SPLANHNOLOGIA (Splanhnologia) Termnal de splanhne(grce, spina =viscen) sau visoere atinest, viscera) aavut in decursultimpurlor semnificafidiferite. In anichitate, prin visoote se inle- geae toate organele confinute in marie cavitgt ale corpnlnt~toracied, abdominal, pelvian gi ertniand ~ ‘in afar de oase gi mugehi, Mai tirziu, din complex! acestcra a fost separate organce de si, sistem nv si orgunee circulatorii,Astzi, prin visoere se bueleg “rgamele car servese pe de o parte la menjnerea vit individu (desflgurarea functor vegetative sau de nutri) gi pe de alié parte la perpétuarea speciet (reproducerea). Funefile avesior organe se efsctueaza in stein corelaie cu actvtatea plandelor endocrine, a clrorpredusi- hormonit ~ sunt trimig direct in wnorle orgasismui, Glandle cu sceretcinema prezidea lt armovicasa deavoltare fzil gi psibicl a individu, “Vsozrele sunt prapate in umatoarle aparate:/ Apo- vanul igen; 2. Aparaal repiator: 3 Aparan wna 4. paral genital; 5. Glaniele endocrine. Aparatl digest i cel respirator sunt unite ipreund sub termenul de aparat gastropulmonar (Apparatus gasropumonalis) Cuprinderea lor nt complex untar ‘ste justficatl din pant de vedere funcional ~ ale servese Inintcodereain oganism a substanelornecesare men finer vii gi din punet de vedere catogenetic-orga- rele respirator apar ca un divericul, cao excresenf a ‘tubal inestinal embrionat. ‘Rela anatomo-topografice gi strnsa lagu tn de- curl ontogeneze fac ea organeleurnare cee gentale si fie descrse gi le fmpreund sub nuele de aparat urogeiial Apparatus wrogenitas) Inia gi vasele mari, eu toate of se essen cavitiile ‘nuh se descriu separa, incadul ara ciculato ‘opi conformatiaexteroar¢ structural, vicerele potawadoud aspecte generale organe cavitare gi onmane parenchimatoase. Onganele cavitareservese la reersa alimentelor a unor produ de seerete sau la depoitaren lor. Ele pot avea forma de rexervor (de exemple, strmcal, ‘vzica urinal) sau de tb (de exemplu, esofagu, ines tinal, traheca)’ Forma pind caracterizcaza 0 sere de ongane formate dintr-o mas densi (de exemplu,fcatl, Structuravscerelor est legal, nine wera de satura forma organ Organele cavitare sunt dotaten majoniaten cazunilor cu misc gia preele ala din mai male ‘tunic, dint care una este muscular. In mod schematic dela interior pre exterior, un ast de organ este consti- {ua modo! umator [tunica mucoas, 2 sata bm cos, 3. tunica muscular, Acestor pur li sean la cele mai multe visser, 08 4-a tunic exteriors. Acasta este eprezeta Ie uncle prin seronsh(prtonen, ple), iar a ae prin advetiie Tanta mucoaed (Tanta mucos) exe leit dint 6 component epitlisl,reprezentacS prin epitclal de pte Epil mucosa) cu lanl inrapaicae i dino component conjunctiv, lamina propre sau ‘orion (Laminapropra mucesae). Actsoralise ag neo pir decelule musculareneed, care consti tmusclara mucosse (Lamina muscularis mucosa). Sroslsubrcos (ela submucosa) ests foal din fesu conjunctiva cu mult lemente elastin permite rnobiatea miecasi, Confne numerouse vase sunvine silat, fsmatiniimfide, eri, Uneori in sbrea- ons patundglanele mucoaset 12 a o64 6 Fg Servius un viscer caviar infestin subi. {Tui oe -2 Sal bons. 2 Scalar a wi reat, 4 Sys gina sic mosealae 5. TaniaTunica muscularé (Tunica muscularis), econstituti, cu rare excep, din fesut muscular neted. Celulele amusculare sun dispuse pe unul sau mai multe trator ip ‘general sunt doud plano caracteristice: unullngibudinal (Siratum:longitedinale) si celalat citeulas (Srraium circulare), Inanurnite locur:fibrelecirculare se hipertro- ‘faz formand syinctere, Tunica seroasé (Tunica serosa) invelegte tunica mus- culara. fntre cele dou’ tunici se giseste un strat subseros (fela sudsercsa) dé natur’ conjunctiva, lax, Adventitia (adventitia vee a enterio organele lipsite de tunic seroasi, Este formati din jsut coxjunctiv lax La organele pJine distingem un parenchim, format din cements care asigur eftettareafuncjunlor specifce ale r,s stroma, de natur conjunctiva care susine parenchimal i seevste la conduceea vaselor a nérvir. SPLANHNOLOGIA Fig, 2 Schemastructutimicrsenpice a unui vicercavitar (aestia subi 1. Gpllil mosoes, «2 Coronal muceas,~ 3. Sal abuso 4 Fasculle ilar sou obleale tii muscular -5.Fasceulee lengiudinal ale tone mustalure, 6 Seroass sau advent. |APARATUL DIGESTIV (Apparatus digestorius sau Systema alimentarium) Aporatul digest este alii din totaiatea organelor care indeplinese importanta furcie de digeste si absorbeaatmentlor(prebensiunca, modificrie ice si chimice ale almentlor, absortia utrimentlor”, xeroiareziduurilor neabsorbite), Aparatal digetv se compune dim J. bal digest st 2. ane acestu ub Tabu digest sa tract digestiv este un conduct ng de 10-12 m, care comunicd cu mediul exterior la cele dou extremii le sale. lice de ae prin caitatea ‘bucala, suabate gal, oracle, abdomenul,bazinul si se teen prin anos, Ise descr mai mule segments, it~ ryt dpi form, reaitopoprafice func Prtind = la cavitalea bucal, vom inti: fringele,esoigu, stomacnl, instil subi, intestinal gos, anus Deoaiece cavittea bucal g aringel indeplinese gi funciune de cli respirator, Némenclatura Anatomic ‘nfelege prin canal alimentar (Canalis alimentarius) doar esofagu,stcmacul, nestinl sub intestinal gros fh structura canalului alimentar intra patru tuned, pe cate le vom expe del exterior spre lumen 1. Tunica extern, care este format din jest cone junctv lax la nivel esofeguli sa rectal, consid adventilia acestor segmente i din seroasa pertoncalé in resuleanalubialimentar.2. Tica muscilardestealed- tut din bre museulare netede dispuse in dood statu una exter longitudinal, salu intern circular a nivel stomaculut se afl al trea strat, cl oli. 3, Tuiica submcoasi, bogatvascularizat, este format din fet conjunctv lax eu un mare mumit de fibre elastic, onre permite mobiliatea muooase, 4, Tamia mucoasd este format dintro component pital eprezatat prin cpitelil de supeafal i prin glandele supraepitliale, gi ‘Tubul digs pete i ivzatin et portami:1. porte Ingestvd,deasupoe stomacali,sevind la twansportalali- mentelor,2portmea digest, format in soa stints suifie, ude aimenicle sunt pregiic spre x i absobitc, 2 poipamea egestn, format din testinal gros, pe unde este digest soa mina,CAVITATEA BUCALA (Cavitas ors} Cavitatea bucali sau gura constituie prima porfiune a tubului digestiy. Latinogte, or — aris ~ gurij; nu trebuie ‘confundat cu as ~ osis = os. Situatie. Se gisestesimati la partea inferioar a fete, sub fosele nazale, deasupra muschilor milohioidieni, inaintea faringelui, Forma, Marginita anterior de buze gi pe parilelaterale de obraj, gura are forma unui ovoid cu extremitatea coa ‘mare indreptata inainte, Cind cele dond maxilare sunt apropiate, cavitatea este virtuald; ea devine reala cind maxilarele sunt depattate sau clnd se introdue alimente ‘Laom, cavitatea bucal este orientat in plan orizonal, pecind la patruped ea este dispusd intram plan aproape vertical SPLANHNOLOGIA Dimensiuni, Diamerulsagital are 7 em: cal transversal 6,5 cm; iat cel veical este redus a zero cind gua este ‘nchis, dar poate ajunge la 7 om cind gura este deschst, Orificii de comunicare. Cavitatea bucalé are dou orifici: umol anterior, de commumicare cu exterior, alta ‘Posterior prin care se deschce in fatinge, Oriiciulantetion semumest rfc! bucal; cel posterior, situa ate veiball faringian si gurd se mumesteistmul bucofarmgian Gura findeplinegte multiple fimefnmi. Are rol in dig servesté la prehensiunea,inselivaia gi mastcatia alimentelor Are vol fn respiraje, permiténd trecerea aerului, Dar gura partcips gi Is efectuaroa unor funotii de relatie: aici se glisesc revepturii gustului gi tot acise pete unele modifica importante ale suneelor larngien (nearticulate), contibuind prin accaste Ie ‘rodueeres sunetelor articulate ale voeii omenegt Diviziume, Cavitatea bucela este impaici prinax- cadel alveolo-dentare in dou compartimente:vestibulul bucal si cavtatea bucala propri-zisa. Fg, 4 Seine cavitaten naa siloringe 1. Sinus! foal = 2, Sic 4 Bun anerioar oiciu tbe’ aie 4 Onc rng tbe uve, 5 Buza posterior a oii tube ivtavis).- 6 Phe dato roa «8 Dine xe glo.-10, Tonsil peti - 11 Atul pust- fiingan - 12. Bpglot. - 13. Pca aepgio paramediana pria tatea bucall faring i sfenoidal, - 9. Seoul palato- : ; qAPARATUL DIGESTIV6 vestibular sau gingivolabial superior, respect inferior. Cinicieni i numese fornix, Ambele sanfuni vestibulare prezintl pe linia mediand cite oplica a macoesei, oren- {at sogital, nmin fl buzei (Fremutum abi). Sangre vestibular - superior gi inferior - permit exploraren por- tailor alveolare ale maxilei si mandibulsi, precum si anestezia nervilorinfraorbitar si mentonier, fa igirea Jordin orifice omonime. Prin ganjl vestibular superior sepfirande n trepanarca simisului maxilar fn vestibulul ‘bucal se deschide diol parotidinn (Stenon), fn stare de oclie a areadelordeatae, vestinufl omnia cu cavi- tatea bucali proptiu-zis prin spi interdemtare i prin spajiul retromolar (dinapoia ultimalui molar). Cand rmaxilrle sunt strinsapropiate (can tritms sau anchi- lez) se poate pltrunde ono sondé in cavitatea bucala ‘propriu-as prin spaial etromolar, penta rin bolna- ‘val cualimentelichide, Cind marilarele sunt indepirite, ‘vestibuflcomunic larg cu eavitatea bucald propriv-si, ‘in partea postrioara a vestbulului bucal se wiseste lleaplerigomandibuilaa, care este determinate rafeul terigomandibulr,studiat ls musobiu! buccinatr. Pica ptergomandibulari se vede ise palpeazt foarte uso end zum este deschist ca sintinde, ca grafeu, de a cslgul lame; mediale @ procesuiui pterigoid, la linia milohioi- did a mandibulei, Explorarea spfiuai retromola, fa ur omeu maxilaele apropat, pert palparea mary antsroare a ramurii mandibule, a mugchiului maser, in afar, sa pteigoidianuli media, injumta Cavitatea bueala propriu-risi (Canitas ois propria) ‘ste porfunea gurit cireumserst anterior si pe pare lacrale de arcadele alveotodentare, Fa este cupringt ire bola palatind si limb, comunicdnd frapoi prin ist bucofaringian cu vestibululfasingian. PERETII CAVITATII BUCALE Pereiicavitii bucele sunt tm numer de jee: 1. un perete anterior, format de buze; 2. doi presi marginal! sau lateral, forma de obra; 3. un peel inferior, repre- entat prin limba print regiune situa sub limba, regiunea sublingual; 4, un perete superior, reprezntat ‘prin bola palatnd; 5. um perete poster format de valu palatul gi de ist bucofaringan, Pereti gurii sunt tapetai pe faja Jor profnda de mu couse bcd (Tunica mucosa ors), cate wece fri sh se fntrerapt de pe un peret pe altul. Ea are caractere §1 denumiri frie, tm raport cu peretce la nivelul cari se giseste (de exemplu: mucoasa labiala, palating, seniand etc.), Componentele esenfiale ale mucoasei bu- sale sunt reprezentate de un epiteliu de tnvelig gi de corion. Epteiul ests de tip pavimentos statticatne- chetatinizat. Celulele epteliale sunt hormonedepen- dente; modifictrite Lorin decarsuleichlui ovarian sunt decelabile gi pot fi urmiritecitologic pe celulele care se descunmeaza in mod obisnut SPLANHNOLOGIA PERETELE ANTERIOR: BUZELE (Labia ovis) Brzele sunt dont formasiun’ musealo-membrancase, care aletuies reel anterior, mobil cai bucale Ele aun foarte mare rol este, in definireafizionomiei si participa la mimicd, Au de asemenca 0 mare valoare antropologied ‘Duplsiuayia or, istingem o uz supericar (Laue superiva) si una inferioars (Labi infers) Conformatia exterionri Fecarebuz prec oh anteroar sau cutanat; fai postvioart sau mucoas’, o marpine adereata 0 margine liberd, doud extremiti, reap si stings Fata anterioarismentanatadifera dupa cura consid a buza buperoar su a cea inferoara La buza superioara preci un ganf mia, sanju Subnazal sau piu Phitrumy), care se termini in jos prin tubercutul dure: superioare (Tubereulum labii superiors) Deo pete si deta a philtrumalniseatind dui supraef riunghiulare eu viru in afar, aceperite ta bibafide must, ‘Buzainfriara prednta o depresiune medina, tn care, Jabitbat, « prinde wn sme de pat (mus, iar de care parte a depresiuni supraéa plan sau user concavd Fajaposterioatt si mucoasa. Este de culoate cenusie ogato’, ued si presfiath cu mume- toas ic proeiinee, delinisate de landele labia Marginea aderenta diferé dupa cumo consider la buza supericara san la buzainfrioar, 4a feware buzd, dup cum o priv pe fafa cutanaté say pe fafa mucous, Labuza superioari margnca aderenidrispunde nilor si sanului nazolabial suit in miolosi. De partea mu- coast 2a rispundesanfuli vestibular format de eflexiu- tnva mucoasei buzei pe maxil In acest gant pe linia rmediand se geste 0 plisd muconsh mumit ft buzet suuperioave (Fremim tabi superiors) 1a buza infrioard, marginea aderent ese separa ~ peliia median ~ de reaunca meatonicr, priar-un sant «tu conenvitarca in jos’ sangul mentolabial: in rest se cont- sul ou acenstlregiune, De parten mucoasc psi sich un gan vestibular, cu un fd molt mai pujin dezvolat ca ta buzasupetioara (Bremulun lait ineriors). Marginea Libera este rope (ros buzoloy) gi seat. Ea prezint pe linia mediana un tubercul ia buza superioar si 0 depresiune la buza infercara, in care patrunde tuberculul de mai sus. oul buzeor su Pars nermedia este prfiuren de tutie Ainge pile (Pars cutanes i muoast (ars mucosa, Clears rope este dato bugil capiarslor i rnaparenf: epics ela aestnivel,preoum gi faptuics acest este ip de pigment sicste nechetizat oul izeir este impart la now seat in do ane: zona tend est rec ged Par glabra 20a tomes nega Axil poemanest papier eric Pare la. wsininniaaaentca aatitmunainsceiscumcaannsAPARATUL DIGESTIV ig. 6. Cap aa ate ont 2. Nasu exten cv: ebdisin, b da, val 1g ems. 3. nfl bp, Ter ize opt. Fanta buclt. Sarl ment -7 Merton 3, Comisu ung busoe.- 2, Sanl zi La el exist uneeio anomie omits bud a ‘const fn persnten acest st ne pce cone apa ze pnp Buzelealbicioae donot arom, cele abi ribo sitolatr De fiecare parte, aprosimati fn dreptul primului premolar, extremitipileeelor dows buze se unese gi formeazi comisurile labile (Commissure lablorur) icare comisurd miigineste ugh uc! sorespuncttor Fig. 7. Buel nowendscutlu, 1 Tuberc bua superiou. 2. Pavillon, -3, Pts lb ‘Angus ors. Unghivilebacale devia mai evident chad sure oste desist Orifciul bucal (mz ovis) este delmitt de bus g unghiurle bucale, nd ze sunt apropiste, oriicial 3a forma de despicturi san fam bucal8.Orifil bucal exist eal end aura ete descis, omy imeasivile ft boca sunt it carctersice psa Giinemia anni, Dimeasinilee sian medie de Sm lu barat gi 4,5 cam la femeia. Clad dimensinie fut boule eptjese in med considera, plus sau in gms, acs ite, Cua gu ete dessa, ore bucl forma oval vd jen de 5c hich gS em Ia Fee at Wtimen de ela arb 4 rm a erie Stractura fo consttuti bozslor ine pat sera lola, starl eosola,strarul glandular gi macoasa Picla, gous, rsistem si foarte aderenth do fasc- culele musclaresubiacent este fnzestrat cu pei, an sebace i sudoipare. Ea este soil flculitelo,cezamei Si altor boli do pile, dato adesca intact provocate secre nazale Stratul muscular, de fapt musculo-conjuneti, formeazt un fl de shelet al buztor. Este constiit de acl, Preperaa fet = aint pikes indapta prepara myc plog at ‘eon mn als acinar iar in sting maychia fot indent 2. Buz supe. - 2 Dut pars ‘an Stenon. 3. Fie le morcior pelosi bel 4 Bra nfenoart 5. Glnde salir Ibe 6 Mie con beter.ig 9. Bura infertoars, Sectunesagita 2 Plelea-2Foiel plo 2 Stal nsseuar = Rani neil + 5:Glandeinbiale.- 6 Duct glandular» 7 Stat muco, orbicularal gui, in oea mai mare parte, gi din cela ‘muschi piclog al buzsor. Stratul glandular este format din numerease glands labinle (Glanduie labiales), care se pot palpa dacd. se plimba degetul pe fata postetioara a buzeor. Ele se vid ca nite mase proeminents si neregulate, Sunt elande acinoase (mucoase gi seroase) al elror cana se deschide la supraiaa bert a macoase: Stratul mueos. Mucoasa buzslor este groasd gt se continua eu cea ¢ obrajilor si cu gingile, Se continua de asernenca ou zona de tranzifie a rogului buzelor. Ea are ‘on aspect netegulat din cauza glandelor subjacente i 0 culoare rosie-palid sau rosie-cenusie ‘Vase si nervi Arterele buzelor provin in cea mai mare parte din cele patru artere labiale (din facial). Ele se anastomo~ -eazi in plin canal, forménd un cere situat spre marginea liberi a buzelor, intre stratul muscular si cel glandular. Arcurile arteriale sunt deci mai apropiate de faja posterioara a buzelor, apt de mare importangl in suturarca pligilor acestora, uae po f frecvent seul unor pig, de bic fate here- rgice Cid plaga este exernd, adi, va cb a8 prinder ou nee se sur toteplanuilebuzeler pnd fn peofurzame, mma cele ‘perfil Sui doar ieleaarier sont a agen neyo ‘sur nosste, Hemeragile buzeloe pot prowecate 92 prin theres cecal rial de tre dnt cere loi). fnacesicin sng se sauge maisar gre exterior Colma adese, angele ee ngs igor, dnd oculoareneagé sexunlor si poate sf smmleze asl o oagie East Sau intestinal, ‘Venele ~ se comport la fl cu arterele si se vars in cea mai mare parte in vena fuviald, Anastomozele acesteia SPLANHNOLOGIA, Fle 10, Limfatiestehaaeor (schematic) 1, Nod lintatie parotidian supeticial(presuricuia), 2 Noda lnfatice submaadibulare - 3. Nod i fies subenentale ‘a veri oftalmicd cu plexurile pterigaidione explicd, posibilitaca propagiii uneitrombofibite la sinusurile ‘venoase ale dure mater Din piewul vesos stut la nivelul margin libere a buzelor se potdezvolt tumor vasclata (angloams) Avast sant eoattte sin capilre neofonmalé distal pi deg. sunt de natu malign pot deforma insmod considerabil regimen prin cegterea lr gi pun aceasta 58 dea tlbuisel fa rasta gn vorbie Limfaticete pleacd din doua reyele, una cutanaté, alta ‘mucoasi, Refelel limfatice comunicd intre ele; de ase smenea, vascle celor doud parti (dreapta ~ stnga), Limi ticele buzei superioare se indreapld spre nodurile sub- tandibulare si unzori spre cele parotidiene superficie Limfaticele buzoi inferioare ajung la nedurile submnen- toniere si submandibular (de arsbele part) ‘Relovam imporana chinulzalt deosbis a avsior nod th cancel belo Acesta este ecalizat de obec a buzainfercerh. Cir dat tumor ese ultras fhe ebigatoriv evar tla Uilater ¢ nodule, din cau ierustii vaste istics, Nervii, Nervi motoviprovin din facial, Inervayia sen- Zitivi, bouata, este sub dependenia trigemenului, prin ‘amnutiJabiale superioare ale nervalui suborbitar pentra bbuza supericars i rama labialeinfrioare ale nervului ‘mentonier pentru buza inferioard Buzele serves la prehensiunea alimentelo, la mast cafie, la Zormarea boluluialimentar precum sila suger le au un rol tn arsicularea consoanelor labiale gi servese ca organ de sin (act, duere, gust). Anatomic aplicath. Pele sit sear nteresate de prosese patologice: traumatiame, inflamafi, neoplatme, Ble po pezente i leziunisuberosloase (lupus) san sffes. La buza supercar lem nifing un visi de confermafe num sur abil lateral (heloschiais) au burt de epure:Aeeastl anomie const iat-o espicitucd intrerdnd nui, sx nei proces alveolar (Goelogaatovchire), Sunt datrate pie de siura e-msaaunbr in care se dent buzaAPARATULDIGESTIY PERETII LATERALI: OBRAUJII (Bucca) Obra nchid cavittes bucald pe ple lateral ‘Toposgrafc,obraji dep8sesc cavitatea bucals Bi acd tuies regiunea genian, Fiecare obrez are o form patrlaters, prezetind de studi do fee si pau margin: ‘Foy exter san catanat varazi ca aspect. Borbati Ja copi gi oamenii gras, ea este deprimatd fa camenit sain vist, debi san sli de boli Ba este resid ‘cu peti (barba), glande scbacee si sudoripare. Capilarele pieltrnctoneaz’ ugor la eno rogeti,palonre) sau in stile febrile oa interna aderd fn parte sa pif de easel fel (ml si mandibul),Parta sa central, care ris- punde vestibaluhui bucal, este tapetaté de mucoas Aceasa se reflect de pe masilare pe formayiunile mus- cule-conjnctive ale cbrajior,formind sanpurilevestibu~ lure, Muooasa are ocular rgiati, dato rele capi- Jare subiacene, fn aneri,culoarea devine abicioass Pe faa interd, pe poryunea ei posterosuperioas, in ‘reptal coluia celui deal doilea molar superior, se deschide ductal parotdian Stenon, Morginen superioara rispunde margin infeioare a corbitei; marginea inferioard rispunde marginii inferioare ‘a mandibilei; marginea posterioar spunde marginit snteriare a maseerlui; marginecantertoarase contin cu uae de care este separatl prin gana nazolbial, a sus, ideo line conventional ce eoboari vertical pn ta margineainferioard a mandible, in jos Struetura. fn constitujia obrajilor intr pate straturi 1 Pica 2, Statul clulo-grsos, car fe accast regune confine compu gros al obrazln: ula grisoas Bich) 3. Siraul muscular format din muschil pelosi ai gui, dice cate ce! mai important este mnschiul buccinator, avesta ¢ perforat de ductul parotidian Stenon si este acoperitpe faa superficial deo facie. 4. Mucoase, Spre eosebire de mucoasa labial, care este slab aderen a tnuschi print-en jesut cellar plin de glands, mucoasa geniand este inti legaté do mugchiul buccinato. Asa se explicd de ce in timpal mastcatei m se proce plc twat ale mucnase, crear putea fi prinse inte dig: Sem naldm prezenta unorglande,cootinuare a cel labile, situate intre mugchia bucsinator gi mucoash (Glandulae buceales). {n vecindtatea ductului parotidian Stenon, se sgiseso fn profunzimea muschiulai glandele molare (Glandulae molares). 9 Limfaticele se due e de o parte Ia nodule parcti- diene, iar pe de alti parte La nodurile submandibulare, Se ‘nneseadesea gi noduri gone Nervii motori provin din facial. fn paralizia acestui ner, fa este devat spe patea sinkoss, obraul gi burele departs Iza devin lasce sis riick tn fecae expiraje ezice ch bolnaval ip fumcazl pipa”. Dease- ‘mena alimentele cad intré obraz gi gingie wmpland vesti- bul, Sensiiticnea fee este definut de igemen prin nervul bucel (ad aanandibularuli) ceva infiaor- bit (din manila) * PERETELE SUPERIOR: PALATUL DUR ‘SAU BOLTA PALATINA (Peiatum durum) Pertelésipero-posterio al eaititibicale et format de paat (Polatun,Partea hui supercar este pala! dur, iar parta lui postrioard este palatul ice Peretele superior, bolt, despartc cavittca bueald de fosele nazale, Forma bolt palatine ¢i cea a foselor nazale se aft in strinsé corelatis, Palatal dur se contin, irk delintare preci, cu palatl moale sau vl palatn Important Nuconfundat palatal dur cu palatal oss Conformatie evterioari. Palatul dar intact, acoperit de pl moi, preci pe linia median’ unrafew Rape pala), cae in part anerogr este proemunen, ir in paren postercard este ugordeprimat ca un gan, = se poate prelungi pind la uvul. Rafeu!rispunde sui sagitaleapalatuloses, care moor pote eliza un relief snumit Torus palafinue, Acestrafeu prezint in partea Iai anterioard imediat inapoia incisivilor, 0 procrsineng boga iervat smi papila incisive (Poplla incisive), care corespunde orificiului incisiv, De o parte gi de alta a rafelulu, aspectul palatului dur difert. in partea anterieard prezint nigie creste sau plice palatine transversale (Plicae palatinae ransversae), uncon drepe,aleort urbe, Citre partea posterioartcresele amine dispar si suprateja devine mai neted, Palatul du preznt, pe toa intindtea sa, nile ridiitur sau papi, iar inte Je nite depreson ~ oveole pola —in care se deschid canalele exeretware ale glandeor. ‘Structura Ialeituirea palatal du ind te seta 1, Siratul asos, Forma generali a palatului asos, ct gicele mai importante variiuni, an fest studiat in osooe Jogi, Oasele care partici naldnaine a sunt process polite ale masilarlor i lamele orizontale ale pala- tinlor. Peal oos este sooperit de un periostreisem,W ‘existena gi aderenta ci de periost. in interventii, decolind ‘east mucoasi rezistentA, putem crea lamibouri ce pot utlizat Ia acoperirea fisurilor congenital ale palatal du. Palatl dur are rol in articularea coascanelor $i in de- slutitie, Peel se aplica var limbii gi astfel botulalimen- lar este impins inapoi etre faringe Vase sinervi ‘Artereleprovn din suse mliple. Coa msi important est Platina descended rama marcia care coord pineal Faletin mare, ajunge pe fala inferioard boll pslatine st 86 Inflectaz nite, emit maersase ram, la inereilepe ‘giume coast ater trebie stats pent agua vaso rizaes labour su care acoperin sure corgeilseale bali plete, Bola plitind mai pimope aera fsnopalaing, ram tor dia mals, Venele urneazs tsiectlateeloe U incisive venele mucoase: pitt, ‘Limfatiele crenead Linfa cfve nodule jugular lata [Nervi semis soutseprezenta prin naval plato mare (oe ‘voce prin canal palatin mare) yinera azopalti (ete pin canahl inci) Anatomie apieat La vel palatal dur se pet loalzn gome sfice, cae uneon pot nerezasobslel. De asemsnea, bei ae pot ecole tumors pleste de as Sa, ma ale, de seatul glandular Mai cratic pnt bolts plain aunt hse sata ‘congenital despiaturile sau fun, platoncizis = gra deli), Anomalies datorese ise de urd» miguiler Post. Drees! se clu! mes (Ducts incshns exten cordut tll constant is icterion caged inssivosos. Rare tre pon aural SPLANHNOLOGIA Fig 11, Cavlatea ucla, auth anterior bre deachiss, dup ncaa ebro, placid din ‘unghiarite belo: in despen igure iieat ‘coat bolt palatine, evdeapind- se statu) funda fn stinga sau ndepsrtat gland, fvidengiadioe plant ce gh arent, Tt ft Singa ea lest mconsn val palati,pre= rind serous patos paltearng 4. Stra mcs (ein) a plats dra "lu palain, -2. Sat gland -3, 94 ue "Tool emg palin, 5M. plstogios {6 Ratealpcngomandibae cu nerba bose tal 9a M,eomstor perioral fngli cS) 1B. palalotarmgan 10 Stal onsale ful dar 1A. plated deseencen, teu condt omplel fntin dela ciate boca a fee nitale narod sgt el porate in ele onze gente in ont esac. pert clini const in ip ot aheesdeinvinvior se pot propaga pe alee sta, in foe naval PERETELE INFERIOR SAU PLANSEUL CAVITATIIBUCALE Acest perete are © siructuri complen8 si din rmotiy este diferit deveris de auto El este format dintr-o serie de parji moi care tnchid spafiul dimre dout arcuri osease: corpul mandibulei, in sus si inainte; osul oid, tn jos si napoi, O seefiune frontalé prin partea inferioar® a fei ne rata componenta acestui perete, Profuné, in mijlocul plnjilor moi cace il aledtuicsc, se evidengiaza diafiagma ‘gun ~ © lam muscular aproape erizontalé ~ formata din cei dot mugchi milohioidieni, Deasupra diafragmei ‘guril se giseste regiunea sublingual; peste aceasta fegiune se asazd limba, Portiunes anterioar’ aTimbi este Libera, mobil, si permite explorarea prin gurd a repiunit ‘ublingusle; portiunea posterioar& a limbii se uneste, se confundé, cu elementele plangculu bucal Rezultd ef in structura peretelui inferior al caviti bbucale vom avea de descris: diafragina euri, regiunes sublinguals gi limba, Diafragma gurii (Diaphragma ont) este formata din cei doi mugchi milehioidieni, care au fost studiagi laAPARATUL DIGESTIV Fig 12, Secu frontal prin fa 1. Catala aazalt ce comet gio metal inftioe. » 2. Sais tacit = eri eanbasle-§ Libs 1a gsirglon~7 Glands mhingult NC gestion 2 Malbiidi. 10M. ius (peste ttn =, Yasele Song - 72 Ductal ublngul What ~ 13 gua. Iniloge. Ei formeazto chingd muscular intns ttre cele dou lini miokioidene ale mandibuli gi corpul ‘sulin. Ching ext inti pe fata sa supercar de cei doi majo genichioien, ia pe Fa sa inferior de digastric Diaflagma gui are 0 mare impotan ana- ‘omortopagrafic, incionalé clic Tate cemencle situate deasupra bi fac parte din caatza ual ele siuatz dodsubtapain gui regi suprabiidene) Regiunea topografiea sublinguala ete ascunsa de portunc orizontlalimbi. Es constiuie pana plan- seal dicet accesibit inspec palpi, Pentru 210 pune in evden, insti paier s dsskid arg asi scl vl limbi fn sus si inapoi, spe bla paling, Regiunes ne aere acum coun Semicr, mir- int mnt ip lature readleaveok-dentar, iar ‘napoi de limb. Spafoas in partes anerioaa, rina seade tor ma mult in inte In para posterior, spre Jocul denna tim eu plangeatbucal. Reginneeste acopritl de muccasebucali otc, subj, care last ise vad printransparena veel sblinual (anne), Pe linia medind distngem ful lms (Prerum lingaae)o pic saga a mucoase, care lag faa inferoar a orgaalu de eginea sublingual Pe lature flu, indrepindu-seinapo in afar, means pret cite oprosminn neeaulat, lung, etwmina de ganda sublingual gubiacent, ui pica sublinguala (Plica swblnguals). Aproape de extremitatzaanteroarafecreplice se ses cite un tubereal ~ coruneuia sublngualé (Caruncvia subline gal’) ~ previ cu unorifi prin care se desc docu submandibular (Wharton) impr eu dactlsubingu rare, Dea lungul pice’ sublinguales nsirue orifice ductor mci ale slandei sublingual. ig 13.Cavtte baal: nba segue sublingual 1G ngs trons. 2. Mngt ne al in = 1M genial = 4 Glando siblings» Arcade dente infe rh -€ Ginga - 7. Sonul vestibular infer: -# Frbubuze ‘nfeiare 9 Caras ublnguall 10 Pea obingualt 1. Fou Sb = 12 Pea tio indi muscasa eisai gsi peliniamstiand un porte maser format edo date rnugcitimbigesoglosl yi hiosloay. Acti sina dee pang! bua ptm in baza fib. Lateral de cei do mshi, in rept in stnga or, ne fa neal a complui mandible, se gets lia subline sual. Loja comin gan sana sublingvals, vse 9 revi le vor desis ln glade salivare inj rege sublingual sunge pan la drags sum; nago se contin cu spa conju ae Anatomie pleats Reunea sublingual post innaped toe lea Surin resent a coi Inreparen lingual deve uneregmene so saa sngrenoe 4 septicemia, ono eval extn de op fon Acs eanoane par rele de angina la Lai La nivelulraucosseibusole ~ dar ms ales in rogomas vbingusls—spotabsoes users rap nel sublijechmice casi class ole per adminitrana mor mssamei (antanginoae,athpetesis itoplicen, nip), ferns Ia lands shina, tere. uMBA (Lingua, Glosse) Limba este un oan misoulo-membranos, de fori conic, foarte mobil, care participa a aledtuiveapereteli inferior al cavitii bueale.2 Limba este organul gustutui, Ea are siun rol digestiv foarte important, participiind la masticayic si ceglutiie, jar la now-naceat la sugere. Lira mai are gin rol fonator, ‘n articularea consoanelor linguale. Conformatia exterioara, Limba nu poate fi vizwti intregime chiar daci gura este larg deschis8. Ea est2 focmath din doud segmente: corpul gi racacina. Privive peo scejiune medio-sagitali, eorpul ar © deci orizon- talf, iar radacina o directie vertical Separafia dintre corp si ridacind 0 face un gan{ in forma de V, mumit parsed terminal (Sulews terminalis), situat la cfjiva milimetri inapoia V-ului lingual. Bl pre- in la varful lui o depresiune numits goura oarba (Fora. ‘men caecum linguae). Sanful terminal este mai evident la copil; el reprezint& locul de sudura a mugurilor din care ia nasters limba Riidcina limbii Red: Imguae) este portiunea dina ppoia gangului terminal, Ea este situatd in faringe, de unde i numele de segment faringian. De aceea, chiar dae tragem limba afar din cavitatea bucala, nu i puter vedea. ridacina. Peniru a o examina, laringologit se servese de © oplinda adsevaré acestui sep, Prin rickicina limba se fixcazi solid de oranete din jus, mai cu seama de mane dibula si hioid. Ridacina limbii se continu, prin extre- imitatea superioar, cu portiunea bucabi, Extremitatea ei inferioatd este legatd de epiglatl prin tei plice mucoase, plicele gloso-pigiotice, O plickeste mediana (Plioa gioes- epigiottica mediana) gi dova latcrale (Plicae glosso- epiglomicae loterales);intre ee se psec doul depresinn, numite valécufe epigiotice sau fosetele gloso-epiglotice (Valleculae epiglotticae) ‘Riki nb precingd urnboursle bonis descriptive ofias erioar, in cantinare crest eganl a star defn a In chip teoretic,o fata parterioor,rigpunzind fringelu gi pe re se gseyte ons lingua; doa margin lero, esate ta ‘por oj ions palatine respedivo:oextremiaieayperioard slo exams inferioard, care at fs Serer ma sue Relale dine Limb lange, realiza pon intermediut plicelor glosnepipluie gia inserler ragtionlmbit pe onal bio, enimpertangt Sancticral pacts, ta mp faringian al degli, larngele este cs in sus 9 uate sub rieiza ab, pigioa aeloveyo de fib grin aceasta inchide, iam psi, scitusu Iaingan, Solidctien dine limbs opal ore gi slic practice Asti, print tafune peril ap imi sid epglot ast sliberera ail lang prin aces manepera medal poatrexeculs cu uu intubu largo {cmp noroore, ric Lmbii ct napa bapige epigann pst aditural ringiam @ pin aceasta Unde 98 asieoe bola. ‘Rdctad mendbula sau tric limi in afr canis eae, se obtieelibrrea ci serine. fn ca? de asi, se pote acta rellsul espinor prn wae runic asus iti Corpul limbit tuata ‘orpus Zinguae) este portiunes jintea san{ului terminal, Aceasil porfiune ses seste in cavitatea. bucala si de aceea este demurnitd segmentu] bucal Corpul limbii prezints de studiat dowi fofe, dou ‘margini, un var gio baza, SPLANHNOLOGIA, Fly. 14, Fj dorsal limb formainnie anomie ‘in vocinatateaadsei nb 1. Peete fringehi = 2 Adios nina ew elemencle ate siucurssnu: a. tuberelul eomioustb,uberafuleometor,¢ pla epic el pilot. -3: Poa glosoeppoicd medians Plea sosoopiglaies teal - 5. TonsaTinavals. «6. Gaure cath = 7-Sanlal terminal.» 3, Paplle vaste. -P. Papi fingiforme 10. Saul median al mbit = 11 Pape Flite = 12 Valecalt ep Ssloted,- 13, Tonia palating Fapadorsalasmsuperioars (orm finguae) prezint& un san} median (Sulcus medianns Jimguae) foarte variabit ca aspect. La el vin de se termina indurile de papile ale limbii, care vor fi studiate odath cu mucoasa, ‘Sanjul terminal imparte fafa dorsala a Limbii intr-o portiune presuleala (Pars praesuleals), stuatd inaintea sanqului, 31 una postsuleala (Pare posssuleaiis), stata inapoia acestuia Se descr dow feluri de anpur lasuprafs Tibi uncle ongenitae care rs se modified cu viata ba plist limba -oyoald allele fsolopie ear ar dup 40 dean nts acetse tele mai caracteristice formenat til soalariorm (ant ‘mplaniate rizonial deo pare dalle «snus median, ze Iambit exe foarte unportnt in slinict.Aspactl ei dfs depinde de proeminenta anuator pale si de stares aratomicé » mucoasei. Culearea ej normala este gia, aspectul este enifela, ued. Inet din anichitate este ceunoscut observa of fn unels boi, muconse ingwil imbrack aspects carscenstic, consibuind ls stables diagnostic sezstora. Fala superioar alibi poate fi sedial cmesrlus al locailr bereuouse sav site