Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Constitu 1 PDF

    Uploaded by

    Costin Largeanu
    3 views40 pages

    Original Title

    Constitu 1.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views40 pages

    Constitu 1 PDF

    Uploaded by

    Costin Largeanu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 40
    principatele Romanesti si in Bulgaria Jn secolele XIII-XIV se formeaza o regrupare 2 formatiunilor statale care imbinau elementele clasice ale modelului antic cu elementele practice ale organizarii feudale. Locul central il are monarhul, 2 c&tui suzeranitate recunoscuté de vasalii sai si int&rita de Biserica Ti confer’ © putere deosebita incepe $4 se formeze nofiunea de teritoriu (statal) prin disocierea posesiunilor Coroanei (domeniul Coroanei) de domeniile private ale regelui. Domeniile Coroanei (ale ‘Statului) au mai puteau fi instrdinate de catre Rege, nici macar membrilor proprii familil. Erau legate de stat ca institutie ori de monarhie ca institufie a statului gi nu de Monarh. Forma de guvernimant Conceptul formei.de.stat. “sun concept politi fegate grcondiffonate unele de altele + poate aparea sub o intreit& infatigare in itis eaten dame =" criterii — modul de organizare si exercitare 2 FAS UISHT Suverane pe teritoricl statulul = caracterele si prerogativele organismului fnvestit cu functia de sef al statului; + In functie de aceste criteri © anumits forma — statul va c&pata Orice stat, ca entitate suverand, detine prerogativa, in virtutea suveranitatii sale, de a decide in mod liber si fo conformitate cu prevederile constitutionale ce forma de guvernamant, de structura, ori de regim politic 88 adopte. Optiunea pentru o anumita forma de stat ~ optiune politic’, care este rezultatul unui referendum popular. A. STRUCTURA DE STAT Din punet de vedere conceptual, structura de stat ~ modul de organizare al puterii in raport cu teritor 20 statului. a cot eerie caracteristici principale > format dintr-un ansamblu_unic de organisme Gonstitutionale prin care se exercité puterea dela ceniru pe rhica; See RTE urlaion tntamelat’ pe “p constitute Unies > Fopulatia are-o singurd cetajente Desi statul este unitar, teritoriul sau poate fi impartit in unit3ti administrativ-teritoriale. Subdiviziunile administrativ-teritoriale ale statului. au —_caracter administrativ $i nu constituie state in interiorul statulul Structura intern’ a statulu + "s-a format odata cu aparitia statului insusi; administrativ-teritorialé, un singur parlament ingur sef al statului gi Un guvern unic, un eritoriu al statului fara nici o exceptie Exercitarea puterii_reprezint3 _concentrarea acesteia la un centru unic de decizie, care o va converti in decizii obligatorii pentru intreaga’populatie si pentru Intregul teritoriu al statulul. punct de vedere practic, conducerea centralizaté prezinté avantajul ca actele parlamentului si ale guvernului ar fi aplicate unitar pe intreg teritoriul statului, prezentand dreptul de control al centrului aspra modului in care fi sunt respectate deciziile gi posibilitates de corectie a actelor care nu sunt conforme cu ordinele autoritatilor centrale. Aetivitatea judecdtoreasc’ se destégoarS in tribunale sau alte instante judecdtoresti integrate intr-un sistem unic, cu semnificatii pe intreg cuprinsul tari 21 Activitatea legislativ’ se destasoara la centru, dar de catre agenti fie reprezentanti ai nafiunii, fie ai colectivitatilor locale. In Romania atat deputatii, cat gi senatorii, reprezinta natiunea. + Desconcentrarea © putere central fat presupune once! acesteia de catre un centru unic de putere (institu! guvernare), in special de puterea executiva. se renunta la repartizarea puterii de decizi in favoarea repartizati (numiti de guvern In _unitatile admit teritoriale). Prefect = agent! local at puter quvernamentale ‘ce executs ordinele pri i A puterea in unitatile administrative sunt numiti de guvern plasati sub controlul ierarhic al acestuia. Autorit8tile centrale exercita un control ierarhic asupra agentilor locali desconcentrati, avand dreptul de a le aproba, suspenda, anula sau modifica actele emise. Pot s& emits ordi instructiuni obligatorii pentru autoritatile _ ierarhic inferioare. Controlul se exercita pentru motive de legalitate $1 oportunitate. ‘au resurse proprii, putand s& ia decizii operative si Stine, juvernului, trativ= central insusi = dreptul tatilor_superi de a m ‘sau anula actele emi: re @ subar Desconcentrarea serviciilor publice orice _activitate_a_autoritatilor public pentru satisfacerea unui interes pm Oe a guvernului central. Membrii consiliilor locale si primarii sunt alesi prin vot universal sadonandante autoristor pulice orale acecupune Autoritatile locale nu dispun de guvern, parlament sau instante judecdtoresti proprii. Competenta autoritatilor locale se numeste .sfera proprie de actiune”. Autonomia localé se stabileste pe cale legislativa ca expresia vointei Parlamentului —"_urmareste substituirea statululla_ ni romoveaz interesele comunitare, intelese preponderent ca interest ale uncr minoritati nationale. - _crearea _unei__ structuri rincipiul autonomiei administrative locale cunoaste doua forme principale: autonomia functional si autonomia teritoriala, piledalien recunoasterea posibilitatii te. joctrina constitutionalé vest-europeand se considera cd autonomia local’ este una dintre cele mai eficiente forme de autogestiune administrativa. Autonomia localé asiguré, asa cum apreciaza profesorul, Pierre Pactet, un inalt’ grad de democrajie, colectivitatile teritoriale autonome fiind ,veritabile contraputeri" si in aceasta calitate puténd s8 previné abuzul guvernului central. Reprezinté o alternativé la centralizarea exce posibilitatea recunoscuta de puterea central Colectivitaiior focale ce a adopta In anumite domenii sau la nivel teritorial anumite acte sau decizi, tarda se consulta in. prealabil cu centrul sau a cere aproberes acestuia. Erin ea sunt scosse din competenta puter gt autoritajil centrale anumite Servicil publice de interes local si je locale beneficiaza de o anumita independenta fala de puterea centralA si actioneaza in mod autonom. independenta si autonomia se bazeaza pe faptul ca aceste organe sunt alese pe plan local si nu numite de puterea central. Autoritatile administrative publice au patrimoniu public si organizare in adiealiae in conditite legit Pmertare mieiedi_ te oryanizare. i condusere -SHU'se-cpune centralizari politice a statului ‘ou au nimie Ta comun cu raporturlie existente inte statu federal si componentelefeceraiiet 23 = presupune infiintarea nor subiecti_ de repiuri Speci: onomie pe plan local eritorial3} se stabileste 0 competent materializat3 in anumite domenii (descentralizare functional), =_una_dintre formele imperfecte sau at Fie! de stat unitar”; ~ “statul unitar care fara a pierde unitatea sa de “structura, prezinté_mari_diversitati_ locale administrative, ce ale je “legislatii_corespunzan: “incor "de catre st fintr-un' ng es__istoric, Existé un ~ singur f, ac@sta voland legi distincte care nu sunt aplicabile la fel tuturor regiunilor Iocuite de populatiile distincte. “acesta opteaza pentru impletirea atributelor suverane ale conducerii centralizate cu atribuirea unei autonomii largi_unor colectivitati regionale. Adeptii sai au invocat incapacitatea structurii politico-administrative centrale de a oferi solutii viabile gi eficiente cererii unor forte sociale de participare la ‘guvernare, lipsa vointei politice 2 autoritatilor centrale ‘de @ raspunde necesitatii de redistribuire @ puterii in favoarea unitatilor administrativ locale. Adversarii s8i_ au sustinut c& aceasta ameninta statul gi c3 ar fi un factor de dezmembrare a acestuia Regionalismul fara realismul politic al factorilor de guvernare riscé s8 ridice probleme, nu gi s& la rezolve. Romaniei, stat unitar national, i s-a impus un gen de regionalism consfingit in Constitutia din 1952, la care nu s-a putut renunta decat In anul 1968. @evine politic atunci competentele regiunii depasesc pe cele ale Temaunr Staple Enea aaniareatioe ar beneficiazd de statutul de regionalism politic” define, intr-un cadru ~ prestabilit, prerogativa (puterea) de a se autoguverna. A s este format din mai multe ~entitati statale reuni un stat suprapus lor si je intre ele prin raporturi juridice. a ‘care formeazé un fel de Super “aproape intotdeauna o forma artificial, deoarece rezult3 din conjuncturi politico-militare. Arhetipul Statului compus ~ statul federal. O asociatie de state care decid in mod liber, in virtutea Suveranitatii lor, s8-si creeze organe comune, c&rora le confera o parte din competentele lor (in domeniul militar, al diplomatiei sau finantelor). Intelegerea intre statele respective este consfintitd intr-un act politic (Charta, Pact). Se stabileste repartizarea competenjelor intre statele federate Svuuasasiape de state, cuprinzand uniunea personal, tn cadrul s: fatea juridica interns 3 legdtura cu nea tronului in unele regate: uniunea personala si Statele constituite intr-o uniune personalé au i comun institutia sefului de stat, fiecare pastrandu-si Parlamentul gi guvernul. Legatura juridicd poate fi Intrerupta printr-un non acord Anglia gi regatul Hanovrei 1714-1837; © Tarile de Jos si Luxemburg 1815-1890; © Belgia — Statul liber al Congoului 1885-1908; © Moldova si Tara Romaneasca 1859-1862. in uniunea reali conduce acelagi monarh, statele componente [gi constituie organe comune care exercitd, in numele uniunii reale, suveranitatea statala in domeniile diplomatiel, apararii_ gi finanjelor. Pentru restul prerogativelor statale, fiecare stat component actioneaza distinct unul fa{S de celelalte. © Suedia gi Norvagia 1815-1905; © Austria gi Ungaria 1869-1918; © Moldova si Tara Romaneascd 1862-1864. eee Cunoscute din antichitate (liga ateniana, macedonian’) ‘© Confederatia helvetic’ (sec XIV-1848); © Confederatia S.U-A. (1776-1787); © Confederatia Rhinului (1808-1815). Este 0 asociatie teoretic permanent de state cere atributii numele acesteia. Suveranitatea interioara este pastrata de fiecare stat confederat, cea international’ este exercitat3 tn numele confederatiei de un organ comun (Adunare, Dieta) care adopta decizii in unanimitate. Motivele care determing crearea uniunii de state sunt diferite: = Constiinta intereselor comune; dorinta de hegemonie politic’ 2 unui stat, preocuparea de a intéri contractele politice bazate pe acceagi ideologie Ex: Republica Arabs Unita prin uniunea intre Egipt si Siria 1958-1961 Tanganica si Zanzibar 1984 Uniunes European’ este un model sui generis, de confederatie. SHIupRaEeFa) — format din mai_multe formetivn’ statale care beneficlaza de un statut de_aufonomie in ‘Supune, pe deo parte, unei puteri centrale unice (puterea federala) si care, pe de alta parte, conserva 0 autonomie constitutionala, administrativa si jurisdictional e fegrarea mai mullor state gi constituirea itati statale: a ale statului unitar inei federai Motivele Integrin’ unor state independente $i svvored Ema cera aan aperaan gamete Impetriva_unei_ ameningaei focerne praocuparea_ ae | “Fes banitte soon eto ouvert aos mai ef resursele 8. Ca _exemplu, “puter mentiona S-U-A., Elvetia; Imperiul german tn 1871 Motivele constituirii unei federatii prin separarea unor provincii de statul unitar, consta in incercarea de a solutiona problemele nationale conflictuale. Fosta Uniune Sovietic3 care s-a constituit prin asocierea provinciilor Imperiului tariet (stat unitar), cu exceptia teritoriulul care i-a proclamat independenta gi au iegit din componente imperiului. (Basarabia) Traséturi: 2) unitate pe plan international — stetele componente ale federatiei nu se bucuré de personalitate —_juridic’ relatiile internationale. Aceasia este si deosebirea intre confederatia de state, ale carei componente sunt recunoscute pe plan international si federatie. 26 b) diversitatea constitutionald gi juridic8 pe plan intern. Fiecare stat federal are in mod normal Propriul_ sau. sistem constitutional, _institutii guvernamentale, propria legislatie, sistemul de organizare judecatoreasca. €) supletea raporturilor intre tederatie gi statele membre. Organizarea competentelor in statul federal Federalismul veritabil se bazeazi pe doua principii complementare: Fiecare stat federal igi construieste structura_de vernara gi Tel atablegte rapertrlie aire ee emad ost partajare a competentelor intre statul federal si statele membre ale federatiel, cu respectarea colaborarii intre Butoritatile centrale gi cele locale. in caz_de conflict, puterea judecttoreasca_are compéienta d@_a_ soluyionaaiferendu 2 relace echilibrul constizuyienal Metodele de stabilire 2 competentelor stetului federal tn cadrul federatiei si tn raporturile acesteia pe plan international: - In constitutia statului federal sunt prevazute expres competentele exclusive ale acestuia, Toate celelalte atributii_revin statelor componente ale federatiei. Ca exemplu putem a ‘Amendamentul X din Constitutia S.U.A., adoptat In 1791; - Precizarea competentelor atribuite statelor => astfel ca toate celelalte atributii sunt conferite din principiu statului federal; + Stabilirea concomitenta prin constitutie a Sferelor de atributii repartizate exclusiv statului federal, gi, respectiv, _statelor membre Acest_principiu este complementar _principiului jtonomiel. Federalismul auteni Gtatelor tederale. pe baze de egalltate.ta~elaborares | Unul dintre organismele federale insarcinate sa infaptuiasca interesele comune si sa reprezinte statele federale la nivel central > parlamentul bicameral (Senatul reprezinta statele componente ale federatiel, interesele particulare). Statul federal are caracterul unui stat unitar (un singur teritoriu, © singuré cetéjenie @ populatiei sale, o singuré capitala). 7 iva dreptului constitutional, statul Din _perspe federal - 0 varietate de state membre, fiecare avand feritoriul. s8u, populatia sa, organizarea politica (parlament, guvern, instante | judecato-resti, servicit publice), capital proprie. at, Consiliul revolutiei, cere sunt constituite si functioneaz& organcle supreme Sate faportetd la trasaturile definitorii ale gefului de stat si Ie raporturile sale cu puterea legiuitoare. Statele se impart in republici si monarh i = 3 anu ful statului poate ata goslavia sub pregedinfia lui Tito), ales prin vot universal (alegeri. preziden-tiale) sau ales de cétre parlament (alegeri parlamentare). Gn anumit caracter, este caracterul regimului politi functie de principiul separatiei celor trei puteri in_care_organul fonarhiile sunt de doua felu Monarhie absolutd (monarhul este unicul organ suprem in Stat) $1 fimitatS sau constitutionala (seful statului st organe core exercita puterea, parlament, prim-ministru). Monarhia. dualista se deosebeste de cea constitutionala prin faptul cd guvernul este numit de monarh si subordonat acestuia. ) PARTEA all-a ~ TEORIA CONSTITUTIEL 28 Tema 1: NOTIUNI GENERALE DESPRE CONSTITUTIE nta istoric’ dovedeste cd fiecare stat isi stabileste modul de organizare si exercitare a puteril in constitutie. Nu intereseaza, din acest punct de vedere, daca constitutia statului se prezint& sub forma unor cutume ‘3a 8 UnUi act adoptat printr-o procedura specials. Legea fundamental a farii = Legea suprema = Pactul fundamental =CONSTITUTIE. Acest concept poate fi de perspectiva: materiala gi formala. punct ae vedere | material, _scomiay | exprima__ant ‘eguli care reglementeaza or ea gi conducerea unui stat anumita etapa a dezvoltarit Sale. Orice stat, numal prin aptu {ei sale, are 0 ofganizare, o constitute. Din punct de vedere formal, regimul co exprima exteriorizarea sau obiectivarea ansamblului de reguli care reglementeazé organizarea si conducerea unui stat Intr-un document politico-juridic (constitutie). Regimul constitutional in sens formal corespunde statelor moderne, care sunt guvernate pe baza constitutiilor scrise. Substanta regimului constitutional - regulile de orgenizare si conducere a statului, indiferent care ar fi forma lor: cutumiara sau scrisa. rn are _nevoie de 0 Constitutic, it dintr-o dubla Guvernantii (organe care exercita cele trei legislativa, executiva, judecdtoreasc) detin prerogative in baza constitutiei_ sau a unui act normativ cu valoare constitutionala si nu a unei legi ordinare sau organice. Uneori, atributiile lor concrete pot fi (si sunt) stabilite prin lege, dar in prealabil este necesar ca locul, rolul gi functiile acestora in sistemul de guvernare sa fie stabilite In constitutie. Intr-un stat se legifereazs, se administreazs gi se judecs potrivit constitutiel.. NOTIUNEA DE CONSTITUTIE Din _punct de vedere etiologic, _cuvantul constitutie deriva. din substantivul latin constitutio dispozitie, ordin. in sistemul de drept roman, constitutie ‘Inseamna~edictul semnat de imparat si a carui forta juridic’ era superioar’ celorlalte acte juridice adoptate de autoritatile publice ale imperiului. inca de la inceputul mileniului I! apare ideea de act cu valoare juridicd superioars cutumelor existente in diferite state. Cuvantul constitujie se foloseste gi terminologia ecleziasticé pentru a desemna regulile monahale. 29 Notiunea de constitutie era folosité pentru a delimita in unele state, unele acte politice sau juridice, de simple legi sau statute. A fost folosité in Polonia de la sfarsitul secolului al XV-lea pentru a defini hotarari adoptate de Seim. jonstitutie fi era_preferat lege_fundamental&", folosit in u 2 jesemna acte ale puterli statale Inzestrate cu o fort ji ma—unui | cur rT vand mai multe sau mai putine ‘articole gi care era adoptat direct de popor sau de reprezentanfii acestuia, potrivit unei proceduri speciale gi ‘solemne, Briveasca raporturi I-obligatorit. Gefinitie este valabila in principal pentru tipul constitutie-conventie, adicS constitutia adoptata de Adunarea Constituanté, organism —_constituit din reprezentantii natiunii alesi prin vot universal. Din punct de vedere al politologiei, constitutia este ansamblul normelor politice si legale fundamentale care prescrie reguli de guvernare. Din punct de vedere sociologic, constitutia este un pact social (acord national incheiat intre oameni) interveni intre guvernant gi guvernati, prin care acestora din urmé li se garanteazi un sumum de dreptui acceptarii de catre ei a puterii de comanda si a dominatiei la care sunt supugi de guvernant, fara, insa, ca acesta sa devind tiranic. Respectarea acordului este asiguraté printr- © infrastructurd institutionals (institutii _politice sau autoritati publice), organizaté pe principiul separatiei puterilor si al veriticarii lor reciproce (cheks and balances), prevazute in constitutie. Exist dou’ forme principale ale constitutiei: Peenstua cers : ractici somuns nescrise si c& reglementeaza modul de organizare $i functionare @ organelor de guvernare gi raporturile Intre ele, statutul indivizilor. (consta_In_continutul In_cunoasterea je_catre destinatarii_cutumei_a_existentei _acesteia). Pentru a deveni cutumd, obiceiul constitutional trebuie $8 indeplineascd urmatoarele conditii: sé se repete; durata actelor de repetare sé fle _relativ delungaté: repetarea sé fie constanta; abiceiurile repetate s& fie clare; obiceiul s8 intruncascd consensul destinatarilor sai Cutuma constitutionala are un caracter istoric. Pana in secolul al XVIll-lea, raporturile constitutionalé érau reglementate pri cE Rarele documente polite: Magna Charta din 1245 care se reglementeaza unele raporturi Intre rege si supusii sai, nu puteau fi socotite constitutii in intelesul pe care il dam astazi acestui document. Modalitatile practice de exercitare de catre natiune @ puterii sale suverane nu se regiseau in cutuma constitutionals. Oe aceea, reprezentantii najiunii au militat pentru inlocuirea cutumei cu dispozitii scrise, care prezentau avantajul cd puteau reglementa si alte probleme Sociale: raporturile intre stat gi natiune, drepturile si libertatile publice, controlul nafiunii aspra modului in care este guvernats. Constitutia cutumiara este din punct de vedere al formérii sale supla, dar nesigura. Ca orice cutuma, cutuma constitutio-nala, este esentialmente supla pentru c& s~ format in timp, fara a Intruni conditii speciale de forms. Ea 2 transpus in practicd, fie vointa unei persoane {aja de un model de organizare politica, fie interese sociale vizand: Prevenirea confuziei puterilor sau a subordonaril unei Puteri de catre alta; cutuma a fost verificata si modelata pe Parcursul mai multor generafil; nu se cere nici o procedura Sau conditie formalé pentru ca o cutumé sa fie modificats Cutuma evolueaza odata cu transformarile ce se produe in 2 politic’ a statulul Supletea cutumei poate fi in unele cazuri_un inconvenient. Existenta sau disparitia cutumei neflind legate de actiunea unui organism sau 2 unei persoane gi nici de o anumita procedura, poate da nagtere la controverse. Nefiind inregistrat& intr-un document, cutuma constitutional nu poate fi invecata Intotdeauna si in toate 31 cezurie ce usurinta. mai ales in cazul asemanator. Supletea cutumei constitutionale a fost consideraté ge partizenii acesteia un avantaj incontestabil fats de rigiditatea textului scris, ce nu poate fi adaptat cu usurints la transformarile sociale. Adversarii cutumei au obiectat sau _cutuma _constitutionala_se Leta, b) cutuma fiind intr-o conti nu are o, rma definiti 4 si nu ise cunoaste cu precizie nici Atel pus Rue ‘Gunoaste dacd‘un fapt derogand de Is cvtume este un element de progres constitutional sau un element negativ, care contravine acestuia: @) regulile cutumiars na pol fl_a. stavila Tmpotrive abuzurilor autoritatitor publica. — Doua elemente ar trebui reunite de © norma pentru a i se conferi cali fe cutum’: > elementul materiat\ consta tn cutum 5 Fea Gutuma: se lormeszéprinirce renetare “eontinug 2 anu-mitor acte, proceduri sau obiceiuri. Repetarea trebuie $8 fie identicd gi S4 Se desfasoare timp Indelungat; > elementul_psiholagic ~ convingerea fiecarui | destinatar al cutumei_cA ea exista_si_cé i, €a un act care a consfintit si a consolidat emancipares lor politics in raport cu Coroana britanica, stabilits prin Declaratia de Independen{a din 4 iulie 1776. Aparitia Constituyi serise a fost rezultatul luptei burghe-ziei aflata in ascensiune economica $i politica impotriva absolutismului federal avantajul claritatii_si_preciziel, prin intermediul ef se stabileste cu exactitate cadrul de organizare al puterilor, se sanctioneazé incalcarea abuzurilor de putere Suprematia constitujiei se sigur prin controlul constitutionalitatii legilor si al altor acte cu un continut normativ: regulamente de organizare gi functionare ale Parlamentului, decrete, ordonanje ale guvernului. Atata timp cat este in vigoare, constituiia este practic intangibil’. De vreme ce constitutia defineste cu claritate egulile aplicabite gi prevede modalitatile pentru revizuirea $2, nu se poate admite aplicarea simultand a unei dispozitii constitutionale scrise si a unei cutume avand un alt continut, deoarece astfel am accepta modificarea ‘constitutiei scrise, iar prin cutuma s-ar ajunge s& se puna sub semnul intrebarii stabilitatea constitutiel sau s8 se deschida calea oricdror forme de abuzuri prin inlocuirea regulilor scrise cu cutume constitutionale. Cutuma nu joate niciodata s4 modifice sau s& inlocuiascd 6 dispozitie | i Fecis’. Aceasta nu-si va piel niciodata valoarea juridica, chiar daca nu este aplicata 0 Perioada indelungata. in legatura cu rolul gi locul cutumei constitutionale in sistemul juridic bazat pe codificarea generala. a normelor de drept, pot fi distinse cel putin dou’ situatii: ‘= Cutuma contra legem = Cutuma praeter legem Cutuma praeter legem - completeazd legea constitujio-nala. “Daca constitujia_ nu reglementeaza suficient de clar o institutie politica, este permis s3 se apeleze la cutuma pentru a se completa lacuna sau pentru 2 clarifica conjinutul unei dispozitii constitutionale. Este vorba despre o cutuma supletiva sau interpretativa. Cutuma contra legem _contrazice requla constitutionala scrisé. Este dificil sa se admité cutuma contra legem. Tema 2: DOPTAREA $I REVIZUIREA constirotien = Distinctia intre puteres constituant’ si puterile -intre pute iuan 33 Seeciiaiio Luni. Gal alsin pasa] yuncave: congue Seeetuseeeionsar nee, ane Sein Seza) aRaats ecaies ay /- autoritdtile care sunt prevazute i izate prin constitutie, adunari, presedinfi, rin referendum sau printr-un organ special creat In acest Scop (Adunarea Constituanta) care, dupa adoptarea constitutiei, tsi inceteaz3 activitatea’ sau continua A functioneze ca adunare legislativa. Aceasta putere este extrem de importanta gi reclama o procedura speciala gi solemn’. Puterea constityant3 derivats. - cea care modifica constitutia aflata deja in vigoare. Exista un organ ‘Special sau 6 precedurd specials provera In constitute, care instituie modalitatiie modificarii sale. . Aparitia unui stat — un proces politic de 0 mare complexitate, care impune adoptarea_unor dispozitii cu’ caracter politico-juridic solemn prin care se reglementeaza caracteristicile esentiale ale teritoriului, structura de stat, forma de guvernémant, regimul politic, se consacra existenta unei anumite populatii pe teritoriul respectiv, se prevad principiil normele si organismele de exercitare a puterii suverane, drepturile —si_—_indatoririle cetdtenesti. Constitutia"reglementeaz3 ansamblul relatiilar sociale fundamental. Aceste dispozitii sunt stabilite in constitutie ir valoare constitutionala. joptarea unei_constitutii noi: Constitutia Romaniei din 1923, Constitutia Portugaliel din 1976. > 0 constitulie nous mai poate fi adoy tats de de2voltare a statului respectiv, fapt ce poate impune adoptarea unei noi constitutii Organismul competent si adopte Constitutia a realitatilor sociale si a raporturilor intre fortele p sau in situatia in care in viata unui stat intervin elemente 34. de importanté national’ privind sistemul de guvernare, poate aparea tendinja de a monopoliza puterea de a domina alte forte politice sau sociale. Detingtorii puterii politice — organismul statal, formatiunea politic’ sau grupul social care exercita cea mai mare influents In conducerea politic’ gi stapaneste instrumentele de formare gi exprimare 2 vointei populare — ‘au posibilitatea si capacitatea de a orienta procesul de elaborare a proiectului de constitujie sau il redacteaza in exclusivitate. In cazul constitutiilor concedate, nu se solicita acordul sau manifestarea real de vointé 4 poporului. Seful statului (monarh/pregedinte) este cel care concede, acorda constitutia. Poporul nu participa efectiv la adoptarea Legii fundamentale. Modalitatile folosite mai des: = poporul exercits aceast& putere _prin Teprezentantii sai_—alesi_-— (Adunarea Constituants sau Conventie). Organismul desemnat s& adopte constitutis este ales prin sufragiu universal, cu un mandat concret: adoptarea constitutiei;_ dup —_adoptare, organismul isi inceteazd activitatea sau continua sé funcjioneze ca Adunare legiuitoare obignuits. Adunarea Constituant3 = Parlament, in general. + poporul exercita direct puterea. Proiectul de constitutie intocmit de un organism investit cu ‘aceasté prerogativé, este supus direct aprobarii poporului. Constitutia Intocmita practic adoptata de o Adunare Constituanta aleasa in acest scop, este supusd poporului spre aprobare in cadrul unui referendum. (Constitutia Franjei din 1958, cea 2 Romaniei din 1981). = este posibil ca Parlamentul sd se transforme, fara alegeri_ generale, in Adunarea Constituants gi 4 adopte 0 noua Lege funamentala." In regimurile palitice ale fostelor state socialiste, constitutille au fost aprobate —printr-o procedurs. pseudo democratic’, puterea’ politica flind concentrata in varful unei piramide totalitare.. gefutur statulur{ regimurile democratice, in sare gaful statulut are puri absolute, Poate s4 consfiinjeasca. $i ji" impuse monarhului. reprezint&_un echilibru de forte, fing un SSPOTOP Sonat coeprcis milter wau patie inks aU politic, tnt 35 care se _exercit8 __puteres __pubi (transtormarea in 1967 a Presidiulu Mart ‘Adunari Nationale in Consilul Se Stat) +_produceres unor senimbar! in srganizaree functionarea_unuia__sau__unora_dintre organismele prin care se exercita guvernarea Pro! organismul care propune modificarea; Co Saaniamal cre Voteots propane ul “care voteazé _propuneea_de ~ajeritatea. volurlor-ceruté. pentru adoptares| \propunerii de revizuire. Dreptul de a initia modificarea constitutiei are o mare important, organismului investit ca. aceasta Prerogativa revenindu-i atributia de a intocmi proiectul de mosificare sau cel putin de a orienta pregatirea acestuia, in regimurile politice autoritare, prerogativa revizuirii revine puterii executive gi este’ prevazuta. in textul Constitutiel. In regimurile politice demoeratice _initiativa revizuirli revine poporului, care exercitd prin referendum (Elvetia) sau parlamentului. Procedure cea mai raspandit’ este conferirea acestui. drept sefului statului gi parlamentului, care actioneaza impreuna. Se realizeaz’ un Echilibru, nici unul dintre cele doug organisme neputand s3 ignore rolul celuilalt in privinta revizuirii Procedura cea mai grea de modificare este cea bazata pe teoria .paralelismului” sau .simetriei” formelor. Pentru a se modifica o constitutie, este necesar sa se urmeze aceeasi procedur& folosita pentru adoptarea ei. Procedura clasics. — procedura solemna: a cere parlamentului exprimarea unui vot asupra textului revizuit, care $8 intruneasea cel putin 2/3 din numarul mandatelor Parlamentare. Se prevede ca revizuirea sa fie aprobata prin referendum popular sau referendumul s& urmeze votulul exprimat in parlament. Tema3- CONTINUTUL CONSTITUTIEI Diversitatea statali si asemanari constitutionale iversitatea _istoric’ _si_politics, economics si legile funcamentale 2 difers intre ele continutului lor, 37 constitutiile statelor moderne prezinté multe asemanari. Asemanarea intre diferitele formulari constitutionale este Geterminata de obiectul de reglementare al normelor gi principiilor constitutionale. je indrituieste $8 actioneze in numele s&u gi “ai-lreprezinte pe plan intern gi extern; ice gi politice din tara respectiva si Indatoririle acestora fata de stat Caracterul de reglementare 2 ‘ormelor constitutionale Normele si principiile constitutionale pot fi impariite Th trel sategorit | principii si norme constitutionale avand rol Tmaré, precum i ei statului; -_dispozitii _solemne privind _drepturile Getlfanssty—treshne ewer mae garant| “Juridice ale exercitaril acestor: dispozitit constitutionale care nu au o legatur’ cu procesul de guvernare. Legiuitorul constituant nu face nici o deosebire intre forta juridici__ a _—_normelor constitutionale, ceea ce nu inseamna ca nu se pot face distinctii pe criteriul importantei intre diferite dispozitii ale legii fundamentale. Avem in vedere dispozitiile privind — durata._—mandatului Parlamentul statutul membrilor acestuia, modul de desemnare a sefului statului, numirea Guvernului si raspunderea sa politica etc. Dintr-o constitutie nu pot lipsi dispozitiile referitoare la drepturile si libertatile cetatenesti. Asa cum prevede art.16 din Declaratia drepturilor omului si cetateanului, adoptata in 1789 ,orice societate in care garantia drepturilor nu este asigurata, ni separatia puterilor stabilita, nu are constitutie”. 38 in unele state exists constitutii ale céror prevederi sunt inspirate din precepte ale Coranului, imbinand astfel continutul religios cu cel laic modern. Principit si norme constitutionale are au un rol determinant in stabilirea sifanctionarea organismelor de guvernare, __Precum sin stabtirea forme statulul Normele cuprinse in aceasta categorie au o important& esentiala pentru constitutie deoarece in. functie de continutul constitutiei este de natura sa confere le: constitutiei intregului ansamblu de organisme, care concura la infaptuirea sau exercitarea puterii rtante sunt constitutionale care reglementeaza 5 guvernare, Tntrucat ele fixeaza cadrul ins! nal al sistemului politic. =| Structura guvernamentala (in sens larg) = ansamblul institutiilor politice si al procedurilor referitoare la desemnarea guvernantilor, la prerogativele gi functiile acestora, la raporturile intre acestia, precum gi pe care ei le au cu cei guvernati. Enuntarea acestor reguli este important nu numai Pe plan tehnico-legislativ, dar mai ales pe plan politic: ele condi-tioneazé legitimitatea guvernantilor. Aceasta, pentru ca guvernantii exercita pulerea pe baza acestor reguli i in limitele fixate prin ele. Aceastd categorie de norme are un pronuntet ceracter politic, datoritd dezvoltarii in epoca contemporan’ a fenomenului statal. Acest fenomen a fost insotit in Europa de formarea unor noi state sau de desavarsirea unitatii statale a altor state Dispozitiile finale gi tranzitorii ale unei constitutii reprezinta 0 categorie de dispozitii constitujionale care se aplicé pentru 0 perioada limitata i au scopul de 2 facilita | trecerea de la o reglementare constitutionala la alta, de a solutiona un posibil conflict de legi, etc. dupa realizarea scopului pentru care au fost incluse in constitutie, ele nu | mai sunt aplicabile. | _Declaragile de drepruri in sirul documentalor prin care s-a consfintit aspiratia individului pentru drepturi si aspiratii fundamentale, pentru conditia sa in societate, este celebré ,Declaratia Drepturilor Omului si ale Cetateanului” adoptata de revolutionarii francezi in 1789. Declaratii ale drepturilor omului au adoptat 39 gi coloniile americane _ dupa __cucerirea independentei lor in 1776, dupa modelul Declaratiei de drepturi adoptata de statul Virginia (in unele lucrari este invocaté declaratia de drepturi inclusd in Constitujia Statului federal Massachussetts in 1780). Statele americane au inclus in constitutiile lor dispozitii referitoare la protectia anumitor drepturi si lipertati, chiar inainte de Legea fundamentals (Constitutia) 88 fie revizuita in anul 1791 prin ad&ugarea primelor 10 amendamente (cunoscute sub denumirea de .Declaratia ‘Srepturilor omului"), Dup& primul rzboi mondial, Declaratia franceza a drepturilor omului si cetdleanului a capatat o cvasi- recunoastere universala. Spiritul declaratiel a fost extins dupa 1945 in dreptul international. Astfel, in cadrul O.N.U. au fost adoptete: Decleratia universalé a drepturilor omului (10 decembrie 1984); cele doud Pacte adoptate in acclasi cadru In 1996. Prevederi de 0 important esentiala pentru problematica drepturilor omului au fost incluse in documente ale Consiliului Europei, ale Conferinjei de la Helsinki in 1975 si ale sesiunilor organizate conform Actului final de la Helsinki. B. Continutul Dectaratiilor de drepturi © declaratie reprezinté un enunt solemn privind anumite principii guvernand activitatea sau prerogativele unei anumite categorii de destinatari sau institutii. Declaratiile nu sunt incluse in textul propriu-zis al constfiuflel- ale: pat Tr Inclase con je pot fi incluse tntr-un jocument detasat de constitutie, alteori sunt inserate la inceputul constitutiei - ca un preambul. TreeDpringdl lor aunt Tncluwe-g1-areptinle a caror realizare impune, in conditiile pietei libere, interventia unor ‘agenti economici privati (ex: dreptul la munca, dreptul la locuinté). in general, declaratiile definesc un drept al individului care nu poate fi exercitat decat daca statul_asigurs fe exercitarit lui (ex: dreptu la muncé, dreptul la invatatura). In practic’ s-au consacrat doug modalitati principale de consfintire a drepturilor cetatenesti: a) cuprinderea lor intr-o declaratie solemna; b) includeres —drepturilor in continutul constitutiilor. Declaratiile de drept sunt adoptate de organisme reprezentative care exprim’ puterea suveran’ (Adunarea Constituanta). in sprijinul acceptarii fortei juridice @ Declaratiilor de drept s-au adus urmatoarele argumente: a) se Incadreaza in procesul de formare a 40 b) s-au incadrat in continutul Constitutiei, desi au figurat, fie ca preambul al acestela, fie ca amendamente facute Constitutiei (primele 10 amendamente aduse Constitutiei S.U.A.); ¢) declaratiile de drepturi ar reprezenta (in conceptia lui Maurice Hourion) ,constitutia socialé" contindnd reguii aflate la baza ordinii sociale, in timp ce ,constitutia politica” ar contine reguli privind exercitarea puter 4) se prezinta sub forma unui document redactat intr-o forma juridic8, pe articole. Din acest punct de vedere, declaratiile de drepturi se deosebesc de un simplu preambul, care cuprinde de obicei enunturi generale, politice sau filozofice, in care legiuitorul constituant sintetizeaza si exprima unele dintre principiile Consti-tutionale, unele obiective ale fortelor Politice si ‘sociale. (ex: Preambulul Constitutiei Spaniei din 1978). C. Dispozitiite_constituti u_o Teasturs directs cu orqanizarea siexereitarea | Regulile care nu reglementeaz& structura quveraaetall 13, _adicé nu —au__o reseurs) nemijlocita cu _normele prin care se asigur “conducer ;__ dispozitii leat la] ‘statutul ei/' jirea_cetateniei, statutul “apatrizilor, regimul juridic al propristi publice si ‘Ocrotirea proprietatii_particulare, regie-mentarea | anumi ivitati cu caracter economic (formarea, administrarea, ea si_—_controlul resurselor financiare ale statului). Asemenea reguli sunt inserate in constitujie datorita tendinjei de politizare a continutului acestuia. Uneori, asemenea reguli. sunt introduse in Legea fundamentala, ca rezultat al exercitarii dreptului de initiativa legislativa de catre cetajeni in sistemul constitutional unde este permisd a asemenea procedura. CONTROLUL CONSTITUTIONALITATIL ~LEGILOR™ ~SUPREMATIA CONSTITUTIEL Constitutia are o valoare juridicd superioara orice al adoptate de Parlament $1 Guvern, actele emise de celelalte autoritay: publice trebuie s& se conformaze normelor gi principiilor Gonstitutiel. In cazul in care un act normativ, 0 lege adoptaté de Parlament sau regulamentul de organizare $i funcjionare al acestuia contravin constitutiel, au pot 41 produce efecte juridice. Justificarea teoretic’_a suprematiei_constit consté tn caracteral palit i al urate! acesias = in_constitutie sunt stipulate obiectivele si de exercitare a_puterii itice. Structurat al ordinii juridice, c&reia ii principiile directoare: egalitatea tuturor cetatenilor, legalitatea, neretroacti-vitatea legilor. © indatorire generala a sefului statului consta tn a veghea la respecterea de c&tre toate celelalte autoritati publice, organisme neguvernamentale, cetateni, partide Politice, sindicate §.2. @ constitutiel. constitutiei_— igurarea_suprematiei Suprematiei, Legiuitorul constituant a 0 ierathie a actelor normative: Legea fundamentala, —_legile constitutionale, legile organice, ordonantele, ‘hotararile Guvernului, g.a.m.d. " _Prin_legile_constitutionale_se_revizuieste Legea furida-mentaia. Legile constitutionale ~ 0 exceptie de Ie principiul suprematiei constitutiel, pentru c& o vor modifica. constitutie! trebuie _dublata_de stabil i_mecanism care S81 dea consisten{d, 5-0 | “apere. eT in toate constitutiile serise a aparut un mecenism special, care s& asigure o superioritate a normelor instituite de puterea constituanté fata de legile ordinare, in sensul c3 ele nu pot fi modificate decat tot de puterea care le-a instituit, cu respectarea unor forme gi garantii speciale, diferite de cele ale legilor ordinare. ‘Au fost create doua institutii juridice, pentru asigurarea suprematiei constitutiel ‘+ controlul constitutfonalitatil legilor; = contenciosul administrativ. Nofiunea de control al constitutionalitatii legilor ansamblul Organul Investit cu prerogativele de control al constitutio-nalitatii legilor votate de Parlament apare cao autoritete care ar exercita o a patra putere In stat, puténd 84 infirme vointa parlamentarilor, ei Insigi exponenti ai vointei suverane a poporului Controlul politic ~ are ca scop conservarea structurilor gi mecanismelor de exercitare a puterii politice. Caracterul politic - este imprimat de organele cari exercité controlul gi rezulté din continutul politic al Legii fundamentale. Reprezentativitatea organelor de control poate sa rezulte nu numai din desemnarea electorals a membrilor ‘sai (Senat), dar si din numirea acestora de autoritati care, la randul lor, sunt reprezentative (Camerele legislative si Pregedintele Republici Un asemenea organ ar urma sa exercite jurisdictia constitutional fie pe cale preventiv, opunand ,veto-ul” sau legilor adoptate de Parlament dar nepromuigate de seful statului, fie posterior, invalidénd o lege aflata in vigoare. Impotriva controlutui politic ~ rgumente: + Principiul separatiei puterilor nu ar admite tn acai ent hier Ey nei @ patra, situaté deasupra’ Parlamentului juvernului si investita cu dreptul de a le cenzura actiunea legislativa si puterea regulamentars. + Organul politic care exercita controlul_ar “pureert-aiscreiionar, putand s#-Infirme vornia “Suverana-a reprezentanfilor poporulul. ~~ +" Controlul constitutionalitatii legilor trebuie 98 ar eet ane ataeeact eet ee oricaror argumente politice NSTI CONTROLUL IONALITATH LEGILOR DE UN ORGANISM POLITICO-JURISDICTIONAL Organism special care 4 Intruneasca un caracter ie gi jurisdictional. Caracterul politic rezult8 din modul de numire a membrilor arganismului respectiv. pol Controlul jurisdictional rezulta din procedura folosita pentru verificarea constitutionalitatii legilor. ONT: RISDICTIONAL AL ‘CONSTITUTIO! EGILOR ARE URMATOARELE CARACTERISTICI: Este un control concentrat, adic est compet jusiva a unei singure autorit3t; Este controlul abstract, intrucst se exercita Titigiu anterior dedus judecatii unei instante Verificarea_conformitatii anumitor acte normative cu textul constitutiei se asigura de un organism specializat, cu o jurisdictie unica. Avantal — asigurarea unui control specializat gi omogen din punct de vedere al solutiilor pronuntate. Decizille _privind —_constitutionalitatea_— sau neconstitutiona-litatea actelor normative supuse controlului au efecte ,erga omnes”. Nova Constitutie a Romaniei a preluat din practica constitutionalé modern’ sistemul controlului_politico- jurisdictional al conformitatii legilor cu Legea fundamentala. Instantele fiind primele organisme, ele s-au contundat, in practica —judecatoreascd, cu neconstitutionalitatea unei legi. Exercitarea acestui control de c&tre instanele judecdtoresti este o expresie a aplicdrii principiului separatiei puterilor. (c judecatoresc al constitutionalitatii legilor + Este un control difuz, puténd fi exercitat de PECEMGEN Cee -GInGUS inatanié (con mel inaltd instant) s& detina aceasta competenta. + Este un control concret, adicd se exercité in Sistemele In care ne iegi este sustinut at pe rolul unei instan| + Este un control postarior, adica se exercits ‘asupra unei fate deja in vigoare: Un asemenea control ar presupune: + Aprecieri cu caracter politic facute de magistrati cu privire la continutul unor legi + Ingerinta (amestec ilegal) puteri judecatoresti in actiunea legislativa printr-un surplus de zel judecdtoresc* Posibilitatea de manipulare sub diferite forme a magistratilor de catre puterea executiva Situarea puterii judecdtoresti deasupra celei legislative + Posibilitatea unor erori judiciare imposibil de remediat Exista doua procedur: = Controlul exercitat_pe calea unei_actiuni directe, intentate impotriva unei autoritati sau a unei actiuni, invocdndu-se incdlcarea de catre aceasta a unui drept recunoscut prin constitutie sau printr-o alta lege, precum si printr-un act ée reglementare’ a puterii executive (hotérare, ordonanta, regulament, etc.). Plangerea se adreseazd fie unel instante speciale, Investite prin constitutie pentru exercitarea contro-lului, fie _tribunalelor obignuite, ori anumitor tribunale (ex: instante suprema federal din Elvetia _exercité se iau in considerare, dar aceasta nu impiedica ca © plangere anonima sa fie motivul sesizarii din oficiu al Ombudsmanului si punctul de declansare al expertizei de rutina. Activitates Ombudsmanului este public’, ceea ce nu impiedica ca persoanele lezate od solicite acestuia caracterul confidential al plangeri Ombudsmanul poate decide din propria initiativé caracterul secret al activitatii sale pentru motive temeinice. Actele emise de Ombudsman sunt acte de autoritate. Tema 2: MODUL DE ORGANI DRGANIZARE $I FUNCTIONARE ‘A STRUCTURIL R DE GUVERNARE A studia structure guvernamentalé a unui stat Inseamna @ studia structura organismelor care exercité una dintre cele trei forme ale puterii, prerogativele, atributiile, competenta ce le sunt conferite, precum $i conexiunile existente intre ele. Se poate vorbi de 0 structuré legislativa, executiva. gia organelor jusecatoresti. € se exercits Modul de desemnare a structurilor prin — ‘guvernarea actul oficial in baza caruia_o Darlamentului, lui, numir minigtrilor, numirea unui prefect). Corespendentul actului ge numire - actul de eliberare din functie. Problema Fespectarii procedurii legale de desemnare are o importants deosebits deoarece de ea depinde legitimitates orie&rui organism care exercita puterea si legitimitatea activitétii persoanei care infaptuieste pretogativele Conferite organului respectiv. Oe asemenea, trebuie sa respecte o procedurd legalé si solemna. ‘ucerirea_puterii prin forta (loviturs de stat, agresiune, puci, insurectie ituirea de cétr ii lov fe stat sau fora, a unui now organism de guvernare, nu reprezini u je - Tasturnare a puterii constitujionale legale. Dac rasturnaré este So we je 0 grupare, de opozitia Inarmata si 30 Sustinutd de majoritatea populatiei, desemnerea altor bersoane in functii guvernamentale este pe deplin legitima sub aspect moral gi politic, legitimitatea urmand sa fie consfintité ulterior printr-un act juridic special. Experienja Revolutiei burgheze din 1789, Revolutia Romana din 22 decembrie 1989 — similare din acest punct de vedere. Procedee de desemnare a guvernantilor: Succesiunea ereditara, cooptarea sau asocierea si alegerea. _Succesiunea ereditars Consté__in__transmiterea ivelor constitutional ale monarhului in cazul decesulul sau ‘Fenuntérii sale le tron. Coroana se transmite suecesorulul “monarhului. Succesiunea ereditara a fost procedeul cel mai raspandit in Evul Mediu gi caracteristic tuturor regimurilor monarhice. in plan istoric, pot fi identificate: a) Succesiunea in linie irecta (parinte linie colaterala (unchi — fern d)Succesiunes bazats pe noasterea wHreptalur primal Masstt a8 po lui ui te exude: BeBarara (Lega Sana) ee enelor | ——— Succesorul la tron trebuie sa facd parte din familia Tegald respectivé, avand calitatea de copil legitim. Daca nu exista succesor din familie regala, se desemneaza un Succesor la tron din alts familie regal. in legaturé cu legitimitatea acestui mod de desemnare, s-au formulat daua concep} 1) Legitimitatea procedurii_ereditatii este conferitd de asumarea de catre monarh a unei Fesponsabilitati directe pentru ocrotirea -Binelui_comun", 2 vietii supusilor sai si Pentru apararea ordinii sociale gi politice. 2)Pentru ca procedura ereditatii a fost asociaté cu un rept divin sau cu un sprijin al Divinitatii, legitimitatea si autoritatea acestuia ar fi de origine diving, Potrivit art.82 din Constitutia Roméniei din 1866, puterile constitutive ale domnitorului erau erecitare in linie Gescendenta direct gi legitima a principelui Carol I, din barbat, in barbat prin ordinul de primogenitura si cu excluderea perpetus a femeilor gi 2 descendentilor acestora. 51 Consta tn asocierea de catre nei functil unei_ alte in 805 ‘a exercita impreuna ‘Tunojia respectiva; folosit in unele state monarhice: ul Roman de Apus, in Bizant. \st8zi, gi-a pierdut importante practic’, find folosit Pentru cooptarea de noi membrii in diferite institut academice. Acest procedeu se practic’ inca in Senatul belgian. Alegerea re cetdtenii cu érept de vot aleg Gandidatii propusi de partide pentru a fi jesemnati intr-o anumité functie electiva: - ‘ir procedeu comocrattc pettrue4. Te tatu aceste guvernantii sunt alesi de popor. + Un act pri Stipularea in constitutie a dreptului de a alege si con-ferires acestui drept, chiar si unor segmente ale Populatiei (de-mocratia cenzitara) exprima emanciparea politic’ a individulu © democratic veritabild si viabild depinde de rsul activ al cetatenilor. Participarea lor la viate tic’ gi cooperarea lor cu institutille politice este un factor determinant pentru buna functionare a institutiilor democratice. in sistemul politic socialist, geful statului era ales . Fespecténdu-se formal procedurile democratice, dar, practic, se instaurau adevarate .monarhii de. ti socialist’, iar regimul politic era in formele sale practic antidemocratic. Uneori, alegeres era combinats cu procedeul ereditatii in formarea unei anumite siructuri de guvernare. (ex: Membrii Camerei Lorzilor sunt desemnati potrivit principiului ereditati). Membrii Camerei Comunelor sunt desemnati prin alegeri democratice. Cele dou’ Gamer rmeaza, alaturi de Regina, intul Marit Bri imp jamentala pentru popor si pentru stat sau la 9 anumtéintrabare privind o problem. intrebare privind 0 problema de interes nalional au adoptarea unei decizil de conducere statala. de importants deosebitd. Poate fi consultativ sau abrogativ. Plebiscit - din punct de vedere al formei, este un referer ren un 9 fea dé alegere este redusa la votul Pentru “Sau Contra candidatului propus. Aducerea unui prin dintr-o dinastie straina tn Principatele Romane dupa indepartarea lui Cuza 2 fost hot&rat8 prin plebiscit, electoratul flind chemat s& se Pronunte impotriva sau pentru desemnarea unui principe strain, 32 Scopu! plebiscitului ~ ge a ratifica gi de a legitima Ue catre cetateni dobandirea sau preluarea puterii de catre © anumita persoana. MODELE DE INSTITUTI GUVERNAMENTALE Acest sistem de guvernare are Conservarea suveranitatii statului, cooperarea eu alte state (cu respectarea principiilor de drept international). cu organizatii internationale. fi re acta legislatia_initiata_de_guvern arlamentari sau cetateni. 2. De a legitima guvemnut prin acordarea votului “gehen Sere in ccordarea. vot 3.De-a controla_prin_pro 5 ~modut in eave” puteres onecuted parent | executare legislatia si respects” cadrul ‘onal care ii autorizeazS puterea de reglementare proprie. 4. De a reprezenta_in_mod_real_cele_mai_largi Tnterese socio-profesion: 5, ca obiectiv fionale, al culturii si al ideologiei nationale, cu respectarea celorlalte dentit&ti_ minoritare de facturd etnies, lingvistica, religioasa, culturala. Instituttile politice se numesc si organisme de Suveranitate nationala. Prin intermediul lor, puterea Politic’ se personali-zeaza. Institutii guvernante: Parlamentul, Presedintele, Monarhul, Guvernul, Curtea Suprema de Justijie $a. Rolul functlile sociale ale acestor organisme sunt prevazute in Legea Fundamentals. Autoritatea trebule $2 se potri respectiv, temperamentului sau poli nationale sau de alté natura. 188 firii poporului ic, intereselor sale Optiunea pentru un anumit model, indiferent care er fi acesta, trebule s& Indeplineasc’ adeziunea poporulul 33 .STRUCTURA ORGANULULEXECUTIV in functie de _numérul si rolul persoanei care exercita jativele de sef al statului, se disting trei ‘ipuri de organizare a acestei structuri a puterii executive. Inegte in monarhille absolute, dar si In jiunile prezidentiale: S.U.A uterea executivs suprema ile polit Adopiares decizillor tn. unani 1 sted exprimarea’ Ural aat tepaatet ‘propunenioriosruiedintre"menbra “organului colegial, blocheaza adopiares vaeendel, Trasdture racteristica ~ este compus din dous institutli separate, fiecare dintre ele avand Prerogative gi functii distincte. Organismele Sunt: geful statului si guveraul propriu-zis, condus de primul-ministru. Se numeste si -executiv bicefal’, pentru ed in fruntea 'sa se afld doi lideri. Executivul dualist clasic se caracterizeaza prin faptul c& seful statului gi guvernul sunt plasati pe pozitii diferite gi sunt independenti_ unui fat& de celdialt. - Seful statului este independent si fata” de Parlament, nu are puteri reale si este iresponsabil din punct de vedere politic. Primul-ministru conduce efectiv guvernul. © variantd @ acestui executiv este executivul smonocefal” ~ cumularea de catre aceeasi Persoané a atributiilor de sef al statului gi a celor de pret STRUC: NULUI LEGISLATIV: ‘anada, Marea Britanie). Pentru constituirea parlamentulvi Se organizeazé alegeri parlamentare Numérul parlamentarilor_diferé in q marie arlamentul poate fi monocameral icameral. Bicameralismul are ta origine trei factori, fiecere 54 stat puténd opta pentru unul dintre acestia, dup& imprejurari: 4. stratificarea_sociala, fiecare clas& sociala ~) dorind sé fie reprezentata in parlament 2. existenta statelor federale _S-reprezentarea_—_intereselor_ socio-profesionale | bicemeralis-mul corporativ). Joc eT sic aduse vurmstozrele argumente: a) dubia es i pro i "Camere "legislative poate. sontrinur ie, Tmbunstatires tui _b)prin existenje a. dous Camere. parlamentar, | pen. dinta ipotet uteri legistath ra Camera. o) cag Th care ihe ance ee "Senatulut sunt atest prin vot iedientconpanet le repreze olectivitatilor local Seaqtia cunt legeil mai mult ae niente | olectivtatilorgivcontribute Ta sustineres torte Berlament. (Sistem Initiat in, SUA, Din tots, ‘Senatorii sunt alegi prin vot direct). 4) Senator fing mal th varets deat deputati a eeneiaera gmat vAeath decht deputat-ae itic’ si o experienta de viata mai bogata Sistemul bicameral are si dezavantaje: eforturi financiare sporite, prelungirea programului legislativ. Compozitia senatului - in 2 doua Camer& sunt Teprezentate interese economice, sociale ale altor comunitati sau forte economice, Pot s& aparé conflicte foarte grave intre interesele nationale si cele locale, Senatorii fiind nevoiti s& opteze pentru unele in defavoarea altora. jer 3 parlamentului isi creeazé de organisme de condu: lueru_prin_intermediul carora Tei indeplineste _ functiil esedinte, birou a q jinta _ presedintilor, ‘cum §i comisii s je anchetd inflintate pentru A ‘cis;—coneret.. Rolul organismelor si Brerogativele care je sunt conferite difera de la un sistem Constitutional la altul, in functie de caracterul politic sau tehnic al actiunii desfasurate. In unele state grupurile Parlamentare sunt considerate organe ale parlamentului, in altele, nu au aceasta calitste. Ele se organizeaz’ ca asociatii in conformitate cu dreptul privat (ex: Olanda, Noua Zeelanda). Fiecare Camera are un aparat de functionari parlamentari, personal de specialitate si de executie, condus de un Secretar General). _STATUTUL PARLAMENTARILOR corespunzatoare conditii pentru exercitarea sa ca 35 manifestare @ suveranitatii populare. S-au format ca o cutuma constitutionala gi apoi precizate in documente (in Fegulamentele de functionare ale Camerelor legislative) Acestea sunt: 4. incompatibilitati intre mandatul de parlamentar si ‘anumite functii elective sau neelective sau functii private. 2. imunitati parlamentare 3. indemnizatii Mandatul parlamentarului este incompatibil cu exercitarea concomitenta de c&tre acesia a unei tunct publice elective sau neelective. Necligibilitatea ~ imposibilitatea de a candida, deci Se apreciaza inaintea alegerilor. Incompatibilitatea se apreciaza dupa alegerea candida-tului, consta in imposibilitatea ca cel ales si cumuleze sau sé exercite concomitent mandatul de Parlamentar cu o anumitd profesie sau sé indeplineasca in acelagi timp un alt mandat electiv (primar) sau 0 alts functie (ambasador). Cerinta stabilirii cu precizie @ incompatibilitatii: > parlamentarul find in serviciul poporului, trebuie s& fie nu numai independent, ci tn acelasi timp s8 nu cumuleze functii sau s3 desfasoare activitati care, prin specificul lor, S-ar opune mandatului sdu reprezentativ sau ar sustrage de la exercitarea acestuia. + principiul separatiei celor trei puter Regula generala - Legea fundamentala sa Stabileasca principiu! incompatibilitatii, eventual s2 enunie unele incompatibilitati, urmand ca altele sa fie expres Prevazute de lege si nu deduse pe cale de interpretare Eunatig poled 9 atunare de. aichusl, puter | compan sreatats inca paca ef edaraa Taper Seahorse Functlle_putiice tics autortate ; lor ae Trttees nace rea uearata are itarmadlud {sronarctd nu gating srabuil de comanag nesenaret ewe Imuaitils pariamantaca=a4ni Tiehee ab-caas u'va suporia nici o consecinta pentru votul sau punctul de | vedere ori opiniile exprimate de la tribuna parlamentului. Categorii de imunitat jegaturé cu exercitarea mandatuiui |. _ Pentru activitatea pe care 0 desfBsoaré in calitate de ales al poporului, parlamentarul primeste 0 indemnizatie lunara, care are scopul de a-i asigura 56 independenta materials. PRINC! ARI ACTIVITATI PeNsraiteLon NUbeeMroREST Constante ale organi si magistraturii, respectate in toate statele: 4. infaptuirea ju: | zprinetpiol ind independentei si inviolabilitatii | ‘orilor (nu poate fi transferatsau_| Gestituit din functie). 3._re i ean carea” in prima instanté, | plangerea Toate stent functionarii lul) sau recursul). PARTEA a IV-a Tema 1: PRINCIP, fe) _PRINCIPALELE MECANISME DE 37 5 STRUCTURM DE GUVERNARE NOTIUNEA -CANISME, DE INTERFERENTA, - A STRECTURIT DE GUVERN: RE Prin caracterul, rolul si funotiile ce le-au fost SonterItg de este “c nstitutie, institutiile de guvernare forganele prin care se-exercit& prerogativele de putere: Parlamentul, seful_ statulu, nul__si_formele si metodele lor de organizare gi fun natura unui stat, fiind un indiciu pentru ic sau totalitar al acestuia. ‘sistemului Conceptia teoretica pe care se bazeaza principiul separatiei: nici unul dintre organele de guvernare sau de conducere globald a societatii faralta puleres ip_discretionar sau in detrimentul celorl: intrucé stitu: onferit nici uneia o Putere absoluta, ci a, revi ‘Sistem de. verifigare si echilibvare feieeey cheks and balances”, prin itermediul carui fiecare putere vegheaza ca cealalté s4 nu fie exercitata abuziv si s& strice echilibrul existent intre ele. Interferenta puterii legislative cu cea executiva si judecdtoreascé este un rezultat al aplic’ cipiului separatiei puterii in stat. Practica constitutionala a demonstrat cd o separatie abso-luta intre puteri ar echivala cu un blocaj constitutional. Pentru a nu bloca mecanismul constitutional, teoreticienii au impus o interferenta intre puteri si modalitati de conlucrare intre ele. Exista mai multe modalita! je interferenta sau inter-act le intre parla Sverre insstenal ate he | UCM eescitles ei quversal insarcinat sa execute Tepito $1 af pxerelte Conduceres genersia 2 adminisiratiei_publice. Aceste modaliay sun \ceste modalitati sunt prevazute expres in constitutia fiecdrei tari si cu o forta juridica absoluta. ciproce gi interactiuni existente i Guvern sunt deosebirea it je caracterul sistemului stat, generata 58. poate fi = ._prezidential = parlamentar Modali ra esemt uunor_membri_ai_ parlamentului_de aire puigrea executiv 5. Interventia puterii_executive in_organizarea interng a activitatii camerelor leaislative Ex.: convocarea Parlamentului de catre seful statului in sesiuni extraordinare. puterii_executive Domeniile in care puterea executiva este indreptatita sa se implice in derularea unor actiuni parlamentare sunt: * initiative legitor + participarea la dezbaterile parlamentare * mesaje adresate de c&tre seful statului najiunii prin intermediul Parlamentului, Initiativa legilor este conferita Parlamentului si puterii executive. Guvernul este responsabil pentru conducerea generals a administratiei gi asigurarea realizarii politicil Interne gi externe a statului (art.102 alin.t) din Constitutia Roméniei. Guvernul trebuie sé detin3 prerogativa de a propune ‘Parlamentului proiecte gi legi si de a face amendamente la propunerile legislative prezentate de parlamentari Din practica generalé parlamentara rezulta c& ministrii pot participa la sedintele Camerelor. O forma de interventie directé a puterii executive intreprinsa de aceasta asupra celei legislative sunt mesajele adresate periodic de catre seful statului Parlamentului privind problemele de interes general. 2. Exist doud céi de interventie a Executivulul asupra finalizarii procesului legislate ecutive! severe 4. sanctionarea sau promulgarea legil 7 dreptul de veto Sanctionar romulgarea | i te din doctri ‘aratiei puterilor gi este un ultim efort al xXecutive pentru @ prevent Un eventual abuz al_puterii ‘sar lésa lege, sa impund punctul de ve etionar asupra une! puleri, dar si asupra poporului, ca destinatarul leg In’ formele de guverndmant monarhice regele sanctioneaza (aproba) legile. in republici se 59 utilizeaz& promulgarea. Prin sctul_promulgarii, legea devin i Dupa promulgare, legea este publicata intr-0 tie oficials care cuprinde in ardine cronologica toate legile adoptate de Parliament. in Constitutia Romaniei este prevazut un termen de 20 zile in care geful statului poate si Promulge legea. Pregedintele poate trimite inapoi legea Parlamentului, doar o data, pentru a fi reexaminati sau poate sesiza_—Curtea Constitutionala asupra neconstitutionalitatii legii. Promulgarea legii este obligatorie tn termen de 10 zile de 1a primirea legii adoptate dupa reexaminare. d care Parlament sau de la primirea deciziei Curt Constitutionale prin care se confirma constitutionslitatea legii. Existé situatii end seful statului detine un autentic Srept de veto, opunandu-se astfel legii adoptate de Parlament si refuzand sé 9 semneze. Refuzul de a promulga legea este o expresie a dreptului de veto conferit gefului statului in republicile prezidentiale si parlamentare. Dreptul de veto poate fi exercitat $i de monarh intr-un singur caz este per 3. se implice Gare in mod normal sunt reglementate doar de_purcres -Tegislativa. Asemenea acte’ sent derttscay, odes decrete legislative ete Caracteristicile decrotului~ lege sun eft buiehe ae Tego B-poate modifica Sau abroga legile, cazuri cénd < "Se moditics sau se suspends Gonstituils 3 je procedurala este ca organul *+omient ad fie competaet eet eee ease 4cTrabule Te canes NET oneal la eT a aeons fatificaril Parlamentului te ima sa sesiune. Acest_procedeu este cunoscut in doctrina ca | gistatie “si practicat in mod general, Din dele: 3 Bunct de vedere conceptual delegarea de legislatie” sau sdelegares puterii. legislative” este un transfer de Prerogative de la parlament cétre guvern privind adoptarea nui act normativ. ipalul_argument adus de adversarii delegarii puterii legislative este principiul caruia .delegate pote: le aca parlamentul detine si exercita o putere delegaté de popor, nu ar mai avea vocatia de a delega sau instrdina o putere care nu-i apartine. Legislativul nu poate transfera puterea de a adopta legi, intrucat o detine ca o putere delegatd 60 de popor si nu o poate transfera altuia. Poporul poate singur desemna forma (organul) care se va constitui in putere legislativ: Dizolvarea Parlamentului F, Conticut ini parlament gi guvern este un cont 1 ivele” consttulo ous institutt | ern ea Te ‘elatiile internationale. ‘orma cea mai grava pe care o poate lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de incredere guvernului. Solutionarea__crizei_impune Gizolvarea parlamentului de catre seful. statului, 0 asemenea masurs este posibila numai in regimurile Parlamentare. in statele in care parlamentul are oO organizare bicamerals, se impune dizolvarea ambelor Camere sau a unei singure Camere (cea inferioara) Tn conformitate cu art.89 ronstitutia Romani Pregedintele poate si dizolve Pariamontul suse oe onsuRa cu pregedintii_celor doud Camere” gi cu] purilor parlamentare,)dacd forul legislatW R's acuact de Teredere pentru formares gucernului ty termina 80 zile de Ia solichare si numsi dips recommen es ulin dou8 solicitari de thvestire. Parlamentul we posted Gizolvat tn ultimele 6 luni de mandat al Prosedinteldr nt nick in timpul starii de asediu sau al starii de urgenta. In cursul nut an, Parlamental poste fl dizslvat coat vee. Modalitati de actiune a partamentului asupra executivului Trebuie mentionatS prerogativa parlamentului. in Fepubli-cile parlamentare, de a alege gi revoca pe presedinte, In afara de alegerea gi revocarea sefului statului, in unele sisteme constitutionale, parlamentul alege $i Fevoea guvernul sau alege pe primul-ministru. © form’ de participare direct’ stitirea_executivutui (a guvernului) m r acestuia, inclusiv z eful statului din réndul parlamentarilor. pe baza votulur J Fivanmaraacstdat os tonal eterna = Interventi executivulul Aceast josibils in_mai_multe shuagre 22224 —modalitate—aste_p cin nuilte ~~~) rspunsul dat de parlamentari unor probleme OTFE Soletares guvermul sau" gf statu lui sau_a gel i e sul adresat in parlament la mesajele transmise de seful statului b)constituirea unor comisii de ancheté asupra 6 activitatii unor departamente ale execu ¢) adoptarea unor motiuni cu pri Uner membri ai guvernului ¢Vintrebari_si_‘interpelari adresate_membrilor TT giveruluin Cet interpelat poate reluza tn nUmite situatil gi conditii, 68 raspunda la o anumita intrebare, justificdnd refuzul sau din considerente de aparare a unor secrete de stat sau a securitatii nationale. In sistemul constitutional romanesc, Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati s& raspunda la Intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau senatori. Orice Camera legislativa poate adopta o motiune prin care isi exprima pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii. Cunoscute sunt: punerea sub acuzare a sefului statului si a ministrilor. istrii si ceilalti demnitari pot fi deferiti justitiei pentru comiterea unor fapte penale, dar procedura este diferita fata de cea folosita de cetatenii care ar comite aceleasi fapte (luare de mita, evaziune fiscala, omucidere, spionaj, inalta tradare etc). Prin constitujie, sunt fixate procedura, organismul sau organismele la care se face apel otrvitar.108 al a Romanisi, urmavirea pena lt EC eRoRT Se ama este couts de coe 003} ‘Girere” ale "Parlamentuu grecum “sce. preditte Roméniei. ~~ Potrivit —_Legi nr.11. Privine responsabilitatea ministerial: pe langé réspunderea polities, membrii"Guvernulul pot rdagunde “chan administrativ, disciplinar sau penal, dupa caz,potrivit dreptului comun. Guvernul @_Parlames a indo alta forma de interventie a puter activitatea puterii executive. In regimul presidential, guvernul- nu este ressonsact fata de Parlement (inS.U.a), deci este o modaiitate uiliasts dost in sistemul parlamentar, precum gi in statele al caror sistem politic este construit pe o sintezd a celor dous sisteme. in Roménia, unde sistemul politic este semiprezidential, Guvernul raspunde politic numai in fate Parlamentului pentru intreaga $4 _activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru actiunile Guvernului si pentru actele acestuia. Tema CATEGOR TIPOLOGICE ALE STRUCTURII DE e GUVERNARE : sfesitel contusel purer S l_separatiei suple sau al colaboras puterilor; a -regimul semiprezident MUL CONFUZIEI PUTERILOR, sativa | bil ca parlamentul s4 concentreze, ng prerogativele sale legislative gi de control, $i atributii ale puterii executive. Este necesar ca Parlamentului sa i se confere in mod permanent sau Sa fie investit pentru o perioada cu atributii de natura executiva avand 0 importanta deosebits. Este vorba de indatorirea Parlamentului de a adopta masuri pentru executarea Propriilor legi sau de a consteta gi sanctiona anumite contraventii As de atributil qoumatea _de_catre Parliament a _atributilor| gsentiale ale puterii executive corespunde Constitutiei. | est Fegim nu este rezultatul unui abuz constitutional. El este denumit in doctrina constitusionala .regim de adunare”. In practica nu a fost viabil GIMUL DE ADUNARE - teri decizio “de catreparlament Ta detriment te StUctUTrde-guvernare. Evecutivul so a8 tito pak ae “subordonare fafa de forul tegisiatv, din puret de vedere al formarit sale (trebuie tvesit de Parlement) gal fonstiet Sale. Potrivit Constitutiei Romaniel, Pregedintele aril (organ apartinand puterii executive) ‘este indreptatit s8 instituie prin decret starea de asediu sau de urgenta, urménd ca m&sura adoptaté si fie incuviintata de catre Parlament (art.93) care este competent, in virtutea art.73 alin.3 lit.g, s4 reglementeze prin lege organicé regimul starii de asediu gi al celei de urgentS. Potrivit art.115 din Constitutia Roméniei, Parlamentul poate adopta o lege special de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. Potrivit aceluiasiarticol, in cazuri exceptionale, guvernul poate adopta ordonante de urgenta care intra in vigoare ‘dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. REGIMUL SEPARATIELRIGIDE.A PUTERILOR (REGIMUL PREZIDENTIAL) Separatia absoluté sau rigid’ a celor trei puteri caracterizeaza sistemele prezideniiaie Pet SIOCIOFTEERES STeemele preidentiale. x Regimurile prezidentiale se caracterizeaza prin urma-toarele trisaturi : ~ puterea e este Incredintata prin 6 Constitutie _presedintelui, investit. cu_largi - Bregedintele—o rin_vot_ universal acl direct gi secret pentvu un mangare carat] duraté variazé de la un sistem constitutional Ia altul. Procedura alegerii Pregedintelui este din punct de vedere al reprezentativita| similarS cu cea prevazuta pentru alegerea Parlamentului. Presedintele detine 0 pozitie egala cu cea a Parlamentului in ceea ce Priveste reprezentarea natiunii __pregedintele nu paate-dizalva Parlamentul tar cesta nu _poa joca_ sau demite pe Imposibilitatea revoeari wandatului Pregedintelui. nu inlatura Posibilitatea punerii sub acuzare a gefului statului pentru anumite fapte si potrivit unei anumite proceduri. = ministrii nu raspund politic pentru actiunes guvernamentala pe care o desfagoara in fa Parlamentului. REGIMUL SEPARATIEI SUPLE SAU AL COLABORARIL |. PUTERILOR (REGIMUL PARLAMENTAR) Este cunoscut si sistem sub_denumirea de, regim sau facteristica esentiald este gradul de echilibru gi inter-ferenja intre parliament gi componentele sale, pe de 0 parte (adunari/Camere; comisii parlamentare) si guvern, pe de altd parte. arlinul.da-ocganizae-

    You might also like