. refl. 0 A se jeli, a se tingui, a se vaita,

a se lamenta, a-si ardta nemultumirea: de cola!,

de barb& 5i de coats goale si nu to plingi niciodata (PANN) ;

a- NORQC 2 'r = el A adresa o jalba Inaintea justi-

tiei, a reclama [lat. plangar e].

PLYNGERE si. 0 Faptul de a (se) p I Inge

O Cuvinte prin care -$i exprima cineva durerea
sau nemultumirea 0 0 trt Jalba, reclamatiune
(adresatu unei autoritati sau justitiei).
PLINS 1. adj. p. PLINGE: o female, cu ochil plInsi,

cu fats mihnitd (NEGR.) ; amlndoi, plInsi, sl tacuti, semanau

dual pe jalnice gInduri (onon.i;
de told& multimea 11.1

vsl. p o I; 1 a d .
PLOCAU, POCLO

Fig. 3826. Plocau.

3826 .

PLOCON, t Pow:Xi (p1.-oane sn. Dar facut de

cineva superiorului sau: In cealalta (mini purta o

cusca cu lepurasi de cask plocoane trimise de staritul unui
schit vecin (ocoa.); o venit satenii on pocloane de ziva dumitale (ALECS.) ; Wenn Inaintau In Smote tinInd... pocloane
ce rni se aduceau de bun& venire (GN.) [vsl. poklona ].
PLOCONEALA (pl.-en) sf. Faptul de a se

plocon i; Inchinaciune plina de respect Inaintea

cuiva: cite plocoane si pl000neli n'am fAcut In lumea astal

(JIP.).

PLOCONI, t POCLONI (-onesc) vb. refl. 1 A SC

Inchina, 111 semn de politeta, a se pleca cu respect
inaintea cuiva, a face ternenele: intra respectuos in
odaie la boieri, ploconindu-se In dreapta 5i In stings (1.-G11.);

tiara In biserica... se ploconi In dreapta, se ploconi In stings

51 lest afar& usr.i 2 F A se eaciuli: sit to rogi, sa
to ploconesti la toate sectiturile de alegAtori (JIP.) [vsl.

pokloniti].

0 2 Roada., poama: nu
,
Prune, copil (mai adesea cu o manta peiorativa):
PLOD (p1. -duct) sn.

bun face (PRV.-MB.) Mold F

Poste pomul paduret

am lost la Paris de mi-am asezat ~ul la scoal& (ALECS.) ; Cu

acest inteles are $i p1. plozi: Doamne I Doamne I ce pleat

cu niste pleat! (ALECS.) 3 73k Organul genital al

2. (pl.-suri) sn. Plingere: a-1 Inneca n; a izbucni

Vacii [vsl.].
PLODI (-desc) vb. tr. si refl. A (se) naste, a (se)
prasi; a se Inmulti a Wet zmeoaicei 51 celalait cap,

de oopil din scorbura (Mt); 0: dupe rls vine si ;

rut nu se Invie mortal; jale, ~uri si suspine scums In

radacina si Se 1110deS0 Ca viermii i$Lecs.); lacuitorli... cu our on! vremil acolo Inmultindu-sa at plodindu-sa (CANT.) [vsl.

C NVPLTNS.

In d.t; 11 podidi un +., de nu se mai putea sfIrsi asp.) ; au-

clad
en

clas. pluvi a].

PLOAPA sr PLEOAPA.
PLOATAN (pl. -ne) sn. Trans. (DENS.) Ma$ina de

toate partite (se.) ; Cu bocet nespus merg dupe oase, en ari

de mirat 51 en ouvinte de tale (M: COST.).

PLINSET (pl. -ete) sn. PlIns, plInscare, var.-

sare de lacrimi: sa fi vazut De ma-sa jeliri s! e (ISP.) ;

1st plinge
(mane.), isi destoaie inima, Isi spune pasurile; Y): ale de vioara se prelungese In noapte prin
Paces empulni ((RG.) [p I t n s].
PLINSOARE st. C) Faptul de a plinge,
p 1 I s, plInset: dovedean numai, prin suspine 51 prin
plinsori nibusite, sauce for durere tome.); Cit amar 51

ea nu cumva... s& plodeasca sill zmei (sm); jidan!!... prind

ploditil.

PLODICIOS adj. F Care face copii multi

[p 1 o d i].

(PAMF.)

PLOIA
Pula...
PLOICICA sf. 0 dim. PLoAm.
PLOIER sat. 3r Pastire ca de 28 cm., cu carol alb, patat cu negru, de asemenea si spinarea,
fruntea, gitul. pieptul si pintecele suit negre, iar
roada e alba. I npestritata eu nearu; traeste In apropierea baltilor (Squatarola squalarola), 2 PLO1

957

www.dacoromanica.ro

P L IPLO

PLO- INR-DE-MBNTE = PORGUSQR a 0 PLWER-MARE.

PLU

PLOINR-MIO PP- FLUIERAR r

[ploaie].

PLOINTE sf. 0 /ten. 0 Vreme ploioasa: la,

vin apele marl pi fao varsitturi BI Innec8r1 pilgubitoare ooti.);

de ...a nesfIrslth repede, I a'a mlncat plunIntul de sub MI:M-

ein/ (LUNG.) [lat. pluente in].

PLOIOS adj. 0 Cind ploua adesea, cu multa

PL9SCAY cf. Trans. (DENS.) (AC.) / Capita de fin:

boanca aia... era eft 0

de fin (Ga.-a.)

[vsl. plosk

PLOSCAR' sm. ER Pungas precoce [p lose a].

PLOSCAR2 sin. Trans. onc.) Lemn cu care se

apro p le f In ul de par), spre a-1 face capita [p 1 o s c 6.2].

PLOSC4$ sin. F, pLosaa.sA (pl. -se sf. Care

umbla en plosca cu minciuni, care umbla cu

p 1 0 a i e: van% ploioasit; era vremea cam ploioasit 01 a-

btrfeli, flecarp. .

PLOITA (p1. -to) sf. 0 dim. PLotaE.

*PLOMBA (-Inc) vb. tr. .0 A astupa gauno*itura
unei masele cu plomba [fr.].
*PLQMBA (p1.-be) sf. 1 Clorura de platina sau o
pasta oare-care cu care se astupa gaura unei masele [fr. p 1 o m b (a g e)].

chits dupS gIt. veneau la fete Impetit (R: coo.).

PLOSCHUA pl.-te sf. dim. PLQSCA': cn plosPLOSCO4NA pl.-no , PLOSCOAVA pl.-ye Sf.

nnuli au rime pe-acasit (stv.).

*PLOMBAGINA sf. = GRAM [fr.].

PLOP sin. 4, t Arbore foarte !nail, cu scoarta
crapata, cu mugurii pislo*i. cu frunzele alba ca zapada In partea inferioara; numit *i pluta" (Populus alba)
4 )1
(
3828) : lungl s'astern peste lunch nmbrele plopilor Insirati pe marginea sown!

(VLAN.) 2 o-DE-MQNTE, varietate de

plop, cu frunzele matasos-paroase,

Trans. Lunca,
rit talc, [srb. plo*tin a].
POTLQGPLOTOAGA (p1.-ge) sf. Trans. (.hc.)

PLOT9d

MP'

POTLQG.

vb. intr. unipeis. 0) 0 A

cadea ploaie: violet cu gilleata, on don'ts, cu cola; pion&

de varsa; plonk cu bitsici, on bulbuci; F de chid plona cu

cIrnati, in vremuri uitate, cind ii picau omului toate

bunatatile de-a Bata; F paroft-1 tot ploult 51-1 ulna,
e rau dispus, posomorit: lumen s'o posomorlt, parch -i

tot ninge si-i ploull (ALECS.); G : de nu plouft, micar pima,

data nu am, nu capat, etc. cit Ymi trebue, tot ma

aleg cu ceva 0 A cadea In mare cantitate *i des
ca ploaia: ploua cu gloante.

2. vb. tr. 1 0 A-1 uda ploaia: m'a plonat de m'a

fAcut leoarcit; Cit o lunge, oft o plonk Ea e tot mIndrit gi nouit

tut.-easo 2 A veni in mare cantitate: din toate panne,

prin oditi, plouau, Dents baler!, zaharicale (woe.) [lat.

trebuintat in

industrie *i a
carui scoar(
se folose-Jc
uneori la ta' Fig. 38'7. Plop-de-munte.
bacitt I piei-

vulg. *plovere = clas. plu6re].

PLOUAT adj. p. PLOUa. t Udat de ploaie,

muiat de ploaie
(17) F Pala curaj, fare chef:
2

Fig. 3828. Plop.

lox (Pupulus nip a)

t000e.) ; a ste ca o curch. Oink a

pisich a, a sta Para chef,

clas.

PLOPAR sm.

fare curaj.
PLUG (p1.-guri) sn.

.11.

Insect& ce trae,te pe
si salcii (SaPLOPT$ (p/.-ienri)

itt"

114

cutit (shu fiend lung" ,

PLOSCA'(pf.plo-

Sf. 0 43

strinit, in care se tine rachiu, vin, ape,

In

S'=`,

boil
(ZNN.);

8. Plazul. 9.Grindeiul.

cum

trag
Q : doar

n'o sa-mi la bon

in
n'o
sa-mi face eine *tie cc pade

din plosca lui cea de Brasov (CRG.) ; is deci

In brute cea
burduhoasit s! -ti ritcoreate
salon (NEGR.) ; Cu D108011 phial umbla 'ALBUM' de se pofteste la masa cea mare:(shz.);

guba mare
O Plug mic,
ig 3832. Plug primitiv (de lemtn.
impodobit cu
full de hirtie co-

F a umbla cu plosca,

a umbla cu minciuni,

cu bIlfeli pe la unii

lorant, cu Dori, etc.

*i pc la altii: eu slut

cu Pare umbla ba-

ie(ii In ajunul Sf intului \ asile, su-

sit

umbln on plosca (CAR.);

null se Inchinii aurului,
altii umbla on plosca en

nind din clopote,

poonind din bice Cl
cintlnd anumite
cintece; numit *i

minciunile de la unul pin&

la altul usP.) a V Vas

prindea la lumina ochilor

4.

ra\ eri cu cineva: ping' nu pui cu omul In , nu-1 stil

Fig. 382. Plop-negru.

curea (jA 3830): a tras o duscit de rachiu

in care vinatorul tine

praful de pu*ca: se a-

rul lung, culitul.

a-si pune boil (sau a Una) rut. -7. Btrta birsa.

cu cineva, a se intova-

ra*i Cu cineva, a avea tia-

etc. *i care se poarta atirnat de o

discret, nu-mi place

birsa", plaz", grindeiu" Cormana mica, ure5. 5. Coarnele

si coarne' (
383i, 3832 ; thee.
n lugului. 6. Bracina-

sin. 4, dim. PLOP.

N as de tenth, rotund
turtit, cu gitul

alcatuita din cormana"

Fig. 3831. Plug.
(numit fierul
COrMana. 2. Fierul
mare"
m
are" sau fierul lat"), lat, brazdarul.-3. Fie-

perda carcharias).

multi p1opi.
PLOP(U)OR

t/

Unealta de arat pamintul,

trash de bri sau de cai; e

plo pi

sn. * Loc unde crest

fettle 41 Mihai... stau In balcon cam plow*, fiindch era tlrca vai
ziu si be era foams (D.-ZAMF.); ursul... se 'ntoarse...
de dlnsul si cu coada Intre picioare

([1] 3829) [lat. vulg.

ett, ploste

PLONITA (pl.-0 sf. Mold. 4 = PADvcRE-DELEWIN [comp. rus. plo*eic a].

PLO$TT...
PLEOSTI...
PLO$TINA (p1. -iii sf. t Loc umed (PAMF.) 5

PLOU.A. (ploul) 4.

si moale, e in-

I u s].

pl.-0 sf. 0 dim.

PLOTON... Par- PLUTQN...

ca Ia cea mai
mica adiere a
vintului (Populus tre)nula) ( 3827
a
- Nv GRU, frumos
arbore al carui lenan, alb

pop

PLOSCULTT A, PLoscvTA
nosc.A1.

su

care se inis-

ploppus

Trans. (-Ac.) (nc.) f = PLQSCA2.

plugu*or sau

plugulat":

Fig. 383o. Plocti.

tor, cum s'ar aprinde o

de prat la loan' nnui chibrit (GN.) 0

ploskva, bg. plosku].

ei)

Geanta [vsl.

odatti,

---

Fig. 3833. Plug de zapada.

la nn sfIntul Vasile,
ne prindem not vr'o oltiva bang din sat, sit ne ducem Cu
~n1 (ctn.); auto de oameni cars colindau cn ul pe Ia
casele crestinesti (ON.)
0 ... de zilpadit, ma*ina de cu-

958

www.dacoromanica.ro

ratat zapada de pel strazi $1 in special de pe liniile de tale ferat& Inz&pezite

38331 1 0 *

PLUSTT ( -test vb. tr. $i refl. 0/ten Trans. A (se)

pleost i, a (se) turti (cows.) (rec.): Pe trunte-1

aim

PLUGU$QRUL, una din numirile populare (in spec. In

Innen ca s'o broasca

PLUGAR sm. 0 / Taran cc se ocupti cu lucrarea pamintului, agricultor Cel ce umbla

cu p 1 u g ul in ajunul sfintului Vasile ( 3834):

I Ica, mai wart" deelt apa, care se scoate din scoarta

unor arbori, ca ulmul, mesteactinul, pluta, etc. $i din

Bucov.) ale constelatiei Orionului [vs1.].

(BD.-DEL.).

PLUTA. (p1.-te) si. 4. Substanta solida, elas-

care se fac dopuri, pingele, testituri impermeabile, etc. ( 3835): dop de

oum obicinueso a zice 11 ye Is casele ce nu-1 primesc (CRG.).

PLUGAR.41,.$ sm. dim. PLuGAR 0 : toil asteapta
cu'nerabdare pe colindater' $1 pe A.1 (MAR.).

C) a=1:40 Bu-

; ta 1p 1 de

cata sau dopul de pluta

PLUGART

(quests) vb. intr. /

A lucra prtmintul
cu plugul, a exercita rneseria de /

plugar.

St., PLUGARIT Stmt.

de Fier, care se transport&

PLUGARTE

.'

prinse laolalt4 cu scoabe

Lucrarea paniIntului, a grieul-

plutind pe apa. (t_!1 3S37

Fig. 3834. Plugari.

garului: pe semne

to ai a and Inveti pe mine ce-1 ylugaria? (CRG.) ; Grindelul

pin' 1-am tocmit, S'a gdtat de plugSrit (K.eas.).
PLUGULET p1.-ate , PLUGUM Pt.-oare sn. 0

I' dim. PLUG (

PLUG 2 : tinerlmea din satele

noastre intImpini sosirea anului non. si mlind seara cu
sgomot, cu plesnete 51 cu clopotei, plugucorul... nom)

Cintecul pe care-1 int& baietii pe la casele

oamenilor cind umbla de sfintul Vasile cu plugul.
PLUMB (p1.-buri 4. sn. 0 ts Metal renusiualbastriu, foarte male, foarte tnaleabil, dar Min
ductil; e eel mai greu dupa our gi plating $i se topeste la 330 ; e intrebuintat la facerca gioantelor,
area ca ,u1;
a tevilor pentru apa, etc.: teavi de
.1

condemn de , creion; spa de A. ter ADA to 9

for repede aluneell pluta,

.

1-

Fig. 3835. Scoaterea

plutei de pe copaci.

paste olocotul

tura ; mescria p 1 u-

tt

eatica de pluta in care

se Infige fitilul candelei
0 Scinduri sau grinzi,

care pluteste deasupra apei, cind se pescue$te cu

undita
3836 Bu-

hartulndu - se
ca o sante
(VLAH.)
5

4 Mare $i
fru)nos ar-

bore. cu ramuri drepte

Fig. 3836. Plute.

Mica

bucatti rotunda de plumb prin care se tree apaMiele sforilor cu care s'a legat un pachdt, o lads,
etc., intrebuintata mai ales la yam& T
deiu de plumb, creion.

Mold. Con-

2. sin. go Cant: se curia In prldvor ca sa Imparta

prat ci

la Dimas'

(ALECS4

[lat. plumbu m].

'PLITMBA (-bez) vb. tr. = numBul.

*PLUMBAGINA = PLOMBAGINA.

"PLUMBIFR adj. lb Care tontine plumb [fr.

plombifere].
PLUMBUT (-ueso) vb. tr. 0 A garnisi cu
plumb 2 A pune plurnburi la capatliele sforilor ce leaga un pachet sau o lady 0 A plomba.
PLUMBUIT 1. adj. p. 'mummy'.
2. sbst. Faptul de a plumbui.

PLUMBUITOR sm. Cel ceplumbueste

pachetele la varna..

PLTIMBURTU adj. De coloarea plumbului:

volbura I urioasa pe care o tacea apa plumburie a Siretulni

(VLAH.); lana... plutea In vazduhul

t PLUMTN...

si limpede

(DLVR.).

PLAMIN...

*PLURAL 1. adj. a7 Care arat& ea e vorba de

mai multe fiinfe sau de mai multe lucruri: numar ~.

2. (p1.-aluri) sn. Numar care arat& c& e vorba

de mai multe Mule sau lucruri [lat.].

*PLURALITATE sf. 0 Cel mai mare numar,

multimea cea mai mare: ...a votvallor I 0 Multiplicitate : a remnos [fr.].

*PLUS 1. adv. Mai mult, care se adaug& la un
nurnar sau la o cantitate.
2. (p1. -sari) sn. + Semnul adunArii( -I-) [lat.].
"PLUSQTJA_MPERFBCT (p1.-te) sn. 47 = ramMULTCAPElinCT [lat.].

'PLUS - VALETTA (p1.-te) sf . 040 0 Valoarea

unui lucru care Intrece suma cu care a fost pretuit sau cumpArat (prin faptul c& i s'au adus
ImbunatAtiri, a devenit rar, etc.) La regularea facturilor, rrarire a pretalui stabilit care
se acord& pentru unele lucritri ca despligubire
pentru greutdtile Intimpinate, etc. O In materie de impozit, diferenta In plus a incasarilor
impozitelor In raport cu prevederile budgetare
[dPLupa fr. plus-value].
U (pi.-euzi) sn. 1j1 = PLisAl [pol. plusz<

fr.peluche].

1 Fig. 3837.IPlutS,pe Bistrila.

ce ies aproape de la baza trunchiului, dind astfel coroanei o form& de piramida lung& $i Ingustli; numit $i plop" (Populus
pyramidalis) (E 13838) e 8i =
PLOP-ALB: d'a-lungul Itntarillor dose $1
verzi, printre plate bitrIne... 11.1-PIrdalui
broFArtIsi rastirtt apele (DLVR.)
ALB, NINAR-GALBEN [srb. p 1 u t a].

PLUTARI (- arose) vb. intr. A

umbla pe lapa cu p 1 u t a: sins sa

vtniim, sit pesonlm, sa ylutarim tort,

PLUTAS sm.

Cirmaciul unei

p 1 u t e: ne dacem de grabi la pinta $i

de cuvint si ponies (cm). e g

PLUTAWE s I. Meseria p 1 u t a$ u 1 u i; indeletnicire cu conducerea

plutelor pe ape.

PLUTT (-teso) vb. intr. 0 A sta,

a innota deasupra apei sau unui alt
lichid far& a se scufunda: reranut
pluteste De (apt.; untclelennyal pluteste deasupra apes A se mica pe supra-

fata'apei : unmet Noe au ai sal ramose te- Fig. 3838.

rn in oorabie, plutind De d'asupra 'nalt1pPluta.
lor munti (w.cosr.i; lata-ne acorn plutlnd
la vale In voia apei (GO.) 3 A sta inVaer cu aripile

intinse $i farti a parea eh se mi$ca (varb. de p &-

sari), a plana: an vultur pluteste, cu aripile 'ntlnse, to

ereetetul zitrit tvuut4 Pr. anal. A fi dus ici $i colo
In aer: nn duloe mhos de Ming ylutesteTtn aerul ricoros (VLAH )

[srb. plut at i].

959

www.dacoromanica.ro

PLUPLU

PLUTICA sf m Frumoasa planta acuaticii,

PLUF,0 A Cu frunze verzi lucitoare ce plutesc la suprafata
fr%

ape', cu lion man, galhene $1

frumoase (Villarsia nymphoides)

scapa-te cu on -ce pre(.; 1 : n'a alum la

Tin gl 41-a ridicat poalele la brill, se zice despre cal grafugi (RV: CRC.),

bit, care face un luc,ru la momentul inoportun ;

[p luta .

3839

PLUTITOR 4. adj. verb.

PLUTI. Care plateAP.

2. PLUTITOARE St. 4 = ROI/RNA.

PLIITNITA (pl. 41 St.
NVFAR -ALB: tlrlasul se bAgl In
Jansa, atandIndo-se sub( toile de .0

[p 1 u t a; comp.

srb.

'PLUTOCRAT sm.

Care

(8. ALD.)

plutnica.

face parte din plutocratie [fi.

ploutocrat c].

I. de camactl; 2. de redingote;
3. de frac; 4. de nista.

Fig. 3843. Poalc

0:
Fig. 3839. Plutiog.

*PLUTOCRATIE sf.
Preponderenta clasei
bogate In ell inuirea Statului Predominarea
clasei b g ite Intr'o tarn [fr.].
PLUTON, PLOTQN (1)/.-oane sn.

>4

Subdivi-

ziune a unui escadron sau a unei companii de infanterie: seas plutonului de ezeoutIe a vrut... sa -1 lege la
och1 Inainte de Impuscare (BRAIN.) Pr. ext. iron.

Cird: se inaltA in aer plotoane coltnrate de rate salbatice

(ODOB )

[fr. peloton].

*PLUTONIC adj.

ad be zice despre terenurile

geologice cristalizate produse de focal central [fr.].

*PLUTONIER, PLOTONIZR sm. X Sub-ofiter

care comanda un pluto n;

poarta doua inele de fir lat la mg,

umar ( 3840 .
*PLUTONISM sbst. all Sistem care atribue formatiunea
globului actiunii focului interior care da na$tere $i vulcanilor [fr.].

*PLUVIOMETRIC adj. t
Q Privitor la plu\ iometru [fr.].
*PLUVIOMTRU pl. - tre

(femeia-1) poale lungl ai minte scurta; : a se Once

de poalele oniva, a nu se deslipi de cineva, neindraz-

nind sa se bizue pc sine insu$i Pr. ext. Partea

de jos a unui munte, a unui zid, a unui copac, etc.

(mai adesea pl.): la poalele muntelul... s'asterne o poianit

de toatA irumusetea (VLAN.) ; fltioliul ramasese Cu ()chit pironiti

spre o .0 de deal (s.-ALD.); casele domnesti... cu ziduri late

In poste $1 Via tencuialli (000e.) C) (1) Fusta. (numai la pl. : Pats de gazd5 mare Vinde-o vacs $i -si la poale
(MAR.) 0

de 1coanA, bucata de stout pretioasa

care se prinde de partea de jos $i la spatele unei

icoane:

fiend

semnul (Aril (LET.)

91 trot rInduri poale de icoane. nnele cu

ow albA, scurgere Ia femeiir

s 4' POALA-MAICII-DQMNULUI
a) VQLBUBERIe
BURA: b) L.VMNUL-MAICII-DQBINULUI 9
POALARINDUNIGII VQLBURA s (
POALA-SINTEI-MARTI.

a) planta cu mires urit, cu lion albe (Nepetanuda);

b)

coADA-mITEI: c)

GRANAV [vsl. p 0 1 a].

POAMA (pl.-me sf. 0 4, Rodul crescut din

floarea unui porn fructifer, $i care se maninca cind

a ajuns Ia maturitate, fruct, roads :

poama verzt,
crude, coapte, dead, acre, sAlbatice; 0: poama nu cads de-

parte de tulpina, copiii au mai adesea apucaturile parintilor; t : poems bunA o mAnfnca porch, cei rai, ne-

Fig. ,84o. Plutonier.

Q Nparat pentru inasurarea cantitalai de ape cazute intr'un loc anumit

Intr'un timp oare-care ( 3841) [fr.].
I
*PNU (pl.-euri) sn. Colac de cauciuc umplut:cu
sn.

a-al da poalele paste cap, a pierde on-ce rusine;

vrednici au mai adesea parte de lucrurile bune;

F lion. SoacrS, soacrS,
sera, De to -i coace oft te-i
coace,
dulce nu to -i face, zice nora despre soacra,
faded aluzie la rautatea ei
o it.e Fructe (mere,
pere. gutui. etc.) Waal felii ii
$i e
uscate 0 F F Soiu
rau (vorb. de oarneni): ti-am ailat en blastamatille,
on in sfirsit ce esti (ALECS.) ; to cunoso Co
esti (F-)

4. Mold. Bucoy.Struguri:un Tigan odatA, auzind prim lame,

Cit de buns -1 poama, s'a pornit annme SA mAnince

(SPER.) ;

0 : se duce la vie cu 'n basma

5 pl. Trans. 4,
Fructe uscate 1 4. pot.mA-rdomiTEI
VUIETOARE; POAMA-VOLPLI = DALACC) [lat.

p o m al.

NaS..11.

//

Fig. 3841. Pluviometre.

.0%

Fig. 3842. Maina pneumatics.

aer, care inconjoara fie-care din rotile unei biciclete sau unui automobil [fr.].
*PNEUMATIC adj. Privitor la aer: experlentA

aparat destinat sa rareasca sau sa scoata

cu totul aerul sau un gaz oare-care continut intr'un
recipient
3842 [fr.].
*PNEUMOCOC sm. Microbul pneurnoniei [fr.].
masina ~a,

"PNEUMONIE sf. F Inflamaltunea plamlnilor

[fr.].
POALA (p1.-le sf.

Spaltul cuprins intre partea de jos a pintecelui $i genunchi, cind lade cineva: mama-ei tlnea copilul in 0; pose capul in poala ei
61 adormi esp.) ; lanes, and se scoalS, parcA are outi in .0

Fig. 3844. Dc-a poarca (dupS T. Papahagi).

2
mai adesea pl.) (i) Marginea inferioara de la brlu In jos) a unei haine, a unei rochii,
a unet china$i, etc. ( 3843 : i-an sSrutat boler11 mina

(ZNN.)

$1 poala, oa unui Domn Una/. (N.-cosT.); fel anina poalele anterfulutin brlu... $t inca parola sau oordeaua (ALECS.) ; ou doult

siroale de singe de la nas Dina la poalole otima$11 (Dom) ;

nu-i dau pace copiii, cu cerintele lor, din pricina nevoilor pe care le lndura,
etc.; f;i: de omul ran, nebun, ursuz, etc. tale poste $i

0: ti trag coptil de

POANCA (pl. ponci sf. Ban. 0 Ghiont In

ponds, piezi$.
POARA sf. Mold. Trans. Impotrivire; cearta, licu cineva, a i se pune Impotriva:

tigiu; a se pune 'n

nn to Dune 'n

... cu impAratul iadulni (cau.) [bg. op or a].

POARCA sf. 0 /ten. Vrana butoiului in care

se transports la ealdarea de fiert prunele pentru
tuica ,ales 11 De-a-poarca, joc de copii, In care

960

www.dacoromanica.ro

TABELA 1.11.

PORTI

.--//

mihatiMAISOnallat.tilk,

ilaflit I
.

11

12

i. Poarta bisericii din BrAdet (Bihordupa N. Oprescu). -a. Talpasesti (Gorjduptt Tzigara-Samurcag).-3. Gale (Sibiudupa Stanculescu0.-4. Dragus idupa o fotografe a Seminarului de Sociologie din

Bucuresti).-5. Costieni (Gorjdupa N. Iorga).-6. Berind (Clujdupa Vuitt).-7. Bllesti (Gorjdupa

N. Iorga).-8. Baleti (Gorjdupa N. Iorga).-9. Cornesti (Maramuregdupa T. Papahagi). io. Balesti
(Gorjdupa N. Iorga).II. Cindesti (Buzau). I2. Pestis(Huniedoradupa Stanculescu).

1.-A. Candrea.Diclionar enciclopedic ilustrat.

961

www.dacoromanica.ro

61

multi baieti avInd fie-care cite un bat cauth.

P0A- mai
se Impiedece pe unul din ei, numit porear" sit

POC duce pine la o gropita (numita ciur" sau jir")

un os numit poarca'

*POCHER = POKER.

3844): se alege un OB... clt

0 POCHI sm. pl. PQFIL.

POCHIHECIU (pl. -clan) sn. Mold.
(la ritzboiul de tesut).
Pc/FIL.
POCHILA sf.

se poate mai gogonet, De care-I numeso Doane; scum se alege

nine sA lie Donee, ca sit duck poem la jir" usP4 [lat.

p o r c a scroafa."].
POARTA (pl. porti)sf. p e, Deschizatura mare,
Inalta ai large facuta lntr'un zid sau la o imprej-

muire, pe unde se intro $i se iese: poarta unel cetati

3845); partite oraen-

int Usk mare intr'unul sau doue cana-

Aforjrzfornedr

turi, la intrarea unei

curti, unei case, etc.

(se- TAB. LII) : a Inch1de, a deschide, a Incuia, a

desonia poarta; a eta, a

agtepta la +; a bate la , ;
a intra on carol ye ; tr.f.
cane bate la poarta altuia,
o sit bats si eau' la poarta
be, tine cere un servi-

ciu altuia, trebue se

se astepte se i se ceara sl lui un serviciu;

POCHIVNIC = POPIVNIC.
POCI, t POTCI 4. vb. tr. 0 A schimba Infat.isarea

fireasca a cuiva, facindu-1 urlt, slut, schilod, etc.

(mai adesea prin deochiu, din pricina unei boale,
etc.), a schimonosi, a diforma A strica forma
unui lucru, dindu-i o Infatisare until.
2. vb. refl. A deveni urlt, slut, schilod, etc.
de pe urma deochiului, boalei, etc. 0 A caplita
o Infatisare until prin stricarea formei firesti, a se
[p o t c a].

POCIE sf. 0/ten. Ban. Arac de vie.

POCINOG (pl.- oguri, -oage), t POOINQO (pl. -ocuri

8a
Inceput; saftea: poitlm de !melee& pe
sn.
team pocinog sfIntulul Nicolai cel din cuiu (coo.); clnd a
venit sulletul hit is lad, iadul era gol: el a Mont IntIlu podium') (Voe.); a apucat-o sere crlernuta satulni, fiend el singur juplaului David pocinoc la spolocanie (Gem.) 0 Boclue, belea: voinioul simti de unde-1 vine pocinogul Asia
()SP.) ; atunci mi-a dat in glad co mi-a flout pope pocinogn

1,4

(VLAH.)

chid sir In valnri, curse

lumina ye vii (VLAH.)

lodit, uritit, diformat 0 Slut, schilod, diform:

---

ei aluneolt de oiled pe Damintn1,,niui de om MP.) Ciudat; monstruos: clnd

Ints'o zi, nu gnu cum flicu...

sau numai Poarta. curtea, guvernul Sultanului (in

vechiul imperiu otoman) [lat. port a].

POATE s PIITEA.

$ POBEDI ( -dose) vb. tr. A Invinge, a birui [vsl.

[vsl. poeinaka].

POCTT, t POTCIT adj. p. Dome, Qr Slutit, schi-

Fig. 3845. Poarti de cetate

cu strAjerii ei.

Poarta otomana, Inalta

Poartit, sublime Paella,
3

O POBIR sbst. Ban.

boabele rare.

Aronar

urlt,i, a se sluti, a se schimonosi, a se diforma

PO- VIM; (r) : penile ceruin!, rainlul, iadului;

poet. portile snot se des-

pobaditi].

POCITVRA 0: trebue
el la slutenla chipului (CAR.)
so lase cave in spa, ca yoceala sau pooitura sit se lipeasca de
acel semn ei nu de dInsul (PAMF.) [p o c I].

Porumb Inca necopt cu

POBREAJEN sm. POBRUJENI sm. pl., POBREMNIX si. A g - PREOBIRAJWIE.

POCI interj. Imita sgornotul izbirii, ciocnirii

In ceva tare, rasunator, pocnetul pustii, etc.: smell...

ou un topor, pool una In capul lemnulul ((SP.) ; odatA s'a

emit pool plesnise iarpele de neoaz (R.-COD.); and deodatA
ply! pool hop ! buzdngannl De masa el, top 1 In cuin tea.
POCAT ( -seed) 1. vb. refl. A se cal de pacatele

a snit de poronce cea potciti a boieriului (se.).

POCITANIE' sf. 0 tim p o c i t, slutenie,

monstru: pocitunia ykmintnlui ti zise: tots nelegiuitii ce-mi

ealca hotarul cad In robia mea (ISP.) ; 0 de om umbla cu
areal dunk vfnat Desert (am); oe pocitanii sint aceste P striga
Mara, boalte, iesitl co pre toil vi omor I (NEGR.) p Lu-

cru pocit, ciudat, monstruos, ciudatenie, monstruo

zitat e (Imparatease) souse Imparatulni pocltania de vie (ISP.).

t POCITANIEa sf. Povestire; versiune ; citat:

pocltania aceasta aloe si a II lust din istoricul eel =sures() (CANT.) [vsl. poditanije].
POCITOR Sm., POCITOARE sf. A U Duh rat'

ce poceste pe cineva (mai ales In descintece).

facute, a se lntoarce spre bine dupe o fapta sau

POCITURA (pl. -tart) sf. 0 Slutire, schhnonositura, diformare pricinuita de deochiu. sau de pe
urma unei boale; boala venita ca din senin: nu-i

pease 51 ea (se.).

bine si doarm4 cineva pe fata ariei, de oarece pe acolo vin...

Ielele... ei-lpocesc, n Imbolnaveso de ..... (PAMF ) Qx Piintii

vista pacatoasa: shit un paciltos... el tare ae vol si ma

2. vb. tr. A face pe cineva sa regrete pacatele

comise, a-1 Indrepta spre bine: task -1, ca nu se dinteete el on mine, lupine, 11 pocilesc eu (CAR.) [vsl. p 0 k a-

jt ati

S e].

POCAMANIE, t POCANIE sf. Pocainta: 1-a heat

sit-;l tacit pocania atilt amar de Limp, nebaut si nemincat

(R.-COD.)

[vsl. pokajanijej.

demonic& ce provoaca omului aceasta slutire 1

O Slutenie, fiinta monstruoasa, pocitanie: 11 iese

inainte nn prichindel de om, schlop el cam ghebos, o

(CAR.); vAz1nd cum 11 is in rls o stIrpitura 51~ ca acme
((SP.) ; feciorul de Imparat mirindu-se de aceasta
(MERA) [P 0 C i].

POCIUMB, POCIVMP sm. 0/ten. Mold. Trans. Ban.

POCATNTA (p/.-te) sf. Uinta pentru pacatele

(acute, Indreptare spre bine dupe o rapt& sau

viate pacatoasa: parintele Trandafir alunsese is west

canon de eee (siN.);_ vazInd

Petrea

pooltinta

[p 0 ea i].
POCATT adj. p. $i sin. PocAl.

(se)

...tor

...1-a torte!

Care s'a pocait

Virus sau par batut In painint de care se leaga

ceva: desprinzInd gInjul din poi:dumb... hinge ei el lopata'n

valurl (VLAH.) ; bitrinul oars-ei cioplea !deems ;i pociambli.
pentru ceaun (sLv.); acolo all o luntrita legato de un pociump (RET.) ; Vrednio slot de spInzarat Pe Dociump de PAtrtniei Cu !mai de taietei ((K. -SRS.) 11 CI Ban. I Par batut

In mijlocul ariei de care se leaga caii clnd treiera

0/ten,
Piciorul virtelnitei.

11 0 NEPocAIT mil = BAPTIST.

POCAL (p1.-ale) sn. Boutzt.

POCANEA (p/.-nele) sf. ri-j' 0 parte
a joaglirului, numita si pIrghie' sau

POULTEALA (p/.-en) sf. Stare de slabiciune

foartG mare, lipsa desavirsita de puteri [p o

clIt i].

terteleciu" [p ocan 1].

POCANI (-aneso vb. intr. A b o c an i, a cioclini: moara hirlia el hadaragul

POCYLTT (-tem)) vb. intr. A slabi de tot, a-si

pierde toate puterile, a fi lihnit de foame.
POCILTIT adj. p. POCILTI. Slabit de tot, uscat
de nemincare, lihnit, lesinat de foame: Wen._ us-

toad shut poclinea In teicA (SAD.).

POCANIE er

de om

POCA(DANIE.

POCANITOARE sf. Trans. (PAC.) Ju-

cat,
ei dncea o vista de ()Mutat* (Dom) ; de ce eeti age el
n'al chef de lac P (CAR.); se dues fntr'nn sublet... , de foamo,
on matele chioraind $1 on burta lihnita ((Sr.).

carie de copil facuta dintr'un cocean de

porumb spintecat pine aproape de nod; Fig. 3846.
a fie-care smucitura, jumatatea despi- Pockni-

POCINZEU sm. 0/ten. Vornicel (la o nunta taraneasca .

se izbeste pocnind toare.

3846) (me- si TAB. XXIX [p o c a n i].

cata se ridica $i

POCOZI.
POCANI
POCEALA (p1. -eli) sf. 0 Infatisarea celui po-

POCLAD (p1. -ado) sn., POCLADA (pl. -Azi) sf. =

PLOCAD: $1-an ales un cal graur Cu (Jana de am Cu pocIliztle

de-argint (vort); a$terne doasupra o pareohe de poolaz1 (ceo.) ;

cit, slutenie: nu i-a mai lust seams la pooeala trupnlui

i-a pus a pooled/4

962

www.dacoromanica.ro

(GIRL).

PocLAu r. moan.

Intro Jiblea of CalimAnesti e un

POCLIT (p/.-ituri) sn. Mold. 0 Co s de trasura.:

(din trAsurd) n'a Mimes deett un

de partea cealaltli a Oltulni pe un

no umblIttor

(vLsii.); trecem p0C-

plutitor (VLAN.) 10 -- de
Inntm, pod peste o apa mare facut din luntri ase- POD

patat In tot ablaut

um) 7 0 Tol sau rogojina ce se pune pe coviltir,

spre a acoperi carul: un de rogojini oprea gi soarele
gi pleats de a ritzbate In carats (cso.) ; sararil... 1st lac
Ia carele for Invalind oovergile sau comfit(' (PAMF.).

POCL9N er PLOCQN.
0 POCM4TA (p1. -mete) sf. Oas. (t) CingAtoare
cu cusaturi pe care o poarta fetele, mai ales In zile
de sarbatoare.
POCNEALA (p1.-eli) sf. Pocnet [p o c n i .

POCNET (p1. -ate) sn. Sgomotul rasunator pe

care-1 face ceva ce pocnest e, trosnet, plesnet:

se auzi un ca al unei bombe oe lase dintr'un tun 000 ;

nu mai anzl... niul ierbil de presort gi guieratura ancestor
(coos.); In dep5rtare s'auzean o de bice (DLVR.) ; se and
flute a Ingrozitoare, de ritsunan vane gi dealnrile ow.).

POCNI (-nese) I. vb. intr. A rasuna cu sgomot

(vorb. de un lucru izbit cu putere de ceva tare, de
sgomotul pustii care se descarca, de lovitura data

cu biciul, de ceva care crape, etc.), a trosni, a

plesni: avert o bichuica de eels de clnepit... ou care poonea

de-ti Ina auzul (cao.); slobozi pusca asuprit-i care, Docnind,

Fig. 3848. Pod umblator pe Mureg.

fl rupse aripa dreapta (11ct.); ti places sa pocneasci gi sit otnte

din limas (ALECS.) ; !nee's a roads la copaot bittrIni, de-I
Walsall Melte (cals.) ; pocnind din limbit gi serIgnind din

zate una linga alta $i acoperite cu scinduri groase

dinti (0.-ZAMF.) ;

(O 3849): puss de arse gi partea uiui oe mai rimasees, Im

preund Cu luntrIle pe care era tdout (sAt.c.) Pardo

avind pe el... an surtucel care-I pocnea In

rim, pita pe la
jumatatea yea- .-

2. vb. tr. A plesni, a izbi: porunci biciului sa pooneasca

Pe tie-care cite data (RET.); poonindu-1 on petal pustil peste

cului al xix-lea

(GN.) [p o c 1 comp. srb. puknut i].

POCNIT sbst. Faptul de a p o c n i: nu mai sta

0 De aci :

scAtIrlie

dul

0 POCNITO4RE sf. 0 Maram. Pleasna, capatul

biciului care pocnest e: Pune...

to -aud mindru din oath (SRL.) 0

,.1

=-

[p 0 c n i].
POCOI sin. Numele slovei fl, n din a lfabetul eiri-

ghioage (VLAH.1

lesi la obraze, habil

ea gi substantivul Dor-

halmana pe
on derbedeit

POCOZI (-ozeso) vb. refl. Ban. Trans. A se mira,

a se minima, a fi uimit, a raminea surprins: de s'ar

uri

Fig. 3849. Pod de luntri.

(en..) ;

F iron. inginer de ~nil, haimana, om care umbla

batind drumurile far& nici un rost, Para nici o cA-

scuts mos Mihnea, tatal Int Blihai puscasnl de la not din

sat, s'ar
Inmea (RET.).

POCRI

du

a bate .~tile
ow BATE 1
; In (7-"'
loc sa to silesti a fa,..

ca de puled (Dom.) ; din toate plirtile sand pocnituri de

lie: point gl profesor se Ince on

cube (ono) [vs1.].

go i

Calea Victoriei;

POCNITURA (p1. -tort) sf. Pocnet: a'anzi o

hi

nume pe care-1 Nti,

purta odinioara

de mate* SA

POCANITOARE.

Stral da,oUgloitria;ePio-

cu biciul (csn.).

din

"

seal& de scinduri, facuta pe uliti in loc de calda

spate (ON.).

patueala 7 0 Suprafat.o.: om ca Man tilhariul nu s'a

mat pomenit pe

(p1. -toe) sn. Mold. Capac (de acoperit

pamIntului (RET.)

11( OT

415

TaVall

0 iLL Partea casei cuprinsa intre acoperi:} P ta-

oala, etc.) [rut. pokryk a].

van, in care se pastreaza diferite obiecte si in

care se patrunde printr'o deschizatura numita
gura podului": din no obeli pe soars razitmata de

eh Domnului (1 Oct.): pe st. Pocroavd... fetele o postese,

slt to aoopere capul, st le manta woe.) [p OCrOV].

gura ~111111 (PAMF.);Mr SLANWA 111 0 63 ~al aalmet, pal-

POCROAVA, PaocoavA (p1.-ye) sf. Bucoi.

Numele popular al sarbatorii Acopereinintul Mai-

ma: tot sterse buzele subtiri on .ul

Wm"

tol Bros de invelit: In bordelu... nici haine, nici Indcoave... Wei nimic (R.-COD.) [vsl. p o k r o v u].

POCROVAT, pRocovAT (p1. -vete) sn.

ffei

ACOPEREMTNT : deasupra (discosului) acopere ou pocrovt-

tnl

(VORA

[vsl.pokrovici].

o POCROVITA (p1.-03) sf. Often. Trans. Patura,

eerga (in spec. de cal) [srb. p o k r o v a c].

POD (p1.-duri) sn. 0 Punte de lemn sau de piatra peste o apa mare, peste un rlu (I3 3847): ...al
de poste Dnnare; lntr'o cling trace ~ul de peste nub Doamnel

-r

44`a{

r.

::.!

aVt,

'

Ia car gi

ow

(sum) ;

j1113-

t PODAN sin. Mold. Bucov. Supus, birnic; decal: aoei Sloyeni...

slugi gi atItia ~i, sd-si mature lingua

5'

Fig. 3847. Podul lui Traian peste Duntire

(dupd Column Traiand).
(DLVFL) ; Kara

tic& la picioare: esti batrin, batogit, at

ghtarile In picioare gi podagra Imi heedgueso pentru restul vietii (coon.) [Ligr.].

au ritmas atnnoea... supus1~1 Romanilor

(CANT.); sinuses, sarmana, dinteatItea

41:11',

21

palmist (D.-ZAMF.1 1 OD

ul OSiei, partea osiei ce trece sub car (p.A Parte a

2] 878) 7 @ 2!, Fundul luntrii
morii pe care sint asezate pietrele; alta parte a
morii pnin care trece co u1 (or TAB. xxxvn) @
Ducat& de pinza ce se asterne ici si colo, de la
pragul casei pina la cimitir, pe uncle e dus un
mort la local de veci, spre a-i Inlesni, dup& credinta poporului, trecerea peste riuri si plraie, Inainto de a ajunge In imparatia cerului [vs1.].
PODAGRA (p1.-re) sf. s Guta, durere artri-

A Froze,
postav, etc. cu care se acopere un vas sfint, acoperemint Patura facutii din cilti de cinepa,
tPOCROV, PROCQV (pl.-cave) sn.

pests mare no se poste (DN.);

): Garai lace ou,o sullare pod de ghiatit Intro =Inn (ALECS )

7 0 umblator, plutitor, grinzi $i scinduri prinse

laolalta care pluteso pe ap& si pe care se poate

trece de pe tarmul unui riu pe celalalt (ID 3848):

sass (884 [pot. poddany].

PODAR sm. 0 Cel ce strings
taxa podaritului 0 Cel ce trece
oamenii peste o apa pe un p o d
umblator Mold. Maturator
de stradli 0 10 Pionier: Pedeed ou topoarele pe umerl (Fl.).

PODARTT sbst. Taxa ce pia- Fig. 385o. Podbeal.

test In unele locuri persoanele,

trasurile gi marfurile la trecerea for peste un p o d.
PODBEAL, PODBAL sbst. 81 0 Mica plantil

963

www.dacoromanica.ro

PODIREIU sr PODERVJ.

POD- Cu flori galbene, a carei radacina. posed proprietali sudorifice; frunzele $i capitulele Se intrebuin-

PODI

POE teaza, sub forma de infuziune, contra tusii; cu

(p1.-iguri) sn.

Loc intins $i *es pe un

munte sau deal; platou: nimic mai ?limos deett sltuatia

acestui tlrg pe un vase( imbrAtosat de Siret si Moldova

frunzele proaspete se fac cataplasine (Tussilago

farfara) ( 3850) 0 ...A.-MM., plant& cu
flori galbene-portocalii, ale carei radacini, frunze

(NEON.) ;

iatA ea se pravaie din urile Asiei un non puhoin de

barbliT1 (VLAH.)

[p 0 d].

PODI*CA (p1.-isti) sf. 0 13 o d mic, podet,(1n

si flori shit Intrebuintate In medicine ca stimulante.

febrifuge si vulnerare; numita $i carul-padurilor",

spec. peste un $ant : treeu santul pe o

(on.) ; se aude
uruit de trasurti pe podiqca de la poarta obratiei (BR.-VN.); dilass
d'asnpra
gantului
care.., se
naintea portil era o

carul-zinelor" sau arnica" (Arnica montana)

([1 3851): cltiva podbali-de-munte, en

bobooll Inca inchisi, prorocean lepadarea

minteanulut (UR.) ,-DE -APA

(woe ) a 0 Pod umblator.

PODI$OR (pl. -oars) sn. 0 dim. Poo 0 Trans.

0 PODE.4. (pl. -dale) st Mold. Trans.

jera: De mtucare nimic nu -i La hiduca 'n

en grostior (BRL.)

din odaia Ina, intr'o oala ingropatA

In nasty (ALECS.) ; am ceva bent... Ii yeti
atla colo sub armar, dad( veil ridica o

scinduri.
2. sbst. Faptul de a podi.

Maram.onf Dulapior atirnat pentru vase, blidar, eta-

LIMBARITA [bg. podbelii].

6:15 O Fie-care din scindurile unei

dupmele, podina: el ma aseunse sub

PODIT 1. adj. p. Porg. Mternut, pardosit cu

(RET.)

lui

(EMIR.)

PODMET (pt.- eturi) sn. Monieala, nada [vsl.

podilmetti].

Dusumea, podeala:

amuse, oft era de lung, pe ^.1111

el
camerei

[refacut din p1. p o d e 1 e

< podeala].

PODNOJIE sf. tnT Scaunel [vsl.].

PODOABA (pl.-be) sf. 0 # Asemanare, luau

asemenea 0 Ceea ce sluje$te spre Infrumuse-

Fig. 3851. Pod-

PODEALA (p1.- ale) sf.

beal-de-munte.

tare, gateala, ornament, decor F F (e)

Ori-ce boala urtta de piele: m'an vAzut... pun de rile
si tntr'o saptamina m'an izbavit de (can) O Mold.
Bucov. 0 4 Paduchi alte asemenea insecte (pe

Dusumea; pard0Sealti: stropean toatti podeala de marmurit a templului s1 -o mitturan irumos Cu aripele
Ingenunchilnd el atingInd podeala Cu !mites (CAR.) I

(VLAH.) :

Scindurile cu care e pardosita o suprafata (un pod,

o)n

o ulitIt, etc.), podina: podelele jucan ca clapele unui

(davit. sub roatele butch (1. -CH) Tavan: acesta offs el
ridica chit in podsle (D.-ZAMF.) [p o d i].

O PODECIU sbst.

sn. P o d mic peste o

sun( 11 podobiile (si.v.); Olasn'ntliu pe

prea pot (SPER.) [VS1.1.

PODOBNIC adj. Asemenea, la fel [vsl. p o PODOIMA (pl.-me) sf. Trans. Pricina, pretext,

0 PODEU (p1.-dee) sn. Trans. Ban. Podul de la

sure moNv.i

PO(D)GHIAZ (p/.-azuri) sn. # Pradaciune

facutil de o teats de navalitori, incursiune facuta
a lasa
cu scopul de a jefui Mold. A lase In
sa umble In voie, fare nici un rost: Stringe-ti ginduowed,

(VLAH.);

a umbla in

a umbla haimana: at purtat einbotele atita amar

scuza: destul cA cu ceva , nu era zi lased de Dumnezen sa

nu calce data pragul moraritei (RET.).
0 PODOINITA (p/.-te) sf. 0/ten. 'Re = APLECA-

TOARE [srb. bg. podojnica].

'PODOMETRU (p1. -ire) sn. Instrument care 27

serve$te sa inregistreze numarul
pa*ilor Multi de cineva si, pr.

ext., distal* strabatuta (

de vreme, umblind toatA rim In podghlazuri (um.) [ung.

PODGOREAN 1. adj. Asezat la poalele unui

munte sau unui deal.

din de a se da cai de poste: mi

s'a dat de hattr un surugiu cu ease cal,
In toe de opt scriqi In
(I. -CV) [rus.

sm., -EANCA (p1.-ence) sf. Proprietarul unei

pudgorii: podgorenii bunt on culeg poama de dimi2.

p0doro2naja].

neatA (Zm).

PODRUM (p/.-mnum go. Trans.

PODGORIE .sf. t Tinut a$ezat la poalele

unui munte sau unui deal Regiune plantata

Ban. ttl Pivnita: vinul din aceste

bulb tocmai ea eel din gura *olio/ (CAT.)

cu vii pe coastele sau la poalele unui deal: an Oran

chives qi destept din podgoriile Orevitii (VLAH.) [Vsl. p u d 0-

[srb.l.
PODULET (p1. -ate sn. dim.

e].

PODGORTU adj. Acoperit cu p o d g o r i is

PODVT, (p1. -ate sn. dim. POD.

PODUT2 sm. )44.
SCOBAR: somnii si

(ALECS.).
PP' PODVOADA.

PODHOADA
PODHORNITA (pl. -te . POHODNICIOAR.A (p1. -re)
sl. 14 Policioara jugului.
PODT (-deco) vb. tr. eLl A pardosi, a captusi cu
scinduri [Si. podit i].
PODIDI (-lam) vb, tr. A euprinde, a stapini de

Pesti scampi, cino-i poate prinde (RET.) [ung. p

PODVADA w- PODVOADA.

tot, a eoplesi, a napadi: Il mum un plIns, de nu se mai

putea stirs' (ISP.); clnd ieqea din odaie, o podideau lacrimila
(ORL.); se tines Is piept si Is pintece... do hohotele co-( podidiseloom); somnul II podidise pe chid Bisoceanul Imi povestea basmul (0000.) ; Imi tragea palms peste gars, pint( ma

pedals!].

PODINA (p1.-Ini)sf . 0 ifs = PODEALA : o ad avem

vre-o otteva podini Host( la poduri (m.) ; Umbli drumurile 'a

rind Podinile numarind (PANN) 2 Ko D1.1WMPS,podeala,

pardoseala o gcn Tavan de scinduri: n'adlista Ali Dice

rtspunguri... old din oer nioi din podina case up.)

Partea de jos a unui stog de fin on de paie

0 Trans. (DENS.) $ale [srb.].

1 10

Fig. 3852.
Podometru.

POD.

Marg... alp' la Cotnarul Cubit si

podidea stngele (VLAH.) [vsl. TO 0 dui d Et <

3852)

[fr.].
PODOROJNA (p1.-ae) sf. Or-

podgyasz].

go r

$tii di bine nu-1

dobin U].

(IRO.).

[p o d u t2].

rile-aorta, nu le mai lass 'n poghiazuri

eit t Model de cintare dupe a earei melodic se

chit& alte cintece biserice$ti: at( annosti oele opt gla-

ror soinduri jucau sub roatele trdsurii (ON.) ; am trecntpeste ~al

Arica al drnmului glodos (GRID.) ; un crac al Trotusului aSCOBAR

[vsl. padob a].

t PODOETE sf. O # Asemanare, potrivire ^

amoara, peste un sant, etc.: treoind... peste tee, ateca-

PODET1 Sm. )b =

dace e nespliat... vs ti (nearest de cite podoabe de

(MAR.)

PODOARA. si. Patanie, Intimplare (t.-Coo.),

DaPopopT.
POD OBI'
PODOBT, (-obese) vb. refl. A .se asemana
A se potrivi, a se cadea [vsl. p o d o b i t ij.

(R.-COD.) = PODUT.

Isere( viola si (impede subt ~art de lemn si de plata

toate

O PODEREU,PODIRRII,PODERWII (p1. -ree) sn. Trans.

Ca Platou: de la tan( eel Uri fund... spre miazil-noapte,
este un podereiu spins (RET.).
PODT` (pl. -te, -Our')

Plin de oale

slot

aduld.

PODVAL (p1.-ale, -alert sn. 0 Fie-care din capatiiele de lemne pe care se asaza butile in pivnita
[srb.].
PODVALA. (p/.-ale s f, ft' 0 parte a joagarului
[srb.

PODVIG (pl.-ieuri sn. .4 Canon, chin, munch

[vsl.).

impune cineva pentru iertarea pacatelor

PODVOADA,

-veal

PODHOADA (p1.- Dade), PODV4DA (p1.

sf. 'Transport gratuit cu carul, ca presta-

tie: satul rate II finings podvoada des ( ('ANN); birul platesc,

podhoadti tee, zile de meremet tee (VOR.); multA vreme razesii
Vrancii bir n'au platit, podvada n'an Mout (VLAH.); locuitorii
obositi de pewlvezi, angarale sl biruri grele (ISP.) C) a.).)

Car Inearcat [vsl. p o d u v o d a].

POEA...
'POEM (pl. -me) sn. Ar
PoVraA.

964

www.dacoromanica.ro

'POMA (pl.-me

tins& In versuri:

didactich [fr. < lat.].

sf. Ao Compozitiune mai inepics, dramatics, lirica, satirica,

*POT sm., rovrA (p1.-te) sf.

coapta in spuza din vatrA (coNe.) lung. p o g a e s ai POE.

comp. POFIACE, BOGACIII].

POGAN 1. adj. si adv. 0 Mold. Bucov. (se aude POH

0 Persoana

si forma pc:GAN . Urit: Tiganul Ii urlt 01 poglin 01 au -i

place (tetei) aS se mar1te dupil dinsul (sea ; de vorbit, pace-

care se consacri poeziei, care scrie versuri: cut ocbi

inmost oi visittori, poete, N'or Si plIngind pe versurile tale!

tele noastre, se vede oh vorbim pogan 81 Thu de tot (am) I

Persoanii cu imaginatiunea poetich [fr.].

*POET4i, POETASTRII SM. iron. As" Poet prost.
'POETIC' I. adj. ,o'C) Care priveste poezia, care

0 Trans. Ban. iqrasnic, grozav: cind era melte mat

(VLA11.) 11

e din dorneniul poeziei: sui ; arta 5, poems difel de a scrie,

neobicinuit in proza, pe care si-I permit poqii 5
C) Care poate inspira pe poeti: subject
2. POETICA sf.
Tratat asupra poeziei [fr.].
POETIC' sm.
PbET: Ovidie Awnl, oaths pre vre-

dactich asupra poeziei; licenta

mile lui Avgust au trait

(CANT.).

2. vb. tr. A da un caracter poetic: a poetizat moartea

tragica a cerbilor mareti t000a.3 [fr.].

'POEZTE sf. .00' Arta de a scrie In versuri

erica Ar,
Ar * Fie-care gen de poemii:

Imaginatie foarte
C) . N Versifi-

catiune: armonioasii I Ceea ce e ideal, Inalt,

dubs In ceva: poezia amintirilor [fr.].

2 POFALA sf .
Polo ALA : Iar Turd! vor merge cu ,
RIzIndu-ot de-a noastra nethdraznealli (130.-DEL.).
POFTDA. (pl. -de) sf. Aluzie batjocoritoare;

ciuda: versuri... glumete pi pilduitoare In pofida fetelor care

n'an rost la treabil (VLAH.); el se laces oh nu intelege vorbele

aruncate in poilda lui usP.) ; In poflda capounelor, manIncii
(PANN).

POFIL (p/.-ne sn. Cureaua hamurilor care trece

pc sub coada calului (pa2507): e 1nvatat ca caln)
an 1 (PANN) [comp. srb. p o v i, rut. p o v y l' e].

PcIFTA, # Kin% (p1.-te) sf. O Dorinth. (sub

raportul fizic si material): a avea, a an avea

de min -

cars; a atlta Data; imi face, 151 vine

1-am Mist porta;
mi-a treout, mi-a plerit polta; end ti -e de ceva, manInca,
on sere, oh nu-1 cheat (00R.); ~bona I urare celor ce stau

la mash sau can se duo sa manInce;

ea-

mu 0

O Dorinth. necumplitata, lacomie: ow de bani 0

Placere deosebitii: a ride on 0 p1. Ban. Diferite gustiiri ce se aduc unei lhuze de catre vecine
sau rude in primele zile dupii nastere [vsl. p oo t I].
POFTT, 2 POHTI (-km) 1. vb. tr. 0 A clod, a
avea pofta: wire de la mine oft vet poiti of -ti vole da

1-am dat tot ce-a poltit; ce pofteoti? cum poiteoti; female Ingreanati ditch pofteote ceva of cinema nu-1 da, stela
(ISP.)*,

# A ruga A ruga sit vie,

sh intre, sh. nazi, etc., a invita: se duce prin padure sa
face un pdcat (MAR.) I)

saute pe cumatru-sau of sh-1 pofteascil la uremia (CREI.);

Pe magar la aunts chid 11 pofteote, Acolo on lemne ori ape
lipseote

(PANN) ;

1-a poltit De scaun, sit

(RIZA,

la masa 0 A

binevoi (Si. fach, ceva): ne ruga on starninta as pottim

Inauntru (vima.); patimlsauvoititil a) mh, rog! to rog I

sm. Olten. Copil rfiutacios [vsl, p o g a n it].

POGANICIU

POGONICIII,

POGHIAZ sr PODGMAZ.

POGIIDELALA. (131.-1e) sf. Mold. Plinth. rautacioasii; strengar: bine v'au mai Mont, poghibale spuroate

(ceo.) komp. rut. pohy b e P prtipild"1.

POGHIRC (p1.-ci sf. Mold. cerm.-we.) Prichindel,
om mic de stat [vsl. *p gra oiti a sgirci, a
Onteti !

chirci"].
O POGHIRCT (-ease) vb. tr. Trans. / A aduna
spicele si alte ramasite dupe cules (PAC.).

POGYRJIT adj. 0 Mold. (sez.) = oaiRm

AP

poetica: aceasta proza e plina de

trunzele

3.

ae

POETIZA1. ( -Iue) 4. vb. intr. AP' A face versuri.

Compozitjune In versuri ,!! 0

pogana, Deana lase Mara (RET.); sine's !noon a litre mai

pagan declt la hrpl (RET.); in adevar ca. Dibici ara pogan de
tot (D.-ZAMF.),

Trans. (esc.) Sgircit.

O POGMATA sf. Maram. (I) Fie-care din cele

doll& ate cu care se Raga chmasa la git (EIRL.).

POCNI.
0 POGNT
0 POGOADA (p/.-de) sf. Ban. Tocmealh, Invoialh, intelegere cu privire la un lucru [srb. p o-

g o d a].
O POGODI (-odesc) vb. refl. 0 /ten. Ban. A se Inte-

lege, a se Invoi, a fi de acord [srb. p o go di t i].

POGON (pl. -oane) sn. p Masura de suprafata
pentru phinInturi, de 24 de prhjini (de cite 3 stlnjeni) In lung si de 6 prajini In Mime = 144 prft-

jini patrate = 1296 stlnjeni patrati =

5011,79

m. p. 0 Mold. Masura de suprafatti pentru vii,

numita si Moen, de 40 de prajini In lung si de

4 prajini In latime = 160 de prajini phtrate =

1440 stlnjeni patrati [vsl. p o go n a].

# POGONARIT sbst. Mold. Udinioard: dare pe
vii fp o g o nl.

POGONSC adj. )blunt. Prajina pogoneasca, Ma-

surd de suprafata de 6 prajini in lung si de I In

lat = 54 stlnjeni patrati [p o g o n].
POGONTCIU, pociAmciu sm. / Baiet.andru,

argat care mink boii Injugati la plug: vlorelele Incepriseril a se ivt pe ogoare oi pogonioil be rupeau 41 le puneau
la Wadi (S.-ALD.); 11 ducea tats -sau be plug ca poganlciu,
as m119 vitele (RET.) [vsl. p o g o n i e T].

POGORT (-gor) vb. tr. si refl. = cosoRT: oumu I

aDa cea de ploaie ce sh. pogoara din nuar1 pre phmint (VARL.);
sh se pogoare ca rooa cuvIntele male, ca ploala pre trosoot 81
ea ninsoarea pre buruian (met.) ; de vreme ce ocinele neightorlului pogor den bittrIni... cuconii ucigiltorlulni nu -81 vor
pierde ocinele (PRV.-LP.) [vsl. p o gorl jos,,].

POGORTRE sf. 0 Faptul de a (se) pogo r I 0 06 SfIntului Duh, shrbhteare care cade

vi mg! contra la masa! poltiti baniil primiti, v5 rog,

banii; b) continua, fa ceva, etc. data poti, data esti

in Dumineca Rusaliilor.

protestare): poftim de raspnude scum, data -ti di mina)

goara: eras primiti in acel salon oa .1 direct' din eroll

POGOF0 (p/.-isuri) sn. Cohorts [p o g o r l].

POGORtTQR adj. verb. POGORT. Care se po-

in stare (exclamatiune de supiirare, de ciuda, de

0 A ura: fetele ImpAratului... 11 poftira birninta

cIntati de Omer

(ISP.) ;

la ceva, a avea porta de ceva, a

g. vb. intr.
dori ceva [vsl. p oho Let i].

POFTICIOS adj. O Lacom: mosneagul, 51 hap

sin, se fa dupe gura babel (orm.) Care avta pofta:

Imbilistii de atltea part-multi grass

[p o I t i].

of

poiticioase

(CAR.)

din boierli pribegiti... sosise Mari chiar to abut pogrthaniei

Domnului (ODOR.) Ban. Prohodul ee se face unei

'baize pina la case saptamini la usa bisericii, in

caz de moarte (NOV.) [vsl.].

POHACE sf. Mold. Bucov. X Un fel de turtii sau

placinte facuta cu orez: un Dliointar s'a dus on o 8'0

POFTIRE sf. Faptul de a p of ti I In-

Ann. (NEGR.); se face pi placintti on orez, ourand ow

[comp. POGACE, BOGACIII].

vitatie: chid Incepura a face poftlrile la unlit& ((se.).

POFTITOR adj. verb. PoPTI. Care pofteste;

IVOR.)

POHAIALA sir rovAil,LA.

lacorn: unit din boieri, ~1 de slava, nmblara sa turbure

Poporul

(1.-GH.).

t POGREBANIE,POGRIBANIE St. 0 art Inmormhitare: 11 Mouth slujba pogrebaniei dupe obiceiu (GAST.); oftiva

11 pofti bung' dimineata.

POHAR sm. 44 Baiat ce serveste la stlna ca

OSP.) .

t POFTORI (-oresc) vb. tr. A repeta: si astfel, poftorindu-oi unele ea acestea, aide, aide, ajunge la curtest insparateasca oar.) [vsl. poviitoriti].

ajutor al ciobanilor: phourarli 101 pun of cite un soul' de

ajutor la pazirea oilor, care se numeote (NOV.).
*PORF.41A, POHVALA (pt.-411, -ate) St. Pomph,

preshrath. cu sane si coapth In cuptor: mincara ol

on mare pohfala laltoma IntorcIndu-sh (mit); mews stet

POG4CE sf. Tr.-Carp. X 0 Turta de malaiu

fast, mantle; triumf: Traian Imparat, dupe bfrulnta...

.
yhicitoare despie fereastra" 0 Aziinii de grill
sea din mina
Ant ochii la

de cenuoe

(poi.);

clineasca e gura pi lacomi

rash, sub streolna de cash (00R.),

(RET.);

tinfoil biruthtelor voastre oelor on pohvalll P (OAST.) [V91.].

# POHFALT (-mese) vb. refl. A se lhuda; a triumfa

(CANT.)

[vsl. pohvaliti].

965

www.dacoromanica.ro

POHIL
PQFIL.
POH- #POHIRNI
(-nese) vb. tr. si refl. A (se) rasturna,

POL a (se) surpa, a (se

darama; a (se) p o v l r n is
Dumnitzliu 1-an pohlrn1t din soannnl iMparritia (CANT.).
0 POHOARA = Fov4RA.
POHOD sbst. Mars (cuvint rusesc) : ni la Bibb
(ALECS,).

POHOD' PP' POVQD.

POHODNIC we- FovQDNIC.
POHODNICIOARA Pr PODHORNITA.
POHOIALA Pr. POVAIALA.

0 POHOT sm., POHOATA (p1.-te) sf. Mold. Ticalos,

rautacios: pohoata de baba o chiamit iarigi is dinsa (csc.)
[comp. HOT].

POHTA... w POFTA...

so- POLIFALA.

POI ea- APQI.

t POIEDE ler PIIDgDE.

POIANA (pi.-teni) sf. * Loc in padure, lipsit

acoperit cu Oita. si flori: ajunse is o

verde si framoasit din marginea unei Wuxi OSP.) ; pe malnl

drept al Bistritel, s'asterne o de toatb frnmnsetee tvLstf.i

[vsl. poljana].

POIATA (pl. -Yeti sf. 0 Mord. Is Cotet pentru pa-

sari: el se preumblii pe la poiata cu plisitri (Git); baba se

0 Trans. Ban. 7LStaul,

grajd mai mic pentru vite: taurni... an !twit si s'an asAngina inc(.,; am o an plinb co. vacs albs
cuns bite
(GOR.),
'

gabueqte gilina

(C120.)

ghicitoare despre dinti" [vsl.J.

POIEDE Pr PITMDE.
POIEJT w PIIEEZI.

POIENIT.A. pl.-te) sf.

# dim. POIANA.

POIETICA (pl. -tale) sf. dim. POLNTA.

PQINII/NE, 0 POIMINE adv. Ziva care urmeaza

dupe miine [lat. post + man e].

0 POIVAN = PAIV4N.
POJ4R (p/.-arnri) sn. 0 t Incendiu, foe ce cu-

(SAD.)

[COMP.

rut. p o-

POKER (pl.-ere) sn. + Joe de ca.* de origin&

engleza [fr.].
POI,' sm. TO Napoleon, moiled& de our de 20 delei: ell ce-1 o'o Incerca

tPOL2 ad). Juma-

tate [vsl. p o II].

*POW sm. 0 * Fiecare din cele doua

puncte unde axa lumil strapunge sfera

Fiecereasca 0
care din extremitatile
axei ;pamintului (1
3854): mil ford; e.da
and r t Fie-care
din cele doua. puncte

Cercul polar annet, care atrag fierul tic.C.P.A'.

TRP. CNC. Trocu mai multa intensi- tarctic.
picu Ca n cerului. TRY. CPR.

tate (1 3855) 0 .4

p8l1.
'POLAR adj. 0 *

tPOJARNICTE sf. Cazarma pompierilor: neflind

(sm.) [p ojarnic].

POJARNITA (pl. -te) sf.

flori galbene-aurii, cari, pla-

madite In rachiu, shit bune

pentru rani si diaree; puse
In untdelemn, se Intrebuinteaza pentru vindecarea arsurilor si altor rani; numita

si sunatoare", sanatoare"

sau iarba-lui-SL-loan" (Hypericumperforatum)( 3853)

[p o j a r].
POJG4INTIE sf. col. 4
Larvele unei insecte (Sciara
militaris) care se Vrasc linpreunate Inteun numar considerabil, asa ca seamana, la

Mold.

* Plante cu

,k4

ti

E.

PN

Vecin

cu polul ceresc sau cu un pol

al pamIntului :

stesua

din constelatia

wd,

stea

Carului-mic, a- N

mita de popor
Candela-ceru-

PO vrenjea acme pojarn1o11, de uncle ad oumpere allele (CRO.) ;

In dosul pojarniciei... se Intindea... Orgill de ogle Hi 6031111'1e

fropicul Capricornului.

Cele doull extremitati

E. Ecuatorul.
ale circuitului unei pile sau unei masini electrice: ...al PP
pozitiv; Sul negativ (( 3856) [fr. .

copiii, caracterizat prin aparitiunea unor pete mici,

rosii, pe corp ( Mold. Cori ", 0 /ten. bubatulal-mic") [vsl.].

poiarnyj].

Fig. 3854. Poli.

(N. = polnl nord, S. = P.N. Polul nord. P.S. Polul

polul sud) ale unui mag- sud. C.P.A. Cercul polar arc-

sezata aproape

t POJ4RNIC 37)2. Pompier: era Insirata musics oritoeneaecti... avind In frunte un immix' de ,i (GRIG.) [rUS.

exact pe prelungirea boreala a axei de

rotatiune a Pamintului ; e nu-

lui", ImparaFig. 3856. Poll .

385.5.
Stll- Poll!Fig.magnetului
WI" /
(PP. Polul Pozitiv
pul", Steeia- (N Nord. S. Sud), (PN.
Polul negativ).
rul", etc.(..881) 0 0 cercuri
cele doua mici cercuri paralele
cu ecuatorul, presupuse ca exists pe suprafata pa.mintului la o distan(. de 23 27' de fie-care din
cei doi poli ai parnintului (or ED 3854) marl,
tinuturi ,e, marl, tinuturi din vecinatatea polilor 1
O 15 .4 Privitor la polii unui magnet sau ai unei
pile electrice [fr.].
*POLARIMETRU (p/.-tre) sn. Instrument de
fizica cuajutorul caruia se determine cantitatea cu
care un corn deviaza planul de polarizatie [fr.].
*POLARISCOP (pl. -oape) sn. -6 Instrument de fi-

e,

ziea care serveste sa distingA lumina polarizata [fr.].

11SW

'POLARIT4TE sf. 15 Proprietatea acului magnetic de a se Indrepta spre un punt fix al orizontului [fr.].
*POLARIZA (-)am) 1. vb. tr. t A da razelor lu-

Cl

;,1

minoase polarizatia.
2. vb. refl. t 41 A deveni sediulfenomenului polarizatiei luminoase sau electrice [fr.].

'POLARIZATOR adj. t Care polarizeaza [fr.].

prima vedere, cu un carpe

enorm care se tiraste alene

*POLARIZATiTJNE, POLARIZAVE sf. O 16 Mo-

Fig. 3853. Pojarnild.

Incoace si Incolo pe pan-tint (MAR.) Trans. (m.)

Multime Trans. (PSC.) Rubedenii.

dificare suferita de razele luminoase clnd slut re-

POJGHITA (p1.-te) sf. Pielita, cojita subtire,

membrane ce se formeaza pe suprafata unor Iichide, ce Infasoara unele legume, etc.: billtile prin-

flectate sub anumite unghiuri de suprafete diafane sau and shit refractate strabatindu-le 0 A

Fenomen care se produce In pilele electrice In urma

unei Ingramildiri de hidrogen pe electrozi, feno-

resit crew amesteoati ou ialntoi ingastri woos.).

men care micsoreaza In mod siurtitor curentul si 11

face chiar sa. Inceteze [fr.].
0 POL4TA (p1.-te)sf. 0 Mold. Trans. Palat: ad vor

cioase gospodfulei unei case, unei stIne, etc., cala-

vesell... In ourtile si In poiatele oetati1 cell de sus (VARL.);

pentru Coati palate 61 ourtea 11'1 Domnulni sa ne rnititin

dean o

sublime de ghiatb, (0.-zsmq.); artarii on pojgbite

POJIJIE sf. Mold. F Toate lucrurile trebuin-

1.

lui asupra tinnktritor acestora

prinde o Oladire: pandurii se ImbrIncean... catInd sa scope

din primeidia ~ului tome.); ...al de la 20 hills preficuse in
cenuse mai mutt de jumatate a orasului (NEGR.) ; hisese total
mistuit de un nemilos
(ORIG.) 0 Focul
Sit
sting ~ul men de dor $1 isles mea adlnca (ALECS.) F

Varsat usor, molipsitor, de care sufar mai ales

va].
O POJINAR = BITZIINAR.
IMPERIAL).

POHONT ar FAHONT.

duce In

babel (cso.i ; 55 mergem la el si sd -I elobozim on boat/iv/MU.

si el nn A., P dar alit, nnmai ant (vLsti.) [sir POL-

POHOIU Dar POVQ111.

de copaci,

hallo: case batrIneascii on pojijia el... alcittuian gospoddria

966

www.dacoromanica.ro

(DOS.) 11 Munt. Cladire (mai adesea de scinduri pe

ling& casa tariineasca, mai mica si mai joash. decit

aceasta: tnaintea hanului, o tt Inclipatoare, Invelita on
5111(1Til8 (BR.-VN.) [bg. p o 1 a t a].
POLATRA (p1. -tre) 5f. (R.-COD.) (P.PRV.) = POLATA

t POLC (p1. -curl) sn. A4 0 Regiment: nn

de dila-

tavan (L 3858): mingea care pia la I din tavanui sa- POLlonului (CAR.) ; In Bala mijeste nn beo de la 1 de oristal pot.
(DLVR.) ; ardeau doul mart Polioandele on lit-

minari de comet galbena

Trokincivalkov].

'POLIC4R snt. p Degetul gros al

POLICIOARA (p/.-re) sf. 0
riT dim. PQLITA' 0 ir Partea
de jos a jugului (le
2743) 3

reti s'arath In canal mdgurii (DLVR.) Legiune: din

mlinii [lat.].

POLCA' (p1.-oe) sf. Mold. (1) Un fel de jachetil

ce acopere trunchiul si bratele femeilor de la tard,

Ban. wue.)

polcurile qi coloniile... pre perils Traiau... 1-au adus In Daen Valahii acestia sA trag (CANT.) (comp. PILL) [rus.].

lncheindu -se pe dinainte, ciupag [rus. poljk a].

' POLCA' (p/.-el, -ce) sf. .1 Dans de origine polo-

neza *i muzica cip& care se danseaza: ambele vestale

4..ImbiltIndu-se de placerea polcii (ALECS,1 ; at Invatat de rost
Coate polcele ce le executeaztt orchestral (NEGR.) [fr. polka].

tPOLCOVNIC SM. x Colonel, *eful unui regi-

ment: nici sii Imbuclim nu ne lasA .411 ().-ov.) [MS.].

POLCOVNICESC adj. X De polcovnic:

avantgarda se compunea din breasts agiel aloatulid din odidreti polcovniceeti tninn

1-POLCOVNICIE sf. a Starea, rangul de p o 1covni c, misiunea polcovnicului: n'am point s'o
slujesc de Wee POICOVIliCiel (DOM.)
POLCVTA (p/.-te sf. Mold. (1) dim. ma':

lemeile... slut imbricate ca Is Gras, cu points am).

POLEAC sm. Polonez [srb. polja k].

POLECNITA our POLVGNITA.

Por.,cRA...

OPOLEI (-lime vb. tr. 0 A acoperi cu un strat

POLEGNITA. PorzcznTA (p1.-te)sf. Trans. Ban.

Porxru, [srb. bg. p o 1 e d i c a].

subtire de aur sau de argint: nu s'ar Mai uita

amnia,

s'o poleesti ou aur (DLVR.) ; privi bluff is ultima Datil de lumina care poleia ou aur crestetul pidurIl (vi.AH.) ; lad laenl:

lung pllni. Poleindu-1, 11 strabate (EMIN.) (dupli fr.

poli r) A lustrui [vsl. polijat i].

POLEIALA (p/.-ieii) sf. 0 Faptul de a p o 1 e i Stratul de aur sau de argint cu care s'a
poleit ceva: 0 butell, numal bronzurl 01 poleieli... coborl
la vale (1.-GH.) ; miniaturist' cars Inluminau, on poleiele 51 en
vApsele cleioase, multimea de manuscripte (coos.).

POLEIT 1. adj. p. POLE; @. Acoperit cu un

strat subtire de aur sau de argint: In Iota unei oglinzi

marl, en pervazuri
Loft

a (oLva.);

NBPOLETT C) e

de o asemanare perfecta, aidoma: SultAnica

e leitA A rAposatul (DLVR.).

a. sbst. Faptul de a polei.

POLEITURA (p1.-turi) sf. 0 Poleial& 0 Lucrul poleit [p o 1 e i].

POLEIIP (pl.-etnri) sn. 0 Alunecu* ce se formeaza pe drum prin inghetarea ploii sau a z&grozav (CAR.) [comp.

POLXGNITA].

POLEIU' sbst. Trans. 4, = BUSIIIQCIIL-CXRBILOR

[ung. polaj< lat. pulejum].
oPOLEJNITA (p1.-te) sf. 0/ten. 0 Lap ovit&
[comp. Porzawril].

'POLEMICA (pl. -ici) sf.

." Cabinet medical condus de

mai multi specialisti, In care se

caut& bolnavii de boale diferite

CeartA In scris: In po-

lemics tor... li ataca eh au trAdat qi clan twat 11.-oH.) [fr.).

*POLEMIST sm. ,0 Scriitor care polemizeazii

[fr.].
*POLEMIZA (-izez) vb. intr. A.' A face polemic&

plane: cristal [fr.].

*POLIEDRU (p1.-are) sn. A Corp solid mlirginit de mai multe fete plane ( 3859 ;
TAB. LX): un cub, o piramidS, o pris-

m* un dulap, etc. slut poliedre [fr.].

POLIELEU sbst.
alth Nume
dat psalmilor 134 *i 135 care se chit&

la sarbatori (primul la biserici, arrandou& la m&n&stiri) [gr.].

*POLIFONIC adj. j Ce tine de

polifonie: mnzleS ft [fr.].

POLIFONTE sf.

4 Intr'un an-

Fig. 3859.
Poliedru.

samblu de voci sau instrumente,

exprimarea mai multor sunete sau combinatiuni
de note simultane, care redau fie-care o idee
proprie muzical&, dar formind totu*i un ansamblu
armonic [fr.].
*POLIGI.LNI adj. i sm. Insurat cu mai multe
femei sau maritata cu mai multi b&rbatl [fr.].
"POLIGAMIE sf. Starea unui b&rbat poligam
sau a unei femei poligame [fr.].

'POLIGENISM sbst. Doctrina antropologica

ce admite pentru speta uman& o varietate de
*POLIGENIST sm. Partizan al poligenismului

[fr.].

0 POLIGHITA (pl.-be) sf. Trans. (PAC.) 0 Poleiu,

ploaie Inghetata [bg. srb. poledic a].

"POLIGINIE sf. 4 Starea florilor care au mai
multe pistiluri [Zr.].
*POLIGLOT 4. adj. AP Care e scris In mai
Co Care vorbeste un mare numar de limbi: on InvAtat
multe limbi: Biblie ..11; dictionar

2. sm., POLIGLQTA (p1.-te) sf. Persoanii care vor-

be*te un mare numar de limbi [fr.].

f POLIGNI (-nese) vb. tr. $i refl. Mo/d. A (se)

culca la pamInt: Asa lovind viteaza ostisoara, In Turcime trupnrl poligneste

(BD. -DEL)

[vsl. *p olegnat i].

*POLIGON (p/.-oene) sn. p A Ori-ce suprafat&

limitata de linii drepte

(
3857) [ft. p o 11 e n].

tre ele (ye- TAB. LXII)

"POLEN (pi.- enure) sn. b Pulberea fecunda-

unghiurile sint egale in-

POLESNIC
0/ten.

Policandru.

colori pe hirtie pentru afi*e [fr.].

*POLIEDRIC adj. A Care se terrain& grin fete

toare care se all&

in antera florii

adj.

Fig. 3858.

*POLICROM adj. Care prezint& mai multe

colori: pieturd 4 [fr.].
*POLICROMIE sf. O Aplicarea de colori pe
peretii st zidurile cl&dirilor 0 # Aplicarea de

*i care are mai multe

3860); ,unghiuri (
regulat, acela ale carui
toate laturile *1 toate

[fr.

*es, neted, oblu

(vorb. de un loc

[fr.].
POLICNI = POLIGNI.
PORECLA...
O POLTCRA...

origini, In opozitie cu monogenismul [fr.].

POLEITOR sm. Cel ce p ale est e.

pezii topite, ghetu$: Oita era un

= ARTAR 0.

*POLICLTNICA (pl. -lei) sf.

ow-

Poncral...

(gr.-biz.

(NEON.)

Fig. 3857.

Polen (vazut la microscop).

sau de un drum) (CIALIS.) (RV.CRO.) [comp. srb. p o -

letati a zacea intins "].

*POLIANDRIE sf. 0 Starea unei femei cas&torite in acela*i timp cu doi sau mai multi barbati 0 i Starea unei flori care are mai multe
stamine [fr.].
POLICA.NDRU (pl. -are) sn., t POLICANDELA
(p1. -le) sf. Candelabru cu multe braie atlrnat de

\%1;;

if Loc unde artileria

face exercitii de tragere

[fr.].
"POLIGONACEE sf.
pl. * Familie de plante
dicotiledoane apetale

(ex.: macri*ul, spanacul,

bA

Fig. 3860. Poligou.

etc.) [fr.].
*POLIGONAL adj. A Care are forma unui poligon: e o lungh cladire... on un altar

UM) [fr.].

POLIGRAF sm. p oo' Autor care a scris des-

pre mai multe materii Aparat cu care se

967

www.dacoromanica.ro

poi__ reproduce un manuscris In niai niulte exemplare

[fr.].
PO L
POLILT.J POLIELEII.

2. sm.

*POLITICA (pl. -ici) sf. g Arta de a guverna un stat $i de a dirija relatiile sale cu alte
State: pentru multi, politics este intrigA 41 minclunS (1.-OH.);

POLIMAR (p1.-are sn. 0 /ten. Trans. (oec.) (rAc.)

4;4 Locul de ling& strung& unde sed ciobanii de

rnulg oile; pe jos are o podeala de lemn inclinata
spre usitele de la strung& $i pc deasupra (nu totdeauna) un acoperemint de scinduri sau de scoart&

politica ImpAratiel noastre care as sA stim tot, Uri grelalk

nici Indoiala (CAR.) Stiint,a care trateaztt despre

aceast& arta O Evenimentele politice 0

sprijinit pe patru sau mai multe furci batute In

3273) [p 1114ma rl].
prim int (.w
*POLIMQRP adj. A carui form& variaz& de

politice :~_e nuns plat la amfndof (NEON.) [ngr. TCOXCECY.6].

t POLITICESC adj. J Politic: dadi idei

*POLIMORFISI11 (pl.-me) sn. Felul de a fi al

unui animal, al unui vegetal sau al unui corp care-

PO-

litice0i ma turburik, on andante grazioso mfi linisteste (NEON.).

*POLITICIAN sm. 0 Cel ce face o politic&

proasta, nesanatoasa, nu In interesul general, ci

In folosul sau propriu sau at partidului sail [fr.].
POLITICOS adj. $i adv. Cu bun& cuviint,b, cu

care a carui forma poate varia In multe feluri [fr.].

*POLINQM (pl. -oame) sn. Cantitate algebricd

compus& din expresiuni separate wide de altele

(minua). Ex.: as +
prin semnele + (woo sau

maniere de am bine crescut, cuviincios: no prey e

[fr.].

a span omulu1 In fag% asemenea adevaruri ().-OH.); ar fi dorit

sA se poarte mai ee si sA vorbeascS mai cuviincios cu lumea

POLIP sm. 0 4 Gen de animate nevertebrate,

care tritest mai ales In mare, al caror corp, moale,
ovoid $i farm stoics e continut intr'un fel de sac;

(VLAH.) [rig imAtuxoc].

t POLITIE sf.

capul, relativ mare, e Inconjurat de brate sau tentacule, cu ajutorul carora animalul se Tulsa $i -$i

C)

# Stat t Oras: farmecul

unei politii as are don& fete, una orientalA 41 alts evropienesse& (ALECS.) ; zarva negustorilor adunati din Coate politiile

prinde hrana; din acestea fat parte hidra-verse,

11111111 (VLAK) [ngr. ICOXVCEEEt].,

atinia, meduza, margeanul, etc. (Pr TAB. XLIV)

4` Excrescent& carnoas& ce se formeaza mai
ales pc mucoasa nasului, urechii sau laringelui [fr.
p 1 y p e].

POLITA' (p1.-M) sf.

(liatuta cu cute,
lipitk etc.) ori-

tale

rete, dulap, etc.)

pe care se asaza
diferite obiecte

Stindurica asezat&

"POLIPET4L adj. 4 Care are mai niulte pe(

3861 [fr.].
POLIP0Di adj. Care are mai

zontal la o suprafataverticalft (pe-

"POLISE-

3863 : carti
(
multe ticsite pe flout pollti marl (vuoi.) ; Am o gala. pestritt, Sade numal pe
(GOR.), phiciloare despre ,.carte" In! Raft 1 / poLicioAnA [vsl.].

niulte picioare
[fr.].

PAL adj. *

Care are mti

niulte sepale
3862 [fr.].
(
*POLISILA.B(IC) 1.

Fig. 3863. Polito.

POLITA2 (pl.-to) sf. air 0 Bilet prin care se

oblige cineva a pl4ti la termer) o sum& oare-care
mentionatd pe el; cambie ( 3864): care din plat-

adj. 43 Care

are mai multe

Fig. 3861.
Corola
polipeta/ A.

Fig. 3862.
Caliciu
polisepal.

4,

silabe.
a. Powsn4BA (pl.-be) sf. Cuvint alclituit din mai

niulte silabe [fr.).

aromesur itr.oransi

niulte silogisme legate intre ale In asa fel O. concluzia celui dintiiu devine premisa celui de al

doilea $i asa mai departe [fr.].

*POLISINDETON (p1.-ne) sn. tig Figur& de
retoric& ce consist& In Intrebuintarea repetata
a conjunctlunilor, spre a da mai nada for $i energie discursului [fr.< gr.].

POLISTIL adj.

inane: portio~ [fr.].

corecr,ersv 4uttesZrymnirto ,consew

at.,

"

Care are mai multe co-

nici va primi Dolga este dator negresit sA o plateascS la

some (LEG. CAR.); a plati, a amino., a protests o ; (V) F
a-1 plan polite, a an lasa nerazbunata o fapta

fr.].

POLITEISM sbst. grif Sistem religios care admite existenta mai multor zei [fr.].
*POLITEIST adj. $i sm. C Care profeseaza.

de asigurare, contract de asigurare (pe viata,

contra incendiului, grindinei, etc.) [it. p oli az a].
poLIT4ru sm. 0 $eful politiei intr'un oras

politeismul [fr.].

*POLITETA. (p1.-0) sf. Felul de a se purta $i

de a vorbi al persoanelor bine crescute, care in
seama de regulele bunei cuviinte $i de consideratia
pe care trebue s'o alba fat& de altii: 000n masa, prifortatli, la lie -ce cocoanii Tura.% 11

Jar TmPoLinTA [fr.].

*POLITIC 1. adj. Co
Ce priveste guvernarea
Statelor $i raporturile for mutuale: sietem

Care se ()cup& cu afacerile publice: om .....

Drepturi e, acelea care permit unui cetacean s
participe la afacerile publice Economie
*Uinta care se coup& cu producerea, Impartirea $i
Dibaciu, Indeminaconsumarea averilor 0

411

tee, iscusit, siret care menajeazti persoanele In vederea intereselor sale proprii.

%Slew

Fig. 3864. Polita.

*POLITVHNIC adj. Care priveste, care intbratisaz . mai multe cute. mai multe $tiinte: sooalii

vind el snrIzInd, c'o

19_ gE.

AMEECEINgEn

"POLISILOGISM (pl.-me) sn. 4:44. Dona sau mai

(f)

F Chip Indeminatec cu care se poarta cineva, manopere dibace la care recurge cineva spre a-.$i ajunge scopul [fr.).
t POLITICALE sf. pl. 0 Chestiuni, disculiuni

multe on 11 C) Li- Se zice despre corpurile care se

prezint& sub mai multe stari sau se' cristalizeaza
In mai multe sisteme deosebite (d. ex. sulful, fosforul) [fr.].

ca este un

Ccl ce cull-caste bine treburile publice $i

a le menaja.in vederea folosniui s &u propriu [fr.].

POLILOGHIE our POLOLOGHTE.

guvernarea Statelor Om dibaciu, iscusit care

se da dupa voia persoanelor pe care are interes de

din provincie [gun'. Polize i(meister)].

POLITIE sf.C) 0 Mijloacele cc se intrebuinteazh spre a 'Astra ordinea $i a veghia asupra siguranlinistei $i comoditatii locuitorilor 11 C) Slujbasii,
functionarii Insarcinati cu aceast& misiune: agent
de ; comisar de
prefect de
Localul unde shit
instalati acesti agenti ai ordinii publice 0 Regulament de online intern& stabilit de o adunare, de

o societate [rus. p olicija< fr. polic e].

POLITIENESC adj. 0 De politi e, privitor la politie: agent

pedeapsA politieneasoit.

POLITIST sm. 0 Agent de politie [germ.].

POLITMAISTRU sm. Co Politaiu_( in Rusia): fn

cii veni de dart (NEOR.) [rus.

momentul soak, vitzui pe

policijmejstert< germ.].

968

www.dacoromanica.ro

'POLIURTE sf. i Secretdunea unei marl cantitati de urina. [fr.j.

POLIVITA (p1.-te) sf. Trans. vim.) 0
Pcna-

POLONIC (p1. -Ice) sn. Mold.Bucov. Lingurahare

de lemn (de pal tin, cires Sau plop), cu gavanul rotund ( 3868): turns ou ul meren In craston apa woo., ;

cairrit.

mesteca o'un

or POPIESVLNIC.

suceala ou ~111

O POLMESENIC

*POLO sbst.
Joe analog cu foot-

Butoiu

(3

Invierea MIntuitornlui 51 a doua venire a lui

(PRV.4.113.); Cum 01-au fIrsit polunostnita, sudsl

sn.

glas din ceriu (Dos.) [vsl. p olun o t In i c a].

POLOSTE sf. Ban. Trans. c Locul

(de 61q,4-4+4..
411ff.

70-100 de vedre):

In curte... eran trot po-

unde se odihnesc oile sub cerul liber

enc.) [srb. polo
e].
"POLTRQN adj. si sm. Fricos [fr.].
*POLTRONERTE sf. FricI, lasita-

Fig. 3865. Polo.

loboace desfundate pane

de vin (NEGR.); boloboacele

golite se rostoolesc hodorogind departe (cAo.); am

versa

(GOR.),

nu se

51

ryhiciloare

despre cos" 0

Cumpa.n& orizontala,
nivel cu apa ( 3866)

POLUNOSTNITA er POLONQSNITA.
POLUX sbst. * Una din cele doua stele mai
luminoase din constelatiunea gemenilor (or
$

=''''16r-'==1

poluboOka

[rus.

te: sa ma pocaesc de ma ce d-ta numesti

Fig. 3868.
*i Pre care en o numesc barbatie (NEGR.) [fr.]. Polonic.

t.$)

an poloboc on perle, lade &

au gura 'n los

2327) [fr.].
POM sm.

Fig. 3866, Poloboace.

jurnatate butoiu"].

POLOBOCEL, BoLosocvL (p1. -ale) sn. 0 dim.

POLOBQC, BOLOBQC: porunci... sa le apse Inaintea easel

pe doud scInduri pass pe niste polobocele (sLv.); a adus nuntastier ca pinion un polobocel de vin (GR)G.l

POLOG1 (pl.-oage) sn.

Manunchiu alcatuit din spice de griu, orz, etc. cite s'au taiat data
cu coasa, gramada de iarba ce cade dinteodata de

sub coasa, numit(a) si brazda"; din poloage se

fac apoi snopi: malalul... dupa secere se cnvine ad stee

In v..

pine se va usca, 41 apol se va legs In snopi

((ON.)

Finul uscat inainte de a se face capita: Pentru

tine, mindra hai, am

la

de non& slat (an.) ; a dona el ma duo

11 string, 11 fac cult&

(GR.-N.);

a std, a zdcea (1n) A., a

zricea Intins la parnint [vsl.].

POLOG' (pl.-oage, t -oguri) sn. 0 Baldachin,
uranisc (deasupra unui pat)
[MS.].

POLOGI1

vb.

( -ogeso

tr. / A

mint grill, etc. cosit.

O POLOGI5 (-ogese) vb. re fl. 0 /ten.

A se strimba, a se fringe: S'S pologit

roata camlui [srb. p o 1 o Sit i].

POLOGIT sbst.

f Faptul de a

POLOJENIE sf. O Trans. Po-

vestire hazlie, glurna, snoava: boa

(RET.)

# Gluma proasta,

(PRV.-LP.)

(PRV.-MB.)

,,

nioi molicul om; 6 : ~n1

daca 'mbatrIneste, puns pale de-1

de Craciun,
plrleste
Craciunului, brad 08
se impodobeste eu diferite
jucarii si lumlnarele, de

sarbatorile Craciunului,
pentrubucuria copiilor O
3869): du& ce m'am facet

Fig. 3869.

ll cimbistre (MI [fr.].

*POMADA (-men) vb. tr. si ref/. A (se) unge cu

rautacioasa; pamflet: cola ce va face polojeztii ca acelea cu (marl si en sudalmi asnpra altuia, twain% sil i se
tale capnl

11SP.); 6): .n1 dui roade se

cunoaste; (6): nici Betels

Mar care-si petrece viata la oglinda Intro pomezi, pieptini

Fig. 3867.

51 fuma 5i mince, chid avea ce pi spunea Pat cu polog.

polojenii

care zi, se scuturan florae, rodulcrestea si seam da In plrg

podobit cu fructe, cu luPom de Craciun.

mInarele, cu zaharicale,
etc. ce se duce Inaintea mortului cind Il pornese
la cimitir si care se infige la mormint dupa astuparea groapei [lat. p o mu s].
*P0M4DA (7/1.-mezi) sf. A Amestec de substante grase (inaduvii, grashne, vaselina, etc.) cu
diferite ingrediente sau medicamente, cu care-si
unge cineva parul sau se freaca pe piele pentru
a vindeca o parte bolnava a corpului; alifie: un

face p olo ag e, a culca la pa-

pologi.

Arbore roditor: in de va fi be-

trin sau =cat, acela nu se chianti v.; asijderea sl paduretul,

carele nu va fi prisadit sau
altnit, acela nu se ohiama
(PRV.-MB.); ~ul Inflorea In fie-

mare, am sr/taut ca obiceinl

...ini de Crdciun se Intinde
((SP.) osi Copacel im-

3867) Mold. Un fel de cort

ce-si fax taranii vara la camp, spre
a se apara de tIntari, cind dorm
(RV.-CRG.)

pt.].

utrenie: polunostnita taste cintarea pentru

3865) [engli.
POLOBOC, BO-

(GRIG.I

$ POLUNQSTNITA
POLONOTNIT
(p/.-te) sf.
Slujba bisericeasca fucuta,dupa iniezul noptii, inainte de

ballul, dar care se

joaca calare (
LOBQC (pl. -oace)

mare grin> acela me.); dtiduia mai da prin topitura de zahltr cite o"ra-

[vsl. p oloenije].

POLOLOGHTE, POLILOGEITE sf. Vorbarie, vorba

lunga: vazind ed blrtia luf mos Rost& cuprinde multi polologhie (coca; fire-ar on poliloghia mea sa nu-t1 par& anosh& (N.-UR.) [ngr. rzoko)oTict].
0 POLOMEAC (pl. -ece sn., PoLonaTTA (p1.-te) sf.

6 Caldare de arama (ca de 12 oca), cositorita peste tot, cu care se aduce ape de la fintina

pomada _[fr.l.
*POMADUT (-liege) vb. tr. si ?efl.

PomADA: sa
se pule dumnealui cu cuconasil pomilduiti din slue. de imam,

(GRL ) [pomada].

POMAI (-nese) vb. refl. A slabi mult, a se sblrci

ca opoama. uscata (de boala, de foame, de

necazuri : slabise saraoul, se uscase ll se pomaise, si el
nu Se

MSS (13.-COD.).

POMANA

Ml. -meal

sf.

I Ainintire: pentru

0 /ten.

care ss aiba nnmele Marlei tale

si serveste ca masura aura (ev.-nen.) [srb. p o 1 o v-

(dupa Inmormintare sau dupa un parastas , distribuire de hrana saracilor Intru amintirea si
pentru odihna sufletului celui molt ( 3870): am

n j a k].
PALAMIDA.
POLOMITIA
O POLOMTTA er POLOMEAC.
POLON, POLOnZ L. adj. io Din Poronia, privi-

tor la Polonia.

oA

pas pomana dupa barbatul men, fie fertat, care a murit-sInt

scum ease saptamtni (RET.); dupa oe va pierl, nu va mat avea
nine sa-1 fad%

2. poLoi,l(vz) SM., POWN(VZ)A

p1. -ne, -eze) St.

Locuitor, locuitoare -din Polonia.

Arie si dans de
"POLONEZA (pl. -ze 51. 0
origine poloneza q) Inibracaminte femeiasca,

talie mar lunga ce acopere In parte si rochia

X Ghete Inane de dam& [fr.].

neuitata In veci (OAST.)

Praznic, comind(are) in amintirea unui mort

((SP.);

F a mincat din pomana draculul,

e spin s Mold. (BEL) A Colac ce se da de sufletul

Milostenie: trate din pomana tuturora
mortilor
(DLVR.); a care de , a cersi; de , a) de geaba, Lira
4

plata. de sufletul mnrtilor: b) in zadar, fare fold'.

0 Mila: milogindu-se la mama voinicului sa-51 tea on

el sa-I primeasca la curtea ei usP.) fa-ti mild if A. de ti
969

www.dacoromanica.ro

POLPOM

POM- arnica 00hii eel ill1M081 la aste plAcinte (ALEC8.) 6 Caziune rare, neasteptata, chilipir: uncle e pomana aia
Iv' [vsl. pomen 6].
pOKA

veche nu se pomenise ante prises de bneate (DLVR.) A se

vorbi (In treacat) despre cineva sau ceva, a se face

amintire: nlci n'am auzit flatcar pomenindn-se de numele

el (CR6.) ; de 1 uncle se mai pomeneste de -aide aetea prin orate I

i A se afla Intr'un loc, Intr'o anumita

stare de cind 1 i poate aduce arninte: asa 11 ounoso,

IALECS.)

de oind I-am pomenit

0 A se afla deodata, fttre

veste, pe neasteptate Intr'un loc oare-care, Intro

anumita situatiune, a se trezi: mA pomeneso pin& in

adult c3 mil chiamd. VodA (I.-GH.) ; n'apucil aS feed zeta, &RArept de past, ai WA se Domani on dInsul dlnaintea lui ((SP.)
@ 0 /ten. A se destepta din soma: paste noapte nicI nu
m'am pomenit (C)AUS [vsl. p 0 In I n 6 t

POMENTRE sf. Faptul de a pomen i; aminwoe for nn se tut&

ci rAmine lAudatA In veci de veci
; a ramInea de , a
tire, aducere aminte: dun& moarte,

se pastra 111 amintirea tuturor: acest viteaz... a 'limas

rUde A.
; fericitul Intro wo, raposatul; vecinlca

gaciune ce se face la InmormIntarea cuiva;

a-1 da gata, a-1 prapadi.
a-1 clots vecinica

POMENTT adj. p. FOMENT Tiff NVPOMMIT,

NE Nu
neauzit: 0 Intlmplare ne (mai) A; nepomenit
de 'Min.
POMESLNIC, POLMESE -

Fig. 3870. Batrine (din Dragu-Transilvania) dind de pomaul). (dupe o fotografie a Seminarului de Snciologie
din Bucuresti).

NIC (pl. - ice) sn. Trans. (I) V6.1

POMANAGIU sm. F Cel ce umbla sa capete

toate de poman a.
O POMARELNIC adj. Ban. Caruia-i plat Inuit

poamele.

O POMARIE sf. Oas. 4 = POMVT [p o m].

POMARIT sbst. 8 Cultura p o m i 1 o r.

POMAT POraT.
POMATUF = PArsATus.
POMAZUT (-uesc vb. tr. A unge (cu mir) un

Imparat, un episcop, etc.: Cu vote tuturor 1-au rattiest

Doran, si 1-an pomdzuit de domnie Theoctist mitropolitul

(oft.-11R.) [vsl. pomazovati].

t POME4NA PomsNA.

POMELNIC (pl.-ice) sn. 0 GEth Lista, eondica de

numele persoanelor decedate sau In viola pe care

le pomenestepreotul In biserica., rugindu -se pentru

sufletele lor: episoopul era nn outlet bun, vrednic oa st.

de pinza alba ce poarta femeile pe cap $i al ch.rui unul din

capete e trecut pesub pieptar

(r. 3871): ei lest mortal... al fats

lui (era legata on nn poineselnio (
(GAST.); epitrahilul caste in chi- )

ef

pub pinzei, adecii a pomeselniculni

ou oazele legal* pre Hristos de
grumazi ei-1 trAgea ()'RV.-MS.).

POMESTI ( -test) vb. tr.

A lipi Cu Jut pe jos (R.-COD.)

41"

[POMOST1] .

3871. Femeie cu
POMAT pl. -eturi, -eta), Fig. pomeselnic
Mold. 0as. Ban. MOLT (pt. (dupl.
T. Papahagi).
Aturl,

-ete) sn. m 0 Grading

de arbori roditori: cola oe vor intro In vie san In pomAt,

pentru sa in/Wince nnmai poame, sit nu sli carte (PRV.-LP.) ; era-

tie pus In toate ~ale de pe iata pAmintului tsi.v.)7 A Plata

dinarul Simion nu birula de o vreme 'ncoace cu Ingrijitul pomittulni (GRIG.1 Multime de poame: grazile de pruni ei more se Indolau sub greutatea pometului

de vorbe care nu se mai sflrseste: are Miami un

(BUM.)

ce se da preotului pentru pomenirea unui mort

din familie F Lista lunge, nesfirsita, insirare
de postulant( (1).-ZAMF.); haida I tar o Inceput

(ALEC13.) ; de

cite ori nu ascultase clInsul ale aoestea (ORL.) [vsl. p o-

menInikii].

[lat. p o in e t u rn].
*POMTE sf. p1. p Umerii obrazului: late foarte

rosie, mai ales la $1 alto proeminente (CAR.) ; sub a efireia

piele subtiatit albeau dunga nasulnI $1 le obrajilor (DLVR.)

POMENEALA (p1.-eit) sf. F numni in expr.

nici , a) nisi o amintire, nici vorba: pe in not de
pomul CrAciunnlui nici
nu era asp.); b) nici o urma:

[fr.pornmettes].

C.) nisi un chip: dar nit( A. nu era BA se aprople cineva de

aceastA iapa. ow.) [p 0 in C 11 i].

care a camas de ,- In ma Is not (BR.-VN.) 70 Veste: se'mPInzise pomina 'n lime despre grozava lui zgircenie (viAR.);

el cat& lung in rare care rAsirit: Wei A. de diligent& (CAR.);

'lid A., de luntre eau mticar de emu pe main! apei (8.- ALD.);

POMENTA. POM(T)NE3TA (p1. -eta.

-etc)

sf.,

POBIllgTEsni. A Fasie de p inza alba, avind la un capat

legata o lumlnare, iar In altul un gologan; se O.

de pomana la intrarea mortului in biserica: aim

POMTURI sf. pl. O Tot felul de p o a m e:

wo,

(JIP.).

FOMENT (-enesc) I. vb. tr.

t A 'Astra In amintire, a-si aduce aminte, a Linea minte: 1-a tree
I

o Male, s'o pomeneasoft aft va tram; nu pomeni multimea Di-

oatelor male taw ) A vorbi In treacat despre ci-

neva sau ceva, a numi pe cineva sau ceva in cursul unei conNorbiri sau scriind despre ceva, a aminti: cind sughiti, to pomeneste cineva (GOR.) ; aces! StefanVodA an avut dot leoiori, cum s'an pomenit mat sus (6R.-ti.);
aft v& out basmul ou Eroule... despre care am pomenit in basmul cn grildlna Esperidelor ((SP.) ; 1-a pomenit In testamen-

tal tan TakA se ruga pentru cineva, pentru sufletul cuiva 1 4 A auzi despre cineva, despre

ceva: node ai mai Domenit to ca o fatil de Imparat el se milrite due& un pore p OSP./ If

(cu verbal intrebuin(at

la un limp trecut) A fi trait pe acele vremuri, a 11

avut prilejul sa vada. in trecut uncle evenimente, o
anumita stare de lucruri, etc., a fi apucat: ass zitpada n'am pomenit de chid eram cu nasul In sinul mamei
DLVR.).

2.

vb. refl. J A se pastra In amintire: din vreme

.,

a se duce pomina, a se duce departe vestea: 11 dete un

ospilt, de a& se due& pomina asp.) ; a trintit o onmetrie, de

s'a dus Doming peste nouA sate (vi.ae.) [p omen i].

POM(I)NEATA
posiEnTA.

POMINOC (pl. -oace) sn. Prinos, dar Mout unui

pomani, nici soroaoe, nicl eilpetele, nici pomnete, nici presouril... la sufletul lui

duleeturi em alto mineari (PANN1 e- POMET.

POMINA sf. F 0 AtTliiiiire; a rAmlnea de

a
se pastra in amintirea tuturor: s'a natmidat o istorie

superior): si veniti on pominoace pregiur Domnul (DOS.)

[vsl. pornInukti.

POMI$OR sin. * dim.. POM.

POMTT.h. (p1.-te sf.
0 dim. PO. MA 0
Fructui bun de mnincat al unei tufe (mura, zmeura,

etc.): a allot o buruianil on nista pomite ea alnnele

POMINT

PAidINT.

PONNETE w POMENETA.

POMNI POCK.
POMNOGI
PODNOGI.

0 POMNOL (pl. -oats) sn. Trans. 0

e,6

Talpa de la

prispa: stints Duminee& Sedea Inaintea easel la umbra pe

un 0. si seilrmilna pens (MERA) 0 Lavita de ling&

cuptor: rem Dose Wilda pe virtul euptorului al se am&

(sLv.) [ bg. p 0 d in 016 ].
t POMOJNIC sm. $ef de birou intro subprefee-

pe

tura, ajutorul zapciului: era rain, nn viallt, pinA se pri-

pAsi, oa wo, pe plainrile noastre, mnda de cataon (DLVR.) ; 11 canter& pe badea Gheorghe nn
81 dot cAlArasi (CAR.).

'POMOLOG sm. 4 Cel ce se ocupll de p 0mologie.

970

www.dacoromanica.ro

*POMOLOGIE sf.; C) Partea horticulturii care

se ocupa cu cre$terea $i Ingrijirea arborilor fructiferi Carte despre fructe [fr.].

Pomnsoara ei ( -= a dracilei o intrebuinteaza damele noastre

depoame: bdtu piatra aye de tare, de pomoroagele era

sa le iei en lopata (=J.

(0.-ZAMF.)

c)POMOROAGE sf. pl. Ban. Trans. i Tot felul

POMOST (p1. -tan!) sn. Avere formate din pa-

mint cultivat $i din livezi: a Post odata un om care avea

nn copil 01 an bon, ba avea qi nitel (R.-COD.).
t POMOSTI (-tOSC) vb. tr. A a$terne un strat de

tut (ca pardosealk ca tencuiala, etc.) [rut. p o mostyty, srb. pomostiti].

t POMOSTINA, POMMINA (p1.-ne) sf. 0 to *
Pardoseala V 0 Mold. 4Fa Podul carului, scindurile alliturate care se razima pe dricul dinainte $i
dinapoi al carului: iata eft di de secure, de o runts si
de nn stredeleac pe pomostina carutei (can.) [rut. p omostyna].
POMOTUF (p1. -use) sn. Bucov. Mold. = PAMATtJF: apnea nacajita female
muindu-1 In &nests cu
ape toeur.1; done bucatarite Inarmate Cu polonice, cociorve,
pomotnse ;1 alte unelte gospodikresti

(MTAW).

*POMP.4 ( -pea) 1, vb. tr. A scoate apa cu o

pompa 0 A atrage ca $i cu o pompk a sorbi:

soarele pompeaza spa marl!.

2. vb. intr. A manevra o pomp5. [fr.].

"PQMPAI (pl.-pe) sf. C) Falk mantle, pregatiri

luxuoase, alaiu: aoolo se Mau Incoronarea lui cu cea mai

snare 9. moon., ; soarele... on toatA pompa lui de raze aurite Si
veselitoare (ALECS.) 0 ph
tumbril, ceremoniile ce se

fac la inmormIntarea cuiva; pompa fnnebre, socie-

tate care ingrijeste de Inmormintari In ora$ele

marl (lat.}.

'POMPA2 (p1. -pe) sf. 15 Aparat de ridicat $i de a-

POIVIU$04RA. (pl.-re) sf. 4 dint. POSMA 0:

la !scene de dulceata tioN.) 0 Mold. = COACAZA: dudahlia qi pIrloagele crescnsera mai 'nape dealt pomusoara

= PALTIQR (Ribes petraeu)n).

P OMT.T

:;)R sm. 4 dint.

POM: sa se semene pornmb, Deport',

crastavett 01 alte legumi pintre "0.1
(ION.).

O PONC, f. PomeA adj. C)Ban.

Chiori$, chiondori$, crucis
Olten. (muss.) Tont, bleg, nating.

*PONCE adj. Agli Piatra

rock eruptiva, de coloare deschisa, spongioasa $i foarte u$oara.; se intrebuinteaza In indnstrie, la slefuitul lemnului,
etc.; numita impropriu, de
me$tesugari, $i spurn& de ma-

re" [fr. pierre ponce].

Fig. 3876. Pomusel.

PONCI$ adv. 0 Piezi$: din pridvor, la dreapta 0 la

stings, porneen
in coasts tnnH.)

done meterezuri (1.-GH.); au izbit pe tap...

Chiori$, chiondori$, eruci$: a se

uita AA, la cineva [p o n c].

PONCISA. (-1sez) vb. refl.Trans. (PAC.) = IMPONCURN.
*PONCIU, ppNenr (pl.-0Juni) S71. 2 0 bautura for-

math dintr'un amestec de ceaiu, rom sau rachiu,

zahar, scortisoara si lamlie: hat sa bens un pahar de
poncin is bnfet, Ca sit Innecim gntnraiul teLees.1; etipitanul
ma asteapta cu un vas de punoin Infllicarat ye masa (ALECS.)

[fr. punch< engi.].

0 PONDE4LA. (p1.-eft) sf. Trans. (DENS.)

la., dusumea [comp. PoNDmil].

flfft

Podea-

PONDERABIL adj. Care se poate cIntari, care

e destul de greu spre a putea fi cIntaritIM C
IM-

PONDERABIL [fr.].

*PONDERATIIINE sf. 0 Echilibru Intre mai

oelor trei puteri ale Statului 0 Proportie juste Intre partite unei opere

multe puteri, cumpanire:

de arta. [Zr.].
O PONDILA (pl. -le) sf. 0 /ten. yi Podeala dintre
grinzile casei (CIAUS.).
0 PONE. VA. (p1.-evi) sf. Ban. Cearsaf : an vikzut...
asternutik, pre care se raga el tat Dumnezeu (Itom) [srb.

ponjava].

Fig. 3873. Pompll de incendiu.

Fig. 3872. Pompa.

runcat apa, aerul, gazele, etc. (j 3872): aspirants or ASPIRANT 4 ; de incendiu, aparat de aruncat
apa la o mare departare spre a stinge un foe
(M 3873) [fr.].

*POMPEI4N adj. P 0 Privitor

la marele Pompei Privitor la orasul Pompei (acoperit delava Vezuviu[fr.].

lui) : aril

PONEGREi.L.LA, PONIGREALA (p1. -ell) sf. Defaimare, calomnie: ce -mi umbli on minciuni qi cu ponigreli ;I cn iscodiri de-ale tale P (CAR.) [ponegri].

PONEGRI, PONIGRI (-atm) vb. tr. 0 * A In-

negri 0 A vorbi de rau pe cineva inaintea altuia, a-I defaima, a-I calomnia: vad on oa am emit,

de-am ponegrit-o sea de tare oatre d-ta (CRG.) ; DiZMaSii... nu

stian cum sil-1 ponegreasca Inaintea lui Voda (ISP3 ; pontgresc bunatatea lui Dumnezeu qi frumusetea lumit Mita

de (Maul (BR.-vn.) [n e g r u, dupa raodelul vb1. p o -

5r a nit i].

1"!

PONEVOS, poNwps adj. $i sm. 0 Cu vederea

POMPIER sm. )4 Soldat sau membru al unui corp special care are Insarcinarea de a da ajutor la stingerea

slaba, care nu vede bine, miop : face pe frumos oa -i ponevos (PANN) ; tine taste on un ochin Ban yonlvos... ql va fi

incendiilor (tpojarnic") (J 3875)

[fr.].
*POMPON (771.-oane) 'sn.. a X Ciucu-

vrednic sluibei preottei, acela sa -1 face

(DLVR.)

ochi"].

ret, falnic, ptin de porn-

de rasa englez(I (
[fr.].

vre-o adunare pompoasit,Im- k.1

bracii-te In hale& pompom&

VQS.

POMPOS adj. Mapa: clod vet fi petit la

episoopul

eta

(CRG.) ; (TO

ow

[fr.).

POMULVT sm. *

Fig. 3875.
Sub-locotenent de pornpieri (a. x868).

dim. POM: modest's... e un ~ale anti roads sten amine

in Frunze

(JIP.).

POMUSEL sm. 4 Mica planta ierpoasa verde-

alburie ce ereV.e pe ziduri, acoperise $i pe marginea

drumurilor In locuri umbroase, forralnd adesea

mici tufe albicioase; numita $i musehiti" (Bryum
argenteum) (fa 3876 [p o m].

3877)

PONIVOS - PONE- PONOAVA sf. 0 /ten

Bucatele de pe Gimp :

In

Fig. 3874.
Pompon.

[p o n e a v a, propriu cu o patura pe
PONEY sm. 74 Cal foarte mic, cu par lung,

tier

[fr.].

(PANN) ;

nu to ulta, fine, la BUIS ponivosului, lase -I... ad tetra la

lone (JIP.1; nu trInti obloanele, ponivosule, oa on shit de

re mare de !Ina ce poarta militarii Infipt la chipiu (% 3874)

strana arhiereascS, lmbraCat 9. et cu mitre pe cap

(PRV..1.113.)

Care face toate ca $i cum n'ar vedea bine, natIng.

nu to lase sa ridioi un bob,

pin& nu-1 carat ponoeve lui
(LUNG.)

[srb. pOnOV a;

comp. PONQV].

PONOJI sm. pl.

999-

\ 1104

Fig. 3877. Poney.

PODNQGI.

PONOR (pt.-oare, -oath sn. Mold. 44. Coasta plecata, prapastioasa, cu minc5turi de ape: pest. dee-

luri $i prin ponoare, pe care nu le poll strAbate dealt ou piciorni

S8U

calare

(VLAH., ;

porneste el qi se duce tot inainte

ye niste ponoare, pine ce di poste un bulbac (can.) ; sa nu

971

www.dacoromanica.ro

POM

PON

asezat pe luntri pentru trecerea unei armate paste

o apa [fr.].
"PONTONIR sm. ak :,oldat care lucreazii la

PO was adape din balti... In care se adund apa din ponoard nos

[rpl

POP
rwr
# PONORT (-orttsc) 1. vb. tr. 3.A rostogoli, a pra\Tali pe o coast& prapastioasa, pe un pono r.

construirea podurilor mobile pentru a armata.

3879 [fr.].
(
Stilp care sprijineste streasina
POP sm. i

2. vb. refl. A se pravali, a se prabusi: se urea De

plscur1 a stInoilor oable... BA se ponorascA In adIncl prii-

casei de talpile prispei: de pe talpa

past!' (SIAM.).

DriSpel, din distantA In distanta, se rldied stllpi sau ,1 (MAN.)

O Scurta-

Plin de ponoare;
PONORTT adj. p. PONORT.
prabusit loons e rele si e an !Scut ye casual st, recurgti

tura de lemn care apasa. asupra

la nn mod barber de a transporta dulaD11 (VLAH.) ; scar' Inane

coboran printre coaste prtibusite, printre bucAti de pAdure e
In fundul rlpelor (Emu+ ).

Loc pono PONOR/TVRA (p/.-turi sf.

r I t, prapastios, cu prabusituri.
PONOROS adj. <4... Plin de p o n o a r e.
PONDS (pl. -oase) sn. Hula, nume rau, de card
ce se scoate cuiva pentru apucaturile sau faptele

Fig. 3879.
Pontonier.

sale nevrednice, rusinoase, etc.: ce e frumos 'mart&

si

(EARN) ;

(ZNN.); e pacat... BA port eu... tot ..111 pAcatelor cu care domnia-ta It1 1ncarci de bunt% vole sufletul (coos.); numele-0 va
'Amines pingarit cu ..111 de ttlhar use.) [vsl. ] .

PONOSI (-oseso) 1. vb. tr. A defaima, a

scoate cuiva un ponos: geeperita de oloarA, ce sit tacit ea

ea sit ponoseascd De doamna so P (Ise.) 11 2 Mold. 0 /ten. A

invechi, a strica duph multa purtare, a uza de tot.

2. vb. refl. Mold. 0 /ten. A se invechi, a se uza de

tot 0 Maram. A se Ingalbeni si uriti la Tata (de

boala, de slabiciune) [vs1.].

PONOSIT adj. p. PONOSI. Mold. 0 /ten. Uzat de

tot, Invechit: haineie desire care ti-am vorbit shit vechi

51 Awe (ono.) ; era Imbritcat ou un pardesiu =IA si to
1

CA asear'am
auzit Maicii-ta cum m'a vorbit $1 cum m'a ponosluit (IK.-EIRS.)
(LEG. CAR.);

A scoate un ponos: Ungurii si Nemtii 11 ponosluiau

ziolndu -t of e barber (MP.) [ung. panaszlan i, influenlat de ponos in ce priveste sensul 2 ),
II

PONOV pl. oave) sn. 1

0 /ten. Ban, Bucatele

de pe cimp 1 2 Ban. Porumbiste (NOV.) [POND VA].

PONT, (p1. -tort) sn. @ Moment oportun, tocinai clnd cere trebuinta: a, bravo, mi-al venit la
seal Welt 41-ascultA (vLAH.) 2 Prilej favorabil: trebus
sit

mearrta.... In odaia d'alaturi, nude e

mare de atilt*

(CAR.) C) Articol. paragraf, conditiune de tratat:

nits, cocoane, la ...Ill acesta nu mA uneso au pArerea domnie1tale (Fii.) 4 Aluziune: one ...urn nu da dinteineui,

de-1 era 51 lui lehamete ofteodatit (can.) [ung.].

*PONT2 sm. A PONTATQR [fr. p onto].

*PONTA. ( -tez) vb. tr. w A juca o sum& de bani lin-

potriva bancherului la jocul de bacara sau is altele : unit scrIoneau din dint! el mean cu necaz cArtlle cu
earl pontau (vLAH ) [fr.].

*PONTATOR sm. lb Celce ponteaza, cal

cc joaca impotriva bancherului la bacara sau la

al te jOCUTi: en, bancher, mesteo cArtile, tu, de, tai si eel o

carte (vLAH.) ; Incepu a lua (mama ilor 61-1 vilzu ca urn-

blau on fiat

(NEGRI.

*PONTIC adj. 0 Privitor la Pontus Euxinus

(astazi marea Neagra) Privitor la Pont, regiune din Asia veche [lat.].
'PONTIF, PONTRICE sm. fati 0 Preot; marele

marele preot la vechii Evrei, unnasul lui Aron

0 Episcop, arhiereu, prelat; suveranni pontifice, papa

[fr. pontife; lat. pontificem].

'PONTIFICAL adj. syi, Privitor la ponti-

lice Ce apartine demnitatii de episcop ; ornatronul

ments a, clrja, mitra, inelul, etc.; tronul
papei [fr.].

*PONTIFICAT

(p/. - ate) sn. re

Demnitatea de mare
pontifice, de papa
Timpul cit un papa a ocupat aceasta.
demnitate [fr. .
PONTIFICE 115r
PONTIP.

*PONTON (pl. -cane sn.

contrabasului, etc., In dreptul calusului, ea sa

sprijine peretele deasupra ( 3880) 1 0 .titi-

Gramada,
C)
maldur de coceni de porumb sprijinili unul de altul in picioare, ca s& se usuce, gluga, ciucla (cu
ghia, chinga unui fund de butolu 11
acest inteles are si p1.

popuri)

[vsl. popa popa";

0 si in bg. p o p a].
POPA (p1.-0) sm. 0 A Preot crestin, in spec.

cu trit.elesnl

ortodox (

(SAD.).

t A marl, a vorbi
PONOSLUT [-um] vb. tr.
de rau, a defaima: clad se va dovedi oa until spre shut
ponoslueste si oars -onm 11 defalmA

Fig. 3880. P. Pop.

semintelor puse la strivit in oloinita 0 vs--' Bucat& rotunda de Lenin in care se fixeaz& batea sau
Fusul virtelnitei
nicovala de batut coasa 4
j Betisor pus induntru vioarei, violoncelului,

until duce ponoasele 51 altul trage foloasele

3881) : de Mild murise popa Vasile, satul rfp Intece voluimF burta de

preot

a-$i lua acre,

aoalcaa
nos; SetariPre:VLA-.);

a-si da ifose, a-1 face pe marele,

pe grozavul; b) a avea purtari bu-

ng, cuviincioase: acest Hat., care de

mic nu prea calm a , Hind totdeauna

artAgos, batjocoritor si lepAdat de cele

abate (CAR.) ; a-1 sedea popa la cap, a

fi pe moarte; 1-a olntat popa. a dat

ortul Salt pielea) popii, a murit; numai n'am

lost, am facut de toate

in viata, am incercat toate mese-

rifle, etc.; nu-i era a cumpara Iemne,

cum nu mi-e mie main a ma face
(can.); nu lei to pe Ilinco, cum nu-s en

(VLAH ) ; a-si east popa, a gasi pe

cineva care s& -i vie de hac; eu it
ant popa, am eu leacpentru dinsul,
ii yin eu de hac: a trIndav ursul...

nu -1 scoti cu una cu ace...., dar eu 1-s Fig. 3881. Popk.

Dona (GN.); chid to IntlInesti on popa, 41
merge ran (Golt); anapoda limn! se vede A azi dimineata
mi-a iesit Inainte vr'un
(CRG.) ; PlateVe ca popa, plat este

far& doer si poate, pin& la un ban; a-i merge (sau a

i re duce vesteaca de dd tuns, a afla titan. lurnea (pozna,

etc.) ce a Mout: at tras un guleaiu, de ti s'a dus vestea ca

tuns (CRC.); tine popa, nu e popa, Da intr'un fel. ba
intealtul; ba e albh, ba e neagra; 12: popa are mind
de luat, m1 de dat; 0: fa ce -ti zice popa, dar nu lace ce
de

lace popa Scat ca face popa, sit nu fad. norodul,

eel mid

trebue sa asculte de sfaturile celor marl, dar nu le

e perrnis sa face ceea ce fac ei, desi fac Impotriva

acestor sfaturi; O : nnuia -i place Dope, altuia preoteasa

(si altuia feta
gusturile sint diferite; es- BABA

Fugge 0, 1APA 0 1 A Popicul eel mai mare

In jowl de popice Trans.
Snopul care se
pune in virful claii man.) O * cALTuNAstm-PoPu

CONDIMUL-DOAKNEI; COLITINEE-PQPII

VIORRLE-

SALBATICE; PQNGA-PQPII = TRAISTA-CIOBANDLITI;

mr. BARBA 5 , CA6 , scArETE 1 4 PRSTM-PQPII
FESII$OR; AIARIVTA PQPII
BQIIL-LIII-D1JMNE-

ZRII; air CAL s

A Figur& in jocul de cacti,

riga, rege: popa de curd, de tref IA, de taro, de pied

Mold. C) Z1 de , zi de post: In zile de ~... se is

(SEZ.) [vsl. p 0 p 0].
POPAS
sn. 0 Oprire pe care o face
un calhtor spre a se odihni sau spre a mines noapOO

inamAliga moabe (si) se face o turd

Fig. 3878. Ponton.

Pod asezat pe

luntri si care serveste la Inchrcarea sau descarcarea

3878 1 Pod
unei corabii sau unui vapor, etc.

tea: alerend purnri pe cane ratilcirii, fire si Hirt odihna

(D.-ZAMF.); De trot nopti 51 doutt stile bate drum fir' de
(vi.A$.); a lace

a se opri din drum spre a se odihni,

a poposi: stAturam si facem

972

www.dacoromanica.ro

la cIrciumA pe deal (mp.)

O Locul unde se opre$te cineva Ili calatnrie a a

Locul unde trupele in mars se opresc spre a petrece

noaptea [vsl.].
POPAZ sbst. Planta cu flori albe-verzui ale
carei seminte shit Intrebuintate In medicina contra viermilorsintestinali, a reumatismelor $i contra pa.duchilor ( Sabadilla of ficinalis).
popDNCHIU sm. Mold. 4. Numele a doua varietati de ciuperci comestibile, ce crest mai ales toamna (Coprinus atramentarius
$i Coprinus comafus)
(11

POPTVNIC, poaamic, POPILNIC

sbst. * 0 pop_

Mica planta, cu miros de piper, cu tulpina foarte pop

scurta, cu frunze marl de un verde lucitor pe par- r
tea superioara, care face o
singura floare de un ro$uInchis la virful tulpinei;

poporul fierbe radacinile

3882).

POPSC adj. d De p o-

p a, preotesc: et fie lipsit de

episcopie
popeasca,

gi

sit

slujascit sluiba

an episcopeasea
teay..ma.5 ; vesminte popesti; apol
se culoii... gi... trage Ivan no
somn de cele popegti (am).
larii

POPVTE adv. Ca p o-

44

Fig. 3886. Popinci.

p i i : mina gi bliu boiereste, Fig. 3882. Popenchi.

apol dormi una
(RET.); carte on stie, dar calca ". (BANN).

Fig. 3887. Popivnic.

acestei plante $i le bea contra tusei $i a slabirii

puterilor trupe$ti; planta, taiata marunt, se MI
w:"7

POPI ( -DM ) 9. vb. tr. A A face p o p a, a biro-

tonisi: M'ati popit vol, dar, de matvoiu lndrepta, pre multi

am sii popesc gi ell (NEOR ); Stt poplin De toys accts Carl fee
vinului ocara (C0$13.)

in ovas tailor spre a-i

vindeca de suspin; numita piparu$' piperul-lupului' sau lingu-

vb. refl. A se face pops.

POPIC (p1.-ice sn., Mold. popicA (p1.-ici) s/. 0
Fie-care
din bucatile de lemn (in numar de 9),
N.
date la strung, care se a$aza In picioare $i pe care

ra-popii" (Asarum euro(

3887) 1 0
..-IEPLINVSC, mica plant&

paeum)

jucatorii emit& sa le doboare din departare en

niste ghiulele de lemn, chegla.; col mai mare din
aceste lemne, asezat la mijloc, se nume$te ..p op a" ( 3883): a (se Luca in popice 4 0
POP 0

cu flori violacee, mai rar

trandafirii sau albe; numita $i foaie-de-vioara"

[comp. $i srb. p op i k].

sau
(Anemone
hepatica)(
',trei-rai"
3888) [comp.

POPIC4Ft sm.
Jucator In p o-

srb. kopitnik].

POPIC ! sau POPVC I

interj. F Exprima ivirea
nedorita, neasteptata, ca
din senin, a cuiva, tronc!

p i c e.

POPICARIE

da de undo ai legit deodata, po-

Fig. 3888.
chir Mamie P (ALECS.);
Popivnic-iepuresc.
Tocmai clad se pun la masa,
Popic! si el luta In cast ,SEV.); clnd ?Wan pi letele joaca...,
popuc 1 pi moartea, cu sabia scoasit, se amesteeit printre ceplc I

ment (R.-COD.).

POPtLNT (-nese) vb. tr. Trans. 0 /ten. A umplea

ig. 3883. Popice.

piny In virf (BUD.) [vsl. poplanit i].

ig. 3884. POpicarie.

POI:II...NTT adj. p. POPILNI. Plin ras, plin pina.

sf. 9, Loc pregatit anume pentru jocul ail p o -

In virf (BUD.)

Butuc on trei craci

care alcatueste scaunul virtelnitei (p o p].
POPICIU2 sin. iron. Often rt.d P o p a tinar.

Momiie (de speriat pasarile ; (p): mai aveti de arat,

pice ( 3884).
popIcrut sbst.

Often

(MAUS.) (WIC.).

POPINDAU, pop/Nzaa, pop/1mm sm. 0

lele Ilinco P Intreaba un popindau de nevastit p'o matusit (LUNG.)

POPIE sf. A Demnitatea de p o p a, preotie:

0 0/ten. (rur.) amt POPOnTE 5 C) 0/ten OM

care nu aduce folos, trintor (P$C.).

POPTIVIE sf. ergi col. PAPA. Multime de popi, tots

In fume, a i se pierde urma, a se Instraina (P$C.).

2. vb. tr. 0 /ten. A Irnbrinci, a impinge.plt colo:
I am popindit, de a ajuns oft cold in gard [comp. srb.

mai tritese ei oamenii si lira A., (csa.) ; care preot caste vindtorin... acela ad fie lipsit trei lust de la popla lui (ray.-sts.).
POPILNIC so, POPIVNIC.

popii, preothne.

POPINCI sm. p/. 6 0 Ciuperca comestibila,

cu palaria galbena-ro$ia-

tick ruginie sau bruna,

neteda, rar solzoasa; pi-

popadati].

POPONDOC sm. iron. Mold. Copil : nu este casit

care sa

pinclau.

trot, patru t de toate vIrstele (GRI..) [p 0-

POPIRT4C stn. Mold. (STK we.) = POGHIRCA.

ciorul,galbuiu-feruginos, acoperit adesea cu solzi negricio$i, este virtos, curbal

sau rasucit $i mai lung de-

Tesatura (pinza,stofa)
cu urzeala de matase $i bateala de Ilna [fr.].
POPOIAC sm. 'bon. Popa tlutir: popoiacll se
pricep mai mutt la citire pe condac, pe tipie... UP.).
POPONDOC SM. Kb Fie-care din grinzilecate
alcatuesc scheletul prispei la o oasis taraneasca,
'POPLTNA (p1.-ne)sf.

cit diametrul palariei; cainea e alburie, cu slab mi-

ros de fructe (Pitoliota

mutabilis) ( 3885 0
Chiperca carnoasa, comestibila, cu palaria bruna
sau roscata, piciorul alburiu, acoperit cu mini fibre Fig. 3883. Popinci.
cenu$ii sau negricioase ;
carnea moale, cu miros puternic, este putin gus-

3886 0 GHZBE
[comp. srb. popie specie de ciuperca"].
toi.sa. (Plutcus cervinus) (

0 POPYNDI (-aeso)4. vb. refl. 0 /ten. Ban. A se duce

talpa, bundac, parmac [comp. POPINDAII .

POPONTE sat.. POPONW p1. -eye ste. (:) Mo-

miie (de speriat pasarile , popindau 1 C) Opait:

doar nu-s un poponet, sit m'aprind p1 sit and sting pe mica pe

ceas (ALECS 1; tot ceilalti din sat se serveau de popoete sau
opaile, In care se punea unturit de pore "504
4, lin

fel de planta cu frunze subtiri, care face un spin

ca de grill In virful tulpinii; cre$te In balta Dunarii
vQLBURA 0 aik Fpoarece de clmp
$i de pudure, lung de vre p 12 em., cu parul ro5-

973

www.dacoromanica.ro

pe spinare si pintecele alb; coada tie 12 cm.,

POP- cat
e acoperita cu pert lungi; traeste In galerii sapate
POR In parnInt, de unde iese 'kind marl stricaciuni pe

Gimp (Mus sylvaticus) (E] 3889) [comp. srb. p o-

p o n a c volbura", ceh, sIov.

p op on e c silnic"].
POPOR (pl. -oare, t-oars) sn. 0
A Enoriasi, tots credinciosii ce

t,

dar Awnl nu on putla dare de mini (am)

0 Toti oamenii cari traese

In aceeasi tara si se supun acelorasi legi, norod: rut roman 7 0
Teti oamenii cari an aceeasi
origine, aceeasi limbs priLO-

*POPULARIZATOR sm. Ccl ce popular i-

inhale ; a globului pamlutese; biroul populatinnii, birou

Fig. 3889. Poponete.

cuitorii unui oral, unui sat:

~al din Paris 7 Partea cea mai putin Instarita,
cea mai putin instruita a unei natiuni: nu om din

M1.110.MC: nn adevarat rain

; a lumina
de verdeati In care etntau... un
de gindaci $1 pasarele
(Gm); un ... de Billie' se rldica din fundul riulni cl000titor

p1. Diferitele fractiuni ale unui Stat

a carui populatiune e cu totul eterogena.: popoarele
Medd [nu din lat. populu s, cad cuvintul
apare abia In veacul ul xvn-lea, ci mai curInd
un Imprumut din it. p op o 1 o].
(VLAH.)

partea poporului [fr.].

*POPULARIZA (-izez) 1. vb. tr. 0 A raspindi,
a face sa patrunda in popor, sa. fie Inteles de popor: - o stilnta 0 A face sa clstige dragostea

z e a z a (o stiinta, etc.).
*POPULATIUNE, POPULATIE Si. 0 'Potalitatea locuitorilor dintr'o tara, dintr'un tinut : a Ro-

mitive sau aceeasi religiune:

tiune, stima, dragoste de care se bucura cineva din

poporului.
2. vb. ref/. O A patrunde In popor A clstiga
dr-agostea poporului [fr.].

tin de o parohie: parohia le era mica,

popoarele musulmano 7

POPULARITATE sf. O Starea aceluia care

se bucura de favoarea poporului 0 Considera-

POPORAN, t POPOREAN 1. sin. ccii Enorias, oredincios care apartine unei parohii: ni s'an Imprastiet

instituit pe linga poli(ia unui oral, unde fie-care

locuitor e obligat sa sc Inscrie, spre a se putea urmaxi mai cu usurinta miscarea (venirea si plecarea) strainilor sau stabilirea In ora$ a locuitorilor
din alte parti ale tarii 0 Toti oamenii de aceeasi
conditrune dintr'o tara. [fr.].

0 POPUOITE Sf. d = PORUMBI$TE: grful...

poti ad -1 sameni Si In

oretei; olane de Pamint, prin pool carora asudik

apa dintr'Insele (1.-OH.) [fr.].

corp:

()POW sm. = PRAZ.

poporenil: Mei ohloara de baba nn mai da pe la bisericit (cast) ;

doors aoeste ;arida.. nem (Arita nn arhiereu predica poporenilor Bit (CAR.).

2. adj. Popular [p o p o r].

POPORIME sf. col. POPQR. Norod, poporul de

JOS: Invata a cum ad -li muneeasca elmpurile mai on lobos

(ISP.) ; Vechiul Luvru e desehis Poporlmei din Paris (ALECS.).

POPOSI ( -oseso vb. intr. A fare p o p a s:

to

drum e bine sa pornegti eft de dimineata, lard sara ad poposesti de vreme (CRC.); corabioara poposise pe marginea noel

paduri (w.).

POPOTA (pi.-te) sf. X Masa luata. In comun

de ofiteri [fr.].
POPOT4. (-otez) vb. tr. *i refl. A (se) cocota,
a (Se) cucuia: s'a popotat ca o pupaza

on gIndurile

(ZNN.) ;

popotate pe plseul mintii (JIP.).

POPREA pp- PROPTEA: In taste prime:0E1111e unul alsa-$1 He (CANT.).
tuia popreana
POPREALA, PROPEALA. PROPREALA (:11.-e11) sf.

(:)

Opreala, oprire: un oar... pe care-1 tragea on militia,

la vale ou propels el la deal on opintele

(CRO.)

(DRace.).

POPUOIU... Pr' PAPUSQW...

*POW sm. 0 P Fie-care din gaurele (invizibile
cu ochiul liber) de la suprafata pielei prin care iese
sudoarea (:) Mic interval Intre moleculele unui
PORANICI, PORQINIC SM. 0 Numele a &Wa

plante din fam. orchidacee-

lor, cu tulpina dreapta $i

robusta, cu frunze marl, lu-

citoare si de un verde frumos, cu flori marl, purpurii, reunite Intr'un mare si

frumos spit lunguiet; din tu-

berculele acestor plante se

prepare salepul (Orchis speciosa, 0. fusca) ( 3890)

GEBIANARITA =

1:1/1-

TUL -VACU.

PORAV adj. Tr.-Carp. lu-

te, harnic; aprig [err PTRAV].

PORC sin. 0 s.t Ani-

mal pachidein domestic ca-

re se create pentru carnea

si grasimea Jul (Sus scrofa
domesticus)

Fig. 389D. Poraoici.

3891): 111 grohaeste;

al rtma

Inchl-

soare, arest: a'au rugat lnl cram sd-I sloboazi pre Dias-

Voila de la popreala (NC05T.); vInatorilor li se impune pe-

IP o p r i].
POPRI (-prose , P PROP' (-peso) 1. vb. tr. 0 A

deapsa poprelli (coos.)

Opri: n'avem lege care ad ne popreasod de a vies pe mo$ia

altnia 10000) el A face poprire, secuestru
40 Mold. Bucov. A propti: el popreac o odrdmidd pe trot
betigoare el Intennul leig o but:ditto/1 de slanIna (CRG.) ; 1-a
dos la chap $1 1-a propit in patru propte, ea ad nu multi (VOR.).

2. vb. refl. A se opri [vsl. p o p r t 1].

POPRITOARE,

PROPITOARE sf. Object ce

se pune ca sa opreasca sau sa propteasca ceva:

Fig. 3892. Porc-spinos.

ritul; par de ~; gras oa un

prin unele part' taiatui
ilor se lace la Ignat, ...prin allele, datina aceasta se amine
ulna la Craciun (PAMF.); la Craciun. clod Mitt tats
pIrlea si-1 pima (CRG.) ; to ajunul CrAciunulni, pope elen

POPRTRE sf. 0 Faptul de a (se) p o p r i

O a4 Secuestru: a lace

Fig. 3891. Porc.

-aa,

de la moard, de pe Witt; oeea co opreste apa, s'o thereof in

poartd, od nu-ti tura nici un puiu (volt); zagazul mare de
Ifuga moard cu propitorile riclicate (ORIG.) [I) o p r i].
POPTA... = PQrrA...

ul,

testa molitta

ca sd-1 Weasel(' de boale (GOR.) ;

si
cu ~t11 gras in !Attalla ei ou sldnina 'n pod, nu se poste;

POPUC 1 so- Pula.

*POPULA (-tilez) 1. vb. 6T. 0 A aseza multi locuitori, a aduce multe animate intr'o tara unde nu
se aflau de lac sau in putin numar 0 A umplea.
2. vb. re/1. A se Inmulti numarul locuitorilor

sau animalelor Intro tara 1 0 A se =plea (cu

oameni, cu animate) un spatiu gal: sale teatrulul s'a

eh: tine se taiga (sau se amestoca) In tartte 11 maninell

.1i, tine are de a face cu oamenii rai, necuviincioSi,

obraznici, etc., se alege cu multe neajunsuri de pe

urrna acestui arnestec; (y a da naval(' ca ...111, a se Ingramadi In mod obraznie: nadeidea... nu este ca pleatele ce dau (Ayala ca ~al (ISP.) ; F n'am pazit
Impreuna, nu sintern de aceeasi scams, n'am Post cres-

cuti Impreuna (se zice aceluia care se obrazniceste

sau se arata prea familiar cu altul); iron. a mina 11
la fir; a sforai foarte tare: pe urmd SG asterne pe south

populet [lat.].

$i... Incepe a mina

privitor la popor: poezie a: literatura a; guvern

acela In care autorital ea e In Infinite poporului
O Facut penult popor: soriere I 1 a Iubit de po-

corpul gras, cu truscari greoaie si cu spinarea acope-

*POPULAR adj. C) Care apartine poporului,

por: nn rage

'F7

c air IMPOPULAR [fr.

la fir (cm); clod ...11 se loads sou

Be !neural cu 1ln In Ora, se stria& vremea (GDR.); ar ALBIE

s 11
7.nt PORC-MISTRU
MISTAVT 1 0 0 34
PORC-SPINQS Sat(
marnifer rozator, cu

rita cu (epi; trilete prin tinuturile calcle ale globu-

974

www.dacoromanica.ro

lui (Hystrix cristata) ( A 3892) 0 Came d4pore:

(De F Om murdar, lacom, grosocfrnati de
lan I 14 PORC-DE-MA-

PORCULET sm. 1...t dim. PORO f PORCULET, PORCULBTE,PURCULBTE = FORMIC 2 1 sQ

SO, = PORCUSQRC).

RE, peste de mare, cu mai

PORCU9R sm. 0 7.Z dim. PORO WO

bine de 50 de solzi pe a-

Peste cu corpul lunguiet si rotund, asemenea unui

fus, cu capul groscior, de coloare verde-cenusie

ceeasi linie, de la cap p Ina

la toady. on spinarea cenusie, brazdata en negru ;

numit si seorpena."
sau scorpie" ( Sccrrpaeno scrga) ( 3893)

{r

(1,)

pe spate si albicios pe burta; creste piny la eel

mult 20 de cm.; traesteimai mult prin apele mlloase; numit si poreusor-de-vad", porcoin", porean", etc.

Fig. 3893. Porc-de-mare.

STEAUA-PQRCULUI sau LUCEAFARUL-PQR-

(Gobiofluviatilis)(

CULUI, steaua

Aldebaran din constelatiunea

2533) 1[ * Pcnteri, eonstelatia
Hiadelor, numita si .,vierii" sau scroafa-eu-purct i" I p per- BMITNA C), BRINCA C),IARBA C), MAR 2

3895):

Taurului Ow

PAR 0, PrENE , MBCHB IF

[lat. p or ens].

Pasare der ordinul

Fig. 3895. Porcupor.
picioroangelor, Inalta de 32 de cm., cu capul negru, arnestecat cu rOU,
spinarea cenusie - ver-

de cline sw- CLINE

s.

PORCAN 1 sm. C) F Pore, r.-it

om grosolan, murdar, lacom:
still, mat

impestritata cu
pete roseate, gitul cenusiu-ruginiu, cu o dungy
zuie,

cif to Mptuseste ea Ma-

rioara HMV l

(Clio ) if

)40 =

PORCUSOR

Ciuperca
comestibila, Cu palaria carnoa-

neagra si un guler alb,

pieptul roscat, si pintecele negru; numita si
ploier-de-munte"(Charadrius morinellus) (

sa, acoperita cu solzi concen-

trici, cu piciorul seurt, neted,

cenusiu (Hydnum

icatum)

3894).

Fig. 3894. Porcan.

3896).

2. 87n. si (pt. -ane) sn. r Gramada mare de fin

PORCVT sm. p*e

sau de paie, capita: eel mai bun milloc... este de a lAsa

PORCUSQR C) [p 0 r e].

trifolut In ~1 unmet o zi sau eel mutt douS. (ION.); ardean

~eh, 51 ciapitele de fin gi girezile de grin
[p o or e].

PORECLA,

PORCAR, PURCAR sm. Cel ce paze$te porcii:

la porecla sa, 41 din Soavin se Man Soavinschl (NEGR.) ; De

stele timpurt eran multi Imparati: unul Rom altul Verde,

altul Negra, asa Is eran poriglele din Want (RM..) 1
O Supranurne dat mai ales In bataie de jot: avea
fie -oar din caseni cite o poreolA: ei mat niclodata nu se

PORCARA, PURCARA$ sm. 0 dim. PORCAR

$ t PRUNDA2.

PORCARIE sf. Vorbe sau fapte de om mur-

dar, grosolan, obraznio: oe oitest1 porcaria ale, domnute P (CAR.) [p o r c].

c PORCA* sm. Trans. x = PORCUSQR C) [p o r c].

PORCELAN(A)
PORCESC adj.

chema pe nnmele sail de botez, of totdeauna De poreola ce o

capatasera In omit tse.); Ne dase nume de ,,Curoanl" Un

littru bun de Blume; Nol am sohimbat lInga Bataan! Porecla

In renume (ALECS.) [vsl. poreklo].

we. PORTMAN.
I

De p o r c, privitor la port;

POLEPORECLT, 0 PORICLI, 0 POROCLI (-clam),

CRT, POLICRI, POLOCRI (-rem) vb. tr. Ada o porecla,
a supranurni: pe oetSlalt II poreclise Zlatanz, pentru ca
vorbea tot In sentinte (I.-on.); num1r1 Winne on care to at

grosolan, obraznic, murder: de va vent tntr'acea vista

porceasca a Detre nunta, acela sit tie afurisit (PRV.-MB.); Ca

p'o alble porceasolt m'a Mont ei m'a gonit (PANN) ; F are

nn noroo ~, are un noroc neauzit si pe care nu-1 merita * LUCEAPARUL-~ = STEAUA-PQRCULUX
PORC C) ) C)
NAP 3
ser-

Pr- BURUL3NA , CURCIJBATA ,

poreolit bidets MOM (NEGR.) ; Oa BA ma porooleasod mi -an Sig

Cornea, st Cornea am lamas Ql Dina azi (FLOR.).

"PORFIRAi (pl.-re) sf.,

PORFIR (p1. -ire) Sn. Adi Roca

eruptive care tontine cristale de feldspat; piatra de

lustruita, e de coloare

PORCESTE adv. Ca un p o r c, ca porcii.

PORCI (-ceso) 1. vb. tr. (p A near! In termeni

vulgari, a trata de p 0 r c: De ceitatti I-a Doran, 1-a magarit, Val de mama for ! (R.-COD.).

vb. re fl. A se face pore, a se obraznici.

PORCIE sf. Porearie [p o r c].

PORCIN sbst., PORCRIA' s f . 4 = IAR.BA-GR40112
[ling. p o r es in].

rosie-aprinsa sau batind In

violet, on pete albicioase si
se intrebninteaza In arhitec-

t PORCINA2 sf. Mold. X Came de pore; carnuri

tura. ( 3897): 11 arStarS doua

statuete de bronz... sl o coloneta
de porlir (NEGR.) [fr. p o r -

PORCOIA 1. sm. xria = PORCUSQR 2 .

2. (pi. -age) Sn. f dim. PORCQIU 2 C).
PORCOIU 1. sit/. 7L mann. PORO go.

PORFIRA2 (pl.-re) sf.

POrPlira : baba 51 momeagul se
trezesc Imbricati In 0. Imperil-

de pore afumate [lat. porein a].

PORCUM O.

2. PORCQ1U, PURCQIU (pl. -oaie sn.

/ Gramada

mare de fin sau de paie (cit pot lua doi insi pe

doua prajini), porcan, porsor, capita: din mat
multe pale pun una tinge alts si acoperindu-le ou alts pale,

se facie o gramada care Be numeste porcoin (PAMF.); ttrIeurile

de pale se Ingramadeau mat !fleet pormale, porcoaie, ca

ni5te musuroale aurii (S. ALD.) Gramada, morman:
pedeapsa Inoeta indatA oe starostele venea la curie cu un porcoin de mahmudele
; sub capatliul Detain' steteau ban ii
purcoale (DEM.).

PORCOS adj. Ca de p o r e,.en porcul, mur-

dar, grosolan, trivial: rauscarai

on rItul d'un cot...

phyr e].
tease!!

de

POR-

CAN 2: cei patru bot... rumegan Imprejurul porsoruini de

fin (SLV.) 2
PORCQIU 2 : din carnaa PM.. Mu 12
porsoare in furul fintinii (MEaA) p o r c].

(CRG.)

[VSI. < gr.].

Fig. 3897. Porfirf.

"PORFIRIC adj. JAI Care confine porfira'

Care are aspectul porfirei [fr.].
PROFIR5.
PORFMTU
'ice despre o rota
*PORFIROT.D adj. Ail
ce are Infatisarea porfirului [fr.].

O PORGHIC sm., PORGHICE sf. Mold. * Fir de elnepa care n'a putut creste mare (PAMF.): M'am usoat
ca porghicea, M'am topit ca einem (sm) [cOmp. POGH1RCA].

0 PORICALE, PURICALEsl. pl. Mold. *Tot feint de

poame (mere, pere, etc.): eumpara-ne el... oofe de

zmeura 51 fel de fel de porlcale (CRG.) [ngr. Oinuencid.

PORICLA..., PORICLA... Pr PORVOLA...

PORT.MB sm. Mold. 3t
PORVMB 1 [p c-

In toate alea 151 bag!! botul (1.-G11.); vorbe porcoase.

PORCSOR, PORSQR (pl. -oars) sn. 0

PO-

pronume: I-am Intrebat intiin gi 'ntliu de nume 51 Donal

tom.); oa sS se supuie model polone, mat adaug1 nn ache'

[lat. porcarius].

= FLU1ERAlt 1-

Fig. 3896. Porcuor.

PORICLA, PORICLA (p/.-1411),

LRCRA, POLICRA (pl.-re) sf. 0 t Nume de familie,

int-olu tines gi en poroartn, oa sa-ml molt turmele de pore!

Ise.) ; se dose In satul san 51 se bags puroar la oameni (Mess)
2

slut destinati

a impopora piraiele este

on spate mid (ION.) 11 c)

rumb +gollmb].

PORYMBA (pl.-be) sf. Mold.

11

PormsBA I

PortumBEA 0 [porumba-Fgollmb]

975

www.dacoromanica.ro

PORPOR

TABELA LIII.

PORTURI ROMANESTI

2. Muntenia (Arges).
3. 4. Moldova.
1. Oltenia (God).
3. Transilvania IFagara).
6. Transil8. Bucovina.
7. Maramure..
9. Banat.
vania (Huniedora).
zo. Dobrogea.
it. Basarabia. 12. Macedonia (Pint

9Th

www.dacoromanica.ro

TABELA LIV.

1. CO.ciula.

a. Cttmap.
3. Izmene.
4. S. Mintene.
6. Suman.
7. Zeghe.
8. Giubea.

9. utt.

zo. A. Pieptar. B. Bitudt.

PORTIIRI ROMANEBTI

Ix. Cojoc.
xa. Ipingea.
13. Fermenea.
14, Sarictt.
x5. Anteriu.
x6. Gluga.
17. Itari.
18. Cioareci.
19. Nadragi.

I. -A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

ao. Bete, brticiri.

21. Chimir.
22. Opinci.
23. Marama.
a4. Chischineu.
25. Ie.
06. Ciupag.
27. Bitu5ca.
28. Salba.

977

www.dacoromanica.ro

29. Dirmea.

30. Scurteia.
31. Bundila.
3a. Sarica.
33. Fota.
34. Zabun.

35. A. Pieptar. B. Ca.

trinttl.

62

Per PORONCA...
PO R- tPORINCA...
PORNEALA (p1.-elt) si. 0 Faptul ,de a p o r-

POR

t PORONCA...
[Zr.].

PORSOR sr PORMR.

sA 11 se des oa al apace in tIrlit Duthie pate satt tin (IoN.).

PORNI (-nese) 4. vb. tr. 0 A pune in miscare,

a da drumul sa lucreze: . o masind; Duel morar no
m'oln duce, CA somnul chid e mat dulce, El moray ca 11-0
porneste 51 pe mine Dla. trezeste (IK.-13110.) 11 0 A Incepe sa
lucreze ceva: a mere ceva mai la deal ei a pornit un laces
boot atlta,

11 0 A duce, a conduce: on mA mai

doer on mA pornesti la groapd /mutt, 0 R.

(LUNG.)

(CAR,);

este f1e-care sti-s1 porneascit judecata (LEG. CAR.)

PORT, (pl.-turi) sn. (1) Feint cum e Imbracat cineva, Imbraeamintea pe care o poarta : aprozii atunce
nu era din oameni prosti... si .411 for era ...sarvanale on oavredbenne (NEC.); ...Ill tArlinesc (ow TAB. LID, LIV ;
(ZNN.); 0: on to poartA cum
Weis omului se ounoeste dupA
[p u r t a].
ti-e vorba, ori vorbeste cum ti-e

ul

*PORT, sbst. 0 tx Plata pentru o scrisoare trimise

prin poste, pentru transportul unor marfuri, etc.

8vi armelor, autorizatie de a purta o army

0 ot

one, a duce oile la pasune 0 A intenta un proces:

si-a Ideal nevasta et a pornit divert a doua at

[fr.].

*POROZITATE sf. Insusirea unui corp

n i, pornire, plecare, mero: dupa aceea, scullndu-se, o

Ina In
(orto.) 1 0 V 4 A duce oils ln
a le duce la
pascut noaptea: mat 'nainte de a le duce In
eate bine

dumnezeeso

F PoRtnrcA...

POROS adj. Care are port: eon)

[Zr.).

slobod

*PORT, (p1.-turi sn.

01 Locul la marginea
marii unde corabiile so pot adaposti 0 a, Locul

A trirnite,
a face sit piece undeva: blihai porn!... numeroase mite,
sere a lua In goand ye dusman (HALO.) 0 A Imboldi,

a Indemna, a Impinge sit face ceva; a atIta: simtea

tm avint netnstrunat ce-1 pornea sit meargd... la chemarea porumbltei (orioe.); cola ea ye porn! tot ndrodul... asupra Judaeatoriului...ca un suduitorin de domnie sA se pedepseascd (pRv..mB.)
e CA a a pleca, a purcede, a o lua la drum:

o porn! la sdndtoasa, cAlare pe calul lui cel ou aript

.4.

(ISP.).

vb. intr. 1 A se pune in miscare: it undo no

porneste stinca la vale, sAltInd tot mar sus de un stet de om

(CRO.)

0 A Incepe sh lucreze ceva: Romdncele nu

indAtineazA In aceastA zi ...a urzi, a plaza, a oroi o camas/L. mai pe Court nimic nu !nom) din non a lucre (MAR.) ;

Lott betivil... porneau pe hotie din cult in cos&

(I.-Grl.) 1.

O A da naval.), a se repezi: rIndurile noastre ea vain-

r1le ape! pornird In acre OrIvita (GN.) .1 0 A pleca la

drum: acum porniti In *Urea Domnulni, cal se zdreste de
ZillA (SET ); la drum e bine all pornesti Mt de dimineata, tar
S ara sA poposesti de vreme (CRS.) C)
aim), a
(do
purcede, a pleca: a pornit de !sun principin fats 6 Trans.
grea, a ramlnea insarcinata.: dupA olive time, bagel%
de seamA, alit ImpArateasa eft 111 bucAtdreasa, al au pornit
11),

grele

(SET.); AA,

p1100; s'a pornit cocoa= pe ritonete, sit ridice mabalaua 'n yicioare (CAR.); s'au pornit si (*Marne In cad, tomtit scum
; IndatA s'au pornit grele plot
la vreme de bdtrinete

fulgere ei trdsnete asupra vriiimagilor. alt i-au tnnecat

en

Fig. 3898. Port.

Inteadans ar ADAM( 2 0.

3. vb. re fl. 0 A se pune deodata in miscare, a incope deodatA, cu putere, o actiune: a se .6, Pe ris, pe

de pe malul math, unui fluviu sau unui rlu unde

corabiile isi incarca sau Psi descarca mtirfurile
(J 3898) 1 C) O Oras cladit ling& un port [fr.].
"PORTAL (pl.-ainri, -ale sn. y, Totalitatea ornamentelor de arhitectura

ploala (g.-cosr.); ca sit se porneasod prone, femeile prind cocosii 51-1 soufundit de ire! or! In epA (GSM.); Indatft dupA
Incetarea boater, lumea s'a pornit ye nunti (1.-GH.) 0 A

incepe, a-si lua Inceputul: Mertes nu-1 bine de pornit

In petite, pentru ad In aseastd. zi s'a pornit lumea (MAR.) r
0 A pleca la drum: ne pornirAm veseli odtre mai (coca.);
m'am pornit an grabs si m'am IntlInit cu zAbava (COO.) [vsl.

pori n ati a Impinge"].

PORNIRE sf.

Faptul de a (se) p o r n i

O Plecare C) Aplecare, inclinatiune: en hotdrtrea

...de a mit vindeca... de testa pornirile, de toate anuotiturire

de ;dna atonal (BR.-VN.) p Avint, impuls; furie: o laPtit
la care o Impinsese o
furioasil de gelozie (NEGR.); cola ce

va fl suduit pre cineva 'Antra

miniel... acela sit no se

eerie CO un sudnitoriu

PORNIT adj. p. roRNT.

Pus in miscare
Plecat; purees 0 Aplecat; indreptat intro
1

flnumitri directle: bA bia subtiatil 01

In sus

(VLAH.)

Fig. 3899. Portal.

O Predispus, inclinat: - ore bine, spre rdu 11 5

Supfuat: e trapotriva mea.
*PORNOGRAF sin. Cel ce scrie sau povesteste
lucruri obscene [fr.].

veohi~ur1 PAtrunde luna, Inalbind pitretii

galer1i de-o marmurd ea ceara (EMIN.)

fr. porte-greffej.

aoela taste mai mare Intro ImpA-

t POROBOCTE sf. Trans. Pruncie, copilarie: to

8 at stint scriptur1le stints (oam* ) [poroboc].

din

POROCLI we- PORECL4.

POROGANIE sf. Bucov. Poveste, pataranic, si-

retenie: la amiazdzi an ospdtat cu totii impround, tot In sag!

51 poroganil (se.); apol Incepe a-1 spune toatA porogania (se.)

[comp. rus. p o ruganije batjocura"].

POROINIC Pr PORANICI.

A.() nalte,

'PORT-ALTOIU (pl. -oafs) sit. * Porn care nu

da roade bone si care se altoeste [a ltoi u, dupe

* Fruc-

tul porumbarului, poruniba.

tPOROBQC sm. Trans. Prune, copil: cine sz va
amen In sine ca aoest
rittia ceriurelor (OAST.).

(EMIN.);

[fr.portail].

*PORNOGRAFIC adj. Obscen [fr.].

*PORNOGRAFIE sf. Literature obscene [fr.].
POR0.4(M)BA (p1. -be) sf. Olten. Trans.

Fig. 3900, Portal venefan.

care incadreaza usa principal.) de In intrarea unei

biserici ( 3899, 3900): Pe sari de marmurd, prin

PORTAR sm. C) Acela caruia-i e Incredintata

paza portii, intrarii unei cladiri: sosind la poarta,
I-au intrebat portarinl de uncle lasts (Gam.) 0 # munt.
g ni cel mare san
base, titlul unui inalt functional care avea misiunea sa introduce la Curie
pc oaspe(ii turci si sh aiba grije de ei; titlu corespunzator Jul eaptigi-base" 0 # Mold. $ Uuvernator at unei cetati (in spec. al ::arcevii); apetenie a ostirilor titlu inlocuit mai tIrziu prin nu-

rnirea de batman" 0 ler FUNDAS [p oart a].

PORTAREASA (pl.-ese sf.
Nevasta unlit

978

www.dacoromanica.ro

p o r t a r' 0 Femeie careia-i e Incredintata

paza portii, intrarii unei cladiri.

PORTAREL sm. # t Functionar inferior care
asculta de port arul cel mare (Ns- PORTAR )
tit Functionar insarcinat cu notificarea actelor
de justitie $i cu aducerea la Indeplinire a sentinte-

Fructul foarte poR_

PORTOCALA (p/.-te sf.
gustos, cu miros placut, globulos, de coloare galPOR
bena- rogiatica, al portoca-

lor: poste trei zile va vent

..al, sit punk In stApInire
pe nonl proprietar (v Lart).

*PORTATTV 1. adj.
Usor de purtat.

2. (p1.-ive) sn. .1 Cele

anci linii paralele pe

care se scriu notele de

muzica ((E3 3901) [fr.].

*PORT -DRAPEL

sin.

Militarul care

AE

poarta drapelul unui

regiment (LA 3902) [du-

pa fr. porte-dra-

Fig. 3907. Portocal.

*PORTER sbst. 2
Bere englezeasca, neagra, foarte tare : vei

lului; numit .si naramza"

p e a u].

Fig. 3908. Portocalk.

(

xraia].

. 3908

[ngr. nap-

! ORTOCALTU adj. De coloarea p o r toe a-

1 e 1: perdeaua de oreton

tresaltit (GRL.).

"PORTOFEL (731.-me) sn. Obieetul (pAnga, etc.

In care se tin ba-

Fig. 39o5. Portativ.

Fig. 39532.5Port-drapel.

nii ce se poarta In
buzunar ( 3909 :

duce mina la buzunar

gasta 401. care mi I-a adus chiar astazi de la Galati (Nem)

sit -si scoatit.,u1 (315.-vS.)

WPORTTC (p/.-tee) sn.

11 Galerie aeoperita, a
garei bona sau al caret acoperis se sprijineste, Intr'una sau mai rnulte din

11 e].

[fr. < eng1.].

*PORTOFOLIU

(p1.-11t) sn.

Inconjura majoritatea
clidirilor publice la cei

Fig. 3903. Portia.

vechi (j) 3903) :Traian, In

(0000.)

iese... de sub un

[fr. < lat.].

tintnd calul de flu

de fier
3905) Per-

dea, draperie

care: moravurilor de la Inceputul veacului trecut [fr.

portrait].

PORTRETIST sm.

PORTITA

(p1.-te)sf.dim. Fig. 39o4.. Port era.

POARTA. FoarO. mica tA 3906); a-ei
pastra, a-ei lase, a-ei des-

Fig. 39o5.(PortierA.

Din Portugalia, a lo-

*PORTUGHDZ 1. adj.
Z.. sm., PORTUGHBZA (p1. -re

toare din Portugalia

sf. Locuitor, locui-

[fr.].
PORTULAN (p1.
-ane) sn. .11 Carte
care cuprinde des-

PORTMONEU (pl.
[fr.

porte-monnaie].

*PORTO, sbst. 51 Plata pentru o scrisoare trimisa prin posta, port

crierea hidrografica
a porturilor si a coastelor [fr. < it.].
'PORT -VIZIT
-te) sn. Obiect portatty care se tine de

o.

obiceiu In buzunarul

valea fluviului Duero ) nu-

mit astfel dupa. orasul

Porto, de unde se exporto [fr.].

din buzunar (ALECS.) [fr. port e-

cuitorilor ,din Portugalia.

de nevoie.

PORTO, sbst. 8 Vin

negru, foarte dulce, originar din Portugalia (din

Pictor de portrete

PORT -TIGAR sbst. Cutie, tabarhera in care

se tin tigari: scoate un

cigares].

pare, a -si pastra, etc. un

mijloc de scapare, In caz

[germ.].

GO'

[fr.].

chide, a-ei gital o 4. de soli-

sn. Portofel

[p o r I +franc.

*PORTRET (p1. -eta) Mi. 0 Imaginea unei persoane reprodusa prin picturi, prin desen sau prin
fotografie, chip, icoana 0 (e, Chipul left, icoana
vie, persoana care seamana In totul cu alta: tweet
copil e ,ssa. tatklui situ Descrierea exteriorului
sau caracterului unei persoane Descriere oare-

3904) rfr.].

-nee)

'PORT(0)-FRANC sbst. ite Port In care marfurile venite din strainatate shit, scutite de vama:

neence (NEGR.)

at trnata dina- '"

intea unei usi
(

tinantelor, justitiei [tr. portefeuille].

Odessa, Bind port-franc. se Insarcineazi a ImbrAca pe Chief-

*PORTIERA (p1.-re) at. 0 U5a

unei trasuri
sau unui vagon de drum

Car-

ton indoit in doua

Fig. 3909. Portofel.
sau ghiozdan (de
piele, etc.) In care se tin hirtii, desenuri, etc.:
Brody 'Mei cu
ambasadorului situ la subtioartt
(I.-GH.)
C) e 0 Functaune de ministru: i s'a dat 1

laturile ei, pe coloane sau

arcade; acest fel de galerli
tunica scurtit.J.

[fr. portefeui-

Fig. 39o5. Portitit

(din Dregus-Transilvania).

Arbore totdeauna verde

PORTOCAL S171.
cu flori albe. placut mirositoare, al carpi fruct, e
p ort o cal a; originar din Asia, se cultiva mult
in Iarile din regiunea mediterana (Citrus aurantium ( i] 3907).

hainei de la piept
si in care se pun

Fig. 3950. Port-virit.

bani de hirtie, earth de vizita, etc. (

3910) [fr.

porte-visite].
PORTELAN, PORCELAN p/. -smut) sn.. 1

POR-

Vas sau alt ubiect alb si fin.

tranSlucid. la fabricarea caruia intro In cea mai
3911) s Pasta
inane parte caolin si feldspat
din care e fabricat vasul sau ohiectul de portelan :
CELANA pl.-ne aj.

979

www.dacoromanica.ro

PO R- Inmpi marl de bronz, en globuri de portelan mem.) ; seems'

PORIngerast de porcelanii, aeelasi peptic blitut In perete... nimic
nu

Be

sebimbase

Ill. P t

(D.-2AMF.)

porcelaine].

trodus din An 'erica in Europa pan sew] ul al xmlea,

a lnceput sa fie cultivat in Muntenia abia pe la

sfirsitul veacului at xvii-lea, sub doninia lui Serban Cantacuzino, iar in
Moldova, pe la inceputul secolului at
xvin-lea, sub domnia lui Constantin

/titan, fr.

Mavrocordat. Porumbul alcatueste

rn

hrana de capetrine
a poporului nostril.

asa cum a Post inetul

inainte de introdu-

cerea acestei plante

A

11

ul de pre foe OSP.),

2. adj. De co-

PORTIEI sf. 0 /ten. Trans. Maram. Dare, bir,

impozit [srb. p or cij a].

loare cenusie-alba-

[portiei].

palumbus.

o sdravanil portie de aer (vie.) [fr.].

t PORTOLADJ PoRTELAN: vase multe de cristal,
Dortomne de China... 51 alts mii de lueruri ce on le-am Insemnat (B..RAD.) ; canata.
frumoasii si de
plateSte

vede [lat. palumba.

PORUMBAC 1. adi,

Ofiter (la Ilti$i)

X t

-,

Lo-

mor, maica, de drag (Nov.).

NP1

PORUMB 1. sm.
1. Gen de pasari, cu ciocul
drept, care se hranesc cu graunte $i cu fructe; cele
rnai multe specii silt

2.

re, cu a -

ripile dinainte
masliniiverzui, cu
Fig. 3918. Porumbac.
dungi
galbui,

In porumbar; numit
mai adesea porumb(i el (-gulerat ",
-de-casa", Mold.

dungi trandafirii;

(Golumba
Fig. 3922. Porumb.
palu)nbus)
Fig. 3913.
Porumb-salbatic.
(
3912 :
mai astepta ma 7 zile pi slobozi hut. all a sbura din
eorable (PAL..) ; i-a plaeut feta gusii de 0, !linden e dulce

varietatt de porumbi,
poporul deosebeste in

sboara mai ales In

lunile Iunie $1 Inlie
(Sphinx euphorbiae)
(13 3918).

PORUMB4R 1.

sm. Cel ce creste

41 O *
ERXTE
porurnbiei =
A.rbust spinos, cu flori albe, ale can't

Special doua, nurnite -sALEATic,

Fig. 3919. Porumbar.

iar cele dindarat negre $i pe maigini cu

hulub"

sm.

4 Flutu-

dot nesticite $i se crest

(siv.); printre diferitele

PO-

ROM 2: dii grnunte la cocosul eel

si la gaini (sec..); cli le cunose,
Eu Is
maien, calul, Ca 11 -1 calul

mare Meru (CAT.) [comp. srb. p o r e u I a n].

sm.
i PORUCIC
rus.].

Porumbeincantin. scorumnic. romanesc.

Lung In true si scurt in git (Dg. -N.); avea 51 el o pitreche de

boi... ,1 la par (cgs.) [lat.
PORUMBA (pl.-be sf. 3. PoRumBITA or 1
PORUMBEA; 0 dracul ride
de porumbe negre si pe sine nu so

cot enent

poame se numesc porumbe". poroambe".porurnb(r ele" sau ..scoroambe" (Prunusspinosa)( 3919 .

PorumbArte T
2. p1.-are Sn. t
0 Ilambar, cosar, patul de po-

- DE - GIMP

sau -POPVSC (Columba

oenas, C. Livia), cu cor-

pul ceva mIi mic, de

coloare cenu$ie - albastrie, cu coada mai scur

rumb [p o r u m b ].

de cash

care se crese ,porunabicii, porumbar

to decit a porumbului
(

3913

* Planta din familia

gramineelor, cu tulpina
dreapta si vii toasa, cu
un spie In virf, eu Toile

PORUMBARIE sf. Cotel(d in

3920): aducea porumbieii), vrind
la noi (1.-01(.) [p 0 -

nevrind, drept in

rumb .

fungi $i ascutite; pro- 6

Fig. 3914 Porumb.
duce mai multi $tiulett
Invellti In panu$i", A: I. Spie, mot. - 2. Frunze,
foi, panuci, pene. 3. Druga,

Infiuntrul carora se afla

cite un cocean acoperit
cu rinduri dose de boabe; numit in Mold. pa
pu$oiii"sau popu.soiu",
in Trans. eucurtiz"(Zea
Mais) ( 3914 ; dife

Fig. 3917..
Porumb-

de pasari, de cat sau de vite : se mi aleg d'un cal

lobed, om de rind

*PORTITINE, PQRTIE sf.

Parte dinteun
cantitate determinate de mincare piine,
carne, fel de bucate ; tail, mertic; : soarbe in el

tot

soa
Fig. 3916.
Porumb-

strie, suriu, ca porumbul salbatie rorb. mai ales

*PORTIV se, PoRTIVNE.

(BRL.)

Inghita galu.sca, atlind

en zeul sailor 11 Wass Fig. 3915.

lg. 39n. Portelanuri: A. de Copenhaga ; B. japonez;

C. de Sevres (Franta).

PORTIE$ sm. Maram.

Stulete de
porumb: in shit sit

'ems C

ctiultte, cotolan. 4. Matase,

matasica, chica.
5. Cocean,
strujean, tujlean, hluj, covrag,
lujer. 6. Radacini.
B. Druga, stiuletc : Ia. Frun-

PORITMB.A$ sm.

chid In cusell ca pe niste

Fig. 392o.
Portunbat it.

3e dim. PORT/MB
(ALECB.J.

: va In-

+1.

PORUMBEA 0)1.- bele sf.

0 1,

PoRumBiTA

t 9 0 *

Fruetul globules. de coloarenea-

ze, foi, pantp-i, pene.

2.
3. Matase, matasica
4. Color.

Frunze.

ritele varietal' cunos- C. Coccan, ciocan, glod, cioC de la noi sint ....ul- calau: 1. Boabe. 2. Cotor.
rominese
3917 , zis $i
mitselat
alburiu, ul-moldovenese, 131-bilnganese, ~u1-moe8neso,
11-turcese, .11-tatitrese, ul seoromniesau -seculese
te de-cal lir
1831 ; .-cineantin

3916 ; ul-din3915 . etc. In-

Fig. 3925. Porumbei.

Fig. 3922. Porumbei.

gra-albastrie, de un gust acru, al porumbarului:

ride dracul de

980

www.dacoromanica.ro

51-1 mai negru dealt ea (zm) [p 0 PC

0:

h].

PORUMBEL sm. dim. Po Rvais 1 0

It ieee/dIc = PITIGQIU-DE-STOL 09= PORUMBAR

1 : Porumbel en porumbele, Negrisearig mititele, Cad Ali
porumbelele, Usee-ti-se trunzele (15.-BRS.) Jucarie fa-

Gutt din hirtie ce prezinta oare-care asemanare cu

un porurnbel ( 3921) - -DE -MARE = PES-

CARC) PORUNIBEI p/. 4, Mica. plant& bulboasa,

cu flori albastre, dispuse intro ciorchina lunguiata (Muscari botryoides)

392?) DE-A

PORUMBZU, un joc de copii: are sa vA Invete cum sA vft

twat' de-a pornmbeil (ISP.).

retire eran o podoabil (oLve.).

PORUMBITA (pl.-te) s I. 0 3e Femeiusca p o(0) Termen de alintare, de dra-

rumb ului 111 0

goste, dat unei fetnei iubite: porumbita mea... !mat-

rittla mea gi eu sIntem simnel ascultAtori at poruncilor tale

p o s k o n l cinepa"; comp. cell poskonnice, ung. paszkoncza.

POSDERIE we- PUZDVRIE.
*POSED!). (-ed vb. tr. A avea in stapinire. a
sttpini: 0 avers brumoasA, o mosie, o casA 1 A 5ti,
a cunoa5te bine: posedA bine limbs franceza II 3

POSESIE' sf. Mold. Arendt: pas'

meta

(ALECSA

PORUMBREA. (p/.-brele)sf.

= PORUMBEAC):
aiurea stnt ftnetele Inalte $1 copAceii de porumbrele sfabateee

PORUMBRICA. (M.-lute) SI.

PORUMBREA

4'

(SEZ.).

PORUNCA, t PonoricA, # PoRINcA (p1.-si) sf.

Ceea ce p or unc e$ t e cineva- a dat poraneA

tuturor slugllor sale... sA apace care Incotro a vedea cu chit

(CRO.); a-1 veni ; a asoulta de porn= calve; a aka po-

de-ti mat clik

ea sA primegti batiocuri In loo de cistiuti

[p()1. < lat.].
2

riul tarn: posesiunlle tranceze In Africa (fr.].

*POSESTV 1. adj. a.7 Care exprima posesiunea:

adjectiv, pronume

2. (p1.-hre sn. Cuvint care exprirna posesiunea

[fr, < lat.].

; merge

Impreuna cu dram' In niste porumbrei, uncle vede un iepnre

dormind
; ne-am asezat not acolo, la eapittul ogoarelor,
In nista tube de porumbrei (sADJ

*POSESIUNE, POSESIE2 sf. I Faptul de a stapini, de a poseda, sttpinire: a ma In 11

Teritoriu, Wait sttpinit de un Stat in afara. de terito-

('SP.).

se Invinetise cum e porumbrica

pleava de grin amesterata POR-

e muncit de draci, indracit.

Intindere mare de pa-

mint semanat& cu p o r u m b: porumbistile primliv21-

PORUMBREL stn. = PORUMBAR 1

(PR.-CDR.);

cu graunte, neghina, etc.) (w.-cao.) 2 N rejurile $i

tecile ramase de la batutul fasolei (CONV.) [vsl.

avea In puterea, In strip inirea sa: demonul 11 posedA

[fr.].
POSEDAT 1. adj. p. POSEDA T C NVPOSEDAT.
2. stn. Cel ce se afla in stapinirea demonilor, care

PORUMBIL I.. sm., PORUMBIA (pI. -blele sf.

dim. PORIMB 1 C), PORQMBA
2. adj. dim. PoRvms 2.

PORUMBTSTE sf.

tutul clnepei

0 POSESORI sin Mold. Arendai: oa eft InsA se In-

voeste en ~III, cu atita e nemultiimit de chlriglu (MOOR.)

[p01.].

*POSESORS sm. Cel ce poseda, sttpinitor, tiitor fr.].

*POSIBIL I. adj. Care este cu putinta, ce se
poate face, Intimpla, etc. 11 c sr IMPOSIBIL.
2. sbsl. Lucru cu putinta: ppm face tot "nil, voiu
face tot ce se poate, tot ce este cu putinth.: de ce,
older In vintitorle, sA an hottirtm marginile .11u1 P (000e.).

In stfrglt, noapte, o noapte neagrA ea de .0 (ea.) [ p 0 -

a. adv. Cu putinta, poate [fr.].

*POSIBILITATE sf. Putinta, calitatea -a tot
ce e posibil lj C pa- paPoSIBILITATE [fr.].
$ POSLANIC sm. Trim's, sol [vsl.].
POSLANIE sf. Scrisoare, epistola [vsl.].
POSLEDUI (-nese) vb. tr. A controla, a colationa [vsl.pos16dovati].
POSLET, you= sbst. 2 Rachiul ce iese Intliu $i la urma de tot, cind se fabrica, 5i care e
foarte apatos vsl. na) p o s 16 d tic b la urma").
POSLETI -4050 vh, refl. 2 A deveni apatos

PORUNCI, t PORONCI, # POI/ NCI (-case) vb. tr.

se evaporeazS prea =EA Eta si deci rachiul se posleteste

runes calve; a se abate de la poruncile cuiva etth Cele zece

porunci, Cele zece precepte inspirate de Dumnezeu

lui Moise $i pe care le manifesta poporului evreu

ca temttie a legii divine: In a patra porinell asa graiaste

Dumnezeu (conj.

PORUNCEALA (p1. -cell) sf. Porunca., co-

manda : nu izbutise sA facA !urea dupA 0 var.); in spec.

care se face care se Intimpla. dupa. o

purunca data, ca $i cum ar fi poruncit cineva s
in loc. de

fie asa : DesperAri de

gi durert Inchipuite (VLAH.); se Mee

runci].

A cere cuiva cu autoritate sh lac& un anumit

luau, a da porunca, a ordona: porunceste-mi ce trebue

sA

Mc asp.) A orindui ce trebue sa faca: da-

toriu taste a posti Miereurea gi Vinerea, cum pralines stintele gi dumnezeestile pravile (pR.-Gov.) 3 A inskrcina

pe un me$tesugar sa-i lucreze ceva, a coinanda:

a-si

ue oostnm la oroitor; a-si as

gbete la cizmar T

0 Maram. A da de $tire, a trimite veste, a face cu-

(vorb. de rachiu In momentul fabricarii lui): atunol

din non (PAMF.) [poslet].
POSLUJI... Ns- PosLuSi...

POSLUSANIE sf. Slujba, servicin: calugarui

prost.., sA limed alai o slobozenie sA iailt gi 321 meargA In

lume, Mit numai chid trebue mArtlistiril gi trithete pre dined

soli sau In

(pRV.-MB.) [VS1.].

*POSLUT -ilseSC); POSLUJI (-less) vb. int?. A

sluji, a slugari, a face slujba.: Fuse ca sa-i poslujeaseft

[vsl.posluiti].

noscut: Poruncitu-mi-o mtndru, Pe-o trunzuoi de eon

feciorul de ImpArat (PANN)

PORUNCITOR 1. adj. verb. PORUNCI. Care porunce$te, imperios: a vorbi on glas .

2. sm. Cel ce porunce5te: n'at stiut tb cA slot eu

vitor: un stare[... avea un poslusnie gi niclodatA pre voe nu-i

fAcea (pRv.-MB.); boierll erau bogati, dar averile for erau In
mash, In scutelnici, poslulnic.1 gi Tigani 0.-oH.); poslusnicul
mosneagului... se mingtia In Mims sa cA va rAminea data
mostenitorul ehiliutei (ORIG.); poslujnicil ImpAratesei bAga de seamA el lipsesc din poame (ISP.) 4 s # t hair-

t POSLVNIC, POSLVJNIC sm. # sluga, ser-

SA mil due gi sA -1 ennun (BRL.) [VSI. pora 6iti].

slat 0,0 P (MERA)

POSAC adj. Ursuz, sanchiu, posomorit, rau

dispus, fart chef, suparacios: 1nsusi clrmuitorul, Cu

da cite on bacgig
(Sent Pena este surd gi mut (PARR).

taste oA era un om

; Sade

gi

POSACIE, POSACEALA sf. Caracterul, starea

celui posa c, ursuziic: cintarea lungegte, posAcia sour -

teazA zilele Rumitnului UP.) ; dar timpul rAminea statornic

In posAcealS gi amenintare tom).

POSADA p1.-aae, -dal sf.

- Un fel de pirghie
care ridica sau lash mai jus pietrele morii, spre a
face faina mai .aspra sau mai male srb. p o -

s a d a].
t POSADT (-mese) vb. tr. $i refl. Btn. A (se a5eza:rAdica de la pAmint pre misel... ea sA-1 posAdeascA cu pater-

atoll nArodulul coos.) [vsl. srb. p o

a d i 1 1].

t POSADNICA (p1. -ce sf. Concubi)a. tirtoare:

mier fast.].

POSMAG sm. Mold. X

hambar plln cu

Pesipet: am aeolo un

la aga pentru Imprejurftri grele (cao.) II

Piine (uscata sau prajita msata. pentru tre-

buintele buchtariei, pesmet: Gazda masa to -a

Coltunasi (chin* calde Cu .0 gi 'n unt topit

gAtit:
(SPER.)

[vsl. p JJ smagu .
POSMAGI -aims 1. vb. tr. Mold. .( A prestra
cu posma g, cu pesmet, cu piine pisata.

2. vb. refl. Muni. A se usca ca un posmag): ce mi

p o s in a g a t y

te-ai posmAgit ass P (Iv.) [comp. rut.

a se usca" .
POSMAGI' adj.

i p. PosmAGI 1 a Lscat
gdsesti... pastramft A gi uscata. de 521 tt rupi dint!' in ea

clod bArbatul are .0 In case sa... este slobodA nevasta sA 1 des

((SPA.

porta (LEG. CAR.) [vsl. p o s ad Inica

POSCO(L)NITA (p1.-to sf. 0/ten Trans. 4,

string

POSMOL' sbst. p Vold. Granada: Vitale se

Pleava. (amestecata cu sru(inta ramash de la ha-

Socotese cA 1 boala for (PAMF.).

POSMOL2 sbst. 0 /ten.

981

www.dacoromanica.ro

(114.)

POTMOL.

POS

POSPOS

POSNA... - Kara_

PosNic

aseza un corp de trupe Intr'un anumit loc spre a

se lupta, spre a se apara sau spre a observa pe

PQSTNIC.

t POSOACA sf. 0 /ten. Trans. Singe (sau puroiu

amestecat cu singe ce curge din gura, dintVo rand,

nimic.

2. vb. refl. A se aseza intr'un be oare-eare [fr.].

POSTAIE, Ban. POST iaA sf. * = PAsTAIE.

etc.. veni malcit-sa la dinsnl de-1 stergea posoaoa cea on

singe de pre ranele filului sate (Dos.): Often.: I-o vomit po-

*POSTA1VIENT (pl. -tel sn. On P Baza unui

monument, unei statui sau unui sir de coloane
3923 [germ.].
POSTAS ser- row.
POSTATA (p/. - ate.

soma (din nas), 1 -a napridit singele [comp. srb. p o-

s u k a t i a napridi, a tisni"].
POSOMANT (p1.-turi) sn. Trans. Pastnanterie: In altA chills aIIA haine imparatesti... toate numal

uri st

pietre SCUMS (RET.) [ung. paszomant].

POSOMORT (-oriisc 1. vb. tr. 0 A Intuneca:

Kati ,

niste camasi barblitestl de stambi 'Mesita posomoraso local

(BAS.) 0 A Intuneca rata cuiva, a intrista: e curios cum ne posomorIse deodaUl prezenta acestei lemel (VLAH.) ;

sea, Postata mi-o sigatea (MAR.) ;

dupA ce secerarS o postate buns,
adunarA snopii la an loc (RET.)

(GN.).

2. tb. refl. 1 0 A se Intuneca (vorb. de cer, de

vreme : coral se posomorl, trunzele it crengile copacului...

a se intrista. a se arata ingrijorat. posac: noise

st at

POSOMORIT adj. p. Posomoat 0 Intunecat,

POSTAV (p1. -avert sn. Materie de ling, mai

adesea paroasa [vsl.].
POSTAVA (pl. -Svi sf. 0 0/ten. Copaic, covata:

at de toamnit. ningea

01 batea vintul, de gIndeat ca piers lumea mr.y, tulgere

dose, orbitoare, spintecS carol din ce in ce mai
(VLAH.) T
O Intunecat la fata, Intristat, ingrijorat, posac:
nol am Intales, Maria to ca n'ai vote bunk ca esti supSrat

Si-o crestea, S'o plamadea, Cum create on 'n gains... AluaPita 'a cuptoriu (00. -N.) 0
tu'n
Lada in care

cade Mina mricinatti la moarri: cant& sa is din cos

(SD.).

POSPAT ( -Asst , d PosPAra vb. tr. A presara,

graunte 51 din ,,s mSlatu (PANS)

srb. postava].

a acoperi. a tencui cu un strat subtire; a asterne

un strat afinat si subtire: cel CO dada ZaPada sa ca Tina,

nu trebne numai sS vS siliti intro stiinte multe pe 11.1 sli-i

[vsl. posypaja < p o s y p a t i].

POSPAIALA p1. -men) s/. 0 strat subtire,
afinat i Spoiala, lucru facut, Invatat, etc.

sT.EivA0 .

POST -DAT.A. (-atez) vb. tr. A pune pe un act,

In mod superficial [p o s p 5 i].

pe 0 serisoare, etc. o data posterioara celei adevarate [fr.l.

'POST-DILUVIAN adj. Posterior potopului
universal [fr.].
POSTELNIC stn. S 0 Unul din mull. boieri
de divan, un fel de maresal al Curtii, care lngrijea
de camera de dormit a Don.mului, primea solii si
introducea la audiente; mumit si marele p sau

POSPAIT, POSPAIAT adj. p. POSPAT, POSPAIA.

0 Acoperit cu un strat subtire, afinat: cSrbunii area

pospaitt numai pe din Mara cu galbeni (R.-COD.) 0

SM. :
Superficial: lume pospilitA si desarta (ALECS.) ;
aproape oincizeci la seta din posplittii scolilor primare shit
scogi din stem de activitate a natluni1 (VLAH.).

POSP4M sbst.
Praful subtire ce iese la
maeinat si se depune in toate partite prin moara
O strat subtire, afinat: In timpul noptii cSzuse nn p

mare: Welt venea la not sa se imbogateascli si s'aiungi

rioti: Domni1 avean f le-care in ...pentra relatinnile on con until

+ pospaij.

postelnic: din letzten' postelnicesei se deschise o ga-

a-

lerie

cede anumite sarbatori marl. in care crestinului

ortodox nu-i e permis si manince came. peste,
0110, lapte sau brinzeturif ci numai legume, raci,
scold, midii, meld, etc.; posturile ortodoxe shit:

dup& ceva: data posterioara C) Care se afla. In partea dindarat: partea posterioari a menial.

a) Postul mare Sari Postal Pasoan., care tine sapte sap-

pkna la
tamini. incepind de la lasatul secului
Patti; b) Postal Sim-Pietrulni, care Incepe Luni dupa

2. (pl.- foam) sn. 0 Partea dindarat, dosul 9 0

6;) Sezutul [fr. < lat.].
'POSTERIORITATE sf. Starea unui lucru
posterior altuia [fr.].

Duminica tuturor Sfintilor si tine pins la SimPietru 29 Iunie : 0 Postal Sinta-Mariei, Cu incepere
d) Postal Cracinnului, de la 15 Noenivre pin& la Craciun 25 1)ecenibre); mare fermecatoare ei strigonie mat
spun ca era: Ingheta apa in b1M in postal Stm-Pietrulul

care nu e facuta cu

; se tilts prin talerele tu-

turor sit vadA vine manilla de

nine de dulce (D.-ZAMF.) ;
El de
zile de
a mince..., a posti [vsl. post

4 Locul undo un solPOST, (p1. -turf sn.

dat a Post pus de srful situ si de uncle nu trebue sa
1

x Pozitia ocupata de trupe

3
A4 Coil) de grirda 1 4 stall un e: de telegraiie
tars fir
5
slujba, functi un e [fr..
'POSTA (-tee 1. vb. tr. A a* za pe cineva intr'un loc irr C) X A aseza o santinela 4. 3 X A
se departeze "

(NEGR.).

POSTELNICEL sm. t Slujbas al Curtii sub

ordinele Marelui p o s t e 1 n i c.
POSTELNICIE sf. S 0 Rangul, demnitatea de p o s t el n i c 9 O Ministerul Afacerilor
straine.
*POSTERIOR 1. adj. 0 Care vine in urma,

POST, (p1. -firs) sn. aid Timpul de peste an (alc5tuit dintr'un numSr oare-care de zile , care pre-

mina de

[vsl. poste

POSTELNICEASA (p1.-ese s/. = Sotia unui

corpului de armata alcatuit de nobleta polona:

minoare de

(1.-GH.) Rang de boierie

lInikb].

POSPOLITA (p1.-te)sf. Dk Nume dat odinioara

mare

(ALECS.) Ministru al afacerilor straine, sub Fana-

traim ca nista nenorociti, cu an

de oulturA pe care-1 milli vintul (8.-ALD.) [srb. p aspalj
:

zeania de came; ghivecin de

11,3cr

Care fabrics sau vinde p o s t a vu r i.

POSTAVARIE s I. t95 Tesatorie, pravalie, nngustorie de p s t avur i.
POSTAVITA (p1.-te s f. Ban. Trans. A. = Po-

pospaiti (DON.)

de la 1 August pin& la Sinta-Marie (15 August);

[vsl. podastava,

POSTAVAR sm., POSTAVAREASA (1)(.-ese) sf.

F A da o spoiala.
a face, a Invat.a, etc. in mod superficial: cam vet
negura ca cenusa pospale (con.)

In sfIrsit venea dulumul oastei... pedestrasl, sleahta,

mestecati, In neregula (MGR.) [p01. .

Fig. 3923. Postament.

st nici o postata de pamint nu Cu rldlcatil. din vie ow.):

mai mergind el o postata.4cno.); duel ce a mars o postata
de drum. aiunse la cuptoriul de pine (cAr.) [vsl. p o

asaza gray la biros... se posomoraste si Incepe a se nita abBorba prin carts (VLAH.) [comp. ung. s z o m o r n].

de ?Acacia (N.-UR.) : (E)

0 Pr. ext. Bucata de lac, de cimp, etc.: vara trecu

se clatinara infiorate (ON.) A i Se Intuneca fata,

;1

cata de loc pe care o prasesc sau o secera unlit sau

mai multi prasitori sau seceratori: Care on dreapta tat

sinus In sat, auzli lelurite sgomote cart posomorau fetele

fare soare, 'Ara lumina: inteo

Mold. PosTATA pi.-ati ,

Trans.PosTATE s/. f Bu-

*POSTERITATE sf. 0 $irul celor ce se co-

boara din aceiasi parinti, urmasi, descendenti; semintde

2 Toti oamenii can se vor naste dupit
o anumita. generatiune, generatiile viitoare [fr.
lat.].
POSTEUCA (p1.-ce, -et) 5/. scurtatura de

lemn pe care se sprijineste osia earului cind se

tinge: de inima caratii &arson pacornita cu ielestlornl si

posteuoa (CRG. [comp. rut. p o s t a v k a, bg. p o d-

stavka].

*POST -GLACLAR adj. awl Se zice despre formatilinile care au urmat dupe perioada glacial%
{fr.].
POSTI ( -test 1. vb. tr. 0 cif A Linea post. a nu
minca de dulce 0 A nu )ninca nimic. a se ab-

982

www.dacoromanica.ro

tine de la ori-ce hrana; 0: posteete robul Jul Dninne-

POOR = POR.90R,
oPoov4IcA sf. Ban. () Gluma; inselatorie: POS-

Zen, ca n'are co mines, se zice despre eel ce, de nevoie,

face un lucru bun, folositor, pe care, nefiind snit

de Imprejurari, nu 1-ar fi facut,

2. vb. refl. to posti: ce-t1 tocegt1genunchil rugIndu-te

51 to WW1 postlndu -te P LISP.) [vsl. postiti.

O POSTIOCA = POSTWCA.
POSTITOR adj. verb. si sin. POST;. ca Care
posteste.

'POST - MERIDIAN adj. si adv. Dupa amiazi

nu umbla on po$ovaica

0 Un joc ce seaman& cu al r

calusarilor: el an unite Joann( a for propril, asemenea Jooulni nnralt posovaica (Nov.).

P9$TA (pl.- te)sf. 0 Stabiliment asczat din di-

stant( in distant,a, de-a lungul drumurilor, undo se

tineau cai la dispozitia calatorilo (,A 3924, 3925):
pe vremea mea no era

+ de cal. nlel telegrat, nici drum de

[lat.].

#POSTNIC, PQSNIC adj. si sm. (nth Care posteste,

care tine postul: acestea pun lege tit leglitura ?I hotar...
color posnici ei color ce nu se postesc

stInik 0].

(PNV.MB.1

[vsl. p o-

O POSTOMOL sbst. Often Gramada de lucruri

adv.
sau de-a postomoln, ingrAmadindu-se unul peste altul in neorinduiala: Tatarii... an
(ViRC.);

lnceput sa 'Aeneas* ducIndn-se

spre Dtmbovita (e.-coo.).

POSTORO(4)NCA (p1.-onci sf. Mold. 0 We'

Streangul sau lant,u1 cu care se leaga leuca de carimbul carului o Lichee, pungas. oni bun
de stream.: postoronca de dascalul Simion Frosa... care
eta trei hustle' De hula (ego.) [rut. postoronok].
'POST- PALATAL adj. co = VELAR [fr.].
*POST-POZITTV adj. co Care se post-pune,
care se pune In urma: particulA .4 [fr.].
*POST-PON (- pun)vb.tr. .Q.) A pune In urma:

articolul [pune, dupe fr postposer].

POST -PUS adj. p. POST -PANE: articol

*POST-RESTRANT sbst. C 0 FormulA ce se
scrie pe adresa unei scrisori spre a arata ca destina-

Fig. 3924. Pinta vcche;(dupa Doussaulti.

Her (om); to duceau Intro goana de la o

la alta'(I.-oe.);
cal de
amwobosit ca nn cal de co nu-si are tainul la
vreme tALECS.) : de (Lei, a IN (SON a &binge) maul de

al

GRIM a fi trimis sa alerge Incoace si in cold, sa

tarul va veni s'o is singur de la posts 11 Sectiune In localul postei unde slut depuse aceste
scrisori [fr.].
#POSTR;G sbst, o ecth Calugarie; alugarire
Stare, situatiune, rang [vs1.1.
POSTRO(N)GA sf. 5 = PASTRVGA.
"POST-SCRTPTUIVI sbst. Ceea ce se adauga
la o scrisoare, dupe ce a fost 'spawn& si iscahta;
se scrie In mod abreviat P.-S. [fr. < lat.).
'POST -TONIC adj. V t2.7 Se race despre o silaba atona care urmeaza Intr'un euvint dupe silaba
tonics [ fr . I.

*POSTULA (-Wes) vb. tr. A cere un post, o

slujba [fr.].

POSTULANT sm., PosmuLaNTA (p1.-te) sf. Cel

cc, aeeea care cere un post, o slujba: e un turnicar

de lame de Watt%

mt.,.

postnlanti de slulbe $1 studenti si

[fr.].
-POSTULAT (p1.-ate) sn. +++ Ceca ce se cere
adversarului sa fie admis ca adeval at la inceputul

elevi de licee

(BR: M.)

Fig. 3925. Schimbul de po,ta in Moldova (dupe Demidoff

lac& tot fehil de drumuri pentru cineva Calatorie cu cai de post& s Mute tras& de cai de
posta ( 3926): cal nn-i place sA yarn. alerglnd pe un ties
lntins o es, romaneasca en opt cal 1ALECS Distanta

intre doua statii de posts circa 10 km.): am mas

unei discutiuni filosofice A Propozniune de

geometrie care pare evidenta, dar care nu poate
fi demonstrate [fr.].
*POSTVIV1 adj. Nascut dupe moartea tatalui
sau
0 Aparut, Intimplat dupe moartea persoanei de care e vorba: opera .1 [lat.].

'POSTURA (p1.-tani) sf. Atitudine, situatiune

a corpului: streinul se repede is use... $1 la In lata mea

o

1ntepata (1.-Oli.) [fr.].

Basina

PO (pl. -tie) sn., Ban. PosA (pl.-se) sf.

de matase neagra brodata cu fir (pentru legat la

cap sau la git) [tc. > srb. p o s a].

0 PORCA ar

POSIRCA.

irAgt.

POIDTC. PoSINDIc sat. si (pl. -icuri) sn. P 0

Gloata, droaie, sputa de copit mid

90

opil
mic, broscoiu: hat sa ne Intoareem acasA, sa dam poelndlcul data pe mina unel !mei (CAR.); posidicuri, atrinse In
(anal meselor, mint, rotunda, astePtInd maelnIcii molt doritl (LUNG.) 0 OM mic si urit, prichindel: un poSidle de nici nu to -ai ti ultat is el (R.-COD.) 4 Munime

de animate marunte: nu bate In seam& porlidicul de

vtnat ce-I tot lesea /mints

((SP.).
(CIAUS)

PoaRcA si. S 0 Terciul

ramas din prunele fierte si din care s'a scos tuica
Pr. ext. Rachiu sau yin prost: glIgli pe glt la vale

POWICA, 0/ten.

post/TA traria gi droldlile 'naerite

MP.).

POMINDRI (-dram) vb. intr. Bern. A face glume; a povesti fleacuri: Incepu a ou tetele, care nu-$1
Incapean In pieta de bucurie (CAT.).

POODTC = POSEDIC.

sKa-ze:Pftre.r...

j.*

Fig. 3926. Potta trecind apa Buzaului (dupe Demidofa.,

o noapte is Floresti, douA poste de la Blrlad (vutn.)

Administratiune public& Insarcinate cu trans

portul si cu distribuirea scrisorilor la domiciliu.
reunite astazi cu administratiunea telegrafelor si
telefoanelor a IS, Localul, biroul undo se depun
as

,scrisorile, spre a fi triudse In destinatie (11)3927)

X Curierul, tactorul care Imparte scrisorile 11 8
Mold. Bucov. irt"- Glonte rnijlociu pentru vinat: ou
grlja a shins dar rums Incarcata en poste tapene

(GRID.)

F Bucata de hirtie unsa cu sail, care se pune Intre

degetele picioarelor unta orn odorant; aprinzInd
eine\ a hirtia, eel adormit sare din lac gi alearg;"i
ca un nebun: amines, clnd von dormi tots, sA punem + in
taloa toso.) [MS. p o 6 t a

983

www.dacoromanica.ro

P0-

*POTASIC adj. Q Se zice despre sarurile derivate din potasiu: sirur1 .ce; Ingrligamlnte e [fr.].
*POTASIU sbst. 2' Metal alcalin alb $i stralucitor ca argintul, foarte inoale, care descompune apa
In stare rece $i care se extrage din potasa; numit

IN/to

POT

'4411M101111011M191111111111I

$i kaliu" [fr.].

0 POTB.E.IL = PODBEAL.

0 Boala, cu durere
POTCA (pl.-co sf.
de cap $i curgere de singe din nas, care-i vine cuiva

prin deochiu sau fart cauza aparenta, din chiar

senin; pare a fi identica cu Intilnitura"; poporul
cauta s'o vindece prin descintec 0 Pocitanie: on ti-e mine, potca lumit, sA-mi vorbesti mie asa
(D.-ZAMF.) 0 C,
P Suparare, bocluc, helea; pacat ce
P

paste pe om: ce vom face amnia, oft ...dedei de

o si
Par on galantomul Asta toll de
dam (PARR) 1 0 .9, Frunze dB

P trim);

planta cu tulpina ramificata la

baza, cu flori verzui dispuse In
ciorchine (Chenopodiummurale)

[vsl. p o t h k a intilnire"].

Fig. 3927. Poeta.

POTCAP (p1.- spurt), I pom-

POSTAL adj.
Privitor la po$ta de scrisori:
servicial zo, fa,,tor
fr. p o s t a 1, reftle,ut dupe
p o$t a .
POTALION 1. sin 0 Cal ce se Inhama tin
preun eu altd trei.
einci sau chiar sante
la o trasura de calatorie, cal de

PIII (p1.-pli),
CAPIC (p1.-ce

pots:

POTCAPOC, OPOT-

sn. C) A Amperemint at capului, de forma cilindrica, purtat de preoti (j 3930):

De lank la radlicina nnul copao... vdzu

un potoap de popA

(VLAH.) ;

du-te

de spune Burn-

R' camllavha... a-

gillor sit Inha-

cola se chiamA hiclean ei hairs cinulin e1 chipulni ea-

me-1 in Ira
aura cea galbona

zo'

lugaresc (PRV:MB.);

(ALECS.)

0Surugiu
de

dulndu-se In potcapicul tAttne-sAn,

adormise lnaintea
Int Pavel (CRG.)

Fig. 3928. Potalion.

calatorie Inhamata cu postalioni: ei-a onmpitrat no cal ei s'a urine

oo la ofioinl din Darabanl (GRIG.) t
Po$ta$.
2. (p1. thane sn. Trasura de calatorie Inhamata
cn postalioni, trasura de posta. (W 3928): boieril

POTCAPEER sm.

potcapuri.
an

POTCA$ adj.

9t

t,e

Cel ce fabric& sau vinde

sat. Bocluca$, (om) suparator:

de logolat, host, li vent de hac (ISP.) ; al cal de hot_

Ii mIncase merindea si -i fnrase boil (RET.) [I) 0 t C
POTCI or- pool.

NI tarT].
POTA., I posTAs sm. p Cel ce
distribue la domiciliu scnisorile trimise prin p o t a, factor, curier(3929)

POTCOAVA
sf. 0 Fier

(pl. -ve)

Incovoiat in forma
de sernicerc care se
bate cu cute sub copitele cailor, ma-

2 - urugiu, postalion: postaeul Poona

din bioiu hecontenit (ALECS0.
PO$TE. PQ$T1E sf. PASTA: Dom-

garilor, catirilor
uneori a boilor (

nul... ordonit sit-I aseze intro carnta de postie

(ALX.) ; caii de poetic', mica gi slabi ea niste
pistol, sburau ca trAsura dupi ei (I.-on.); sea

$i

Fig. 3932.
Fig. 3933.
Potcoava.
Potcoava.
mttrite, bagit o potcoava
de cal In too, et an o scoate Plod CO se marita (GOR.); Ca salt
oadA gAlnile la cloceala, cautd o pot-

3932): rata, ca

ma gonea postil Intregi (DLVR.).

*POTABIL adj. Bun de baut, ce se

paste bea : anti 4 lat.].
POTAGER n di . Intrebuintat ca le- Fig. 3929.
gurna: plena A; gradlni tt, gradina Postal.
de zarza.vaturi [fr.].

coavi

lumina cniva o A. de clot, e bine

a sloe: mut si orb te-a ideal ma-4a, mut si orb as fl' I"

POTANTA p1. to sf. Trans. Pozna nazbltie:

am Out on oA sluga tar mi a face o Me.).
*POTASA sf. Lt. Compus alcatuit din potasiu,
oxigen Si hidrogen, numit Si oaustioa, spre deosebire de potasa din oomert care e un carbonat de po-

de

potcoavele, a muri: stare sit-i pice

potcoavele ei tot
care sti mai trA-

7.L Javra, cline lene$ (termen de dispret):

rator.

cade

F F a-ei lepada
potcoavele, a-i plea

si ei imediat se Imprastie, care Incotro (non.); o de olnl

eta Imprejurul parilor (ALECS.) ; ea on om gonit din 'Irma de
o
de lupl (ON.) e Gird: In Diva ant oiu avea
potai de potai de ginsti, fArlt numar si fart mini (SG.)
lovl-te-ar jigodia, potala dracului! (CAR.) ; not, fratii tai,
potaie f (ALX) 4 f F Gm lene$, nesuferit, supa-

oe

alt so

la cat pe drumuri,
Rf o puns In cutbul galnilor (om);

POTAIE sf. p i Ceata numeroasa de clini sau

tasiu extras din vegetate [fr.].

intr'un capitul (Leontodon hispidus) (E 3931)

[vsl. p o dirk ap (o k)

ce venea de la deal (D.-ZAMF.) [rus. p 0 etaliont].

POTAR sm. N?) C) Dirigintele unui
oficiu postal la tarn. Po$ta$ [rus.

care

Fig. 3931.
Fig. 3930.
Potcap.
Potcapul- calugarului.
POTCAPIIL-CALDGARIILIII,

planta, cu frunze paroase, cu flori galbene dispuse

noetri... aveaupoetalloane de cite Rase san opt cal (I -GH.); infra

on
In chinitul surugillor (GRL.) ; auzl olopotele unlit

de lupi, haitd: dad.

t3,,"

Mogorogea, nAdAi-

ce mina o
tr5sura

pe clod el

vorbea, se ivi In suatele lal potcapiul

pool' (D.- ZAMF4; cola ce va test den mitsmuts Doti:mann]
nastire... gi-si va

eased (PANNI; a UM-

bia dupti potcoave

de oat morti, a

Fig. 3934. Potcovar.

Umbla dupa treburi cart nu-i pot aduce nisi un

lobos, a-si pierde timpul de geaba; pentru no mita

Fier de aceeasi forma care

se prinde In cuie sub tocul cizmei (,] 3933): Sub
plerzi potcoava (PANNI

potcoava cizmei male Joaci dracul el-o muiere $1 mA 'nvatd

sa lac role (TOC.) [SI. p o d k o v a].

984

www.dacoromanica.ro

POTCOVAR sm. e Gel ce face potcoave

si potcoveste caii ( . 3984

POTCOVARTE s f. (I) O Fieraria unde se fac

potcoave II 0 Mestesugul potcovaruin i.

c

POTCOVEALA (pl.-en) sf. Faptul de a p o tv

POTCOVI ( -ovesc) 1. vb. tr. 0A pune potco a-

v e la cai sau la cizme11 C) F A insela prin viclenie. a amagi: tact, ca-i on buckle, 1-am potcovit bine (um).

2. vb. refl. A-si pune potcoave; PO' PurticE O.

POTCOVIT 1. adj. p. PoTcon C NEPOTC0-

VIT.

2. sbst. Faptul de a potcovi.

Si lila di i 1-am dat POT

foarte subtire: S'am avut Si un
Pe pipit 51 pe titbit (IK.-BRS.) ung.potyolat.
POTINTEU sbst. Often. Piediva, obstacol:
POT
a sta neiniscat ca o stand de piatra
adv. a sta
in drumul (AIM, Ma a se da la o parte.
A Vasul de metal
POTIR (pl.-ire sn.

forma unui pabar cu picior sau a unei

cupe, in care se pune in timpul sfintei
liturghii vinul amestecat cu apa, pen-

tru a se preface in corpul

si singele
credo ea spre a
scam de durere de cap, este bine a se nits In
sitntul (GOR.) Pr. ext. Cups, pa-

Domnului (i.] 3935):

SO

Carare Ingusta prin padure, pe deal sau pc Gimp:

har: chid ouparul II aduse ul de our din

care bean Domnii mom) 0
CaliCiul

Mae hotul din potted, Singur, vesel, farti tried ( ALECS.)

florii: Din ..11 'n care taintc 151 deschtde Ca

de our prilMite-a ei petals, 0 gingaaft micsuWelt._ ma tizeaza (VLAH.) [vsl. p ot i r I].
POTIRA... ear PUERA...

POTECA, Mold. POTICA, Ban. POTEACA (pl. ect St.

o poteoS strimtS, cit trace omul cu pieiorul, strabatea de

la posit Oita in batatura locuintei stapInulul mom);
Input flamInd leatse din pSdure 51 Linea poises (Iw.) ;

[comp. bg. p a. t e k a, rut. puty k].

POTECIi. sm. X Soldat care pa2ea p o t e
Gil e din munti: --it pe cart ti Insaroinase en prinderea
soimilor se Intorseserit cu mtinile goale (N..1111.).

POTECVTA, Mold. PomicuTA (pl.-te), OPOTECEA, POTICEA (pl. -tale) sf. dim. POncA, POTICA:

in

POTIRA

pl.-ase) sn.

dim.

POTIR 0 : tsi deschideau on drag -wale for pit- Fig. 3935.

ne de mutt dnloe (MAR.) C) DEGETARV'1
l'otir.

[p o t i r].
POTTNG, d POT/NC sbst. r Legatura de ginj,
de nuia sucita, de- piele sau de Fier) care prinde cotiga plugului de grindeiu: potIngul de va 11 tapan, e a

atttea ulit1 qi ulicioare, poteci qi potecnte Men el de la o camera pin& la alta (ISP.) ; Cite drumurl slot mat role.
Le -at Mout tot potecele (SEZ.); Pallet oucu bum getu Si
turtnreana vdlceaua $1 mlndruta pottceana (MAR.).

vreme nscatS; de va fi vinjos, e a vreme moale (GRM.) [vsl.

'POTENTAT sm. Domn, stap init or at otp ut ernic

care se face temut prin despotisinul sau: popoarele

la pipait (SEZ.) [p

[fr.'.
'POTENTIAL 4. adj. A carui fort& este In

*p oteg a].

0 POTINGOS adj. Mold. \odnros, ciotur4 tare

o t ing .

POT/NJI ( -Jose vb. 11. Trans. A clrpoci, a coase

tl aveau ca pe eel mat liberal dintre yotentati

ra.0 irsca,

Care exprima, nurnai putinta

stare latent& 1
de a lucra: particula ..no.
2. sbst. ca Mod verbal care exprima posibilitatea
[fr.].

dinapoi la opinca, prin care se leaga cu Cu) eaua de picior (m.).

Pasare din
POTYRNICHE, PoTiaxIcA sf.

POTINJITA

de soldati sau de oameni inarmati insarcinati cu

urmarirea si prinderea tilharilor ascunsi prin padud: 1-oru Invata en sit ne alunge on potera ca ye nista bolt
7 500 (ALECS.): !ogee de potirit Fit de panduri oft putea
[bg.].
POTER4., Mold. POTIRAS sin, 0 X Soldat sau
om Inarmat care facea parte dintr'o p o t e r a:
aminteri 'Ju-

scapase din cures Intinsi Is capittul

Arac, betisor cu
cmeracane la un cap ce se pune la vita 11 0 ,e
neau mina poterasii 51 pe el (CAR.)
ciLLA.0

411

0.

POTTCAl... Pr. POTECA...

POTTC.A.2 sf. Tr.-Carp. A Spiterie, farrnacie : in

...

cum se bask Ea de rumenele'ntrealdt (IK.-13136.) [germ. A p o-

t hek e].

POTICALA sf. 0 Piedica; suparare, neajuns

Infringere, biruinta [vsl. p o t y k a t 1].
POTICALI (- aloes) vb. tr. A abate (de la calea
dreapta), a amagi, a pacali, a insela: crud yam%
oum 1-a noticalit ciobitnasul, se Ward on ralinile de par

sf.

Trans. I Gaura de

ordinul galinaceelor, de marimea unui porumbiel, foar-

POTENTIALITATE sf. Caracterul a tot ce

este potential [fr.].
POTERA, Mold. PQTIRA (p1.-re, -rt) sf. X Ceata

(p1.-01

te cantata ca vinat pentru

carnea ei gustoasa (Perdi.x

cinerea) ( 3936); a se linprastia, a se risipi ea puii de ,

a se imprastia in toate di-

rectiunile: sr% v& risipiti ca puii

care Inootro va vedea cu
ochii IISP.I [Corespunde unui
de

*I) erturnicul a, care pare a fi

prototip latin

rezultatul unei fuziuni din

Fig. 3936. Potirniche.

per(dix)+*(co)turnieula].

PATLaurNA.
POTLAGINA.
POTLOG, 0 PLoTQG (pl.-oage) sn. I Bucata
de piele veche $i uscatall C) Bucata de piele, petit
cu care se cirpeste o Incaltaminte: lucrul wet1cit...

e cIrveala goalit... cind o dregi on potloage baltoqate (JP.)

[srb. podlog].

POTLOGAR, O PLOTOGAR (III) srn. 0 Trans. Ch.-

paciu, cel ce pune p otlo age la Incaltaminte:

ow.); Dtunnezen, clod vrea pe cineva sift-1 potioitleasca, ma'

Nu-s Ma de potlogar, SA dan gura PO creitari Dg.-ans.); nici la

un ylotogarin nu pot' Intro, ;Ana nu 1 to -1 coma:Aid de o sold

Poticarlisu mi-o sans C& leacuri lit net nn-s (BRL.) [p 0

dinar. pungas: SIOUSOMI men de vocal... m1-I ?terse poliogarni drept stivenir (ALECS.) (0 Irl*elatOr ; $arlatan.

MUM ft to mintea (VOR.) [poticala].

POTICARA,S sm. Maram. A SOW', farmacist:

t ic

POTLOGAR/ (- erase) vb. intr. F A fura lucruri

2].

POT/CEA

es. poTEcvTA.

POTICNEALA (pl.-en) s/. Faptul de. a se p o-

ticni.

POTICNT, d POTIGNI (-neso) 1. vb. tr. # @ A

lovi de ceva A face sa se poticneasca.
2. vb. refl. (e intr.) 0 A fi aproape sa cada lovindu -.se de ceva cu picioarele sau impiedecindu-se
de ceva: fats se poticnea lovindu-se de coped! cot ra-

stnrnati W.) ; pops... nevitzlnd bine Inaintea ocbilor, se potient spre mos Crdoiun (DLVR.) ; data potion' qi se rostogoli
Jos on Ware Cu tot (GRL..) A se scapata din genunchi
la umblat: Murgul sit se potioneascd, De pamint sit to isbeaccd ag.ega.); (A) : calnl, de e an yatru picioare, 51 tot se

potioneste; en stnt Wan de ac! Inainte 51 mi-e sit nu noticnesc

(ISP.) A se apleca bite parte (vorb.

de car) A fi nesigur, a *oval. in mers, a da

grey [vsl. potAknati].

de on (RET.) 0 (1) Hot de lucruri martin te, hot or-

0 POTILAT (p1. -ate) sn. Trans. Ni Val; pinza fink

marunte; a pungasi [p o t l o g a r].

POTLOGARIE sf. F Hotie ordinara, punga-

vie; inselatoriei on potlogarit sa nu umbli, oil to 'ngrop

Intr'o movila (8.-ALD.) ; en Mate potlogdrilie qi relele tut...

era strasnic de fricos (SAD.) [1-) 0 1. 1 o g a r].
PODMET.
POTMET
POTMOL sbst. Narnol, pamint sau nisip marunt
adus de ape [bg. p o d in o la].

POTMOLI (-olesc) 1. vb. tr. A acoperi. a astupa

cu potmol, cu namol: nesiguranta, In care simteam ea

mft anti, potmolise ca o girl& MOM din meta bate tzvoareie

curate ale suIletulni (D.-2MAF.).

2. vb. refl. A se namoli [ow- ImPonioLi].

POTMOLTT adj. p. POTMOLI. Astupat cu pot-

mol,

t : nub parasinan-ei vechea albie .1, de ntsip,

41 Bap& ails non& (Vadi.)

POTNOGI, OPONQGI sm. pl. itt lepele, talpi-

gele razboiului de tesut [srb. podnoi 1].

985

www.dacoromanica.ro

5/., Pomo' sbst. Pernita rotunda

POT- cePOTNOJA
pune sub picioare cind sta cineva In biserica
POT C) seRoath
de papura Impletita, push la usa de in-

trare a bisericii, pentru curatitul Yncaltamintei

[bg.podnotiel.
POTOLI (-ohne) 4. vb. tr. 0 A astImpara, a

alina, a lini$ti, a calma, a Imblinzi: loonies, setea,

etc.; no pot sa-i potoleasdi

care sa formeze pareche:

dar undo sii-i gases potriva?

sopti Imparatul In urechea ImpitrAtesel (owe.) ; nn si-a glisit
age de usor i-a pus la panitnt pe tot' oft' s'au
In nimenea
cornet In trIntii on Magni (VLAH.) IF DE 0 ~, SCriS qi

DEoPompTA, la fel, asemenea, egal In

IrdPoTravA 0

DIN
sau DIMPOTRIvA, a) din conCatre Virmul din
se Intind, se prelun-

tra; b) din tats:

[vsl. protivii].

darerea, minis, necazul, dorul,

gest, (ALB.)

setea nici izvoarele pAmIntulni (Ceo.); astAzi Cu ce sa potolesc en opt gee? (OLVR.) A Incetini: isaind Is aes,
1st vote!' pasul catinel (VLAH.) ; se asezA jos BA-11 potoleascA

potrivi Asemanare, conforinitate, lucru

miscarile Inimii

men1 o asemenea

(CAR.)

face sa inceteze:

A Innabusi, a stinge, a

Insiircinfndu-1 sa trimita ostire ca as

potoleasca on ori-ce prat revolts 0.-oe.).

2. vb. refl. A se astimpara, a se alina, a se linisti, a se calma [vsl. p o t u lit i].

POTOLIT arty. p. POTOLI. Astimparat, cairn,

lin, linistit 111

NEPOTOLIT.

-oape) sn.
Q Innec foarte
mare, evarsare mare de ape; in epee. Innecul Intregii lumi care, dupti povestirea Bibliei. a prapadit torah. omenirca $i toate animalele, afara de

POTOP (pt.-opdri,

acelea care au scapat cu Noe $i familia sa 1,n arca

lui: en vela educe .411 apeei spre pamInt, sit pierz tot trupul

POTRIVE.4LA (p1.-en) sf. 0 Faptul de a (se)

potrivit, stare potrivita:

eine sibs and se va mai yo-

era o simplli
de nume, dar
nici o lei/Muir& de rudenie !litre eronl greo si bancherul de
C NEPOTRIVEALA.
astral (o.-zAro.)
(SLY.);

'5

POTRIVI (-wen) t. vb. tr. @ A pune o anumita

masura intre dotal lucruri, a cumpani, a echilibra,
a proportiona: cheltuielile on venitul t A cornpara, a asemana: potriveste mirosul trandalirnlni on pu3
A educe un lucru In stare
toarea DOTC11111i (zNN.) g
bunk a-1 face a.sa cum trebue sa fie, a-1 aseza la
locul cuvenit, a droge, a ajusta: ceas(ornic ul;
milieus din zahlr;
o haina; O : surdul n'aude, der le
potrivegte; clnd... nu stiai sA potrivesti din gtt ye mos NiWhir. nu-1 prea vedeai In eheil buni (CRO.)

0 A pune in

(PAL.) ; s'an faradult Dumnezeu ass lui Noe, cum on va mai

certa lumea eu
(N.-cost, 01 0 Ploaie foarte mare,
In stare sa produca inundatiuni: clad e rumpere de
nor. se aloe oa e
(GRIN.); a milt pests noapte un
de
ploaie (CAR.) ; paste clteva minute nn adevarat
s'abate vifolios asupra noastra (VLAH.) Multime nenumarata. grainada foarte mare: vdetnd el ce de caste vine
de impresii si
asuprA-1 (VLAH) ;
de vorbe (VLAH.); nn
amintiri (CAR.); Lupii surf Sea dupe prada, Alerend. urltnd
urznii-i prin
de zapadit (ALECS.); an si Inceput oamenii
BA ()erica
la taraba c6a none (GR)G.) ; clod viizu atita cc de
ban (RET.) (t) Praplid, peire, nenorocire: mare too
a CiiZtlt pe capul nostril! (Coo.) [vsl.].
si

rinduiala. a aseza cu ingrijire la un loe, a ara.rija:a-st

pArul. cravats, etclf A Intocmi F iron. A i-o
face cuiva: 1-a potrivit cum se cede (PANN) 0 A nemeri.

POTOPI (-open 1. vb. tr. A inunda, a In-

lucru (de nimic)! [potriva].

POTRIVIRE sf. p Faptul de a se p o trivi
0 Aserormare IN nPOTRIVIRE.
POTRIVIT adj. p. ($i adv.) Pollan 0 Care

POTOPENIE sl. F Prapad. peire, niinicire,

pustiire [sl. p0 t o p lj enija).
neea ea un potop: to vremea rea,
yeascit Dumnezen pamIntul

acoperi ca Un potop:
topesc Moldova (VLAH.)

de credos' ca o o& poto-

OSP.) I
A coplesi, a
In toamna anulni 1650 Merit Do-

0 A prapadi, a nimici, a

puStii: eta yotopi tot ce era

fats plimIntulni, din oasa on vadA sitmInta de akinspre

men) pink Is dobitoe (PAL.) ;

gar ye la biserice Int, ca-ipotopeste (coo.) ; fericirea oamenilor
to amare viata, to rodea inima 51-1 potopea, on ails (SO.).

vb. refl. A se prapadi, a se nimici, a pieri: foam

2. vb. refl. A fi de aceea$i stare, virsta, pu-

tere, etc. cu cineva sau cu ceva, a corespunde; a se

asemana, a fi la fel, deopotriva: eel ce se potrivesc,

se Imprietenesc (ZNN.); 0: cinci degete sint la o mina gi unul on altul nu se potrivegte ra< DEGETC); cg: solesne

coteala de aces& on se potriveste ce cea din tlrg 0 A se

compara 1 0 A se nerneri: tronc I se potriveste ea nuoa
'n parete (ALECS.) A-i $edea bine, a i se cuveni

0 A se lua dupe vorba cuiva, a-i da ascultare, a-i

face pe vole, pe plat: iii vine elteodatA sa-1 cosepti In
bataie, dac'ai sta BA to potrivesti for (nen.) 1 Ce se potrivestei ce-are a face! nu-ti face grije pentru atlta

se potrive$te cu ceva, corespunzator, convenabil,

conform: pnind asupra lie -carni sateen o dare A

POTRIVNIC pr

[vsl. potopiti].

*POTOR stn.

Veche moneda marunta de

ToatA gurita o vind... $1 pe bani si pe .4, In oredintll la hiciori (mRt.) [vsl. p o l Il v rl t or a; comp.
ung.poltora].
POTOROANCA (pl. -oe)sf. Trans.* Moneda de
anima:

tip

4 cruceri, dutcri [comp. POTOR $ipol.poitorakj.

*POTOLT (pl. -ouri) sn.
Puuctul de plecare $i

de sosire la alergarile de cai [fr. p o t e a u].

*POTPURT (p1.-ouni) sn. Q J Bucata de mu-

zicA aleatuita din diferite arii cunoscute t

Amestecatura: nn end

ott clan Beast

MINTIILIII

sf. 0

a = VENINARITA

4 = FIEREA-M1[[ 0 p1. x Ciorba

acrd din picioare, aripi, ficati, etc. de pasare

0 X Ori-ce mincare prea saratEt [rus. p o tr o ha
mate, mbruntaie"].
0 POTRQC sbst. Mold. X = POTROACA C): borsul

on came de Owl_ se mai numeste ai

(SEL).
0 POTROCEA sf. Oae. 4 = FIEREA-PAMINTIILUI

(potroacal.
POTROCUTA (pi.-te
TULL,' [I) (itroaca].

Cf. 4 = FivREA-PArtilm-

POTROMOCI (-0eese) vb. tr. Trans.

[fr. pot-pourrij.

de fier pentru Uteut Our' la opinci, la

eiur, la urechile oilor, etc.. preducea (EA
3937)
04 Gaura facuta la urechea

Cr-

[comp.

POTOR].

POTROPOP

PROTOPQP: ..,u1 de

mile Ini Laslitu... ants sit fie lost de tierbinti...

oft stlIpul ace) de marmure... sit-1 tie potricAlit

is Neamt, de pe vremea aceea

(CANT.).

POTOR CD
OalA de
oala de 5-6
litri [numita astfel dupe pretul cu care
se vindea In vremea veche].

(CRG.).

0 P9TURA pl. -turf) sf. 0 /ten. 0 e

stlIpul cat de Fig. 3937.

marmure on picaturlle lacrimilor s'au potrt- Potricalli

alit (CANT ).

Lucru, persoanh
la fel, asemenea, de aceea$i stare, de aceea$i vIrsta,
POTRIVA, # PROTIVA sf.

A mu-

12 aspri, sari' lac 2 .4 de argiut (PRVAP.)

POTRICALI (-Alen) vb. tr. A gauri

(cu po tr ic al a sau In alt chip): lacrb-

2. vb. refl. A se gauri:

(P$C.)

a care' valoare a variat intre 9 $i 10

bani ( 1/12 dintr'un leu) 0 Veche moneda de arg,int care valora
6 aspri: sit plateasca pre toatA dzua cite

protykalo sl. protykati a

gauri" j.

C)

$amaliza, a eocolosi, a acoperi o afacare scandaloasit.

POTRONIC stn. Op p Veche moneda de amnia, identicacu costanda",

POTRICALA (p1.-be sf. 0 Unealtli

oii, ca sewn de reeunoastere [comp. rus.

PROTIVNIC 1'2.

POTROACA (p1.-ce

de

vedenii, act, clad am desohis ochii, era zina

mare (NEGR.)

etc. 141 NEPOTRIVIT.

de dulce, de slab,

&Nth', on de naprasna clumA potopindu-se, age s'an ImprAstlat (CANT.)

on stares

Nemerit: tine to -a Invatat pe tine sa

rasounzi asa de ~P (ISP.1 Mijlociu, nici prea
(intr'un fel nici prea (intr'altul : - de mod, de rece,
...sa (( -OH.)

de aceea$i putere cu care sa se potriveasca, cu

Fig. 3938.
Poturi.

POTURI sm. pt. IV Un fel de nadragi largi

purtati odinioara de arnauti, de haiduci, de surugii, etc. pe can Ii poartli $i astazi Vomit din
uncle regiuni; slot strinsi pe picior, se Incheie

986

www.dacoromanica.ro

cu copci si au inarginile garnisite cu &tare si enstituri ([1] 3938): am s& -mt dares o poncho de arnautesti (ALECS.) ; parcel -1 yid... on
soarli phia is genuncht
0.-GH.); habitant cu... niste
de se 'mptedeca In ei ()SP.)

[tc. potur].

POTVAL = PODVAL.

Expunere cu de-andinuntul a unei Intimplari POT-

adevkrate sau mincinoase, istorisire, naratiune.

POVESTITOR sm. Cel ce stie sA povesteasca,

narator I p ov esti).
POVIDI

Plr POVEDI.

0 POVTDLA. (735.-ie) sf. Mold. X Magiun: na-ni

OPOTOC sm. Trans. (cow.) (au.)

= GUZGAN
pacz a k].
[uPOVAIALA, PovoIaLA, PoHAIaLik, PUHAIALA
(p1. -tell, -Isle) sf. # VP Boat& de ochi, perdea, al-

booed de pine ou ..(ALECS.); la Herta.. povidlet... +sine oredett

llinate pe 00(11 (SEL).

coast& repede $i luneeoasa: canals domnesti din Boonresti se Inaltau pe

malnInl sting al Dimbovitat tows.);

beat & (la oameni $i la cai) . poholelele se lac is richt; chit

cola! ouprins de pohoiele slut carat' (SEZ.); shin ad n'ai po-

POVARA (pl.- sort), 0 POVO4RA (pl.-re. -rit) sf.

0 Sarcina grea de transportat cu carul, cu cora-

cit eves onvIntni eel mare P (GRI) [pol.powidlo].

POVIRNT (-neso) vb. Sr. si refl. A (se) pleca, a

(se) inclina tntr'o parte: trisora... se povIrni 51 se rasturn& (eoL.' [srb. p o v r n it 1].

POVIRNTS (p1.-isnri) sn. .41h. Drum inclinat,

ul

ne tot coborlm en mare grentate pe nista

nri

povoarA Is month (VOR.) ; cal de

primehlioase
(CRG.); (E): chid nu este hizestrat ou o mare doza do Meson.),
aluneea pe .411 miniel (1.-G(.) [p o v I r n i].

sebire de cal de oAlArie) C) Ceea ce apas& greu

asupra cuiva din punctul de vedere moral: glndnrile

Intel) part P: case midi... .3 sub coperigort de olane (VLAH.);

olmpia vast& care as 'anode, utter
pin& departe In Du-

bia, etc.; incarcatur& grea: ace's pornise 12 card co

cal ce se Inhama la
car sau pe care se transport& poveri (spre deoaltora...

11

Taman sulletul de povara Indolent (o.- ZAMF.); sub

povara amintirilor... el area fotrIstat (ON.) Insarcinare grea, obligatie, sarcina: oe grea a trebuit sA
lie 1n vremea aceea povara de desalt $1 povara de scoter

POVIRNIT adj. p. PovIaNI. Inclinat, aplecat

nfire (CAR).

OPOVIRTI (-tesc) vb. tr. A Infasura o funie sau

o sfoar& pe un lemn (RV.-CRG.) [srb. p o v r t a ti .

POVOARA we- roVaRA.
POVOD, POHQD sbst.
dus de ctiptistru (sorb.
de un cal): duceau caii
ce eran scorn un obleot de tox

In,

.11. # Sum& de zeee mil de bani de our

[vsl. p o day or a targb.].

POVARAS 4. adj. cal.., cal de p o v a r a:

prin acele

in pohod (NEGR.) [srb. povo d, rus. p o v o d li capastru"] ,

nici vorbA nu putea sA lie o potecA pentrn caii Doc/treat (ORIG.).

stlbtttcli,

t POVODNIC, POHQDNIC sm.

2. sm. c4 = POHAR.
POVARNA (p1.-verne) sf. Fabrics unde se face

(87AM.) [srb. povodnik ].

povoL4LA. or POvAtaLA.

rachiu, spirt, etc. (Mold. velnitti") [vsl. p o v ar I n j a .bucattrie"]

POVARNAGrU sm. Cel ce area povarn&
(Mold. velnicer'').
0 POVAT (pl.-vete) sn. Mold. Povatti: doar nu yin

eu tattiest data la Iasi, sit-mi dee

unnl oa (Minot (cm).

POVATA (p1. -vete) sf. t Conducator, Indru-

mator, calarza.: Eu shit Dove% in tome odtre drama' fericirli (PANN) t Conducere, Indrumare Sfat,
shituire, consiliu : povetele ce $1-am dat sA nu le inn
niciodata use.) : Altars le di
Dar pe sine nu se 'nvata

(PANN) (comp. pol. powodca conductitor"].

POVATUT (-uesc) vb. tr. A conduce, a In-

druma, a Manzi: orb De orb povittoind, cad tunIndot In

POVOIU, PORQIU, Mold. PUHQIU (p/.-oate) sn. 0

Apa ce se napusteste In valuri furioase nimicind

totul In drumul ei, torent: Iar printre pritpastii, po-

voatele repezi, Pravalind butuot (stnm.); taro In taste chipurile sa strAbat scent Donna turbat (MERA); ahiotele a antes
gloats deodatA slobozite se nitres oft taste hnetul a marl puInnate dun& ploaie din dealuri In vat rap/Mite (CANT); 0 Warn
oblu pe oftritri de oodru si pe scursuri de puhoale Ivt.d.H.,;

onm se tlinplit de strg st adaoge pohottil ape! 11 Israel de sing

scads..., sea s'au adaos si Moldova (GFL.OR.); caste wilt au
lost plot grele el povoaie de ape, oft s'au Mout mutt& tune care (oit-uft.) 0 Q Ploaie toren tiala: ploaia Wee In puhaste, deast... Impritstiind un ropot trine si erelong (own.)

C) (f) Val de oameni, multime nenumarat& ce se

groan& (PANN) ; DUralle7A3U... m's poviitnit de am nimerit la

ntipusteste asupra unui lot: puhoini noroadelor nem-

case domitale (ono.); stile romans IntImpinara pe Tamil

Co novahilan ace convoin teALo., 11 0

a afaIni: pope... a !moat a-1

Adapovata,

on blind* cum ar Pines

till bine (SB.); 11 povatni oum sa ractioa sit soave din robie
(ISP.) Dumnezen v'a daruit on mints, oft sa ne povittuiti $1
pe not prortimea (ono).

POVATUIRE sf. Faptul de a p o v a t u i, Indrumare, conducere; slat, povata.

POVATUITOR sm. t Conducator, Indrumator, ctilAuza O Cel ce cla povete, sfatuitor:
se Windt mat Intlin pe care din boierli eel bltrini sa is de
(ISP.).

O POVEDI, Poirmi (-deso) vb. tr. A stoarce (lacrimi), a face sA cur& a-1 podidi (sIngele, lacrimile): SIngele mi-1 povidea $1 pe bon m1-1 =idea (GR.-N.)

[comp. vsl. p o dv est i, -v e d a duce "].

POVESTAS sm. Cel ce spune p o v es t i: re-

eunosoul pe Mos Toma gradinarul, ~ill de Is gura sobei

(GN.); dintre

1, am lost puma' en hornet (MERA).

POVESTE sf. t Istorisire, istorie, povestire,

naratiune Basm, Tabula, povestire mincinoaStl: scoot (611 de istorle taste a babelor, oarele spun noaptea
Povesti, pentrn ca sit-51 adoarma ooptil (CANT.) Povestea
vorbei,

Muhl, proverb, zicatoare Faima,

veste: li se dusese cestea si ...a In lame cd -s oament harWoe' (sa.); a 21, a slangs de
a fi, a ajunge vestit,

a i se duce pornina, a ajunge In gura lumii: el alien-

din pricina st(ngAciei lin Is vorbA el la lucre

lisp.) F Ce mat veste, Awe ce mai e nou? ce noutali mai aduci? (Loa ti-e povestea P asa stau lucrurile ?
sese de

apol
asa to port.i? asa vorbesti? data ti-i sea
Mat c'avem de tuna Impreuna tear [vsl. p o v stl].
POVESTI (-teso) vb. tr. A istorisi, a nara, a expune cu de-amanuntul IntImpltiri adevarate sau
mincinoase: a spune o p o v est e.

POVESTTRE al. C)Faptuldea povesti

Cal tinut de ea-

pa.stru Undo -s calaralli grozniol, Cu Insert! for pobodn1ci

flatmate Incepe vit Innece cImpitle Enropel (VLAH.)

Multime. grtnada: puhoinl neonrmat al ititnilln (GN.);

nista hogeaguri din care !omega pohoaie mart de pntori
non.' [vsl. p 0 V 0 Il 11.

"POZ4 (-zez) 1. vb. intr. A lua o atitudine spre

a i se face portretul, spre a se fotografia 0 (I) A
lua o atitudine afectath, spre a produce elect.
2. vb. refl. A se fotografia [fr. pose r].
*POZA. (pl.-za) sf TO Atitudine: hl opreste trecerea,
mind o

loarte martial& (CAR.) Atitudine afectata,

menita s& product'. elect O C) Fotografie:

odaia In care shit Icoanele, nu !neap pose (GRL.)

to

Ilustratie, gravura: carte on pore [fr. p o s e].

0 POZANAR = BUZUNAR.
POZDERIE er PUZDERIE.
*POZITIV 1. adj. Sigur, real, nettigAduit: an

Intemeiat pe fapte, pe observatiune $i

Mot
experienta: stiintele 11 Care consider& mai
ales partea material& a lucrurilor $i folosul ce poate
aceea
trage din ale: un spirit t cantitate

care e precedatil (sau se subintelege ca e precedata) de semnul + Jd Eleotrioitate a, aceea

care se desvolt& chid se freaca sticla; we- POL

+++ Filosofie Ya, aceea care admite ca sigure numai faptele Intemeiate pe observa(ie $i experienta
acela dintre cele trei grade de corn m Gradul

paratie ale adjectivelor $i adverbelor care e exprimat prin adjectivul sau adverbul Insusi: bun gi
bine eirprim& gradul
gradol comparativ.

pe clad mat bun $1 mai blue slot is

2. (pt.-ive) sr. Ceea ce este real, ce se Interne-

laza pe fapte, pe observatiune $i experient&

m Gradul pozitiv al unui adjectiv sau unui adverb 411 Imaginea obtinut& pe hlrtie, pe stielk etc. de pe un cliseu fotografic [fr. < lat.].

987

www.dacoromanica.ro

POZ

*POZITIVTSM sbst.
Sistemul filosofiei poPOZ- zitive
cre 'it de Auguste Comte [fr.].
PRA *POZITIVIST 4. adj. +++ Care tine de filosofia
pozitiva.

2. sm. Partizan al acestei filosofii [fr.].

*POZITITJNE, PoznIE sf. 0 Locul unde si felul
cum e asezat un lucru, ase7are, situatiune II 0
Conditiune social& 1 3 Situatiune (in care se and
cineva), stare, hal: e Intr'o critioa Atitudine
Ak Toren ales pentru asezat trupele 1 s In

Insarrinatd, grea, gravida [fr. position< lat.].

POZINAR
BUZUNAR.
POZNA (p1.-ne) SI. 0 NazbItie, nazdravdnie,
fapta la care nu te astepti savirsita de cineva din

nepricepere, din prostie, din gresala: prost cum e, acela

Ince nu poste lace o
(RET.) Gresala mare, fapta gra-

6. sa nu cumva safaceti pozna se deschideti,ca-ivai de not!

(caw e Intlmplare ne mai auzitd: pozna 1 ''a IntImplat cam ye la anal 1807 0.-084 4 Bocluc, belea,
pricina: de /Murea cea blitrIna sit nu te-atingi, ca-i .4. I (cee.)
9 () Neajill1S. necaz, rau: lace pozna, ca eu ml-am ni-

tat Winne pe foe (ALECS)

POZNAR

Farsa, festa, renghiu.

BUZUNAR.

POZNA$ adj. $i sm. 0 Care face p o z n e:

Triton 181 iesi din rabdare, si era

(RET.) 2

cind pierdea rdbdarea

Mucalit, glumet, hazliu, pandliciu: era

an scriltorag... mue,a11t....., bun de gni% at mincinos, lucre

mare (VLAH) 1 Ciudat : ce idol mm ai elteodata. madam
Frant (ALECS.) 0 BOClUCAS: mult mai bine era de nu
vedeam no age ... de iron ((SP.).

POZUNAR

BUZUNAR.

f POZVOLENIE sf. Mold. Perruisiurw, vole: eves

Vasilie Veda pozvolenie de la Turci, Ins& era acea pozvolenie din ban!, nu din Mime 7'nrcilor (M.-COST.) [MS.].

POZVOLI ( -olesc) vb. tr. Mold. A per mite, a In-

gadui, a da vole (LET.) (RV.-CRG.) frus.].

PRABUW (-Deese) 1. vb. tr.

A dobori,

trinti la parnInt 4' A surpa, a &alma, a narui

*PRACTICANT,-TA adj. $ism. f. 0 Cel ce observd. cu strictetapracticele cultului Care practic&

o meserie, o profesiune: medic -5, Cel ce lu-

creaza ca Incepator Intr'un birou, etc., care cauta

sa invete din practice o profe5iune: nu erau aid In
orag declt dot advocati, gi Ma practioanti, lard. tills! (38.-v8.)

[fr. si germ. Pr ak tik ant].

*PRACTICIAN sm., pRAcTrarANA (pl. -fens) sf.

/ Medic experirnentat: excelenta practiciand are tot

(CAR.) El It Urn foarte priceput In
afacerile judiciare [fr.].

stngele race menu

t PRACTICOS adj. F Priceput, Indeminatec,

rafinat ngr. j.
PRADA (pl. prazil sf. 0 Animalul pe care o nerd

salbatica Il prinde pentru hrana lui: mare De

pasdre mare, cu instinete de tiara sdlbatica, care
se hrdneste cu alte pasari mai mici sau Cu alte antmale, pe care le prinde In ghiarelf C) X Ceeaceiau,
rapesc, jefuesc ostasii in timp de razboiu: a face ;
.4.

de razboin; prada acestei birninte to mare pentru soldati

(BALC.) Uri -ce lucru pe care -1 rapeste sau si-I

insuseste cineva cu sila 0 Lucru dat peirii:

a aides bocului, a fi nimicit de roc; tot shit en prost...

sit las en bon.. vulturilor, gi acasil n'am nimio (RET.)
g

Prapad, devastare: dupli prada Troadei, Enia... se

mate cu toatd ruda fut... In Cara Venetlei (Mx.) 0

Rob, Supus: fn prada ambitiunli, Ilicomiel sale [lat.

praeda].

PRADA (prod vb. tr. C) A jefui, a rapi, all In-

su5i cu de-a sila: tilharii 1-an prddat In picture; Wald

vials for nu tdceau alts dec1t furau gi pradan (SB.) ; pritMira cu minis tam greceasca pina ling& Tarlgrad 00.1 .[

0 A prtipddi, a nimici, a sdrdci : Pe Ott prada toeul,

De cal apa 'nneacil (PANN) [lat. p r a e d a r el.
PRADACIUNE cf. Jai: an intrat tetra rasculati numai pentru pradacinoi si omoruri (VLats.) (lat. p r a e

dationem].

PRADALNIC adj. Jefuitor, care p r a d a:

cu ghiare Warrant'. (ALECS .
PRADATOR adj. verb. $i .sm. PRADA. Care

A scut unda : St. Ilie... rapes! asnpra mea o stIncil uriasii

care ma prabugi In pilmInt (ON.) A sdruncina: aga 11
sentura odatd de prabuseste lumea (RET.).
2. vh. yell. 0 A (Idea gramadd la pamint, a
se asvlrli jos: Unftrul se molegeste din toate Incheieturile
gi se pribusegte De print! (cAa.): Tlul... se prabuSeste urlInd
In saritoarea de la Zfival (VLAH.) A se surpa, a se

81 vulturi marl,

mare, se prabugirii peste lesurile aparatorilor ei (VLAH.) 1

Mui din oasbse cea grozavd tvimo.1 ;

de capul tut! use.); ()j: a arunca

&trim, a se narui: sidurile cetatil, ca de nu cutremur

3A

se srufunda: mintea i se Latina de spaima ce te cuprinde

clod to prabusests Intr'o vultoare (DLVR.)

cina [srb. probu&it i].

1'

A se sdrun-

PRABLTITTJRA (pl. -turi) sf. Gramada. morman de lucruri prithusite, naruitura, darlimaturti:
trecsm anevoie peste prdbuiituri de stbsci (VLAH,) [I) 1' a I) II 5 1].

Graiul vulgar din India,

*PFtACRTTA sf.
In opozi%ie cu sanscrita sau limba clasicb. [fr.].

-PRACTIC adj. Care pune In exrcutiune,

-care arata curn trebue sa se lucreze: *Uinta a;
studii tee, studii de aplicatiune 0 Care nu se multurnete numai cu teoria. care stie sit traga folos
din ceva om
care tie curn s procedeze In
viald si sa-si ajunga scopul, care urrndreste realitatra lucrurilor Comod, usor de mlnuit, de
Intre I)ui ntat emus& 3t. 1 C NvFnAcTio [lat.].
*PRACTICA (-to vb. tr. c) A pune in practice,
In aplicare:

virtntea 1 A exercita, a profesa,

medicine, avocaturs 1 3 A face:
o guilt $ 4 A Linea strict ceremoniile cultului

a SC ilideletrliCi CU :

[fr. pratique r, refacut dupd practi c].

*PRACTICA sf. Aplicarea teoriri, principiilot unei White, unei arte 0 Savir5ire, indePlinire, punere In Incrare; a Dune In
a pune In

pradd: acel om taste ran, talharlu si praddtorin (pev..me.);

Bdutor si 51 la lucru flare spot (1K.-13RS.).

PRAF (p1. -tort) sit. Q PamInt redus in parti-

cele asa de mici, Incit eel mai !rile \Int Il ridica In

aer, pulbere, Wind., (Mold. cull)"); a nu se alege

nici ..,n1 de cave, a se nimici cu totul: owl s'a ales Man

81 pulbere

it

se Menge

In ochii calve, a-1

amagi, a-I insela cu vorba, a-I face sa creads lucrua slitrile altfel de cum silt In realitate; a face
rima, a sparge in mici bucdtele: stapled ulciorul de

gi tarline (DLVR.) 11 Plata

sau substanta mineral& pisata sau redusd de la
sine in mici phrticele asemenea prafului de pa-

ye coleoul de piatrd 11 Men

mint: .-40 de arisen! Substanta oare-care pisatd

sau macinatd Indrunt; medicament sub form& de
praf; de ores; de chininil 0 11' de mea, iarba

de pusca, antestec de silitrd, pucioasd si carbon'

pisat care se aprinde usor 5i face explozie: se oprlra
In pridvor ca sa Imperial ae gi plumbi la puscagi

vsl.prahii .

(ALECS.)

PRAFARTE sf.
P r a f mutt gramddit intr'un lie sau care se riffled In aer (Mold. =e colbarie'' : Tiganil pacatosi umbla alone prtn yrdfdrla secetei ORG.)
11 0 a4 Depozit de praf de pused si de alt material
de razboiu explozibil. pulberarie: a preterit mai bine
se pule foe prillariel, se sale In aer au palat cis tot

(1.-GH.).

PRAFOS adj. 1 Plin de p r a f: mabalalele, cu case

mIal. pe laturile goselei foartepraloase BRO.) 1 Ca praful.

PRAFTORITA (p1.-te , PRAPTURIT!, 0 PIZ(4)PTuRA p1. -r! sf. Cinealta a fierarului, cu care stropeste para
carbunilor ctnd InfierbInta fierul In foe ( 3939): botezlnd cu

lletoda, procedeu pentru a fare

un lucru Datina, obiceiu 5 Experienta,
obicinuinta a lucrurilor s Profesare, exercitarea tine' profesiunt: a obtine Mere .4 a medicine!
c-avir5irea actelpr exterioare Kix itoare la cult
[Ir. prat i q u e. refAcut dup& practi e].
PRACTICABIL adj. Care sr poate pune in

praltorita earbunll earl tai atItan din

ce to ce !laetrile lot albastrii (DLVR,) ; Si on praltorita oda
mai adosea sii-1 lovest1 (PANN) ; Mica n'ar ft lost focal, toile,
pleattura... all fl rdmas mull 81 bine In tundul plimIntului
ruginite (cats.); Patru impllutate, patio spInzurate $1 0 plat-

TICABIL [Ir.].

PRAFUI ( -nest) vb. tr. si refl. A (se) umplea, a

(se acoperi de p r a f.

execu(iune IT

cam-tic& 1 Pe unde se poate urnblq, pe uncle se

poste trece: an drum pentru care 11 C sur IMPRAC-

6 3939 Praftorita.

turd (GOR.), ghicitoare despre vacii".

988

www.dacoromanica.ro

PRAFULT (p1.-ete) S71. dim. PRAF: nu mai git-

sira din trupul Int nici

PRAJTNA

at. ((sp.).

PRAFURTU adj. De coloarea prafulu

I

agrara de 3 stinjeni

jeni patrat,i; 1Nr FALL SC, POGONESO

coscogemite

(F1 F um

(VLAH.) [bg.].

PRAJIT adj. p. PRAJI. t Copt, fript, rumenit

la foe sau In grasime: ales 11; alone, castane -e
F a mines, a Inghiti ritbdari e, a rabda,
PeSte
a inghiti In sec 0 Ars de soare.
PRAJITURA fp/.-turf sf. X C) Aluat (din
faint' amestecata on zahar si unt , preparat uneori
cu ciocolata. nuei, migdale, fructe, etc., copt in
cuptor 0 Un fel de mincare taraneasca din malain prejit in unt sau untura. In care s'a rumenit

ca -i rupe picioarele (CAR.,,;

.....

ceapa (C)AUS.) (SU.) [p r a j

MR) ; a dat omul cu capul de Mil

*PRALINA pl.-ne sl. X Migdale piajite In zahar

Fig. 394o.

[fr. .
PRAMATIE, PRAGMATIE St. F Faptura, soiu de

P. P. Praguri.

de sue (BR.-VN.), a petit -o .si s'a In-

vatat minte; Der PICIOR 0 C) Treapta. ridicaturil,

Inaltature peste care trebue trecut In mers, sau

peste care curge o apt': sunlnd din unde, s'aruncit Waal

pe ~uri de stInci en.au.) (P f Locul unde a ape. curge.-

toare cade cu furie dintr'un punct mai malt: In

ametitoarea inteala ou care treeem coltii $1 ~nrile strtmtorli

)VLAH.) 11 C.) t SOCIU: Traian... poste Dunarea an Mout
pod... a oarnia pod gi astazi se owns ...wile In ea (m.-oosr.)11

6 Preajrue, inargine, Naar, intrare, Inceput:

oin, poama, scut& : nu trebue sit stirs eu ce pramatie de oli

tor primeso noaptea 'n gazda P (CAR.) ; pragmatia noastrA... tit
urmeza calea apucliturilor din vechime, dind c1stig color can
se scoala mai de dimineatii (LUNG.) [Dgr. vtperrp.avr ial.

+ PRAMYNDI -desc vb. fr.5iinfr. 0 # A petrece,

a IOCUi : primIndeste prin codri ca pasdrea (PS.-SCH.)

Trans. A lasa In rezerva, la o parte, la Pasune (sic.)

[vsl. prebada

jos a pinteeelui, In dreptul soldurilor; i s'a lent

ea sa nu to dome. In vg, sa
vatametura In
no mitnInei spline de pore (PAMF.); Femeia in- 4
grennata sa nu cumva sit doarmd pe pragul ea- t
sea, cad I se land copilot In vt, si-1 gren de ea
(OCR.)
Bucatica de tildes sau de

a veni in mailer mare, cu furie,

Sa

grei-

mea tea de temein a Imparatulni (VLAH.) [prapadi.

PRAPADENIE sf. Nimicire, peire, prapad:

dar cum sit to cobori. cAci jos era ~I (CRC ); mlnia gradina
mini trecu on -ce hotare, clnd vent si yam acea mare
(ISP.I

Mail NIS*

[prapadi.

sint patru crestaturi ca-A

PRAPADI ( -mese 1. vb. b. 0 A nimici, a face

re sustin coardele, ea

PRAGAR (pl.-are) sn. Olten

mare: s'a pornit un vInt de sus... vine (CAR.) ; dacA vre-nn

elides pests semenitturile megiasilor, spot pe ale lui le
amesteca on pamIntul (ISP.) ; s'a Mout mare vg de oameni
()SP.) ; dupe ca... a vAzut el ul si risipa norodului lui
prapadeascgt tot; un eftlaret educe vestea cA vine

se nu atingapuntea ; numit si pragus" ( 3941)

MAW 1 0 [rut. pran yk].

PRAPAD sbst. Nimicire, peire, risipa. paguba

(VLAH.); a veni vg,

1v10)

premadlili].

PRANIC (p1. -ice) sn. Trans. Moran, (BRL.) (PSC.)

aici stntem In al Moldovit

:In
dealulni dai de Casale botenaui 0.-ZAMF.); an gasit ye Wenn' spovedit si
griiit, gata se. treacit ~ul veciniciel (ced.); Vatunci pe eeel
mortii Is mine 8i gindit (ALECS.)
CI) Partea de

[vsl. pr a g 4].

foarte Malt si subtire: n'avea 17 ant ImplinIti si era

trivet& caleInd des ...Ill bisericil

1-a poruncit se. nu-i mat

Iemn de abanos aplicate.

la ca.petul de sus al limbii unei viori, .si pe care

51, 899 In Muntenia,

gm., 69 In Moldova ; prajina patrata aN ea 9 still-

nu e bine a mince, cad' se sloe

ca acela 1st manlnod noroen1 (GM) ;
clnd Oneva pleacd la drum, presaril-i Mini{ pe vt, ca se. -1 mearga
In plin (00R.) ; pina nu dai en capul
de ~ul de sue, no vezi ye cel de Joe
ye

Par lung. joarda, bel- PRA-

dorit Cu infocare uite-asa am vilzut en cum an venit pe

coscogeamite oameni clt muntil (SAD.) QQ Veche masura

(ZNN.);

calce

Grinda sau bucata de

Iemn on de piatra asczata in partea de jos a unei
usi sau a unei porti si peste care se paseste and
intre sau lose cineva ( =
de Jos); bucata de Iemn Ban
de piatra asezate. in partea de
sus a unei usi sau a unei porti,
paralela cu pragul de jos (
Ili de ens) (tJ 3940): eta ass
Incremenit Intro ~on me.); Upton'
se

s/.

crcde ce, facindu-se anumite vraji, poate fi adus

cineva prin vazduh, calare pe o acolo undo e

muma, slabs, DMA, prafurie, $1 totusi plecuta (BR. -vd.>

PRAG (p1.-guri) S11.

1p1.-ini

die: pintre umea co se Inghasela... se zareste o hlrtiefilHind.... In v1rful unei prilf ini (CRC.); sr NAS Q; pap& PRA

is

sd piara, a eXteriiiilla
Prag de vioarit.
s

Grinda care for-

meaza pragui de sus al usii mac.).

'PRAGMATIC adj. j sanctiune -a, regulament
emanat de la o adunare si de la un suveran privitor

mai adesea la rnaterii eclesiastice; in spec. legea

emanate. de la Carol al vi-lea al Austriei in anul
1713, prin care se Ingadue succesiunea la tron a
fenteilor, In lipsa de mostenitori de parte berbateased [fr.,- gr.].
PRAGMATIE PP' PRAMATIE.
PRAGT.JS (pl.-use) SU. j sr PRAG 0.
PRAGUT (p1.-nte Mt. dim. PRAG: Din

Turd& n'eu de end sA mi-I

creasca, ci sit mi -I prapadeasca UM) ; m'ar prapaill pentm

aceastd 18(11'802E8M (MERA) C) A strica de tot: ml am

Fig. 3941.

prapildit hainele pe ploaie 0 Mold. A pierde: Ce se valid

si nu-1 doare si saute $1 nu prapadeste P (um), ghiCifOin e
despre pore"; din ochl pe cineva, a-1 iubi peste n
sure: o prapedea din chi, de dragli ce -i era (cum).

3. vb. refl.

A se nimici, a pieri, a muri-. pact

p'aci era sit se prapadeasca biata temeie

(ISP.I ;

!Mese de dragul maseriei male (BR.-VN.); a se

no mit patde rIs, a DU

mai putea de atita rls, a se strica de rls, a face un

haz nespus: sa-1 veal ce caraghios e ou tigers In gurit, sA

to prapidesti de its (CAR.) 1 A se strica de tot
0 A se pierde: banul muncit nu se prapadegte (PANN) ; a
So

cu urea, a se pierde cu firea: lantern' se priiplidea

Dina 'n

Cu firm, trintind capul p'un umdr $1 ye oellalt (DLVR.) [vs!.

PRAH = PRAF.
PRAHAITA, Mo/d. PRAHARRITA (pl.-te)sf.. Mi-

Nimicit, pierit ; stricat de tot; pierdut 0 (0 Decbzut, ticalos,

de
argat...
cheles
st dosildit,
pacatos, nenorocit: un

gitrdut, Teat& fate -i con dragut (GR.-N.)

ca ciuperca, comestibile. cind e tinara. eu carnea alha, mai tirziu maslinie si brunt'-ro.scata; dupe coacere, se deschide la virf, laslnd sa lase. un praf brunroscat sau galbuiu-Inchis. format din sporii ciupercii ; poporul Intrebuinteaza. acest praf ca leac Irnpotriva bubelor numite plescaita" (Bavislaplumbca).
PRAJ PP' PRAZ.

PRAJI (-Mese 4. vb. tr. 0 X A frige, a coane in

pesteie 0 A

unt, In grashne, In untdelemn:

frige pe earbuni pe jar, etc.:

castane, alone

C) A rumeni prin frigere 0 A Incalzi tare, a InfierbInta O F A chinui, a tortura: i -a dat In cap

propasti,

- pad(}].

PRAPADIT adj. p. PRAPADT.

de n'are seaman pe lnme ((SP.) ; nn Ala, on

n'are chioaril In punga (Cee.).

n de amploiat,

PRAPADITOR adj. verb. PRAPADI. Care prapedeste.

PRAPADOAMNA PREAPODQBNA.
foarte ad Inca, adinPRAPASTIE sl. 0
caturgi ripoasa de toate partite, al carei fund nu
se poate vedea: merge ea oft merge... ulna ce de de o

Despartitura de e
trecut, deosebire grozav de mare: Dan remise pe degrozay. si Intunecoasa

Gol,
sit fie In anima acestei femell (ON.); name' atunci a Inieles

cocoanei... sa-I prajeascit si pe altA parte (CAR.).

plin oonvins oft Intro el si Ana e o

(VLAH.)
imensitate de nepatruns, farm margini: 00

arsita soarelui: eta baba de se pra1ea la too (R. -coo.) [vsl,].

ce

2. vb. refl. A se incalzi tare la para focului sau la

trebue

de donors se ascundea sub Infatisarea lui de liniste

989

www.dacoromanica.ro


pi. (f) F Lucruri grozave, de neinchiPRA- puit: n) auzi
to ce praplistil spun frati1 to P USP.) [vsl.
PRA propastl].

PRAPASTIQS adj.

_4.. Plin de p r a -

p a S ti i, rIpos: ne scoborim In adincul al Oil (vt_zii.);

nici prin vis picioml nu mi-a cAlcat prin asemenea prapastioase loouri (obon.)

r0

F Fioros, care to urn-

pie de groaza. I F Pe care o minte senatoasa n'o poate concepe; de neinchipuit: ne spun

Inoruri prilpistioase; pests ce-a Mout nature de ~, nnmai genml si prostla stapineso (DLVR.).

PRAPASTUT (-nese) 1. vb. tr. A arunca intr'o

prapastie.

2. vb. refl. 0 A cadea, a se arunca tate prapastie 0 A se arunca, a naviili asupra cuiva.
PRAPOR, PRAPIIR SM. Si (p1.-re)

X # Steag ostasescprins de
virful unei lanci: de doult laturl se
sn.

Intindea oastea pedestra cu prapurele Piecute, ou slinetile In ins (Oboo.); oopm

din case purtind prapurele Tdrii (HU) g(
2
Ban. Bucov. dot Steag bisericese

care se poarta la procesiuni

(CAR.) ;

Fig. 3942.

*PRASEOLTT sm. * Silicat hidratat natural de

aluminiu, magnezie si tier, de coloare verde [fr.].
PRASI -Asesc vb. tr. i refl. A (se Inn-mill

priu ii4tere sau reproducers: tot In local acesta M1-8111

masa oltele (RET.); di Is tocului de icoane 1 d'abia prises
cars si paduchi de lemn (cAs.); uncle nu este lac, nu se lirasesc broaste (1.-cn.); soul vinului... umbla... Invittlnd 01 pre
bun pi pre Mu cum sit praseasca el aft lucreze vita (JIP.); In-

tr'Insul traesc si se prItseso.., cei mai trumos1 barbati din

tot plaint (000n.); de atunci s'an prAsit In tars aceea lenesil
(R.-COD.); b: nu ma slAbesc nevoile sit eases bani in pungli

[srb. prasiti].

PRASTLA. sf. Soiu, rasa, progenitura (de ani-

mate): am auzit of are o .0 de Mini, de s'a dus vestea

(D.-ZAMF.); pr. ext.(despre oameni): TIrgoviste... orasul

de descAlecatoare, care a scos la maiden cea mai Hat = de

oameni marl (GN.) ; aceasta voinicii pi vloale umplea ma-

prasiti].

[st.prasil a<

PRASILOS 0 /ten. adj. Care face prasil a

prt.o.sru sbst. = pRAsEOLIT [it.].

numeroasa, prolific, puios toms.).

PRASTAVALA sf. 0 /ten. numai In toe. adv.

DE-A PRAwrAvALA. rostogolindu-se peste cap, de-a

berbeleacul [comp. t a. v a 1 i].

PRAA s f. P r asila: cum ne vom mai apnea si de
Meru' cartoIlelor es ter tot etas

(At si porambul P

(ION)

[p r 5 ft
PRA$CA st. Trans. = PUMA : clout mreaja si

prasca socru-so 51 hal ou ele la Somes

(RET.).

PRACAU, PRAACAII sm. Mold. Ban Trans. Holteiu (care umbla hoinarind pe ulite); strengar;
desmatat, destrabalat, stricat: cam thaw Alt, pas-

cants, oe mA last et to astept on eine 'n mast (RET.); nn

prascitu, nn om de nimica ...poate Inca sit le fault at alto neplAcerl (MAR.).

PRACHIE

PRA$TIE.

PRA$CHT.LA (pl. -lo) sf. Ban. PRA$TILA.

PF4AW (-ageso) vb. tr. .l A sapa ogorul de po-

rumb, via sau straturile de legume, curatindu-le

de buruieni: Intr'o at poate
la opt pritjini (ION.) [vsl.

duplt lac, de la palm pint

praIiti].

PRAWLA, PitAsTLA sf. ei Faptul de a prasi,

saparea porumbului, viei, etc.: trebue BA le dAm (mor-

covilor) MUM prasliA IndatA oe-1 lantern deosabl dintre bnmien( uott.); sottlatl, vere, o'a Els boiem sit merged az)
la pritslIA

(JIP.)

[SI.

rar pe

undeva; c) a

PRASEA law PLAsEA.

(DLVR.)

Fig. 3943. PrA.5itoare.

sf. Marina agricola Intrebuintata la prasit (El 3943).

PRATIIA sin. 0 Cel ce arunca cu p r a tia Cettaias, cal laturas, cal de prastie: nezArind... nici carnta... nisi ~11 but oars storalau (oLvg.).l
PRATIE sf. Instrument alcatuit tlintr'o

duce

[rus.praporikn].

halaua de veselie of nazdritvanii

11,'

4-:

stia; b) a se

covnicli sl ~ii banitnitian d'anciteleaFrapor de biscricS.

WIN.)

nu alba multi munoi la oules (DRAGH.).

2. PRAstToARE

al

tg

tricele cu pra-

din pi/Millie Herta $1 tante... lnvAltndu-se In preen?... se lace plAcinta de

eights (voe.) [vsl. prapora].

PRAPVRCIC sin.
Portdrapel In armata ruseasca: Dot-

ea sea ogorul

mama mA trimite la
niste lingurari ce-1
aveam tocmiti
Valea-sacs (am.) ;ll
II tale Inadins... sit

grindina din mil de prastil Opreste teats china

coati (o.-zAzis.); a da on prastia, a) a arunca
pietre sau pie-

de mist; se lace !neural-

tura 'n mate, de se sparge praporul

PRAITOR 4. sm., Lucrator tocmit ca s6. p r a-

repede prastia ca s'o lzbeascA In tiara (Ooon.); $1

veleste stomacul si matele animalului:

NzpRA.51T.

2. sbst. Faptul de a pra.$i : .111 bobulni va Ii Msplatit

grin Imbelsugata Ini rodire ooN.); nu fa Mot mosinoaie
for (ogAoH.)
cum trebue la

bucata de piele prinsa de doua capatlie de sfoarli

sau de elastic, cu care se asvirla pietre sau pietri3944): Voinicelul InvIrti
cele Ia o mare departare

3942)41 a sat IVIernbrana care in-

(DLVR.)

PRATT 4. adj. p. PRASI in

(1312.-VN

*praAilo< praiti].

canto. sa fure:

nici pomeneali

nu era... at dea
en pragtia prin
bucatelele de trip

tura

OSP.) ;

pit-

zest' case cu pra-

Fig. 3944. Fr4tii.

Otis (PANN), nu

esti mai niciodata acasa 0 Curmeiu ce se leaga

de leuca on de capatul osiei si de care se prinde un

cal laturas; cal de cal laturas, cetlkias 0 Fringhie, capastru de care se tine calul spre a-1 dresa:
a da tan cal la , a-1 face sa alerge Yn cerc, tinlndu-1
de capastru: nn geambas da la

un cal neinviltat (me.)

fvsl. p r a t a].
PRA$TTLA (pi.-le) sf. 0 /ten. Mold. Trans. Sin-

ttrila [comp. bg. pr a Iti I o].

PRATINA sf. Bostind tescovina [bg.].

PRATENIA (p1. -in)) sf.

Prlijina ce se hinge

in virful stogului sau claii de fin, in stuful sau

paiele de pe acoperisul easel.

0 PRAU, PRAV = PRAF: palatal oi nriesul se prenonra

In pray $i pnlbere (CAT.).

PRAVAL (p/.-aluri) sn. La. Coasta repede

de munte, povirnis, repezi If Cascada mica

Rostogolitura [p r a v al i].
PRAVALA sf. Often. numai In lac. adv. DE-A

PRAVALA, de-a rostogolul (triao.) [p r a v a 11].

PRAV ALAC (p1. -ace) sn. (POL.) (STAM.) Li. = PRAvAr4.9.

PRAVALATEC, PRAvALATic adj. 44, Foarte

povirnit, cu repezis mare la vale: Eta tree on harnioi
uncle si suspinA 'n Hod molatic, dud coboarA 'n ropot titan
din tApsanul prAvAlatio ( \ILAN.); pe drnmul privalatio... lnainfa
calnl in trapn-1 domol (SAD.)

PRAVALT

[pravali].

-val) 4. vb. tr. A rasturna:

Fat-trumos pravAll peste DMA o bucata de stifle/1 (EMIN.);

to rog sit mti cu bagare de same, ca sit nu-mi pavan nora
0120.)

A rostogoli la vale; Hnejdul, rlulet lin

01

ticnit, se milt, private on -ce /1 iese Inainte (Nean.).

a. vb. refl. 0 A so rasturna, a cadea de la o !nal-

time: lieste-care dintre not se oumpAnea In toate ohipurile,

(ALECS.) ; luntrea nrmArita se
pravall In anti (GN.) ; Stinca BM sa se pravale In prApastia
pentru ca sA nu se pravale brlsca
mareatA (EMIN.)

0 A se rostogoli la vale: acesti &weal,

pravalindu-se, Man dun& sine tot ce Intllnean In calea for

(ISP.) ; nn moment am orezut ea are aft se pravale at el ca
pietrele asnpra mea (ON.) [vsl. provaliti].

PRAVALIA$ sm. IV Negustor ce are o p r a-

vali e.

PRAVALIE sf. (5 Local In care un negustor

990

www.dacoromanica.ro

lei expune si-si vinde inarfa, magazin

mult decit trebue sau decit se cuvine (servole la

formarea superlativului absolut In adjective $i admid; am molt; e departe; se Intrebuinteaza adesea la titulaturi: stimatA Doamnit mitrite

Mo/d.

u gheana" ) : clirlcul Be. n'aibA de vinzare de yin, cares

se Mama prost ctrciuma (PRY.-MB.); se uita prin taste PIAvAliile of se mire de toate tale ce vedea (ISP.I [comp. vsl.
,

verbe): e

pravlj enijP administratie").

PRAVALIOARA (pl.-re) sf. be dim. BRAVA: cum poate el sit Mesita, lung cum e, to priivitlioara aia

jOSSa P

(13R.-VN.).

PRAVALW (p1.-ieurt sn. a Coast.) repede

de munte, povIrnis, repezis: la ..uri ti outs de-a rtndul

(ALECS.)

[1:0 r e V a 1

t PR4I.VAT1 sbst. Mold. 0/ten. Tel, tinte, stop fi-

Doamne.;

Militate Impitrate;.... burial Dumnezeri; in lode tot;

din cafe atara;
mill no trebue sit tie nici
nici Marta Marta (PANN) ; De n'am matAsuri, am ce pot, NMI bun
se, nioi rail de tot mom/

culiuni:

Prea mutt (dinaintea unui verb): volute,

ee

o tel

repede, rAspunse parintele Stinbel (OLVR.) Nu .0., nu

tocmai, nu de tot, nu atit cit ar trehui, cit s'ar

cuveni: moo Ion Boat& no punea temein pe vorbele boleresti (cao.); adnc legi d'atani. 'n tare, citc1 pe la not no
ne tale capn cum sa le croft LDP.) ; ImpAratul cel pottit,
adecit Will miresei, mince si no use.) [vsl. p r 6].

nal [vsl. pravIc I].

PRAVAT2 sbst. Ban. x Putul de intrare la o

mina ce se coboara drept in jos [srb. prava c].
i'PRAVI PR/VI: Sede mtudra si-lprilveste, De litcrimi
abia-1 zitreste (volt.).
PRAVILA (p1.-le, -II) sf. CD en. 9 t Lege; cod,

PREACURATA adj. f. emi Neprihanittl, epitet

al Sfintei Fecioare: Fecioara, Maica Domnului
[p rea + curat a, tradueere din sl. p r o -

cista].

codiee: el 11 advocat, cnnoaste toate pravilele si-i In stare

sit lucreze cum secede InSenat (ALECS.) ; pravilele Imparatesti;
Previte lui Mate! Basarab 0 1-Legule., regulament: Si
a pus pArintele dr $1 a zis cit In toati. Stmbitta sit se prodteaseil billetil al fetete (ono t A," EA Carte care cu-

va pirl bArbatul pre mulare-s la judecittorin cum taste -

nele etc.: pravila de la Govors; ca dintr'un vis depArtat I

se de(ltepta In cap crimpele de pravili $1 glasuri bisericesti

ca un hotru 51 ca un

prinde Indatoririle monahale li pregesti, canoa-

Mart) sof Canon, pedeapsa [vsl. pravil 0].

t PRAVT.LNIC adj. et 0 Legal, dupe. pravila:
dobindA it Major: o demi englezA, cn o female ce o

serves, In vlrstA de douit or1 matorit, sau, dupA cum sic lo-

t PREACURVA (p1. -ve) sj. Femcie adultery: clod

(PRV..MB.) [format dupe vsl. p r
(1 jubodeje a)
+ curve].
PREACURVAR adj. si sm. Adulter, care co-

mite un adulter: aceta an chiamA hotru 51 ea va carts

PRAVOSLAVIE sf. red Ortodoxie [vs1.].

t PRAVOSLAVNIC adj.

ealt

Ortodox, drept-

credintA; de va lua barcredincios:

marturisire;
batul At, muiare ereticii, sau A muiare sA to bArbat erotic,
gospodari
cuprinsi si ereatone! sit se &Sparta (PRV..MR.);
stini
on trice lui Dumnezeu (VLAH., [vsl. pravo-

slavfna].

PRAXA sf. = PRAxis.

tPRA.XIS sbst. C) Practice, experienta vigil,

51 stii mai bine

rutina: MAria Ta esti luminat 5! on
dectt mine prin cite prime)dii am sit tree (nu [ngr.].

PRAXIU sbst.

[format dupe vsl.

PREACURVI ( -vest vb. intr. A comite un a-

dulter: clad Indeamnit... pre muiarea lui se. preacurveascit

(Pati.-ms.t [format dupe vsl. pre

+ eurVi].

goletii, ...di tem.) [S1.].

t PRAVILNICESC adj. tat Legal,pravilnic.

t PRAVILNICESTE adv. el In mod legal. conform cu pravilele 1p ravilnices el.

(PRV.-LP.I.

pre(ljubodej)-1- curvar].
$

j u b o d ej t i)

PREACURVIE s f. Adulter: nu-s1 va piarde na-

me! zestrele mularea oeea oe va ti Mont

ce Incit-$1 va
piarde 51 darurile cite 1-au Post (Wait bArbatul (PRV.-MB.)

[format

dupe vsl. pre (1 jubodejstv 0) +

curvie].

PREAJMA,
PREJAtA 5/. Apropiere, vecinetate: In
sub nista vechi tulpine de nod... erau arun-

cate obezi de mate moo.); aid ne odihnim pe mustiroalele

de larbit din preqima sivotnint (VLAH.) ; prin preaima loculni
acelula tolls on pustnic ((SR) Locul, tinutul de
jur imprejur, linprejurime: cis tine preima easel, no
se gases niment mai presus de Marta tem); presima e asa
de Wail In oras, Molt din nlitA se aside... planul (Ba.-vo.)

Ajun, timpul apropiat de ceva: vorbind on greatit

04 Carte bisericeasee contifind Faptele Apostolilop, Apostol: Inicoresi[gr.].

PRAZ, Mold. PRAJ sbst. * 0 Plante din familia
liliaceelor, cu tulpina eilindrice si cu
frunze pine. In partea mijlocie; origi-

de mezatul de constiinte din preatma alegerllor

cultivate la not ca plant.) culinary (Allium porrum) (1 3945) PRAZUL-

sit tread. la examinarea unei chestiuni [fr.].

PREAMART (-areco) vb. tr. A ridica In slava,

nara din regiunea inediterancand, e

PRAZDNIC... = PRAzNio...

"PREA.MBUL (pl. -ale) sn.

batoare mare bisericeasce: In zina de

e, cum e Ia Petal si CrAciun, nu (se) mittura In

(GOR.)

0 OSpat, masa

acute trebuia sit se Weasel de comIndit Si

sA-1 tacit bietei babe Si on
tss.); sit dea
Dumnezen tot aunt sit lie sarbittori si unmet
81 nuntit
o zi de Meru, Si atone! sA lie

bIn a].
PREASENA s/. Cureaua sau ohinga de sub
pieptul calulvi [srb. prsin a].
PREASFINTTE, PREAMENTIE sf. SBINTIE e
[format dupe vsl. preosvQten a].
PREASFINTIT adj.
SUNTIT 1 [format

0:

ler MALtini ; gado, Ia dracul to

lade foarte departe, unde si-a Inter-

cat dracul copiii [vsl. p r a zd I n i k u ].

PRAZNUI, # PRAZDNIII (-uesc) vb.

dupe vsl. preosvgtistvol.

PREA-SFINTA adj. f.

tr. li refl. 0 A (se) serbatori, a (se)

serba, a (se) Linea ca o sarbatoare: an

11 Omit ce era alai is Stint& Ilia, clod se Fig. 3945.

Praz.
PrAznuia hramul bisericli (vuta., ; Joile duel
Pesti se pr5znuesc DMA la hilltarea Domnulni, ca sAnu strice

grindina tarinei (00R.)

prazdTnovati].

F A benchetui, a se osusra

[vsl.

PRAZULIU adj. Verde ca p r,'a z u 1: 15! tines

sculele Intr'o basma prAzulie on vArgi rosit teas.).
PRE pp- PE.

Cuvintare, scriere

PREAPODOBNA, (13) PRAPADoanINA adj. f.:

Paraschiva, sfinta Paraschiva [vsl. p r e p o d o-

(cao.); omul care este hernia, totdeauna are

(Pania);
vrabla millatu viseazA sl calicul

pata: am henna, dar barim am prilznult

care serveste ca introducere, rare se rosteste sau

se scrie inainte de a intra in fondul chestiunii
Expuncrea motivelor care precede un proiect
dc lege [fr.].

mare pentru pomenirca unui raposat:

,..111

hotarire pe care o is o adunare de a nu voi

slavit

PRAZNIC (p1.-ice sn. 0 cd SarcasA

mai 'nalnte de Intrunirea plenipotentllor, sA exists o Intelegere A asupra teritorifior to Mien (1.-GH.); cheatinne

a proslavi, a glorifies: top 11 preamitrean cu strigate

voioase (VLAH. [prea + m a r i, dupe sl. pro-

IRPURELIII=ARIL-SARMLIII (VS1.).
$

(BR. -va ).

*PREALABIL adj. Care trebue zis, Mout, cercetat Inainte de a se ocupa de alteeva: voeste ca,

PRE4 adv. 0 Peste masu re, afara din tale, mai

Maica Domnului.
PREASTOL Pr- PRESTQL.
PREATCA (pl. pretee) sf. .ific Fie-care din bell-

soarele cc se pun In stup Ii pe care albinele I4i

construesc fagurii [comp. srb. pritk a].
*PREBENDA (p1. -de) sf. c Venitul unui canonic [fr.].
PRECADERE sf. Prioritate, lntlictate, tireferinte. [formatiune moderns din lat. p r a e +
eadere].
"PRECAR adj. Care depinde de vointa altuia
sau a unor Imprejurful nestatornice, nesigur: no

991

www.dacoromanica.ro

PRAPRE

ni i foams de literaturk pentru ca eta frame bate Is warts

PRE- existentei
noastre
(VIM).) [fr. precair e].
PRE *pRECAT,TT adj. litigator de seama, cu luare

prepondera, a avea mai mutt& greutate, mai mutt&

trecere, a Intrece, a covirsi: pdrerea lui Alinta de a ne
opine on arma... precumpani asupra Men de summer (ON.)

*PRECAUTI9NE, pREcAvTIE sf. Bagare de

ani de lupta crIncena, In care victorille se preeumpanean

0 A tinea cumpana, a sta in cumpana: dupa sase

aminte, anent qjlir C DrupREcArr [lat.].

[c umpan i, format dupd, lat. praepo n-

seama, paza, fereala: se scoalli incetinel si cu cea mai

mare precantie iese (CAR.) fir. .

derarel.
PRECUMPANTRE sf. Faptul de a (se) p r e-

'PRECEDA. sau PRECVDE ( cad) 1. vb. tr. A

merge lnainte: m pe cineva A fi, a se IntImpla
Inainte: rdzboinl balcanic a precedat razbolul mondial.

cump ani, preponderenta.

PRECUMPANIT9R ad).

lecTiunea ce precede [fr.l.

0 PRECUP

- PROCOP Q.
PRECTYPET, sm.. PRECU-

'PRECEDENT I. adj. Care este sau a Post ime-

SS 0 Negustor care cumpard de la

diet Inainte: anal

2. (pl.-este) sn. Obiceiu, uz, exemplu stabilit
printr'un fapt identic petrecut odata, si care Ingaduie a se poatti face iar asa; (un fapt) lard
cum nu s'a mai intimplat [fr.].
*PRECEPT (p1.--te) sn. Invataturti, povala, regula [tr. < lat.
'PRECEPTOR sm. * Gel ce e Insarcinat cu
instructiunea si edueatiunea unui copil, in particular [fr.].
PRECESTA
PRUCISTA.
PRECESTANIE
PRICESTANIE.
'PRECIPITIN (-pit 4. vb. tr. 0 A arunca dintr'un loc ridicat Inteo adincime, Intr'o prapastie,

PEATA (p/ -este) sf.

tarani legume, pasari, cud.,

etc. si be vinde apoi, spe-

cullndu-le mai adesea, In

plata 0 Vinzator ambulant de zarzavaturi (12 3946)

[bg. prekupec].

PRECUPETT (-etesc) vb.

tr. si refl. 0 t A. (se) vinde Fig. 3946. Precupeti.

Cu maruntisul: posturile se preenpetesc, se bareolluesc
In plata (ALECS.) 0 A (se) vinde cu pret de specula, a (s e,) vinde stump, a (se) specula, a (se) trafica:

Mibai lua lotelegere cu Aron -Vodd si ea Siegmund rare -si

a da de ripd., a pravali 0 A face vint, a da brinci,

a repezi s A grdbi, a zori, a pripi: el aducea mastni

electnce pentru a

ee

fecundarea semintelor

(VLAH.)

I0

verb. PRECIIMPAN/.

Preponderent.

2. vb. intr. A se alto, a fi, a veni imediat inainte:

precupetea ajutorul (VIA)).) 0 A se tocmi pina la o

pare, a nu last din pret: greata nevoli... de a se pentru

2'

onorariu

A determine precipitarea unui corp intr'un lichid.

2. vb. refl. A se arunca dintr'un loc malt intr'o adincime, a se da de ripe., a se repezi, a-si face

(BR.-VN.)

[precupet].

t PRECUPI (-npesc) vb. tr. 0 Ise A vinde cu maruntisul: a face negot de precupet 0 A specula
cinst ea unei femei:tioalosul I sd -ei precnpeascd soda pen-

vint A se napusti, a ntipadi, a ntivali, a da

naval& A se grabi, a se sort, a se pripi
O .GP A se depune la fundul unei soluliuni [fr.
< lat. J.
PRECIPITARE sf. 0 Faptul de a (se) p r ecip it a 11 Graba, zor, pripa Q Forinarea unui corp solid In sinul unui lichid sub influenta unui fenomen fizic sau ehinlic (racire,
deseornpunere dubia. ete,I.
*PRECIPITAT 1. adj. p. pREcuin.

tru ca sd alba on ce-si lndestula patimile I

prekupiti].

(ALECS.)

[srb.

PRECURMA (-curm) vb. tr. si refl. A (se) In-

trerupe, a (se) c u r et a: aceastft Intimplare precurmA

pldcerea poetului de a mat declama (sow; melodioasa cintare a erestoasei cioctrlii... pre care o preourmd din clod In
clod oristeiul (NEGR.) ; Speranta mea din ;time de moarte se
precurmit

(ALx.) .

*PRECURSOR adj. si set. Premergator, Ina'fr.].

inte-mergator.
PRECLIVINTARE sf. 0e' Prefat5., cuvint Inainte format chip& sl. p r is d uslovij e].
PREDA (-dim) I. vb. tr. 0 A da In primire, In
mina cuiva, a remite, a transmite: o scrisoare;

2. (p1. -ate) sn. Lt. Corp solid obtinut intr'un Hchid prin precipitare; mu, oxidul rosu de mercur.
*PRECIPTTIU (p1. -iii) sn. ,c7s. Prapastie, ripa
[lat.].

'PRECIS adj. Larmirit, limpede, exprimat

clar: ordin -; 0 NVPRECTS Care cuprinde

tot ce trebue fare. nimic de prison. dinars m
Rota*, fix, bine determinat; is era
[fr.].

complimente 0 A da In puterea, pe mina cuiva: -pe vinovat In mtna pointer x Ada in mlinile vrajmasilor: o cetate it A da teeth despre o materie rare -care, a invata pe scolari: predd limba la-

Males Doninului [vs1.].

PRECIZA ( -Im) vb. tr. A botart limpede, la.murit, scurt cuprinzator: nn ordin 0 A arata
intoemai, a hottirt, a fixa
o data [fr.].

mina dusmanului (dupa o lupta): resat s'a predat

PRECISTA adj. f. A Preacurata.: Blake ,

tina la liceu.
g. vb. refl. A4 A se trichina, a se supune, a se da pe

asediatorilor: Osman Paint s'a predat Romanilor [vsl.

predatil.

PREDARE sf. Faptul dea (se) pred a; limbo

limba in care se Invata diferitele materii In-.
tr'o scoala.

*PRECIZIEJNE, PRECIZIE sf. 0 Mare exacti-

tate 11 Regularitate '11.11 NVPRECIZIONE [fr.].

de m,

*PRECOCE adj. 0 Copt Inainte de vreme, timpuriu p Desvoltat Inainte de vreme, inainte
do vIrsta: copil ; minte ; copili erau gravi, de o serlozitate m

(VIA)).)

[fr.

lat. ].

*PRECOCITATE sf. Calitatea a tot ce este

precoce, desvoltarea prea timpurie, lnainte de
vIrstrt [fr.].
*PRECONCEPUT adi C o n c e p u t, fixat.in
minte, adoptat fara a fi cerce tat mai de aproape,
far& a fi patruns mai adinc; idea
[dupa fr.
precongu].
'PRECONIZA (-izez vb. tr. A lauda, a reco-

il

mends peste masura: demagogii gdseso nn milloo de a

se face popular! preconIzInd libertati stravagante 0.-oii.) Fir.].

pREcovrilw ( -swat vb. tr. A covirsi: on-

ma! rdbdarea si bunatatea In! Dumnezeu cea Yard de margin!

prate sd precovIrseasca faridelegile 51 Indaratnicia ta (cgo.).

*PRECUGETA (-et) vb. tr. A premedita [lat.].

PRECUGETARE sf. Faptul de a p recu-

g e t a, premeditare.

PRECT;IyI conj. Asa cum, dupli cum: fie

In cm*, age dt pe pdmtnt 0 Pe eft, dupli cat:
- bag
de seams;
se aude [pre -1-cum1.
PRECLTMPANT (-anew) vb. intr. si refl. 0 A
vole ta,

*PREDECES9R sm., PREDECESOARE s f. Acela,

aceea care a precedat pe eineva intr'un post, in -

tr'o demnitate pl. Cei ce au trait Inaintea

noastra lntr'o tart'. [fr.].

PREDESTINA (-inn, -In) vb. tr. A hotarl,
a destine dinainte la fericirea, la mintuirea vecinica A destine pe vecii vecilor sa savirseasca
lueruri mar! (vorb. de Dumnezeu) A meni, a

ursi, a sorti 0 A rezerva pentru un anumit

cr)p, pentru ceva inevitabil [fr.].

*PREDESTINARE, PREDESTINATIVNE, PREDESTINATIE St.

C)

Faptul de a predestina

0mi Doctrine in virtutea careia unii oameni sint

destinati pierzarii sau mintuitr printr'o botartre a
lni Dumnezeu Desfasurare, InItintuire fatal&

a evenimentelor ursita, menire, soarta, serisd, [fr.].

*PREDICA (-die) vh. tr. 0 mi A tinea o predied,
a vorbi din amvon, a invata de pe amvon pe popor
cuvintul lui Dumnezeu, a propovadui A sfa.tut, a Indemna, a recomanda: min pustin, a nu avea

tine se. -1 asculte, a nu fi ascultat, a bate toba la

urechea surzilor [fr. J.
*PREDICA (p1. -tot) sf. 0 2,j Cuvintare rostita

992

www.dacoromanica.ro

de pe amvon credinciosilor, propovedanie, cazanie O Mustrare, dojana [p r e di c a].

se lupti voluiceste, cn puterea, of muiereste, on prildoAtoria

(se.).

PREFACATURA (p1. -turf) sf. Prefacere, schimbare: sarmanu o alum de clack de sled on prefacatnrile
aeste fond (ALECS.) [preface].

*PREDICAT (pl.-ate) sn. 1:2.7 Ceea ce se zice, ce

se afirma sau se neaga despre subiectul unei propozitiuni [lat.].

*PREDICATTV adj. a) Care sta. In raport cu

rru, verb care poate forma singur predicatul, spre deosebire de verbele ajutittoare [fr.].
'PREDICATOR sm. 0 Ed Cel ce predica Cel
ce propovadueste o doctrine oare-care, propovaduitor [fr.].

PREFACE (-lac) 1. vb. tr. A f ac e, a schimba In alt fel, a preschimba, a transforma: Turd! an
prefaout Meta Sof ie In moschee; ss, ootil to metri A
reinoi: si-a prefdcut oasele o A schimba In asa fel
melt sa nu se cunoascii ce este sau ce a Post In realitate: 41-a prefacut glasul A falsifica: N vinul.
2. vb. refl. A se face, a se schimba In altfel,

predicatul; verb

PREDICATIcNE, PREDICATIE sf.rmi Faptul de

a predica, pre dick cuvintare bisericeasca: preotul...

a se preschimba, a se transforma: fate Imparatului se

preface intro pSsdricb si aboard nevilzuta (cm.) 0 Ali

straluceste... In biserica... Cu predicatia mai tare declt 100

de lumini MM.) [lat.].

schimba firea, Infatisarea, graiul, felul de a lucra,

etc. In asa fel melt sa se arate cu totul contrariu

*PREDICTIVNE sf. Prezicere, prorocie [fr.].

*PREDILECT adj. Cel mai iubit, eel mai piacut, mai preterit [lat.].
*PREDILECTIVNE, PREDIUCTIE sf. Preterinta, aplecare, dragoste deosebita pentru cineva

realitatii, a simula: se preface ca doarme, od an stie nimlo,

od an ma pricepe [format dupa vsl. prtvorit i<

tvoriti a face"].

PREFACERE sf. Faptul de a (se) p ref ac e:

sau neva: oamenii din popor executer' Lora, dental for de

predilectime (Flo ; predilectinnea lui Rion Balcesou era
mai en deosebire mitre studiile istorice (1.-GH.) [fr.].

schimbare, preschimbare, transformare; reinoire;

simulare; falsificare.
PREFACUT adj. p. PREFACE. i Schimbat InWalt fel, preschirnbat, transformat
Relnoit

a capata anumite beak [fr.].

lucreaza altfel de cum este In realitate, fatarnic,

ipocrit: Mesa este feta, pi Inca din cele mai ...ro Gsp.)
Falsificat: via .

9 0 Care-si da o InfatIsare, care vorbeste sau

"PREDISPOZITIVNE, pREDispozarE sj. 0

Inclinare, aplecare fireasca, dispozitie naturala de
a face unele lucruri 1. i Dispozitie naturala de

*PREDISPVNE (-pun) vb. tr. A pregati pc cineva

pentru o anumita stare, pentru a capata cu timpul

*PREF.A.TA. (pl. -rata sf.

Cuvintare a autorului
la Inceputul unui car)!, In care da cititorului anumite lamuriri, precuvIntare [fr.].

o anumita boala: coperisurile caselor slat albe, de un

"PREFECT sm. 0 p Persoana puss In capul

unei prefecturi, la Romani 0 Irian functionar pus in capul administratiunii unui judet, si ca
reprezentant al puterii centrale (numit odinioara

aspect moats, 'moms, oe predispune la vim' (vi..dii.) [re-

fault dupa fr. p r 6disp o se r].

t PREDMET (pl.-eturi) sn. (I)) Privinta: en vreau

sit-ti eerie tocmai In A.ul acesta (D.-ZAMF.) [MS.].

ispravnic") 0

'PREDOMINA (-min) vb. intr. A sta mai presus, a stapki, a avea un rol mai Insemnat, o influent& de capetenie: politics predominind, literature
amuti (NEGR.)

f.

- de (ramie, seful politiei din

cele mai Insemnate capitale de judete (Bucuresti,

Craiova, Galati, Iasi, Cluj, etc.) [lat.].
*PREFECTORAL adj. (}) 0 Ce emana de la
un prefect 0 Ce tine de o prefecture [fr.].
'PREFECTURA (p1. -turf) sf. 0 p Numele mai

1.

PREDOMINANT adj. Care predominti [fr.].

*PREDOMINATITJNE, preEporammE sf. Faptul de a predomina, de a fi predominant

[fr.].
"PREDOMNT (-nese) vb. intr. A predomina:
domneste In tot ce-ivietuitor (Doe.) [d 0 m n i, dupa fr.

multor functiuni publice la Romani p Fiecare din cele patru Impartiri ale imperiului roman sub Constantin cal Mare: Prefectura Orientului, Iliriei, Italiei si a Galiei Ili Astazi:
functiunea de prefect si durata ei 0 0 Localul,

v i e].
PREDUCEA, PaEaucicA sf.
0 '&)a Gam% facuta cu potricala

nea de prefect de politie; localul unde se afla instalat acesta impreuna cu birourile lui [fr.].
*PREFERA, PREFER] ( -ter) vb. tr. A-i pldcea
mai mult, a pretbi mai pre sus, a Linea mai mull

Ideas care predomnea In acel partid... (t.-OH.); Libertatea Pre-

prclominer].
PREDOSLOVIEst AP Precuvintare [vsl prdlisio-

birourile prefectului o Intindere teritoriala administrate de un prefect 11 0 de politle, functiu-

la ceva [fr.].
PREFERABIL adj. Care trebue iubit, ales
mai mult decit altul sau decit altceva, care merita a fi preferat [fr.].

In urechea oii (U 390): fur-

'n dreapta el preducea 'n

stings, (e) semnul nostru de clod
ame.

(LUNG.) 1 Unealta
cu care se lac gaurile la opinci

lumea

[comp. PREDVF].

PREDUF (p/.-uturi) sn. Mi-

PREFERANTA (pi.-te), PREFIERANSA (pl.-se) sf.,

Fig. 3947. Preducea.

ca gaura. ce se face linga vrana unei buti; or PRODT,IF [comp. slov. p r e d u h].

'PREEMINENT adj. Care e mai presus decit

altii, superior in rang, In merit. [fr.].

*PREEMINENTA sf. Superioritate prin rangul,
prin demnitarea ce ocupa cineva [fr.].
O PREER = PRIER.
*PREERTE sf. Pasune vasty In apusul Americei de Nord [fr. p r a i r i e].
PREEXIST4 (-1st) vb. intr. A exista mai 'nainte
[fr.].

*PREEXISTENT adj. Care exist& inainte de

altul [fr.].
*PREEXISTENTA sf. Existenta anterioara
altuia [fr.].
*PREFA PP' PREFERANTA.
PREFACATORTE, PRIFACATORIEsf. 0 Fap-

tul de a se p reface Mod de a se infatisa,

de a vorbi, de a lucra, contrariu adevarului, spre
a inlela buna credinta a cuiva, fatarnicie, ipo-

crizie: fate de Imparat stiu all se crate al sd vorbeasoll din

Willa curtail, Wit preflicatorie (ISP.) ; femeia era zugrAvith
ca un monstru de mlnoinnl ei de preficatorle (a.-zaraf.); ele nn

I.-A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

t PREFERANT (p1.-te), PREFERANS (pl.-se) sn., PRVFA

(p1. -fe) s/.
Numele unui joc de ca.rti: el merges
adeseori ad loam preferanta Ia alt boier (BR.-vu.); an Joe nici
stos, nici vial, nici preferant (NEGR.) ; avea trei prieteni or'
earl Ikea de obicein particle de preferans (oti.); Mei este
masa de prefa uncle joacd Cone Costaohe (BR.-VN.) [fr.; comp.

sibg. prefab

*PREFER!
PREFERA.
*PREFERINTA (p/.-te) sf. 0 Faptul de a pre-

fera o persoana sau un lucru on -carii alte persoane

sau on -carui alt lucru, precadere; a da ~, a prefera, a da pasul, precaderea; de ., cu deosebire,

mai curind decit on -carui altuia p1. Sernne
de dragoste sau de cinste mai deosebite ce se dau
unei persoane (fr.].
PREFIRA (-fir) 4, vb. tr. A Intinde, a desfasura rind pe rind Inaintea ochilor, min(ii, etc.:
aceasta mSlastrd meiopee... preflr3 In Mime omulni... el do-

rul ei veselia tome.) A trece prin miini, a lua Ia

cercetare rind pe rind: multe a varut, molts a prefirat
el prin dl Bucuresti esi_vro ; Prelire foals en boats) si mormaia
Reid OfiLiOd (PANN).
-

2. vb. refl. A se Intinde, a se desfasura rind

pe rind, a defila: In clteva moments Se prefira pe dinaintea mobetei taste boarfele... ingeniosului bogasier (no 11

993

www.dacoromanica.ro

63

PRE
PRE

PRE- A se strecura : urItul la

anima copilei se prefira gi pe

tie-ce zi mai adlnc o pdtrundea (ome.) [f

nrile, nisi Mountie eresurlle 81 preinditille mnittmlt

PRE

C)

surat, insirat: casele slut albs,

spre a vedea dealt o bagel In seam& cei de min

PREFIRAT adj. p. PREFIRa. Intins, desfa-

de livezi

pe tftpsanele cuprinse

(VLAH.).

*PREFIX (pl. -tae sn. 4i Particula care se adaugh

la Inceputul unui cuvint spre a-i schimba Intele-

sul In ouvintele d e s clot, Intro is/tress, p r e gatesc,

r e Tao, particttlele des-, Intro-, pre- 51 re- slut prelim

[fr. < lat. ].

PREGATI (-Mese) vb. tr. $i refl. A (se) g a t
a (se) prevedea cu cele necesare sau In vederea
unui lucru ce trebue sh.-1 fedi., a (se) prepara:
merinde pentru drum; a se = de plecare; eram vecini... pre gdteam lectiile noastre Impreund (I.-Gm.); cum visa ce Pidointd I se pregtiteste, Infipse sabia In MmInt use.): 0:

(1. -OH.)

.11

tit Paguba, dauna, vatamare [fr. < lat.].

PREJUR 1. adv. Imprejur: trdgea on coeds chianti

(Isp.).

2. PRE.TORUL prep. (construita cu genit.): Moe NIbiter statuse In loc ai nn 8tiu ce bichirea si oisluia grin preJural cdrutel (CRG.) [pre + j u r; comp. IMPREJUB].
PRELARG 4. adj. si adv. Desvoltat, vast: a
(comp. LARD 3).
aerie, a vorbi mai

2. sbst. Intindere vasta, Intins: treoul barters... 4i

inavitzui In ~ul otnapiet (ON.) [pre + 1 a r g].

*PRELASTI

PP'

PRILESTI

*PRELAT sm. cc& Inalt delimiter bisericesc, ar-

hiereu, episcop, vladica: In cea dintliu noaete ce noel

petrece In palatal vicariatulnl (1.-Oh.) [fr.].

*PRELEGERE sf. IT Curs, lectie ce face un

nu a pentru clue se pregdteste, ci pentru clue se nimereste

profesor 111W scoala superioarii, Intr'o universi-

a gati"].

PRELESNE = IXS/SE.
PRELESTI Pr PRILESTI.
*PRELEVA (-eves, -ev) rb. tr. A lua, a ridiea
Inainte de Imphrteala o parte oare-care dintr'un

[format duph lat. praeparare< parare

PREGATIRE sf. Faptul de a (se) pregat i.

preparatiune el (111 NVPREGATTRE.

PREGATITOR adj. verb. PREGATT. Care (se)
pregateste, preparator.
PREGET sbst. Lasare alene, trIndavie, lips&
de vointii, de energie, de activitate, zabava: Stefan
era Is osteneald Mal sa

(ISP.I ;

Mate vletuitoarele... se Meta

ca sa-gi clstige un lee mai prielnic la mass vietii

Tara
(BR -vN.)

(pregeta].

PREGET* (-et) vh. tr. si intr. 0 A se lase lend,

a se lenevi, a fi lipsit de vointh, de energie, de activitate, a se codi sh fach ceva: nenea Ontal nu Pregatit

n lolodatd sa vie In ajutorul tutus (BR.414.); de i-ar fi spus bratarul ca -I di o aline, dacli-1 va sinji nu an, el n'ar ti pregetat ad primeased (S.-ALD.) C) A zhbovi, a illfIrzia: nisi
n'au pregetat mull, oi s'an grijit Si de unele qi de allele, 51

apoi an venit magi (sa) [lot, vulg. prIgItare<

pIgrItarel.
PREGUSTA (-gust) vb. tr. si refl. A gust a,

a mince sau a bea prea putin din ceva: oodanacele

numa-1 pun pe limba (rachiul), able -1 pregnstli (..cp.): an
Impartit pe soarece. dar nisi nu s an pregnetat (R.-COD.).

PREISTORIC adj. () Dinainte de timpurile

istorice: tlmpnri Ae Privitor la preistorie [fr.].
PREISTORIE sf. Studiul epocelor care au
Ffrreledat timpurile despre care avem stiri istorice

PRE/NNOI, PRENOI (-oeso) vb. tr. A I n n o i,

a relnnoi.

PREINTIMPIN4 (-pin) vb. tr. A preveni, a

IntImpina: ea veni la postelnionl ca ad pretnttmpine halt= cm Minnie cft mate ad se ridice asupra capului ei
(4L.).

tate [lat.].

total [fr.].
PRELIMINAR 4. adj. Care precede subiectul
principal Si serveste sa dea anumite deslusiri. pregAtitor: discurs

ii,

2. sn., mai adesea e sau

pl. Ceea ce serveste ca baza la o Intelegere, la o Invoialh: ~me
de pee fir.).
PRELINGE (-ling) 1. vb. tr. A linge de-a lungul:
vezi tu... travail smite? at 123i-1 lingi, erelingi, ca ad nn se
encased di an Yost bucdtl

2. vb. refl. p A se scurge Meet de-a lungul unui

vas, printre doage, etc., a pisti: boabele de apit prelingIndu -se de ye stresini gI picfnd In cite ritmate pe fandul

unni butoln (cee.); satul e... stabatut de ape Slaniculni

In care se preling izvorasele ce milesc de sub dealuri (vull.);
sudoarea... i se prelingea In :Orme pe obrail (8.-ALD.) 11

A se strecura, a se furila:

trupuri pities Si lill1111

goals se prelingean pe sub umbra palatelor (0.-ziosF.); o adiere

de vint se yrelinge PO ramurile Uri de frunze

lingel.

(LUNG.)

fp r e

PRELINS adj. p. PRELINGE. Neted si lucitor (vorb. de par, de pene): Mulct& intra In cereal

inptei on ultral de pm Omni fins 51 .." (opon.); mint se son turd de trel or! gi Indata amine on and line Si tindr ea

un tretin (cso.).

PRELU.A (prelau) vb. tr. A p r el e v a [refacut

duph 1 u al.
PRELVCA (p1. -cl) sf. Tr.-Carp.4.. Peden& mica

Intel) padure [bg. proluk a].

PRELUCRA (-crez) vb. tr. A reface o lu-

outremurath Coate le (ISP.) [p r e a j m al.

crare, facInd unele schimbhri sau Indreptari

F A vorbi pe cineva de rau, pe ascuns, spre

etc.: boierilor de dincoace nn le pldcea a fi mai

(woe.);
dragostea ce am pentru tine este, deed no mai presue dealt
a enrorilor mete, dar nisi mai
deal mierea gi zaharul

bucath de muzich.

PREJMETE sf. pl. Imprejurimi: lout rdcni de se

PREJQS adv. met inferior, mai cobor/t, de

o lnsusire, de o stare mai putin bunk ridicath,

Mar.) ; so- JOS 2 [pred-jos].

PREJTJDEC.41 (-03) vb. tr. A da, asupra unui
punct securidar, o judecatil care influenteazti asu-

pra hot/11.Ni ce urnaeazh a se da In chestiunea

principala A judeca, a hotari asupra unui
lucru Inainte de a-1 fi cercetat de ajuns A
prevedea prin conjecture [j u d e c a, format dupe
fr.prjuger].
PREJUDECATA (pi.-cati) sf Prejudi(iu: et-

meet nu ridica glasnl, Iiindoll prejudecitile societatii erau

on sfintenie pazite (D.-ZANIF.); prejudecAtile din veacul de milloc an pierit tem.) [j udecat a, format duph fr.

prjuge].

PREJUDET (p1. -ate) sn. Prejuditiu: mull am

luptat not Wien' de pe atunot on ~ale 51 on obiceiurile cele

rele

(1.-011.)

[lat. praejudiciu m, ref/tout duph

*PREJT.JDICIA... = PREJUDITI4...

PREJUDITIA (-peal vb. intr. A cauza prejuditii [fr.l.

PREJUDITIU (p/.-{ii) sn. 0 Parere adoptath
u usurinta, far& temeru, frail a cerceta mai de

a-i educe neajunsuri [1 u c r a).

PRELVD ar PRELVDIII.
PRELUDA (-ndez, -nd) vb. intr. () A-si Incerca votes, instrumentul, Inainte de a execute o

0 ,) A face o improvizatie mu-

zicala A face un lucru de putina important& spre a se pregati In vederea unei alte lucrbri,
unei alte actiuni mai importante [fr.].
'PRELVDIU (pl. -did), d PRELI,ID (pl. -de) sn.

C)

J Sunete cintate sau some dintr'un instrument

spre a-si Incerca glasul sau spre a se pregati la executarea unei buchti muzirale: Si ye orengile uscate Se
Incearcit un prelnd (ALECS.) 0 .1Improvizatie mu zical

Ceea ce se pregateste In vederea executhrii

unei actiuni: aeta era ntunal un yreludin de vindtoare
(1. -OH., [fr.l.
PREWNG adj. 0 Lungaret: e ~ft la chip, co-

dell* cu ochll viorit (owe.) 0 Care tine molt, care

nu se sflrseste curind, durabil, continuu: tunete

se and bubnlnd In depliEtaTO (vLAH.); boats a !Arida

IJIP.); --adv.: olinele arta si dureros (BR.-VN.); Anna pling ee, inset,
(D.- ZAMF.) [lat. perlongus].

PRELUNGI (-gesc) vb. tr. i refl. (:) A (se) face

mai lung, a (Se) lungi: a prehingit &trade pinA la ba-

riera 0 A face sa dureze mai mull: vista

0 A pune un termen mai lung, a amine.: - o pont& [prelung].
oroape lucrurile: on pot Mot lingual patimile si brani
PRELUNGIRE sf. 0 Faptul de a (se) p r e 994

www.dacoromanica.ro

lungi Continuarea unei portiuni de Intindere: ...a um' strait Timpul ce se mai acorda
peste un termen dat: a unui termen.
o PREMAR... = Frunma...
*PREM4TUR adj. 0 Ce vine, ce se IntImplii

nil la vechii Evrei ([13 3949) [lat. p r e (s) b y- PRE:

t 6 r u m].
PREOTEASA (p/.-ese) sf. ej6 Femeie coma- PRE
crath serviciului cultului Intr'un tern-

plu pagin 11 0 Sotia unui preot;

a
prea desvoltat in raport cu vlrsta: albite a [fr.
sau se face Inainte de vreme, prea de vreme, prea
de timpuriu: tructe a; moarte
Prea precoce,

Pr POPA O.

PREOTESTCAsf. dim. PRE0TEXSA.

Preoteasa tinara: viitoarea 0 an mai lua

prematur6].

ochii de la strand

*PRE.MEDIT4 ( -item) vb. tr. A se glndi la un

lucru, a chibzui asuprll -i Inainte de a-1 pune In
lucrare [fr.].

preoteutt; mog Monitor se mai

temea sit nu cads sub blastamul

*PREMEDITARE, PREMEDITATIVNE, PREMEDI-

TATIE sl. Faptul de a premedit a, chibzuire

(cen.t

asupra unui rapt Inainte de a-1 savIrsi, preeugetare: crimit cu

A.,

PREOTESTE adv. mil

Ca un preo t, popeste.

[fr.].

PREMENI we- PRIMENT.

"PRENIERGATOR adj. si sm. 0 Cel ce vine
Inainte de altul spre a vesti sosirea Om celebru care preghteste calea altuia mai mare cleat
dinsul, care prepara spiritele pentru o idee nouit $
0 Prevestitor, care anunth. dinainte: vinturl pre-

PREOTT ( -t4350)4. vb. tr.

ma A face, a sfinti preo t,

a popi.
2. vb. intr. A fi preot.
3. vb. refl. A se face Fig. 3948.

preot: vazind ca se ingroase

mergatoare de turtunit [m erght o r, format duph fr.

gluma, s'a lost hotdrlt el sad

precurseux].

*PREMIA (-miez) vb. tr. A da un premiu.

*PREM14.NT slrt.,

PREMIANTA

(p1.4e) sf.

preoteascA (LUNG.)

ititteam pentru

Intr'o cash de croitorie sau de mode [fr.].

*PREMISE sf. pl. ++1. Cele doua dintliu propozitiuni ale unui silogism, din care se deduce a treia
sau concluziunea [fr.).

a fabrica si de a vinde bauturi spirtoase Pr.

ext. Depozit de bauturi spirtoase, cIrciumh: isi 51

eras el canton, coin printre eel betivl, la

pentru Incurajarea slrguintei, capacitatii, meritului [tat.].

o PREMINDA (p/.-de) sf. Trans. 0 Hrand data
gratuit un timp determinat: ti dada o cast pe V0010
81 ow pe viata (RET.) 0 oh Partea cuvenith cIntaretilor bisericesti din prinoase (FR.-CDR.).

Propination].

*PREPAR4 (-par) vb. tr. si refl. 0 A (se) pre-

crarea necesare pentru a capita anumite cunostinte: ea un examen C) V A da lectii, a medita.

2. vb. refl. 0 A se preghti 1 A studia, a chuta
sa capete cunostinte pentru un anumit stop [fr.].
O PREPARANDIE sf. Trans. * Swan. normal&

*PRENUIVILA.A. (p1. -ar) vb. tr. $.1 refl. 0 A (se)

numitra, a (se) socoti printre altii: waste ouvinte au

Mont ye multi 8A prenumere pa principele Slamark Intro

de Invh.tatori: d-ta at ale ca trebue ad ma duo Is a.), ea sd

de tnvittam mema tao invitator (sm); stud eram en la
stegugul dascaliel, a vault 51 el acolo (RET.) [germ.].

0 A subscrie, a (se) abona

[germ.].
*PRENVME (pl.-me) sn. 0 Numele care preceda
numele de familie la Romani: .-.10 tat cam era Value
adeptti lul Lassalle 0.-on.)

O PREPARANDIST sm. Trans. * Elevul unei

preparandii.

0 Numele de botez [lat.].

*PRENUMEFL4NT sm. Subscriitor, abonat
[germ.).
PREOBRAJENIE sf. s f Shrbatoarea numita

*PREPARAT1 1. adj. p. PREPAR4 '1111 (a) NEPRE-

PARAT.

2. sbst. Faptul de a prepara.

*PREPARATI (p1. -ate) sn.

b% Substantil chimica preparata [germ.].
*PREPARATIVE sf. pl. Preghtiri: de pitman

de obiceiu Scbimbarea la fats" (6 August) [vs1.].

*PREOCUP4 ( -up) 1. vb. tr. A absorbi cu totul
mintea.
2. vb. refl. 0 A se ocupa In deosebi de ceva, a
se adtnci cu cugetarea la ceva, a avea mintea cu

[Zr.].

*PREPARATOR sm. 0 Cel ce prepara ceva

profesor trebue se le fach la un curs, care pregateste obiectele pe care profesorul trebue sh le
arate auditorilor [fr.].

totul absorbita de ceva A fi Ingrijorat, a se

Ingrija [fr.].

(p ii1Persoana care prepara experientele pe care un

*PREOCTJPARE, PREOCUPATIDNE, PREOCUPATIE

sf. p Faptul de a (se) pr eo cup a 11 0 Starea

51 o agternere de mtmcdi netntreruyta gi neturburatd de alto

Ingrijare pricinuith de ceea

ce absoarbe mintea [fr.].
*PREOPINENT sm. Cel ce emite o parere,
care vorbeste inteo adunare Inaintea altuia

*PREPARATORIU adj. *Pregatitor: gcoala pre-

paratorie [fr.].
*PREPARATWNE, PREPARAT1E sf. Faptul de

a (se) prepara, pregittire [fr.].

preocupart (VLAH.)

[fr.l.

PREOT sm. p fai Cel ce prezideaz& ceremoniile cultului, cel ce oficiaza clupe ritualul unei religii mj In Biserica crestina, persoana care are
darul, prin hirotonie, sh shvIrseasc& toate tainele
cultului, poph (3 3948) Cel ce-si inchina
viata pentru Infhptuirea unui ideal: acolo a trait
blindul
al Unirit (VLAH.); olte visuri ettk
Id lntuneci tu,

cinstit

al tilted mAii) @ mare-mot, seful religiu-

(RET.) [germ.

gati, a (se) prevedea cu tale necesare sau in veclerea unui lucru ce trebue sh-1 fach 0 A face lu-

FREI/4110T.

se mai poste ocupa de altele: ale ear_ o ooncentrare

O Darul preotesc; popie:

0 PREPANATIE sf. Trans. 0 Licenth., permis de

*PREMIT.1 (p1.-mil) sn. Sumh, recompense data

unei minti absorbite In asa fel de o idee, !mit nu

(SLV.)

PREOTIME sf. col. PnvoT.

Multime de
preoti, toti preotii.
"PREPALATAL 4. adj. al Se zice despre unele consonante (d. e. 5. I) at chror punet de
articulatie e partea dinainte a cerului gurii.
2. PREPALATALA (72/.-1e) sf. Consonant& prepslatalh [fr.1.

NVPREMIAT.

tatie a unei piese T, C) ED Aceea care conduce atelierul si comandh. diferitelor lucrhtoare si ucenice

FP"

Fig. 3949.
Mare-preot.

BA nu-1 hirotoneasca (rnv.4A5.).

'PREMIER sm. 0 Primul ministru [fr.].

*PREMIERA (pl.-re) sf. 0 Prima reprezen-

PRENOI

Arcot
ortodox..

in odajdii.

de va aria vied celuia ce va sa is darn!... preotief..., atunoi

*PREMIAT adj. p. PREMIA. Care a chpatat un

de Academie 77

se

PREOTIE sf. A 0 Starea, caracterul de

p r e o t: toate weste ne maguleau ye noi, cei co ne pre-

Elev(&) care a obtinut cu premiu; Dan to punea la inoercare tot talentul lui de la desen (VLAH.) [p r e m i a].

prerniu: lucrare

(LUNG.)

PREOTESC adj. ad De
p r e o t; popesc: vegminte

PREPELEAC (p1.- lace), PREPELEING (pl.-lege) sn.

O Par gros cu mai multe Grad retezate pin& la o

palm& de tulpina, Infipt In parnint, pe care se atirnit oale ca s& se usuce sau pale de fin ca s& se
svinte = sArecina Scar% format& din-

tr'un stllp prin care sint petrecute cuie lungi de

lemn, ca sh se post& urca cineva In vlrf: cisme,

loitre 5i aregsdece, os id dee nAvalit la Cetattile, ea sale

vests aid (NEC.) p Ban. 1 Par cu crengi pe care

se clAdeste stogul de fin.

PREPELICAR sm. 7..k V Cline de vinat bun

mai ales pentru adulmecarea prepelitelor, potirni-

995

www.dacoromanica.ro

cbilor, etc. ( 3950): presupunem deocamdata. di aPRE- dulmeca

vinatul cn ~ul (mu.
PRE 0 PREPELICIU sm. Trans. pm.) = PREPELEAG
0 4.
PREPELITA (pl.-to) sf.. Pasare calatoa re din

care o fiinta se bucurain mod excluziv.: omul are

prerogativa ratinnii [fr.].

*PRERT.,JMPE (-rump), PRERTRE ( -rup vb. tr. A

taia vorba cuiva, a Intrerupe [lat.].

*PRES4 (-sez) vb. tr. A apasa, a Indesa, a inghe-

lam. galinaceelor, de coloare galbe-

sui, a tescui [fr. press e r].

'PRSA (p1.-se) sf. 0 Masina care serveste ca

cu dungi pe
spinare, boarte sprintena
si cu glas

care serveste la copiatul scrisorilor, facturilor, etc. Intr'un re-

sa preseze ;

na-cafenie,

hidranlicit Per RI-,

DRAPLIC 1 0 ;

'

placut ; se vl-

C:piP

gistru special cu foi subtiri de

hirtie de matase (El 3952)

0 $ Masina de tiparit; a pune

sub , a da la tipar 0 Ti-

neazapentru

carnea-ifoar- Fig. 395o. Prepelicar. Fig. 395/. Prepelila.

par, imprimerie ; libertatea preset,

dreptul de a tipari o carte, un

ziar, etc., fara a avea nevoie
de o autorizatie specials; press

te gustoasa; numita si pitpalac" (Coturnix communis)

(
3951); F: a prinde prepelita de coadA, a se ImMita; F prepellta 'n slut, se zice In glumti ace-

zetaria: toatit press era reprezentati la aceastA festivitate

[fr. presse].

ne sau ceva din bucate.

PREPENATIE = PREPANATIE.
0 PREPESTENIE s f . 0/ten. Trans. = isAPAcTiE :
(R.-COD.) ill

(1) Prapad: orenestenia ce a trecut paste ei (GRM.).

PRESADI (-Aden) vb. tr.

t A rasadi: dupg co a

crescut stulul, se prestideste si de loc se Incepe si udatul

(ION.) ; batrInul are ici de plivit o buruiani... on de presA-

dit o tloare (BR.-VN.) [vsl.prasaditi].

*PRESANT adj. Grabnic, urgent [fr.].

PREPTNGE ( -ping) vb. refl. 0/ten. A se corn-

pensa ; a se cumpani (=DS.) (RV.-CRO.).

Fig. 3952.
PresS de copiat.

PeriodicA, ziarele, revistele O AF,P Ziaristii; ga-

luia caruia i s'a prins In barbs o farIma de pi1-au tidal mlinile si 1-au dat drumul lntr'o

copiat, masina

PRESARA, d PRESERA (-sar), Mold. Bucov. PRE-

*PREPONDERA (-erez) vb. intr. A fi preponderant [lat.].

SURA (-son, -sur) vb. tr. 0 A lmprastia peste ceva

are mai multa greutate, mai multa autoritate.

a presdrat mAlaiu prin local nude vans vrabille (BR.-VN.) ;

fetita -si umpin surtul de cenusti si tot presitra pe cale, pinen

PREPONDERANT, PREPONDEnNT adj. Care

influenta sau importanta [fr.].

PREP ONDERANTA, PREPONDERgNTA (p1.-te)

sf. Superioritate de greutate, de autoritate, de

vaza, de importanta:

Englitora... temindu -se... sA nn-si

piardA preponderanta ce doblndise In Turcia (1.-011.) [fr.].

*PREPOZIT sin.
Capetenie, mai marele
peste cid Cel pus In fruntea administratlei unei
biseriri catolire [lat. pr a e p ositu s].
PREPOZITTV adj. cm 0 Care se Intrebuin Care se pune
la Inceputul unui cuvInt, protetic: artiool [fr.].
t,eaza ca prepozitie: particula

*PREPOZITIONE, PREPOZITIE sf.

0.7

CuvInt

invariabil care serveste sa exprime raportul Intre

doi termeni: a a, d e, I n, I a, p e, p r i n, s u b slat
prepozltii [1St].

PREPUELNIC adj. Bilnuitor [p r e p u n e].

t PREPUITOR sm. Cel ce prepun e, ce face
sti se nasca banuieli nedrepte asupra cuiva: se

sare marunta, faina, malaiu, cenusa., nisip, etc.:

Padure (xEr.); bAiatul a mere Win past pinA undo prosereset% negustorii cenuid pe dinaintea pravillillor (CAR.); se
presoarA mao In jurul vacilor, on sA nu le is strigoaicele
man (VOR.) ; Fat-Frumos presurli citeva Dori albastre, apol
sezu alAturi cu ea (EMIN.) ; : zilele se mat indulcesc dacd le

presuri cu ceva chef st vole bund (GN.) A imprastia,

a risipi [s a r a].
PRESARAT adj. p. PRESARA. Pus imprastiat (von). de sare, de Mina, de nisip, etc.)

Alezat Imprastiat, risipit: bolts A de stele; In Coate

piirtile vezi cimpia verde ...A on case 0.-ou.); casele albs e
printre copaci to 'nveseieso (iLaa.).

PRESARATURA (p1.-tazi) sf. Ceea ce s'a

presarat: zdpaaa izbea ea o mitruntA 1n Wets DAcAllor (5.-ALD )

*PRESAT 1. adj. p. MESA. Apasat, lndesat, Inghesuit, tescuit.

2. sbst. Faptul de a presa, Indesare, tescuire.

*PRESBIT adj. 0 sm. Jo Care vede mai bine

ohiama oel ce porneste ph% de InvinovAtire asupra until nevinovat (LEG.-CAR.).

t PREPONE (-pun) vb. tr. A pune inaintea

cuiva A banui, a avea banuieli: sA cerce pren

Coate oasele pre node -el va
can va ounoaste niscare semne
de turtling (PRV.-MB.) 11 Q7 t A traduce: a ita Metal evenghelie... tie pre ovreleste o an prepus Ioan greceste (puv..me.)

[lat. praeponare].

t PREPT,INERE sf. Faptul de a prepun e;

banuiala, prepus: sit nu creazA lesne, Ma de Intrebare,

prepnnerile si pirate si banuelile (.ev.-rse.); lace de furtusag si ants om cm lace pre anal oft taste vrailtorin

0 PREPURTA (-Dort) vb. refl. Ban. t1 se plimba

[p u r t a].
PREPUS f. adj. p. PREPQNE. Pus lnaintea cuiva Pus poste, mai mare peste cineva, In
fruntea cuiva: Wharille oamenilor... prepusi la serviciul
ciumatilor an lost nepomenite
Banuit; prepuitort' sA se osIndeascti la pedeapsa ce era aA patimeascA cel
cInd s'ar fi (Agit vinovat (LEG.-CAR.) 0
Tradus.

de departe decit de aproape: el 1st tiza privirea In palma-1 deschisA, ou aerul mint ror care eueste (eLaa.) [fr.

presbyte].

*PRESBITER (p1.-eye), PR,Esarrwitr (p1.-yi0 sn.

azi Casa in care locueste preotul unei parohii (la

catolici) [fr.].
*PRESBITERIAN sm. mi Membru al unei secte
religioase In Anglia care nu admite episcopi, ci
numai preoti [fr.].
PRESBITERIANISM sbst. rah Doctrina antiepiscopal). introdusa in Scotia de catre Knox, discipol al lui Calvin [fr.].
*PRESBITERIU PP- PRESBITUR.

PRESBITTE sf. P Vederea presbitului, defectul presbitului, starea de presbit [fr.].

PRESCHIMBA (-sehimb) vb. tr. i refl. A (se)

schimba, a (se) transforma A-si transmute

reciproc: Cerul 51 pAmIntul preschimba sitrutitri (ALECS4

[pre-+ schimba].

0 PRESCORNIC = PISTQRNIC [pistornic

+prescura].

g. (pt.-assiyi)sn. Banuialli; Indoiala; presupune-

re: care singe... va Mgt den casti... di ...oare-cum cum sa. tie
tacut-el acel turhisag (pRy..MB.) ; si-an deschis 1nimile unul
altula Cara niel nn ~ si lard nici o grija (vLAH.) ; Imi voile
fel de tel de lid prin cap (ALECS.) ; cugetind cA a putut ad

PRESCRIE1 (-min) vb. tr. A scrie ceva pe curat sau de pe un model, a copia [s c r i e, refacut

dupasl.prepisati].

*PRESCRIE2 (-scriu) 1. vb. tr. 0 A ordona: in-

alba ~uri nedrepte, el se slmti rusinat tom).

structiunile trimise lui C. A. Rosettl de dare Lamartine pre-

*PREROGATIVA (pl.-ye) sf. 0 Avantagiu,

drept deosebit, exceptional de care se bucura posesorul unei demnitat,i, titularul unei funct.iuni,

etc.: urmasii Domnilor gi bolerilor vechi ...nu aveau alto

prerogative can privilegiurl (1.-OH.) 2 Facultate de

s, A da
o ret,eta.: un medicament II CD es A dobindi prin prescrian ca sti nu tacem nici o miscare (1.-014.) 0 AY

script dune.

a. vb. refl. 0 A fi ordonat C) n A se pierde

prin prescriptiune [fr.].

996

www.dacoromanica.ro

*PRESCRIPTTBIL adi. ds Care poate ii pre-

simtindu-se mtheomtA In

saris rg
IMPRESCRIPTIBIL [fr.].
*PRESCRIPTIEJNE, PRESCRIPTIE s f. C) Ordonantk obligatiune impusa: trebue BA se respects preacriptiunile autoritatii, attic& ale legiia.-OH.Of F A Re-

(RICAN )

A Sfinta mash din mijlocul altarului pe care se

pune Crucea si Evanghelia (sr El 80): ',rectal is coal-

tell, ordonanta unui medic a Mijloc legal

lel_ 11 cumineca el-1 pane to Dreastol jos (R.-COD.) ; 1st rear mA

de a doblndi un drept, sau de a se libera de o obli-

canal gol de sIntul preastol (coos.); ocolirA Maul pristot de

trel on use.) ; $1 au Mout o manastire mare Cu noel{ pri-

gatiune dups trecerea unui anumit timp $i sub

anumite conditiuni [fr.].

stoale Cu non& altars (Voe.) [vsl.prstolil].

Plinisoar6. rotunda din aluat dospit deasupra Miele se

PRESCVRA, PRESCQRE (p1.-curl) sf.

1 ei de sotto de presedinte

[fr.].
PRESTOL, PRISTQL, t PREASTQL (pi.-oluri) sr'.

O PRSTT,TEIA (pl.-turi) sf. Bans = Plis'runA.

*PRESUPUNE (-pun) vb. tr. A admite provizoriu ca fiind adevarat, a Inchipui ca adevtir, a
lua de adevarat A credo, a admite fat% probe

Erni

imprimk Inainte de coacere, abreviallunile IG.

Xa. HI. Kil.; din prescura se scoate agnetul"

care serveste la liturghie si anafora" care se Imvreme n'a Mat nici colas nici

A fi nevoit sa admitA.: on -ce elect presnpune o cauzd

[fr. prasupp oser, rellicut duph supunej.

*PRESUPUNERE sf. 0 Faptul de a pre-

pute credinciosilor (11 3953): din mina pop'', multA

supune

prescura nici artos

(OLVR,) ; Tremarl% popa sa moard Cu prescura

0 Lucru admis provizoriu ca ade-

varat.
O PRESURA sr pnEsAnA.
PRESURA (p1.-rt) sf. 0 3E
Famine de pasarele cu ciocul

tare $i scurt, de coloare rosiatica, cu pete cafenii sau

negre: Deasupra noastra dealt

presuri Pe-o ramurd se giugiuleso

(vuo".) ; variettitile cunoscute la
not slut: PRESITRA-GALBENA

Fig. 3953. Prescuri.

RUIRMORrt1 (IK.-BRS.)

Fig. 3955.

Presura-galbena.
sau PRESURA-DE-CIMP2/ (Emberiza citrinella)
3955),
PRESURA-DE-VARA (Ernberiza hortulana) ( 3956)
el PRESURA -spriA (Emberiza miliaria) (i1 3957) 1[

; Stints Miercuri... a dat drumete1 un

corn de prescure el un paharut de vin (CM) ; Sue pddure,

Jos prescura use.), ghicitoare despre ceap5." [vsl.

proskura].

PRESCURAREASA (pl. -ese), PRESCURARITA

sf. Femeie batrina care face p r e s c u r i
pentru biserica.
PRESCURTA ( -tea) vb. tr. A face mat scurt,
(731.-te

a scurta, a abrevia [p re + scur t].

PRESCURTARE sf. Faptul de a pr e-

scurt a

OO Scriere, lucrare prescurtata; cuvint

saris In mod prescurtat, abreviatiune.
PRESEARA. (pl.-seri) sf. Seara dinainte, din

ajun [lat. prae

se ar a].

PRESEN,PnEsni (p1.-ne),

Fig. 3956.
Presurd-de-vard.

e PR.V-

SENA, PRUSINA (pl.-no) sf. Cureaua

senti r, refacut dupti sinit i].

0 /ten. 4.,

< vsl. prusi piept"].

*PRESENTIMENT (p1.-te) sn.

Presimtire [fr.].
PRESURA w. PRESARA.
*PRESIMTI ( -stmt) vb. tr. A prevedea instinctiv $i confuz un lucru
ce trebue s5. se Intimple [fr. p r e s-

= VRAIIIE-DE-TRUSTIE C)
I PRESURA-DE-TRESTIE
Fie-care din prajinile ce se pun pe dale,

C)

hamului ce trece pe sub pieptul calulut (1:3 3954) [comp. srb. prsina

Fig. 3957.
PresurA-surd.

ca ss n'o sboare vintul tclAus.).

PRESES adv. mai superior, mai ridicat, mai

sus pus (vorb. de o Insusire, de o stare mai buns,

mai Inaltatk etc.): dragostea oe am oatre tine este, dud

nu mai

Fi.

*PRESELVITTRE sf. O Faptul de

oei

dectt a surorilor male, dar nici mat prejos deott

mierea el zaharal asp.) ; mai de Mate, mai mult dealt

on -ce [pre + s u s].

#PRESUSTVIE s/. A Pretoriu [rus.].

PRE (p1. -sun sn. 1,3 O Covor lung $i Ingust

r,;:g17

a presimti

Prevedere instinctive si confuza a unui lucru ce trebue s5. se Intlmple.

*pRESIUNE sf. 0 Actranea de a presa, apti.sane, stringere (1) Constringere [fr.].
#131SPRE prep. Peste: de nu va da bani doo
trei dzile, sd -i lacti moarte el acestnia (PRV.-LP.) [lat. p e r-

care se Intinde Intro sale sau pe treptele unei scarf:

a intrat cn galoeii In said, mi -a murdarit
(eAs.)

*PRESTO. (-tez) vb. tr. et A depune:

Pat.].

lurAmInt

o poseda Dumnezeu despre lucrurile viitoare [fr.

*PRESTANTA (p/.-te) sf. Inftiti$are, atitudine

plina de demnitate $i de gravitate [fr.).
*PRESTARE sf. tri Faptul de a pr e s t a, depunere: sub ., de jurilmInt.

dinluntrul stupului pe care albinele Isi Mesa

fagurii [srb. pritk a].

Fa.sie (cam de 50-80 cm. latime) lung& de

pima care se asterne peste un covor, spre a-1 apara

de murdarie sau de a se roade.
*PRESEDTNTE or; PREZIDFNT.
*PRESTIINTA"(p1.-0)sf. A Cunostintli pe care

super].

prescience].

PRETCA. (p1.-ce) sf. .11$ Fie-care dm betisoarele

PRETCAR (p1. -are) sn. elm Un fel cz=ti

li=as
de sfredel al dulgherului (13 3958).
0PRETEDT... = PRIZTEN...
PRETENDENT sm. (7) Cel ce rIvneste, ce aspirft la ceva 0 Principe care pretinde a avea drepturi la
un tron ocupat de altul O Cel ce aspint la mina unei fernei, petitor [fr.].
PRETENTIOS adj. 0 Plin de Fig. 3958.

*PRESTATIUNE, PRESTATIE sf. C) Irs Prestare,

depunere: de JurimInt 0 Impozit ce consta

In. zile de lucru pentru repararea ailor vicinale

ei

comunale care poate fi redat $i In bani [fr.].

PRESTAVI = PRISTAVI.

t PRESTE = PvsTE.
PRESTIDIGITATOR sm. Scamator [fr.].

*PRESTIDIGITATIIJNE, PRESTIDIGITATIE sf.

Arta prestidigitatorului, scamatorie [fr.].

*PRESTIGIOS adj. Care to farmeck uimitor

[fr.].
*PRESTTGIU (p1.-dii) sn. 0 Iluzie atribuitft

pretentiuni; nazuros: not stdptnii slntem

Pretcar.

mull mai pretentioel decIt stAphill de altd

(13R.-VN.) 111 Care se crede, Infumurat wvpRETENTios [fr.].

data

magiei, vrajei, farmecului 11 0 Iluzie produsa de

un mijloc natural O Yazd, autoritate morals:

*PRETENTIUNE, PRETVNTrE sf. 0 Dreptul

ce are sau pe care-si Inchipuie cineva c6.-1 are

997

www.dacoromanica.ro

PREPRE

ce pi etalu est e, ce evalueaza valoarea unlit+

a obtine ceva; cerinta Reclamatiune, cePRE- de

rinta nelndreptatita Idee exagerata despre
PRE sine Insusi, Infumurare, IngImfare [[r.].

object: Nae Peruzeson... moose pretelultor la vama din Burdujeni (GN.).

PRETIOS 1. adj. De mare pret, scump:

'PRETERIT (p1. -ite) sn. m Timpul verbului care

exprima trecutul (perfectul simplu, perfectul corn-

stotti pretioaa; pietre pretioase, pietre scumpe, neste-

"PRETERITITJNE sf. ca Figura de retorich

prin care se declara ca nu se va vorbi de ceva

stump, nepretant: 0 amicitie pretioasti.

mate (diamantul, rubinul, smaragdul, safirul, topazul, etc.) (F) La care se tine foarte mult,

pus) [fr.].

2. PRETroMA (p1.-se) sf. Pemeie pedant];, afec-

In momentul tocmai cind se insist& asupra acelei

chestiuni [fr.].
'PRETEXT (pl. -te) sn. Motiv neadevarat scornit pentru a ascunde adevarata pricina: Polonil nu

tata In vorbirea gi manierele ei: AstAzi rlzi de a pedantl, mime de o pretioasa (ns.) [fr.precieux].
PRETUT (-nese) 1. vb. tr. 0 A arata cit face,
cit valoreazh ceva, a evalua, a stabili pretul 111,

spre a Ultra In Moldova (NEGR.); Dan se coo cautan decit

bori ea aumpere douit sticle de sampanie: mai mutt an ar. ca
sub cuvint [fr.].
sit-i vorbeasca (VLAH.) ; sub

0 A stima, a aprecia, a judeca pe cineva dupa.

adevarata-i valoare: d-ta, to loo ea stiff a no odor oa

Adelnta, iii bati jot) de dinsa (ALEcs.); mi-e teamil c9 sotia ta.

PRETEXTA (-03z) vb. tr. A lua de pretext [fr.].

PRETT, Perri vb. tr. si intr. Trans. A atrage

on va sti as to pretneasca (vuat)

g. vb. intr. A avea pret, a valora, a face: lucrul

atentia, a preveni; a ameninta: ii pretests as sputa

Ia time damn pretueste indoit.

tAtIneldu ea el a omorlt balaural (MERA); i-am pritit en sa

stee amid, as nu-1 prindll Modern ipso.) [srb. p r e t i t i].

PRETUTT adj. p. MEM 11 ler NuRETuiT.

PRETIJITOR sm. Cel ce p re tu est e. ce

PRIETEN...
PRETIN...
"PRETINDE (-hind) vb. tr. si intr. A reclama
ca un drept, a cere ca si cum i s'ar cuveni A
aspire, a rivni la ceva; a peti A sustine, a

evalueazb pretul unui lucru.

PREUMBL4... s. PUMA._
PREURSI -sescl vb. tr. A predestina, a ursi

cere cu staruinta: pretinde as 1 va supnneti [fr. p r -

PREUT... = PRVOT...
PREVALA (-aloe) 4. vb. intr. A avea mai mutt&

[pre -pursi]. .

afirma: pretinde ca i s'a turat cartes A vrea, a

tendre< lat.].

putere, mai multh valoare, mai multb greutate2. vb. refl. A trage folos [fr. pr e v al o i r].
*PREVARICATOR sm. 0 Cel ce tradeaza
cauza, interesele ce i s'au Incredintat Cel ce,
ca slujbas, a comis delicte In exercitiul functiunii
(NEGR.) [fr.].
sale: Rinse-Atom'
*PREVARICATITINE sf. 0 Tradarea cauzei,
intereselor aceluia pe care are cineva datoria sa-I
sustina C) Delict comis de un slujbas In exerci-

-PRETTNS adj. p. PRETINDE. Care trece sau

vrea sa treaca drept ceea ce nu este: pretinsa ;Uinta.

PRITQC...
PRETOC...
*PRRTOR sm. p Magistrat care judeca Ia
Home sau care guverna o provincie romana 1
Trans. 0 Administrator de plash, subordonat
prefectului de judet 8 X Persoana numith de
ministerul de razboiu pe linga marile comandamente, cu Insarcinarea de a Indeplini toate atributiunile de politie administrativh si judiciara;
functioneaza numai in timp de mobilizare si de
razboiu [lat.].
PRETORIAN 1.
adj. L Care apartine

tiul functiunii sale: swami Tudor, vraimas sprig ak

abuzurilor 51 al prevaricatiunilor 0.-an.) [fr.].

*PREV.A.ZATOR adj. verb. PREVEDEA. Care pre-

vede cele ce au sa se Intimple si is masuri dinainte

1111

cru ce poate sit se Intimple 0 A Ingriji cu, a

lua precautiuni ca sa alba cele necesare.
a. vb. intr. A stravedea, a vedea prin.
a. vb. refl. A se stravedea, a se vedea prin: Soarel
rotund 51 palid se prevede printre non (ALECS.) [fr. p r -

garde Imparatilor roman!

3959)

x Soldat dintr'o militia

care dispune de guvernul unei tali [lat.].

voir sipourvoir,refacut dupa vedea].

PRETORIU (pl.
unei tabere romane

-aril) sn. 0 p Partea

unde era asezat cortul
generalului 5 p Tribunal, locuinta preto-

rului 0

tr:

Astazi : lo-

C IMPREVAZATQR.

PREVEDEA ( -vm) 1. vb. tr. p A-si da seamar

a vedea dinainte ceea ce are sh. se Intimple A
lua dinainte masurile necesare In vederea unui lu-

pretorului sau gatzii

Imparatilor romani.
2. sm. i p Soldat din

PREVEDRRE sf. O Faptul de a (se) p r e 11 O Facultatea de a prevedea 0 Precautiunile luate In vederea unui lucru ce poate
vedea

sh. se Intimple 55 NvPREvEDURE.

Fig. 3959. Pretorieni.

calul, incinta tribunalului sau judecatoriei [lat.].

PRETUTTNDENI, PRETuTINDENE(A) adv. Peste

tot, In toate partite, In tot locul: pretutindeni eras

ounoscute multele miselii oe el Mouse woos.); dao' ar ti pre-

tntindene tot asemene Judeatori... eel ce n'au dreptate n'ar

mai nasal In veci gl'n pnrurea in judeeatik (ego.) [lat. p e r

*PREVENT (-yin, -via) vb. tr. A o lua Inainte,

a apnea inainte; a face dinainte si in mod spontan
ceea ce e de folos sau placut cuiva A prelntlmpine, a Inlb.tura: o nenorocire A influenta,
a dispune In mod favorabil sau nefavorabil: 1-an
prevenit 1mpotriva mea A Instihrta, a da de .tire,

tot inde].

a da de veste, a prevesti: 1-am prevenit de sosirea ta

[fr.].
PREVENTNTA. (p1.-te) sf. Indeplinirea dorin-

cru de

1-a Mout sit ulte toate prevenintele de earl era Inconjurat-

PRET (p/.-tusi) sn. Valoarea unui lucru:

Inde nisi un ee. cola ce vor tura earul altula san de-1
vor arde, twilit as plateasca doao preturi (psv.-ins.) VI

Surna ce se cere pentru un lucru de vinzare:A.urile an

scliznt, eau nrcat ; a vinde en ...fix; on abbe, neaparat,

fara doar si poate, on -tit ar costa; on

scump;
ief tin Merit, excelenta, importanta: ~al
tam
timpnini 0 (1) Ceea ce se cheltueste, ce se face
cu oars -care sacrificiu spre a obline ceva: a plAtit
victoria ou ...ut a race mil de soldati cazuti In luptA 0 (13)
Interval: pIndind el asa A., de o era, meta ca vine o 'metre
de vre-o zece luni de
foarte Irumoasti (es.) ; a mere asa
zit (amt.)

[lat. pretium].

PRETALUI, PRETELIIT (-nese) vb. tr. Mold. A pre-

tali, a evalua [p r e t].

PRETALUIFIE, PrtzTELuutz sf. Mold. Preluire,

evaluare: dunk data ceasuri de pretaluirl si oPeratii aritmetice (V.Aa.).

0 PRETALUITQR, PRETELurrolt sm. Mold. Cel

telor cuiva inainte ca acesta sh si be fi exprimat

(1.-G11.)

[fr. provenance].

PREVENTT 1. ad?. p. PREVENT. PreIntim-

pinat; influentat; care are preventiuni; Instiintat,

informat, prevestit.
a. Sin. n Impricinat, persoana adush inaintea judecatii pentru o crima sau un delict.

*PREVENTIV adj. Care are de stop sh In-

lature, sa preintimpine, sh. Impiedice un rau: me-

arestul In care e tinut

un prevenit pina sh fie judecat [fr.].
dicament A. iii Arest

*PREVENTIVNE, PREVIPITM sf. 0 Faptul de

a preveni, preintlinpinare O Opiniune nemotivata pe care si-o formeaza cineva despre o per-

soanh sau despre un lucru silTinerea unui

Impricinat In stare de crest pina sa fie judecat [fr.].
PREVESTI (-less) vb. tr. 0 A vesti dinainte, a

anunta cele cP an sh se Intimple In viitor, a prezice-

998

www.dacoromanica.ro

viitorul

"PREZIDENTLAL adj. 0 Privitor la prezi- pRE_

j A preveni, a In$tiinta: prevestit de

eatii-eo. a tugit la Brasov

(L-OH.)

[pre + v e s t iJ.

dentul unei republici [fr.].

*PREZIDENTIE sf. o Functiunea de p r e- P R
z i d e n t si durata ei 0 Diviziune administrative In India.

PREVESTIRE sf. Faptul de a p rev est i:

prezicere, anuntare dinainte a celor ce an sa se In-

timple prevenire.

PREVESTITOR1.adj.verb.PREVESTT. Care p re-

"PREZINT.A = PBEZENTA.

veste$te: In mijlocul unui freardit surd, de lurtudi (GO.).

2. sm. Cel ce preyesteste:E cocostircul tainic, In lume
(ALECS.).
dilator, Al primaverii dulce inbit

PREZTUA sf. Ziva din ajun, ajunul zilei: el lei

spunean multumiti gheselturile din

(rn.vs.) [lat. p r a e
+ z 1 u Et; comp. PRESEARA].
" PREZTIM.A. ( -sum vb. tr. A presupune, a socoti

0 PREVETEALA Sf. 0 Trans. (cac.)Pielitli sub-

tire deasupra laptelui fiert Trans. Ban. Ceat& ce

ca probabil dap& uncle indicii [fr. prsume r.]

*PREZVMPT adj. Presupus [lat.].

se pune pe ochi [p reve$t i].

O PREVETT (-tesc) 1. vb. tr. Bucov.A acoperi putin (vorb. de apa ce trece peste ceva): to vasul In care

*PREZUM(P)TTV adj. Se zice despre on -ce mos-

tenitor firesc al unei persoane, $i mai ales despre

principele care urmeaza sa mosteneasca tronul:

s'au pus galbinelele, se pun sculele, lnsa to asa chip, ca acestea

sa prevesteasca seulele (raw.).

2. vb. refl. Trans.

principele Mircea este mostenitorul

A se usca, a se ofili, a se

al tronulni [fr.].

Ingalbeni [lat. perviescire<viesc6re].

*PREZUM(P)TIOS adj. Care se crede, Infumurat, care are o Were Area bun& despre sine:

tor (fr. presage].

nu sint nid destul de naiv, nici eat de presumtios... oa sa-mi

permit a-mi lace Dustin/11 (1.-011.)

(DENS.)

*PREZ.A.J (pl. -ale) sn. Prevestire, semn prevesti-

[fr. prsornptu-

*PREZENT 1. adj. 0 Care se all& In locul des-

e u x].
*PREZUM(P)TIVNE, PRERUM(P)TIE sf. 0 Pre-

pre care se vorbeste, dQ lath, de aci If Care

exist& in momentul de rata, de arum: In momentul
2. sbst. O Momentul, timpul de fatl, de acum

supunere, ptirere Intemeiata pe fapte aparente, pe

Inceputuri de dovadli 0 si Ceea ce, In justilie,

Ca Timpul verbului care arata c& artiunea se

e presupus ca adevarat, eft timp contrariul n'a

Post probat Parere prea bun& despre sine,
infumurare, Inglmf are [fr.].
PRIAN adj. aet Cu una sau mai multe pete albe

petrece in momentul de fat a.

a. sin. eel prezenti, cei de fat5., cei ce se ail& aci.

(pl. -turl) sn. Dar, cadou : n'ai avut galantomie

4.

s-1311 fact

un

clt de mio

(ALECS.)

[fr.].

(aespre vitele mari): bout... de departe se pares di este

(despre

*PREZENT.A. (-sent) 1. vb. tr. A apropia un

lucru de cineva pentru a se servi de el: tin scaun
A oferi: on buchet A adresa: o petitie

(SEL) ;

ghicitoare despre lunil." [p r i u].

PRIAR pr.

A introduce: -, pe oineva bite societate A expune, a arAta: . greutlitile tine) airmen 1) 0 A Infb.un aspect trumos 1 0 A avea: acest cuvint preti$a :
sent: douli Intelesuri 11 0 A intoarce spre, clitre:

bine 1 0 A se ivi. a aparea inaintca ochilor: satul

se prezentA privirilor noastre [fr.].

*PREZENTABIL adj. Care se poate prezenta,

tInjitoare si regulate (NEGR.); glndul men pribeag. lei lob

zborul in lumea cea netarmuritA (ON.).

2. sm. Cel ce ratace$te prin tari staine: pribegit

se 'ntoro pe la vetrele lot

(VLAH.)

[vsl. prebgb.].

PRIBEGI (- egeso) vb. intr. 0 A fugi din Cara

lui $i a umbla sau a se stabili In alte tari, a se exgeasoa prin a lume mare si necunoscutA

*PREZENTATIUNE sf. O Faptul de a (se)

Introducerea cuiva Intro societate

use.) A fugi

departe de case lui si a umbla prin alte locuri; a

umbla ratacind din loc In loc: tote loonitorii ei-o pa-

risit casele de-o pribegit prin tandul oodrilor (ALacs.); septa

*PREZNTA (p/.-ie) of. (,) Starea unei persoane

care se afla, care se arat& sau locueste Intr un anumit loc, stares de fat5.; to ~, In fata cuiva Infati$are Existenta, flint& (B de spirit,
facultatea ce o posed& cineva de a fi totdeauna
stapin pe sine Insu$i, de a nu se pierde cu firea $i

a lucra pe data far& a-si pierde capul sau vioi-

ciunea mintii [fr.].

"PREZERV.A. ( -zerv) vb. tr. si refl. A (se) feri,
a (se) plai, a (se) apara de un rAti, de un accident

de care cineva e amenintat [fr.].

*PREZERVATIV 1. adj. ,* Care are puterea de
a prezerva, de a feri, de a apara: Leao contra Intgurilor.
2.

(ALECS.) ; otte o privighitoare pribaga... sloboade niste sonuri

patria: se luaserti vecinii de gIndurl qb se gateau di Drilla-

care poate fi prezentat 111 C)nPREZENTAiBIL [fr.].

"r

PRIER.

citor: SA ma duo In lumea 'ntreagA Ca o pastire pribeag:

Infali$a A se arata: aceasta atacere se prezenta

(fr.

de

(00R.),

PRIBERLG, Mold. PRIBAG 1. adj. 0 Care umbla

ratacind din loc in loc departe de Cara lull Mita-

mama taimioulai 0 armele a pune pusca la

piept in semn de aparare sau de cinste.
2. vb. refl. 0 A aparea in fata cuiva A se

prezenta

Am o vac& 0., Toata noaptea paste 'n poianii

ani a pribegit prin padurl si prin muntt 0.-ou.); Heide,

mlndro, sA tugim, AmIndoi sti pribegim az.-sse.) [p r i -

bea

].

sf. Starea de pribeag

Plecare departe de Cara, de crawl lui, etc. spre

a umbla pribeag prin alte locuri; exit: tai Ina sins

bona de la parintl ql
de la fret! si o porn)
In

(ISP.).

PRIBOIU' (pl.

-oaie) sn. 0 ., Umalt& a $elarului,

a dogarului, a fierarului, etc. cu ca-

re se gituresc cu-

(pl. -ive) sn. Leac ce prezerva: el parts yin de

impotriva trigului (BOW

relele, cercurile de

PREZICE ( -zic vb. tr. A vesti dinainte, a proroci [refacut dupa fr. p r e d i r e].
*PREZICERE sf. Faptul de a p r e z i c e, pro-

(DENS.) .ah. Deal tinos Olten.A.

SamPanie In tot locul ou dinsul oa

Fier, etc. 11 0 Trans.

[fr.].

Loc unde stinca

rocire.

*PREZIDAL (-ides) 1. vb. tr. A ocupa locul eel

dintiiu Intro a(lunare spre a pazi buna orindu-

iala si a dirija desbaterile: venise oa sA prezideze Curtea

Cu curl (VLAH.) ; 0 tit ce presides) senatul ctinesc, Te rog sit
ma asoulti (ALX.)

2. vb. intr. A avea directiune, a supraveghia:

Dumnezeu prezida la destinele noastre [fr.].

PREZIDENT, 0 PRESEDINTE SM., PREZIDVNTA

S f. Persoana din fruntea unei adunari,

unei intruniri, etc. care dirijeaz& desbaterile
(P1.-te

0 fix 1\ilagistratul care prezideaza un tribunal, o

Curte Persoana pus& In capul unei comisiuni
de examen, de concurs, etc. 0 0 $eful eligibil al
puterii executive intro republic& [fr.].

14
Fig. 396o. Priboiu.

muntelui da de-a dreptul

In ape rlului, Mr& a ramlnea loc macar de o po-

tea (CONV.)

Plant&

cu Frunze placut mirosi-

toare, adesea phtate cu

ro$u, cu flori marl, de coloarea sIngelui; creste pe

stlnci si locuri pietroase;
numit& si floarea-vinu-

lui",mu5cata", poala-

SIntei-M&rii", etc. (Geranium macrorrhizum)

CUL-COCORIILIII C)

Fig. 396r. Priboiu.

3960) a = PLIB-

PALARIA-00CULIJI 0 *

..-CAPRESC = NAPRASNICA [srb. prib oj].

999

www.dacoromanica.ro

PRIBOIU' (pl. -oats) sn..x* Un fel de our (de

strma Impletita, Intrebuintat de pescari la frecaR tul icrelor de morun (0 3961) [srb. preboj].

PP R II-

0 PRIC ad). 0 /ten. (Pee.) 7et Baltat, pestrit

(volt.

de vite cornute) [comp. ism].

PRICAJI (-Mese 1. vb. tr. A spurca, a pineal,
a mInji ceva prin fapte rusinoase.
2. vb. refl. 0 A se spurca printr'o fapta de ru-

ine 5 0 A capata o boala spurcata, rusinoasa

PRICAJIT adj. 0 p. PRICAJI O Suparat,

[vsl. prikaiati].

necajit, amarlt de pe urma unei nenorociri sau a

unei pagube suferite: on mai era ..1,1 de altAdata... oft-1

mersese... bine (FLOR.) Trans. Afurisit: lucrul data
gindeeti oil -i

0 PRICAZ sbst. Mold. Bucov. Trans. Lucru, Intim-

plare ce atrage asupra-ti un necaz, o paguba, o

nenorocire; pr. ext. paguba mare (in spec. la oi
sau la vite), stricaciune, nenorocire ce da peste
cineva: o dust" de ti-a tura o bucatia de ',Amali', fArl

ea etii, e
won., ; nu-1 bine sA furl Berea de la oi, did se
IntImpli cc (00R.) ; dacA vre-un cioban turd ceva de la stina,
da ...ill Intro of (pAc.) [comp. pol. p r e k a z].

PRICE sf. Cearta, gilceava; discutrune aprinsa:

(emote edit toanele lui el nu s'a mai pus cu dinsul is

ism); Snell an = Intro sine Cu Nemt11... Bi zic eft Nemtii

an luat limbs de is dInsii, din Sacsonia (m..cosr.); atoms Bt
bietii oameni nu se mat puneau de cc, se dedeau Jos ei Introban pe Marin de stinatate (SAD.) [vsl. pr i t 1i a a].

PRICEPAT OR, $ PRECEPATQR adj. verb. PRICEPE. Care pricepe, priceput, Intelegator: e) -i darn'
mints siobodd eiprecepfttoare pre chipul obrazului sau (Mx.)
NMPRICEPATQR.

PRICEPE,

PRECMPE (-cep) 1.

vb.

tr. 0 t

da scania, a lua cunostinta, a recunoa*te

1- 0

1111

intelege; 0: bate emus, sA priceapS laps.

8. vb. refl. 0 A sti, a avea cuno*tinta, iscusinta

din pricina omizilor ; turbnrata stapinlre a Pape) iaste

del-

ghinarti beserioilor (oAsr.) Ceea ce determine sa

se fats ceva, care impinge sau Indeamna la ceva,

motiv: a trela ce Indeamnii, pre gimlet sA mai miceoreze

certarea celul vinovat, iaste vrista (PRV.-LP.) Vina: din
pricina lni m1 -am prAparlit toad averea; ace' cu = Bade In
odihnA, ei col ?Aril dna "Muse 01 suspind VW.) Pretext: otnd era la adApatul vacilor, fetele care de care se in-

trecea sa-1 dea de vorba OSP.) 0 Cearta: a pus Inadins De fedora boiereeti sa -mi canto cc (um.); arm nu
pasta niciodata on sine, cAci on era om sA se pule de
(GN.); a Cada on luminarea (aprinsft) sit Proces:
scut Judecatori... !Ara a/4dd, precum ant ei media si avo-

.11 0 Afacere, chestie; on pricina, in chestie, de care e vorba: fats, care ochise cutla
cu pricina.... puss mina el o luA use.) [bg. srb. p r i cati lArd cllentelA (1.-GH.)

n a].

6 i

Cel ce cauta p r i c i n a
(de gilceava) 0 Impricinat 0 el eel ce se Infatisaza cu o pricina la judecata: ...di an trebuit ea Be
PRICINA,S sm. 0

supunti la Judecata ImpArtitesei (RET.).

t PRICINI (-inesc) 1. vb. tr. A pretexta: Adrian....

pricinia cA on gran iaste a BA stildni 01 a sit pazi tAri atita de
depArtate (CANT.).

g. vb. refl. A se prici; a se pune de pricina; a se

Impotrivi: baiatul Incepn a-1 spune... cum a venit mamonul, ei cum, pricinindn-se, 1-a emorit (RET.)[priCial].

PRICINUI (-uesc

4. vb. tr. 0 Ali pricina,

a cauza, a da nastere: poate vedea aicea un casnic bun

cite necazuri ei cite primeiclii pricinuiaete zarva (OAST.); an
supueii Martel Tale shit rat el artagogi de-ti pricinuesc atita
mthnire P (ISP.) 0 # A invoca, a cauta pretexte.

2. vb. refl.

t A

se certa, a se lua la cearta, a se

gilcevi: strut CulitA ei cumiltruI Pahon pricinnindu-se la

birt. am volt sa -1 despart (RET.).

PRICINUITOR 4. adj. verb. Piticima

pricinuette.

necesara: vorbeete ei eerie care cum Se pricepe ei cum li

vine ((.-en; on to priced sa impart' no pain la do) boi

2. sm. Cel ce pricinue*te.

0 PRICQITA (p1.-te, -ti) sf Ban. Trans. = PROW-

(PANN) 1

VITA.

C) A trage fobs, a se simti mai bine

de pe urma unui lucru: m'am priceput din do) torte aia

(D(AUS.) [lat. parclpere].

PRICEPERE, $ PRECMPERE sf. 0 Faptul de a
(se) p r i c e p e 0 Intelegere, facultatea de a

pricepe; cunostinta lucrurilor: mai putinA pricepere deClt tine n'are closet nlot o ghat (REL); sA ne deschizi
ochii cei sufleteetl en Intelepciune Si en pricepere, ca sA
facem JudecatA droaptA (oAsr.)

111

NMPRICMPERE.

PRICEPVT, $ PRECEPVT adj. p. PRICEPE. Care

are pricepere; inteligent; iscusit NMPRICEPQT.

PRICESTANIE, $ PRICESTANIE, # PRICESTMNIE

(cu sfintele tame), grijanie: po-

sf. crth Impartasanie

rune= arh1ereilor sti. nu despartA De nimea de stints price-

priajagtanije].
tr. refl.

etenie tart vinS (pave ms.) [vsl.

tPRICESTLI, $ PRICESTUI (-uesc)
Eh

vb.

sf

(cu sfintele tame): care episcop

A (se) Impartasi

... on se va priceetui dumnezeeetilor tattle, acela sti-$1 spue

vina, tilt( on s'au prIceetuit tray..me.%; BA-1 pricestueasea
en sfintele taint (OAST.) [vsl. p r i b e s t v o v a t i;

pribjatati].

O PRICHI me- PRIPI.

0 PRICHICIU (p1. -ice)

sn.

Mold. Ciubucul, mar -

ginca iesita in afara la vatra sau la sobs: Dune tal; 1 yegerul pe 1 cuptoriulni sau is un alt toe cald
tre1 eel tumult de care mil tineam clod Incepusem a merge
(am); lumina debt{ a and opait ce slink De - (VLAH.); pr.
eat. *i despre ie*itura ferestrei: Se Buie, sprintena, pe 1
ferestrei (GRL.)

[rut. p ry k

d k a adaus"].

PRICRINDEL sin. F 0 Urn foarte scund.

pitic: feta se pomeneete ca-foss Inainte an cc de om MAR., ;
e an smut, on niete picioare subtiri ilium, 1 0 LOpil

mic $i zglobiu: m'aa mukumi on ei De no

de Mid

(DLVR.) ; un , de coral 1-a adus Bt omului de mineral, (GRL.) ;

on toate cA eram on 4, colindam Mutt intreagA padurea

(FL OR.).

PRICI ( -test)

vb. refl. A se certa; a avea, a cauta

price: clod se vor prici do' oameni $1 va zice unnl altuia

atunce ca un suduitorin Se
niseare cnvinte role asupra
va certa (PRVAAB.); vulpea el crocodllul an inceput a so cc
Dentru nobilitate, care va 11 mai de bun neam iTICH.).

PRICOLICIU sm. 0 Mort, iesit din groapa,

chip de

lup

In

sau de cline, vlrcolac: sa tack, ca-1 ma-

Weed vtreolaci sau Drlcolicl (PANN); acolo an vSzut strigoaie preflicindu-se In gAini $1 strigol, to Drlcolicl (T(em.);

A., se zice ch. se face data shit noud heti naseuti tot intr'o
land: fratele al noutilea e
Coon.) i = pt s'
O
COADA-PRICOLICILOR = BARBA-PQPII [COMO.
i forma TRICOLICIU].

PRICOP

p.- PROCQP.

PRICOPSI... Pr- PROCOPSI...

O pRicoviTA. = pRocovia.

o pRicuLIciu =

PRICOLICRI.

PRIDIDI (-mese) vb. tr. 0 A coplesi, a da

vala peste cineva lath ca acesta sa se poata. Impotrivi: ea on plan sa-el tie lacramile care o Drididisera
OSP.) ;

II pridideste vre-nn somn In ciirutil et 1 se rislpeso

gologanii (BR.-VN.); in fate -i navaleete poporul, In spate-1 pridideau Jandarmil caltir1 (CAR.) ; Gotil btntue laturile ImpA-

ratiel romans, ale card osti nu mai pot ante sodom de

barber' (VLAH.) 0 A stapIni, a opri: aproplindu-se de
cask Maria Sandului nn-$1 mai pntu cc plinsul (DLVR.)

A razbi, a dovedi, a birui, a fi In stare sa ajunga,

sa dual la capat: clod o pedepsi Boarta Cu spurcatul de

Muscat, nn mai putu (DLVR,); patru mita' tinere al zdravene

n'ar fi putut atita Incru cIt dovedea el on o mind $1 Junititate (1312.-VN.); or' -cIt de mutt se sites Mitsui ca sA-1 sync,
Inainte, iazma ladului pridides ou tugs (coos.); postelnicul
de abia a prididlt sit olteasca unmet color din protipendadti

(1.-OH.) [vsl. pradati].

PRIDIDIT adj. p. PRIDIDI. Coplesit, In ne-

putinta de a se mica, de a merge mai departe,

din pricina imbulzelii, multimii, etc. care -1 Inghesuie de toate partile: in sobs trosnesc lemnele

de pare unui toe (VLAH.); cirduri de corbi, ,o,e de vita, oronctie

canna spre pAduri (DLVR.).

PRIDVOR (p/.-voare) sn. 0 t (En en& Galerie de

jur Imprejurul unei biserici ( In 3962) 0 ec,
Tinda unei biserici: altarul, ut, clopotnita tura cerce-

(ON.)
0
Galerie acoperita sprijinta pe
stilpi In partea dinainte sau de jur Imprejurul

tate

111

poate
case deprola Cara; ceardac; veranda ( ( 3963):
PRICINA (p1.-ni) sf. 0 Tot ceea ceunei
duce un efect oare-gare, cauza: poamele s'au Wiest era minunatA privelistea din ...ill cases peste curtea Dila.

100 0

www.dacoromanica.ro

de fume (I3R.-VN ) ; din v.. se vedea pe fereastra foarte bine

In odala clucerului (1.-GH.) [vsl, pritvora].

PRIELNIC adj.

11 spunea merou !emelt e6 rau face de-I prigonegte

((SP.) ;

Priincios, favorabil: printavara e vre-

pe prietenul Int eel mai tuba (CAR.) (p) A nu da pace,

mea cea mai A pentru

0 asa cillitorie (BR.-VN.)

asta trebue ad se fi petrecut o crimit (VLAH.).

111

a urmari intr'una: pe el 11 prigonea gIndul cii 'u case

g. vb. refl. pa A se judeca, a fi in proces unul

Cu cu altul [vsl. prig o ni t i].
PRIGONIRE sf. Faptul de a (se) p r t -

N)rPRIRLNIC

[p r i i].
PRIER, ePRIAR
sm. 30 Numele popular al lunii April: Prier prieste,
dard $1 jupegte
:

go n i Urinarire du dusmanie, persecutiune:

le; Incoltise tarba,

sit

se llpsi de noroc, ce de smelt (VLAH.) 0 at Judecata,

cea pentru caleare de pr mInt 51 de hotare Intro
proces:
vecini nu are soroc (tE0.-ciut.); ei se gisese to ve pentru nu

pogon de pimInt (ss.-vn.) 9 0 Neintelegere, diferend,

(MAR.) ;

Prier tart. ploaie

Cheful Romfinului moa-

cearta dusmanoasa: era Intro clIns11 o veohe

Fig. 3962. Pridvor

(al Manistirii din R)mnieul-Sirat).

(DLVR.)

sese o scoald pre care acest1 buni blitrIni o Priveau ea singar azilul prigonitei limb( (NEGR.) 1
NUPRIGONIT.

[lat. Aprilis]. Aiii)VIMANIA\ 1114\

PRIGONITOR 1. adj. verb. PRIGONI. Care pri-

!ft.

PRLETEN, PRI:EV/1 Sm" PaivrE/4A,

PRIuTINA (pl. -ne) sf.

goneste: Medea, ca sit scape de oorabia prigonitoare... veld

Pe Absirt (VLAH.).

a. sm. Cel ce prigoneste, persecutor: Dumnezeu

...a izbIndit-o, pretactud In urs pe .41 ei oar.).

Acela, aceea pentru

care, fare sit ne fie

dragoste si care are
pentru not aceeasi afectiune, amic(a :

rude, avem multa

PRIGORI (-oreso) vb. tr. si refl. 0 A (se) dogori, a (se) arde, a (se) frige (la soare, la un foe

1.11111

mare): toatA noaptea viseazd ed se prigoreste la un too mare

la cataramt. sau la

[vsl. prigoreti].

114

0, v.. la nevole se cunoagte ; al

fereste-ma, Doamne, de .4, ode) de dusmani mit voiu fed
:

singur, un prieten iti poate face uneori un'rau

mai mare decit un dusman.

g. adj. Favorabil, binevoitor
DUSMAN [vsl. prijatell].

C NEPRIETEN,

PRIETENESC adj. De prieten, amical;

PRIETENETE adv. Ca un prieten; cu

binevoitor: tti dau un stat

bunavointa: tats 11 primeste vesel 51

PRIETENIE SI. Prietesug [p r i et e n].

PRIETENOS adj. Afabil: era partee la Coate, si Ia pa-

Ir

eu fie -care (ono.)

(I) Piet e n].

PRIETELTG pi.-uguri) s/. Legatura dintre

prr i e t en i, dragostea ce are un prieten pentru

celalalt, prietenie, amicitie: age tin Turcli
vole banilor

(NEC.).

PRIGORIE so- PRIGOARE.

PRIGONIT adj. p. PRIGORI. Dogorit. ars de
arsita soarelui, de un foe mare : ettiva noruieti,

prigoriti de razele soarelui, se frIng Incet In bulgari de rubin

Fig. 3963. Pridvor.

In apropiere (zNN.);

gubt. 51 la cfstig, gi

A se usca de sete: se prigorea de seta (BABA

(DLVR.)

(a) din oopilttrie; F

toartA, foartebtm prieten; dectt o rudi In departare, mai bine un

(ALL).

PRIGONIT adj. p. PRIGONI: tot Iasi mai limit-

!I its ea a sosit Friar

28.000

PRIGONI -oneso) 1, vb. tr. A urmart cu due- PRIv.. lames o toant.

manie, a persecuta: Joe... prinse a mat

la pentru

PRIFONT p1. -turf) sn. Trans. Bucov. X Pline Ca-

zona: De and pluggorul am Mast, Pine duloe n'am mtncat,

Numai ~uri nesfirate, Cu pieloarele caleate (VOe.) ung.

prOfont< germ. Proviant].

PRIGITOARE sf. 0 /ten. Trans. Bucov. 0) Fote

ce acopere de jur imprejur partea de la mijloc In

jos a trupului: scum att 1nceput a eunoaste ei Cu zevelcile

Si en prigitorile ale nu slat destul de bine Imbricate (ion.):
temeile cote batrtne... se toeing on catrinte si prigitori (MAR.) ;
... era o prostire alba pe care o purtan Imprejurindu-se
ca 51 eu catrinta (VON.).

0 PRIGOADA sf. Ban. (Nov ) Intimplare [srb.

prigoda].
PRIGOANA (p1.-ne) s f # Cearta 41 Per-

(VLAH.) ;

In insula cea pustie si . de soarele african, abta

se zfireau cItIva copaci (00013.).

PRIGORUIE sf. Ban.

PRIHANA (p1. -an(,

I = PRIGOARE Q.

s1. 0 t Fapta neper-

-Eine)

misa, pacatoasa, spurcatti. Intirraciune, necuratie ce lase pacatul In suflet, pate sufleteasca: ea
nu se still la sufletul ei cu nial o
fare pate,
ow.) : Yard
curat (Ia suflet , neintinat [comp. ceh p r i h an a].
PRIHANI (-tinesc) vb. tr. 0 t A dojeni, a

mustra A pats cinstea, sufletul; a intnji, a

spurca [p r i h an 6].
PRIHANIT adj. p. PRIRANT Patat, mtnjit,
intinat, spurcat C NVPRIHANIT: rilmas-a ceva

tart. P

(ALECS.).

PRIHOR(IU) SM.

1s

to

mAclimaNnFur [romp.

PRIGOARE1.-

# A se arata binevoitor,
a avea ginduri prietenesti A-i fi favorabil,
PRII (priesc vb. intr.

a-i merge bine, a-i conveni: o sa tInjeased ea o Hoare

(masa din looul oe-1 prise (NEGR.) ; nu stilt nic1 doctorii ea

14-1 mai des. ett nimic nu-1 prieste (VLAH.); nu stiu, !du,
dart. -1 priegte laptele

(ALECS.) ;

ea-ail:stout? de to -a Inviltat el-

neva, Mu ti-a Drift (ono.); April 51 priests 5t ptrleste

[vsl. prijati].

(VON.)

tPRIIATEL, PRIIATEN = PRIRTEN.

PRII MT...
mot T...

PRIINCIOS adj. t Mold. Binevoitor, prietenos Care prieste, favorabil: vIntul Hind
merges

n t a].

ca gtndul

()SP.)

KYPRTINCIPS

[p r i

PRIINTA (pl.- te)sf. t Mold. Bucov. Bunavointa,

secutiune, prigonire [p r i g o n it
PRIGOARE, PRIGORIE .sf. 3e 0 Pasare cu ciocul lung si ascutit, cu

gind binevoitor, purtare prietenoasti; credintii:

el nu se prea Incredea In priinta fartatilor sat (so.) 11
Folos; prosperitate; faptul de a fi priincios:
am vizut multe pi pot sit -ti dau sfaturi de
[
(ON.)

rea rosie-castanie,
gusa galbena-porto-

cios, favorabil: ammaitsa... da 0 mtneare sitioasa, upon

coada de 11 cm.,
fruntea alba, spina-

PRIITOR adj. verb. PRII. Care prieste; priin-

calie, pintecele verde;

de mistuit pi priltoare stinfttitii (ION.).

PRIJT ( -iese) vb. tr. Trans. A cerceta des, a vizita,

se hraneste mai ales

cu insecte; numittisi

a frecuenta

(Merops apiaster)

3964): prigorli ou

cite un tulpan, ate o citrinti, cite o

Fig. 3964. Prigoare.

PRILASTT vs- PRILESTI.

Pena albastre chines moron In zborul for neastImpitrat (coos.) ;

din clad In chid prigoriile to Malaita-0 mai aduci aminte ch

MAGALEANDRII [comp.
tritest' pe lume Use.)

prigori].

(FR.-CDR.).

PRIJINI...
SPRIJINI...
PRIJITOARE PRIGITOARE: temeile an agternut

furnicar", viespar" sau albinarel"

( El

C NvPnwITA, necredinta astfel s'a vtidit neprilnta for

Wet Teiu-leganat (se.) [p r i i .

(SBA.

PRILAZ ser p/RLEAz.

PRILEJ (p1.-duri) sn. 0 Intimplare, fapta, sttuatiune de care to poti folosi spre a savirsi ceva,

moment priincios, ocaziune: dugmanii sat cart pin-

1001

www.dacoromanica.ro

PRI

PRI- dean

PRI

on

all -1 vista lace ran (NEW.) ; Tarot' cantata vreme

oa sit -p! scoata din ante W.) ; cum a dobindit vreme
88 dun In gradina bitrInnlui friell.1; "maga s'a In-

on,

tlmplat on meal Incoronarii t Pretext, pricina: cautfi

devorbt[prileji].

PRILEJI (- lese) 1. vb. tr. A da prilej, a ocaziona:

pro3lea ni$U3 scene de tot BMW (ALEC8.) ; nn concurs do WI-

preinrild fatale... prileiise sciipa-ea In! Sinan

mar u 1 si administratia comunei.

0 PRIMARTU adj. ?. Pere primari1, soiu de pore:

batr1nul venea cn cite o traista de siren, de Dere primarli

(SLV.I.

(BALC.).

a. vb. refl. A se IntImpla: de ails va

to oi... attune BA pliteasoft toatd paguba

*PRIMARIAT (pl.-ate Sit. 0 Functiunea, calitate de primar Timpul cit. se ocupa aceast& functiune.
PRIMARIE sf 0 Cladirea unde e instalat p r

-.. aft dea Inpli

(PRV:MR.111C)

A se

afla undeva din Intimplare, a se intimpla clndva:

*PRIMAT sm. A Primul arhiereu intr'o tar&

titlul dat piny mai deunazi MiMitropolitul
tropolituluiMunteniei,astazi seful bisericii romane,

a men prin fume 111-8 Data (la multi) pe eine a vAznt, pi,
Mode{ odatA pe clad pottea el, se prilejise pi Imparatul, 1-a
pottlt pi pe el (VOR.) ; vedea prilejindu-se prin zidurile manastirli oameni priplisit1 din Coate colturile lumii tom.)

patriarhul [fr. < lat.].

PRILESTI, riurAsTI, PRILOSTT, t PRELASTI,

t PRELESTI (-ten) vb. tr. A amagi, a Insela, a ademeni, a scoate din minti: Ca e tome 'nselataare... $1

PRIMAVARA. (p/.-veri) sf. 0 3D)Cel dintliu din

cele patru anotimpuri ale anului. care incepe pe la
20 Martie sfIrseste pe la 21 Iunie; : en o rindu-

[vsl. prile2ati].

pre tat! 11 prilosteste (TEOD..); no om bogat a lost avind numai

o fatil s'a IntImplat c& a prilostit-o zmeul (R.-COD.); de vom

lice o8 plicat Ian not on e, Inane ne prelastim

[vsl. prellstiti].

(PRV.-MB.)

PRILESTIRE, PRII.AsTTRE, PRILOSTIRE sf. Fap-

tul de a pril e s t i, amagire, Inselaciune, ademe-

nire, scoatere din minti: lepAdind de la sine prilostirea

In care amuse, frig1 de acolo

(ISP.).

PRILESTIT, PRILAST1T, PRILOSTIT adj. p. PRI LEST;. Amagit, Inselat, ademenit, scos din minti,
zapacit: a alergat at Ingrifeasoli de prilostitnl situ prieten
prilostit de null Eve1 qi pierdut de dragoste, deterta
moron la cane on vin (CAR.).

*PRIMATE 1. sf. pl., PRIMATI sm. pl. Ordinul

mamiferelor care cuprinde omul si maimutele.

2. PRIMAT sm. Cel ce face parte din ordinul pri-

matelor omul, maimuta) [fr.].

..+11 poet. An (al tineretii) : ea numara

15 primaveri Virsta tineretii: tineretele slut
prlmavara vietil (ZNN.) [lat. V111g. p r I In al/Era].
PREMA.VARATIC, PRIMAVARATEO adj. De

nicii no se face

primavar a; care se desvolta, care se coace pri-

mkvara : porumbistile primavaratioe erau o podoabli (oLvui ;

sub adierea Incropita a zefirulni primavaratic (Dom); bolnaval... clod vede clmpul primiivarateo... 1 se pare oft n'a
mai viint niciodati aceastil minunatii frumusete (VLAH.)

PRIMAVARITA (p1.-te) s f .

[primavara].

PRILOG (p/.-oage) sn., PRILO3GA (p1.-ae) sf. =

In toloacii, san In priloaga t0100itii (DRAW.).

PRILOSTI...

MP'

PRILESTI...

PRIM' 1. adj. num. O Intliu, eel dintliu:

ova

oars;

venit; ~Ole fncercari

(g/

Numar

numttr care nu se poate Imparti declt cu el Insusi sau cu unitatea;() NEPRIM.

g. adv. De Intlia calitate.
sbst. Semnul ' Intrebuintat In algebra spre
a deosebi doua cantitati corelative reprezentate
prin aceeasi liters: a pi a' [lat. pr I m u s].
0 PRIM sbst. Trans. Fasie de pielcica de midi negru, cusuta la marginea cojocelului sau altor haine:
(pieptarul) pe margin( avea negru tBEZ.1 [ung. p r e m].

*PRIMA (-imez) vb. intr. A avea Intlietatea, a

covirli, a Intrece [fr.].
"PRI.M.A1 (pl. -me) sf. 0 Sums ce se plateste
anual sau odata pentru totdeauna unei societati
de asigurare 1 Sum& acordata de Stat, de o autoritate sau de o societate particularb. pentru Incurajarea agriculturii, cresterii vitelor, exportarii
produselor indigene, etc.: a acorda a

de Incurafare

Cartd, obiecte, etc. date de administratia unui

liar pentru a spori numarul abonatilor [fr.].
PRIMA' (pl.-me) sf. Tr.-Carp. Panglictt (de matase sau de catifea) [comp. PRIM' Si FRImuRA].

'PRIMADONA (pl. -ne) sf. 0 CIntareatil care

cinta rolul col mai de seamb. Intro opera: 11 vorbeste

de nona trupa a operel, de o celebra oars vine Intr'adins,
numa1 de dragul nostrn (DLVR.) ; iron.: nu to poti arata la o
fereastra fait aft nu Inceapii sii-t1 urle un minavet san o
de doi, trei anisori (1. -OH.) [it.].

PRIMAR', t PREWAR 1. adj. Intrebuintat numai In expresiunile: a) van , vara A, fiul, fiica
unchiului sau matusii: coin care se naso dintru Be!
dot Intl se ohlamii veri premari
soori) ear CALEC).

(PRV.-MB.);

b) cafe

(la

2. sm. 0 Capetenia unei comune (urbane sau rurale) care o administreaza Impreuna cu consilierii
municipali [lat. primariu s; in intelesul a

dupe fr. mair el.

*PRIMAR, adj. 0 De primul grad, Incepator:

= GmomL2 0

PRIMAVAROS adj. poet. Primavaratic: Epti

(CAR.) ;

PIRLOGI: de s'ar prileii sit cumpere nestine on loo san nn prilog... pi de va gas( o oomoara... (PRV.-MR.1 ; inul sit samara or!

duke ca seninul de zi primiiviiroasa (ALEC8.) [1:) r i m & v a r 11].

PRIMBLA... rr PLIMBA...
0 PRIMBLA (131.-10) sf. Trans. 0 Balustrade la o
scare, la un pod, etc. (Fa.-ooa.) 0 tint Fie-care
din scindurelele de la spatarul unui scaun (PAC.)
[comp. FUME].
0 PRIMBURA ar PRIMURA.

PRIMBJDIE sf. Situatiune, Intimplare de care

trebue se se team& cineva, care poate sa-i rack
coste viata, pericol : a Ii,
mult rail, care poate

a fl In A., de
a-$1 pane viata In
a puns, a cadea In
grozav de bine, de mimoarte sae- PAZA : F de
nune: slat toll de Wirers ca-i Dade (costumul) de (BR.-VN.)

[vsl. prbmetdije].

PRIMEJDIOS adj. Care pune In prim e j -

d i e, care poate face mult tau, periculos.

PRIMEJDUI (-nen) 1. vb. tr. A pune In p r imej di e, a periclita: an no stii oft copilnl ti 1-al lasat
singnrel In cask pi ea It I-a primeidui P

(513.)-

2. vb. refl. A fi In primejdie: goarecii oInd an pace

on pisica,

so

primeidneso bucatele

(PANN)

A-si risca

viata; a cadea in primejdie: cunopteam cntare stIncti,

cntare potick unde se primeiduise iarna vr'un dilator (ON.).

PRIMENEALA, piumarEINLA, PREDIENEALA (pl.

-ell) sf. 0 t Schimb(are ; Innoire: on vreme, ou yea-

ourile, ca priminele am dobIndit pi alt nume.,.. carele este...

Ronifin1(M..cosr.); haine de
haine curate de schimbat:
luit haine de primineala pi bani de cheltuialit... pi... porni la

drum (ISP.)

pl. (I) Albituri, rule de schintbat:

nna-1 anina flori In Dalarie. alts -1 nen priminelile pi merindele In dosage (VLAH) (primeni].

PRIMENI, PRIMINT, PREMENI (-nese) 1. vb. tr.

0 A schimba, a preschimba; a inlocui: ea :Ala as

amble binisor. elnd fi primenea ranele ((sP.)

A re-

Innoi, a curata, a Improspata: aerul carat, plin de

miros de sulfina... primenepte angels (BR,V(4.) ; se apnea Indatt

de cunt' $1 primeni apa din fIntIna bar.) A imbraca cu rule sau haine curate: patul, a schitnba

rufele patului, punlnd altele curate; calugarul tat

copilnl... pi-1 primeni an niste rupturl de halne (ISP.).

2. vb. refl. O A se (pre)schimba; a se reInnoi,

a se Improspat: de nest turn, cum 1 s'au primenit numele lasts de mlrat, de-Isla Severfn (m.-cosr.); e o privelhite
frnmoasii, de parcii ti se primeneste sutletul uitIndu-te la ea
(130.-VN.); primavara se primeneste sIngele '11 A se imbraca

naafi
1
De gradul eel mai inalt: medic
medic sef al unui spital, al unui oral sau al unui
judet 41 a At Terenuri re, cele mai vechi terenuri
de sediment Laurentian, cambrian, silurian, devonian, carbonifer, permian) [fr. p r i m a i r e].

primeneasca (PRV.-MB.); nu mai aveam vreme nisi id ma primines (VLAH.)

PRELVIAREASA (p1.-ese) s. I Sotia unui prim a r.

PRIMED= adj. p. PRintENI 1111 NvPRIBIENIT.

cu rule sau cu haine curate: preotul oe va vrea aft sinJana liturghie... as se Imbrace In Amapa nos. admit sit se

1002

www.dacoromanica.ro

[vsl.prmniti].

FRIMETT, PRIMITj ( -tees) vb. tr.

A matura
(pleava) [bg. p r em t at i].
0PRINIZ (p1.-ezari) sn. 0 Ban. Prajina, drug
de lemn ce se pune In grajd Intre doi cai, ca sa. nu
se bate 0/ten. Ban. Trans. Zid sau perete despartitor flat. p e r ma diu m; comp. si imricird:$z].
PRIMI ( -mesa) vb. tr. A lua ce se fedi, ce se
o serisoare, o veste; Dnranezen
preda, ce se trimite:
ad primeasca 1 bogdaproste, Dumnezeu sa-ti rasplateasca (binele)1 A lua ce i se datoreste: testa,

metal datoriei; de la an ran pldtitor primeste $1 nn sac de

Date (Zan.)

A accepta, a admite, a consimti:

on primeso aceasta condition 0 A capata: A., alutor,

palmd, o lovitura stet:midi 0 A-i yeti: odaia prime* lumina de Ms A lasa, a admite sy intre:

o viand, musafiri; nu-1 primes In sat si el Intreaba de

can vornionlni (ZNN.) ; ministrul primeste Intro orele 1 si 2

0 A intImpina: slot trimis de Impdrat ca ad to tatimpin

si ad to primes on cInHte (PANN) A admite intr'un

corp, Intr'o societate, la un grad [vsl. p r ij g't i,

priimft; srb. primiti].

PRELVIICR sm. Capetenia calusarilor

0 A Superiorul cIntaretilor biseric,besti [lat. p r I-

micerius].
PRIMIRE

Faptul de a p r i m i (In toate

sf.

acceptiunile lui): a da, a lua In

ldcut o

frnmoosi.

,; la ii scrisorii; i s'a

PRIMETT.
PRIMITT
*PRIIVIITTV 1. adj. Care este dintru intiiu,
a omenirii; lude la Inceput, mai vechiu: stares
mea "45 .40 Terenuri e,terenuri de cristalizatie
cuvint din care, cu ajutorul su0.7 Cuvtnt
fixelor sau prefixelor, se formeaza alte cuvinte,
cele sapte colon
numite derivate" color!
principale ale curcubeului.
2. sm. pt. t Pictorii vechi din fie-care scoala.
3. adv. La origine, la Inceput [lat.].
PRIMITOR I. adj. verb. PRIMI. Care primeste:

e,

era bun la ininia,

si totdeanna gthmet (ON.).

a. sin., PRIAIITOARE sf. Acela (aceea) care pri-

meste: acestei sorisori; prilmitoriul de turf oa 51 turul

ad se oanoneasod

(pRV.-140.).

*PRIMIT/i si. p/. Pirga, primele roade ale

pamintului aduse ca prinos; cea dintliu prasila
ce se doblndeste din vite Intliele productiuni ale mintii; Inceputuri [lat.].
*PRIMO adv. Intliu, In primul rind [lat.].
*PRLMOGENITVRA (p1.-ori) sf. lntlietate de
dreptul de Intliul nascut [fr.].

nastere: dreptul de

de un principe: ...el de Monaco; ..els dundrene, Ro- PRImania (Inainte de ridicarea ei la rangul de regat)
PRI
11 0 Demnitatea de principe [fr.].
*PRINCIPE sm. 0 Cel ce poseda o suveranitate
sau face parte dintr'o famine domnitoare 0 F

le

oratoIntliul In merit, In talent: Demostene este

rilor A Principii Biserioii, cardinalii [lat. p r i li-

clp e rn].
*PRINCIPSA (pl.-ese) St. Aceea care poseda o suveranitate sau face parte dintr'o faradic
domnitoare, printesa, domnita Sofia unui

principe.

*PRINCEPI4LL adj. De principiu, ce prisn. Cauza prima

veste un principiu.
*PRINCIPM (p1.-pii)

tuturor
O Inceput, obirsie, origine: Dammam este
Incrurilor 0 Ceea ce alcatueste lucrurile materiale:
atomic slot prineiaine oorpurilor Ori-ce forta na-

turals care lucreaza asupra corpurilor: caldura este

0 Fie-care din legile fundamentale ale

un

unei arte, ale unei stiinte: prineinine mecanioli

O s Carte care cuprinde notiunile elementare ale

unei stiinte 0 Propozitie privity ca adevarata

si pe care se sprijineste cineva spre a stabili alte
propozitiuni Maxima, regula de morals, de
purtare 9 p/. Idei sanatoase In morals, In re-

ligie: vine o zi cind sinitul moral se revolta vazInd... prinalpine moralei si justitiei nes000tite si oalcate In pioloare

[lat.].
PRINDE (prind) 1. vb. tr. 0 A pune mina pe ci-

(1. -OH.)

neva: alearga asa de lute, ca nu-1 poti

0 A apuca de o parte a corpului: 1-a prins de mini;

ad fad ce to -ai landat pe Imp, ad de nn, to prind de nrechl

0 A ocupa: an Drina toate scaunele din rata

A pune mina pe un vinovat: prinde hotul, pink nu
to prinde el pe tine (mi.) 0 A surprinde, a apuca faveste asupra faptului: I-a prins on Minoltini; to -am
pens on ocana mica, on mita 'n sac A mUa ell sila,
(RET.)

a rapi A giisi pe cineva pe neasteptate Intr'un lac: m'a prins aoaptea In padure A ajunge la
timp pentru a gasi pe cineva sau ceva 8 A

ajunge sa. ia, a se folosi de un lucru, a fi de folos la

ceva: en ban!! clti s'au dat ye Id De cotes, 151 prindea tats
altd nevole

(CRO.) OP

bS A lua un pre; oare-care pe

un lucru (vinzindu-1): on parte din banii oe-Oln prinde

'PRIMORDIAL adj. Cel mai vechiu, care este

la nblr#ie, care este mai MUM la rind: iniortataa,

De Moon ( =pc boi) mecou ; once va

fir.].
o PRIMURA, PRiminiRA (p1.-rl)

- ininia; a capata curaj;

simulates $1 antoritatea slat elementele e ale vietli socials

(1.-GH.)

(DENS.)

sf. Trans. (FR.-CDR.)

de trecere: as trecut
gi

nitat

Buourest1; Ind ai zile, tree!

foo

miros gran;

mime;

radacina;

ds,

paters, a se intfiri;

de veste, a afla;

limba,

a capata stiri, a spiona: am Ineereat sa m'apropiu de

leseso, ca sa prind Iimbd si ad aflu ceva

A cuprinde: ofropille se intindean mai mutt dealt poate
&Mitzi (aAm) ; and prinde minima A cuprinde cu

(ALECS.)

grddind; s'a
apd gi n'ai habar !Dom) ; s'a plimbat
millooul drumnlni Intermetereastrd;

mintea, a pricepe,a intelege; a auzi: n'am Drina aim

o vorbd din cite a opus A Incepe a simti, a-1 cu-

millocirea In! CO Cauza, mijvolau sa-1 Diana r vielente; do Indomnut

dragoste de cineva; do. urA, Dizma pe cineva A-1

cuprinde, a-1 ajunge, a-i veni pe neasteptate:

diarul prin care un luau e f /Lout : vrn ad se Incredinteze

De Mum! (= p e ou),

is nitel mIllain asp.) A capata, a dobindi:

lagarul

PRIMA.

PRIN prep. Exprima diverse raporturi. Jdeea

CO: prinde

0: cn mina Inchisit, mute no

poti ; our IFPURE
A apuca cu un instrument:
1-a Drina cn clegtele; (): co. Huta mica se Drinde nestela
mare 4[[ 0 A apuca cu ghiarele, cu gura, cu distil
orbul, scoate-1 ochii;

sine brawn;

locul, dam&

IrateMi ado;

oo

urmare 0 Prix' devine print? Inainte

de nn(ul), nna, o Si adesea dinaintea adjectivelor

demonstrative care incep cu a : printr'o terioltd Intim-

ylare; printr'aoest milieu [lat. per + i n].

*PRINCEPS adj. # anti Intlia editie a unui

autor vechiu [lat.l.

*PRINCIAR adj. 0 Privitor la un principe, ce aparline unui principe, unei prin(
3965)
cipese: coroand
Vrednic de un print, maFig. 3965.
ret: los
[fr.].
un Dalai
'PRINCIPAL 1. adj. 0 De Coroand princiard.
capetenie, de frunte, col mai Insemnat 0 Ca

Propozitie..a, propowitia care sty mai adesea In ca-

pul frazei, are un Inteles de sine statator si de

care depind celelalte propozitiuni secundare.
2. sbst. Ceea ce e mai Insemnat, lucrul de capetenie {fr.l.

*PRINCIPAT (pl. -ate! sn. 0 Tara guvernata

prinde, a-i veni deodata un sentiment oare-care:

Mod obosita de Were ineeiuneatA, o prime somnul MP.)

OD A fi apucat de o boala: 1-au prins frigurile A

Incepe: ma bursucai an un nra si prind a face gnra mare
(RET.); Ileana... Drina a aorta ye negatiitor od 0 Ingelase

()SP.1 ; asa spaima grozavd bdgd at In inimile vritimasniut,

molt prinserd a fug! use.) y A agate., a lega, a

innadi, a drege ceva rupt, a cease:

baths de on
vita de araoi ; zi-i sd prind call la Anita 08P.1 ;

coin;

mlneca rnptd A potoli,

On on ac on gamalie;
a astImpara: da-mi 01 mie nigte ouA, oa sa-mi prind gotta

mAcar

(CRG.)

fa A se consolida prin frig, a se In-

chega : mime prindeau o poighlta subtire de ghiata (1).-ZAMF.);

laptele a prins For COAJA

A-i sedea, a i se potrivi:

toatd flints el avea an aer strengareso care-o prindea de mlnuns (.n.Aa.); VA Intreb, Surioaro; care haind poste sd ne
Drincla mai bine pe not P ( ALECS.) ; caciula turoaneana; trtntltA pe-o nreche, it prindea ea pe-un haiduo (DLVR.) ; nn face
no nominal, od nu to prinde.

3. vb. intr. 0 A izbuti, a i se trece: stratagema mos

(CAR.) 0 A aduce lobos, a-i fi de lobos: Ilia

eyrins

1003

www.dacoromanica.ro

PRIPRI

bine odatA (RET) ; mai bine dA -mi drumul

cit 5t not ti-om

chid cu gindul n'et end'

A pilMi, a accepta: prinse bucuros sit -1

Spa. cA mult hate ti oin

1n

osP.)

4
A capata: la outlet, la inimA.
z. vb. refl. 0 A se apuca cu mina de ceva; a se

tacit aceastit sluibA 1

a&ata: Ea se prinde de grumazu-i cu minutele- amindoud

(EM N) IT x A se opri, a raminea agatat, lipit: se
vita la toti call din graJduri Q1 nal de unul nu 1 se prindeau
Othi1 (ISP.) I

A incepe, a se apuca sh face ceva:

s'ar ft putut

al el la vr'o muncd undeva (VLAH.) 4 A lua

asupr, -51, a se obliga, a se Indatora: cliricul Carole vrea et se tacit preot... sA se prinzA cu zapis mai mull
lucru lath de lege ea acela sit nu tacit (PRV.-MR.) ; mA prind eu
sA

ti-1 secer (CRC ; hai sit ne prindem ca sit nu purtdm

imbrAcAminte eft om sedea la tart. (ALECS.) s A pune

ra-

Input lama asta aga de In de (CRC.): Mihai Mcn co putu In

pripi.

(ISP.)

PRIPEC.
PRIPAC
PRIPALA sf. Ban. 0 Dogoare, arsith. caldurh

nabusitoare srb. p rip aliti a aprinde "].

PRIPAS pl.-asuri sn. 0 a,) Progenitura unui animal domestic: am de la tape asta demi uri(TKT.) 0 Vita

ratacita, fiira stapin, gasito. prin holde, pe drumuri

sau amestecata Cu vitele cuiva: vita de ~; ti paten
gi lui un age dobitoc... mai on seam& cA era side

((SP.)

O C01)11 de 0., copil gasit, strain, pe care-1 creste cineva Impreuna cu ai lui: se lipeau unul de altul orfana
Mina si Sandu Fuior, copil de to, acesta, acnma flAcAu de

douAzeci de al (DEM.) [vsl. pripash fat"].

0 PRIPA sm. Ban. Trans. Re Miel laic abia fa-

intisag, a face pri, softie: eu and prinz cA nici nu visati

tat ' Miel de la o oaie bh.trina [PRIPAs].

se lega, a se into

p a s, a lua pe lingh. sine un animal sau un copil

Co bizdiganie mai este el aia (ISP.) pe CO to prinzl P e A

of dm copildrie se prinsesera
hat' de cruce (sea ; date., la un StIntul-Vasile, ne prindem not vr'o citiva bilieti din sat, sA ne ducem cu plugul
(CRG
7 A intra: lata tea frumoasd se prinsese In Nora
llngil feciorul imparatului aSP.) ; t : eine se prinde In
horA trebue ad ioace 1- e A se trece, a fi valabil: nu
umbla Cu mofturi, cA nu se prinde (VLAH.); vAzInd cit f s'au
Prins minctunile (CRG ) I e A-i prii: nlei mincarea nu se
mat prindea de dInsul (cm) rE) A izbuti II A se
:

potrivi, a se nemeri A se lega, a se lipi: vol-

nicul ...1-a pus och11 la locul for si 1-a uns... cu aptt

moartA gi s'au prins (se.) 41 A se lega, a deveni

consistent, a se inchega: girls s'a prins [lat. p r e

(h e) n d 1 e).
PRINDE-MpSTE sm. F Cascaund, gurh-casch.

PRIPASI (-dem) 4. vb. tr. A prinde de p r i-

gasit: de undo 1-at mai pripAsit at pe stricatul lista ? WAS.).

2. vb. refl. 0 A veni de aiurea si a se aseza un-

deva, pe linga altii, a Sc oplosi: odatd, de hramul btserail, nu stiu de uncle, se priptiseste pa nolo un colic
(cao.); Baltag s'a pripasit numai de cant! ant In satul Viigoarei (S. ALD.) A se incuiba: de la stritini, obleelul
acesta a Inceput a se

gi pe la Romani ((SF.).

PRIPAIT adj. p. PRIPA$T 0 De p r i p a s:

Venit de aiurea si asezat, alipit pe
vita A
2

lingh cineva, pe undeva, oplosit: aci In ores e

PRIPEALA' (p/.-e11) 51. 0 Pripa, grab& mare:

,...

[prinde+mustel.

et, on din lenevie, ori din

tAcut ospAtul vesel, dar cam stirdoitclos, dupd cum 11 era multi!
(MERA) [prinde].

la urma unui psalm [vsl. pripel o].

0 PRINDOARE sf. Trans. Bunh-stare (Feu.); conditdune socialh, stare bun& sau rea (baneasch.): au

,a

PRINOS (pl. -oase) sn. 0 Dar oferit

unui sanctuar, ofranda Jertfa: ~ui de lacrdmi
Magill: ea s'a Inoe se aduc mormintelor (VLAH.)

ehinat respectuos dinaintea lor, le-a dat -,u1 cnvenit de admirare (ALECS.) [VS1.].

PRINS 1. adj. p. PRINDE (In toate acceptiu-

nile lug) C NVPRINS.

2. sm. Captiv, prizonier.

5. sbst. Faptul de a (se) prinde.

PRINSOARE sf.. O t Inchisoare: to vet Wee

In se

ea gi tram tai (RET.) Conventie prin care

douh persoane care sustin lucruri contrare, se Indatoreazh a plati o sum& anumita aceluia care va
on -ce ov 11 proxiavea dreptate, ramitsag: a lace
mal, o primea 61 era multumit (CAR.) Suma hot
rIta a fi platith aceluia care cistigh. prinsoarea
[p r i n s].
PRINTRE prep. Arath situatia In mijlocul mai
multor obiecte sau persoane: am lAsat-o cart!;
m1-a soitpat

degete ; es'

eel bunl se alit si cite unul ran;

prietenil sAt [lat. p e r +inter].

de

vr'o sase luni (CAR.) ; sit las pe un venotic es din toatA lumea
sA vie gi sit -mi ealce toate drepturile P (CRG )
s'apuch de role U(P.) ; eine
n'a vAzut cu cIta... - nu cautA sit -g! Incheie nasturele de la

piept P (DLVR.) Ban. 0 Dogoreala, arsita [p r i p i].

PRIPEALA2 (p1. -ale sf.jA Vers care se cint&

PRIPEC sbst. 0 Dogoare, arsith [bg.].

PRIPI ( -pose , Mold. Bucov. PRICHI ( -chest 4. rob. tr.

0 A zori, a grabi, a face In grab& mare: ea pripi

pasul spre usa aecnasiului (coos.); clad acest blajin stint

este supArat cu ceva... el pricheste grit:tele, adecA be grabeste

uecarea tnainte de maturitatea for (PAMF.) X A COaCe

sau a frige la un foe repede; a coace prea in priph

(vorb. de caldura soarelui) A surprinde, a

prinde asupra faptului: se tames s& n'o pripeascA elneva Ifni patul Imparatului (se.); ne-a prichit un aturisit
de caprar (GRIG.).

2. vb. intr. A se grabi, a da zor: Mihai-VodA...

pripeste de be lose Inainte la hotarul Tarn (BALL.) 0 A

dogorl, a arde prea tare (vorb. de soare): Soarele

IncAlzeste al desfattl, Lai nn pripeste niciodatA (BD:DEL.);

&Lel trigs sau pripeste tare soarele, ploala e ea aid' (GRM.).

0:

eine se
4. vb. refl. A se grabi, a se zori;
pripeate se plrleste; nu to pripi oa neghioaba la argea (ZNN.);
des ne pripim sit osindim pe Runittn, Wit 'nfAtigare-1 la ju-

decatA (se.) [vsl. priprti].

O PRIPICIU = PRICHICIII: an

nitat de ceagea Mut&

sub 1 hornului (GRIG.).

'PRINT sm. Principe [fr. print e].

PRINTS.A. (pl.-ese) s f. Principesh [fr. p r i n-

cesse].

PRINTIC)R sm. dim. PRINT.

0 PRINZARE sf. P r i n d e r e: Da to meet ce macinch P Numa... nisiltru de-I mArunt... CA e Issue de ee $1

mitre' la purtare Si e dulce la mincare (Gt.41.).
PRINZATOR 1. adj. verb. si sm. PRINDE. Care
prinde.
2. PRDIZATO4RE sf. 0 Unealta de prins, cursa
Niste lemne ce prind stativele (*EL).

0 PRIQD sbst. Ban. 0 L4.. Locul de unde se Incepe drumul stincos peste un deal (ma.) 7 0 of
Drumul pe unde trece vinatul (NOV.) [srb. p r e h o d].

PRIPIT, 0 PRICHTT adj. p. PRIPI, PRIORI. 0

Grhbit, zorit, Mout In graba: mergem o butes% bunit

pe marginea Motrului, ale earn' uncle verzui, .41, se sparg
de bolovani (vLAH.) 0 Dogorlt, ars (sorb. de
soare): dritgalea stntoasA ritspIndea,
de soars, un mires
ca Mares de lain (DLVR.) $L Fiert sau copt In graba,

la un foe prea iute: mdmdliga prichita e numai pentru

lea (SEZ.).

PRIPON (pi.-oane) sn. 0 Funie, streang cu care

se leaga calul sau vita de un Virus, cind paste:

call... scot pripoanele gi o oroeso in ingit (LUNG.) 11 0 Pr.
ext. Thrusul de care se leaga funia sau streangul;
pr. ext. Virus de care se leaga o luntre: clad pornirA

el In vasul Ion user, se desprinserA de la pripoane 01 alto loto1

0 X710, Sir de clrlige prinse de o sfoarti, In

[vsl.preponh,srb.pripon].

(SAD.)

11

*PRIORITATE sf. Intlietate, precadere (In ce

priveste timpul) [fr.].

care se pune nadh, spre a ademeni si prinde pestle

O PRIOT'...

o vita cu pripo flu u 1 de un Virus: olobAnasul ?tie

0 PRINT' sbst. Ugerul vacii cind depune (e.-COD.).

PrtgoT...

PRIPA sf. Grab& mare, iutealli, zor: In prim de

a partial basa, 1i ritmasese jurnalul agitat de aptusala our tuculni o.-ipt.); CO: eitteana dew it nagte oaten Mr' de

chi, cine se grabeste prea mult, nu face nici o ispray& buns: In

In grabh: mA mieram eu sit 11 minoat

PRIPONI (-oness) vb. tr. 0 A lega un cal sau

ea-ei priponise Will bine ((SP.) ; Cosita mi -olu despleti $1

murgul 0-obi
(voR.) 0 Pr. ext. A lega o luntre
de un thrus: Manse on luntrea la mal, o priponi (SAD.)
A Intepeni: dnpA oe-g1 priponi ochelarii pe nas (D.-ZAMF.).

PRIPOR (731.-oare) sn. ca. Suis sau coborls

1004

www.dacoromanica.ro

foarte povirnit, coasts repede, povirni$: IlindoS

...lel

era Warte repede, veneau copacii la vale mai cute dealt virteiul (ISP.I ; padurers-i deasi si pripoarele ripOSSS (\ILAN.) ; la
urcusul Autut, toatit lumea se cohort din trasuri (D.-ZANIF.)

[c inp rus. prip or 0, rut. prypi r, -p o r u].

PRIPOROS adj. 146 Foarte povirnit, cu p r i-

poar e: muntele Babelor... nu-1 Boa nalt, da-i A grozav

(VLAH.)

PRIPTICIU

(p1.-lciuri sn. Maram. Lavita de

dormit a$ezata ling& vatrh (BRL.) [comp. PRICKCIII,
PRIPICIU].

PRIPVNE

PREPIJNE.
(p1. -ac! sf. Mold. Bucov. ajYc Stupina,

PRIS4i.CA
lc cul uncle sint a$ezati stupii
cu albine ( 3966 : stupil se

^.r

alarl, fait ca sa. degere (ION); prin apropiere este o

padure si in raillocul priduril celeta
ierneaza In

A.

(p.m stiubee (FLOR.) ; dace huesc alb 1nele ziva si noaptea la A. Insem-

vsl. p rhseka

PRIS.A.C.AR sm. Mold. Bucov. * Stupar, ccl ce

acolo, pre acelasi

loci, au OW o prIsica Cu stupi slum mosneag batrIn prisecar in (M..COST.); plugurile raniln singurele... prlsacile tare A...
$ i nime nu se atinge de ele (can.).

PRISACARTE sf. Mold. Bucov. 4ft. Staphrie, ecu-

cre5terel albinelor.

#PRISACARIT (pl.-tturi) sn. t Mold. Dare ce

se platea odinioara pentru stupi [p r i s a c ai.
0 PRISCORNIC = PISTORNIC [comp. PRESCORNIC].
PRISLOP sbst. Bucov. Ban. L Poiana intre
munti: poieni verzi si frumoase ...despartind cu *ill lot vales
Sucevitei de tea

a MOMOVitei (GRID.)

[vsl. *prslopa].

*PRISMA (p/. -me) sf. O A( Corp solid ale carui

baze sint
,,,g
doua poligoane egale $i paratele $i ale

chrui fete
laterale

Fig. 3967.

lelograme;
o pristna

dreapta.

sint pira-

Prising.

Fig. 3968.

Fig.

Prisms

Prising.

3968), dupa cum

muchille ei laterale sint perpencliculare sau oblice

la baze: se nume$te trunchlata

sau tiunchiu de
corpul obtinut
prin retezarea tuturor muchiilor

sara dati saracilor

din

vostru ;

ul veniturilor poste

cheltuloli; haul, arDintaril, matisuri orau cu w. In mlinile

fle-caruia (ISP.); de 0., a) mat in bit deelt tr .bue:
avem bani destui, odoare de A !se.); b) in zadar, zadarale, nefolositor: Miser. ce [watt cu not e de ..,(ALX.);
Bel$11g:
nu mai stSrui, totul e de . ; cheltuieli ds
(DLVR.) [ow.
din vreme veche nu se pomenise atlta
Iteptccog].
t PRISOSEALA (p1.-eli Sj. (mo.) PRISOSINTA

PRISOSI (-noose) vb. intr. C) A fi cu p r i s o s,

a raminea de prisos: adesea lesea Aleodor la vInatoare, ca

sa-si petreacS ceasurile ce-i prisoseau de la trebile ImParapet (ISP.) s A fi, a avea In belsug.

PRISOSINTA (p1. -to) sf. Prisos, Irribelsugare:

cu sits bunfitate pi 0. nu ma servea ea! (DLVR.) ; on

, in
belsug: nature le dadea on A miiloacele de vletuire IMO

[prisosi].

PRISOSITOR adj.

Care pri-

verb. PRISOSI.

sose5te, care rdtnine de prisos.

PRISPA (p1. -no) sf. tCe Un fel de terasa de
paridnt bhtatorit
ce se Intinde de-a
lungul peretelui din

rata $i uneori de
jur Imprejurul ease! thranesti (T]

r\r+
7,

gd

3973 ; uneori

pa elnchisheu o ba-t4

rg'

-1

lustrada (E. 3974) : ""'

Fig. 3973. P. P. PrispA.

prispe dreg nneltele

de mune& (ALECS.) ;

de-a lung-al prisDolor attend, pe

I 11:

mus

RR

oulmi velinti vargate (VLAH.)

Pr. ext. Platforma: malul din

ralel cu bazele ei (E 3969) CD

11

dreapta se pleats
.

lumina natural& in cele $apte co- r 3970. Prisina.

Lori fundamentale Ej 3970) 1] A warm Incrurile
printr'o anumita
a le judeca dup.& prejudecatile

sau dupa pasiunile sale [fr.].

*PRISMATIC adj. Care are forma, figura unei
prisme; care cristalizeazIt In form& de prismh;
sup
color! ees, cele $apte color! fundamentale In
care se descompune lumina alba a soarelui trecind
printr'o prisma de sticla. [fr.].

tPRTSNE adj, $i ado. Mold. Bucov. Curat, neamez

stecat: macer de-are face nestine bani elt de bunt, galbeni

de our curet... tot o certare va sA alba (PRV.-LP.); 0 0$11111ta ell
SiDdribl nouil care steclea In asfintitul soarelui ca argint A
(GRID.)

Muncitorlipe-a for

este dreapta (2] 3967) sau bile& (

unei prisme pe un plan nepa15 Prima triunghiulara, diuteo

inaterie transparento., care are
proprietatea de a descompune

Ceca ce e mai mult

PRISOS (pl.-ease sn.
decit trebue, tees ce trece peste cantitatea nece-

Stance vede zilele senine ei noptlle petrecute De

alara (DLVR.);

3969.

trunchiatl.

oblicg..

[bg. parsten].

PRISOSELNIC adj. Dc prisos, nefolositor:

(NEBR.) [p r i S 0 s eal a].

Ingrije;te de stupi, de prisac is

patiunea prishcarulu i,

prisnel, uterus tolul (can.); ale de lute 11 umbla pristenul,

Indt mama lid Petra n avea timp sa se mire Indestul (Mt)

Flied... ne-a scapat de atttes !here re

Fig. 3966. Prisacl.

se va sebimba In posomorlt (MAR.)

ne spuna eh plimIntul se linvIrte ca prisnelnl pt dS moron ocoale Imprejurul soarelui my.); mosneagul, jute ca un

[prisosi].

-4

neaza cum ca timpul eel frumos

nu I ita 5i cring" (per TAB. XXXVII, B 5

0 pRi_
Trans. Sf irleaza, titirez ( 3972) : a Inceput sa
Mold. Trans.

lvsl. prislnill

PRISNEL, PRIsnL

pl. -ele), Trans. PRiSTEN, PRISTIN (p1.-ne)

0 ad Capatul de
jos at fusului care se
sn.

InvIrte$te foarte repe-

de la tors ( 3971)

Partea de jos a
3975. Prisnel Fig. 3972.
fusului morii, Intepe- deFig.
nits in piatra alerga- fus (Transylvania). Prisne

desvalind prispe
largi de paiiste
[VS1].

(VLAH.)

'prise p al.;
PRISPU-

SOARA

(VT.

a dim.
PRISPA: Sub pris-

Fig. 3974. Prispa.

-re) sf.

puseara din los, Sit-ti petreaca os prin os

(VOR.).

PRISNVL.
PRTS TAN
PRISTANDA sf. Un dans thrtinesc ce seamand

cu briul".

PRISTANISTE st. A. Port :

din

(PRV.-MEL)

[VS1.].

PRISTAV sac.

los ou corabia afore

Ispravnic, administrator:

mularea vacluva... piarde-pi-va dzestrele teats si be vor lua

*11 pre cart! an flint bArbatul si fie socotitor1 oases -ei
(PRV.-LP.) Trans. (BUD.) it POrtilrel 3 Odilia$:
scum cite nn holnav piroteste, si ~al Ile-carol oda! primeste no vizitatorl (IRS.) 0 Trans. Sluga, argat:
arIndasul pi slugile lut, pristavll, se Ingrijese de ploste $1
pahare trace 1 s Crainic, strigator public: un

ou o ehivara mare de hirtie, striga din fundul boiocilor ca

sa vie diseara on -clue pofteste In grAdina ImptrAteasoS

[vS1.].

toare, care e push in miycare de roata cu rnasele;

episcopul, In local lui nu vor vrea sit Due altul

(CAR.)

PRISTAVI (-Avon vb. refl. A muri: dace se va

1005

www.dacoromanica.ro

(pRV.-MB.);

oind

PRI -tu aproape a se

nap, [vsl.

PRI

ohemit la diesel pe Mitropolitul tarn

prestaviti se].

PRISTAVOAIE sj. Nevasta unui p r i st a v:

P (ALEGR.I
PRTSTEN
PRISNEL.
o PRISTINI (-these) vb. tr. 0 /ten. A tolera, a In-

core din vol vrea as Ile

gadui, a permite [srb. p r is t at i, -tan e rn].

PRISTOL ow- PRESTQL.

PRISTOLNIC, PRISTQRNIC (pl. -ice) sn. 0 A

sr PISTQRNIC 0 4. Planta cu tulpina 'Ana la un
metru $i jumatate Inaltime; face flori galbene far

A.

PRIVEGHETOARE, PRIVIGHETWE, PRIVIGHIT04-

RE sf. 0 Femeie care priveghiaza; nevasta unui

priveghetor Trans. Lumlnare de cearti care arde

la capatliul unui mort, toiag, stat 0 1e Gen

de pasarele de coloare bruna-roscata, cu ptntecele
$i gu$a alb-roseate, care dna foarte frumos

(Erithacus luscinia) (El 3975): ce etie magarul ce e

clntarea privighetoarei P (ZNN.)

,c,-DE-STUF, pasa-

rich de 14 cm., de coloare cafenie-maslinie, care

traeste mai ales prin stuf, hranindu-se cu insecte

'maul, In forma de capsula, poarta numeroase

seminte; cu fructele plantei se Insemneaza prescurile; numita $i crucea-plinii" sau floarea-crucii" (Abutilon avicennae).

PRISTOS... = PRISQS... : 1-a mai anise o thlgoarit

de parnInt de taigas (MAR.).

0 PRITCA (pl. -itche) sf Ban. Spit& (de scara)[srb.;

comp. PRTCA].

O PRITI ser

PRET'.

Fig. 3975.
Privighetoare.

PRITOACA sf. Vas de lemn, In forma de cada,

In care se pun strugurii mustuiti la vie, spre a-i

cara acasa [p rit o c i].

PRITOC sbst. Faptul de a prito c i, trans-

vazare.

PRITOCI (-ocesc) vb. tr. A turns dintr'un butoiu Intealtul, a transvaza: mii ei ante de brats no

birulau sit pritoceasca sampantile gi vinurlle (CAR.); la 7-8

site dupg fie e'a pus (curechiul) la murat, se pritoeeste (SEZ.)

[srb.pretoaiti].

PRITOCIT 4. adj. p. PRITOCI: vin

VT NU-

PRITOCIT.

2. sbst. Faptul de a pritoci: earl ommi.

0 PRIU =

Fig. 3976.
Privighetoare-de-stuf.

(Locustella luscinioides) (a 3976) 0 -- CENu$IE,

pasaric& de coloare cafenie-roscata, cu capul cenusiu, care traeste prin livezi $i gradini; are obiceiul de a se Inalta Yn vazduh cintInd $i de a se
Intoarce In stufi$ul ei fare a-si Intrerupe cintarea
(Sylvia cinerea).
PRIVEGHIA, PRIVIGHIO. (-ghiez) vb. tr. 0 A
sta destept $i a pazi In timpul noptii: noptile to aces
priveghindu-1 la bosh{ (IsP.) A sta de paza., a
pazi, a supraveghia, a observe: vote priveghia nurorlie... ei nu le-olu 'Asa nici pas a test din case (con.) [lat.

PAWL

*PRIVA. (-Yea) 1. vb. tr. A lua cuiva ceea ce poseda ; a opri pe cineva de a se bucura de ceva, a-1
lipsi de ceva.

2. vb. refl. A se lipsi: a munch oa en hamal... side cite

pervIgallare].

PRIVEGEETU (p1.-ghturi) sn. 0 Faptul de a ra.mInea treaz noaptea stind de paza: ems spre aim de
Boboteaa eta dorm. noaptea vede cerurile deschizindu-se
(GOR.)

placer' no e'a privet! IVLAH.I [fr. priver].

PRIV4IL (p1.-alGri) sn.
Drum mincat, mlnclitura de siroaie, de ptraie: o tuna mare, serijalata

0 Veghere funebra facuta In cele trei seri

de ,url gi spar% de balti, s'asterne ',item:tests brats (VLAH.);

stability& padurea de aloft el dadura de un

(8.-ALD.1

[vsl. *p r ev a 1 a; comp slov. p rival, srb. pre-

y a I a].
O PRIVALA Pr PRIVEALA.
0 PRIVA.RrU (p1. -are) sn. Trans. do PRIDVQR: la
fats despre curie a case), lipit de acetate, se atilt privartul
(PAC.).

*PRIVAT adj.

Care nu exercita nici o fun.

tiune publicii.: un om Particular, excluziv

unei persoane $i de care publicul n'are a se ocupa:
vise ",11 [fr. priv ].
*PRIVATA (p/.-vett)sl. Umblatoare [fr. p rive].

*PRIVATIV adj. 01 Care exprima lipsa, pri-

valiunea de un lucru: particula

ne" e o parttoulA
...11 In euvintele neavut", nesimtire", etc. [fr.].

*PRIVATITJNE s/. 0 Lipsire de ceva necesar,

abtinere 1 Lipsa de cele trebuincioase vietii:
duceau o viatit sdrunetnata, Ohl& de privation) (1.-13H.)

[fr.].

O PRIVAZ wr PERVAZ.

PRIVEALA, Mold. PRIVALA (p1.-ven) sf. 0 Fap-

tul de a priv i, privire, vedere: crudul Tura po-

runet sa-I duce sit le tale impel In priveala tnturor deal.e.1;

Vtforlta, mai hoe de Golgota, e arta de privala lull (VLAH.)

Fig. 3977. Petrecere curioastt de priveghiu

(dupft T. Papahagi).

dupA moartea cuiva la casa celui mort; barbatii

$i femeile, in spec. flactiii $i fetele 1$i petrec vremea

cu tot felul de jocuri $i glume, cu povestiri, etc.

(a 3977): el s'an adunat Cu toatele la di, Si... s'au asternut

pe mtncate St De 'Ante, veselindu -se Impreunit (CM)

A = PRIVEGHEME [priveghia].
PRIVELISTE sf. O Tot ceea ce atrage privi-

rile, bagarea de seams, spectacol: din toate partite to

Priveli$te.
PRIVEGHERE, PRIVIGHERE Sf. 0 Faptul de a

chiama privelisti, care de care mai fantastice (VLAH

(GRIG.).
rj) = PRIVEALA: erau multi... venni age de

se duse cu articica Iui in mina Si statu In priveghere OSP.)

Eth Slujb& de noapte ce se face la biserica In aju-

O A trece peste, a Intrece; a se revarsa peste un

vas prea plin A Intoarce o tivitura. facind-o

face la manastiri.

Inter) parte oare-care, spre a vedea, spre a exa-

p r iv e g hi a; nedorrnire; paza, luare aminte: el

nul unei sarbatori: de la biserica din vale a'ande toclnd
de prtvIghere (VLAH.) Li Slujb& de noapte ce se

PRIVEGHETOR, PRIVIGHETQR 1. adj. verb.

PRIVEGHIA. 0 Care priveghiaza Care veghiaza.,
care nu doarme: face pre om de tine rSotatea et (e) om
amar sI privighetor. adecil IAA soma

2. sm.

(INIV.-MB.).

Cel ce priveghiaza Supraveghe-

O PRIVESTI, PRIVI$TI (-ten) vb. tr. $i intr. Mold.

dubla, spre a fi mai trainica incr.) [comp. PREVESTI].

PRIVI (-yew) vb. tr. i intr. 0 A-si arunca ochii

mina pe cineva sau ceva, a se uita, a ca(u)ta: SeaAudi% 11 privi tint& 'n ochi (VLAH.); Pe car no copilandru
priveste 'n departare (ALEC8.); em. on ochi bun) sau rat,

aproba, a dezaproba, a-i fi, a nu-i fi pe plat ce face

tor, paznic: beolul prIvighetorului Pirvu... putea sa at

nueasea la nevoie o domnita (can.) 0 le Barbatu$ul

privighetoarei # Mold. Sub-prefect: dap& Magi

cineva: el no putea en ochi bunt buna starea cea ferleitii

a biliatulut mei ; voinieul Incepuse a-i 'cc on ochi bun
(ISP.) A socoti, a considera: mmea it privegte ea
smintit; tot Ina mat amasese o ocoalit pre care limn bunt

vent catibetnl, apol privIghetorel de ocol (ON.).

NATIO o privean ea singer (tem prigonitel limb) (NEGR.) .j

1006

www.dacoromanica.ro

 A se raporta la, a se atinge de, a interesa: asta

mA priveste pe mine, cit despre mine, Intru ell,

on fate sore rilsArit... pe la ul it into

[vsl. praviti a Indrepta, a atinti"].

Ia amiazi: trebula sit prinzeasell odes la tulpina brazilor

PRIVILEGI4 (-giez) vb. tr. A acorda un privilegiu ; a partini [fr.].

PRIVILEGIAT adj. si sm. 0 Care se bucura de

dire

ma intereseaza pe mine; co to priveste uncle am lost e

PRIVIGH... wr PRIVEGH...

un privilegiu: clasit a; creditor

creditor care are
dreptul de a fi platit inaintea celorlalti; datorie

Care a primit, care e Inzestrat de la natura

cu un dar particular 11 0 NVPRIVILEGItiT [fr.].

sn. 0 Drept sau

'PRIVILBGIU (p1.-gli,
lobos particular de care se bucura unul sau mai
multi indivizi si care a interzis celorlalti: boieritnasil

...erau scutiti de dart afar Stat, dar nu avean alto preroga(1.-GH.) 0 Actul, inscrisul ce
tontine acest drept Dar particular cu care
natura a Inzestrat pe cineva arri Drept de care
se bucura unii creditori [ir.].

tive San prIVileg1nri

PRIVTNTA (p1.-ts) sf. Consideratiune, ra-

port : in aceastd

In toate privintele, din toate punc-

tele de vedere Gind, intentie: primeste dar,

tubite cetitoriule, aceasta a noastra osteneala care o in-

chin on bun&

gt vole plecatit (N.-cost) [p r i v

PRIVIRE sf. Faptul de aprivi # Spec yini (PRV.-MR.) Aruncatura de ochi, uitatura, cautatUra: a arunca o ; o Incruntata t Privinta:
In toate privirile.
PRIVITI w PRIVE$TI.
0 PRIVITA (p1.-te) sf. 0/ten.Nuia de alun sutacol: Duminecile et pre la praznice ad nu se strings la pri-

0 PRINZCIOR sbst. = PlibIZI$OR C): a adormlt, P R I(LUNG.).

PRINZT ( -zest) vb. tr. si intr. A minca de prinz, PRO
WW1;

corn 51-a gatit, asa a prInzit

(PANN)

clas. prandere].

[lat. `p r a n-

PRINZIOR (pl. -oare) sn. 0 dim. PRINZ

Prinzul eel mic (p. PRINZ 0 ): In Iasi, oamenii...

la Aso (NEGR.) ; nite OA -1 soarele is

Si en numaf
scum mA seol (RET.) ; Iniugg boil, zice un Doamne-aintit, et

dorm plod

ye la

nornegle sure ma (cao.).

o PRINZOR = PRINZI$QR.

PRINZULT (pl. -ete) S71. dim. PRINZ: Ma el de

is feniele Sul oletigind 1PANN).

O PRINZVT SbSt. dim. PRINZ: Pisa, Wiliam, in

cask CA-1 prinzutu cald pe masa (GR.-N.) 0 PR/NW$OR C) .

PF4SLEA sm. Cel din urma copil nascut, cel

mai mic dintre copii: al mai mare (copil) sa 11 avut

eapte anieori, Al nililociu vre-o ease Ili
vre-o patrn (can.) ;
de sigur care cove mamichii ei capitanni 11 dojeneete on
degetul arittAtor in sus (1313.-VN.) ;
pl. PRISLE : bunions 51
mumele lei luau... prislele in poald (DLVR.).

O PRISLTJC (pl.-uce) sn. Ban. (um.) (1) Pieptar

[srb. prsluk].
PRISNEL

PRIML.

*PROS prep. Pentru; in favoarea [tat.].

O PRO2- pref. Ban. Se compune cu verbe carora
le da Intelesul unei actiuni repetate, Monte din
nou: procos cos din nou", protierb fierb Inca odata", prosteriar string la lot ", etc. sl.].

PROASPAT adj. (Facut, pregatit, adus,

[comp. srb. previjati a lega. a suer].

venit, etc.) de curind, de putina vreme: prim

oua proaspete; twit
, apa adusa de putina vreme
de la fintInk, care n'a avut timp sa, se incalzeasca.
sau sa se strice; poste
peste prins de curind, care

dinsa o lured el un toiegel

role sale... se vedean urine proaspete de iepuri (ON.) ; Adrian...

treclnd oaresi-ce vreme ulna a-gel toomi allele a impAratiel,
blind
imparat (N.-COST.) 9 Aflat, aparut de

ed& cu care se leago. lemnele 0 /ten. Sarcina

de fin ce duce omul in spinare Trans. (mis.) Tr'

Fierul ce imbracil partea de jos a leucei carului

PRIVIT OR 1., adj. verb. PRivT. Care priveste.

2. sin., PRIVITOARE sf. Cel ce, aceea care priveste: dintre toti privitorii, o bait betr.e... aduse en
(ISP.).

;I. adv. Relativ la, in privinta:

la ceea ce t1-am

opus.

"PRIZ.4 (-zez) vb. tr. A trage (pe

nas : Wee,- parts ochalari si prize
tabu (NEGR.) [fr. p r i s e r].
*PRTZA (pl.-ze) sf. 0 de tabac,

en un aer 1ng/mtat

tJ

electric (

3978) [fr. p r i s e].

Care

n'a suferit nici o preparatiune spre a fi consercame ..wit Care nu e obosit: trupe

proaspete; Turcii tot addogindu-so au caste A (GR.-UR.)

Din vs, loc. adv. De curind: el venise In gazda la not
din
(cao.) [gr.-biZ. Irpocaptrroc].

PROACA (pl. -Ste) sf. # Tinta

(in care se trage) Teava de cucuta sau de lemn de soc infundata la
un capat si din care, cu ajutorul unui
piston facut din lemn tare, se I m proasca cu apa, puscociu (a 3979)

., de tabao, mA privi

(NEGR.)

Dis-

pozitiv (la un perete, o masa, etc.)

pentru a face legatura cu curentul

curind, recent: etiri proaspete; o carte

vat: nut

cantitatea de tabac ce se is odata

cu degetele spre a trage pe nas:
Bogonos, Wind o mare

nu s'a alterat Inca; prim zapada ce gargle sub picioa-

Fig. 39.78.

PRIZART (- drAsc) . Pr.,.

0 PRIZARI (
vb. refl. Mold. Bucoy. A se pipernici, a se chirci

[comp. vsl. prezret i].

0 PRIZARIT, PRIZARIT adj. p. PRIZARI, PRIZARI.

Pipernicit, chircit: stiu cA eram atunci nn bidet sirljit.
nriztirit si Wens ei de umbra mea (cia.); tintarul... e totdeodatil si !carte pitigaiat, prizarlt ci mic, oil mai nu-1 vezi
(MAR.).

*PRTZMA... = PRISMA...
'PRIZONIER sm., PRIZONIURA (pl.-re) sf. Inchis, intemnitat, arestant(a): trrztu am allat cA mama
trate ea o prizonieril in casa asta (VLAH.) 51 ,1 Om, mili-

tar prins In razboiu, captiv [fr. p r i s o n n i e r,

-i 6 r e].

PRINGA = PE LINGA.

A face ~, a risipi, a decima: 11 vezi

litolnd

In aceastit comoarit nationalit (ALECS.) ;

in eel mai scumpi vite11 al Jul ivLaH.1;

Ia scum mA duo la magi $1 fan
printre el,
Ca un lup printre cei mist (BEV.).
Sac

I /g.

PROB adj. Cinstit, integru [fr. <

lat.].

PROB.A. (-bez) vb. tr. 0 A dovedi

A arata, a manifesta A pune la Incercare, a cerca [lat.].

PR9BA. (pl.-be sf. 0 Dovada, ceea
ce dovedeste adevarul unui fapt, unei

Fig. 3979.
Proaca.

afirmari: a face en martori; a wince probe 0 Marturie: m1-a dat destule probe de prietenle 1 Incercare: natal se nrca, Men vs, si 1rar'un minut to aproape
de naclure esP.)
Mostra: de mariuri 1

Timpul de la amiazi, amiaza:

-dna
v., Inainte, dupe amiazi
In

Operatiune de aritmetica pentru a verifica exactitatea unei operatiuni prealabile [tat.].

"PROBABIL 4. adj. Care pare a fi, care poate
fi adevarat.

mare, Trans..,u1 eel bun, timpul si mIncarea de pe la

orele 10-11 dimineata: sups ease ceasurl de umblet...

PROBABILITATE sf. 0 Aparenta de ade-

PRINZ (pi.-zuri) sn. Mincarea de la amiazi:

a mince de
inainte de

graiul taranilor: - eel into sau prinzisorul", timpul si mincarea de pe la orele 9 dimineata; ul eel
gosim ye Ia 0.,n1 col mare In Clmpuluna (VLAH.); lepele Hind
hranite 51 odihnite bine, ye la ..oul eel mare i-an pus In Piatra

(cap.) : nite eel -i soarele ye la ul eel bun sl en ntunai aonm

de ydmint, bucata de
Ban.

mA ridlo (RET.)

pamint cit o poate lucra un om pina la prinz

(i) A
APRINz (lat.prandium].
t PRINZARE sf. Prinz [p rInz I].

2. adv. Pe semne: ...el

Stint it oii-1 beery

(VLAH.)

[fr.].

var, putinta de a fi adevarat 0 oakum probebilitAtilor, partea matematicilor care se ocupti cu

calcularea numarului de sanse ce exist& pentru oa

un lucru sit se Intimple [fr.].

0 PROB4J(E) sbst., PROBAJENI sf. pl. = PItE0-

BRA.MNIE e1 vreme trimmed de Probal nioi cA se mai poate

(GRID.); to zlua de Probaleni, se probaieneso trunzele councilor (5s2.).

1007

www.dacoromanica.ro

PRO- 0 PROBAJENI -enesc vb. 'ell. A-si schirnba

a incepe sa se ofileasca, sa se Ingalbeneasca
PRO [our PROBAJENI].
t PROBALUT (-um vb. t). A proba, a incerca,

a verif.ea; a examina de aproape : SazA 51 probalueascit,

*PROCES-VERBAL (pl. procese-verbale)

sni 0

Act prin care un functionar publidconstata ce a

facut sau ceea ce s'a fault in prezenta sa Dare

de seams asupra discutiilor si hotaririlor luate In-

Numal aA nu-51 bAnneascd. oa.-eas.) [ung. prabalni].

*PROBANNT ody. Care probeaza [fr.].

*PROBATORM adj.

[fr.l.

dt

Propriu a dovedi: act -

*PROBITATE sf. Cinste, onestitate, curatie de

inima si de suflet : Manes era un om de mare 00 51 die cretiune (1.-OH.) [fr.].

-PROBLEIVIA (pl.-me sf. 0 Chestiune, Intre-

bare ce-si propune cineva s'o rezolve, s'o deslege

dupli principiile stmitei:

de arltmetlet, de geometric,

de Mica 2 Tot ce e greu de Inteles, de expli-

cat, de deslegat: ce are sa fie pests un teas, ce poate sit se

IntImple mime, sInt probleme ye cart... nu prea-mi bat calm'
ea le descuro
[fr.].

'PROBLEMATIC adj. 0 Despre care nu poti

spune ceva pozitiv, din lips& de-dovezi suficiente,

despre care nu se stie nimic pozitiv: dincoace de KA
un cioban care pAsuneaza o turma de o 'meta destul de

(aim) indoios 0 3 Suspect fr.).

0 PROBOJENIE sf . Trans. (DENS.) PREOBRAJNNIE.

*PROBOSCIDA pl.-de st. 7.& Trompa ele-

fantului : prolesorul roman avea un nas... mare... oIrligat,

Melt semAna mai mult a .0 dectt a nas (NEGR.) ab

Trompa diferitelor insecte [fr.].

0 PROBOTEAZA sf. Ban. ffti Molitva ce se citeste pruncului si rnamei la case stiptarnIni de la

Fg. 3980. Procesiune.

nastere (Nov.) [p r o-4 + b o t e z].

PROBOZ(E)ANLA.(p/.-e1i)sf. Mold. Trans. ()card;

mustrare aspra: Suptirare si rosins, Probozeald 'n toate
alio (1K.-13R8.); Mutt rdbd soIrbil si rusine, Probozald. 'n toate

tr'o sedinta a unei adunari publice, a unei societati

savante, etc. [fr.).

zile (on -N.) fprobozi].

t PROCETI... Ps- PROCITI.

a Infrunta, a mustra aspru; a face de rusine: Toma

vorbirii: ail venim la 00 (NEGR.); SA o lAsAm Incurcatd si sA

PROBOZI (-ozeso vb. tr. Mold. Tr.-Carp. A ocarl,

grddinarnl a trebutt sii-1 probozeaseA de area neoumpiitatul

sau prietesug (ON.) ; vornicul o tot probozea pe lelea Prohira

(e1210.) ;

!neon a-I 00, 41 a-1 face troacti de porci (REM;

de Probailne, sA to forest! sa nu to probozasca nime, cad elt1

probozit... tot anul

PROCHIMEN (p1. -one) sn. C) F Obiectul con-

0 ad Verset dintr'un psalm

care se dra& inainte de a se citi un pasagiu din
venim far la .40 (PANN1

Sfinta Scripture: stintia sa... chits pe ,40 glasul al optulea (ON.) [ngr. Tcpoxeip.svov].

PROCITANIE sf. It Repetitie a lectiunilor :

)VOR.).

O PROCATAR, PROCATOR sm. Trans. Advorat:

ietii schimbau table In toate allele si Slmbata .40 (CRG.)

adecd Incurcdtor de trebi (RET.) Tung. prOlcator].

de a prociti.

dintre cei trel died foarte InvAtati, al donee era procatar,

'PROCEDA (-on vb. bib. 0 A purcede, a

proven!, a-si trage Inceputul, a izyori A In-

cepe sa se ocupe de: 4.4, In cercetarea unei afacerl

A lucra Inteun fel oare-care 4 es A face acte,
cercetari, etc. intr'o afacere judiciara [fr.].
e

*PROCEDARE sf. Faptul de a p r o c e d a

2 Chip de a Iucra, de a se purta.
*PROCEDEU (p1.-dee sn.
Metoda ce se urInell7a pentru a face oare-care operatic in arte
I

sau in stiinte e Bucatieh rotunda de piele prinsa In viritil unui tac de biliard ffr. p r o c a d al.
*PROCEDURA (p1.-ori sf. at 0 Rinduiala judecatoreasek chip de a urma intr'o pricing de judecata: am aminat pentru un clencfu de 4.0 procesul unula

(eR.-vN ) n

ces

Ce) cetarea judecatoreasca a unui pro-

'I'oate actele facute intro instanta fr.].

-PROCENT pl.-te sn. 0 Dobinda la suta: mt -a
lmprumutat ban!! cu no 00 de zece la suta r Proportia
3

la suta: avem In lard un 00 de peste 50/. de analfabeti

[germ. .

'PROCS (pl. -eae sn. es Ori-ce pricina adusa

inaintea judecittii : a lntenta ;to

a clstiga, a pierde 00u1

Toate hirtiile produse de o parte $i de alta Intr'un proces 3 c Chestiune de ap-lanat 41 4 Lu-

orare, inaintare, desvoltare a unei actiuni : Zits]

prlveste !Ara BA clipeascA ~nide descoinpunere a mlinii IcARA

[fr.proo s.

*PROCESIVNE, PROcgSIE sf A Alaiu bisericesc, ceremonie religioasa In care poporul, condus de preoti, si purtind icoane, cruel si steaguri,
merge in ordine, citincl rugaciuni sau cintind, litanie

3980 : unii In trAsuri, aft!! pe Jos, semktam cu

p proceie mu Pr. eat. Sir lung de persoane

care merg In ordine [fr.].

'PROCEST pl. to sn.

PROcgS VERBAL.

PRO= 41 0

bA-

rus. j.

t PROCITEALA, PROcETE4LA p1.-en) sf. Faptul

t PROCITI, PROcETL ( -test vb. tr. 0 A citi din

nou, de mai multe ori, a repeta o lecture: chid avea
one o leaca de thin), preotul Ina octoihul si mai procitea

'

A repeta: Fiind mutt pink la zinA,

alasurfle tiara
am avut tamp de prisos Ca al procetesc In minte mif de spume de folds (PAt4N)

14 A spune leetta, a asculta pe

cineva lectia: pArintele a zis el In toatd SImblita ad se pro -

citeascd baleta 9i fetele, adica sfi asculte dascAlul pe fiecare de tot ce a InvAtaipeste saptAmInA (am) 4
F
A certa, a dojeni, a cicali; a face zile fripte vsl.

prontati].
*PROCLAMA (-am) 1. vb. tr.

A publica, a
declara In public cu glas tare si In mod solemn:
,40 nn rage A vesti, a Incunostinla. a face
cunoscut.
vb. re fl. A se declara sus si tare: a se Imp!,
rat [fr. .
=2,

*PROCLAMATIVNE, PRooLAPdtaTIEsf. Fap-

tul de a (se) proclama Publicatie solemna, in-

cunostintare publica Scriere care cuprinde

ceea ce se face cunoscut publicului [fr.].
PROCLET, PROcLVTA adj. si sm. f. 0 Afuri-

sit (a): a de cioard, cum vdzu fats, Ii puse end eau (iv.) ;
dli-te Jos d'acolo, e, cA dA tat -tn paste tine si-ti moaie oa-

.,

sele (1312.-VN.1 Gr07aV: Il cuprinse un somn 11$8, de

de adormi ca mort (RET.);
adv.: am lost proclet de be-

team). (RET.) [vsl.prokleta].

t PRO CLETENIE sf. Afurisanie, blestem (mitt

[proelet].

t PROCLE4'I (-etesc) vb. lr. A afurisi, a blestema:

cei Wail_ de multA belie, lncep a sudul, a 00 pocoana trim)

[procletl

PROCLITIC adj. 4.7 Se zice despre un cuvint

lipsit de accentul tonic si care se razim& pe cuvIntul urmator: pronumele mi, 0, 1, 1, etc. slot me
( :mt-a spus, tt-ant luat, i-oiu vorbi, 1-ar crede) [fr.].

1008

www.dacoromanica.ro

unei procuri, cel imputernicit prin procuid de a PROtrata anumite afaceri [ft.].
*PROCURATOR sm. p Magistrat ewe admi- PRO
nistra bunurile unui imparat roman Intro pro-

O PROCOASE (-cos vb. tr. Ban. A coase din nou,

a coase la loc [p r o-2 + co as e].

0 PROCOAVA w PocRoAVA.
PROCOJOR (pl.-oare sn. dim. PROCQV. PAtura mica: mi -a aaternut ...il de la pa (LUNG.).

*PROCONSUL sm. p Magistrat roman care

guverna o provincie Cu autoritatea de consul
[lat.].

*PROCONSULAR adj. P De proconsul, privitor la proconsul; provincie a, provincie guvernata de un proconsul [fr.].
-*PROCONSULAT (p1.-ate sn. p Demnitatea, insArcinarea de proconsul Timpul cit dura
aceastA demnitate [lat.].

curt rs Cel ce e imputernicit dea lucra in nu-

mele altuia: se cAsatorlca

al stikpinului sau (saLc.) [fr.].

'PROCURATIVNE, PRocynATIE sf. h1 Procura [fr.].

PROCURIST sm. 14341 Cel ce are o procure si
poate semna in locul sefului unei case de comer],
[germ.].

PROCOP, PROCQP(I)E, PRICQP 17 177 . To. 9

2)

vincie si stringea birurile destinate fiscului Fiecare din cei 9 magistrati ai Venetiei can administrau bunurile bisericii San-Marco 3 Cel cc pro-

Ziva mucenicului Procopie serbata la 8

PROCUROR sm. i Magistrat alipit pe ling&

curti si tribunate spre a cere, in numele societatii,

lunie si pazita de popor Cu nelucrare, pentru ca

sfintul so. fereasca semanaturile de grindina.
PROCOPSEALA, PRICOPSEALA (p/. -e I sf.

pedepsirea celor ce calca legile tarii: prim-proeuror;

vole, sA vedem ce procopseala ai s6 -mi fact (ISP.) ; procopseala mare no ma asteaptit pe -acasS (BRIG.); to -au !Scut copist, mare 0.1 11. (D Uinta, Invdtatura: procopseala nu
se cumpSrS on bani, el se etstiga Cu ani (PANN); Wank slot
trecateare pe pamint, tinere4e, pricopseala, frumusete, etc.
(woe.); dasealui me4Sie en nasu 'n gramatIca pi crede c'a-

dinar: In piata orasului este un platen, a caruta marime.

este nrodigioasa (sot..) [fr.].

a lua pe un baiat ca sluga, ea ucenic, a-1 cre5te,

favoarea propriei sale cauze: pledeazA pro domo (sus).

Folos, treaba, scofala: dacd este ass, rata 141 dau pi tie

eolo-i testa pricopseala (vie.) a A lua pe of de)

a-i da Invatlitura, spre a-1 cApAtui nnal tirziu: pi-a

Mont pomana capitanul de m'a luat pe procopseala Intliu

sluga, pe urmik stator (CAR.); sinteti prosti Ca nipte bikieti
luati de RTICOPSSOIR (FR..) 11"9 C NRPROCOPSEALA, NRPRI-

coFsF4LA (1) rocops i].

PROCOPSI, PRICOPSI (-sesc) 1. vb. tr.

A face

pe cineva st se iinbogateasca, sa ajungA la o situaliune buna, sa traga foluase, sa inainteze in invatatura. etc.. a-I capiltui: ei se intorceau naafi cu

end sa procopseasca pe teats lumea (,SP.) : ce mat rates

ou el de cind ml I-a pus pe cap tatal meu ca sa ma proem,seascit (ALECS.); Deci 11 lug omul ea eA I procopseaseik,
si pleeA en dinsul ca sa tirgueasca (PANN) 9 0 F A

aduce intr'o stare de pi ins, a face un mare neajuns, a da gata: 111'd procopsit cu feint cum mi-a administrat averea.

2. vb. refl. CI A ajunge la o situatiune buna, a

ajunge departe, a se Inibogati. a se cdpatiii; a a-

junge invdtat: m'am saturat sa ma chinuesc ernes cea-

suri pe zi pi sit no ma procopsesc teats vista (CAR.); s'a ho-

tarlt sit is In arenda mosia... la care s'au pricopsit c(ti au

tinut-o (BR.-VN.) ; a sosit vremea sa to procopsesti p1 to dna
urma mea 0.-GH.); ei venisera la Folticeni sa se pricopseasca
de Invittlitura (can.) 2 F A ajunge in stare de plies,

a fi dat gala. a se duce pe copea: data ma prinde acolo,

m'am procopsit! .ngr. irpay.6-4ge < rcpominue .

PROCOPSIT, PRIcOPSIT adj. p. Si S777. PRO -

COPSI. 0 Ajuns bine, cu stare, Intro situatiune

buna, eapatuit: are un Irate la Bucuresti, Invittat, Insu-

rat, procopsit (VLAK) Invatat, care stie multa

carte: unul din egumeni care va fi mat procopsit la lava-

%tura (LET.); toata 1mparatia se taloa ca o sa alba un !meant

tntelept sipricopsit ca Solomon imparat (ISP.) ; To4i to vor-

bose de bine, toll zic CA esti pricopsit (PANN) F Patpa.dit, netrebniclilf C NEPROCOPSIT, NRPRICOPSIT: copilul nepedepsit amine neprocopsit (PANN).

PROCOV Inv POCRQV.

PROCOVAT
POCROVAT;,
PROCOVITA (p/.-te)17. Trans. Ban. Often. Tol

Bros de Invelit: act se pun, pe-un fus cu cute, plocadele pi

procovitele (LUNG.) [vsl.pokrovIcl].

*PROCREA (-creez) vb. tr. A na5te, a zamisli [fr.].

*PROCREATIUNE, PROCREATIE sf. Faptul de

a procrea, nastere, zilmislire [fr.].
*PROCURA (-ur) vb. tr. A face sa capete, a
mijloci Pa sa aiba, a inlesni cuiva sa dobindeascd
ceva: on post A fi cauza, pricina, a produce:
aceaslS bautura ii prcourA o mare alinare a dureriler [fr.].

*PROCVRA (p1. -ri) sf. 0 Imputernicire, pu40 Act prin care se dtt aceasta imputernicire [fr.
procuration].
*PROCURANT sm. hl Cel ce lucreazkin baza
tere data de cineva cuiva de a lucra In numele sau

I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

general (fr.

*PRODIGALITATE sf. RiSipa, cheltuialik peste

masurb. [fr.].

*PRODIGIOS adj. Uirnitor, minunat, extraor-

*PRODIGIU (p1.-aii) sn. p Minune, lucru uimitor, extraordinar Persoana care exceleaza
In felul ei, In bine sau in rau [lat.].
PROWS'.
PRODOC
*PRO DOMO(SUA) loc. lat. Pentru caba sa, In

*PRODROM (pt.-emai) sn. Introducere In studiul unei stiinte: ~el floret roman [fr.].
*PRODUCATOR 1. adj. verb. PRODUCE. Care
produce 1 C NRPRODUCATQR.
2. sm. Cel ce, prin munca sa, creazA produse industriale.

*PRODUCE -due vb. tr. 0 A da nastere: Greets

a produs artist' tare seaman A face st creasca, a

rodi: Romania produce mult grin A fabrica, a
crea prin munca 0 A aduce un venit, un folds

0 A pricinui, a cauza, a face A arata, a In-

fatisa: acts A aduce: martori lat.].

*PRODUCT (p1.-te sn. p Tot ce produce agriculture sau industria, rod. produs s Folds, venit, recoltd a Ceea ce rezulta dintr'o operatiune
naturals sau artificiala: chimic [lat.].

PRODUCTIV adj. Care produce; rodnic, ro-

NEPRODUCTIV [fr.].
*PRODUCTWNE, PRODVCTIE sf. Faptul de

ditor 11(1

a produce Ori-ce lucru produs de nature, de

arta., de spirit a Cele ce produc solul 5i industiia unei tare [fr.].

PRODTJF (p/.-uturi , PRODVH pl. burl , PRODVV

pl. -uvuri sn. Mold. Bucov. Gaurl, sparturafacuta In
ghiat,a, copes: el aeschidea produturi pestilor pe sticla
iazului (SAD.); vAzlnd strigoiul ca gbiata de pe lac 11 destul

de groasa, a Witt intrinsa un produh (se.) ; pre altii ii

bagau to produh pi-i scoteau pre alt produh (must) vsl.

produha .

*PRODUS 1. adj. p. PRODUCE.

Tot ce produce agricultura sau
:4. (pl.-se) sn.
industria r 2 Folds, venit. iecolta r a Ceea ce
a

rezult5. dintr'o operatiune natura1i sau

chimic r 4 Rezultatul unei innsultiri: 15 e
,..el iei 3 prin 5.
PRODUCA. sf. Mold. (RV.CRO.)
PRODUV fur PRODVF.

PRODVF.

*PROEMINENT ad). Care e mai ridicat, mai

iesit decit partite dimprejur (fr.].

*PROEMINENTA pl.-(e s/. Starea a tot
ce este proeminent tf 0 Partea proeminentA, ridicatura, ie5itura fr.].

-1-PRORES sbst. Bunt vole; bunt intentiune:

mai adaug... de bun Sul meu, zece sutlete de Tigani (ALECS.)

[ngr. Trpoaipeatc].

PROESTOS sr PROISTQS.
a reface, a face la loc.
2. vb. refl. A se schimba A se tiudi, a se
chinui [pro -5 + f a c el.
*PROFAN 1. ad). Ce nu priveste religia
0 PROFACE -fake) 1. vb. tr. Ban. A face din nou,

Ce e Impotriva respectului cuvenit celor sfinte:

ac4iune

1009

www.dacoromanica.ro

64

se poate vedea asezarea straturilor (j 3983)

2. sm.
Cel ce nu respects, ce pingareste, ce
PRO- nt,cinsteste
lucrurile sfinte 0 p Ace la care, la cei
PR vechi, nu era initiat in mistere 1 0 Cel ce n'are
I

[fr.].

PROFILA (-iipz vb. tr. $i refl. A (se Infatisa

In profit, a(-$i) arata contuul: in departara... se pro-

nici o cunostinta despre o arta, despre o stiinta,

nestiutor, necunoscator, agearniu.
sbst. Lucru profan fr. .
PROFAN4 -anez vb. b.

Meath, ea moioroaie de clrtite uriase. movilele (vLAH.) [fr.].

*PROFILACTIC adj. # Ce lereste de o boala:

A pingari, a necinsti, a spurca cele sfinte; a nu da respectul cuvenit celor sfinte A intrebuinta rau lucruri
rare si pretioase [fr. ].
*PROFANATOR sm. Cel ce profaneaza, pingaritor [fr.].
PROFANATIVNE, PaoFANATIE st. 0 Faptul
de a profana ado sfinte, pingarire 1 (p) Intrebuintare rea, abuz ce se face cu lucrurile rare $i

refacut dupe f i r].

a putut de-abia .- numele acelui care-1 lovise (I.-OH.) [fr.].

obtinut dintr'un amestec de struguri albi cu negri:

eran In contact... cu tot co era molipsit. fare a se lua nici o

c)

pretioase [fr.].
PROFERA -eras, -er tb. b. A rosti: nenorocitul...

*PROFESA (-esez vb. tr. A marturisi, a declara in public: e. cre4tinismn1 9 CD A exercitao meserie

Orator ffr. prophylactiquel.

* PROFILAXTEsf. F Masurile medicale ce se iau

spre a se feri de o boala molipsitoare [fr. p r o phylaxie].

PROFTRI (p1.-Irori) sn. (i) Tivitura, fasie tivita

la marginea unei haine, bordura [it. profit o,

*PROFTR2 (pl.-ire) sn. = PORFIR.

PROFIR3 adj. yin , yin de un rosu-deschis,

Mlhnea mergea gi (Mete pelinurfle stifoase pi .4ro (ODOM);

fsi dregs gltletul cu un pithar de yin (IRG.1 [ngr. ftpoTtipot

purpura"].

medloina; arta mintitulni... pe care o profeseaza omeni-

rea Intreaga cu atltapaslune (CAR.)

litate de profesor :

.1

C) E A preda (In ca-

PROFIRTU, PORFERW adj. = PROM': sorbind

dreptul [fr. prof e s s e r].

cu lacomie din vinul profiriu (LUNG.)

'PROFIT (1)1.-tTirt) sn. Folos, Wig, beneficiu:

PROFESIE p.- PROFESIVNE.

PROFESIONAL adj. Privitor la o profesiune:

secret : swab% a, in care se Invata diferite meserii [fr.].
PROFESIVNE, PROUSIE sf. 0 Marturisire,
declaratie public! $i solenina privitoare la oredintil, la sentimentul obicinuit :
Meserie, ocupatiune [fr.].

a on avert, a no trage nici un ", [fr.].

"PROFIT4 (-tit) vb. intr. 0 A trage folos, a

cistiga, a se folosi 0 A fi de folos, a aduce folos 9

O A face progrese, a spori. a inainta In ceva [fr.].

*PROFITABIL adj. De care to pot" folosi, ce

poate aduce folos [fr.].

de credinta. (D

PROFONT sm. Trans. (aoo.) = PRIFQNT.

PROFORAsf. Pronuntare, rostire: artscani d-tale

'PROFESOR STn., PROFESOARA (pl.-re sf. if Cel

ce, aceea care preda lectiuni intr'o scoala sau in

particular: unisersitar; 44, de liceu; ~de geografie [fr.].

PROFESORAL adj. * (Ce tine de profesor:

corpul

stricat proloraoa, nu poti rosti pe l" (NEGI.) [ngr.

TcpoTop ez

O ]FORMA
FORMA loc. adv. bat. Pentru forma, ca
simply formalitate.
PROFTIM = PARFVM [it.].

fr.].

PROFESORAT (p1.-ate sn. ip 0 Ocupatiunea,

cariera de profesor 0 Timpul 'it se exercita
aceastil ocupatiune [fr.].

*PROFESORTME sj. col. PROFESQR. fl T 0 I pro-

fesorii. corpul profesoral.

*PROFESURA sf. Trans. Profesorat : Incet Incet

isprivi si oopilul... at trailer( medicine, at patrulea profesura

(RET.) [germ. Professor].

' PROFBT sm. Proroc c 0 Thin dat de musulmani lui Mahomet: mormlntul Profetului [fr. p r o-

p h 6 t e].
*PROFETEASA (p1.-tese sf. Aceea care pre-

zice viitorul printr'o inspiratiurle divine [fr.].

PROFETIC adj. Ce face pe cineva profet:
insplratiune ~it 9 De profet, ce tine de profet:

vorbele baciulul avean o gravitate ..tt (D.-ZAMF.); ma shilteaM

miscat In fundul inimli de acest glas oare-cum

(MN.) [fr.].

PROFETIZA (-teen vb. tr. 0 A proroci

prezice [fr.].

2A

*PROFETTE sf. 0 Prorocie cl C) Prezicere facuta de oameni cari pretind eh pot cunoaste viitorul fr.].

0 PROFIERBE -tterb vb. tr. Ban. A fierbe din

non fpro-1 +fierbe.
PROFIL (p/.-furi sn. 0 Conturul $qi trasaturile fetei privite de o
parte (J 3981) : 11 privea ul osos 41
deslusit, lum1de

L ederea,
infatisarea

Fig. 3981.
Profiluri.

F g. 3982.
Profil.

sftsietoare tristelt (vLAH.) Pat.].

brodea uneori adevitruri de-o profunditate Inmarmuritoare

(DLVR.) ; oare In ce protunzimi lntunecate se retrftgea atuncl

bllndetea ...1n1 P (vLAH.) [profund].

*PROFTJZIVNE st. Risipa, prea multi darni-

cie, exces de cheltuieli: belsug [fr ].

PROGADIE sf. 0 /ten. Ban. Trans. cath Cirnitir,
tintirim.
PROGENITLTRA (0.-tnri) sf. 0 Urmasii unui

om, semintie, odrasla 0 Prasila [fr.].

*PROGNAT adj. Care are falcile iesite $i aduce
inainte (vorb. de Negri [fr.].
*PROGNATISM sbst. Caracterul, infatisarea celor prognati
Nit
H 3984) [fr.].
*PROGNOSTIC (p1.-ieuri) sn.
0 Parere, ,dare cu socoteala despre cele ce an sa se intimple:
ochii publioului cauta ...in aceasta arena-. ...quite allot de mline (VLAH.)

0 Semn dupe care se poate da

Fig. 3984.
Prognatism.

cu socoteala cam ce are sa se intimple ID

av

Ceea

ce prevede medicul cu privire la mersul $i urrnarile unei boale I 0 Prevestire [fr.].

*PROGNOSTICA (- iellen) vb. fr. A face un prog-

politice cc' o persoana sau un partid Stsi propune sa

urmeze ffr. pr o gr a mm e].

B eprezentarea

unei cladiri, u

()PROGRAMA (p1.-me sf. = PROGRAM.

*PROGRES (p1.-Bee Sit. 0 Inaintare, moms
inainte If 0 Crestere, sporire, extensiune: ~111 until
ineendin a Inaintare spre bine, perfectionare in-

nui detaliu dc
ailiitectura, unui corp geometric, ca si clnd

ar Ii taiate de

PROFUNDITATE. PROFUNZIME sf. Adincime:

*PROGRAM (p1.-nme sn. O Scriere afisata sau

distribuita in rare slut Insemnate amanunteleunei
ceremonii, unui spectacol. conditiunile unui concurs, etc. (j 0 Expunere sumara a conduitei

unui oras sau

a altuf lucru
privit dintr'o
parte ' 0

*PROFVND adj. $i adv. Adinc: acolo se petrece o

drama de o

nostic, all da cu parerea, a prevesti dupe anumite semne ceea ce are sa se intimple [fr.,.
PROGRAD(I)E
PROGADIE.

blitaia
lunil itig.-vN.;
net

(I.-GH.) O (k) Care prezerva de ceva su-

ruasurit

un plan perpenFig. 3983. Profil geologic.

dlcularr: 3982)
4 .age Sectiune a unui teren geologic In care

telectuala sau moral!, propasire Desvoltarea treptatti a civilizatiunii, a stiintelor, a artelor,

etc. [fr. .
PROGRESA -esez vb intr. A fare progrese.
a inainta, a propasi [fr.].

1010

www.dacoromanica.ro

'PROGRESTST sm. Partizan at progresului

bine priceput [fr.].
*PROGRESIVNE, PROGRBSTE s I. 0 Inaintare,
mers inainte Sir neintrerupt ao aritmeticii, Sir de numere asezate astfel Inclt fie-care
din ele e egal cu numarul precedent marit cu o
cantitate constanta. Astfel. de pilda, numerele
5, 10, 15, 20, etc. formeaza o aritmetich: geometria, sir de numere asezate astfel ca fie-care din

ele sb fie egal cu numarul precedent Inmultit cu

o cantitate constanta. Ex.: 4, 16, 64. 256, etc.

Fie-care numar at unei progresiuni se numeste
termenul acestei progresiuni [fr.].
*PROGRESTV adj. 0 Care se face tnaintind
OO Treptat, care se face pupil
cite putin [fr.].
PROHAB (pl.-be, -burl) sn. O Despicatura,
deschizatura dinapoi a unei fuste Despicatura

mereu: miscare

dinainte a pantalonilor : niste pantalont largi on ...,In-

(GN.) Trans. Fie-care

din cele douh petece ce astup5 deschizaturile dinainte ale cioarecilor, ca sa nu se vacla camasa

cretiti la mijlocul tropoint

(FR.-CDR.) (VIC.).

*PRO(H)IBT (-bezel vh. tr. A opri, a interzice [fr.

p r o 1, i h e r].

'PRO(H)IBIT adj. p. PRO(H)IBI. Oprit, inter-

zis : import

purtate.

; arme

arme oprite de politie de a fi

PRO(H)IBITIV adj. 0 Care opreste. care in-

terzice 0 IV Care opreste sau interzice importul

[fr.].
unor marfuri: sistem
*PRO(H)IBITIVNE, pRoalBITIE sf- Oprire,
Oprire
de a importa o marfa
interzicere
streina: darn vamale si proibillunile au creat Industrie
to Statele cele mart

(I.-OH.)

[fr. ].

PROHOD (pl. -oade) sn. crth 0 Slujba ingropa-

ciunii; a citi, a cits., a shin, a face .0111; un arhiereu In-

(NEGR.) 0 Slujba
(inmormintarii Mintuitorului) si cintarile ce se
fac la biserica In Vinerea Pastilor la priveghere:

cungiurat de un numeros cler sluiea ooul

end s'a Inters Inapoi, ieseau tocmai preotii ou

Berta (GRID.) [vsl.

prohoda .

el din bi-

PROHODT ( -odesc vb. tr. .5i intr. A A cinta pro-

hodul: Dune preoji sa-I prohodeasa si lemei

(VLAH.)

[vsl. provoditi].

boceasa

PROHORIST (-isesc) vh. intr. A progresa, a

lace progrese [ngr. npo-ziorripio < Tcpoxtoph)].

* PROHORISTRE sf. Progres: am avut cinste a InMesa d-voastre prohorisirile ucenicilor mei In istorle

[prohorisi].

(NEGR.)

"PROIBI... w. PROHIBI...

*PROIECT (pl. -te) sn. () Ceea ce-si propune

cineva sa faca. plan, intreprindere r C) A" Prima

gindire, prima redactiune a unei scricri 0 tit5 Desen care reprezinta planul unei cladiri ce urmeaza

a se construi [tr. p r o j e t].

*PROIECTA (-tez) 1. vb. tr. 0 A arunca lnainte

A planui, a avea de gind 110 A A desena, a re-

prezenta un corp pe un plan sau pe o suprafat5

oare-care dupti anumite regale geometrice.
g. vb. refl. A se arata Inainte. a se Intinde: la
amiazi umbra se proiecteaza la nord [fr. p r o j e t e r].

"PROIECTIL (p1.-Del sn.

O Ori-ce corp greu aruncat

prin acest mijloc pe un ecran; lanterna de

rat cu care se fac astfel de proiectiuni

[fr.].
PROISTOS, PROESTQS sm.

apa- PRO-

3986)

A Mai marele In rang peste

preotii unei biserici, peste calugarii unei

manastiri

[ngr.

npozozclic].

*PROJECTIL = PROTECTIL.
O PROLECA = PonciA.
*PROLEGOMENE sf. pt.
Fig. 3986.
Precuvintare, introducere lunLanterns de
ga push. la inceputul unei cart.i
proiectiune.
[Ir. < gr.].
*PROLEPSA (p1.-se) sf. m Figura de retorica

prin rare se preintimpin& obiectiunile posibile ale

adversarului [fr.].
'PROLETAR sm. C) D Cetatean roman din clasa cea mai de jos si mai saracalf C)Cetatean stirac ca-

re traestenumai din produsul muncii bratelor sale:

adj.:
*PROLETARIAT sbst. Condi(iunea de proletar Clasa proletarilor [fr.].
*PROLIFIC adj. Care are puterea, Insusirea de
!neat deschise use, on 'MIA. Era nn
CODll

(VLAH.) ;

Arad si sceptiri at plebei ..re (EMIN.) [fr. < lat.].

a naste, de a zamisli. de a face prasila. [fr.].

*PROLIX adj. Prea lung (la vorba, Ia scris), vor[fr.].
hazel : d 'sours
"PROLIXITATE sf. Defectul oratorului, send torului, discursului prolix, prea lung, cu multe amanunte ce nu se mai sfIrsesc [fr.].
*PROLOG, (pl.- oguri) sn. i 0 Poezie sau muzica

ce serva de introducere unei piese de teatru

0 . Prefata, precuvintare [fr.].

PROLOG, (pl.-loture) sn. flea, Povestire a vietilor

sfintilor [vsI.].
*PROMENOAR (pl. -oare sn. e,6 O Partea dintr'o

saih de spectacol unde nu shit scaune sau band

si unde publicul sth in picioare sau se plimba [fr.].

*PROMIS adj. p. PROMITE. Fagaduit [fr.].
*PROMISCUITATEsf. Amestecatura, amestec

confuz si faa rinduialh [fr.].

*PROMISIIJNE, pitomIsm sf. Fagaduiala [fr.].
"PROMITE (-mit 1. vb. b. 0 A fagadui A
prezice, a vesti, a anunta: calendarul ne promite o
vreme trammed.

2. vb. intr. A.da sperante: acest scolar promite mutt

[lat.].

PROMONTORIU (p1.-orit) sn. A Limba de

pamint inhltat, Inaintata in mare, cap: acest se
coboarii In valnri ca un zid de stied. (ALECS.) [lat.].

PROMOROACA sf .

Mold. Bucov.

Q Chiciura:

pe vragni nen se natisa Cozma... on barba albs de a,

(Gg.)

11

0 Bruma [vsl. p r i m r a k is; comp. si rut. p omoro g].

PROMOTOR sm. Q Cel care-si da toata gilinta, care pune totul In miscare ca o intreprindere sa izbuteasca O Cel ce cla primul Indemn,
care pune o afacere In miscare [fr.].
*PROMOTIVNE, PROMOTIE sf. O Ridicarea
Ia o demnitate, la un grad 0 Toate persoanele
ridicate laolalta la acelasi grad, la aceeasi demnitate O I Toti scolarii can au terminat In acelasi

timp o clash sau cursurile unei scoli: din cea dintliu

In spatiu de o forth care-

promoi ie este neobosltul 01 entuziastul muncitor Ioan Hellade

[fr.].

care Or' Glont, ghiulea,

Radulscu

sn. .0* Aparat cu care se

Intro clash. superioara [lat.].

(VLAH.)

obuz, etc. [fr.].

PROIECTOR (pi.-toare)

*PROMOV.A. (-oyez) vb. tr. A ridica la o deninitate, a inainta In grad 0 f A trece pe un clev

proiecteaza cu mare intensitate lumina dintr' un focar

movAT.

*PROMOVAT I.. adj. p. PROMOVA 77 0 Nvpreo-

2. sm.
$colar trecut Intr'o etas& superioara.
'PROMPT adj. Repede, jute, grabnic: servicin

(E( 3985) [fr.].

'PROIECTIUNE, PRO-

sf. 0 Faptul de a
(se) proiecta A Reprezentarea geometric& a unui
corp pe un plan, faciita du
pa anumite regule Reprezentarea pe hirtie a su-

[fr. < lat.].

PROMPTITUDINE sf. Repeziciune, iuteala,

rEcTIE

grab& (in executarea unui lucru) :

It deecrla

41

cu-

nitenia serviciulni tee...v/i.i [fr.].

Fig. 3985.
Proiector electric.

prafetei parnintului sau a

unei parti din suprafata lui -6 Razele proiectate de un focar luminos; imaginea proiectata

*PROMTJLGA (-mule vb. tr. sts A publica In

mod oficial o lege noua [lat.].
"PROMULGARE, PRoMULGATIUNE sf. A Fap-

tul de a promulg a, publicarea In mod oficial

a unei legi nouh [fr.].

1011

www.dacoromanica.ro

PRO

PRO- PRONAOS sbst.

Le

et Linda bisericii, p rtea

dmspre usa biserir n unde st( u letneile: In se af14

PRO piatra Borba ce acopere 11=64101e Jul Stroe BlIceSed WIG.)
gr.

PRONIE sf. Providentd 'amnia cereasca; s'a In-

thirst pronia $1 nu I-a Moat sit Ming& prea malt pe robul itibitorulut de clement (CAR.) ngr. stecirota].

' PRONOMINAL adi.

Ce tine de pronume;
ce are In ele earaetere ale pronumelui [fr.,.
#PRONOMION (p/.-ontt sn. Privilegiu [ngr. .
PROGNQSTIC.
PRONOSTIC
.Q..7

*PR ONVIVIE pl.-me sn. C) 42) Cuvint care the

locul unlit substantiv: eu, tu, tine, acesta, etc. rant

ee,,

personal, posesiv, relativ, intarogativ nehotarlt 2 Nu-

A.

portie, care e in prcportie cu eantitati de acelasi

fel a + Media it, numar care formeaza cele doua
*, numedii ale unei proportii: In fraetiunile f
mirul 4 e media ...It fr.

*PROPORTIONALITATE sf. Conditiunea

cantitatilor proportionate intre ele [fr.l.
p. PROPORTION
*PROPORTIONAT adj.
Cu partite bine potrivite intre etc, corn bane
I

C NuRoPoRTIoNAT 1 3 C are se cuvine, care

Cu rangal ce ocupft.
se potriveste bine: averea tut e
*PROPORTIVNE, PROPQRTIE s/. 0 Raportul

exact intre dimensiunile partilor unui intreg sau

intre fie-care din a cite parti .5i acest intreg: bise-

rica Curtii de Arges... Infatisaza o desavIrsita armonie de

0 Potrivire, raport just

me de Tanabe [lat. .
*PRONUNCIANiENT(0) p1. te) sn. >74 Rascoala a trupelor impotriva guvernului in spec. In Spa-

Unit $1 de proportii (VLAH.)

ratii, baronli, tooth revolutiunile $1 Coate... pronunciamentele... an Wet 51 Jura In numele sacra at liberthtli (1.-GR.)

chi doi termeni, 2 5i 6. se numesc termenil extremi at

ma si in repubh'ele spaniole din America : Dna-

[sp.].
PRONUNT.A. (-nunt I. vb. tr. 0 A rosti a redo,
literele, silabele, cuvintele prin sunete: pronunti rau
un aiseurs a A de-

pe I 0 A recita, a spune.

clara ceva In virtutea autoritatii cu care e investit: o sentintd.

2. tb. refl. A se rosti, a-si da parerea [lat.].

I a, rostire: a unul cuvInt, nasal discurs, unei sentinta.

I

Roitit

on veniturile sale 1

Egalitate intre dourt raporturi. Ex.: * 6>

care se enunta 2 se are catre 3, precum I catre 6";
a

proportiei. jar ceilalti sint numiti termenii de =Doe;

produsul tertnenitor extreini e Pgal cu produsul

termenilor de mijloc 0 A seam de ~, linie Impartita in parti egale, peritru a masina distantele
pe o harts, sau pentru a raporta in inic si intr'o

justa. proportie planurile riclicate pe teren 0' 5 pl.

Dimensiuni, extensiuni: incendlul a luat proportii

In
vaste
on loc. adv. In ranort, potrivit cu,
proportional cu [fr.],
6

*PRONUNTARE sf. Faptul de a pronun

*PRONUNTAT adj. p. pRoNuNTA

Intre lucruri: face cheltuiell In

Foarte marcat, insernnat, inlat4at cu tarie:

trilsItturi .re a Fenn Si decis, hotarit en necl in tire are an caracter .

PROPOVADUI... PV- PROPOVEDUI...

PROPOVEDANIE si. cc& Faptul de a propovedui; cuvintaro de propoveduire, predi-a [vsl.].

PROPOVEDUI, PROPOVADUI (-uese b. tr. .5i
int) . 0 A revela. a desvalui: aloe se vede oft an propo-

PRO OR, PRQUR we- IMPRQOR.

tPROOROC... nr PRORQC...
A (se) inPROPAGA (-peg vb. tr. si refl
multi prin reproducere. a (se) prasi T 0 (F) A (se
raspindt, a se Impra5tia, a se lati; a propoviiI

veduit Dumnezeu lei Noe de zioa judetulul el de Invierea

Ent A propaga In norod cuvintul

lei Dumnezeu 0 a A A vorbi din amvon; a prodi-

moitilOr (N.-GOST.) 2

ea biserica catoliell, de sus dupa stIntul Retain, propovedula

0, 0 Pr. eat. A raspindi, a Irnpra.5tia,

du aa

toleranta (1.-ort.)

ne stabilita. la Roma pentru propagarea credinColeglul de propaganda fide Straduirea

tei
unei persoane, unei societali, etc. de a raspindi
animate idei, pareri politice, credinte: faces o

punere, lucre propus spre examinare, spre deliberare m Exprimarea unei cugetari sau unei
actiuni, care cuprinde subiectul si predicatul sau
subiectul, verbul $i atributul. Ex.: snare& a rasfirit;
pamIntul e rotund: se numeste
independenta aceea
care nu depinde de alta, ci are un inteles desavirsit prin ea Insasi; nrinninala se numeste propozitiunea dintr'o fraza care are un inteles de la

idol revolutionare [lat. .

'PROPAGANDA (pl.-de sf. O A Congregatiu-

!parte activa printre muneitorii din fabric)

(1.-GH.)

[fr.].

'PROPAGANDIST sm. A Membru al Propagander din Roma Cel cc face propaganda

[I r.
'PROPAGATOR adj. si sfn. Care propaga (o
.

credin ta, o parere) fr.].

Faptul de a (se)
*PROPAGATILINE sf.
propaga, inmultire prin reproducere, prasire: a
imareIlor
CO Raspindire, Imprastiere, Latin.
intindere; propoveduire at unor Mei ' a 15 Modul
s

cum se tran -mit diferitele for me ale energiei (cal-

dura, lumina, electricitatea de la un punct la

altul [Ir.].
PROPAT (-naleso vb. intr. A progresa [ p Li $ i,

format dupe lat. pro gr ed i].

*PROPATRE sf. Faptul de a propas 1;

progres: era o fierbere de

munch, o dragoste de

(oLve.)

*PROPASITOR adj. verb. pRoPAsi Progresiv;

de prom es

PROPEA Pr- PROPTEA.

PROPENSIVN E sf. p Aplecare, pornire, inch -

a lati,apropaga [vsl. prop ov edovati

*PROPOZITIVNE, PROPOZITIE

sf. 0 Pro-

sine, dar care e completata de o alta propozitiune,

nurnita secundar4 San subordonabl, at earei inteles de-

pinde de acela al propozitiunii principale

A Adevar care poate fi demonstrat, enuntarea

unei tot rente: teoremele de geometric sint propozitil [fr.].

PROPREA (p1. -role) sf. = PROPTE4: la propiele

1-a legat (GR.-N.) [Pr POPREA 1.

PROPREALA

131".

POPREALA.

*PROPRETOR sm. 0 Loctiitor de pre tor.

*PROPRIETAR sm., PROPRIETARA (pl.-re), PROPRZETAREARA (pl.-ese)sf. Care e stapin(a pe unlu-

cru; stapinul, stapina unei case, unei mo$ii, etc.;

stapinul unei mosii intinse, rnosier [fr.].

mare

*PROPRIETAREASA. w PROPRIETAR.

*PROPRIETATE sf. 0 Insusire fireasca si esentiala a unui lucru, fart' de care n'ar exista:

nare' 2 Tendinta de a se apropia de [fr. < lat.].

impenetrabilitatea este a materiel 0 Actiune particulars pe care un corp o exercita asupra organelor

0 PROPI- ver PROPTI.

distinctly; ceea ce face ca un lucru sa se deose-

PR OPII...

POPRI...

PROPICE ad?. Prielnic, priincios, favorabil;

nimertt: In momentul ; un vent..- [Ir. < lat.].
*PROPILEE sf. pl. A p 0 Vestibul cu coloane
la temple 51 la alte elachri din antichitate Celebru vestibul at Acropolei din Atena [fr. < gr.].
PROPOADA (pl.-de sf Ban. Trans. me.) (mis.)

BRoBoiga.

0 PROPODELNIC (pl.-es sn. Trans. ta Invelitoare de cap, naframa cu care se Imbrobode$te femeta: tnireasa voarta Pe cal:1..11 (PAC.)

[propoada].

*PROPORTIE i PROPORTTUNE,
*PROPORTIONA (-onez) O. tr. si refl. A (se
face proportional; a potrivi [fr.].
PROPORTIONAL adj. t Privitor la o pro-

noastre: proprietittile nutritive ale Arkin Caracter

beasea de un altul de acelasi fel: spa mlirli are a de

a ft sarata 9
/27 Intrebuintarea termenului pris4

priu, limbagiului, stilului care convine anume

pentru ceea ce trebue exprimat:
euvintelor, termonitor 1
Dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru In mod excluziv si
absolut caoo..ota.), stapinire a Lucrul 111SU,I pe

care-1 stapIne5te cineva 0 Cast'. mosie: proprie.

ttitile lui i-aduo venituri marl
literal* dreptul
8

de care se bucurti un autor de a dispune dupe

vole de operele sale, de editarea tor, de venitul
ce aduc, etc., $i pe care-1 transmite mostenitorilor sal pentru un timp limitat de lege [fr. p r o-

p rit <lat.].

1012

www.dacoromanica.ro

*PROPRIO MOTTJ sau MOTU PROPRIO lor. adv.

artico1 din lege 2 A pune Inaintel ochilor: no

exempla A da se se trateze un subiect. sa se
deslege o problemh, etc.:
subiect. o problems 1j
A oferi: pacea; 1 s'a propus un million pentru malt
A prezenta, a ieromanda pe cineva ea mai Capabil decit altii pentru o slujba, pentru inaintare,

lat. De la sine. faro. a fi indemnat sau silit de cineva. 'Ara a consulta pe altul.
*PROPRIU I_ adj.
Care apar(ine excluziv
unei persoane sau unui lucru, care este numai al
cutaruia, numai al lui insusi: s'a instalat In propria
I

max cash; a stria on propria sa mini; calitfitile lui proprfl;

se pares oS -si vede propriile lui ginduri (VLAH.) Amor

etc. e A-si pune in mints, a avea de gind

0 A lua o hotarire: mot propune si Dumnezeu dispune

nume ce se
d individual unei singure persoane sau unui sinPO'

AMOR-PROPRIU

Nume

+ A preda, a face I etti

# In jowl de

ecarte": a cere sit i se mai dea car(i.

gur lucru, spre deosebire de numele comun 1

* Miscarea proprie a unui astru, miscarea realm a
astrului, in opozitie cu miscarea-i aparenta

pentru acest post [lat. propan6r e, in parte eu In-

repetat propriile lui cuvinte

*PROPVNERE sf.
Faptul de a
pune
=
Lucrul propu,,; oferta.
*PROPPS adj. p. PROPONE T1

2. vb. refl. A se oferi s'a propus martor: so propune

telesurile fr. proposer.

Exact. cu totul asemenea, chiar, tocrnai: ti-am

Particular: poezia si
proza an fie-care o armonle care le e proprie c Care
poate servi la: e un remediu contra frigurilor; e nn
e

se p r o -

C NDPROPlyS.

PRORA p1. -re sf.

Partea dinainte a unei
corhbii, a unui vapor [it. .

term w Dentru enitura legumelor Q7 Sens sv, semnificare

proprie, Insemnare reala, bite les adevarat al unui

cuvint, spre deosebire de Intelesul figurat. metaforic O euvint ,, termen
acela care singur redh
exact ideea ce trebue exprimatit.

PROROC, # PROORQC SM.

04 La vechii Evrei:

persoanh, inspirata de Dumnezeu, care prezicea

viitorul: ul Dantil
Acela care prezice viitorul ca $i prorocii din Sf iota -wriptin : (0: fit-mit

g. sbst. Calitate distinctiva; ceea ce apartine

In particular cuiva: 1 libertfitil este de a on se Inohina

Doamne, prooroc, sit to lac nazdavan (ZNN.);

mincinos

acela care proroceste lueruri ce nu se realizeaza;

la prezumptiunile nedrepte (1.-GH.) 11 0 Pr IMPROPRIU

0: nimetti nu e

0 PROPTA. (p1.-te sf. Mold. Bucov. 0/ten, Trans.

enta, ghseste mai putina crezare In Ora lui decit

In tam tut Salt nict un nu-1 dinstit In tara sa (zNN.), cineva are mai putina influ-

[lat., In parte cu intelesurile fr. propre.

Par, lemn, pioptea ce se pune ohne la un gard,

la un stilp, etc. ca sh-1 sprijineasca, ca se -1 Im-

aiurea [vsl. prorok A].

0 PROROCEA, PROOROCEA (pl. -tale sf. 0/ten.

(FAo.) (Psc.) Ultima recitare pe care o fac colindh-

piedece de a cddea: gardul sue nu code la vremuri

grele (rut.); 1-a due De comp si 1-a propit In patru propte,
ca ad on cadil (von.) Sprijin, reazam 'I

torii la Crhciun, duph ce au terminat la o cash

colindele proroci.

Impotrivire, opunere, rezistenth.; eine ad stea In propta

valulul acestuia P (VLAH.) ; a se pune
a se impotrivi,
a opune rezistenth: gram singurul care m'am pus pia-

PROROCESC. PROOROIXSO adj. De p r o r o c,

profetic: aces glee proorocesc es vestea moartea vecind a

libel sale (woe.).
PROROC/, PROOROCf (-ocese Vb. Is. $i int, I

earner luf (LUNG.) [Camp. PROPTEA).

A prezice viitorul printr'w inspiratie divinh, a pro-

PROPTEA (pl.- tele), OPROPEA (pl.-pele), ()POPREA (pl. -rele) sf. 0 Par, lemn ce.se pune
ca sit. sprijineasch. un gard, un stilp, etc.,
propth (E 3987): proptele pi mi.-

fetiza : Si call lui Achil care prooroceau Negreslt oS an lost,

de vreme ce-1 trdgeau (ALX.)

Pr. est. A prezice:

Iti proorocesc ca af sa clstigi mult In rota sera (ALECS.)

A prevesti: dacit soarele, chid riser, ni se pare mat

nunchi de tuffs, legati cu frInghii,

sprijini si Intdresc tared! (ODOR.);
lama, mama, oS mere eu la pittlure
s'adue part si-1 vain pune propels
tvon.) ; gardurile vechi se Interest

prorociile luiDanfil; pr. est : vorbele mated -si... aveau far-

V;
Sprijin,

I PROROCITA (p1.49 sf. Femeie care, la vechii

Evrei, prezicea viitorul printr'o inspiratiune di-

mare decit de obicefu, proroceste ideate (GRM.) [proroc).

PROROCIE, PROOROCIE sf. O Prezicere a vii-

torului facuta prin inspiratiune divine. profetie:

mecul nnei prorocli (GN.) [p 1'01'0 C].

Cu poprele eau proptele (ncmF.);

gardni Cu proptele nu cade de vIntnr1 role (ZNN.)

vinft. profeteasa: 51 Ina Mariam prorocita, sore out Aaron,

reazam, protectie: Parohiile mai

tlmpAna In mina ei (BIBL.) [vsl.proroica].

buns mint ale oamennor cr proptele

(RET.) ; feclorul boierului Isi trecea

"PROROGA (-og vb. tr. 0 it A amina, a prelungi un termen 0 A decreta prorogarea

clasele en propteli (BRA /N.) I Pieclic& opritoare: venea... on un Fig. 3987. Proptea.
oar non... pe care-1 tragea en mlnele,

la vale an propel si la deal on opintele (enp ) 0

Pumn dat in latch: Iff toarnd nLstel propels la

(E)

de-ti stranouta oaprioril (ALECSz) [p r 0 p t i].

Camerelor legiuitoare [fr. < lat.].

Idiot

PROPTI (-test), 0 PROP;( (-peso) 1. vb. fr. C) A

pune o pioptea unui gard, unui zid, ca sh.-1 spri-

*PROROGARE, PROROGATTVNE Si. r Faptul

de a p r o r o g a, arninare 'if 0 0 Act prin care
puterea executh A suspentla sedintele Camerei si
Senatului $i amine pentru mai tirziu redeschiderea
lor'[Ir.l.
PROSCALISI (-iseso) cb. tr. A invita, a pofti:

jineasch., ca sa-1 Impiedece de a ciidea: ma aim s'o

tti cer de o mle de on terticiune di on team proscallsit 1a

dinainte pre parete (Iwn.); call... proptirA capetele In latele

*PROSCENIU sbst. Q 0 Partea teatrului antic,

corespunzatoare scenei $i avant-scenei tie astazi,
pe care jucau actorii si unde se asezau decorurile

moPteso (cam) on un lemn (BET.) A sprijini, a rh.zima: dulled-to el alai drept, proptindu-t1 picioarele cote
for piepturi (DLVR.).

2, vb. refl. A se sprijini, a se rtizima: Infipse sable

In 'Anoint, se propti intrInsa sf rdmase neclintit (ISP.)

[vsl. podhpreti].

PROPTIS (p1.-wurt) 1. sn. Proptea; tot ce slu-

je$te spre a (se) pr op t is dincolo de truce este tin ,,

Mont din elteva lemne, pentru ca sit nu cazd vitele In piritu
(BLV.).

2. adv. Sprijinit, razimindu-se.

PROPTIT adj. p. PROM %II NDPROPTJT

is

"PROPULSITJNE sf.
Miscare inainte, Impingere [fr.l.
*PROPULSIV adj. VP Care produce propulsiunea: elite ...At [fr.].

mask

(FIL.)

neolltotkiicao < srpoomatill.

[fat 1.

t PROSCHINITAR(ITJ) sbst. A Masulti Inaltd

cu placa deasupra inclinatit putin inainte pe care

sth icoana Invierii, a hramului sau a vre-unei sar-

batori, pentru a o shruta poporul; analoghion,

iconostas: Mitropolitul... eta lInga icoana proschinftarfului... si mirneste pre Damn (Let) [ngr. Irpoaaantapt 1.
PROSCOMIDT, d PROSCOMEDI ( -dose vb. tr.

A A sfinti piinea si vinul de la liturghie: preotul de

va avea prescuri prosoomidite... sa nu Intro %Mantra besericli

ellni sa le mdnince tpay.-ms.qproscomidie].

PROSCOMp4E, d pRoscompDIE sf. oth 0
Prima parte a liturghiei In care preotul sfinteste
piinea $i vinul ce urmeazit a fi prefacute In corpul

"PROPULSQR adj. $l (p1. -oar.) sn. 19' Se zice

despre on -ce organ mecanic care imprimis o miscare Inainte [fr.].

$i sIngele Domnului: si dada dentru avutia /u1 preotilor

oettirii, deliberarii, hotiir/rii: - o modifloare a nnnl

noapte a sfIntului altar, pe care stau preghtite sfin-

*PROPIINE (:pen) 1. vb. tr. (D A supune cer-

ca sit se pomeneasca de dined.., is dtmonezeeasea proscomidie

(PRV419.) Masa scobith, In peretele despre miazii-

1013

www.dacoromanica.ro

PROPRO

daruri (vinul, apa, prescurile) pentru jertfa

PRO- tele
euharistica; numita $i jertfelnic": e'a adans... o
PRO vesminthrie de-o parte g1 o proscomidie
de alts ((RO.) [VSI.

proskomidija< gr.].

Comun, obicinuit (de told): sA la prelac

Fara
minte, neghiob, stupid: amenit pe atunci dedeau In
grop1, de prosti ce erau (isr.);
0); due& ce e
tl
( ALECS,)

de ye elinegte pre cuvinte proaste rumhnesti (pRv.-ms.)11

"PROSCRTE (-scrin) vb. tr. 0

A osIndi la
moarte fara forme de judecatii, Inscriind numai
numele celui condamnat pe un afi$ Pr. ext.
A lua masuri violente tmpotriva persoanelor, In
timpurile de turburari civile 1 A alunga, a izgoni ' 4 A de.fiinta, a opri, a condarruaa: In-

chiamA gi Vlad, se zice despre acela care, dupa ce face

o prostie, se mai supara sau se Incapatineaza In

prostia lui; se naste, dd oreste, so. moare (ZNN.).
2. sm., PROASTA (p1.-te) sf. Om, femeie Mr&
l : deoft Cu un la ctetig, mat
minte, Stupid(6.);

bine cn an glret la pagubli; /um Uri too gi

!Ara noroc,
asta nu se poate ; prostu-i prost 41 in sine de Pesti; ...III ride
singur de prostia lui ; ...n1 erode pe ori-oine mai prost decit
dinsnl; ...do Intliu vorbeste gl apoi se gIndeste; "11 se cuce mi-e nebunul; desteptul
noaste dupd es; ce mi-e
(sau giretnl sau nebnnul) fligadueste 31..411 trage ntideide;
"mini si -i prost, ea se suparit; din gura
alit adevitrul

trebnintarea unlit cuvint ; euvintn1 progres era proscris (1.-011.)

[fr. proscrire].

*PROSCRIPTIVNE, PROSCRIPTIE sr 0 4L.

Osinclire la moarte far. judecata $i care putea fi
executata de eel dintliu venit: proscriptiunile lui Sylla
ei Marius 0 Masura ilegalb si violent. luata Impotriva unor persoane in timpurile de turburari

ill,

[vsl. pros t.].

PROSTAC adj.

civile: se pregitteste pentru voi o lists de proscriptinne gi de

contiscare a averilor (1. -OH.) Desiiintare, oprire, COD-

(DOS.)

*PROSECTOR sm. * Persoana Insarcinata sa

prepare piesele de anatomic necesare pentru cursurile unui profesor [fr.].

PROSLAVI (- Avesc) 1. vb. tr. A ridica In slhvi,

a preamari, a glorifica: duSmanii till Ines' to proslaveau

(eALc.) ; Dumnezen proslaveste pa stint'.

Ili Cl)

(ALECS.) Lvsl.proslaviti].
old C1ntare bisericeasca din

*PROSTATfTA sj.

PROSOMIE sf.

f fr.].

mineiu on octoih [ngr. Tcp000p.Ea].

[ngr. cpaatentev fata." >

sit : baba merges meren in .., cam Invatase ea sr.).

-PROSTERNA (-ern) vb. refl. A cadea cu fata

*PROSOPOPEE sf. Q7 Figura. de retorica prin

care oratorul face sti vorbeasca, In discursul sau,
o fiint. imaginara, o persoana moarta sau absent.,
un lucru netnsufletit [fr. < gr.].
PROSPATIJRA (p1. -turf) sf. F Mincare

la parnInt, a cadea In genunchi Inaintea cuiva, cu

capul plecat, In semn de rugaciune, de inchina-

dune (tr.].
PROSTESC adj. C) De p r o s t, ce dovedeste

prostie: un its dd 0 Siinplu, ordinar: un talger mu-

tita de curmd, alimente p r o asp et e; marl..

dares, cu douil tete,

proacpatli: tt Insira, foarte volubil, teat& lista prospatu(CAR.).

*PROSPECT (p/.-te) sn. 0 Foaie sau brosura

In care se expune In mod sumar planul unei lu-

(PARR).

PROSTTE adv. # In mod simplu, cu naivitate '," Ca un prost, in mod pro st es c:

a ride .
*PROSTETIC = PROTETIC.

PROSTP (-teso) 1. vb. tr. CD A fare pros t, a

Indobitoci 0 F A cauta sa 1n$ele pe cineva,
tratindu-I ca pe un prost 9 F X A se sustrage

crari ce urmeaza a se publica aratindu-se formatul,

caracterele Intrebuintate, gravurile, conditiunile

de punere In vinzare, etc. Se zice $i despre
anunturile privitoare la deschiderea unui stabiliment destinat publicului, despre Intreprinderile
comerriale, etc. [fr. pr o s p e c t u 5].
*PROSPECTOR sm. individ care se duce prin

de la anumite obligatiuni impuse de serviciul militar: armata, militia.

Z. vb. refl. A deveni prost, a se nauci: intro dinsele se zliplicea, se prostea ca eel mai nemernic copil (CNA ;
Dan (Orates cA se prosteste (VLAH.)

tari depart ate, abia explorate, ca sa descopere productiunile ei $i In special minele de our [fr.].

PROSTI2 (-ten) 1. vb. tr. # A permite, a da

"PROSPER adj. Favorabil. norocit: o soarti

inflorifor: o stare ...A [fr. < lat.].
..11
*PROSPEREL (-oyez) vb. intr. 0 A fi favori7at
de soarta A-i prii (vorb. de animate sau de
plante) 1 A fi Inteo stare Infloritoare, a Inflori

voie, a ing.clui: de-I vor

*PROSPERIT4TE sf. Stare prosper., Infloritoare fr. < lat.].

PROST 1. adj. 0 Simplu. de rind: soma
soldat de rind, care n'are nisi un grad 0 De
jos, din popor, dintr'o treapta social. inferioara,

prostut.

(vorb. de lucruri): dandle for prospereaza [fr. < lat.].

11110PC: ea bAnui od aintoarea de chelAreasA nu poate sA tie

de neam
nsr.i ; milostive Doamne, nu-1 asoulta pre nigte

progti, pre nisi* molici (NEOR.)

Inflamatiunea prostatei

PROSTRELLA. (p1.-en) sf. 0 F Faptul de a

pr o s ti C) X Sustragerea de la diferite obligatiuni impuse de serviciul militar 1 0 CPJ Cer-

0 PROSOP pt. -oape) sn. Mold. Stergar, pe$chir:

o adiere de ma... Men sA Mlle ul alb, curet, aninat sus

rilor sosite de dimineata

(PANN).

dintre alti1 de slat (M.-COST.) Prostesc, neghiob:

asps! seal adanga hatmanul Cliribue en on rig Ingbeenit gi
mad ; are on obraz PO care se citegte o A rIvnire la
marimi (0000.) [p r o s t].

= LAUDA. 2 :
not ()Intern bine, dar d-ta cum to mai proslAvesti Cu sluiba

(CAR.)

prea mare, vita vorbitoare chiar

de experienta: vorniont... pre care-1 tinean ei mat dd

a. vb. refl. Mold. F e A se Intinde In voie, fara

sii-i pese de nimic, a se lafai: gazda, robotind zi gi

barbieriei

sm. (Om) pr os t, ne-

.PROSTATA sf. 0 Glanda situate la locul de

Intilnire a basicei udului cu uretrul [fr.].
t PROSTATIC adj. CD # Simplu, naiv, lipsit

(ION.).

gpocti4t .,$tergar "].

oi

PROSTA.NAU adj. = PROSTANAc: N'a foot PA-

o._ Ci un

aceastA P.. este pilmintul col dintlin gi eel mai bun pentru

la uga

AU adj.

[p rost .

0 PROSIE sf. Mold., P.mint arat pentru Intiia

dicaniceasch P

sm. (Urn) simplu, de rind

mood', dar cam prostanh (NEGR.) : Midas Imparat... cam prostlinao din 'Viscera tot se ?Aoea it levee d'andoasele ((sr.)

oar., dup.. ce a Post lasat nearat timp de 2-3 ant:

noapte, se proslAvea pc cuptlor (cRo.)

Si

ZIL.prOStaka].

ghiob.
PROSTANAC, Mo/d. PRosTAN adj. Marginit la
minte, prostut: Hind la fire foarte prostan. I-au scos din
linaratie (M.-COST.); Marica, minunatA !emir, groasi gi tru-

(}rigors Sturza avea sleet de sine lui gi ne pottise pe tott Romhnii proscrill (1. -OH.).

stint de toamnit

(CANT.)

()PROST

unni obicein, nnor envinte [fr.).

damnare:
*PROSCRIS adj. p. PROSCRIE 0 sm.: Belzadea

De calitate ordi-

tiara, de soiu 'Au: Cain... din roada tarinel sale ce era

(pests)

pre dinsul... el sit marline.

(PR.-GOV.).

2. vb. intr. l )A cer$i.

vb. refl # A se demite, a-si da detnisiunea,

a abdiea [sl. pro stit i a ierta"].

PROSTICEL, f. PROSTICICA adj. Cam p r o s t,

PROSTTE sf. 0 # Simplicitate, naivitate 9

Lips.. de minte, neghiobie, nerozie, dobitocie:
Prostia pi nerozia se rudest cn nebunla (PANN); (CO: faults

e sort buns au prostia (ZNN.)

0 Fapta sau vorb.
prosteasca: !nem* sA lag roage sit -I iert. recunosolnd cA
a Wilt o

de care-i pare foarte ran

[p r o s t].
*PROSTTL (p1. -hurt) sn.

(VLAH.,;

no vorbiurostil

mai proasta... Jerttea Jul Dumnezeu (N..cosr ) ; 'mine proaste;

Edificiu antic care

o
are coloane numai pe fatada principal. [fr. p r o-

tnojic: o gluma proastA; 11 apucase pe Maul ouconitsel o

fuse de coo en urechile lungi, oa sA nu zic vorbi proastA

tart au gi Nimes pe loc,

s t y 1 e].

mtncare proastA; marla proastA 0 Vulgar, trivial, de

PROSTTNIE sf. 0 Poporul de jos, gloata: eta

1014

www.dacoromanica.ro

a, Wenn, toga au scos-o Traian

de pre aoeste locuri poste mnnti ite.-CosT.7 ; Imprejnrul mesei

ImParatesti, o multime de site mese emu puss, pentru bolerime,

pentru negustorime si pentru

(ISP.) : Imi vine sit poruncase ss des on tunurile In
aceea (NEGR.) q' 0
Sim -

plicitate, naivitate: as nu tie avut cap... a tocmi minchina ea aceasta, a voroavei ii area (CANT) [p r 0 S t].
(DPROSTTRE sf. Mold. Cearsaf (wanes to Intinse
felurite galuri gi prostirl

PROTECTIE pp- PROTECTRINE.

'PROTECTIONISM sbst. Doctrine economic& PROdupe care se ocroteste agricultura $i industria unei PRO
taxi, puntnd taxe marl de impozit peste produsele
straine $i favorizind prin alte mijloace pe cele nationale [fr.].

*PROTECTIONIST 1. adj. Privitor la pro-

(ON.)

[rut. prostyra].

*PROSTITUA (-tuez) 1. vb. fr. A pingari, a

spurca prin desfriu A neeinsti printr'o Intrebuintare nedernna.

2. vb. 7 efl. 0 A duce o viata. rusinoasb., a trai In

tectionism: Eastern w.

2. cm. Partizan al protectionismului: as Intreba

pe protectionisti san pe partizanit sistemnini vamal clack

liberul-schimb... Romania a pagubit ceva
(I.-GH.) [fr.].

desfrlu, a-si vinde trupul (E) A se necinsti v Inzin-

du-se. faeind lucruri Injositoare pentru bani [fr.].

PROSTITTJATA (p1.-te) sf. Femeie desfrinata
ce-si vinde trupul pentru bani [fr.
PROSTITTJTWNE, PROSTITVTIE sf.
Meseria, conditiunea josnica a prostituatei COruptiune adinea, desfrlu fare margini [fr.].
.

PROTECTIVNE, pRoneTTE sf. 0 Faptul de

a protege, ocrotire, aparare a intereselor cuiva If

Sistemul protectionist al productiunii nationate, in opozitie cu liberul-schimb [fr.].
'PROTEGE (-eg), PROTE.TA (-ejez), t PROTEGE;

(-nese) 4. vb. tr. O A ocroti, a apara, a lua sub

PRO-

scutul ssu A feri, a pazi.

a. vb. refl. A se apara; a se feri, a se p47i [fr.

0 PROSTOVATIC adj. 5i sm. Ban. = pRosTAtim [prostov(an -t (prost)atic].

PROSTOVOL (p/...auf, -osisi

titor: mares umbra a lui Stefan va pluti pests not In Mince

viitorime oa un spirit
(ON.) [ProtegUi].

0 PROSTOLAN, PROSTOVAN adj.

sTAN4c.

$i

S777.

sn.xgae Un fel de plasa, de pescuit,

de forma conics, cu plumbi de jur

gat& la celalalt capItt. plumbic fac ca marginea de jos sa

se strings in forma de sac, Impiedecind astfel pestii prinsi
de a iesi din plasa ( 3988):
de si -ar attrna de git no
$i

*PROTEJA PI,

PROTEGE.

t1/4

a refuzat plata ei la scadenta;

pentru neplata trebue sit lie Mout in rim' ce urmeaza dupit aceea a acadentel
(COD.-COM.).

*PROTESTA (-est, -estea 4. vb. tr. 0 A Imre-

din-la, a adeveri, a declara In mod public: a pro-

s'ar arunca In Ennitre, ar putea Fig. 3988. Prostovol.

sit pescueascil...pe Imparatu 1 pestilor

[comp. srb. pro strica un fel de plasal.

*PROSTRATIUNE, pRosTRATIE sf. Stare

de oboseala peste masura a nervilor, de abatere
extrema moral& p Sleire, istovire totals a puterii [fr.].
0 PROSTRYNGE (-tog) vb. tr. Ban. A strin-

g e la loc.
PROSTULET, PRosTTIT adj. dim. PROST. Cam
prost, prostanac: verigorni era... destul de nostim, dar
cam prostnt din fire $1 cam obraznic din crestere

tPROTEGUITOR adj. *i sm. Protector, ocro-

PROTEJAT, -ATA adj. $i sm. f Care are un

protector, care e ocrotit(a.) de cineva 11 REPROTEJAT [fr.protOge].
*PROTEST (p1.- teats) sn. Faptul de a pro t e s t a, protestare 11
Actul prin care purtatorul unei polite face s se constate a debitorul

imprejur la marginea de jos, care

permit scufundarea lui In ape;
cind e tras afara de funia le-

(ISP.)

protger].

(ALECS.);

stiu

ca ma privesti ea pe-un negustoras, ca pe-un prostulet

(ALECS.).

0 PROCA = PROMO.

testat ca e nevinovat 0 et A face protestul unei polite; nu mi-a platit polita la scadenta $1 1-am protestat -o.
2. vb. intr. A declara In mod solemn ca nu admite

un fapt, ea nu accept& o hotarire, ca nu se uneste

cu o masura luata, considerind-o ca nelegala:

protestit
(I. -OH.)

SUS Si

[fr.

tare In contra intentiunilor ce i se atribuiau

'PROTESTABIL adj. Cepoate fiprotestat [fr.].

'PROTESTANT 1. sm., PROTESTANTA (p1.-te gj.

mri Nume dat Intliu luteranilor cari, In anul 1529,

protestara impotriva dietei de la Spira, si care apoi
s'a Intins la calvinisti si la celelalte secte crestine
nascute de pe urma Reformei.

2. adj. Ce tine de protestanti, propriu prote'PROTESTANTISM sbst. ,6 0 Credinta religioasa a protestantilor 0 Totalitatea popoa-

PROT sm. # Seful lucrarilor IntVo tipografie;

eel ce se ocupa cu corecturile tipografice [fr.].

stantilor: rellgiunea -.1 [fr.].

PROTAC (p1.-oe) sn. Ban. (ne.) f Un fel de

ciur, Mcut din piele, cu gauri marl, pentru cernut griul [srb. p r o t a k].

relor sau t.Arilor protestante [fr.].

PROTA sir. Tr.-Carp. A a PROTOPQP [srb.].

*PROTAGONIST sin. Cr Actor care joaca rolul

principal inteo pies de teatru [fr.].

PROTAL (p1.-ate) sn. * Lama verde ca o

frunza, Intinsti pe pamInt, rezultata din incoltirea

unui spor [fr. pro t h a II e'.

PROTARGOL sbst. A Sare de argint obtinut&

prin actiunea azotatului de argint asupra unei solutiuni amoniacale de albumins: Intrebuintata ca
antiseptic [fr.].
*PROTAZA (p1. -se) sf. O ATP Prima parte a unui

*PROTESTA.FtE sf. Faptuldeaprotesta.

'PROTESTATAR sm. eel CP protesteaza [fr.].

PROTESTATIIINE, PROTESTATIE sf. Faptul

de a protesta, protestare, protest: gaeirtim mitiocul

de a redija o protestatie si a o trimite la Constantinopol, In

tavorul Tarn mow [fr.].

PROTETIC adj. w Ce tine de proteza: a din

,,astimpar", s din ,.scobor" slot e [fr.].

*PROTETJ sm. Persoana
nestatornica, care-si schirn-

ba usor caracterul $i parerile (comp. P. IST. [fr.].

PROTEZA (pl.-ze) sf.

poem dramatic (in literature antica), expozitie

O 4.7 Prima parte a unui period [fr.].
'PROTECTOR 4. Sm. Cel ce ocroteste, ocrotitor, aparator C) t Titlu sub care Cromwell
a guvernat Anglia de la 1653 Ma la 1658.

0 1 Operatiune chirurOcala prin care se Inloeueste un organ sau o parte

ton maret ai
(1.-011.); Vecinic tetele senine, Drepti, InIumurati, c'un zimbet priveso la tine (VLAH.) rir.l.

dor ;

2. adj. Care protejeaza, ocrotitor: tl saint& cu un

'PROTECTORAT (pl.-ate sn. 0 i Demnitatea, guvernarea lui Cromwell In Anglia de la

1653 pin& la 1658) Rolul de ocrotitor pe care -1

a corpului printr'o imitatiune artificiala: protza unui brat J 3989), until pi-

dentara. punerea unor dinti artificiali [fr.

protheses

PROTIE sf. 0 Intlie-

Fig. 3989.

exercita un Stat intr'o tart mai mica, pe care n'a

incorporat-o $i In care continua sa functioneze
autoritatile proprii ale popoarelor autohtone:

tate, rangul do frunte: nea-

exercita acest rot [fr.].

tos in jocul de carti [ngr. npartom .

Frantei asupra Tunislei Teritoriu, tars In care se

mul acesta a Elinilor... slava Proteza unui bras.

neamului el lauds artnelor on le-au tiluaduit, ce on Mtn
aceasta de... for au dat (CANT.) 0 w Calitat ea de pro-

1015

www.dacoromanica.ro

PROTOIODLJRA pt. -le. -ri sf. @ Combinatiunea cea mai saraca in iod din tot,i compusii
unui Corp simplu cu iodul [fr.].
*PROTOISTORIC adj. Ce tine de preistorie
fr.].
*PROTOISTORIE sf. Epoca din istoria ome-

PRO- $PROTIMIE sf. Zel bunavointa [ngr. npo0nPRO

isesc vb. lx. $i re fl. A (se) prerc

feri, a da a avea precadere; a

so privilegia:
obstestile si domnestile datorii se protimisesc a se Plan
mai intliu declt cola particular (LEO. CAR.) [11gr. 74.0TC11.4100J
< Itpo:rty.th].

nirii cuprinsa intre perioada preistorica si cea istorica fr. .

PROTIMISIS sf. invar. Precadere, preferinta:

*PROTONIC adj. ai Care se afla Inaintea ac-

In vinzarile ce se lac cu mesa!, ", nu se (IA (LEG. CAR.) [ngr.

centului tonic: vocalA ..'a; silaba

1[90TE11.016.

PROTIPENDADA pl.-de , PROTIPENDA S. 0

Rang de frunte in clasa boierilor: postelnicul de abia

expedierea lor: aceaste demnitate exista pe vremuri $i In.Biserica rasariteangt; ...III taste usA color

Calitatea de boier de primul rang: mindria lui

ngr.

7t

de alarA

nptliil ittwatc,

blrilat

PROTIPENDIST sm. Boier din protipe n-

pRoal vraci, d POTRIVNIC adj. si sm. Care

sta. impariva, adversar, opozant. rival, du$rnan:

oastea protivnicti se insuilateste si se Inclesteazi la o lupta

de cum nu s'a mai vAzut use.); Mica Judecatorul ti-e protivnic. cu oine o sft to iudeci p (zac); eel ce n'are dreptate
pltiteste mult mai bine dEelt protivnicul sAu (sa.-vg.): Evangbelia taste sabia card birninste Mate armele protivnicului

vsl. protivInika .

un lector ca de doutizeci de

PROTOPOPIE Sf. A 0 Demnitatca, rangul,

Calitatea de pro top o p: nice eu Insuml, cu Meta

PROTIVNICIE sf. Calitatea de pro tiv-

protopopia mea, n'am mai auzit evangbelie... ca 'ea de azi

n i c, opunere, thalitate, dusmanie: tot lucrul carols

tsar.)

acela n'are

*PROTO- pr( f. Intra in compunerca cuvintelor,

adauguid intelesul de intiiu' la sensul primitiv

[gr.
0 PROTOANIE sl. Ban. Sofia unui protopop
[pl o t a].
CombinaPROTOBROMURA pl.-re) sf .
.

tiune a unui corp simplu cu brormil, care confine

cea mai mica cantitate de brow din toli compusii
ace,t ui a fr.].
*PROTOCARBONAT adj. 2 Care este cornbinat cu cea mai mica proportie de carbon: hidrofr.

protopop: el ayes... o

PROTOPOPIAT (p1. -ate) sn. fed er PROTOPQP.

potriva].

gen

apar ulterior In celula; ea este purtatoarea fenomenelor vitale {fr.].

*PROTOPLASMIC adj. Ce P de natura protoplasmei [fr.].
PROTOPOP sm. A Preot Investit cu demnitatea de inspector al bisericilor $i preollmei dintr'un judet, (In vechiul regat) sau unui teritoriu
numit protopopiat" (In tinuturile de dincolo de
Carpati ; semnul distinctiv al protopopului e briul
rosu (in vechiul regat si potcapul ro$u) [vsl.].
PROTOPOPEASA (p1.-ese) Sf. Sofia unui

PROTOPOPESC adj. A De protopop.

dintru oameni potrivnio tie (GAST.); PotrivnicA n'am Visit

Ori si-cit mom ostenit (MAR.)
se lace cu de sila sau de Weft sau de alt.&
Mei o miter (PR)/..MB.).

[gr.-biz. ].

ani... si doua fete marl (sLv.).

1PROTIVNIC', mai adesea POTRIVNIC adj. De

o seama, egal, la fel cll. In vent an va mai naste nime
$

pre pitacure, .0 mai mare notarilor, adieli cartu-

buminoida continuta In celulele vii ale animalelor

$i vegetalelor si din care se formeaze materiile ce

(ALECS.) ;

protipendistii se coronau ou oboroace atlt de colosale, Inca

nu se gasea In Iasi rAdvan destul de Incilpitor ca sit cootie
dot logoteti marl In costumul for de paradtt (ALECS.).
PROTIVA ssr PuraTvA.

(GAST.)

4)

(PRV.-MB.)

*PROTOPLASMA (pl.-me) sf. Substante al-

d a (d a): not boleril cei marl, StIlpenii, DIrzobenil, protipendiati sIntem 'UAW la o parte ca niste netrebnioi

fr.l.

superiori notarilor apostolici: ei sint Insarcinati sti

inregistreze actele pontificate si s& supraveghieze

a prididit sit eiteasett numale osier din protipendada si etteva

din stares a doua (1. -OH.); clasa I, poreclitA greceste protipenda, Mudd& era compasa din cinci rampart halts (ALECS1
merge Dina la protipandada (ML.)
-,ric6oc .

PROTONOTAR Sm. trii Titlu dat fie- caruia

din cei doisprezece prelati de la curtea papal&

PROTOCARBVRA (p1.-re, -ri sf. Q. Cornbinatiunea cea mai sarach In carbon pe care un
corn simplu o poate forma cu carbonul [fr.].
*PROTOCARBURAT adj. a Care formeaza o
protocarbura [fr. .
"PROTOCLORVRA (p1.-re, -ri sf. Q Combi-

natiunea cea rr ai $araca In clor din MIL compusii

unui corn simplu cu elorul [fr.].

Teritoriul pus sub jurisdictiunea unui

protopop.
$ PROTOPREZVITER sm. crif PROTOPQP[ngr.].
PROTOPSALT sm. frh Cel dintliu psalt la biserich' ; avea odinir are conducerea genei al& a Invallimintului $i rintarii biseiicesti, a rinduielii din timpul serviciului divin: ul si cu altantaret... Incen a slavoslovi pro Dumnezeu cu obicinulte cIntilri (LET.) [ngr.].

*PROTORAX sbst. 4 Inelul toracelui insectelor care e col mai apropiat de cap L,0 3990 [Ir. .].

PROTOS sm. inva.

Cel

ce

are dreptul $'a se pronunIe Si sit joacc col dintiiu in jocurile de cart')
[ngr. itptiroc].

',7:-.-

PROTOSINGHEL sin. crii Grad

monahal inferior arhimandritului

Fig. 399o.

Protorax.
[ngr. neorcoallixakoc].
*PROT OSI.TLYPRA (pl -re, -ri sf. Cel mai putin
bogat in sulf dintre derivatii sulfurati ai unui

corn [fr.].

PROTOTIP (p/Apurt) sn. @ Tipul original,

0 I Modelul desa.virsit, pilda perfect&
a virtutii, vitiului sau a unei calitati oare-care:
Cad lemeta-i ul lugerilor din scuin (EmiN) fr.].
PROTOXID sin Q Primul grad de oxidatiune

*PROTOCLORURAT adj. ct Care formeaz&

o protoclorura [fr.].

primitiv

dupa care se redacteaza actele publice, tipic

Proces-\ erbal al unei conferente diplomatice
a Hotarirea lust& Inteo astfel de conferenta
asupra chestiunilor de politica internationala
Regula de ceremonialul ce trebue observat In
afacerile de diplomatie, In scrisorile si actele de
tot felul Intrebuiniate in relatiunile oliciale Intre
State si intre Imputernicitli acestora, intre setii

al unui corp simplu sau compus cornbinat cu oxigenul [fr.].

*PROTOZOAR(p/.-are sn.4a Animal rudimen- woo
tar, microscopic, care till.))
este In grupe numeroase in
ape, In pamint umed sau ca
parazit; astfel sint: infuzo-

"PROTOCOL (p/.-oale, -oluri sn. 0 Formular

11

de Stat $i reprezentantii for [fr.].

'PROTOCOLAR adj. Conform cu protocolul,

dupa tipic fr. .
t PROTOCOLI (-oleso) hb. t?. A lncheia un
proces-verbal de constataie: a colationa: protoco-

Hada se cootie de indeatorie din cuvint In euvint en ori-

ginalele for (To-.) [germ.protokollieren].

PROTODIACON sin. A = AREHDLexoN [ngr.l.
PROTOPQP [ngr.].
PROTOIEBEU sm. oh

rfile, aniibele, rizopodele,

adj.: anietc. ( 3991) ;
Fig.
mal
el p1. Diviziune a

1.

Protozoare.

regnului animal care cuprinde fiintele cele mai

elementare si constitue trecerea Intre regnul vegetal $i regnul animal [fr.].
PROTUBERANT adj. Care forrneaza o iesitura. o crescatura [fr.].
Iesittrli,
*PROTUBERANTA (p/.441) Co sf.

1016

www.dacoromanica.ro

Catilra, 1.1111flthlrt. : protuberantele craniului ;

munt1i (lint protuberantele scoartei plimintesti 1 C) * Protuberantele soarelni, lim-

bile de foc, de form&

conic& si neregulata,

si citata adesea in vorbire, t parimie 11

de km., care Inconjoara discul solar

(x3992) [fr.].

vitoare la viata practice sub forma de maxime si

care face parte din cartile Vechiului Testament [Zr.].

*PROVERBIAL adj. 0 Ce tine de proverb, In

care s'a dus vestea. ce a trecut ca proverb: in Tin-

PROTAP (pl.

felul proverbelor 11 0 Ajuns de pominA, despre

-emir', -ape) sn. 0 rim

Drug gros care se leagA. In partea din ainte
a carului sau a saniei,

gul-Ocnel se pastreaza vechea ospitalttate roman(' ce era odtnioari .d (NEGRJ [Zr.].

PROVIANT (p1. -turf) sn. Proviziuni (de hranA),

prinzindu-se de piss

cu un cuiu ce trece
prin urechile prota-

pului; de capAtul liberal

este prins
jugul (ii* 3993, 3994 :

Fig. 3992.
Protuberantele soarelui.

voind se. scoata carat afara, trageade

carnteie stau mai oft

(LUNG.)

..en tont& puterea (eao.);

Fig. 3993. Frotap de car.

inttat la moara de

drugul. morii" (p.- TAB. XXXVII, A. 20 Al 0 Ban.

(mar Lemn erapat pinti la mij-

lesne orezator se ardta

Fig. 3994. Protap de sanie.

Often. (cutup.) In-

strument de torture, intrebuintat inainte de

unii InyAtAtori, spre a sili pe copii se se tuna.;

era format dintr'un bat crapat la unul din capete
care se vira in pArul scolarului netuns si se rasucea 0 Buchtdca de lemn intrebuintat& spre a
Linea Indepartate falcile sau buzele (in spec. ale

tailor) on marginile unei deschizaturi: dual{ ce adormirk se soma& pi cloblinasul... (si) le pone (armasarllor)
In aura, ca ad stea Cu (Until rIniiti asp.) [bg.
cite nn

procepii,srb.procep].
PROTAPEL (p1. -ale) sn.

0 = JAHTA.

dim. PROTAP 1

PROTAPI (-aPese) 1. vb. tr. 0 A intepeni, a

face s& stea teapan, nemiscat (ca si cind i s'ar fi

pus un protap0): mai bine mi-as fi protapit gura,

dealt sa vorbesc (ISP.) ; Isi protapese greu earn() prin hopuri

(LUNG.) (DI Mold. ($EZ.) A sili pe cineva sa face un

lucru de fricA.
Z. vb. re fl. A sta drept, teapan ca un par (de In-

girrifare): se protap3ste gray pi solemn In vaza tnturora

(vLaHJ.

PROTAPIT adj. p. PROTAPI. Teapan, Intepe-

nit, drept si nemiscat: puce tots sacra, (dar) cumpAna

pare cd era .41, nolo sus (lsp.); iatd la Deism), arse morareasa, ce
e (DLVR.)

PROUR Fir YMPRQUR.

PRQRA [it.].
*PROVA (p1.-ye) sl. 2.
4 PROVALIST (-base) vb. tr. A propane: o parte
oeleilalte si lea Juradin tale prigonitoare... nu poate
[ngr. 7tpoPx-nX4imo <ispopealcu].

*PROVENI (-yin, -yin vb. mfr. A se trage, a lua

naltere, a rezulta: nnele boale provin adesea din necumpdtarea la mincare si bantura [fr.].

*PROVENIENTA (p1.-m) sf. Origine, se zice

In spec. de marfurile si produsele duse dintr'o tar&

Intr'alta: marital de 0.. att./Una; pr. ext.: euvInt de

latina [germ. Provenienz].

*PROVENTAL I. sin., PROVENTALA (pl.-le) sf.

Locuitor (locuitoare) sau persoana originarA.

din Proventa (veche provincie din sudul Frantei).
2. adj. Din Proventa, relativ la Proventa: limbs

[fr.provencal].

*PROVENTALTSM (pl.-me) sn. Ct7. a:' Vern,

expresie Imprumutata sau imitate din limbs

proventala.

prin sprijinul sau, prin ingrijirea sa, la fericirea

euiva: saracii II bineenvInteaza ca pe o a for [fr.].
*PROVIDENTIAL adj. p Al Providentei, al
proniei ceresti 1 0 Ce se poate atribui Providentei: o IntImplare a [fr. .
#PROVIDET adj. Preyazator, care are multa
prevedere: soimal in multe istet if 0

loc iri doua intre-

(LEG.-CAR.)

(ALECS.)

Pr. ext. Dunmezeu insusi, considerat ca ocirrnuitor al universului s Acela care contribue,

vint, numit si oi5te", clrma", pirghia" sau

mint

*PROVIDNTA (pl.-le) sf. 0 Inalta Intelepciu-

reasch:... glasul Providentei te-a reahemat to erne

Pr- MBA 0 0 PP. Frotapul.J. Japitt C. Cuiul

apitei, cioclIteu.
A Drug Intrebu-

buintat la melitatul clnepeill 0

merinde in spec. pentru armata : boierii eel mat

multi area trimlal pe- afard, unit dupd coasa ffnului... altif
dupd 0. (1.-OH.); S'avInta tropele pe poduri, De hurule a got
Pamintul, $1 tree ostagi si ~art (0.-ZAMF.) ; (E) : olnd oars vom
facets de a gave pa eopii ca pe este o'un 0 pe cars et nu-1
pot mistui Y (VLAK) [pal. prowiant].
ne cu care Dunmezeu ocirinueste lumea, pronia ce-

0 Pt%

jive: en 'alba In

'0

Mica. comedic care este desvoltarea unui proverb

0 pl. Proverbete im Solomon, culegere de regale pri-

lungi unele de 400.000

cold cu .vale stembate de trasul botlor

*PROVERB (p1. -ba sn 0 AP Zicala, zicatoare,

Vorba adiricA, maxim& exprimatA in patine cu vinte, de origine popular& sau devenita. popular&

(CANT.)

0001 yea

[vsl. pro vi dIcl].

*PROVINCIAL 4. adj. 0 Dc provincie, privitor la o provincie 1 0 Al locuitotilor din provincie, din ora5ele. din tirgu5oare moravuri
Sill PROVINCIALA (pl.-le sf. Locuitor. locuitoare din provincie fr. .
*PROVINCIALISM pl.-me sn. of VorbA, locutiune intrebuintata numai intr'o anumita provincie, precum snit, la noi, termenii si expresiu.

nile ce se and In Moldova (moldovenisme), In Oltenia (oltenisme , in Ardeal (ardelenisme , etc.: in 'neat
dictionar ~ele stilt precedate de semnul 0 [fr.].

*PROVINCIE sf. 0 p Ori-ce tare cuceritA de

Romani afarA. din Italia, supusa legilor romane si

adininistrate de un guvernator roman 0

Impartdre teritoriala In uncle State; tinut 0 Orice parte a teritoriului unei OH in afar& de capitalA: locueste In .0; pi-a Pastrat apucitturile gt feint de

viata din .0 [lat. p r o v in c i a, cu intelesurile fr.

province].

t PROVINTI4L adj. $i sin. = PROVINCIAL: Orgill

fierbe plod soars, cind toti se adund si se Rena la preferant (NEGRJ

[provincial -Fprovintie].

t PROVINTIE sf. = PROVINCIE: Traian... deser-

tind Dachia de toate putedle... au tacut-o

prowincya].

*PROVIZIE er PROVIZDATE.
'PROVIZION (pl.-oene) sn.

(CANT.) [p01.

Plata (de at its

la sutA) pentru mijlocirea sau Inch eierea unei af aceri [germ.].

*PROVIZIVNE, PROMIE sf. 0 Tot ce se

stringe ca merinde sau altele pentru trebuintele

casei: a lace provisiuni pentru lama; .0 de lemne ; provisii

de dram, merinde de drum; in Linea aceasta a lost vechiul
oral Tunis, de undo se Oran In sus pe spa Oltalui provizille

p (r) Gramada, cantitate mare [Zr.].

*PROVIZOR sm. IF Direetorul unui liceu (In
Franca) [fr.].
*PROVIZORAT (p1.-atmsn. 0 I. D emni tate% functiunea de provizor; durata ei 1 0 Starea a tot ce e
provizoriu; durata unei functiuni provizorn [fr.].
armatel tvuoi.)

*PROVIZORM adj. p Ce se face pink une janista_t

pint" s Sc is o hotArire definitive, vreinelnic: nistalatiune provizorie Ales, stabilit temporar, pins
Proa fi inlocuit cu ceva definitiv: guvern C)
%sot

care nu e Inca numit definitiv la cat edra

ce ocup5. [fr.].

I PROVLIMA (p/ -me sf.

Cauza, pricinli: pt-

r1m1 nu poste ad sileaseit pa OM sa dovedeasca Provlima

contra care el ieluepte (LEG: CAR.) [ngr. Tcp6Pow,cd.

1017

www.dacoromanica.ro

PROPRO

.pRovoc4 (-oc) vb. tr. A atita, a stirni, a InPRO- tarifa;

a Indemna: la rilecoallt A cauta cearta

PRu cuiva, a se purta In asa fel cu cineva Welt acestais

sa-i ceara socotealk s& caute sa se razbune:
duel 3 A pricinui, a cauza: somnul [fr.].

*PROVOCARE, PROVOCATIVNE sf. Faptul de a

pro v o c a, at itare, intaritare; indemnare [fr.].

*PROVOCATOR adj. ,si sm. Care provoaca,
atItator [fr.].
'PROVOCATIUNE ms- PROVOCARE.

PROVOD...

PROMO._

"PROXENET sm., PROXENETA (1)1.-te sf . = PEZEITRIScHIU fr.].

"PROXIM adj. Cel mai de aproape, foarte apropiat [fat.).

"PROXIMITATE sf. Apropiere, vecinatate [fr.].
*PROZA (p1.-ze sf
Felul de a vorbi *i a
.

scrie obicinuit, firesc, for& ca fraza sa fie supusa,

ca In versuri, masurii sau cadentei: a sorts mat mite
tragedti In ce s Limbs prozaica In poezie O ab
f Aspect al lucrurilor care se opune laturii ideale
[fr.

*PROZAIC adj. Ce tine de proza, propriu

pro7ei, scris In proza: expresiune

, Se zice

despre o lucrare poetics in care uncle parti pacatuesc prin prozaismul for 3 Lipsit de ideal
Si de Inaltare sufletea.sca; vulgar, comun : own,

ctoplesit de preocupirl em, se strati !Meat deodatd intro atmosferd :mutat, simpaticd (0.-ZAMF.); el tear lass bucuros la o
dulce reverie, deed pocnelele bicitietel postilionulni 61 ~isle
hit rdcnete on 1-ar turbura (NEOR.) [fr.].

'PROZAISM sbst. 0 . Lipsa de avInt poetic,

do, armonie si de celelalte calitati cerute unei
scrieri In versuri $i care apropie lucrarca de o
compunere In proza (p) Vulgaritate, banalitate [fr.].
*PROZATQR sm. PROZATOARE sf.

scriitoare in proza [fr.].

Scriitor,

*PROZELIT am., PROZELITA (p1.-te) sf. 0 Odinioara: pagln convertit la religiunea iudaica 0 emi

Astazi: persoana care a trecut dela o religiune la

alta a Persoana clstigata de curind pentru un
partid, care a aderat de putina vreme la o doctrine
[fr.].

*PROZELITISM sbst. Zel, rIvna de a face eft

mai multi prozeliti [fr.].
*PROZ0DIC adj. * Ce tine de prozodie, privitor la prozodie: accent

[fr.].

'PROZODIE al. ca * Pronuntarea cored&

a cuvintelor conform cu accentul *i cantitatea fiecarei vocale Totalitatea regulelor privitoare

la cantitatea silabelor $i la compunerea versurilor
In limbile greaca, latina, etc. Carte care cuprinde aceste regule [fr.].
PRoRA: eavonn Wes banPRTJA (p1. -us s j.

3
si la PUPA (I.-aa.) [fr. p r o u e].

Mara trauma In
PRUBA nr PROBA.

tPRTJBULUI (-nen) vb. tr. A proba, a do-

vedi: boierul... le spuse cite 'n lame gi In soars... ca sit le

prubulueascS for eft e de bun& glscump lucre nukes (JIF.I

A pune la proba, la Incercare: amu nu mai Mina-

sese nime, pin' gi pe slug' le-a prubuluit (VOR.)

socoti,

da cu socoteala: Be VOde 1110T11 c& 1111 i011iCa

11 tram' prin cap altit drlicie, cum prubulueso eu (FLOR.)

['mg. prObalni].

*PRUDENT adj. Bagator de seams, chibzuit,

care stie sa se pazeasca, care se fereste de vorbe sau

de fapte ce ar putea sa-i aduca vre-un neajuns sau

se -1 pun& In primejdie 1[9 Pr- IMPRUDE.NT [fr.].

*PRUDNTA. sf. Bagare de seams, chibzuiala,

cumintenie care ne face sa ne Perim de vorbe sau

de fapte care ne-ar aduce vre-un neajuns sau care
ImmuuBbITA [fr.].
ne-ar pune In primejdie C
0 PRUJT ( -Peso) vb. intr. Mo/d. A glumi, a face

glume: umbla de colo-colo, rinduind ulcelele gi prujind

oa mulerile (SAD.); si ea ad on crest ca proles, ad st11 ell

PRUN sm. 4, 0 Porn, originar din Asia, nu

prea inalt, ce face Boni albe-verzui, acoperite cu

peri moi, $i niste fructe gu-

stoase, numite prune"; In

Mold. i se zice perj" (Prunus
domestica) ([1 3995)
Trans. ..,-SALBATIC

[lat. p run us].

on prantam ft.-a tale, is acne se duce noaptea, si vai de

odihna noastrd I tceo.i; (Mall) spun P"e5til cimiliturt,
PruJituri gi lac tetele de rid tay.) [p r U j i].

PRIJNA. pl.-ne) sf Fructul comestibil, de forma unei

drupe lungarete, foarte gustos al prunului; numita In

Mo/d. perja."; prin culture,
s'au obtinut numeroase varietati, ce se deosebesc prim
forma, marimea, coloarea
gustul tor, dintre care mentionam: prima albe, brumArii,

gogonete sau goldane, Popesti, rurog11, vilratice, viFig. 3995. Prun.

nate, ringiote, etc.; a 21
on prune 'El gurli, a bilbii, a vorbi nedeslusit, ca

mens Salt

clnd ar avea gura plink; F: nu e

si

nici de zeama

prunelor (ZNN.), nu e bun de nici,o treaba, de nimic;

GLUMA [lat. prun a].

PRUNAR sm. 0 Cel ce

creste prun i s vas, sitracul

Daci-1 turd clears prune, El

o jelegte cn Inns (BIB.)

Insect& mititica, de coloare

cafenie, acoperita cu pu[ini
peri surf, care ataca p r u

n e 1 e (Rhynchiles cupreus)
3996).

PRUNC sm., PRT.mcA (p1.

Fig. 3996. Prunar.

-ce) sf. 0 Copil(a) de tits, sugaeiu: adnnatl pruncll

ea sus la MA (cos.); cola ce va ncide Prune micsor sit va
certa mai on rea moarte deolt cola ce are fi acts btrbat deplin (PRVA-F.)

Trans. Oaf. Copil(a): En slut prune

de mull ai, Tu mdsele 'n sura.n'at (Ic-ens.) ; acegtidol, oa

pruncii, judndu-se pre lInga 0 oglinda, an Inceput a se ntta

tntelnsa (Tim) Trans. Oaf. Macau, fat& tInara:

mum, bade, de mit la, Pln' ce-s prunca tinerea (IK.-BRS.).

PRUNCESC adj. De prun c, copilarese: mintea cea prunceascA nu e vrednica ad glndeascli la cele din
mend Mos.).

0 PRUNCI 1-cesc vb. intr. Trans. (BUD.) A-5i petrece

pruncia, a copilari [p r u n c].

PRUNCIE sf. O Virsta de copil de tita, de

prune: Barnum biltrInit... care-1 crescuse din a sa

If sdruta mlinile (coos.); Sands_ o hrdnise on sInul Ian
fn
51 o rescue. in copiiiirie (MGR.) Qs COPilarie,
vlrsta frageda: en ce m'am dadat gi am Invite: din

aceea aga von sA tie gi sit rAmlie (nes.)

O PRUNCOTEAN sm. Trans. Oaf. (BUD.) Copilas,

baietas marisor [p r u n c].

*PRUNCUOIDERE st. us U c i d e r e a unui
p r u n c, a unui copil nascut de curind, infanticid.
`PRUNCUOIG.A. sm., PRuNCUCIGASA (p1. -go) sf.

Cel ce comite o pruncucidere.

PRUNCUL?r, PRUNCU$QR, PRUNCUT SM., PRUN-

MITA (pl.-0) si. (BUD.) dim. PRVNC(A): Ea la brlu-i

poartd lured gi is sin un pruncugor, Cu mita lui liplta de al
laptelni izvor (ALECS.) ;

no om au avut un pruncut toarte

homos Si o fetigoard cam mita inc11.1.

PRUND (p1. -duet

sn. 0 Pietris marunt (in

spec. pe fundul sau pe malul apelor): aceleasi ape

114 51 neastImpdrate ale Trotusulni care curg tirit repaus

pe agternutul for de
(ow); Vino 'n codru la izvorul Care

(EMIN.) Pietris asternut (pe drum,

pe aleele unei gradini, etc.): Sub piciorusele (copli)lor
swift ,,oul de pe aleele dispose in amtiteatru (VLAH.) [vsl.
tremurd pe

prad a].

PRUNDAR Sm.

I=

PEscARTJ$ :

^.

sant{

'ntr'un !dolor (LUNG.) ; stete in loc sS priveasoS sbeguirile

...mint (N.-UR.)

pests trei site to Wept (ewe.); Mog Vasile... prujind a

rls, AMA die cap (vism.) [rut.prulyty].

0 PRUJITTJRA (pl. -turi) al. Mold. Gluma, saga:

MALIN

[1) r u n d].

PRUNDAR.p4 Sm. 1 C) dim. PRUNDAR =

PL17TERAR .

PRUNDAREL Sm. le dim. PRUNDAR.

PRUND.A. sm. 1 PaSare Cu pene ruginii, cu

ciocul lung $i putin subtiat la rnijloc, cu coada

mai lunga decit aripile, cu pintecele si marginile

1018

www.dacoromanica.ro

*PSALTERION (pl. -oane) sn.

penelor de coloare alba; se hraneste cu insecte si

trae$te pe linga ape; numita si purcaras" (Calidris arenaria) (CI 3997).
PRUNDT (-den) vb. tr. A asterne cu pietri$, a
prundui [p r u n d].

vechiu de muzick, de forma triunXRXIX) [fr.].

emi MuPSALTICHTE sf.

zica vocala bisericeasca: ace InJ

-itturi) sn. Ingrania-

le

dire de pie tri$ marunt : ; 4r4C:

cum merges, iatit ca In \

vat psalticbta, ca sit mit lac psalt Is bise-

ca un ostrov mio
(ROT.) 0 = PRUND :
str an rlulet limpede ce Inge 4
pe patul stin de
marunt
Fig. 3997. Prundati.
ne Indreapta titre Risoa
OM); mai Incolo, pe un pestrlt ,, se leagana trIndava
Moldova (NEGR.) Pietri$ asternut pe drum :' tropetul callor pe produse larma ce de douA ore Linea In ni-

PSALTTRE sf. 0 or' A Cartea care cuprinde psalmii lui Da-

Mel (ALECS.) ; Anton Penn a lost dascAl

de dd. [ngr. tlicaTtx41].

milloaul Dunitrii dadn de

un

autor care scrie subt un nume fals, plasniuit de

dinsul sau Imprumutat de la altul 1 Carte
al carei autor a luat un nume fals.
2. (pl. -ime) sn. Nume fals pe care-1 is un autor [fr.].

a,

PRUNDUTT adj. p. PRUNDUL Asternut cu pietri$, Cu prund: prin mijlocul satnIni se 1ntinde ulita t

"PSIsm. Numele literei grecesti

Numele slovei cirilice IP,

.dre (GN.).

kir, (1)

PRUNDULET (pl. -ate) sn. dim. PRUND: Coles

ti. care se pronunta ps" si avea,

ca numar, valoarea de 700 [gr.;

A crescut un nuculet ez.-eas.)

PRuNDAs.
PRUNDUNEL 8711. (GR.-N.) (5EZ.)
PRUNDUREL (p1. -ale) 1. sn. dim. PRUND: Colea

vsl. ].

Oglindli mare mo*PSTHE sf.

bil& In care se poate vedea cineva
din cap pints 'n picioare ([1 3999)

'n vale 'n e, Imi stmt doud foosorele (R.-COD.); C010 'n Jos

pee, Florile dalbe 1 (MAR.).

2. SM. (sEz.) (wee.) 3e = PRUNDAS
O PRUNDUT sbst. dim. PRUND: Si to Sa-Mi sprijoni

[fr. psyche].

*PSIMATRIE sf. # Stiinta me-

marunt, Sa nu-ti sada grew Pe trupeorul tau (ce.-N.)

dical& care studiazg boalele men-

PRUNT (pl.- eturi) srt. 4* Livada sau gradin&

de p r u n i, lac unde crest multi pruni: dunga vi-

tale [fr.].
`PSLIILATRU sm. / Medic care
trateaza boalele mentale [fr.].
PSTHIC adj. Sufletesc, privitor

tiate a drumnlui ce tale to curmezie dealul nlui (VLAH.)-

PRUNIO.E.i.RA (pl.-re) sf. 4 dim. KI

PRUNISOR sm. 4 dim. PRUN: MA Mama sub

calitatile de anima, cum ar zice un autor de novels, in-

PRUNTSTE sf. 4* = PRUNET: alit tarinile, oft si

[p r u n).
prunistile erau date on Invoiala la sAteni
PRUNTARAS, PRUNTARBL sm. L. PRUNDARAS)

t PRUS sm.

Fig. 3999. Psihe.

la suflet $i la facultatile sale: lemeia asta are toate

SA mit accept din Hori ()K.- SRS.).

PRUNDAREL.

Fig. 3998.
Psalterion

:PSEUDO- pref. Adauga Intelesul de fals" notiunii cuvintului cu care se compune [fr. < gr.].
PSEUDONLM 1. adj. AP Se zice despre un

cu p r u n d: spunea vittavul de is Pepeleni c'au sit prun-

(SRL.); no tIrgusor mic... cu strade drepte, largi, bine

[ngr. (()0,2ilOov, vsl. psaltyr I].

PRUNDOS adj. Nisipos, acoperit Cu pietri$,

cuprund: toloaca aceasta era prundoasa sa uscata (Sp.).
PRUNDUT ( -nest) vb. tr. A asterne cu pietri$,
dueascti Cu el soselele cele none (ALECS.).

vid: ..11 Int Coresi ( 4002); it Scheiana (E1 4003) e

nn mannscris care interlude una din cele mai vechi traduceri ale psalmilor J = PSALTERION: ispovediti-v&
Domnulni In cetera, in on zece mate cintati lui (rs.-scH.)

mire ea aparettorii schatului (ALECS.) [p r u n d].

Cest dr

PTE

ghiulara, cu coarde, Intrebuintat pints

In evul mediu (CI 3998) (e. si TAB.

PRUNDTS (p1.

jos In

Instrument pRu-

bitor de amitnunte

# Prusian: s'au asezat deasupra

mart' Prnsilor (N.-COST.) Bucov. 4= RUSK [VS1.

prusint]..

PRUSAC SM.
Prusian [rus.].
Din Prusia, al locuitori*PRUSIAN 1. adj.

e tow) [fr. psychique].

SLEIOFTZIO 1. adj. ++4. Care priveste fizica

sufletului.
2. pationzscA sf. Studiul manifestatiunilor
exterioare care Insotesc exercitarea facultatilor

noastre spirituale [fr.].

SMOFIZIOLOGIE sf. +t+ Partea filosofiei
care studiaza raporturile lntre suflet si carp; In

lor din Prusia.

spec. studiul fenomenelor psihologice in raporturile

for cu fenomenele fiziologice

toare din Prusia [fr. p r u s s i e n].

PRUSTAT sbst. Q Sare formats de acidul pru-

Moment

2. sm., muswic.ii. (pl.- fence) sf. Locuitor, locui-

sic [fr.].

CIANHIDRIC [fr.].
' PRUSAC adj. 2- Acid
O PROSL(I)LIC (p1. -ce) sn. Ban. (I) Laibar de
llna alba de oaie, lung pina mai jos de briu,des-

chis la piept

(NOV.)

Lung. pruszlik< germ.

Brustfleckl.
PRUTUC (p1. -ce) sn. Maram. (BRL.) X Traista de

pings ce poarta soldatii [germ. B r o d s a c k ].

PSALM sm. Ag, Cintare sacra la vechii Evrei;
'Ii his David, cei o sista cincizeci de psahni cornpusi de regele David sau sari i se atribue [vs1.].

*PSALMIST sm. ,O Autor de psalmi

Psaimistul, regele David [lat. med. psalmist a].

*PSIHOLOGsrn. Cel ce se ocupa de psihologie [fr.].

PSIHOLOGIC adj. 0 Privitor la psthologie

moment de asteptare cu ingrijorare

a unui eveniment [fr.].

*PSIHOLOGIE sf. +++ Partea filosofiei care trateaza despre suflet, despre facultatile si operatiu-

nile sale [fr.].

*PSMOMOTOR adj. 0 centre..., regiune a scoar-

tei cerebrale care se presupune ca intra In actiune

sub influenta unci excitatiuni cerebrate fizice [fr.].
*PSI:EIOZA sf. # Termen general pentru on-ce
boala mentala.

PST! interj. Intrebuintata pentru a reclama

tacerea.

*PSALMODIA. (-dies) vb. intr. 0 A cinta psalms

Tara a ridica sau coborl vocea, mereu pe aceea$i not&

(F) A recita in chip monoton; a bogonisi [fr.].

*PSALMODIC adj. Privitor la o psalmodie [fr.].

*PSALMODTE sf. Mod de a cinta sau de a

recita In biserica psalmi sau alte rugaciuni '1[0
Declamatiune sau recitare monotona [fr.].
PSALMUT (-neso) vb. intr. A cinta cIntari de
slava: Psalmniti Domnnlui In cetera (Dos.) [I) s al m].
PSALOM sm. = PSALM [vsl. p s a 1 o m u]..
PSALT sm. elf CIntaret la biserica; Imamate,.

au statut pin& ce an cintat psaltli, mien si eotenia (4..coSr.);

aou Invat psaltiohia, oa sa ma lac la biseriod la stints OnoIre! (ALECS.) [ngr. ([1arrIc].

Fig. 4000.
Pterodactil (fosil).

Fig. 400t.
Pterodactil reconstituit.

*PTERODACTIL sm. a Gen de reptile sburatoare, prevazute cu dour membrane ca ale lilia-

1019

www.dacoromanica.ro

P T I- cului $1 ale ciiror fosile se gases In terenurile Has

ai jurasic ( 4000, 4001 [fr.].
Pt i
*PTIALINA sf. 0, Ferment solubil care exist&
In saliva si care are proprietatea de a transforma

In glucoza, In materii amilacee [fr. ptyalin e).

PTTUI interj. 'mita gestul sau sgomotul scui-

mai mare sau mai mic de persoane care asista la

un spectacol, la o intrunire, etc.: Baia era oeupata de

an

*PUBLIC4. (-io) vb. tr. 0 A face cunoscut tu-

CZOI7ir

1ix M41.1 104 TE AfiMEHAE A's HZ

IAN T SAL AS 1,01I'MH E3

A EXI .118M4HIUSH pZmil'iniii Ha-MIL

ieriyE cLhOlitrA

Aitancrigirivi..;k

prIE

lirrk CsilTXTE /NT

ailiNIHKZEilliTE KS NIEMCOVAL Mi

rr

E ymApkiefa,iiiiio-ark
Jetta. ArA4/tir5S+41J4

TE NEthtiEncE AlliTp4 ATE /111MEF.

Ai En8T8cf8 ofcEcitpilE AiicTeCc1)

siTE VATHpH : ehAolitici A8 clABOX

rra,

filo it, unitA4711AtE

Hon. 6/(y-rid ittf

wH Ca C( pwli

T1,41/0 qua a meal 113

'Chill. A oyrAjne4h

El CIirpihiCKIA Ka wiii11inqua1t81
y6 oi, eKITI. oiitinititpEKLAiliZgiiii

3HAE

/cif'
f AAA H rrTh SE y, '1Frir

Nb

la (MiTpe EEctp MA M4H gpri chin

ail' E , S

pF

rtiff:irCf r7A4Ciroy

VINE

Hill neiE CAL

di fin /MIR, OKpRE AA HOpilNil

fi1n.1ts4, ;(4' tifilif p E

/14-.117 ikA.;/5 11M13k74-AA

tr. ru4-1.4 ;VG t1 Arl F
1111)/4:

ittAIIMEd

meow! p.i,

o lege C)7A

A my eI

AtKa 11.3.40

Kuni6 Kulp EcH

In vileag, Inaintea tu-

turor, a aduce la cunoatinta obatii:

X MtiAd ASA,OlflY114E3eX 40c ,i4

upi go 3iicE

numeros 81 ales C) In ,

turor, de fata cu toti. [fr. publiqu e].

rla An2

eg-7r McArfri4 -j arms rn EA rt

3HAE AI

iTATEitzpdtudEL.tezAtTo gal

Cucfn 14-n-rit CE pica-611f

Fig. 4002. Epilogul Psaltirii lug Coresi din a. /570.

Fig. 4003. Fragment dintr'o paginit a Psaltirii Scheiene.

parii (In semn de dispret, sau pentru alungarea

da In vileag, a Imprastia cu sgomot (o veste, un

svon) O .0 A da la lumina, a tipari ai a pune In
vinzare: o carte, o gaze% [lat. pub i car e).

diavolului, pentru evitarea deochiului, etc.): Pula!

mitt rise trate-sau... se vede oil Dumnezeu a 'mint lumea

asta on ce-a putut tan.); ptiul batA-te norocul de copill
(1).-ZAMF.);

ptill t piei drace 1 ce -i asta pacatele mete (mt.).

*PTOMATNA (p1.-ne) sf. Q. Nume generic a diferiti alcaloizi, foarte otravitori, care se formeazh. In

timpul putrezirii cadavrelor [fr.].

PTRU! i PTRIIA I interj. Intrebuintata pentru

a opri calul In lot: clad If vedea di vine lapa, stand sh-i

bpi Initiate si sii strigi pe ea: ptrul DtrIII iapa babel( si ea
va sta pe loo (se.) ; la trial Asta to mink si to du la marginea callor si strigi: tartlet calul tatli din tineriel (t.-Coo.).

*PUBER adj. 0 Vlrstnic, care a ajuns la virsta

pubertatii 0: Care a ajuns la vlrsta end se
poate casatori [lat.].
*PUBERTATE sf. Vlrsta la care Inceteaza
cineva de a fi copil es virsta pubertlitii, vlrsta
Ingaduita de lege pentru a se putea casatori (18 ani

pentru brirbat, 15 ani pentru femeie) [fr.].

PUBLIC 1. adj. 0 Obstesc, care este al unui
popor Intreg: bunuri .e; venitarne ...e 0 Care priveste pe tot poporul: interesul ... Datorie A,

toate datoriile pe care le are un Stat Maoritatea A, toti functionarii si magistratii s Drept ,
stiinta politicei $i organizatiunii Statului
viata a, lucrarile Mute de un deregator, de un
functionar In exercitiul slujbei sale minister -

. ?mama

s In folosul tuturor, de care oricine se poate folosi: grildinii it C) Cunoscut de

tooth lumea, vazut $i stiut de toti: acest soon a devenit ... ID Unde on -tine are dreptul sh asiste:

PUBLIC.A. sf. Republica (CANT.) [lat. (r e s) p u -

blica; comp. sipol. publika].

PUBLICARIST (- iseso), # PUBLICIII (-nese) vb.
tr. = PUBLIC. [lat. publicar e; rus. publi-

kovatf].

*PUBLICATIUNE, rusLicATrE sf. 0 Faptul

de a face cunoscut tuturor, de a educe la cunoatinta publicului: eeo noel lest 0 Ar Tiparirea ai
operator hal
punerea In vInzare a unei scrieri:
Vlahutil Publicatinni de OrtSiit0110, anunturi puse la

usaprimariei, In care se araa numele persoanelor

care au de gind sa se casatoreasca; strigari [fr.].
*PUBLICIST sm. Ao' Persoana. care publics
scrieri sau articole prin ziare, reviste, In genere
despre diferite materii [fr.].

*PUBLICISTICA sf
blicistului.

. 1 Indeletnicirea p u -

*PUBLICITATE sf. C) Calitatea sau starea a

tot ce este public sau de notorietate public&
0 Anunt., reclarna $i on -ce mijloc Intrebuintat
pentru a face cunoscut, spre a raspindi cIt mai
mult un obiect de comert sau altele [fr.].
* PT.JELICUT sr PDBLICARIST.
(p1.-int) sf. Mold.
= IIRDOARE:
Baca to nit! nespillat in oglinda, tact puchini (DOIL).

0 PUCHINA

O PUCHINOS, PIICRIQS adj. Mold. / = URDUROS:

Lumea-mi sloe P110111110)3, Mindra -mi zice olk-s trumos (FAME.).

PUCHITEL SM.. mai adesea PIICHITZI p1. EI

curs ; oedintli ..A; la gcoala ...ii se Invilta Tumid greceste

PICATEA: tirgai unchesul... ba un bariz undelemnin,

mai o bambini en pnchitel (FLOR.) ; %tele marl cn taste

(NEC4 ).

de stambli on puchitei... sten mai mull in picioare (o.-rAmF.)

2. sbst. C) Oblte, norod, poporul In genere:

aceastit tuna dispositie a nemultumit .al C) Millar

[comp. PicATEL].

PUCIOAGNA. PP" pumcra.

1020

www.dacoromanica.ro

PUCIOASA co- Pucros a.

PUCIQCNA (POL.), PUCIQGNA (BUD.), PUCIOAGNA
sf. 4
rARBA-PirruaomA: aerul e ylin de miros de
arsurii sau de yuciognii (GM) p U C 1 0 1.
TJ
1. adj. Puturos : 11 preface, dun&
oum o apuca-o toanele, in buruiana pncioasil sau In Hoare
mirositolre (DLVR.) 41 0 4, BURETE-PUC1OS see BURETE

O C) BURULANA-PUCIOASA IARBA-PUTUROASA
0 4 LEMN - PUCIQS' SCORUS-DE-MVNTE; LEM-

SINGER 5 3e eroARA-PncioAsA =
DUMBRAVEANCA 0 CA, # IARBA PUCIOASA, # MATRA PUCIOASA
PUCIOASA 2 : mustele... to agonil'UCLOS2

site altora ca focal in pale si ca scinteia in iarba pucioasa

Intrazt (CANT.); atunci Domnul In chip de ploale trimese din
ceriu piatrii pucloasS $1 foe pre Sodoma si Gomora (PAL.).

2. pucroAsA (pl.-se) St. 0 Metaloid solid, de

coloare galbena ca lam iia, fAra miros si lard gust ;
se poate electriza lesne prin frccare, se tope$te usor

la foc, dar e insolubil in apt(; se gaqe$te liber, In

mare cantitate, In stare de pulbere

arnestecata cu substante pamIntoase,

mai cu seams In regiunile vulcanite,
sau, mai rar, in stare de cristale galbene-verzui (.1.] 4004); se mai ga-

PUF15 interj. ImitA pufaitul celui ce fumeaza PUF

sau bufnetul celui ce izbucneste In rls.
PUF' (p1. -turf) sn. CD
Fulgi moi $i usori de giscA

($i de la unele specii de

rare cu Cali se umplu

pernele: coana Marghiolita
umplea un cog de Perna ou
(D.-ZAMF.);

impArAteasa Poruncl
sA tie

ca ul de la glste...

Intrebuinlat la estermani ei
(ISP.);

Fig. 4007. Puf.

Vin' la mine... SA to

cube pe 00 de pene

Pe ~, a-1

(PAMF.);

a creste on (oopil)

in

sau

creste cu mitt( ingrijire, nelasIndu-1

Inconjuso. duce lipsa de nimic, cocolosindu-1

rindu-1 cu toate bunatatile: no pot zice cA loviturile

cum fusese, nesting de

lui mA dureau, cAci crescnt pe
vint si de snare. avea sArmanul oasele moi (GN.) 11 Primii fulgi ai puilor: dupA trei sliptAmini i-au Molt nisi*
put dragnti... Imbritcati cu
galben, ca puff de gilinA

4 Perisori mid $i moi ce acoper unele

frunze sau fructe:
frunzelor de muscatA; ~n1 pier111011 O Peri$ori mici, abia vi(BR.-VN.) 0

se$te, combinat, in stare de sulfure

metalice (de plumb, de zinc, etc.

sau In stare de sulfat (de calciu,

etc.); are o mare intrebuintare In
industrie la fabricarea prafului de

Fig.
Cristal de
pucioasa.

pu$ca, a chibriturilor, a acidului sulfuric, a obiectelor de cauciuc vulcani7at, etc. 0

as Floare de - Pe- FLOARE

PUFP interj. = BUF1': dracul Men put) cu cavil de puc_

plirete (au.).

t( 3 Trans. (\e)c.)

[lat. *putiosus< putire].

CRIBRIT

zibili, ce crest pe obraz $i pe

alte part' ale corpului C) *
Un fel de scarna ce se desprinde
din inflorescentele unora din
plante: . de papadie, de salcie
PamAtuf cu care se pudrea-

11;

za (0 4008):

- de pudra

[Sl.

PUCULI (-nlesc) vb. intr. Trans. (vic.) (rsc.) A dovedi, a rtizbi, a birui [ung. p a -

p u h a].

testi ye nedespartitn1 nostril tovartis de lo-

o lulea, o intnndit cu tntun si pulail pulal I pufait (ORL.)

[p u f i].
PUFAT (-Aeso, -sin) vb. intr. 0 A trage fumul dintr'o lulea sau tigara$i a-1 da afara cu sgomot: auxin-

k o In i].
"PVDEL sm.
Rasa de clini cu
parul latos *i cret ( 4005): 10 aminmina, trumcsul

Caro P (ALECS.)

[germ.]. -

*PUDIBUND adj. Foarte rusinos,

care arata o pudoare extrema. [fr.]. -*PUDIC adj. Care are sau arata Fig.
pudicitate, curat, nevinovat, ru$inos
Pudel.
VI C)
IMPVDIO [fr. pudique].

"PUDICITATE sf. Curatie, nevinovatie In fapte

sau In vorbe w IMPUDICITATE [fr.].

"1"VDING sbst. X Un fel de budinca englezeasch.,
In care, pe ling& ingredientele obicinuite,se adaugift

$i maduva de vacs, prune $i rom [engl. p u d ding].

"PUDOARE sf. 0 Rusinea de a zice sau de a
face ceva Impotriva bunei-cuviinte, a modestiei
sau a cinstei Sfiala, modestie care Impiedeck pe cineva de a spune, de a auzi sau de a face
unele lucruri [lat.].
"PUDRA. (-area) 1. vb. tr. A da, a acoperi cu pudra.: a-si obraznl, parul.

2. -vb. refl. A da cu pudra pe obraz [fr. p o u -

d r e r].

*PI/DRA. (pl.-re) sf. Praf de orez sau de scrobeala cu care -$i albesc femeile parul, sau II dau
pe falli $i care se mai Intrebuinteaza pentru a fra-

(CM.)

0 A sufla cu sgomot aburi pe nAri

(vorb. de cai $i de vite): call pufalau on Mirth) In Imm-

esh) usoate do ye Jos (VLAH.) [I) u 13;

h a t i].

comp. $i srb. p u -

PUFAIU sbst. * = aoao*sA [p u /5].

PUFARIE sf. IVIultime de p u f; asternut

de puf: cocoana orasului se tolAneste In mAtileurl, poartA

nestemate, se mica pe
(JIP.I.

PUFNI (-nese) vb. intr. 0 = PuFAI 0 nenea Gntit,

Pufnind dintenn cogeamite tigaret de chilimbar, Isi rotes

oohil pests mnitime (BR.-VN.1 = PUFAI CQ : Dultul...
Pre ganra co deasupra multi! are at1ta pufnea, cit stropil spat
in corabie... Area (CANT.); 0 dlhanie pestritit Ce mergea el tot
pn1nea (SPER.) = BUM C): gicInd aoestea, no-am
nitat unul is altul si am putnit am1ndoi de Os (NEGR.) ; boiern1
11 moults ou snare Ware aminte $1 se tot silos ca sA on put -

[comp. srb. puhnu t 1].

buts lot puboasA... to 'nsuflsteste,

to ouratil yarcii do role

(JIP.).

PUFUI (-neso, -nin) vb. intr. = ruFA.1 0

ce gust poti fast BA puluesti din gm%

Ca TM

: mA rote

Neamt P (ALECIL)

el-a spring lnleaua in placers el putnia rar (LUNG.) ; skull

of s'au culoat alaturi
bouleni au Inceput a rumega si a

*PUDRUIT adj. Acoperit cu

(eAtiF.); In mute, Pliivita mane De nail a foame (DLVR.).

PUFULETE sm. 4 = GoGoAsA Cl) [p u P].

pudra, ca si cum ar fi pre-

en

Inoepu a

PUFOS adj. Moale ca pufu 1: muntele, ou ler-

[fr.].

manunt mArgAritar, Salt' o veveritli

micA pe o roans& de eider ( ALECS.).

doi stetean is aura sobei, adinciti cite intr'un jilt si pulAian

din Melo (ON.); putAite dintr'o havanA si regula politica
e xterioarit (VLAH.); isi rilsuoi o Marti groasA, o earths. s1

neascA de P18 MO

gezi sau ra.cori pielea, inflamatiunile, etc. [fr.

poudre].
*PUDRIERA (pl.-re) sf. Cutioara sau ride vas In care se
tine pudra de obraz (r.] 4006)
sarat cu pudra.: Lac in lunoa

Fig. 4008.

PUF5 sm. * = GooaasA Puf de pudra.

[comp. srb. p u ha r a].
PUP BUF2: el rail Indemna sA ne jucitm In ( ALECS.).
PUFAII interj. Imita pufaitul din lulea: scoate

PUFULET (M.-eta) sn. dim. PUP': tine tient

Fig. 4006.

din ariploara mea, si clod vol glndi Is mine, en voin fi la

61 on Intine usP3 ; are... buza de sus Cu o umbra de

PudrierA.

*PTJERICULTURA (p/.-uri) sf. tiinta care se

ocupa cu cresterea pruncilor [fr.].
Cq*PUERTL adj. Copilaresc: virsta
pilAros, care e la nivelul mintii copilului: naivi

count de gusulitti

(BR.-VN.).

PUFULITE sf. pl. * Mare $i frumoas& plant&

ierboasa, cu tulpina acoperita cu pert, cu flori

'ate ~ft; Pretexts

marl ro$ii-purpurii; numita $i limbricar sau

sburatoare ( -de -ape)" (Epilobium hirsutum)

de forma cilindrica, Imbracat cu stofa. capitonata

(0 4007) [fr. p o u 1].

ades vedeam CA to pe bettor Aveal 41 .0. (oos.); el pretind

1 [fr.].
'PUF' (pl.-furl) sn.irtr Scaun rotund, fart( spatar,

(0 4009).
PUFUSOR (pl. -oare) sit. 0 dim. PUF': En cam

1021

www.dacoromanica.ro

PUG - totodati a ounoaete, de pe multimea

F,

Dultniorulni

ou 0/1113

, (cAribullni e... acoperit pe pintoes 51 Dicloare, oum va

I

11

vara

OB 111111eadi (MAR.).

O PUGHIBALA

POGHIBALA.

*PUGILAT (101.-aturi) SD. C)

!\

p Lupte. cu pumnii care se obicinuia In exercitiile gimnastice ale

leans mea, Vitt mina

PU/CULTTA (p1.-te)

Cu gura de lamlitA

PUIEDE, PIIIVDIE, POIF,D(I)E, # POIADE,

BVHAV: Slab e, puhab,

Pr. ext. Uniflat, Infoiat: on on pAmintnl arat este

mai mAnunt, mai Infoiat si mai puhav, on .)tit holdele se fan

mai rodite ()ON.); picioarele 11 se alundau pinA la glezne
In tutu! galben si Duhav (GRL.).

PUHACE sf.

buha 6].

(CANT.)

BUM% [comp. tc.

PUHAIALA we- POVAIALA.

0 PUHAV we- PVHAB.
PUHAVI (-Avesc) vb. tr. A

face puha v, a

(VLAH.)

PUHOIALA = PovAIALA.

[comp. BLIDAVa

(MID 0 [caci poporul

PUHOIER Sm.
crede a ea bea apd numai de pe stinci sau din cea
adunath de pe urma p u h o a i e l o r).

PUHOIU Ps- POVQIU.

PUT, (-nese) 1. vb. tr. A rupe copiletii de la r&-

daeina porumbului.
2. vb. refl. I A se Impreuna (vorb. de ciini sau
de lupi) A se propaga: !cow se putsite de is on
la altul (PAMF.) (I) U 1 U].
PUI:2 mai adesea repetat Pp11 PVII interj. Stri-

mom

gd.t cu care se chiamA p u i i sau gainile: oars

cloaca on saltine P pull mameit pull pull pull

unde-1

(ALECS.).

PUP intl. pr. a 2-a pers. sing. de la PVNE.

PUIA ( -fez) vb. tr. 0 A face catei; a scoate pui
(to)b. de pasari, pisici, $oareci, etc.) (clue.): citeana

imbue Inca de malt ease catai

(RET.) ; mama (sgriptoroalcA)

putaza act de nouit ani el lose on earl* on 9 capete 51 minIncA

pull olnd se lac marl (R.-COD.) Ban. Trans. A se Inmulti, a cre$te Ca numar 0 /ten. Trans. = DaPM*: ml-a !mist urechile cu... ming.); De aceste Ini In
mints puiaza Fierbintala (BD.-DEL.).
PUIAC (pl.-leci) sm. Ban.. Cemoard marunta

ce se sa.deste ca s creased. [p u i u].

O PUIAG sbst. Trans. (Vic.) (DENS.) Podul grajdului.

13VIA-G4IA sf. De-a ter GAlE.

O PUIANDRA (p/.-1endre) sf. Ban. Olten.

puicutii; catelu$a [p u i u].

O PUIANDRU (p1.-iendri) sm. Ban.

3.

0 /ten.

Puicd,

74k

P u i u, pui$or (de cline, de fiarb.sau de pastire)

O * * Porn tin/1r, copacel abia rdsarit din pa-

l-Dint

(R.-COD.) (VIRC.).

PUIAT sbst. 0 Faptul de a p u i a 0 Timpul

(Ind puiazd animalele sau pasdrile (cows.).

PVICA (p1. -ce) s/. 0 3 Puiu de gaind. (de

paste femeiascd.): de put sane In gunoinl de dupit flea, Itt

scoate clogca puke C11011i063 (GOR.) ; 0: pules pe creasta se
cunoaete oe neani o sit rasa (PANN) Mold. 0 /fen.
1311111l1 de un an: se la out eel dint1in de la o
neagril
care se onA pentru prima omit fliV.-CRO.) C) A lace mina

sau piciorul , a strange,

Impreuna virfurile de-

getelor: IncAltA niete cipici, de-1 fAcea piciorul

IADA

1: PO-

sf. 0 Multime nenumtiratd de animate (cal,

vite, pdsari, insecte) sau de oameni: a leen din corn

puledea primIntulul: cal, herghelii multe (RET.); 11 aratii on
copaciu mare... unde (gArgitunii se prAsiserA puiedie (MAR.) ;
sit ?Mica In sus de la om o Nista mare de aces potadA (de 1Acaste) (M..COST.) ; era o vreme clod nn era lame... nici poled1a

asta sea de rea $1 augnbatA de meal ea azi (au.) 1 Pr.

ext. # Ndvalire, incursiune, invaziune: aratd-sa poiadea varvarilor dintliu (CANT.).

PUIETE PIIIDT sm. 0 b * Vldstar; copacel

tinar abia rdsdrit din pdmInt: aura de COD/001 tined,
Puieti de brad ei molid... Impestritau ou tufele for oetinoase...
covorul verde $i neted dimprejur (ORIG.) 0 Trans. (em)

CO/. 3e Pui abia ie$iti din ghioace [p u i al.

PUIEZI, POIEZI (-mesa) vb. tr. $i refl. A (se) lati

unifla, a Infoia: munca mita puhAe5te mtntea s1 -i slabees arcurile pentrn totdeanna

(PAMF.).

(BEZ.) X = PIMA 0.

o tigoare, SA-1 loves data, moare (sgca.); chipuri puhabe

san costelive de bAtrIne, Cu ()chit morn, InlAcramati (IRu.);
Cum se strimbi, se Bacot, Parch-1 puhavft la gurS (Don.)

dim. PVICA 0

Ca un orin, ea o Mita,

PUICVTA (731.-se) St. 0 dim. Knoli. 0 : Trel

ca pubs St gerpottica eft grinds (oR. -N.);

Surught agar, alerg pariah:inn, Din pubs
lungs mereu pocnlnd ( ALECS.) [poi. p u- Fig. 40o9. Pufulile.

adj. 0 =

sf. 0

putouts casuists Stan la lelea sub pArete (005.), ghicitoare

despre fereastra" 0 = PvicA C) p1. Mold.

CA-I broasca ca soma, Pui de iambi

PUHAB, PVHAV

sinul men, SA veal to de ce mor en

0 = PVICA 0 : Si m'asteapt'o

lung ennui De calfin de-i bates on puha

h a, rut. p u g a].

'11

IVOR.).

celor vechi O Bdtaie cu pumnii, Incdierare [Ir.].

'PUGILIST sm. Cel ce se lupta
cu pumnii [fr.].
0 PUGN sm. Trans. 0
MIN.
0 PUHA (pl.-he) sf. Mold. Biciu
(NEC.);

Boabe de porumb rarnase neInflorite printre cele

Mute floricele sau coco$ei.
PUICH:ITA. (p1.-te) sf. Ban. 0 dim. PVICA
0 pl. x = PVICA 0.
PUICULEANA sf. dim. PVICA 0: Pinsk pulou-

use.)

CD Fata dragd, iubita, ibovnica (termen de des-

mierdare, de ginga$ie): trage duecA din mina neseeatA el

IA on ochiul pnicelor din bora (MERA); Cit flu el-1 lumea de
large, Nu-1 oa puica mea cea drama, CIt e lumea de Intoarsa,
Nu-1 Oa pnica mai frumoasA (PAMF.) 0 pl. Mold. X

peste tot, a napddi, a potopi, a (se) Inmulti fora

numar, a se spuzi: end duces pe cele ( = vitele) ieeite,

a poiezlt pamIntul on allele (R.-COD.); Ras" din aceastA lavrA

romaneasca s'an puiezit ca ei holera, adusa In Moldova pe

oozile sailor russet', is 1828 ,Cae r [p u i e d (i) e, p o-

i e d (i) e].

Puiu de animal, ate! de

0 PUIQC sm.
P. de urs si mai prince unul de IUD (MERV.
PUIOS adj. O Care face multi p u i; (e): viitorul e
are 'n phitece azi multi pui IMP.) Pr.
ext. Care face multi copii, prolific: nu e Did - ca

hard: fsl prinse un

Ovreii,. oa n'are copii (ea.-v0.).

PUIOARA (pl.-re sf. Fetitd draguta: trei

zmei... an pus mina pe puisoarele impAratului el le-au dus
In lumea for deptirtatA (MERA) ; nos, pulgoara mamei, scum
poti umbla toad lumea, ca eats gala, du-te cn Dumnezen
(RET.) rp U l U.

PUITOR' SM. C) dim. PVPJ, C)-0 : chid moare

vara cineva din famine, at{ acoperi elms, cit de nu, atunci
mor tots ..it din out{ (GOR.) ; Si Si sbor din one In nut Ca
un
de cue (PAMF.) 'Patti dragutd: cram airing acolo,
Ipate se el prinde In hoc Hula on de belt (cRG.) CO-

pil dragut, iubit: mam'-mare se hotaritete... dipazeasca

Pe Doe, sA no se mai Intimple ceva ului (CAR.) 0 Per-

nit& mica (or. rviu,0) 0 Mold. X Mu$chiulet

fraged de port pl. Trans. Mold. Cusaturi cu
flori, alesaturi ce se fac pe diferite tesaturi, pe
ca.masi, cojocele, etc.: eloareoll... is glezne shit_ tivit1
Cu vai de arnicin roes (FR.-COR.).

PUITOR' Sm. l 0 Veche monedd de argint

austriaca care valora In Mold. 15 parale, far In

Trans. $i Bucov. 10 creitari: De-ori-ce pAcat mai mare sa-1

plitteascit-un 1rmilic, Iar lefts, ....,u1olte-un pinata' mai mkt
(SPER.); drnmetul plat'
MA lemma, o ',terse bine... ietti
ei se duse mom.) ; de 12 orl tot cite 8 .4 fac odatA 80 de
,
apoi 16

adecA 9 fl(orini) 5160 de gritarl

(RET.)

[p 11

i 01.

0 Faptul de a se p u i 0 7..k Tintpul anului clnd se Imperechiaza clinii cu catelele.

PUITOR 1. sm. 0 Care pune O r de
PUTT sbst.

eel ce seamand. boabele In cuiburile f..cute $ Cel ce pune coalele de tiparit la ma-

Poramb,

$ina.
14. (p/.-toare)sn.

automat, aparat care pune coalele la masino. In mod mecanic.

PUITVRA sf. (R.-COD.) 0 J Timpul chid se seaman& porumbul sau fasolea 43) Cusaturd cu
fluturi sau cu fir pe o ctima$6. [ p u n e].

PUTTA (p1.-te) sf. Mold. aeZ Halts de clini ce

alearga dupe o ctitea In timpul puitulu i.

P. ViTil SM. 0 3e Ptisarica pin& a nu iesi sau abia

rept& din ghioacea unui ou de gaind (0 4010) :Bann
1nvaleat1 loonl at limp at cloaca, cit-ti Innildueit DUit (005.);

1022

www.dacoromanica.ro

sit on saruti pull, eft is mitt, la plisc, ca-1 maniacs uliul

closes Cu Dui ar cLQ$CA 0 0
(DOR.) ;
Puiul

de gain& pina la un an; carnea acestei pasari:

friptura de 0
Puiu de on -ce anti pasare:
deodata se Vim o padure Inalta si &ask de nu se putea stre-

cura nici , de pasire ow.) ; vrabia tot

ramlne, nu

to uita la el ea e mac, cad e mult mai in virsta

decit pare: apoi dar bine-a zis oboe -a zis ca vrabia-i tot .....,
dar numai dracul o title de end 11 (can.); Plr POT/RN/am,

Ori-ce animal,

carpe, etc. abia nascut

sau In prima laza a desvoltarii: indata se lam o

on sat (vtaii.) ; a no se alege nici

de cave Salt de olneva,

a se nimici cu totul: u Wu, de nu se obese alai .0a

de el, In deal batalii ce to date 116P.1 ; : Suruglul chiueste,

call aboard ca dot zmei Prin o .0 de raze, pen un flour de
solute, (ALECS.) ; : rare -orb 11 SO provoaca curiozitatea sl

nevota de a... cants In i de vorbe no graunte de Inteles

(VLAH.) es- de pucca, praf de pusca. [lat. p u 1v 6reml.

0 PULMA (pl.-me) sf. Ban. Minge [comp. ung.

puma ,.bombs ").

*PULMONAR adj 0 a Ce tine de plat-rani: ar!time
tery 4 1 Ce atinge plamlnii: cater

L-au Yost trimes data La

oftica [fr.].
*PTJL.M9NIC adj. sl sm. ." Bolnav de plamlni
[fr.].
"PULMONIE sf. 0 Pneumonie 0 Ftizieptilmonara. I rhea [Ir.].
PULPA' (?)/.-pe. -p1 sf. ) 6,) Partea carnoasa

ea on milers (PAMF.) 46. Ou, larva de albind, de

de-i bateau pulpele (ISP.) ; De-ai fi va.zut oum

padure mare si deasa, de on

putea sit Una prin ea nici
do fiarS (IsP.) ; Un lup De puiul

situ voind si -1 ispiteasca...

Fig. 4010. Pui.

margins, sa vadi Pe undo -s
de napIrca
oile P (DON.);
wv- NAP/RCA 0 ; ce-am suferit en, nici puiul de serpe

furnica sau de on -ce altd insects: In unit din acepti

sea... se zice ca an furnicile pul, ler In allele deminoare

F 0 de tele, a) copil din Hui, ba(MAR.)

stard; b) hotoman, pisicher .0 de om, 'Huta

omeneasca, tipenie de om, cineva: sit buzunaresti sit

Pe dracul, ?Ara sit to vada ale! .0 de om sau de anti gadina

tisP.) ; arar se vede .0 de om trecInd prin sat (DLVR.) ; e. 0 ;
.0 de drac, fecior rau din oameni rai (PAMF.) 0 de,

urmat de un substantiv: a) Inlocueste forma dide mamallga, nidmaminutivala a cuvintului;

de manialiga, cA cram flAmInd,

liguth (SEZ.) : facusem un

nevoie mare (e.-ato.) ; ", de per i)na, perni1d;
(cums.),

cepsoara;

de ceapa

de vInt, v inti*or, adiere: un

de

Idol traces queried poste camp (s.-ALo.);b) adauga intele-

de voinic",
sdravan", strasnic", In toata puterea cuvIrisului substantivului calificativul
tului": blavrogheni era un

de om, ma! 0.-on.); 1t placea

mos Panciu sit se uite la dInsul, cad ?I el fusese un .0 de
Romanas esp.> ; Vasile era un carpanos ti! no .0 de BerlebrInza (can.) ; am pornit pe un od de ger (ORIG.) ; cl era un
de ger In dimineata aceea, de crapan lemnele (erm.); In be
de bani, se pomenea bietul om on cite no .0 de blitaie bunt
lni

(ISP.) ; we- Ii$,TE2; trase1 de bucurie sit cbiuind on Ai, de dant

romaneso (oom) ; oiobanul adorn! 51 trase on de somn

'Ana a dons z1, de ea se duct vestea asp.) Dragut,

iubit (termen de desmierdare pentru copii sau

tineri): pulul unmet; bucuros t1 to den, punt) mosulni,... 51

alto Jucarel sit bunatilti Iti mai dan (RET.); /mparatul Verde
1-a dat puiul sau de lata (MERA) (u 4,
coPnMTO
4 Copacel Una", in spec. abia rasarit din

pamint: de brad; acolo vet gasi doi put de &dint, unnl

oiresin til altal trandailriu IISP.) ; In Martie se lase si tAbatul
puilor de dud, en stop... de a tndrepta cresterea crengilor
(ION.) ; Pottle verde od de ntic, Geaba bean, geaba minino, CA
n'am eu an' sti mg cube (Foo.) Trans. (BUD.) Graunte,

boabk (de fasole, de bob, etc.) @ Trans. Ban. Cutie,

puiul mesa!, sertar; In interiorul liitllor se ally
uneort si (Ate o cntioara... puinl lust (PAC.) pl. --.
PNISGRi C) : (De cotrInte se Impistrese niste fieurt, imitatinni de Hort, !rause, etc., ce se ale Dui (Cue.) : anbt Amass

onsutli on put (GRID.) pl. Picdtele, punctulete: no

Bu-

Insect Impestritat on pete negre si put a Ibi (MAR.)

dindaratul piciorului, de la indoitura

genunchiului pina mai sus de gleznd
(E] 4011): cositele ei (emu lungi si stufoase

am jucat... Cu rochil scurte plod 'n pulp!, Cu

par buciat (coca.)

I 0 Mold. Ban. Ink

TJGER: vacilor tinere, and feta pentru Prima

oars, li se umfla pulpa (SEZ.); 011 aceasta nntura

se ung olle si vacile intro coarne $1

la , to

forma Crud! (CAT.) 1 O X Came moale,

rdirs ease si lard grasime (de la piciorul

vacii, porcului, etc.) (lat. p u 1 p a].

*PULPA2 (pl.-pe sf 4, Carnea
moale de la uncle fructe sau radacini: Fig. 4011.
pulpa ciresii, sfeclei CD D Partea moale, P. Pulpa.
alcatuita din vase sanguine si nervi, ce
intrd In golul din mijlocul dintelui (ow po 1829

[fr. pulpe].

PULPANA p1.-ne sf. (T) Poala sau poalele

unei haine baibdtesti (gheroc, redingote, anteriu,
etc.) (sw- 11 3843): clizu Is picioarele directorului, sfIciindu-i pulpanele hainei de sus ulna jos (DLVR.) ; se dan jos,
scuturIndu-sit pantalonii Si pulpanele regingotelor (ow) ; era

!carte curios lucre a vedea Pe clocoli nostri au pulpanele

anterielor ridicate In brill (PIt.) ; el 151 mototolea o .0 a me-

mannlui (D.-ZAMF.) Mold. Clapa care acopere gluga

mocanilor si pazitorilor de vite (PAMF.) [p u Lp

al.

PULPAR (p1.-are sn. C 1 Ciorap ce acopere

numai pulp a piciorului; fdsie lungs de postav

ce se Infasoara In jurul pulpei piciorului.

PULPI$OARA (p1.-re) sf. 1:3 dim. PaLPA 0.
PULP9S adj. @ p Cu pulpe groase '11 Mold.
Ban. 7.k Cu ugerul mare.
*PULS (p1. -sari) sn. p Bdtaia arterelor produsd

de fie-care contractiune a ventriculului sting al

inimii; (2): dlntr'o schimbare de . In congestionata noastra

capitali, o adInca desordine... se revers& poste toatit tare

(vLalt); (V: a plat ul cuiva, a Galas sa-i patrunda

cugetul, sa-i afle dispozitiile [let. p u l s u m].
*PULSATIVNE, PRIAAVE sf. b;) 0 Bataia,
svicnirea inimii; (e): condeiul sin original si pith de
:Mira si de gratie on s'a inspirat decit de pulsatiunile mart al

Patriotice ale sutletului AU (I.-OH.) 1 p1. Svicniri ale

sIngelui care corespund pulsatiilor arteriale si care

se simt Intr'o parte bolnava a trupului.

cata de pInza adausa la turii izmenelor spre a-i

3 Bared mica @ ea.
Actiune dintr'o a doua sau din ultima emisiune
mai largi (9EZ.) (PAMF.)

@ gornicn,[lat.*pulleus< pullus].

PURI, sm. m= PUISQR5 [srb. pulj a< tc.

(trecut si in rus. bg. pula )].

o Purgc sm. dim. PQRIC): bucuros ti to dan... de
pu1

ma vet slobort to afarli din temnita, c& vat! ran e aloes, nuincule I (RET.).

O PUIUT sm. dim. Puna : clostua $1 ...it galgni Inde somn

funda bnruienile (LONG.) ; se pima sil tragg on
Dina and alta (CAT.).

PULBERARTE sf. X = PRAM= : In Alum

(e) o fabric& mare, pulberaria Statulul (VLAH.)

[p U. 1 -

Fig. 4012.

b e r e].

PULBERE sf. 0 = PRAFO : se tinea, veal, norocul dupft dInsii oa ...a dupA olini, cum se zice um) ;
departs, de arts, se zarea, sub on nor de aurae, cove oa

Pulverizator pentru vita.

Fig. 4013.
Pulverizatoare.

*PULVERIZ4 ( -Izez) vb. tr. 0 A pisa marunt, a

preface In praf 0 A spulbera [fr.].

1023

www.dacoromanica.ro

PUIPUL

adj. Care se poate preface

PUL- In*PULVERIZABIL
prat Jr.].
PUN *PULVERIZATOR (pi.-toare) sx. Instru-

ment Intrebuintat pentru a preface o substanta in

praf - 4012 CI Flacon sau tub cu care se stropeste sub forma de picaturi mdrunte $i dese un

lichid continut intr'insul 04013 [fr.].

'PUMA sf. a1 cuevu4R.
PUMN sm. p Mina Inchisa. ( 4014 :

Mange ...u1; a se bate cu .1 in piept; odatii lump ele a se

boot inuadusit ei a se bate en. .41 paste cap Ices.); a bate

en .411 In masa; din I strain' nu to saturi chid bet spa

(PARN) ; a Dann in 4, a plinge amar: eu en Dumitru
de frig (eau); cit

mergeam agribuliti $1 plingeam in

cit grosimea pumnului: mi-I strinse in brats aealde

tare, theft ti lesise chit din cap eft ..a1 usP.i ; (E):

crimile eft "al

fri
2
CO Lovitura
cu puninul, ghiont: i-a tras un 55.
11

s Lovitura brutala:

Sub

.411 grosolan al fortel, Dreptatea celni slab se sierra& 0/um-L) C) De-a

lupta cu putnnii, box: li
else numai sA se la cu dinsul la lupId de-a .11, $1 tine va birui, al
sA
Fig. stmt. Puma.

Atita cit
poate cineva lua sau tinea cu o mina istrinsa.:
fie dobitocul asp.)

veniti linga mine, porunci el, seotind din bummer un

de
irmiliei (Gt4.) ; varatt in mina staritului no de bent de our
(ODOB.) ; luA In or yea dot 1 de millaiu el presara pe drum

'Anil In pildure (ISP.1 ; pr. ext. cantitate cit pot tontine

amindouci miinile Impreunate 5i strinse in forma

de chug 0 (2) Mic numar de oatnenc, o mina de
oameni, o cantitate mica: numai not, Romdnii, un

.se

de amen', am Omit pinii a venit generalul Pangration Cu otalre note' din Rusia (I.-GH.); un
de viett aruneate intro
margine de codru $1 ideate acolo, in plata lui Dumnezeu

(VLAH 1.

'PUMNAL (p1.-ale sn.

Anna In
forma de cutit ascu(it $i taios ( 4015

[pumn, dupafr. poignardj.

PUM/s711

PUMNUI sec pumn.

PUMNUEL sm. Trans. (m.) (1) = Pumns.
PUNATOR sm. Care p u n e, puitor.

Is anti) a murlt $1 Irate-arm [germ.

[fr. ponctuer].

*PUNCT.I1.T adj. 0 p. PUNCTA 0 Cu puncte,

cu picatele C NotA 5, care are un punct alaturi, ceea ce-i mare$te valoarea cu un semiton.
*PUNCTUAL adj. Care lucreaza cu exactitate,
care face ceva la vremea hotarita, care vine la momentul fagaduit: 55 In la intilire [fr. p o n ct u e I].

PUNCIU PP- PQNCIII.

'PUNCT (p1.-te) sn. (p Cea mai mica. Intindere

ce se poate inchipui, eft o impunsaturd de ac: to
cares indepartatii, unele stele spar ca no ee abia vizibil

A Cea mai mica particica ce se poate concepe,

considerate prin abstractiune ca farm /ntindere:

printr'un putem duce or! -cite lint! drepte voim; de Interseetie sr INTERSVCTIE Loc fix $i deterrninat:
central;
de plocare C) Loc: In dfferite .3 ale orseulut C) a) de sprilin, punct fix pe care se spriPIRGHIE ) ; b) (1,6 proptea;
*
cardinals so- CARDI-

It

5.5

ne, hal: laid la ce am ailing @ Grad: nu stii Dina la

ce
mA intereseaza acest Went 1 0 Moment, Clips: e
ve ~al de plecare 1 La
la momentul oportun:
ai sosit la
comp. PONT I 6 F
lui Iuda, nu-

*PUNCT4 (-tez), ruNcruti (-tuez) vb. tr. A pune

semnele de punctuatiune la locul undo se cuvine

pumnbsor wort.) C) (1) tWO.) (FR.-CDR.) (PSC.) = PUMNAS.

0 t In Optics:

Parte esentiald, de capetenie, care intereseaza

mai mult: a vent is .11 esential p Stare, situatiu-

'PUNCT2 adv. Tocmai, precis, exact, fix: trennl

(se ghionti: zar11 printre natal pe mindati,

principal al conversatiunii noastre Chest lune, greutate mai ensemnata: a lamuri un ... din istorie

Punkt].

cel care ma pumnise In grddina noastra de la

tat% (ON.) ; sago se certau $1 se punaneau trel Fig. 4015.
Pumnal.
copii negri de drac (REL.).
PUMNICEL, PIJAIDIL59R SM. 0 dint. PUMN: Malaita nu Masa Wei un pumnicel (PANN) ; dd -mi macar un

NAL'

arata la urma tine a cistigat partida s 0-

biect; articol; materie; lucru de capetenie:

telesurile fr. poin t].

tr. *i re fl. A (se) bate cu pumni i, a

(ow-

buintat dupe propozitiunile sau frazele Intrebapg,EXCLAIYIATIVNE C)

toare; de exclamati(un e
O .1 Punct pus la dreapta unei note spre a-i prelungi intonarea cu Inca o jumatate din valoarea ei
Q Numar atribuit fie -caret cacti de jot: In
nnele locuri, fie-care TizurA valoreazi zece tee, iar asul unsprezece tee; ets- gam f p I Is g Fie-care din punctele Insemnate pe cele sase fete ale unui zar; our
QCHIU 1 p w In uncle jocuri de carti, numar
ce se inserrineaza dupe fie-care lovitura sau partidd, iar suma mai mare a numerelor adunate

pleacd la zee

p u m n i, lovituri cu pumnii.
PUMNI (- nest), PUMNIII ( -uesc) vb.

sprijin, ajutor

propozitiunilor sau frazelor spre a arata ca se sf/r(:), semn Intrebuintat dinainsesc acolo dotetea unei citatiuni, unei enumeratiuni, etc.; 5-, al virgula (I), semn care se pune Intre cloua fraze care au
o legiltura intro ele; de intrebare (?), semn Intre-

nava a corpului, a virfului incandescent al unui

aparat anume construct [lat. p u n c t u m, cu In-

de la mined' Intorgi,

[p u m n].
PUMNA$L sm. Ow dim. PIIAINAS.
PUMNEALA (p1.-en)sf. Faptul de a

(E5

temut u Mic semn ce se pune pe litera I; :

a pune punctele pe 1, a) a da toate lamuririle, a nu
omite nimic; b) a fi foarte exact, a lua toate precautiunile Mic seam ce se pune la sfirsitul

consists in aplicarea, pe o rand sau pe o parte bol-

sufulcati (Nov.)

jineste o plrghic

e ceva amenintator care se pregate$te, care e de

grafic ; unui metru ii corespund 2660 de puncte tipografice: acest dietionar e tipfalt cu caractere de 7 e

pl.
de toe, operatiune chirurgicala care

ginea IncretAta de la mineca unei camagi taranesti, Itnpodobita adesea cu

cusaturi de arniciu, mansetd: In zile de

e)

un corp 1$i schimba starea: ,stil de Ingbet al aliei;

05 Patti mititica: avea no
rosu
ye ochiul drept 0 (
nem, nor gros si amenintrttor care se iveste pe ter; (1): e nn negru pe orizont,
de Berbera, de topire

rharul 13 6 Unitatea de masurd pe care sint

turnate toate caracterele $i Intreg materialul tipo-

sm. Trans. Ban. (13. Mar-

lucru, barbatii poarta

calculat unde se gase$te o corabie la un moment

dat pe mare Cb 7g Gradul de temperature la care

de incident/I, punctul de

pe o suprdfata unde cade o raze luminoasa 0

de vedere, a) punctul dare care se Indrepteaza pri-

virea sau uncle se opre$te; din acest At, de vedere, din

aceasta privinta; b) gradul de lungime ce trehue

dat unui ochian pentru ca vederea sa fie clara
0 15 t14/6 A pune la es., a da unui ochian, unui aparat
fotografic gradul de lungime necesar pentru ca
imaginea sa fie clara 2, Locul presupus sau

*PUNCTUALITATE sf. Exactitate, regularitate In executiunea unui lucru fagaduit [fr.].

*PUNCTUATIVNE, PuwarriATIE sf. ta 0 Arta
de a separa frazele sau membrele unei fraze prin
semne conventionale, numite semne de

(punctul,
virgula, punctul si virgule, cloud. puncte, semnul
de Intrebare, etc.) 0 Totalitatea acestor semne
$i feint de a le Intrebuinta: a e gresitA In acest text
[fr.].

*PUNCTIVNE sf.
Operatiune chirurgicala
care consta in strapungerea unei rani sau unei
part' holnave a corpului spre a face sa se scurga
puroicil sau lichidul Ingramadit acolo [fr. p o n c-

t 0.0 n].

PUNE (pun, F paw; pf. pusel; part. pus) 1. vb. tr.

A. 0 A aseza ceva sau pe cineva Inteun loc:

ceaunul la foe;
la toe;
lemne In ettrutli;
o Naga
la car; prima plata la o temelie; carele va sA zideascil ceva

...intlin pune temelie virtoasa (oBsr.); 1-au pus in calm]

fatii In feta;
cloeca pe ouA A a$eza InWon anun It fel, Intr'o anumita ordine: la rind;
messi;

in unto A face pe cineva sa stea, a-1 stabili

undeva pentru un timp oare-care:

1024

www.dacoromanica.ro

un soldat de

pazft ; sis

o santinelA Is poartA ; cilugarita oe sit va rApi de la

mAndstire o vor pune de va Mout la and mandstire IPRV.-LP.)

Domn,
Pe soaun(ul domnesc , sis pe tron, a aseza

pe tron, a face, a ridica donin: an trimis bolerii...

sit-1 aducti mai In grabA, sit -1 pule domn moos.); se Minna

ostasii si puserd pre Fi lip la Imparatie (N..COST.) 0 A face

sa ocupe o anutnith demnitate, a orindui pe cineva

intr'o anumita slujba.: ye then ispravnio, logofat,

judeciltor; scos-au atunce si pe Ve lioico din batmanie 61 1-an

pus vornic mare de Tara-de-sus si batman an pus pre ginere-

dm Bogdan (NEC.) A face sa stea undeva (vorb.

In spec. de o parte a corpului):

mlinlle In solduri;
sr. coatele ye masa*,. bratele pe piept, a MUM; ...is oapul ye
perna; Xi:irs copal, a atipi; pir CAP'0 ; mina ye ceva, a

apuca, a lua In stapinire; pst- min 011 0

calca: bagd de seams uncle pui piciorul ;

sis

Dimond, a

yiciorul in prag

A sill sa stea Intr'un loc, a face sa intre cu

sila: la crest, la Inchisoare A sill SA stea intr'o
pozitie oare-care, drept pedeapsh: pe oineva In ge-

nunchi; Do Badita Vasile... 11 cetluiau scum sdravan si-IpuDean In otitusi, si-1 trimeatA la Pistra (CRO.) @ A baga,
a viri: dop la o stiold ; -- bete In roads; un cants In
sula In coaste 1 0 A in.Pura; is,. nn cep la no butoin;

stala, a intinde: o curd, o piedicd @ A acoperi

cu ceva: s. un cape A coase: 0 bland la o
haind;
o cAptusald 0 A lipi: - mArcl pe o sari-

no afis .13 A aplica: toouri si Dingele la

cizme; si am pus pecetea orasulni, as s& -i lie de credinta
(GAST.)11 @ A tinti, a fixa:oebii PS cevare-QCHILT @
scare;

A scrie, a Insemna, a nota: no accent ascutit;

nn punct, o virguld;
punctele pe 1; is, data, adresa;
o iscAlittuh; viza De pasaport; sir pe carat, a pre-

scrie, a recopia; pe 'Artie A insera, a introduce: o clauzd A trace:

In cont;
la s000teald lj 0
A intocmi, a rindui, a stabili (o
lege, o masura administrative, etc.); lege: a pus

parintele pravilft... In tooth. Simbitta sit se prociteascd bilietii

el fatale (CRG.)

11

A care sa se tie seam& de ceva:

0 commie (4 A impune, a sill s& plateasca:

ddri, biruri grele;
la patentd;
o taxa pe spirt
(4 A admite, a presupune: pine cazul ott on urea sit -ti
plateasoli, ce to fact atunci P 03 (I? A imbrika:, cAmasa,

halm, cojocul, cAoiula 1 1 A incalta:

ciorapii,

cizmele, opinoile ta A purta: iama pune bland si sosoni r 03 A acata, a atirna: haina, palings In Wu;
A amesteca, a adauga:
F : a-si st. polio 'n min
scalar la cafes;
sare, piper, ardei In bucate A

turna:

cerneala in cAlimari:

ss,

spit In yin 1

pe

capAt,
cale, a Indrunia;
la cale Ns- CALE S (9
a sfirsi, a incheia CI. A face sa unible, a intoarce,
a regula: oeasnl A sill s& faca ceva : m'a pus

is cheltulald 3 A tocmi sa fac& ceva:

misted

sit -1 Into A Insarcina sa lac& ceva, a starui sa

lucreze, a porunci s& fac& ceva: i-am pus sa-rai boa

Pals,

m'a pus la coasd, is fund; Ind 11 pui Is treabA, zice

od e bolnav; dupd oe se marl, it pose de InvlitA carte t.sP.)

A Impinge s& faca ceva, a-1 indemna: 1-a pus

paeatul BA se Intoarea In satul nal, sit se hied om asezat

(sty.' (CI, A intrebuinta: se leagd ad ea-si vs Pune
Coate puterile...

slujba
If 0 st,
0 A fiXa, a hoar': Pun soroc, hottirdsc

sit -si sfirsascA

end' GIND C) 5

(ISP.1

zina, intro of s'alcdtuesc (LET.); eel Imprumutat Ida a sr

some rind sd-si plateasca datoria este dator a o plati chid 1
bine;
se va 00T0 (LEG. CAR.) 11 (9 A pastra, a ascunde:
sr de o parte; feremia-Vodit au lost pus multit avere is mandstire is SucevitA, Intr'un beciu (oope.).

B. 0 A pregati cu cele necesare: masa, a aseza

pe mas& farfurii, tacimuri si cite trebuesc pentru

mincare A da drumul:

In oomert, In vinzare,

In eonsumatie, a Incepe sa vInda un lucru 0 A de-

pune, a da, a plasa: bani Is dobinda; a -si st. banii

la banal, Is ass de economie
tnainte, a) a aseza
dinaintea cuiva: Atunci Wind mosnl oopdile date, Le pose
b) a invoca ca motiv, a
pretexta 0 A socoti: darn pun si banll ea 1-am dat
Inainte piine el bucate (PANN) ;

de obeltuialii, imi datore8te o sumd buniciod 0 A-Si

mintea ow- MINTE 0 0 A-si intemeia, a se bizui:

S-$1^, nlideklea In oineva C) A risca, a jertfi: a-ei

oinstea in Joe ; pentr'insa sfintli si-au pus, -nu numai avails,

ce si sandtatea 01 vista si mai apoi gioapul si-an pus (vApt.);

sa-si pule oineva obrazul pentru anal as tine-. mare mimine-1 el asta I (CRG.) A spune:
no ouvint bun ye
I.-A. Candrea.

Dictionar enciclopedic ilustrat.

is index, a interzice (o caste 5

A linea; ... parte, a tines parte, a phrtini: baba PUN.
lingd cineva ID

Duna parte fetei sale siplra la unchias ye Inca 1u1 51 0 tot

ooira (ISP.) @ A se prinde, a paria: en pun rAmtisag
ye oe vrei ca slugs mea are so -ml aduod pielea cerbului aceluta (ono.); imi pun capul dacd nu-i ass, ma prind pe capul rneu @ A atinge: degetul ye rand A face
sa ajunga, a aduce intro anumita stare: pe dm-

mini pe cineva, a-I saiaci, a I aduce la sapa de Ieinn 5

A face sa apara, s& iasa: fn evidentA 0 A za-

bovi, a lasa sa treach un timp oare-care: a pus dm&

oeasuri pInd sit se Intoarca de-aoolo 0) A aduce, a
prezenta: martorl a A sadi, a rasadi, a planta:
vim; 0 floare In pdmint 1 A semana :
grin
Urmat de prep. In, Is care insotesc un substan-

tiv, are intelesul de a face sa...." (urmat de ver-

bul corespunzator substantivului): st. In circulatiune,

a face sa circule; ... fn comunicatie, a face sa coniunice; Ia contributie, a face sh contribue; st. la vot,

a face sa voteze; alteori, intreaga locutiune are

Intelesul verbului simplu : In nitwit* a cumpani;
st. In libertate, a libera; ... In Incurcaturd, a incurca;
is.. la Incercare, a incerca;
In priniejdie, a primejdui;

tot astfel, cind e urmat de prep. ye care lusotesta un substantiv: ye tufa, a fugal l; be grand,

a Boni 0 Urmat imediat de un substantiv sau

de un adverb, are Intelesul verbului derivat din
acestea:
smanet, a a(naneta;
Wog, a zalogi;
trim, a Infrina;
grabs, a grabi;
mime, a

vino, a invinui; Impreund, a impreuna.

vb. rcll. A se aseza undeva sau pe ceva:

numi;
.

a se . la masA, pe scaun ; aleserd no loo aproaDe de groaPA

01 se puserA is pInclA ((Sr.); a se
Ware, a ingcnun-

chia A se apuca sa faca ceva cu twit& sthruinta, a incepe ceva si a nu mai conteni: a se

pe treat* ye Worn, De carte; se puns an col doi oolti oe-1

avea a roads la zid (RET.); Imparatui $i Imparitteasa se PuserA pe post si ye rugdciune ((SP.) ; copilul se puss ye plias,
de n'a yutut Hitt un vracin sti-1 Impace oar.) ; a se ye

fug& 0 A se

a se viri: a se

De

gInduri es- (ND 1 0 A Se baga,

primejdie 1i 0 A se
cu cineva,

In

a se masura cu cineva, a se lua la cearta, la lupt&

cu cineva: ou mine to put P on mai morn till nn to pune,

cs'o plitesti; a se

de pricinA (t in price) on cineva, a se

lua la cearta cu cineva, a cauta pricina: Sfintla sa,

ne mai puindu-se de Dricind, Ineruolsaa m1nile dupd obicoin (coo.); nu va pubes nimenile so se yule In price san sa
stea Impotriva Judecatoriului (PRV.-MEL) A se .. impoWyk a se Impotrivi 0 A se owe ye ling& oineva, a

starui pe linga cineva: femeia se pane ye lIngd bitrbat

fel si duelist, cit doar ar aria tains (GEV.) ; a se

dd ye

capul

cuiva, a starui din rasputeri pe lInga cineva, fara.

a-i mai da pace: poste Iarnti, mama tar s's pus pe capul
tatii, ad mit dee undeva la

sooalli (cm) 0 A se

pentru cineva, a interveni In favoarea cuiva, a Intrebuinta twit& influenta, toata puterea In folosul
cuiva: mdcar cd erau Greci, dar se punean tare pentru
bard (NEC.) (D A SO ds, 1)100; au en cineva, a si-1 face
prietin, dusman: vdend of m'am pus rtlu on mama, 11
ginruesc eu od ce-am !dent n'oin mai face (CRG.) CI A

se Wend la cineva, a se naimi, a intra In slujba:

p A se lega prin cuvint, a

fagadui, a se Indatora c& va face ceva: a se
chez g) 0 A se lasa (frig, ger, iarna, ceat,a,
s's pus cioban is of

etc.): se PIISeS0 Drin bonnie ace's, 1ntr'un an, o farad

grey (GRIG.)

[lat.ponOre].

PijNERE SI. Faptul de a (se) p u n e.

PUNGA (p1.-gi) sf. CI Saculet (mai adesea de
piele), de diferite forme, uneori cu mai multe despartituri, In care se tin bani; saculet de pinza sau
de piele de oaie ce se stringe sau se leaga cu baieri

la gura ((J 4016): on e mai grey boall deolt punga goa)d

MANN); dit BiLISSOTI) ye o
de oele pe talger si on balerile

lungi, de pus In gib (CRO.); n'ere aid o pars In ,. 0: In

ntidejdea slugli, dal de fillIdIII PIIIIII(11; V: eine nu deschide

ochii, descbide punga; 0: Clue e on mina lung& Pierde Si

ce are 'n w (DOC), se zice despre cei prea darnici sau

risipitori; 0: Te yuyd 'n bot $1-ti fa din

tot, despre

cei ce lingusesc pe altdi spre a le stoarce bani; 0:

$1 sAtn1

si on pangs plind no se poste, despre cei ce vor

0 ba (ALA

so. alba. de toate fArtt sa cheltueascli;

amok ba ae-a
ba una, ba alta, fie-care

1025

www.dacoromanica.ro

sustine
65

PUN

PUN_ sau pretexteaza cite ceva, fail a putea cadea la

Invoiala: until ZiSOEL cl-I teat.), altul ca-!
(RET.); 18
pun,F urma
nrmelor, ca tank ca , /Ana ce Mitrea se ridica vesel
01 gat (SLY.);
umblft on dol bani In trel pungi, despre saracul mindru sau rusinos care taut.) sA -si
ascunda saracia; e Bros la e (putred de) begat);
a lega baierile puma' so- BAIER C) ; mie nisi nn-mi intra
In .0 nici nu-mi lase (PANN), rnie nu-mi pas!, pe mine

nu ma atinge aceasta, nu-mi aduce nici folds nici

pagubti; (E): a face aura , a stringe gura, buzele
Cantitatea de bani care Incape intr'o punga:
al-o

de galbeni laca-ti dames, SA fact cum vet face sit nu

mA vadegti (PANN) 6 "' (de bani), moneda tur-

ceasca, In valoare de 500 de piastri ( 1781 lei

aur), care circula In veacurile trecute prin tarn:

PUNGULITA. 0 PwravTA (pl. -Ye), PUNGUSOARA

(p1. -re) St. C) dim. PVNGA: a plecat... o'o punguilta plina
de poll (GRID.) ; Scoate oolea pungullta, Fa-o sit -Si caste gurita (PANN) ; doamna scoate punguta Si plateste socoteala
Meta (CAR I ; Si cum merges el pe-un drum, numa lace gaseste
o pungullt on do! bani (CRG.); dud mi-i pungusoara plink
Ma cube on mlndra pe mina (FLOR.)
4 PUNGITL1TA, planta cu miros

neplacut, cu flori mid albe; numita $i tasculita,", tascuta-cio-

banului", buruiana - viermelui ",

etc. ( Thlaspi arvense) 'El 4018)
4 PUNGULITA-PASTQR110/11=
TRAISTA-CIOBANULUI.

PUN OITJ... PS- PURDITL.,

*PUNT = PUNCT.

*PUNTA' = PONTA: tot mestesugn-i

bins Si de-a nu
de-a Mort gros, de-a
plerde (ALECS.).

'PUNTA' (-tee) tb. tr. Or' A

indrepta spre tinta (o army de fcc,

_ g. 4o18
Fi
Pungulita.
sit vada cetatea Si spot puntarA tnnurile spre dinsa (aALc.)[fr.

in spec. un tun): se duse Piccolomini

pointer, refaeut dupa p u n t].

PUNTE sf. 0 Pod de lernn, Ingust, aruncat

Fig. 4017.

Fig. 4016. Pungi.

Punga de hirtie.

an dat ca la 30 de pungi de bent Si age, au sciipat farit

de nici o pricina (LET.); Vasilie Lupu... adnse moastele

sfintel Parasoheva de la Epivata, pentru care date trei gut.

peste o apa sau peste o rip! $i care serveste numai

wrpietonilor (J 4019); ID a se face luntre gi
:

LUNT RE ; 6): fa-to Irate cu dracul, ptnA treci a, tole-

reaza tovarasia on -cut, piny scapi de greutate;

Pungl.de bani (NEW.) ; multtuni pe finl vInatornlui on (Mem

Dung' de ban! (ISP.) 1 Saculet, In care se pastreaza

tutunul: Igi puss punga de tutun In bummer (ISP.)

0 ...(de htrtie), saculet de hirtie (111 4017) *

PVNGA-BABEI = TAPIINGA-BABEII = TVRTA C);
TAISA C)

Oa

11;,.

1141

PVNGA-PQPI1 = TRAISTA-CIOBANU-

LUI (st.- CIOBAN ) [comp. gr.-biz. itonirri, lat.

med. punga $ivsl.pagval.

0 PUNGALEALA (pi.-ell) sf. Olten. mane.) Faptul

de a pungali $i rezultatul acestei actiuni.

O PUNGALI (-mem) vb. tr. $i intr. 0 /ten. (CIAO.) A

coase rau, faclnd creturi In pinza (ca gura p u ng i i).

OPTJNGALITVRA (p1.-turi) sf. Often. (=us.)

PUNGALEALA.

PUNG.A sm. Hot ordinar, borfa$, cal ce furl

punga cu bani: Io fundul curtii

grupe de masalagil si

se vedeau diferite

(M.).

PUNGA$EALA (pl. -Sell) sf. O Faptul de a

pungii$1

= PUNGAVE: cement pe cari uneori

II vezi noaptea la 'Arida gala la pungaseli LAP.).

PUNGAT (-Asesc) vb. tr. 0 A fura: lista e vr'un

pungag, a OW oil nu-1 dumnealnl aces& Si umbla sA ne punTTA,MSCit (CAR.) A face o punga$ie.

PT.JNGAWE sf. 0 Meseria de punga$

Fapta de punga$: sA tacit bine si cinstlt, sa nn -mi

amble cu pungasli (VLAH.).

PUNGAGAICA (pi.-ce) sf. Hoata ordinara

[p unga $].
PUNGHITA (p1.-te) sf. Trans. 0 /ten. dim.

PIJNGA: bagind mina In buzunarin, scoase douA pungbite

de bani gi 1 le date lui Petra (CAT.).

PUNGI (-wise) vb. tr. le A pungasi (in spec.

la jocul de Galli

petrecea o mare parte a ails!...

iscodlnd fel de fel de tesmecherii ...spre a 0. pepontatori

(ALECS.) ; slujindu-se, stud en WWII tale blagoslovite, end cu

celelalte, a hotarlt sa-si razbune... pungind pre cei mai marl

baler! (Neon.)

[p u n g 6].

PUNGTT adj. Strins ca o p u n g a, bluetit,

sbircit: pe aura el

..aa reveni pentru o clip& un zlmbet fin

de nelncredere (D.-ZAMF.).

- VONGQIU: negustona se scuba In picioare, scolInd din buzunar nu unsuros,

PUNGOCIU (pl. -dace) sn.

destul de gren, p1M cu maruntis (CAR.).

PUNGOIU (pt.-we) sn. augur. PTINGA. Punga

mare: nu a nefer In ostirea noastra care sa nu alba cite un

plin on mahmudele 51 dodecari (m.).

0 PUNGUI ( -nest) vb. refl. A se Increti (ca o

pung

a se sbirci (volt). de fructele ce cad Ina-

inte de a se coace) (rAmF.).

PUNGUIT adj. p. PUNGUI (F)

ictkue.) Sgircit, avar.

0 /ten.

Fig. 4019. Punte.

dracu nu face nici pqmeni nici punt! nici usi de bisericA

f170. (a ferestraului , lemnul cal lung de

la mijlocul ferestraului, in altuiturile de la capatul caruia shit virile braiele (wr- EJ1 2076)
Stinghia push de-a curmezisul unui fund de butoiu (Fr E 2229) 1' 0 5. Parte a morii (pp- TAB.
XXXVII, B, 17) Pluta in care se vira fitilul
candelci
PODC) : de la un datornic ran nu voi
imp.) 1

bus nimic cleat la a ralului (zim.)

0 a,. Podeala

de-a lungul unei cortibii sau unui vapor, Intiiu la

oare-care inaltime de fund $i apoi In fie-care etaj;

covert! [lat. p o n t e m.
PUNTICICA (p1.-)eele]) sf. dim. PRITE.
PUNTVRA (1/1.-turi sf. Intepatura, impunsatura. (BIBL.) [lat. pullet irr a.
0 PUP 1. sm. 0 Trans. Ban. * Bobocel de floare:

era... frumos ca un

de trandafir (cAr.) 0 0 /ten. Pune-

tulet, pat.) mica (ca o stropitura):

de tina
Trans. (DENS.) X Malaiu copt in cenit,a, turta
Mold.
CIUCIULETE 1 Mold. 4 = sstacice O.

(pl. -purl) sn. 0 Trans. (BUD.) = PUP 1 0 1 0 pl.

Desenuri rotunde in broderie (DENS.) [srb. p u p a .
2.

PUPA (pup) vb. tr. F

(p)

SARun 0: In-

tiacea zi sit nu se npropie... Writ trupul oars -carui stint...

nice sa-I sftrute nice ea -1 pupe, ce departe sit stea gi sA 1 se Inchine (PR.-GOV.);

1-o radicat De batrin. 1-0 pullet mina Si

1-0 pus pe divan (vnB.); Ghita. Chita, pupa-1 In bot Si -i papa

tot, di satulul nu credo la Al flamind

(CAR.) ;

DO' BOT .9

O 0 A capita, a pune mina pe ceva; a face cu-

nostinta mai de aproape cu ceva: Tn de la vizirul

tot nu pupal banil (PANN) ; ettl s'au prins en mina 'n sac...
toll au pupal duba (M.) [lat. vulg. *p U p p a r e <

*p appa slim"; intelesul primitiv de a suge"

s'a pastrat In it. poppar e, vir. poupe r,

etc.].
PUPA (p1.-pe) sf 2. Partea dindarat a unei co-

rabii, a unei luntri, etc., In opozitie cu prora":

1026

www.dacoromanica.ro

vaporul bStea bandiera francezli In pm& Bt la .0 (1.-ee.) [fr.

poup e].

PUPACIOS adj. f Cdruia-i place sli p u p e.

0 PUPAGIOARA (pl.-re) sf. 3 8 dim. pvPAzA 0 lj C)
rvpAzA O.
0 PUPAT ( -test, -Aiu) vb. intr. 0 A striga ca pupaza (p ul p u!): Ce ai, pupAza, on mine P -And It ,

Toga lumea to -a urI $i cu bulgari or svlrli IVOR.) IT

Trans. A vorbi (rec.); a flectiri (L: M.); du-te 'n tree -

nu mai .0 atita (VA8.)

PUPAJOARA (pl.-re) sf. dim. PVPAZA.

bA ti II

PUPAT sbst. Faptul de a pup a, sdrutat :

de sarntat, Pops nu ne di; pacat (ZNN.) ; to s'o poonesti Cu

matinee si Iasi, dad. i-a mai trebnt
(VAS.).

PUPATOR adj. verb. $i sm. PUPA. Care pupa,

caruia-i place sd pupe, pupacios.
PUPATURA (p1. -tart 5/. 0 Sarut: en pup/aunts
voastre suparati copilul (L.-Kt) = PUPAT: cind in-

cetti Martac, in o universalli, o spargere de slide pe toatA

linis (D.-ZAMF.) [p u p a].

PVPAZA (pl.-peze) sf. 0 l Pastire insectivore,

cu ciocul lung, roseate,

de md.rimea unei mierle,

(mam) A vorbi In taint, gura in gunk; a conspira [comp. pupa i].

O PuPvicA adj. f. Mold. Dra-

gutd., gingasa: da gtii, zAu, ea-i .0 de

tot' (ALECS.); pares -1 scoasA din male,

adv.: dati
situ, asa-i de .0 (NEGR.);
bratul si mergett .0, tot ye virtu' scarpilor IALECS.).

PUPVIU sbst. Trans. Cocoasii,

gheb: 0 baba cam* gehloapi, on .0 in

(CONY.)

me- PUR-SINGE

alterat: aer

vin

rasa a;

0 Nestricat, ne- Fig. 4024. Pupitru.

3 Senin, limpede,

Yard. nori: ear

nuinita iron. si
cue arnienesc" ( Upupa

C) Neturburat de nirnic: o bu-

0 Nepdtat, neprihanit, neintinat: o

oonetilnta a1 O Corect, far& vre-un amevsotreca
Gol, desert: crew
strain sau ran: un eui
curie

epops) (,E 4020 : de co,

...e; ays inventiuni 4 w IMPGR.

In acest ametitor valmiisag de

cioare si de pupeze, n'auzi
niciodatA puteruicela bAtAi de

3. PUR $1 sTrarLu loc. adv. Nuinai 5i numai, fare

ir,7r

rezerva sau conditie [lat. p u r u s, cu lnt.elesurile

fr. p u r].

Fig. 4020.' Pupaza.

si esti pe nemincate, atunci to spurcS si-ti puts gura toatA

Vara (GOR.) ; CO pupAza 1si ample cuibul (PANN) : (D: taei,
pupazo, se zice culva ce vorbeste mull IVOR.) ; SIIII1UlUi 11
merges gura ca pupAza, de-a ametit
pe impAratul (COG.); dc aci, F: tea-0 pupAza (ZNN.), tact -ti gura
O X Un fel de cozonac lung,

0 PUR' Sm. * C) Planta bulboasd, cu flori purpurii dispuse in umbelli globuloasd ; numitd, Si aiu" (Allium
1olundunt) ( 4025) 4t1IIL$ARPELI:Wi

LUMINARE 3 [comp.

lat. porrum].

PURADEL, PURDEL sm. Copil

de Tigan: ne and exam un puradel mai

ce seamand cu cuibul unei pupeze; se face la botezuri. nunti,

Inniormintdri, etc. ( 4021): $1

mititel cleat barosul tAtucai, am apucat eu

Intinde, Cu eIti 11 eta, Colaci 11-i da

purdeilor si horhunei for oum a ineeluit

pe bunion) lui tats al meu (SAD.); Ganul

Tiganul... avea ei-o mulere on care Ashtase vre-o gam yuradei, va sit zica put de

'n sin ti-oiu pune v t . $1 n yoala ooloci : $1 cu citi Ii ride, Pupeze 11-1
oolac poste ~Pr COW 0

Ban. fro-

Un fel de ciocan,

ascutit la un capat, cu care se

cioplesc pietre sau se scobesc

Tigan (REM.); intrA apoi In casti gi spuse

[ung. p u r d 6].
0 PURAV adj. Trans. Jute la Iranie, artagos, rau la fire (CONY.) (PSC.);
PO Roman (MAR.)

l'

am de un slujitor voinio care sA -m1 pazeasoa 0 (lard

am (MERA) [comp. PQRAV].

0/ten. Ci-

0 PURCAR... Pr' PORCAR...

smut la-

unde se odihnese

catrice,

ce

PURCAREATA (p1. -ate) sf. Locul unde zac,

Fig. 4022. Pupaza.

sat de o Fig. gear. Pupazg.
rand sau
de o sgtrieturd, dupe ce s'a vindecat tames.)
O 0 /ten. Semn conventional, Intrebuintat de
dogari, ce se pune pe fundurile vaselor m(aue)
'11 0 4 Planta ierboasa din fam. leguminoaselor,
cu flori rosii-purpurii, mai apoi albastre si la
urnid, verzui; create prin pd.durile umbroase, mai
cu seam& la munte; numitd. $i pupdgioarii",
pupezele", orasticd.", etc. ( Orobus vernusl
4022) [*p u ap < lat. up up a + suf. alb. -z el.
PUPAZOIU sm. 3e Barbatusul pup e z e i
(MAR.) (VOR.).

oPUPEGIOIU sm., PUPEGIOARA (pl.-re) sf. * =

PvPAzA .

PUPEZELE sf. pl. 4 = PVPAzA .

*PUPILA
sf. 0 p Deschizatura rotunda
sau oval& din ochiu, In mijlocul irisului, si prin
care se zareste fundul negru al ochiului; lumina
ochiului (ow- 0 2679) 0 lh Fata.minord, careia
i-au murit parintii, $i care se and. subt Ingrijirea

unei epitrop [fr. pupill e].

pr. ext. despre animate: mare nevoie Fig. 4025. Pun.

lemne
aff

muzica.

-PUR1 t. adj. 0 Curet, nea-

(BRL.);

Fig. 4023.

Pupitru de

[comp. ung. p t1 p
cocoasa"].

ito61c1

mestecat: our

gatului ei monoton (p u I

aria' ale nun' vultur P (vLAH.) ;

rhea RUM pupAza, dimineata,

nude nu-1 dA gi Trilsnea eel urIcios un

Uri veste (mu.) [p 1.1 p a].
0 PUPUT (-ueso) vb. refl. 0 /ten.

sau ngr.

evantaiu: e nesuferita
din cauza mirosului urit
cc rasp inde*te $i a strip u 1)

grosolan, rasunator: la urma urmeior,

spate

,0(1,4

*i care are un mot, de

pene pe crestet. ca un

prelate inclinata si cu o stinghie la margine, pe PUPcare se pun Galli, caiete, note de muzica, etc. (( ]
4023) 1' 0 Cutie In care se tin hlrtii sau cdrti si a PUR
carei fat& de sus e inclinata; se asaza pe o meal, pe un birou, pe o
banal, spre a se putea scrie sau
citi mai cu Inlesnire ( 4024) [fr.].
PUPOIU (p/.-oaie sn. F Stout

*PUPTTRU (pt.-he) sn. tril p Masuta, cu su-

cind a atuns ye grindul purcitrot'', si-a zArit porcarul dormind en tato 'n sus (5.-ALo.) [lat.

vulg. porcaricia].

PURCEA (p1. -tale) sf. 74 Scroafa tindra; F:

a butt purceana de ooadi, s'a Imbd.tat [lat. p o r c 611 a].

PURCEDE ( -cod, t-ceg; pf. -case"; part. -ces) 1.

vb. intr. A porni, a piece dintr'uri lot, a piecna

la drum: Dumitrasco-Vocla avea poroncA do la MehmetPasa... sA pun:maga mai de sing la oaste (e.cosr.); aga s'au
string on tow si an purees asupra Sasilor (NEC.); care ar-

hiereu... va purcede de la scaunul lul, de se va duce Intr'alt boo, ca sit se tamAdueasca, ...nn se pedepseqte (PRV..M13.1;

si InIndu-mi Minas bun de la parinti, am pumas on bunicul

sere Pipirig (COG.); Purcesei sate d'acasa, Puroese1 prin bAarea, IntAturA Cu bileana-aorinaa 'n gura (MAR.) 0

greunatA, a rti_mlnea Insarcinatii: s'andesmlemat on un

ibovnic al ei gi an purees area (GAat); din momentul acela ea
pnrcese IngrennatA (EMIN.) ; coteicuta, oum numai a mtncat

oscioarele, a gi purees ye loo Ingrennata (se.) A

izvorl, a-5i lua nastere: an Wag In gios de la Podul-Inalt
pen padure gi an legit unde puroede ape Smile, In tinutul
Tutovei (GR.-UR.); uriegii munti, on virfurile asounse in noun,
de nude pureed izvoarele ei se revarsa plraiele cn rats:dune

1027

www.dacoromanica.ro

PURPUR

(eRG,);

toate scorniturlle... care pureed gi eurg din negtlinte,

lesne le putem Wade aim)

IP

A emana: Duhul eel

adevArat care de la Parintele purcede (Dos.)

2. vb. tr. A porni pe eine% a. a-I trimite undeva.

an purees Nicola! -Voda pre !rate -sau ...la Tarigrad

[let. procedure

(LET.)

PURCEGATOR(IU) adj. yob. si s7n. PURCEDE.

Care purcede (ccoer.)

PURCEL qm.7.k Pore tinar: pureeil testes or create

de lapte, purcel

marl 51 far... gi-or face purcei (se.) ;

care suge Inca; PO- CATEL (:) [lat. porcallu s].

PURCELAS sm. 4 dim. PURCEL:

Milt b &-

dIta, du-te scum, Ca te-asteapti hide 'n drum, Tot cu yin

at

SCAIETELEMet (M.-Bli8.)11- O #
Pop".
O PURCELI -elesc vb. ref!. 74 A se imperechia
(torb. de porni): tot asa s'or si-or face Puree 51-0m

roan 'ndulelt $1 on

purcel.

ayes o furma mare mare de porci (se.)

0 PURCELVCAs/. Trans. yyk dim. PURCEA: un mason/as si 0
pi a oprit lelea Nastasia: purcelasul se, -1 alba
de Craciun s1 purceluca s'o tine, de samtnti (RET.).

PURCELVS sm. ?ek dint. PURCEL: Purcelugl cu

Coeds erode' gi en bete 'n We de Ian, Cum mai bine I se cede

unit' ce de treaba (EMIN.) ; am un en matele de otel (GOR.),

ghicitoare despre lacat".

PURCEL'VA (pf.-ae sf. C) 7.k dim. PURCEA r

0 le

PITULICE

PURCES sbst. Faptul de a pureed e, por-

(lire, plecare: samosa din robie In beciurile anti la Sul

din Iasi a Moscalilor (e.-cosT.).

#PURCEZAT9R adj. verb. PuRavnE. Care pur-

cede

(vARL.).

PURCICA pl. -cola s

Ipat

PURCEA: paroles a

oreete mare... el a face pureei (se.) ; Am o

mica Si nu
'ncape 'n poieticit (GOR.). ghicitoal e despre lingura".

PURCICUTA (pl.-te s f. 7,,k dim. PURCIcA: Am

o

viineata, Chid o prinzi de ureehi, Face nsti I In costi-

reata (Ho, ghicitoare despre cheie".

PURCOIU s. PORCQIU 2.

PURDALNIC

el niele 0 de friguri

PURDEL

FIRDAugic: apol s'au intImplat

(CAR.).

PIIRADEL.

O PVREC our PQRICE.

PURICATURA, PURECATQRA

(pl. -turf sf F aptul de a p u -

r i c a: bat tie sdravana.

PURICE, PVRECE, B an. Tra ns.

KTREC SM. 0 4 Insecta mititica,

fare aripi, de coloarecafenie, care

traeste ca parazit pe corpul oinului si al animalelor, hranindu-se cu singele for (Puler irri-

tans) 1]4027

daca vrel sit nu to

manInce purecii pests ah, s& nu le sic!

Pe nume, litei sA -i omorl In luna lui
Mart (GOR.) ; clad vezi Inttla era (primavara ... miel negrl, al sa fad pureci
(GOR.) ; elefantul ti se pares purece ye
ling& acest cucos (Lae); y : oft tin

der, a nu
mai putea de fries; de chid se
potcovea le, in vreinurile de
demult (formula intrebuinta-

1 se face Jaime eft un

Fig. 4026.
Puricarila.

foarte mic; M: a

14 ite

y-Ne

ta in basme, spre a se arata

timpul cind s'au intimplat

cele ce se povestesc); F: a nu Fig. 4027. Purice.

face (multi) purici Intiun Wc. a nu face isprava Intr'un loc, a nu se Linea de ceva, a nu fi statornic:

vara nu faceam plaid multi pe la gcoala (CRG.); FrunzA no

Ikea multiplied De-acasa (VAS.); a: a nlin de parale ca onnele de purici (ZNN.), e foarte begat; iron. a scutura de pu-

riel, a trage o bataie; mince -te-ar puricll un fel de

blestem ironic;
PVRICELE-DE-C/MP, mica inseeta,

de coloare neagra, foarte stricacioasa, care ma.ninca inul, tritoiul si varza; numit si purice-

de-in", purice- negru" sau purice-de-pamlnt"

( altica nemorum)
A 4028 ;
PVRICELE-DE-GRADINA,

mic gindacel, de coloarea otelului sau

verde, care rnaninca

legumele Si in special

PURECA sr PURIM

O PVRECE Fir PQRICE.

PURGA (-gez) 1. vb. tr. / A da o curatenie; a

deserta pintecele cu ajutorul unei curatenii.
2. vb. refl. A lua o curatenie [fr. purge r].
*PURGATIV 1. adj. A Care purgeaza, care are
proprietatea de a provoca desertarea pintecelui.
a. (pl.
sn. Medicantent care slujeste de curatenie [ft.].
PURGATORIU (pl. -oril) sn.
Locul unde,
dupe Invatiitura bisericii catolice, se due sufletele mortilor mai Intliu, spre a se curati prin foe
de pacatele pe care nu le-au ispasit In viata; y :

nerod (e) ace! ce Panda holtela, ~1 acest mfrgav, unde-gi

Hack Wove things, einstea gi vials (Neek) [fr. p u r g a-

toire].

PURIC4 (-le), PURECA ( -eo 1. vb. tr. A cauta

sa princia $i se, ucida puricii, a curata de purici:
amass, oofocul,

dumbravi, sarind Incolo si incoace pe zapada de

sub tufise salt stand pe sub lemnele putregaioase
de sub oniat: numit si purice-de-omat" ( Podura
nivalis).

agternutul Q F A cauta Cu

de-amanuntul; a scotoci: de limper' luorul, i1 purici

s'apoi toomesti

IJIP.); chivutele... chid cumpara halite vecbi,

be purice prin toate Indoiturile (CAR.)
A bate, a

varza; numit $i purice-de-varza", purice - de - curechiu",

purice - de - rasad"
sau purice -verde"

Fig. 4028.
Purice-

Fig. 4029.
Purice-

(Haltica oleracea) ,(j de-cimp.

de-gradina.
4029 0 * MARAPURICARITA Tint. mica, cuisor
PVRICELUI

de beam sau de fier [lat. puttee m].

O PURICEASA sf.

[purice].

(POL.)

(L.4.4.)

a = PURICARITA

PURICEL sm. 0 4 dim. PQRICE p

PQRICE

(PAMF.).

PURICI (-1cesc) vb. tr. A bate euisoarele numite

p uric i, a prinde cu cuisoare, a tintui: peretli eases,
Inainte de a se lint_ se puricesc cu nigte penisoare midi numite PllriCei

(PAMF.).

PURICICA, PURICIOASA s f .

PURICARITA

[purice].

' PURICICA ( -fie) vb. tr. $i refl. A (se) face pur,

a se) curata, a (se scoate toate substantele necurate sau straine din ceva: aerul, hainele; aural;

trage o bataie (ca $i cind ar scutura puricii de pe

cineva : Triton... yorunci bite' sa Ili iasa Inalute: aceea an

nimic an intra in curte decIt dupit ce se purifies is turn (1.-01-1.);

glumi, ci m1-1 pureca oft se poate de bine (RET.).

CO:

care< pulIcem].

0 Faptul de a se) pur ific a: ,a aerulat, euru-

2. vb. refl. A se curata de purici [lat. p u 11 -

PURICALE sir poRicALE.

PURICARTE sf. 4 Multime de p u r i c is not,
ca nista calatori Intelepti, nu Imam In semi aceaste
IBOL.)

PURICARITA (131.-10) sf. * Mica plant& cu

miros neplacut, care face flori galbene, dispuse in

mici capitule la vlrful ramurilor; nuinita si pnricica", puricioasa", iarba-puricelui", etc. (Pulicaria vulgaris) (CI 4026) [purice].
PURICA$ sm. t 0 dim. PQRICE Insect.
ce seamana cu p u r i c e l e de casa; e de
coloare neagra - verzuie ti traeste prin paduri si

moravurile [lat.].
*PURIFICARE, PURIPICATAINE, PURIFICATIE Sr,

ini Datinli religioasa prin care omul se Curateste In anumite imprejurari:

mnierii ce a nitsout se face dupe patruzed de isle 0..-m.) [fr.].

*PURIFICATOR adj. $i sm. Care purifies [fr.].

*PURISM sbst. Sistemul aceluia care exagereaza cautind sa vorbeasca sau sa scrie In limba

cea mai pure, cea mai corecta din punctul gramatical, $i care evita tot ce e strain geniului $i
originii acestei limbi [fr.].
'PURIST SM. Partizan al purismului, cel ce se
tine de purism [fr.].
*PURITAN sm. C) agri Membru al unei secte

1028

www.dacoromanica.ro

presbiteriene engleze care pretinde tai practice sin-

gura religiunea cea mai purl; persecutati In Anglia, puritanu emigrark apoi in America CI 4030);
adj.: nn ministru (F) Persoankcare, in literature, In politica, In viata de toate
zilele afecteaza principii din tale
afara de austere [fr.].
PURITANISM sbsf. 0 k Doctrina, secta puritanilor (E) Rigorism Impins la exces [fr.].
*PURITATE sf. Insusirea a tot
ce e pur, curatenie perfecta:
aeruInt, spat; a limb'', a stilulni 0 Nevinovatde, castitate, curhtie: AA,Et msravurilor, suiletulni Corectiune, ele-

Fig. 4030.

Puritan.
scoate puroi u, a coace.
PUROINIC
PORANICI.
PUROIOS adj. I Plindepuroiu.
PURQIU. PHNOM pl. -oaie, t-o') sti. art Ma-

terie cenusie sau galbuie ce se formeaza in rani sau

In bubele coapte, coptura:

;Astra neatins: barbel, plete lung! 0 A tines PURPUR

(vorb. despre atitudinea corpului : cunt sus;
nasal to vint A avea la sine, asupra-si: oareie
va tines drumnrile st cane oamenilor de va furs, Insa arme
nu ye en sine, pre acesta... sit-1 goneasca denteacel loo
(PRV.-LP.) ; eine poartA la sine Maya face prepus o'an otrd.vit
el pre negtine (PRV.-MR.) ; cela ea poartA 51 Imbllt on bani rat,
acela face prepns cum sit fie gist sobs cu calpuzana (pRv...mIL)

t A avea: ar numele, a se numi @ A avea anu-

mite sentimente:

tacit de cineva; .77 dragoste pentrn

grIie de cineva; A. respect oniva; N'am dat In
vista ninanni Praia sa-mi poarta dusmAnie (cogs.); dacA
vet avea mein ran... an purta contra -1 are (PAIR*
1 A
cineva;

intreprinde, a face:

ganta.; delicateta: a desenului; ra gu-

stuluiVil Cor-IMPURITATE [fr. puret e].

PUROIA ( -olez) vb. intr. if A

m's purtat, Cu cattiest de in, Cu gator de fir (suu.) 0 A

et.11... puma gi ranele

miselului lingea-I si nu-iv/alma (con.); merges la eel bolnavi de-1 Bala 41-1 stergea pre ace' betegt, stricalt dc
rane gl stricatt de punoaie (DOS.) [lat. puronium

p u s, puri s; forma punoiu e refacut& dupa

gunoiu].
PIIRPURA (pi. -re. -ri S. 0 Materie colo-

ritzbolu @ A indemna, a

impinge la ceva: de atitea orim'anIngAlat al m'an portal

la rentals eele de ravine (CAST.) @) A suporta:
Mate
cheltuielite easel; vent -am... Intooma on scats ce an portal
zaduhul Mid (GAST.) g
in foam pe cineva, a-I cleveti,

a-1 vorbi de rau @ A mince:

ditiu.

noroo;

ti

pretn-

2. vb. refl. 0 A fi dus, sustinut ca o povara:

transporta, a umbla, a se duce dintr'un lac InIn nnele pArti, donita cu spa se poartA pe cap A se

tealtul : eltiva nem/Usti de mazili se pnrtan printre oameni

de cob) pied. col (cue.) A plana, a pluti: (what lui

Dnninezeu se purta deasupra apoi anew 1 0 A se Imbraca,

a fi Imbracat sau incaltat cu ceva: Imparatnl... o

ranta de un rosu inchis. foarte prquita in vechime,

care se scotea inainte dintr'un molusc, car acum se

an nrgisit sd no mat lie voinicit a sit mai

inportul Iranitrates (CAST.); citoinla no se poartA vara; Ia vez1 oheala
cum se poarta Cu venue! de 'spa moartA, Cu oercel nnmai
d'o toartii, Cu panglice ceadIrli, AtIrnate de cheat (Teon.)

demnitari ai Statului: mantle de ,A"; de aci, : dem-

DacA stii cum sit to petit, Btaaitica chair din gore lupnlui
pot' ea o scot' (PARN) ; : ori to poartfi cum t1 -e vorba,

extrage din cosenila 1i Coloare purpurie

Porfirh, stote vapsita cu purpura, purtate inainte
vreme numai de suverani sau de cei mai Matti
nitatea consulilor, Imparatilor $i Maltilor functio-

0 A se 'Astra neatins: nu se mai poarta plate lung'

O A se conduce, a avea purthri bune sau rele:

nari, la Romani; mai tirziu, demnitatea regale;.

orl vorbeste cum 41-e portal 0 A trata bine sau ran

pe cineva: se poarta seam en ensile; s'a purtat ran on

p u r a, cu sensurile fr. pourpr e].

*PURPURIU adj. De coloarea (rosie -

poveri; rd. Juanita;

Durpura romans, demnitatea (le cardinal [lat. p u r-

Inch's&

a) Parpurei: cealul vArsat prin pahare tun o IADsea purpurie, amestecIndu-se en rumul de Jamaica (NEGR.).

*PUR-SINGE sm. 7,k Cal de rasa nobilit, de

origine arab& sau engleza [fr. p u r -s a n g ].

PURT4 (port) 1. vb. tr. 0 A duce, a tinea. In
miini sau pe o parte a corpului, a fi incarcat cu
ceva: nn copil in brate; o povarii ; Ann sal in set-

mine [lat. portare].

PURT.Ik.RE sJ. O Faptul de a p u r t a: a unei

trebilor; a plattriet de pate

Faptul $i felul de a se p u r t a, conduits: ti

bunk rea; certificat debuna ,; a dumitale Iasi de dortt.
PURTARET adj. 0 Usor de purtat, portativ
Care se poarta In toate zilele, care se poate
purta mai multi vreme fru% sa se strice (vorb.
de Imbraca)ninte sau de Incaltarninte): seurteica

asta e Mina s'o ai si pentrn biserick si la hot% gi sA fie gi

t Mobil, miscator: luorur1 e

URTPAT 1. adj. p. PnaTa Care s'a

nare ; CO: AA, fugal, a fi supus cuiva, a fi stapinit de

purtareatl, IMP.) 0

Mature ei purta Weal de bAga In foc (Am); pre unit ca

acestia car" tau deal muiert, poartA-1 pre nub cu pielea
Rota, sezind cAlare pre in/Warta (PRV,MB.); Igi povesteso...

purtat multi vreme (yob. de o imbracaminte sau

de o incaltaminte), care nu mai e nou, Invechit,
uzat: haine, cisme
0 Intrebuintat multa vreme,

cineva A cam, a transporta, a duce dintr'un

lac intr'altul: er seen en grin la moult ; vent un lap den

cum 1-a amAgit pasd.rea vicleanA, cum 1-a purtat din be In

lot (loos.); F:

pe la lcoane w ICOANA C) A

conduce, a mina, a face se mearga dupa sine, a

duce de mina:

de mind.; orb pre alt orb poartA gi anandoi cad in groapli (FFL-oov.); leagi cInele de grumaz, apoi II
ea

Poartli dna tine Wes.);

pe cineva de nee Plr NAS 0

(noel.

prelucrat adesea: ea au loon) va fl mai vechiu tit mai A.,

on elite este mat bun pentru hrigea ()ON Umblat

prin lume, cu experienta, care a vazut multe: d-ta,

mos Niohifor, esti om

gtii mai bine decit mine (cue.);

Bitiat AA, si torches, Sae trainl pe la bat

TAT.

(VLAH.) 1111

NEPUR-

2. sbst. Faptul de a purta Fel de a se

C) A conduce, a avea priveghere peste ceva, a fi

capetenia, a fi In capul unei lucrari, unei administratiuni, etc.: trebile ; de donitzeci gi mai bine de and

purta, de a se imbraca; port: nn e deosebire Intro dln-

dental, a conduce dantul. a

fi in capul dantului: un vornic mare parte un cap de

poarta: episcopul taste si ad. chiamit... purtiitorin de gritd

tnturor crestinilor (Fsv..Ats.) tof Persoana careia

dant 51 alt vornic mare purta alt cap de dant (NEC.) ; intro
Nora trebue ad. He unul tat o poarta... uneori poartft dantul
ai on om prost (GAST.); Gad, IntrarmIndu-se, va purta stile

prezentare; (mantle la , actiune care trebue platita

ori-cui la prezentare, spre deosebire de actiunile

de end port vornicia in Pipirig, am adus-o cam anevole nn-

mai on Mutsu' (cal.);

Inaintea lui (FAL.)

e0

10

In

pintece, a fi grea, insar-

cinata (despre femei si despre animale) 0 on

vorba, a amina, a taraghna, a face fagadueli deserte: tot i-au portal en voroave 51 no i-an mai dat oasts,

'Lana ee i s'an timplat de an merit acolo (NEC.); A. ea min-

(Mai, a nu se Linea de vorba, amagind cu rninciuni

0 A avea pe corp o imbrachininte, o podoaba,

etc., a fi imbracat sau Incaltat cu ceva: - haine

/rumoase;
doliu. a fi imbracat in haine negre;
manusi, ghete de lac; A. an inel, ochelari, o !Ware la buto-

uteri A Imbraca pe cineva: o purta on salbi de

slit de sobol si on
salbenl si en haine de galunarand til
multe odoare Impodobitit (NEC.) ; De land m'a luat, Bine
1:111

sele tad la scat Tact la A. (cR01.

PURTATOR adj. verb. $i sm. PIIRT4. Care

trebue sa i se plateasca actiunea sau lozul la

nominative": proprietatea actinnilor la

se transtera

prin simple traditlune a talului (coo.-com.).

'PURULENT adj. F Puroios, In care se pro-

[fr.].
duce puroiu: oftaimie
PURUREA, PITRIME, PGRIIRI, adesea precedat
de de-(a): DE-(A) PGRIIRE(A), DE-A PURIM' adv.
Mereu, ori-clnd, totdeauna, In veci: bradul este aim-

bolul generatiel... Rental ca e purnree verde, tarns es si vara

GBP.) ; el igi radios In slAvt bogata for podoabit de cetini
purarea verzi (aus.); apoi zi ca nu-ti venea sA nominal la

dram... on asemenea om vrednio gi de-a-purtaea vesel (um);

darul este de be Dumnezen 51 ramlne de-a-pururt, ter mini
e let si piers (vLAS.); de-purttrea se va aorta eels ce InvatA

1029

www.dacoromanica.ro

PUS-

Ore Raul sit tacit vre-o gregala

PU

[comp. lat. p orr o].

PUS 1. adj. p. PANE C our NPI-J1.
2. sbst. Faptul de a pune.

(PRV.MB.);

radicatu-s' au o gam&

de Mad ca niete lnpi invAtati de-pururea la Nada

numit... mAluroasd, muntoasa ei din miiloc (dtur.) 0

/loal& p u s & prin vre-un !armee: Tu etii de Coate

adustiturlle, De Coate tacaturile, De bode pusaturile mruv.)
Fr- PII$CEa.

PVSNIC... so- PGSTNIC...

t Asezare, pozitie, situatiu-

ne: bent aduce de le cautd llteuitorilor a-at face haine...

cum este fires oerului 0i a vre-unei parti de toe (N -COST.

# Sad: acela ce va Nita vie roditoare san ei pusori

san a1 saduri (PRV.-MB.) ), acestufa sit-1 tale minute

(PRV.-LP.)

0 Trans. Ban. V Curmatur& pe unde tree

fiarele salbatice $i unde stau la pinda vInatorii
[p U S].

(PAC.)

PlUSTA (pl.-to) s/. 0 Cimpie intinsa cu pAmInt

nisipos, step&
in Ungaria)

jale, cc "(afloat* cobind, prcvestind ceva rau, a

moarte: and... un glas femeiesc clntind, a , o doing. (Iit.);
clnd latrd olnele a , tree dnhuri role pe Iingd easy (GOR.).

2. (pl.-J=0 sn. 0 = PUSTIE 0: $t se ridieli Avram

el mergind, Mari In pustiin (maw ;

Saharei; el merglad sea prin abate pustinri, an dat de-un om batrin (se.) ;
trecu pustiuri, dumbravi, munti of valuate ()SP.) 0 Sin-

gur&tate, pustietate: rata din Welt, satula el de 1

muntilor ei de iubirea singuratecit ...se glndea dulita Intreadt la locnri desfatate gi pline de lume tome.) ; F :
se afundit mai molt fn 1 nitarii el at nepasarii
arainnrilOr (DLVR.) [vsl.

FTSTNIC, PUSNIc

stn. Om, mirean sau

alugar. care s'a retras
de lume si traeste singur Intr'un loc pustiu,
petreclnd In rugaciuni

numeso romane-

Fir P. HT. 11 0

aura ? (cgo.) ; o pustie de tuse... Il Intetise ei mai tare (D.-ZAMF.);

se sit am P ale pustli de batr1neti I (DLVTOT 0 A ~, plat) de

pustyni].

tot o dna de pamint In toata

lungimea Unga1
pe oare to
ate eimpurile Ungariel, el ang-u
regte
(C.-RAD.) ;

'neat plIng1nd (cone.) O Desnadajduit: Toatd ialea

mea pustie Mi-oiu preface-o 'n rugaciune la deloarele P)easflntei u/LAX.; 0
Afurisit, pacatos: aaa de m' a sagetat
ppl do ghimpe, melt am tipat of m'ain deeteptat OSP.); traget)
mai bine tot fnainte, ce mai atfta grill' pentrut astA pustie de

4031) : este

Lipsit cu desavirsire; lasat In parasire, pArasit

odinioarit (DLVR.) ;11111114 vreme a trecut... de eind lantern pustli

Ma de dross (MERA); Tu, 'alma prat* Stal tot la vatri

t PUSATURA (p/.-turf) sf. C) # Poz4ie, asezare,

1 PUSOARE sf.

de tett: parasind vatra parinteasea, pustie de farmeelle de

situatie: acele ire) part)... de pe pnsatura loculul ...le-au

PUSCEA

dunce stapinul scalds sit plateasell toatA paguba (pnv..148.) 7

(GR.-UR.)

Fig. 4031. Posta.

Maram. Loc pustiu: MIndra mea de mull ma mustra

[ung. puszta].

si ducind o via foarte

severIi, sihastru, schimnic ( 4032): a lost ()-

twat s'o lase la Dustin de puled! (CAR.) ; comp. PUSTilj 1 (D

data Inteo pustie mare un

Pustule gi petreaea singur,
singurel use.) ; eft era de -7.ZO
pusnic Danilit, tot mai (,4:
44.
molt se bizuia In drughi`..neati deett In stints cruce ,17
(ono.); 11 yid palid, blind,
visitor, bite oditita retro.Fig. 4032. Pustnicul
de pe muntele Pionul
sa, trA)nd co un pusnic cu
(dup)
o gravurtt veche).
oartile, en gindurile lui

(VLAH.)

Ce-am Mout drums prin

(ORL.)

PUSTIE st. 0 0 Tinut Intins, neroditor si ne-

locuit, desert, pustietate, pustiu: pustia fiaharei; tott

adult el murirA In

oar)) beige den Eghipet (PAL.); nu se

vs chema ea hicieneste manastirea... clnd se va face calugarul sohimuic san sibastrn fn pustil (pay.-hs.); PP- DGCA-SE-

PE-PIISTII Pustia, naiba, drawl: afitat-ai, ?Ma,

Gittatu-o pustia (BRL.) ; o gtin eu eft a de dulce

81 de amard, bat'o pustia s'o bald! (CRG.) ; de se no 1-am
holds ?

# pustinle < vsl. pustyni, bg. pu-

t i n a].

PUSTIETATE sf. 0 Loc pus ti u, nelocuit

de nimeni; singuratate: at a stat aceasta minastire a(VLAH.); ar fi co-

[vsl. pustynInikii].

PUSTNICESC adj. Depustnic: fel Incheie

firul deli! In rugiciune gi smerenie pustniceasea

(ORIG.).

PUSTNICI, rustacl (-leen) 1. vb. intr. A trill

Prow dons veacuri pitita In a codrului

retras ca un pustni c: en singur schitulet era ascuns

treierat beta noaptea, dacd tdcerea el

into nn luminie Pe brill' muntelui, undo pusnicean ettiva calugari (cao.)

stradelor nn 1-ar if
tt goald sub arelta de soare /n patru PAW
a him)) se 'ntinde 'ngrozitoare (ALECS.)
Tinut sgdbaobosit

(DLVR.) ;

tic, neroditor: drumeata... a mers lards) an an de zile

nrin nlete pustietittl ei mai grozave leen cele de dna aid

icgo

0 Pustiu, desert: glasnl nenoroeitului se pier-

dea In

PUSTII (-tiesc), d PITSTL (-ties) 1. vb. tr. C) A

lasa pus t i u a face s& ramlie pustiu: bietii cameo)
at babele el anti sariteime puetian easele et fugean In lume
lainend (N.- COST.) 0 A nimici, a distruge tot in
i ale, a devasta noroadele salbatice ale Asiei se nitpustean...

idulnd oraple gi anstand pdmintnl pe unde treceau (VLAH.);

astfel of input on pull ski pustiazd oodrii, yard de-a bins)
latul ce-1 va Instruna !die zi pe toll (0000.).

2. vb. refl. A ramlnea pustiu, a se golf (de oa-

meni, de vite): o'au pustilt bonnie aceste undo se obtain&

Dada, ce era agezata on Rfmlenl de Traian, ImpAratul RImule) (N..cosr.); ca prin !armee grade se pustli (GRL.)

PUSTIIRE s/. Faptul de a (se) p u s t i i, ni-

mieire, devastare: pe on -unde treceau, a raminea in

nrma for

(ISP.).

PUSTIITOR adj. verb. PIISTII. Care paStieSe:

2. vb. refl. 0 A se face pustnic: Hotatl sd meargd

la o manastire Si se pustnieeasca gi a ei plecat (SPER.); to -i

face pod% ea tats -tau oind e'or pusniel tot' bivolil din mindstirea Neamtulul (cgo.) 0 A-si face un sidas de
pustnic: In lundul Izvorului-Alb se pustnicise intro vreme
un sihastrn (GRIG.).

PUSTNICIE, PasNia#E s f. 0
traiu de
p us t n i C; conditiunea de pustnic: aveti noroo...
ea-mi slat mai drag) ban)) deelt Dusnleia, ea v'at; arata on
voua (Clio.); acolo, In salbatlicia el pustietatea aceea, traeso
Patin schimniei In adevarata pusnicie, ea pe vremea sflntilor

(VLAH.) 0 Sales, asezare de pustnic.

'PUSTULA (pl. -le) sf. F Basicuth pe piele, bubunt& [fr.].

*PUSTULOS adj. f Plin de pustule, basicos,

OPUC41. (puao) ,. vb. tr. si intr. Or A trage cu

bubos [fr.].

p use a, a Impusca: nu-1 putem niei + nici spinzura

ei nici inchide, cll-1 singe Impartitesc (ld.); clad trasnegte,
pnacd of. Ille dun& dracul, De care-1 urmareete (KZ.).

2. vb. refl. A se impusca: and se pima, se spinzura

sate de an) au dant in partite acestea vijelille noroadelor

san se inneaca oineva de bun& vote, atonal trebue sit se gehimbe

1Idminde el postlitoare

WOMBS (MAR.).

(VLAH $.

PUSTW 1. adj. 0 Desert, got, nelocuit, ne-

umblat: satin alto Worn pentru tars noastra, Moldova,

cum an stunt Duette peste 600 de ant (GR.-UR.); de atunee an

rdmag tara pustie din Prat dna In Nistru Dina astazi (MUST.);
de-abla fnserase, nlitile eras Tulsa pasta (NEOR.); OfISS manful
farit oopii a oasd ensile (DLVR.) ; sea dar gooala a ramas pustie

Pentrn o buoatit de vreme (CM) Singuratec:

de to

vanoide (dobRoattele) of to va bell In pddure can fie In oe 100 ,

pvcA

(pl. pusti, # puete) sf. Or" O # Tun: clad

dan puetile lui Mate) -Voda Intr'insii, toll Wean la plimint
(M.-COST.); oaste tureeasca este =RA, patrn ante de mil ei
mote marl patrn cute, tot Wand marl (NEC.); prat de of

PRAFC) #

de %A, pomp& de incendiu: avind

paste de anti add Camel an atlas fooul (NEC.) Arm&

de foc modern/1., cu teava lung& si cu care se Impusca cu gloante, alice, etc. (p 4033) (or CARABINA,

1030

www.dacoromanica.ro

PLINTA, rarScaiTA, etc. ; Cu cremene ser CREDIFNE 3

; la o Wale de A., Fir BAT4IE @; sit bate pusca gar

partea de sus, pe unde se baga banii, de care se PU slujesc in special copiii cInd vor s& string& incetul
cu incetul o mica sum& E 4035):
PU

; T.): (a se duce ca litsat din Iowa (aLv.); (verbs

(ZNN.), ca si cind ar /1 scapat din

BATE 4

rea se duce) ca din

ulna sit banii oopillor adunati In Duseu-

ca glontul de iute; de aci, adv. a se duce

iute ca
sageata, ca fulgerul : tar eu, nebagator de seams cum

eram, imi puneam palitria De ceafa, si ma duceam ae la

moara (GN.) ; 1p : en placa goals la vinat sa nu pleci (zm.);
II fain lured (ZNN.), fie-caruia ce i
6: bitiatul cere
se cuvine ;
trei lucruri

6:

nu se im-

lite II scosesem rind pe rind on cutitul

(BR.-VN.).

0 PUCTJTA (pl. -t.

sit

hainele pe anent cresteau si inuicuta

si sabia tot asa

(VOR.)

I 0 Cutioara,

colivioara: Aicea pun canaragul In

aurita

m. (SvAns.).

PULAM.A. (pi.-male), PUSsf. Secaturit, lichea:

Fig. 4035.

LA (p1.-le

prumutit :

calul, ne-

Pusculija.

bine, ma, DuSlama, ca n'am sit -ti zlo mai

vests 51

Fig. 4033. Pucti.

pusca (ZNN.)

0 adv. Gel 44, In pielea goala, despuiatil @ Mold.

de soc

St. 0 "-

dim. PvscA 3 : ye cIt crestea copilul,

PIMCQCIITC)

immosl (CAR.); toga, multimea asta de puglamale e asa

creseuta (0.-zAns?.); nil potato, in cast ti-al gasit sit dal,
puslit P (R.-coo.).

PU$LAU SM. Dezertor

[sit. puska, ung. p us k a].

t PUC.A.R cm. X Tunar: ca acela prah se Mouse...

(GR.-UR.) [p u
c it].

cd nice .11 no mai stiau nude mai da

t PUCART (-arose) vb. tr. si intr. x A trage cu

p u sea sau Cu tunul: incepurit din non tunnrile a bubut

gi puscitrira estates (Mix.); Unguril or pueeavit in toate par tile (GR,N.).,.,

PU$CARIA sm. Cel osindit la p u .s c & r i e;

cel ce a stat la puscarie.
PIICARTE s I. X # Artilerie: izvodul de oilteri al puseariel (N.-cost) 0 Inchisoare, terrinite pentru criminali: eu to povatuesc prieteneete sa-ti cauti de
treaba, ea altlel at ad putrezesti In

(D.-ZAMF.); tritesc sdraveni SI Yes derbedei ea sit inlunde pusoariile (BR.-vg.) [p u S-

o a I.).

PUC.11. SM. 0 At $=- PIISCAR: nice mai titian ..11

in tine dau en pustile (N..cosv.) C) # Odinioar6.: corp

de 500 de soldati, sub coinanda marelui Armas,

cars pitzeau la puscarii C) # Soldat tnarmat cu

pusc it: In vremea asta. Wit ca soseste In tabara Romanilor o ceata de teal sate de
Ardeiedi (VLart) 0 V

Vitiator Inarmat cu pusca: se mai vad Inca astlizi ti-

(SIAM.) [comp. PPSLA].

PUTE.A. (p1.-tote) sf. Trans. ,s = PIISCEA : puStea

".' cu eel = PRO3.$CA C)

pe limbs -ti! raspundea lelea Solomia repede (NET.); Stea,

Du-te de pe limba mea! (PAC.).

PUTE4 (pot. t pociu) 1. vb. tr. 0 A fi In stare s&

lac& ceva: nu putea In grabs inodleca Stefan -Voda, Hind

om mic (NEC.) ; nu pot descuia lacatul; dada n'au putut /rapt
tai as /Eta ispravit, cum, pacatele tale, vet pntea to izbuti
(MERA); puteai prinde 1eDuri on ea de voloasa ce era (RET.);
abs. lenesul la toate sloe oil nu poate (PANN); as piecat steagurile dui Vasilie-Voda Inapol fuga... card incotro an putut

on..costi 0 A avea destula minte, dreptul, auto-

ritatea necesarit, putinta, ndjloacele de a face ceva :

al Mune Intr o vIrsta eind sit poti cunoaste sl deosebl albul

de negru (PANN); an vor putea sa stall nemloa oeialalt1 megiagi
cacti an Mont moara (ray.-me.) ; abs. vol an puteti nimic fatil

de mai-marli vogtri; nude nu va Dumnezen, omut an polite

(GR. UR.); 0: eine poate ease roads, eine nn, Mel Caine

moale er CARNE I 0 A-i fi ingaduit, a avea voie

s faca ceva: puteti OA; nu va putea nime sit cerce pre

loo strain pentru sa gaseasca comoara (PRV.-LP.) 0 A on
mat

a) a nu mai avea putere, a nu mai fi In

stare s'o dual., a fi sleit, gata sit can.: an mai pot de

ImpuscaturA:

Win* de frig, de foams, de seta, de sown, de trial, de

mit; b) trail. a nu-i pasa: sa etti ea and sear.
El! no
mai pot ! 0 A an mai - (de bucurie, de necaz, etc.), a

= PIISCREA:
clod at puscea sau pugohea De limbit, svirle-t1 o calugarita

mare: otnd auzi feta ea tats -san ti da vole sit mearga, na

mai putea de bucurie ()SP.I 0 Chid verbul care ur-

Dune $1 ooatumele sealer slujitorl,

earl compnnean
personalul vinittorilor din secolul trecut (ODOR.).

PUCATT...TRA (p/.-tari)sf. "Pro

si doborI la pamInt (REL) Bataie de pusca:

buns (RET.) [p u $ c a].

du pe ce se departara de 0

0 PU$CE.4, ruscEd. (pl.-cele) sf.

yeste cap, ca-t1 va trees

pustilla].

(MAR.)

[lat. *p u s t ell a<

PU$CHEIN (pl.-che1e)sf. # Bubulit& dureroas&

ce se face pe 10010 dud huegte loon!, to vorbesc dustman
de rail: presura atunot lute sate pe foe el el vor face
(VOR.) ;

nuachelele se tree Used Is aril Cn Diatri acrd

(PAMP.);

pe limbs -ti l exclam& acela caruia i se spune un

lucru neplacut, pe care n'ar don sa-I vaza Implinit : Dare-ar Dumnezeu sit ti se usuce glint!

limbs -ti ! (D.-vasp.); Adelnta mea /ace manevre

oueoana (ALECS.) [dim. din *pusche<

Puschea Pe
limbit-ti,

lat. p u s-

t a 1 a].
0 PU$CHINE4TA (pl.-ete) sf. dim. PuscHEA: 51
1-au cresout 70 de puschinete ye limbit

(ALECS.).

0 PUCHTTA (P1- -to) sf. Ban. g dim. PIMA s

Imparate, nu to bate, Ca-s Wane ne'nvatate, Catane din

Norio. La 4 el nu stie (Nov.).

PV*CHIU sm. F Strengar tinar: mai puschiule!

is ad vedem ce ai fiout to mai malt deo:in not ?

din lame ea ad lure

[to. p u & t].
PUCOCIT-T, OltemPiscociu (pit. -once)
sn., Mold. PUSCOACE (PAMF.),Biin. PISCOANIE
Si. Jucarie Mout& de copii dintr'o Leave
(CRC.); aunt, sit vie un
mintile copllei ! (ALECS.)

ante urtelune statu Intro amindouti besericele, de on se pot

vedeare eu dragoate (GR.-UR.); cu toad miliestrla mea, nu to
putul pune bine (MERA); 11 apucase o piroteala de an se mai
putea tines ye ploioare oar.) ; aceste douasprezece-ml shit
de dat... de ne-om putea ajunge din prof (RET.); abs. trot
lucruri on se pot: scara la cer, maduva la Her el punts pe
mare (ZNg.) Ponta (ca ..., poate sa..., poate-H, e

cu putinta. e posibil (aratind Indoiala): va muitu-

mese... de Ingriiirea cea bunt ce mi-ail dat : lard vol poste

as It plerit (lsP.) ; poste oa tit scum a mai 11 traind, clack
n'a II mutt (clic.); poate II ca avea tit preens deapre o sama
de svetnici

(GR. UR.) ; poste

/1 an foal si alto prIcini (N.- cosy.) ;

poate ft n'au vrut Dumnezen sa-1 mai lase sa se verse attta

singe (NEC.); abs.: Cu poste si on clack Niment nu se tmbrae. (RV.-CRG.); Ma doer tit poate sr DOAR Q E poste

poet., e cu neputinta, e imposibil: al atea acolo era

paste poate ((SP.); Used educes is gura o bdrdacA de al:la,
paste poste sit nu se tacit leoarca de sus ulna. los (CAR.).

Loh, as poste gi se prea poste asp.) [lat. vulg.

p 0 t e-

re clas. posse].
PUTRE sf. i Tarie trupeasca, fort& fizica,

vigoare, # virtute: a-1 alai puterilo;

se impusc& cu gloat* !Acute din cilti

un puscocin intr un lame de soc (BAS.) 0
es cu apit = PROASCA 0.

meaza dupe e reflexiv, pronumele acestui verb

se pune mai adesea Inainte de
dupe aoet sAbor,

gliere ye eft se poate si ocrotlre sa-1 eratam (MAR.); ma stin

daca asa ceva se poate; deelt al porti De OM on vorba, spun -1
mat bine ea nu se poate (ZNN.); Cum se poate una ca asta P

golului din tvavit, numit arbiu" sau

climpus" (Trans.), cu ajutorul carina
d e and,

etc., a sin* o bucurie nespusa, a avea un necaz

2. vb. refl. A fi cu putinta, a fi posibil (Intrebuintat nuntai unipersonal, se poste, se pntea, etc.): min-

de lemn de soc sau dintr'o tulpin& de

cueutti si dintr'un bet.isor de grosimea
([1 4034): el Min In 'Wee en briceagul

nu mai sti cum sa-si manifesteze bucuria, necazul,

131

vrea mai Intlin

sa ne cercam puterile vi apoi sa lei banii (eRo.); Ilacaul mined

Fig. 4034.
Puscociu.

PUCULITA (p/..-03) si. 0 Or" dim. PvscA 11

=mica sau cutit45. InchisA, cu o crapatur& In

rasturna pe scroatil... 51-I title estpul

et btu tit prinzind
La novas si la dnrere ( ALECS,) ;
W.) ; Unde-i unul nu-1
a se Wats., a se Impotrivi din toate 'interne; in (toata) nu-

terea street, la virsta clnd omul Ill pastreaza Inch.

1031

www.dacoromanica.ro

to all turia tTUDUJUi : erau... oameni In toatA puterea

PUT- v!retei
(SAD I ; (om, bdrbat, femeie In ., In cei rnai fruPUT mosi ani ai virstei; puterile omului, omenecti,
ceea ce

on ul In genere e in stare sa face sau sa Indure:

asta e pe.te puterile omeneati, Intrece Duterile anal om ca

mine; F In to/WO...a ouv/atultzi, in intelesul deplin al

cuvintului; pe deplin, desavirit: eron In toatd large

a cuvintulul. Mihai Amine una din tale mai stralucitoare

liguri In 1storia omenirii ()/LAH.); Ghitd... era om cu inima
Is be 41 bdrbat In a ouvIntului (sLv.); era) sat yeah',
razilsego, Intemeiat In toatil a ouvIntului (CRG./ Ci 'aria
unui Stat, unei natiuni, unui guvern: acest pod...
aievea semi e de nespusa-1
ce an avat aces imparatie
s X t 0$tire, oaste, armata: imparatul Mosext.)
alai-. an gi purees eu farad "ors lui tocma la Pere (NEC.,;
sonlIndu-se Tralan cu toata
mare gi tare rdzboiu en
Decebal... s'an Mont (LET.); astazi:
armatA (a unei

armata de care dispune, pe care e in stare s'o

puns pe picior de rAzboiu # Multime: Intr'o
bisericd Writ% lacuia mare ", de vrdbeti (TICH.)
s
Silk
virlenta, constringere: fereasca-ma Dumnezeu sa-I fao
en ...a set se &ICS (RET.) $ C) Pricepere de a concepe,
de a nascoci, de a imagina, tarie intelectuala: are o
tari),

Energie morale: ...a suite 8 Trainicie, soliditate Pu-

mare A. de imaginatie

tului;

sufleteasca

tinta de a face un lucru, facultatea de a putea face

cc a: de la om nese o ", on last., de la Dumnezeu total se

poste (con.); gi not decit ne caste a spunem ou adevar

fad acestea P 51 erne tt-au dat tie
a(MX.); on ce
coasts P (GAST.); a-41 Dune toate puterlle, a intrebuinta

toate mijloacele posibile:

se leaga ea ea lei va pane toate

puterile oum sa-gi sfirgeascit sluiba ce lua asupra-41 ossa

a p/. # Alinuni, fapte minunate: eine va putea spun
toate puterile tale, Doamne P (CAST,) ; en numele tau multe
pater! am Mout (BIEL.) 1 0 Stapinire, posesiune: a
avea pe oineva Sau cave In a sa, a fi stapin pe cineva

sau pe ceva 1 @ Dominaliune, imperiu; stapifire: Greola treon sub a Romanflor ; de bolari gi de cola

ce slut snot ",11 tor... Invatilmu-i dna InvAtiltura Int Damnezen (pc:oov.) c Ascendent, influents, inriurire,

mijioc de a lucra asupra gindirii sau simtirii cuiva:

draoll an

mare In cei oameni ce Imbla In pante (cm)

Dreptul de a stapini, de a porunci, de a-$i impure vointa, autoritate: a tae tmparatia gi gi slava
In veole, aminl icon.);
suverana;
absolute; nu stli
am a to ritatigni gi
am a to lase P 'cm); oela ce-gi va trimite pre Hu-situ eel bolnav la ease, uncle zac elicit 41 o a
menil bolnavl, acela-41 va piarde
cea parinteascA carea
are asupra filler tray.-me., Imputernicire, mandat,

dreptul de a face ceva in numele altuia $i actul ce

dh acest drept : a avea depline puteri; acesta da gl tri-

mite pre ace om sa face aces ncidere, drept aceea oa un netWorn' as vs cents (PRV.-LP.I ii zFt Drept legal, destoi-

prindli ass Joeul clod aude o turlulturit de tinier (SM); ass

cred gi en, zise PasarlIA, doar de-a-puterea-hi am cazut la
oasd Imparateasca (elm); esti feclorul cuconnlui Petrache
Voinea... gi de-a-puterea-H rudenie de pe o nepoata de yard

[p u t e a].

al donee (ON.)

PUTERINTA (p1. -to) sf. iron. Putere, putinta: decd nenai , la ce mat ohichirezi gllceavd P (PARR)

[putere-- putlinta].

PUTERNIC 1. adj. $i sm. Care are multA

p liter e, tare, voinic, sdravan, vinjos, robust,

viguros: om ; cal ", 0 Care detine puterea, autoritatea, care stapine$te pe altii, (out Insemnat:

tiraniile acelor mai "oi spre cei slabi, spre cei mai sdraci gi
neputernici (N.-cost., ; mare 41
om va Ii gi In el blagoslovi-se-vor tots oamen11 sere piimInt
Scripturi: rtf pAmIntulni, cei

nese norodul;

(PAL.) ; in stilul sfintei

bogati, cei ce stapl-

ser ATOTPUTERNIC 11R

NIC, SLAB.

Una din nurneroasele

adv. Tare, grozav de tare: cucogul... seater%

g. PIITERNICELE sf.

din aripi p1 Indatit se ample ograda... de drool de vita (cc0J

PUTERNICI (-rem) vb. intr. A fi put e r n i 6:

t PUTERNICTE sf. 0 Putere, atotputernicie:
5

oelor ce puterniceso on nevrednica omortre (BIOL.).

tots... au greglt, Hind Wit gtiinta puterniciel lui Dumnezen, cola oe toate
de nemioa le-an Mont (a.-eosr4 ;
sr ATOTPIITERNICIE 11 Fapth
brutala, violenta: vre-o ettiva din

tinntul nostru laces a face puternicii

[puternic].

(FR.-CDR.)

PUTINA (p1.-ni) sf. 0 Vas

de lemn, Mout din doage, mai
strimt la fund decit in partea de
sus, $i

in care se sine ape,

brinza, varza, untura, etc. (

sit an 01'41 pe vrana de la ",

ori de la poloboc, ca-ti hueste capul Fig. 4036. Patina.

4036):

(om); Mold. F a spala patina, a

o $terge, a o lua la sanatoasa:

chip de spillat patina (ALECS.)

care urea sit zioll nu-1

[lat. vulg. *putIna].

PUTINCIOS adj. # Puternic, cu autoritate:

(LE-1'A
# Destoinic, vrednic, in stare sa face ceva: to -ai

era pe atuncea Devlet Gherei Menzel mare 41

(NEC.);
Rrabit as -I maz1legti pre acest Domn hernia 111
acei domni ce an facut curdle aceste... an lost pi mat putinobogi din avutie g1 vreme an avut mat pe vole (MUM) ; man-

oindu-1 (pe bietii oameni)... In tot ohipul care nu

Cu pu-

este N omul a be spine (N.-cost)

tinta, posibil, ce se poate face,

ce se poate IntImpla: el Intrebulntase toate mijloacele puttholoase (PIL.)

II% 0 pm-

sit se bate on vritimaaul oela oe vine asupra

lui s% -1 notch (PRV..LP.); cola oe face bani sit alba
at vole
de la imparatie san de la domnul locale' acelnia tratv..ms.,11
Vointa: ou de la sine
mutarea poate s4 se desparta
de barbatul el ou a et, chid o va bate desei lard viz% (PRV.-MB.)

Putina Malta $i strimta, in

Guvern, cirmuire: a 'tillage la ; a lua ,.a; a

C%-

". Acela sau aceia ce guverneaza Statul, cirmuitor, cirmuire, stapinire 1 Stat suveran: mantle puteri ale Europei 1
Autoritate ce guverneaza. un Stat; tale trei puteri ale Statului sint:
ra legislative sau legiultoare, care face legile;
exedes de la

outiva (yr EXECUTIV 5i ern iudeelitoreasca sau Judlciarit,

r.xercitate de Curti $i tribunate 1

tualit,

spiri-

fj) fad

autoritate ecleziasticalf e/5 Forty inecanica.:

a aburolai Toiu, mijloc- In ...a noptii scoasera

copill afar% e1 dadura too easel de toate partite (RET.);

ma
mir cit an VA topiti vet, %rani, de ger, and vaz In
iernii
ca pe pieptul vostru desfacut se restate ninsoarea UP.)

Produsul ce obtinem thinult.ind un numar de

doufi sau mai multe on cu el Insusi: sx 5 se nnmepte

...a a done a Int 5 41 se aerie 58; 5X 5 X 5)(5 e puterea

a patra a Ini 5 41 se scale 54 50 Puterile cerepti,

cetele ce-

re$ti, ingerii; puterile ladulai, infernului, demonii

Ga

t DE-A-PITTEREA-FI 10C. adv. Mold. Bacot,. CUM se

eade, de-a binele, In Oath puterea cuvintului; cu

drept cuvint: am secerat en de-a-puterea-11 din copilarie

gi n'am plitit oa 'n sine aceea (OR.-4.); a !meant... a-I mu-

stra oum de el, om Wen pi de-a-puterea-fi, 41 all-I on-

NEPUTER-

numiri ale ielelor.

nicie p Voie, invoire, permisiune. autorizalie:

tot omul are

riptinticios [p u t i nPUTINEFU (p/.-efe) sn. () 4;4

t ai.

care se bate laptele ca sa. se aleaga untul ca 4037) : ea otta,

end mai avea vreme, gi smInttnea

putineiele, entInd ou viersul si

pitigaiat (0.-zems.): Am un
Ctl lei (GDR.),

bostan".

Plin

ghicitoare despre

PUTINICA (pl. -vela, -nicl) Fig. 4037 Putineie.

St. K) dim. PUTINA: In tinda Incilpatoare stan de-a Inn gul peretilor putinici CU bans& (D.-ZAMF.)

PUTINTA (p1.-te sf. 0 Puterile, mijloacele de

care dispune cineva ca sa poata savir$1 un lucru:

craft an avut
(NEC.)

pi prieteni, mai 'mend an dat (banal)

vazIndu-1 ca an taste
sit-0

0 Chip, mijioc:

isbaveascil viata lateen chip e1-1 va ucide... sit an se Pe-

Insu$irea, facultatea de a (se}

putea face ceva, posibilitate: sa nn sit tacit nunte In
depseasoit 0.cv.40.1

zilele tale oe slnt oprite de besericii, ...ce dupii olt va fl

Si se %masa de acestea (ANT. -(V.) ;

mai adesea precedat de

prep. ou, Drin, Paste: filth credinta an a on

a places but
Dumnezeu (war.); la Dumnezen gi fn Tara-Romaneasolt shit

(/LPN.); Dar Inoltu -i min A, ma voin sill pi an

Oslnda tarn a eerie, ors-oltn-m1 va fl de grim (LET.); Oil
Coate Cu

ell am Mont tot oe mi-a scat prin

41 not% nn copilag use., ; pests

1032

www.dacoromanica.ro

ca sa ne des Dumnezen

ce nu se poate nici-

decum, mai pre sus de puterile omenesti, imposibil:

la oameni smuts peste 0.0 este, lard la Dumnezen toate sd

pot mew ; se Jeluiau... pontru stembittati 11 nevol on &trite
Presto

ce le face for (LET.)

[lat. potantia].

PUTOARE sj. 0 Miros foarte urit: aerul se 1m-

puti de o mare .0 maw.) ; a apncat-o la Nei gi s'a cam mai

due, Mend to arms sa o a out mort (sm); potriveste

mirosul trandaflrului Cu a porcului (SON.) (P) F

se hraneste cu insecte, cu mici vertebrate si cu ra- PUTdacini; traeste in America de Nord (Mephitis
PUT
chinga).
PUTUROSTE sf. Starea lucrului sau fiintei
p u t u r o a s e: ne inneacd sufletul en puturogia purtarli
p1 a trupului for lap.) 1 (1) F Trindavie.
PUT (p1.-purl) sn. 0 Groapa adinca sapata in pa-

mint spre a scoate apt, fintina:

Flint& puturoasa, trindava, lenesa din ale afarlt:

SA ma duo la pezdtoare,

putarem].

Sit nu zicii cd -s

ou roatd (CI 4038 , cu cumpand

[lat.

(e)s.)

4039 , on scripete (E 4040 ;

funia snubs nu to Idea In .0 (PANN) ;

sr APA ; LAO; .0 artesian OW ARon

PUTRED adj. Descompu, stricat sub in-

fluenta aerului, urnezelii, calduril si a unui fer-

ment (voi b. de vegetate si de mortaciuni : picioarele

g1 le pusese De nipte ramurl nscate pi 0.0e (GAST.) ; pr. ext.
StriCat am vtzut... lipscani pi bogasieri cart tmpodobeso
magazinele cu marid ma
; rF e 0., de bogat,
are o

bogatie imensa: nn boler age de mare,

de bogat gi on

invataturd, .-et pine mintea cu unul ca mine ! rama 1-1

CD
NEPUTRED: va suna trImbite pi mortii sd vor souls

neputrezi (GAST.) [lat. p u t r I d u s].

*PUTREDI Ns- PUTREZI.

*PUTREFACTIUNE, PUTREPACTIE sf. Faptul

de a putrezi, putreziciune: a intra in [fr.].
PUTREGAIOS, Ban. PUTREGAIT adj. PIM de
put r e g a i u, intrat In putrefactie: Harap-Alb...

gage* tin bustihan putregdioa, 11 scobegte cu ce poate p1-1

face urdinis (clic.); parul legate ciotoros, lard coat& si putregaios (MAR.) ; institutiile ?acute de mina omului sub acest
sistem de guvernatie slut putregdite 1.11P.1.
PUTREGAIU, PUTRIGAIU (p1.-ainri)

sn. 0

Lemn p u t r e d, plant& intrata In putrefactie:

dacd vede cineva cucul sez1nd pe un putregain, se crede oh acela

va murl sign In acel an IGOR.) ; Card de cote mocanite... Cu

butucii de scant, Cu spitele de putregalu (GAST.) : putregainri
(18 plante pi frunze (UR.) Putreziciune, putre-

june: la o anti de ani, un alt mesteaotin se puse In local

acelula (pe) care putregainl fncepuse a-1 roade ()SP.)

11;

Pr. ext. Uri -ce lucru putregait, Invechit, stri-

cat: I s'a runt In buoatele $1 putregaiul de fen (PANN) ;

na, porumbacule, pontru putregalul tau de duraitoare I

(GN.) ;

F despre oamenii prapaddi de batrinete, ca-

zatura: cum P gi el umbla dupd Insurat P putregain dracului

1ALECS.).

PUTREJVNE, f PUTREGIGNE sf. Putreziciune:

Fig. 4038. Put cu roatd.

TEZIAN Sapa.-

tura adinca facuta In pantintc -P

pentru a extrage

pacura, etc.: de
petrol [lat. p u t e u s].
PUTAIR sin.
G) Cel ce sapao..9
puturi, f Intl-

nar [put ].
PUT! (put)
vb. intr. 0 A
)

mirosi urit, a

raspindi o duhoare Impu-

tita: a ceitua,
a mit docile ; LQ :

Fig. 4030. Put cu cumpa_na.

lauds de sine pute; gura cares
singurd pre sine se laudit, pute (CAW.) Pr. ext. A mi-

din ce sit nasc lncrurile toate. din and an din putreinnea altui

rosi: mie-mi pute a om pfunintean (se.)

Worn P (CANT.) ; sinteti putreiunea pi mucegainl ce sapd din temelii pi riistoarnii Imparatine pi domniile (FD..) ; (D: ce
vremnri de ticAlosie ! ce moravuri rusinoase 1 ce putreiune so-

PUTTN 1. adj. 0 In mica

poz. cu mult"): ee yin; mi sare;
onvinte
rt oameni; o zile ; In
11 bani ce 1-au mai rdmas
Scurt, de o scurta durata.: -a
vreme Insuficient, care nu
e de ajuns: e , nu ajunge'
p
sr MIMI 1
Mutt

[p u t r e d].

cial& I (CAR.)

PUTREZI ( -ezesc),

PUTREDI (-edesc 1. vb. intr.

0 A deveni p u t r e d, a intra in putrefactie (vorb.

de plante sau de mortaciuni : ghinda..., jirnl... pi alts

seminte... sd se pAstreze In locuri uscate, spre a nu putrezi

; in Pasts zile ad grijim de hrana trupului oe va muri
Pi va putredi (con.); de eram eu om situ, aid iti putrezea
hoitul (FLOR.) ;

datoria cea veche nu putrezepte (ZNN.)

1"

A zacea inchis pine la moarte: m In puscarie;

o ad to lase ad putrezesti In omit pdrdsitd. ca sa sluletitl de
undo, pi altor hotomani ca tine (m..) 0 F A trindavi: unit dinteIngii putrezeso toga slue pe levitate cafe-

[lat. *putire = putare].

cantitate, In mic numar (In o-

e
1

la mints, Cu mintea necoapta,

naiv.

a. puma sm. pl., PUTINE SI. ou,,Fig* inr'

cu s' 'P
0 Putini oameni, putinc

pl.

nelelor (ISP.I .

ales1; la taunt bund

eadunit;
fenlei: multi chemati,
vi numai, favorizati de noapte, puturd soaps prin pddurl

vie o putrezeste (SEZ.).

ove sflreepte.

si rezultatul acestei actiuni; lucru putrezit.

PUTREZIT adj. p. PUTREZI: plante

ou dreptate cleat mull on strimbatate (PANN) ;

2. vb. tr. A face s putrezeasca: (intend spa In te-

PUTREZICIUNE sf. Faptul de a putr e z i

'1111

NBPUTREZIT.

PUTREZITOR adj verb. PUTREZI. Care pu-

trezeste: toate pi on LOH tot dlntr'un neam, dlntr'o Incepitturit de %mit, toll dints nn parinte ..... slut (CANT.)
NRPUTREZITOR.

PUTRIGAIU so- PUTREGAIU.

PUTUROS 1. adj. 0 Ce raspindeste p u -

(Mix.) Putine, putine lucruri: eine woof) multe,

1/.

shst. Mica cantitate, numar lino: mai bine .0

clue nu poate
avea mult e bucuros gi de
(ZNN.) ; a se multumi on .0; In(PANN) ; de la mine , de la Dunicreazit pe molt pi pe

nesen mult, se zice and, dindu-se eta\ a de pomana,

se exprima regretul ca nu i se poate da mai mult;

se raspunde cuiva care multumeste pentru
un lucru oare -rare Scurt tinip, pupil& vreme:
pentru

a lipsit de acasd; mai staff

poste , in scurt timp,

nosed; dti IARBA-PUTURGASA sv ittrisa (I) F

peste putina vreme, In curind; de aa, de scurt timp;

Inainte 4. s Cel
cu
nia.car, harem Cit de
Masi de ~, on cat de mica cantitate, cat se poate de

Trindav, lenes din cale afara: mincinop1, puturogi pi

putin: cela ce va lure den case stdpinu -sdu macar on de 0.

hoti, ast.fel de oameni eran Obdienii (3.-ALD.): Badea date

poste o muiere a dracului, lenepd, puturoasii pi guralivit

deli Ruin de .0 ()v.) 5

t o a re, care miroase foarte urit

g. Sm.

izvor de toil, putu-

0 Fiinta puturoasa, trindava TZ

Animal mamifer care aspIndeSte din corpu-i o

duhoare foarte urita si care persists hint intregi;

,,

...se va certa mai cumpllt (PRV.-1-P.) : count se supuserd Wit a

one , I one .0.0, Incetul

(
cu Incetul, Inset Inca; cite o mica cantitate la fiecare data: cite a bdut toatd sticla; one oa,a, drumul

tdctndu -se mai gren, am Inceput a Multi obosirea I1EOR

1033

www.dacoromanica.ro

PUTQ

VI

4. adv. In mica cantitate, In mic numar: a

mince ~; mai
pre ouoonii ce nu-s de Anti, pre scats
mai putinu-i cearta pravila (PRV.-MB.) 0
de nu, mai
:

mai, aproape sa, putin a lipsit: de inima rea,

n'au merit

aioi, pe prima unui rotarlu,

(G1).-UR.);

de

de nu

era sa raminem chlori (coo.) I Ceva, citva: poate

sore -mez sit qt1e, care ado

mai

parte de aid

(ISP.).

PUTIN4 ( -Inez) vb. tr.

/mPuTINA.
PUTINATATE s f. Mica cantitate, mic numar,

putinime: Radu-Voda, cum vazu a Moldovenlior, cazu

Cu tot greul esupra for (ISP.) [p u t i n].

tPUTINEL,

PUT1NICA ser PUTINTEL.

PUTINIME sf. Putinatate: 11 mature ourind din

vista... ~a sIngelui gi puterilor (JIP.) (1) U 4 i n].

PUTINTEL, 1. PUTINTEA, PUTINT/CA (p1.- tale),

PUTINBL, f. PUTINEA, PUTINICA (731.-inele adj. $i

adv. dim. Punic 0 In foarte mica cantitate, In

foarte mic numar,

Yin! veni putintel suflet, dar

erau on ai nostri qi putintei Taoum s'au IntImpinat, an dat putinel rizboiu

taceam 51 asoultam

(PARR) ;

tar! ()A-COST.) ;
Inteacea zi (N.-COST.) ; Stefan-Voda tocm1se panel oameni despre lump. B1rladului, ca sa-1 amageasca on buciune 41 on
trImbite (OR.-Uft.); ongeta ea mai bine sa odihneasa putthel
plod dimineata (RET.) + (la trap), mititel, sla.-

but, subtirel: an ours meron pe drum Olteni putintei la

trup gi saracuti la Imbricaminte (LUNG.) ; era asa de pntintioa

la trap, 1nc1t ar fi blint-o Intr'un Debar de apft (ISP.) ;
cam putintica, dar ce sa-i fad P cind omul a menu,
duce ziva dual! el (DLVR.) [I) u t i n, influentat de (m i-

t i) t e I].
PUTINTELUS, t PUTINELV$ adv. dim. PU-

151 mai scoase capul (din gourd), ad mai vazd

putintelus Inca 51 mai bine (ccH.).
PUTINTIME gf.
PUTINATATE: pretind... a onmmete de pe multimea can .vaperisorilor ...au care a ... (earlTIN(T)VL :

bum!) acoperit pe p1ntece si ploioare, corn va fi vara ce

urmeaza (MAR.) [p u i n, influentat de p u tint e 1].

PUTQFU sm. F Baieta$ mic, piciu 0/ten.

(mos.) Sticluta mica $i lungareata (pentru tuica,

etc.), toiu, ciocanel [p u t a organul genital al

copiil or" ].'

PUTULET (p1. -ate) sn. dim. PUT.

0 PUTT ULUT (-uesc) vb. tr. $i refl. Trans.

(DENS)

pnsese un

QUADR...

(S.-ALD.).

mai bine sa 'nseram Pe la bordelele noastre, ea-s ou ballet

lipite, Cu puzderie-acoperite (MAR.) ; Tn In cap nu ai graunte,
numal pleava gi puzderli (EMIR.) ; Am o sucnd mierie, Plina
(PAMF.), ghicitoare despre cer $i stele"
Pleava $i tot ce cade sau se imprii$tie ca

de pozderie

pleava: de pe genie lui albs al lung! se scutura puzderie de

ninsoare (DLVR.) E Multime nenumaratii: strings
/mparatul Galben oamen! puzderie 51 tin'te dime fugue cu
oaste multS

(R.-COD.) ;

din puzderia de pest de toate neamurile,

nisi mml nu putea spune ca... a vazut asa minune (PAC.):

era o nunta aim* boiereasca 51 nuntasi

[vsl. pozderije].

))

el

0 Ce se repeta la fie-care patru ani, ce se intimpla

odata la patru ani: premiu [fr.].

QUAKER sm. A Membru al unei secte religioase (Intemeiate pe la mijlocul secolului al

xi u-lea), care e raspindita mai ales In Anglia $i
Statele-Unite [engl.].
*QUANTUM (pi.-nranri) sn. Cantitate, sumo,
total [germ. < lat.].
QUART...
cuART...
'QUARTO adv. lat. 0 Al patrulea, in al patrulea rind 11 IN-QUARTO Pr IN-QUARTO.
*QUART = cuART

pozderie

(se.)

ff,v
ii

CUADR...

*QUADRIENAL adj. 0 Ce tine patru ani

pe ochi

PUZDERIE, 0 POZDVRIE sf. 0 Partea lemnoasa a cinepel ce cade jos cind se melita; e
intrebuintata de tarani ca sa atite focul: Dar tot

tIT-tor_Abelx
Q sin. A saptesprezecea liter.) a alfabetului, a
treisprezecea din seria consonantelor; se intrebuinteaza numai in cuvinte straine; initial, e urmat totdeauna de u.

(RV.-CRG.>

A (se) impodobi, a (se) gati [germ. putze n].

0 PIIVOIU (pi.-oaie) sn. = PUHOIALA: pared mi se

lost4_4

"QUASI adv. lat. Aproape, mai mai, Win lip-

se$te.
*QUATERNAR = CUATERNA.R.

QUAT(U)OR = cutaMoR.

'QUIDANI sm. Un oare-cine, o persoana oare-care (pe care nu putem sau nu voim s'o numim) [lat.].
QUIETISM sbst. Ent Doctrine mistica dupe

care perfectiunea crestina consist& In adincirea

spiritului Inteo rugaciune mute, pentru ca sufletul
sa se absoarba In Dumnezeu, Intr'o inertie a tuturor facultatilor $i intr'o nepasare desavIr$ita
fat& de on -ce i s'ar putea Intimpla [fr.].
*QUIETIST 4. sm. cuti Adept al quietismului.
2. adj. Privitor la quietism: doctrina
[fr.].
*QUINT,..
CHINT...
*QUIPROQUO sbst. Neintelegere, gre$ala provenita din confundarea unui lucru cu altul, unei
persoane cu alta [fr < lat.].

DIN CAZANIA I.UI VAIL), AM

1034

www.dacoromanica.ro

OA,

1642).