Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Ghid Logopedic Gradi PDF

    Uploaded by

    elenafulea
    1K views102 pages

    Original Title

    285553867-ghid-logopedic-gradi.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    1K views102 pages

    Ghid Logopedic Gradi PDF

    Uploaded by

    elenafulea

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 102
    Git peat odie didactiea, parinti gi = copii pregeolari 3 5 Le sake caietul ek ee me oS Introducere cu tulburari de limbaj cuprinsi sau nu in programe logopedice de recuperare si consolidare a limbajului. Cartea cuprinde: Capitolul 1 - GHIDUL PENTRU EDUCATORI $I PARINTI este structurat in p§rti teoretice si parti cu caracter practic, aplicativ, si cuprinde referiri la: + Formele de manifestare ale principalelor tulburari de vorbire frecvente la copilul prescolar; aceasti prezentare se constituie intr-un instrument de identificare a tulbu- ririlor de pronuntie; © Sugestii gi sfaturi utile, pentru educatori si parinfi, privind modalititile de interventie in scopul corectarii tulburarilor descrise; « Exercitii prin poezii — structuri ritmate pentru onomatopee, articulare, respiratie, diferentiere fonematica, ritm si rima; + Exerciii si jocuri concepute pe obiective de stimulare si corectare a limbajului, cu aplicabilitate 1a nivelul intregii grupe, sau exercifii cu caracter individual, utile pentru parinti in activitiile de acasi. Jocurile si exercifiile sunt ordonate de la simplu la complex gi au la baz obiectivele psihopedagogice din programa scolara specific’. Aceste jocuri si exercitii cuprind: exercifii de antrenament articulator, friman- tri de limba, exercif jocuri pentru sustinerea corectirii pronungiei sunetelor. Capitolul 2 - CATETUL COPILULUI confine un set de fise de luoru ‘cu caracter individual care se pot folosi cu succes atit in activitigile de grupa, cat si acasa. Figele urmirese obiectivele jocurilor si sunt atractive si construite pe principiul accesibilitati imagistic folosit este adaptat la obiectivul principal al acestei luci crcifiilor din eapitolul 1, ¢: sprijinirea corectirii pronunfiei deficitare prin stimularea comunicarii, Anexa cu jetoane pentru jocuri si exerciti. yOLULT GHIDUL PENTRU EDUCATORI SI PARINTI CAPT 1.1. Principalele tulburari de vorbire ale varstei prescolare (Descriererea simptomelor) dn gridinita pot sa apara situatii in care copii prezinté probleme de comunicare datorate unor cauze diverse: — prelungirea pronunfiirii incorectea__— probleme emotionale datorate mediului sunetelor dupa varsta de 5 ani — copii care familial sau procesului de adaptare la ‘nu pronunfa toate sunetele sau le pronunti ———mediul din gridinifé ~ copii care refuzai incorect; sf vorbeasc& sau au probleme de fluenfai a vorbirii (balbaiali); — intarzierea in debutul si elaborarea orbirii (balbaiald); limbajului — copii care, la intrarea in — malformatii ale aparatului verbo-motor graidinita, au un vocabular foarte redus sau rispunzitor de pronuntie ~ copii care au chiar inexistent; probleme de fonatie a sunetelor datorate deschizaturilor de val palatin sau altor — deficiente ale analizatorului auditiv — copii tipuri de malformati care nu aud bine (hipoacuzii protezate sau neprotezate); Dac& nu se intervine asupra acestor tulburairi, consecintele pot fi in plan imediat (copilul poate avea comportamente inadecvate, manifestate prin lipsi de implicare, timiditate excesiva, refuzul comunicarii sau, dimpotriva, prin hiperactivitate, agitafie excesiva si nerespectarea regulilor), iar in perspectiva pot aparea tulburari de invaare sau chiar de adaptare scolara. Principalele tulburari manifestate in aceasta etapa de dez\oltare sunt: + Tulburarea de pronunti “ intarzierea in dezvoltarea limbajului; + Tulburarile de ritm si fluent; * Tulburarile de vorbire 1a copilul cu probleme de auz generate di intarzicrea in dezvoltarea limbajului DMUTie eens Reprezinta o forma alterat a pronuntiei sunetelor, silabelor sau cuvintelor. Sunt afectate consoanele, foarte rar vocalele. um recunoastem o tulburare de pronuntie? Principalele forme de manifestare ale tulburarii de pronuntie: absenta sunetului ~ copilul omite sunetil alterarea sunetului prin modificarea in vorbire (de ex., pronun{i caun in loc de pozitiei de emitere corecté a aparatului scaun); verbo-motor sau prin lipsa de control a , respiratiei verbale (de ex., sunetul $ poate ~ fnlocuirea sunetului eu un alt sunet, de strident, ascuit,suicrat: obicei din aceeasi zona de articulare sau : dintr-o zona apropiat de articulare (de — omiterea unor silabe din cuvant, inlocuirea ex., inlocuieste C cu T - cuvantul copil lor sau schimbarea ordinii silabelor devine fopil); in cuvant — apare de obicei la cuvinte complexe, formate din mai mult de dou ~ inlocuirea consoanelor sonore cu cele silabe (de ex., cuvantul calculator devine surde (de ex., vupe devine fulpe); culcalator), Mire Sfaturi utile pentru parinfi si educatori: — mu ridicutizagi copitul; ~ dacéi nu injelegeti mesajul, rugati copilul sd repete mai rar si mai tare, invocdnd drept cauza a neingelegerii un motiv extern (,prea mult zgomot”, nu am fost atent"); = oferiti copilului forma corecté de pronuntie; — in comunicare folositi enunjuri scurte si concise; BP = nu intrerupeti copilul — avefi rdbdare ca el sd termine fraza $i apoi intervenii; = mu corectati copilul in public; ~ oferiti copilului sprijin $i incurajafi comunicarea; — oferiti recompense verbale sau materiale (simbolice) pentru reusi Copilul cu tulburdri de pronuntie poate sit aiba constiinfa propriilor greseli yi, dacet mu este incurajat si comunice, se poate inhiba si poate refuza comunicarea. Emiterea corectd a sunetelor se-presdmee esifel: — Se executd musedture ~ manilerel superi peste cel \ — buzele se retras sa recs »\ = limba impinge «o wistil ia imczsivit EN astfel se wa exes Ges “a. — jetul de sex este imapines lin pe canahal format; — aerul esic rece (se poet simmgi pe dosul mAinii); coandele works vibreazi. — pentry sunetel Z, Cu limba pozitionata intre dinfi, aerul iese printre incisivit supers = timba; sunetul este lipsit de sonoritate, Acrul se scurge lateral prin ambele pari sau doar printr-o paste si Scicisie Ctsdinnil samie devine sani. ‘capati caracter guierBtor, avind loc inlocuirea lui ScuSsizheZceh Casares mew Gevine jmieu. ‘Sunetul S poate avea un caracter strident din cauza Hush de ae exces prea puternic Inlocuirea sunctului $ cu alte sunete: T (Ceeiceal seare devize toare, inlocuirea sunctului Z cu alte sunete: D Cnedred zipadi Gevine dipada, Emiteres coreeti 2 smmeseliorse pendere asfel bucele si ois <> sealing (pregitirea pentru flusiesst, popes — lindas ase vital mame eiiest in speiele incisivilor : supesiest jetel de ces se: ieapia pesteanic spre — aerul este ead (ee goes sag pentro sonctal A, exudate woraie vib “rful limbiis Gosal mainii); Zh 7IWY ‘Cuvantul sarpe devine sarpe Cu limba pozitionati intre ding, aerul iese printre incisivii superiori si Cuvntal masini devine masina, limba; sunetele sunt lipsite de sonoritate si se confunda $ cu'$ siJcuZ. _ Cuvéintul joben devine zoben. Cuvantul prijituri devine prézitur’, Inlocurea sunetului § cu alte sunete: T Cavan manus devine minut Fnlocuirea sunetului Jeu alte sunete: D Cuvantul eojoe devine codec. ‘Cuvantul sapedt devine ciapea. Sonorizarea excesiva a sunetelor $, J - Ceardefal clea devine glared Emiterea corecti a sunetului se produce astfel: se pregiteste pronuntia sunetului T (varful limbii mpinge in alveolele incisivilor superiori) si se face trecerea la pronungia sunctului S; — buzele se retrag intr-un zAmbet larg; co | > — jetul de aer este impins puternic printre dinti; ~ aerul este rece gi putemnic (se poate simti pe dosul mainii). | | fe Cuvéntul tint devine sinta Cuvantul fap devine ciap. Cuvanul fintar devine gintar. Cuvantul tava devine ceavi. inlocuirea sunetului T cu sunetele: $, Cl, $, CE Emiterea corecti a sunetelor se produce astfe!: — se pregiteste promuntia sunetuh impinge in alveolele incisivilor \ trecerea la pronuntia sunetului A _ \\ — CBse formeaza din contopirea a trei sunete (T, $, E); — Cl se formeazai din contopirea a trei sunete (T, §, fen . te (Covent craps devine jiapi. Cu limba porionatd inte din sruliese priate incisivit superior : ’ limba; sunetul este lipsit de sonoritate si se confunda cu T ic a Inlocuirea sunetelorcu alte sunete, prin desonorizare: § = area Emiterea corectd @ sanewhon se gredace axstet Se pregliesic smucessic senccabai D (varful limbii ecaii:Be Geet superiori) si se face ea tei sunete (D, J, E); mere Sim cuctugicre 2 wei sunete (D, J, 1). Cu limba pozitionaté intre dinfi, aerul iese prime incksrsm smpexime ——— limb; sunetul este lpsit de sonoritate $i se confund ca Z. ——oo {nlocuirea sunetului cu alte sunete, prin desonorzare: 3 eta enn Emiterea cor - intredeschise; lor superiori; dele vocale a \ a < ae ea ‘Sunetul L se pronunfa fir ridicarea limbii cdtre dingit superiori si astfel se Cuvantul lapte devine tapte. dobtine sunetal I ‘Sunetul L se omite, mai ales in combinatie cu alte consoane. Cavdntil blue dreine Bes ‘Sunetul R este inlocuit cu sunetele: L, 1 ‘Cuvéntul robot devine lobot. Cuvantul rag devine fafa. ‘Sunetul R se pronunti cu vibrarea buzelor, a vilului palatin, a uvulei, dar fra ‘vibrarea limbii Emiterea corecti a sunetelor se produce astfel: pronunjia se realizeazi cu maxilarul superior, mugcéind usor buza de jos; — acrul se scurge usor peste buza de jos; la sunetul V, coardele vocale vibreaz si vibrarea se poate simi la nivelul buzei inferioare. penn Sunetele sunt inexistente cAnd copilul mu poate sufla actu. Inlocuirea sunetului F cu T ‘Cuvantul foame devine toame. Inlocuirea sunctului V cu sunetul F prin nesonorizare * Cuvantul vaed devine faci. Emiterea corecta a sunetelor se produce astfel: — pronungia se realizeaza cu maxilarele larg deschise; — limba este incordati, cu varful la baza incisivilor inferiori si cu baza ridicata spre plangeul bucal: — sunetele se produc cu expulzarea putemica a bc = = {nlocuirea sunetului C cu T Cosiamed cand deve: tad {nlocuitea sunetului G cu sunetul D prin nesonorizare (Comal gli devine din. Omiterea sunetului H (Codama Reat devine ala LISTE DE PROPOZITII PENTRU DEPIS; ‘Va propunem un instrument facil pe 5 & Proba contine liste de propozitii cu toate sunetele in pozitii diverse (instal, seis si Saal areca

    You might also like