Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs Repararea Automobilelor-Nicolae Viorel

    Uploaded by

    Baiatu' De Pe Arges
    6 views47 pages
    FRA

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    FRA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    6 views47 pages

    Curs Repararea Automobilelor-Nicolae Viorel

    Uploaded by

    Baiatu' De Pe Arges
    FRA

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 47
    Procesu!tehnologic de reparareganerat a autovehicuieior Procesultennoiogc de repareregeneralé a euloiehicuvior in contact cu apa sau cu solutia de spalare. De asemenea, se scot anvelopele, carburantii, lichidele de frana si de racire gi alte fluide de lucri. In figura 5.3..este prezentaté schema. unei instalatii de ‘spalare exterioara a autovehiculelor cu rama mobil cu jeturi. Z NY ‘6 = > 2 BZ ; > 3 Ma Z 4 4 i > “ ee ye 6 2 Ss < 5 = wy Figura 5.4 Schema instalatiei de spalare exterioaré a agregatelor cu 9 RR ILRI 4 recircularea apel 8 S SS 1- pompé de vidanjare (vehiculeaza impuritatile) 1 7 2. rezervor inferior in care se scurge apa uzat8, 3- rezervor intermediar; + radiator pentru incalzirea apei; 5- robinet de golira a impuntailor grosiere ‘acumulate in rezervorul superior; 6- rezervor superior, 7- robinet de golire @ Figura .3 Instalatie de spalare exterioara cu ram mobil cu jetur acumulérilor de petrol-din rezervorul superior, 8- pereti despéirtiton: 1- autovehiculul care se spala; 2- rama mobila cu duze pentru jetur: & Gondueta pentru transferul apei limpezite c&tre rezervorul intermediar, 3-fartun pentra racordarea la instalatia de apa sub presiurre, 70. robinet si conduct pentru alimentare de la refea; 17- pompa de 4 porefiicamerei de spéiare; 5 calo de rulare pentru autommobil presiune; 12- camera de spafare; 13- rama cu duze pentru spalarea sub 6 rola de ghidare a ramei; 7- canal de scurgére a apei uzate; presiune a agregatelor; 14- agregatul care se spala; 15- mecanism cu 8. gratar pentru retinerea obiectolor metelice, reductor pentru asigurarea miscérii pendulatoare a ramei: 16- electromotor: 9- ramificatie 9 ramei pentru spélarea pari inferioare a automobilul 17- cérucior pentru deplasarea agregatului, 18- cuplaj elastic; 10-mecanism do suspendare si rulare 2 vemer 19- grétar pentru retinerea pieselor metalice; 20- canal pentru evacuarea surplusului de apa; 21- canal de scurgere a Instalafia este putin eficienta, spaland-autovehiculele doar la exterior apei uzate; 22- cut pentru refinerea nisipului. Si Mecesitand reciclarea apei.. Este recomandatd pentru uritafile de . , 3 eparare mici si milloci, stati service si unitatile de exploatare. Capacitatea ziinica a instalatiel de spalare, C., este data de relatia In figura 8.4 este redata schematic o instalalie de spdlare exterioar’ a agregatelor, prevzuté cu sistem de recirculare a apei uzate. 2 Caracteristicile tehnice ale instalatiei sunt urmatoarele: + presiunea apei inire 10 si 12 atm; unde: F, - fondul zilnic de timp al instalatiei; «: t.- durata procesului.de spalare a unui agregat *. temperatura apel intre 80°C gi $0°C; * digmetrul orifcilor duzelor::3 mm; : A * solutii de spalare cu soda sau cu detergent as Procesu tohnoogic de reparsregeneralt@ autovehicuteior Numarul de instalatii de spalare necesare intr-o intreprindere est dat de relatia (62 unde: N, - numarul de agregate ce urméaza a fi spalate confor planulu » 5.4 Demontarea autovehiculului La ‘reparatia capitala, autovehiculele se demonteaza coniplet; Ic Teparatille curente si mijloci, demontarea este partial. Demontare. completa a autovehiculelor la reparatia capitala se face In scopul curair, efectuani controlului, trieri si reconditionarii pieselor care au ajuns la lina maxima de uzura. Demontarea complet a autovehiculului se facein etapele prezentate in figura 5.5 Automabil_ Agregate | [_ansambluri pecan eet Subansambiuri_| SYVIBWVSY_, Piese Figura 6.5 Etapele demontaii autovehiculului Ordinea operatilor de demontare a unui autovehicul este urmatoares, 1. Dezechiparea, care reprezinta operatia de scoatere de p autovehicul a echipamentului electric, aparaturii de bor, tapiteriel gi a altor elemente ce pot fi deteriorate la spalare exterioara. Aceasta operatie se efectueaza inaintea spalari Demontarea bene Demontarea cabinei Demontarea rotilor, inclusiv a celei de rezervi. Demontarea aripilor, scdiilor, capotelor. oh aaen Procesul tehnologic de repararegenerall a eutovehicuelor 8. Scoaterea rezervoareior, radiatoarelor si a altor componente cu volum interior. 7. Demontarea sistemului de directie. 8. Demontarea sistemului de franare. 8. Demontarea transmisiei | 10, Demontarea grupuiui motopropulsor (motor, ambreiaj, cutie de viteze). 11, Demontarea puntilor gi elementelar suspensiei Dupa ce se demonteaza in. agregate, elementele componente sunt Spalate la exterior si se_continué demontarea lot in. ansamblut, Subansambluri si piese pe linile tehnologice respective. sapitae montare@_autovehicululul si “agregatelor in cadrul reparatiei Capitale se face pe linii de demontare in flux, prevazute cu transportoare. Demontarea partiala pentru reparatile curente sau medil se face intr_un loo fix La demontare se folosesc mijloace specifice: mijloace de ridicat si transportat, dispozitive, scule pentru demontare, mijloace mecanizate (masini de desurubat actionate electric, pneumatic sau hidraulic), La demontare trebuie s& existe o tehnologie precisa care $8 indice " ordinea operatilor de demontare; + milloacele cu.care se efectueaza fiecare operatic; * _conditile tehnice ce trebuie réspectate la demontare. Printr-o demontate corecté se economisesc 0 serie de piese si se realizeaza economii la pretul de cost al reparatiei, astiel, la rulment) cantitatea recuperata printr-o demontare corecté creste cu (10 ~ 15)%, la Surubur, prezoane si piulite cu pana la 25%; pretul de cost al reparatie! se oate reduce cu pana la (5 + 6)%, © “demontare necorespunzatoare are. urmatoarele consecinte negative: * amestecarea pieselor de diverse repere si categorii gi cresterea consumului. de timp pentru separarea lor la asamblare; + cresterea consumulul de piese noi; * cresterea volumulul de. Iucrari de reparatie ca urmare a remedierii defectelor provocate de demontarea incorect&: * cresterea cheltuielilor de reparatie; » * _cresterea pericolului de accidentare a muncitorilor. Problemele de baza ale sectillor de demontare sunt : +" entinerea curateniei necesare bunei execuldiri a lucrarilor; * respectarea stricta a tehnologiei de demontare, Pentru a indeplini acesté deziderate se intocmesc fige de demontare, ‘i care se araté cum trebuie realizat& corect fiecare-operatie. so Procesul tehnologie ae repareregenereié @ autovehiculelor F Demontarea parfialé a autovehiculelor se face la stationar, numarul de posturi de Iueru necesare fiind dat de relatia: Natt a sturi}, (6.3) Fi-m-n, (peseirt N,= unde: Na - numéiru! de autovehicule ce trebuie demontate intr-un an; ta timpul necesar pentru demontarea unui autovehicul; F,, - fondul de timp anual al sectiei de demontare; m -numarul de muncitori, 1, ~ numarul de schimburi pe zi La reparatia capitala demontarea se face complet pe linil in flux, fiind necesar calculul ritmului de demontare sau a tactilui liniei de demontare: [ore /buc} 64) 5.5 Curatirea, spalarea si degresarea pieselor Piesele rezultate din demontare sunt acoperite cu impuritati provenite fie din mediul exterior, fie ca urmare a proceselor de lucru utile ce se desfégoara in autovehicul’ sau a proceselor daundtoare ce afecteazé autovehiculul in functionare gi la stationare, Principalele categorii de impuritati ce se g&sesc pe piese ta demontare sunt: + uleiuri gi unsori + calamina gizgur = oxizi; « produsi de uzare; + depuneri de carbonati (piatra); " vopsea veche gi chit; * ure de garnituri * _urme de materiale tehnologice. Aceste impuritati trebule indepartate de pe piese in urmatoarele scopuri + asigurarea igienéi lucrairilor de reparatii - * asigurarea posibilitatilor de masurare i verificare corecté a Pieselor in vedere stabilirii defectelor, " mentinerea curdteniei pe suprafata de lucru; + asigurarea unei bune calititi a reparatiel is Procesul tstnologi de repsraregeneraé a autovehiculelor Spre deosebire de autovehiculul nou, la care impuritatjle rimase de (a gabtiatie sunt putin, Ia autovehiculul reparat cantitatea de impurity Tamase este ridicata, producand defectiuni in exploatare. Dupé austriacal Richard Snayer, defectiunile constatate in exploatare la un numar mare de motoare, se impart astfel: = 9% cauzate de reglaje grésite + 10% cauzate de coroziune + 11% cauzate de suprasarcinile din exploatare = 12% cauzate de ungerea necorespunzatoare " 13% cauzate de greselile de montaj 44% cauzate de impuritatile ramase in motoare la reparatia acestora. a Pentru evitarea prezentel impuritatilor ih’ autovehiculele reparate, pe Gurata procesulul tehnologic se executd urmatoarele lucrari de spalare si curatire * spalarea exterioaré a autovehiculului inainte de intrarea in reparatie; spalarea $i curdijrea exterioard’a agregatélor, spalarea, curdtirea si degresarea pieselor dupa demontare: spalarea gi curatirea unor piese dupa reconditionare: curatirea unor piese inainte de asamblare; Curatirea agregatelor si autovehiculului inainte de dopsiréa finala Impuritatle se indeparteaza de pe piese prin curatire, spalare si degresare, in cele mai multe cazuri indepartarea fécandu-se prin toate cele trei procedee. 5.5.1 Curatirea pieselor Este operatia de indepartare a prafului, noroiulu 2guri,"calaminei, » Goan Emer. Sai ra See as 8. Figura 6.13 Venficarea planeitati suprafefei chiulasei 6.5 Reconditionarea boltului Principalele defecte ce pot apirea in cazul boltului sunt redate in figura 6.14, Boltul se poate reconditiona dupa urmatoarele metode. 2) S¢ rectficd suprafetele exterioare pand lao treapts de reparatie prescris&; b) se practic’ o umflare a boltului, urmat de rectificarea la 1 cota nominal (solutia se aplica L pentru bolturile mal mari) Z Figura 6.14. Defectele boltutui: -indoirea; 2-uzarea suprafelel clindricé exterioare (depinde de fipul de imbinare dintre bof si biela); Sisuri Tehnologi repari motosrelor 6.6 Reconditionarea bielei Biela este 0. pies puternic solicitata mecanic. Se confectioneazd din ofel si se trateazé termic, pentru mérirea rezistentel la flambaj. Defectele bielei sunt ilustrate in figura 6.15 Figura 6.15 Defectele bielei 1-deformarea bielei (indoire, rasucire, ambele) 2isuri; S-uzura bucsei pentru bolt sau a ocaguiui boltului; .4-uzura. cuzinetilor $i a locasurilor pentru “cuzinefi; 5-deteriorarea gaurilor $i a filetélor. Procesul tehnologic: de reconditionare a bielei cuprinde urmatoarele lucrari specifice: 1. curatirea si spalarea bielei, 2. verificarea bielei la deformatii si controlul de stabilire al defectelor; 3. indreptarea bielei; 4. Jnlocuirea bucgei pentru bolt; 5. alezarea bucgei la cota corespunz&toare boltulut, 6. frezarea suprafetelor din planul de separatie al corpului bielei cu capacul bielei, 7. alezarea locasului la cota nominala corespunzatoare cuzinetilor, 8 alezarea cuzinetilor la cota fusului arborelul cotit; 9. recondifionarea gaurlor si filetelor, S : . 40. controlul si verificarea ee formei bielei Controlul formei bielei_se face ta Inceput si dupa reparatie Principiu! dispozitivelor de control 3 const in stabilirea paralelismului dintré axele ° alezajelor (figura 6.16): neparalelismul alezajetor in plan vertical (D1# D2) indicd indoirea bielei (figura 6.16.a) iar , neparalelismul tor in. plan } orizontal (a # 0) indica torsionarea bielei (figura 6.16.6). Ta Figura 6.16 Verificarea tormei foe bielei Tahnolegiareparri metoarelor Reconditionarea locasului pentru cuzineti din alezajul mare al bielei se face in mod similar cu reconditionarea locagurilor pentru cuzineti din blocul motor (figura 6.17): se face mai intai frezarea planelor de separatic ale corpului si capacului, urmata de alezarea locatului ovalizat rezultat prin strangerea capacului pe corpul bielei. Prelucrarea alezajelor se face pe 0 magind de alezat orizontal&, speciala pentru biele; cu aceeasi masina se si bbucsa si cuzinetii brut la dimensiunea boltului si fusurilor arborelui cotit frezare << Figura 6.17 Recondiionarea locagului pentru cuzineti din alezajul mare al iele! 6.7 Reconditionarea arborelui cotit Arborele cotit se realizeaza din otel prin forjare, sau din fonta cu grafit nodular. Procesul de fabricatie find unul complex si scump, operalia de reconditionare a.arborelui cotit este rentabild. . 7 Solicitarile mecanice la care este supus arborele cotit in timpul functionairii pot conduce la aparitia unor dofecte ilustrate'in figura’é. 18, Reconditionarea arborelui cotit se poate face: a) dupa metoda treptelor de repatatie (procedeu ‘mai ieftin); Tehnologia repari motogretar iy | | B Vy ») dupa metoda readuceri la dimensiuni nominale. Figura 6.18 Defectele arborelui cotit ‘-indoirea arborelui cotit; 2-uzura fusurilor paliere; 3-uzura fusurilor manetoane; 4-ruperea arborelui cot 5-uzura filetului din capétul arborelui Cott; 6-uzura canalului de pané pentru pinionul de distribute; 7-uzura {efelor frontale ale lagérelor paliere, ce preiau jocul axial: 8-uzura filetulul pentru returul uiejului in carter (Ia arbori tractoarelor $i ai vehiculelor terasiere); 9-deteriorarea géurilor $i suruburilor volantului; 10-uzarea locasuritor pentru fusul arborelui ambreiajului; 11-bétaia flangei volantului 12-Infundarea canalizafiei de ungere, inclusiv a fitrelor centrifugale din ‘manetoane (daca exist) 6.7.1 Recondifionarea arborelui cotit prin metoda treptelor de reparatie ° Procesul tehnologic de reconditionare a arborelui cotit dupa aceasta metoda cuprinde urmatoarele lucrari specifice: 1. spalarea arborelui, inclusiv curatirea canalizatiéi de ungere Intr-o baie de spalare special, sub presiune; controlul de stabilire a defectelor (inclusiv defectoscopic): reconditionarea filetelor interioare ale arborelui cotit, reconditionarea canalului de pana; . reconditionarea locasului pentru fusul arborelui primar; indreptarea arborelui cotit a presa; ectificarea fusurilor paliere, a flansei, pentru volant, a filetului Pentru returul uleiului Jn carter si a fetelor laterale ale palierului centrat (pe masina universal de rectificat rotund); — ne 8. rectificarea fusurilor manetoano pe magina.de reuiificat special’ Pentru arbori, ce prezinta posibilitatea dezaxarii arborelui cotit pentru aducerea fusurilor manetoane pe axa de rotatie a.masinii de rectificat: 8. roluirea sau superfinisarea fusurior, Mea Nomson Tehnologiarepariri motoselor 10. controlul final 6.7.2 Reconditionarea arborelui cotit prin metoda readucerii la dimensiuni nominale Reconditionarea dupa aceasta metoda se face prin incdrcarea Tusurilor uzate cu depuneri galvanice pentru arborii de dimensiuni mic, si prin metalizare sau sudare pentru arborii de dimensiuni mari, Fusurile se Pregatesc jin prealabil pentru realizarea aderentei, iar dupa incarcare se prelucreazé la dimensiunile nominale. Arborii rupti se reconditioneaza prin sudare cu electrozi speciali si pregattrea speciald a suduri La reconditionarea arborilor cotiti se urmareste s8 nu se modifice raza manetoanelor. In acest scop se face o centrare cat mai precisa a arboriior de rectificat, iar dupa reetificare, se verifica obligatoriu, din nou, raza manetoanelor, folosind dispozitivele prezentate in figura 6.19. | & a. b. Figura 6.19 Montaje folosite pentru masurarea razei manetonului arborelui cotit Folosind montajul din figura 6.17.a, valoarea razei manetonulul va fi data de relatia (6.3) Tonnologa reparéii motoareor 6.8 Reconditionarea componentelor mecanismului de distributie 6.8.1 'Reconditionaréa’arborelui cll came Defectele arborelui cu came sunt ilustrate in figura 6.20. “Sy 405 1 \ 67 \ 2 3 Figura 6.20 Defectele arborelui cu came: ‘-indoirea arborelui; 2-uzura fusurilor de reazem; 3- uzerea filetului pentru prinderea pinionului de antrenare; 5-uzura camelor pe profil $i pe muchii 6-uzura pinionului de antrenare a pompei de ulei; 7- uzura excentricului pompei de alimentare; &-zdrentuirea camelor pe muchii Procesul tehnologic de reconditionare cuprinde urmatoarele etape: spalarea arborelui; controlul de stabilire a defectelor; Indreptarea arborelu 2 rectificarea fusurilor de reazem pe masina de rectificat rotund; rectificarea camelor prin copiere: reconditionarea filetelor; reconditionarea canalulyi.de pana; reconditionarea muchillor deteriorate ale cameior prin polizare; reconditionarea pinionului pentru antrenarea pompei de ulei ©CONonnena a supapei nu se modific’, asa cum se demonstreaza in figura 6.21 Arborii cu came de la motoarele de dimensiuni mari se pot reconditiona gi la dimensiuni nominale, prin inc&rcare cu sudura a camelor urmaté de rectificare lor prin copiere. inc&rcarea se face cu arborele introdus fn lichid de racire, pentru a preveni deformarea lui Prin rectificarea camelor la treapta de reparalie inalimea'de ridicare’> Tehnologiareparici motoeelor H-2R R=2-R-2'b} Sh =H-2-b-2-R+2. Figura 6.21 Demonstrarea nemoditicari inditimii de fidiGare a camei, prin rectificare 6.8.2 Reconditionarea tachefilor. Tachetji se realizeaza din ofel, find solicitati a"ebdseald ‘gi expusi oxidare. Defectele care pot aparea sunt prezentate jifigutd 6.22. Tachetii se reconditioneaza prin rectificarea suprafetelor uzate'pand la disparitia oricarei. urme de uzura. Uneori, tachetul se poate reconditiona prin cromare si rectificarea portiunilor cilindrice. et 2 7 Figura 6,22 Defectele tachetului: -uzura locesului sferic; 2-uzura suprafefei cilindrice exterioare; S-uzura parti frontale a talerutul. Ws Tehnolegia reper motoarelor 6.8.3 Reconditionarea culbutorilor Positilele defecte ale culbutorilor sunt prezéntate In figura 6.23, © Figura 6.23 Defectele culbutorului: 1-indoirea; 2-tisurarea sau ruperea; 3-uzura suprafefei de contact cu tifa ‘supapei; 4-uzurd buesei pentru axul culbutorilor, -deteriorarea filetului pentru surubul de reglaj al jocului termic. Procesul tehnologic de reconditionare este compus din urmatoarele lucrairi specifice: 1. indreptarea culbutorului 2. inlocuirea bucgei uzate: * 3. alezarea bucsei la cota corespunzatoare axului culbutorilor; 4, reconditionarea filetului . 5. polizarea:suprafetei de-contact cu tila supapel, urmarind realizarea profilului semirotund ce corespunde valorii razei bratului culbutorului pentru @ se respecta,inditimea de ridicare a supapei $i a se reduce uzura 6.8.4 Reconditionarea axului culbutorilor Defectele axului culbutoriior sunt prezentate in figura 6.24, 1 Figura 6.24 Defectele axului culbutoritor: 1-indoirea; 2-uzarea subformé de fasii in zonelé de contact cu culbutori. Reconditjonarea se face prin indreptarea axului si rectifcarea suprafetei exterioare la cota de reparatie sau la dimensiunea nominalé, dupa metalizare sau sudare cu arc glgetric vibrator. Tehnologia epars matoeroior 6.8.5 Reconditionarea supapelor ‘Supapele pot prezenta defectele din figura 6.25. Figura 6.25 Defectele supapei ‘indoirea supapel; 2-uzura supratetei cilindrice exterioare; 3-uzura suprafefei frontale a capaitului tijeh; 4-uzura suprafefei conice de asezare pe scaun; S-arderea talerului; 6-depuneri de zgura si calamina e taler. Supapele- se _rebuteazd dacd sunt. arse, fisurate sau in cazul in care indiltimea zorie’cilindrice a talerului a scézut sub 0,5 mm, caz in care muchia talerului ramane ascutité si se arde. Reconditionarea "- supapelor urmaitoarele operati 1. curatirea supapei pe strung, cu peril manuale sau mecanizate; 2, verificarea in vederea stabiliri defectelor (figura 6.26); 3. indreptarea tijei supapei 4._rectificarea suprafetei conice a talerulul la 45° sau la un alt unghi, Prevazut de constructor (figura 6.27); 5. Tectificarea suprafetei cilindrice a tjel, pana la disparitia ‘oricarei urme de uzura, 6. rectificarea suprafetel de capat a tijei (figura 6.27). cuprinde Figura 6.26 Verificarea geometriei Figura 6.27 Rectificarea talerului si supapei suprafefei de capata tei = Supapele pot fi reconditionate si prin cromarea tijel, urmati de rectificarea la cote nominale. Dupa reconditionare, supapele se rodeaz& pe scaunele lor din chiulasé pad la asigurarea etanseitati, dup’ care nu se. mai desperecheaza. Ma Tehnologia parti! motoarelor 6.9 Reconditionarea componentelor sistemului de alimentare al motorului cu aprindere prin comprimare 6.9.1 Generalitati Cauza principala ce contribuie Ia defectarea instalatiei de alimentare la motoarele cu aprindere prin comprimaré o constituie impuritatile din motorina, care produc uzuri importante, deoarece Intre piesele de precizie ale pompei de injectie si injectorului exist jocuri de 0,0015 mm, ovalitatea admisa este de 0,007 mm, iar conicitatea de 0,001 mm. Din acest motiv’ trebuie iuate masuri pentru asigurarea puritatii motorinei, cum ar fi * la primirea carburantului din cisterne, ‘trebuie s& se recolteze prebe-de motorina pentru analize; = ‘motorina trebuie lasat& s& se decantéze in rezervoarele din care se face alimentarea;, * periodic, rezervoarele trebuie curate dé impuritati si apa; + lagurlle de umplere ale rezervoarelsr'trebuie sa fie prevazute file “de bumbac (figura 6.28, f) prin care’ motorina ce se introduce in rezervor sé fie filtrata ; * In instalatia de alimentare a autovehiculului s& se asigure fitrarea motorinei prin (figura 6.28.2) © prevederea unei site (a) ia gura de umplere a rezervorului ; © integritatea sitei sorbului (b) © curdtirea paharului decantor (c) al pompei de alimentare: © intretinerea, inlocuirea $i montarea corecta a elementului filtrant (d) al ftrului 6; ©. montarea [a intrarea in pompa de injectie a unui fru (e) ; © existenta busonului (g) la gura de umplere a rezervorulu Dup& demontarea de pe motor, componentele instalatiei se spala in bale cu petrol sau motorina, se usuca sau se sterg, apoi Se demonteaza in Piesele componente. Piesele se spala din nou si se supun controlului $i verificart. ANG Tehnologia reprit motoarolor a b. Figura 6.28 Instalatia de alimentare cu combustibil a motoarelor cu aprindere prin comprimare (a) si rezervorul de alimentare cu motorina (b) 1-rezervor de combustibil; 2-sorb; 3-conducte de joasa si medie presiune; 4-pompéi de injectie in linie; 5-pompa de alimentare cu piston; 6-fitru de combustibil; 7-regulator de turatie; 8-conducte de inalta presiune; S-injectoare; 10-rezervorul de combustibil al statiei de alimentare: 11-robinet pentru golirea impuritatlor, 12-feava pentru aerisire. 6.9.2 Reconditionarea pompei de injectie in linie Componentele principale ale -pompei de «injectie tn linie “sunt urmatoarele: corpul pompei, corpul reguiatorului, arborele. cu came, Impingatorul cu rol, elementi de injectie, supapele de retinere; reguiatorul de turatie si mecanismul de comanda Corpul pompei se reconditioneaza la fel ca piesele de tip carcasa, prin sudarea si prelucrarea fisurilor gi cr&paturilor, refacerea gaurllor si filetelor uzate si rectificarea suprafetelor de asamblare deformiaté. Arborele cu came poate prezenta uzuri la fusurile lagarelor, pe profilul camelor, la canalul de pand si filetul pentru piulita de strangere a pinionului. Procedeul de reconditionare este asemanator cu cel de la arborele de distribute al motoruli impingatorul cu rola poate prezenta defectele din figura 6.29. WT . Figura 6.29 Detectele impingatorului cu rola ‘Luzura suprafefeiclincrice exterioare; 2-usive role); Szura axului role: 4-uzure supratetel surubata ce reglaj Reconditionarea se face prin, + cromarea suprafetei cilindtice, urmata de rectificare; + inlocuirea axului rolei; caeiettificarea suprafetei surubuiui de reglare. Elementil de injectie prezint& ca defect uzura Suprafetei de frecare a tilindrului $i pistonagulul. Reconditionarea elementilor de injectie se poate face prin urmatoarele metode: soyfclmBerecherea si rodarea elementior pana la realizarea jocului gelim. Daca pistonasul intrs greu macar eu ¢ Parte in cilindru, inseamna ca elementii au fost imperecheati corect. Prin rodare se {elace forma geometric’ a elementior gi oo realizeaza jocul optim, gstfel Incat acestia sa functioneze corect gi ea ne sripeze. 2 Gromarea pistonaselor si reimperechorea Yo cu cilindrii uzati, anal de rodarea cuplelorciindru ~ pistonas, 3, Gromarea ambelor: piese “si tectiicerea lor la dimensiunile Sorespunzéitoare, urmats de rodare. Atat Inainte cat si dupa reconditionare, elementii sunt incercati la proba de presiune pe un dispozitiv specife (gua ¢ 30). La apasarea cu Peonasului cu diverse forte, corespunzstoare pore; greutatii.G pe bratul pétghiet 8, motorina iese prin spatiul dintre piston Si cilindru intr-un anumit interval de timp. Timpul normat, in functie de Presiune, este’ + la 20 MPa intre (142) s + la 10 MPa intre (4+5) * la 2 MPa aproximativ 10 & Cu cat presiunea gi jocul sunt mai mari timpul este mai scurt. Dacd Inco eazeaza un timp mai scurt decat cel normat, wwien este peste limite ncercarea se face si dupa Js coudltionare, pentru a se ciasifica elementi cu aceleasi valor astfel incat sa avem un debit unifors Supapele de retinere mentin injectoarsie amorsate, ele putand Prezenta uzuri pe suprat iformitati debitului 4, Teglarea regulatoruiui de turatie, ‘Gradul de neuniformitate al debitelul ‘Ne $i gradul de nereguitaritate al regulatorului Y se calculeaza cy Felatile de mai jos, 2(G,-G) Nj = AG % ‘a G46, 100 [%], (6.5) unde: G, - cantitatea de motoring, in cm, debitata de un 2 Cantitatea de motorin’, in cm? singur element: (68) unde: n; - turatia de mers in gol a pompei turatia arborelui cu came la debitul maxim ai Tehnotoga epartl motosrolar \ oN \ ANON Dy 34 Ste Is ws Figura 6.31 Stand pentru rod@j si incercari pompe de injectie: 1-rezervor de combustibil; 2-sorb; 3-conducte de joasa $i medie presiune; 4-pompa de injectio inlinie; S-pompa de alimentare cu piston; 6-fitra de combustibil, 7-regulator de turatie; 8:conducte de inalté presiune; $-injectoare; 10-suportul injectoarelor; 14-eprubete gradate fixe pe suportul basculabil, 12-jgheab pentru colectarea si evacuarea scurgenior, 13-motor electric pentru antrenarea pompei; 14-cuplaj elastic; 15-variator continu de turatie; 16-suportul pompei pe stand. 6.9.3 Reconditionarea injectoarelor Defeciiunile injectoarelor_ se “rianifest8, in general, la nivelul Pulverizatoruiui, $i sunt prezentate in figura 6:32. Reconditionarea injectorului cuprindé urmatéarele operat - * deblocarea acului se face cu un dispozitiv.hidraulic ce asigura o presiune de sens invers; . + desfundarea orificiului de pulverizare se face cu sérme calibrate; * reconditionarea pulverizatorului se face ca Ja elementii de injectie; * scaunul de etansare se‘redtific’: * tija se sudeaza gi apoi se rectific&s * arcul se inlocuieste; * filetele se reconditioneazé la dimensiune majorata: M20 ow Tehnologia reper metoerelar Figura 6.32 Defectele injectorului: 1 1-infepenirea acului in corpul pulvertzatorulul (se produce datorité pétrunderii zgurei din camera” de ardere intre ac $i corpul pulverizatorulul); 2- Ni 7 astupareg orificiului de pulverizare; 3-uzarea acului' ‘ ‘$i corpuldi pulverizatorului pe suprafetele cilindrice: +uzarea scaunului pulverizatorului; 5-uzerea tie 7 6 6-detensionarea-sawruperea arculul: 7- deteriorarea filetului surubului de reglaj Dupa reconditionarea pieselor, injectorul.se p asambleaza, se regieaza si se incearc’ pe un dispozitiv ca cel din figura 6.33, | Verificarea injectoarelor se face la 1. etanseitate — se, ridicd presiunea pana a aproape: de_momentul pulverizarii si se urmareste dac apar piceitur la pulverizator 2. calitatea pulverizéirii — se urmareste daca Motorina este pulverizaté sub’ forma de AN cata =D) 3, forma conului de pulverizaré ~ acesta trebuie s& fie coaxial cu pulverizatorul, sa at aiba 0 anumita lungime siun anumit 4 diametru, lar pata de motorina obtinuta pe o hartie de filtru sa fie uniforma, ceea ce va indica faptul c& nu sunt zone cu densitate mare de motorind pulverizatd in camera de ardere, cea ce ar putea provoca arderea exploziva Figura 6.33 Dispozitiv pentru incercat. ‘injectoare; t-pompa de presiune; 2-robinet cu trei cai; 3-manometru; 4-rezervor cu motorina; 5-injectorul de incercat: 6-vas da sticls Tehnclosia reper motoarelor 6.10 Reconditionarea componentelor sistemului de ungere Sistemul de ungere hidrostatic are in componenté, de regulé, pompe de ulei, filtre de ulei, radiatoare, conducte de legaturd. 6.10.1 Reconditionarea pompelor de ulei Pompele de ulei folosite in sistemele de ungere pot fide dous tipuri * cu roti dintate, cu angrenare interioara sau exterioar * cu paiete (folosite mai rar) Pompa de ulei cu rofi dinfate cu angrenare exterioara are cea mai mare durabilitate si fiabilitate, datorité constuctie! simple. Principalele defecte ce pot aparea la aceasta pompa sunt prezentatein figura 6,34 oo! ALES Seo 4 i 2 5 oN NL - Ce" ° =r IS LT] s HER | - Figura 6.34 Defectele pompei de ulei cu angrenare exterioara: 1-deteriorarea pinionului de antrenere; 2-uzura axulul-de antrenare; 3-uzura lagérului axului; 4-deteriorarea géurilor si filetelor, 6-fisuri, sparturi sau répaturi in corpul pompei, 6-uzura danturi pinioanelor, 7-uzura bosajelor axului pinionului condus;-8-uzura suprefetelor frontale ale pinioanelor, 8-uzura suprafefelar interioare ale pompel; 10-deteriorarea canalului de pana; 11-uzura scaunului supapei de sigurant’; 12-detensionarea arcului + Supapei de siguranté 422 Tetnologa pari motoarelor Reconditionarea pompei implica urmatoarele lucréri 1. dantura deformata a pinionului de antrenare se rectified: 2. axul de antrenare se cromeaza poros gi se rectified * 3. fisurile $i crapsturle se incarcé cu sudurd gi se polizeazé, tinand agama de materialul din care este confectionata carcasa pompei (aluminiu sau fonta) ; 4. urechile de prindere se rectifica - S. locasurile uzate ale axului pomipel se bucseaza si se alezeazi Saul se readuce la cota nominala prin redistribuire ia cald a materialulal Corpulul pompei catre exterior (deformarea plastic& a aluminiului) | 6. pinioanele se cromeaza poros gi se prelucreaza la cota nominal fad Bae aes de reparate pentru a preva cele tei jocuri: jocul dntre din J: & 0,25 mm, jocul radial dintre pinioane si corpul pompei j, = 0,3 mm Jecul dintre partea frontala a pinioanelor si corpul pompei j. < 0.3 mm: 7. axul pinionului condus se cromeaz’ poros $i se rectifiod Ia cota Pominala, sau gaura deformata din corpul pompei se readuce la cota ominala prin deformare plastica S. “suprafaja frontala a pinioanelor se reconditioneza prin aceleasi lucrarica sila punctul 6 ; 8. gaurile deformate se majoreaza sau se bucseaza gi se alezeazs 10. arcul supapei de siguranta ce si-a pierdut elasticitatea se verifica in punet de vedere al caracteristici elastice si se aduce la parametti inital prin deformare plastica (ecruisare) urmata de un tratament termic format intro Incalzire pana la 700°C, o racire in ulei gi o revenire la 200°C, 11. scaunele decalibrate ale supapei de siguranté se frezears cu o ffezd profilata ce respectd forma scaunului, la 0 turatie de (3040) rov'min, Pentru eliminarea efectului de poligonalitate; 12. canalul de pand se majoreaza Pompele de ulei cu angrenare interioaré pot prezenta defectele ‘exemplificate in figura 6,35. Tehnologia reconditionsirii acestui tip de pomp consta in urmatoarele operatil 1. fisurite si sparturile se sudeaza si se polizeaza ; corpul deformat se rectifica ; gaurile deteriorate se bucseazé sau se majoreaza gi se alezeazd : filetul se rectificg sau se refileteaza la 0 cota mai redusa ; canalul de pana se majoreaza - axul pompei se cromeazé poros $i se rectificd suprafetele frontale se rectificd ; Pinionul interior uzat se rectificd ; Suprafetele de angrenare ale pinionului se cromeazé gi se rectificd ; . 10. in cazul in care jz > 0,35 mm, bucsa se Inlocuieste en una nanss ©CONOaRON Tehnoiogia reparic metosrelor Figura 6.35 Defectele pompei de ulei cu angrenare interioara 1-fisuri sau sparturi in corpul pompel; 2-uzura suprefetei interioare a corpulul pompei; 3-uzura gaurilor de prindere; 4-deteriorarea fileielor; S-deteriorarea canalului de pan&; 6-uzura suprafetei cilindrice exterioare a axului; 7-uzura pinionului pe suprafata frontala (jy <0,2 mm); S-uzura inionulul interior pe suprafata frontala ie < 0,25 mm); S-uzura suprafefei de angrenare a pinioanelor (< 0,25 mm); 10-uzura la interior a bucsei de uzurd (jy); 11-uzura la exterior a buosei de uzurd (jz). Dupa reconditionare pompa se asambleaza si se verifica pe stand Standul (figura 6.36) este compus dintr-un motor electric de.actionare (ME) care, prin intermediut unui variator de turafie (VT) antreneazé pompa in migcare de rotatie, realizand mentinerea turatiei jn limitele prescrise de caietul de sarcini. In acelasi timp, variatorul comand turometrul T, ce indica turatia pompe. he Pompa (P) absoarbe ulei’ din rezervorul R gi il debiteaz’ in distribuitorul D. Maneta acestuia poate ocupa trei poziti: in pozitia neutra (N) pompa debiteaza prin supapa de suprapresiune, care se tareaza cu ajutorul saibelor de reglaj la presiunea prescris&; manometrul M, indic& presiunea in cazul debitarii prin supapa de suprapresiune. in pozitia | a ‘manetei, pompa debiteazé prin debitmetrul D, in rezervorul R, iat in pozitia 1a manetei pompa debiteaza prin blocul de file (BF), in debitmetrul D, si apoi in rezervorul R. C&derea de presiune pe BF este data de diferenta Intre presiunea indicat de manometrele M, $i Ms, Pentru a face verificarea in conditii Cat.mai apropiate de cele din exploatare, uleiul se va Incdilzi cu o rezistenta Sau se va.dilua.cu motorina Pentru a asigura vascozitatea corespunzatoare 424 Tehnologia reper metosrelor Figura 6.36 Stand pentru incercarea pompelor de ulei Conditile de receptie pentru pompele reparate sunt reprezentate de asigurarea etanseitati, a debitului gi presiunii nominale, precum si tararea ‘supapei de suprapresiune, 6.10.2 Reconditionarea filtrului de ulei Defectiunile ce pot aparea la filtrul de ulei sunt 1. deformarea carcasei ; 2. deteriorarea filetului de prindere « 3, infundarea; “ « 4. deteriorarea suprafetei de etangare. Reconditionarea consta in urmatoarele operati 1. carcasa se indreapta; 2, filetul se rectifica sau se majoreaza ; 3, elementul fitrant colmatat se inlocuieste ; 4. suprafata de etangare se indreapta. Dupa reconditionare, fitrul sé verifica pe acelasi stand ca si pompele de tlei, urmarindu-se ca etangeitatea, capacitatea de fitrare si rezistenta dinamica opusa la trecerea uleiului sa fie aceleasi casi in cazul unuia nou. 425 Tehnologia reperéri metorelor - 6.10.3 Recondifionarea baii de ulei si a conductelor de ulei Baia de ulei poate prezenta urmatoarele defecte (figura 6.37) Figura 6.37 Defectele bail de ulei 1-deteriorarea filetului de prindere al dopuiul: 2-deformarea corpului bali 3 fisuri sau spérturi ale baii; 4-deteriorarea gaurilor de prindere pe blocul ‘motor; 5-deformarea suprafetei de fixare pe blocul motor. Reconditionarea presupune urmatoarele operati 1. filetul deteriorat se rectific’ sau se majoreaz’, avand in vedere realizarea etangeitati; suprafata bali se indreapta, fisutile se sudeaza; gaurile se Incarca cu sudurd si se patrund din nou; Suprafata de etangare cu blocul de incarca si se polizeaza. oaen Conductele de ulei se reconditioneaza prin indreptare, sudarea fisurilor si remedierea zonelor de imbinare. 6.11 Reconditionarea componentelor sistemului de racire Sistemul de réicire cuprinde urdtoarele eleriiente : pompa de apa termostatul, radiator de racire, calorifer, robinete de climatizare, de aerisire, vas de expansiune si furtunuri. 6.11.1 Reconditionarea pompei de apa “ Pompa de apa este de tipul rotor cu turbind si-poate constitui.un agregat separat sau poate fi un subansamblu amplasat in.zone specifice de pe chiulas& sau de pe blocul motor. 126 2 Tennoiogi reparti motoarefor Defectele pompei de apa sunt prezentate in figura 6.38. \ \ Sa, Figura 6.38. Defectele pompei de apa ‘isuri in corpul pompei, 2-deteriorarea zonei de fixare a gatniturit de clensare (presetupa); 3-deterioraree zonei de fixare a rulmention Sceteriorarea canalulut de pani; S-uzura axulul; 6-deteriorarea filetolul 7-deteriorarea rulmentilor, &-ruperea sau uzarea paletelor rotorulul: Sisura gaurilor de prindere Reconditionarea pompei de apa se face astfel : }) fisurile sau sparturile se sudeaza sau se lipesc cu rasina : 2. zona de fixare a presetupel se frezeaza la cota majorata 3. zona de fixare 2 ruimentjior se alezeaza gi se bucseazi la cot’ nominala ; 4 4. canalul de pana se majoreaza : 5, axul se cromeaza gi se rectificd ; &. filetul se reconditioneaza la treapta de reparatie ; 7. rulmentii deteriorati se inlocuiesc ; 8. in cazul ruperii paletelor sau a uzurii pronuntate, rotorul se inlocuieste ; : 8. gaurile se majoreaza la treapta de reparatie. Dupa reconditionare pompa se asambleaza gi se verificA pe un stand. Gimillar cu cel folost la verificarea componentelor sistemului de ungere.. (figura 6.39). Conditile de receptie pentru pompele de apa reparate cont asigurarea etanseitatfunctionarea fara zgomote, asigurarea debitulu’ sau @ presiunii minime de refulare (minim 0,1 MPa). 137 27 Tehnologiaroparéni motoerelor VT R Figura 6.39 Stand pentru incercare pompelor de apa reparate: R= rezervor; P= pompa de incercat; ME ~ motor electro; VP'—Variator de turatie; T - turometru; D ~debitmetru, 6.11.2 Recondit narea radiatorului de racire Radiatorul de racire poate prezenta urmatoarele defecte (figura 6.40) Figura 6.40 Defectele radiatorului de O racire: 7 1-fisuri, deforma ale bazinului y superior, 2-fisuri, deforma ale bazinului inferior, 3-desprinderea, deteriorare orificiului de umplere, @ racordului de intrarefesire; 3 Ainfundarea celulelor cu piatra (Cepunere de saruri minerale din . “lichidul de racire): §-spargerea celulelor fagurelui PSSSESSESSSS PESESSEESESSESSSSE [ERE ERE RRRERE ERE EREE REET HSS $ Reconditionarea'se face astfel: 1, curatirea radiatorului prin fierbere th bai de degrésare claire cu jet de apa fierbinte sau abur in sens invers; 2. verificarea etanseitatii prin metoda pneumatic sau hidraulica; 3.-desprinderea bazinului si reconditionarea acestuia, 4. recondifionarea celulelor fagurelui prin lipire sau suspendarea ior, 5, asamblarea bazinelor si verificarea radiatorului la etangeitate, la 0 presiune de 0,1 MPa. 4228 Tetnologia repari motoereior ss" 6.11.8 Reconditionarea ventilatorului Ventilatorul poate prezenta urmatoarele defecte (figura 6.41, a) a. b. Figura 6.41 Defectele ventilatorului (a) si forma palételor (b) 1-deteriorarea butucului si canalului de pan&; 2-deteriorarea niturilor de prindere; 3-deformarea paletelor, 4-uzarea sau ruperea paletelor. Recondiiionarea se face urmarind etapele de mai jos: : 1,,butucul deformat se majoreaza; 2: niturile se scot sie inlocuiesc; 3, paletele se indreapti cu ajutorul unor gabloane ce permit realizarea razei de curoura R si a unghiurilor ciferite de atac « (figura 6.41, bj: respectarea valorilor prescrise asigura debitul de aer Recesar pentru racirea radiatorului; unghiul de inclihare sé verific& masurand inaltimea h a portiunii cele! mai inalte a paletilor fata de suprafata plana pe care se plaseaza; 4.paletele rupte se inlocuiesc. Echilibrarea ventilatorului este obligatorie, dar ea nu‘se face prin adaugare de material, ci numai prin indepartare, efectuata prin polizare. Pentru aceasta, ventilatorul se instaleazd pe un dorm plasat pé un suport de tip cut, astfel incat sa stea in echilibru in orice pozitie (figura 6.41, a) Eventualele fisuri. de la. baza ventilatorului” se’ detectéaza ‘prin defectoscopie. Rg fos . Tetinologa para motoareiar 6.12 Asamblarea, rodarea si incercarea motoarelor Dupa reconditionarea elementelor componente, se face asamblarea ‘motorului, operatie ce cuprinde doua faze: 1. montarea ansambiurilor si subansamblurilpr componente ale motorului; 2, asamblarea componentelor mari ‘Schema asamblari motorului este redata in figura 6.42 Bee] (em meee MOTOR Figura 6.42 Schema asamblarii motorului Asamblarea se poate face a) la staionar, b) pe linii de asamblare in flux. Asamblarea la stationar presupune ca motorul se afla pe un suport fix de asamblare, la care sunt aduse toate elementele componente. Asamblarea pe linii de asamblare in flux presupune deplasarea motorului in pozitii succesive pe linii de asamblare, ‘el find plasat pe un c&rucior sau un transportor. Procesul de asamblare normai a motorului cuprinde ‘operatile = asezarea motorului pe suportul de asamblare (fix, mobil) + montarea camasilor de cilindru (daca surt de tipul amovibil): = omontarea arborelui cotit in lagarele paliere; + montarea bielelor, pistoanetor, bolturlor, segmentilor (ambielajul); * montarea arborelui cu came gi a tachetilor, + montarea pinioanelor de distributie; : + punerea la punct a distributiei ~ fixarea la semn‘a rotilor dintate; * montarea capacului distributiei; * montarea pompei de ulei; * montarea bai de ulei, * asamblarea chiulasei cu ghidurile supapetor, arcurile, sigurantele, Tampa culbutorir, culbutori, prezoanele ; ) Tehnologia reparéri metoeelor montarea supapelor sia tijelor impingatoare; montarea galerilor de admisie si.evacuare:~ reglarea jocului termic; montarea capacului culbutorilor; sig Rontarea elementelor auxiliare: ruptor-distribuitorul, pompa de alimentare, pompa de injectie, carburatorul, fitele de. ulel Combustibil, electromotorul de pomire, generatorul de curent, *_montarea volantului si a ambreiajulut Documentajia tehnologica de asamblare ofera detali cu privre la ~ Stapele de asamblare a diverselor elemente componente ale motorulul ; + utiajele $i SDV-urile folosite la asamblare jcerticaile si regiajele ce se efectueaza dupa fiecare etapa de asamblare ; ~ cutia de viteze s& fie vopsita anticorosiv. Figura 7.13 Componenta transmisiei longitudinale: 1-flanga cu furci; 2-furei cardanice; 3-butucul canelat prevazut cu furca; 4-arbore cardanic prevazut cu furca: 7.3.4 Recondifionarea butucului canelat - Dfectele posibile ale butucului canelat sunt prezentate in figura 7.14, Figura 7.14 Defectele butucului canelat: A 1indoirea arborelui; 6-uzura suprafefelor pentru rulmenti cu ace; 7-deteriorarea filetului pentru gresor, 8-deteriorarea canelurilor.: Reconditionarea butucului se face prin urmatoarele operati: - suprafetele interioare pentru rulmentii.cu ace se recondifioneazé prin bucsare; ’ = profilul canelurilor se poate reconditiona prin brogare. = Reparesee ransmisiel avtomotiuius 7.3.2 Reconditionarea arborelui cardanic Defectele arborelui cardanic sunt ilustrate in figlira’ 7.15, Reconditionarea cuprinde urmatoarele operatii; arborele Indoit se indreapta prin presare’ - suprafetelor interioare pentru rulmenti cu ace se rectific’; ~ canelurile deteriorate se incarca cu material si'se-strunjeste arborele la cota diametrului exterior, frezandu-se apoi alte caneluri, ~ arborii fisurati se sudeaza; _ + filetului: uzat pentru piuita de ‘strarigere ‘sérectifidd ‘sau se majoreaza. 1 ; 2 Figura 7.15 Defectele arborelui cardanic: ‘indoirea arborelui; 2-deteriorarea suprafetelor interioare pentru rulmentii cu ace; 3-deteriorarea canelunior, 4-fisurarea arborelui; 5-uzura filetului pentru piulita de strangere, 7.3.3 Reconditionarea crucii cardanice In cazul crucii cardanice se pot intalni defectele din figura 7.16. Reconditionarea se face astfel: . 1, suprafetele exterioare se cromeaza gi se rectificd la dimensiunile nominale! °2: filetul pentru gresor se réctifica sau se majoreaza: 3. suprafetele frontale se frezeaza : THe ’ Repararea ransmisia automobiiy Figura 7.16 Defectele crucii cardanice: t-uzarea suprafefelor clindrice exterioare; 2-deteriorarea filetului pentru gresor, 3-uzarea crucii pe suprafafa frontalé 7.3.4 Asamblarea gsi echilibrarea transmisiei cardanice dinamica a Dupai recongitionarea tuturor. componentelor, transmisia cardanica se* asambleaza $i se; echillbreaza dinamic pe un stand de echilibrare (figura 7.47), 9. fe Figura 7.17 Standul pentru echilibrarea transmisiei longitudinale: T-placa de bezé; 2-traductor; 3-supor{i pentru instalarea transmisiel cardanice de echilibrat; 4-rama standului; 5-suportiiramei; 6-cuplaje; 7-transmisia cardanica pentru echilibrat; 8-mecanismul de actionare $i “ comandé al standulu, 9-suport elastic a7 Peper vans’ etonobi ‘Repararea transmisiei automobilului 7 Reconciffonarea presupune urmatoarele opera Principiul de functionare se bazeaza pe sesizarea oscilatillor produse Indreptarea puntii se face pe presa hidraulicd de dezechilibrul arborilor de catre traductorul 2, care afigeaza la dispozitivul 2. fisurile si crépaturile se sudeaza: 8 valorile maselor de echilibrare necesare si pozitile lor spatiale pentru 3. suportul pentru arc se joneazA prin inca: echilibrare. Echilibrarea se face prin adaugarea unor placute metalice In frezare la dimensiuni nominee ees zonele indicate de traductor. 4. gaura pentru bulonul central se alezeaza si se bucseaza; 5. ghurle i fletele se rected sau se majoreazs: " . isurile pentru rulmenti se incarcé prin sudare 7.4 Reconditionarea componentelor puntii spate reat, eee mene Puntea spate este. compusé din urmatoarele elemente: transmisia ; Principal, diferential, arborii planetari si. butucii rofilor. Uneori, la 7.4.1 Reconditionarea carcasei transmisiei principale autovehiculele grele, puntea spate mai este prevazutd cu o transmisie final, alcdtuité din pinioane clindrice cu dantura dreapta situate inaintea Defectole carcasei transmisiei pri tt butucului, sau dintr-o transmisie cu pinicane planetare situate in butucul 7.19, Leet camacmea molto) tanita Toil. Puntea spate poate fi construita in urmatoarele variante: a) monolit; b) din 2 semicartere; ©) _ 0 constructie complexa: Variantele constructive a) si b) se confectioneaza din feava tras’ sau tabla ambutisata, find folosité 1a autoturisme Sau autoutiitare usoare, iar varianta c)° Se confecfioneazi din fonti mialéabilé, find folosita la autovehiculele gree. Defectele ce pot aparea la puntea spate sunt ilustrate in figura 7.18. ‘ Figura 7.19 Defectele carcasei transmisiei principale: 1-fisuri $i crépaturi; 2-deteriorarea filetelor, 3-deteriorarea géurilor, 4-deferiorarea fusurilor pentru rulmenti. Reconditionarea cuprinde operatile: ee Figura 7.18 Defectele puntii spate: > Sudarea fisurilor si crépaturilor; 1-deformarea punfii in plan vertical si orizontal; 2-fisuri si crépituri; > filetele si gdurile deteriorate se rectificd sau se majoreazd: 3-deteriorarea sudurilor; 4-deteriorarea suporfilor pentru arcurile susperisiei ~__fusurile pentru: rulmenti deteriorate'se-Incarca cu sudur gi se sia géurii practicate in suport pentru fixarea arculul prin intermediul: rectifica i bulonuluf; 5-deteriorarea gauril pentru fixarea sabotilor, practicata in taler,_ 6-deteriorarea fusurilor pentru rulmenti; 7-deteriorarea filetului fuzetei; 8-deteriorarea filetelor pentru fixarea capacului transmisiei principale; 9-corodarea puntii. Wg Reperare trensmise) sutomobitiul 7.4.2 Reconditionarea carcasei satelitilor Carcasa satelitilor poate prézenta defectele din figura 7.20 Figura 7.20 Defectele semicarcasei satelitfor J-uzarea locasuriior pentru crucea satelitilor, 2-uzarea suprafetei de contact cu pinioanele satelit; 3-uzarea suprafefei de contact cu pinioanele planetare; 4-deteriorarea gaurii de prindere; 5-uzarea bucsei pentru arborele planetar, 6-uzarea fusurilor pentru rulmenti Reconditionarea se face astfel: = suprafetele de contact cu pinioanele satelité si planetare se rectificd, majorand locasurile respective, iar fa montaj se vor folosi ‘compensatori pentru diminuarea jocului apairut (saibe de reglaj); - bucga deteriorata se inlocuieste; = suprafetele fusurilor pentru rulmenti se Incarcd cu sudura si se rectifica la dimensiuni nominale. 7.4.3 Reconditionarea arborelui pianetar Defectele arborelui planetar sunt prezentate in figura 7.21 Reconditionarea arborelui planetar se face astfe!: - Indreptarea pe presa a arborelui deformat; - fisurile si crapaturile se sudeaz’, “ - gdurile de prindere-se bucseaza si se majoreaza, ~ canelurile se incarca cu sudurd si se frezeazé alte caneluri; - fulajul se remediaza prin prinderea arborelui intre varfuri gi strunjirea flangei pana la cisparitia lui Boe Repererea transmis automabiia! . Figura 7.21 Defectele arborelui planetar: 1-deformatitle arborelui (indoire sau torsionare); 2-fisuri sau crapéturi 3-deteriorarea canéluriior, 4-ceteriorarea géunlor de prindere, 5-fulajul flangei (bataia axiala). 7.4.4 Reconditionarea butucului roti Defectele ce apar la butucul rotii sunt prezentate in figura 7.22. _Figura 7.22 Defeciele butucului rofi 1-deteriorarea lagérului pentru rulmenti; 2-fisuri $i crépéturi: 3-deteriorarea gaurifor. Reconditionarea butuculu roti se face astfel: : ~fisurile si crépaturile se sudeaza si se polizeazé; $ - gaurile deteriorate se alezeaza gi se bucseazd; + lagarele pentru rulmenti se vor reconditiona prin incareare cu sudura $i rectificare, sau prin alezare $i bucsare, .5"p Reparerea transmis automobiui 7.4.5 Asamblarea, reglarea si rodarea puntii motoare Dupa reconditionare, puntea motoare se asambleaza, se regieaza gi se rodeaza Reglarea_ consti tn pozitionarea \ Feciproca a pinionului de: atac si coroaneh 9 |.) diferentialului, prin deplasarea atat a pinionului , cat sia coroanei_cu ajutorul gaibelor de Compensare (figura 7.23). Pozitionarea corecta a celor dou elemente se verificd cu metoda petel de contact, folosind folta de plumb cu | | ajutorul careia se verified asigurarea jocuui | rescris (figura 7.24). Figura 7.23 Reglarea Dupa regirea punti se face rodarea ei pe pozifieireciproce pinion de un stand cu frana electric& (figura 7.25). atac-coroand io 2 patade font 3 A Figura 7.24 Metoda petei oA de contact 4 3 a 6 a | 10 WH, Figura 7.25 Standul pentru rodarea punfii spate: t-motorul electric de acfionare; 2-cuplaje elastice; 3-transmisia cardanicé a ‘standului; 4-puntea motorului de incercat; 5-rofi de lant: 6-transmisie cu ‘anf; 7-arbore de sincronizare (de Inchidere); 8-roaté de curea; 9-transmisia cu curele; 10-frana electricé a standului. (dinam). 152 ‘Reparareatranemisielautomobia! Mai exista si standuri de rodaj cu flux inchis de putere, ce necesita doua punti agezate in tandem; acestea se agaza suprapus, pentru a reduce suprafaja ocupata de stand Condititle de receptie pentru puntea motoare reparata sit: +. puntea si fie etanga (s& nu prezinte scurgeri de lubrifiant); ~ pumtea sa nu se inc’lzeasca in timpul functionari ~ puntea s8 nu producé zgomote anormale in timpul furictionairi; ~ puntea sa fie vopsita anticorosiv. 7.5 Reconditionarea componentelor puntii din fata Puntile din fata se construiesc in urmatoarele configurati + la autocamioane: punte rigid’, cu fuzete rabatabile sau punte motoare cu rofi directoare; » la autoturisme: punte cu roti independente. ‘n figura 7.28 sunt prezentate componentele unei punti (A — grinda Punt, B — pivotul, C — fuzeta) si defectele pe care aceasta le poate prezenta. Reconditionarea componentelor punfii din fata se face astfe!: > puntea deformata'se indreapté pe o presa hidraulicd la forje de 60+100 kgf; ~ suportii pentru are se recondifioneazai ca sila puntea motoare: + bucga deteriorata se inlocuieste si se alezeaz’ la dimensiuni nominale: ~ suprafetele frontale se frezeazd, iar la montaj se folosesc compensatori pentru jocuri ~ suprafelele interioare pentru pivot se alezeaza gi se bucseaza - filetul fuzetei se rectifica; 3 ‘ oe pivotul uzat se cromeaza sau se incarca cu sudura prin viprocontact, si se rectific’. Dupa reconditionarea pieselot, puntea se asambieaza §i se regleazi unghiurile directiei. De exemplu, la autocamioane unghiurile sunt: = unghiul de bracare 45°; |" ~-unghiul de convergénta se regleaz3 intré’O + 4 mm; + unghitil de’c&dere 1° 30; ‘ - unghiulde fuga 3° 20°; - unghiul de inclinare transversala a pivotului 6° 30" Uttimele trei unghiuri nu se regleazéi, ele fiind date de corectitudinea elementelor geometrice ale puntii ES: ‘Reporerea tonsmisiei automobittut © © Figura 7.26 Defectele puntii din fafa: 1-deformarea punfi; 2-isuni si crépatur; 3-deteriorarea suportilor pentru arcurile suspensiei; 4-deteriorarea suprafetelor frontale ale suportulul ‘usului pentru pivot; &-deteriorarea buosei pentru pivot; 6-uzarea suprafetei cilindrice a pivotului, 7-deteriorarea géurii pentru pivot din fuze &-deteriorarea fusulul pentru rulment; 9-doteriorarea filetului fuzetel. 7.6 Reconditionarea componentelor mecanismului de directie Flementele mecanismului_ de directié cu cremaliera nd),.se econditioneaza, ci se tnlocuiesc. La mecanismul de directis servoasistat (servodirectie) se vor econcifiona numai carcasele, piessle de precizie inlocuindu-se. ‘Dupa asamblare, se face verificarea la etangeitate la 0 presiune de 50 MPa Dupa reconditionarea elementelor de directie, acastea se asambleaza gi se verifica jocul liber al volanului (18°) gi ofortul admisibil la Manevrarea: volanului, care trébuie' s& corespunda cu valorile date in manualul de reparatie. 154 Repararerea sistorull de ranare Capitolul VIII Repararea sistemului de franare 8.1 Generalitati Uzurile componentelor sist Parcursul automobilului. Astfel, figura 8.1 prezinté. gra asteptat, aceasta variatie este direct proportionala 20) Teas aes cae Figura 8.1 Variafia joculu’ dintre sabot si tambur cu parcursul automobitulu Uzurile componentelor sistemului de franare pot fi normale sau anormale. in cazul uzurilor normale, ‘Suprafata _interioar& a tamburului (suprafata de frecare dintre tambur gi garniturlo de frecare) prezinta reun Circulare fine si uniform distribuite pe intreaga supratata (figura 8.2, a). In cazul depasiri limite! de uzura a garniturlor de frecare, capetele rituclor de fixare a garniturlor ajung in contact cu suprafata interioars tamburului, Producand canale adénci, ca rezultat al uzurilor anormale (figura Rh Repararareasistemulul de frdnare Ba a ») Figura 8.2 Uzurile normalé (a) i anormalé (b) ale tamburului $i sabotului de frand, 8.2 Reconditionarea tamburilor de frana Defectele posibile ale tamburilor de frana sunt prezentate in figura 8.3 Figura 8.3 Defectele tamburului de frana si metoda dé recondifionare: ‘-fisuri si crépaturi; 2-uzura suprafete!interioare de frecare; 3-deteriorarea Burtlor de prindere: Reparearee sistomulu ce ftnave Reconcitionarea tamburului cuprinde urmatoarele lucrari specifice 1 ~ curairea tamburului; 2. controll pentru stabilirea defectelor, 3. reconditionarea gaurilor de prindere prin ihedtcare cu sudura si gaurire la cota nominalas; 4- reconditionarea suprafetet interioare prin strunjire, Pentru reconditionare, tamburul se fixeaza in dispozitivul universal al strungului prin intermediul unei flange cu gauri, in care se introduc guruburi de fixare (figura 8.3); flanga.se continua cu un ax care se’ fixeaza in bacurile dispozitivulul universal. Se centreaz’ foarte bine pozifia tamburului in vederea prelucréri, folosind. un ceas comparator plasat in dou’ pozifi perpendiculare, asa cum este prezentat in figura 8.3. Se efectueaz’ apoi strunjirea de degrosare la treapta de-reparatie, urmata de strunjirea de finisarea pentru a obtine o suprafata cu rugozitate cat mai mica pe partea interioaré a tamburulul Tamburil fisurati sau sparji se rebuteaza. Conditi tehnologice de receptie pentru tamburii reparati sa nu prezinte bataie frontalé sau radiala; + suprafata interioara de frecare cu sabotul sa fie cat mai find 8.3 Reconditionarea discului de frana Defectele posibile ale discului de frana sunt prezentate ingfigura 8.4. 3 2—~ Figure 6.4 Defectele discului de fréna si metoda de reconditionare: {-fisuri sau crépéturi; 2-uzura suprafetei de frecare,cu garnitura placutei de fréna; 3-deteriorarea gaurilor de prindere. Reparerrea'sistemul ce rénare Recondiionarea discului de frand se face astfel: 1, cgaiutile deteriorate se reconditioneaza prin inéarcare si refiletare ia cota nominal, sau prin majorare; 2 sgeubtatetele de frecare se reconcitioneazé ‘prin strunjire si rectificare (finisare). Pentru reconditionare, discul de fran se fixeaz’\ in dispozitivel universal al_strdngului folosind o flanga gi se centreazl cu, ccasul comparator. Prelucrarea prin strunjre se face dintr-o singura prindere pe ambele fele, pentru @ se asigura paralelismul suprafetelor de trecare si Perpendicularitatea acestofa pe axa discului Conaitile de receptie pentru discul de fran reconditionat Secale Goud suprafete de frecare 88 fie paralele intre ele si perpendiculare pe axa disctilui; + suprafetsle de frecare sa aiba rugozitati cat mai mic: + discul s& ny prezinte bataie raciald sau frontala, * discul sé fié echilibrat static. 8.4 Recond ionarea sabotului de frana Defectele posibile ale” sabotului de frana sunt prezentate in figura 8.5. Figura 8.5 Defectele sabotului de fran 1-deformarea sabotului; 2-uzura suprafefel de trecare a garnituri de frénare; 3- deteriorarea sudurilor de fixare a télpil sabotului; 4-uzura cepului de contact cu pistonasu! cilindrului receptor sau cu cama de actionare a sabotulul; S-uzura géurii de fixare a sabotului pe platoul tranei. Reconditionarea sabotului de frana cuprinde urmatoarele lucrari 1 - curatirea sabotului, inclusiv indepartarea garniturilor uzate. = control: pentru stabilirea defectelor gi a tehnologiei de reconditioniare; 3 -Indreptarea sabotilor deformati pe o matrta; 4 -refacerea sudurilor de fixare a t&lpii sabotului § - reconditionarea gaurii de fixare prin incircare sau majorare: & -incarcarea cepulul de contact prin sudare si polizarea lui: 7 7 2plicarea garniturior de frecare si fixarea lor prin nituire sau lipire cu abraziv; 8 ~ corijarea suprafetelor gamiturilor de frecare. 158 Reparerrea sstemulu oe fdnare Nituirea gamitutior se efectueazs asifel incét capatul nitulul s8 se Mucze sub suprafata de frecare, la riaxim 1/3 din grosimea, aoscten figura 8.6) De asemenea, dupa aplicarea garniturior de fecne ne efectueaza tesirea acestora ia margini pe 2-3 mm. Datonts reconditionari famburulul la treapté de reparalie, diametrul interior al acsstuin ee paloreara, in timp ce diametrul exterior ai sabotuluirémane acelagi. Penta D,-D, unde: h ~ grosimea placii metalice compensatoare; Ds diametrat interior al tamburului la treapta | de reparatie Dy —diametrul interior nominal al tamburulti de fran ‘Fgura 8.6 Schema elementelor de reconditionare ale’ gamitir de frecare pentru fixarea acesteia prin nituire pupa aplicarea garniturior de frecare si fiarea lor, se face corljarea SuPtafe\elor exterioare ale gamiturlor pe 0 masina specialé (figura 8.7), Pentru a se asigura o suprafaté cat mai find a garnituriior (mand asta} Suprafata reala de contact cu tamburui) si un anumit profikal acestora, cave . 8& fie. identic. cu profilul A interior al tamburului Figura 8.7 Schema dispozitivului pentru corjaréa supratefelor de trécare ale sabotiior reconditionati Ig Feparararea stu ornare 8.5 Reconditionarea pompei centrale de frana si a cilindrului receptor Defeciele posibile ale pompei centrale dé fréna si ale cilindrului receptor sunt prezentate in figura 8.8. pompa central de fran cilindtl receptor Figura 8.8 Defectele pompei centrale de frénd si ale cilindrului receptor: 1-deteriorarea gaurilor de prindere; 2-deteriorarea filetelor pentru conducte; $-deteriorarea suprafefelor cilindrice interioare. Reconditionarea consta in urmatoarele operati 1 - gaurile de prindere se sudeaza si se refac;, 2 -filetele deteriorate se majoreaza; 3 - suprafetele interioare se alezeaza si se. honuiesc, urmand ca la montaj s& se foloseasca pistonase i garnituri eorespunzatoare. 8.6 Reconditionarea celorlalte componente ale sistemului de franare jn cazul sistemelor de franare pneumatice, reconditionarea compresorului de aer se face dupa tehnologia. prezentata la piesele motorulul, tar’ butelile de aer comprimat- se reconuifioneazé ca rezervoarele. Pentru celelalte elemente (cleme, conducte, came, cllindri de fran, supape etc.) reconditionarea se face dupa tehnologia prezentatd la piesele similare studiate le Repararea suscensiel, cad gi cabine! Capitolul IX Repararea suspensiei, cadrului si cabinei 9.1 Repararea suspensiei Arcurile elicoidale nu se reconditioneaza. In cazul in care acestea isi pierd elasticitatea, defectul se compenseaz prin introducerea unor tampoane intre arc si suportul sau, ceea ce asigura o comprimare suplimentara a arcului in cazul pernelor pneumatice ale suspensiei- care prezinta fisuri sau se sparg, reconditionarea se face prin vulcanizare sau prin inlocuire, in cazul arcurilor tamelare ale suspensiei, posibilele defectele ce pot apairea sunt prezentate in figura 9.1 Figura 9.1 Defectele arcurilor lamelare ale suspensiei: 1-fisurarea sau ruperea foilor de arc; 2-deteriorarea surubului central de prindere; 3-deteriorarea urechilor de prindere a foilor, 4-deteriorarea colierelor de fixare @ foilor de arc; 5-corodarea fojlor de are; 6-tasarea, Indreptarea arculul. yc", Reporeres suspensis cad) eabine! Procesul tehnologic de reconditionare a arcurilor lamelare Presupune urmatoarele operati 1 = curditirea arcului 2 - demontarea arcului 3 = controlul pentru stabilirea defectelor; 4 = Inlocuirea follor de arc rupte sau deteriorate; & - curbarea foilor de arc noi si a celor-vechi £ eofgconditionarea bulonului central, a colierelor de prindere gia urechilor de prindere; a 7 ~asamblarea arcului 8 - verificarea arcului ubarea (springuirea) folor de arc se efectueaza pe un disposi cu ole, 2 atl schema este prezentata in figura 8.2 Curbarca te face cu SP Si color ,vechi care si-au pierdut elasticitatea, Dups springuire se \ IF / om * af Figura 8.2 Schema procesulli de springuire a foilor de arc reparalie. ee Ropararea suspensie, carl si cabine! 9.2 Repararea cadrului (sasiului) Toate autocamicanele, autobuzele si unele autoturisme prezinta un cadru pe “care "sunt montate toate celelalte componente Principaiele Posibile defecte ale cadrului (sasiului) sunt prezentate i figura 9.4. 1 Figura 9.4 Defectele cadrulu 1 deformatile cacrulul In plan orizontal si vertical; 2isurarea sau ruperéa {raverselor, 3-isurarea sau ruperea lonjeroanelor. 4-deteriorerc, imbingrilor sudate ale suportior arcurilor: &-deteriorarea meconien ui de remorcare; 6-corodarea cadrului, [Frocesul tehnologie de reconditionare cuprinde urmétoarele operat 1 —curatirea cadrului, 2 = controlul pentru stabilrea defectelor si a reconditionare; 3. - demontarea cadrutui 4s Inlocuirea partior deteriorate iremediabil cu altele not, 6 - recondifionarea partlor componente care permit aceasta, 6 -asamblarea cadrului, 7 -verificarea cadrului; 8 -vopsirea anticoroziva. tehnologiei_de Remedierea fisuri_ unui operati (figura 9.5): * 89 prelucreaz marginile fisuri * Se obliga cele doua parti ale lonjeronului s& stea in Pozitie normal deschisa; F 7 JE lonjeron se efectueaza prin urmatoarele Reperaroa suspen cadrull sf caine! * se Incarca cu sudura partea fisurata; 2 Rates * se ajusteazai incarcarea la nivelul marginii piesei, pe o fata si pe cealalta; = se aplica peste zona incdfcata cate un petic din tabla de forma adecvata pe ambele fete ale lonjeroriului si se imbina cu lonjeronul prin sudare. Figura 9.5 Remedierea fisurii unui lonjeron. \Verificarea cadrului reconditionat se face dupa asamblarea generals a acestuia. Verificarea const in masurarea diagonalelor cadrului intre gaurile de control, astfel incat diferenta acestora sa se situeze in intervalul 2+3 mm (figura 96). ® Figura 9.6 Verificarea geometriel Gadrului reconditionat. Se mai efectueaz o verificare a cadruluisce const in pozitionarea acestuia pe niste suporti egali ca Indlfimeafiati'pe o suprafata perfect corizontala gi m&surarea din loc in loc a inaitimii pozitiei cadrului faté de suprafata de baz; uneori, aceast verificare poate lipsi. Jo4 ‘Repareres suspensiel, cach si cabine! 9.3 Repararea cabinei Cabinele pot prezenta urmatoarele defecte: » la carcasa exterioara: ruginirea,.gaurirea,.deformarea carcasei = Talcadrul cabinei: ruginirea si deteriorarea (ruperea) acestula; + lausi: deteriorarea balamalelor si inehizatorilor, * lageamuri: deteriorarea garmiturilor $i a mecanismelor de ridicare. Reconditionarea cabinei cuprinde urmatoarele operati 1, dezechiparea cabinei: indepartarea tapiteriei, a instalatiei electrice, a aparaturii de bord, a geamurilor gi a garniturilor, 2. repararea inveliguiui exterior prin ndreptare sau peticire, 3. repararea cadrului prin sudare,-peticire sau inlocuirea partilor deteriorate: 7 4, reconditionarea inchizatorilor, a balamalelor si a mecanismelor de ridicare: 5. asamblarea general a cabinei, 6. indepartarea vopselei vechi; 7. chituirea cabinei gi finisarea chitutui, 8. vopsirea exterioara si interioara a cabinei 9. controlul tehnic de verificare. Repararea cabinelor se-poate executa pe lini in flux, In'cadrul e&rora cabinele sunt fixate pe nigte suporti speciali prin intermediul -carora sev deplaseaza. in cazul reparSrii cabinelor vom detalia modul de efectuare a unor luerari specifice: A. Sudarea se foloseste pentru remedierea fisurilor, a gaurilor, sau incalzirea partlor deformate in vederea indreptarii. in general, se foloseste sudarea oxiacetilenicd, pentru a evitarea deformarea suprafetelor (tablele subtiri) ce se poate produce in cazul folosirit sudurii electrice. Daca se foloseste sudarea electric, se recomanda procedeul de imbinare prin puncte B. Peticirea const in aplicarea nor adaosuri spéciale confectionate din acelasi material cu materialul suprafetei, prin.care se-urmareste remedierea fisurilor si a crapaturilor. C.Nituirea se foloseste in cazul utiizdrii unor intaritoare ale suprafetelor sau lonjeroanelor cadrulul D. Netezirea suprafetelor consté in aplicarea unor chituri sau grunduri speciale pe aceste suprafete, iar dupa usearea acestora urmeazd Aznirea chitilui sav arundului oentru obtinerea unor supratete lise Repararea suspense, cadrulu si cabinei E. Indreptarea se foloseste pentru refacerea formelor inifiale ale suprafetelor. Uneor, pentru realizarea unor forme speciale, se foloseste bombarea, ‘Indreptarea unei piese din tabla subfire ce prezint& o deformatie la mijlocul suprafetei ei (de exemplu, o arip’ a caroseriei) se face prin lovituri aplicate de la exterior la interior cu ciocanul de lacatugerie, folosind nicovala de mana (figura 9.7). Astfel, se eviti modificarea dimensiunilor finale ale piesel, care s-ar produce in cazul in care indreptarea s-ar efectua de la interior (din zona deformata) spre exterior. . em ia Figura 9.7 Indreptarea unei piese din tabla subfire deformata la mijiécul suprafefei. Indreptarea unei piese din tabla subjire deformata la margine, se face pornind de ia interior spre exterior (figura 9.8). Astfel, se evita propagarea ondulatiei tablel c&tre centrul suprafetei, ceea ce ar crea deformarea ei suplimentaré. f= : “eee TJ Figura 9.8 Indreptarea unei piese din tablé subjire deformaté la marginea suprafefei. F. Protectia anticoroziva se face cu scopul de a proteja suprafetele = metalice de actiunea agentilor.chimici care produc oxidarea Asambares, redarea sprotoctia antcoreev a automobielor Capitolul X Asambilarea, rodarea si protectia anticoroziva a automobilelor 10.1 Asamblarea automobilelor Dup& repararea si reconditionarea tuturor componentelor. sale, automobilul este: supus. asamblarii generale. Aceasta are urmatoarele caracteristici "este actiunea inversé demontari *..se realizeaza cu componente reparate, rodate si regiate; = este insojita in toate fazele sale principale de operatii de control si verificare. Dupa caz,. asamblarea se. poate face la stationar sau pe lini tehnologice fn flux (figura 10.1). = Figura 10.10rdinea de asamblare a automobilului pe linia tehnologica in. flux, Ordinea normala a asambiarii generale a automobilului este: 1. agezarea cadrului pe supori sau pe transportorul liniei de asamblare: 2. montarea pe cadru a elementelor suspensiei; 3. montarea puntilor din fata si din spate; 4, fixarea pe sasiu a grupului motopropulsor; 5. asamblarea transmisiei, legarea cutiel de viteze cl puntéa motoare prin intermedi transmisiei longitudinale; 6, instdlarea pe cadru a cabinel; 7. montatea ariplior, a radiatoarelor, ‘a echipamentului electric, @ aparaturii de bord; 8: montarea pe cadru a caroseriei si a benei; 9. montarea anexelor exterioare, echiparga cabinei

    You might also like