You are on page 1of 9
CHESTIONARUL DISPONIBILIT READINESS TO CHANGE QUESTA nero eal mp. Ui individ presupus a fi tinta unui program de tratament este “gata” sau “dispus” la schimbare, respectiva daca are suficicuta motivatic pentru asi schimba modelul da decé le observa; acest comportament este lege problemela sale date de baut dar nu are iunea, cand subjectul recuncaste proble capacitatea lui de a atinge acest scop si ere a problemelor ‘comportamentale care nia la dezacord putert stenta interna, 268 Aleoolismul Modul de scorare a sealei RTCQ temii 1, 5, 10 si 12 apartin subscalei de precontemplatie, ite cu puncte dupa cum urmeaza vaacord “I_] Dezacord Nesigar De acord 2_| Puternic de acord tla avea scoral total | Seorurile sealei Scorul la precontemp 11 (seor rast fe scor P, C sau A) ‘contemplatiei sunt scalei, Daca lipsese mai multi itemi, 11 (acelasi seor) 11 (acelasi seor) Aleootismul 12.2 Evaluarea expectantelor Problema expectantelor despre alcoolul (alcohol expectancies) este de cea ‘mare importanta in construirea unui program de tratament personalizat. Ea izvor din teoria cognitivista a adictiei. Astfel, studiifacute in anii"70 au aratat ca credint cine a consumat alcool poate prezenta afectari fizice si psihice este mai puter ddecatefectul real al alcoolului?. Aceste credinte despre efectele alcool expectante despre alcool, se considera astazi a juca un rol importan mentinerea modelului patologic de consum de alcool. Acest cor teoria cognitiv cor catre un scop (de a implini dorinta sau nevoi comportament care duce la atingerea acestui scop. Confo de alcool are ca scop “evitarea lor sau problemelor)", iarin al doilea asteapta de la baut 0 reducere ajutandwi sa reduca stre Mai mult, ei asteapta ca alcoolul sa le aduca efecte pozi sextal sau 0 stare afectiva placuta, Desig aldwin (1993) considera ca expectantele pr alcoolul sunt factoriicogn Alat expectantele pozitive de alcool este un comportament. este dea dobandi premiere sau de a const demonstrat.ca expectantele pozitive la alcool coreleaza direct proportional cu canti de alcool consumata, jar autoeficienta refuzului coreleaza invers proportion frecventa consumul Desi aceasta trecere in revist oarte sumara, pare destul de ¢ tru desenarea unui progr sectiune se va prezenta doua instrumente cu larga recun ionala: Drinking Expectancy Questionnaire si Drink Refusal SelEEthca tionnaire. Ambele chestionare, dezvoltate la Universitatea Queensland, Aust parte dinteun singur instrument numit: Drinking Expectancy Profile ancy Questionnaire DEQ) ‘Acest instrument a fost dezvoltat de Young si Knight (1989)"* in dorinta instrumentele deja existente la vremea aceea prin evaluarea a telor pozitive cat sia celor negative si prin furnizarea posi mai multe rapunsuri pentru fiecare tem. Instrumentul DEQ coasta cu 43 intrebari,fiecare cotata pe o scala Likert cu 5 puncte, de fa puternic dezace Aeooi conturatsase factori legati de asteptarile factorial bare afecliva, evesterea impulsul PROFILUL EXPECTANTELOR BAUTULUI Drinking Expectancy Prolite Parteal CIESTIONARUL EXPECTANTE! BAUTULUL DRINKING EXPECTANCY QUESTIONNAIRE Acest ches efectele pe care ba ; care descrie cel ova cum wea Dexacord Niciacord, cord Pternle STE AFIRMATIL CONFORM CREDINTELOR DUMNEAVOASTRA DESPRE BAUT ‘3, Cand sunt baut fuer ‘supara ma patio 4. Bautul ma face sa ma s. face sa ma 6. Sunt mai sigur pe mine ca 7. Nweste necesat sa beau ca 62 ma veur pe deenteegul de viata 1 02 3 4 RASPUNDETI LA ACESTE Al DUMNEAVOASTRA DESPRE BAUT 2 3 4 58 1 2 48 2 4 2 4 12 4 daca beau alcool fea » 4 8 1 | 14, Sit ca baat | 12 3 4 5 i eG eee ged RASPUNDETI LA ACESTE AFIRMATH CONFORM CREDINTELOR DUMNEAVOASTRA DESPRE BAUT 1 2 9 4 5 ese) 2 eas] area detensiune 12 Wea ‘mai sexy dupa ce eee ee | | 23. Dupa recentete er Pautul mw ma ajuta a.m RASPUNDETI LA ACESTE AFIRMATH CONFORM CREDINTELOR DUMNEAVOASTRA DESPRE BAUT. Alcoolismul ma 12.2.2 Chestionarul de auto-eficienta 2 refuzului bautului (Dinking Relusal Selt Efficacy Questionnaire DRSEQ) 2 2 a ‘Acesta este un chestionar eu 31 2 refuza consumul de bauturi alcoolice at = Este un ‘ionar dezvoltat tot de a ‘Australia! si acesta se constituie in partea IT a instrument est eapectantlorsubietull ("Drioking Expectancy Profil) ia exectant ey ingtrumentcreion aie, de auto-admiistsare si prin analiza 2 factoriala sats conturat trei factori: bautt in situatie caracterizata e e sc pte i bautca sa reduca emotionalitatea, Xe oper fara probleme, celor cu probleme sau celot peat ad unul program de tratament sau pentru a urmarit ae progresele in terapie. i aeeacord — ee 8 PROFILUL EXPECTANTELOR BAUTULUI RASPUNDETI LA ACESTE AFIRMATIT CONFORM CREDINTELOR Drinking Expectancy Profile DUMNEAVOASTRA DESPRE BAUT Partea It CHESTIONARUL DE AUTO-EFICIENTA A REFUZULUL BAUTULUL ‘SRINKING REFUSAL SEFL-EFFICACY QUESTIONNAIRE sare descriuabilitatea cuiva dea gestiona dea igasesc ca este mai wsOr sa re at eamsncereuit un mumar din fieeareafirmatie care descr fata bauturi in fiecate c22 JR BSTE CA ATI REZISTA SA NU BETIIN SITUATIA. 1. Cand iau masa in oras jcat table sau cart 3.Cand 4. Cand vedet pe al 5, Gand suntetiincordat care compu st tem al subscale’. +43. (20 ite 37439 (12 itemi) 7, Cand suntet Ja petrecere 8. Cand cineva va ofera o bautura (TL REZISTA SA NU BETLIN SITUATIA, 2 3 4 G+19+20+28+3203493 pete lds Se 1G*24+25 9293193 oval: B922027a1a2 (item) SChirnbare cognitiva: 1°13*26138 (4 ites) cat : reducerea tensiunii: 2+9+21+23 (1 itemi) 10. Cand wreti ‘mai increzator 1 2 3 4 8 + 5 3 a "e101 +17 +18 +3016 11. Gand st 12. Cand vreti sa aratali mai bine 1 2 5 results, Ak 13. Cand sunteti fa 1 2 5 1 5 ‘of how people ch 1 2 5 A71102-1114 1 2 5 nte CC, Rychtarik RG: Motival REZISTA SA NU BETIIN 5 i, Rockville: NIAAA, 902 1 2 siologics 10. Cox WM & was ben IN SITUATIA. 3 lve Alternatives, 2nd ed. te of Medicine: Broadening the Base of Treatment for Alcohol Problems: ton, DC: National Academy Press, 1990 43, Matison ME & Allen JP: Research a Alcooliemal ih Asoo) ; stintfic, urmand ca sai se ataseze explicatile necesare atai pest 8 © lili pentru intervievat. Aces it treptat si informatica). Pe de alta parte, s.a sio versiune in care termenul “ contandat sa ‘a fie tradus cu terment lingual aa fetro-taidus (backtfanstation) aceasta engleza si impreuna cu grupul de specialist in 1)au analizat diferentele existente dintre + "a secundara, sunt aproape superpozabile si felesuri care sa nu fi pubit fi eapturate de limba. romana, Aceasta arata ca versidnea romana este confiderita si consider alenta cu cea origi ealuare lingvistica po Ai ofensator sau ingrjorato a a intrebarile AUDIT generes ray varsta sau sexsi =" « ide consumul lor de alcool sat sunt sub influenta alco« 43: (Cheationarl este foarte rar Snvestigatonior din mai rent de sotia/sotul sau col ‘39 Faspunda ( Somes pa prom le, Re cael generale pata lac congun de aod § cota st yroblemele dat jormalaa piel ci ia si valorile et ‘de alcool, informarea pacientului asupra’ nregistreaza cu ‘ealeuleze scorul ot ‘cor general de 10 sau mai mult Ase jeclera un -consum hare near penent un inom de Jee 4, 9 6 sugereais Deeygaca un consumdeunatat de acl a guprt,elteebuie safe ex fancied coopera nae Atcooisn aceeasisedinta clinica sau problemelor date de: ‘sau o discutie cu cuy iagnostic de fara echivoc; se'va urmari daca aceasta indrumare a telus, reuzul poate firezolvat _ Mai jos se prezinta versiunea oficiala AUDIT si preambs vazut. “ia chowtionar smpla, dezvltat de Onganizatia Mondiala a Sanatati ulticentru cea cuprins 6 tail (Norvegia, Australia, Bulgar cuscopul dea furniza 0 procedura rapida de identificarea mod daunator pentru sanalatea lor. , ntifice aceste persoane mai ales I familie, deci i sdicale primate, acolo unde persoanele ce considera ana probleane de sanatate se prezinta pentru prima oara sau acolo unde. populatia at Proucttate este supravegheata medical activ de acest esalon medical foarte} “Aceste persoane pot pacienti care vin pentru probleme medi entra tendinte sau incercari d ale get te sau pentru ca sunt de obtinere a carnetului de conduc isl fintebar i daunele produsede ale za numetic con sn a 1ea de consum de alcool -un drink- este aproxi cu un pahat de 200 ml de vin sau cu 30-40 mide bauturi conversie anexate). we Tncepe citicea sau aplicarea fiecaré *ACUM 0 SA VA PUN CATEVA PI aleoolice, resp are provine subiectulul, respect Diupiacaleulareascorul incercali sa plas scorulprag de 10, intro categorie de risc (veri tabelele de, converse jn unit clinic, eramenele parac ‘ebmplet asupra conditiei de sanatate a pac TESTUL AUDIT 1. CAT DE DES BETI 0 BAUTURA ‘CONTINAND ALCOOL? (0) niciodata Ta 3 ori pe saptamana Q (4) 4.sau.mai multe of pe. (@) 2 lad ori pe luna ,« . creek ‘9, CATE UNITATI DE ALCOOL (DRINK-URI) CONSUMATT INTICO 21 OBISNUITA, ATUNGI CAND 5 sau san CAT DE DES BETI 6 SAU MAT MULTE UNITATI. (DRINIC) DE ALCOOL INTRO SINGURA DATA? 4 Qyniciodata ji (Q) lunar sau mai rar (8) saptamanal 4, CAT DE DES ATT CONSTATAT IN ULTIMUL ‘AN CA NU PUTETI SA VA OPRITI DIN BAUT ‘CAT DE DES IN ULTIMUL ANNU ATIREUSIT =O + ‘SA FACETI CEEA CE BRA DE ASTEPTAT SA BAUTULUI? « (A) ailnic sau aproape G. CAT DE DES IN ULTIMUL AN ATI AVUT NEVOIE O) SA BETI PRIMA BAUTURA DE DIMINEATA CASA , ‘VA REVENITI DUPA 0 BAUTURA ZDRAVANA? lunar (4) ail saptamanal 7. CAT DE. DES IN ULTIMUL AN ATI AVUT UN Q SENTIMENT DE REMUSCARE SAU DE VINA DUPA CE ATIBAUT? iodata Junar, (A) zilnie sau aproape 1) lunar sau mairar (3) saptamanal silnic 8, CAT DE DES IN ULTIMUL ANNU ATIPUTUTSA Q ‘VA AMINTITI CE SA INTAMPLAT IN NOAPTEA ‘TRECUTA DIN CAUZA CA ATI BAUT? (0) niciodata lunar (Q) hunar sau mai rar (3) saptamanal 9. DYS. SAU ALTCINEVA A FOST RANIT CA REZULTAT LA FAPTULUI CA ATI FOST BUT? (0).nu (2) da, dar nu in ultimul an 10, 0 RUDA, UN PRIETEN, UN DOCTOR SAU 0 ALTA Q PERSOANA'DIN DOMENIUL SANITAR A FOST INGRUORATA DE BAUTUL DVS. SAU VA = °* SFATUIT SAL REDUCETI? (0) , dar nu in utimul an Inregistrati scorul total :|_J_/ ‘Testul MAST Puncte

You might also like