Spectroscopia Raman dispersiva La iradierea unei probe cu o sursa de lumina monocromatica intensa (de obicei un laser), cea mai mare parte a radiat i este imprastiata de proba la aceeasi lungime de unda ca cea a radiatiei laser neidente, printr-un process numit impr. stiere Rayleigh. Totusi, o proportie mica din lumina incidenta ~ aproximativ un foton dintr-un milion — este imprastiata la lungimi de unda deplasate fata de lungimea de unda originala a laserului. Spectroscopia Raman studiaza nivelele de energie ale moleculelor prin exat jinarea frecventelor presente in radiatia imprastiata de moleculele iradiate. Fotonii incidenti constituie radiatia Stokes de freeventi inferioari comparativ cu cea provenita de la proba, Alti fotoni incidenti pot prelua energia de la molecule (da sunt deja excitate) si sunt imprastiati ca radiatie anti-Stokes de frecventé mai mare. Componenta radiatiei impra schimbarea freeventei se numeste radiatie Rayleigh. Rayloigh Stokes —_Anti-Stokes Raman Raman Incensitate eo Freventa Detector Frecreata Fig. I Schema de obtinere a unui spectru Raman (1) Lumina laser exci fa proba (2) Lumina este imprastiata in toate directiile (3) O parte din lumina imprastiata este directionata catre det lor, care inregistreaza speetrul Raman(4) Acest spectru figureaza lumina laser la freeventa originala (Rayleigh) si componentele Raman specifice probei analizate Starile vibrationale analizate de spectroscopia Raman sunt similare celor implicate in speetraseopia in infrarosu. In multe laboratoare. spectroscopia in IR si cea Raman sunt folos deoarece fiecare metoda priveste aspecte diferite ale te ca tehnici complementar unei probe date. In timp ce in IR se studiaza grupele functionale si legaturile cu polaritate ridicata, metoda Raman este mai sensibila la structurile lanturilor alifatice, respectiv la legaturile simetrice. Utilizand ambele tehnici, se poate obtine o cantitate dubla de informatii despre structura vibrationala a probelor. ‘Stare electronica excit Nivele Vibratio wa SEF | Virtuale | | |2 Rayleigh | 2 | | Stokes: Z NY Nivele electro —— Nivele Vibrationale Absorpa Emisie Fig.2 Starile energetice ale moleculelor in analiza Raman Povitia si intensitatea benzilor spectrului Raman, pot reflecta structura moleculara a probelor si pot fi utilizate pentru determinarea identitatii chimice ale acestora pri asocierea cu formatiile existente in diferite baze de date. Spectrele pot de asemenea arata schimbari subtile in structura cri alina, ca de exemplu introducerea unor defecte. Avantajele spectroscopiei Raman Spectroscopia Raman ofera cateva avantaje majore comparativ cu alte tehnici analitice:# Este o tehnica de imprastiere a luminii, deci nu necesita o pregatire prealabila a probelor ci doar asezarea probei in zona de iradiere. Sticla, apa sau pungile de plastic dau spectre de inte ct din ambalaje fara a avea itate foarte mica, deci probele se pot analiza dir riscul contaminarii prin expunere la mediul ambiant. © Analiza Raman este o tehnica nedistructiva, nu este nevoie de dizolvarca solidclor, presarea pastilelor, comprimarea probelor sau alterarea in alt fel a structurii chimice sau fizice. De aceea Raman este o metoda ideala de analiza a proprietatilor fizice cum ar fi cristalinitatea, tranzitii de faza sau polimorfismul. © Spre deosebire de alte tehnici vibrationale, Iungimea de unda a laserului este de obicei independenta de benzile vibrationale studiate, Din moment ce spectroscopia Raman masoara deplasarea in freeventa fata de laserul utilizat pentru excitarea probei, acesta poate opera incepand cu domeniul UV si pana la NIR. In acest fel, permite accesul la informatii asociate lungimilor de unda cuprinse intre 2 ~ 200 um. Acest lueru face din Raman o tehnica ideala pentru studiul materialelor anorganice cu freevente vibrationale in IR-departat, care sunt altfel dificil de atins. Microscopul Raman dispersiv cu laser de excitare in vizibil furnizeaza 0 rezolut spatiala de 1 jum, fiind foarte des utilizat in analiza contaminantilor de ordin microni Dezavantajele Raman: © Este nevoie de o sursa laser pentru observarea imprastierii Raman, acest lucru poate conduce Ia incalziri locale in mod special in Ramanul de /sau fotodescompunei rezonanta, in care freev ia lascrului este in mod deliberat setat pentru a se potrivi cu benzile de absorbtie ale moleculelor. © Uncle probe, in special cele de natura organica sau cele biologice, pot da fluorescenta in momentul cand sunt iradiati de un laser. Excitarea acestor probe cu un laser verde (532 im) poate promava fuorescenta acestor specii astfel ineat nu se va mai observa spectrul Raman, In acest caz se utilizeaza un laser din domeniul rosu (633 nm) sau NIR (780 nm), acestea pot fio altemnativa. Avand energia fotonilor mai mica, un laser rosu sau NIR poate evita tranzitiile clectronice (si deci Muorescenta) pentru a se putea detecta imprastierea RamanUn sistem Raman de ultima generatie costa de regula mult mai mult decat un spectrofotometru conventional FT-IR. Protocol de lueru: Pregatirea echipameni ni pentru analiza: Se porneste sistemul DXR Raman Microscope si calculatorul Se deschide soft-ul Omnie min Se incalzeste laserul de 633 nm timp de Se seteaza puterea laserului la 6 mW Se aseaza proba de analizat pe o lamela de sticla curata si se introduce in compartimentul de analiza Se focuseaza spotul pe proba Se inchid usile si se seteaza datele de analiza din soft (autofocusare, raport semnal- zgomot, numar de seanari) porneste analiza Raman